Professional Documents
Culture Documents
PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE
ÎNDRUMĂTOR
PÎRÎIANU MIHAELA-MĂDĂLINA
ABSOLVENT
PIRNECI ELENA-CĂTĂLINA
TÎRGOVIŞTE
2019
1
ÎNGRIJIRI ACORDATE LA NAŞTERE
NOU-NĂSCUTULUI PREMATUR
2
CUPRINS
ARGUMENT ………………………………………………………………………4
CAPITOLUL I. Noţiuni generale privind nou-născutului
1.1.Particularităţi_anatomice_şi_funcţionale…………………………5
1.2.Particularităţi morfologice………………………………………….12
CAPITOLUL II. Nou-născutul prematur……………………………………
2.1. Definiția prematurului……………………………………………………
2.2. Clasificarea prematurului…………………………………………………..
2.3 Particularităţilemorfofuncţionale ale prematurului...................................
2.4.Particularităţile patologiei.....................................................................
2.5. Evoluţie şi prognostic........................................................................
2.6.Ingrijiri imediate acordate prematurului in sala de nasteri…….
2.7. Îngrijiri ulterioare ale prematurului în sala de naşteri...................................
CAPITOLUL III. Procesul nursing……………………………………………….
3.1. Etapele procesuluinursing ………………………………………….
3.2. Tehnici...............................................................................................
3.3. Cazuri clinice…………………………………………………………..….
3.3. Cazul clinic I……………………………………………………………….……
3.3.2. Cazul clinic II………………………………………………….…
3.3.3. Cazul clinic III……………………………………………………..
CONCLUZII …………………………………………………
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………….
ANEXE …………………………………………………..
3
ARGUMENT
4
CAPITOLUL I.
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND NOU-NĂSCUTUL
6
Cordonul ombilical.
Cordonul ombilical este format dintr.o venă şi 2 artere ombilicale, un ţesut conjunctiv
mucos situat între cele 3 vase (numit gelatina Wharton), un înveliş ectodermic şi
membrana amniotică. După secţionarea cordonului ombilical rămâne bontul ombilical
care, nefiind vascularizat, se mumifică şi cade între a cincea şi a zecea zi, rămânând
plaga ombilicală care se epidermizează de la periferie la centruîn 3-4 săptămâni ,
cicatricea ombilicală se înfundă din cauza obliterării şifibrozării vaselor şi formează
cicatricea ombilicală.
Sistemul osos
Sistemul osos are o elasticitate mai mare, deoarece conşine mai mult ţesut
cartilaginos şi mai puţine săruri minerale.
Perimetrul cranian la naştere (Pc) este de 34,5-----2 cm.
Suturile craniene (care sunt spaţiile formate la întâlnirea a două oase ale calotei
craniene) sunt membranoase, ceea ce permite apariţia unor încălecări ale oaselor
calotei craniene şi/sau bose serosangvinolente. Suturile membranoas încep să se
oisifice de la vârsta de 3-4 luni.
La naştere sunt deschise 2 fontanele ( fontanelele reprezintă spaţiul care se formează
la întalnirea a 4 oase ale calotei craniene):
Fontanela anterioară (bregmatică): este situată între osul frontal şi oasele
parietale, are formă de romb, cu diametulantero-posterior de 3-4 cm, diametrul
latero-lateral de 2-3 cm, diametrele se inversează la vârsta de 6 luni, fontanela
se închide la vârsta de 1 an şi 3 luni- 1 an şi 6 luni.
Fontanela posterioară (lambdoidă) este situată între osul occipital şi oasele
parietale, apare la---- din nou-născuţii normali, are formă de triunghi şi o
dimensiune de 0,7-0,8 cm, se închide la vârsta de 2-3 luni.
Celelalte 2 fontanele sunt deschise numai la prematur:
Fontanela antero-laterală (pterion): este situată între osul parietal, frontal şi cel
temporal, numai la prematuri.
Fontanela postero-laterală(asterion) este situată între osul parietal, osul temporal
şi osul occipital.
7
Aparatul respirator
Perimetrul toracic la naştere (Pt) este de 31-32 cm (cu 2-3 cm mai mic---(Pc)
Pt=Pc la 1 an.
Pt------ Pc după 1 an.
Toracele are o formă de trunchi de con la naştere, apoi devine cilindric şi mai apoi se
turteşte uşor antero-posterior.
Respiratia este de tip abdaminal si are o frecventa de 33-70 respiratii/minut ( in
primele 1-3 zile), apoi devine de 45-55 respiratii/min.
Din cauza imaturitatii centrilor respiratori se intalneste :respiratie inegala,superficiala ,
aritmica sau respiratiei periodica.
Aparatul cardiovascular
Frecventa cardiaca la nastere este de 120-140-160 batai/min. In urmatoarele zile se
ajunge la o bradicardie relativa : < 100 batai/min .
Cordul este globulos , are 25 g si se observa o predominenta dreapta. Vd>Vs.
TA este de 55/35-70/40 mm Hg.
Permeabilitatea vasculara este crescuta, putand aparea hemoragii.
Sangele
La nastere, nou-nascut prezinta poliglobulie, cu urmatoarele valori:
Hb=17 g%,
H= 6-8 milioane/mm cubi,
L = 14000-16000/mm cubi cu neutrofile 70% si reticulocitoza = 3-5%.
Catre varsta de o luna apare anemia fiziologica , cu urmatoarele cauze:
durata de viata scazuta a hematiilor,
inhibitia eritropoiezei de catre oxigenul atmosferic,
diluatie plasmatica a factorilor coagularii 2, 7, 9, 10.
Aparatul digestiv
Perimetrui abdominal (Pa) la nastere este de 38 de cm.
Mucoasa bucala este subtire, fina, cu secretie salivara scazuta;ceea ce poate
determina aparitia de muguet bucal (stomatita albicasm).
8
Stomacul are la nastere o capacitate de 30-35 cm, care creste la 90-100 cm in ziua a
zecea. Musculatura gastrica este slab dezvoltata.Fermentii digestivi sunt prezenti la
nastere , cu exceptia amilazei pancreatice.
Tubul digestiv este steril la nastere si se colonizeaza cu germenii in primele ore de
viata.
Scaunele nou-nascutului se impart , in functie de numarul zilelor de viata astfel;
scaunele meconial : este scaunul din primele 3 zile de viata, are o culoare
verde inchis, fara miros, aderen de scutec, in cantitate de 100-200g;
scaunul de tranzatie este scaunul din zilele a treia-a cincea;este galbui-
maroniu;
scaunul normal la san: are o culoare galben-auriu,este asemanator cu jumarile
de ou are , miros acrisor ,in numar de 3-5/zile;
scaunul de alimentatie artificiala- este mai voluminos, bine legat,de culoare
galben-maro, cu miros putrid, in numar de 1-2 /zi;
Aparatul renal
Rinichii la nou-nascut sunt relativ mari, cu suprafata lobulata si glomeruluiii putin
dezvoltatii ; functia renala este imperfecta,aparand albuminurie fiziologica; urina este
cantitatea de 30-35 ml in prima zi de viata si creste progresiv , ajungand la varsta de 0
luna la 150-300ml/zi.
Aparatul genital
La fetite,labile mari acopera labiile mici.
La baieti,testiculele sunt coborate in scrot.
Sistemul nervos
La nou-nascut , activitatea este tip subcortical si spinal, insotita de reflexele
neconditionate alimentare, de aparare si absenta reflexelor conditionate .
Caracteristeristice pentru nou-nascut sunt:
Hipertonia musculara generalizata , cu exceptia muschilor cefei(nu-si tine capul);
Hiperreflectivitatea:ROT vii,semnul Babinski pozitiv pana la varsta de 2 ani;
Lipsa mobilitatii voluntare;
Existenta unor focare dominate de excitatie;
9
Prezenta unor reflexe tonice particulare numite reflexe arhaice.
Organele de simt
La nastere ,sunt bine dezvoltati receptorii tactili,vestibulari,vizuali,auditivi,gustativi
si mai putin dezvoltati receptorii termici,durerosi ,olfactivi.
Nou-nascutul fixeaza obiectele la varsta de o luna.
Miscarile globilor oculari sunt necoordonate in primele saptamani.
Nou-nascutul poate prezenta: strabism si nistagmus intermitent.
10
1.2. Particularitati morfologice
11
Particularitati functionale
Imediat dupa nastere,nou-nascutul trebuie sa faca fata in mod rapid noilor conditii ale
vietii extrauterine.
Adaptarea respiratorie Functia prin care incepe viata extrauterina este functia
respiratorie.Declansarea primei respiratii se produce din primul minut ,o data cu primul
tipat.Schimburile respiratoriibfoarte reduse la inceput,cresc de la o ora la alta.La inceput
respiratia este neregulata,incompleta,superficiala. Ritmul respirator variaza la nou-
nascutul normal,la termen,intre 35 si 75 de respiratii pe minut,iar dupa 3-4 zile intre 45-
55 respiratii pe minut.
Adaptarea circulatorie se traduce prin aparitia imediat dupa nastere a
tahicardiei,urmata de o perioada de bradicardie,ce dureaza cateva zile . Tahicardia este
determinata de hipoxia din timpul travaliului,iar bradicardia este rezultatul saturatieiin
O2,datorita conditiilor noi de mediu aerian,prezentei hemoglobinei si hematiilor in
exces,metabolismul de baza,scazut prin reducerea aportului alimentar si hipotermiei
concomitente. Ritmul batailor inimii este embriocardic in momentul nasterii. Frecventa
masoara 140-150 de pulsatii pe minut. La 5-20 de ore dupa nastere scade la 100 de
pulsatii pe minut,in ziua a doua revine la 130-150,apoi se stabilizeaza la 120-130
pulsatii/ minut. Tensiunea arteriala la nastere este 5,5/3,5 cm Hg ,in a 14 a zi masoara
9/6 cm hg,iar la sfarsitul primei luni 7/4 cm Hg (Debre).Socul apexian se palpeaza in
spatiul al 3 lea,al 4 lea intercostal stang,in afara mamelonului.
12