You are on page 1of 9

Lucrarea nr.

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE
FUNCŢIONARE ALE TURBINELOR PELTON

6.1 Introducere

Turbina Pelton este o turbină hidraulică cu acţiune, o maşină


eficientă mai ales în zona căderilor mari. Rotorul este format
dintr-un disc circular care are dispuse la distanţe egale, pe
periferia sa, un număr de palete în formă de cupă dublă. Unul sau
mai multe injectoare sunt montate astfel încât direcţia fiecărui jet
să fie tangentă la cercul ce trece prin centrul paletei în formă de
cupă.
Fiecare cupă are o muchie tăietoare care împarte jetul în
două părţi egale ce curg apoi după suprafaţa interioară a cupei.
Această suprafaţă interioară este foarte netedă şi, de asemenea,
fluidul părăseşte cupa având viteza relativă de direcţie aproape
opusă cu cea a jetului iniţial.
Tăietura în zona exterioară a ieşirii pentru fiecare cupă
previne intercepţia prea rapidă a jetului provenit de la cupa
anterioară şi de asemenea evită devierea fluidului spre centrul
rotorului atunci când cupa întâlneşte prima dată jetul.
Momentul maxim, respectiv forţa maximă care pune în
mişcare de rotaţie rotorul, se obţin în cazul în care cupa poate
devia curentul de fluid cu 1800. În practică, devierea este limitată
la aproximativ 1650 pentru ca fluidul ce părăseşte o cupă să nu
izbească spatele cupei următoare.
45
6.2 Descrierea instalaţiei de laborator

Turbina Pelton din laborator, prezentată în această lucrare


este o turbină în miniatură, complet funcţională, asemenea din
punct de vedere geometric, cinematic şi dinamic cu o turbină
industrială. Modulul reprezentând turbina Pelton este produs tot
de firma germană Gunt şi funcţionează împreună cu unitatea de
bază prezentată în Lucrarea nr.5.
Turbina Pelton este prevăzută cu o carcasă a cărei parte
frontală este transparentă, permiţând o vedere directă a turbinei
în funcţiune. Se poate vizualiza astfel interacţiunea dintre jetul de
apă provenit de la injector şi suprafaţa solidă a paletelor în formă
de cupă ale rotorului. Reglarea debitului se face prin intermediul
aparatului director, care în cazul turbinei Pelton este axial, sub
forma injectorului. La diferite deschideri ale acului injector se
obţin diferite debite şi diferite puncte de funcţionare ale turbinei.
Turbina se încarcă prin intermediul unei frâne mecanice reglabile,
ce va fi descrisă ulterior.
Turaţia turbinei şi momentul mecanic la arborele turbinei
sunt măsurate electronic şi valorile lor sunt afişate digital pe
panoul de comandă al unităţii de bază. Semnalele provenite de la
cele două traductoare sunt transmise la panoul de comandă prin
intermediul unui cablu de conectare.
În fig.6.1 este prezentată schematic turbina Pelton, fiind
puse în evidenţă elementele componente principale.

46
3
1

5 4

Fig.6.1 Reprezentarea schematică a turbinei Pelton

Elementele componente principale ale turbinei Pelton sunt:


1 – rotorul turbinei; 2 – injectorul şi 3 – carcasa. Rotorul Pelton
este realizat din plastic, este montat în consolă pe arbore şi are
14 palete în formă de cupă. Acul injectorului, 4, se deplasează
axial, realizând diferite regimuri de funcţionare. Deplasarea se
realizează cu ajutorul unui fus filetat şi a unei roţi de mână, 5.
În fig.6.2 este prezentat dispozitivul mecanic de frânare
pentru încărcarea turbinei Pelton, fiind de asemenea puse în
evidenţă elementele componente ale acestuia.

47
9 10

11

12

Fig.6.2 Dispozitiv mecanic de frânare

Dispozitivul de frânare este alcătuit dintr-un tambur de


frânare, montat la capătul liber al arborelui turbinei şi prevăzut cu
o curea de transmisie, 8, a cărei tensionare este variabilă.
Această tensionare se realizează cu ajutorul întinzătorului 9,
acţionat cu ajutorul unui fus filetat cu roată de mână, 10.
Tamburul de frânare este răcit cu apă, preluată prin ştuţul 11, din
conducta sub presiune a unităţii de bază. Debitul de apă de răcire
este reglat prin intermediul unui robinet cu ac, 12. Pentru
măsurarea tensionării curelei este prevăzută doza tensiometrică
7. Traductorul de turaţie este format dintr-un disc cu 2 fante,
montat pe arborele turbinei şi o celulă fotoelectrică cu
fototranzistor, conectată la un numărător electronic, valoarea
turaţiei fiind oferită la panoul de comandă direct în rot/min.

48
6.3 Formule de calcul

Măsurătorile efectuate în această lucrare sunt folosite pentru


a calcula puterea hidraulică, puterea mecanică la arborele turbinei
şi randamentul transformării energiei hidraulice în energie
mecanică, pentru o deschidere constantă a acului injector şi
diferite încărcări ale turbinei. Se obţin în final variaţiile
momentului mecanic, a puterii mecanice şi a randamentului în
funcţie de turaţie.
Astfel, se măsoară presiunile curentului de apă prin circuit,
debitul, turaţia rotorului şi momentul mecanic la arborele turbinei.
Se determină:
p  p2
- căderea turbinei: H T  1 , [m] (6.1)
g

în care p1 şi p2 sunt presiunile la ieşirea din pompă şi respectiv


intrarea în turbină.
- puterea hidraulică: P h    g  Q  H T , [W] (6.2)

- puterea mecanică:
2n
Ps  M    M  , [W] (6.3)
60

- randamentul turbinei:
Ps
T  100 , [%] (6.4)
Ph

49
6.4 Etapele de desfăşurare ale lucrării

Pentru a determina caracteristicile de funcţionare ale turbinei


Pelton la o deschidere constantă a acului injector, se parcurg
următoarele etape:
 Se identifică elementele staţiunii;
 Se ataşează cablul de legătură al turbinei la panoul de
comandă al unităţii de bază, prezentată în Lucrarea nr.5;
 Se verifică nivelul apei în rezervor şi dacă robinetul de
golire este închis;
 Se deschide robinetul cu ac 12 şi se închide vana de
control;
 Se porneşte staţiunea de la întrerupătorul general şi se
verifică indicaţiile de pe ecranele aparatelor de măsură
plasate pe panoul de comandă;
 Se porneşte pompa centrifugă şi prin acţionarea
convertizorului de frecvenţă se aduce pompa la turaţia
maximă;
 Se deschide treptat vana de control, stabilindu-se astfel
debitul de apă prin instalaţie;
 Concomitent cu deschiderea vanei de control se deplasează
acul injector până la deschiderea maximă, prin acţionarea
roţii de mână 5;
 Turaţia turbinei începe să crească, odată cu creşterea
debitului. La un debit maxim de apă, corespunzător
deschiderii complete a acului injector, turbina neîncărcată
ar trebui să funcţioneze la o turaţie maximă de
1500 rot/min;

50
 Când turaţia turbinei ajunge la 1000 rot/min, se începe
încărcarea turbinei prin tensionarea curelei de transmisie a
dispozitivului de frânare;
 Pentru fiecare tensiune aplicată curelei prin întinzătorul 9
acţionat de roata de mână 10, se citesc pe panoul de
comandă valorile turaţiei şi a momentului mecanic la
arborele turbinei;
 Se citesc pe panoul de comandă valorile presiunilor din
sistem, constante pe parcursul măsurătorilor şi de
asemenea valoarea debitului, constant pentru deschiderea
aleasă a acului injector (la turbina Pelton, debitul nu
variază cu turaţia);
 Pe parcursul măsurătorilor se urmăreşte şi se reglează, la
nevoie, debitul de apă pentru răcirea dispozitivului de
frânare prin robinetul 12;
 Se opreşte staţiunea;
 Se calculează puterea hidraulică, puterea mecanică şi
randamentul turbinei, conform relaţiilor anterioare;
 Calculele se organizează într-un tabel cu rezultate.

6.5 Prelucrarea şi reprezentarea datelor

Având datele măsurătorilor, se calculează toate mărimile


prezentate în 6.3, folosind formulele date. Calculul se organizează
în tabelul cu rezultate.
La deschiderea dată a acului injector şi pentru diferite
încărcări ale turbinei, se trasează curbele M = f(n), Ps = f(n) şi
ηT = f(n), după modelul din fig.6.3 şi fig.6.4.

51
Fig.6.3 Variaţia momentului mecanic cu turaţia

Fig.6.4 Variaţia puterii mecanice şi randamentului


cu turaţia

52
TABEL CU REZULTATE:

Mărime Q p1 p2 H M n Ph Ps ηT
Nr.crt. [m3/s] [bar] [bar] [m] [Nm] [rot/min] [W] [W] [%]
1.
2.
.
.
.
n-1
n

53