You are on page 1of 12

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CHRISTIANA” TÎRGOVIŞTE


DOMENIUL - SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ – ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE

ÎNDRUMĂTOR
PÎRÎIANU MIHAELA-MĂDĂLINA

ABSOLVENT
PIRNECI ELENA-CĂTĂLINA

TÎRGOVIŞTE
2019

1
ÎNGRIJIRI ACORDATE LA NAŞTERE
NOU-NĂSCUTULUI PREMATUR

2
CUPRINS

ARGUMENT ………………………………………………………………………4
CAPITOLUL I. Noţiuni generale privind nou-născutului
1.1.Particularităţi_anatomice_şi_funcţionale…………………………5
1.2.Particularităţi morfologice………………………………………….12
CAPITOLUL II. Nou-născutul prematur……………………………………
2.1. Definiția prematurului……………………………………………………
2.2. Clasificarea prematurului…………………………………………………..
2.3 Particularităţilemorfofuncţionale ale prematurului...................................
2.4.Particularităţile patologiei.....................................................................
2.5. Evoluţie şi prognostic........................................................................
2.6.Ingrijiri imediate acordate prematurului in sala de nasteri…….
2.7. Îngrijiri ulterioare ale prematurului în sala de naşteri...................................
CAPITOLUL III. Procesul nursing……………………………………………….
3.1. Etapele procesuluinursing ………………………………………….
3.2. Tehnici...............................................................................................
3.3. Cazuri clinice…………………………………………………………..….
3.3. Cazul clinic I……………………………………………………………….……
3.3.2. Cazul clinic II………………………………………………….…
3.3.3. Cazul clinic III……………………………………………………..
CONCLUZII …………………………………………………
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………….
ANEXE …………………………………………………..

3
ARGUMENT

Profesiunea de asistent medical necesita aptitudini deosebite,competente acumulate


printr-o pregatire corespunzatoare si constiinta lucrului bine facut.

Cu atat mai mult,profesiunea de asistent pediatru inseamna o alta valenta care sa


confere noi dimensiuni profesiei in sine.Dragostea de copii si grija materna convertita in
'’meserie'’ se substituie chiar responsabilitatii cu care este investita asistenta medicala.

Iata de ce,asistenta medicala dornica sa ingrijeasca copii,mai ales cea pregatita sa


ofere interventii in sectiile de neonatologie devine cu atat mai importanta cu cat este
bine stiuta importanta bunei ingrijiri a nou-nascutului pentru intreaga sa dezvoltare
ulterioara.

4
CAPITOLUL I.
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND NOU-NĂSCUTUL

1.1.Noţiuni generale privind nou-născutul


Perioada de nou-născut cuprinde primele 28-30 zile din viaţă şi reprezintă
perioada de adaptare la viaţa extrauterină. Ea cuprinde:
 Perioada neo-natală precoce: 0-7 zile
 Perioada neo-natală tardivă: 8-28 (30) zile
Sunt 4 categorii de nou-nascuţi:
 Nou-născut la termen: este născutul între a 38-a si a 40-a săptămână de gestaţie
(260-293 zile). Din punctul de vedere al greutăţii la naştere, acesta poate fi: nou-
născut normoponderal, cu o greutate la naştere de minim 3.000 g sau nou-
născut subponderal, cu o greutate la naştere cuprinsă între 2.800 şi 2.500 g
 Nou-născut înainte de termen (prematurul): este născutul între a 28-a şi a 37-a
săptamână de gestaţie (196-259 zile)
 Nou-născut dismatur: este nou-născutul la termen sau înainte de termen, cu
greutate la naştere mai mică decât vârsta gestaţională
 Nou-născut postmatur: născut după 42 de săptămâni de gestaţie.

1.2. Particularităţi anatomice şi funcţionale


Greutatea la naştere (Gn).
Din punctul de vedere al greutăţii, nou-născuţii se împart în:
 Nou-născut normoponderal: greutatea normală la naştere este în medie: fete
3.000- 3.250 g, la băieţi 3.250-3.500 g
 Nou-născutul subponderal: cu greutate la naştere cuprinsă între 2.900 şi 2.500 g
 Nou-născutul macrosom: este născutul cu o greutate la naştere mai mare sau
egal 4.000 g
Talia la naştere.
În medie, talia la naştere este:
 La fete: 48-50 cm
 La băieţi: 49-52 cm
5
Caracteristici:
 Capul este relativ mare, reprezentând ------ din talie (la adult, capul reprezintă-----
din talie)
 Viscerocraniul este mai mic decât neurocraniul într-un raport de ---- (la adult,
raportul este de ----)
 Gâtul este scurt
 Abdomenul este mare
 Membrele inferioare sunt scurte şi aproximativ egale cu cele superioare.
Pielea şi anexele
Pielea nou-nascutului este subţireşi lipsită de pigment.
La nou-născutul la termen, pielea este acoperită în regiunea dorsală, pe piept, pe gât
şi la pliurile de flexiune de vernixcaseosa.
Aceasta este o substanţă grasă, de culoare gălbuie, secretată de glandele sebacee şi
de celulele amniosului, are următoarele roluri:
 Protecţie împotriva maceraţiei produse de lichidul amniotic
 Protecţie la frig
 Bactericid
 Antihemolitic
După îndepărtarea vernixului , pelea nou-născutului prezintă o culoare roşie intensă,
numită eritemul nou-născutului. Excepţie de la această coloraţie roşie o fac plantele şi
palmele care rămân albăstrui.
Glandele sebacee sunt bine dezvoltate, secreţia lor apare sub forma unor elemente
mici, alb gălbui, localizate la nivelul feţei, mai ales la nivelul şanţuluinazo-genian,
fenomen numit miliaria sebacee sau milium fetal.
Glandele sudoripare au o secreţie foarte redusă în primele luni.
Unghiile sunt bine formate şi acoperă în întregime patul unghial.
Părul - sistemul pilos este bine dezvoltat, la naştere, nou-născutul prezintă pe spate,
umeri, frunte un perişor foarte fin, numit lanugo, care cade la 2-3 săptamâni de viaţă.
Ţesutul adipos subcutanat.
Ţesutul adipos este mai puţin dezvoltat la naştere. La naştere este prezentă doar bula
lui Bichat (grăsimea brună de la nivelul obrajilor).

6
Cordonul ombilical.
Cordonul ombilical este format dintr.o venă şi 2 artere ombilicale, un ţesut conjunctiv
mucos situat între cele 3 vase (numit gelatina Wharton), un înveliş ectodermic şi
membrana amniotică. După secţionarea cordonului ombilical rămâne bontul ombilical
care, nefiind vascularizat, se mumifică şi cade între a cincea şi a zecea zi, rămânând
plaga ombilicală care se epidermizează de la periferie la centruîn 3-4 săptămâni ,
cicatricea ombilicală se înfundă din cauza obliterării şifibrozării vaselor şi formează
cicatricea ombilicală.
Sistemul osos
Sistemul osos are o elasticitate mai mare, deoarece conşine mai mult ţesut
cartilaginos şi mai puţine săruri minerale.
Perimetrul cranian la naştere (Pc) este de 34,5-----2 cm.
Suturile craniene (care sunt spaţiile formate la întâlnirea a două oase ale calotei
craniene) sunt membranoase, ceea ce permite apariţia unor încălecări ale oaselor
calotei craniene şi/sau bose serosangvinolente. Suturile membranoas încep să se
oisifice de la vârsta de 3-4 luni.
La naştere sunt deschise 2 fontanele ( fontanelele reprezintă spaţiul care se formează
la întalnirea a 4 oase ale calotei craniene):
 Fontanela anterioară (bregmatică): este situată între osul frontal şi oasele
parietale, are formă de romb, cu diametulantero-posterior de 3-4 cm, diametrul
latero-lateral de 2-3 cm, diametrele se inversează la vârsta de 6 luni, fontanela
se închide la vârsta de 1 an şi 3 luni- 1 an şi 6 luni.
 Fontanela posterioară (lambdoidă) este situată între osul occipital şi oasele
parietale, apare la---- din nou-născuţii normali, are formă de triunghi şi o
dimensiune de 0,7-0,8 cm, se închide la vârsta de 2-3 luni.
Celelalte 2 fontanele sunt deschise numai la prematur:
 Fontanela antero-laterală (pterion): este situată între osul parietal, frontal şi cel
temporal, numai la prematuri.
 Fontanela postero-laterală(asterion) este situată între osul parietal, osul temporal
şi osul occipital.

7
Aparatul respirator
Perimetrul toracic la naştere (Pt) este de 31-32 cm (cu 2-3 cm mai mic---(Pc)
Pt=Pc la 1 an.
Pt------ Pc după 1 an.
Toracele are o formă de trunchi de con la naştere, apoi devine cilindric şi mai apoi se
turteşte uşor antero-posterior.
Respiratia este de tip abdaminal si are o frecventa de 33-70 respiratii/minut ( in
primele 1-3 zile), apoi devine de 45-55 respiratii/min.
Din cauza imaturitatii centrilor respiratori se intalneste :respiratie inegala,superficiala ,
aritmica sau respiratiei periodica.
Aparatul cardiovascular
Frecventa cardiaca la nastere este de 120-140-160 batai/min. In urmatoarele zile se
ajunge la o bradicardie relativa : < 100 batai/min .
Cordul este globulos , are 25 g si se observa o predominenta dreapta. Vd>Vs.
TA este de 55/35-70/40 mm Hg.
Permeabilitatea vasculara este crescuta, putand aparea hemoragii.
Sangele
La nastere, nou-nascut prezinta poliglobulie, cu urmatoarele valori:
 Hb=17 g%,
 H= 6-8 milioane/mm cubi,
 L = 14000-16000/mm cubi cu neutrofile 70% si reticulocitoza = 3-5%.
Catre varsta de o luna apare anemia fiziologica , cu urmatoarele cauze:
 durata de viata scazuta a hematiilor,
 inhibitia eritropoiezei de catre oxigenul atmosferic,
 diluatie plasmatica a factorilor coagularii 2, 7, 9, 10.
Aparatul digestiv
Perimetrui abdominal (Pa) la nastere este de 38 de cm.
Mucoasa bucala este subtire, fina, cu secretie salivara scazuta;ceea ce poate
determina aparitia de muguet bucal (stomatita albicasm).

8
Stomacul are la nastere o capacitate de 30-35 cm, care creste la 90-100 cm in ziua a
zecea. Musculatura gastrica este slab dezvoltata.Fermentii digestivi sunt prezenti la
nastere , cu exceptia amilazei pancreatice.
Tubul digestiv este steril la nastere si se colonizeaza cu germenii in primele ore de
viata.
Scaunele nou-nascutului se impart , in functie de numarul zilelor de viata astfel;
 scaunele meconial : este scaunul din primele 3 zile de viata, are o culoare
verde inchis, fara miros, aderen de scutec, in cantitate de 100-200g;
 scaunul de tranzatie este scaunul din zilele a treia-a cincea;este galbui-
maroniu;
 scaunul normal la san: are o culoare galben-auriu,este asemanator cu jumarile
de ou are , miros acrisor ,in numar de 3-5/zile;
 scaunul de alimentatie artificiala- este mai voluminos, bine legat,de culoare
galben-maro, cu miros putrid, in numar de 1-2 /zi;
Aparatul renal
Rinichii la nou-nascut sunt relativ mari, cu suprafata lobulata si glomeruluiii putin
dezvoltatii ; functia renala este imperfecta,aparand albuminurie fiziologica; urina este
cantitatea de 30-35 ml in prima zi de viata si creste progresiv , ajungand la varsta de 0
luna la 150-300ml/zi.
Aparatul genital
La fetite,labile mari acopera labiile mici.
La baieti,testiculele sunt coborate in scrot.

Sistemul nervos
La nou-nascut , activitatea este tip subcortical si spinal, insotita de reflexele
neconditionate alimentare, de aparare si absenta reflexelor conditionate .
Caracteristeristice pentru nou-nascut sunt:
 Hipertonia musculara generalizata , cu exceptia muschilor cefei(nu-si tine capul);
 Hiperreflectivitatea:ROT vii,semnul Babinski pozitiv pana la varsta de 2 ani;
 Lipsa mobilitatii voluntare;
 Existenta unor focare dominate de excitatie;

9
 Prezenta unor reflexe tonice particulare numite reflexe arhaice.

Reflexele arhaice sunt:


 Reflexul Moro , numit si reflex de imbratisare:la o excitatie brusca se produce
abductia bratelor si extensia degetelor initial,apoiabductie si flexie pe
torace;aceasta dispare la varsta de 3-4 luni;persista dupa varsta de 5 luni ridica
suspiciunea unei intarzieri in dezvoltatrea SNC;
 reflexul de apucare palmara;prin excitatia palmei se produce flexia
degetelor;dispare la varsta de 4 luni;
 reflexul de orientare (Thomas):atingerea regiunii peribucale determina devierea
capului,gurii si limbii spre portiunea excitata;
 reflexul de mers automat:sustinand nou-nascutul,in ortostatism ,cu talpile pe o
suprafata plana si inclinand corpul inainte,nou-nascutul paseste ;dispare la 5
luni;
 reflexul de pedalare ;sustinut in aer,de sub axile,nou-nascutul pedaleaza;
 reflexul tonico-optic (Peipper):apropiind o lumina de ochi se produce mioza cu
extensia capului;
 reflexul auditiv palpebal;inchiderea pleoapelor la un zgomot foarte puternic;
Reflexele conditionate se formeaza dupa varsta de o luna.

Organele de simt
La nastere ,sunt bine dezvoltati receptorii tactili,vestibulari,vizuali,auditivi,gustativi
si mai putin dezvoltati receptorii termici,durerosi ,olfactivi.
Nou-nascutul fixeaza obiectele la varsta de o luna.
Miscarile globilor oculari sunt necoordonate in primele saptamani.
Nou-nascutul poate prezenta: strabism si nistagmus intermitent.

10
1.2. Particularitati morfologice

Lungimea nou-nascutului la termen variaza intre 49 si 52 cm.Fetele au de obicei un


cm mai putin ca baietii.Sub 47 cm la nastere copilul este considerat prematur.In prima
luna creste 4 cm.
Greutatea la nastere variaza inre 3.000-3 250 g la baieti si 800-3 000 g la fetite. Nou-
nascutii cu o greutate intre 2 800-2-500 g sunt ,,subponderali’’,iar cei sub 2 500 g
,,prematuri’’.
Capul nou-nascutului ,fata de restul corpului,comparativ cu adultul,este proportional
mai mare.In comparatie cu adultul,craniul este relativ mai mare decat fata. Perimetrul
cranian masoara 34 cm,2 cm mai mult decat perimetrul toracic si cu 2 cm mai mult
decat perimetrul abdominal. Fontanela anterioară (bregmatică): este situată între osul
frontal şi oasele parietale, are formă de romb, cu diametulantero-posterior de 3-4 cm,
diametrul latero-lateral de 2-3 cm, diametrele se inversează la vârsta de 6 luni,
fontanela se închide la vârsta de 1 an şi 3 luni- 1 an şi 6 luni.
Fontanela posterioară (lambdoidă) este situată între osul occipital şi oasele parietale,
apare la---- din nou-născuţii normali, are formă de triunghi şi o dimensiune de 0,7-0,8
cm, se închide la vârsta de 2-3 luni. Gatul este scurt.Toracele are forma de triunghi de
con,cu baza inferioara,iar dupa stabilirea circulatiei si respiratiei ia o forma aproximativ
cilindrica ,cu coastele aproape orizontale,impiedicand dilatarea toracica in
aspiratie,ceea ce determina respiratia de tip diafragmatic (abdominal).
Membrele superioare si inferioare sunt scurte si egale inre ele,lungimea membrelor
reprezentand aproximativ 33% din talie. Abdomenul este mare .Jumatatea lungimii
corpului este situata deasupra ombilicului,in timp ce la adult corespunde nevelului
simfizei pubiene.

11
Particularitati functionale

Imediat dupa nastere,nou-nascutul trebuie sa faca fata in mod rapid noilor conditii ale
vietii extrauterine.
Adaptarea respiratorie Functia prin care incepe viata extrauterina este functia
respiratorie.Declansarea primei respiratii se produce din primul minut ,o data cu primul
tipat.Schimburile respiratoriibfoarte reduse la inceput,cresc de la o ora la alta.La inceput
respiratia este neregulata,incompleta,superficiala. Ritmul respirator variaza la nou-
nascutul normal,la termen,intre 35 si 75 de respiratii pe minut,iar dupa 3-4 zile intre 45-
55 respiratii pe minut.
Adaptarea circulatorie se traduce prin aparitia imediat dupa nastere a
tahicardiei,urmata de o perioada de bradicardie,ce dureaza cateva zile . Tahicardia este
determinata de hipoxia din timpul travaliului,iar bradicardia este rezultatul saturatieiin
O2,datorita conditiilor noi de mediu aerian,prezentei hemoglobinei si hematiilor in
exces,metabolismul de baza,scazut prin reducerea aportului alimentar si hipotermiei
concomitente. Ritmul batailor inimii este embriocardic in momentul nasterii. Frecventa
masoara 140-150 de pulsatii pe minut. La 5-20 de ore dupa nastere scade la 100 de
pulsatii pe minut,in ziua a doua revine la 130-150,apoi se stabilizeaza la 120-130
pulsatii/ minut. Tensiunea arteriala la nastere este 5,5/3,5 cm Hg ,in a 14 a zi masoara
9/6 cm hg,iar la sfarsitul primei luni 7/4 cm Hg (Debre).Socul apexian se palpeaza in
spatiul al 3 lea,al 4 lea intercostal stang,in afara mamelonului.

12

You might also like