TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU

PRODUSUL PRODUSUL PANTALON DE PROTECTIE
BARBATI
 Planul proiectului

Cap.I. Argument
1. Produs Etalon
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
Cap.II. Proiectarea documentatiei tehnice
2.1.Fisa tehnica a produsului
2.2.Materiale de baza si auxiliare
2.3.Construirea tiparului clasic
2.4.Transformarea tiparului clasic in model
2.5.Construirea sabloanelor
2.6. Norma interna
2.7.Norma de consum
2.8.Pregatirea materialelor pentru croit
2.8.1.Croirea materialelor
2.9.Elaborarea incadrarii sabloanelor
2.10.Procesul tehnologic de confectionare
Cap.III.Norme de protectia muncii
 Cap.I Argument

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind

functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.
In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea
vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta
devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.
Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului cmoditate in
folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic
trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai
redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda
imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este
preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.
Moda inseamna echilibrarea gustului personal cu cel unanim acceptat, inseamna a
adopta intr-o nota personala ceea ce practica dovedeste corespunzator cu gustul si preferintele
timpului, arta de a alege, dintre elementele invariabile, pe cele ce se armonizeaza cu
personalitatea fiecaruia, la locul potrivit, la timpul potrivit.

Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se
modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a
caror principala calitate este noutatea.
In general,viata modei cunoaste doua etape:
-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie
-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala
Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si
spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui
produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se
exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand
cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru
tineret.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea
anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai
avantajos siluetei respective.
Creatia, deci , este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse
acceptata de piata de desfacere.
În perioada actuală, cerinţele utilizatorilor de îmbrăcăminte suferă schimbări importante,
ca de exemplu:
 orientarea spre o îmbrăcăminte cu grad ridicat de funcţionalitate(confortabilă, lejeră,
uşor de întreţinut);
  un accent deosebit pe cerinţele de ordin cultural, ca manifestare aapartenenţei la un
anumit grup sociocultural, sau a respectării unor tradiţii sau tabuuri;
 orientarea spre raportul calitate – preţ, ca o consecinţă a faptului căse doreşte o mare
varietate de produse, la un preţ unitar scăzut.
Imbracamintea de protectie are ca scop protejarea oamenilor de actiunea negativa a
factorilor nocivi industriali sau meteorologici. Imbracamintea de protectie cuprinde :
- pantalonul cu pieptar
- salopeta
- combinezonul de protectie
- halatul

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este pantalon de protectie barbati.

1.Produsul etalon

Stabileşte aspectul, forma şi caracteristicile finale ale produsului. Elaborarea are doua
etape:
proiectarea (desenarea modelului, analiza tehnico-artistică a desenului) si confecţionarea
(construirea tiparului, croirea produsului, confecţionarea produsului, analiza tehnică a modelului
creat)

1.1 Schita modelului

 1.2 Descrierea modelului

Echipamentul de protecţie include orice tip de echipament ce se intenţionează a fi utilizat

de lucrători cu scopul protejării acestora împotriva unui pericol asupra securităţii şi sănătăţii în
muncă. Echipamentul Individual de Protecţie trebuie să fie utilizat numai după ce s-au luat toate
celelalte măsuri de prevenire a potenţialelor pericole rămase (principiile prevenirii pericolelor).
Modelul ales de mine este pantalonul de protectie pentru barbati. Este compus din
urmatoarele detalii:fata,spate,buzunare aplicate la fata, buzunare pentru scule la nivelul
genunchilor. Este un produs confectionat din dintr-un doc cu compozitie 100% bumbac cu o
rezistenta ridicata la frecare, tractiune si la actiunea agentilor externi. Docul folosit poate avea
culori multiple in functie de alegerea firmei in care se foloseste.
Inchiderea la fata se realizeaza prin intermediul unui slit iar fixarea in talie se realizeaza
printr-un snur introdus intr-un canal format prin indoire.
Echipamentul trebuie etichetat cu marcajul producătorului, tipul de design, anul de
fabricaţie şi numărul de serie sau de producţie, precum şi marcajul CE şi numărul de testare
Exista pantaloni de protectie care sunt prevazuti cu bande reflectorizante la poale sau pe
genunchi pentru muncitorii care lucreaza la drumuri sau constructii sau pe timp de noapte.

1.3 Detalierea produsului

Detaliile produsului sunt:

Detalii principale -fata
-spate
Detalii secundare
- buzunare aplicate la fata
- buzunare pentru scule la nivelul genunchilor
 CapII Proiectarea documentaţiei tehnice

Ansamblul documentaţiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia

care caracterizează modelul nou creat şi care trebuie să asigure realizarea lor industrială în toate
fazele procesului de fabricaţie.
Produsele de imbracaminte, prin elementele lor componente, care sint intr-o peraaanenta
transformare dictata de tendintele ce se manifesto in moda, cum ar fi: materii prime, culori,
desene, linii de croiala, proportia diferitelor detalii si piese de ansamblu, caracterul si destinatia.
lor.
Pentru a satisface cerintele si exigentele populatiei, trebuie sa se tina seama permanent de
evolutia modei. Varietatea sortimentelor de confectii, cu marea lor diversitate de caracteristici
estetice si tehnice, impune pregatirea tehnica a productiei fiecarui model, inainte de intrarea lui in
fabricate.
Pregatirea tehnica a produsului, care insumeaza totalitatea lucrarilor de creatie si a
documentatiei tehnice aferente, este realizata in fabricile de confectii si cooperatia
mestesugareasca de colective specializate cu cadre de creatori de modele, ingineri, tehnicieni cu
o pregatire profesionala superioara.
Ansamblul documentatiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care
caracterizeaza modelul nou creat §i care trebuie sa asigure realizarea lui industriala in toate fazele
procesului de fabricatie.
Elementele care formeaza documentatia tehnica sint:
— modelul nou creat (etalon);
— sabloanele (prin constructia tiparului de baza, multiplicarea tiparelor si reproducerea lor);
— normele interne si standardele;
— consumul specific (prin normarea materiiior prime si a materialelor auxiliare);
— procesul tehnologic de confectionare.

Modelul, reprezinta acea parte a documentatiei tehnice care stabileste aspectul, forma,
precum si caracteristicile operatiilor de croire si confectio¬nare a produsului, materiaie folosite si
virsta purtatorului.
Tiparele si sabloanele reprezinta. acea parte a documentatiei tehnice -care stabileste forma
si dimensiunile detaliilor produselor, servind la operatiile de croire.
Sabloanele sint copii ale tiparelor la care s-au adaugat rezervele nece-sare de cusaturi
(pentru tiparele de confectii femei); acestea se executa pe carton, placi sintetice etc. Pentru
realizarea sabloanelor se aplica tiparul pe materialele din care se confectioneaza sablonul si apoi
se traseaza cu aju-torul ruletei conturul tiparului, plus rezervele de cusaturi, acolo unde este
cazul. Marginea sablonului se marcheaza prin vopsire sau prin gravare, pentru a avea controlul
asupra uzurii.
Norma internă este partea din documentaţia tehnică industrială care stabileşte
condiţiile tehnice dimensionale şi de confecţionarea produsului. Are două forme:
- forma departamentală, este documentul tehnic ce stabileşte dimensiunile principale
pe grupe de produse de îmbrăcăminte. Scopul normei departamentale este stabilirea
dimensiunilor principale la produsele ce urmează să se confecţioneze în cadrul întreprinderii.
- norma de întreprindere cuprinde trei părţi şi anume:
a) Noţiuni generale asupra produsului în care se indică principalele
caracteristici şi anume:
- materialele folosite pentru confecţionare
- aspectul general al produsului în faza finală
- caracteristicile detaliilor principale
 b) Condiţiile tehnologice dimensionale ale produsului şi detaliilor
componente.
Dimensiunile produsului se întocmesc în ordinea importanţei detaliilor şi pe grupe
dimensionale sub formă de tabel
c) Modul de confecţionare al produsului
- desimea cusăturii
- modul de confecţionare a întăriturii, materiale folosite
Reprezintă o parte a documentaţiei tehnice care stabileşte dimensiunile principale ale
produsului.
Prin consum specific se intelege cantitatea de materii prime si materiale auxiliare necesare
pentru confectionarea unui produs.
Consumurile specifice difera. de la produs la produs, in functie de model, material,
tehnologia de confectionare, modul de incadrare a sabloanelor pe material etc.

2.1. Fisa tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea
prototipului.
Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste
aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.
Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie.
Faza de proiectare cuprinde doua etape :
a) Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.
b) Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse
executandu-se si alte variante .
Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.
In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele
dimensiuni principale ale corpului :
IC=inaltimea corpului
Pb=Perimetrul bustuluii
Ad=Adaosul de lejeritate
Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a
elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din
care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se
executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele
dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele
admise fata de valorile nominale.
Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la
controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la
dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Cerintele tehnice cuprind :
-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la
croirea unor repere.
Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi
egale si intarite la capete.
 Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza
pete sau urme de degradare.
Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :
-masina de cusut simpla.
-masina de surfilat triplock
-fierul de calcat
 2.2. Materiale de bază şi auxiliare

Ţesăturile constituie materia primă de bază pentru confecţionarea îmbrăcămintei.

Ţesăturile trebuie să îndeplinească o serie de proprietăţi fizico mecanice din care cele mai
importante sunt:
- rezistenţa la frecare
- rezistenta la spălare şi lumină
- elasticitatea
- tuşeul
- higroscopicitatea
Aceste proprietăţi depind în mare măsură de felul materiei prime folosite pentru
producerea ţesăturilor.
Rezistenţa materiei este extrem de importantă astfel înainte de începerea procesului de
producţie materialul este supus unor analize de laborator.În urma acestora analize se stabilesc
caracteristicile principale ale materialelor de bază: desimea, greutatea, sarcina de rupere,
alungirea la rupere, modificări dimensionale la spălat, călcat, rezistenţa la vopsire şi spălare
precum şi caracteristicile materialelor auxiliare întărituri,garnituri.
Materiale de bază folosite în producţia îmbrăcămintei sunt:
-ţesăturile
-blănurile
-tricoturile
-piei şi înlocuitor
Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin încrucişarea a două sisteme de fire unul de
bătătură şi unul de urzeală.
Ţesăturile se clasifică după mai multe criterii :după structură,după destinatie,după natura
materiei prime folosite.
După structură pot fi:
-ţesături cu legături fundamentale
-ţesături cu legături de bază
-ţesături cu legături diagonale
-ţesături cu legături combinate
-ţesături cu legături cu desene
După natura materiei prime:
-ţesături din fibre naturale
-ţesături din fibre sintetice
-ţesături din amestec de fibre
După destinaţie pot fi:
-ţesături pentru lenjerie
-ţesături pentru bluze şi rochii
-ţesături pentru costume uşoare
-ţesături pentru rochii şi costume de seară
-ţesături pentru îmbrăcăminte de protecţie
Materialul de baza ales pentru confectionarea produsului este un doc din bumbac de
culoare albastra. Are urmatoarele caracteristici:doc subtire ,latime 1,50 din tesatura de bumbac
100%.
Din acest material pot fi confectionate si alte produse de imbracaminte exterioara.
Materialele auxiliare sunt: -Captuselile
-Intariturile
-Furniturile
-Garniturile
 Alegerea materiei prime se face în funcţie de scopul confecţionării produselor respective.
Comoditatea la utilizare exprimă gradul de plăcere cu care se poartă un produs
vestimentar. Comoditatea este reflectată de lejeritatea mişcărilor pe care le simt purtătorii pe
corp. Comoditatea este strâns legată de culorile materialului folosit pentru confecţionarea pe
linia modelului şi de factorii igienici ai produsului.
Din punct de vedere al rezistenţei materialului, trebuie să aibă o bună comportare la
solicitări, în timpul purtării şi spălării.
Pentru imbracamintea de protectie sunt importante proprietatile igienico-functionare ale
materialului.
Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau în considerare trei grupe de
însuşiri şi anume:
- durabilitatea
- valoarea de prezentare
- proprietăţi fiziologice
Durabilitatea materialelor (ţesături, tricoturi) este proprietatea de a se purta fără a se
distruge sarcini repetate (continue sau alternative).
Acest indiciu caracterizează comportarea în exploatare într-o măsura mai mare decât
sarcina la rupere sau la alungire, rezistenţa.
În timpul purtării firul ce constituie materialul textil sau fibrele nu sunt suprapuse aproape
niciodată acţiunii instantanee de intindere care să depăşească rezistenţa de rupere.
Materialul se distruge ca urmare a acţiunii unei sarcini îndelungate şi repetate progresiv
sau regresiv care nu se manifestă neapărat şi întotdeuna prin ruperea materialului şi în general
prin schimbarea formei datorită informaţiilor plastice.
Rezistenţa la uzură prin frecare este unul din paramerii cei mai importanţi pentru apreciera
durabilităţii în exploatare a ţesăturilor şi a tricoturilor. Importanţa deosebită prezintă faptul
că în cazul acestei proprietăţi, rezultatele pe cale de laborator se apropie de cele obişnuite
prin proba practică de purtare.

Materialele de bază. Caracteristicile materialului de bază

Materialul ales pentru confecţionarea pantalonului prezintă următoarele caracteristici:

Desimea ţesăturii este de 27 fire = lcm urzeala, 15 fire = lcm bătătură
Compoziţia fibroasă: tesătura este din fibră de bumbac 100%.
Pentru confecţionarea pantalonului în modelul propus se folosesc materiale de bază şi materiale
auxiliare.
Ca proprietăţi de prelucarare ţesătura aleasă pentru confecţionarea pantalonului se prelucrează
uşor atât de operaţiile de coasere ca şi tratamentul umidotermic.
Am avut în vedere faptul că pantalonul fiind un produs de imbracaminte care constituie al
doilea strat al ansamblului vestimentar va trebui să asigure o bună permeabilitate la aer şi să
asigure un indiciu indicat de confort, să aibă aspect plăcut şi să fie uşor de întreţinut.

Materiale auxiliare

În afara de materialului de bază la confecţionarea produselor de îmbrăcăminte mai sunt

necesare şi o serie de materiale a căror necesitate este impusă de aspectul şi forma produsului.
 Rolul materialelor auxiliare şi a materialelor neţesute este de a întreţine forma iniţială a
produselor de îmbrăcăminte până la uzura totală a acestora, de a mari gradul termoizolator şi
de a contribui la completarea însuşirilor estetice ale produselor de îmbrăcăminte. Aceste
materiale pot fi împărţite după funcţie:
- căptuşeli
- întărituri

Furnituri si garnituri

Reprezintă o categorie importantă de materiale folosite la confectionarea unui produs.

După provenienţa şi mod de fabricaţie, furniturile diferă ca gamă, aspect şi proprietăţi.
Cele mai folosite furnituri sunt: aţa de cusut, aţa pentru butonieră, nasturi, copci, fermoare,
accesorii şi alte materiale secundare confecţionării îmbrăcămintei, pungi de buzunare.

Pentru confecţionarea pantalonului se pot folosi următoarele furnituri:

Aţa de cusut este un fir răsucit din două sau mai multe fire răsucite în sens invers torsionării.
Aţa de cusut se alege în funcţie de bază. Astfel pentru ţesături din bumbac, lână, mătase se va
folosi aţa din bumbac sau tip mătase, iar pentru ţesăturile din fibre chimice se recomandă să se
folosească aţa de aceeaşi provenienţă şi cu aceleaşi proprietăţi ale ţesăturii: contracţia,
rezistenţa, elasticitatea.
Fineţea firului de aţă trebuie să corespundă cu fineţea materialului. Se recomandă ca firul de
aţă să aibă o fineţe mai mare decât firul materialului de bază. Culoarea aţei de cusut se
stabileşte în funcţie de culoarea materialului de bază cu o nuanţă mai închisă.
Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:ata de cusut,fermoar si snur.
 2.3 Construcţia pantalonului clasic

Tiparul de pantalon se construieste pentru modelul fara betelie.

AB =Ps/4 + 12 = 25 cm
AL = Lpr = 6 • Z = 103 cm;
AC = AL/2 + 7 = 59 cm.

Pe verticala din A se fixeaza punctele B, C si L din care se traseaza liniile de baza in lungimea
pantalonului:
BB1 = Ps/4 + 4 =17cm
B1B2 = BB1 = 17 cm;
B2B3=4cm;

Prin B1 se traseaza o perpendiculara, obtinindu-se punctele de intersectie A1, C1 si L1 iar din

B3 se ridica perpendiculara care delimiteaza latimea slitului:

B3B4 = 3 cm.
Latimea fetei de pantalon in talie:
AA4 = 1 cm.

Latimea fetei de pantalon la tiv si genunchi:

C1C2 = C1C3= Pb/4 = 12 cm;

Se unesc A4, C2, L2 si se obtine linia laterala si B2 , C3, L3, obtinandu-se linia interioara a fetei
de pantalon.
Spatele de pantalon se construieste pe aceeasi figura avind linia laterala conturata de ABL2

Linia de la spate si talie:

B2B5 = Ps/5= 0,4 cm

Se unesc punctele B2 cu A3.

A3A5 = 4 cm.
Punctul A5 se uneste cu A si cu B5 obtinindu-se linia taliei si rascroitura spatelui de pantalon.

Linia interioara:
C3C4 = 5 cm; L3L4 = 4 cm

Pentru formarea canalului de introducere a snurului, spatele si fata sint prevazute cu o

rezerva de 3 . . . 3,5 cm. Aceasta rezerva se adauga in prelungirea partii superioare, obtinindu-
se punctele a, a1, a2 si a3. La partea inferioara se aplica rezerva necesara tivului.
 2.4 Transformarea tiparelor în model

Tiparul de model este obţinut prin transformarea tiparului de bază în funcţie de caracteristicile
modelului.
Pentru a elabora tiparul să se asigure corespunzător dintre produs şi suprafaţa corpului. De
asemenea trebuie să se asigure confortul la purtare prin dimensionarea corectă şi respectarea
caracteristicilor materialului. Etapa obţinerii tiparului de model prin transformarea tiparului de
baza sunt:
1. Analiza produsului
2. Realizarea construcţiei de bază
3. Întotdeauna modificările se fac în construcţia de bază conform particularităţilor
modelului
4. Verificarea corectitudinii de elaborare a tiparului de model

Modelul meu se transforma in felul urmator: Se elimina pensele de la fata si spate, se

mareste largimea pantalonului la fata si spate in partea superioara cu 2 cm. Pentru realizarea
canalului se adauga o rezerva de indoire de 3 cm. Se adauga rezerva pentru slit si se
construiesc buzunarele exterioare avamd dimensiunea de 15/20cm iar buzunarele de la nivelul
genunchilor fiind de 10/25 cm. Tivul se face prin indoire dublu.

2.5 Construcţia şabloanelor.

Şabloanele se obţin prin suprafaţa tiparelor pe liniile de contur, valorile pentru rezervele de
coasere şi tiv.

Tipuri de şabloane

1. Şabloanele principale, sunt şabloanele detaliului realizat din material de bază

2. Şabloanele derivate, sunt şabloanele detaliului din materiale auxiliare, căptuşeli, întărituri.
Şabloanele derivate se obţin din şabloanele de bază pentru adăugarea tiparului de model.
În cazul produsului meu s-au prevăzut următoarele rezerve pentru cusături şi tivuri:
- rezervele pentru cusături drepte: l cm
- rezervele pentru linia taliei: 1,5 cm
- rezerve pentru tiv: l cm

Şablonarea - este operaţia prin care se trasează conturul şabloanelor pe material conform
încadrării stabilite anterior.
Procedeele de şablonare se clasifică în funcţie de modelul în care se realizează şablonarea.
a. şablonarea manuală - trasând conturul fiecărui şablon, succesiv pe material, cu creta de
croitorie sau creionul special.
b. şablonarea cu trafarete - transferul este un complet de şabloane imprimate pe un material
rigid. Conturul şabloanelor este perforat. Se aşează trafaretul peste şablon şi se pulverizează
praf de cretă peste toate perforaţiile; apoi se ridică trafaretele, rămânând imprimate conturul
şabloanelor.
c. şablonare automatizată - se face pe calculator unde se stabileşte încadrarea optimă,
consumul de material, transferarea şabloanelor pe hârtii la scara 1:1
 2.6 Norma Interna

Norma internă este partea din documentaţia tehnică industrială care stabileşte
condiţiile tehnice dimensionale şi de confecţionarea produsului. Are două forme:
- forma departamentală, este documentul tehnic ce stabileşte dimensiunile principale pe
grupe de produse de îmbrăcăminte. Scopul normei departamentale este stabilirea
dimensiunilor principale la produsele ce urmează să se confecţioneze în cadrul
întreprinderii.
- norma de întreprindere cuprinde trei părţi şi anume:
a) Noţiuni generale asupra produsului în care se indică principalele
caracteristici şi anume:
- materialele folosite pentru confecţionare
- aspectul general al produsului în faza finală
- caracteristicile detaliilor principale
b) Condiţiile tehnologice dimensionale ale produsului şi detaliilor
componente.
Dimensiunile produsului se întocmesc în ordinea importanţei detaliilor şi pe grupe dimensionale
sub formă de tabel
c) Modul de confecţionare al produsului
- desimea cusăturii
- modul de confecţionare a întăriturii, materiale folosite
Reprezintă o parte a documentaţiei tehnice care stabileşte dimensiunile principale ale
produsului.

2.7 Norma de consum

Reprezintă cantitatea de materiale necesară realizării unui produs.

Determinarea normei de consum cuprinde lucrările:

1. Formarea combinaţiilor – stabileşte formaţiile în care se amplasează şabloanele pe suprafata

materialului. Operaţia de amplasare a şabloanelor pe material se numeşte încadrare.
Încadrările pot fi:
-simple, în care pe suprafaţa materialului se amplasează şabloanele unui singur produs
-combinate, în care pe suprafaţa materialului se amplasează şabloanele a două sau mai multe
produse. La aceste încadrări se urmăreşte să se cupleze o mărime mare cu una mică şi mărimile
să se combine în aceeaşi proporţie.

Elaborarea încadrărilor – se realizează în urma operaţiei de formare a combinaţiilor. Şabloanele

se încadrează pe material dublu sau desfăcut.
- Încadrarea pe material dublu lat, în care materialul este dublat, iar şabloanele se amplasează
numai pe jumătate.
- Încadrarea pe material desfăcut, în care şabloanele se aşază pe întreaga lăţime.
 2.8. Pregătirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de producţie în care materialul se pregăteşte înaintea croirii cu scopul
valorificării maxime a acestuia şi obţinerea unor produse finite de calitate. Pregătirea materialului
pentru croit cuprinde următoarele operaţii: controlul, călcarea, sortarea, şablonarea, calculul
loturilor şi şpănuirea.

CONTROLUL- reprezintă operaţia de verificare în întregime a lotului de material lansat în

fabricaţie din punct de vedere calitativ şi cantitativ.
Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecărui balot de material lansat şi a defectelor
neadmise pe produsul finit în vederea eliminării lor.
Mijloace: mese, platforme, rafturi.

CĂLCAREA- este operaţia de eliminare a şifonărilor înaintea croirii. Industrial se realizează cu

calandre.

SORTAREA- este operaţia de grupare a baloţilor de aceeaşi lăţime, desen, culoare şi

depozitarea lor în rafturi speciale.
Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure lăţimi în cadrul unui şpan.
Mijloace: rafturi compartimentate.

ŞABLONAREA MATERIALELOR- este operaţia de aşezare a şabloanelor, reperelor componente

ale unui produs pe suprafaţa unei foi de material şi reproducerea lor prin conturare.
Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cuţitul maşinii de croit, (foarfecă) determinarea
necesarului de material pentru realizarea numărului de produse stabilit a se confecţiona şi
aşezarea încadrării obţinute deasupra şpanului în vederea decupării acestora.

ŞPĂNUIREA MATERIALULUI- este operaţia prin care materialul se aşează în straturi

suprapuse cu lungimi şi lăţimi egale. După felul de aşezare a straturilor şpănuite poate fi pe dublu
lat sau desfăcut, cu faţa într-un sens sau faţă la faţă. Şpănuirea pe dublu lat se aplică la produse
în care detaliile sunt desenate numai pe jumătate iar piesele rezultate sunt perechi. Şpănuirea
materialelor se poate efectua manual sau mecanizat cu ajutorul maşinilor de şpănuit.

2.8.1.Croirea materialelor

Croirea este o etapă a procesului de producţie prin care materialul ce a fost pregătit pentru
croit este transformat în semifabricate (piesele croite). Operaţiile ce trebuie executate la croire
sunt:
- spanuirea materialelor
- secţionarea spânului
- decuparea detaliilor
- controlul şi formarea pacheţilor
1. Spanuirea este operaţia prin care materialul se aşează în straturi
suprapuse, ce au lungimea şi lăţimea egală cu încadrarea condiţiei tehnice ce
trebuie respectate la spanuirea materialelor:
- materialele se aşează în spân astfel încât una din marginile spanului să formeze o linie
perfect verticală
- tăierea straturilor de material trebuie să se facă cu precizie, pentru a asigura capetele
spânului drepte
- materialele cu fire superficiale (catifea, pluş) se aşează în span in acelaşi sens,
 respectându-se orientarea firelor de la suprafaţă
- straturile de material se depun în span fără a fi tensionate şi fără a forma cute
- materialele cu desene şi carouri se depun în span corespunzător desenelor de pe
şablonul respectiv
- nu se repartizează în acelaşi span materialele cu lăţimi diferite, compoziţii fibroase
diferite, sau nuanţe diferite
- la spănuire se efectuează şi preparaţia, adică eliminarea defectelor ce influenţează
calitatea produsului.
2. Spănuirea este operaţia de taiere a spanului pe secţiuni, pentru a putea fi
transportate mai uşor la maşina fixă de croit.

Condiţii tehnice ce trebuie respectate la secţionarea spanului:

- linia de secţionare trebuie respectata strict, evitându-se abaterile de la conturul stabilit

prin şablonare
- foile din span trebuie să nu-şi modifice poziţia şi să se evite îmbinarea spanului
- secţiunile rezultate din span trebuie să aibă o mărime care să permită transportul optim
la maşina de decupat
- spanul se fixează prin puncte de coasere sau prin cleme, pentru a nu se modifica poziţia
foilor
Maşinile de secţionat span sunt maşini mobile, ce pot deplasa pe masa care se afla spanul:
- Maşina de tăiat cu cuţit disc
- Maşina de tăiat cu cuţit vertical
În cazul produsului meu nu s-au realizat operaţiile de spanuire şi secţionare întrucât este un
produs unic, ce a fost proiectat individual.
3. Decuparea detaliilor este operaţia prin care se separă detaliile ce au fost conturate pe
suprafaţa materialului, conform încadrării.
Condiţiile tehnice ce trebuie respectate la decupare:
- tăierea se va face numai după conturul trasat pe material pentru a nu se modifica
dimensiunile si forma detaliilor
- la taiere se vor decupa primele detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mai mici
- spanurile formate din materiale lucioase se vor fixa cu cleme epeciale sau prin puncte de
coasere
- detaliile decupate din span se formează in pachete pe mărimi de produse
corespunzătoare şabloanele utilizate
- starturile de material sintetice se pot fixa prin punctare, cu rezistente încălzite
Decuparea se poate realiza manual sau mecanizat cu ajutorul maşinilor fixe cu cuţit banda:
- Maşini de decupat cu trei roţi
- Maşini de decupat cu patru roţi
În cazul produsului meu se poate folosi decuparea manuală a
detaliilor.
Controlul şi formarea pachetelor este operaţia prin care detaliile rezultate în
urma croirii sunt controlate şi apoi împachetate pentru a fi confecţionate.
Controlul semifabricatelor se face:
- calitativ: se aşează şablonul peste detalii şi se verifica forma şi dimensiunie acestora;
dacă au fost corect decupate, dacă nu s-au deplasat starturile din spân în timpul tăierii
- cantitativ: în cazul pachetelor de detalii decupate din spân se număra prin sondaj
detaliile dintr-un pachet, pentru a verifica daca numărul lor corespunde cu numărul foilor
din spân.
Formarea pachetelor se face în paralel cu controlul:
- se formează pachete ce conţin toate detaliile unui produs
 - se aşează în exterior detaliile mari şi în interior cele mici
După parcurgerea operaţiilor de pregătire pentru croit si croire, pachetele cu detaliile trec la
etapa următoare a procesului tehnologic, confecţionare .

2.9 Elaborarea încadrării şabloanelor

Încadrarea este obţinută prin asezarea şabloanelor unuia sau mai multor produse pe o
foaie de material. încadrarea este urmată de şabloane realizându-se astfel conturarea
detaliilor înacadrate. Condiţii ce trebuie respectate:
1. La asezarea şabloanelor trebuie să se respecte direcţia firului drept din urzeală astfel
încât să corespundă cu direcţia trasată pe şablon
2. Trebuie să se respecte indicaţiile înscrise pe şabloane
3. Şabloanele trebuie aşezate astfel încât consumul de material să fie cât mai mic, iar
suprafaţa materialului să fie cât mai bine utilizată.
4. În cazul materialelor cu fire superficiale toate şabloanele se vor aşeza pe material în
acelaşi sens astfel încât să nu apară luciu diferit.
5. În cazul materialelor cu desene, detaliile trebuie aşezate să se continuie de pe un
detaliu pe altul.

Metode de încadrare
După lăţimea materialului
Şabloane pe material desfăcut:
- se vor încadra toate detaliile produsului
- se utilizează cel mai des deoarece suprafaţa materialului este mai bine utilizată
Şabloane pe material nedesfăcut;
- detaliile perechi se conturează o singură dată
- detaliile simetrice se aşează cu axa de simetrie la marginea îndoită a materialului
Dezavantaje: suprafaţa materialului nu este utilizata întotdeauna la maxim.
După numărul de produse de încadrare
În funcţie de numărul de produse ce se încadrează pe aceeaşi foaie de material, şabloanele pot
fi:
- şabloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;
- şabloanele combinate, cuprind două sau mai multe produse pe aceeaşi foaie de material.
Pentru produsul meu se poate realiza încadrarea simplă pe material nedesfacut.

Lungimea incadrarii 1,08 m.

Latimea incadrarii 0,75 m ( pe dublu)

Calculul necesarului de material şi calculul normei de consum

Pentru determinarea necesarului de material avem nevoie de următoarele dimensiuni:

lungimea încadrării=lungimea produsului+rezervele de tiv şi cusătură = 1m
latimea încadrării =0.75 m
Materiale auxiliare pentru produsul meu avem:
-aţa de pentru tighel Nm 48/3
-aţă pentru surfilat Nm 54/3
-fermoar 15 cm
-snur
Calculul normei de consum
Cs=consum specific
Ip=indicele de pierderi
Iu=indicele de utilizare
Iu+ Ip=100%
Ssab=suprafaţa şabloanelor
Sinc=suprafaţa încadrării
n=numărul de bucăţi
Cs=
Sinc=Linc x linc=
Pentru ca încadrarea să fie cât mai bună indicile de pierderi trebuie să aibă o valoare cât mai mică
astfel încât suprafaţa şabloanelor să fie peste 80% din suprafaţa încadrării.

2.10 Procesul tehnologic de confecţionare

DENUMIREA DENUMIREA UTILAJE

DENUMIREA OPERATIEI
DETALIILOR CUSATURII FOLOSITE
Surfilarea detaliilor Fata spate Cusatura de Masina triplock
buzunare surfilare
Calcarea buzunarelor cu sablonul Buzunzare Manual Fier de calcat

Prelucrarea buzunarelor la partea Buzunare Cusatura de Masina simpla de

superioara tighel cusut
Semnarea pozitiei buzunarelor pe Buzunare si fete Manual
fata
Aplicarea buzunarelor pe fata Buzunare si fata Cusatura de Masina simpla de
tighel cusut
Asamblarea fetei cu spatele pe Fata si spate Cusatura de Masina simpla de
cusatura laterala tighel cusut
Semnarea pozitiei buzunarelor la Fata , spate , Manual
nivelul genunchilor buzunare
Aplicarea buzunarelor de la Produs Cusatura de Masina simpla de
genunchi tighel cusut
Incheierea cusaturii interioare Produs Cusatura de Masina simpla de
tighel cusut
Coaserea turului pantalonului Produs Cusatura de Masina simpla de
tighel cusut
Prelucrarea slitului la fata Produs Cusatura de Masina simpla de
tighel cusut
Aplicarea fermoarului la fata Produs Cusatura de Masina simpla de
tighel cusut
Indoirea rezervei de la partea Produs Cusatura de Masina simpla de
superioara a pantalonului tighel cusut
Introducerea snurului Produs Manual
Executarea tivului Produs Cusatura de Masina simpla de
tighel cusut
Curatirea de ate si calcarea finala Produs Manual Fier de calcat
 Cap. III.
Norme de protectie a muncii

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o

componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a
personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul
de protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin
semnatura angajatului.
Instructajul cuprinde cu 3 etape:
a)instructajul general
b)instructajul introductiv
c)instuctajul periodic
a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.
b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional
c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu
conditiile mediului de lucru.
Se va urmari :
- pastrarea ordinii si curateniei
- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.
Cauzele ce pot reveni accidentele
- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect
- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor
- indicarea echipamentului de protectie necesar
- masuri de prim ajutor
Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite
anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.
Instructajul sectorului de confectii.
In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte
comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte
de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a
utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.
Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de
momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea
lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.
La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare,
blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.
Verificarea instalatiei electrice.
Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa
terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea
accidentelor la masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte
defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc.
In caz de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa
de curent electic.
Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si
distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au
transformat in catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi
uitate.
 In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa
obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a
dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate
conditiilor concrete existente la locul incendiilor.
Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede
cu atat se stinge mai usor.
Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:
-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-
se oxigen si hidrogen
-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari
-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide
combustibile.
Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:
- jet compact
- jet pulverizat
- abur
Utilizarea stingatorului
Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau
transportabile numite stingatoare.
Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune
care este necesara si in cazul celui cu spuma:
- se scoate agrafa de siguranta
- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare
- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara
trepidatie a stingatorului)
- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei,
dupa dorinta.
Mijloace de protectie individuala
Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de
protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.
La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de
echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice
 Bibliografie

Proiectarea imbracamintei
Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I
Ing. Maria Radulescu 1981
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Tehnologii textile si de confectii :
Ministerul Educatiei si Invatamant
Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti
Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie
Ed. Oscar Print Bucuresti 2003
Revista de moda “Burda”