Medicina legală.

Obiectul, organizarea și bazele procesuale

ale expertizei medico-legale

Autor: Andrei Pădure

dr.hab.şt.med.,
conferenţiar universitar,
șef catedră Medicină legală

1
 Conţinut:

• Definiția medicinii legale

• Locul și rolul medicinii legale în investigarea infracțiunilor
comise contra vieții, sănătății și demnității persoanei
• Obiectele de cercetare ale medicinii legale
• Organizarea serviciului de medicină legală în țară
• Bazele procesuale ale expertizei medico-legale

2
 Definiție:

• Medicina legală este o știință care soluționează

probleme de natură medicală și biologică ce apar în
procesul investigării infracțiunilor comise contra
sănătății, demnității și vieții persoanelor

• A apărut din necesitatea de a explica diferite fenomene

medicale și biologice ce apar în practica organelor de drept

• Medicul legist – legistul medicului

3
 Definiție:

informații
medicale

MEDICINA
LEGALĂ

informații
aplicabile
practicii
juridice

4
 Connections

Medicină ML Drept

5
 Obiectele de cercetare:

• persoanele vii
• cadavrele umane
• documentele medicale (fișă medicală a bolnavului de
staționar, ambulatoriu, consultații etc.) și nemedicale
(proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de
audiere a martorului etc.)
• corpurile delicte de natură biologică (sânge, salivă,
transpirație, spermă, lapte, alte fluide biologice, fire de păr,
fragmente și urme de țesuturi)

6
 Organizarea serviciului
de medicină legală:

• Centrul de Medicină Legală (activează în baza Regulamentului

Centrului de Medicină Legală, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.58
din 04.02.2010)
• Centrul de Medicină Legală este o instituţie publică, pe
lângă Ministerul Sănătăţii, de expertiză judiciară
specializată în domeniul medicinii legale
• Centrul are misiunea de a contribui la înfăptuirea justiţiei
prin efectuarea expertizelor şi constatărilor medico-legale

7
 Structura Centrului
de Medicină Legală:

• subdiviziuni medico-legale cu statut republican

– secţia expertize în comisie
– secţia toxicologie medico-legală
– secţia biologie medico-legală
– secţia histologie medico-legală
– secţia medico-criminalistică
• subdiviziuni medico-legale
teritoriale (municipale Chișinău,
Bălți, raionale) amplasate în centrele
unităţilor teritorial-administrative
(Spital raional, Centru de sănătate)
 Structura Centrului
de Medicină Legală:

• subdiviziuni psihiatrico-legale cu statut republican

– secţia expertize psihiatrico-legale de staționar arestați
– secţia expertize psihiatrico-legale
de staționar nearestați
• subdiviziuni psihiatrico-legale
teritoriale
– secţia expertize psihiatrico-legale de
ambulatoriu Chișinău
– secţia expertize psihiatrico-legale de
ambulatoriu Bălți
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Codul de procedură penală

• Codul penal
• Codul de procedură civilă
• Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul
expertului judiciar
• Legea ocrotirii sănătăţii
• Alte acte normative naționale
• Normele dreptului internaţional

10
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Expertul este persoana numită pentru a efectua

investigaţii, care nu este interesată în rezultatele cauzei
penale şi care, aplicând cunoştinţele speciale din
domeniul ştiinţei, tehnicii, artei şi din alte domenii,
prezintă rapoarte în baza acestora (art.88 CPP)

• Expert medico-legal:
– titular
– delegat (ad-hoc)

11
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Poate fi expert judiciar persoana care:

a) este cetăţean al Republicii Moldova
b) cunoaşte limba română
c) are capacitatea de exerciţiu deplină
d) diplomă de studii superioare de specialitate şi de studii
postuniversitare de rezidenţiat/de master
e) a efectuat un stagiu profesional în specialitatea de
expertiză pentru care solicită calificarea de expert
f) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea
atribuţiilor de expert judiciar
g) nu are antecedente penale
h) are reputaţie ireproşabilă
i) a susţinut examenul de calificare

12
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Expertul este obligat (art.88 CPP):

– să facă în raportul său concluzii obiective şi întemeiate asupra
întrebărilor ce i se pun
– să refuze de a face concluzii dacă întrebarea pusă depăşeşte
cadrul cunoştinţelor lui de specialitate sau dacă materialele ce
i s-au pus la dispoziţie nu sînt suficiente pentru prezentarea
concluziilor
– să se prezinte la chemarea organului de urmărire penală sau a
instanţei
– să-şi aprecieze obiectiv capacitatea şi competenţa sa pentru
darea concluziilor respective

13
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Expertul este obligat (art.88 CPP):

– să comunice, la cererea organului de urmărire penală sau a
instanţei despre experienţa sa profesională şi despre relaţiile
sale cu persoanele participante în cauza dată
– să se supună dispoziţiilor legale ale organului de urmărire
penală sau ale instanţei
– să nu divulge circumstanţele şi datele ce i-au devenit
cunoscute în urma efectuării expertizei sau în urma
participării la şedinţa de judecată închisă
– are și alte obligații

14
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Expertul are dreptul (art.88 CPP):

– să ia cunoştinţă de materialele cauzei penale
– să ceară să i se pună la dispoziţie materiale suplimentare
necesare pentru prezentarea concluziilor
– să participe, cu aprobarea organului de urmărire penală sau a
instanţei, la audieri şi la alte acţiuni procesuale ce ţin de obiectul
expertizei
– să prezinte concluzii nu numai referitor la întrebările puse, ci şi la
alte circumstanţe ce ţin de competenţa sa şi care au fost
constatate în urma investigaţiilor efectuate
– are și alte drepturi

15
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Expertul/specialistul este responsabil:

– pentru prezentarea, cu bună-ştiinţă, a concluziei false în
conformitate cu art.312 CP
– pentru divulgarea datelor urmăririi penale contrar interdicţiei
persoanelor care efectuează urmărirea penală în conformitate cu
art.315 CP

16
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Expertiză judiciară – activitate de cercetare ştiinţifico-

practică, efectuată în cadrul procesului civil, penal sau
contravențional în scopul aflării adevărului prin efectuarea
unor cercetări metodice cu aplicarea de cunoștințe speciale
și procedee tehnico-ştiinţifice pentru formularea unor
concluzii argumentate cu privire la anumite fapte,
circumstanțe, obiecte materiale, fenomene și procese, corpul
și psihicul uman, ce pot servi drept probe într-un proces
judiciar (art.2 Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul
expertului jidiciar)

17
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Expertiza se dispune în cazurile în care pentru constatarea,

clarificarea sau evaluarea circumstanţelor ce pot avea importanţă
probatorie pentru cauza penală sunt necesare cunoştinţe
specializate în domeniul ştiinţei, tehnicii, artei, meşteşugului sau
în alte domenii (art.142 CPP).
• Dispunerea expertizei se face de către organul de urmărire
penală, prin ordonanță, sau de către instanţa de judecată, prin
încheiere (art.142, 144 CPP).
• Părţile, din iniţiativă proprie şi pe cont propriu, sunt în drept să
înainteze cerere despre efectuarea expertizei (art.142 CPP).

18
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Expertiza extrajudiciară se realizează în afara unui

proces judiciar şi presupune efectuarea unor cercetări
metodice, cu aplicarea de cunoştinţe speciale şi procedee
tehnico-ştiinţifice, pentru formularea unor concluzii
argumentate cu privire la anumite fapte, circumstanţe,
obiecte materiale, fenomene şi procese, corpul şi psihicul
uman (art.19 Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului
judiciar)
• Expertiza extrajudiciară se efectuează în temeiul unei cereri
scrise a persoanei fizice sau juridice

19
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Expertiza se efectuează, obligatoriu, pentru constatarea:

– cauzei morţii
– gradului de gravitate a vătămării corporale
– stării psihice şi fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului părţii
vătămate, martorului, a persoanei în privinţa căreia se reclamă că
s-au comis acte de tortură, tratamente inumane sau degradante
– vârstei bănuitului, învinuitului, inculpatului sau părţii vătămate
– altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în
cauză (art.143 CPP).

20
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Clasificarea expertizelor judiciare:

– După consecutivitatea efectuării cercetărilor:
primare
repetate
– După volumul de cercetări:
de bază
suplimentare
– După numărul experţilor care au participat la cercetări:
individuale
în comisie
– După numărul domeniilor de ştiinţă aplicate la efectuarea
expertizelor judiciare:
monospecializate
complexe

21
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Expertiza primară
– expertiză efectuată de către un expert judiciar sau de
către o comisie de experţi judiciari pentru prima dată,
în cazul în care obiectul de cercetare nu a mai fost
supus anterior vreunei expertize
• Expertiza repetată
– expertiza care se efectuează cu privire la aceleaşi
obiecte, fapte, circumstanţe şi care soluţionează
aceleaşi întrebări formulate la efectuarea expertizei
primare şi/sau suplimentare

22
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Expertiza de bază
– expertiza în care se efectuează volumul principal de
examinări
• Expertiza suplimentară
– expertiza se dispune în cazul în care concluziile
expertului sînt incomplete şi necesită explicaţii sau
completări ori atunci cînd apar întrebări noi
referitoare la circumstanţele examinate

23
 Bazele procesuale ale
expertizei medico-legale

• Expertiza individuală
– este efectuată de un singur expert judiciar
• Expertiza în comisie
– este efectuată de către experţi judiciari din acelaşi domeniu
sau din domenii diferite ale expertizei judiciare
• Expertiza monospecializată
– cercetările se efectuează cu aplicarea cunoştinţelor dintr-
un singur domeniu al ştiinţei, tehnicii sau alt domeniu al
activităţii umane
• Expertiza complexă
– se efectuează când sînt necesare concomitent cunoştinţe
din mai multe domenii ale ştiinţei, tehnicii sau din alte
domenii ale activităţii umane

24
25