You are on page 1of 159
Tescul actuael versiuni reproduce edit Le litre des Mille nuits ete ‘mut, waducion iuérale et complied texte arabe pa ede J. C Merdras, Editions de la Revue Blanche, Patis, 1899, versiune coroborsti eu ‘raduceres in limba rusk Knigesisiat¢ eno! noch, peveved s arbskogo MM. A. Sale, Gosuéarstvennoe ladarestvo Hudojeswvennei Literati, Mosk, 1958. O MIE $I UNA DE NOPTI Yolumul V1 (Noprile 316-393) “Texc integral ‘Traducere gi nore de Haralambie Grimeseu Design copercé: Carmen Lucaci llustrayis lon Manea © 2010 Edicura Bre Press, peneru prezentaeditie Edituca Ere Press Playa Presei Libere; nt 1, sector 1, Bucuresti Tel fixe 021.318.70.27, 021.318.70.28 afice @erepres.r0 comenai@erepressr0 wormerepresst0 Desreren CIP Biliteii Nafionale + Rominii (O tle una de nop! vd: Haralambie Grimeseu.- Beeutets Ere Pes, 2009 1S. ISBN 978-973-157-712-8 Val 6,- 2009, ISBN 978-975-197-7423 1.Grimesca, Harslambie (wa) 90141121 398(=411.20) 135.1 Editori: Ciprian Ene, Adriana Ene Redactori: Mihaela Pogonici. Diana Penes ‘Consilierliterar: Mihail Gramescu DTP: Elena Matin ‘Corectori: Raluca Sileudean, Ana-Maria Nedelea, Roxana Geanci Sicum ens cea dea irei ste saisprezecea noapte «»- micuya Doniazada, odata isprivité treaba sultanului cu Seherezada, strigi din ungherul unde sta ghemuité: ~O, sora mea, ma rog fie, ce mai astepti ca sa incepi povestea cea figiduitd cu frumoasa Zumurrud gi cu Alisar, fiul lui Glorie? Tar Scherezada, zambind, rispunse: = Nu astepr decit ingiduinga sulranului acesca bine crescut i bruit cu purciri alese! ‘Atunei sultanul Sahriar gra = Poti! $i Scherezada spusc: POVESTEA CU FRUMOASA ZUMURRUD SI CU ALISAR' S] © povesteste ci in vechimea viemilor si in trecutul ‘varstelor si al clipelor, in sara Khorassanului, era ‘un negustor tare bogat, pe care il chema Glorie' si care avea un fl, frumos ce luna plina, pe care il chema Aligat. Or, intr-o 2i, Glorie, negustorul cel bogat, de mule rare inaintar in varsti, se simti smreduit de boala mori. Ti chema la sine pe fiul siu si fi spuse: — O, fiul meu, iacitd ci este tare aproape sorocul ursitei mele gi ag vrea si te poviquiesc cui o povagil ‘Alisac, mahnic rau, spuse: ~ $i care este povaga, 0, taic& al meu? Negustorul Glorie spuse: —Te povasuiesc sa nu legi chelemet si si nu te incir- duicsti cu nimenea, intrucat lumea este asemenca cu un fierar: daci nu te arde cu focul de la covalia Ini ori Ta M.A. Salis pisttean numelearabal penonajuls Madd sad-din, 6 mies una de napté ac nu-ti scoate un ochi sau pe amndoi cu scinteile de Ja nicovala lui, negresit c& are si te inabuse cu fur lui! Si-apoi a spus poet Nu teamagh cumva si crezi acai st-nidlnegti pe neagra cale Prieten credincios atunci ind soarta dasa te pravalet Singuneate, numai tu, O, seumpa sihastrie-adinci, Fi dai celui ce te-a-ndragit Puterea ceca ca de stained Deca pine pururi drumul dept Si deca deprinde cds mai bine Dibacial mesteguge sd rea Ineredere decat in tine! Un altul a spus: Lumea, edt va fs fe, doen ie Cine stie sa le-nvete, Prinde-reiipituna vie: Una al vanzarii pret Altai hide viclenie!" Un altul a spus: Degerticinni, prosi i fleacuri Pe lumea asta din belug. Dat daci- scoate-n cale soarte "LaM.A Sali, ovignas este formulas pun ale: epee lip gh hme, Vedat tbe doar fen Pretnd endina «finite A treiutesaisprezecea noapte 7 Un om ales, fi priterug Gu el. cici cu asereni prieten Se-rvagi-al vietii megtegig! Dupa ce aut ataespuse de latitinl su pe moare, tanarul Alisar rispunse: = O, parinte al meu, iti sunt ascultitor si supus! Ce mi mai povatuicsti? Glorie negustorul spus: ~ Fi binele, dack totusi iti sti in puting’. Sinu astepra si fii rispliticin schimb cu vreo mulgumire ori cu yreun bine asemenea. O, fiul meu, nu aver, vai, prilejul si savarsim bindle in fecare zi! $i Alisar rispunse: = Ascule simi supun! Da acestea ii sunt toate povejele? Glorie negustorul spuse: = Si nu irosesti avupile pe care ye las: nu vei i presuit decit in temeiul a ceea se afli sub puterea mainii tale! Ci sipoetul a spus: Pe vremea cétnd eram sérac ‘Niciun prieten nu aveam — Sisacuma iactut-i cum vin Sa-oni fie oaspeti la bairam! Abs, cgi duymani mi sat fecut Prieteni, stot vin s-apuce! Skcépi dugmani mi-es cépata Cand bugitia mi sear duce! Apo bite amd —Nu dale spate sfaturile oamenilor pititi, si nu socoti cumya cd ¢ zadarnic si ceri sfat de la cel care poate si te sfituiasci; cici poetul a spus: vga cag ee erin in ea Fi Aecan bie ois oct ‘Ain cid pa eee ie Catine fl peer pe eral