Pag.

88
Ghimbirul (Zingiber officinalis)

Ghimbirul inhibă COX-2. Afirmăm aceasta chiar de la început, şi vom examina

problema mult mai în detaliu puţin mai încolo. Dar, mai întâi, să facem o scurtă trecere în
revistă a rolului ghimbirului în istoria medicinii.
Un vechi proverb indian spune: „Orice calitate bună este conţinută în ghimbir”.
Se fac referinţe la el în sistemul medical ayuevedic ca vishwabhesaj, medicamentul
universal. Confucius scria că nu mănâncă niciodată fără ghimbir; medicul împăraţilor
Claudius şi Nero utiliza ghimbirul pentru calmarea bolilor de stomac; era lăudat de
faimosul De material medica în 77 î. Hr. pentru capacitatea sa de a „încălzi şi muia
stomacul”. În Japonia a fost utilizat în mod tradiţional pentru dureri de coloană şi
articulaţii; în Filipine este folosit pentru vindecarea durerilor de cap; chinezii îl foloseau
contra durerilor de dinţi şi a mahmurelii; iar în Brazilia, Sudan şi Papua-Noua Guinee era
folosit pentru tratarea artritelor.
De ce a fost venerat ghimbirul timp de mii de ani în culturi din întreaga lume,
ca planta cea mai profundă dintre plantele vindecătoare? Care este acel ingredient din
acest rizom cu gust înţepător care a făcut ca milioane de oameni să-l cultive, să-l
consume, să-l adune, să ducă războaie pentru el şi să-l caute pentru nenumărate probleme
medicale? Răspunsul este simplu: nimeni nu ştie. Şi nici nu pare că inteligenţa umană va
putea vreodată să înţeleagă pe deplin modul de acţiune al ghimbirului. Sigur, veţi spune
că trebuie să fie un ingredient special în ghimbir care să iasă în evidenţă. Vă răspundem
că ştiinţa modernă a studiat această plantă timp de decenii şi a identificat până acum peste
470 de constituenţi, dintre care unii, la rândul lor, au constituit subiectul a mii de studii
ştiinţifice.
CONSTITUENŢII ŞI EFECTELE GHIMBIRULUI
Ne abatem aici de la forma obişnuită de prezentare şi vă cerem să fiţi interactivi
în relaţie cu această carte. Iată o provocare: aveţi curajul să citiţi următoarele aproximativ
zece pagini? În aceste pagini am identificat toţi constituenţii cunoscuţi (cel puţin de către
noi!) ai ghimbirului, compilaţi din monumentalele lucrări ale dr. James Duke, dr. Norman
Farnsworth şi prin propriile noastre cercetări extinse din baze de date medicale
internaţionale. Va fi o lectură extrem de dificilă, iar informaţia nu este uşor de asimilat.
De fapt, ar lua o viaţă de studiu pentru a începe să tatonăm interacţiunea constituenţilor,
un studiu pe care abia suntem în curs să-l facem. Scopul acestui exerciţiu va deveni clar,
dar să nu credeţi că puteţi sau aveţi nevoie să înţelegeţi toate detaliile. Doar citiţi lista
care urmează şi lăsaţi-vă antrenaţi în proces… aveţi încredere în noi. Lista va fi urmată de
o explicaţie.
1. Acetaldehidă
2. 2-heptilacetat
3. 2-nonilacetat
4. Alfa fenchil acetat
5. Acid acetic
6. Acetonă
7. Alanină

1
8. Albumină
9. allo-aromadendren
10.allo-aromandrin
11.aluminiu
12.acid gama-aminobutiric
13.alfa-amorfen
14.gama-amorfen
15.angelicoidenol-2-0- beta-dglucopiranozid
16.arginină
17.aromadendren
18.aromadendrin
19.acid ascorbic
20.cenuşă
21.asparagină
22.acid aspartic
23.benzaldehidă
24.3-fenil benzaldehidă
25.4-fenil benzaldehidă
26.alfa-bergamoten
27.trans-alfa-bergamoten
28.bisabolen
29.alfa-bisabolen
30.beta-bisabolen
31.cis-gama bisabolen
32.beta-bisabolol
33.borneol
34.d-borneol
35.acetat de borneol
36.(+)-borneol
37.5-izoborneol
38.acetat de bornil
39.bor
40.beta bourbonen
41.butanan
42.2-metilbutanal
43.3-metilbutanal
44.4-metilbutanal
45.2-butanol
46.sec-butanol
47.terţ-butanol
48.2-metil-3-2-butenol
49.n-butiraldehidă
50.alfa-cadinen
51.delta-cadinen

2
52.gama-cadinen
53.alfa-cadinol
54.10-alfa-cadinol
55.acid cafeic
56.calamen
57.calciu
58.camfen
59.camfen-hidrat
60. ciclocopacamfen
61.camfor
62.acid capric
63.acid caprilic
64.capsicină
65.carbohidraţi
66.caren-3
67.delta-3-carene
68.carvotan-acetonă
69.betacaroten
70.cariofilenă
71.oxid de cariofilenă
72.beta-cariofilenă
73.cedorol
74.chavicol
75.acid clorogenic
76.crom
77.cineol
78.1,4-cineol
79.1,8-cineol
80. 2-hidroxi-1,8-cineol
81.citral
82. citronelal
83.citronelil
84.citronelil-acetat
85.cobalt
86.cuberol
87.alcool cuminilic
88.decosane
89.eicosane
90.henicosane
91.tricosane
92.copaen
93.alfa-copaen
94.cupru
95.acid p-cumaric

3
96.cryptone
97.cumene
98.cuparene
99.alfa-curcumină
100. (+) alfa-curcumină
101. ar-curcumină
102. beta-curcumină
103. curcumină
104. hexahidro-curcumin
105. dimetil-hexahidro-curcumin
106. ciclosativene
107. p-cimen
108. p-8-cimenol
109. cisteină
110. cistină
111. decanal
112. n-decanal
113. undecanal
114. dodecane
115. heptadecane
116. hexadecane
117. nonadecane
118. octadecane
119. pentadecane
120. tetradecane
121. tridecane
122. undecan
123. 3-6-epoxi-1-(4-hidroxi-3-metoxi-fenil) deca-3-5-dienă
124. 3(R)-5(S)-diacetoxi-1-(2-4-dimetoxifenil) decan
125. 3(R)-5(8)-diacetoxi-1-(4-hidroxi-3-metoxi-fenil) decan
126. 3(R)-acetoxi-5(S)-hidroxi-1-(4-hidroxi-3-metoxi-fenil)
127. 5(8)-3(R)-dihidroxi-1-(4-hidroxi-3-methoxi-fenil) decan
128. 5(S)-acetoxi-3(R)-hidroxi-1-(4-hidroxi-3-metoxi-fenil) decan
129. decylaldehidă
130. 6-dehidrogingerdion
131. 6,10-dehidrogingerdion
132. 10-dehidrogingerdion
133. 6-dihdrogingerdion
134. delfinidină
135. sulfură de dietil
136. acid dodecanoic
137. beta-elemene
138. elemol
139. delta-elemene

4
140. gama-elemene
141. ulei esenţial
142. 10-epizonarenă
143. 8-beta-17-epoxi-labd-trans-12-ene-15,16-dial
144. acetat de etil
145. miristat de etil
146. alfa-eudesmol
147. beta-eudesmol
148. gama-eudesmol
149. metil-eter-izo-eugenol
150. farnesal
151. farnesenă
152. alfa-farnesenă
153. trans-alfa-farnesenă
154. beta-farnesenă
155. trans-beta-farnesenă
156. farnesol
157. fibre
158. fluorură
159. fluor
160. fructoză
161. furangermenonă
162. furfurol
163. acid gadoleic
164. galanolactonă
165. geranial
166. acid cis-geranic
167. acid trans-geranic
168. geraniol
169. geranil-acetat
170. germacronă b
171. germacronă d
172. germaniu
173. gingediacetat
174. 4-gingediacetat
175. 6-gingediacetat
176. 4-gingediol
177. 6-gingediol
178. 6-gingediol-acetat
179. 6-gingediol-acetat-metil-eter
180. 6-gingediol-diacetat
181. 6-gingediol-diacetat-metil-eter
182. 6-gingediol-metil-eter
183. 8-gingediol

5
184. 10-gingediol
185. 4-4-gingerdionă
186. 6-gingerdionă
187. 8-gingerdionă
188. 10-gingerdionă
189. 6-10-gingerdionă
190. gingerenonă A
191. gingerenonă B
192. gingerenonă C
193. gingerglicolipid-A
194. gingerglicolipid-B
195. gingerglicolipid-C
196. gingerol
197. 3-gingerol
198. 4-gingerol
199. 5-gingerol
200. 6-gingerol
201. (+)6-gingerol
202. (8)(+)-6-gingerol
203. 6-gingerol-metil
204. 7-gingerol
205. 8-gingerol
206. 8-gingerol-metil 9-gingerol
207. 10-gingerol
208. 10-gingerol-metil
209. 12-gingerol
210. 12-gingerol-metil
211. 14-gingerol
212. 16-gingerol
213. dihidro-gingerol
214. gingerol-metil
215. gingerol-metil-eter
216. gingeronă
217. acid 6-gingesulfonic
218. glanolactonă
219. globulinglanolactonă
220. glucoză
221. acid glutamic
222. glutelin
223. glicină
224. glioxal
225. metoxiglioxa
226. guaiol
227. 6-metil-HEPTENOL-5-2

6
228. 6-METIL-HEPTENONĂ-5-2
229. 2-HEPTANOL
230. 2-HEPTANONĂ
231. HEPTAN
232. N-HEPTAN
233. 2-2-4-TRIMETIL-HEPTAN
234. 3(S)-5(S)-DIACETOXI-1-4’-HIDROXI-3’-5’-DIMETOXI-FENIL)-7-
(4” HIDROXI-3”-METOXIFENIL HEPTAN
235. 3(8)-5(8)-DIHIDROXI-1-(4’HIDROXI-3’-5’-DIMETOXI-FENIL)-7-
(4”-HIDROXI-3”-METOXI-FENIL)-HEPTAN
236. 3-5-DIACETOXI-1-(4-HIDROXI-3-METOXI-FENIL)-HEPTAN
237. 3-5-DIACETOXI-1-7BIS-(4-HIDROXI-3-METOXI-FENIL)-
MESOHEPTAN
238. 1-7-BIS-(4-HIDROXI-3-METOXI-FENIL) HEPTAN-3(8) DIOL
239. METILHEPTENONĂ
240. 2-HEPTANONĂ
241. HEXANAL
242. 2-HEXANONĂ
243. 1-HEXANAL
244. 1-HEXANOL
245. HEXANOL
246. 3-CIS HEXANOL
247. TRANS-HEXENAL
248. BETA-HIMACALENĂ
249. HISTIDINĂ
250. HUMULENĂ
251. ACID F-HIDROBENZOIC
252. 1-(4-HIDROXI-3-METOXI FENIL)-35-OCTANDIOL
253. 1-(4-HIDROXI-3-METOXIFENIL)-3,5-DIACETOXIOCTAN
254. BETA-IONONĂ
255. FIER
256. ETER METIL-IZOEUCENOL
257. B-IZOGINGERENONĂ
258. IZOLEUCINĂ
259. IZOFUEGOL
260. IZOVALERALDEHIDĂ
261. CAMFOR DE IENUPĂR
262. KAEMPFEROL
263. ACID LAURIC
264. LECITINĂ
265. LEUCINĂ
266. IZOLEUCINĂ
267. LIMONEN
268. LINALOOL

7
269. LINALOOLOXID
270. TRANSLINALOOLOXID
271. ACETAT DE LINALIL
272. ACID LINOLEIC
273. ACID ALFA-LINOLEIC
274. LISINĂ
275. MAGNEZIU
276. MANGAN
277. MELATONINĂ
278. 2-METHYL-BUTENOL-3-2
279. CIS-P-MENTHENOL-2-1
280. TRANS-P-MENTHENOL-2-1
281. P-MENTHADIENOL-1-5-1
282. P-MENTHADIENOL-2-8-1
283. P-MENTHALDIENOL-1-5-8
284. MENTOL-ACETAT
285. P-METHADIENOL-1-S—7-
286. METIONINĂ
287. METIL-ACETAT
288. METILCAPRILAT
289. 6-METILGINGEDIACETAT
290. 6-METILGINGEDIOL
291. METILGLIOXAL
292. METIL-IZOBUTIL-CETONĂ
293. METIL-NONIL-CETONĂ
294. METIL-6-SHOGAOL
295. METIL-8-SHOGAOL
296. METIL-10-SHOGAOL
297. MUFA
298. ALFA-MUUROLENE
299. GAMA-MUUROLENE
300. MIRCEN
301. BETA-MIRCEN
302. MIRICETIN
303. ACID MIRISTIC
304. MIRTENAL
305. ALFA-NEGINATEN
306. NEOIZOPULEGOL
307. NERAL
308. NEROL
309. NEROL-OXID
310. NEROLIDOL
311. 9-OXO.NEROLIDOL
312. TRANS-NEROLIDOL

8
313. NIACINĂ
314. NICHEL
315. AZOT
316. NONANAL
317. NONANE
318. N-NONANE
319. A-NONANONĂ
320. N-NONANONĂ
321. NONIL-ALDEHIDĂ
322. 2-NONANOL
323. N-NONANOL
324. 2-NONANONĂ
325. CIS-OCIMEN
326. 2-6-DIMETIL OCTA-2-6-DIEN-1-8-DIOL
327. 2-6-DIMETIL OCTA-3-7-DIEN-1-6-DIOL
328. OCTANAL
329. 1-OCTANAL
330. OCTAN
331. N-OCTAN
332. 2-OCTANOL
333. N-OCTANOL
334. TRANS-OCTENAL-2
335. ACID OLEIC
336. ACID OXALIC
337. 9-OXO-NEROLIDOL
338. ACID PALMITIC
339. ACID PLAMITOLEIC
340. ACID PANTOTENIC
341. PARADOL
342. 4-PARADOL
343. 6-PARADOL
344. ALCOOL DE PACIULI
345. PENTANAL
346. 2-PENTANOL
347. 4-METIL-2-PENTANONĂ
348. PENTOZANI
349. PERILLEN
350. PERILENNE
351. PHELIANDRAL
352. ALFA-PHELLANDRENE
353. BETA-PHELLANDRENE
354. (+)-BETA-PHELLANDRENE
355. FENILALANINĂ
356. ACID FOSFATIC

9
357. FOSFOR
358. FITOSTEROLI
359. ALFA-PINEN
360. BETA-PINEN
361. ACID PIPECOLIC
362. POTASIU
363. PROLAMINĂ
364. PROLINĂ
365. PROPANOL
366. N-PROPANOL
367. PROPIONALDEHIDĂ
368. PROTEINE
369. NEO-ISO-PULGOLE
370. AGPN
371. QUERCETINĂ
372. RAFINOZĂ
373. RIBOFLAVINĂ
374. ROSEFURAN
375. SABINEN
376. CIS-SABINEN HIDRAT
377. SELENIU
378. CIS-SELINEN-4-OL
379. ALFA-SELINEN
380. BETA-SELINEN
381. GAMA-SELINEN
382. SELINA-4,11-DIENĂ
383. SELINA-3,11-DIENĂ
384. SELINA-3(7),11-DIENĂ
385. SERINĂ
386. CIS-SESQUISABINEN HIDRAT
387. SESQUIFELANDREN
388. BETA-SESQUIFELANDREN
389. BETA-SESQUIFELANDROL
390. CIS-BETA-SESQUIFELANDROL
391. TRANS-BETA-SESQUIFELANDROL
392. CIS-SESQUISABINEN-HIDRAT
393. ALCOOL SESQUITERPEN
394. SESQUITERPEN HIDROCARBON
395. SFA
396. ACID SHIKIMIC
397. SHOGAOL
398. 4-SHOGAOL
399. 6-SHOGAOL
400. CIS-6-SHOGAOL

10
401. 6-METIL-SHOGAOL
402. ANTI-METIL-6-SHOGAOL
403. TRANS-6-SHOGAOL
404. 8-SHOGAOL
405. CIS-8-SHOGAOL
406. 8-METIL-SHOGAOL
407. ANTI-METIL-8-SHOGAOL
408. SYN-METIL-8-SHOGAOL
409. TRANS-8-SHOGAOL
410. 10-SHOGAOL
411. CIS-10-SHOGAOL
412. ANTIMETIL-10-SHOGAOL
413. SYN-METIL-10-SHOGAOL
414. TRANS-10-SHOGAOL
415. CIS-12-SHOGAOL
416. THAN-8-12-SHOGAOL
417. SILICIU
418. BETA-SITOSTEROL
419. SODIU
420. AMIDON
421. ACID STEARIC
422. ALFA-P-DIMETIL-STIREN
423. ZAHAROZĂ
424. SULFURĂ DIETIL
425. SULFURĂ ETIL-IZOPROPIL
426. SULFURĂ METIL-ALIL
427. 1-5-TERPIN-HIDRAT
428. TERPINEN-4-OL
429. ALFA-TERPINENE
430. GAMA-TERPINENE
431. 4-TERPINEOL
432. ALFA-TERPINEOL
433. TERPINOLEN
434. TERPINOLEN EPOXID
435. ALFA-TERPINIL ACETAT
436. TIAMINĂ
437. TREONINĂ
438. ALFA-TUIEN
439. SESQUITUIEN
440. BETA-TUIONĂ
441. STANIU
442. TOLUEN
443. TRICICLEN
444. 2,2,4-TRIMETIL-HEPTAN

11
 445. TRIPTOFAN
446. TIROSINĂ
447. 2-UNDECANOL
448. AN-UNDECANONĂ
449. N-UNDECANONĂ
450. 2-UNDECANONĂ
451. VALERALDEHIDĂ
452. VALINĂ
453. ACID VANILIC
454. VANILINĂ
455. VIT-B6
456. APĂ
457. XANTORIZOL
458. ALFA-YLANGENE
459. BETA-ZLANGENE
460. ZINGERONE
461. ZINGIBAIN
462. ZINC
463. ZINGIBEREN
464. ALFA-ZINGIBEREN
465. BETA-ZINGIBEREN
466. ZINGIBERENOL
467. ZINGIBERINE
468. ZINGIBEROL
469. ZINGIBERONĂ
470. ZONARENE
471. ZT
Copleşitor, nu-i aşa? Vă schimbă perspectiva asupra ceea ce înseamnă să bei un
pahar de tonic cu ghimbir adevărat sau să iei un supliment de ghimbir? Dacă nu aţi sărit
peste rânduri şi aţi citit cu adevărat toţi constituenţii, vă veţi simţi ca şi cum aţi fi alergat
în Maratonul din Boston, dar am urmărit un scop în această nebunie. Sarcina importantă a
citirii listei de constituenţi ai ghimbirului este de a demonstra că ghimbirul este opus
Celebrexului.
Celebrexul are o moleculă, proiectată să facă un singur lucru. Ghimbirul are,
după cât se ştie până la ora actuală, aproximativ 500 de compuşi identificaţi, mulţi cu
activităţi biologice cunoscute, acţionând în mod complementar pentru a produce beneficii
biologice profunde. Fiecare compus are un anume efect, fie influenţând o anumită enzimă
sau proteină, fie sprijinind activitatea altor compuşi.
Respiraţi adânc. Ghimbirul are numeroşi constituenţi care inhibă COX-2 şi
inhibă metabolismul 5-lipoxigenazei a acidului arahidonic, privând astfel celulele de
cancer prostatic de combustibilul lor de creştere. Ghimbirul inhibă crearea
prostaglandinei PGE2, care produce efecte antipiretice puternice. Echilibrează producerea
de prostaglandine inflamatorii PGE3 şi PG12, care reglează de asemenea producţia de
compuşi care dilată arterele. Constituenţii ghimbirului restabilesc în mod sigur

12
funcţionarea sănătoasă a trombocitelor prin inhibarea formării unui grup numit
tromboxan (probabil principalul motiv pentru care oamenii iau aspirină). Ghimbirul
reduce prostaglandinele care sensibilizează receptorii durerii din terminaţiile nervoase,
demonstrând astfel efecte puternic analgezice; are efecte importante antiulcer
comparabile cu ale multora dintre medicamentele eliberate pe bază de reţetă; conţine
melatonină care reglează ritmurile circadiene ale organismului şi stimulează astfel
activitatea corpului şi somnul. În total planta are de 180 de ori mai multe enzime pentru
digestia proteinelor decât legendara papaya, şi aşa mai departe. Aceasta este măreţia
plantei, şi aceasta este cea mai clară ilustrare posibilă a cât de mult diferă abordarea
tradiţională pe bază de plante faţă de „moda” de acum a medicamentelor de sinteză.
Această închipuire că noi putem întotdeauna să îmbunătăţim produsele naturii
nu este altceva decât o modă, dar asta nu înseamnă că ştiinţa modernă nu a făcut paşi
gigantici în tratamentul farmacologic al multor boli. Dar este o tragedie că mulţi
cercetători cred că trebuie să găsim substituenţi sintetici pentru înţelepciunea naturii.
Poate că trebuie să ne amintim cuvintele lui Hipocrate, cel mai vestit medic al lumii
occidentale, care a spus ca medicamentul să ne fie hrană, iar hrana să ne fie medicament.
POVESTEA LUI COX-2, CU GHIMBIR
Putem să anticipăm că ghimbirul conţine inhibitori puternici de COX-2,
deoarece se ştie de mult că ghimbirul are efecte puternice asupra compuşilor inflamatorii.
De exemplu, diverse studii ştiinţifice demonstrează că folosirea terapeutică a ghimbirului
duce la o inhibare de până la 56% a prostaglandinelor inflamatorii. Producerea acestor
prostaglandine inflamatorii pare să fie în principal o funcţie a activităţii COX-2.
Ca o dovadă mai directă a capacităţii de inhibare a COX-2, amintiţi-vă că
ghimbirul (de asemenea şi Sculateria şi granatul) conţine melatonină. Acest hormon
binecunoscut este secretat de asemenea de glanda pineală umană, şi este înrudit metabolic
cu serotonina. Fascinant, nu-i aşa, că planta de ghimbir şi creierul nostru (împreună cu
orezul şi alte specii de plante) produc acelaşi hormon? Ce mai este de asemenea fascinant
este că melatonina este înrudită structural cu un medicament AINS cunoscut ca
indometacin, iar unele studii japoneze din anii 1980 confirmă că ghimbirul are cel puţin
patru inhibitori de prostaglandine mai puternici ca indometacinul. Conexiunile sunt
minunat de complexe.
Se ştie acum că melatonina reglează ritmurile circadiene ale organismului
uman. În mod surprinzător, melatonina este utilizată ca supliment hormonal de
persoanele care au probleme cu somnul. Aici apare o legătură interesantă şi inexplicabilă
deocamdată: ştim că COX-2 se manifestă în ţesutul nervos şi în creier. La fel melatonina
este produsă în creier. Există vreo relaţie? După cum au confirmat cercetătorii,
melatonina exercită efecte antiinflamatoare prin inhibarea enzimei COX-2. Cei doi
compuşi aflaţi în creier sunt astfel angajaţi într-o formă de relaţie complexă şi probabil
inversă care de fapt nu este deloc înţeleasă. Ceea ce ştim este că melatonina este una
dintre cele aproximativ 500 componente ale ghimbirului, care are un efect puternic,
dovedit, de inhibare a COX-2.
Mai ştim, de asemenea, aşa cum am arătat în discuţia din capitolul zece despre
curcumă, că substanţa numită curcumină este un inhibitor dovedit al COX-2 şi, din lista
de componente ale ghimbirului, vedem că şi acesta conţine curcumină. Avem astfel încă

13
o sursă de inhibare a COX-2. În plus, un studiu efectuat la Universitatea Naţională din
Taiwan şi publicat în 1999, a arătat că un compus denumit kaempferol este de asemenea
un inhibitor foarte activ al COX-2.
Probabil că simpla identificare a constituenţilor specifici inhibitori ai COX-2 nu
este reprezentativă pentru efectele reale ale ghimbirului. În lumina cercetărilor intense
privind efectele antiinflamatorii ale ghimbirului, este doar o chestiune de timp până ce
mulţi alţi compuşi ai acestei plante să fie confirmaţi ca inhibitori puternici şi selectivi al
COX-2.
Cum putem fi atât de siguri? Logica ne îndrumă spre această concluzie. Dacă
un produs antiinflamator inhibă excesiv enzima COX-1, ne putem aştepta la probleme
gastrice, leziuni ale ficatului, ulcer, hemoragii, disfuncţii renale şi efecte fiziologice
similare. De aceea, medicamentele AINS folosite de decenii sunt înlocuite acum rapid cu
inhibitori selectivi de COX-2, prescrişi pe bază de reţetă, deoarece cele din prima
categorie perturbau excesiv funcţiile homeostatice, protectoare, ale COX-1, în loc să-şi
concentreze efectele pe inhibarea COX-2 şi echilibrarea COX-1 într-un mod sigur şi
inteligent. Ştim că ghimbirul este antiinflamator şi protector gastric, până într-acolo încât
proprietăţile sale antiulcer sunt comparabile, dacă nu superioare, principalelor substanţe
farmaceutice antiulcer. De exemplu, produşii medicamentoşi antiulcer s-au dovedit în
general ineficienţi în vindecarea ulcerelor grave care corespund utilizării pe termen lung a
medicamentelor AINS. Cercetări efectuate pe animale au demonstrat că ghimbirul are
capacitatea semnificativă de a se adresa acestor ulcere pernicioase. În conformitate cu
baza de date USDA pentru substanţe vegetale, ghimbirul conţine 17 substanţe antiulcer,
mai mult decât orice altă plantă. Prin urmare, dacă ghimbirul ar fi inhibat în mod exagerat
enzima COX-1, nu am fi putut constata aceste calităţi semnificative de prevenire a
ulcerului. Pe de altă parte, ştim că ghimbirul inhibă în mod sigur enzima COX-1 datorită
capacităţii sale demonstrate şi semnificative de a restabili un echilibru sănătos în gradul
de agregare a trombocitelor. Cu alte cuvinte, nu numai că ghimbirul modulează în mod
sigur enzima COX-2, ci echilibrează în mod sigur şi activitatea enzimei COX-1, într-o
manieră mult superioară medicamentelor AINS sintetice, cum este aspirina.
De aici siguranţa noastră confirmată atât direct, cât şi prin deducţie, că
ghimbirul conţine numeroşi inhibitori selectivi ai COX-2 în timp ce are şi capacitatea de
a echilibra fără riscuri procesele enzimatice ale COX-1. Toate acestea se realizează fără a
declanşa efectele secundare foarte periculoase rezultate din utilizarea medicamentelor
AINS sintetice. Ca o consecinţă a capacităţilor antiinflamatoare ale ghimbirului, există o
substanţială experienţă clinică privind dozele terapeutice de ghimbir şi reducerea
problemelor legate de artrită. Iată studiul efectuat de Dr. Srivastava de la Universitatea
Odense din Danemarca, pe care noi îl considerăm „Părintele cercetării moderne asupra
ghimbirului”:
Una din caracteristicile inflamaţiei este o oxigenare sporită a acidului
arahidonic, care este metabolizat pe două căi enzimatice: ciclooxigenaza (CO) şi 5-
lipoxigenaza (5-LO) – ducând la producţia de prostaglandine, respectiv leucotriene.
Printre produşii CO şi 5-LO, cei mai importanţi mediatori ai inflamaţiei sunt consideraţi
PGE2, respectiv LTB4. sunt testate peste 200 medicamente potenţiale, de la
antiinflamatori non-steroidali la corticosteroizi, săruri de aur, medicamente antireumatice,

14
metrotrexat, ciclosporine. Nici unul dintre aceste medicamente nu a fost considerat sigur;
se ştie că toate produc efecte secundare de la cele mai uşoare până la cele grave.
Ghimbirul este descris în sistemele de medicină ayurvedic şi tibetan ca fiind folositor în
inflamaţii şi reumatism. Toţi cei 56 de pacienţi (28 cu artrite reumatoide, 18 cu
osteoartrite şi 10 cu disconfort muscular) au folosit pulbere de ghimbir împotriva
durerilor. Dintre pacienţii cu artrită, mai mult de trei sferturi au beneficiat, în diferite
proporţii, de reducerea durerilor şi a umflăturilor. Toţi pacienţii cu disconfort muscular au
scăpat de dureri. Nici unul din pacienţi nu a raportat efecte adverse pe perioada
consumului de ghimbir, care a variat între 3 luni şi 2,5 ani. Se sugerează că cel puţin unul
din mecanismele prin care ghimbirul îşi arată efectele sale ameliorative poate fi legat de
inhibarea biosintezei de prostaglandine şi de leucotriene, adică acţionează ca un inhibitor
dual al biosintezei de icosanoide.
CONEXIUNEA CU 5-LIPOXIGENAZA
În plus faţă de inhibarea în siguranţă a activităţii COX-1 şi COX-2, ghimbirul
exercită un efect substanţial de inhibare a unui proces metabolic înrudit, legat de enzima
5-lipoxigenază (5-LO). Ca şi COX-2, 5-LO metabolizează acidul arahidonic. Acidul
arahidonic este convertit de 5-LO într-o substanţă numită 5-HETE, care este combustibil
indispensabil pentru creşterea celulelor de cancer de prostată, după cum s-a relatat în
Proceedings of the National Academy of Science în 1999. S-a determinat în mod
concludent că numeroşi constituenţi ai ghimbirului inhibă puternic 5-LO. De exemplu,
cercetătorii de la o universitate malaieziană au ajuns la concluzia că un constituent al
ghimbirului, cunoscut sub numele de „eugenol”, este un inhibitor de 5-LO şi are
„puternice proprietăţi antiinflamatoare şi antireumatice”. În 1992, cercetători japonezi au
constatat că încă opt constituenţi din familia „gingerolului” acţionează împotriva 5-LO.
Într-un studiu din 1986, cercetătorii raportau că încă doi constituenţi ai ghimbirului, şi
anume capsicina şi gingerdionul sunt „inhibitori puternici pentru biosinteza 5-HETE”,
ceea ce, după cum sugera studiul, poate explica în parte proprietăţile antiinflamatoare şi
analgezice ale ghimbirului. Curcumina, un alt constituent al ghimbirului, a fost
confirmată în 1986 ca fiind un „inhibitor puternic al producţiei de 5-HETE”. În fine,
USDA Phitochemical Database, raportează în 1999 că ghimbirul are mai mulţi inhibitori
de 5-lipoxigenază decât orice altă sursă botanică. După socoteala noastră, ghimbirul
conţine un total remarcabil de douăzeci şi patru de inhibitori de 5-LO.

CONEXIUNEA CU 12-LIPOXIGENAZA (12-LO)

Încă o caracteristică enzimatică a ghimbirului cere un studiu serios. Există
dovezi din ce în ce mai multe că anumiţi constituenţi ai ghimbirului inhibă 12-LO, o altă
enzimă care metabolizează acidul arahidonic. Ghimbirul, ca şi Sculateria şi granatul,
conţine melatonină, un inhibitor cunoscut al 12-LO. Pe această bază, ghimbirul şi
celelalte plante ar putea prezenta o capacitate de protecţie a ţesutului pancreatic faţă de
acţiunea cancerului. Trebuie notat de asemenea că puternicul efect inhibitor de 5-LO al
ghimbirului va proteja de asemenea împotriva dezvoltării celulelor canceroase
pancreatice.
După cum am afirmat mai devreme, când foloseşti o plantă, ai parte efectele
tuturor constituenţilor săi. Ghimbirul are proprietăţi inhibitoare de COX-1 şi COX-2,

15
capacităţi de inhibare a 5-lipoxigenazei, capacităţi de inhibare a 12-lipoxigenazei şi este
antiulceros. Toate acestea ar trebui să joace un rol fundamental în tratamentul stărilor
inflamatorii. Pentru a înţelege acest punct de vedere, la nivel individual, luaţi în
considerare acest studiu de caz prezentat de dr. K. C. Srivastava:
După diagnosticarea artritelor reumatoide, toţi pacienţii au fost trataţi cu
medicamente antiinflamatoare non-steroidiene (AINS) iar unii dintre pacienţii în stadii
înaintate, cu corticosteroizi şi/sau cu săruri de aur. Toate tratamentele de mai sus au oferit
numai o ameliorare temporară…Pacientul 1, un bărbat asiatic în vârstă de 50 de ani, care
trăia în Canada, a fost diagnosticat ca având artrită reumatoidă. Pacientul a început să se
trateze cu ghimbir în prima lună după diagnosticare, consumând aproximativ cincizeci de
grame de ghimbir proaspăt în fiecare zi după ce-l fierbea puţin împreună cu legume şi
diferite feluri de carne… Durerea şi inflamaţia au cedat după 30 de zile de consum de
ghimbir. După un consum zilnic de cincizeci de grame timp de trei luni, subiectul nu mai
prezenta nici o durere, inflamaţie sau umflătură. Şi-a continuat munca de mecanic auto
fără nici o recidivă în următorii 10 ani.
În sfârşit, vă oferim un studiu de caz personal. Unul din autorii acestei cărţi a
suferit recent un episod recent de discopatie cervicală care i-a atins un nerv. Dereglarea
neurologică a fost atât de severă încât mişcarea gâtului, a umărului stâng şi a braţului
stâng era imposibilă. Exista o atrofiere semnificativă a ţesutului muscular în zona
afectată, iar senzaţiile din braţul stâng treceau rapid de la „furnicături puternice” la
amorţeală alarmantă. Radiografiile şi examenele IRM au confirmat gravitatea problemei
iar trei chirurgi ortopezi atenţi şi foarte profesionişti au recomandat operarea imediată. De
fapt, era exprimată regulat îngrijorarea că operaţia recomandată trebuie făcută rapid
deoarece cu cât semnalul nervos era blocat mai mult timp, cu atât erau mai slabe şansele
de recuperare totală a braţului stâng. Apropo, acest autor este stângaci.
Atenţia autorului a fost, nu e nevoie s-o spunem, destul de concentrată pe
problema bolii sale. Prin această concentrare s-a ajuns la o revelaţie simplă: când un nerv
este atins, se umflă şi devine inflamat. Ceva, probabil o leziune fizică, a cauzat problema
iniţială, dar propriile reacţii inflamatoare ale organismului pot agrava situaţia, deoarece o
accentuare a umflării conduce la blocarea în plus a nervului, ceea ce agravează
deteriorarea neurologică. Autorul, înţelegând capacităţile antiinflamatorii ale ghimbirului,
a început un tratament naturist, care consta în doze de extract de ghimbir organic obţinut
prin proceduri supracritice, luate în mod regulat pe cale orală, dar şi aplicate local. Nu a
fost singura plantă administrată pe cale orală, dar a fost dominantă din punct de vedere
cantitativ, ca potenţă şi frecvenţă; şi a fost singura plantă aplicată local.
La trei săptămâni după începerea tratamentului cu ghimbir, autorul a mers la un
control. Chirurgul ceruse acest control pentru a stabili nu dacă, ci când se va face
operaţia. După examinarea pacientului chirurgul ortoped a întrebat uimit ce a făcut
pacientul în ultimile trei săptămâni, deoarece inflamaţia aproape că dispăruse. Şi mai de
necrezut, ţesutul muscular atrofiat începuse să se regenereze rapid, incapacitatea
neurologică dispăruse, iar braţul, deşi încă slăbit, era complet funcţional. Din fericire,
acest specialist ortoped avea o atitudine deschisă şi o curiozitate intelectuală, deoarece a
fost fascinat de abordarea naturistă. Concluzia sa: „Nu înţeleg chiar tot ce faceţi, dar

16
continuaţi, fiindcă e bine!”. Câteva săptămâni mai târziu, autorul şi-a reluat unul din
hobby-uri, alpinismul!
CONEXIUNEA ANTITUMORALĂ A GHIMBIRULUI
Acolo unde există o inhibare COX-2 am observat invariabil un efect
antitumoral. Ghimbirul nu face excepţie de la aceasta. Într-un studiu din 1999, s-a
descoperit că un extract din ghimbir posedă „activitate de inhibare a activării EBV”, care
este considerat un factor ce contribuie la declanşarea tumorilor. Într-un studiu din 1998,
s-a demonstrat că doi compuşi ai ghimbirului posedă „efecte citotoxice şi
antiproliferante” şi au fost „asociaţi cu moartea apoptotică a celulelor (de leucemie)”. Un
alt studiu din 1998 identifică familia plantelor de ghimbir ca conţinând „agenţi eficienţi
de prevenire a cancerului” datorită „frecvenţei şocant de mari a activităţii inhibitorii”. Un
studiu din 1996 de la University Hospitals din Cleveland, Case Western Reserve
University, relata că ghimbirul era o sursă de „activităţi pronunţat antioxidante şi
antiinflamatoare”. Cercetătorii de la Case Western au constatat într-un studiu făcut pe
animale că aplicarea locală (pe suprafaţa pielii) a ghimbirului inhibă apariţia tumorii şi
activitatea decarboxilazei de ornitină (un factor de creştere tumorală). Acest studiu, care a
avut o bună diseminare în SUA, a furnizat „dovada clară că extractul de ghimbir prezintă
efecte de combatere a tumorilor cutanate”.
Acest lucru constituie o bază substanţială pentru afirmaţia străveche din
Ayurveda conform căreia ghimbirul este „medicamentul universal”. Ghimbirul este într-
adevăr o plantă eternă.
Pentru o discuţie mai detaliată a valorii medicinale în perspectivă istorică şi
actuală a ghimbirului, vă recomandăm Ginger: Common Spice and Wonder Drug (Herbal
Free Press, 1996) de Paul Schulick.

17