I. Concepte fundamentale si institutii implicate în structurarea politicilor sociale. Acest studiu începe cu o serie de clarificari conceptuale.

Prima notiune care necesita explicatii este cea de ,,politica sociala", legata indisolubil de domeniile pe care le acopera în practica si care sunt concentrate în cadrul ,,politicilor sociale sectoriale". Fundamentarea modelului ,,Welfare State" (statul bunastarii) si prezentarea detaliata a faimosului sau produs politicoeconomico-administrativ (securitatea sociala) vor face obiectul unui capitol distinct, pentru început oprindu-ne doar asupra definitiilor si dinamicii acestor concepte în secolul XX. Dimensiunea sociala a procesului de integrare europeana este inclusa în politica sociala comunitara si în proiectul de constructie a Europei sociale. 1. Conceptul general de politica sociala si politicile sociale sectoriale Un raspuns la întrebarea ,,Ce este politica sociala ?" au încercat sa ofere, de-a lungul timpului, mai multi autori apartinând unor scoli si curente de gândire diferite. Nici astazi, dupa aproape un secol de studii de politica sociala, nu se poate spune ca s-a ajuns la un consens absolut privind ariile de acoperire sociala (deci continutul concret al politicilor sociale) în cadrul mai larg al politicilor publice. Dificultatea de a încadra cu precizie obiectul politicii sociale, ca parte a politicilor publice, provine pe de o parte din traditiile culturale si politice diferite la nivelul continentului si pe de alta parte din dinamica pe care ,,socialul" a cunoscut-o ca semnificatie si ca impact, chiar la nivelul aceleiasi societati, de-a lungul ultimelor decenii. Exista în schimb un consens relativ în ceea ce priveste politicile guvernamentale (publice) care nu pot fi considerate politici sociale: politica externa, politica de aparare, internele, justitia si politicile economice. Chiar si acesta este, spuneam, un consens relativ, având în vedere în primul rând interdependentele accentuate între politicile economice si cele sociale, între care tot mai greu se pot trasa granite precise, sau consecintele sociale care decurg uneori din politica externa si de aparare a unei tari (de exemplu, influenta sociala a restructurarii complexului militar-industrial al fostei Uniuni Sovietice, dupa evenimentele din 1989). Astfel, o prima definitie a politicii sociale ar putea fi încercata ,,prin excludere": este de domeniul politicilor sociale tot ceea ce ramâne din politica unui guvern sau a unor autoritati locale, dupa excluderea politicilor publice fara impact social direct (vezi enumerarea anterioara). O asemenea definitie nu raspunde însa, în mod evident, decât în mica masura cerintelor studiului politicii sociale. Mai utila pentru întelegerea acestor preocupari ar fi o definitie pozitiva, afirmativa, care sa atinga nucleul comun al tuturor tipurilor posibile de politica sociala. Sociologul britanic T.H.Marshall defineste pe cât de simplu pe atât de cuprinzator semnificatia acestui concept: ,,Obiectivul esential al politicii sociale în secolul XX este asigurarea bunastarii cetatenilor" (Marshall, 1950). În general, se disting doua abordari în privinta motivatiei care sta la baza unei politici sociale. În mod traditional, abordarea ideologica este în conformitate cu ipoteza întemeierii statului bunastarii pe ,,ratiuni politice" (legate de doctrina si praxis în acelasi timp), iar abordarea pragmatica, mult mai recenta, promoveaza functia de ,,social problems solving" a politicii sociale, golind-o astfel de continut ideologic si conferindu-i solide valente tehnocratice. Marsând evident pe prima directie, neo-marxistii din democratiile occidentale afirma ca ,,societatile capitaliste avansate au nevoie de o infrastructura a politicilor de bunastare pentru a mentine ordinea sociala, pentru a mitui muncitorii si a-i determina sa nu recurga la proteste, pentru a-si asigura o forta de munca cu standarde acceptabile de educatie si sanatate" (O'Connor, 1973; Gough, 1979, citati de Wilensky, 1985). Pentru teoreticienii neo-marxisti,

În literatura româneasca de specialitate. alocatii. din cadrul sistemelor de asigurari si asistenta sociala) finantarea. România în context european").. abordarea pragmatica pune accentul pe rezolvarea tehnica. principiile cu solutiile. conform unei definitii . 1995). în Marea Britanie se confera acestei politici un înteles mai restrâns si bine precizat. punctuala. Cât priveste anvergura acestei politici. Într-adevar. a problemelor sociale. Între cele doua mari conceptii exista fireste si abordari intermediare. un raspuns la problemele sociale ale unei anumite comunitati. programe sociale. încercari de a concilia ideologia cu pragmatismul. apoi ele sunt abolite sau restrânse când stabilitatea politica a fost reinstaurata". într-un sens considerat dezirabil la un moment dat (Zamfir.. Altfel spus. respectiv ale anumitor grupuri expuse în mai mare masura diferitelor riscuri" (Mihut si Lauritzen. dupa cum exista contexte în care politica sociala se reduce considerabil.. pare destul de justificat sa credem ca interventia sociala nu poate fi desprinsa de un set de obiective majore. masurilor si activitatilor întreprinse în principal de stat (dar posibil si de alti agenti interesati) în scopul modificarii parametrilor vietii sociale a unei comunitati. Diferentele în delimitarea politicii sociale provin. .termenul . citat de Esping-Andersen.rezolvarea problemelor comunitatii" prin actiune sociala concreta nu poate fi rupta de o anumita directie de dezvoltare a societatii în ansamblu.unor nelinisti sociale.peste trei sferturi din ceea ce face un guvern" (Wilensky. 1972). putem descrie pe coordonatele spatiu-timp o varietate aproape infinita de abordari. s-a mers pâna la a se considera ca politicile bunastarii nu sunt sustinute din ratiuni umaniste si pentru a întâmpina nevoile reale ale muncitorilor.. hotarâri si reglementari administrative. Marginean în 1994. din raportarea la un context politico-economic variabil în timp dar si din asumarea unor traditii legate de cultura politica a fiecarei societati. dupa cum si . stabilite prin decizie politica. 1991). profesorul Catalin Zamfir afirma ca politica sociala poate fi înteleasa ca ansamblul reglementarilor. cu referire stricta la . (Piven si Cloward. asa cum s-a mentionat anterior.. 1978. burse. taxe.conjunctural . aceasta abordare este sintetizata de Liliana Mihut astfel: . Non-ideologica. de masuri menite sa combata dezordinea si crima la fel ca masurile adoptate de politie sau de justitie si nu în ultimul rând având rolul de a legitima si promova sistemul capitalist. descarcata de continuturi doctrinare..Politici sociale. ci doar pentru a raspunde .de dictionar" formulata de I. transferuri de venit (impozite. Într-o carte de referinta pentru dezvoltarea studiilor de profil în România postcomunista (. sugerând o forma de control social.. sau ar trebui sa fie. limitându-se la acordarea unor beneficii minimale pentru persoanele fara venituri. îndemnizatii. Pentru exemplificare. legitimat politic. care a marcat perioada de debut a fundamentarii politicii sociale ca disciplina de studiu. etc. în care trebuie sa se acorde atentie legaturii complexe care apare între obiectivele actorilor care influenteaza politicile si consecintele interventiilor lor (Higgins. 1985)..Politicile sociale sunt initiate sau extinse în timpul exploziilor de nemultumire si dezordine sociala din timpul somajului masiv. politica sociala se concretizeaza în prevederi legislative specifice.capitalismul bunastarii" (Welfare Capitalism) are binenteles o conotatie peiorativa. respectiv pensii. Mai mult decât atât. dezvoltare ce trebuie sa se întemeieze pe o viziune globala si sa se aiba un sens bine precizat.Politica sociala este. 1999). Joan Higgins sugereaza ca ambele variante se sprijina totusi pe modele rationale de actiune politica. producerea si furnizarea de bunuri si servicii sociale pentru populatie. existând tari si momente ale istoriei în care politica sociala se suprapune cu .cinci .

welfare" (asistenta sociala în întelesul american) si asigurarea locuintelor pentru persoanele fara venituri (Pechman.securitate socială (în înţelesul de .welfare policy . în Europa. Fireste. politica educationala. acceptate mai mult sau mai putin în sfera conceptuala si practica legata de .social work (social assistance) . politica privind protectia mediului (politica ecologica).. învatamântul public. incluzând doar sistemul pensiilor.education policy .. sistemul . . având în vedere necesitatea compatibilizarii termenilor: .social policy". aceeasi semnificatie restrictiva o are politica sociala si în Statele Unite.asistenţă socială .. 1992). politica transporturilor.politica educaţională .. . politica în domeniul sanatatii. În finalul acestei treceri în revista a principalelor domenii de activitate în politica sociala..health-care policy .employment policy .politica locurilor de muncă (politica ocupării forţei de muncă) . cu denumirea în limba engleza si cu echivalentul în limba româna. În schimb. politica privind promovarea culturii si chiar politica privind petrecerea timpului liber.politica locuinţelor (sociale) . asistenta medicala. În principiu. incluzând o gama variata de initiative si programe ale statului.politica sociala" ocupa o plaja mai larga (îmbogatita în special de traditia franceza). propunem o enumerare a politicilor sociale sectoriale.asistenţă socială (în Statele Unite. deci cu impact asupra bunastarii colective.. apar deseori ca .politica pentru îngrijirea sănătăţii (termenul nou) .leisure policy" (politica agrementului).housing policy . . se poate totusi afirma ca o abordare atât de larga aproape ca suprapune politica sociala peste politica publica. punctul comun al tuturor acestor politici nu poate fi decât existenta unor cheltuieli publice îndreptate pe directia cresterii calitatii vietii si confortului cetatenilor. În afara preocuparilor mentionate în dreptul sistemelor britanic si nord-american. menţinerea veniturilor în principal prin pensii şi alocaţii de şomaj) . politica locuintelor sociale si serviciile de asistenta sociala.apanaje" ale politicii sociale politica privind angajarea fortei de munca.politica asistenţei medicale (termenul vechi) ..politică".welfare" se referă strict la acordarea unor ajutoare sociale) .servicii fundamentale": securitatea sociala (în sensul mentinerii unui minim de venit prin alocatiile de somaj si sistemul de pensii).social security . Fara a fi negate implicatiile sociale ale politicilor mai sus mentionate.

VALENTIN NAUMESCU http://idd.html#1 .politica mediului (ecologică) .politica în domeniul culturii .environment policy .euro.ro/interactiv/cursuri/ValentinNaumescu/cap1.culture policy .ubbcluj.youth policy .politica pentru tineret Lector dr..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful