Anul II, Psihologie

1. FACTORI COGNITIVI SI DE PROCESARE INTELECTUALA
Factorii creativitatii pot fi interni dar si externi, fiecare dintre ei avand efecte stimulative / inhibitive asupra creativitatii. Factorii interni sunt insusiri si procese psihice grupate in trei categorii : I. Factorii cognitive si de procesare intelectuali : imaginatia, gandirea, cu factorul ei general inteligenta, intuitia, memoria etc. II. Aptitudinile speciale : academice, tehnice, stiintifice, artistice, creative, de conducere, sociale si multe altele. III. Factorii noncognitivi si nonaptitudinali sau factori de “personalitate” : factori atitudinali, motivationali si de caracter.

1.1. Imaginatia
1.1.1. Termenii de imaginatie, imagine, imagerie
Imaginatia este procesul psihic de elaborare a unor imagini noi, prin prelucrarea si combinarea datelor experientei cognitive. Imaginea este definita ca o perceptie / senzatie in absenta unui stimul extern, in unele cazuri fiind vorba de o reprezentare in care are loc o reproducere mintala, sub forma de reconstructie imaginativa, a perceptiei anterioare a unui obiect extern. Imageria / vizualizarea este procesul psihic de operare cu imagini si idei. Termenul de imagerie este sinonim cu imaginatia.

1.1.2. Tipurile de imagini
In functie de gradul de control exercitat de constiinta, imaginatia poate fi : - voluntara ( imaginatia reproductiva, productive si visul activ). - involuntara ( reverie si visul oniric). Cele mai importante tipuri de imagini : 1. Imaginile mnemice sunt amintirile sau reprezentarile, reconstructiile unor perceptii anterioare. 2. Imaginile eidetice reprezinta o varietate deosebit de vie si completa, pana la cele mai fine detalii, a imaginilor, fie ele mnemice, fie create de fantezie. 3. Imaginea imaginative este imaginatia propriu-zisa. Poate contine elemente din perceptiile anterioare, dar aranjate intr-un mod diferit de cel in care au fost percepute. Ele sunt sursa solutiilor la probleme si materialul pentru creatia artistica. 4. Visarea cu ochii deschisi si fantezia sunt o combinatie intre imaginile mnemice si cele imaginative. 5. Imaginile hipnagogice (apar in starea de trecere de la veghe la somn, la adormire) si hipnopompice ( apar in starea de trecere de la somn la veghe).

1

Imaginatia creative Cele mai raspandite teorii ale imaginatiei creative sustin ca imaginile exista si sunt depozitate in mintea inconstienta. 9. Persoanele creative primesc solutii la problemele lor sub forma unor imagini simbolice.1. Guilford o mai numeste cautarea de alternative logice. uni sau recombina pentru a forma imagini in intregime noi. puse in miscare de sensibilitatea la probleme. care duce impresia de autentic. Fluenta. prin abordarea unei probleme din diverse perspective. majoritatea fiind altele decat cele obisnuite. dar si personalitati stiintifice de notorietate fac acelasi lucru. de a trece cu usurinta de la un cadru de referinta la altul. Psihologie 6. defineste creativitatea ca pe o operatie intelectuala care antreneaza abilitatile de gandire divergenta.Halucinatiile si viziunile sunt adesea sursa inspiratiei creative. De asemanea. dar semnificatiile atribuite difera. Gandirea divergenta se defineste prin calitatile de fluenta. de obicei intr-o activitate monotona de-a lungul unei zile. 2 . originalitate si elaborare. halucinatiile apar in conditii de febra. Imaginile recurente apar dupa fixarea indelungata a unei imagini. Operatii intelectuale cu rol in creativitate 1. desi unele date o contesta. Visele contin proportii variabile de perceptii anterioare (imagini mnemice) si imagini imaginative. prin flexibilitate in schimbarea metodelor. Ea a fost asimilata cu insasi gandirea creatoare. fluenta ideativa. Tot Guilford. Gandirea divergenta versus gandirea convergenta Gandirea divergenta se manifesta prin cautarea de solutii intr-un larg evantai de directii. fie la cateva ore.1.2. Halucinatiile sau viziunile. dar uneori rezultatele acestor procese ajung la suprafata in gandirea constienta si ii atrage atentia persoanei.Anul II. redefinire si transformare.1. de realitate. 1. fie imediat. Speciile fluentei sunt : fluenta verbala. numarul total de raspunsuri la o problema. fluenta asociativa. flexibilitate. afectiva si inconstienta. 7. situatii repetitive…. plictiseala. Toate aceste activitati au loc fara constiinta noastra. 1.3. Post-imaginile se produc dupa ce este privit un obiect luminos pe un fond intunecat. Sunt doua genuri de flexibilitate. Imaginatia are o tripla natura : intelectuala. Ele pot contine elemente din toate genurile de senzatii. 8. Imaginatia este un factor atat de important in creativitate. juxtapune. Viziunea este o imagine de o extrema pregnanta. iar mintea constienta poate lua act de ele. adaptativa si spontana. cand se inchid ochii pentru somn.Gandirea 1. punctelor de referinta etc. Uneori apar si la persoanele care au consumat droguri halucinogene. productivitatea gandirii este un factor larg acceptat. Se considera ca in inconstient imaginile se pot asocia.1. fluenta expresiva.2. Flexibilitatea desemneaza capacitatea de a abandona spontan o cale sterila. pattern-uri inedite. Psihiatri au observat ca imaginile care se ridica din inconstient au adesea o natura simbolica. Flexibilitatea este abilitatea de a schimba. Individul nu are controlul asupra visului nocturn. incat nu numai simtul comun o identifica in mod frecvent cu intregul fenomen al creativitatii.2.

Ea se poate manifesta in perceptie.exercitii pentru dezvoltarea creativitatii . 1. Gandirea convergenta presupune focalizarea efortului cognitive pe un raspuns unic. imperfectiuni ce pot fi inlaturate. gandirea analogica / metaforica. rezolvi in mod original. Presupune a sti. 1. Asociatiile cele mai neobisnuite sunt posibile numai in inconstient. In virtutea acestei teorii extrem de larg acceptate. gandirea regresiva / ludica 3 . la nivelul constientului. sunt situatii in care nu este dificil a genera idei. Gandirea asociativa Asociativitatea gandirii este unul din determinantii ideilor originale. Alte operatii intelectuale ale creativitatii : transformarea. singurul posibil si existent. a fi in stare sa-ti formulezi o tema pe care sa o dezvolti.2. se potenteaza reciproc si uneori alterneaza. au fost dezvoltate : . tratezi. 1.3. in conceptia lui Guilford. Asociatiile din inconstient sunt permanente. sau. ele continua si dupa ce persoana si-a orientat atentia in alta parte sau chiar doarme.1. este calitatea gandirii care permite persoanei doua lucruri : sa aduge produsului un numar mare de detalii. Frecventa slaba a unui raspuns la nivelul unei populatii este direct proportionala cu nivelul originalitatii.1.4.Anul II.Sensibilitatea la probleme Sensibilitatea la probleme este capacitatea de a “vedea “probleme. Importanta ei pentru productia creatoare este deseori decisiva. unde nu actioneaza cenzura impusa de normele realitatii. cu care se intrepatrunde. la care se poate ajunge prin eliminarea treptata a celorlalte raspunsuri si inaintarea printr-un culoar tot mai ingust de restrictii.2. Ideea inedita este rezultatul valorificarii informatiei stocate in memorie. originalitatea se recunoaste prin produsul care prezinta urmatoarele calitati : noutate. amanunte si sa-l elaboreze echilibrat si economic. dupa alta opinie. Gandirea convergenta nu poate fi separata de gandirea divergenta. altii ca permite schimbarea perspectivelor asupra problemei.2. Inconstientul selecteaza asociatiile care pot contitui solutii la problema care il preocupa pe individ si le ”arunca in sus”. Flexibilitatea este o conditie a originalitatii.1. ci a gasi problema pentru care sa emiti cele idei. Originalitatea este un factor atat de important incat multi autori o extind la intreaga creativitate.2. unicitate. Deci. Psihologie Unii considera ca flexibilitatea adaptativa permite adaptarea la cerintele temei. gandire sau comportament. Originalitatea gandirii este evaluata prin intermediul produsului. imprevizibilitate si efect de surpriza. consta in capacitatea de a gasi o diversitate de solutii la o problema in conditiile in care nu exista nici o presiune externa de a fi flexibil. de a observa dificultati ce trebuie remediate. intrucat o problema identificata are mai multe sanse de a fi rezolvata. Elaborarea. a intuit.teste de nivel creative . Flexibilitaea spontana este vazuta ca o insusire care permite adaptarea la specificul temei.metode pentru rezolvarea creativa a problemelor prin fortarea imaginatiei gratie asociatiilor fortate si indepartate.

Gandirea regresiva / ludica consta in abilitatea de o gandi copilareste. . acela de formulare a problemei si reformulari ulterioare. iar de la acest prag cele doua variabile nu mai coreleaza. Elementele care separa inteligenta de creativitate sunt urmatoarele : . Inteligenta si creativitatea sunt constructe diferite. separarea de subprobleme. rational. micsorare. lucid. abordarea dintr-o perspectiva largita. 4 . Gandirea logica consta in analiza. Gandirea analogica / metaforica Gandirea analogica si metaforica este abilitatea de a prelua o idee dintr-un context si de a-l utiliza in altul. Acestea se desfasoara spontan. combinare….Anul II. cat si in training. in vreme ce inteligenta procedeaza organizat si logic. Definirea permite identificarea problemei. creativitatea ofera rezolvarea de probleme gandind pe alaturi. Definirea si redefinirea sunt subspecii ale transformarii. Gandirea analogica sau metaforica este utilizata ca ingredient de baza in metodele de creativitate. Inteligenta si creativitate Inteligenta nu influenteaza creativitatea.inteligenta este dependenta de lumea exterioara. Transformarea consta in orice fel de schimbare a unui item de informatie si se defineste prin 25 de variabile.2. extrem de importante in stadiul initial al procesului creativ /de rezolvare creativa a problemelor.Procesele emotional-imaginative sunt esentiale in creatie si foarte putin in inteligenta. sinteza si comparatie. in plus fata de inteligenta : sensibilitatea la probleme. Logica intelectuala este mai rigida decat cea creative. persoana fiind implicate in alta activitate sau odihna. Conformismul intelectual este cel mai important factor inhibitor al creativitatii. marire. operatiile de modificare. a fi inteligent inseamna a fi logic. Uneori conexiunea analogica se realizeaza brusc si in momente in care efortul constient de rezolvare a problemei a incetat. necontrolat si aleatoriu. fara prejudecati. ci au evolutii independente. Creativitatea are nevoie de un nivel de baza al inteligentei. Ea implica abilitatea de a se juca cu ideile si umorul. care au o dubla utilizare : in sporirea eficientei procesului creative pentru obtinerea unor idei originale. 1. a prelua o solutie de la o problema similara. si asigura flexibilitatea gandirii. Psihologie Transformarea este o abilitate sau o operatie care apartine dimensiunii ‘ continuturi’. Abilitatile de redefinire se refera la capacitatea de a efectua. in mare parte spontan. Inteligenta asigura rezolvarea de probleme prin respectarea regulilor gandirii logice.2. . deasupra mediei.Dar creativitatea mai inseamna si altceva. izolarea aspectelor importante si neesentiale. a vedea o conexiune intre o situatie si alta producand noi combinatii. Nivelul inteligentei creste proportional cu cel al creativitatii pana la un prag. adica liber. alte definiri ale problemei. noi perspective teoretice sau un pasaj literar mai plin de culoare. simplificarea problemei. pentru a o face mai deschisa ideilor divergente.

Precizari conceptuale Aptitudinile sunt insusiri psihice si fizice relativ stabile. Psihologie 1.1. Ca inspiratie.Anul II.4. Evita seturile perceptuale si modurile de gandire consolidate Gandeste metaforic. Intuitia Intuitia creative consta intr-o anumita abilitate care permite indivizilor sa sesizeze relatiile si sa faca ‘ salturi mentale’. comportamental ce urmeaza a fi procesat. Sunt mai multe tipuri de intuitie : . Gandeste logic. 1.5. intuitia este momentul cel mai important si misterios al procesului creativ. invatare. care-i permit omului sa efectueze cu success anumite forme de activitate. Gaseste o ordine in haos… 2. Cunoasterea obtinuta prin intuitie se prezinta sub forma unei idei scurte. neverificabil experimental. Modalitati de procesare intelectuala Individul creativ utilizeaza cunostintele existente ca baza pentru noi idei. Exista insa un prag critic dincolo de care stocul excesiv poate deveni un balast pentru imaginatie. afectiv. Memoria Memoria este necesara acumularii si accesarii materialului cognitive. fata de care unii autori au retineri in a se pronunta.intuitie abstracta . Se adapteaza bine in noutate. Face rationamente independente. APTITUDINI SPECIALE 2. a carei validare individul o gaseste in sentimentul subiectiv al corectitudinii.3.intuitie concreta 1. dat fiind caracterul ei incontrolabil.intuitie obiectiva ( cunoasterea perceptiilor externe pe baza unor perceptii subliminale) .intuitie subiectiva ( perceperea propriilor trairi) . Notiunea de abilitate face trimitere la recunoasterea dublei determinari a acestei insusiri : ineista si dobandita prin antrenament. certitudinii. 5 .

daca acestea sunt de un nivel inalt. iar restul munca. 3. Asumarea riscului 5.Dorinta de a schimba starea de lucruri. 3.1.. Davis grupeaza atributele persoanei creative in 12 categorii. cu accente critice fata de statusquo.de personalitate’’ 3. Exista trei categorii de aptitudini : 1. cat si o trasatura de personalitate. fluiditatea verbala.Deschiderea la experienta’’ . Spirit de aventura 8. Fara conlucrarea tuturor factorilor interni si externi aptitudinile speciale raman nevalorificate ( 30% talent. .Rezistenta la inchidere .Nonconformism epistemic. increderea in sine si valorizarea creativitatii 2. nelinistea creatoare. efort ). Setea de senzatii / emotii tari / tresariri 7. 2. de cunoastere . primesc denumirea de talent sau chiar geniu. creatoare.2 Rolul si ponderea aptitudinilor speciale in creatie In creativitate prezinta interes toate tipurile de aptitudini. Umor si playfulness 10.Urmarirea unor scopuri de perspective .Interese si preocupari variate. artistice. Prezentare analitica a factorilor . staileste propriile reguli…) 4. numerica… 3.1. tenacitatea.Perseverenta. . Independenta ( individualist. Psihologie Aptitudinile se sprijina pe dispozitii / predispozitii innascute. dupa cum urmeaza : 1. Originalitatea este atat o aptitudine creativa.. Aptitudini complexe numite si aptitudini speciale ( academice. Atras spre complexitate 6 . Curiozitate 9.Toleranta la ambiguitate G. stiintifice. Trasaturi pozitive de personalitate Trasaturi care sunt asociate cu un nivel superior al creativitatii : . Aptitudinea generala – inteligenta 2.Fond emotional bogat . Aptitudini / factori de grup : aptitudinea verbala. Constienta creativitatii. . tehnice. de conducere…). FACTORI NONINTELECTUALI SI NONAPTITUDINALI AI CREATIVITATII 3. vointa. dar cele care alcatuiesc o categorie distincta a factorilor de personalitate sunt aptitudinile speciale. Energie superioara 6.1.Anul II..

Anul II. Psihologie 11. Natura artistica 12. Cauzele declinului productiei creative din anii senectutii au primit urmatoarele explicatii : . reactia fata de anumite fenomene de influenta sociala : conformismul / nonconformismul social. sau chiar acte creative ca pictura sau compozitia muzicala – dar in cazul precocitatii sunt realizate la o varsta extrem de coborata. rebel. Deschidere intelectuala 13.Entuziasmului si experientei. Trasaturi negative de personalitate Indivizii creativi prezinta cateva trasaturi dezagreabile specifice : . pentru ca. . insistent. necooperant.1. Varsta randamentului maxim in creativitate este intre 30-40 de ani iar incheierea vietii si a carierei creative depinde de domeniul in care creativitatea atinge eminenta.Slabirea efortului creative .1. Perceptivitate 3. care pot fi performante obisnuite pentru un adult – ca cititul. . .. Factori biologici 3.2.diminuarea motivatiei. regulile.2. respinge dominarea de catre altii.Deteriorarea sanatatii . asteptat si previzibil si o continuare intr-o cu totul alta perspectiva.1. . . Exista si factori controversati. Varsta si creatia Manifestarile timpurii ale creativitatii autentice nu trebuie confundate cu actele de precocitate. . Nevoia de singuratate 14.2. cinic.Capricios…. Flexibilitatea gandirii este responsabila in cea mai mare parte de umor.Revendicativ. autovratic. umorul este definit ca o intrerupere brusca a discursului logic. sarcastic. Alti factori de personalitate 3. daca succesul in creatie. . . autoritatea in general. Despre creativitatea la varste inaintate s-a spus ca este in scadere si ca realizarile tind sa fie o functie curbulinie a varstei.primul este pozitia. 3.2.Indiferenta la conventiile obisnuite si la curtoazie. calculul.Consolidarea deprinderilor . este cea mai sigura confirmare a stapanirii proceselor afective. o serie de factori de personalitate asupra carora parerile sunt impartite vis-à-vis de implicarea lor in creativitate : . .Slab interes pentru detalii.Tendintele de a pune sub semnul intrebarii legile.Al doilea factor controversat este self-controlul. conformarea si normalizarea. un proces intens emotional. 7 . Autocontrolul emotional ca factor al creativitatii este ambiguu.In fine.1.Indaratnic.Certaret. aceste fiind argumentul pro-umor ca insusire definitorie a persoanei creative.

sunt : . 3. Psihologie 3. cu teama de esec si ca dimpotriva fratii de mijloc ar fi mai creativi. Studiile si inalta performanta creativa Simonton a constatat ca randamentul maxim s-a manifestat : . ce controleaza vorbirea.Socialul este mai important pentru femeie decat pentru barbat .2. functiile spatiala. Alte caracteristici psihologici ca factori stimulativi sau inhibitori ai creativitatii celor doua sexe. 3. Sexul si creativitatea In comparatia dintre creativitatea celor doua sexe trebuie sa notam trei criterii de analiza : creativitatea potentiala – creativitatea actualizata.2. sustinand ca primul nascut si copilul unic sunt mai putin creativi. intrucat beneficiaza de influente din ambele parti. de implicare sustinuta si consecventa.1. intuitive si creative. conformisti. iar emisfera dreapta coordoneaza partea stanga.2. 3. Copiii unici sunt mai securizati.1. Factori educationali si de experienta a vietii 3.2. mai anxiosi. intre licenta si doctorat 8 .3 Creierul : dezvoltare si laterizare Emisfera stanga coordoneaza partea dreapta a corpului.2.Imaginatia este superioara la femei . Insa o serie de rezultate contrazic opinia de mai sus.Afectivitatea puternica a femeii poate fi un avantaj motivational. criteriul nivelului si criteriul orientarii / domeniului de excelenta.Harnicia este mai mare la femei . scrierea si functiile analitice. multa vreme atribuita femeii.2. In concluzie. predilecta a femeii este spre domeniile de lucru cu oamenii in care isi poate valorifica grija si compasiunea sau facilitatile de comunicare.Anul II.3. .Indemanarea.2.2. ca si celelalte insusiri. mai bine adaptati si sunt mai performanti chiar decat primii nascuti. dar nu in acelasi domeniu.in stiinte. rapiditatea si finetea miscarii. in schimb potentialul creativ poate atinge niveluri comparabile. holista. Ordinea nasterii Se pare ca primii nascuti si copiii unici tind sa fie mai studiosi. rezultatul exercitiului.Exprimarea prin limbajul verbal este mai elevate la femei . In concluzie. daca sub aspectul creativitatii actualizate diferentele sunt categoric in favoarea persoanelor de sex masculin.Orientarea profesionala.1. ordinea nasterii poate fi considerata un criteriu in creativitate numai cu titlu orientativ.2.2.2.la lideri apare la nivelul studiilor universitare . .2. s-a dovedit a fi. cu incredere si mai popular decat primul nascut. 3.Femeile memoreaza mai bine informatia verbala iar barbatii retin ceea ce au cunoscut prin experienta proprie . Evenimente biografice Coreleaza cu creativitatea faptul ca in copilarie au avut un tovaras de joaca imaginar sau de a fi jucat in piese de teatru si se pare ca ar mai fi si preferinta pentru tovarasii de joaca de alte varste.Inteligenta prezinta diferente . Natura exacta a relatiei dintre asimetria emisferelor este neclara. Mezinul tinde si el sa fie mai securizat. mai performanti.

9 . III de facultate. Psihologie in arte si stiinte umaniste maximul performantelor a fost realizat de personae care au intrerupt studiile in anul II. Studiile devin nerelevante pentru evolutia creativa a individului.Anul II.

Intelectuale si expressive ( rezolvarea unei probleme printr-un limbaj neadecvat. lipsa sprijinului financiar si organizatoric. incapacitatea de a vedea problema din mai multe puncte de vedere. cel putin din doua perspective : .Teama de a nu fi la inaltimea asteptarilor. informatie absenta. O DISCRIMINARE CONCEPTUALA NEESARA : FACTORI INHIBITORI VERSUS BLOCAJE PROPRIU-ZISE Caracterul de relativitate al variabilelor pe care le numim blocaje. Psihologie FACTORI DE PERSONALITATE CARE INHIBA SAU BLOCHEAZA CREATIVITATEA 1. seful autocratic. fie externe.Autodescurajarea. tendinta de a ingusta prea mult aria problemei. . acceptarea sau incorporarea criticii) 10 . escul in utilizarea inputurilor senzoriale).Multe blocaje sunt contextuale. frica de critica… Barierele comunicationale pot fi : de rezonanta. neglijare sau amanare in mentionarea unei idei. Creativitatea poate fi inhibata de ezitare.Osborn mentioneza 6 blocaje : . fiind active sau inofensive in functie atat de tipul sarcinii.Culturale si environmentale ( atitudini.Neincrederea in sine . dorinta de ordine si respingerea ambiguitatii. realitate versus fantezie). incapacitatea de a incuba. dificultatea de a izola problema.Emotionale ( teama asumarii riscului. fie ele blocaje interne. saturatia. BLOCAJELE / BARIERELE CREATIVITATII IN LITERATURA A. .Deprinderile si ideile preconceptuale . compara si alege. descurajarea din partea altora . factorii care ne distrag de la o activitate.absenta unei calitati care conditioneaza performanta creativa.Anul II.sursa blocajelor . si prezenta opusului acesteia sau chiar ambele extreme ale unui continuum.Timiditatea . abilitati de limbaj neadecvate). accentul pe evaluarea ideilor.Nesepararea spiritului creativ de spiritul critic care analizeaza. cat si de personalitatea inventatorului. tezaur si contrasugestiva.momentul din procesul creative in care survine blocajul . 2. .Ambientale ( lipsa cooperarii si increderii intre colegi. . . utilizarea inflexibila sau neadecvata a strategiilor intelectuale de rezolvare a problemelor.varsta .Perceptuale ( stereotipizarea. credinte. In cautare unui criteriu integrator de clasificare autorii au optat pentru : .nocivitatea Categorii de blocaje : . cutume provocate de mediul social si fizic). .

O SINTEZA A BLOCAJELOR / BARIERELOR PSIHILOGICE ALE CREATIVITATI Repartizate in doua mari categorii.De personalitate ( motivationale. vizand caracteristici ale gandirii). temperamental-categoriale.Anul II. informationale. affective). blocajele interne ale creativitatii sunt : . .cognitive ( perceptuale. 11 . Psihologie 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful