You are on page 1of 18

4. STUDIU DE CAZ – OBSERVATORUL MILITAR 2009.

4.1. Aspecte teoretice

4.1.1 Obiective

Obiectivul studiului este de a detemina în ce măsură publicaţia săptămânală


editată de Ministerul Apărării Naţionale – ,,Observatorul militar” – are caracter educativ
şi asigură un cadru informal formativ pentru personalul Armatei României, cât şi pentru
cititorul ocazional, omul de rând.

Din obiectivul general am desprins şi următoarele obiective secundare:


OS1: deteminarea materialelor cu conţinut preponderent educativ
în paginile ziarului în baza unor criterii;
OS2: identificarea elementelor reprezentative de
vizualizare a materialului cu caracter educativ: dimensiunile articolului, distribuirea pe
pagini a textelor şi a imaginilor, raportul imagine-text;
OS3: interpretarea cantitativă şi calitativă a
rezultelor monitorizării de presă.

4.1.2. Formularea ipotezelor.

Fără a-şi ingnora funcţiile de bază, presa scrisă, are efecte asupra personalităţii
umane pe plan cognitiv, afectiv sau comportamental. Mass-media, prin locul şi rolul său
în societatea modernă, prin contribuţia sa la realizarea educaţiei informale, are rol
formativ, cu adâncime axiologică, contribuind la o educaţie care poate deveni permanentă
şi care poate avea o influenţă majoră asupra integrării omului în societate. Prin citirea
săptămânală a publicaţiei am constatat, la momentul respectiv, că unele materiale
publicate în anumite rubrici – „Arma condeiului”, „Personalităţi”, „Cultura” – sunt
valoroase din punct de vedere al formării şi al influenţării personalităţii umane.

Ȋn consecinţă am formulat următoarele ipoteze de lucru:

1. Dacă „Observatorul militar” este un ziar ce poate oferi materiale cu rol


formativ cititorului, atunci mă aştept să regăsesc în paginile sale articole educative, dar
totuşi cu o pondere relativ redusă, dat fiind caracterul sau mai degrabă informativ,
expectanţele mele situându-se în jurul valorii de 10% din spaţiul total imprimabil, procent
ce corespunde numărului de 2,4 pagini pe ediţie.

2. Dacă voi regăsi materiale educative, atunci acestea vor fi majoritar situate în
pagini dedicate acestor tipuri de articole, care au continuitate în fiecare număr.

4.1.3. „Observatorul militar” – scurtă prezentare.

„Observatorul militar", săptămânalul editat de Ministerul Apărării Naţionale, este


un ziar ce se adresează tuturor categoriilor de personal al Ministerului Apărării, cu
diferite grade de educaţie, începând cu Soldatul Gradat Voluntar, continuând cu Maiştrii
Militari şi subofiţeri, ofiţeri şi generali, fără a face excepţie personalul civil contractual,
de la cei cu o calificare medie, cum ar fi cizmarii, croitorii sau frizerii, până la cei cu
studii superioare, profesori universitari, jurişti, medici sau economişti.
Publicaţia - care a cunoscut de-a lungul timpului diverse denumiri ("Glasul
armatei", "Apărarea patriei", "Armata României") şi diferite intervale de apariţie - are o
istorie impresionantă, care se întinde pe durata unui secol şi jumătate, continuând tradiţia
publicaţiei întemeiate de colonelul Ion Voinescu şi locotenentul Grigore Lipoianu, la 23
iulie 1859. În Prospectul inaugural al "Observatorului militar", cei doi ofiţeri scriau:
"Simţind trebuinţa unui ziar ştiinţific militar, am luat această grea sarcină asupra-ne,
crezând de datorie a dezvolta camarazilor noştri de arme cunoştinţele cele întinse ale artei
militare, care s-a dezvoltat aşa de mult în celelalte staturi ale Europei... Scopul nostru va
fi de a ne sili a ne face trebuincioşi tuturor ofiţerilor în genere, cadeţilor din şcoala
militară şi chiar unterofiţerilor, dându-le prin acest ziar cele mai principale obiecte ale
artei militare la care se exersează în toate zilele". Astăzi,
"Observatorul militar" apare săptămânal, în 24 de pagini, integral color. Publicaţia
reflectă schimbările majore pe care instituţia militară le cunoaşte în procesul adaptării la
standardele Alianţei Nord-Atlantice, susţine efortul de modernizare a forţelor armate ale
României şi prezintă contribuţia acestora la misiunile internaţionale, promovând un
dialog necesar şi autentic între armată şi societatea civilă.

4.1.4. Metodologia

Pentru realizarea cercetării am recurs la un studiu de caz, pentru că această


metodă presupune investigarea unui anumit lot/eşantion, care poate fi reprezentativ
pentru o clasă/categorie, această condiţie nefiind totuşi suficientă pentru a epuiza
subiectul. Ȋn ceea ce priveşte presa militară, „Observatorul militar” reprezintă singurul
ziar editat de Ministerul Apărării, deci putem spune că studiul este suficent, dar nu
epuizează totuşi subiectul la macroscară, el neoferind date în ceea ce priveşte o oricare
altă publicaţie.

Pentru realizarea studiului am apelat la o metodă de monitorizare a presei printr-o


analiză mixtă de conţinut, care, prin definiţie este o metodă cantitativă - scopul
metodei este să identifice şi să numere apariţiile unei caracteristici sau dimensiuni a
textelor şi, prin aceasta, să fie capabilă să spună ceva despre mesajele, imaginile,
reprezentările unor astfel de texte şi semnificaţia lor socială mai largă, în acest caz
numărul şi suprafaţa totală ocupată din spaţiul de tipărit a articolelor cu caracter educativ
în baza următoarelor criterii independente:
- criteriul moralizator: articolele educative care privesc activitatea de
cultivare, civilizare, moralizare a cititorului;
- criteriul social: articolele educative care conduc la formarea unor anumite
stări fizice, intelectuale, mentale, necesare cititotului pentru adaptarea la viaţa
socială şi la viaţa în cadrul organizaţiei militare;
- criteriul modelelor: articolele educative care privesc experienţa de viaţă a
anumitor persoane (militari sau civili) şi oferă cadrul reorganizării/dirijării
activităţii cititorului în funcţie de aceste experienţe;
- criteriul persuasiv: articolele educative care presupun
influenţarea/persuadarea în sensul îndrumării/cultivării în sensul
creării/consolidării valorilor culturale şi cele specifice culturii organizationale
militare şi sensibilizării cititorilor faţă de acestea.

Ȋn aplicarea metodei am recurs la identificarea şi măsurarea articolelor ce au rol


formativ publicate în Observatorul militar. Măsurarea a constat în determinarea
dimensiunilor lungime şi înălţime (L şi h), calcularea suprafeţei ocupate de articol din
lumina paginii, având dimensiunea 260x360 mm şi suprafaţa de 96200 mm², formatul
ziarului fiind 320x440 mm, suprafaţa de 140.800 mm².

Au fost selectate articole ce se încadrează în următoarele genuri ziaristice:

1. Ştirea. Din acest gen am ales doar acele articole, care, prin subiectul tratat
presupun influenţarea/persuadarea în sensul îndrumării/cultivării în scopul
creării/consolidării valorilor culturale şi cele specifice culturii organizaţionale
militare şi sensibilizării cititorilor faţă de acestea. De exemplu în numărul 16 din
29 Aprilie – 5 Mai 2009, articolul cu titlul „Militari români medaliaţi în
Afghanistan”, subliniază o valoare a culturii militare, aceea că ducerea la bun
sfârşit a misiunii presupune recunoştinţă şi recompense.

2. Interviul. Dintre speciile de interviu practicate, două au funcţie explicit formativă,


şi anume:

a) Interviul de opinie, oferă cititorului aprecieri şi puncte de vedere şi


conduc la formarea unor stări fizice, intelectuale şi mentale, care pot
ajuta la integrarea în societate şi în cadrul organizaţiei militare. De
exemplu, în numărul 10 din 18 – 24 Martie 2009, interviul luat
Domnului General de Brigadă Valentin Petre, şeful Direcţiei logistice
din Statul Major General, pe tema contextului economic global şi
naţional, ajută cititorul la înţelegerea modului în care această structură,
parte componentă a Armatei României manageriază criza şi îşi
îndeplineşte obiectivele în conformitate cu standardele alianiate NATO.
b) Interviul portret, care aduce la cunoştinţa publicului personalităţi
exemplare, demne de urmat şi oferă cadrul reorganizării/dirijării
activităţii cititorului în funcţie de aceste experienţe. De exemplu, în
numărul 22 din 10 - 16 Iunie 2009, personalitatea intervievată este
reputatul inventator român Justin Capra, care a fost şi va fi un model
demn de urmat.
3. Reportajul. Este definit ca un gen care informează în scopul formării şi care, prin
subgenurile sale tratează teme care au ecou în realitatea imediată, aceste teme
fiind relatate prin prisma unei atitudini personale a reporterului. Ca exemplu,
propun fotoreportajul din numărul 44 din 11 – 17 Noiembrie 2009, cu titlul „Pe
crestele Carpaţilor”. Acest articol este în majoritatea sa alcătuit din fotografii ale
militarilor Brigăzii 61 Vânători de munte „General Virgil Bădulescu” luate în
cadrul unei şedinte practice de antrenament. Comentariul autorului pe marginea
activităţii lor ca armă, de la înfiinţare şi până în prezent reuşeşte să creeze eroi vii,
memorabili, care pot constitui modele de urmat în ceea ce priveşte angajamentul
şi devotamentul în slujirea intereselor naţionale ale României.
4. Cronica literar-artistică reprezintă un articol educativ care priveşte activitatea de
cultivare, civilizare, moralizare a cititorului, prin pregătirea pentru o eventuală
lectură. Ȋn esenţa sa, genul face apel la intelectul cititorului prezentându-i o bună
ocazie de auto-cultivare şi auto-educare. Ca exemplu, pot oferi pagina 18 a 48 din
cele 50 de numere apărute în anul 2009, pagină intitulată „Cultură”.
5. Articolul de opinie. Pornind de la analiza actualităţii, articolul de opinie constituie
o demonstraţie riguroasă în scopul afirmării sau negării unor procese sau
fenomene, având impact asupra mentalităţii şi atitudinii umane, sugerând soluţii şi
direcţii de acţiune. De exemplu, în numărul 36 din 16 – 22 Septembrie 2009
articolul intitulat „Aventurieri de-o zi”, autorul încearcă să demonstreze
necesitatea creării şi fluidizării interoperabilităţii între structurile Armatei pentru
limitarea timpului pierdut în birocraţie
4.2. Prelucrarea şi interpretarea datelor

Ȋn urma aplicării metodei de cercetare am centralizat datele cu ajutorul aplicaţiei


Microsoft Excel. Am calculat dimensiunile fiecărui articol şi procentul ocupat din lumina
paginii de text şi respectiv, de imagine, am cuantificat articolele cu caracter educativ şi
am realizat 3 diagrame statistice ce au rolul de a confirma ipoteza.
Am analizat un total de 50 de numere editate în 2009 şi în
urma aplicării criteriilor stabilite la punctul 4.1.4 am ajuns la următoarele rezultate: în
cele 1.188 de pagini ale publicaţiei s-au regăsit 459 de articole cu rol formativ, ocupând
16.486.215 mm², textul reprezentând 14,425% din suprafaţa totală imprimabilă, deci 3,36
pagini pe număr au fost acoperite de materiale educative. Dat fiind caracterul informativ
al publicaţiei, găsesc rezultatul neaşteptat, depăşind cu aproximativ 4,5% procentul
preconizat la începerea cercetării, mai mult cu aproximativ o pagină pe număr.
Rezultatele confirmă parţial ambele ipoteze de lucru din punct de vedere cantitativ.
Confirmarea este doar parţială, pentru că în stabilirea ipotezei am ignorat posibilitatea ca
ştirea, în principal informativă, să conţină material educativ. Totuşi, această confirmare
parţială este pozitivă, dat fiind faptul că rezultatele au fost peste aşteptări. Articolele
educative lasă doar 4 pagini nebifate (13, 20, 21, 23), ele apărând ori constant în paginile
11, 16, 18, 19 şi 24, ori cu o frecvenţă medie în paginile 2, 3, 4, şi 10 şi sporadic în toate
celelalte. O detaliere am realizat în tabelul 2 şi în figura 1 în ceea ce priveşte repartiţia pe
pagini sau rubrici a materiaului educativ, iar în tabelul 3 şi în figura 2 în ceea ce priveşte
ponderea la nivel lunar a articolelor formative.
Figura 1. Distribuţia pe pagini a articolelor educative.

Tabelul 2. Repartiţia articolelor formative în funcţie de rubrică

Pagina Numărul Titlul paginii Constatări


articolelor cu Rubrica
caracter
educativ
1 1 Prima pagina - Predomină imaginile şi titlurile cu
trimitere la articole.

2 29 Agenda - Ştiri din cadrul Ministerului Apărării.


Săptămânii - Au fost selectate acele ştiri care
îndeplinesc condiţiile amintite.

- Ponderea ştirilor cu valoare educativă


reprezintă în medie 0,58 materiale pe
număr.
3 14 Azimut / - Ȋn principal pagina este destinată
evenimentelor externe.
Eveniment
- Se regăsesc şi evenimente interne în
unele numere.

- Pondere foarte redusă de material


educativ, o medie de 0,28.
4 21 Linia Ȋntâi - Spaţiu destinat ştirilor sau reportajelor de
front, din misiunile externe ale Armatei
Române, respectiv Irak şi Afghanistan.

- Ȋn general o dată la 2 săptămâni se


regăseşte un material cu conţinut
preponderent educativ, ponderea fiind de
0,42 articole pe număr.
5 9 Interviu - Din 50 de interviuri, doar 9 au rol
formativ, fiind ori interviuri-portret, ori
interviuri de opinie.
- Restul de 41 sunt interviuri de informare.

- Pondere de 0,18 adică unul la 5 apariţii.


6 12 Instrucţie - Pagini acoperite în principal de articole
7 3
8 5
9 6

pur informative, cu un prea mic rol


S.G.V
formativ. Cele preponderent educative
apar în medie unul la 10 ediţii.
10 28 Alma Mater
Interferenţe - Rubricile „Interferenţe” şi „Veterani şi
Rezervişti” îşi împart paginile 10 şi 11.
- Pondere foarte bună de materiale
educative, 68 în total în 50 de apariţii.
Femeia în
- Majoritatea articolelor sunt reportaje-
Armată
11 40 Veterani şi portret sau monografice.

Rezervişti
- Ȋn puţine ocazii cele 2 rubrici au fost
întrerupte de altele, cu caracter
preponderent informativ.
Mens Sana

Comunicare
Modernă.
12 4 Fotoreportaj - Deşi am definit scopul reportajului ca
fiind informare pentru formare, doar un
număr relativ neînsemnat de astfel de
articole au reuşit să depăşească bariera
informativului spre a deveni majoritar
formative.
13 0 Fotoreportaj - Am calculat pagina 12 dublată în cele 4
ocazii în care am regăsit valoare
(continuare)
educativă.
14 1 Lumea de azi - Ȋn 49 de apariţii sunt doar ştiri
eminamente informative.

- Excepţia a constat în articolul dedicat


Revoluţiei Cubaneze la 50 de ani de la
înfăptuire, în numărul 5 din 11 – 17
Februarie. Am luat în considerare mai
mult valoarea istorică în detrimentul
valorii informative şi am aplicat criteriul
modelelor de urmat.
15 1 Lumea de azi - Articole informative.

Azimut - Numărul 49-50 face excepţie, având


tipărit un interviu luat Domnului
Comunicare
General(r) Nicolae Spiroiu, fost ministru
Modernă
al Apărării Naţionale în perioada 1991-
1994, pe tema evenimentelor din
Decembrie 1989.
16 32 Corespondenţe - Pondere bună a articolelor educative pe
care le-am încadrat conform criteriilor
Foaie pentru
social, moralizator şi al modelelor.
suflet
- Regăsim atât reportaje portret sau
Veteranii presei
monografii, cât şi interviuri de opinie.
militare
17 8 Sociale - Articole şi materiale pur informative în
special texte juridice şi acte normative.
La dispoziţia
dumneavoastră! - Excepţie fac câteva ştiri ce se pot încadra
ca fiind educative după criteriul
Vă interesează!
persuasiv sau moralizator.

Azimut
18 91 Cultură - Titlul paginii este extrem de sugestiv.
- Materialele prezentate sunt în procent de
80% cu caracter educativ.

- 2 rubrici cu 2 tipuri de articole în raport


5:1. Spaţiul majoritar îl ocupă cronica
literar-artistică. Ȋn josul paginii se
regaseşte un mini articol-cultural în care
se explică termeni din DOOM sau DEX.
19 102 Arma - Articole de opinie, în general 3 pe
condeiului pagină, din când în când întrerupte de o
caricatură.

- Rol formativ în mod esenţial.


20 0 Impact - Locuri de muncă

- Decesuri
21 0 Caleidoscop - Pagină în totalitate cu rol de divertisment
22 1 Ce facem cu - Reportaje şi ştiri din domeniul economic,
banii noştri ? toate cu scopul de a informa.

- Excepţia o consideră numărul special 49-


50, care a plasat în această pagină rubrica
„Interferenţe”
23 0 Sport - Rubrica sportivă
24 46 Personalităţi - Interviuri-portret şi cu personalităţi
marcante ale culturii şi ale vieţii
ştiinţifice româneşti.

- Proporţie de 92% material educativ.


Figura 2. Frecvenţa articolelor cu caracter educativ în funcţie de luni.

Tabelul 3. Frecvenţa articolelor cu caracter educativ în funcţie de luni

Luna Numer Nr. de articole Concluzie


e cu rol formativ
Apărut
e
Ianuarie 4 54 - Ȋn medie au apărut 13,5 materiale
educative în fiecare număr.
- Cel mai mare număr de material; putem
considera că a fost determinat de
începutul anului şi după pauza de 3
săptămâni.

- Aceste materiae au constituit 16,752%


din lumina totală a paginii.
Februarie 3 34 - Medie foarte bună, de 11,3 articole
formative.

- Au ocupat 19,22% din lumina paginii.


Martie 4 44 - Se păstrează o medie de 11 articole
educative pe număr.

- Ponderea din lumina paginii este de


20,025%, fiind singura lună în care se
trece de 20%.
Aprilie 4 41 - Ultima lună în care se menţine ponderea
de peste 10 articole formative pe număr,
cu 10,25.

- Spaţiul ocupat din lumina paginii se


apropie de 20%, cu 19,45%
Mai 5 48 - Ȋn luna mai se manifestă o scădere a
materialului educativ, cu 9,6 articole pe
număr.

- Au ocupat 16,479% din lumina paginii.


Iunie 4 31 - Scădere cu aproape 2 unităti,
ajungându-se la o valoare de 7,75
articole pe număr.

- Scădere şi în ceea ce priveşte spaţiul


tipărit, obţinând numai 15,183% din
lumina paginii.
Iulie 5 45 - Creştere cu 1.25 unităţi – 9 art/număr.

- Maximum de spaţiu utilizat pentru


articolele formative din ultimele 3 luni –
17,8%.
August 4 32 - Fix 8 materiale pe număr – se observă o
nouă scădere.
- Procentul ocupat din lumina paginii se
menţine peste valoarea de 17%, cu
17,155%.
Septembrie 5 40 - Se menţine cota de 8 art./număr.

- Totuşi o scădere drastică a suprafeţelor


acestora, doar 13,468% din spaţiul de
tipărit fiind ocupat.
Octombrie 4 35 - O nouă creştere, cu 0,75 unităti – 8.75
articole/număr.

- Creştere semnificativă a spaţiului de


tipărit, cu peste 3 procente, până la
17,662%.
Noiembrie 4 30 - Spre final de an editorial ponderea
articolelor scade, ajungându-se la 7,5
articole pe număr.

- Articolele, fiind mai puţine, îşi


păstrează totuşi un procent relativ bun
de spaţiu ocupat, şi anume 16,321% din
lumina paginii.
Decembrie 3,5 25 - Ultimul număr s-a tipărit ca fiind un
număr dublu, 49-50 cu 32 de pagini.
Paginile 23-32 sunt dedicate copiilor şi
sărbătorilor de iarnă, influenţând
negativ ponderea articolelor formative –
7,14 pe număr, cea mai mică valoare a
anului.

- Suprafaţa ocupată din lumina paginii de


articolele cu rol preponderent educativ
nu reprezintă totuşi minimul absolut
anual, înregistrat în septembrie; în
decembrie procentul a fost de 16.07%.
Ȋn medie s-au regăsit 9,27 articole cu rol formativ în fiecare număr.

Figura numărul 3. Raportul imagine/text

Ȋn alte tipuri de ziare, cum ar fi tabloidele sau ziarele sportive, imaginea este
majoritară în raport cu textul, pentru că imaginea este cea care atrage cititorul către
articol. Ȋn ceea ce priveşte studiul meu, raportul imagine text este redat în figura 3. şi
poate fi explicat astfel:

- Fotoreportajele, care ocupă peste 75% din spaţiu cu imagini, au fost identificate
doar în număr redus ca având rol formativ.

- Articolele cu suprafaţa imaginii cuprinsă între 50-75% au fost identificate


deasemenea în număr relativ mic şi pe o suprafaţa mică.
- Majoritatea textelor care au fost identificate ca fiind cu rol preponderent formativ
au fost interviurile-portret sau de opinie, cronicile literar-artistice sau articolele de
opinie, în care ponderea imaginii este de dată de un medalion cu autorul
articolului sau cu personalitatea intervievată, care, în general, nu a ocupat mai
mult de 15% din suprafaţa articolului.

Ȋn ceea ce priveşte analiza calitativă a rezultatelor obţinute, se poate trage


concluzia că cele aproximativ 3,5 pagini ce conţin material educativ sunt suficiente
pentru a constitui un punct de referinţă pentru şablonul auto-educării. Cititorul poate
folosi această publicaţie ca un instrument în consolidarea substratului cultural necesar
formării personalităţii umane, spre a împlini toate cerinţele sistemului militar, dar şi a
vieţii civile. Pentru a se ajunge la aceasta totuşi, este nevoie într-o primă fază de un al
treilea actor care să fie în măsură să formeze cititorului deprinderea de a selecta dintr-un
volum mare de informaţie, acele texte care au volare axiologică. Acest loc este rezervat
profesorului/cursului/seminarului de comunicare.

Ȋn urma studiului efectuat am reusit să determin măsura în care „Observatorul


militar” oferă cititorului cadrul educaţional necesar formării personalităţii. Determinarea
s-a realizat în urma analizei cantitative a paginilor ziarului, prin identificarea materialului
reprezentativ preponderent educativ în functie de dimensiunile şi de distribuţia în pagini a
articolelor educative şi prin analiza calitativ-cantitativă. Astfel, obiectivele au fost atinse,
ipotezele au fost parţial confirmate; întrunind aceste două condiţii declar cercetarea
validată.

4.3. Concluzii şi recomandări

Studiul realizat pe „Observatorul militar” în anul 2009 este util în a demonstra că


în cadrul presei militare din România, componenta informativă este dublată de
componenta formativă. Această concluzie, rezultată din analiza cantitativă a rezultatelor
obţinute, poate oferi o imagine de ansamblu în ceea ce priveşte tema studiului.
Trebuie menţionat totuşi faptul că, deşi „Observatorul Militar” a fost identificat ca
având un număr mare de articole cu caracter formativ, peste 50% dintre acestea sunt
situate în general în ultimele pagini, având un rol secundar, denotând faptul că ziarul îşi
păstrează caracterul de săptămânal informativ.

CONCLUZII

Dată prezența comunicarii de masă în societatea contemporană, este clar că mass-


media nu poate fi evitată. Mijloacele de informare în masă au o deosebită forţă de
modelare a personalităţii, dar această putere nu trebuie lasată să îsi facă efectul de la sine,
ci trebuie dirijată pentru a veni în completarea educației formale.

Pe parcursul acestei lucrări am reușit să subliniez legătura educației informale cu


mass-media in încercarea de a determina masura în care aceasta din urmă îndeplinește
rolulul formativ. Am constatat că mass-media în general și presa în particular, fără a-și
ignora scopul apariției – informarea – oferă un cadru educativ consumatorului, dar
această afirmație nu trebuie luată ca general valabilă. Omul, persoana care dorește a se
educa prin intermediul comunicării de masă, trebuie sa fie pregatit în prealabil pentru
aceasta.

Pentru îndeplinirea și facilitarea unei bune educații prin intermediul mass-media


înaintez urmatoarele propuneri:
- promovarea valorilor autentice de către profesionişti;
- aplicarea deontologiei profesionale, adoptarea de reglementări privind
difuzarea
produselor cu influenţă negativă asupra copiilor şi a tinerilor;
- implementarea de programe educative;
- explicarea şi comentarea produselor media de către un specialist în domeniu;
- consum cultural de calitate, variat şi compensatoriu faţă de ceea ce oferă mass-
media;
- prevenirea unilateralizării şi a dependenţei de anumite canale de mass-media;
- activităţi organizate în şcoală împreună cu specialişti din mass-media şi din
învăţământul
superior de specialitate;
- unitatea factorilor răspunzători de educaţia tinerilor - familie, şcoală, biserică -,
pentru o
implicare concertată în luarea de atitudine faţă de nocivitatea unor emisiuni,
publicaţii, faţă de limbajul incorect, vulgar, denigrator;
- utilizarea de către educatori a canalelor mass-media pentru a forma spiritul
critic cu privire la mass-media;
- introducerea în curriculum-ul şcolar a unor discipline care să trateze fenomenul
mass-media şi pregătirea educatorilor în acest sens.

Aceste măsuri nu pot fi implementate doar de un singur organ, fiind necesară o


cooperare între instituțiile statului și trusturile de presă ori persoanele juridice din
domeniul mass-media. Este de înțeles că distribuitorii de informatie nu vor putea renunța
la acele componente considerate non-valoroase, chiar anti-culturale, dată valoarea lor
comercială. Dar această valoare comercială nu ar exista în cazul în care consumatorii de
mass-media ar fi educați pentru selectarea informației în funcție de relevanța sa. Pentru
dispariția programelor si materialelor cu valențe dăunatoare este de ajuns să nu mai
existe consumatori, ducând astfel la pierderea volorii financiare și implicit la dispariția
de pe piața de informație.