Subiecte anatomie examen iarna anul 2

I

1. Tubul intestinal primitiv: formare, limite, derivate
- endoderm, sant intestinal, tub intestinal primitiv Limite: - membrana buco-faringiana, resorbita la 3 saptamani - membrana cloacala, resorbita la 3 luni comunicare larga a portiunii mijlocii cu vezicula vitelina intestinul primitiv e legat de peretele post al trunchiului prin - mezenterul comun dorsal care s.n. mezoesofag, respetiv mezocolon - mezenterul comun ventral care nu se intinde pe toata lungimea ci doar pana la mugurele hepatocistic (jumatatea ansei duodenale) si care va forma la adult marg inf a lig falciform in care se gaseste lig rotund al ficatului (restul obliterat al venei ombilicale stangi) - cele doua jumatati ale cavitatii celomice comunica pe sub mar inf a mezoului ventral (pe sub lig falciform) - fiecare segment al intestinului primitiv are un vas propriu: - ant - tr celiac - mijl - a mezenterica superioara - post - a mezenterica inf Derivate: - din endoderm deriva doar - mucoasa tubului digestiv - glandele mucoasei tubului digestiv - celelalte sunt de natura mezodermala si deriva din splahnopleura: - submucoasa - musculara - tunica seroasa - din crestele neurale deriva: - celulele sistemului APUD - plexurile submucoase (Meissner si Auerbach) -

2. Intestinul anterior: limite, evolutie, derivate
s.n. si proenteron limite: - sup - membrana buco-faringiana - inf - ansa duodenala primul segment - esofagul (continua faringele) (vezi 5. Esofag) la jonctiunea faringe-esofag apare diverticulul laringo-traheal - mugurele pulmonar sapt 4 - apare o dilatatie fusiforma - viitorul stomac (vezi 8. Stomac) concomitent cu dezv stomacului, intre foitele celor 2 mezouri care leaga stomacul de peretii trunchiului, vor aparea mugurii organelor: - mezoul dorsal - mugurele splenic - mezoul ventral - mugurele hepatocistic din portiunea distala a intestinului anterior se va dezvolta a parte a duodenului derivate: - esofag - stomac

-

-

-

ficat si splina parte a duodenului

3. Intestinul mijlociu: evolutie, derivate
s.n. si mezenteron limite: - sup - mijlocul ansei duodenale - inf - flexura colica primara din extremitatea distala a intestinului ant si din partea sup a intestinului mijl se formeaza ansa duodenala din care se va dezvolta duodenul, in legatura cu intestinul mijlociu intestinul mijl creste foarte rapid in lungime si va da nastere ansei ombilicale mijlocul intestinului comunica initial larg cu sacul vitelin dar aceasta comunicare se va ingusta progresiv si va deveni canalul vitelin, care se afla in varful ansei ombilicale ansa ombilicala prezinta 2 ramuri: - ramura superioara (descendenta) - ramura inferioara (ascendenta) derivate: - din ramura sup: - jumatatea inf a duodenului - jejunul - cea mai mare parte a ileonului - din ramura inf: - restul ileonului (70-80 cm) - cecul - apendicele - colonul ascendent - 2/3 drepte din colonul transfers - din flexura primitiva a colonului - flexura lienala (stg) a colonului

-

-

4. Intestinul posterior: evolutie, derivate
s.n. si metenteron limite: - sup - flexura colica primara - inf - membrana cloacala comunica liber la extremitatea distala cu canalul alantoidian la nivelul unei cavitati care s.n. cloaca derivate: - 1/3 stanga a colonului transvers - colonul descendent - colonul sigmoid - rectul - partea superioara a canalului anal

-

5. Dezvoltarea esofagului
din intestinul primitiv anterior (proenteron)

-

-

initial foarte scurt, sufera un proces de alungire prin procesul de descensus alstomacului sapt 4 - epiteliul int al esofagului se divide foarte mult, devine pluristratificat si obstureaza in totalitate lumenul sapt 7 - apar vacuole care conflueaza, lumenul se repermeabilizeaza si ramine mucoasa pluristratificata din mezenchimul din jur se dezvolta musculatura esofagului: - luna 2 - longitudinala - lunile 3-4 - circulara din crestele neurale se dez plexurile intrinseci in partea superioara muschii striati se dezvolta din arcul 6 branhial inervatia - nervul vag prin n laringeu inferior

6. Formarea cavitatilor seroase
exista 3 cavitati: pleurala, parietala si pericardica, care se separa dintr-o cavitate unica existenta initial: cavitatea celomului intraembrionar - sapt 3 - apare mezoblastul care da nastere ecto, endo si mezodermului - mezodermul se separa in: - paraxial - intermediar - lateral - somatopleural si splahnopleural, intre cele doua aflandu-se celomul intraembrionar care se continua cu cel extraembrionar - in urma procesului de cudare transversala are loc inchiderea peretilor corpului embrionar si celomul intraembrionar se separa de cel extraembrionar, devenind clar delimitat - somatopleura - foita parietala a seroaselor - splahnopleura - foita viscerala a seroaselor - cavitatile celomului intraembrionar se vor numi santuri si apoi canale pleuroperitoneale Etape: a. formarea santurilor pleuro-peritoneale b. formarea canalelor pleuro-peritoneale c. formarea canalelor pericardo-pleuro-peritoneale - mezodermul lateral se continua spre extremitatea cefalica cu mezodermul nesegmentat cefalic - la acest nivel se diferentiaza mezodermul cardiogen, care s-a deplasat de pe extremitatea cefalica pe fata anterioara a corpului embrionar, inferior de stomodeum, si formeaza proeminenta cardiaca - la acest nivel apar vacuole care prin fuziune vor da nastere cavitatii pericardice primitive care adaposteste tubul cardiac primitiv - cavitatea pericardica va comunica posterior cu cele 2 santuri (canale) pleurperitoneale, dand nastere cavitatii pericardo-pleuro-peritoneala, de forma unui "U" rasturnat d. formarea diafragmei - un proces complex ce duce la separarea cavitatii pleurale de cea peritoneala si la care iau parte: septul transvers apare inferior de pericard si superior de sacul vitelin de origine mezodermala, de forma semilunara, incomplet posterior pentru a permite trecerea tubului digestiv posterior de sept raman orificii care s.n. hiatus pleuroperitoneal in procesul de descensus al cordului este antrenat si septul transvers, inferior de cord, care va ajunge pana la L1 va fi invadat de mioblasti din C3-C5 care dau nastere partii musculare a diafragmei (dovada originii este inervatia din nervul frenic - C3-C4) mezoesofagul plicile pleuroperitoneale apar de o parte si de alta a esofagului formeaza prin unire cu restul formatiunilor membranele pleuroperitoneale -

din ea rezulta mica curbura a stomacului. .alipirea formatiunilor si separarea cavitatilor se face mai intii in dreapta si apoi in stanga la embrionul de 19-20 cm . cele doua cavitati comunica prin hiatus f. dilatatia (stomacul) incepe sa se deplaseze in plan frontal mai sufera o rotatie in jurul unui ax anteroposterior ligamentul gastrocolic inchide bursa omentala anterior 8.lig hepatogastric (parte a omentului mic (micul epiploon) ) . dilatatia (stomacul) incepe sa se deplaseze in plan frontal din mezogastrul dorsal deriva: .are loc concomitent cu formarea diafragmei .acest diverticul se numeste procesul vaginal al cavitatii peritoneale. sub diafragma marginea posterioara creste foarte rapid in lungime si rezulta marea curbura a stomacului. din care va rezulta cavitatea seroasa a testiculului 7. care pot duce la hernii diafragmatice congenitale (si trecerea organelor abdominale in torace) e. eliberarea extremitatii inferioare a septului transvers si incorporarea in cavitatea pericardica primitiva. Formarea bursei omentale este un diverticul al cavitatii peritoneale. situata la stanga.din cavitatea peritoneala porneste descendent prin canalul inghinal un diverticul al acesteia.odata cu dezvoltarea tubului cardiac. inchis inapoia stomacului si a ligamentelor sale.pot exista anomalii in dezvoltarea diafragmei.tranzitoriu. deasupra mezocolonului transvers marginea posterioara a stomacului creste foarte rapid in lungime si rezulta marea curbura a stomacului. .lig gastrolienal . Dezvolarea stomacului apare ca o dilatatie fusiforma a tubului intestinal primitiv. legata de perete prin mezogastrul dorsal marginea anterioara a stomacului are o dezvoltare mai lenta.din membranele pleuroperitoneale deriva partea costala a diafragmei .prin inchiderea plicilor pp se formeaza pericardul si astfel se separa complet cele 2 cavitati . insotind coborarea testiculului . separarea cavitatii pericardice de cavitatea pleurala .lig reno(pancreatico)lienal din mezogastrul ventral deriva: . . care se plaseaza la dreapta si e legata de perete prin mezogastrul ventral intre foitele mezogastrului dorsal se dezvolta mugurele splenic intre foitele mezogastrului ventral se dezvolta mugurele hepatic din plan sagital. in fuziunea primordiilor.din mezoesofag deriva partea lombara cu cele 2 hiatusuri (esofagian si aortic) .lig falciform - . formarea cavitatii testiculului . situata in plan sagital are o margine ant si una post sufera un proces de fals descensus si coboara pana in regiunea inferioara a toracelui. situata la stanga. din ea rezulta mica curbura a stomacului.venele atriale comune ridica plicile pleuropericardice.extremitatea atriala si venoasa se aseaza superior si posterior de bulbul atrial. care se plaseaza la dreapta si e legata de perete prin mezogastrul ventral din plan sagital. legata de perete prin mezogastrul dorsal marginea anterioara are o dezvoltare mai lenta.cordul creste foarte mult (corp sigmoideus). le aseaza frontal .

in fuziunea primordiilor. a nu se confunda cu o tumora ! musculatura: in luna 3 apar fibrele longitudinale. datorita cresterii ficatului si astfel apare fascia de coalescenta retro-duodeno-pancreatica (Treitz) . incomplet posterior pentru a permite trecerea tubului digestiv posterior de sept raman orificii care s.diverticulul cecal si ramura inferioara (sub ficat) 10. initial mai mult ramura superioara din care se dezv anse care "cad" la dreapta ramurei inf ansele nu mai incap in cav celomica si in sapt 6 se dezvolta intr-un sac peritoneal in cordonul ombilical ("ies" din cavitatea abdominala) = hernia fiziologica ansele cresc si mai mult in numar iar pe ramura inferioara apare o umflatura (diverticul. Dezvoltarea duodenului segmentul localizat imediat dupa pilor (jumatatea inf a intestinului ant si jumatatea sup a intestinului mijlociu) formeaza o ansa convexa anterior care s.C3-C4) mezoesofagul plicile pleuroperitoneale apar de o parte si de alta a esofagului formeaza prin unire cu restul formatiunilor membranele pleuroperitoneale alipirea formatiunilor si separarea cavitatilor se face mai intii in dreapta si apoi in stanga la embrionul de 19-20 cm din membranele pleuroperitoneale deriva partea costala a diafragmei din mezoesofag deriva partea lombara cu cele 2 hiatusuri (esofagian si aortic) pot exista anomalii in dezvoltarea diafragmei. care va ajunge pana la L1 va fi invadat de mioblasti din C3-C5 care dau nastere partii musculare a diafragmei (dovada originii este inervatia din nervul frenic . ansa duodenala (situata in plan sagital) aceasta sufera un proces de alipire (coalescenta) si rotire inspre dreapta.- pe partea superioara a stomacului apare o dilatatie care s. punga de aer a stomacului) stomacul are marginea inferioara usor anterior . hiatus pleuroperitoneal in procesul de descensus al cordului este antrenat si septul transvers. care pot duce la hernii diafragmatice congenitale (si trecerea organelor abdominale in torace) - 11.ansele ileale (la dreapta liniei mediale) .n.n. de forma semilunara. fundul stomacului (fornix. Dezvoltarea diafragmei un proces complex ce duce la separarea cavitatii pleurale de cea peritoneala si la care iau parte: septul transvers apare inferior de pericard si superior de sacul vitelin de origine mezodermala.n.in decubit dorsal punga de aer apare la marginea inferioara. inferior de cord. Hernia fiziologica dupa formarea duodenului ansa ombilicala se dezvolta foarte mult in lungime. proeminenta) cecala cavitatea abdominala creste in dimensiuni datorita cresterii peretilor si regresiei mezonefrosului (din care va rezulta rinichiul) ansele reintra in sapt 10 in cavitatea peritoneala in urmatoarea ordine: .ansele jejunale (la stanga liniei mediale) . in luna 7 cele circulare si oblice 9.

cu exceptia pars tecta duodenum (intre mezocolon transvers si radacina mezenter) unde este tertiar limita dintre ansa duodenala si ansa ombilicala devine flexura duodeno-jejunala care se va gasi la stanga coloanei vertebrale. mugurele hepatic se imparte in 2 muguri.rotirii ansei duodenale si formarii posterior de ea a fasciei de coalescenta Treitz . cu exceptia bulbului duodenal si cozii pancreasului datorita dezvoltarii splinei se pastreaza raportul dintre coada pancreasului si hilul splenic - - - - 13. la embrionul cu 17 somite apare mugurele hepatocistic ca o evaginare a tubului intestinal primitiv (edoderm).coada fiecare mugure prezinta un duct prin care isi varsa continutul cei doi muguri se apropie si fuzioneaza formand pancreasul datorita: . ficatul si vezica biliara si ductele se dezvolta din muguri epiteliali plini care se vor tuneliza la pesti se dezvolta din muguri tubulari dupa formare. Dezvoltarea pancreasului incepe in saptamana 4. la limita dintre pro si mezenteron.procesul uncinat al pancreasului din mugurele pancreatic dorsal deriva .cresterii inegale in circumferinta a ansei duodenale intre cele doua ducte apare o anastomoza oblica ductul principal Wirsung va lua nastere din: . drept si comun din mugurele cistic se dezvolta vezica biliara si canalul cistic din partea comuna se dezvolta ductul coledoc la om. sub pediculul mezenteric superior 12. ductele hepatice stang.partea proximala a ductului ventral . la nivelul ansei duodenale mugurele migreaza intre foitele mezogastrului ventral si se dezvolta ascendent in grosimea septului transvers la originea mugurelui hepatocistic apare si mugurele pancreatic ventral din mugurele hepatic se dezvolta ficatul.partea inferioara a capului pancreasului . viitori lobi .partea superioara a capului .- duodenul este deci un organ retroperitoneal secundar (este acoperit anterior de 1 foita). Dezvoltarea ficatului incepe din saptamana 4 de viata intrauterina. care poate avea multiple variatii. in vecinatatea mugurelui hepatocistic mugurele pancreatic este format din mugurele pancreatic ventral si cel dorsal din mugurele pancreatic ventral deriva .anastomoza oblica . drept si stang. origine endodermala din epiteliul ansei duodenale.corpul .partea distala a ductului dorsal canalul accesor Santorini. pasari si mamifere. ia nastere din partea proximala a ductului dorsal insulele Langerhans isi au originea in crestele neurale ductul Wirsung are deschidere comuna cu canalul coledoc prin ampula Vater la nivelul papilei duodenale mari canalul Santorini se deschide separat la nivelul papilei mici in urma procesului de coalescenta duodenul si pancreasul devin organe secundare retroperitoneale.

sistemul celulelor Kupffer .lobi accesorii .n. Malformatii in dezvoltarea ficatului si pancreasului Anomalii ale ficatului . numit neconiu.persistenta fisurilor . pe ramura inferioara (ascendenta) a ansei ombilicale apare un diverticul (umflatura. astel incat la sfarsitul saptamanii a 9a reprezinta 10% din organismul fetal ficatul are secretie biliara dupa saptamana 13 bila ajunge in duoden si participa la formarea continutului intestinului. lobul drept creste foarte mult.capsula ficatului . acesta creste foarte mult in luna 2.pancreas insular . in pancreatite se poate ajunge la stenoze duodenale .capilarele sinusoide care se diferentiaza local din mezenchim sub influenta inductoare a endodermului .anomalii de cai biliare: absenta vezicii biliare vezica biliara dubla stenoze congenitale de coledoc chisturi de coledoc atrezie coledociana .ficat polilobat .asimptomatic.tesutul conjunctiv al ficatului . cand ficatul are o culoare rosie.lobi in plus . la exterior hepatocitele se dezvolta din endoderm si se organizeaza in cordoane 14. Dezvoltarea colonului concomitent cu cresterea numarului anselor. proeminenta) cecal acesta creste repid si descendent pana in fosa iliaca dreapta. lobul stang diminua datorita hematopoiezei hepatice.insule heterotopice de tesut pancreatic in stomac. in care duodenul e acoperit de peritoneul tertiar.atrofii de lobi . s. eliminat in cavitatea amniotica si.- - acestia vor da nastere numai hepatocitelor restul structurilor provin din mezenchimul septului transvers care invadeaza mugurii si ii imparte in cordoane celulare din mezenchimul septului transvers rezulta: .extrahepatica (1/20000) sau intrahepatica Anomalii ale pancreasului . care incepe in saptamana 6. intestin .pancreas inelar (in jurul duodenului) . mugurele pancreatic ventral este bifid 15. dupa nastere.tesutul hematopoietic ficatul se dezvolta foarte rapid in viata intrauterina si ocupa pentru o scurta perioada cea mai mare parte a cavitatii peritoneale ulterior. pars tecta duodenum colonul descendent sufera un proces asemanator .la pasari. formand astfel colonul ascendent colonul drept (transvers?) sufera un proces de coalescenta zona dintre mezocolonul transvers si radacina mezenterului.

ectopia gastrica (totala/partiala toracica) eructatii se vede punga cu aer deasupra diafragmei Anomalii ale mezenteronului . cand copilul incepe sa manance alimente solide.anomalie de creste neurale 17. dar si cand vomita lichidele imediat dupa ce mananca. prevazute cu mezouri.omfalocel = ansele raman in hernia fiziologica . Reprezinta 75% din malformatiile anorectale. daca r fi pH acid = canalul alantoid) .anus iliac ("anus contra naturii") .cec subhepatic .diverticul Meckle = persistenta canalului vitelin (de la valvula ileo-cecala pe intestin la 70-80 cm) .stenoza hipertrofica de pilor .- dupa repozitionarea anselor si cadrului colic. se lipesc de peretele posterior.atrezia rectala = nu exista canal anal (doar rect). daca nu . Tratament = daca exista sfincter .a fibrelor circulare (semn: copilul varsa si in epigastru se simte o formatiune tumorala.stenoza esofagiana congenitala = resorbtie incompleta. recto-vaginale.evisceratie = peretele anterior nu se inchide.stomac bilocular = in clepsidra .inversiunea gastrica (situs inversus) .imperforatia anala = nu s-a resorbit membrana anala.poate duce la volvulus (ocluzie) . frecventa 1/200 la m si 1/1000 la m) . e functional la unii pesti si amfibieni si organ definitiv la amfioxus (?) se afla dezvoltat in regiunea cervicala mezodermul intermediar e segmentat in nefrotoame nefrotomul are in centrul sau nefrocelul care comunica cu cavitatea celomica si cu miocelul .vicii de asezare . trec doar lichide.lipseste colonul ascendent (nu a coborat diverticulul cecal si nu a format colonul ascendent) Anomalii ale metenteronului . Se observa tarziu.chistul vitelin (enterochistom) .de separare a mugurelui pulmonar cu fistule traheo(bronho)-esofagiene.vicii de rotatie . frecventa 1/5000.stenoza intestinala .boala Hirschprung = agerezia plexurilor intramurale. se destinde foarte mult .atrezie si stenoza congenitala a pilorului .malpozitii .insule heterotopice de tesut pancreatic in int subtire .fistula onfaloenterica = neinchiderea canalului vitelin (semn: secretie cu pH alcalin. la fiecare masa. intestinul nu are mobilitate.atrazie esofagiana = esofag fara lumen . La 3 ore + bila = stenoza duodenala sub canalul cistic . Malformatii in dezvoltarea aparatului digestiv Anomalii ale proenteronului .cel mai frecvent .se "lungeste". astfel formandu-se posterior de ele fasciile de coalescenta colice Toldt 1 si Toldt 2 16. Pronefrosul organ rudimentar si nefunctional la om. La 2-3 ore = stenoza pilorica. Tratament = bisturiu  . recto-uretrale . toate viscerele sunt sub piele .fistule vezico-rectale. . colonul ascendent si cel descendent.

veziculele se deschid in ductul pronefrotic care devine duct mezonefrotic (canalul Wolf) mezonefrosul e proeminent pe peretele post al trunchiului de o parte si de alta a mezoului si formeaza corpul lui Wolf pe fata mediala a corpului lui Wolf se diferentiaza creasta genitala. ansamblul lor numindu-se acum creasta urogenitala evolutia mezonefrosului se desfasoara progresiv cranio-caudal la sfarsitul lunii a 4a mezonefrosul nu mai exista ca organ. respectiv se formeaza capsula. se situeaza intre vertebrele C5-T1. el a involuat. tubii contorti. in mod normal. in special la barbat cei 5-12 tubi epigenitali care raman devin tubi eferenti care se vor deschide in ductul mezonefrotic. in capsula Bowman apar vase de neoformatie care se pun in contact cu capilarul din aorta dorsala lateral.- acest nefrotom se alungeste ca o vezicula pentru ca intr-o etapa ulterioara sa se uneasca cu vezicula subiacenta in partea mediala se pune in contact cu ramuri din aorta si rezulta un glomerul primitiv in partea laterala extremitatile se unesc si formeaza un duct descendent numit ductul pronefrotic care se deschide in cloaca in diviziunea anterioara a acesteia cele 7 nefrotoame care formeaza pronefrosul. intre 8-11 primordiul pronefrosului se vede la embrionul de 22 zile regresia completa a pronefrosului are loc in zilele 24-25 doar la vietuitoarele inferioare se dezvolta aceste structuri la om. duct care devine duct epididimar si canal deferent 19. raportate la schelet. aproximativ in dreptul somitelor 9-26 in aceasta regiune segmentarea se pierde spre caudal in segmentul superior se formeaza cate o vezicula din fiecare nefrotom in segmentele inferioare se formeaza mai multe vezicule din fiecare nefrotom (aproximativ 40) veziculele se alungesc si rezulta un nefrotom primitiv cu capsule Bowman in partea mediala in situ. apare la reptile. ansa Henle. dar are un rol foarte important ca inductor pentru etapa urmatoare 18. Metanefrosul rinichi definitiv. care se ramifica si da nastere calicelor mari ramurile mugurelui intra in blastem si se divid succesiv pana la 12-15 grade ramificatiile 2-5 sunt inglobate in ramificatiile initiale si vor da nastere calicelor mari si mici din tubii 5-15 se formeaza nefronii. in regiunea toracica. fiecare ramificatie "luand" cite o bucata din blastemul metanefrogen prin ramificarea mugurelui ureteral rezulta o parte dilatata care va deveni pelvis renal. care la om e nefunctional. il gasim la pasari si mamifere incepe sa se dezvolte in zilele 30-32 ca localizare. rudimentar. iar raportate la somite. Mezonefrosul organ definitiv la pesti si amfibieni. la om e nefunctional (discutie) se intinde de la T1 la L1. pana la nivelul tubului colector - .din partea inferioara nesegmentata a cordoanelor nefrogene = blastem metanefrogen . pana in momentul de fata nu exista date certe ca este functional din mezonefros raman parti epigenitale care vor intra in alcatuirea caii genitale. pronefrosul nu formeaza.dintr-o evaginare a ductului mezonefrotic = mugure ureteral mugurele ureteral se ramifica. glomeruli ci numai duct pronefrotic. se dezvolta in regiunea corespunzatoare L5-S1-S1 pe schelet si in dreptul somitelor 2628 se dezvolta din doua regiuni: .

nu din nastere.intre cele 3 segmente ale mezodermului exista o interdependenta functionala. apare o malformatie numita rinichi congenital pelvin rinichiul sufera o rotatie in plan frontal. Malformatii in dezvoltarea aparatului urinar Rinichi .rinichi polichistic = lipsa unirii intre sistemul secretor si cel excretor duce la dilatarea nefronilor si la formarea de chisturi . Mezodermul intermediar si rolul sau in dezvoltarea aparatului urinar mezodermul intermediar se imparte in 3 segmente. lung .in timp ce in partea craniala (pronefros si partial metanefros) mezodermul este impartit in nefrotoame. cauza este multifactoriala: . dar prin cadere. calicele. uretere fara lumen. numarul nefronilor se reduce si la adult exista aproximativ 1 milion de nefroni pentru fiecare rinichi rinichiul e functional din luna a 7a cand placenta e insuficienta exista o inductie biunivoca intre mugure si blastem (un protoglican care a fost descris si izolat. deoarece blastemul matanefrogen e in regiunea lombosacrala. cu functionalitate redusa . functionali.ectopia renala = pozitionare in alt loc.hipoplazia renala = rinichi mai mic.diminuarea curburii lombare a embrionului daca nu se produce ascensiunea.hidronefroza congenitala = masa de lichid acumulat care preseaza rinichiul )poate fi si la adult.in plus ductul mezonefrotic este cel de la nivelul caruia se formeaza mugurele ureteral care participa prin inductie biunivoca cu blastemul metanefrogen la dezvoltarea rinichiului definitiv - 21. normali. mezonefros si metanefros cu caracteristicile generale… pe care nu le mai repet si eu . care asigura inductia) rinichiul sufera in timpul dezvoltarii un proces de ascensiune renala. frecventa de 1/1500 nasteri . catre extremitatea caudala se pierde aceasta segmentatie si mezodermul capata aspectul unei “gramezi” celulare .cresterea rapida a embrionului in special in regiunea lombosacrala . bazinetul si ureterul din blastem se formeaza aproximativ 3 milioane de nefroni prin procesul de incorporare al diviziunilor 2-5. incomplet.ptoza renala = pozitionarea in alt loc. cauza: blastem divizat . Astfel dezvoltarea unuia este conditionata de dezvoltarea precedentului – deci pronesfrosul are rol inductor asupra mezonefrosului iar mezonefrosul are rol inductor pentru metanefros . in sens cranio-caudal : pronefros (somitele cervicale 8-11) mezonefros (somitele toracale 9-26) metanefros (somitele lombare/sacrale 26-28) . cu chisturi. in urma unei pietre care blocheaza uretra) .cresterea mugurelui ureteral .aplazia renala = dezvoltarea incompleta: mai mic.- - din mugurele ureteral se formeaza tubul colector. initial hilul fiind anterior 20. de ex in pelvis . cauza: (ex) daca un ureter e cudat.din mezodermul intermediar deriva atat ductele cat si nefronii ap urinar adult Aici se enumera etapele pronefros.rinighi supranumerali = mai multi. cauza este lipsa inductiei intre blastem si mugure .agenezia renala = lipsa completa a rinichiului uni sau bilateral.rinichi in potcoava = rinichii sunt uniti intr-un pol (sup sau inf) .

in care fuzioneaza cu ductul de partea opusa si rezulta canalul uterovaginal din tuberculul sinusal Muller deriva: la barbati . colon transvers sau stomac .calea genitala principala / c.rinichi bifid Vezica .rectouretrale 22. Muller dispare aproape in totalitate la femei . unde va aparea tuberculul sinusal Muller ductele paramezonefrotice apar prin invaginare pe extremitatea superioara a mezonefrosului si au 3 portiuni: verticala si descendenta oblica.evolutia sinusului urogenital tubul intestinal primitiv se deschide in cloaca.rectovaginale . o condensare mezenchimala.ombilicale . se poate forma chirugical din sigmoid. care incurciseaza ductele mezonefrotice si se unesc inainte de a se deschide tot in cloaca (in sinusul urogenital). in: . Septare cloaca .vezicala (craniala) .c.vezica urinara dubla Fistule . in care incruciseaza canalul Wolf verticala descendenta. Wolf dispare. Stadiul indiferent in dezvoltarea cailor genitale dezvoltarea cailor genitale are un stadiu indiferent cu: ducte mezonefrotice Wolf care coexista in saptamana 6 cu ducte paramezonefrotice Muller.rinichi inelar = uniti in ambii poli .pelvina (mijlocie) . raman urme / din c.rectovezicale .din uraca . uter si cea mai mare parte din vagin - - - 23. locul unde se unesc toti muschii din zona sinusul urogenital are 3 regiuni: .sinus anorectal .hipoplazia vezicala .c.tube.coliculul seminal la femei . Wolf .epispadis = uretra se deschide pe fata dorsala a penisului.falica (inferioara) - . Muller .sinus urogenital canalul Wolf se deschide in diviziunea anterioara (sinusul urogenital) locul unde septul atinge membrana cloacala se numeste centrul tendinos al perineului.agenezia vezicala = lipsa vezicii urinare.extrofia vezicala = deschisa pe peretele anterior .himenul canalele au evolutie diferita: la barbati .. alaturi de alantoida cloaca se separa in 2 prin aparitia septului urorectal. cauza: mezodermul nu migreaza si se resoarbe .

origine endodermala .- - din regiunea vezicala rezulta vezica urinara alantoida de deasupra vezicii se va oblitera si va rezulta uraca. Cloaca .sinus urogenital canalul Wolf se deschide in diviziunea anterioara (sinusul urogenital) locul unde septul atinge membrana cloacala se numeste centrul tendinos al perineului. va fi de origine mezodermala (ca ductele) . mezenterica inferioara prin a.cei 2 muguri ureterali se vor deschide separat.epiteliu unistratificat partea inferioara a canalului anal (13 mm) . in: .a. prin inmugurire apar mugurii ureterali odata cu dezvoltarea vezicii urinare ductele Wolf se incorporeaza in peretele vezicii urinare. neobliterarea duce la fistule din ductele mezonefrotice Wolf. rectala superioara .canalele deferente se vor deschide separat (in canalele Wolf) . si deci si ureterele . locul unde se unesc toti muschii din zona - . un cordon care se intinde pana la ombilic (=ligam ombilical median). astfel incit . unde se intersecteaza toate fibrele muschilor din perineu si este foarte important la femei.sinus anorectal .trigonul vezical si jumatatea superioara a peretelui post al uretrei vor fi acoperite cu epiteliu de origine mezodermala din regiunea pelvina a sinusului urogenital rezulta la femei uretra si la barbati uretra prostatica si membranoasa din reginuea falica a sinusului urogenital rezulta la femei vestibulul vaginal si la barbati uretra peniana (falica) orice defect duce la aparitia fistulelor rectovaginale si retrovezicale 24.origine ectodermala a. o condensare mezenchimala.Dezvoltarea cailor urinare tubul intestinal primitiv se deschide in cloaca. deoarece se poate rupe in timpul travaliului membrana anala se va gasi intr-o depresiunea a ectodermului care se numeste proctodeum membrana anala se resoarbe in luna a 3a derivate: partea superioara a canalului anal (25 mm) .septare. numita trigon vezical. iliaca interna prin a rectala mijlocie si inferioara epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat drenajul limfatic este diferit pentru fiecare segment linia de demarcatie intre cele doua tipuri de epiteliu la nivelul sinusurilor si columnelor anale este linia pectinata. o condensare mezenchimala.sinus anorectal . alaturi de alantoida cloaca se separa in 2 prin aparitia septului urorectal. derivate tubul intestinal primitiv se deschide in cloaca.membrana anala locul unde septul urorectal atinge mebrana cloacala devine la adult centrul tendinos al perineului (corpul perineal). mai jos de linia embriologica - - - - - 25.parte din perete posterior al vezicii urinare.sinus urogenital primitiv (alantoida) membrana cloacala se imparte in .membrana urogenitala . alaturi de alantoida cloaca se separa in 2 prin aparitia septului urorectal. in: .

restul structurilor sunt derivate de la nivelul epiteliului celomic sau a mezodermului de la acest nivel din epiteliul celomic deriva . cele doua dezvoltandu-se dintr-o structura comuna – creasta urogenitala. bazinetul si ureterul 26. fiecare ramificatie "luand" cite o bucata din blastemul metanefrogen prin ramificarea mugurelui ureteral rezulta o parte dilatata care va deveni pelvis renal.celulele foliculare din mezoderm deriva . prin inmugurire apar mugurii ureterali odata cu dezvoltarea vezicii urinare ductele Wolf se incorporeaza in peretele vezicii urinare.pelvina (mijlocie) .cei 2 muguri ureterali se vor deschide separat.la femeie tubele uterine uterul portiunea superioara a vaginei (din canalul utero-vaginal) - . astfel incit . care se ramifica si da nastere calicelor mari ramurile mugurelui intra in blastem si se divid succesiv pana la 12-15 grade ramificatiile 2-5 sunt inglobate in ramificatiile initiale si vor da nastere calicelor mari si mici din tubii 5-15 se formeaza nefronii. care proemina in celomul intraembrionar. calicele.trigonul vezical si jumatatea superioara a peretelui post al uretrei vor fi acoperite cu epiteliu de origine mezodermala din regiunea pelvina a sinusului urogenital rezulta la femei uretra si la barbati uretra prostatica si membranoasa din regiunea falica a sinusului urogenital rezulta la femei vestibulul vaginal si la barbati uretra peniana (falica) orice defect duce la aparitia fistulelor rectovaginale si retrovezicale mugurele ureteral se ramifica.falica (inferioara) din regiunea vezicala rezulta vezica urinara din ductele mezonefrotice Wolf.vezicala (craniala) . numita trigon vezical. va fi de origine mezodermala (ca ductele) .- - - sinusul urogenital are 3 regiuni: . Mezodermul intermediar si rolul sau in dezvoltarea aparatului genital intre aparatul urinar si cel genital exista o stransa legatura. respectiv se formeaza capsula. tubii contorti.la barbat celulele interstitiale Leydig si celulele de sustinere Sertoli ductele epigenitale ductul mezonefrotic care formeaza caile sexuale extratesticulare . si deci si ureterele .la femeie . in creasta genitala migreaza in saptamana 6 celule endodermale din zona sacului vitelin (cel germinative sexuale) care populeaza creasta gonadala si induc dezvoltarea gonadei in afara celulelor germinative – care devin spermatogonii/ovogonii.parte din perete posterior al vezicii urinare. ansa Henle. pana la nivelul tubului colector din mugurele ureteral se formeaza tubul colector.la barbat cordoanele testiculare albugineea testiculului .canalele deferente se vor deschide separat (in canalele Wolf) .

adica: epididim duct deferent din care apare ca o dilatatie vezicula seminala duct ejaculator care ajunge pana in uretra prostatica tubul mezonefrotic de deasupra tubilor epigenitali ramane vestigiu numit apendix epididimi (sau hidatida pediculata). paragenitali.tratamentul cancerului de prostata: .formata din 5 lobi origine endodermala: ventral (anterior) 2 laterali dorsal origine mezodermala: .apenidix testi (hidatida sesila) din partea caudala .n.peste varsta de 40 de ani . se atrofiaza si devine istmul prostatei .administrarea de hormoni feminini dupa castrarea organelor secretoare de hormoni masculini .lobii se atrofiaza si la adult se descriu: .prostatectomie totala .dezvoltarea incepe in luna a 3a .hipertrofia lobului lateral duce la carcinom de prostata (melign) care nu da semne urinare precoce si care va genera metastaze osoase . Dezvoltarea prostatei si uretrei masculine Prostata: .27.lobul dorsomedian.markeri hormonali . din mezenchimul inconjurator se dezvolta tesutul conjunctiv si fibrele musculare netede . Dezvoltarea cailor genitale masculine dupa regresia mezonefrosului raman in dreptul gonadei 5-12 tubuli numiti tubuli epigenitali care isi pierd glomerulul si se anastomozeaza cu rete testis si formeaza jonctiunea urogenitala tubii epigenitali dau nastere tubilor eferenti care se deschid in ductul epididimar exista tubi care nu dispar in totalitate.utricul prostatic (uter masculin) - - 28. se va transforma in lobul median .biopsie .dorsomedian . nefunctionali.1 lob median .in luna a 5a.in luna a 4a incepe ramificatia glandelor .patologie: .existenta santului median al prostatei la palpare este semn de diagnostic negativ pentru cancer . situat intre cele 2 ducte ejaculatoare si uretra.hipertrofia lobului median duce la adenom de prostata (benign). vizibil cu ochiul liber pe capul epididimului din canalul Muller deriva: din partea craniala (vestigiu) .2 lobi laterali (prin contopirea celor 2 laterali cu cel dorsal) . s. situat anterior de uretra. care nu intra in legatura cu rete testis. pierd legatura din ductul mezonefrotic si formeaza paradidimul (organul Giraldes) care este un rest embrionar de la polul caudal al testiculului din canalul Wolf rezulta calea genitala principala.lobul ventral. care da semne precoce si se poate trata .

cu mai multe variante: glandular.hernia inghinala congenitala = nu se inchide canalul .din regiunea mezodermala apar glande prin inmugurire .endodermala falica (peniana) .hipofazie = dezvoltare anormala . penian.din canalul mezonefrotic Wolf .hipoplazie .originea este multipla: prostatica si membranoasa . unde va aparea tuberculul sinusal Muller .poliorhidie = mai multi testiculi .ectodermala .Uretra masculina . care incurciseaza ductele mezonefrotice si se unesc inainte de a se deschide tot in cloaca (in sinusul urogenital).diverticuli congenitali = eliminare de urina dupa terminarea mictiunii .poate cobori si doar pana la nivelul simfizei pubiene si va impiedica actul sexual) .hidrocel congenital = acumulare de lichid in cavitatea seroasa a testiculului .endodermala jumatatea superioara a peretelui posterior al uretrei prostatice .sinorhism = fuzionarea testiculelor .implantari anormale - 30.mezodermala glandulara .stricturi congenitale = ingustarea lumenului .hipospadis = alipire incompleta si deschiderea uretrei pe fata inferioara a penisului. Malformatii in dezvoltarea aparatului genital masculin epispadis = deschiderea uretrei pe fata dorsala a penisului si defect de formare a peretelui anteror abdominal si extrofia vezicii urinare .chisturi de funicul spermatic . nu a coborat.uretre duble .monorhidie = un singur testicul . Dezvoltarea cailor genitale feminine dezvoltarea cailor genitale are un stadiu indiferent cu: ducte mezonefrotice Wolf care coexista in saptamana 6 cu ducte paramezonefrotice Muller.agenezie .bifalia = penis dublu + vezica dubla .din partea falica a sinusului urogenital .embrioame = tumori cu punct de plecare in celulele germinale primordiale . perineal . ceea ce nu mai permite decalotarea glandului De uretra: .criptohidia = testicul ascuns.din regiunea endodermala apar alte glande prin inmugurire 29.hiperplazie .absenta congenitala . penoscrotal.fimoza congenitala = ingustarea orificiului preputial.fistule uretrorectale genitale De penis: .anorhism = lipsa testiculului uni/bilateral .obliterare congenitala = dispare lumenul . poate duce la cancer daca nu e extirpat (daca nu a coborat in adolescenta total .din partea pelvina a sinusului urogenital .atrofie congenitala = un testicul mai mic .

mucoasa vaginala muschiul uterin (miometrul) are doua straturi: . Malformatii in dezvoltarea aparatului genital feminin lipsa de fuziune a canalelor Muller uter didelf = doua hemiutere cu doua coluri uterine uter bicorn = doua hemiutere cu un singur col atrezii partiale/totale ale unui singur corn atrezie de col uterin atrezie vaginala imperforatie vaginala (himen) disgenezii gonadale hipoplazie ovariana in sindromul Tuner disgenezie testiculara in sindromul Klinefelter hermafroditism adevarat .ultimii tubuli mezonefrotici vor forma paraoforum din canalul Wolf ca atare raman in partea inferioara a vaginului. himen din canalul uterovaginal si din tuberculul sinusal deriva .care vine in raport cu perimiometru (superficial.n. mai mic la sexul feminin decat la masculin. care s. in care fuzioneaza cu ductul de partea opusa si rezulta canalul uterovaginal gonadele au originea in regiunea lombara si sufera un proces de descensus. in care incruciseaza canalul Wolf verticala descendenta.un mic segment din canalul Wolf numit epooforum .arhimiometru (patura profunda) .care vine in raport cu endometru (profund) . portiunile verticala si oblica ale canalului Muller dau nastere tubei uterine portiunile verticale unite dau nastere canalului uterovaginal (uter si o parte din vagin) pliurile epiteliului celomic vor da nastere ligamentelor late ale uterului care au in margeina superioara trompa uterina si pe fata posterioara ovarul ductele mezo si paranefroticeapartin ca origine mezodermului intermediar cloaca apartine ca origine endodermului tuberculul sinusal da nastere unui con vaginal care va forma o placa vaginala la sfarsitul lunii a 5a placa se tunelizeaza si va rezulta vaginul se considera ca . bilateral.- - - - - - - ductele paramezonefrotice apar prin invaginare pe extremitatea superioara a mezonefrosului si au 3 portiuni: verticala si descendenta oblica. fapt dovedit si de vascularizatie si inervatie (toate vasele si nervii au originea in regiunea lombara) cu descensusul gonadei.mucoasa uterului (endometrul) .4/5 superioare ale vaginului au originea in canalul uterovaginal (mezoderm) . seroasa) seroasa si adventicea rezulta din mezodermul inconjurator exista resturi din canalul Wolf (vestigii) .strat vascular (din arterele uterine).paramiometru . mici dilatatii chistice = organul lui Gartner 31.tubi mezonefrotici in mezoovar (cu asezare asemanatoare cu tubii epigenitali) . intrepatruns intre cele 2 staturi .1/5 inferioara au originea in tuberculul sinusal (endoderm) la limita dintre canalul vaginal si vestibulul vaginal (rest din sinusul urogenital) se afla o membrana de forme diferite.

Stadiul indiferent in dezvoltarea gonadelor pe fata mediala a mezonefrosului (a corpului Wolf de fapt) apare o ingrosare a epiteliului celomic care impreuna cu mezenchimul adiacent formeaza creasta genitala initial. invadeaza mezenchimul subadiacent si formeaza cordoane germinative sexuale primitive. cu celule germinative primordiale in structura lor (caracteristica a stadiului indiferent) cordoanele sexuale germinative primitive se individualizeaza si devin cordoane testiculare cu spermatogonii (in acest moment sexul este determinat genetic) cordoanele se anastomozeaza intre ele si vor forma rete gonadale si apoi rete testis in condensare se individualizeaza o membrana fibroasa numita albuginee. derivate din peretele sacului vitelin.clitoris peniform . Dezvoltarea testiculului incepe in saptamana a 7a. care migreaza pana in crestele genitale (de origine mezodermala) caracteristic pentru celulele germinative primordiale e reactia puternica cu fosfataza alcalina populeaza crestele genitale pana in saptamana a 6a si au rol inductiv pentru dezvoltarea gonadelor daca aceste celule nu ajung in creste nu se dezvolta gonadele in stadiul indiferent nu se face diferentiere morfologica de sex epiteliul celomic prolifereaza intens. Wolf devine pentru gonada masculina canal epididimar si se continua cu canal deferent tubii drepti iau forma unor anse (in capatul opus rete testi - . acoperita la suprafata de epiteliul celomic care va deveni tunica vaginala (foita viscerala a testiculului) aceste cordoane formeaza.- pseudhermafroditism la barbati . inainte de a se anastomoza. administrarea de anabolizante mamei . din apropierea alantoidei.cauzat de secretie insuficienta de androgeni = testicule cu cai genitale feminine la femei . cu celule germinative primordiale in structura lor (caracteristica a stadiului indiferent) din acest stadiu incepe dezvoltarea testiculului - - 33. nu exista caracteristici morfologice diferite spre sfarsitul saptamanii a 3a si inceputul saptamanii a 4a apar celule germinative primordiale (de origine endodermala).coalescenta labiilor 32.cauzat de secretie crescuta de androgeni = . desi sexul e determinat. jonctiunea urogenitala se afla intre rete testis si tubulii mezonefrotici tubulii mezonefrotici vor forma tubii eferenti care se deschis in ductul mezonefrotic Wolf d.virilizare anormala a fatului (CSR fatului sau a mamei. dupa ce epiteliul celomic prolifereaza intens. in creasta genitala nu exista celule germinative primordiale aceste creste (gonade primitive) capata caractere de sex de-abia in saptamanile 6-7 in dezvoltarea aparatului genital exista o perioada indiferenta cand. tubii drepti tubii drepti se unesc apoi in reteaua testiculara.tendinta de inchidere a sinusului urogenital . invadeaza mezenchimul subadiacent si formeaza cordoane genitale sexuale primitive.

in dezvoltare.ligamentul diafragm dispare la testicul . cu celule germinative primordiale in structura lor (caracteristica a stadiului indiferent).rol in dezvoltarea si maturizarea sexuala a individului secretia bifazica este foarte importanta secretia e cea mai puternica in saptamanile 9-15.celule Sertolli (orig mezodermala) celule interstitiale .secreta testosteron din luna a 3a pana in luna a 4a secretia de testosteron e bifazica exista doua generatii de celule Leydig: lunile 3-6 . da nastere la a doua generatie de cordoane (corticale. reglata si conditionata de hormonii gonadotropi secretati de placenta are rol in diferentierea tractului genital masculin testosteronul e cel care induce diferentierea pentru sexul masculin. invadeaza mezenchimul subadiacent si formeaza cordoane genitale sexuale primitive. care s-au dezvoltat pe fata mediala a mezonefrosului . care au pierdut legatura cu tubulii mezonefrotici nu apare albuginee epiteliul celomic continua sa prolifereze. doar lipsa testosteronului genereaza aceasta exista MIF.n.rol morfogenetic la pubertate .celule Leydig (orig mezodermala) . cu acelasi efect testosteronul are efect masculinizant 34.spermatogonii (orig endodermala) celule de sustinere . factorul de inhibitie mulleriana. Procesul de descensus al gonadelor . foliculi primordiali in care gonocitele se transforma in ovocite de ordinul I - 35. gonadele preiau ligamentele mezonefrosului . Valentine Phluger) care au in centrul lor cate o ovogonie si s.gonadele apar din crestele genitale. altfel embrionul va fi de sex feminin nu exista hormon pentru diferentierea sexului feminin. Dezvoltarea ovarului are loc mai tarziu decat la sexul masculin epiteliul celomic prolifereaza intens.- - - in tubii seminiferi: celule germinale .acest mezonefros are cite un ligament superior (diafragm) si unul inferior (inghinal) la barbati: .

se scurteaza/pasiv -. venele viteline .ligamentul inghinal se dezvolta.circulatia ombilicala. aparent. astfel incat pasajul intrahepatic al sangelui devine insuficient pe fata inferioara a ficatului va apare intre vena ombilicala stanga si vena cava inferioara un canal vascular rezultat prin dilatarea si adaptarea capilarelor de pe fata interna a ficatului. din care vor ramane: . mugurele hepatic creste si incorporeaza venele viteline. Acest canal se numeste canalul venos al lui Arantius si va fi legat la nastere prin ligatura ombilicului atrofia venei ombilicale stangi va duce la aparitia ligamentului rotund al ficatului atrofia canalului lui Arantius va duce la aparitia ligamentului lui Arantius - - 37. fapt dovedit de vascularizatia si inervatia lor .ligamenetul inferior devine ligament uteroovarian si ligament rotund al uterului Explicatie ca sa aiba sens 36-42: in timpul dezvoltarii ficatului vascularizatia sa e asigurata de 3 sisteme venoase: a.cavitatea celomica emite in jurul gubernaculului o prelungire (diverticul) a cavitatii peritoneale pana in regiunea labio-scrotala.n. embrionul va creste si deci si cantitatea de sange circulant.functie de autor) hormonal (la copiii cu ectopie testiculul coboara prin administrarea de hormoni) degenerarea mucoida a gubernaculului cu inhibitie apoasa care dilata canalul peritoneovaginal si presiunea abdominala mare impinge testiculul in scrot) la femei: .ligamentul superior al mezonefrosului nu dispare.gubernaculum devine ligament scrotal .n.circulatia vitelina. insa coborarea nu este una activa .in luna a 8a testiculul e la orificiul superficial al canalului inghinal .canalul ramas se oblitereaza si s. venele ombilicale . gubernaculum testis . devine ligament lomboovarian (suspensor al ovarului) . se insera inferior in proeminentele genitale (labio-scrotale) si s.coboara ovarele pana in pelvis .motivele coborarii testiculului rolul gubernaculului (activ . Evolutia venelor viteline in dezvoltarea sistemului port dupa 6 luni.venele aferente (numite si advehente) . Evolutia venelor ombilicale in dezvoltarea circulatiei hepatice venele ombilicale vor fi incorporate in mugurele hepatic mult crescut vena ombilicala stanga se anastomozeaza intrahepatic cu vena revehenta comuna si se va resorbi deasupra anastomozei cand se va atrofia cornul venos vena ombilicala dreapta se atrofiaza in totalitate cantitatea principala de sange oxigenat e adusa la fat de vena ombilicala stanga. de la placenta.n. vena porta . care s. testiculul sa coboare pana in apropierea canalului inghinal.in luna a 6a testiculul e la orificiul profund al canalului inghinal .gonadele au originea in zona lombara. procesul vaginal al cavitatii peritoneale prin care testiculul coboara in scrot . canal peritoneo-vaginal .circulatia portala de tip adult 36. realizand hematopoieza si ducans la dezvoltarea rapida a ficatului ficatul va creste.in luna a 7a strabate canalul inghinal . placentara c.in luna a 9a testiculul a coborat in scrot . adica venoasa principala a ficatului b.sub mugure .cresterea corpului embrionar si inextensibilitatea gubernaculului face ca.

Structura cavitatilor seroase cavitatea seroasa este una virtuala.strat subseros format din tesut conjunctiv lax.venele eferente (numite si revehente) vena eferenta stanga se atrofiaza odata cu cornul stang al sinusului venos al inimii si ramane doar cea dreapta.deasupra mugurelui . stang si drept din mezogastrul ventral: . Formarea ligamentelor ficatului prin ligatura ombilicului la nastere vena ombilicala stanga se atrofiaza si da nastere ligamentului rotund al ficatului (=marginea libera a ligamentului falciform) din acelasi motiv se atrofiaza si canalul lui Arantius care da nastere ligamentului lui Arantius peritoneul se reflecta de pe diafragma pe ficat.intre ficat si stomac ramane omentul mic 39. la nivelul la care foitele ligamentelor coronare se reunesc. este usor mobil si leaga foitele de organ/perete .in dreapta .lamina propria . deasupra si dedesubt.atunci cind lama de lichid creste in cantitate.inferioara preintestinala . care delimiteaza intre ele aria nuda lateral. cavitatea devine reala si denumirea se face dupa natura lichidului din interior: . dand nastere ligamentelor coronare.epiteliu pavimentos turtit de origine mezodermala .in stanga .toata vena aferenta stanga cu exceptia segmentului dintre inferioara si mijlocie 38. un redus proces de absorbtie si o lama subtire de lichid care asigura alunecarea foitelor (seroasa) Straturi ale seroasei: .hemotorax (sange) - .hidrotorax (apa) . aflata intre lama parietala (pe pereti) si lama viscerala (pe organe) intre lame exista o usoara presiune negativa.strat subtire din fibre de colagen si fibre elastice cu terminatii nervoase senzitive .- - . numita vena revehenta comuna care va da nastere venei suprahepatice (hepatice) intre cele doua vene aferente apar 3 anastomoze transversale: .intre ficat si perete ramane ligamentul falciform . apar ligamentele triunghiulare.segmentul de vena vitelina dintre inferioara si mijlocie .lama de lichid extrem de redusa .superioara intrahepatica preintestinala se atrofiaza: .mijlocie retrointestinala .

primul fiind cel cu importanta in patologie. splenorenale si diagragmatice - 42.venele paraombilicale. la nivel paraombilical se realizeaza anastomoze intre .venele profunde ale peretelui.se descrie o limita a drenajului la nivelul m mucosae ani . Vene porte accesorii cele mai importante sunt la nivel paraombilical si peritoneoparietal.venele se asaza in palisada. cred dar nu e precizat clar). Ansa ombilicala intestinul mijl creste foarte rapid in lungime si va da nastere ansei ombilicale .chilotorax (lichid limfactic) . pe fata posterioara a colonului ascendent si descendent se definesc venele Rhetzius ca anastomoze portocave (sistem port prin vene colice si VCI prin vene lombare) se mai descriu anastomoze retropancreatice. Anastomoze porto-cave parietale. - 43.zona superioara este denumita zona hemoroidala interna (deasupra liniei pectinate) zona inferioara este denumita zona hemoroidala externa care se dilata in cazul stazei venoase pe sistem port. Anastomoza porto-cava rectala anastomoza portocava viscerala se afla la nivelul a 2 straturi venoase: submucos si perimuscular. structura sistemului venos al esofagului a fost descrisa de Carvalho . afluenti ai partii neobliterate din vena ombilicala .cealalta parte din drenaj se realizeaza catre gastrica stanga si mai departe porta.superior de el dreneaza catre vena porta prin rectala superioara .inferior catre cava prin rectala inferioara (si medie.pirotorax (puroi) .o parte din drenaj se realizeaza via azygos si hemiazygos catre cava inferioara . Anastomoza porto-cava esofagiana anastomoza portocava viscerala rol f important in patologia hipertensiunii portale (ciroza sau alte boli de ficat) in care dilatarea venelor din mucoasa duce la varice esofagiene si ulterior la hemoragii digestive superioare potential letale. 41. .drenaj spre VP dilatarea lor in ciroza da aspectul patognomonic de cap de meduza la nivel peritoneoparietal.pneumotorax (aer) functia de absorbtie a dus in vechime la dezvoltarea dializei peritoneale are rol in aparare cavitatile seroase pot fi explorate radiologic si laparoscopic 40. .- . trecand din submucoasa in mucoasa si apoi in submucoasa din nou . tributare VCS prin v epigastrica superioara si VCI prin epigastrica inferioara .

proeminenta) cecala .pt parasimpatic . psoas mare.ansele nu mai incap in cav celomica si in sapt 6 se dezvolta intr-un sac peritoneal in cordonul ombilical ("ies" din cavitatea abdominala) = hernia fiziologica .ansele jejunale (la stanga liniei mediale) .dupa formarea duodenului ansa ombilicala se dezvolta foarte mult in lungime.apendicele .ansa ombilicala prezinta 2 ramuri si varful .ansele ileale (la dreapta liniei mediale) diverticulul cecal si ramura inferioara (sub ficat Extra info pt vegetativ 44 si 51 Primul neuron al lanturilor vegetative abdominale se gaseste . Lanturi simpatice lombare se gasesc in continuarea lanturilor toracale limita sup: cei doi stalpi diafragmatici limita inf: promontorul sacral e alcatuit in cele mai multe cazuri din 4 ggl uniti prin fibre interggl raporturi: dreapta .2/3 drepte din colonul transfers .canalul vitelin: .din ramura inf: .discuri intervertebrale.mijlocul intestinului comunica initial larg cu sacul vitelin dar aceasta comunicare se va ingusta progresiv si va deveni canalul vitelin.marginea mediala a rinichilor .cecul .ramura inferioara (ascendenta) .cavitatea abdominala creste in dimensiuni datorita cresterii peretilor si regresiei mezonefrosului (din care va rezulta rinichiul) .jejunul .corpurile vertebrelor.originea m. care se afla in varful ansei ombilicale .lateroaortic post . .in cornele laterale ale segmentului L1-L2 44.colonul ascendent . T12-L1 . .vase lombare lateral .jumatatea inf a duodenului .restul ileonului (70-80 cm) .ramura superioara (descendenta) .retrocav stanga .ansele reintra in sapt 10 in cavitatea peritoneala in urmatoarea ordine: .cea mai mare parte a ileonului .in coarnele laterale ale substantei cenusii medulare.ansele cresc si mai mult in numar iar pe ramura inferioara apare o umflatura (diverticul.din ramura sup: . . localizata la nivelul segmentelor T5T6.pt simpatic . initial mai mult ramura superioara din care se dezv anse care "cad" la dreapta ramurei inf .derivate: .glande suprarenale .

procesul uncinat si v.inf . dar vena genitala la stanga e paralela cu ureterul pana la varsarea in v.anterior (sup>inf) esofag abdominal trunchi vagal posterior perete posterior al bursei omentale .bine reprezentate raporturi posterioare la nivelul firidelor colice: la dreapta: vasele genitale incruciseaza post de peritoneul parietal dinspre med spre sup si lat spre inf ureterul.- .plici gastropancreatice reg antropilorica corpul pancreasului si a.uretere . se continua cu spatiul preperitoneal tesutul conjunctiv lax si cel adipos .limite.fata anterioara a organelor retroperitoneale (astfel incit orice perforatie care apare la nivelul acestor organe va evolua cu reactie peritoneala si aparare musculara abdominala) - 46.sup . in unghi drept la varsare. . formeaza pensa aortico-mezenterica in care se prinde D3. Spatiul retroperitoneal . Aorta abdominala .L4-L5 (planul de bifurcare al iliacelor comune) raporturi: . renala stanga. renala stanga radacina mezenterului si anse intestinale . diferit de partea dreapta unde e unghi ascutit) posterior si la dreapta: ramuri mezenterice superioare posterior si la stanga: ramuri mezenterice inferioare si vena mezenterica inferioara care incruciseaza a.aorta si artera mezenterica superioara. la nivelul a.se distribuie periarterial.delimitare.cele doua segmente ale colonului: ascendent si descendent (la distanta) eferentele ggl lantului simpatic lombar: ramuri comunicante .posterior corpuri vertebrale (T12-L5) .n. . care prezinta la acest nivel pe fata ant tracturi fibroase care-l ancoreaza de foita peritoneala. colica stanga formand astfel arcul vascular descris de Treitz posterior in ambele parti: . lienala D3 . femurocutanat . ramuri limite: . vasele nu au tracturi.pt radacina plexului lombar eferente vasculare . iliohipogastric. vena cava inferioara la stanga: aceleasi vase genitale si ureterul.plexul hipogastric superior (la nivelul ultimlilor 2 ggl) 45. subcostal.T11-T12 (hiatus aortic al diafragmei) .formeaza .n.n.plexurile aortico-abdominale. ilioinghinal . iliace comune si ramurilor sale (iliaca int si ext) eferente viscerale . mezenteric inferior (la nivelul primilor 2 ggl) . raporturi.n. continut limite: peretele posterior al abdomenului si foita perietala limita superioara: regiunea la niv careia peritoneul devine aderent la diafragma limita inferioara: la locul de reflexie al peritoneului parietal pe peretii cavitatii pelvine limita laterala: nu exista clar.

ggl semilunari ai plexului celiac . si v.lig arcuat medial . si lobul caudat al ficatului). iliace comune Versiunea 2: .lanturi simpatice . genitale .lateral (la dreapta) VCI trigonul interaorticocav (intre VCI. stalp diafragmatic drept si aorta.ramurile formeaza a 5a pereche arteriala lombara .lateral (la stanga) ggl limfatici paraaortici D4 flexura duodenojejunala lig arcuat medial arcul vascular Treitz inferior si la distanta: rinichi stang.ggl limfatici .lanturi simpatice . splahnici . suprarenala medie a. merg metameric. vase genitale .ramuri post .parietale: a. la nivelul caruia gasim: .originea canalului toracic si cisterna chily a.ramuri mediale anastomozate ant de exofag .pt m.la distanta: inferior: rinichi drept. frenice inf stanga si dreapta.pt ceea ce e in canalul medular .ramuri dorsale .ventrale: trunchi celiac AMS AMI . sacrala medie . la bifurcatie .desprinsa din punctul cel mai inferior al aortei. colon ascendent. renale a.merg ant de m.inabordabili chirurgical . din care se pot desprinde: . colon ascendent. oblic intern si m.se impart in: . patrat lombar. paravertebrali a. sacarala medie .terminale a. vase genitale Ramuri: Versiunea 1: . lombara bilateral L2-L3 .dorsale: a. post. asemanator cu cele costale si se impart in .ramuri ant .santul format intre stalpii diafragmatici drept si stang . lombare a. se situeaza in interstitiul dintre m. frenice inf a.la niv L2 . lombare (4).ramuri laterale cu traiect lung.ramuri spinale .n. pana la diafragma a. transvers abdominal .laterale: a.traiect descendent pe suprafata ant a sacrului .

posterior v.anterior (pentru cea dreapta): anse intestinale ureter si vase genitale . intersecteaza la 1 cm sup) ligamentul suspensor al ovarului. anterior de corpul L3-L4 a. iliace comune (doar pt cea dreapta) aripioarele sacrului lantul simpatic . iliace comune 47.limite. aproape de marginea sup a pancreas AMS .a.lateral m. la nivelul careia se realizeaza raport cu ansele intestinale si ovarul (foseta Krause) . Artera iliaca interna .sup: articulatia sacroiliaca sau planul care trece prin discul intervertebral L5-S1 . obturator la marginea m. iliace comune (pentru cea stanga. care intersecteaza ant arteral. piriform sau planul corespunzator discului intervertebral S2-S3 Raporturi: .medial: a. femural . iliaca interna trunchiul nervos lombosacral planul osteoarticular sacroiliac . psoas mare .anterior ureterul.- viscerale: tr celiac .posterior: orig v. raporturi.inferior: marginea superioara a m. la nivelul sau palpam ureterul stang) . ant de corpul L1-L2 AMI .medial ramuri anterioare ale nervilor sacrali . ramuri Limite: . este format de un pliu peritoneal desprins de la baza mezoapendicelui (recesul intersigmoidian. psoas mare si n. Arterele iliace comune Limite: sup: anterior de L5 inf: articulatia sacroiliaca . sacrala medie plexul hipogastric inferior 48.lateral: m.intersecteaza structurile arteriale iliace.se desprinde la marginea inferioara a corpului T12.se desprinde retropancreatic.se desprinde ant si un pic stanga. psoas n. iliaca comuna dreapta e mai lunga decit stanga si mai verticala Raporturi: . regiunea plevina a etajului peritoneal. inferior la 1 cm de bifurcatia a. care intersecteaza ant artera stanga. genitofemural n.

a.ramuri superficiale . spongios. m. fesiera superioara (prin spatiul suprapiriform) 49.ramuri: . ischiocavernos. afluenti traiect: flancul drept al L5 3 segmente: subdiafragmatic.a.ramuri terminale . fesiera inf . bulbul vestibular . ischiocavernos.musculare .musculare . rectala inf . profunda a clitorisului . Artera rusinoasa interna . poate fi ramura parietala sau viscerala si intrapelvina sau extrapelvina Ramuri: . vezicala inf) a. fesier mare .pt m. regiunea ant a tegumentului scrotal / clitoris.in functie de traiect si de teritoriile vascularizate.traiect ascendent pe fata anterioara a sacrului a. uretrala . piriform. inferior de a.pt m.1 cm inferior. bulbului penisului/ bulbului vestibular .se imparte in 2 trunchiuri principale: anterior si posterior . rectala mijlocie a. ilio-lombara . inferior.pt tegumentul corespunzator regiunii . raporturi.pt m. perineala . ombilicala (permeabila doar in regiunea proximala). rusinoasa interna .pt bulbul spongios.cutanate scrotale post / labiale post . reg preputului clitorisului (mai scrie traiect si raporturi in curs dar mi se pare prea mult) 50.anterior: a. sfincterului anal extern si partile moi din jurul orificiului anal . 3 cm superior segmentul subdiafragmatic: raporturi: . dorsala a penisului/ clitorisului . uretrala . gemeni superior. m. m.limite. iliaca int. fasciile penisului. piriform. obturatoare a.ramura terminala a arterei iliace interne Limite: . vezicala inf (de la acest nivel se poate desprinde a.inf: in apropierea marginii inf a simfiziei pubiene sau in dreptul ligamentului transvers al perineului .a. din ea se despr a.- vase sacrale laterale lanturi simpatice sacrale vase sacrale medii Ramuri: . uterina a. bulbospongios. transvers profund al perineului. se anastomozeaza cu ramuri ale a. m. vaginala a.a.a. bulbospogios. sfincter uretral extern. obturator intern. deferentiala sau direct din a.ramura terminala.sup: fata anterioara a m.posterior: a. diafragmatic si supradiafragmatic lungime -22 cm diametru . tegument la nivelul penisului. sfincter uretral extern.pt corpul spongios. uretra spongioasa / uretra si bulbul vestibular . m. transvers superficial al perineului .a. vezicala sup a. Vena cava inferioara .pt corpii cavernosi / clitoris . se anastomozeaza cu a. glandele bulbouretrale. profunde a penisului/ a.pt corpul cavernos. sacrala laterala a. mult mai scurta la sexul feminin. in apropierea marginii inferioare . profunda a penisului/ clitorisului . din ea se poate desprinde uneori a.

sacrala medie si laterala v.v. lombare .anastomoza cavo-cava prin plexul nervos vertebral. fesiere sup v.segm corespunzator orificiului epiploic Winslow.segm hepatic .v. frenica inf dreapta glandele suprarenale stanga ggl limfatici paraaortici D4 flexura duodenojejunala lig arcuat medial arcul vascular Treitz inferior si la distanta: rinichi stang. lombare ascendente cu v. hemiazygos . iliolombara v. vena azygos prin anastomoza v. iliace comune stanga si dreapta v. iliaca externa v.incrucisata in dreptul L2 de vasele genitale drepte intraperitoneal .v.segm suprahepatic .de radacina mezenterala. prin v. rusinoasa interna v. vezicale v.segm duodenopancreatic -D2 si capul pancreasului .- - - posterior procese costoforme origine m. diafragm inf . v.raporturi la 5 nivele . fesiere inf plexul venos vezical Santorini v.v. colon ascendent. rectale medii - colaterali perietali . costale. diafragmatice inferioare . peretele parietal posterior prin care are raport cu pediculul hepatic . porte accesorii diafragmatice si v.segm subduodenopancreatice . sacrala laterala v. vase genitale dreapta retroperitoneal: rinichi drept si cai genitale drepte anterior retroperitoneal . suprahepatice Afluenti: . sacrala medie v. epigastrica inferioara v. hepatice. dreapta. anse ileale . circumflexa iliaca profunda v. obturatorii v. iliaca interna plexul venos sacral.v.de origine - - v. lombare drepte a.santul VCI de la nivelul ficatului .anastomoze portocave parietale cu v. sacrala medie viscerali . psoas mare lant simpatic lombar drept (retrocav) a.scurt . stanga . mijlocie. ce dreneaza sange din plexul venos esofagian prin v.

alcatuire. testiculara dreapta 51. intre originea a. I se va descrie o regiune suprapancreatica (corespunzatoare vestibulului bursei omentale). la nivelul ggl semilunari anterior se proiecteaza la nivelul regiunii epigastrice corespunzatoare peretelui posterior al vestibulului bursei omentale la acest nivel plexul este descris si in functie de pozitia sa fata de marginea superioara a pancreasului a.eferente parasimpatice din n. Plex aortic abdominal apare sub forma unei lame nervoase localizate retroperitoneal. Spinali sacrali . i. erijenti catre org genitale interne si pelvine - 52.Lanturi simpatice sacrale continua lanturile simpatice lombare. o parte retropancreatica corespunzatoare fasciei de coalescenta Treitz si a.ant: fascia pelvina si ampula rectala . de la nivelul promontoriului sacral fibrele preggl corespunzatoare acestor lanturi au originea in segmentele T12-L1 sunt formate din 4-5 gll sacrali uniti prin fibre interggl. sacrali n. spinali n. renale - 53.aferente simpatice viscerale: catre plex hipogastric inf plex sacral mijl . situati anterior si medial de gaurile sacrale anterioare Raporturi: .din ansa care se formeaza intre cele 2 lanturi sacrale se desprind ramuri catre glomusul coccigian .med: vasele sacrale medii . renale stanga si dreapta v.lat: vasele sacrale lat si ram ant ale nn. omonime oseoase musc tonice pentru m.eferente: vasculare pt a.eferentele ggl simpatici sacrali formeaza n. suprarenala centrala dreapta v.coccigieni . Plex celiac .de jur imprejur originii a.'"creier abdominal" raporturi cu trunchiul celiac .post: fata ant a sacrului . e localizat de o parte si de cealalta a acestuia.de jur imprejurul originii AMS ggl aorticorenali . preaortic. splahnici sacrali si sunt ramuri comunicante pentru: n. ovariana dreapta / v.- v. renale (sup) si bifurcatia aortei (inf) impartit in 3 etaje: sup: plex intermezenteric mijl: plex mezenteric inf . raporturi cel mai mare plex vegetativ din organism . ridicator anal si piriform . lienale organizat in 3 grupe principale: ggl semilunari celiaci ggl mezenterici superiori .

viscerale . de-a lungul a.de la nivelul plexului celiac de la nivelul lanturilor simpatice lombare Eferente: .post: fata ant a sacrului. hipogastric sup si inf . Plex celiac . splanici mici (orig T-10-T11) .sup: peritoneul corepunzator excavatiilor pelvine Eferente: .n. in dr gaurilor sacrale ant 2-3 .inf: plex submezenteric. splahnic mare (orig T6-T9). cu originea la nivelul segmentelor T10-T12-L1-L2 se pot termina la niv ggl simpatici lombari si sacrali sau la nivelul plexurilor aortico-abdominale. aprox vertical Raporturi: .de la nivelul celor doua trunchiuri vagale ant si post . realizate de n.inf: m.plex rectal mediu .musculare . Plexul hipogastric inferior fibre preggl simpatice. splahnici (fibre preggl): . face sinapsa in totalitate la niv.osoase .musculare .n. ridicator anal .vasculare . lombare: osoase musculare vasculare . Ggl. erijenti (splahnici pelvini) .n. situata de o parte si de cealalta a organelor pelvine.aceste fibre formeaza la nivelul plexului hipogastric inf n.vasculare . iliace comunce sau inferior. catre organele vecine: .plex vezical . un ax longitudinal de aprox 4 cm dinspre ant spre post si de aprox 3 cm.sinapsa la niv tuturor celor 3 ggl de partea crespunzatoare .sinapsa in ggl aortico renali Aferente parasimpatice . splahnic inferior (orig T12) .aferente.fibrele preggl parasimpatice au originea la nivel parasimpatic pelvin (S2-S4) .sinapsa dintre fibra preggl si neuronii gll se realizeaza la nivel intramural sau perivisceral Eferente: .ant: fundul vezicii urinare . care se poate termina periarterial.plexul apre ca o lama nervoasa patrulatera.acestea trec prin ggl celiaci fara sa faca sinapsa . in ergiunea subperitoneala. eferente Aferente simpatice.la nivelul a.viscerale: periarterial.plexuri inferovaginale - 55.plex prostatic .osoase . Celiaci .se distribuie regiunii stangi a celomului si partii superioare a rectului 54. formand plexul hipogastic superior Aferente: .

b) ischiopubian – pe fata interna a ramurii ischipobuiene.- - viscerale directe . fara sinapsa in ggl celiaci indirecte .ramura terminala – nvul dorsal al penisului/clitorisului – asezat in santul dorsal al corpului cavernos. rect (ampula) m ridicator anal si coccigian Sub diafragma da nervi rectali destinati sfincterului anal extern tegumentului perineal Ramuri perineale nervi perineali . pe fata posterioara a spinei ischiadice. Nervul rusinos nerv cu structura complexa.a) in canalul Alcock . intre orificiul infrapiriform si mica incizura ischiadica. fiind acoperit de fascia pelvina parietala superioara si insoteste vasele rusinoase avand aceleasi segmente si raporturi ca si acestea traverseaza Reg pelvina – de la orig la orif infrapiriform (elem cel mai medial al manunchiului vasculonervos piriform) Reg fesiera.ramuri scrotale posterioare .fac sinapsa in ggl celiaci fibrele postggl se distribuie periarterial. continand fibre vegetative si somatice.profund pentru muschii trigonului ischiobulbar . prostata. acoperit de gluteus maximus Perineu – cu 2 subsegmente – . vagina. lateral de artera omonima - . realizand: plex esofagian abdominal plex gastric plex duodenal plex pancreatic plex hepatic plex biliar plex splenic plex jejuno ileal plex renal plex gonadal plex colic drept pana la nivelul flexurii colice stangi 56.se distribuie glandelor suprarenale. primeste S3-S5 precum si ramuri de la plex hipogastric inferior si lantul simpatic apare pe fata anterioara a m piriform. in continuarea canalului Alcock Ramuri: Deasupra diafragmei pelvine pentru: vezica urinara.superficial pentru tegumentul corespunzator acestui trigon) . atat aferente cat si eferente origine S4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful