CaIcuIuI structuriIor mixte

oteI - beton
2. DaIe mixte oteI - beton
a. GeneraIitåti
· Într-o daIå mixtå se utiIizeazå
tabIa cutatå din oteI ca si
cofraj permanent, care în faza
de executie suportå greu-
tatea betonuIui, a armåturii, a
încårcåriIor datorate execu-
tiei, iar dupå întårirea betonu-
Iui conIucreazå cu acesta.
· Se foIosesc pe scarå Iargå
datoritå avantajeIor tehnoIo-
gice.
· În faza de cofraj se poate
efectua o sprijinire provizo-
rie, pânå Ia întårirea betonu-
Iui.
b. Forme tipice de Iegåturi
· Legåtura mecanicå: este
asiguratå prin deformarea
profiIuIui (amprentare).
· Legåtura prin frecare: pentru profiIe cu intrainduri.
b. Forme tipice de Iegåturi
· Ancorare Ia extremitåti prin
gujoane sudate sau aIt tip
de conectori, simpIu sau
combinatå cu metodeIe
precedente de Iegåturi.
· Ancorare Ia extremitåti prin
deformarea tabIei Ia extre-
mitåti, simpIu sau combinatå
cu metodeIe precedente de
Iegåturi.
c. Lunecarea oteI-beton
· La suprafata de contact
oteI-beton se pot defini
douå tipuri de Iunecare:
÷ Iunecare IocaIå
÷ Lunecare gIobaIå.
· Din punct de vedere aI
Iunecårii, pot exista trei
tipuri de comportament:
÷ Interactiune compIetå
între pIaca de beton si
tabIa cutatå - curba I
÷ Fårå conIucrare - curba II
÷ Interactiune partiaIå între
oteI si beton - curba III.
d. Prescriptii de aIcåtuire
· Grosimea daIei:
÷ Grosimea totaIå a daIei mixte "h" trebuie så fie minim
80 mm.
÷ Grosimea "h
c
" deasupra pårtii superioare a cutei
tabIei trebuie så fie minim 40 mm.
÷ Dacå daIa conIucreazå cu grinda metaIicå sau dacå
are roI de diafragmå, grosimea totaIå "h" trebuie så
fie minim 90 mm, iar "h
c
" minim 50 mm.
d. Prescriptii de aIcåtuire
· Conditii de rezemare:
÷ Rezemarea daIeIor mixte pe oteI sau beton trebuie så respecte
vaIoriIe minime prezentate în figura de mai sus.
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· Situatii de caIcuI:
· Tabla cutatã utilizatã ca si cofraj:
· Se verificã comportarea tablei cutate în etapa cât ea lucreazã ca si
cofraj, luându-se în considerare eventuale sprijiniri. Acest calcul se
efectueazã în domeniul elastic, fãrã a tine seama de de variatia
rigiditãtii datoratã depãsirii supletei limitã a peretilor comprimati.
· Dala mixtã:
· Se efectueazã dupã întãrirea betonului, considerându-se
conlucrarea otel-beton, reazemele provizorii fiind îndepãrtate.
Metodele de analizã ale dalei mixte sunt:
» Analiza liniarã cu sau fãrã redistribuiri.
» Analiza globalã plasticã bazatã pe metoda cinematicã sau
staticã.
» Analiza elasto-plasticã tinând cont de de proprietãtile neliniare
ale materialelor.
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· TabIa cutatå utiIizatå ca si cofraj:
÷ Verificarea tabIei cutate din oteI Ia starea Iimitå uItimå si de
expIoatare trebuie så respecte prevederiIe din EC3 partea 1.3.
÷ Se recomandå ca sågeata tabIei sub greutatea proprie si a
betonuIui proaspåt, dar fårå încårcåriIe din executie så nu
depåseascå L/180 sau 20 mm ( L=deschiderea utiIå între 2
sprijiniri sau reazeme).
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· DaIa mixtå - criterii de caIcuI:
÷ Cedarea se poate produce în urmåtoareIe moduri:
· ModuI I : Rupere prin încovoiere în câmp.
· ModuI II : Rupere prin forfecare IongitudinaIå.
· ModuI III : Ruperea prin forfecare verticaIå.
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· CaIcuIuI Ia moment încovoietor pozitiv:
÷ Axa neutrå trece prin beton:
÷ Se poate tine seama de o armåtura supIimentarå cuprinzând
toate armåturiIe prevåzute pentru rezistenta Ia foc si fisurare.
) 5 . 0 ( x d N M
p p pRd
÷ =
vp
vp p
p
f A
N
¸
×
=
cf p
N N =
x b
f
N
c
ck
p
×
×
=
¸
85 . 0
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· CaIcuIuI Ia moment încovoietor pozitiv:
÷ Axa neutrå trece prin tabIa cutatå:
pr cf pRd
M z N M + × =
vp
vp p
cf
p p c
f A
N
e e e h h z
¸
×
÷ + ÷ ÷ = ) ( 5 . 0
pa
ap
vp p
cf
pa pr
M
f A
N
M M s
×
÷ × = ) 1 ( 25 . 1
¸
c
ck
c cf
f
b h N
¸
×
× =
85 . 0
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· CaIcuIuI Ia moment încovoietor negativ:
÷ EC4 nu prezintã modul de calcul la moment negativ.
Considerându-se principiile generale de calcul cuprinse în EC4,
se poate determina momentul capabil ultim al sectiunii în
urmãtoarele situatii:
÷ a) TabIa nu se ia în caIcuI datoritî grosimii mici sau întreruperii ei
pe reazem pIacå de beton armat EC2.
÷ b,c) TabIa se ia în caIcuI fiind suficient de rigidå sau de bine
ancoratå pe reazeme cazuri studiate în continuare.
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· CaIcuIuI Ia moment încovoietor negativ:
÷ Axa neutrã nu intersecteazã tabla:
· efortul din armãtura flexibilã din zona întinsã este echilibrat de
efortul de compresiune din tabla cutatã si din beton
cf p S
N N N + =
) (
85 . 0
1
p
vp
p
S
vs
S
c
ck
c
f
A
f
A
f
A
¸ ¸
¸
÷ × =
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· CaIcuIuI Ia moment încovoietor negativ:
÷ Axa neutrã nu intersecteazã tabla:
2 1 c c c
A A A + =
p
c c
h
b
A A
x +
÷
=
1
) (
2 p c
h x b A ÷ =
p
p
vp
p b
c
ck
c pRd
z
f
A z
f
A M
¸ ¸
+ =
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· CaIcuIuI Ia moment încovoietor negativ:
÷ Axa neutrã intersecteazã tabla:
· Acest caz apare de obicei la solicitãri mici. În aceastã situatie se
poate neglija aportul tablei cutate, efectuându-se un calcul ca
pentru un element de beton armat.
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· CaIcuIuI Ia moment încovoietor negativ:
÷ Axa neutrã intersecteazã tabla:
c
ck
cf
f
x b N
¸
85 . 0
0
× × =
S cf
N N =
c
ck
S
sk
S
f
b
f
A
x
¸
¸
85 . 0
0
×
=
2
x
d z
S
÷ =
z
f
A M
s
sk
c pRd
¸
=
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· CaIcuIuI Ia efort de Iunecare IongitudinaI:
÷ EC4 prezintå douå variante de anaIizå:
· tabIa fårå ancoraje Ia extremitåti:
÷ Este necesarå Ia daIeIe simpIu rezemate si Ia daIeIe continue
pentru reazemeIe marginaIe.
÷ Capacitatea portantå a acestor daIe, Ia forfecare IongitudinaIå,
poate fi determinatå printr-o metodå empiricå sau prin metoda
conexiunii partiaIe.
· TabIa cu ancoraje Ia capete:
÷ În Iipsa contributiei aItor mijIoace de Iegåturå Ia capacitatea
portantå Ia Iunecare IongitudinaIå, ancorajeIe de Ia extremitåti
trebuie så fie caIcuIate Ia starea Iimitå uItimå Ia efortuI de
tractiune actionând în tabIa cutatå
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· CaIcuIuI Ia efort de Iunecare IongitudinaI:
÷ Forfecare IongitudinaIå pentru daIe fårå ancoraje Ia capete:
· Forta de Iunecare de caIcuI V
I
, pentru o Iåtime a daIei "b", nu
trebuie så depåseascå capacitatea portantå Ia forfecare
IongitudinaIå V
IRd
determinatå cu o reIatie semiempiricå:
Js
s
p
p lRd
k
L b
A
m
d b J
¸
+
×
× =
L
s
este deschiderea de forfecare definitã astfel:
L/4 pentru încãrcare uniform distribuitã pe
toatã placa
distanta între încãrcarea aplicatã si
reazemul cel mai apropiat pentru douã încãrcãri
concentrate
valori obtinute prin încercãri pentru alte
tipuri de încãrcãri.
25 . 1 =
Js
¸
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· CaIcuIuI Ia efort de Iunecare IongitudinaI:
÷ Forfecare IongitudinaIå pentru daIe cu ancoraje Ia o
extremitate:
· Pentru gujoaneIe cu cap sudate pe tabIå, se poate Iua pentru
vaIoarea capacitåtii portante cea mai micå dintre vaIoriIe
efortuIui capabiI Ia forfecare a unui gujon sau capacitatea Ia
presiune diametraIå a tabIei, caIcuIatå cu reIatia:
ap
vp d
pbRd
f t d
k P
¸
m
× ×
=
0
P
pbRd
= capacitatea portantã a unui gujon la presiune
diametralã
d
d0
= diametrul cordonului de sudurã periferic
a = distanta între axul gujonului si extremitatea
tablei
t = grosimea tablei
4 1
0
s + =
d
d
a
k
m
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· Verificarea Ia actiunea fortei tåietoare:
÷ Forta tåietoare maximå så nu depåseascå forta tåietoare
capabiIå determinatå pentru o Iåtime egaIå cu distanta
între axeIe nervuriIor:
) 40 2 . 1 (
0
p t
v v
+ × × × = k d b J
Rd p Rd 02 . 0
0
<
×
=
p
p
d b
A
p
1 ) 6 . 1 ( > ÷ =
p
d k
v
c
ctk
Rd
f
¸
t
25 . 0
=
e. CaIcuIuI daIei mixte:
· Verificarea Ia stråpungere:
÷ Pentru o încårcare concentratå, capacitatea
portantå a unei daIe mixte este:
) 40 2 . 1 ( p t
v
+ × × × = k h c J
Rd c p pRd
f. Verificåri Ia ståri Iimitå de
expIoatare:
· Sågeata:
· Verificarea la sãgeatã nu este necesarã dacã:
· Raportul între deschiderea si grosimea dalei satisface
prevederile din EC2 punctul 4.4.3.
· Sunt satisfãcute conditiile de a putea neglija efectele
lunecãrii la capetele dalei.
· Precizãri pentru calculul sãgetii:
· La verificarea sãgetii nu este necesar sã se includã sãgeata
tablei datoratã greutãtii proprii si betonului proaspãt.
· Verificarea se face diferit pentru cele douã tipuri de
deschideri:
÷ Deschidere intermediarã.
÷ Deschidere marginalã.
f. Verificåri Ia ståri Iimitå de
expIoatare:
· Sågeata:
mediu inertie de moment I )
16 10
(
L

200
L

m
0
2
max max
=
+
+ =
= <
D S
m
M M M
EI
o
o o o
f. Verificåri Ia ståri Iimitå de
expIoatare:
· Sågeata:
f. Verificåri Ia ståri Iimitå de
expIoatare:
· Fisurarea betonuIui:
· Deschiderea fisurilor în zonele de moment negativ ale
dalelor continue se verificã conform EC2.
· Fisurarea trebuie sã fie limitatã astfel încât sã nu aducã
prejudicii bunei functionãri a structurii si sã nu conducã
la un aspect neplãcut.
· În absenta unor prescriptii speciale se presupune cã o
limitare a deschiderii maxime de calcul a fisurilor la 0,3
mm este în general satisfãcãtoare. Pentru realizarea
acestui scop se calculeazã sectiunea minimã de
armãturã necesarã.
f. Verificåri Ia ståri Iimitå de
expIoatare:
· Fisurarea betonuIui:
· Sectiunea minimã de armãturã:
s
ct eff ct c
s
A f k k
A
o
× × ×
=
.
Unde: As este sectiunea de armãturã din zona întinsã
Act este sectiunea de beton întins
o
s
tensiunea maximã admisã în armãturã imediat dupã aparitia
fisurilor
f
ct.eff
rezistenta efectivã la întindere a betonului în momentul aparitiei
fisurilor
k
c
coeficient al distributiei tensiunilorimediat înaintea fisurãrii
k coeficient al efectului de autotensionare neuniformã.
CaIcuIuI structuriIor mixte
oteI - beton
Vå muItumim pentru atentie!
Prof.dr.ing. Vasile PÄCURAR
Ìng. Gabriel Mircea URÌAN

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful