FILOCALIA

Versiunea în limba ă a antologiei în limba ă
ă la ţ în 1782, de
SFÂNTUL NICODIM AGHIORITUL
&
SFÂNTUL MACARIE MITROPOLITUL CORINTULUI
la care s-au ă ş alte texte
ţ ă note, ă asupra ţ ş ţ ă de DOINA URI CARIU
Studiu introductiv de academician VIRGIL CÂNDEA
UNNERSALIA
?ml
FILOCAUA DE LA P'RODROMUL
este ă celor dintâi ă ă
de acum ă veacuri
din ş ţ Paisie
de la ă ă ţ
ş monahi lor ă
din Schitul românesc Prodromul
de la Sfântul Munte Athos
care au ă pentru tipar
Fi/ocaZia ă în 1922,
manuscris ce vede
lumina tiparului
pentru prima ă
acum, în Ajunul
ă 2001.
SUMAR
Studiu intoductiv Fi/ocalia În literatura ă veche de academician VIRGIL CÂNDEA 1 10
ă asupra ţ de DOINA URICARIU 119
Înainte cuvântare 1 27
Celor din ă Munte Athos 1 33
ă ă oarecare de pricina ă ace ş ă ţ 1 34
Pentru chipul Domnului nostru Iisus Hristos 1 36
Prosopografia lui Iisus Hristos 1 36
Pentru chipul Maicii Domnului 137
De la Epifanie Coresie ş de la Melstie al Atenei, pentru chipul Maicii lui Dumnezeu 138
ă c.uvântare spre capetele ă Antonie 1 39
SFANTUL ANTONIE CEL MARE (39-56)
O ă ş de capete: ă ţ ă pentru ă oamenilor ş pentru buna ţ 1 40
ă c.uvântare despre ă Tsaiea Pustnicull 57
SFANTUL ISAIEA PUSTNICUL (57-62)
ă ş ş de capete pentru ă ţ 1 58
ă cuvântare spre scrierile ce se ă aici ale Cuviosului Monah Evagrie / 63
CUVIOSUL MONAH EVA6RIE (63-82)
Închipuirea ţ ş care ţ ă cum ă cade a ă nevoi ş a ă ş Monahull 64
ă ş trei de capete pentru ş patimilor ş a gândurilor 1 70
Patru visuri (cap. 4 - 9) 1 71
Pentru duhul ţ (cap. 10) 1 75
Pentru duhul mâhniciunei (cap. II) 175
Pcntru mânie (cap. 12) 176
Pentru slava ş ă (cap. 13 - 23) 1 76
Din capetele cele trezvitoare 1 82
ă cuvântare spre ă Casian Romanul 1 83
SFÂ.NTUL CASlEAN ROMANUL (83-107)
ă Castor Episcopul: Pentru cele opt gânduri ale ă ă ţ / 84
(I) Pentru înfrânarea pântecelui 184
(II) Pentru duhul curviei ş al poftei trupului 1 85
(III) Pentru iubirea de argint / 87
(IV) Pentru ţ 190
(V) Pentru mâhniciune 193
(VI) Pentru ă 194
(VII) Pentru ă ş ă 196
(VIII) Pentru mândrie 1 97
ă Leontie Egumenul: Pentru ţ ă ţ cei din Schit, ş pentru dreapta ă cuvânt,
plin de mult folos 1 99
ă despre ă Marcu Pustnicul/108
SFANTUL MARCU PUSTNICUL (108-143)
Doua sute de capete ce cuprind Legea cea ă / 109
ă sute ă ş ş de capete pentru cei ce li se par din lucruri a se îndrepta / 120
Prea doritului fiii Nicolae / 135
ă cuvântare despre cuviosul Isihie lerusalimneanul / 144
. CUVIOSUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL (144-170)
ă sote trei capete ă Teodul, Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor,
pentru trezvire ş ă cu ş 1145
ă cuvântare despre Sfântul Nil Sinaitul / 171
SfÂNTUL NIL SINAITUL (171-219)
O ă cincizeci ş trei de capete pentru ă
Cuvântul înainte spre capete (al ş 1172
Începutul capetelor (1 - 153) 1173
Cuvânt pustnic-esc foarte trebuincios ş prea folositor 1 184
ă cuvântare despre Sfântul Diadoh 1220
SfÂNTUL DIADOH (220-249)
Cuvânt pustnicesc ă ţ în o ă de capete, a ă ş ţ ş a dreptei socoteli ş / 221
ă cuvântare despre Sfântul Ioan Carpaftiull 250
. SFÂNTUL IOAN CARPAFTIUL (250-272)
Înainte cuvântare 1251
Începutul capetelor / 251
Cuvânt pustnicesc, ş foarte mângâietor, ă ă ă cei din India, care l-au îndemnat /269
S(ântul Teodor Episcopul Edesiei, ţ în scurt / 273
SFANTUL TEODOR EPISCOPUL EDESIEI (273-296)
O ă de capete a faptelor bune 1274
Cuvânt teoreticesc / 291
ă cuvântare despre Sfântul Macsim ă 1 297
. SFÂNTUL MACSIM MARTURISITORUL (297-464)
Cuvântînainte la capetele cele pentru dragoste ă Elpidie Preotul 1 298
Suta întâi din capetele cele pentru dragoste 1299
Suta a doua din capetele cele pentru dragoste / 308
Suta a treia din capetele cele pentru dragoste / 319
Suta a patra din capetele cele pentru dragoste / 330
ă sute de capete pentru Teologhie ş pentru Iconomia ă Fiului lui Dumnezeii (suta întâi) / 340
ă sute de capete pentru Teologhie ş pentru Iconomia ă Fiului lui Dumnezeii (suta a doua) 1355
Feluri de capete ş ş ş ă ă ţ ş ă ă ţ (suta a treia) 1375
Feluri de capete ş ş ş ă ă ţ ş ă ă ţ (suta a patra) / 390
Feluri de capete ş ş ş ă ă ţ ş ă ă ţ (suta a cincea) 1404
Feluri de capete ş ş ş ă ă ţ ş ă ă ţ (suta a ş 1420
Feluri de capete ş ş ş ă ă ţ ş ă ă ţ (suta a ş / 436
Tâlcuire pe scurt la ă ă nostru" ă un iubitor de Hristos 1451
ă cuvântare despre Sfântul Talasie / 465
\ SFANTUL TALASIE. llYIANUL (465-484)
Patru sute capete pentru dragoste, înfrânare ş cea ă minte petrecere (suta întâI) / 466
Patru sute capete pentru dragoste, înfrânare ş cea ă minte petrecere (suta a doua) / 470
Patru sute capete pentru dragoste, înfrânare ş cea ă minte petrecere (suta a treia) /475
Patru sute capete pentru dragoste, înfrânare ş cea ă minte petrecere (suta a patra) / 480
ă cuvântare despre Sfântul Ioan Damaschin / 485
SFANTUL IOAN DAMASCHlN (485-490)
Cuvânt de suflet folositor ş minunat / 486
ă cuvântare despre Sfântul Filimon / 491
SFANTuL FIUMON (491-500)
Cuvânt foarte folositor /492
ă cuvântare despre Sfântul Teognost / 50 I
- SFANTUL TE06NOST (501-514)
Ş ş cincÎ de capete pentru lucrare, pentru vedere ş pentru ţ / 502
Pentru ţ (13 - 48) / 504
Pentru ţ (49 - 69) / 509
ă ş pentru ţ (70 - 75) / 513
ă cuvântare despre Sfântul Filofteu Sinaitul / 515
sfANTuL FILOFTEU SINAITUL (515-526)
Patruzeci de capete pentru Trezvire / 516
ă despre Sfântul Ilie Ecdicul / 527
.SFANTUL lllE ECDlCUL (527-548)
ă de flori (1 - 73) / 528
ă de flori (Pentru ă (80 - 109) / 533
O ă treizeci ş ă de capete ă ş privitoare (1 - 32) / 536
(33 - 139) / 539
CUVIOSUL TEOFAN (549-551)
Scara Cuviosului Teofan / 549
ă cuvântare despre Sfântul Petru Damaschin / 552
. SFANTUL PETRU DAMASCHIN (552-678)
Cartea Întâi
Început ă cu Dumnezeu a pricinii ă ţ ş / 553
ă ă ş ţ ă pentru cele ş fapte ş / 562
Cum cel ce voesc a ă poruncile, trebuie a începe cu frica lui Dumnezeu, ca ă nu ă în ă / 564
Pentru a doua ă ş cum ă din ă ă ş ă / 565
Despre cele patru fapte bune ale sufletulUI / 569
Pentru ş ţ cea ă / 569
Cum ă faptele ş sunt unelte celor ş / 570
Cum ă ţ este a ne mântui ă de ă ţ cea cu de-adinsul/ 571
Pentru ă cel ce voesc ă se ă pe sine Întru care ă sunt, nu Întru alt fel,
ă numai prin fugi rea voilor sale, ş prin supunere ş ş ş mal ales cel ă ş / 572
Pentru cele opt privirI gânditoare ş / 573
ă ă pentru Întâia ş ţ ă ş cum ă cuvine a Începe aceasta /574
Pentru a doua privire I 575
Pentru privirea a treia / 577
Pentru privirea a patra /581
Pentru a cincea privire / 588
Pentru a ş ş ţ ă privire / 589
Pentru a ş privire / 593
Pentru a opta privire / 593
Cum ă Întru ş scripturi nu este ă /594
ă ţ a ş ţ tuturor ş a ă / 595
Pentru smerita cugetare / 596
Pentru ă / 596
Pentru cele ş fapte ş ş ţ ă prea ă / 598
Pentru dreapta ă / 598
Pentru cea ă Dumnezeu cetire / 601
Pentru dreapta ă cea ă ă / 602
Pentru a nu ă ă ă ş mult ş ş cineva / 603
ă cuvântare: spre ş ă ă ţ ş spre ă ă ă ţ /604
Pentru cum ş ă cineva ţ ă ă / 605
Pentru ă mai mult ş ă ş ş I 608
Pentru ă mare bine este ă ţ cea ă ă / 609
Pentru facerile de bine ale lUI Dumnezeu, cele ă ş cele din parte / 610
Pentru ă toate spre folosul nostru le-aii racut Dumnezeii / 611
Cum ă cuvântul lUI Dumnezeii, nu este ă cuvântare /612
ă ă de smerita cugetare, cu ţ ă este a ne mântui / 613
Pentru zidirea ă prin fapte bune / 616
Pentru ă mare ă este dragostea, ş sratuirea cea cu smerenie /618
Pentru ă nu este ă cuvântare cea mai ă pomenire a ş Scripturi / 620
ă pentru ş ţ cea cu numire ă / 622
ă a faptelor bune / 629
ă a patimilor / 630
Pentru ă gândurilor ş ale asuprelelor /631
Cartea a doua
Cuvântul 1 /634/ Cuvântul 2/635 / Cuvântul 3 /637/ Cuvântul 4 / 639 / Cuvântul 5/641/
Cuvântul 6/643/ Cuvântul 7/645/ Cuvântul 8/647/ Cuvântul 9 /649/ Cuvântul 10 / 651 /
ă II /653 / Cuvântul 12/656/ Cuvântul 13 /657/ Cuvântul 14/658 / Cuvântul 15 / 659 /
Cuvântul 16/661 / Cuvântul 17/662 / Cuvântul 18 / 662 / Cuvântul 19/663 / Cuvântul 20/663 /
Cuvântul 21 / 664 / Cuvântul 22/ 665 / Cuvântul 23 /667/ Cuvântul 24 / 670 /
Fi/ocaZia
In literatura ă veche
În cele mai vechi timpuri ale trecutului nostru, monahismul este atestat, ă unii
ă ă din secolul al IV -lea J • Peste o mic de ani ă cale a ă ş
ş era atât de temeinic ă în Ţ ă Române, încât ă ţ ă ă a ţ
Grigore Sinaitul ş Grigore Palama s-a bucurat de o primire deosebit de, ă 2 în
secolul al XIV -lea, ă ă re afirmare a ei in celebra ă cu ercziarhii apuseni
care o contestau.
Teologii Bisericii ă ă au ă ă ă ă împlinirea ă
ă ă ă omului este îndumnezeirea, unirea lui cu Dumnezeu prin energiile divine necreate.
Cele dintâi dovezi ă monahii români ş îndemnul apostolic ă ă ţ ă ş
ai ş firi" (2 Petru 1,4) ş practicau sfintele ţ ale ă ş ă
ă ţ ă ţ ă ţ sunt aduse de literatura ă veche. Ea cuprinde, ă din
secolul al XIV -lea, un ă impresionant de scrieri despre trezie sau trezvie (gr. nepsis,
ţ ă arta ă ă ţ limpezi, ă de cugetele ă ş mereu ă ă pentru
ş lui Dumnezeu. Mai Întâi în versiuni slavone -limba ă ă un timp în
Biserica ş cultura ă - apoi în ă aceste scrieri patristice constituiau de peste
ş veacuri panoplia luptei cu patimile ş hrana ă a monahi lor ş monahiilor de Ia
noi, ş chiar a laicilor ţ Scrierile trezvitoare sau neptice erau ă prin copii
manuscrise, separate sau în culegeri de texte ascetice ş contemplative, care tratau despre
ă ţ de patimi, ţ în ş (isihie) ş ă ş ă curate (a inimii sau
a lui Iisus).
Cea mai ă antologie cu asemenea cuprins a fost ă ă in secolul al XVIII-lea
de Macarie, mitropolit al Corintului ş ă la ţ în 1782 cu o introducere ş
scurte biografii ale autorilor de monahul ă din Muntele Athos Nicodim Aghioritul,
amândoi ţ ca ţ în Biserica ă Ei au dat culegerii lor titlul lung ş ă
1 Y. cele mai vechi ă la V. Muntean. Olganizarea ă ă ş în ţ cu
cele bizantine ă la 1600), ş 1984, p. 24 ş urm.
ef. Dumitru ă ş sau ş ş ă lui Iisus in ţ ortodoxiei
ş în Filocalia, voI. VIII. ş 1979: p. 555-587.
12 Academician VIRGIL CÂNDEA
Fi/ocaUa 3 ţ trezvitori, ă de la ţ ş de Dumnezeu ă ă ţ i'n
care [se ă cum] prin lucrare ş contemplare potrivit filosofiei etice, mintea este
ă ţ ă ă ş ă ş ă ă carte a ă ă azi principala ţ ă
în ascetica ş mistica ă iar din a doua ă a secolului XX s-a bucurat, prin
numeroase traduceri ş studii, de o mare ă ş în ş apusean.
Scrierile ă ţ trezvitori ă de peste ş veacuri, ă de textele
liturgice ş hagiografice, Psaltirea ş Evangheliile, hrana ă de ă a cre-
ş din Ţ ă Române. Începând din secolul al XVIII-lea scrierile fiIocalice vor
circula, cum vom vedea, îndeosebi prin antologii. ă Ia traducerea ă a ă
ă Fi/ocaUa ă a fost opera ă a ă din ă ă moldove-
ş de sub ascultarea ţ Paisie. ă ă a fost ă de monahii ă ţ ţ
din ă ţ le ş ca o ascultare, nu pentru ă Ispitei de a se ţ prin
ţ sau talent, ş ţ cu ă ă de ş ş ţ scriitori nu i-au
cedat ă
ă particularitate a operei ă ş ă în ş ă este finalitatea ei
ă Monahii traduceau scrierile fiIocalice ca ă le ţ ă ş ă le experimenteze
prin ă lor ă Spre deosebire de ş din alte ă ţ ale lumii ortodoxe care
trebuiau ă decripteze Fi/ocalia ă în limbi ţ ca greaca veche ş slavona,
monahii români au vrut ş au ş ă o ă în limba lor ă româna ă
În receptarea scrierilor trezvitoare acesta a fost un caz singular, subliniat de ă
români ş ă ai fenomenului 4 •
FilocaUa de la Dragomirna din 1769 (ms.rom. 2597 al Bibliotecii Academiei
Române) este cea dintâi culegere ă de texte trezvitoare din literatura ă
veche. ş ă cu ş ani mai devreme în ă ă Dragomirna din Bucovina,
ş Cuviosului Paisie era ă cu scrierile patristice necesare operei ş
pe care o începuse în Muntele Athos, având ca scopuri ă ţ de patimi ş ă ş
ă inimii. Faima acestei ş de ţ ă ă ă ă ă a atras la
Dragomima pe Rafail, monah din ă ă Horezu, cunoscut copist de texte religioase 5.
El a transcris, ş cu ă ţ Cuviosului Paisie ş ă ă lui, scrieri
patristice "ce ă pentru dumnezeiasca ă ă «Doamne Iisuse Hristoase,
Fiul lui Dumnezeu, ş ă cu precizarea: ă de acestea ne iaste mai mult
J Fi/ocalia, "iubirea de ţ ă fusese titlul dat de ţ Vasile cel Mare ş Grigore de
Nazianz unei culegeri de comentarii biblice ale lui Origen ţ pentru Teodor, episcopul Tyanei.
4 ă ă ă de ă Elia Citterio, în studiul ă La scuolafilocalica di Paisij Velichkovskij
e la Fi/oca/ia di Nicodimo Aghiorita. Un confronte, în Amore de/ Bello. Stlldi slllla Fi/ocalia,
Magnano (VC), Comunita di Bose, 1991, p. 201; la fel, Kallistos Ware, Possiamo par/are di
spiritualita delia Filocalia?, ibidem, p. 40 ş dr. Dan Zamfirescu, ţ unei idei, în cartea sa
Paisianismul, un moment românesc În istoria ă europene, ş 1966, p. 11-13.
V. manuscrisele copiate de ei, ă în Biblioteca Academiei Române (15 ă la G. StrempeI,
ş de manuscrise ş ă la 1800, voI. 1, ş 1959, p. 196-201.
Filocalia în literatura ă veche 13
cuvântul întru aceste sfinte scripturi", ă cum ă la fila 181 v a manuscrisului
ă subliniindu-i astfel ţ filocalic. FilocaZia de la Dragomirna are în comun
cu ţ ţ ă ă scrieri ale ţ Simeon Noul Teolog, Grigore Sinaitul ş
Casian Romanul, ale lui Simeon al Tesalonicului, Nichifor din ă ş tâlcuirea
ă ă pentru graiurile ce ă cuprind În dumnezeiasca ă [a
ţ Cuviosul Paisie a mai ă acestei culegeri texte absente din Filocalia
ţ ă ă peste treisprezece ani. Antologia de la Dragomirna avea ş
ă ă ă ă prin texte în ă ă ă diferite 6.
FilocaZia ă la ţ în 1782 a ajuns repede la ă ă ţ unde
procurarea scrierilor patristice originale, în copii manuscrise sau ţ nou ă era
o preocupare ă 7 ş astfel, pe la începutul secolului al XIX-lea, versiunea româ-
ă a primei ă ţ era ă Ea se ă ă în ms. rom. 1455 al Bibliotecii
Academiei Române ş cuprinde în ă de scrierile din ţ lui Nicodim Aghioritul,
ţ ş notele biografice ă de el, precum ş câteva texte ale lui Marcu Pustnicul
ş Sfântul Maxim ă absente din Filocalia ă x. Versiunea româ-
ă a ă ţ a doua a fost ş ea ă aproape toate scrierile din cuprinsul ei au
fost identificate în traduceri separate mai vechi sau din intervalul 1782 - 1800 . Ele nu
au fost ă copiate ă într-un tom, la fel ca cele din prima parte. Istoria
manuscrisului publicat în ţ de ţ ă ne va permite ă ă stadiul ă
ă ţ a doua a versiunii ş în anii de ă ă ş Cuviosului ţ Paisie
(15 noiembrie 1794), când proiectul unei Filocalii integrale în limba ă pare ă fi
fost abandonat pentru câteva decenii.
Ritmul traducerilor ş din literatura ă a ă în secolul al XIX-
lea. Modernizarea culturii, ă anticlericale, ă interesului pentru limba
ă au pus ă operei ţ ş conduse cu atâta ă ţ ă în a doua ă a
veacului precedent de Paisie ş de ţ ă ţ Macarie ş Ilarion, ă
ţ în traducerea ă ţ ş ă ţ ă ţ ţ cum ş numea Cuviosul ţ
principalii colaboratori. Un capitol de ă ă ţ ă se încheiase.
Dar ă ă ă ş ucenicii ucenicilor marelui ţ erau ă ş în
ă ă ş mai ales în schiturile ş ă ş Pentru ei, un distins ierarh
de ţ ă mitropolitul Moldovei Veni amin Costachi ş ţ moldoveni
" V. descrierea Filocaliei de la Dragomirna, la p. 50-54 din studiul Biserica ă ă ş
traducerile patristice ş filocalice În limbile moderne de Arhim. Ciprian Zaharia, inclus de dr. Dan
Zamtirescu în lucrarea sa Paisianismul .. . p. 46-64.
7 ţ despre ă preocupare în scrisoarea ţ Paisie ă Theodosie, Arhimandritul
ă Sofroniev, în Sfântul Paisie de la ţ Cuvinte ş scrisori ş ed. Valentina
Pelin, ş ă 1998, p. 47-54.
, Cf. studiul Arhim. Ciprian, citat mai sus, la Dan Zamfirescu, op. cît., p. 57-59.
" V. lista lor, ibidem, p. 59-61.
II) Valentina Pelin, op.cit., p. 51.
14
Academician VIRGIL CÂNDEA
începând cu Dorotei, cunoscutul ă cu studii la Academia ă din
ş au publicat începând din 1807, când lavra ţ ă a fost ă cu o
ţ ă proprie, scrieri patristice sau ale unor ă ş mai noi, ă
vechile ă ă ă în manuscrise. ţ lor în scrisul românesc s-a prelungit
astfel în prima ă a secolului al XIX-lea când au ă lumina tiparului operele
ţ Efrem Sirul, Isaac Sirul ş Ioan ă de Aur, scrieri ale ţ Vasile cel
Mare, Ioan ă de Aur ş Atanasie cel Mare, opuscule patristice de teologie
ă despre datoria ă ă ă ş sau manualele de ţ ă ă
ale Cuviosului Nicodim Aghioritul ă ă Apanthisma ş Despre paza
celor cinci ţ Scrise de autori celebri ai doctrinei ş aceste opere clasice
de ă ş ă vor fi republicate în secolele XIX ş XX. Centrate pe marile
teme ale ă ş îndumnezeirii omului, ele au asigurat continuitatea dimensiunii
filocalice în cultura ă ş în perioada ei ă ă ă
spre orizonturi ţ ş secularizante.
Un rol de ă în cultivarea acestei ţ care a inspirat ţ ş ţ lui
Mihai Eminescu, Tudor Arghezi ş Vasile Voiculescu au avut în planul ţ spirituale
monahi ă ţ ţ ţ pentru vrednicia lor la înalte rosturi în ierarhia Bisericii Ortodoxe
Române. L-am amintit mai sus pe Veniamin Costache, mitropolit al Moldovei. ă ă ă
numele lui Calinic cel ă episcop al Râmnicului, un isihast din Schitul ă Vâlcea,
cu ă ă ă ţ al ă ă Cernica, unde la începutul secolului XIX
se ă rigoarea ă ă ă ş ă ă de alt mare ţ Gheorghe, un
ucenic al Cuviosului Paisie de la ţ ă mai amintim pe IosifNaniescu, episcop de
ş apoi cel mai vrednic ş al lui Veniamin Costache în scaunul mitropolitan al
Moldovei (1875-1902), ţ ă de suflete, iubitor al culturii ş filantrop ş
patriot luminat care a ă Academiei Române - al ă membru de onoare a fost - un
ă tezaur de ă ţ vechi, manuscrise ş documente.
Un contemporan almitropolitului Iosif a fost Gherasim Safirin (1850-1922), dintre
ultimii ierarhi români cu autentice ă ă monahale ş contemplative, care a dus ţ
ă a pustnicilor primelor veacuri ş a ă cu ş acelora rânduielile
ă ale Bisericii ş a criticat nemilos abaterile ă ă ei. Ales în 1900
episcop al Râmnicului pentru ş intelectuale ş ş pe care nimeni nu i le
putea contesta, a fost depus din ă ş trimis la ă ă ă ţ sale,
ă ca ă pentru paeea Bisericii. ă ă ă Il , dar în multe
ţ ţ ă episcopul Gherasim s-a retras într-un loc prielnic ţ sale,
Ia ă lui Calinic cel ă unde ş ş ţ în post, ă ş fapte bune (el
a ctitorit paraclisul ţ Trei Ierarhi" ş o parte ă din chiliile ă ă Dar
mai ales, în ultimii ani ai ţ sale, el a încurajat ş sprijinit un important act de spiritualitate
II Cf. Arhim. I. Scriban, Episcopul Gherasim Safirin, în "Biserica ă ă s. II, 40, 1922,
p.459-460.
Filocalia în literatura ă veche 15
ş ă ă ş versiunii ş a Filacaliei, cea ă ă în timpul ţ
Cuviosului Paisie ş din care, ă cum am ă mai sus, ă la moartea acestuia nu se
finalizase decât prima parte.
ă fericite au ă ca o ă a întregii Fi/acalii ş ă
Într-un tom masiv) a ă transcriere a fost ă la 5 ianuarie 1922 (episcopul Safirin
a murit la 14 februarie ş an), ă fie ă la schitul românesc Lacu din Muntele
Athos ş ă în ţ ă în vederea ă ei. Istoria acestei necunoscute versiuni a
FiLacaLiei am reconstituit-o ă sumarele ţ din chiar ă care introduc
primul tom al manuscrisului FilacaUei de la Prodromul, editat în ă volume.
ă ă ă ă cu care încep ă nu ă nimic în ă ă cu
ţ ş întreprinderi de adunare a vechilor traduceri necesare ă unei
Filacalii ş Lipsa ei pe vremea când vor fi început ă (cu cel ţ
unul sau ă decenii inainte de 1922) era, ş ţ ă de ş de la ă
secolelor XIX ş XX care ş unele scrieri cuprinse în antologia ă
ă de Cuviosul Nicodim, dar nu aveau acces la ă cartea ş nu ţ
elina ei adesea foarte ă Gândul ne duce în primul rând la monahii Schitului
românesc Prodromul, ai ă igumeni au fost succesiv, în anii 1900-1922 vrednicul
de pomenire arhimandrit Antipa Dinescu (1900-1914) urmat pentru scurte ă
de ieromonahii IoasafIonescu, Anichit Dumitrescu, Iacov Ţ ţ Pimen Teodorescu
ş Hrisostom Postolache
l2
. ă ţ bibliotecii Schitului, în care se aflau, potrivit
ă cele mai multe din textele necesare unei Filocalii ş ă
plauzibil ţ monahilor ţ De la bun început ei n-au ă o traducere
ă ci, ca ş ă ţ ă ai primei ă ţ au socotit ă trebuie doar
ă adune versiunile vechi, exacte ş frumoase din perioada ă ă le ă în
ordinea din Filocalia ă ă ă din nou numai Predos/ovia Cuviosului Nicodim
Aghioritul ş notele biografice ă de el, care preced operele ă autor. De
observat ă ş la ă ă ţ aceste ţ erau ă pentru prima
parte a Filacaliei, ţ n-au putut profita de ca, pentru ă luat din biblioteca
ţ ă de emisarii Ministerului Cultelor ş ţ Publice, manuscrisul fusese
ă Academiei Române la 2 septembrie 1900. Cu ă ş resemnare ă ă
Schitului athonist au re ă ş ş prima parte. Despre ridicarea în scopuri
ş ţ a vechilor manuscrise din ă ă noastre la începutul secolului XX ş
ţ negative ale acestei ă pentru ş monahale vitregite de hrana
lor ă ne vom ocupa ă ă ă doar ă ms. rom. 1455 al Bibliotecii
Academiei Române pare ă fi ă nefolosit de ă cel ţ ş de
ani de la confiscarea lui în scopuri ş ţ
Etapele ă Fi/ocaliei de la Prodromul, cum se cuvine ă ă ă
a versiunii ş sunt relatate în ă cele mai multe scrieri se aflau în biblioteca
12 Arhim. loanichie ă Vetre de ă ă ed. 2-a, ş 2001, p. 358.
16
Academician VIRGIL CÂND EA
Schitului, traduceri ale lui Ilarion ă excelent ă al limbii eline"13 ş de
"eruditul ă TeodosieJ
4
• Alte scrieri au fost procurate din diferite ă ţ ale Sfântului
Munte: de la ă ă Vatoped (manuscris provenit de la ş românesc ţ
de la colibele ţ români, de la ş de ă mare a Cuviosului ieroschimonah
Nifon Ionescu, întemeietorul Schitului Prodromul (manuscrise aduse de la ă ă
ă Textele cu ţ ă de ă au fost traduse din ă de Aristovul monahul din
Marea ă în greaca ă apoi în ş de monahul medic Ignatie ă
din Schitul Ivirului
J5
, iar Predoslovia ş biografiile scrise de Cuviosul Nicodim Aghioritul
au fost ă ă de ă ţ din Schitul Prodromul Chiril Lambrino, bun elenist, care a
comparat ş traducerile mai vechi cu originalele în greaca veche, completând unele texte
cu "capetele ă
ă Filocaliei de la Prodoromul se temeau ă "nu vom avea fericirea de a
o ceti în ţ le ce ă cere", [i.e. cuvenite, dorite]. O copie a fost ă episcopului
Gherasim la ă Este aceea pe care a consultat-o ă Dumitru ă
amintind-o în Cuvântul Înainte al versiunii sale: "La traducerea primului volum din
Filocalia ă ă ă la sfântul Maxim ă inclusiv) am avut ă
ş traducerea episcopului Gherasim Safirin, procurându-mi o copie ă manuscrisul de
la ă ă ă Traducerea am ă ă textul grec. Versiunea episcopului
Gherasim Safirin ne-a fost numai un mijloc auxiliar, folosit mai ales la locurile obscure,
pentru a vedea cum le-a ţ ş el"J6 . Din ă Filocaliei de la Prodromul
reiese ă ă episcopul Gherasim asistase pe ă ei doar pentru ă
ă Aristovul monahul. El ă se ş încurajase ă Filocaliei
ş carte atât de ă ţ sale spirituale, ş ca ş ţ ă primise
un exemplar dactilografiat, acela de pe care ş procurat o copie ă ă
convins ă traducerea fusese ă ă de episcopul ş
Fi/ocaUa de la Prodromul are intercalate ş texte în plus ţ ă de ţ ţ ă
Cuvântul despre dumnezeiescul nume Iisus (plasat ă fragmentul din ţ Sfântului
Pal ama) pare ă fie luat, cu mici ă din Minei, sinaxarul zilei de 1 ianuarie, iar
1.' Despre ă ţ v. studiile prof. N. A. Ursu ş dr. Valentina Pelin în volumul Românii În
reÎnnoirea ă Sludii Închinate Cuviosului Paisie de la ţ la bicentenarul ă ş
sale, 15 noiembrie 1944, publicate sub îngrijirea lui Virgil Cândea, ş 1997, p. 39-82 ş 83-120.
1" Despre Teodosie monahul din ă ă ţ ş vedenia lui, v. Diac. Prof. Ioan Ivan, ţ
Cuviosului Paisie de la ţ ş 1997, p. 113-116. Demonul care i s-a ă lui Teodosie la trei
ani ă ă ş Cuvios ului Paisie i-a spus acestuia ă ş ţ murise, dracii nu ă ă
ă ă pentru ă "au întrarmat ţ [pe] ucenicii ă cu cele mai tari arme ă ţ ă
degrab ş de acelea ă voi ă ă le voi ă ş ă aceea ă voi odihni!". O mare parte
din biblioteca ă ă a ars în 1862, cum îi vestise demonul: "Blestematele terfeloage de ă ţ
arde-le-ar focul!", iar multe manuscrise patristice le-a luat apoi Ministerul Cultelor.
15 Sihastru ş duhovnic, din Chilia Sf. Gheorghe de pe ş ă ă Iviron, v. loanichie ă
op.cit., p. 513.
1" Filocalia, trad. de Dumitru ă red. Rodica Pandele, voI. 1, ş Editura Humanitas,
1999,p.II-12.
Filocalia În literatura ă veche 17
Prosopografla lui /isus Hristos (Epistola lui Lentulus ă Senatul Romei) ca ş
Istorisirea despre chipul Maicii Domnului (la începutul manuscrisului) sunt texte comune,
prezente în multe ă ţ religioase ă ă

.
Din izvoare ş sunt ş Cuvântul al doilea din epistolele ă monahi al Sfântului
Ioan ă de Aur ş fragmentul din ţ Sfântului Nifon
1H
(intercalat ă Cuvântul
pentru trezvire al lui Nichifor din ă Celelalte adaosuri provin din literatura
trezvitoare în limba ă Tipicul ţ nevoitoare al sfântului Nil Sorski, ă ţ ă ă
ă a omului celui ă a sfântului Dimitrie Rostovski, cele trei
predoslovii ale ţ Vasile de la Poiana ă ş ţ ş la cartea lui Nil
Sorski, cu care se încheie Filocalia de la Schitul Prodromul. ă ei nu ă ă
intercaleze între vechile texte ascetice ş unul foarte nou, tradus din limba ă al ă
Ioan din Kronstadt decedat în 1910, a ă carte ţ mea Întru Hristos ajunsese în
anul 1899 la a cincea ţ
În ţ ă de scrieri ascetice ş mistice, Filocalia de la Schitul Prodromul
face ă între opera ş paisiene din ă ă ţ ş traducerea ă
ă Marele teolog a cunoscut ş ţ vechile versiuni ale scrierilor filocalice ş
ţ Ia ele ne ă în mai toate introducerile la autorii din traducerea sa, ă
potrivit normelor ş ţ moderne, pe ă de ţ critice ale operelor patristice, cu
ample comentarii care le limpezesc mesajul ş Într-o ă ă cititorilor de azi.
ă ă avea acribia savantului ş ţ teologului pentru operele ă ţ
neptici, dar în ş timp respect pentru cititorii ă "În traducere, ă dânsul, am
ă ă folosesc, pe cât s-a putut, un vocabular ţ de ţ ş nu prea ă de cel
original. Dar în unele locuri am recurs ş la câte un termen mai nou, de dragul preciziunii"19 .
Readucerea Filocaliei în literatura ă ă ă meritul ă necontestat.
Fi/ocalia de la Prodromul ne pune ă în contact cu o ă a scrisului teologic
românesc în care limba Bibliei, a ă ţ liturgice, a hagiografiilor ş scrierilor patristice a
fost mult timp ş Cititorul va constata ă româna secolului al XVIII-lea avea o
terminologie ă ă ş ţ ă care permitea ţ ă a scrierilor
trezvitoare ş eficienta lor folosire pentru ş treptelor anevoioase ale ă ş
Interesul pentru româna ă manifestat de ş în ultimii ani 20 ă ş viitoarele
17 ă Epistola ş Chipul Maicii Domnului se ă în manualul de ă al lui Dionisie
din Fuma.
1< CL Neo/! eklogiol1. ţ 1803, la praznicul sfântului Nifon patriarhul Constantinopolului, II
august.
IY Filocalia ă voI. I, ed. cit., p. 12.
CI) Cf. studiile lui Gh. Chivu, ţ ş ă ţ asupra limbii ş actuale,
ş 1997, Liviu Onu, Terminologia ş ă ş istoria limbii române, ş 2000 ş
revclatoarea ă de doctorat a d-nei Lia Brad Chisacof, Probleme ale contactului dintre ă
ş ă la ş secolului al XVIII-lea ş Începutul secolului al XIX-lea, ş 1998.
În ă un Lexicon grec ş român ă alfabet din 1796, ă ă a celui folosit de
ă ş paisiane.
18 Academician VIRGIL CÂNDEA
ţ critice de opere filocalice în traduceri vechi. Publicarea unui corpus de texte neptice
ca cel de ţ ă se va dovedi atunci deosebit de ă acestor proiecte menite ă valorifice
un capitol al scrisului românesc pe nedrept neglijat de istoriografia ă ă Pentru
asemenea ă ţ editoarea ă ţ de ţ ă a preferat ă publice Fi/ocalia de la Prodromul
în forma sa ă ă ă ţ sau ă
Dar dincolo de valoarea sa ca document lingvistic, cartea de ţ ă este act de ş ţ ă
pentru ă de ă ă de la ţ ş Prodromul ş ă ă ă ă iubitori lor
scrisului românesc vechi. ă ţ asupra vechii traduceri a Filocaliei ş cea
ă ă de carturarii paisieni ş ă la bun ă ş de monahii ţ la începutul
secolului trecut pune în ă continuitatea unei nobile ş salutare ţ a culturii scrise
ş
ă ă Maxim ă unele veacuri sunt pentru coborârea lui Dumnezeu
la oameni, iar altele pentru urcarea oamenilor la Dumnezeu"21 . În aceste veacuri se ă
omenirea ă Întruparea Fiului. Iar cea mai ă ă ă ă pentru ascensiunea ă
este Fi/acalia.
Academician VIRGIL CÂNDEA
" Filocalia, trad. D. ă voI. III, Sibiu, 1948, p. 70-71. ă la întrebarea 22 a lui Talasie
Libianul (comentarii la 1 Cor. 10, 17). ă ă Ta/asie sunt ă Fi/oca/iei ş
de ă
ă asupra ţ
Întâmplare ă cum ar spune laicul, un Dar de la Dumnezeu, cum mi se pare mie
ă ţ a Filocaliei de la Schitul Prodromu/ a Tacut ca în ă cu mai bine de trei ani
ă primesc la ă în 1997, un manuscris voluminos de peste 1600 de pagini, pe care mi
le-a adus spre publicare, ă cu o recomandare a academicianului Virgil Cândea, Monahul
Ignatie Marica, pe numele ă Duhovnicesc Ignatie Monahul, de la ă ă Antim.
În vreme ce se corectau ultimele pagini culese din manuscrisul acesta împlinit la
Prodromul, au început ă se publice, rând pe rând, volumele FUocaliei într-o ă ţ
a traducerii ă Dumitru ă '.
ţ acestei versiuni contemporane purtând pecetea ă ţ ş culturii ă
ă m-a Tacut ă amân o vreme editarea manuscrisului ţ pe care-l primisem,
ă tezaur de ă ş gândire ă ş în ş timp, mi-a ă ţ
alegerea mea ca scriitoare ş filolog, de a publica o ţ ă a Fi/oca/iei ş într-un
timp ă la începutul secolului XX, cu ă ă ţ veacului întru care ne ă
cum ă scris în ă ă oarecare de pricina ă ş ă ţ
ă ţ ă ă ă în antologia ă ă în secolul al XVIII-lea de Sfântul
Macarie, Mitropolit al COlintului ş Sfântul Nicodim Aghioritul ş ă apoi "pe ş
la ţ în 1782 avea ă ă ă la versiunea ei ă în limba ă
ă i s-au mai ă ş alte texte ale ă ş îndumnezeirii), o cale ă
pentru ă ş devenirea limbii ş ă ţ sacre ş Nu vom mai relua ă
cale a învrednicirii, ă în studiul ce ţ ş ţ de ţ ă bazat pe o ă
ş a ţ FUocaliei în cultura ă ş nu în ultimul rând, pe ceea ce
latinii numesc bonitas verborum, arta cuvintelor bine alese.
* Filocalia, traducere de Dumitru ă voI. 1, ş Humanitas, 1999. Redactor Rodica Pandele.
Prima ţ a Fi/ocaliei ă din ş de Prot. stavr. Dr. Dumitru ă profesor la
Academia ă ă a ă la Sibiu în 1947-1948, la Institutul de arte grafice "Dacia
ă S.A., voI. L cunoscând rapid o a doua ţ "înainte de a purcede la publicarea celorlalte
volume". Titlul primei ţ a traducerii publicate de Pro!. stavr. Dr. Dumitru ă era F1LOCAUA
SlIU culegere din scrierile ţ Pctrinri cari amIii cum se poate omul ţ luminll ş ş
ţ ă ă la Harisma, în 1993 (noi am consultat ţ a IV -a) În traducerea Preotului Profesor
Dumitru ă Membru al Academiei Române, se ă F/LOCALlA sjinlelor ţ
ale ş
20 DOINA URI CARIU
Pentru iubitorii limbii române ş cercetarea documentelor ei lingvistice de ţ ă
editarea Fi/ocaliei de la Schitul Prodromul va reprezenta o ă ţ ă în ţ
unei deveniri unitare din care nu poate lipsi principala zidire din ascetica ş mistica ă
Un exces de zel a uneia dintre ă textului adus de la Muntele Athos a ă
ă primesc primele o ă cincizeci de pagini într-o versiune ă la zi" cu transcrieri
"corectate" ş cu o "remodelare" a morfo-sintaxei ş vocabularului conform gramaticii ş
lexicului din zilele noastre. ţ acestui hibrid "actualizat" în corpusul genuin al
manuscrisului cules pe computer, a devenit, ă un argument, poate cel mai întemeiat
legat de pierderile pe care le-ar fi pricinuit o ţ ă ş ă
"Corpul ă a fost expulzat în pofida ţ lui în memoria ş
Drept care am ales calea reproducerii integrale, ă ă ă ă ă sau corecturi
în ă ă ă de întemeiere, pe care o ă Filocalia de la Schitul Prodromul.
ţ de ţ ă în ă volume cuprinde versiunea ă ă în diferite
etape, a Filocaliei ţ "pre-scrise" (copiate ş dactilografiate), ş duse la bun
ş la ,,5 ianuarie, anul I\1ântuirii 1922", "cu ajutorul lui Dumnezeu Celui Întreit Sfânt",
cum citim la finele manuscrisului. O ă ţ de traducere ş retraducere ă i se
ă versiunea unor texte mai noi ş introducerea în ă a unor autori ş titluri ce
ţ scrierilor filocalice, încheie un orizont al ă scrierilor trezvitoare pre limba
ă având ca "scopos", - cum citim în Filocalia de la Prodromul - ă ţ de
patimi, ă ş ă ş ă inimii ş a ţ Opera aceasta ă ş
ă ă de ă din ă ă ş ş întins un ă de pod
exemplar în osârdia monahilor ă de la Prodromul.
Iar podul acesta Întins peste ă veacuri se ă a fi, ă ziditor de ă ş
de oameni, în ă ă ş
Pentru cititorii care nu vor putea consulta direct manuscrisul de la Prodromul, dactilografiat
ş legat în ţ tomului de 1614 de pagini, vom face cuvenita lui prezentare.
Manuscrisul Filocaliei de la Prodromul care se ă pentru prima ă acum în
ţ de ţ ă ă 80 de ani de la încheierea lui se ă sub forma unui volum având
dimensiunile de 15,5 (16) x 23,5 (24) cm ş este un tom masiv care ă cele 1614 pagini
dactilografiate ţ ă ş numerotate cu cifre arabe ş cu litere, pagini cusute cu ţ ă
între ţ cartonate, ţ de piele ă cu striuri.
Textul propriu-zis care ă scrierile filocalice ale ţ ă ţ de la SÎantul Antonie
cel Mare ă la ă Ioan ş * (Ioan din Kronstadt, care a ă ă la
1910) ă ş ă printre titlurile ş autorii din ţ ţ ă piese de ţ ă
în scrierile filocalice din literatura ă ă ă ă din izvoare ş ş Filocalii
slavone (Sfântul Nil Sorski ş Sfântul Dimitrie Rostovski).
Întregul material ce ă ş ă tomurile Filocaliei ş se încheie la pagina
1421 a manuscrisului. "La urma acestora" - cum se spune într-o Nota bene ă cititori
(Spre ş ţ ă -, ă ş ă ţ de la 1922 ne previn ă au ă ş
* La Tabla ă de la finele manuscrisului numele este dat Ioan ş La colon titlu, pag.
1589 a manuscrisului numele este dactilografiat ă Ioan ş
ă asupra ţ 21
ă "cuvinte" (texte, n.n.), "a oare ă ţ ş ă ai Bisericii ă ă
precum ş a ă ş ă ţ Români, ca cele ce privesc tot spre un scopos":
Cuvânt pentru numele Iisus, Chip de luare aminte al ă de ă Calist,
Patriarhul Constantinopolului, 18 capete ale Sfântului Marco Pustnicul, o scriere ă
un text Din ţ Sfântului Nifon din Ţ un text din cartea Chir Hariton, Pentru
gândurile hulii. ă ţ ă ă a omului ă a Sfântului Dimitrie
al Rostovului (Dimitrie Rostovski), cele trei predoslovii ale ţ Vasilie de la Poiana
ă la Sfântul Filofteiu, Sfântul Grigorie Sinaitul; ţ la Cartea lui Nil Sorski ...
Manuscrisul Filocaliei de la Schitul Prodromul se încheie cu ă Ioan ş
(Kronstadt) ş textul acestuia cu titlu interogativ Cu ţ ţ ă este a avea cineva ă ă
Tot din ţ ă ă mai fac parte textele de o ă valoare din ţ
Paisie ţ ş din Sfântul Ioan ă de Aur.
Cele 1594 de pagini sunt numerotate cu cifre arabe din care 1590 este ă ş 1504 care
ă tot ă apare ă ă cu linii diagonale, violet ş cu o ă ă de ă pe una
dintre ele ă cetitorule". Manuscrisul nu este numerotat cu cifre arabe de la început. Primele
5 file, numerotate în ordine ă de la a la e, doar pe ţ ă mai ă 10 pagini, fiind
urmate de alte file numerotate cu litere de la e la g, care mai ă 6 pagini. O eroare de
numerotare mai ă ă de pagini al manuscrisului, paginile 213 bis, 214 bis, 215 bis
ş 216 bis, deci ă alte patru pagini în plus. Tomul manuscrisului legat în ţ cartonate
negre are în total 1594 + 10+ 6 + 4 pagini, respectiv 1614 pagini. Din acestea ultimele 4 sunt
reprezentate de o ă ă ă de ţ ş materialul ce compune cartea de
ţ ă ă ca un tabel cu numele, autorul ş titlul scrierii ă precum ş pagina la
care se ă în manuscrisul Filocaliei numerotat precum l-am descris.
Manuscrisul Filocaliei de la Prodromul a fost dactilografiat foarte îngrijit, ca o carte,
pe hârtie ă ţ (are o ţ ă ă ă cu o hârtie de Biblie) de culoare
ă ă ţ ş cromatic, cu mici pete ş de ă ş de la foaia de indigo,
ş de la trecerea timpului). ş a fost adeseori citit ş ă paginile nu sunt ţ
ş sau deteriorate iar elasticitatea hârtiei i-a fost un aliat, cu ţ ă În plus
ă calitatea cititorilor ş preocuparea de a ă ă carte-manuscris în bune
ţ de-a lungul timpului. Grija ţ ă de ă obiectului în sine se vede ş din
"bandajele" de hârtie ă ă sau ocru lipite la marginile paginilor ş la cotor, ca
un fel de ă ce trebuie ă protejeze pânza textului.
Aceste bandaje ţ apar ă la pagina 28. Este partea din manuscris cea
mai ă de vreme, ş pare ă fi suferit un accident (apa? umezeala?) care a ă ş
umflat oarecum textura hârtiei. Cele peste 1600 de pagini sunt legate ş cusute cu ţ ă
între ţ le negre, deja pomenite.
Numele autorilor ce au ă antologia ă de la ţ e scris cu majuscule cu folie de
aur ş a fost ş în partea ă a copertei întâi unul, sub altul. Pe primul rând citim
SFÂNTUL NICODIM AGIDORITUL, pe rândul al doilea MACARIE DE CORINT,
ă ă precizarea c-ar fi ş acesta Sfânt al Bisericii Ortodoxe. În centrul copertei, cu litere mari
ş un font apropiat de acela de pe ţ ţ noastre, e scris în relief cu litere îngropate ş
22
DOINA URICARIU
folie de aur, ţ ş ă FILOCALIA, iar jos la baza copertei, în locul r('zervat editurii e
ă tot cu majuscule, cu folie de aur SF. MUNTE ATHOS 1911-1922, pe ă rânduri.
O ă ţ este dactilografierea paginilor cu culori diferite: negru, mov-ciclamen,
albastru-verzui, ş albastru ă cum ă Filele numerotate sus, centrat, cu creionul de
la a la e, pe ţ ă nu ş pe verso, au fost dactilografiate cu albastru-verzui. Filele numerotate
cu creionul de la ela g inclusiv, numai pe ţ ă sunt dactilografiate cu mov-ciclamen. Paginile
de la ă cuvântare despre capetele Sfântului Antonie, numerotate cu cifre arabe de
la 1-83, unde începe Sfântul Marcu Pustnicul, sunt dactilografiate cu ă ă ş indigo
negru. De la pagina 84 la pagina 216 textul este dactilografiat cu albastru-verzui. ă
paginile 213 bis - 214 bis - 215 bis ş 216 bis ă de la ă ă dactilografiate cu
negru. Colon cifrul apare dactilografiat cu cifre arabe de la pag. 1 la pag. 513.
De la 213 bis la 352 inclusiv textul este dactilografiat cu negru, De la 353 la 514, textul
apare cu litere mov-ciclamen.
De la 514 la 1586 numerotarea se face cu creionul, cu cifre arabe scrise la extremele de
sus ale paginii, stânga, dreapta. De la 1 027 la pagina 1138 cifra paginii apare ş cu ă
ş ă iar textul este dactilografiat cu mov-ciclamen. De la pagina 11391a 1244
inclusiv textul e ă la ş ă cu albastru-verzui. De la 1245 la 1318 cu mov-ciclamen, de
la 1319 la 1425 cu negru. Pagina 1425 este ă 3/4 cu negru ş o ă cu
albastru-verzui, la ă De la 1245 la 1500, dactilografierea ş litere albastru-
verzui. De la 1501 la 1589 ş ultimele 4 pagini textul este scris cu mov-ciclamen.
Textul Filocaliei de la Schitul Prodromul este dactilografiat cu 48 de rânduri pe
ă des, compact, cu o ă a paginii ă În întreg volumul, care se ă
ca un manuscris-carte, colon titlul ş colon cifrul sunt scrise la partea ă
Dactilografierea ş legarea paginilor prin coasere ş lipire s-a Tacut cu mare ă astfel
încât oglinda paginilor ă simetria, rândurile se Întâlnesc ă ă ă ş ţ
pe o ă ă iar rama ă ă pentru margini ş cotor este ă ă includem
ş ă pentru colon titlu ş colon cifru.
Colon titlul ă de ă numele Sfântului ă pe ambele ă ţ ale filei, dar în
câteva cazuri, pe paginile ă ă ţ ă ă nume titlul scrierii: Macsim ă Suta 2
Teolog. Dactilografierea ă la numeroase ă neunificate în cazul trimiterilor Ia
Sfânta ă pe care le-am ă ca atare (Mateiu dar ş Mat. pentru Sfânta Evanghelie
ă Matei, Luc. ş Luca pentru Sf'anta Evanghelie ă Luca, Sir. dar ş 1s. Sir. pentru Cartea
ţ lui Iisus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul ş 2Leg. pentru Deuteronomul. Corinteni este
prescurtat Kor. în manuscris. Am optat în ţ de ţ ă pentru transcrierea Cor. Am ă
în schimb prescurtarea Kap. sau K. indicând diverse capete din Scrierile ţ ă ţ
Am scris cuvintele întregi, ţ la ă D-zeu pentru Dumnezeu, ş
pentru ş 1S. Hs. pentru Iisus Hristos, D-l pentru Domnul. Am corectat trimiterile
de câte ori a fost cazul, ţ în notele ce reproduc citatele din text, versiunea acestora
în Biblia ă în anul 1982*. Am optat pentru ă ţ a Sfintei Scripturi care repro-
* Sub îndrumarea ş cu purtarea de ă a ă IlJSTIN, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, la Editura Institutului Biblic ş de Misiune a Bisericii Ortodoxe
Române, ş 1982.
ă asupra ţ 23
duce textul Noului Testament din ţ 1979 ş textul Vechiului Testament din ţ ă ă
în 1975, având în vedere ă ă ţ de ş de secol XX are la ă ţ din 1936
ă de Gala Galaction ş Vasile Radu ş episcopul din acea vreme Nicodim Munteanu
care au folosit textul Septuagintei pentru Vechiul Testament confruntând ş originalul ebraic.
ţ din 1936 a Sfintei Scripturi este ă de aceea din 1914 ce va fi fost ă în
ultimele traduceri. Stabilirea surselor folosite pentru revizuirea ă a unor citate din
texte va putea indica o cronologie a traducerilor, confruntând citatele cu Biblia de la ş
din 1688 cu Noul Testament de la Belgrad de la 1648, cu Biblia de la Blaj de Samuil Micu
(Clain) ă la 1819, la Petersburg, la ţ Mitropolitului Gavriil ă cu
Biblia de la ă (1854-1856) sau aceea de la Sibiu (1856-1858) cu un text revizuit de
Mitropolitul Andrei Ş Asemenea analize ă cu cercetarea bibliotecii Schitului
de la Prodromul ş a celei de la ţ vor putea da ă ă pe care ni le ă
stabilirea cronologiei ş identificarea ă lor.
Volumul-manuscris este ţ de 55 de ţ portrete de ţ scene biblice (mai
ţ ce au fost decupate din ţ ş ă ţ religioase ori au fost, la origine, ţ
ă Aceste ţ folosind policromia, 4 culori plus bronz sau ă ă bronz aurit, alb-
negru, alb-albastru, ş sepia sunt completate de câteva desene de ă în creion ş ţ ă
(cu ă sepia) Între care cel mai spectaculos este desenul în creion ş ţ ă
reprczentându-I pe "Cuviosul Paisie ţ Monasterii ţ ce apare la pagina
1458, înainte de Scurta Cuvântare despre Cuviosul Paisie, ţ ă ă ţ
ă din precuvântarea la cele 14 trimiteri ale Sfântului Apostol Pavel.
ş sunt cele trei desene ş ţ folosite pentru a da o reprezentare
ă ă de la pagina 1079, la Sfântul Grigore Pal ama (Capetele 13 "fie
sfera ă ă ă care e sub ă ABCD ş ă ei se aduce
alt ocol... sfera acestei EFGH) ş paginile 1394 ş 1395 (A anonimului Cuvânt minunat)
unde prin ă "scriem ş ţ ă ă "Dumnezeirea unui ă ..... lui Dumnezeu" sau
avem ă spre mai ă ţ ă "patru zic eri ş ş ă ş
ce ă ă ş ă ă cumpene de eresuri protivnice între ş la ă ş la eres,
ă de un rang ş ă ă la ă ă În afara ţ despre care s-ar
mai putea scrie ş alte ă poate în ţ la aceste volume, trebuie remarcate
ă cu creion negru sau ă (mai rar), de câteva ori cu creion albastru, de
câteva ori cu ş (o ă apare scris HAR, cu majuscule). Acestea ă sau
ă sintagme, cuvinte, câteva paragrafe, sau ă conturul literelor
dactilografiate ş ş sau greu Iizibile din textul propriu-zis, re scriu câteva litere sau
cuvinte la capetele ş începuturile de rând, uneori peste "bandajul" de ţ ă ă ă
ce s-a lipit, acoperind ş din marginea dactilogramei.
Tot cu creionul se scriu câteva note de subsol, ţ ţ mici comentarii,
unele probabil ale cititorilor monahi sau nu. Tot cu creionul mai sunt scrise diferite colon
titluri Suta a treia pentru dragoste, Cuvânt pentru ă Cele 226 capete,
Duhovniceasca Lege, Pentru dreapta ă Pentru cele 8 gânduri, Pentru
ş patimi/or, Cuvânt pentru ş corecturi ă mai ales în prima ă de
pagini care ă impresia unei ă a manuscrisului pentru tipar. Când? Pentru ce
24
DOINA URI CARIU
ă Nu ş La pagina 1422 este scris de ă cu pixul albastru (când? de cine?)
un text ce ă ă pagina intitulat Studiul Duhovnicesc pe care l-am cules ş este
prezent în ţ ă ă ţ "asta nu face parte din Filocalie."
Uneori linii orizontale trase cu creionul despart capetele.
Cu creionul sau cu ă sunt desenate vestmintele unor ţ în completarea
ţ sau pentru a reprezenta aura pe ş ţ ă ţ cu un cerc perfect,
când e trasat cu compasul, mai tremurat, când intervine ţ cu ă sepia, de
ă Între ş desenate se cuprinde ş Scara Sfântului Teofan de la pagina 609.
La pagina 38, ultimele 7 rânduri au fost ş cu creion violet, cu ş ă repetate,
tenace, aproape violente, ă le studiem ductul, iar dedesubt, cu creionul negru, de ă
ă citim o ă de ă "Vezi ş la Pedalion pag. 49 unde pe larg ă pricina pentru
ce Monahii nu ă ă carne".
Revenind la valoarea de document lingvistic ş de tezaur de ă expresivitate
care ne ă în FilocaZia de la Prodromul ca scriitori, ca ş ca iubitori ai
limbii române nu putem omite valorile morale ş spirituale multiple ale Cuvintelor (echivalent
vechi pentru Text), cuprinse în ă ţ ă ş ă prin multipla ei ă
ş deschidere ă cititor. Lumea ă a accentuat ostentativ retorica ş poietica
scrisului, pe linia ă ş ă în paginile FilocaZiei, carte de ă ţ ă ă a
trezvirei, ă ş înDumnezeirii, din care nu lipsesc valorile ă interactive,
ţ ş training-ului autogen, intertextualitate a, psiho-drama ş autoscopia.
Toate aceste valori (mai ţ ţ ş nombrilismul ă al omului modern ş
ă de sine) ă în Filocalia, pilduitoare ă de sine ş ţ ale plenitudinii în
smerenie, ş ţ ă
ş în ă citatele din text cu notele din subsol care extrag din ă ă
ţ contemporane, am oferit cititorului o ă ă ă ă ă
ă în lumea comparatismului ş a arheologiei textuale ş intertextuale.
ţ de a pune ţ ă în ţ ă aceste citate (din care multe ş au o rostire aproape
ă În Biblia de la 1688, de la ş e pilduitor, în ordinea unor ă ţ
culturale. În plus, editarea textului conform cu manuscrisul, departe de a ţ nostalgii
arhaice ş o nevoie de reîntoarcere la expresionismul ortodoxismului ş gândirismului româ-
nesc, corespunde, în cazul de ţ ă ş în particular, unor ă ţ ş nevoi de exemplaritate.
Când am scris, la vârsta de 18 ani, volumul meu de debut în poezie ă citisem
Biblia, nu ş textele isihaste ş cuvintele ţ ă ţ Când am scris acea poezie
ă ă ă de adânci ă cum a definit-o Geo Dumitrescu, nu ş ă
versurile mele erau în felul lor ş ă Ş nu am ţ ă ă ă vreme de
ş ani cu cenzura care-mi cerea ă scot de peste tot din volum cuvântul vindecare ş
ă ţ la titlul ă ţ ă ă gândeam doar la poezie ş taumaturgie, într-o
lume care a rupt tot mai mult limba ş poezia de ă ş de smerenie.
Nu cred ă cititorul modern al Filocaliei poate ă indiferent la marea ţ ş
lege a ă ţ umane ă ă de care nu poate începe înDumnezeirea '. Iar ă ă
* Acest cuvânt e scris cu majuscule la interior, în tot manuscrisul.
ă asupra ţ 25
gândesc la limba ă ă care a "dezvoltat", de-a lungul ultimei ă ă ţ
de veac, ş acea ă ă de lemn sau de ş cum mi se pare mie, sau ă
refuz limbajul folosit de media, ţ de ă kitsch ţ nu pot ă nu le
opun tuturor acestor cazuri ale pierderii ş ă în ă ş vulgaritate, Marile Texte.
Marile Texte ş au rostul lor proteguitor în lupta cu aceste Ersatz-uri de ă care ne-au
asaltat ş ne ă auzul ş ţ reflexele umane ş morale, acea ă ţ ă
ş ă Limba ă se poate vindeca în ţ propriei "epifanii" pe care o descoperim
ă ă ş ă ă ş ă în straiul lingvistic al Filacaliei de la Schitul
Prodromul. Textul întreg al acestui manuscris ş are precum orice zidire ă menirea
de a purta o solie. În cele 40 de capete pentru Trezvire, ă de la Sfântul Filoftei
Sinaitul " citim despre ă ţ pomenit ş de Sfântul Ioan ă de
Aur (Ioan Chrisostomos).
Monahilor de la Schitul Lacu, unde s-a ă acest manuscris al Filocaliei ş celor
ce au împlinit versiunea ă în limba ă ş au prescris-o între anii 1911-1922 li
se ă acest volum, lor ş celor ce ş lacut din ascultarea legilor ş o mai
ă ă lege de ascultare a binelui ş frumosului din omul din ă ş din ă cel
care vede trezvirea drcpt calea ce duce spre ă ă ţ "cea ă nostru ş cea ce
va ă fie ş care "se ă ă unei ferestruice luminoase prin care Dumnezeu plecându-se
se ă ţ noastre.
ţ editorului a fost ă nu ă nimic ă ă ă din textul manuscrisului.
ă ş ţ cu credibilitate sau ţ ă
ă ş ă ţ cu ţ sau reflexivitate?
ă schimbi tectonica frazei, ţ verbale ş ă intervii pe textul original cu alte
asemenea unelte ale unei eonvertiri moderne?
Nicidecum. Am ales ă ă ţ Cititorul are în ţ lui o mare carte de
ă ă în limba ă Citindu-i frazele, pildele, ă predosloviile, cuvintele,
poate repeta comentariul din Scurta cuvântare spre capetele Sfântului Antonie: "atâta
mândrie ş folos se face celor ce citesc", ă ţ se ă întru dânsele ... ă
ţ ă curg dintr-însele ... cât ă ş bunul ă ... ţ aceasta, ei ce vor gusta
mierea aceasta, cu gâtlejul cel gânditor al ţ
Filocalia, În straiele manuscrisului de la Schitul Prodromul este o ţ Îl ă ă pe
cititor ă descopere binele ş frumosul din aceste texte, ă ş unic arhipelag al literaturii
isihaste. Un ţ kalokagath6n ţ ă literaturii sacre ş ortodoxismului se ă
cititorului, acum la ş anului 2001, în zilele ce apropie ş lui Iisus Hristos.
Dr. Doina URICARIU
New York, decembrie, 2001
• ă ţ Vasilie de la Poiana ă din România ,.i-a racut o înainte cuvântare pe care au ă ş
grecii în ă apat1e",
FILOCALIA
ă Iubirea de Bine
[înt
ş
a
ţ Trezviri
ă ă ă
De la ţ ş de Dumnezeu ă ă ţ ş
de
Fericitul Întru pomenire
Ă NICODIM AGlllORITUL
Pentru:
Cele despre Lucrare ş Privire,
ă Filosofie,
a ţ ă ţ luminare ş ă ş
* Pagina de ă a Filocaliei de la Schitul Prodromlll cu care se deschide manuscrisul. ş numele lui
Macalie de Corint. În a doua ă a paginii de ă s-a lipit o ţ color reprezentând Cina cea de ă
Înainte cuvântare
la ă carte "F1LOCALIA ", ţ Întâi ă ă
[la] ţ la anul 1782 [pe] ş
DUMNEZEU firea cea prea ă ă ş ă cea mai presus de ă ş ă ş a
tuturor ă ă ţ ă ş ş ă ă începere, foarte bun, prea ă ş Din ş mai
înainte ă ă de cugetare, Dumnezeire, spre a înDumnezei pre om, ce despre
acesta dintru început întru sine mai înainte puind scop osul " în vremea care bine au voit pre acesta
îl ş ş Ş din materie ă trupul luând, iar de la Sine sufletul într-Însul Pllind, ca pre o lume
oarecare mare, prin ţ puterilor ş a ş În lumea cea ă l-au pus, ă de ă a
ţ zidirI, ş ă al celei gândi te, dupre Marele în Teologhie Grigorie. Ş ce alt este, decât
o statue cu ă ş ă de Dumnezeu ă ă de toate harurile? Pe ă aceasta ş
dându-i legca poruncii ca o cercare a de ş ă a-l slobozi pre el pe viitor a ş
precum ş Sirah zice "L-au ă pre el în mâna ă (sfatuluI) ă (I.Sir.4.2 l ) I ş ă ă lui
ă ia cununa, ca dupre cinstirea de Dânsul a porunciT, ă ă Ipostatnicul Dar al
ÎnDumnezeirei, Dumnezeu ă ş de ă ă în veci ă Dar ă O!
rea ş ş a zavistiei! nu suferea acesta în fapt a veni, ă vechii ă ă ţ Ş ajungând
ş precugetând, ş împrotiva Ziditorului ş împrotiva ă precum zice Sfântul Macsim, ă ca
ă nu ă ă cu totul ă puterea cea dupre lucrare, prea ă a ă a zidirei omului;
Iar al doilea, ca ă nu ă ă ă ş unei asemeni mai presus de fire slave dupre înDumnezeire; Cu
ş vicleanul ş ă pre ă or, l-au ă prin bune ă sfaturi a ă ă ă
de ţ ă ă Val! ş de Dumnezeasca ă l-au ă ţ Ca un Olimpicesc ţ i s-a
ă Întru sine ă este, ă au putut ă ă împlinirea Sfatului celui mai Înainte de veci!
ă ă dupre ş Proroci, "Sfatul lui Dumnezeu cel ă spre înDumnezeirea
firei ş -, În vecI ă în gânduri le inimeI lui în neam ş în neam" (Ps. 32.11) ": ă a
PronieI ş a ă ţ cuvintelor care tind la acest scopos ş în veacul de ţ ă ş în cel viitor
ă sunt, dupre ă Sfântului Macsim. Au binevoit În zilele cele mal din ă
pentru milostivirea milei, acest Cuvânt al ă cu ă ă vrând ă a strica
sfaturile Boerilor întunerecului, ş a aduce la ă ş lucrul, despre care au pus sfatul cel bun ş
ă deci cu ă ţ ă prin lucrarea Sfântului Duh ă luând asupra Sa
• scapas, ă a cuvântului "scop", substantiv neutru, din ă "skopas".
, Car/ea ţ lui Iisus. fiul lui Sirah (Ecc/esiasticu/), 4, 21: "Iar de va ă ă îl va ă ă ş va da în
l1lâlllile ă lui". Bihiia sali Sfânta ă ă ă sub îndrumarea ş cu purtarea de ă a Prea Fericitului
ă t IUSTIN, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului SlIlod, Editura Institutului Biblic
ş de MislUnc al Bisericii Ortodoxc Române, ş 1982.
, Psalm ii, 32, II: "[ar sfatul Domnului ă În veac, gânduri le inimii Lui, din neam În neam".
28
FILOCALIA
ă ţ ă ş înDumnezeindu-o; Apoi dându-ne ş mântuitoarele Sale porunci, ş a ă
ă Duh ă ş ă Dar prin Botez, ca o ă ţ ă ă ă ă în inimele noastre
ne-au dat ă dupre Dumnezeescul Evanghelist, "putere" (Ioan 1.12) \ ca, ş ă ă de ţ ă
ale lui porunci, ş ş vârste trecându-le, ş prin lucrarea lor ă întru noi nestâns
Darul, în cele din ă ă rodim, ş FiI ai lUI Dumnezeu prin acestea ă ne facem ş ă ne înDumnezeim,
"ajungând la ă ă ş la ă vârstei plinirei lui Hristos" (Efes.4.l3);4 ă aceasta era
tot ş ş cuprinderea a toatei iconomiei ceiI pentru noi.
Dar vai mie! ă bine este aicea a suspina cu amar, dupre Dumnezeescul ă de Aur, ă cei ce
am dobândit asemenea har, ş ne-am învrednicit de atâta cinste, încât sufletul nostru ă ă ă
mai mult decât Soarele în Sfântul Botez, ă ţ întru Duhul: Ş ă prunci priimim pre
ă ă ă aceasta ă din ş ţ ă iar ce este mai mult din Întunecarea
grijilor ţ orbindu-ne, Întru-atâta Darul În patimi l-am cufundat, întrucât ă ş ă ş
a ă atinge întru noi Duhul lui Dumnezeu, ş de asemenea cu cele ă Pavel ă ă
"cum ă nici n-am auzit de ă ă Duh ă (Fap.14.2);5 Ş ă face ă cu ă ca ş mai
ă dupre Prorocul, când nu începuse Darul nostru. Ci Vai de ţ ă ă ne-au pierdut
ă ş îndeletnicirea ă cea ă ă ţ ă întru cele ţ Ş ă mai minunat aceasta
este, ă ş am auzit cel întru ţ ă Dar, ă zavistuindu-i *, îi c1evetim, ş nici de este
lucrarea Duhului în veacul acesta credem. Deci ce de aicea? Îl ţ ă ţ ă ş Duhul cel Sfânt ă
pre ă de Dumnezeu ă ţ ş ş ă cea cu totul trezvire, ş întru toate luare aminte,
ş ă ţ ş chipul, le descopere lor spre a afla ă ş Harul, cu ă minunat ş foarte cu
ş ş Iar a ă ruga DomnuluI nostru Iisus Hristos FiuluI lui Dumnezeu neîncetat, nu prost
(numai cu buzele). în minte zic, aceasta ş tuturor bine ş doritori este ă ş ă
mintea dupre omul cel ă întorcându-o, ceea ce este ş minunat, ş ă ş întru
adâncul inimei, ă cheme Prea ă Nume al Domnului, ş de la El ă ă ă numai la aceste
cuvinte goale ale ă luând aminte, ş nimic pre ă sau pre ă ă ci cu
totul ă ş ă ă ţ pre minte.
ă pricinele ş ă ş ca cum ar zice cineva, materia, o au din ă ţ ă Domnului
nostru Iisus Hristos, uneori zicând: ă ă ţ lui Dumnezeu ă vostru este" (Luca 17.2 1) 1>
iar alteori: "Farisee oarbe, ă ţ ă ş mai ă ă pe ă ş pe ă pre din ă ş
atuncea vor fi ş cele de ă curate" (Mat. 23.26) 7. Care nu ţ ci despre cel ă om al
nostru ă ţ ă Ş Apostolul Pavel ă Efeseni scrie ş "Pentru aceasta plec genunchile mele
ă ă Domnului nostru Iisus Hristos ... ca ă dea ă putere ă ă ă ţ prin darul Duhului
ă ... ca în omul cel ă ă ă ă Hristos, în inimile voastre (Efes.3.l4) x. Ce poate a fi
1 Sfânta Evanghelie ă Ioan 1, 12: Ş celor ţ L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca ă se
ă fii ai lui Dumnezeu".
, Epistola ă Efeseni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 13: ă vom ajunge ţ la unitatea ţ ş a
ş Fiului lui Dumnezeu, la starea ă ă ş la ă vârstei ă ă ţ lui Hristos".
; Faptele ţ Apostoli, 14,2: "Dar iudeii care n-au crezut au ă ş au ă sufletele ă împotriva
ţ .
• a zavistui (var. "a zavistii") din slavonul "zavistovati" tranz.: a pizmui, a invidia, intranz. "a face sau a ă
intrigi". Academia ă Institutul de ă "Iorgu Iordan", DEX, ţ explicativ al limbii
române, Ed. Univers Enciclopedic, 1996.
(, Sfânta Evanghelie ă Luca 17, 21: Ş nici nu vor zice: lat-o aici sau acolo. ă ă ă ă ţ lui Dumnezeu
este ă vostru".
7 Sfânta Evanghelie ă Matei, 23, 26: "Fariseu le orb! ă ţ ă întâi partea ă a paharului ş a blidului, ca
ă fie ă ş cea din ă
x Epistola ă Efeseni a Sfântului Apostol Pavel 3, 14: "Pentru aceasta, îmi plec genunchii înaintea ă
Domnului nostnI Iisus Hristos".
Înainte cuvântare
29
mai ă decât ă ă Ş întru alt loc ă ş cântând întru inimele voastre
Domnului" (Efes.s.19) Y. Auzi? în inima ă zice. Nu mai ţ ş Verhovnicul aceasta ş
ă când, zicând, ziua va lumina ş ă va ă Întru inemele voastre" (2Pet.l.19) 10. ă
aceasta ca ă tuturor bine ş ş în mii de alte fOI ale Sfintei Scripturi Sfântul
Duh ţ ă cum ă ă cei ă ă cu ă gândire acestora. De ă lucrare
ă ş ş ş ă ă cu dorita împlinire a celorlalte fapte bune, prin chemarea
Numelui celui ă în Duh ă ă cu ţ inimei, ş a fi dupre ş ă lucrare,
patimile ă ă perd. ă foc mistuitor este Dumnezeul nostru" (Evr. 12.29) II ş foc mistuitor al
ă ă ţ ş mintea ş inima câte ţ ă ă ţ ă ş ş întru dânsele ă unesc. Ş când curate sunt
acestea, ş Între ele unite, atunci Mântuitoarele porunci mai lesne ă ă ş atunci rodurile
Duhului ă ă ş în suflet, ş ă adunarea ă ă ţ ă ţ ş Ş ca în scurt ă zic: atunci
mai cu apropiere este ă a ne Întoarce de cel din început ă ş Har al Duhului întru Sfântul
Botez, - nefiind Întru noi din pricina ă scânteii în ş patimilor-, ş ă luminând
ă luminându-se cu mintea, ă ă ş ş ş ă ş de o ă
Deci despre ă lucrare cei mai ţ din ă ţ ă ă ici colea în scrierile lor pomenind,
ca ă cei ce cunosc aceasta fac cuvântul. Iar unii dintre ş - aceasta mai înainte ă
poate acelor din vremea de acum pentru ă mântuitoare lucrare cugetare ş ţ ă
ş lenevirea _o, pre ş ă chip al ş prin oarecare ş metoade, cu ţ ă
tâlcuindu-l, ca pre o ă ă ş ă fiilor ă nu s-au lenevit a ne o da. Care cu multe
numiri o au numit: ş Început a toatd alte de Dumnezeu iubitoare ă ş adunare de ă ă ţ ş
ţ ă ş ţ ă a ă ţ ş lucrare ă ş ă ţ la ă ă privire. Pre aceasta
mai înainte spuindu-o, pre ţ îi ă spre ş ă ă plâng pre cele de aicea, ă
durerea Îmi taie cuvântul! ă cele despre aceasta cu ă ă ţ ă ş ă ş
dupre Ariopaghitul zicând, lucrare, a ş ă ţ nu mal ţ ş a altora, câte despre luarea
aminte, trezvire ş ă cuprind, multe aud. Toate ă ca pre ş trebuincioase
cinstindu-se, mijloace ş organe privitoare Ia ă lucrare fiind, ş ş scopos având spre a
ÎnDumnezei pre om: ă pentru vechimea vremii, pentru rara, cum am zice, ş mai ă date în
tipar, ş acelea au lipsit ş oarecare au ă ş acelea mâncate de molii fiind ş cu totul
stricate, ş ca [sic] cum ă ar fi fost pomenite.
ă ă ă ă ă ş cei mai ţ din noi cu lenevire ă ă ş ă grijesc ă mult
pentru ş le zic, ş ă fapte bune, sau mai bine a zice pentru uneltele faptelor bune, ş
Întru acestea mai tot timpul ţ îl cheltuicsc. Iar a singuruluI lucru ă a ă ţ ş a
curatei ă nu ş cum ă ă de ş ţ ă foarte trec cu vederea. Ş ă ş aceasta în
scurt ş prea dulce lucrare cu totul a lipsi, ş de aceea a ă înnegri ş a ă stinge Darul. Pe ă
acestea ş din unirea ă cu Dumnezeu, ş din lucrarea cea ă ă ă (care era,
dupre cum s-au zis mai sus, cea din început dupre iconomie • ţ ă a lui Dumnezeu, ă care
trebuie ca [sic] ă un scopos cel mai din margene ă privim, ă spre a fi zidirea, ş spre bine
" Epistola ă Efeseni a Sfântului Apostol Pavel, S, 19: ţ între voi în psalmi ş în laude ş în ă
ş ă ş cântând Domnului, În inimile voastre".
'o A doua ă ă a Sfântului Apostol Petru, 1, 19: Ş avem cuvântul proorocesc mai ă la care
bine ţ luând aminte, ca la o ă ce ă ş în loc întunecos, ă când va ă ziua ş ă va ă ă
în inimile voastre",
II Epistola ă Evrei a Sfântului Apostol Pavel, 12, 29: ă «Dumnezeul nostru este ş foc mistuitor».
ţ în mss. dactilografiat trimite ş la paragraful 19 din capitolul 12. Sintagma ă apare în finalul
capitolului 12 ă ş ţ paragraful 29 .
• iconomie, s.f., ă ă care ă "economie", cu sensul de mod de întocmire, de orânduire a
planului sau a ă ţ unei ă ale unei scrieri, ale unei legi etc.; ă ţ DEX, ed. cit., p. 329.
30
FILOCALIA
a fi, ş spre pururi bine a fi, pentru noi iconomia a lui Dumnezeu CuvântuluI; ş ă câte în
vechea ă ş câte întru cea ă cu ă ţ ă s-au lucrat).
Deci precum mai înainte ţ ş din cei din lume ă ş ş ă ţ ş cei ce petreceau în
palaturile ă ă ş cu toate miile lor de grijI ş ţ ale ţ în ş zi întinzându-se ş
îndeletnicindu-se, unul ş ş lucru aveau: ca în ă neîncetat ă se roage, precum pre ţ
ă în istorii; Întru acest chip ş acum din lenevi re ş din ş ţ ă nu numai în cei din lume nu
ă ă ă lucrare) ci nici întru Monahi, care cu ş ă ă ă ţ ă prea ţ ă ă O!
ce ă mare' Ş cu totul greu de aflat! De care ş Iipsindu-se, cu toate ă dupre putere ă ş
fiecare, ş ă durerile cele pentru fapta ă ă nu ă nici un rod. ă ă ă de ă
pomenire a DomnuluI, ş din aceasta împungându-se inima, ş ă ă de a ă ă ţ mintea de tot ă nu
poate a rodi, ă zice: ă ă de mine nu ţ face nimic", ş ă ş "Cel ce ă întru mine acesta
aduce rod mult" ( Ioan 15.5) 12. De aceea ÎmI dau cu ă ă nu este ă ă prin care au lipsit
cel ce petrec cu ţ ă ş ţ ş ă moarte, ş ş ţ sunt cel ce ă mântuesc în vremea
de acum: ci numaI pentru ă ne-am lenevit de acest lucru ă spre înDumnezeire. Iar ă ă a ă
înDumnezei mintea, au zis oareci ne, nu numai a ă ţ dar nici a ă mântui omul nu poate. Care lucru
ş singur auzulUI este foarte ş ă ş este a ă mântui cu a ă înDumnezei, dupre ă
ţ ă ţ ţ de Dumnezeu. ă cea mal de ă ă ă ă ş de acestea ă de
ă ă ţ ne lipsim. ă ă ă de acestea a dobândi ă ş este cu ţ ă
Dar ă cel întru toate ă ă ţ ş cu ă iubitor de Hristos, Domnul Ioan Mavrocordat,
care pre nicI una din cele ă ă ă câte ă spre slobozenia cuvântului sunt: iubirea
de ă iubirea de ă ş alt ţ de fapte bune, carele cu ă ă pentru ş
folos totdeauna ă arde. Acesta zic, acesta, din Darul lui Hristos carele ş ca ţ oamenii ă se
ă ş ă se ă însuflându-se, întru bucurie ă plângerea, deslegând
nedumerirea. ă depuind de ş mijlocul de înDumnezeire, cu tot sufletul, ş ca ă zic ş cu
mâinele ş cu picioarele, ş cu tot chipul ă ă în partea aceasta, precum s-au zis, al
celUI mai Înainte de veci sfatul lui Dumnezeu. O! ce mare ă O! ce ă ă dar cele ce
ă în vremile cele mai dinainte date la ă cele ca în adânc ş întunerec, ş ca în unghiu
aflate necinstite ş mâncate de molii, ş aici ş acolo ă ş ă te; ă cele spre ă ţ
inimei ş trezvirea ţ ş a doua chemare Întru noi a Darului, ă ş a înDumnezeirei, cele ce cu
mare ş ş ă ţ la aceasta, întru una adunându-le, ş ţ nici o ă ş
ă la marea ş prea ă ă prin tipar spre darea la ă vine.
Trebuea dar, trebuea cele de Dumnezeeasca luminare ă ă a ă învrednici tiparului; Ş prin
aceasta ă ş pre cei ă de osteneala prescrierii, ă ă ş pre ş spre
dobândirea ei, ă ş spre dragostea faptei cei ă Ş al prin urmare, O! prea iubite cetitorule!
Prin prea ă ă ţ Domn Ioan, ă ă de ă ş lesne de ş ă ă
carte. Carte, a trezvirei vistierie, ă sufletului, tainica ă ţ ă ă a ă ţ Carte,
a ă cea prea ă în ă a ă ţ spre privire ă ă Raiul ă ţ ţ de
aur al faptelor bune, Carte, de deasa a lui Iisus ă ţ ă ă (cugetare), ţ cea înapoi ă
a DaruluI: Ş în scurt a zice, aceasta cu ă acesta este înalta înDumnezeire, lucru mai presus
de orice, de mii de ori dorit, ş de ţ ani ă ş ă ă dar nu ă Pentru aceasta, dare
ş datorie ă ă asupra ta, dupre tot cuvântul drept ă pentru ă ă de bine ş cel
ă cu ă prin ă întinse, pre Dumnezeu a ruga, ca ş ei ă partea
înDumnezeirei ă ă ş ca cei ce la aceasta s-au ostenit, ei ă din roduri vor culege.
12 Sfânta Evanghelie ă foan, 15,5: "Eu sunt ţ voi ţ ă ţ Cel ce ă În Mine Ş Eu în el, acela
aduce ă ă ă ă ă Mine nu ţ face mmie".
Înainte cuvântare 31
ă ă cuvântului împrotivire, ă poate nu este, zicând, drepte câte ă ă în
cartea aceasta, întru auzul multora ca streine fiind, zicând ă ş primejdie din aceasta ă ă
acestea în scurt ă ă nici noi O! prietene iubite! Cu ale noastre ş ă am venit
a face ă uneltire; ci mal ales ţ pildele, unele ă ale Sfintei Scripturi care ă ă
deosebire poruncesc a ă ruga neîncetat bine ş ş înaintea ochilor pentru totdeauna a
avea pre Domnul, - iar ă lucru este a zice, ă este ceva oprit, de Duhul cele poruncite, sau
cu ţ ă dupre Marele Vas ilie '-; ă ş dupre a ă ţ înscrise predanii: ă de Dumnezeu
ă Grigorie •• de ş poporuluI celui de sub sine ş a pomeni mai mult pre
Dumnezeu decât a ă ă ş Dumnezeiescul ă de aur "', trei cuvinte au ă despre
neÎncetata ă a ţ ş În mii de locuri ale celorlalte cuvinte ale sale, de ş pre ţ îi
ă neîncetat a ă ruga. Ş minunatul acela Grigorie Sinaitul •••• , multe ă ţ înconjurând,
ă mântuitoare lucrare a ă ţ Dar ş ş Dumnezeu prin minune ţ de sus Înger,
acest ă au pecetluit, astupând gura împrotivitorului Monah, precum ă vede la ş ă ţ
ş (Cuvântul cel din ţ SfântuluI Grigorie Palama). Ş ce îmi trebuie mic mai multe a zice
pentru aceasta? Când ş ş care ş în lume fiind ş întru cele ă ă ş petrecând, lucru
neîncetat, precum am zis, o asemenea cugetare ş îndeletnicire având, cu ă ă cuvântul,
ţ din el ă gurele protivnicilor.
Dar ş unii ţ ş s-au ă ce este de mirare? ă din ă ţ ţ cei mal ţ
au ă aceasta, dupre prea priceputul Grigorie Sinaitul. ă eu socotesc ă mai ales, pricina cea
de ă a ş abateri, aceasta este: ă nu Întru toate ă întru ă lucrare ă ţ ă
ă ţ iar nu dintru ă lucrare, ă ă ş ă ă nu fie! ă aceasta ă este, ş prin
aceasta de toate ă ă ă cuvine a ne ruga ă ne ă ş cea dupre Lege ă a lui
Dumnezeu, ceea ce duce spre ţ ă "s-au aflat, zice Pavel, oare ă spre moarte" (Rom. 7.10) 1\
ă nu pentru ă ă s-au ă ă cum? fiind aceasta ă ş ă ş ă ă
Ci pentru ă celor ce o ă supt ă Ce pentru aceasta? ă ne ă ă de
Dumnezeiasca ă pentru ă ă ş ă ne ţ ă ş de o asemenea
Mântuitoare lucrare pentru ă ă ă Nicidecum. Nici de aceea (de ă nici de
aceasta (de lucrare); privind numai la Cela ce au zis: "Eu sunt calea ş ă (Ioan 14.6) 14; Cu
tot ă ş cu ă smerita cugetare, ş cu ş ă tânguitoare ă lucrul. ă cel ce de
ă ţ ţ ş de ă de oameni este ă ă ă ă cea rea a dracilor împrotiva
lui s-ar strânge, nicI a ă apropia vor putea, dupre ă ţ ă ţ ă ţ
Acestea ş fiind, ş a ă ţ ş din toate ă ţ din câte s-au zis, neprinderea întru toate
propuindu-se, la ă vreme va fi chemarea aceea a prânzului ţ a o luoa în mâini, cu
înalta propoveduire a ş ă ţ la Dumnezeasca ă ă cheme pre ţ ţ nu sunt
urat ori de ş ă ă nici ca cei din Evanghelie: ţ boi, mueri pricinuind. ţ
dar, ţ de ţ pâinea ţ ă a ş ţ ş ş ţ vinul cel ce ş
gânditor inima, ă cu totul de cele ţ ş gândi te, pentru înDumnezeirea cea uimitoare
ş ă ţ ă ţ cu ă trezvitoare. ţ ţ ţ ţ ă ş ai ă cel drept
• ţ Vasilie de la Poiana ă Filocalia, voI. II, ed. Ulliversalia, Buc. 2001 .
•• Sfântul Grigoric Palama. Filocalia, voI. II, ed. cit., Buc. 2001.
••• STantul Ioan ă de Aur, Fi/ocalia, voI. II, ed. cit., Buc. 2001.
•••• Grigorie Sinaitul, Filocalia, voI. II, ed. cit., Buc. 2001.
1.1 Epistola ă Romani a S{âmului Apostol Pavel, 7, lO: "[ar eu am murit' Ş porunca ă spre ţ ă mi s-a
aflat a fi spre mOal1e".
'. Sfânta Evanghelie ă Ioan, 14,6: "Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, ă ş ţ Nimeni nu vine la ă meu
decât prin Mine".
32
FILOCALIA
ă ă mirenI ş MonahI, ă cu ă a ă este ă ă ţ lUI Dumnezeii,
ş comoara cea în ţ inimei ă ă ne sârguim a o afla, care este Prea dulcele lisus Hristos;
Ca despre robia ceea de jos, ş de ă ţ noastre ă ne slobozim, ş ă ă ţ ă inima de
patimI, prin neîncetata ş ă chemare a DomnuluI nostru Iisus Hristos, ş a celor ă
ă fapte bune, cele ce ţ ă cartea aceasta.
ţ ă uniI cu ţ ş ş ş cu Dumnezeii, dupre cea ă ă ă a DomnuluI:
"ca ă ţ zicând, una, precum ş nOI una suntem" (Ioan 17.11) 15. Ş ş cu Dânsul ţ ş cu totul
ţ prin ă ă ş ş unirea dragosteI lUI Dumnezeii, foarte cu îndestulare ă ţ
înDumnezei, întru ţ gânditoare ş ă ţ ş ă întâiul scopos a lui Dumnezeii
ă ă pre Ă pre FIUL, ş pre SFÂNTUL DUH, pre o ă de ă
Dumnezeire:
ă ă cuvine ă slava, cinstea ş ă
în veciI vecilor AMIN.
D.NA
15 Sfânta Evanghelie ă Ioan, 17, II: Ş eu nu mai sunt În lume, iar ei În lume sunt. Ş Eu vin la Tine? ă
Sfinte, ă ş În numele ă În care Mi i-ai dat, ca ă fie una precum suntem ş noi".
Celor din Sfântul Munte Athos,
ă cu ţ ă ş ă
Prea ş i ă ţ ai ş I
ă ţ a ţ "FILOCALIJ"
o ş
Editorul
Ă altora ă ţ a ş ş ă ţ a ţ ă ceea ce
ă ţ ş întru cereasca ş întocmai cu Îngerii petrecere, ş despre canoanele ei ă ş ţ ă a
ţ zic, "FILOCALII", mai cu dreptate este deci ş ă dccât ă
Întru voi Dumnezeiasca petrecere, a ă prea ţ ă ţ ş prea ş a ş
ţ ă scriind a urma ă ei, a ş ă ţ ş ă ă s-au ă ă înfloritoare
este, ş cu mai ales Înverzitoare.
STantul Munte al vostru fiind, ş al ă ă a toate, ş Prea Curatei Fecioare ă ă ă
Finici Înfloritori ş mii de cedri ţ ţ ca cei din Livan, întru Duhul au ă ş ă ă cu Darul
Prea Bunului Dumnezeu, ş cu neîncetate ă ale Prea nevinovatei Fecioare Maria.
Întru voi ca Întru oarecare Chivot, întregi ale Vizantismului ă ă ă odoare de mult ţ
ă de ţ care dupre ţ despre multe grijindu-se, ş din vechile prieteniI, ş de la cei cu
ă bine ş ş ă ţ ai drept ă ă ă Biserici mai ales Fii s-au
adunat (odoarele).
Dintre voi Fericitul întru pomenire NICODIM • ., care la ţ (darea la ă atâtor ţ ş
de Dumnezeu iubitoare ă ţ cheltuind ţ sa, precum ş la ă carte nu mai ţ ă
au pus, ca prea aceasta ă cu cea din Corint a Sfântului Macarie ••• ă fie ă la ă
Voi ş ă ţ la ă ţ adus, nu ă ă ţ ă ă spre priimirea ei.
Deci ă trebuie aducerea acestei ţ ş ă o afierosim pre aceasta; spre îndemnarea
ă a ţ ă fapta ă iar spre ă de ţ ă întocmai cu Îngerii prea ă ă ş spre
curaj ş ă de ţ ă împrotiva ş ş prea vicleanului Satana.
Deci ţ ă ă ţ ţ ş pentru noi, ca Dumnezeu ă fie milostiv în ziua cea mare a
ă ţ
AMIN.
I ă deasupra scriere este ă la ţ a doua a Filocaliei, ă ă În Atena, la anul 1893 .
• ajiemsi, ajierosesc, vb. IV, ă ă tranzitiv. A risipi o avere, un bun. A se ajierosi (reflexiv) a se dedica,
a se consacra. Din ă "afierono" (aorist ajierasa). DEX, ed.cit., p. 17 .
•• Nicodim Aghioritul
••• Pe coperta I1lSS., legat în coperta de carton ă cu titlul, autorii traducerii ş ţ datei ş locului unde
s-a ă lucrarea, ă pe folie de aur, apare sub Sfântul Nicodim Aghioritul, Macarie de Corint, pomenit ş
În ă ţ sau afierosenie.
ă ă oarecare
de pricina ă ş ă ţ
CINE a adunat-o ş precum se vede? Dumnezeu îi ş
Cum ş prin care mijloace?? Dumnezeu le ş
Pentru ce a scris-o ??? Tot Dumnezeu ş
ă numai de ă lucruri suntem ş de bucurie ş de întristare; de bucurie, ă nu
suntem vrednici a ţ ă Prea Milostivului Dumnezeu, Cel ce a zis: ă ă de mine nu ţ face
nimica" (Ioan 15.5) 1(, ă ne-a ajutat prin cine-f ş ă ş tot ă Sa, de am ajuns ă o vedem
ş întru'n trup ă iar de întristare, ă ţ ă de ă ţ veacului întru care ne ă poate nu
vom avea fericirea de a o ceti în ţ ce ă cere, las de a zice ă de a pune început, poate ne
va ă înapoi acel ă ş ne va apuca vecinicia ţ în potopul grijilor ţ ş
"Cel ce are urechi de auzit ă ă zice Domnul!!!
Manuscrisele ă care s-a prescris' ă carte, parte se ă în Biblioteca Prodromului, precum:
acel ce ă scrierile: ă Antonie, Sf'antullsihie lerusalimneanul, ă Isaia Pustnicul, Sfântul
Ioan Damaschin, a Anonimului, ă Calist ş Ignatie ă 1, Calist Tilicude, Calist Catafighiotul,
Sfântul Simeon Metafrast, Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Evagrie ş ţ ţ carii sunt ş în
mai multe manuscripte, dintre care unele ă în original traducerile acelui Cuvios Ieromonah Ilarion
din Sfânta Monastire ţ precum ş traducerile acelui Erudit ă Teodosie ce a ă acea
ş ă vedenie ţ ă moartea Cuviosului Paisie; care parte din manuscripte sunt aduse de la
Monastirea ţ de ă Ieromonah Victor în Biblioteca Schitului Românesc "Prodromul".
Alte manuscrise se mai ă mai prin toate bibliotecele de prin Sfântul Munte, precum în Biblioteca
Monastirei Vatopedului se ă chear în original manuscrisul scris de Mitropolitul Grigorie al
ş pe timpul când se afla, precum se zice, în ş din ş Român ţ
ă distrus de Monastirea Vatopedului, ş care manuscript ă scrierile SfântuluI Casian
Romanul, Sfântului Marco Pustnicul, ş ţ ă ş altele se mai ă pe la ţ ă ţ Români de
prin Sfântul Munte, precum ş la ş ă Nifon Prodromitul se ă ş multe de felul
acesta, aduse de la Monastirea Varatecului, care ă scrierile Sfântului Diadoh, Sfântului Talasie,
Sfântului Teognost, Sfântului Nil Sinaitul, Sfântului Grigorie Sinaitul, ş ţ pre care pe unele se
ă însemnat ş ă de mine Schimonahia Evstolia ă ă cu blagoslovenia ă
Iosif, Duhovnicul ă al ţ ă ţ ă în ş ţ ă ă fie, ă pe sama acestui
Cuvios Duhovnic, se ă ş în unele manuscripte ă cu ţ ţ ş acel tipic al ă
](. Sfânta Evanghelie ă Ioan, 15, 5: "Eu sunt ţ voi ţ ă ţ Cel ce ă cu Mine ş Eu cu el, acela
aduce ă ă ă ă ă Mine nu ţ face nimic" .
• a prescrie (tranzitiv) Într-o ă ă avea sensul de a lranscrie un text. (DEX, ed. cit. , p. 844).
ă oarecare de pricina ă ş ă ţ 35
--------------------------
ce o metaherisesc' unii din ă ţ Români, ş ă cu a pune ă degete deasupra ă în
dreptul inimei când zice ă de-osebI; scriind uniI cum ă ar fi ă (inventat) acel tipic
de ă Duhovnic de mai sus, iar ţ mal ş ă ă cum ă ar fi ş ă de Sfântul
Grigorie Sinaitul. ă dupre cum se vede din Filocalie precum ş dupre a tuturor celor ă din
ă ţ Greci de prin Sfântul Munte ă despre o asemenea ă (a degetelor), credem
ă poate a fost o iconomie ă acum ă de cine ş cine.
Cele 700 de capete" ş ale Sfântului Macsim ă precum ş suta a doua
a Sfântului Calist ş toate scrierile SfântuluI Grigorie Palama, ă o cercetare de aproape 12 ani
ă afla pe ă traduse, noI, ă îndemnul ş binecuvântarea Prea ţ Gherasim
Sanfirin, Episcop al RomanuluI. am rugat pe ă ţ Monah Aristovul Lavriotul de ni le-a tradus pe
toate acestea de pe limba ă pe apla "', iar de acolo s-a tradus în ş de ă mult
ţ Schimonah Ignatie ă ţ În Schitul IviruluI, care cu ş ţ
medicineI practice ce le are în gradul cel mal înalt, - În timp de mai bine de 40 de ani ş multe
ă de la ţ suferinzi ă ă de ă a avut ocazie ş ţ terminiI hmbei ş ă
amintire ă cuvine acestui Filantrop ă de la ţ cel ce-I sunt datorI cu re ş ţ
Iar de ă ş cineva despre acestea ce sunt cuprinse întru ă carte, cum ă poate nu
sunt traduse ă original, ă a le ă ţ ş cu originalul Elen, precum am ă ş noi prin
ă ă Chiril Lambrino Prodromitul Elinist, ce a mai tradus de ă •••• aproape de
ş ţ sale: înainte cuvântare, toate biografiile ţ din Filocalie, precum ş oarecare
capete ce le-am ă ă la ă ţ ş cu originalul. De asemenea poate ă ă de verificare
ş acele ă sholii aduse din materia ă în Fi!ocalie prin toate ă ţ Eclisiastice
ă ă acum, ca Sfântul Ioan ă Apantisma, cele trei Tomuri ale tâlcuirei celor 14
Epistolii ale Sfântului Apostol Pavel, ş altele ş altele ...
ă cinste ş ă de la ă suflarea ă cuvine
ă ş Fiului ş SfântuluI Duh,
acum ş pururi ş în vecii cei ş ţ
AMIN,AMIN.
AMIN .
• melaherisi. metahirisi, vb. IV. Tranz. ă ă a folosi, a utiliza, a ş a practica (un obicei), a dori,
a pofti, a exercita, a practica (o meserie) un ţ a face ceva, a se îndelctnici cu ... Din ngr. nu!tahirisomai
(viitorul lui melahirizo). DEX, ed. ciI .. p. 624 .
.. capele, ă fi'agment, ă ă ş ă de ... În contcxt, fragmente. ă din pI. capele. Din latinescul capita.
DEX, ed.cil., p. 134 .
... De pe limba veche pe cea ă ă ţ ă în sub sa lui paginii de mss.) .
•••• de ă din nou, de la ă ă o ă din sI. "izu nava" care ă din nou. DEX, ed. cit. , p. 511.
Pentru Chipul Domnuluf nostru Iisus Hristos
TRIMITERE a luI Publie lentul RomanuluI, celuI ce ă a fost pro-consul prea ă de care
Iisus Christos minunat ă ia Înscris: ă [sic] ca [sic] cum ă ă ş Pre Care când petrecea
el ă Publie) în Ierusalim, ă Senatul ş Romanilor cu ă o au scris, (precum
ă ş pentru aceasta Evtropie).
Prosopografia lufIisus Hristos
S-AU ă în vremile noastre, ş ă este, un om cu mare ă ă ţ numit Iisus
Hristos. Carele se zice de neamuri Prooroc al ă pre Carele ucenicii Lui îl numesc "Fiu a lUI
Dumnezeu". ă pre ţ ş ă toate ă ă Om cu statul neted în sus, ă ă
bine potrivit) ş vrednic de privire, ţ avându-o ă de cinste ş de cucernicie; Spre Carele cei ce
privesc, cu lesnire pot ş a O iubi ş a se cutremura de Dânsa. PeriI capului îi are în floarea alunii cel
timpurie ş netezi ă la urechI, ă de la urechI înjos crep bine ţ ţ oarece mal negri ş mal
ă de pre umere de vânt ş ă ă având prin mijlocul capuluI, ă obiceiul Nazoreilor.
Fruntea avându-o prea ă ă foarte ă cu ţ ă de ă sau semn oarecarele.
ă având cu îndestul are ă ă ş ă de o floare cu perii, nu ă ă în mijloc
ă ţ ă în ă ă ă ă ă avându-o ă ă ă ă ş ţ ă ş
ă ă deplin la vremea sa ş ă ă ă Ochii ă fel de fel ă ţ ca lsic] cu ş
umpluturi, ş ş fiindu-I. Nasului ş guriI cu totul nici o ă nu le este. Pre Carele ă pe
Hristos) ă ă ă îl ţ ă Întru mustrare groaznic, între sratuire blând ş ă ă
plin de veselie, ă ă greutatea cea ţ ă Carele ă nu S-a ă ă ă iar ă ă
de multe ori. Întru statul trupuluI crescut întins ş drept, mâini având ş ţ vrednice de iubit ş prea
ă vedeliL Întru ă greu, ă întemeiat ş cu vrednicie, rar ş bine ă ş smerit cu cugetul.
Prea frumos ş ş între fiii oamenilor!!!
'adj. prost, ă ă ş ş comun, de ţ ă ă din popor, mai ales în limba veche
ă ă ţ ă ş în text. DEX, ed.cit., p. 861.
Pentru Chipul Maicii Domnului
Despre Doamna ă ă Prea Sfânta ă ă de Dumnezeii
ş pururi Fecioara Maria
Ă Ă TOAREA de Dumnezeii MARIA, aii luat cele dupre numele Ei închipuitoarele semne,
dupre mal înainte ă ş ţ ă Aii luat de la ă putere ca o ă a Lui, ă ă ş ă
ca o ă pre ă cele ce ă ş ş El ca un ă în Ceruri. Au luat ţ ă de la Fiul, ca o
ă a Lui, ă ă pre Dumnezeii cu omul. Au luat ţ de la Duhul Stant ca o ă
a Lui, ca ă dea la toate zidirele, ş ş ă ş ş Ei Daruri ş ă ă
Cine este ă ă ţ ş al înaltei Priviri?
SCRIE Stantul Grigorie al Tesalonicului, la cuvântul cel dintâ1la Intrarea în ă Cum ă
Doamna ă ă de Dumnezeii Maria, ă în Sfintele ţ ş ţ ţ ă întocmaI
ca Îngerii ş de Dumnezeii ă ă aii aflat o lucrare ă , ş prin trânsa s-a suit mai presus de
tot omul la mari ş înalte privirI; ă prin mijlocirea întoarceriI ţ la sine ş a ă cei neîncetate
ş a ă aminte, ă ş tot cu Sine, s-a ă ţ mal presus de ă vederea ş chipul. Ş
ş cu ţ ă ă ă a ă un nou drum la ceruri. Ş ş mintea EI la Dumnezeii, ă
suie mal presus de toate zidirele; Ş vede slava lUI Dumnezeii mal ă ş ca Moisi ş ca ţ ş
vede Dar Dumnezeiesc carele nu se ţ ă ă ş de ţ Carele este o ţ ă ş veselitoare
privire, numai la sufletele cele curate. Pre care lucrare ş privire ă Prea Stanta ă ă de
Dumnezeii de la Sine o aii aflat-o, ş aii lucrat-o ş la cei ă Dânsa ali predat-o.
Prorocul David nefiind el singur de ajuns ă laude pre Domnul, ă întru ajutor pre ţ cel
blânzI, zicând: ă ţ pre Domnul cu mine ş ă ă ţ ă Numele LUI ă (Ps. 33) 17, Iar Doamna
ă ă de Dumnezeii, prea ă fiind, ă ă ş pre Domnul, zicând: ă ş suflete
al meu pre Domnul" (Luca 1.46) IX.
17 Psalm ii, 33, 3: ă ţ pe Domnul ă cu mine ş ă ă ţ ă numele Lui ă
" Sfânta Evanghelie ă Luca, 1,46: Ş a zis Maria: ă ş sufletul meu pe Domnul".
De la Epifanie Coresie
ş de la Melstie al Atene!,
pentru chipul Maicii lui Dumneze ii
DOAMNA ă ă de Dumnezeii, la chipul trupului ş la vedere era ă ş dupre
toate prea ţ ă ţ ş de nevoe ă Era ă ş ă la vorbire. Pre ţ îi
cinstea ş li se închina lor. La statul trupului era ă ţ ceva era mal ă de cât cel de
mijloc. Nu ă ă la tot omul. Era departe de râs, de turburare ş de mânie. În ţ grâuluI ş avea
ţ PeriI capului îI avea galbeni. OchiiîI avea foarte ş ş ă ţ cu ă ţ ă
ţ ţ cu lumini ţ la felul ă ş ţ cu gene luminat ţ Avea
sprâncene negre încovoeate închipuite. Avea nasul oblu ş drept frumos. Buzele era ş ş vioaie.
Cuvântul îl avea dulce. ţ obraz nu-I avea rotund, ci ţ cam prelung. De Dumnezeii
priimitoarele mâinI le avea lungi, asemenea ş degetele ş cu ă ă ţ Era ă ă de mândrie ş
ă ă ne ă ă Avea smerenie ă ă Purta haine naturale, ş ă dupre
cum ă ţ EI Omofor', de la sine ă fiind. Ş ş oricine o vedea, priimea în
suflet oarecare evlavie ş ă cu o bucurie ă ş numai ă chipul Ei ă ş cum ă
cu ă este ă a lui Dumnezeii.
ă ă de Dumnezeii, ă ă ţ FiuluI EI, ă nevoea cu post, cu ă cu ă
de genunchi ş cu alte ă ă ţ bine ţ .
• omo{or. o/l1o!oare, s.n. ş bisericesc în forma unei ş pe care arhiereul îl ă pe umeri în timpul
serviciului bisericesc. Din sI. o/l1(!{orii. DEX, ed. cit .. p. 719.
ă cuvântare
spre capetele Sfântului Antonie
MARELE ă nostru Antonie, vârful din ceata nevoitorilor, a înflorit în pustie, întru ă ă ţ
Sfântului Constantin cel Mare, pe la anii 330 d. Hristos, contimporan cu Sfântul Atanasie cel Mare, care i-a
scris pe larg ţ lui. Ajungând la vârful ă ş a[l) faptelor bune, - ş prost ş ă dar
ă ţ ă având pre Cel de Sus, Care a ţ ă ţ pe pescari ş prunci, ţ ă Duhului, de la carele
luminându-se cu mintea - multe ş alte sfinte ş ă ţ prin felul de lucruri ce ă cuvin a dat
ş ţ ă ă ă cei ce l-a întrebat, pline de suflet folositoare, precum se vede în multe locuri în
scrierile ă lor (Pateric). ă de acelea ş cele cuprinse în cartea aceasta, 170 capete, acest Prea
ă ă ni le-au ă ă Iar cum ă sunt acestea ă ă ş a de Dumnezeu ă ă
ţ lui, decât ţ mai presus ş Cuviosul Mucenic Petru Damaschin ă ş Singure cuvintele Sfântului
ă ă deprc sine ă îndoiala, care numai ă nu ă glas, ă ne spuie ă este o ă ş veche lucrare. Nu
este minune ă în vorbire ă ş în stil vechiu s-a pogorât cuvântul, ci aceia este minune, ă de la atâta
prostime, atâta mântuire ş folos se face celor ce cetesc. ă ţ se ă întru dânsele, ă ţ ă
curg dintr-însele, ş ş cât ş bunul ă ş ă ş ş ţ vor ş
în ş ţ aceasta, ei ce vor gusta mierea aceasta, cu gâtlejul cel gânditor al ţ
ă de acestea, Sfântul mai are ş ă scrieri:
1) ă ţ ă Sfântului pentru ţ în Hristos în 20 cuvinte ş 20 de trimiteri felurite.
2) Tipicul ţ ş
3) Zicerile ş descoperirele SfântuluI în 8 cuvinte.
4) ă la aceste ziceri ă ă moartea SfântuluI de altul.
ă cuvântare
spre capetele Sfântului Antonie
MARELE ă nostru Antonie, vârful din ceata nevoitorilor, a înflorit în pustie, întru ă ă ţ
SfântuluI Constantin cel Mare, pe la anii 330 d. Hristos, contimporan cu Sfântul Atanasie cel Mare, care i-a
scris pe larg ţ lui. Ajungând la vârful ă ş a[1] faptelor bune, - ş prost ş ă dar
ă ţ ă având pre Cel de Sus, Care a ţ ă ţ pe pescari ş prunci, ţ ă Duhului, de la carele
luminându-se cu mintea -- multe ş alte sfinte ş ă ţ prin felul de lucruri ce ă cuvin a dat
ş ţ ă ă ă cei ce l-a întrebat, pline de suflet folositoare, precum se vede în multe locuri în
scrierile ă (Pateric). ă de acelea ş cele cuprinse în cartea aceasta, 170 capete, acest Prea
ă ă ni le-au ă ă Iar cum ă sunt acestea ă ă ş a de Dumnezeu ă ă
ţ lui, decât ţ mai presus ş Cuviosul Mucenic Petru Damaschin ă ş Singure cuvintele Sfântului
ă ă depre sine ă îndoiala, care numai ă nu ă glas, ă ne spuie ă este o ă ş veche lucrare. Nu
este minune ă în vorbire ă ş în stil vechiu s-a pogorât cuvântul, ci aceia este minune, ă de la atâta
prostime, atâta mântuire ş folos se face celor ce cetesc. ă ţ se ă întru dânsele, ă ţ ă
curg dintr-însele, ş ş cât ş bunul ă ş ă ş ş ţ vor ş
în ă ş ţ aceasta, ei ce vor gusta mierea aceasta, cu gâtlejul cel gânditor al ţ
ă de acestea, Sfântul mai are ş ă scrieri:
1) ă ţ ă Sfântului pentru ţ în Hristos în 20 cuvinte ş 20 de trimiteri felurite.
2) Tipicul ţ ş
3) Zicerile ş descoperirele Sfântului în 8 cuvinte.
4) ă la aceste ziceri fâcute ă moartea Sfântului de altul.
Acelui întru ţ ă nostru
Antonie cel Mare,
ă ţ ă pentru ă oamenilor ş pentru buna ţ
Capete 170
1. Oamenii. din ţ ă ă zic ă dar nu sunt ă cei ce au ă ţ cuvintele
ş ă ţ ţ ă ţ celor de demult, ci cei ce au pre suflet ă ş cari pot a ş ce ă
este cel bun ş ce cel ă ş de cele viclene ă ş de suflet ă ă ă fug ş se feresc iar pre cele
bune ş folositoare de suflet, cu ţ ă le ă ş le deprind ş pre aceste le fac cu ţ ă
Dumnezeu. Numai unii ca ş sunt datori Întru ă a ă numi oameni ă
2. Cel cu ă ă om, o sârguire are, cu tot sufletul a se pleca ş a ă Dumnezeului
tuturor; Ş întru aceasta numai ă ş ă pe sufletul ă cum bine ă ă lui Dumnezeu
ţ ă unia ca ş ş atâtea Proniei Lui ş a tuturor ă ă ori În ce întâmp Iare se
va afla în ţ ă Pentru ă nu-i necuvincios lucru ca doftorilor celor ce ne dau ă doftorii amare ş
nepriimite a le ţ pentru ă trupului, iar lui Dumnezeu, pentru cele ce ni se par ă
nelesnicioase a nu-l ţ ş a nu ş cum ă toate cu ţ ă ş spre folosul nostru se fac
ă Pronia Lui? Deci ţ ş ş ţ cea ă Dumnezeu, este mântuire ş ă ş sufletului.
3. Înfrânarea, ne ă întreaga ţ ă ă ă ş cele asemenea acestora; prea
mari ş ă ă ţ puteri am pliimit de la Dumnezeu, care ă sunt rânduite ş se împrotivesc ş
ă ă cele ce ni se ă ă nelesnicioase. Pre care puteri de le vom iscusi ş întru mâini
ă le vom avea, nimic greu, sau dureros, sau nesuferit vom socoti ă se face ă ci
cugetând ă aceste toate ş sunt, ş se vor birui de faptele bune cele ce sunt Întru noi. De acestea
ş aduc aminte cei ţ ă ă cu sufletul, pentru ă nici socotesc, cum ă toate bine ş cu ţ ă
se fac spre folosul nostru, ca ă ă ă ă ă ţ noastre ş ă ne ă de la Dumnezeu.
4. Pre ş banilor ş pre cea ă uneltire, ca o ă ă ţ ă
socotindu-o, ş cunoscând cum ă petrecerea cea ă ă ţ ă ş care place lui Dumnezeu, mai
ă este decât ă ţ aceasta ş cugetându-o ş prin pomenire avându-o, nu vei suspina,
nu te vei ă nu vei ă pre nimenea, ci pentru toate vei ţ lui Dumnezeu, ă pre cei
mai ă decât tine ă ă ţ ş de cuvânt ş de bani. Pentru ă prea rea ă a sufletului este
poftirea, slava ş ş ţ
5. ă ă ş pre sine ă ş pre cele ce sunt cu ţ ă
ş pre cele ce-i folosesc lui, ş care ă sunt osebite ale sufletului ş care sunt streine de acesta;
ş ş fuge de cele ce ă ă pre suflet ca de ş streine ş care-I ă ţ ă pre el de la nemurire.
6. Pre cât cineva mai ă ă are ţ pre atâta este mai fericit; ă nu se ş pentru
multe slugi, sau plugari, sau ş celor ă Fiind ă spre acestea pironindu-ne pre
ş ş întru cele nelesnicioase care se ă din pricina acestora ă ă pre Dumnezeu.
170 de capete: ă ţ ă despre ă oamenilor ş pentru buna ţ 41
----
ă dintru cea de ş ă a ă poftire, moartea se ă ş ă ă ă întru
întunerecul ţ ă ne mai cunoscându-ne pre ş
7. Nu e cuviincios a ă cineva, cum ă nu este cu ţ ă a dobândi omul ţ ă ă ă ţ ă
ci cum ă nu este cu lesnire ş nici celor fiece cum s-ar întâmpla este lesne ă una ca aceasta.
Iar ă ă ţ ă ţ ă au, ţ sunt oameni bine ş ş au minte iubitoare de Dumnezeu.
Pentru ă mintea cea de ş ă este ş ă ă ţ dând ş bune ş rele,
schimbându-se cu firea ş spre materie plecându-se. Iar mintea cea iubitoare de Dumnezeu
izbânditoare este ă ă ţ cei ce se face între oameni dintru ă cea de ş ă
8. Cei ţ ş ş lucru de râs socotesc ă ţ ă ş nu vor pre acestea a le auzi,
de vreme ce se ă ş se ă ş nepedepsirea lor, din ă voesc pre ţ ă fie asemenea lor.
Întru acest chip ş cei ţ cu ţ ş cu ă se sârguesc a fi ţ mai ă decât ei,
socotind ş vâna ş ă ţ dintru ţ relelor. Piere ş se ă sufletul cel
ă ă de ă ă având întru ş curvia, mândria, ă mânia, ş
turburarea, uciderea, cârtirea, zavistia, ă ă nedreptatea, ă minciuna, ţ
lenevirea, întristarea, temerea, boala, ă ă ţ ă ă ş ţ
ş ă uitarea de Dumnezeii. Prin acestea ş prin cele asemenea acestora, ă ş ă
suflet ă ţ de la Dumnezeii pre ş
9. Cei ce voesc a se nevoi întru ţ cea ă ă ţ ă ş ă ş ă ă nu din ă ş
obiceiu ă ţ ă sau din petrecere ă se cuvine a se judeca, ci precum ş ă
ş ai izvoditorilor de chipuri scobi te, din singure lucrurile ş ş aceia pre cea ă ă ţ ă ş de
Dumnezeii ă petrecere o ă ş ca de ş curse, ş se întorc despre toate poftele ş
ă cele rele.
t O. Cel bogat ş de bun neam, ă cei ce bine socotesc ş ţ ă ă ă de luminarea cea
ă ş de ţ cea ă ă ţ ă ă norocit este. Precum ă ş robul cu întâmplare,
prin luminare ş prin fapta ă a ţ împodobit fiind, bine norocit este. Ş precum se ă ă
În ă cei streini, ş ş cei ce nu se sârguesc pentru ţ cea ă ă ţ ă ă de
pofte, pier ă ş
1 1. ă ă de om dator este a se numi, cela ce poate a îmblânzi pre cel nepedepsit ca ă
ă ă ă ţ ă ş ş Întru acest chip ş cei ce pre cei ţ cu ţ spre
cea ă ă ţ ă ş care place lui Dumnezeu ţ îndreptându-i, datori sunt a se numi ă ă de
oameni ca unii ce de ă de a doua ă zidesc pre oameni. Pentru ă ţ ş înfrânarea
sunt fericirea ş ă cea ă pentru sufletele ş
12. Se cuvine oamenilor Întru ă ş iscusi ă ş ţ lor cu ţ ă ă când
acestea vor fi îndreptate, atunci cu lesnire se ş cele dupre Dumnezeii. ă cel ce ş
pre Dumnezeii din ă inima ş cu ţ ă prin purtare de ă ş de la Dânsul ajutor, ca
ă ş ă ă mânia ş ppfta. Pentru ă ă a tuturor relelor, este mânia ş pofta.
13. Om se ş sau cel ă sau cel ce sufere ca ă se îndrepteze. Pentru ă pre cel
neîndreptat, nu se cuvine a-I numi om, deoarece ă ne îndreptare este ă ă ş
se cuvine a fugi de unii ca ş Pentru ă ceea ce ţ ă cu ă nu este cu
ţ ă a se face ă Întru cei ă ă de moarte.
14. Cuvântarea întru ă ă cu noi fiind, ne face pre noi vrednici a ne numi oameni.
Iar neavând ă cuvântare, numai prin ă ă ă ă ş prin glas ne deosebim
de dobitoace. Deci ă omul cel cu minte pre ş cum ă este ă ă de moarte ş ă ă
ă pofta cea ă care se face oamenilor ă de moarte.
1 5. Precum ş din ş ş împodobind pre materiile cele ce zac supt dânsul, pre a
sa lucrare ă o ă precum unul este ă lemnele lucrându-Ie, iar altul arama ş altul aurul ş
42
SF ÂNTUL ANTONlE CEL MARE
argintul; ş ş noi ţ cea ă ş petrecerea ceia ce place lui Dumnezeu auzind-o, datori suntem
a ă ă oameni întru ă suntem cu sufletul ş nu numai cu ă trupului. Iar sufletul el
Întru ă ă ş iubitor de Dumnezeu, ă pre cele ce sunt În ţ ă le ş ş pre
Dumnezeu îl ş cu dragostea ş ţ ş Lui întru ă ă Dânsul pomindu-se
cu ă dorirea ş cu tot cugetul.
16. Precum ocârmuitorii de ă prin îndreptar ă ă corabia, ca nu de vre-o
ă ce este ă în mare, sau de ă ă o razeme; ş ş cei ce râvnesc pre cea ă ă ţ ă
ţ ă cu sârguire iau aminte care ă sunt lor vrednice de lucrare ş care trebuie a fugi de ele. Ş
pre cele ă ş ş legi ă le ă ş a le fi de folos, ă din suflet pre
aducerile aminte cele viclene ş rele.
17. Precum ocârmuitorii ş vizitiii, prin cugetare ş ţ ă ă pre aceia ă care se
ş ş se cade ş cei ce ă sârguiesc spre ţ cea ă ş ă ă ţ ă a cugeta ş a
se îngriji ca, cu ţ ă ş cu ă de Dumnezeu, ă ţ ă ă Pentru ă cela ce
ş aceasta a o face ş s-au ţ cum ă poate, unul ca acesta ajunge la ă ş
18. Slobozi ă ţ nu cei ce cu întâmplarea sunt slobozi, ci acei ce cu ţ ş cu
ă sunt slobozI. Pentru ă nu ă cuvine a-i numi slobozI întru ă pre acei boeri ce sunt
ă sau ţ ă robi sunt ai patimilor materieI. Iar slobozenie ş fericire a sufletului este
ă ţ cea ă ă ş trecerea cu vederea a celor vremelnice.
19. ă ţ ţ pomenire, ă neîncetat ă cuvine a te ă ă dintru ţ ă ş dintru singure
lucrurile; pentru ă ş ş pre doftori, cei ce boIesc, nu din cuvinte, ci din lucruri îi ă ş îi cunosc
mântuitori ş de bine ă ă
20. Sufletului celui ă ă ţ ş ă semn ş ş ţ ă sunt (acestea): vederea,
ă umbletul, ă ş glasul, râsul, petrecerile, vorbirele, pentru ă toate sunt schimbate ş
tocmite spre mai ă Închipuire; ă mintea lor cea iubitoare de Dumnezeu, treaz portar fiind,
Închide ă relelor ş a urâtelor aduceri aminte.
21 . ă pre cele întru ţ ş le ş ă boeri ş ă sunt numai ai trupului, iar nu
ş ai sufletului, ş aceasta ţ în mintea ta totdeauna. Pentru aceasta când ei poruncesc a ucide,
sau oarecare necuvioase, sau nedrepte ş ă ă ă de suflet, nu se cade a ă supune lor, ă
ş trupul l-ar chinui. Pentru ă Dumnezeu pre suflet l-au zidit slobod, ş ş de ş ă tor,
ş poate a merge cum ş ori bine, ori ă
22. ă suflet ă ş a fi slobod de calea ce cu anevoe ă de îngâmfare,
de trufie, de ş ă de ucidere, de ă ş de cele asemenea, câte sunt ă ale dracilor ş ale
voirei cei viclene. Ş toate acestea prin ţ ă ş prin cugetare ă ă ă de
omul, la carele pofta nu ă ă ă ţ cele de jos ş rele.
23. Cei ce ă nevoesc spre ţ ă ş nu spre cea întru tot ă ş ă ţ ş de primejdii
sunt slobozi, ş de cei ce ar ă nu au ţ ă ă biruind pre poftire întru toate, ă calea ce
duce ă Dumnezeu cu Icsnire.
24. Omenii cei ă nu trebue a luoa aminte la vorbirele cele multe, ci numai acelea ce
folosesc ş care ă ţ a ş voia lUI Dumnezeu, ă ea este calea, pre care oamenii ă
întorc ă ţ ş lumina cea ş ă
25. ă cuvine celor ce ă ţ cea ă ă ţ ă ş iubitoare de Dumnezeu, slobozi a fi de ă
ş de ă ş ş minciunoasa ă ş a ă sârgui spre îndreptarea cea ă a ţ ş a inimei.
Pentru ă mintea cea iubitoare de Dumnezeu ş ă este cale ă ă Dumnezeu.
26. Nici un folos nu este a deprinde ă ţ ă de nu va avea sufletul vie ţ ă ă ş ă ă lui
Dumnezeu. Iar pricina tuturor relelor este: ă ă ş ă ş ş ţ de Dumnezeu.
170 de capete: ă ţ ă despre ă oamenilor ş pentru buna ţ 43
27. Cugetarea ţ cei prea bune ş ţ sufletuluI ă pre ă ţ cel bunI ş de
Dumnezeu iubitori. Pentru ă cela ce ă pre Dumnezeu îl ă biruind pofta întru toate ş de
ă ă ţ ă ă unul ca acesta de dracI nu ă teme.
28. Cei ce ă ş ă prin ă le cele vremelnice, ş ă la cuvinte pre cele ce sunt cu
ţ ă a ă lucra întru ţ cea prea ă le cunosc, ă lucrul îl ă de asemenea ceva
ă cu cel ce ă au uneltile ş erburile cele de doftorie, iar a le unelti pre acestea nicI ş
nici ă grijesc. Pentru aceasta spre ă cele ce ă fac de la noi, nicI ă facerea, sau pre
ă oarecare ă pricinuim, ci pre ş pentru ă ă ş sufletul de a sa ă voe ă va da
ă nu poate a fi nebiruit.
29. Celui ce nu poate face deosebire între cel bun ş cel ă nu poate a judeca cine e bun ş cine
e ă Pentru ă omul carele ş pre Dumnezeu, bun este, iar ă nu e bun nimic nu ş nici
va ş ă ă singurul chip al ş ţ lUI Dumnezeu, este ă
30. Cei buni ş de Dumnezeu iubitori ă ţ pre oameni de ţ ă fiind îi ă pentru cel ă
iar nefiind de ţ ă nu-i ă ă ş nici pre cel ce ă ispitesc a ă ceva pentru ei nu le ă voe.
31 . Întru vorbiri, ă asprimea ă se ă ă pre cei ă din oamenI, ş
ş întreaga ţ ă mal mult decât pre fecioare ş a-i împodobi. Pentru aceia mintea cea
iubitoare de Dumnezeu, ă este, ă pre suflet, precum soarele pre trup.
32. La ş din patimile cele ş care ţ ă ă ţ ţ aminte, cum ă celor
ce drept ţ ă ş voesc întru ţ ă ş întru ă cele ale sale a le ş nu li ă socotesc lor
dulce ş ă ţ cea ă ă ci slavele cele drepte ş ă acestea îi ă
pre ş ţ Pentru ă ă ţ ă ş ă ă ş de cei mai puternici ă ă ş ă fapta
ă ea ă este ş sufletului ă ă de primejdie ş ă ş ă moarte mântuind
pre cei ce o au ş pre dânsa, ă cei ce ş ţ ă nu-i ă ă ă ţ ş ale
celorlalte ţ ă
33. Nu ă cuvine cei nestatornici ş ţ a ă socoti de ă ţ ă ţ Pentru ă
ă ă ţ este, care place lui Dumnezeu, cela ce cele multe le tace, sau ţ ş de nevoe
ş care plac lui Dumnezeu ş
34. Cei ce ă pre cea ă ă ţ ă ş lUI Dumnezeu ă ă ţ ă ă grijesc de ă ă ţ
sufletului, ca de cele ce sunt a lor ş ş ş ă ă ă din cele vremelnice ă
ă ă ş ă pre cât trebue, ş precum ş Dumnezeu ă ş ş cu ă veseliea ş ţ
uneltirea acestora ă ă foarte de s-ar întâmpla cu ă ă Pentru ă mâncarea cea cu
ă ă ă ş pre trupuri ca pre ş materiealnici; ă ş ţ lUI Dumnezeu,
înfrânarea, ă facerea de bine, blagocestiea • ş ţ pre suflet îl ş
35. ţ din cei ce ne ă ne silesc a ne apuca de faptele cele necuvioase ş ă ă ă
de suflet. pre sufletul cel ce s-au zidit ş de sine ă tor, nu-I ă ă ei ă trupul,
ă nu pre voire, a ă omul cel ă este Domn, pentru Dumnezeu cela ce l-au zidit,
carele este mai puternic decât ă ă nevoia ş puterea.
36. Cei ce socotesc rea norocire, perderea banilor, sau a fiilor, sau a robilor, sau a altei averi,
ă cum ă ă ă cade a ă îndestula cu cele ce se dau de la Dumnezeu; ă când ă cade
a le da înapoi pre acestea, ş gata. ş cu ă ţ ă fie, nimic ă pentru lipsirea
acestora, ş mai vârtos pentru ă ă ă ă uneltind pre cele nu ale sale, ă ş pre acestea le-au
dat înapoi.
• blagocestiea, calitate mereu ă în definirea sufletului ÎnDumnezeit. Vezi ş blagoslovirea, blagoslovenie,
a h/agoslovi, de la slavul "blagosloviti". ş (pop.) Bunavestire din sI. "blagovestenije". (DEX, ed.cit ..
p. 102). Vezi capetele 87-89 din ţ ă pentru ă oameni/or ş pentru buna ţ ale Sfântului
ă Alltonie cel Mare. De asemenea cap.I51.
44 SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE
- L 37. Lucrul omuluI celuI bun, carele ea • aminte, este a nu vinde slobozeniea pentru luoarea
banilor. ă foarte ţ s-ar întâmpla cei ce ă dau. Pentru ă visului sunt asemenea cele
vremelnice ş ş ţ vremelnice ş necredincioase ă ş are ă ţ
38. OameniI cel întru ă atâta ă se ă cu iubire de Dumnezeu ş ă ă ţ a
petrece, încât a ă ţ lor cea ă ă ţ ă întru ţ oameni: Precum portira cea ă
deasupra celor albe din haine ă tiind, prea le ş pe ele, ş a ă ş a ş
Pentru ă ş mal cu ă ă vor griji de ă ă ţ sufletului.
39. Oamenilor celor bine ă li se cuvine ş socoti puterea lor, ş ă faptei bune
cei ş care este întru ş ş ş a ă ă ş a ă împrotivi patimilor celor ce-i ă
ă puterea ce este a faptei bune, care ă tire e ă ă de la Dumnezeu. Asemenea sunt
împrotivitoare ă ţ ă ş ă pofta cea ă ă ă de suflet, înfrânarea; ă spre dureri
ş Iipsiri, ş ă ă ă ş ţ ă ş cele de asemenea acestora.
40. ă bun ş ţ ă de ă ă a ă face, e cu ţ ă ci prin ă cugetare,
petrecere, ispitire, vreme, ţ ă ă ş cu mare ă a lucrului celui bun. ă omul cel
bun ş iubitor de Dumnezeu, carele întru ă ş pe Dumnezeu, nu ă cu îndestulare
toate ă cele ce place lui Dumnezeu. ă rari ă ă unii ca ş ă ţ
41. Nu ă cuvine celor mai ă ţ ţ din oameni, a ă ă ă pre sine, ş a ă lenevi
despre ţ cea ă ă ţ ă ş iubitoare de Dumnezeu, ş a o ă pre dânsa ca pre ceia ce
este ă ş ă de ş Ci se cuvine lor a cugeta ă putere ş a ă griji pentru
ş ă ă ă nu pot a ş ă ş fapta ă ş ă ş ci ă din ă ţ ă ă ş
ţ ă sau mai buni ă fac, sau nicl mai ă care nu este mic folos al sufletuluI.
42. Omul ă minte, ă cu ă aceea putere ă ă ă ă trup, are
rudenie ă dobitoace. Ş ţ ă ş - ţ ă ş ţ oameni ş ă sunt,
care se sârguesc a avea ş ţ ă ş rudeniea ă Dumnezeu ş Mântuitorul, ş aceasta o ă
prin lucruri ş prin ţ cea ă ă cel mal ţ din oameniI cei ţ ă ă cu sufletul,
pre Dumnezeiasca aceea ş ă ă de moarte punere de fii ă ă ă cea ă ş ă
ş ţ vremei ni ă rudenie a trupuluI ă ă ca ş dobitoace cele ale trupului ţ ă
ş de ţ ă ă ă ţ ă pre ş de la Dumnezeu, ş jos trag pre suflet din
ceruri, ş în ă de la ţ lui.
43. ă ă ş aminte de ă ă ş ş împreunarea cea cu
Dumnezeirea, nicI ă nu ă va lipi ă nimic ă sau de jos; ci spre cele ş ş
ş ş întinde mintea lui, ş cum ă voia lui Dumnezeu aceasta este: a ă mântui omul, ca
ceea ce este ă ş izvor oamenilor de toate ă ă ţ cele ş
44. Când ai afla pre cineva ă •• ş ă împrotiva ă ş spre ă
încetând de pricire '*, ă calea unuia ca accstuia ce este tot împietrit cu mintea. Pentru ă precum
pre cele mal alese din vinurI, apa cea prea rea le ă întru acesta Ş chip, ş pre cel ă ă ţ ţ cu
ţ ş cu ă le, îi ă vorbirile cele rele.
45. ă noi ţ ă ă ă ţ ş toate mijloacele pentru ă ş ţ
cu mult mal vârtos datori suntem a ne sârgui spre fugirea de moartea cea ă Pentru ă cela
ce ş a ă mântui, nimic nu-i este împedecare, ă ă numai lenevi rea ş ă sufletului.
46. ţ tânjesc a ţ ă cele ce folosesc ş cele ce bine ă ă ş ă ţ ă pare
a ti. ă ţ ţ ă ă ş ă ă de ş ă pricesc, a acestora ă este cea socotitoare
parte, ş s-au ă ă ă lor, ş nu cunosc pre Dumnezeu, ş nici s-au luminat sufletul lor .
• ia. ea aminte, am ă forma din mss. pentJU ia aminte .
•• ă ş pricire, forme vechi ş regionale. Faptul de a se priei, ă ă (pricire). Vezi verbul a se priei,
a se certa, DEX, ed. cit" p. 848.
170 de capete: ă ţ ă despre ă oamenilor ş pentru buna ţ 45
47. Neamurile dobitoacelor, cu una spre alta ţ le-au adus Dumnezeu întru ţ ă cu
cuvântul ă spre al nostru folos: pre unele ă ca pre cele ce ă ă iar pre altele, spre
ă ă pre om l-au zidit Dumnezeu privitor al acestora ş al lucrurilor lor, ş ţ ă tâlcuitor.
Pentru ă ă oamenii, ca nu cumva neprivitori fiind ş ţ ă pre Dumnezeu
ş lucrurile lui, ă ă ca ş ă ă Ş ă cuvine omului a ş cum ă
Dumnezeu toate poate, ş nimic nu este împrotivnic aceluI ce poate toate: ci dintru ţ ă a ă
toate cele ce a voit, ş le face cu cuvântul ă oamenilor spre mântuire.
4 S. ş ţ sunt nemuritoare, pentru ă ceea ce este într-însele; iar cele ce s-au
ă pre ă muritoare, pentru ă cea dintru ş voire, care este ă într-însele, care
ă ţ ă ş întru cei ţ ă ă dintru ă lor ş ş ţ de Dumnezeu.
49. Moartea pentru oameniI care o ţ ă nemurire este; iar pentru cei ş care nu ţ ă
moarte este: ş de moartea aceasta nu ă cade a ă teme, ci de perzarea sufletuluI, care este
ş ţ de Dumnezeu. ă ce este cumplit pentru suflet.
5 O. ă ă a materiei este, pentru aceasta cu ţ ă este a fi trupul ă ă de ă
ă sufletul cel ţ ă ă ă ţ ă aceasta, ă depre sine greutatea materieI
care este ă ş dintru una ca ă greutate ă ş pre Dumnezeul tuturor,
ş ş pre trup cu luoare aminte ca pre un ă ş ş împrotivnic ă ă luI. Ş
ş ă ă de la Dumnezeu sut1etul, ca acela ce a biruit patimile ă ă ţ ş ale materiei..
51. ă ă fiind de suflet, ă ă ş ca o ă prea ţ ă ă ş ă fiind, ă
ş de cela ce nu o ţ ă ş robind pre ă ei, îl ţ la sine rob. Ş ă norocitul ş ă
om, nici vede ceea ce îi ş luI, nici ţ ă ci socotind a ă împodobi de la ă ă ă
52. Sutletul cel curat bun fiind, ă ă ş ă ă ş de la Dumnezeu ş atuncea
mintea gândesce noime bune ş cuvinte iubitoare de Dumnezeu. Dar când s-ar înnoroia sufletul de
ă ă întoarce de la dânsul Dumnezeu ş mai vârtos sufletul ă ţ pre sine de la
Dumnezeii, viclenii draci intrând ă în cuget, necuvioase fapte ă sutletuluI: preacurviI,
ucideri, furare de cele sfinte, ă ş cele de asemenea, câte sunt ă ale dracilor.
53. Cei ce cunosc pre Dumnezeii, sunt plini de toate bunele ă ş pre cele ş
poftindu-Ie, pre cele ş le ă ă uniI ca ş nu multora plac, nici multora le este cu
ă întrucât dintru aceasta nu numai a ă urî ei, ci ş ţ a fi înaintea celor ţ dintru cei
ţ ă ă gata sunt a suferi ă lipsa, cunoscând cum ă cele ce ă ă de ţ rele,
pentru el bune sunt. Pentru ă cela ce ţ ă cele ş crede lui Dumnezeu, ş ş cum
ă toate ă sunt lucru voiI Lui; iar cela ce nu ţ ă nu crede ă cum ă lumea
lucru este a lui Dumnezeu, ş pentru mântuirea omului s-a ă
54. Cei ce sunt plinI de ă ş ţ de ş ţ ă nu cunosc pre Dumnezeii, pentru ă
nici ă trezvesc cu sufletul: ă Dumnezeii gândit este ă ş este ă dar prea ă
este Întru cele ă precum sufletul În trup. ă precum trupul ă ă suflet cu ţ ă e a sta,
ş ş toate cele ce ă ă ş sunt, ă ă de Dumnezeii, ă a sta, cu ţ ă este.
55. Pentru ce s-a ă omul? Pentru ca pre ă lUI Dumnezeu ţ ă ă ă
pre el, ş ă ă ă pre acela ce le-aii zidit pre acestea pentru om. ă mintea cea prea ă ă
de Dumnezeii, este ă ă ă ă ă de la Dumnezeu celor vredniCI, pentru ţ
cea ă a lor.
56. Slobod este acela ce nu ş ţ ci prin pricepere ş ă ţ ă
ă ş pre trup ş ă ă cu ă ţ cu cele ce i ă dau lui de la Dumnezeu,
ă foarte s-ar întâmpla ă Când mintea cea iubitoare de Dumnezeu ş sufletul ă
s-ar uni, ă pre trup ş nevrând, ă atuncI sutletul ă pornirea cea ă o stânge.
46 SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE
,,'. 57. Cei ce nu ă ţ cu cele ce sunt de ţ ă spre ţ ci mai multe poftesc, robi ă fac pre
sine patimilor celor ce ă pre sine (suflet) ş pun în el gânduri ş ă ă ş rele sunt. Ş
precum hainele cele lungi, care sunt mai presus de ă ă ă pre cei ce ă nevoesc spre
ă ă ş ş poftirea averii cei mai presus de ă ă nu sloboade a ă nevoi sau a ă mântui sufletul.
58. Întru care cineva ă ă ă ă de voe ş nevrând, acestea ţ ă îi este lui ş muncire. Deci
fii ţ cu cele ce ţ sunt de ţ ă pentru ă ă ă de ţ suferind ă stare a ta, pre
ţ te ş ţ Ş o cale este ă aceasta, ă celor ş
59. Precum avem pre partea ă ă de la Dumnezeu, spre a ş cele ce ă ă ce
ă e cel alb, ş care e ă celui negru, ş ş cea socotitoare s-aii ă ă de la Dumnezeii,
spre a socoti cele ce folosesc sufletuluI. ă pofta de gând ă ţ ă ş ş pre
suflet a ă mântui, sau cu Dumnezeu a ă uni, nu-l sloboade.
6 O. Nu cele ce ă fac dupre fire sunt ă ci cele rele, care sunt ă voire. Nu a mânca este
ă ci a mânca ă ă ţ ş ă ă ă cucernicie, ş ă ă înfrânare; pentru ca ă stea trupul
în ţ ă ă ă de ă scornirea cea ă Ci nici prost a vedea este ă ci cu ă ş cu
mândrie ş cu ă a vedea. Ş a nu asculta cu pace este ă ci cu mânie. NU-I ă a
deprinde limba spre ţ ş ă ci spre a cleveti. Nu-i ă a lucra cu mâinele pentru
milostenie, ci spre ucider! ş ă a-i da voe. Ş ş ş din ă ă ă ă ş cele rele în
locul celor bune, ă de voea lui Dumnezeu, cu ă de sine ă lucrându-le.
61. ă te ş cum ă ş din lucrul ă ă ş de Dumnezeu, ş cum
ă ş tu om fiind ş ţ ă ă ţ ă ş întru ş ă pentru felurI de lucruri a socoti ş a
ş Cu cât mal vârtos Dumnezeii, carele toate le vede ca pre un ă ţ de ş carele pre
toate le face cu ţ ă ş le ă ş precum ş
62. Când vei închide ş ă ă ş caseI tale, ş singur vei ă ş cum ă de ţ ă
ă cu tine este Îngerul cela ce este rânduit ş ă de la Dumnezeu, pre carele Elinii îl
ă drac de ă Acesta neadormit ş ă fiind, pururea ă cu tine de ţ ă toate le
vede ş de întuneric ă ă cu acesta ş Dumnezeu în tot locul fiind, pentru
ă nici este loc sau materie oarecare Întru care nu este Dumnezeu, ca cela ce este mai mare decât
toate, ş pre toate cuprinzându-le cu mâna Sa.
63. ă ş ă ţ ă ă întru ca ă li ă dea de la dânsul hranele, cu
cât mai mult datorI suntem a ne sârgui ă ţ neîncetat cu gurI ă ş a ă lui
Dumnezeu celui ce a zidit toate pentru om.
64. Buna ţ cea ă Dumnezeii, ş ţ cea ă a omuluI, ă este care place
lui Dumnezeu. ă roadele ă nu intru un ceas ă coc, ci prin vreme ş prin ploi ş prin
ţ ă ş ş roadele oamenilor, prin ne ţ ă cugetare, vreme, ş înfrânare ş ă
ă ă Ş ă prin acestea te vei ă ă ă a fi ă cucernic, ă ţ
crezi ţ ă ş în trup, ş nimica dintru ale tale ă nu ţ ă ă a ă lui Dumnezeu. ă
ă ş ă nu este lesne omului ă în ş a ă ă ă
65. Decât cuvântul la oameni, nimic nu este mai cinstit, ş de puternic este cuvântul, ă cu
cuvântul ş cu ţ cinstim pre Dumnezeii, iar uneltind cuvântul cel netrebnic sau ă
ă osândim sufletul nostru. Deci lucru al omului celui ţ este, pre a sa ş sau pre
altcineva a osândi, sau a ă pentru cele ce ă ă ş sau cuvânt, sau lucru viclean, cu
ă de sine ă uneltind.
66. ă ne sârguim a vindeca patimile trupului, pentru batjocora celor ce ne ă cu
mult mai vârtos ă nevoea este, pre patimile sufletului ă ne sârguim a le vindeca, ca cei ce vom
a ne judeca Înaintea lui Dumnezeu, pentru ca nu ţ ă ne ă ş ţ ă având
170 de capete: ă ţ ă despre ă oamenilor ş pentru buna ţ 47
ă de sine ă ă voim nu ă faptele cele rele, aceasta putem ş întru a ă
ă este a ţ cu ă lUI Dumnezeu, ş nimeni nu ne va sili pre nOI ă
nevrând a face ceva viclean. Pentru ă ş nevoindu-ne, vom fi oamenI vrednicI a lUI Dumnezeu,
ş ca îngeriI în ceruri petrecând.
(37. ă ş ţ a fi rob a[l] patimilor. ş de ş ţ a ă slobod, nesupuindu-te
sub jugul patimilor, pentru ă Dumnezeu te-au ă pre tine singur de sine ă tor, ş cela ce
ş patimile trupului, ă ă cu ă ă de nu ar fi fost patimile, nu ar fi
fost faptele bune, nici cununele cele ce ă dau de la Dumnezeu celor vrednici din oameni.
(3 B. Cei ce nu ă ceea ce le ş lor, ş pre cel bun nu îl cunosc, orbi sunt cu sufletul, ş
cu cea socotitoare parte sunt ţ Pentru aceasta, nu ă cuvine a luoa aminte la ş noi, ca nu
întru ş ă ă de nevoe ş noi cu ţ ă ca ş orbi.
(39. Nu ă cade a ne mâniea asupra celor ce ă ă ă de ar fi ş cele ce ă fac de
ş vrednice de muncire; ci pre cel ce ş datori suntem a-I Întoarce pentru ă dreptatea,
ş a-i pedepsi de s-ar întâmpla ş orI prin ş ori prin ţ Iar a ne ţ sau a ne mâniea, nu ă
cade pentru ă mâniea ă ă face numai, ş nu ă ă sau dreptate; pentru aceasta
nici pre cei ce miluesc mal presus de ă ă ă cade a-I priimi. ă pentru singur cel bun, ş pentru
dreptate, ă cade a pedepsi pre cei ă ş nu pentru ă ş ă a mâniei.
7 O. ş ă ă numaI este ă ş ne ă ş ea este cea ă ă ţ ă
ş lui Dumnezeu ă ă petrecere, ş ş ţ ă ş lucrarea faptelor celor bune. Pentru ă ă ţ
este ă ţ tor orb, ş sfetnic ţ ă ă ş perde pre sufletul cel ţ carele ă ş cu
ă ă ş ă ţ
71 . ă cuvine oamenilor, sau nimic de prisosit a avea, sau având, ş a ş cu ă
cum ă toate cele în ţ aceasta, ă fire sunt ă ş lesne ă ş perdute, ş zdrobite,
ş cele ce ă ă a le ă nu se cuvine.
72. Durerile cele ş ş cum ă ş sunt, ă ale trupului celuI ă ş
materiealnic. Deci ă ă cuvine sufletului celui pedepsit. cu ţ a ă ă ă ţ
ş ă ş a nu ă pre Dumnezeu pentru ce a zidit trupul.
73. Cei ce ă nevoesc Întru ă cele ş nu ă ă pentru ţ a
unuia. sau al doilea. sau al treilea ci când vor birui pre ţ cei ce ă ă cu ş ş ă cade
ş vrând a ă încununa de la Dumnezeu, ş iscusi sufletul ă spre a întreg ţ ă nu
numaI ă ş socoteli, ci ş întru agonisirI, ă ă ş ă ă ţ ş
cele asemenea acestora.
74. Nu pentru lauda ă ă ş ş ţ cea ă ş lUI Dumnezeu ă ci
pentru mântuirea sufletuluI ă alegem ţ cea ă ă ţ ă pentru ă moartea este în ş
zi înaintea ochilor ş ă ă ş cele ş sunt ă ă de ă
75. Întru a ă ă este a ţ cu ă ă ţ ă iar a fi ţ
nu este întru a ă ă Dar ce? Nu ă cuvine a osândi pre sufletul nostru pentru
ă cea ţ ă a ă ţ pre care nu avem ă ă o ş ă Ci numaI
ă ţ a poftindu-o? O! cu ce ţ ă ă ş cum ă smerita cugetare este mal
presus decât toate faptele bune, precum mal sus decât toate patimile este ă pânteceluI
ş pofta celor ş
7 (3. ă cuvine celor cu ă ă ş aduce aminte nelipsit, cum ă mici ş ţ
vremelnice ostenele suferind în ţ ă prea mare ţ ă ş ă ş ă priimim noi ă
moarte. Pentru aceasta cela ce ă ă cu patimile ş ş a ă încununa de la Dumnezeu, ă
ar ă ă nu ă ţ cu sufletul ş ă ă în ă ă ă ă pe sine, ci
48
SF ÂNTUL ANTONIE CEL MARE
ă ă ş ă se lupte, ş ă se ă a ă încununa ă la cea ă ă ă
ă din ă cea ă Pentru ă ostenelele cele ş arme sunt ale faptelor
bune, ş mântuitoare ă fac sufletuluI.
77. Primejdiile cele ş pre ă ţ ş pre nevoitori vrednici îi fac a ă încununa de la
Dumnezeii; deci ă cuvine a omorî în ţ ă ă ă sale despre toate cele ş pentru ă
mortul, nici ă ă va griji de ceva lumesc.
78. Nu ă cuvine sufletul cel ă ş carele ă ş ă a ă ă ş a ă
teme despre patimile cele ce ă ă pentru ca ă nu ă ă ca un fricos ă
sufletul ă ă cu ă cele ş ă * din a sa ă ş le ă ă ţ ne
fac pre noi vrednici ă ă ţ lor celor ş iar pricina ş muncI, sunt ă ă ţ ş
cele de ş voitoare.
79. Omul cel ă ă de ţ cele ă care sunt într-însul, prin patimile
cele ş ă ă Ş ş ţ sunt cinci: vederea, auzul, mirosirea, gustul ş ă
Prin acestea cinci ţ sub cele patru osebite patimI ă ă ă ş ă suflet. Ş sunt
patru patimi ş ă ş ă bucuriea, mâniea ş frica. Deci omul când cu ţ ă ş
cu ă ă bine va doborî ş va birui pre patimi, nu este luptat mai mult, ci în pace e
sufletul, ş ă ă de la Dumnezeu, ca un biruitor.
80. Dintru cei ce ă opresc în casele cele de ă oarecare priimesc paturi, ă ţ pat
neavând, cijos pre ă dormind, adorm ş de tare ca ş cei ce dorm pre pat, ă ş ş
ţ ş ţ unii ş ţ paturile ă es ă cu ţ din ă ă ş purtând
cu ş numai pre ale sale. Întru acest chip ş ţ cei ce ă ă pre calea acestei ţ ş care
întru ă ă a ţ ş care întru ă ş ă ţ aii ă es ă din ţ ă ca dintru o ă
priimitoare de streinI, nimic luând cu ş din ţ ţ ş ă ţ ă ă numaI singure faptele
salc, bune sau rcle, lucrate de ci în ţ ă
81. Avâfid mare ă ă nu ş ă pre cineva cu moartea, cunoscând ă
ă fire ş tu sub moarte zaci, ş ca pre o ă mai depre ă sufletul va arunca pre trup.
Aceasta luminos cunoscându-o, ş a fi blând, ş bine ă ţ ş totdeauna lui
Dumnezeii; pentru ă cel nemilostiv nu are întru sine fapte bune.
82. De moarte a ă este cu ţ ă ş nici mijloace nu ă ă care oameniI cel Întru
ă cunoscând ş ă cu faptele cele bune ş cu gândul cel iubitor de Dumnezeii,
priimesc moartea ă ă de suspinuri ş ă ă de plângere ş ă ş aminte de neocolirea
ş ea, ş de slobozirea relelor care sunt în ţ ă
83. Pre cei ce alI uitat ţ cea ă ş ă ă lui Dumnezeii, ş pre cele drepte ş iubite lui
Dumnezeii dogme nu le ţ ă nu ă cuvine ă ai urâ, ci mai vârtos a ne ă ă ca de ş ţ
de dreapta ă ş orbip cu inima ş cu cugetul. Pentru ă pre cel ă ca pre cel bun priimindu-l, pier
dintru ş ţ ă ş nu cunosc pre Dumnezeu de trei orI ă ş ş ţ ă ă cu sufletul.
84. Pentru blagocestie ş buna ţ ă ă ş a vorbi ă ţ Nu pentru zavistie
ă ş pentru ă înaintea celornesocotitori, vrednic de râs mi ă pare ă te veI ă Pentru ă
cea de asemenea, de cea de asemenea se simte: ă unele ca aceste cuvinte aii ţ ă
ş mal drept a zice, foarte rari. Mai bine e pentru < 'casta a nu ă ă nu aceasta o ş
Dumnezeii pentru mântuirea omului.
85. Sufletul ă ă ş cu trupul, ă trupul nu ă ş ă cu sufletul. ş
când trupul ă ă ă ş ă ş sufletul, ş ă ş ă ă ş ă
trupul, ţ sufletului ă ă ă Iar sufletul cugetând, trupul nu ă ă ci ă
.i< iese.
170 de capete: ă ţ ă despre ă oamenilor ş pentru buna ţ 49
Întru ş ş pentru ă a cugeta, ă e a sufletului, precum este: ş ţ mândriea,
ţ ă ă pizma, mâniea, ţ sufletului, ă ş ă cinstea,
Îndoirea ţ ş ş ţ celui bun, pentru ă unele ca acestea prin suflet ă ă
86. Cugetând cele pentru Dumnezeu, blagocestiv' fiI, nepizmuitor, bun, Întreg ţ ă blând,
ă tor ă putere, ă ă ş neprigonitor, ş cele de asemenea. Pentru ă aceasta este ş
sufletuluI cea ne ă ă a ă lUI Dumnezeu - prin unele ca acestea, ş a nu osândi sau a
nu ă pre nimeni cum ă cutare ă este ş a ă ă ci mai bine este pre ale sale rele a le ă
ş a chibzui Întru sine pre a sa ţ de este ă ă lUI Dumnezeu. Pentru ă ce ne ă ă
ă altul este viclean ş ă
B 7. ă om ă ş blagocestiv a fi. Iar blagocestiv este. carele nu ş cele
streine, ă streine de om sunt toate cele zidite, deci pre toate le ă ca cel ce este chipul lui
Dumnezeu. ă chip a lui Dumnezeu ă face omul când drept ş ă lui Dumnezeu ţ ş ş
Întru altfel nu este cu ţ ă aceasta a ă face, de nu va înceta omul de toate cele ă ş ă la
cine e mintea iubitoare de Dumnezeu, tot folosul cel sufletesc, ş ă buna cucernicie care ă face
dintr-însa, o ş Iubitorul de Dumnezeu ă pre nimenea altul nu ă ş ă ş ă ş
ş ă ă ş iar aceasta semn este al sufletuluI celui ce ă ş
88. ţ ă sârguesc a avea ş cea ă cu sila, ş iubesc pofta lucrurilor ă ă ţ
uitând pre moarte, ş pre perzarea sufletului lor, ş pentru ceea ce este mântuitor sufletului lor
negrij ă nu ş închipuesc ă ce ă oamenii de la ă ă moarte!
89. ă ă este a materiei, ă al ă ă ţ nu este pricinuitor Dumnezeu. EI a ă
oamenilor ş ţ ş ă de sine ă ca ă ă a deosebi binele de ă ă ceea ce
ş patimele ă ă ţ este negrijirea ş lenevirea oamenilor; Întru acestea nu este vinovat Dumnezeu.
ă ă slobQda alegerea voei, dracii s-au ă vicleni, precum ş din oameni cei mai ţ
90. Omul întru blagocestie ţ nu sloboade pre ă a intra ă În suflet, ă ă
lipsind, neprimejduirea ş ă ă este în suflet, ă pre uniI ca ş nici drac cumplit, nici
norocul îi ă ş pentru ă Dumnezeu îi ă ş pre ş de rele, Dumnezeu de asemenea Întocmai
ă ă ş va ă pre unul ca acesta cineva, râde întru ş de cela ce îl ă pre el, ă îl
ă ş nu ă ă cei ce îl ă *', pentru ă nici îi pare ă de cele ce ă ei.
91. ă lireI ă precum rugina ă ş ă trupului. Ci nicI rugina ă
de ă o au ă nicI pre ă cel ce au ă ş nici pre ă o au ă Dumnezeu. EI a dat
ş ş ţ ă ş ă omului, ca ă ă de ă ca cela ce ş cum ă ă ă ă de dânsa
ş ă ş DecI ă cu luoare aminte. nu cumva ă pre oarecarele bine norocind întru
puternicie ş ă ţ întru nimic ă ş pre el, ş ă dracul. Ci moartea ă ă ţ
Înaintea ochilor ă ş nici ă vreun lucru ă sau lumesc vei pofti.
92. Dumnezeul nostru a ă nemurire celor ce sunt În ceruri, ă pre cei de pre ă
ş ă i-au zidit. ă întru tot ţ ă ş ş a ă ş toate pentru om. Deci ă nu
te ă ă pre tine ă ă cea ă a draculuI aceluia ce pune în suflet cele
vic1ene, aduceri aminte. Ci ă de ă ă ţ cele ş ţ aminte, ă ş întru
ţ de voiu voi, în a mea este a birui ş pre ă ă a patimiI, ş nu o voiu birui, ă voiu
voi a dobândi pofta mea. Cu ş chip ş care poate ţ mântui sufletul ă .
• calitate a sufletului ÎnDumnezeit. Vezi ţ În capetele 86. 87, 90, 151 ale Sfântului Antonie cel Mare .
•• ă de la verbul dosâdi, IV, a chinui, vezi Zaharia, II ş alte ă ţ din Biblia ă Dumnezeiasca
Scriplllrâ ... ă ă întâia ă la 1688, în timpul lui Ş ă Cantacuzino.
Tot În Biblia de la 1688 a dosâdi mai apare cu ţ de a certa, a pedepsi cu râzboi. Ca adjectiv, dasâdft ă
pedepsit, nenorocit. chinuit. Dosâdftoriu este cel ce ş chinuitor. Iar dosadâ ă necaz, nenorocire.
Cuvântul prezent În Filoca!ia ca ş în Bih!ia lui Ş Cantacuzino de la J 688, ă la 1988, circumscrie un
moment lingvistic. Explicat În Glosarul Bibliei lui Ş Cantacuzino. ţ 1988. Cuvânt absent din DEX, ed. ciI.
50 SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE
93. ţ este unirea ş împreunarea ţ ş a sufletului ş a trupului; ă moartea este, nu
perzarea celor ă adunate, ci risipirea ş ţ lor; pentru ă de Dumnezeu toate ă
ă ş ă ă
94. Mintea nu este suflet. ci dar a lUI Dumnezeu, mântuind pre suflet. Ş înainte ă ş
ă ş pre suflet mintea ă ă ă lUI Dumnezeu, a ă ă pre ceste vremelnice ş
materiealnice ş ă ş a ă pre cele ş ş ă ş nemateriealnice
ă ă ţ ş a umbla omul În trup, pre cele ce sunt în ceruri, ş pre cele ce sunt împrejurul lui
Dumnezeu, pre toate ă prin minte ţ ă ş ă ş ă mintea cea iubitoare
de Dumnezeu e bine ă ă ş mântuitoare omenescului sunet.
95. Sufletul în trup ă ă ă din necaz ş din ţ ă ă ă ş piere. Ş ca
ş umezel1 ale trupului sunt necazul ş ţ ă mintea cea iubitoare de Dumnezeu ă
lucrând, ă ş pre trup ş ş pre suflet, ca un doftor ă sau arzând pre trupurI.
96. Câte suflete nu ă ocârmuesc de partea cea ă ş nu ă ă de minte,
ca ă sugrume ş ă ă ş ă ă pre ale sale patim ii, ă pre necaz ş pre
ţ ă sufletele acestea pier ca ş dobitoace ă ă fiind partea cea
ă de patimi, ca un vizitiu de cal ă
97. Pre mare ă ş perzare ş periciune este a sufletului a nu ş pre Dumnezeu,
carele a ă toate pentru om, ş au ă lui ş minte ş cuvânt, prin care zburând În sus, poate
omul a ă împreuna cu Dumnezeu, ţ ă ş ă pre El (pre Dumnezeii).
98. Sufletul ă este În trup, ă in suflet este mintea, ă în minte este cuvântul, prin care
Dumnezeu ţ ă ă ş ă ă nemuritor face pre suflet, ă lUI ş ă
ş ă ă pentru ă Dumnezeu tuturor celor ce ă fac, pentru ă ă le-au
ă a fi.
99. Dumnezeu ş de sine ă ă pre om, ca un nepizmuitor ş bun, i-au dat lUI
ş putere, de va voi ă ă lUI Dumnezeu. ă lui Dumnezeu este, a nu fi ă în om. ă
oameniI ă lucrurile cele bune ş faptele cuviosuluI ş de Dumnezeu iubitorului suflet, ş osândesc
urâtele ş viclenele fapte, cu cât mai vârtos Dumnezeu, cel ce ş mântuirea omului.
100. ă ă ţ de la Dumnezeu, ca de la un bun le ş omul, ă pentru aceasta s-au zidit
de la Dumnezeu. ă relele, întru ş le trage omuL de la ş din ă cea Întru ş din
ă ş ţ
101. Sufletul cel ă ă de ă ă ă de moarte fiind ş ă trupulUI, prin ţ ă face
rob trupulUI, ţ ă ă ă trupului, ă ă este a sufletului. Ş ţ ş
ă ş de ă trupului.
102. Dumnezeu este bun, omul ă Nimic este ă în cer; nimic bun pre ă ă ă
om, alege pre cea mai ă ş ş pre Dumnezeul tuturor, ş ţ ş ş îl ă pre
Dânsul, ş mai înainte de moarte ă ş pre trup, ş pre ţ cele rele nu le ă a ă ă ş
ş perzarea ş reaua lor lucrare.
103. ă viclean, ă ă ş ă dreptatea o ă nesocotind neadeverirea,
nestatorniciea ş ţ vreme a ţ nici nepriimirea de daruri ş neocolirea ţ cugetând. ă
ă ş ă este, urât ş ţ ă ă ca un lemn putred spre ă ţ e ă
104. Precum cercarea celor ce mâhnesc priimindu-o, atunci ţ ţ ş bucuriea; ă
nici bea cu ţ ă cela ce nu este însetat, nici cu ţ ă ă cela ce nu e ă nici cu
ţ ă doarme, cela ce nu foarte ă nici ţ a bucuriei ş cela ce nu s-au
ă de mai înainte. ş nici de ă ă ţ cele ş nu ne vom îndulci, ă nu vom ă
pre cele ţ vremelnice.
:,).\\\ .
170 de capete: ă ţ ă despre ă oamenilor ş pentru buna ţ 51
----
105. Cuvântul, slujitor este al ţ pentru ă ceea ce ş mintea, aceasta o ş ş cuvântul.
106. Mintea toate le vede, ş pre cele ce sunt în ceruri, ş nimic nu o ă pre dânsa, ă ă
numai ă ă celui curat nimic îi este nedescoperit, precum de cuvânt nimic este ă
107. ă trup, ă omul este muritor, ă ă minte ş cuvânt, este ă ă de moarte.
ă tu, ţ ă ş ţ ă ă ş întru ţ pentru ă Întru ă mintea ş pre
cuvânt. ă cuvânt ţ ă ă lui Dumnezeu, ă ă mântuirea omului.
108. Cela ce ă ş cele nesocotite, minte nu are, pentru ă nimic ţ ă ă ş Ci ă
ş ce ţ ş ţ a face spre mântuirea sufletului.
109. Cuvântul cu minte ş de suflet folositor, dar a lUI Dumnezeu este; precum ş cuvântul cela
ce este plin de ă ş ă ă ş ă ă cerului ş ale ă ş ă
soarelui ş ale stelelor, aflare este a omului celui ce ă ş în ş ă Pentru ă pre cele ce
nimic nu folosesc, în ă ă le ă precum cela ce ş a scoate ă cu ciurul, ă
acestea nu este CU ţ ă oamenilor a le afla.
110. Nimenea nu vede cerul ş pre cele ce sunt Într-însul, sau poate a le ţ ă ă ă numai
singur omul cela ce ă ş de ţ cea ă ă ţ ă ş ţ ă ş ă ş pe cela ce a ă
cerul spre mântuirea ş ţ omuluI. Pentru ă ş cu ă de Dumnezeu iubitorul ş unul ca
acesta ă cum ă nimic nu este ă ă Dumnezeu: ci pretutindenea este ş Întru toate ca un
Dumnezeu ce e ă împrejur.
11l. Precum este omul din pântecele maiciI ş ş ş sufletul gol ă din trup, unul ă
curat ş luminos, ă altul ă având ş ş e negru de ă cele multe. Pentru
aceasta sufletul cel ă ş iubitor de Dumnezeu, cugetând ş socotind relele cele ă
moarte, cu blagocestie ţ ş ca nu cu dânsele ă ă ă Cei ş nu
ţ ş ş ă pre cele de acolo, ţ ă ă cu sufletul.
112. Precum ş din pântece, de cele ce sunt în pântece ţ vei mai aduce aminte, ş din
trup ş ţ vei mai aduce aminte de cele din trup.) .:Jl
113. Precum ş din pântece, mal bun ş mai mare te-al ă cu trupul, ş ş din trup, curat
ş ă ă de ă ş mai bun vei fi ş ă În ceruri petrecând.
114. Precum în pântece trupul ă ş ă nevoe este a ă ş ş ş sufletul În trup
împlinind hotarul de la Dumnezeu, ş este a ş din trup.
115. Precum vei unelti pre suflet fiind în trup, ş ş acesta te va unelti pre tine ş din trup.
Pentru ă cela ce În bine a slujit trupuluI ă dându-i toate poftele ai cea, singur ş ş ă ă
ă moarte, ă ş osândit pre al ă suflet ă moarte ca un ţ ă ă
116. Precum trupul din pântecele maicii ă ş ş a ă nu poate, ş ş sufletul din
trup ş ş pre ş ţ lui Dumnezeu prin buna petrecere neîndreptându-o, nu poate a ă
mântui sau a ă uni cu Dumnezeu.
117. Trupul ă cu sufletul, dintru întunerecul pânleculuI ă la ă ă
suf1etul ă cu trupul, întru întunerecul trupuluI ă ă ă pentru aceasta ă
cuvine a ţ fi ă de el, ci ă ş ş ca pre un ă ş ce este sufletului ş ă ă
ţ bucatelor ş a ă cel dulci, ă ă patimile ă ă ţ asupra oamenilor, ă înfrânarea
pântecelui, ş pre patimi ş ş pre suflet.
118. Vederea trupului sunt ochii, ă vederea suf1etului e mintea. Ş precum trupul ochi
neavând, orb este, ş pre soarele care ă ş tot ă ş marea nu le vede, nici poate a ă
îndulci de ă ş ş sufletul, minte ă ş ţ ă neavând, orb este: ş pre Dumnezeu
ă ă ş de bine ă ă tuturor nu-l ţ ă nici îl ă ş nici poate a ă face Întru
ă ă ş ă ş a ş ă ă ţ
52 SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE
.Iv 119. ţ ş nebunie a sufletului este ne ş ţ de Dumnezeu, pentru ă ă
dintru ş ţ ă ă ş ă ă dintru ş ţ de Dumnezeu, ă face întru
oameni ş ş pre suflet. Deci ă tu petrecând în trezvirea prin ş ţ de Dumnezeu
ş te ş a ţ împlini voile tale, atunci mintea ta ş spre faptele bune; ă ă
voile tale cele rele spre ţ ă te ş a le face, cu ş ţ de Dumnezeu ă
fiind, pieri ca cele ă ţ aminte de relele cele ce vor a ţ ă întâmpla ţ
ă moarte.
120. Lucrul proniei • este aceea ce ă face ă neschimbata ă ă ă de Dumnezeu
pentru lume, precum: a ă ă soarele în ş zi, ş a apune, ş roade a aduce ă ş ş
lege ă ă ş ceea ce ă face ă nevoea ă ă toate pentru om s-au ă
121. Câte ă face Dumnezeu, ca un bun pentru om le face, ă câte omul face, lui Ş face, ş pre
cele bune ş pre cele rele. Ci pentru ca ă nu te minunezi de ă norocirea celor ă ş ă
precum ă ţ ă pre muncitori, ă pre cea a lor prea rea înainte voire, ci ş
muncind pre cei vrednici, întru ş chip ă ş Dumnezeu prc cei ă îi sloboade a ă ă pre
cele ş întrucât ş a chinui pre cei ce ă ă ă ţ ă mai pre ă ş pre ş îi
ă ă ţ de vreme ce nu ca lui Dumnezeu slujind, ci ca ă ă ţ sale slujind, cele cumplite
oamenilor au ă
122. Cei ce cinstesc idolii, de ar fi cunoscut ş ar fi ă cu inima ce cinstesc, nu s-ar fi ă ă
ă ş din calea blagocestiei, ci ă buna împodobire ş rândueala ş proniea, ş a celor ce
s-a ă ş a celor ce ă fac de la Dumnezeu, ar fi cunoscut pre cela ce le-au ă pre aceste toate
pentru om.
123. Omul fiind ă ş nedrept, a omorî poate, ă Dumnezeu ţ ă ă ş celor nevrednici,
nu ă Pentru ă ca un nepizmuitor ş bun ă fire fiind, au voit a ă face lumea, ş s-au
ă ş ă face pentru om ş pentru mântuirea luI.
124. Om ă este acela, care a ţ ă ce este trupul, ă ă este ş ţ vremelnic;
pentru ă unul ca acesta ş pre suflet îl ţ ă ă Dumnezeiesc este ş ă ă de moarte, ş suflare a
lui Dumnezeu fiind, spre ispitire ş înDumnezeire s-au legat ă cu trupul. ă cela ce au
ţ ă pe suflet, drept ş cu ă de Dumnezeu ţ ş trupului ă ci ă pre
Dumnezeu cu ş minte, ş pre cele ă de la Dumnezeu ş ă ă ţ sufletului, gânditor le
ş
125. Bun ş nepizmuitor pururea fiind Dumnezeu, au dat omului ă ş ţ binelui
ş a ă ă ca ă lumea ş pre cele Întru dânsa, ă ă pre cela ce au ă
toate pentru om. ă nedreptuluI, cu ţ ă îl este a voi ş a nu ţ ă pentru ă cu ţ ă îi este
lui ş a nu crede, ş a nu nemeri, ş cele protivnice ă a ţ ă Una ca ă ă
are omul, ş la bine ş la ă
126. ă a lui Dumnezeu este, ca ă ă ş trupului, sufletul ă se umple de
minte, ca omul ă ă din bine ş ă ce-i place ţ ă sufletul care nu alege cel bun, nu are
minte. ş toate trupurile au suflete, dar nu putem a zice ă ş toate sufletele au minte. Minte cea
iubitoare cea iubitoare de Dumnezeu, este la cei întreg ţ ă ţ ş ţ ţ buni,
milostivI ş bine ş Ş starea ţ de ţ ă ă face lul ţ ă ă Dumnezeu.
127. Una numai nu este cu ţ ă omuluI: a fi ă ă de moarte. Iar cu Dumnezeu a ă împreuna,
cu ţ ă îl este luI, ă ar ţ ă cum ă poate, pentru ă voind, ţ ă crezând, ş iubind
prin buna ţ ă face omul ă vorbitor cu Dumnezeu.
• ă ă ş ă Dumnezeire; Dumnezeu, ţ ă Din ngr. ă prrJl1ia. DEX. ed. cit.,
p. 858. Apare scris ş prol1iea ca mai jos (cap. 122). Vezi cap. 156 la Sfântul Antonie cel Mare.
12S. Ochiul, pre cele ce ă ă le vede. ă mintea, ţ ă pre cele ă pentru ă
mintea cea iubitoare de Dumnezeu ă este sufletului. Cela ce are minte iubitoare de Dumnezeu,
s-au luminat cu inima, ş vede pre Dumnezeu cu ş minte.
129. Nimenea bun fiind nu este ş ă cela ce nu este bun, cu ă e ă ş iubitor de
trup. Ş ă a ă ă a omuluI este ă trupuluI, ă ă de cele vremelnice
ş ă ş materiealnice, cea ă voire, ş nu cea ă lipsire. ne face pre noi ş al
ş lor ş ă ă ă ţ
130. Cela ce are minte, ş pre sine ce este, ă ă este omul; ă cela ce ă ş pre
ş pre toate le ş cum ă ă sunt ale lui Dumnezeu ş pentru mântuirea omului s-au ă
ă pre toate a le ţ ă ş a crede drept, întru ă omului este. Ş ş tare unul ca
acesta ă ă cei ce ă ă ă ţ cele ş prea ţ ă ă au, ş eau ă
moarte de la Dumnezeu ă ş ă ş ă
131. Precum trupul ă ă de suflet. mort este, ş ş sufletul ă ă de minte, ne ă este ş pre
Dumnezeu a-I ş nu poate.
132. Numai pre om îl ă Dumnezeu, singur omului ă ă iubitor de oameni este
Dumnel-cu. ş oriunde ar fi omul. acolo este ş Dumnezeu. Singur omul este ă vrednic a lui
Dumnezeu, pentru om Dumnezeu ă ă la ţ ă
133. Dumnezeu, omului a ă cerul împodobit cu stelele, pentru om ă oamenii îl
ă pentru ei. Acei ce nu simt atâta pronie a lui Dumnezeu, sunt ţ ă ă cu sufletul.
134. Bunul este ă precum ş cele ce sunt În cer. ă este ă precum ş cele ce sunt
pre ă Bunul este carele nu are ă ă omul carele are minte, pre cea mal ă alege;
pentru ă de singur omul, Dumnezeu ş ă lui sunt ţ ă
135. Mintea În suflet ă vede, ş firea în trup. Ş mintea ă înDumnezeire este a sufletului,
ă firea ă este a trupului. Ş întru tot trupul ă este fire. ă nu În tot sufletul este minte.
pentru aceasta nu tot sufletul ă ş
136. Sufletul în lume este ca un ă ă mintea mai presus de lume este ca o ă ă
ă sufletul care ţ ă lumea ş ş a ă mântui, în ş ceas are lege ă ă socotind
întru ş ă acum este ţ ş ispitirea, ş nu ă ca ă ă pre ă Ş cum
ă piere, ş nu ă ş sufletul pentru o ă ş ă ţ ă
137. Pre ă s-au zidit de la Dumnezeu ş ş moarte, iar în cer, pronie ş neschimbare:
ci toate pentru om ş pentru a omului mântuire s-au ă Neavând ţ ă de toate ă ă ţ
Dumnezeu; pentru oameni cerul ş ă ş stihiile a zidit. prin acestea ă Îndulcirea ă ă ţ
ă lor.
13S. Cele muritoare zac subt cele nemuritoare, ă cele nemuritoare, slujesc celor muritoare:
ă stihiele, omului slujesc, pentru iubirea de oamcni ş ă cea ă ă ă a lui
Dumnezeu celui cc le-au zidit.
139. ă ce nu poate a ă ă nu ă ş întru cei blagocestivi. ă cela ce poate
a ă ă ş pre puterea sa nu o ş spre ă ci pre cel mai ţ îl ţ ă pentru
blagocestiea cea ă Dumnezeu, acela ă face ş ă moarte ă ă ă celor bune.
140. Pentru iubirea de oameni a lui Dumnezeu celui ce ne-au zidit pre noi, multe ă sunt ale
oamenilor ă mântuire, care întorc sufletele ş le duc pre dânsele ă ceruri; pentru ă priimesc
sufletele oamenilor, în locul faptei cel bune ă ă iar în locul ş muncI.
141. Fiul întru ă ş Duhul Întru Fiul, ş ă întru amândoi este. ă omul prin ţ ă
ş pre toate cele ă ş ţ ă ă ţ este ă întocmirea cea de voe a
sufletului.
54
SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE
142. Precum cei ce pentru ş ţ ş ă ţ fiind a intra Întru cele prea
mari ape ale râurilor, ă trejI ar fi, ă mântuesc, pentru ă ă sunt sâlnice curgerile, ţ ş
ţ ă ă ă de la oarecare ce sunt ă ţ ă s-ar apuca, ă mântuesc. ă ţ ţ
s-ar afla, ă ş de multe ori la margene au cugetat a Înota, ci de vin ă supt curgere
ţ ă fac, ş ă ă ă de cel vii. Întru ş chip ş sufletul ă Întru sorburile ş
valurile curgerilor ţ ă nu va ş pre sine ă dintru materiea ă ă ţ cum ă
Dumnezeiesc fiind ş ă ă de moarte, cu ţ vreme ş cu multa ă ş muritoarea materie a
trupuluI, s-au legat ă spre ispitire, a ă trage jos de ţ cele ş spre piericiune:
ş ă pre sine, ş cu ş ţ ă ă ş ă piere, ş ă ă ă de
cei ce ă mântuesc. ă de multe ori ne trage pre nOI ca un râu trupul, spre necuvioasele pofte.
143. Sufletul cel ă stând ş Întru ş ă ă ca pre un cal pre
mâniea ş pre pofta, patimile sale cele ă Ş biruindu-Ie ş sugrumându-Ie pre dânsele
ă ă ş ă ş petreceriI cel din ceruri, ă pentru ţ ă ş ă ea de
la Dumnezeu carele l-au zidit pre dânsul.
144. Suf1etul cel întru ă ă ă bunele norociri ale celor viclenI ş nevrednici,
nu ă ă închipuind ă lor în ţ aceasta, precum cer ţ ă ă din oameni. ă
ş ă ş nestatorniciea norociriI ş ă ţ ş ţ vreme a traiului ş nepriimirea de
daruri ă ţ Ş crede pre ş unul ca acesta suflet, de la Dumnezeu a nu Ci trecut ClI vederea
despre hrana cea de nevoe.
145. ţ trupului ş ă cea ă a ţ ş întru multa ă ţ moarte ă
face a sufletului. Ş ă osteneala, ă lipsirea cea cu ţ ă ş omorârea trupului,
ţ ă ş ă ş ă e a sufletuluI.
146. Suf1etul cel ă ă ş cea ă ş ţ cea de ţ ă vreme,
alege ă cea ă ş ş ă ţ ă prin buna ţ pre aceasta de la Dwnnezeu luându-o.
147. Cer ce sunt ţ cu ş ă hainele celor ce ă ating de ş Întru acest
chip, ş cei ă cu voirea ş nu ţ cu ţ ă petrecând cu cel mai ş ş vorbind
cele ce nu ă cuvin, ca ş noroiu prin auz, ă pre sufletele lor.
148. Începutul ă pofta este, prin care piere sufletul cel ă ă începutul
mântuireI ş a ă ă ţ cerurilor, dragostea este pentru suflet.
149. Precum arama ă fiind cu vederea ş ă cei cuviincioase ă de
ă dintru ă ă ă ş nelucrare, de rugina ceea ce s-au ă deasupra ă ş ş
ă ş ă ă ă Întru acest chip ş sufletul ş fiind, ş ă
pentru ţ cea ă ş de Întoarcerea cea ă Dumnezeu, ă pre ş prin fapte
videne de acoperemântul lui Dumnezeu, de ă ceea ce ă face din ă în materiea
timpului, ca o ă de ă ă ş ş urât ş netrebnic spre mântuire ă ă
150. Dumnezeu, bun, ă ş ş neschimbat este. ă ă cineva pre Dumnezeu ă
neschimbat a fi, binecuvântat lucru ş ş ă ă nu ă pricepe, cum de cel buni
ă ă ă ă despre cel ă ă Întoarce, ş asupra celor ce ş ă mânie, ă ă
milostiv ă face; li ă cuvine a le ă cum ă nicI ă ă Dumnezeu, pentru ă bucuriea ş ă
ă nici ă mânie, ă ă ă este ş a ă mâniea; nici cu darurI ă ş ă de
ţ ă s-ar fi biruit. Nu este cu dreptate din lucrurile cele ş bun, au ă a avea pre
Dumnezeu. Ci acela bun ă este, ş ş numaI, ă nici ă ă ă pre nimenea,
petrecând totdeauna asemenea. ă noI, buni, ă pentru ă cu Dumnezeu, ne
ă ă ă ă pentru ă ne ă ă de la Dumnezeu. Ş Întru fapta
ă ţ ne ţ de Dumnezeu; ă ă ă ă ş îl facem ă pre acela, nu În
170 de capete: ă ţ ă despre ă oamenilor ş pentru buna ţ 55
- __________ '0- ___________ •• ___ __________________ _
ş ă ă ci ă ă pre Dumnezeii a ă întru noi, cu draci muncitori
împreunându-ne. ă ă prin ă ş facere de bine, deslegare ă ă nu pre
Dumnezeii îl cinstim ş îl ă ci pre cele ce ă ă ş prin întoarcerea cea ă Dumnezeii,
ă ă videcându-o, ă ş ne îndulcim de ă lui Dumnezeii. Întrucât asemenea e
a zice pre Dumnezeii: a ă întoarce despre cel ă ş soarele a ă ascunde de cei ţ de vedere.
151. Blagocestivul suflet ş pre Dumnezeul tuturor, pentru ă blagocestiea nu este
alt nimic, ă ă numai a face voea lui Dumnezeii, care este ş ţ lui Dumnezeii, ă a fi
nezavistnic " întreg ţ ă blând, ă tor ă putere, ă ă ş neiubitor de pricire, ş câte
sunt ă voiilui Dumnezeii.
152. ş ţ lui Dumnezeii ş frica Lui, vindecare este a materiei patimilor. Pentru ă
ş ţ de Dumnezeii fiind ă cu sufletul ş patimile nevindecate petrecând, putrezesc
pre suflet; ca de o ă care ş din ă ş ă ş el de ă A ă Dumnezeii
nu este pricinuitor, ş ţ ă ş ş ţ ă oamenilor ţ
153. Dumnezeii a umplut pre om de ş ţ ă ş de ş ţ ă ă a ă ţ patimile ş
pre cea de ş ă ă ş a muta pentru a Sa ă pre cel muritor Întru nemurire, voind.
154. Mintea ceea ce este în sufletul cel curat ş iubitor de Dumnezeii, întru ă vede pre
Dumnezeul tuturor, cel ă ş ă ş ă pre singur bunul ţ lor cu inima.
155. ă a ă ş ă ă ş mântuire a omului este: a suferi primejdiile cu
bucurie ş cu ţ ă Iar a ă mâniea, limba, pântecele ş ţ aceasta ă face prea
mare ţ ă a sufletului.
156. Ceea ce ţ lmnea, proniea lui Dumnezeu este, ş nu este nici un loc pustiu de pronie. ă
proniea este cuvântul lui Dumnezeii, cel ş ă ş cel închipuitor al materiei ceea ce vine în lmue,
ş ă ă ş ş al tuturor celor ce ă fac. Pentru ă nici este cu ţ ă materiea a ă împodobi ă ă de
puterea cea socotitoare a cuvântului, carele este chip ş minte, ş ţ ş pronie a lui Dumnezeu.
157. Pofta cea dintru aducerea aminte, ă ă ă este a patimi lor rudeniilor întunerecului; ş
sufletul fiind întru aducere aminte a poftirei, nu ă ş pre sine ă însuflare a lui Dumnezeii
este. Ş ş ă aduce spre ă ă ţ ă relele cele ă moarte nesocotindu-le.
158. Prea mare ş ă ă ş perzarea sufletului este: uitarea de Dumnezeii, ş
iubirea de ă Pentru ă pofta ă Iipsirea este a bunului, ă bun este, ca cu nepizmuire pre
toate cele bune câte place lui Dumnezeu a le face.
159. Omul singur este priimitor de Dumnezeu, pentru ă cu ă vietatea aceasta ş
Dumnezeii. Noaptea ă prin visuri, iar ziua prin minte, ş prin toate, oamenilor celor vrednici de
El, înainte le spune, ş înainte le ă ă ă ă ţ cele ce vor ă fie.
160. Nimic nu este cu nelesnire celui ce crede ş ş a ţ pre Dumnezeii, iar de ş
a-L ş vedea pre El, vezi buna ă ş proniea tuturor, ş acelor ce s-aii ă ş a celor ce ă fac
prin cuvântul Lui, ş toate pentru om.
161. ă ă ş cel curat de ă ş de ă ş pentru aceasta, pre mare este
îndreptarea sufletului, ş lucru foarte ă lui Dumnezeu este, ca ă nu fie ă în om.
162. Numele este o Însemnare a unuia dintru cel ţ Pentru aceasta ţ ă este, a
socoti pre Dumnezeu unul ş singur fiind, alt nume a avea. Pentru ă numele acesta ă
Dumnezeu ă ă de început, carele a ă toate pentru om.
163. ă ş întru ţ fapte rele, tae-l din sufletul ă prin ş celor bune, pentru ă
Dumnezeii drept este ş iubitor de oameni .
• zavistnic, invidios, ş intrigant, zavistuitor, ă zavistic, de la slav. zavistiniku. Vezi ş familia de
cuvinte zavistie. a zavistlli, a zavistii, a zavistios ă zavistnicie, zavistllitor -oare, DEX, ed.cit., p. 1179.
56
SF ÂNTUL ANTONIE CEL MARE
164. ş pre Dumnezeu, ş cunoscut este de Dumnezeu. acel om care ă ş
totdeauna ă ţ a fi de Dumnezeu; ş ă ţ de Dumnezeu ă face omul cel bun Întru
toate, ş care ă ă de ă ţ ă Nu ă lipsirea ă acestora, ci ă a
sa voe ş ă înfrânare.
165. ă bine celuI ce te ă ţ ş pre tine, ş prieten veI avea pre Dumnezeu. ă ă
nu ş pre ă ş ă ş în dragoste, în ă ţ în ă în
Înfrânare, ş În cele asemenea, ă aceasta este ş ţ de Dumnezeu, ca prin smerita cugetare
ş prin unele ca acestea fapte bune, a urma lUI Dumnezeu. ă lucrurile acestea nu ş ă sunt
ă ci numaI sufletului lui ţ ă
166. Împrotiva celor ce ă a ă cum ă sadurile • ş erburile au suflet, am scris eu capul
acesta spre ş ţ celor mal ş Sadurile ă au ă ţ ă ă suflet nu au. Omul ă
ş dobitoc ă pentru ă are minte. ş priimitor este de ş ţ ă ă Întru celelalte
dobitoace, ş întru cele ă ş ş Întru cele din ă care au glas, duh au ş suflet. Ş toate,
ă cele ce cresc ş ă ş ă ţ le putem a numi, pentru ă ţ ş cresc, ă
nu putem a le zice ă au ş suflet. Iar a ţ patru osebirI sunt: pentru ă unele ă dintr-
Însele sunt ă ă de moarte ş ţ precum Îngerii; ă altele, minte ş suflet ş duh au, precum
oameniI; ă altele numai ţ ă au, precum sadurile. Ş vie ţ ă ă Între sadurI, ă ţ ş ă ă de
suflet ş ă ă de duh ş ă ă de minte ş ă ă de nemurire, ă celelalte toate, ă ă de ţ ă nu pot a
fi. ă tot sufletul omenesc, pururea ş ă este, dintr-un loc În alt loc.
167. Când ai priimi ă ş ă ţ ţ ă ş pre ţ ca nu ă
ă te ă ş de dânsa, ci ţ ă ţ aminte de moarte. Ş ţ adu aminte, cum ă mai
bine este a ş ă Întru ţ ă ai biruit pre ă ş ă a ţ
168. Precum Întru ş ă este, ă ceea ce ă ş în ţ ă ş ă ă ş ş
Întru ă ă este ă nu zici dar ă nu putea Dumnezeu ă a o ă pentru ă cei ce
ă aceasta, ţ ş nebuni fiind, ă Deci, nu ă ă ă lUI Dumnezeu a ă
materiea, pentru ă ale materieI sunt patimile acesteia. Iar Dumnezeu ă ceea ce ş au
ă ă din oamenI, minte, ş ş ţ ă ş ş ţ ă ş ă a bunuluI ă oamenilor.
Ca cunoscând ă ce ne ă ă ă dintr-însa, ă fugim de dânsa, iar ţ ă omul, ă
ă ă ţ ş ă ş întru dânsa: ş ca întru o ă ă el, ă ă de dânsa, ă
ă Ş nicI ă putând a ă ş ş a vedea ş a vedea ş a ş pre Dumnezeu,
cela ce au ă toate spre mântuirea ş înDumnezeirea omului.
169. Cele muritoare lor ş pizmuiesc, dintru a ş înainte pre moartea aceasta. Ş nemurirea
ă dintru a fi bun ă face Întru cuviosul suflet; iar murire, dintru a fi ă ă ă
ţ ă ş ă uluI suflet.
Când cu ţ ă te-ai abate spre patul ă cugetând Întru ţ facerile de bine ş proniea lui
Dumnezeu. atunci umplându-te de buna cugetare. mal mult te ş cu duhul. Ş ă face
somnul ă trezvire a sunetuluI, ş mijirea ochilor ă ă vedere a lui Dumnezeu, ş ă
ta fiind ea prea ă de ţ bineluI, ă dintru tot sufletul ş puterea, ă ţ ă
DumnezeuluI tuturor. Pentru ă
ă departe de om fiind, ş ă ţ mal presus de ă jertfa cea de ţ ani,
place lui DUMNEZEU,
ă ă cuvine slava, ş marea ţ ă în vecii vecilor
AMIN ...
• sad, saduri, substantiv neutru, ă ă ţ de pomi fructiferi, ă ă de curând, ă
Din slav. sadl'. (DEX, ed.cit., p. 942).
ă cuvântare
despre Sfântul Isaiea Pustnicul
CUVIOSUL ă nostru Isaiea Pustnicul, au ă întru aniI de la Hristos 370, întru o vreme fiind cu
Ava Macarie cel Mare. Ş cugetând noaptea ş ziua întru ş scripturi, ş Îndestulate pre apele
ş ţ din izvoarele mântuireI ţ al multora ş prea bune cuvinte s-au ă ă ă
care multe feluri ş de suflet folositoare pricinI coprind, cât ă cartea dintru acestea ă ă ş ş ş ă închee.
Dintru care ş pre ţ acesta ă ţ celor ce doresc ă ş ă ă pre a sa minte, l-am pus Înainte;
ă ţ ă cât de În scurt ş cum ă cuvine a izgoni asuprelele ş ă ă rele gândurilor, ş cum ă ş
ă ă a avea pre ş ţ ă ş cum întru ascuns a cugeta, ş întru ă neturburarea cu ş ţ ă a ă pre cele trei
ă ţ ale sufletului.
Locul ţ a acestui Sfânt, a fost pustiea Eghipetului, ş pomenirea lUI ă ă ş ş În ă
brânzei.
Scrierile Sfântului Isaiea ce sunt notate în filocaliea • ă
1) O carte în 29 de cuvinte felurite.
2) ă carte ă Teodora cea de bun neam.
3) Pravele ş sfaturI noilor ă
4) Zi ceri fel uri te.
5) Cuvânt pentru ă ţ în 27 de capete.
6) Pentru pustnicie ş ş 12 capete.
• Cuvântul "Filocalia" este transcris în mss. ş ă ă
ă o ă trimitere la Fi/ocalia ă
Ale Sfântului Isaiea Pustnicul
Capete 27
pentru ă ţ
1. MINTEA ă fire este cu mânie asupra patimi lor. Ş ă ă de mânie, nici ă ţ nu
se face în om, ă ă nu ă va mâniea asupra tuturor celor ă ă întru noi de la ă ş
Ş când l-au aflat pre el Iov, au ă pre ă ş lui zicându-Ie lor: ţ ş ă ţ
ţ lor de tot binele, pre carii nu ş fi socotit vrednici:, a fi de câini turmelor mele. Ş cel ce
ş ă vie întru mâniea cea ă fire, ş tae toate voile sale, ă când ă va ş ă pre sine
în starea cea dupre fire a ţ
2. ă stând împrotiva ă ş ş ai vedea oastea lui ă ş ă fuge] de la tine
înapoi, ă nu ă bucure inima ta cu aceasta. Pentru ă ă ş ă rea ş ş ă ă
ă în urma ta, ş acolo ă ă mai ă decât cel dintâi. ş împrotiva ta, el au ă
parte de oaste în ş dinapoea ă ţ poruncindu-Ie ă nu ă ă ş ă ă te
ş ş ai ş În contra lor, ei fug de la ţ ta, ca ş ş Ş ă se va ă ţ
inima ta cu aceea ă tu i-ai gonit pre ş ş vei ă cetatea, atunci ă vor ă ş aceia care
au ă dinapoi în ş ş stând ş cei care fugea înaintea ta, prind pre ă suflet în
mijlocul lor, ne mai având ă ă Cetatea, este ă ă starea ă a
ă ş este ă ă a gândurilor, cea Întru Hristos Iisus, iar temelie ş stare,
mâniea.
3. Deci ă ă ţ întru frica lui Dumnezeu, ă ş ferind lucrarea faptelor bune,
nedând poticnire ş ţ noastre, ci luând aminte de ş Întru frica lui Dumnezeu; ă când
ş ea ă va slobozi pre ş ă cu noi, ca ă se ă Între noi ş între dânsa, unire, ş de
aceia ea ă va face ă a ă ă ă tot ce poate ă ne împedece. ă de nu
o vom asculta pre dânsa, ea ă va ă de la nOl ş ne va ă ă pre noI. Atunci ă în
mâinele ă ş ş ş nu ne vor mai ă pre noi, dupre cum ne ţ ă pre noi ă
nostru zicând: ă cu ş ă ă ş în cale cu dânsul, ş c.l. (Mat. 5.25.) 1. Zic, cum
ă ş este ş ţ ă ă împrotiva omului celuI ce ş ă ă voia trupului ă Ş ă
nu o va asculta pre dânsa.omul, îl ă pre dânsul ă ş luI.
4. ă va vedea Dumnezeu ă s-au supus lui mintea cu ă puterea ş nu ş ă ajutor
de ă ă ă numai de la singur EI, o ă pre dânsa zicându-i: "nu te teme Iacove,
ţ Israile" ş ă ş "nu te teme, ă te-am mântuit pre tine, chematu-te-am pre numele
ă al meu ş tu. Ş de vei trece prin ă cu tine sunt ş râurile nu te vor acoperi: ş de'\ieI trece
1 Sfânta Evanghelie ă Matei, 5, 25: ă cu ş ă ă ă ş cu el pe cale ca nu cumva
ş ă te dea ă ş ă slujitorului ş ă fii aruncat în ţ ă
27 de capete pentru ă ţ 59
prin foc, nu te vei arde, ă nu te va arde pre tine. ă Eu sunt Domnul Dumnezeul ă Sfântul
lui lsrail, cel ce te mântuesc pre tine." (Isa .. 43.1-3.) 2
5. ă va auzi mintea ţ aceasta, ă ş î'mprotiva ă ş zicând: cine
ş ă se lupte cu mine? ă ă stea împrotiva mea. Cine ş ă se judece cu mine?
ă de mine, ă Domnul îmI este ajutorul meu, cine îmI va face mie ă ă vOI ţ ă ţ
învechi ca o ă ă de moliI.
6. ă inima ta deplin a urât ă ş silindu-te a-l birui te ă pre ţ de la tot ce
ş ă ş al pus pre ă înaintea ochilor ă ş ă ajutorul lui Dumnezeu ă
cu tine este ş ă Ş când tu întru nimic te vei plânge înaintea lui ş nu-L vei scârbi pre dânsul,
cât vei zice: tu ş mila, ca ă ă ă ş Doamne, ă neputincioase am eu mâinile, ca ă scap de
ă ş ă de ajutorul ă ş veI luoa aminte la inima ta, atunci! El te va ă pre tine de tot ă
7. Dator este Monahul ă ă toate ş sufletului ă ă ţ ca ă nu ă
printr-însele. Ş ă s-ar vedea mintea pre sine ă ca ă le ă pre ele, ă
ă ş spre nemurire, ş toate ţ sale întru una ş racându-Ie pre dânsele un trup.
S. ă ă va slobozi mintea de ă ă a celor ă ş acesta e semnul ă au
murit în tine ă
9. ă ă va slobozi mintea de patimi, atunci mijlocirea care o avea între mine ş Între
Dumnezeu, cade.
1 O. ă ă va slobozi mintea de ţ ă ş ă ş va sâmbeti, atunci întru alt veac nou este
ş ă ş ă ş De aceea unde va fi stârvul, acolo ă vor aduna ş vulturiI?
(Luca 17 St 37) 3.
1 1 . ă ascund draciI pre sine cu viclenie la o vreme, ă omul ş va perde inima sa, socotind
ă s-au odihnit de lupI ş au ă de ş Atunci ă de veste sar asupra sufletului celuI
ă ş îl ă pre dânsul ca pre o ă ă ş de aceea mai puternici decât dânsul ă ă
ş îl biruesc pre dânsul ă de ă întru toat ă mai cumplit decât la începuturi, pentru acelea
care ă ruga ă ă erte. Deci ia ă ă neîncetat întru frica luI Dumnezeii, ş ă ă cu ă ş
inima, ă ş ă de încetare ă noastre, ă faptele bune, care opresc pre ă
ă ş
12. ă ţ ă nostru Iisus Hristos ş nemilostivirea cea mare a ă ş ş ş
fiindu-i ă de neamul omenesc, aii poruncit, cu ă asprime trebue ă ţ inima, zicând: ţ
gata în tot ceasul, ă NU ş ţ în ce ceas va veni tâlharul; ca nu cumva ă vie ş ă ă afle pre voi
dormitând" (Mat, &. 24,43) 4 Ş ă ş ă ă ţ aminte, ca ă nu ă îngreueze inima ă cu
ţ ă ş cu ţ ş cu grijele lumiI, ş rar de veste ă vie asupra ă ziua aceea"
(Luc,&.21,34) 5. Deci stai asupra inimei tale, luând aminte la ţ tale, ş ă va fi în pace cu
tine pomenirea lui Dumnezeii, ş vei prinde pre tâlhariI cel ce o jefuesc pre dânsa. ă cel ce ă
ă ş cu de-adinsul de gânduri, ş pre cel ce vor ă intre ş ă spurce pre dânsul. ă
, Isaia, 43, 1-3, ţ unei noi ă ă Pedeapsa ă 1. Ş acum ş zice Domnul Ziditorul ă
Iacove, ş Creatorul ă Israele: «Nu te teme, ă Eu te-am ă ă ş te-am chemat pe nume, al Meu ş
2. ă tu vei trece prin ape, Eu sunt cu tine ş în valuri tu nu vei fi înecat. ă vei trece prin foc, nu vei fi ars
ş ă ă nu te vor mistui. 3. ă eu sunt Domnul Dumnezeul ă Sfântul lui Israel, Mântuitorul. Eu dau Egiptul
ţ de ă ă pentru tine, Etiopia ş Saba în locul ă ş
.1 Sfânta Evanghelie ă Luca, 17, 37: Ş ă ucenicii l-au zis: Unde, Doamne? Iar EI le-a zis: Unde va
fi stârvul, acolo se vor aduna ş vulturii."
4 Sfânta Evanghelie ă Matei, 24, 43: "Aceea ş ţ ă de-ar ş vecinul casei la ce ă din noapte vine
fuml, ar priveghea ş n-ar ă ă i se ă casa."
5 Sfânta Evanghelie ă Luca, 21, 34: ţ seama la voi ş ă ă nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare ş
de ă ă ş de grijile ţ ş ziua aceea ă ă peste voi ă ă de veste."
60 SFÂNTUL ISAIEA PUSTNICUL
ă mintea, ca ea ă se ă ă ş ă se ă ă Iar cel ce cunosc viclenia lor,
ţ ă ă ă DomnuluI.
13. ă nu va urî omul ă lucrarea lumiI ş ea, nu poate ă i ă închine luI Dumnezeu
cum trebue. Slujirea lui Dumnezeu ce este? ă ă numai a nu avea noI nimic strein în minte, când ne
ă Lui; nici ţ ă când îl vom binecuvânta pre Dânsul, nic1 ă când vom cânta LuI;
nicI ă când îl vom ă pre Dânsul; nic1 ă rea, care ne ă pe noi, când ne
îndeletnicim întru Dânsul ş îl pomenim pre El. Pentru ă ă ă întunecime, este zid, care
cuprinde pe ă suflet, ş nu poate curat ă ă luI Dumnezeu, având întru sine ă
întunecime. ă îl opresc pre dânsul în ă ş nu-l ă pre dânsul ă întâmpene pre Dumnezeu,
ş întru ascuns ă binecuvânteze pre El, ş ă se roage LuI întru ţ inimeI, ca ă se lumineze
de la dânsul. Pentru acesta mintea ă ă totdeauna ş nu poate ă ă în ţ ă dupre
Dumnezeu, ă nu ă ş întru ş ţ ă ca ă le tae pre acestea.
14. Când va mântui mintea ţ sufletului din voile trupuluI, ş le va trece pre dânsele întru
ă ş va ă ţ pre suflet de voile trupulUI, atunc1 ă ar vedea Dumnezeu ş
patimilor, ă ă pornesc asupra sufletuluI ca ă ţ pre ţ lUI întru ă ş va striga mintea luI
necontenit ă Dumnezeu, îl va trimete ajutorul ă ş pre toate, ă le va perde.
15. Te rog pre tine, în ă vreme ş în trup, ă nu slobozi pre inima ta. ă precum omul cel
ă de ă nu poate ş ă ă spre oarecare rod al ă ce ă în ţ luI, ă nu ş
ce i ă va întâmpla lui, mai înainte de a ă închide în vistierile sale, ş ş omul nu poate slobozi pre
a sa ă în ă vreme are ă în ă luI (Iov, 27.3) 6. Ş precum omul nu ş care ă
îl va întâmpina pre dânsul, ă la ă cea de pre ă Pentru aceea nu trebue a slobozi omul
pre inima sa, în ă vreme are ă ci ă cuvine ă strige el ă Dumnezeu totdeauna,
pentru ajutorul ş mila LuI.
16. Cela ce nu ă ajutor în vremea ă nu poate a crede ă este pace.
1 7. Ded când cineva se va ă ţ pre ş de la partea cea de-a stânga, va ş cu de-
adinsul pre toate ă sale, care le-a ă înaintea lUI Dumnezeu, ă nu vede ă sale,
ă nu se va ă ţ de dânsele cu ă ţ ă Cel ce au ajuns la ă aceasta, plâng,
ş ă ş cu ş ă înaintea luI Dumnezeu, ş prieteniea
lor cea ă cu patimile. Deci ia ă ne nevoim ţ ă puterea ă ş ne va ajuta
ă Dumnezeu dupre ţ mileI Sale. Ş de n-am ă inima ă precum ă ţ ş
ă ă facem puterea ă a ă trupurile precum le cere Dumnezeu ă ă de ă Ş ă
credem, ă în vremea foametiI care ne-a ţ pre noI, va face El cu mila Sa, precum ş cu ţ LuI.
1 B. Cela ce au dat pre inima sa ca ă caute pre Domnul întru blagocestie, cu ă acesta nu
poate ă ă cuget întru ş ă au ă lui. Dumnezeu osteneala luI. ă precât îl ă pre el
ş ţ lUI pentru oarecare din cele ă de fire, strein este de slobozenie. ă în cât este cel ce îl
ă este ş cel ce îl ă ş în ă vreme este ă nu este slobozire. DecI ă veI vedea
pre sine când te rogI, ă ă ş nic1decum nu te ă ş pre tine în ă apoI ş ş slobod, ş
al intrat Întru Sfânta LuI ă dupre voia LuI. ă veI vedea ă de rodul cel bun ş tu împuternicit,
ş nu l-au mai înecat pre el neghinele ă ş ş nu de la ş ă cu viclenie ş
s-au ă de a mal da ă cu ţ tale, ş ă norul au umbrit preste c0l1ul ă ş soarele
nu te arde ziua, nic1luna noaptea, ă s-au aflat întru tine ă ă cortului, ca ă ş ş ă
ă ş pre el dupre voia lui Dumnezeu, ş ă tu al biruit, cu putcrea lUI Dumnezei.'!, ş atunc1
de aceea ş El va umbri preste cort, ă a Lui este. ă ă este ă supt ă ş cutremur este omul:
ori ă va birui ă orI ă se va birui; orI ă va birui mâine, ori ă se va birui. ă ne ţ ş lupta,
strânge ş ş pre ă iar ă ă ă de ă este: ă au priimit celenchiul, ş s-au
(, Cartea lui Iov, 27, 3: ă vreme duhul meu va fi în mine, ş suflarea lui Dumnezeu în pieptul meu".
27 de capete pentru ă ţ 61
ă ă ă de ă pentru partea celor trei ă ţ ă au apucat de s-au ă unele cu altele, prin
Dumnezeu. Ş cele trei sunt acestea: sufletul, trupul ş duhul. Când cele treI se vor face una, prin
lucrarea Sfântului Duh, atuncI nu mai pot ă se ă ţ ă DecI nu socoti ă ai murit ă
Întru ă vreme ş silit de ă ş ă ori în vremea privigheriI, orI în somn. ă în ă vreme este
ă om în câmpul ţ nu are ă ă
19. Când mintea se va ţ ş se va ă cu ă a urma dragostei, ceea ce pre toate
patimile trupului, ş cu puterea el, nu va ă vreo ă - din cele ă de ă ă pre
ă ă cel ă de fire, ajunge ă acolo, ă tae tot de la sine ş ce e firesc.
2 O . ş pre ţ frate în ş zi ca ă ţ ă pre inima ta înaintea ţ lUI
Dumnezeu, care din patimi este întru dânsa. Ş ă ă de la inima ta, ca ă nu vie preste tine vreo
ă rea (mal înainte de a te ă ţ
21 . DecI ia aminte la inima ta frate, ş ă asupra ă ş ă ă ă ş ş viclenI
sunt întru ă lor. Ş ţ ă Întru inima ta pentru acest ă ă cu ţ ă este
omuluI celuI ce face rele, ă ă bune.' Pentru aceasta ne-aii ă ţ pre noI Mântuitorul nostru,
a priveghea zicând: ă ă este poarta ş ă ă calea, care duce în ţ ă ş ţ sunt cei ce
o ă pre dânsa. (Mat. 7.14) 7.
22. DecI ia aminte de ţ ca nu cumva vreun lucru de pierzare, ă te ă pre tine de la
dragostea luI Dumnezeu, ş ţ pre inima ta. Ş ă nu te ă ş zicând: ă cum o voiu ă pre
dânsa, om ă ă fiind; ă ă ce va ă ă omul ă sale ş se va întoarce ă Dumnezeu,
ă ţ lUI de a doua ă îl ş ş cu totul îl face noii.
23. Pretutindenea Dumnezeasca ă ş cea veche ş cea ă pentru ă inimii
ş ă ă de Psalmi ă "fiii oamenilor, ă când grei la ă Ş ă ş "inima
lor este ş ă ă pentru cei ce gândesc ş ă au zis Întru inima lui, nu voiu ă •• ş
ă ş ă aii zis Întru inima lui, uitat-au Dumnezeu", ş multe altele ca acestea. ă dator este
Monahul, ă ţ ă ă scoposul scripturei: ă cine ă ş ş pentru ce ă ş ş ă ţ necontenit
pre ţ pustniciei, ş ă ia aminte ă ă ş asuprelele Împrotiva ă Ş ca un
cârmaciu iscusit, ă ă a trece valurile gândurilor, ocârmuit fiind de darul, ă ă în
laturi din cale. Ş la ş ă ia aminte, ş întru ş ă ă cu Dumnezeu, cu gând ă ş
ş cu minte neiscoditoare.
24. Vremea care de la noI ă precum de la câlmaciu, vânturile, întreitele valuri ş furtunele
vânturilor. ă suntem priimitorI de asuprelele gândurilor, ş de fapta ă ş de ă ş ă al
patimilor, ă zice ă este gândul cel blagocestiv ş de Dumnezeu iubitor. ă ă cuvine ă
ş cu ţ de minte ş cu trezvire, a ă ţ ş a ş pre faptele bune ş pre ă
ş de care ă ă ni ă cade a ne griji, când sunt de ţ ă ţ ş ă ţ ş pe care a le lucra când
suntem deosebi la ă ş care este fapta ă cea ă ş care a doua ş care a treia; ş care
ă este ă ş care ă ş din care ă ă mândriea ă ş pre minte, ş
din care slava ş ă ă ş ş din care ă apropie mâniea, ş din care vine ă pântecelui.
ă datori suntem a ă ţ gândurile ş pre ă ă ţ ce ă ă ă împrotiva ş ţ lUI
Dumnezeu. (2. Cor. &. 10.5) 8 .
• Sfânt{1 Evanghelie ă Matei, 7, 17: ş ă orice pom bun face roade bune iar pomul ă face roade rele".
7 Sfânta Evanghelie ă Matei, 7, 14: Ş ă este poarta ş ă este calea care duce la ţ ă ş ţ sunt
cei care o ă .
•• ă în ă de a ă ţ rufe, limpezindu-Ie într-o ă ă ă mai are sensul de "a se ă (despre
ă valuri), a se pune în ş a se izbi (de un obstacol). Iar la tranzitiv reflexiv ş intranzitiv are sensul din acest
text de "a se zgudui", a se cutremura, a se zdruncina, DEX, op.cit., p. 185.
K A doua ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 10, 5: Ş ă trufia care ă ă împotriva
ş lui Dumnezeu ş tot gândul îl robim, spre ascultarea lui Hristos".
62 SF ÂNTUL ISAIEA PUSTNICUL
25. ă ă ă este negrijirea, ă moartea despre tot omul ş despre toate lucrurile,
ş de aicea dintru aceasta ă ş pofta cea spre Dumnezeu, ş cu aceasta ş pre mâniea cea
dupre fire, care ă ă la tot gândul ce ă ă ă de la ă ş Atuncea frica lui Dumnezeii
ă ş în om, ş prin lucrarea fricei, ă descopere dragostea.
2 (;. ă cuvine pre asupreala gândurilor a o ă ş a o înfrânge din ă prin ă
ă ă în vremea ă ca nu cumva ă ne ă cu buzele ă rugându-ne luI
Dumnezeii, ă cu inima gândind cele necuvioase. ă nu ş Dumnezeu de la ş
ă ă ă ş ă ă ă pretutindenea scriptura ă ş ş ş a ă
noi ţ sufletului. ă ă se va supune voia monahului, legiI lUI Dumnezeii, ş dupre legea
LuI, mintea va chivernisi pre cele supuse ei, zic ă pre toate ş ă cele ş iar mal ales
mâniea ş pofta, ă aceste sunt supuse cuvântului; atunci fapta ă o am lucrat ş dreptatea am
plinit: pre ă ă ş pre voile ţ ă Dumnezeu le-am întors, ă pre mânie asupra
dieavolului ş a ă Dar ce ă se mai ă Cugetareaa cea ă
27. ă vre o ă ş ă ţ s-ar ă ă în inima ta ş ă tu în chilie, ă staI
împrotiva ă ă ţ ca nu cumva ă te ă ă pre tine. ş a pomeni pre Dumnezeu, ă
ia aminte la tine, ş acelea care le ş în inima ta descoperite sunt înaintea Lui. Deci zi
sufletuluI ă ă ţ este ă de ă ă ş cel asemenea ţ ca ă nu ă ă tale, cu cât
mal vârtos de Dumnezeu, cel ce vede pre toate. Ş din ă aceasta, ă descopere frica lUI
Dumnezeu în sufletul ă ş ă vei ă a cu dânsa ă ă veI petrece de patimi,
dupre cum este scris: "Cei ce ă ă în Domnul, sunt ca Muntele SionuluI, nu ă va ă în
veac, cel ce ş în Ierusalim" (Ps. 124.1) 9. ă ş întrutot
lucru care îl faci, aibI prc Dumnezeu ă ş
la tot gândul ă ş nu veI ă ă
ă ...
Lui i ă cuvine slava,
în veciI vecilor.
AMIN.
9 Psalmul 124, l : "Cei ce de se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului; nu se va ă în veac cel ce ş
în Ierusalim".
ă cuvântare
spre scrierile ce ă ă alCI
ale Cuviosuluf Monah Evagrie
EVAGRIE ţ ş prea ă ţ ă au înflorit ă pe la aniI 380, de la Hristos ş de Marele
Vasilie, s-au suit la treapta ţ iar de fratele ă Grigorie Nisis s-au hirotonisit Diacon; ă Sfintele
cuvinte, supt ă Grigorie de Dumnezeu ă s-au ă ţ al ă ş Arhidiacon au fost, când
Epitropiea BisericeI cel din Ţ o avea, dupre Nichifor Calistul, în Cartea 11. Cap. 42. ă mai pre ă
de toate din cele din lume ă întru vie ţ ă ă s-au ă Deci ţ fiind a ţ
a tâJcui pre cea ţ ă foarte iscusit, multe ş de multe feluri de scripturI a ă dintre care este ş acest
cuvânt de ţ ă ă cel ce ă ş ş capetele cele pentru ş patimilor ş a gândurilor, puindu-Ie
înainte ca ş trebuincioase ş folositoare.
Scrierile acestuI Cuvios ce sunt notate în Filocaliea ă
I ) Capete pentru ţ ă ă Anatolie.
2) 100, Idem, idem.
3) Chipul ţ ş
4) 33 Capete, Analoghie.
5) Ziceri ă alfa vita, pentru Duhovniceasca ţ ă
6) Alte ziceri.
7) Pentru 8 gânduri, ă Anatolie.
8) Idem. (asemenea).
9) ă ţ ă pentru chinovie. •
10) ă ţ ă pentru feciorie.
II) ă ţ ă pentru deosebirea patimilor, 23 capete.
12) Alte ziceri.
• chinovie, chinovii, ă stire în care ă ă au ţ ă în comun. Din sI. kinovija, DEX, ed. cit., p. 170.
A lui Evagrie Monahul,
Închipuirea ţ ş care
ţ ă cum ă cade a ă nevoi ş a ă ş monahul
1*. LA IEREMIEA s-au zis: ş tu ă ţ iaI ţ muere în locul acesta. ă acestea zice Domnul
pentru fiiI ş pentru fiIcele ce ă nasc în locul acesta, ă cu moarte ă ă vor peri" (Ier.
&.16.1-4.) I Aceasta ă cuvântul, ă ş Apostolul zice: "omul cel însurat, ş de ale
lumiI. cum ă ă mueriI... Ş muerea cea ă ă ş de ale lumiI, cum ă ă ă
([.Cor. & 7.33, 34.) 2 Ş ă este, ă nu numaI pentru fiiI ş fiicele, cel ce vor fi întru ţ cea
ă s-au zis întru Proorocul aceea, ă ă "cu moarte ă ă vor muri", ci ş pentru
fiiI ş fiicele cel ce se nasc în inimele lor, care este pentru gândurile ş poftele cele ş ca întru
un ă ş neputincios ş ă ă cuget al lumii ş vor muri ş ţ ă ş
ş ă nu o vor dobândi. ă "cel neînsurat, zice, ă ş de ale DomnuluI, cum ă ă
Domnului" (1 Cor. 7.32.) 3 ş cum pre rodurile cele de-a pururea înfrunzite ş nemuritoare ale ţ cei
ş le va face.
2. Unul ca acesta este monahul, ş ş ă cuvine ă fie Monahul, ă se ă de muere, ş
ă nu ă fii sau fete în locul cel mal înainte zis. Ş nu numai aceasta, ci ş ş a lUI Hristos
nemateriealnic ş ă ă de ă ă fie, ă de ă cugetarea ş fapta ţ ă ă dupre cum ş
Apostolul zice: "nimenea ş fiind, se ă cu lucrurI ş ca voevodului ă fie ă
(2. Tim. 2.4.). 4 Întru acestea ă ă monahul, mal ales cela ce pre ă materiea lumeI acesteia
o au ă ă ş ă ţ cele frumoase ş bune ale ş ă ă cât de ă ş
ă este ţ ş Cât este de ă cu ă ş ă ă jugul acesta este bun, ş
sarcina ş ă (Mat. 11.30.) 5 Dulce este ţ ş lucrarea veselitoare.
* Cuvântul acesta, în cea ă este ă ă numere, iar în cea ă este ă ţ a ă ă ţ am urmat-o ş
noi, spre mai ă înlesnire cetitorului. (nota ă Filocaliei în limba ă
I Ieremia, 16, 1-4: "1. Ş a fost cuvântul Domnului ă mine: 2. ă ţ iei femeie ş ă nu ai nici fii, nici fiice
în locul acesta. 3. Deoarece ş ă ş Domnul despre fiii ş fiicele care se vor ş în locul acesta, despre
mamele care îi vor ş ş despre ă ţ care îi vor face pe ă acesta: 4. Vor muri de moarte grea ş nu vor
fi nici ţ nici ţ ci vor fi ca gul10iul pe ţ ă vor fi ţ prin sabie ş foamete ş trupurile
lor vor fi mâncarea ă ă cerului ş fiarelor ă
2 Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 7, 33-34: "33. Cel ce s-a ă ă se ş de cele
ale lumii, cum ă ă femeii. 34. Ş este ă ţ ş femeia ă ă ş fecioara ă de ă de cele ale
Domnului, ca ă fie ă ş cu trupul ş cu duhul. Iar cea care s-a ă ă de ă de cele ale lumii, cum ă
ă ă .
.1 Jdem, 7, 32: "Dar eu vreau ca voi ă ţ ă ă de ă Cel ă ă se ş de cele ale Domnului, cum ă
ă Domnului".
4 Epistola a doua ă Timotei a Sfântului Apostol Pavel, 2, 4: "Nici un ş nu se ă cu treburile ţ ca
ă fie pe plac celui care strânge oaste".
5 Sfânta Evanghelie dupil Matei, 11,30: ă jugul Meu e bun ş povara Mea este ş ă
Închipuirea ţ ş care ţ ă cum ă cade a ă nevoi ş a ă ş monahul 65
3. ş o iubite, ţ ă ă precum se cuvine ă iaI ă ţ ş ă ţ
ş ă alergI? ă acolo pre grijele lumeI ş pre ă ş ă cele ce sunt întru
acestea, ă Ia-te nemateriealnic, ă ş ă de ă pofta; ca de înconjurarea acestora
Iacându-te strein, ă ţ a te ş bine. ă de nu ă va ă ţ cineva de acestea pre ş nu
va putea ă ă ă petrecerea aceasta. Ş ţ ş proaste bucate ă ş nu multe ş
bine grijite. ă ă ş ca cum pentru iubirea de streinL împrejurul celor scumpe gândul s-ar
ă ă pre acesta acolo, nicidecum ă nu te pleci Lui. ă te ş prin aceasta
protivnicul, ca ă te ă de ş AI pre Domnullisus împutând oarecum MarteI, ă
sufletului celui ce spre unele ca acestea ă ş ş zicându-I: "te ş ş spre multe te
ş ci un lucru ş (Luc. 10.41.) 0, ă de a asculta, zice, Dumnezeiescul Cuvânt. Ş
ă acestea ă te ţ ş cu tot ce ă ă Pentru aceea ş ă ă pre ă zicând:
ă Mariea partea cea ă ş ales, care nu se va luoa de la dânsa" (stih 42.) 7 Ai pilda ă
ş a ă cei din Sarepta·, cu care aceasta pre Proorocul l-au priimit ş l-au ă (3 Imp.
17.10.) S ă ş numai pâine, sare ş ă ai, ţ cu acestea ă ş plata iubirei de
streini. ă ă ş pre acestea nu le al, ş cu voirea cea ă numaI, vei priimi pre streinul, ş îl
veI da lUI cuvânt bun, ş ş ţ a ş plata iubirei de streini. ă mai bun, zice, e
cuvântul, decât darul (Sirah. 18.16) 9.
4. Unele ca acestea ă cade ţ ă le ş pentru milostenie. Deci vezi ă nu ş a avea
ă ţ spre ă ţ la ă ă este ş aceasta ă a celui ă care înspre slava ş ă de
multe ori ă apropie, ş întru pricina multei iscodiri ă pre minte. Ai pre ă cea ă ă
de Domnul Iisus în Evanghelie, care, prin doi ă ş numai, au ş pre cei ţ cu voirea
ş cu puterea. ă aceea ă zice: "din ţ ă au aruncat în vistierie, iar aceasta ă ţ
sa" (Luc. 21.4.) 10 ă pentru haine, ă nu ş a avea haine de prisos, ci numai de cele ce sunt
destule nevoei trupului ş ă spre Domnul, mai vârtos, grija ta, ş EI va purta ă
pentru tine" (Ps. 54.25) II ă Lui, zice, "îi ă pentru noi" (1 Petru 5.7) 12. ă ai ţ ă de
ă sau de haine, ă nu te ş pre cele de la ţ aduse ţ a le priimi, ă aceasta este un fel
de mândrie. ă ă ş tu întru acestea ai de prisosit, ă celui lipsit; ş ş Dumnezeu ă se
ă fiii Lui. Pentru aceasta ş Apostolul, ă CorintenI scriind zice: ,,- pentru cei ţ
- ca ţ ă ă ă lipsa acelor; ca ş ţ acelora, ă ă lipsa ă
ca ă fie întocmire, precum este scris: celui cu mult, nu i-au prisosit, ş celui cu ţ nu i-au lipsit"
(2 Cor. 8.14) 13. Deci având cele trebuincioase vremeI cel de ţ ă în vremea ce va ă fie, ă nu te
ş ă de o zi, sau de o ă ă ă sau de o ă sau de un an. ă sosind de ţ ă vremea
cea de mâine, ea ţ va ă cele trebuincioase, ă veI ă tu mal ales ă ă ţ cerurilor, ş
6 Sfânta Evanghelie ă Luca, 10, 41: Ş ă Domnul i-a zis: Marto, Marto, te ş ş pentru
multe te ş
7 ldem, 10,42: "Dar un lucru trebuie: ă Maria, partea cea ă ş ales, care nu se va lua de la ea."
• în mss. traducerii apare scris Sareta nu Sarepta, cum este corect.
R Cartea a treia a Regilor (sau ă ţ 17, 10: Ş s-a sculat el ş s-a dus la Sarepta. Ş când a ajuns la ţ
ă ţ ă o femeie ă ă aduna vreascuri ş a chemat-o Ilie ş i-a zis: «Adu-mi ţ ă ă ca ă beau
l
»",
• Cartea ţ lui Iisus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul), 18, 16: "Oare nu roua ă ş ă ş mai
bun este cuvântul decât darea",
'o Sfânta Evanghelie ă Luca, 21, 4: ă ţ ş din prisosul lor au aruncat la daruri, aceasta ă din
ă ă ei a aruncat tot ce avea pentru ţ ă
II Psalmii, 54, 25: ă spre Domnul grija ta ş EI te va ă nu va da în veac ă dreptului",
11 Întâia ă ă a Sfântului Apostol Petru, 5, 7: ă ţ Lui ă grija ă ă EI are ă
de voi".
13 Epistola a doua ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 8, 14: ţ ă ă ă lipsa
acelora, pentru ca ş ţ lor ă ă lipsa ă spre a fi potrivire". s
66 CUVIOSUL MONAH EVAGRIE
dreptatea lui Dumnezeu. ă ă ţ zice Domnul, mai ă ă ă ţ lui Dumnezeu, ş dreptatea
Lui, ş acestea toate ă vor adaoge ă (Mat. 6.33) 14. ".,6J
5. ă nu ş tu copil, ca nu cumva protivnicul, prin acesta, ă ă vreo ă
ş ă turbure cugetul ă ca ă se ă de bucatele cele prea scumpe. ă nu vei mai putea ă te
ş numai de ţ ă ş ca cum pentru odihna ă ţ veni ţ gând. ă tu pre
cel mai bun ţ ş ş zic de odihna cea ă ă mai ă este cu ă
odihna cea ă decât cea ă ă ş pentru folosul copiluluI al priimi în
ă ă nu te pleci luI. ă nu este acesta lucrul nostru, al altora este, al ţ ă ţ celor
din ţ de ş Tu ş de singur folosul ă ş pre ş ă ş ă nu ş
a te ă ă ş cu oameni materiealnici ş ţ orI ă ş singur, ori cu ţ cei nemateriealnici ş
de un gând cu tine. ă cela ce ă cu oamenI materiealnici ş ă ş ş
ă se va ă ă ş ş el de Înconjurarea, nevoia, ş primejdiea acelora, ş va sluji obiceiurilor ş
ş ă celor ş ş tuturor celorlalte lucruri rele: mâniei, scârbeI, nebuniei, fricei ş smintelelor.
Ş de grijele ă ş sau de prieteniele rudeniilor, ă nu te tragi, sau ă te ş Ci ă ş de
desele vorbirI ş întâlnirele cele cu ş ea, ă ă ca nu cumva ă te ă de ş ta
cea din chilie, ş ă ă ş nevoile lor ă te ă ă zice Domnul "pre ţ ă ş
Îngroape pe al ă ţ ă tu vino de-mi ă mie" (Mat. 8.22) 15. ă ă ş chiliea întru care
ş mult ă ă este, fugi , ş ă ţ fie jale de dânsa, ş ă nu te ă ă ş de
dragostea el. Pre toate ă pre toate ă ca ă ţ a te îndeletnici, ş a te ş ş a te
sârgui de una: cum ă petreci în voea lUI Dumnezeu, ş cu ş ă a te lupta cu ă puterI.
6. ă nu ţ cu lesnire a te ş În ă ţ ş în locurile tale, ă ţ voirea ş Înainte punerea ta În
ă ă ş spre aceasta ş pre gândul ă ă ca un iscusit ţ ă care pre toate le ă
pentru ş ş pre cele ş spre aceasta ş folositoare prin toate ţ ă zic ţ pre
ă ă ş ă te ă ş pre tine de ă ş nevoile cele dintru a ta laturea ş ţ ă ş
numai de folosul cel din ş te face ă te ş De petrecerile ş vorbirele cele prin cetate, fugi,
ş întru cele din pustie ă ş ă ă zice Sfântul Pr. David: ,,m-am îndelungat fugind, ş m-am
ă ă ş în pustie" (Ps. 54.7) 16. ţ este cu ţ ă În cetate nicIdecum ă nu mergi, ă nimic bun,
nimic trebuincios, nimic folositor petrecerei tale vei vedea acolo. ,,Am ă zice ă ş Sfântul, ă
ş pricire * În cetate" (Ps. 54.9) 17. DecI pre locurile cele ă ş osebite ă ş ă nu te
temI a locui în ele; ş ă ale dracilor veI vedea acolo, ă nu te spariI, nici ă fugI din locul cel de
ţ ă al folosului ă ă ă de ă ş veI vedea ă lui Dumnezeu, sprijineala, purtarea de
ă ş pre ă ă deplin adeverirea cea întru mântuire. ă ş zice Fericitul ă pre
Dumnezeu, cel ce ş de ţ sufletuluI ş de vifor" (Ps. 54.8) 18. ă nu ă pofta
ă pre voirea ta, ă neînfrânarea poftei ă mintea cea ă ă de ă ţ Sol. 4.12) 19.
Multe sunt pentru aceasta ispitele. Teme-te de ă ş în chiliea ta fii întemeiat.
7. ă ai prieteni, fugI de desele întâlnirl ş vorbiri ale acestora, ă ă ă vreme cu
ş vorbind, va fi ş pentru tine, ş pentru el, mai de folos. Iar ă ş veI ş ă prin
i4 Sfânta Evanghelie ă Matei, 6, 33: ă ţ mai întâi ă ă ţ lui Dumnezeu ş dreptatea Lui ş toate
acestea se vor ă ă
1; Idem, 8, 22: "Iar Iisus a zis: Vino ă Mine ş ă ţ ă ş îngroape ţ lor".
1(, Psalmii, 54, 7: ă ş ă fugind ş ş ă ă ş în pustiu".
• pricire, dezbinare, ă ă DEX, ed. cit., p. 848.
17 Psalmii, 54, 9: ş Doamne ş împarte limbile lor, ă am ă ă ă ş dezbinare În cetate".
IK Idem, 54, 8 (în mss. e dat ş stihul 9 în loc de 8): ş pe Dumnezeu, Cel ce ă ş de
ţ ă sufletului ş de vifor".
1" Cartea ţ lui Solomon, 4, 12: ă vraja viciului ă cele bune ş ţ poftei ă
gândul cel ă ă de ă ,! l'
Închipuirea ţ ş care ţ ă cum ă cade a ă nevoi ş a ă ş monahul 67
ă ş acestea ă ş ţ ă ă nicidecum ă te apropiI de ş ă prieteni ţ ă
cuvine ţ ă aibi pre cei folositori, ş care ă petrecere! tale. Fugi ş de întâlnire le oamenilor
celor vicleni ş sfadnicI, ş cu nici unul dintru ş ă ş ă ci ă ş de
vorbirele lor cele rele te ă ă ă nici lUI Dumnezeu nu slujesc, nici pentru Dânsul ă
ă ţ ă fie prietenii ă ţ ş ă ţ ţ ă ş ş Domnul îi ş
pre ş zi când: "Muma mea ş ţ mei, ş ă ţ ş sunt, care fac voea ă Meu
cehIi din ceruri (Mat. 12.50 20. Mar. 3.35) 21. Cu cei ce ă ă ş ă îngrijesc, ă nu te
ă ă ş ş ă nicI ă mergi la ă ţ cu ş ca nu cumva întru a lor ş ă ă ă te
ă pre tine, ş de la ş ţ ş ş ş ş ă te ă pe tine. ă ă aceasta este
Întru ş ă ţ pleci urechea ta la cuvintele lor, ş nu priimi cugetul inimei lor, ă sunt cu
ă prea ă ă ş ă ţ ţ durerea ş dorirea inimei tale,
spre râvna plâns ului lor. ă "ochii mei, zice, preste ş ă ca ă ş ă ei ă
cu mine" (Ps. 100.8) 22. ă ă cineva din cei ce petrec dupre dragostea lui Dumnezeii, viind
la tine, te va chema ă ă la dânsul, ş vei ă te duci, du-te ă dar degrab în chiliea ta
întoarce-te. ţ este cu ţ ă ă de chilie ă ă nu dormI, ca totdeauna darul
plângerii ă ă ă tine ş depunerea ş ţ cea dintru dânsa ă vei avea
slujba ta.
S. Nu te face poftitor de bucate bune, ş de ă le cele ce ă pricinuesc din ă ţ ă cei
ce benchetuesc, vii fiind au murit, dupre cum a zis ş Apostolul (1 Tim. 5.6) 23. ă ţ saturi
pântecele ă de bucatele streinilor ca ă nu te ă ş ă ele, ş ă nu ţ faci deprindere a
cina adeseaori în laturi. ă s-aii zis: ă nu ă ă ţ cu ă pânteceluf' * ă ă ş adesea
ori ă de chiliea ta vei vedea pre ţ chemat, ă ă ă este ă de a sa ă
ă de chiliea ta. Aceasta ş darul, ă cugetul, ş ş dorirea. Vezi vinul cum este
ă ă întru un loc, ş ă petrecând, cum ă face de ă ş ş bine mirositor; iar
ă aicea ş acolo ă ă îl face turburat, ş ş la gust ă ş ă ă ă cea
din drojdie ă Deci cu acesta ă pre ţ ia ţ ă de folos. Tae ă ă ş le
celor ţ ca ă nu se ă ă mintea ta cu cugetele, ş ţ va tulbura ş tale. De
lucrarea mâinilor tale ş ş aceasta de este cu ţ ă noaptea ş ziua, pentru ca ă nu
îngreuezI pe cineva; ă mai vârtos, ş pentru ca ă dai cu ă ă ş dupre cum ş Apostolul
Pavel ş (2Tes. 3.12
24
. Efes. 4.28) 25. Ş ca ş întru aceasta ă ş pre dracul ă
ş pe toate poftele ş ă le rumpI. ă s-au ş dracul ă a ă ă asupra celor
ş ţ Ş "întru pofte ă ă precum zice scriptura, tot cel ne ă (Pi!. 13.4) 26. Din dare ş din
20 Sfânta Evanghelie ă Matei, 12, 50: ă oricine va face voia ă Meu Celui din ceruri. acela îmi este frate
ş ă ş ă
" Sfânta Evanghelie ă Marcu, 3, 35: ă oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele Meu ş sora
Mea ş mama Mea".
22 Psalmii, 100, 8: "Ochii mei sunt peste ş ă ca ă ş ă ei ă cu mine. Cel ce ă pe
cale ă ă ă acela Îmi slujea".
" EpisLola Întâia ă Timotei a Sfântului Apostol Pavel, 5, 6: "Iar cea care ă ş În ă ă ş vie, e
ă
• apare o trimitere ş ă în mss. Ia Pilde 24, 15, dar citatul nu face parte din Pildele lui Solomon, capitolul 24,
paragraful 15.
24 Epistola a doua ă Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel, 3, 12: "Dar unora ca ş le poruncim ş
ă în Domnul Iisus Hristos, ca ă ă în ş ş ă ş ă pâinea lor".
25 Epistola ă Efeseni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 28: "Cel ce ă ă nu mai fure, ci mai vârtos ă se
ă lucrând cu mâinile sale lucrul cel bun, ca ă ă ă dea ş celui ce are nevoie".
26 Pildele lui Solomon, 13, 4: "Sufletul celui ş ş ă În zadar. Numai sufletul celor: silitori este
Îndestulat". ':.
68 CUVIOSUL MONAH EVAGRIE
loare nu vei ă de ă Deci, ori de vinzi, ori de cumperi, ţ din ţ cel ce ă cuvine,
ă ş pre ţ ca nu ă ş vârându-te în chipurile cele cu de-adinsul ale iubirei
de ş cei împrejurul ţ întru ă cele ă ă ă de suflet ă cazi: cu prigoniri, cu
ă strâmbe, cu ă cuvintelor tale, ş cu unele ca acestea, pre vredniciea cea
ă a înainte punerii tale, ă o ş ş ă o ş ş ş tu gândind, despre darea ta ş
despre luoare, ş cu luoare aminte. ă ă pre cel mai bun îl alegi, ş ţ este ţ cu ţ ă
acest lucru, asupra altul oarecarele ă credincios ă grija ta. ă ş cu bun suflet ă
te, te vei umplea de bucurie ş veselitoare ă . ,;
9. Acestea ş ş ă te ă ă pre tine cele trebuincioase, ş Deci vino ş
pre mintea lucrurilor acelor ce de aicea înainte ă aduc pre ă întru dânsa, ă o pun înainte ţ
Ş în chiliea ta, ă ţ mintea ta, ţ aminte de ziua ţ Vezi atunci ă a
trupului, ţ ă primejdiea (în care ă ă sufletul), ia în minte durerea; ă ş ă
cea din lumea aceasta, ş ş ş ţ ca ă ţ totdeauna a ă Întru ş
scopos al ş ş ă nu ă ş ţ aminte ă ş de ş care este acum în iad;
ş aceea: cum oare ă ă acolo sufletele? Întru care prea ă ă Sau în care
suspin prea cumplit? Întru care ă Sau întru ă îngrijire? Sau întru care ş ş
chinuirea cea ă ă cele ş ş ă ă ş pre ziua ÎnviereI, ş a
ă înaintea lui Dumnezeu, ş ă ş ş acela ş groaznicul Divan.
ă în mijloc, pre cele ă celor ce ă ă pre ş cea înaintea lui Dumnezeu ş a
Hristosului lui, cea înaintea Îngerilor, a Arhanghelilor, a ă ş a tuturor oamenilor. Ş
muncele toate, focul cel ş vermele cel ă ă de ş tartarul, întunerecul, ş ţ
ş cea mai presus de toate acestea, fricele ş pedepsele. ă ă ş pre ă ă ţ cele ă
ţ ă cea ă Dumnezeu ă ş cea ă Hristosul lui, petrecerea cea cu
Îngerii, cu Arhanghelii, cu ă ş cea cu toate cetele ţ ă ă ţ ş a ş ea
daruri, bucuriea ş ă Pre pomenirea amândorora acestora, adu-o întru ţ Ş pentru
judecata ă a ă ă ă ă ă ă în haina plânsulul, temându-te nu
cumva ş tu ţ întru acestea ă te ducI. Iar pentru ă ă ţ cele ă ţ ă
ă ţ ş ş te ş Ş pre acestea ă ş a le dobândi, iar despre acelea, a te
ă Vezi, ă nu le ţ pre acestea ă ă ă chiliei tale de ş ori ă
pomenirea acestora ă nu slobozi a ş din mintea ta. ă ă prin acestea ă scapi de gândurile
cele întinate ş ă ă ă
10. Ajunarea • ţ ţ ă ă putere ai înaintea ţ Domnului; aceasta ă ă tale ş
ă tale le va ă ţ face cinstit pre suflet, ţ ş pre cuget, pre draci îi ş de Dumnezeu
te face aproape ă fii. Ş o ă pe zi mâncând, al doilea rând ă nu mai ş ca nu mult ă te
ş ş ă turburi pre mintea ta. De aicea vei putea totdeauna bine ă ă ă ş ă
lucrurile facerii de bine, ş spre a omorî pre ă ş patimile trupului ă Iar când s-ar întâmpla ă vie
vreunii din ţ ş este ţ ă ca ş al doilea ş al treilea rând ă mânânci tu, ă nu te întristezi,
nici ă te ş ci te ă mai vârtos ă te-ai ă slujitor al ţ ţ Ş al doilea
rând ş al treilea mâncând, ţ ş lUI Dumnezeu ă pre legea dragosteI o ai împlinit, ş cu
ă pre ş Dumnezeu îl vei avea econom al ţ tale. Uneori ă ş ă a trupului ă
ă ş ar fi ţ ă ş a doua ă ş a treia ă ş de multe ori a mânca, nu te tulbura cu
gândul. ă nici ă cuvine ostenelele cele ş ale ţ noastre, a le ţ cu asprime ş în
vremea boalei, ci Întru oarecare a face ă ca mai curând ă te faci ă ca ă ş ă
începi ostenelele pusniciei. ă pentru ă de bucate, nu ne-au oprit de ceva a nu mânca
• ajuna, ajunez (în practicile religioase). A nu mânca nimic, a ţ post complet, a ă de foame (figurativ ş în
context laic). Din latina, adjunare, DEX, ed. cit., p. 22.
Închipuirea ţ ş care ţ ă cum ă cade a ă nevoi ş a ă ş monahu\ 69
Dumnezeiescul Cuvânt, ci au zis: ă am dat ă toate, ca pre ş ţ de ierburi' ă le
ţ nimic ă (Fac. 9.3. 27; lCor. 10.25-27 2K). Ş ă ş "Nu cele ce ă în ă ă
pe om" (Mat. 15.11.) 29. DecI a ne Înfrâna de oarecare bucate, acest lucru a[l] voireI noastre poate
ă fie, totdeauna din buna ă a ţ sufletuluI.
11. Privigherea ş culcarea pe jos, ş toate celelalte rele ă cu ţ ă suferi-le, ă
la slava ceea ce va ă se descopere ţ ă cu ţ ţ ă nu sunt, vrednice zice, ă
vremei de acum, ă slava ceea ce va ă se descopere ă (Rom. 8.18) 31l. ă te vei mâhni,
ă dupre cum este scris: (Iacob 5.13) 3/. ă ă cu ă cu cutremur, cu durerea inimei,
cu trezvire ş privighere. ş ă cade a te ruga, mal ales pentru ă ţ ă ş cei ţ care
totdeauna ă ispitesc a ne pricinui ă turburare în fapta aceasta. Când el ne vor vedea pre IloI
întru ă stând, atuncea cu ă ş ei cu ţ ă stau asupra ă pre acelea
supuindu-Ie ş vârându-Ie în mintea ă care nu ă cade a le aduce aminte, sau a le gândi în
vremea când ne ă ca ă pre mintea ă ă o ă ş ă ş ş ă ş
nefolositoare, pre cererea ş ă ă ă o ă ş ă ş nefolositoare este cererea ş
ruga, când nu precum s-au zis mai înainte, cu ă ş cu cutremur, ş cu trezvire ş cu privighere ă
ă ş ş ă la ă apropiindu-se omul, fiecare ş pune cererea sa, cu ă ş cu cutremur,
ş cu ă luoarea aminte; au nu cu mult mai vârtos, asemenea se cade ă ă înaintea lUI
Dumnezeu ă tuturor ş lUI Hristos, ă ă ţ ş Domnul Domnilor, ş ş ş
pre cererea ş ruga ă a o face; ă ş de mai ă ă este ţ ă ă LUI ş ă
ţ cea ă a Îngerilor ş hori le, cu ă slujind ş cu cutremur slavoslovindu-L **, neîncetat
îl ţ ă cântare de ă ă ş celuI ă ă de început a[l] LUI ă ş prea SfântuluI ş de-a
pururea ă vecuitoruluI Duh, acum ş de-a pururi ş în veciI vecilor,
AMIN .
• Unii cetind cuvântul acestui cuvios, stau ă cu îndreptarea, zicând: ă ă nu e oprit monahilor a mânca carne;
ă pentru a lor ţ le aducem aminte: ă ş întru începutul ţ ş când ă nu era ă ă
întrutoate cu predaniile ş cu ş ă ţ ă ţ a avut zic obiceiu, unele din Monastiri din ş a
mânca carne, ă nu ş în pustie ş schituri. Iar Cuviosul ş de Dumnezeu ă ă nostru, Sava ţ
a ş ca monahii, nicidecum ă nu ă carne, ş care ş ă l-a priimit, ş l-a ă ca pre o lege ă ă
ă Biserica ă de ă ă din ă lumea. Iar pentru mai ă ţ ă pre cetitor, a ceti
cuvântul ţ Vasilie de la Poiana ă asemenea ş cuvântul ţ Paisie, În cartea ă Vezi ş la
Pedalion, pagina 49 În mss., unde pe larg se ă pricina pentru ce Monahii nu ă ă carne. (nota ă
27 Facerea, 9,3: "Tot ce se ş ă ş se ă ş ă ă fie de mâncare; toate vi le-am dat, ca ş iarba verde".
2K Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 10, 25-27:
25. ţ tot ce se vinde În ă ă ă ă ă ţ nimic pentru cugetul vostru.
26. ă «al Domnului este ă ş plinirea lui».
27 ă cineva dintre ş ă ă pe voi la ă ş ţ ă ă ţ ţ orice ă este pus
înainte, ă ă ă ţ nimic pentru ş ţ ă
29 Sfânta Evanghelie ă Matei, 15, II: "Nu ceea ce ă în ă ă pe om, ci ceea ce iese din ă aceea
ă pe om".
10 Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 8, 18: ă socotesc ă ă vremii de acum nu sunt
vrednice de ă care ni se va descoperi".
1/ Epistola ă a Sfântului Apostol Iacov, 5, 13: "Este vreunul dintre voi În ţ ă ă se roage. Este
cineva cu ă ă ă cânte psalmi" .
•• slavoslovi, v. IV tranz. În limbaj bisericesc. A ă a ă pe Dumnezeu. Din sI. slavosloviti, DEX, ed. cit., p. 995.
Ale ş Evagrie Monahul.
Capete pentru ş patimilor ş a gândurilor, 23
1. DINTRE draciI cei ce ă împrotivesc ţ cei ă cel ă la ă ă ă
ă aceea ă le sunt ţ poftele ă pântecului, cei ce ne ă pre noi
iubirea de argint, ş cel ce spre ă slaveI ş ne ă pre noI. Iar ţ ţ în urma
acestora umblând, pre cel ă ş ş ă ţ de ş îi ia[u] în priimire. ă nu este cu ţ ă a
ă în mâinele duhuluI curvieI, cele ce nu s-au biruit mal ă de ă pânteceluI. Ş nu este cu
ţ ă a-l turbura Mâniea, pre cel ce pentru bucate, sau pentru banI, sau pentru ă nu se ă Ş
nu este cu ţ ă a ă de dracul mâhnireI, cela ce nu a ă lipsirea tuturor acestora; nici de
mândrie va ă de ă ă ş ă cel ce pre ă ă tuturor relelor, ă pre
iubirea de argint nu o au surgunit (1 Tim.6.10) 32, ă ş ă ă ş pre om (Pilde, 10A).33 Ş
În scurt ă zic, nu este cu ţ ă ă ă omul în mâine le ă drac, ă nu mai ă se va ă de
ă ă ă aceea. Pentru aceea ş dieavolul pre aceste trei gânduri, atuncea la Mântuitorulle-au
adus. ă ă rugându-se, ca petrele ă se ă pâini, al doilea, ş pre ă lumea i-au ă ă
ă va ă ş i ă va închina lui; ş al treilea zicându-i: ă ă îl va asculta, îl va ă ş nimic
dintru atâta ă nu va ă Decât care Domnul nostru mal bun, ş mal înalt ă au
poruncit dieavolului dinapoea LUI ă se ă ă ţ pre noI prin acestea, ă nu este cu
ţ ă a împinge pre dieavolul, ă pre aceste treI gânduri nu le vom ă
2. Toate gândurile cele ă ş noime, ă ţ ale lucrurilor celor ţ aduc în
suflet, întru care ă mintea pre chipurile lucrurilor acelora le ă Întru ş Prin
urmare, dintru ş lucrul gândului , putem a ş ce drac s-a apropieat de noI. ă ă
ţ celui ce m-au ă pre mine, sau m-au necinstit, în mintea mea ar veni, ă ă ş ă dracul
pomenireI de ă e cel ce a venit. ă ă ş aducere aminte de bani, sau de ă s-ar face în
gândul nostru, din semnul acesta, putem a ş cine ne ă asemenea ş la celelalte
gânduri, din semnul acesta veI afla pre cel ce ă ă tine ş te ă ş ă nu toate pomenirele
unor lucruri ca acestora zic, cum ă toate de la draci se ă ă are fire ş ă ş mintea,
ş ş pomindu-se de om, pre ă lucrurilor celor ă ă le ă ă ci
câte pre mânie, sau pre ă ă de fire, ă ă ş o trag. ă pentru turburarea
dracilor acestora, mintea în cugetul ă ş ş ă ă neputând ă ă pre
gândirea lUI Dumnezeu celuI ce i-au legiuit el, ă ă aceea (neturburata gândire de
Dumnezeu) prin lipsirea noimelor celor ce se ă întru lucruri, în vremea ă ă ţ cei
ă ă se ă .
.12 Epistola Întâia ă Timotei a Sfântului Apostol Pavel, 6, 10: ă iubirea de argint este ă ă tuturor relelor
ş cei ce au poftit-o cu în focare au ă ă de Ia ţ ă ş s-au ă cu multe dureri" .
.1.1 Pildele lui Solomon, 10,4: "Mâna ş ş ă ă iar mâna celor ţ ţ ă ţ
ă ş trei de capete pentru ş patimilor ş a gândurilor 71
3. Nu va putea omul, de la sine Ş pre pomenirele cele ă ş a le ă ă nu va face
purtare de ă pentru vindecarea ă ţ ceI poftitoare ş mânioase. Pre ă ă prin postirI,
privighen ş culcare pre jos cheltuindu-o; ă pre mânie, prin îndelungi ă ă suferirea de rele,
nepomenirea de ă Ş prin milostenie îmblânzindu-o. ă dintru acestea ă patimi, mal toate
gânduri le cele ă ş ă ă ş ă ţ ă care pre minte o ă întru pieire ş perzare.
Ş cu ţ ă este ă a birui patimile acestea, netrecând cu vederea cu totul ă ş
bucatele, baniI, ş slava, ş ă ş pre ş trupul, pentru gânduri le cele ce de multe ori ă ispitesc
ă ă ă pre el. Deci ă nevoea ă este, a urma noI pre cel ce ă primejduesc în
mare, ş ş ă ă vasele din corabie, pentru sila vânturi lor ş a valurilor celor ce se ă ă asupra
lor. ă aicea ă cuvine a luoa aminte cu de-adinsul, ă nu ă vaselor ă noI, ă o facem
aceasta ca ă fim ă ţ de oamenI; ă apoi perdem plata ă ş ă spargere de corbie ne va
priimi pre noi, mai ă decât cea ă când duhul dracului slavei ş va sufla ă
Pentru aceea, ş Domnul nostru, în Evanghelie pre cârmaciul mintea ă ţ zice: ţ
aminte, milosteniea ă ă nu o ţ înaintea oamenilor ca ă ă ei: ă de nu, ă nu ţ
de la ă vostru, care este în cerurI" (Mat. 6.1) 34. Ş ă ş Ş când te rogi, nu fii ca ţ ă
iubesc în ă ş în unghiurile ţ ă se roage, ca ă se arate oamenilor: ă zic ă ă
iau plata lor" (stih 5) 35. Ş când ş nu ă ţ ca cel ă ţ ş ă ş smolesc ţ
lor, ca ă se arate oamenilor ă postesc: ă zic ă ă ş iau plata lor" (stih 16) 30. Ş se cuvine
a luoa aminte aicea la Doftorul sufletelor, cum ă prin milostenie, ă ă ş pre mânie; ă
prin ă pre minte o ă ţ ş Ş ă ş prin postire, pre ă o ş din care se
ă ş ş ă ţ ă noul Adam, carele de a doua ă ă ş dupre chipul celuI ce l-au
zidit pre el (Co1.3.lO) 37. Întru care, pentru ă nu este parte ă ă ă sau ă ş
din pricina unirei ţ ş a dragostei, nu Elin ş Iudeu; ă împrejur ş ă împrejur; varvar,
schift,* rob ş slobod. Ci toate ş întru toate Iisus Hristos (Gal. 3.28) 3R.
Patru visurf
4. Ă CUVINE a ă cum dracii în ă cele din somn ă chipuri, în partea cea
ă a ţ noastre. ă un lucru ca acesta ă pare ă se ă cu mintea ş la ă
când ori cu ochiI vede, orI cu urechile aude, sau on cu ă ţ ş cea din ă ş o ţ
pre aceea în pomenire, iar pomenirea aducându-le în ş ce au priimit prin trup, duce chipuri în
partea cea ă Deci draciI, mi se pare mie, ă pre pomenire ş ă pre
partea cea ă pentru ă organele ţ în vremea aceea, de somn sunt ţ ă
Dar cum ă ş pre pomenire o ş ă Se cuvine a ă Au poate prin a patimi lor mijlocire? Ş
aceasta este ă ă dintru ă cei ţ ş ă ş nu mal ă nimic întru acest fel. Este
34 Sfânta Evanghelie ă Matei, 6, 1: ţ aminte ca faptele ă ţ voastre ă nu le ţ înaintea oamenilor
ca ă ţ ă ţ de ei; altfel nu ţ avea ă de la ă vostru Cel din ceruri" .
. 15 Idem, 6, 5: "Iar când ă ţ nu ţ ca ă ţ ă le place, prin sinagogi ş prin ţ ţ stând în
picioare, ă se roage, ca ă se arate oamenilor; ă ă ă ş luat plata lor".
'" Idem, 6, 16: "Când ţ nu ţ ş ca ă ţ ă ei ş smolesc ţ ca ă se arate oamenilor ă postesc.
Adevârat ă ă ş luat plata lor".
37 Epistola ă Coloseni a Sfântului Apostol Pavel, 3, 10: Ş ţ ă cu cel nou, care se ş spre
ă ş ţ ă ă chipul Celui ce l-a zidit" .
• scit .
. 'X Epistola ă Galateni a ă Apostol Pavel, 3, 28: "Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici
liber; nu mai este paI1e ă ă ă ş parte ă pentru ă voi ţ una ţ în Hristos Iisus".
72 CUVIOSUL MONAH EVAGRIE
ă ş oarecare ş a pomenireI ă ş ă ş ă care de la noI se face, ori de la Sfintele
puterI, prin care cu ţ vorbim ş ă ne ă ă ă a luoa aminte ni ă cuvine, ă pre
chipurile pre care ă cu trupul, le ş ă sufletul, pre acestea ă de trup,
pomenirea le ş ă cu ă orI ă ă ă Ş acest lucru este ă dintru ă de multe orI ş
în somnurI ă nOI aceasta, ş ă precum este cu ţ ă a pomeni apa, ş cu
sete ş ă ă sete; ş este cu ţ ă a pomeni aurul, ş cu ă ş ă ă ă ă ş întru
celelalte materiI, asemenea. ă aceea ă întru acest fel, saiî în altul, a afla deosebirele ă
ale releI ş ş al acelora, este semnul ş ş ă ă ş aceasta a o ş ni ă
cuvine, ă ş pre lucrurile cele din ă le uneltesc draciI, spre a pricinui ă ă pre urletul
valurilor la cel ce ă
5. Foarte ă mânie a ă scoposuluI dracilor, când ă de fire ă ş ş spre ă
reaua ş ş a lor ă face prea ă Pentru aceea, noaptea ş în ş zi, a o
turbura pre aceasta, nicI unul ş nu se ă ă ă când o vor vedea pre dânsa ă cu
ţ atuncea pentru drepte pricinI ă o slobozesc pre dânsa, ca prea iute ş ţ ă
ă ă gândurile lor cele ă ă se ă ă Pentru aceea nevoea ă
ca nicI pentru drepte, nicI pentru nedrepte lucrurI, ă nu o ă ă pre dânsa, nicI sabie
ă ă ă celor ce ne ă care lucru ş ă mult de multe orI îl fac ş mai mult
decât ă cuvine, pentru micI pricinI aprinzându-se de mânie. ă pentru ce, spune-mI mie, cazI
degrab în ă ş în ă ă bucatele ş baniI ş slava o ai ă Ş pentru ce ă ş
câinele, ă ce te-al ă ă ca nimic ă aibI? Iar ă acesta ă ş asupra oamenilor ă ă ş
ă este, ă al tu ceva ă ş pre acestea ş ă le ă ă ă eii pre unul ca acesta,
departe de ă cea ă îl socotesc ă este, ş ă mâniea este ă a uneI
ă ca ş ă mal mult ă minunez, cum a uitat el ş pre ţ pre David ă care
ă ă ă ş de ţ ş ă mâniea (Ps. 36.8) 3Y. ă pre Eclisiesticul care ş
ă ă ţ mâniea de la inima ta, ş ş ă de la trupul ă (&.11.10). ă pre
Apostolul care ne ş "a ă în ă vremea ş în tot locul mâini cuvioase, ă ă de mânie,
ş ă ă de gânduri" (1 Tim.2.8) 40. Ş de ce nu ne ă ţ ă de la tainica ş vechea ş ţ ă a
oamenilor, care gonea din case pre câinI în vremea ă ă aceasta ă ă nu
se cade ă fie de ţ ă mâniea, la cel ce se ă Ş mânie de balaur, este vinul lor. ă NazoreiI de
vin se ă ă pentru ă nu se cade a ne griji de haine ş de bucate, socotesc ă de prisosit
este a scri, ă ş Mântuitorul în Evanghelie ne ş "nu ă ţ cu sufletul vostru, ce
ă ţ ş ce ă ţ nicI cu trupul vostru cu ce ă ă ă ţ (Mat. 6.25) 41. ă a neamurilor
este ă acest lucru, ş al celor ce nu cred, ş al celor ce nu priimesc purtarea de ă a ă
ş de Ziditorul ă ă ă (stih. 32). ă de ş un lucru ca acesta, cu totul ă ş este
strein, de ă ce a crezut; ă ş cele ă ă ă vândute pre un asariii, supt purtarea de ă
a ţ ÎngerI sunt. ă aii draciI ş acest obicei, ă ă gândurile cele necurate, ă arunce
întru noI, ş alte multe grijiri. ă se ă în laturI Iisus, calabaluc de noime ş de ţ în locul
ţ fiind, ş neroditor ă face cuvântul, înecându-se de grijele cele prin gândurI (Mat. 13.22) 42 .
. lY Psalm ii, 36, 8: ă ă ş mânia ş ă ţ nu ă ă ş
40 Epistola Întâia ă Timotei a Sfântului Aposto! Pavel, 2, 8: "Vreau deci ca ă ţ ă se roage în tot locul,
ridicând mâini sfinte, ă ă de mânie ş ă ă ş ă
41 Sfânta Evanghelie ă Matei, 6, 25: "De aceea zic ă Nu ă ţ pentru sufletul vostru ce ţ mânca,
nici pentru trupul vostru cu ce ă ţ ă au nu este sufletul mai mult decât hrana ş trupul decât
ă ă '?" .
., Idem, 13, 22: "Cea ă ă în spini este cel care aude cuvântul, dar grija acestei lumi ş ş ă ţ
ă ş ă cuvântul ş îl face neroditor".
ă ş trei de capete pentru ş patimilor ş a gândurilor 73
Deci ă pre dânsele, ia ă ă grija ă spre Domnul (Ps. 54.25 43. Evr.13.5 44) cu
cele de ţ ă îndestulându-ne, ş ţ ă ă ă ă petrecând, ş ă ă purtând, ş de ă ă
slavei ş ă ne ă ă în fiecare zi. ă ă cineva ş ă se ş ă pentru
haina cea ă ă ă ă pre Sfântul Apostol Pavel în frig ş în ă pre cununa ă ţ
ş (2 Tim.4.8) 45. Dar de vreme ce ş ş loc de ţ ă au numit Apostolul pre
lumea aceasta, (l Cor. 9.24) 46 ă vedem de este cu ţ ă cel ce s-a ă cu gândurile grijeI, a
alerga ă celenchiul cel de sus a lui Dumnezeu (Filip. 3.14) 47, ş a ă lupta împrotiva ă
ş a domniilor, ş asupra ă veaculuI acestuia (Efes. 6.12) 4R. Sau ă nu ş ş din
istoriea cea ţ ă ă ţ ă ă se va împedeca ă ă de ă împrejur ă
precum mintea de gânduri le grijei. ă ă este cuvântul cel ce zice: ă mintea ă
ă ă în vistieriea sa ă ă unde e comoara ă zice, acolo va fi ş inima
ă (Mat. 6.21) 49.
6. Din gânduri, unele ă tae, ă altele ă tae; ş tae ă cele rele pre cele bune, dar ă tae
ă ş cele rele de cele bune. Deci Duhul cel Sfânt la gândul cel ce s-a pus mal ă ia aminte, ş
dupre acela ne ă pre noI, sau ne ş Iar ceea ce o zic, întru acest fel este. Am oarecare
gând de iubire de streinI, ş îl am cu ă pentru Domnul; ă acestuia venindu-I ă
ispititorul, ă tae, ă îl ă ş pentru ă ă ă pre streinL Ş ă ş am gând de
iubire de streinI, ca ă ă arat oamenilor, dar ş acestuia venindu-I ă gândul cel mal bun, ă
tae, ă ă Domnul mal vârtos, pre fapta ă a ă o ă ş nu ne ş pre noi,
ca pentru oamenI ă ă acestea.
7. Între gândurile cele ş ş între cele ş ş între cele de la draci, ă deosebire
cu ă pândire am cunoscut ă este: ă ă ă gândurile cele ş pre firele lucrurilor
le iscodesc, ş pre cuvintele lor cele ş le ă ă pentru ce s-a ă aurul, ş
pentru ce ca nisipul jos pre oare unde în ă ţ ă s-au ă Ş cu ă ă ş
durere se ă Ş cum ă ce s-au aflat, cu ă ă ă ş focului se ă ş apoi ş în mâinele
ş se pune, ale celuI ce face pre ş cortului, ş ă ţ ş ă ţ ş ă
dintru care nu mai bea acum, pentru darul MântuitoruluI nostru, Vaviloneanul ă (Dan. 5.3) )0.
ă Cleopa, aduce inima arzând de tainele acestea (Luca 24.32) 51. ă gândul cel ă pre
acestea nici le vede, nicI le ş ci numai pre ă ş aurului celui ţ cu ă
o ă în mintea ă ş pre ă ş pre slava ceea ce va ă fie dintru acesta, mai înainte ne-o
spune. ă gândul cel omenesc, nici pre ş o ă nicI ş ă ă a cUI semn
43 Psalmii, 54,25: ă spre Domnul grija ta ş El te va ă nu va da în veac ă dreptului".
44 Epistola ă Evrei a Sjiinfului Apostol Pavel, 13,5: ţ ă de iubirea de argint ş îndestul ţ ă cu cele ce
ţ ă ş Dumnezeu a zis: «Nu te voi ă nici nu te voi ă ă
45 Epistola a doua ă Timotei a Sfântului Apostol Pavel, 4, 8: "De acum mi s-a ă cununa ă ţ pe care
Domnul îmi va da-o în ziua aceea, EI, Dreptul ă ş nu numai mie, ci ş tuturor celor ce au iubit ă Lui".
46 Întâia ă ă Corinteni a Sjiintului Apostol Pavel, 9, 24: "Nu ş ţ voi ă acei care ă în stadion, ţ
ă dar numai unul ia premiul? ţ ş ca ă ţ
47 Epistola ă Filipeni a Sjiintului Apostol Pavel, 3, 14: "Dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea, ş tinzând
ă cele' dinainte, alerg la ţ ă la ă ă de sus, a lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus",
4R Epistola ă Efeseni a Sjiintului Apostol Pavel, 6, 12: ă lupta ă nu este împotriva trupului ş a
sângelui, ci împotriva ă împotriva ă împotriva ă întunericului acestui veac,
împotriva duhurilor ă ă ţ care sunt în ă
49 Sjiinta Evanghelie ă Matei, 6, 21: ă unde este comoara ta, acolo va fi ş inima ta".
50 Daniel, 5, 3: "Atunci au fost aduse vasele de aur ş de argint care ă luate din templul lui Dumnezeu din
Ierusalim ş au ă din ele regele ş ă ă femeile sale ş concubinele sale".
51 Sjiinta Evanghelie ă Luca, 24, 32: Ş au zis unul ă altul: Oare nu ardea în noi inima ă când ne
vorbea pe cale ş când ne tâlcuia Scripturile?", j'"r':m
74 CUVIOSUL MONAH EVAGRIE
este aurul, ă ă numai pre chipul aurului gol, de ă ş de ă ă ţ îl aduce în minte.
ş cuvânt ş pentru celelalte lucruri se va zice, dupre canonul acesta, tainic iscodindu-se ş
cercându-se.
S. Este un drac, carele ă ş ă ş ţ despre ă mai ales ă ă ţ
carele duce pre mintea lor din cetate în cetate, ş din sat în sat, ş din ă în ă ca când goale
ă vorbirele ş întâlnirele, ş cu care ţ vorbind mai lung. Ş pre ş ş cu cei ce îi
ă ş stricându-o, ş câte ţ câte ţ departe ă de ş ţ lui Dumnezeu
ş de fapta ă ş de ş ă ă ţ ă ş chemare uitând. Deci ă cade pusnicul, ă ă pre
acesta, de unde vine ş unde se ş ă ă nu în zadar, nicI cum s-ar întâmpla pre lunga ă
încunjurare o ă ci ca pre ş pusniculuI vrând ă o strice face aceasta; ă arprinzându-se
mintea dintru acestea ş din multele vorbiri, ă ă Întru dracul curviei, sau Întru al
mâniei, sau întru al scârbei ă ă care mal ales ă ă pre ă ş ă luI. Iar noI, ă
avem scopus ca ă ş mal ă viclenia ş ă dracului acestuia, ă nu ă
degrab ă dânsul, nici ă vestim pre cele ce se fac, cum ă ă el în minte vorbirele, ş
în ce chip câte ţ ş pre minte spre moarte, ă apoI va fugi de la noI; ă nu ş el ă
fie ă când ă acestea, ş nimic dintru aceea nu vom ş de acelea care ne-am sârguit a ne
ă ţ ci ş ă zi, ş ă ă slobozim lui a ă ş lucrarea aceasta. ă cu de-adinsul ă ţ
ş lui, pe ă cu un singur cuvânt ă Întoarcem în ă Dar de vreme ce ă vremea
ispiteL ă ă ca mintea ă fiind, de nu poate ă ă cu de-adinsul • pre cele ce se fac,
ă ducerea dracului acestuia, aceasta ă Ş ţ aminte întru ţ de lucrurile cele
ce s-a întâmplat ţ ş de unde al început, ş unde te-al dus, ş în care loc te-al prins de duhul
curviei, sau de al scârbei, sau de al mâniei, ş cum ă ş s-au ă cele ă Acestea ţ ă
ş ă pomenirei, ca ă ţ a-l mustra pre el când va veni, ş pre locul cel ascuns de dânsul
ş ş de aicea nu veI mai urma lui. ă ă ş ş întru nebunie a-l chema pre el ş a-l
arunca, ă pre dânsul ă când ă de ţ ă ş pre ă în care al intrat, ş pre al doilea,
ş pre al treilea cu cuvântul ă ă foarte ă ă nesuferind ş Ş ă ă la
ă vreme ai ă ă dânsul, ţ ţ aceasta, ă a fugit gândul de la tine; ă nu este cu
ţ ă ă stea, la ă mustrându-se. ă ţ dracului acestuia ă un somn prea
greu, ş o ţ cu ă ă ă a genelor, ş ă ă ă ş umeri ţ pre care
pre toate acestea prin ă ă le ş Duhul cel Sfânt.
9. ă cea asupra dracilor, foarte ne ă ă ă mântuire, ş ă lucrarea fapteI
bune e ă ă ş pre aceasta a o ă între ş ca pre oarecare ş ă nu
putem, ă duhurile iubirilor de ţ o ă pre dânsa, ş ă prietenie ş ş ţ ă pre
suflet ă ş îl ă Ci pre prieteniea aceasta, ă mal vârtos, ş pre cangrena cea mai greu de
vindecat, Doftorul sufletelor prin ă ă o ă ă ş ă slobode ă ă nOI de la ş
oarece lucru ş noaptea ş ziua. Ş ă ş sufletul ă ă cea ă ă Întoarce,
ă ţ a zice ă Domnul ca David: "cu ă ă ş i-am urât pre ş Întru
neprietenI mi s-au ă mie" (Ps.138.21) 52. ă acesta este cel ce cu ă ă ş pre
ă ş i-au urât, cine nici cu lucrarea. nici cu gândul ă ă ş care al cei prea marI ş al ă
ă este semnul.
• Înadins, cu un anumit scop anume, ţ
52 Psalmii, 138, 21: "Oare, nu pe cei ce Te ă pe Tine, Doamne, am urât ş asupra ă ş ă m-am
mâhnit?".
ă ş trei de capete pentru ş patimilor ş a gândurilor 75
Pentru duhul ţ
10. Ă pentru dracul care pre suflet îl face ţ ce se cade ş ă zic? ă eu ă tem, a
scri pentru dânsul. Cum sufletul ş ă dintru ş ş ş de frica lUI Dumnezeu ş de evlavie ă
ă ş pre ă nu îl ş ă ş pre ă ă n-o ş ă ă ă pre
ă ş pre judecata cea ş ă ca pre un graiu gol le ş Ş ş râde cu ă de
cutremurul cel de foc ă Ş pre Dumnezeu ă ă îl ă ş iar poruncile LUI nici a ş
ş îl bate pre el în piept când se ş spre ă ş el nu simte, din scripturi îi ş ş
el ca un orbit nu vede, ş ca un surd nu aude. Pre ocara cea de la oamenI i-o aduce luI, ş el nu o
ş întru nimic, pre ş cea înaintea oamenilor, ş el nu pricepe ca un porc ce a mijit ş
gardul I-a rupt. Ş pre dracul acesta, gândurile slaveI ş ă îl aduce ă ale
ă de nu s-ar fi scurtat zilele acelea, nu s-ar fi mântuit tot trupul (Mat. 24.22) 53. ă acelor ce rar
vin la ţ în chinovie este dracul acesta, ş pricina este ă ă ă pentru primejdiile altora, ş ale
celor ce se tescuesc în boale, sau în ţ ă rele noroc iri, sau ale celor ce cad în moarte
ă ă de veste ş ă el ă se ă de ă ă sufletul umplându-se de ă vine
întru ţ ă ă care Întunecarea ce de la dracul s-a ă ă ş De care nOI (pustniciI
suntem ţ pentru pustietate, ş pentru ă bolnavilor celor ce se ă la noI. Pre dracul
acesta mai ales izgonindu-l Domnul, în Evanghelie a poruncit, ă ă pre cel bolnavI, ş pre
cei din ţ ă ă bolnav, zice, am fost, ş ţ venit la mine" (Mat.25.36) 54. Pe ă aceasta a ş ni
se cuvine, ă cineva din pustnicI, ă ce au ă în mâinele dracului acestuia, nu a priimit
gânduri ş orI chiliea pentru ă nu o au ă ă aceasta ă ă ă ş
ă ţ care s-au pogorât din ceruri, a priimit; ş fericit este pentru o ă ca
aceasta. Iar când din cel ce s-au ă ă ă se ă Întru cinstirea de Dumnezeii, ş voesc a
ă ă ă ş cu mireniI, ă ă de dracul acesta; ă eu pentru dânsul a zice, sau mai mult a scrie,
ş de oamenI ă ş
Pentru duhul mâhniciunei
11. Ă draciI ţ ă pre suflet a fi iubitor de ţ numaI singur dracul scârbeI, nu ş
a face aceasta, ci pre gândurile celor ce au intrat în pustie le ă ş pre ţ ş desmerdarea
sufletului o ă ş prin ă ă ă oasele ă mâhnicios se ă (Pilde,
17.23) 55. Ş cu ă ă ă dându-I ă iscusit pre pustnic îl ă ă îl ă nimic din
lumea acesta ă ă ş despre ă ţ ş mângâerea a ă Întoarce. Iar când mal mult
ă ş ş gândurI care ă pre suflet ă ă pre ascuns, sau îl silesc ă ă departe
de locul unde ş Care lucru l-au socotit oarecând ş l-au ă Sfântul Iov, de dracul acesta
ă fiind, ă o! de ş fi putut, zice, eu pre sine-mI ă ă omor, sau ă ă rog de altul ă ă
mie aceasta" (Iov, 30.24) 50. Închipuirea dracului acestuia este heara ce se ş ă ă
a ă venin în ţ ă ă ă fiind dat, ă toate veninurile celorlalte heare; ă când ă ă
ă ă ă ş ş ş jivina aceasta ă ă DraculuI acestuia au dat Pavel pre cela ce au
5' Sfânta Evanghelie ă Matei, 24, 22: Ş de nu s-ar fi scurtat acele zile, n-ar mai ă nici un trup, dar pentru
cei ş se vor scurta acele zile".
54 ldem, 25, 36: "Gol am fost ş ţ ă bolnav am fost ş ţ cercetat, în ţ ă am fost ş ţ venit
la Mine".
55 Pildele lui Solomon, 17, 22: "O ă ă este un leac minunat, pe când un duh ă ă curaj ă oasele".
y. Cartea lui Iov, 30, 24. Trimiterea din mss. nu corespunde.
76 CUVIOSUL MONAH EVAGRIE
nelegiuit în Corint. Pentru ă ă ş degrab au scris, zicând: ă ţ Corintenilor ă dânsul
dragoste, ca nu cumva de mai ă ă ă se ţ ă unul ca acesta" (2 Cor. 2.7,8) 57. ă ş
duhul acesta, ă ă pre oameni pricinuitorI de ţ ă ă ă se ă De unde ş Sfântul
Ioan ă pre cei ţ de duhul acesta, ş ă la Dumnezeu "Pui de vipere, Îl numea
zicând, cine v-aii. ă ă ă ţ de mâniea ceea ce va ă fie? ţ dar roduri vrednice de
ă ţ ă Ş ă nu ă ă ţ între voi ş ă zicând: ă avem pre Avraam". (Mat. 3.7-9) 58. Cu toate
acestea, tot cel ce a urmat pre Avraam, ş a ş din ă ă ş din rudenia sa, el ş decât dracul
acesta s-a Tacut mai tare.
Pentru mânie
12. CINE a biruit mâniea, aceasta pre drad i-au biruit, iar ă cineva s-au robit de aceasta,
acesta de ţ ă este strein, ş ţ de ă Mântuitorului nostru, ă ş
Domnul, ă zice, ă ţ ă pre cei blânzi ă sale" (Ps.24.1 O) 59. Pentru aceea ş cu greu de vânat
se face mintea pustnicilor, care în câmpul ţ ă ă mai de nid una din faptele bune nu
se tem dracii, ca de ţ ă Pre aceasta Marele Moisi acela o au ş care mai blând decât ţ
oamenii s-au numit (Num.12.3) 60. Ş Sfântul David o au ă ă este ă de pomenirea lui
Dumnezeii, zicând: ţ amÎnte Doamne de David, ş de toate ţ le lui" (Ps.131.1) 61. ă
ş singur Mântuitorul nostru, ne aii poruncit ă ă ne facem ă ţ LUI zicând:
ă ţ ţ ă de la mine, ă sunt blând ş smerit cu inima, ş ţ afla ă sufletelor voastre"
(Mat. 11.29 ) 62. Iar ă cineva de bucate ş de ă ă se va înfrâna, dar pre mânie prin gânduri rele
o ă ă ş întru sine, asemenea este acesta unei ă ce ă ă ş pe marea pontului, ş are
pre un drac cârmaciii. Pentru aceea a luoa aminte ni se cuvine cu ă puterea la câinele nostru, ş
a-l ă ţ pre dânsul, ca numai pre lupi ă ă ă pre oi ă nu le ă ci pre ă ţ
ă o arate ă ţ oamenii.
Pentru slava ş ă
13. DIN GÂNDURI, numai singur al slavei cei ş este cu mult mai materiealnic, ş carele
mai pre ă lumea o cuprinde, ş tuturor dracilor le ş ş ca un oarecare ă ă al
ă ă ţ Tacându-se. Pentru aceasta foarte ş pre mintea pustnicului ă o
ă ă de multe cuvinte ş bucurii umplându-o pre dânsa; ş pre ă lui ă ă
prin care pre toate ranele sufletului ă a le ă ă ă ş Pre gândul acesta ţ draciI
57 Epistola a doua ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 2, 7-8: "7. ş Încât voi, ă mai bine ă
ţ ş ă ţ ca ă nu fie ş de prea ă Întristare unul ca acesta. 8. De aceea ă Îndemn ă ă ţ
În el dragostea".
58 Sfânta Evanghelie ă Matei, 3, 7-9: "7. Dar ă Ioan ă pe ţ din farisei ş saduchei venind
la botez, le-a zis: Pui de vipere, cine v-a ă ă ţ de mânia ce va ă fie? 8. ţ deci ă ă de
ă ţ ă 9. Ş ă nu ţ ă ţ zice În voi ş ă ă avem pe Avraam, ă ă spun ă Dumnezeu poate
ş din pietrele acestea ă ridice fii lui Avraam".
59 Psalmii, 27,10: "Îndrepta-va pe cei blânzi la ă ă ţ pe cei blânzi ă Sale".
"0 Numerii, 12, 3: "Moise ă era omul cel mai blând dintre ţ oamenii de pe ă
"J Psalm ii, 131,1: Ţ aminte, Doamne, de David ş de toate ţ lui". .
"2 Sfânta Evanghelie ă Matei, 11,29: ţ jugul Meu asupra ă ş ă ţ ţ ă de la Mine, ă sunt blând
ş smerit cu inima ş ţ ă ă sufletelor voastre".
ă ş trei de capete pentru ş patimilor ş a gândurilor 77
biruindu-se, ă îl cresc; ş ă ş printr-în sul ă ţ intrare în suflet; ă ei pre cele
mai de pre ă mai rele decât cele ă (Luc. 11.26) 63. Din gândul acesta ă ş ş cel al
mândrieI, cela ce pre pecetea ă ă ş pre cununa ţ din cerurI ă o au scuturat
pre ă (Iezechie, 28.12) 64. Ci ă te ă de la aceata, ş ă nu întârziezI, ca ă nu vindem
altora ţ ş traiul nostru celor nemilostivI (Pi1.5.9) 65 • Iar pre dracul acesta îl ş ă
cea ă ş nimic a face, sau a zice de voe, celor ce ă ă slava cea ş ă ş ă
14. Când mintea pustnicilor va ş ţ ă ă atunci pre calul slavei ş luându-l,
ă ă prin ă ţ ă de ă ţ ă ş ă ţ ă cea din slava ş ă ă
Pre care dupre iconomie, întâmpinându-o duhul curvieI, ş întru-n vifor cu vârtej pre acesta încuindu-o,
o ţ ă pre dânsa ă nu mal ă ă ă patul, mai înainte de ă cea ă ş nicl pre
bolnavii cei ă ă de ă ă urmeze, care ă ă ă ş ţ ă de ă având întru sine, se dau pre
ş ă ş ă ă ă de vreme, ş în boalele cele de întoarcere cad. Pentru aceea ş noi în
chilie, ă luom aminte întru ş mai vârtos, ca sporind ă întru fapta ă cu greu ţ ă
ă ă ne facem. Ş înnoindu-ne întru ş ţ ă ţ de priviri de multe feluri vom luoa; ş
ă ţ întru ă mal ă pre lumina MântuitoruluI o vom vedea.
15. Pre toate ă relele lucrurI ş ş dracilor a le scrie, nu pociu; ş pre toate relele
ş ş ale lor a le ă ă ş ă ă tem ş de cetitorii cel ş Dar ă auzI
pre vicleniea duhului curviei. Când cineva pre ă ă ţ cei poftitoare o va ş ş
gânduri le cele spurcate ş urâte cam recl se vor face, atunci aduce ă în gândul lor, ă ţ
ş muerI jucându-se unii cu ţ ş fac pre pustnici ă ă de lucrurI de ş ş de chipuri
grozave. ă ispita aceasta, nu este din ă celor ce ă în minte, ă ă cea cu
luoare aminte, ş ă (ajunare) prea ă cu privighere ş cu ţ vederelor celor
ş ca pre un noor ă ă de ă o ş pre dânsa. ă ă ă uneorI de se atinge
ş de trupurI, ş ă înfocare ă pre dânsele le ă ă ş ă ş altele ă
ş ş ă ş vicleanul acesta, care nu e de nevoe a le publica ş a le da scrisoarei. ă
ş împrotiva unor gânduri ca acestea ş ţ mânieI, care împrotiva dracului acestuia ă
ş De care mânie el mal mult se teme, ş de gânduri le acestea el se ă ş îi ă noimele
ş socotelele lui. Ş aceasta este aceea: ţ ă ş nu ş ţ (Ps.4.4.) 66 folositoare doftorie
întru ispite aducând sufletului. ă ă ş dracul mânieI pre dracul acesta, ş ă ş ş el
pre oarecare din ă ă orI din prietenI, orI din rudeni'i, ă ţ ca de ş nevrednici; ş pre
mâniea pustnicului o ş ca ă ă ă vreun cuvânt ă sau ă ă ă cei ce se ă
în minte. La care de nevoe lucru este, a luoa aminte, ş degrab a ă pre minte, de la ş idolI ca
ş ca nu ă întru ş ă se ă în vremea ă ă fumegând. ă
întru ispitele acestea cad mal ales cei ş ş care cu lesnire spre pornire ă aprind: CariI sunt
departe de ă cea ă ş de ş ţ Mântuitorului Iisus Hristos.
16. Pre noimele ş ţ ă veaculuI acestuia, Domnul, ca pre ş 01, omuluI, ă
celuI bun le-au dat. Ş scris este: ă ş ă om s-au dat chibzuire întru inima sa, înjugând cu
dânsul pre ă ş pre mânie spre ajutor: ca prin mânie ă ă ă pre noimele lupilor, iar
prin ă ă ă oile (bunele ă ş când de ploi ş de vântml se bate de multe ori. I-au
63 Sfânta Evanghelie ă Luca, 11,26: "Atunci merge ş ia cu el alte ş duhuri mai rele decât el ş intrând,
ş acolo; ş se fac cele de pe ă ale omului aceluia mai rele decât cele dintâi".
64 [ezechiel, 28, 12: "Fiul omului, plânge pe regele Tirului ş spune. ş zice Domnul Dumnezeu: Tu erai pecetea
ă ş ă ţ ş cununa ţ
65 Pildele lui Solomon, 5, 9: "Ca ă nu dai virtutea ta altora ş anii ă unuia ă ă de ă
66 Psalm ii, 4, 4: ţ ă dar nu ş ţ de cele ce ţ în inimile voastre, întru ş voastre, ă ă ţ
(În mss. ţ era ş ă Trimitea la Psalmul 4, sti hul 5). '1
78 CUVIOSUL MONAH EVAGRIE
dat ă acestea ş lege, ca ă ă oile; ş loc de ţ ă ş ă de ă (Ps.22.2) 67, ş psaltire
ş ă ă ş toiag ş ă ca din turma aceasta, ş ă se ă ă ş ă se îmbrace, ş ă de
munte ă adune (PiI.27.25) 68. ă cine zice: ş turma, ş din laptele turmeI nu ă
(l Cor.9.7) 69. DecI ă cade pustniculuI, ziua ş noaptea ă ş ă ă turma aceasta; ca nu vreuna
din ă ă se ă ă ă de heare, sau în mâinile ă ă ă Iar ă ş ceva de acest
fel s-ar întâmpla în vreo vale, ă ă o ă ă din gura leuluI sau din a ursuluI, (l.Imp.17 .34) 70.
Ş ă face noima cea pentru fratele de ă ă ă ă cu ă s-ar ş între noI; ş cea
pentru muere, ă cu ă ă s-ar învârti întru nOI, ş cea a aurulUI ş a argintuluI, ă cu
ă s-ar ă ă ş întru nOI; ş noimele Sfintelor daruri, ă cu ă ş ă s-ar ş in noI. Ş
cu celelalte noime ş ş se va întâmpla ă se vor fura de patimI. Ş nu numai ziua se cade a
ă ă ă ci ş noaptea privighind a le ă ă ă ă ş ă pustnicul, cu
ş ş cu ş ă ă tot. Ş aceasta este cea de Sfântul Iacob ă "nu ţ adus ţ oae
de ă ă ă Eu am ă ş cele de ă ş ş de noapte, ş m-am ars de ş ţ
zilei ş de ţ ţ Ş somnul s-a ă de la ochiI meI" (Fac.31.38-40) 71. Iar ă din
ă vreo ă s-ar întâmpla ă ţ alergând nOI în sus la peatra ş ţ cu
psaltirea ă vorbim, lovind prin faptele bune ale ş ţ coardele eL Ş ă ş ă ş pe supt
Muntele SionuluI oile noastre, ca Dumnezeul ă ţ ş ş pre nOI din rug ă ne cheme ş
3.1,2) ş pre puterea semnelor ş a minunelor ă ne ă ă ă
\ 1. Pre firea cea ă care de patimI s-a omorât o ă Hristos prin privirea tuturor
veacurilor, Iar ă Acestuia, pre sufletul cel ce a murit cu moartea lui Hristos îl ă prin
ş ţ Sa. Ş aceasta este cea de Sfântul Apostol Pavel ă ă de am murit cu Hristos
credem, ă vom ş viea cu Dânsul" (RomanI 6.8) 73.
18. Când mintea de omul cel vechi se va ă ş întru cel al darului se va ă atuncea
ş pre a sa ş o va vedea în vremea ă ă ă SapfiruluI ş ă cel ş
Pre care ş loc al lUI Dumnezeu, scriptura o ş care de cei ă s-a ă pre Muntele
SionuluI ş O) 74.
19. Din ţ dracI, uniI ă pre om, ca pre un om îl ispitesc; iar ţ pre om, ca pre o ă
ă îl ă Ş cei ă ă venind, pre noimele slaveI ş sau ale mândrieI,
sau ale pizmeI, sau pre ale ă de ă le ă întru nOI; care noime, de nici una din vitele cele
ă nu se atinge. Iar cel de al doilea apropiindu-se, mânie sau ă ă de fire
poruesc întru om; ă patimile acestea de ş sunt ale noastre ş ale vitelor celor ă
67 Psalmii, 22, 2: "La loc de ă ş acolo m-a ă ă ş la apa odihnei m-a ă
68 Pildele lui Solomon, 27. 25: "Când iarba s-a trecut ş ă ş s-a ă ş fânul de pe dealuri s-a strâns".
i'rt
69 Trimitere ş ă E vorba de fapt de un citat extras tot din Pildele lui Solomon.
70 Cartea Întâi a Regilor, 17, 34: "David ă a zis ă Saul: «Robul ă a ă oile ă ă ş când se întâmpla
ă ă leul sau ursul ă ia vreo oaie din ă În stihul ă 35: "Atunci eu alergam ă el ş i-o luam'din
gura lui ... "
71 Facerea, 31, 38-40: "38. ă ă de ani am stat la tine: oile tale ş caprele tale n-au ă berbecii oilor
tale nu ţ i-am mâncat. 39. Vite ş de fiare nu ţ adus: acestea au fost paguba mea. Din mâna mea ai cerut
ceea ce se furase în timpul zilei ş în vremea ţ 40. Ziua eram mistuit de ă ă iar noaptea de frig ş somnul
nu se lipea de ochii mei".
72 ş 3, 1-2: "1. În vremea aceea, Moise ă ş oile lui Ietro, preotul din Madian, socrul ă Ş ă
ă cu tumla în pustie, a ajuns ă la muntele lui Dumnezeu, la Horeb; 2. Iar acolo i S-a ă îngerul Domnului
într-o ă de foc, ce ş dintr-un rug: ş a ă ă rugul ardea dar nu se mistuia".
J1 Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 6, 8: "Iar ă am murit ă cu Hristos, credem ă vom
ş ţ ă cu El".
74 ş 24, 10: Ş au ă locul unde ă Dumnezeul lui Israel; sub picioarele Lui era ceva, ce ă cu un
lucru de safir, curat ş limpede ca seninul cerului". lUI
ă ş trei de capete pentru ş patimilor ş a gândurilor 79
care patimi supt firea cea ă sunt acoperite. Pentru aceea zice Duhul cel Sfânt ă
gândurile ă cele ce se ă oamenilor "Eu am zis, DumnezeI ţ ş fii al Celui prea Înalt
ţ iar vOI ca ş oameni ţ ş ca unul din boerI ă ţ (Ps.81.6,7) 75. Iar ă cele ce se
pornesc cu necuvântare, ce zice? "Nu ţ ca calul ş ca ş întru care nu este pricepere"
(Ps.31.10) 76 în ă ş în ă ă veI strânge ă lor, celor ce nu se apropie ă tine; iar sufletul
cel ă ă tor, acesta va muri.
ă este, ă oamenii ă ca ş oameni mor, ş de oameni se ă iar cei ă
omorându-se, ă ă de vulturi ş de corbi se vor mânca, ai ă pui, unii ă pre
Domnul, ă ţ se ă ă în sânge. Cel ce are urechi de auzit, ă
20. Când vreunul din ş ă venind, te-ar ă pre tine, ş tu ş ca sabiea lui ă o
întorcI, dupre cea ă în inima lUI (Ps.36.1S) 77 ă ş precum ţ zicem: ă ţ ş întru ţ
pre gândul cel de dânsul aruncat întru tine, oricare ar fi el, ş din câte lururI s-au ă ş ce fel
este acesta, care mai ales ă ă ş pre minte. ă ceea ce o zic, întru acest fel este: Fie gândul cel
trimis de dânsul al iubirei de argint; pre acesta ă ţ ş ş în mintea ceea ce l-au priimit pre el,
ş în noima auruluI; ş pre ş aurul, ş pre patima iubireI de argint. De aceea ă Ce ă
este dintru acestea? - mintea -? ş apoi cum este chip a lui Dumnezeu? Dar noima auruluI? ş
aceasta, cine o ar fi zis cândva minte având? Dar ş aurul este ă ş pentru ce s-a ă
DecI ă ă fie pricina cea a patra a ă (iubirea de argint) care nu este lucru ţ
ă ţ ă nici ă a vreunul lucru, ci oarecare ţ ă urâtoare de om, care dintru ă
de ş se ş ş care ş pre minte ă ă ă pre zidirele lUI Dumnezeu; Pre care
ţ ă ş legea lui Dumnezeu a o ă Ş acestea tu iscodindu-Ie, se va strica ă
gândul, întru a sa privire risipindu-se; iar dracul va fugi de la tine, ă ce mintea ta, de ş ţ
aceasta la ă ţ se va ă Iar ă nu ş ă ş împrotiva aceluia pre sabiea luI, dar
ş ă cu ş pre acesta ă ă ş scoate ş tu o ă din ş ta cea ă ă ş
ă a cuvântului acestuia privirea. Cum Îngerii ş dracii vin în lumea ă iar nOI în lumea lor
nu ne ducem. ă nicI putem mai mult pre Îngeri ă unim cu Dumnezeu, nici pre dracI mal ţ
voim ă facem. Ş cum ă care de ţ ă ă ă în ă s-a ă ş ş
ă marea, ca pre un alavastru cu mir, iar pre ă adânc ului, ca pre un robit, ş fierbe ă
ca pre o ă ş pre ţ îi ă cu ă luI, ş pre ţ ş ă ă ă (Iov 41.21) 7S?
ă privirea lucrurilor acestora, foarte pre dracul îl ă ş ş pre ă ă lUI o ş ă
acestea la cel ce încetinel ş pre ă se ă ţ ş ă pricinele lucrurilor celor ă se ă
iar cel ţ pre privirea acestora nu o ş Ş ă s-ar fi ş ă ţ de la ţ ş s-ar fi descântat,
nu vor auzi, mult praf ş turburare, pentru patimi, adunându-se ş strângându-se în vremea ă
ă lor. ă se cade ş ă celor de ă ţ ă stea pe loc ş ă se ş ă ca
numai Goliat ă se întimpene cu Davidul nostru. ş ş ş pre ă ţ ă ş pre felul·
ă îl vom ă ş îl vom descoperi, ş pentru toate gânduri le cele necurate.
21. Când oarecare le din gândurile cele necurate degrab se vor alunga, ă ă ă pricinele, de
unde s-a întâmplat aceasta. Care din ă pentru ă lucruluI s-au întâmplat, de este materiea
gândului cu greu de aflat, sau pentru ă care este întru noI, nu au putut împrotiva ă
7; Psalmii, 81, 6-7: "6. Eu am zis: «Dumnezeu ţ ş ţ fii ai Celui Prea Înalb>. 7. Dar voi ca ş oameni
ţ ş ca unul din ă ă ţ
76 Idem, 31, 10: "Nu fi ca un cal ş ca un catâr, la care nu este pricepere; cu ă ă ş cu frâu ă lor voi strânge
ca ă nu se apropie de tine".
77 Idem, 36, 15: "Sabia lor ă intre în inima lor ş arcurile lor ă se ă ,
7R Cartea lui Iov, 41, 21: ă lui este de ă ş ş din gura lui ţ ş ă ă Textul trimite la mai
multe stihuri din acest capitol al ă ţ lui Iov, intitulat Puterea leviatanului.
80 CUVIOSUL MONAH EVAGRIE
ş ă ă cineva din pustnicI au gândit, ca ă i se ţ ă
ocârmuire a vreunei ă ţ de ă nu ă ă întârzieze ă pre gândul acesta, ş ă face
cunoscut din cele mal înainte zise. Iar ă cineva al vreuneI ă ţ ş al ş ă ă cum s-ar
întâmpla s-ar fi ă ocârmuitor, ş asemenea ş acesta fericit este pentru ă
ş ş ş pentru celelalte gândurI se vor afla, ă vom ţ ş mijloc de cercetare.
Aceasta de nevoe este a o ş pentru învierea ţ ş a puteriI noastre. Ca ă vedem de am
trecut Iordanul, ş de suntem aproape de FinicienI, orI ă în pustie petrecem, ş de cel de ă
ţ ne batem. ă foarte împistrit ş în multe feluri, mi se ă mie dracul iubireI de argint, ş
întru ă nebiruit. Carele de multe ori strâmtorat fiind, de ă cea ă ş pre Economul
ă ş iubitor de ă îl ă ţ ă ş ş pre streinii cei ce ă nu sunt de ţ ă îi ş mai
cu bucurie, ş altora care sunt ţ le trimite cele de nevoe, ş ţ ă ţ ă ş pre
cei ţ ca cum îi ă ă ă ş muerele celor bogate le ă pre ă ă se vor munci, pre ţ
ă ş îi ă ş a ă supune, care au punga ă Ş ş câte ţ ă pre suflet, cu
gânduri le iubirei de argint îl ă ş ă pre dânsul, ş dracului slaveI ş îl ă Carele ţ de
cei ce ă pre Domnul, pentru iconomiile acestea, le aduce ă Ş câte ţ ş
pre oarecare ă ă ă uniI cu ţ pentru ţ ş pre moartea PreotuluI celui ce este, mal
înainte i-o ă ş ş Îi pune înainte ă nu va putea ă scape, ă au ă ă ă ă ţ ş
ş ă minte legându-se ş Încurcându-se în gândurile acestea, cu oameniI cel ce nu le
priimesc se ă ă celor ce le priimesc, cu osârdie le ă ş daruri, ş îi ă pre ş
pentru buna ş ţ ă iar pre aceea care se ă ă cu ă îi ă ă ş ş ă
se ă din cetate. Ş de aceea gândurile acestea ă fiind ş întorcându-se, ă
dracul mândri ei îi ă de ţ ă fulgere dese ă ă prin ă chiliei, ş balauri ţ
ţ ş mai pre ă lipsire a ţ lucrându-l. Dar nOI rugându-ne ca ă piee gândurile
acestea, cu ţ Întru ă ă ă ă ă nimic n-am adus în lume, ă este deci, ă nicI
putem ă scoatem ceva. Ş având ă ş ă cu acestea ne vom îndestula" (1 Tim.
6.8) 79 aducându-ne aminte de Sfântul Apostol Pavel carele zice: ă ă ă a tuturor relelor, este
iubirea de argint" (stih 10).
22. Toate gândurile cele necurate, pentru patimi ă Întru noI, ă pre mintea ă
Întru pieire ş Întru pierzare. ă precum pomenirea pâinei ă ş întru cel ă ş pomenirea
apel întru cel însetat, pentru setea; ş ş pomenirea banilor ş ale gândurilor celor necurate, care ă
nasc din grasele bucate, ă întru noI, pentru patimI. ă ş pentru gânduri le slavei ş
ş pentru celelalte noime ş pomenirI, asemenea se va ă ă nu este cu ţ ă mintea ceea ce se
ă de ş gândurI ca acestea, ă stea înaintea lUI Dumnezeu, ş cu cununa ă ţ ă se
Încununeze. ă de aceste gânduri fiind ţ ă de trei orI ă aceea minte, care, ă pilda
EvanghelieI, s-au ă de la cina ş ţ lUI Dumnezeu (Luca 14.18) xo. Ş ă ş cel legat de
mâinI ş de picioare, ş Întru întunerecul cel mal din ă aruncat, din gânduri le acestea ş avea
haina ţ ă pre care cel ce l-au chemat, o au ă ă nu este vrednic de ş ţ ca acestea
(Mat. 22.11) RI. Pentru ă ă de ă este ă sufletuluI celuI ă care de
poftele cele ş s-au ă Dar care este ş pricina, ă noimele lucrurilor celor ţ ă ş
în minte, ş ă pe ş ţ ă în capetele cele pentru ă s-au zis.
79 Epistola Întâia ă Timotei a Sfântului Apostol Pavel, 6, 8: "Ci având ă ş ă ă cu acestea vom
fi ţ Trimitere ă ţ ă de mss., unde apare 1 Tim., 6, 7.
RO Sfânta Evanghelie ă Luca, 14, 18: Ş au început ţ câte unul, ă ş ă iertare. Cel dintâi i-a zis: ţ ă
am ă ş ă duc ă încerc: te rog ă ă .
., Sfânta Evanghelie ă Matei, 22, 11: "Iar intrând ă a zis slugilor: ţ de picioare ş de mâini ş
ţ în întunericul cel mai din ă Acolo va fi plâgcrea ş ş ţ
ă ş trei de capete pentru ş patimilor ş a gândurilor 81
23. AI dracilor celor ce se împrotivesc ă ţ cel ă trei sunt mal ă ă ă le
ă ă ă celor de ă ţ Care întâi ş în frunte la ă stau, ş pre suflet prin
gânduri le cele necurate ă ă îl ă ă ă aceea ă poftele ă de pântece
le sunt ţ al doilea, care iubirea de argint ne ă ş pre noI; ş al treilea, care ne ă
ă a ă slava cea ă Deci tu poftind ă ă ă ş de mânie; ş iubind
întreaga ţ ă ş ţ pântecele. Ş ă nu dai pânteceluI ă pâine întru ţ ş cu
setea ă ş pre el. ă întru ă ş pomenirea de ă departe ş de la
tine. Cuvintele Sfântului Duh, ă nu ă de la tine, ş în ş scripturelor bate cu mâinele
faptelor bune. Atuncea ţ va ă ă ţ ă in imei, ş pre minte cu chip de stea o veI vedea
în vremea ă tale.
Ale ş f, din capetele cele trezvitoare
1. Ş ă cade de-a pururi ă se afle Monahul, ca cum ţ ă va ă ă ş ş ă ş pe
trup ă cade ă ă ca cum Întru ţ anI ar avea ă ă ă ă aceea ă pre
gândurile ă de prin prejur le tae ş le ă ş mal sârguitor îl face ă fie monahul; iar
aceea întreg ă ş pre trup, ş ă ă ş pre înfrânare.
2. Cela ce ş ţ ă a agonisit, ş pre ţ ceea dintru aceasta o au dobândit, nu se va mai
pleca, nici se va mai supune draculuI slavei ş celuI ce pre toate ţ lumei le aduce luI.
ă ce ş i-ar fi ă mai mare decât vederea cea ă Iar în ă vreme suntem
ţ din ş ţ ă pre fapta cea ă cu osârdie ă o ă ă ş ă o ă ş pre
scop osul nostru lUI Dumnezeu ă ă ă ă pre toate le facem, pentru ş ţ LUI.
3. De nevoe lucru este ca pre ă Monahilor celor ce mal înainte au ă ă a le pomeni ş a
le povesti, ş ă dânsele a se îndrepta. ă multe sunt de ş ş lucrate ş ă te bine; între care
ş aceasta o zice oarecare din ş ă cea ă ş nu ă ă cu dragostea ă
fiind, degrab ă pre monah întru limanul ă
4. Am mers ă spre statornica ă la Sfântul Macarie, ş foarte de sete ă
ceream ă ă beau, care el me-a zis: ă cu umbra, ă ţ ă ă acum, ş înotând,
ş de aceasta sunt ţ ApoI eu întru gândurile cele pentru înfrânare, cu de-adinsul ă
ă mi-a zis, o, fiule; ă eu Întru 20 de anI ÎntregI, nicI de pâine, nicI de ă nicI de somn nu m-am
ă Ci pâinea mea ă o mâncam cu ă ă ş apa o beam cu ă ă ş de ă ţ ţ
ă ă ă ţ ă oarecare parte de somn ă
5. Pre mintea ă ceea ce se ă ă ş o ş cetirea, privigherea ş ă ă pre
pofta ceea ce se aprinde o ş ş foamea, osteneala ş ă de oamenI; ă pre mâniea
ceea ce ş cântarea de psalmi, ă ă ş mila. ă cele ă ă de ă ă ş ă ă de
vreme, ş care la ţ ă vreme ă uneltesc, sunt ă ă ă mal vârtos ş nu folositoare.
ş
ă cuvântare
despre Sfântul Casian Romanul
CUVIOSUL ă nostru Casiean • Romanul, au ă pe vremea ă ă ţ lui Teodosie celui mic, pe
la 431 de ani de la Hristos. ă din cuvintele "Iui cele cu ă ă cuvântul cel pentru cele 8 gânduri,
ş cel pentru dreapta ă s-au pus ai cea, ca unul ce ă tot felul de folos, ş de har. ş de acestea
ş prea ţ FOlie, cu ş cuvintele acestea zicând: cetirea 197. foaea 265, ş 266 (la cartea lui ce se
ş Miriovivlos) ş al doilea cuvânt, tot a acestuia, ă a preafericitului Papei Castor este Închinat, ş
pentru 8 gânduri are scriere deasupra "', ş de îmbuibarea pântecelui, de curvie, de iubirea de argint, de ţ
de mâhniciune, de ă de ă ş ă ş de mândrie îl ă De ţ ă sunt mai mult decât
ş alt, cuvintele acestea celor ce aii ales ă ă lupta cea ă ă ă Ş al treilea ţ ă
acestea ă s-au cetit ... care ţ ă ş ce este dreapta ă ş cum ă este mai mare aceasta decât
celelalte fapte bune, ş de unde se ş ş cum ă cel mal mult e din darul cel de sus etc. Pre acesta ş Biserica
În 29 ale lunei lui Fevruarie pomenindu-I, cu cinste ş cu laude îl ă ş
AMIN .
• În mss. pe care l-am folosit pentru ţ de ţ ă care este un text, dactilografiat strâns, având 1594 de pagini,
legate în ţ de carton, cu titlul scris cu folie de aur: Stantul Nicodim Aghioritul Macarie de Corint, Fi/ocalia,
Sfântul Munte Athos 1911-1922, numele Stantului Casian Romanul apare transcris În ă variante. ă
"ezitare" nu are la ă o eroare de ortografie sau de dactilografiere. Ea ă un stadiu de ţ al limbii ş
normelor ortografice. În corpul "scurtei ă chiar sub titlu, unde apare numele Casian, În text este transcris
Casiean .
•• cl/vintele, ă frecvent ă În corpul Filocaliei având ţ de texte, de scrieri .
••• cu sensul de sl/btitluri sau tit/I/ri.
A Sfântului Casiean Romanul
ă Castor Episcopul
Pentru cele opt gânduri ale ă ă ţ
MAI ÎNAINTE ă cuvântul cel pentru închipuirea ţ celor de ş ă ş ă
ă la ă voastre ă ă ne-am apucat a scrie pentru cele opt gânduri ale ă ă ţ
pentru îmbuibarea pânteceluI zic, pentru curvie, pentru iubirea de argint, pentru ţ pentru
mâhniciune, pentru ă pentru ă ş ă ş pentru mândrie.
Pentru înfrânarea pântecelui
MAl ÎNTÂI DAR, pentru înfrânarea pântecelui se va zice de noI, care se ş îmbui-
ă pânteceluI, ş pentru chipul posturilor, ş pentru felul ş suma ă Ş acestea nu de la sine-
ne le vom zice, ci care le-am lat de la ţ ă ţ Deci aceea nu un canon al postirei, nici un chip
al ă ă ş ă nici ş ă ă aii dat. ă nu aii ţ ş vârtute, saii pentru
ă saii pentru ă saii pentru deprindere mai ş ă a trupului. Dar un scopos aii dat
tuturor, a fugi de îmbuibare, ş a ă întoarce de ă pântecelui. Iar postirea cea din ş
zi, au ales-o ă este mal folositoare, ş cum ă ă spre ă ţ mal mult decât postirea cea de trei
saii de patru zile, saii cea ă ă la o ă ă ă ă zic, ă cel ce ă ă ă întinde postirea,
peste ă ă de multe ori ş hrana. Încât dintru aceasta de multe ori, pentru ş
ă ă ş trupul, ş spre slujbele cele ş mal trândav se face: iar alteorI
pentru ţ a hranelor prea îngreuindu-se, ă ş ş ş în suflet. Ş ă ş
aii cercat ă nu tuturor le este potrivit ă ă ş ţ lor, nicI a legumelor, nicI cum ă ţ
pot a metaherisi hrana pâineI cel uscate; ci unul, aii zis, ă mâncând ă litre de pâine, ă e
ă iar altuL mâncând o ă saii ş unghii, ă ă Deci tuturor precum s-aii zis mal sus,
un hotar al ă aii dat (Pild. 24.15) I a nu ă ă de ă pânteceluI, nici a ă trage de
ţ gâtlej ului. ă nici osebirea felului ă numaI, ci ş suma ţ ă ţ cele
Înfocate ale curviei ş ş a le aprinde. ă de orIce fel de ă se va umplea pântecele, ş
ţ curviei. Ş ă ş nu numai mahmurlucul vinului ş ş a ă mintea, ci ş
îmbuibarea apei, ş ş tuturor hranelor ţ ă ş ă o fac. Sodomlenilor nu
mahmuriea vinului ş a felurilor de bucate s-aii racut ă ă ă ci îmbuibarea pâinei, ă
Proorocul (Iez.16.48) 2. ă trupului la ă ţ inimei nu ă ş când ă
* metahirisi, a folosi, a pofti, a ş
I Pildele lui Solomon, 24, 15: "Nu pândi, nelegiuitule, casa celui drept ş nu tulbura ş lui".
2 lezechiel, 16,48: "Viu sunt Eu, zice Domnul Dumnezeu; Sodoma, sora ta, n-a racut nici ea nici fiicele ei, ce-ai racut
tu ş fiicele tale." Ş 49: ă care au fost ă ă Sodomei, sora ta, ş ale fiicelor ei; mândria îmbuibarea ş
ă iar mâinile ă ş ale celui ş nu le-au sprijinit".
Pentru cele opt gânduri ale ă ă ţ 8$
trupului cele ce ă cere, iar nu cele ce ţ ş ţ bucatelor ă ş
numai cât a sluji spre a ă iar nu cât a robi pornirelor poftei. Priimirea hranelor cea cu ă ă ş cu
ă ă ă ă ş ş de ă ă trupului, ă ţ nu o ia. Hotar al ă ş canon
ă dat de la ă ţ acestea este: ca cel ce se ă ă ş ş de vreo ă încât având ă ă
se ă de ia, ş ă nu ş ţ Ş Apostolul ă zice: "grija trupului nu o ţ spre
ă (Rom. 13.14) \ nu chivernisala cea de nevoe a ţ a stânjenit, ci ţ cea iubitoare de
ţ o aii oprit. Ş mai vârtos spre ă ţ cea ă ş a sufletului, numai ă ă
de ă nu poate, ă nu ş celelalte fapte bune ă vor alerga. Drept aceea, smereniea,
prin ascultarea lucrului, ş prin chinuirea trupului, mari folosuri ne fac. ă de iubirea de
argint, nu numai a nu avea bani, ci ş a nu pofti a agonisi, spre ă ţ a sufletului ă ţ ş
ă de ţ de mâhniciune, de ă ş ă de mândrie, acestea toate, ă ţ cea
ă a sufletului o ă Iar cea din parte ă ţ a sufletului prin Întregimea ţ
mai ales Înfrânarea ş postul o ă ş ă cu ţ ă este cel ce ş ă pântecele, a ă
lupta cu duhul curviei prin minte. Pentru aceea Întâia ă ă ne fie, ca ă ă pântecele, ş ă
robim trupul, nu numai prin post, ci ş prin privighere, ş ă ş cetiri, ş ca ă ă inima
spre frica ghenii', ş spre dorul ă ă ţ cerurilor.
Pentru duhul curviei ş al poftei trupului
A DOUA Ă ne este asupra duhului curviei, ş al poftei trupului care ă ă ă
începe a ă pre om. Mare este acest ă ş cumplit, ş ă are lupta. ă celelalte neajungeri
în suflet numai având lupta, aceasta ă este, în suflet ş în trup ă Ş pentru aceasta,
ă trebue a priimi lupta. ă nici este destul numai postul cel trupesc, spre ş întregi mei
ţ cei ă ş ş a ă ţ cei ă de nu se va face ş zdrobire a inimei, ş ă
ă Dumnezeii ă ş cetire ă a scripturilor, ş ă ş lucrul mâinilor, care pot a opri
pornire le sufletului celui ă ş de la ă cele de ş a-l întoarce înapoi. Iar mai
înainte de toate îi este de folos smereniea sufletului, ă ă de care, nici curvie a, nici celelalte nu va
putea cineva a le birui. Deci mai ă ş ă trebue cu ă ă a strejui inima despre gândurile
cele întinate. ă dintr-Însa es ă glasului D-Iui: "gânduri le cele rele, uciderele, preacurviile, curviele
ş celelalte" (Mat. 15.19) 4. ă ş postul, nu numai spre chinuirea trupului ni s-a poruncit, ci ş spre
trezvirea ţ ca nu pentru ţ bucatelor întunecându-se ă nu ă spre strejuirea gândurilor.
Trebue dar nu numai spre postul cest trupesc a ă ă ţ ci ş spre luoarea aminte a
gândurilor, ş spre cugetare cea ă ă ă de care cu ţ ă este la ă ţ întregimei
ţ ş a ă ţ cei ă a ne sui. Trebue dar ă ă ţ mai ă ă glasul Domnului,
(Luc. 11.39) 5 cea ă ă ş a blidului, ca ă se ă ş cea din ă ă Pentru aceasta
dar, de ne sârguim ă cum zice Apostolul (2Tim.2.S) 6 ă lege a ne lupta, ş a ne încununa, biruind
duhul cel necurat al curviei, ă nu ne bizuim la puterea ă ş la ţ ă ci la ajutorul ă
3 Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 13, 14: "Ci ă ţ ă În Domnul Iisus Hristos ş grija de trup
ă nu o ţ spre pofte" .
• ă iad, infern, de la sI. geena. DEX, ed.cit., p. 421.
4 Sfânta Evanghelie dupli Matei, 15, 19: ă din ă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, ă ş
ă mincinoase, hule".
5 Sfânta Evanghelie ă Luca, Il, 39: Ş Domnul a zis ă el: Acum voi fariseilor, ă ţ ţ partea din ă a
paharului ş a blidului, dar ă vostru este plin de ă ş de viclenie".
r, Epistola a doua ă Timotei a Sfântului Apostol Pavel, 2, 5: "Iar când se ă cineva, la jocuri, nu ia cununa,
ă nu s-a luptat ă legile jocului".
86 SFÂNTUL CASIAN ROMANUL
nostru Dumnezeii. ă nu ă omul de a fi luptat de duhul acesta, ă ce întru ă va crede.
ă nu prin a sa ţ ă nicI prin a sa ă ci prin acoperemântul ş ajutorul lui Dumnezeu
ă de ă ă ş la ă ţ ă ţ ă ă ă ă mai presus de fire este lucru, ş oarecum
ă de trup ă face, cel ce a ă ă ă trupului, ş ţ lui. Ş pentru aceasta. cu
ţ ă este omul (ca ş ă zic) cu aripele sale la ă ă ş ă ă a ţ ă
zboare, ş ă Îngerilor ă se ă de nu darul lui Dumnezeii depre ă ş din noroiu îl va
ă ă cu nici o ă ă alta, mai mult nu se ă oamenii cei ţ ă cu trupul,
Îngerilor celor ş ca cu a ă ţ ă ţ ă prin aceasta, ă pre ă fiind, ş
petrecând, aii ă cum zice Apostolul (Ef.3.2) 7, în ceruri petrecerea. Iar semn este, ă am ş
ă ş ă ă ă ă sufletul la nicI un chip al ă cei de ş nu ia sama în
somn. ă ş nu se ş ă o acest fel de ş ă semn este, ă ş sufletul, ş de
ă nu s-a ă Ş pentru aceasta, ă cele de ş ce ni se ă în somnuri, datori
suntem a le crede, ă sunt ă ale lenevirei noastre ş ale ţ cei mai dinainte. ă
boala cea ă ă în ascunsurile sufletului, ă ă o face scurgerea ceea ce se ă în odihna
somnului. Pentru care ş Doftorul sufletelor noastre, în ascunsurile sufletului a pus doftoriea, unde ş
pricinele boalei le ş a, ă (Mat. 5.28) x: ă cel ce a ă la femee spre a o pofti, acum a
preacurvit cu ea în inima sa" nu atât ochii cei luotori de ă ş ş îndreptându-i, cât sufletul cel
ă ş carele ochii cei ţ de Dumnezeii spre bine, ă îi ţ ă Pentru aceasta ş
pilda cea ţ ă (Pi1.4.23) 9 nu zice, cu ă ă ş ţ ochii ă ci, cu ă ă
ă ş ţ inima. Preste aceea mai vârtos puind doftoriea strejuirei, care ţ ă ochii spre ce
ş Drept aceea aceasta fie straja cea ă a inimei noastre, ca când va veni în mintea ă
pomenirea a vreunei femei ă ă prin dieavoleasca lucrare, ă ă a maicei, sau a surorii, sau a
altor femei cucernice oarecare, ă aceasta ă o scoatem din inima ă ca nu mult ă
noi Întru ă pomenire, ă ă ă ţ dintru aceste ţ ă ă ş ă surpe mintea în
aduceri aminte de ş ş ă ă ă precum ş porunca cea ă de Dumnezeii celui ă zidit
care ş a ă capul ş ă începuturile gândurilor celor ă ă ă prin care se
ş a ă târî în sufletele noastre, ca nu prin priimirea capului, carele este asupreala gândului, ş
ă trup al ş ă învoiala ţ ă o priimim. Ş dintru a,ceasta, de aceea la fapta cea
ă ă ă surpe pre minte. CI trebue precum este scris, în ţ a ucide pre ţ ă ă ş
ă ă cu lumina ş ţ a alege, ş a ă ă gândurile cele ă ă depre ă
care ă este inima ă ă ă ţ ă Domnului. Ş cum ă ă când sunt ă prunci fiii
vavilonului, gândurile cele viclene zic, pre ş a-I lovi ş a-I zdrobi de ă care este Hristos. ă
de se vor face ă ţ prin a ă ă nu ă ă de mare suspin ş ă se vor birui. Dar
ă cele zise din ă ă bine este a pomeni ş cuvintele ţ ă ţ Drept
aceea s-aii zis de ă Vas ilie Episcopul Chesariei CapadochieI: ş femee nu cunosc, ş feciorelnic
nu sunt. Atâta ş ă darul fecioriei nu numai întru ă cea ă de femee ă
ă ş cât întru ţ ş ă ţ sufletului, care prin frica lUI Dumnezeii ş ş a ă
ă Mai zic ş aceasta ă ţ ă nu putem noi fapta ă a ă ţ ă ş ă o ă
de nu mai ă vom agonisi ă ă smerenie a ţ în inima ă nici de ş ţ ă ă ă
ă ne învrednicim, încât ş patima curvieI întru ascunsurile sufletului. Dar ă ă ă ă isprava
• zâdârâre, ţ de a ă ă a ă a provoca pe cineva, a sâcâi, a ă a ă ţ a ă a tulbura, a ţ ţ
focul, de la bulgarul zadarjam. ser. zadirati. DEX, ed.cit., p. J 180.
7 Epistola câtre Efeseni a Sfântului Apostol Pavel, 3, 2: ă În ă ţ auzit de iconomia harului lui Dumnezeu
care mi-a fost dat mie pentru voi".
• Sfânta Evanghelie ă Matei, S. 28: "Eu ă ă spun ă ă oricine se ă la femeie, poftind-o, a ş ă ş
adulter cu ea în inima ·Iui".
9 Pildele lui Solomon, 4, 23: ă ş ţ inima mai mult decât orice, ă din ea ţ ş ş ţ
Pentru cele opt gânduri ale ă ă ţ 87
ă ţ ş de la Apostolul, de un cuvânt a Lui mai pomenim vom înceta cuvântul "Pacea ţ
ă cu toate ş ţ ă ă de care, nimenea nu va vedea pre Domnul" (Evr.12.14) 10. ă
cum ă pentru aceasta zice, ă este din cele ce au adus pre ă zicând: "nimenea curvar, sau
întinat, ca Isav" (stih 16). Deci cât este de ă ş ă isprava ţ pre atâta se ă
de mai grele ă ale protivnicului. Ş pentru aceasta avem datorie ă ne silim a ne deprinde nu
numai la înfrânarea trupului, ci ş la zdrobirea inimei, ş la ă dese cu suspinuri, ca cuptorul
trupului nostru, pre care ă Vavilonului prin ă ă poftei îl aprinde în ş zi, cu roua
venireI DuhuluI Sfânt ă stingem. Iar ă acestea prea mare ă ne este spre ă privigherea
cea ă Dumnezeu; Care precum paza zileI ă ş ţ cea de noapte, ş privigherea ţ
Cea ă Dumnezeu, face cale sufletului, ă ţ cea de ă
Pentru iubirea de argint
A TREIA Ă ne este asupra duhului iubirei de argint. ă este ă acesta, ş din ă
de fire ă ş din ţ ă pricina ă ă ă ă ă ă celorlalte patimi, ale
mâniei zic, ş a pofteI, din trup ă par ă au pricinele, ş oarecum ca unele ce în fire sunt ă din
ş au începutul. Drept aceea ş prin ă vreme ă biruesc. Iar boala iubirei de argint din ă
viind, mal lesne poate a ă ă de va fi ţ ă ş luoare aminte. Iar ă ă fiind în ă mai
ă decât celelalte patimi ş cu anevoe de ă se face. ă ă ă a tuturor relelor este,
dupre cum zice Apostolul (1 Tim.6.1 O) ". Ş ă socotim ş ş ă cele ş ale trupului, nu numai
la copii se ă la care ă nu este ş ţ binelui ş a ă ci ş la prunciI cei prea mici ş
ă carii nici ă de ţ ă ă în sine nu au, ă ă ş ă ă în trup.
Asemenea ş boldul mâniei, la prunci se vede, atuncI când îi vedem ă se pornesc asupra celor ce
i-au mâhnit. Ş acestea le zic, nu firea rea ă ca o ă a ă ă nu fie! Ci ă ă ă ă
mâniea ş pofta, ş spre bine de Ziditorul s-au înjugat cu omul, dar ă se pare oarecum, ă din cele
ş ale trupului. în cea ă de fire prin lenevire a ă ş cade. ă ş trupuluI spre ş
de fii. ş spre ă neamului pe rând uniI de la ţ iar nu spre curvie de Ziditorul s-a dat: ă
ş ş mânieI, spre mântuire s-a ă în noI, ca ă ne mâniem asupra ă ă ţ iar nu asupra
celuI de un neam ă ne ă ă ă Deci dar nu este firea ă ă ă ş ă le ţ ă sau
ZiditoruluI îl vom ă vina, precum nicI celuI ce a dat fierul spre ţ cea de nevoe ş de folos,
ă cel ce l-au priimit, spre slujirea uciderii l-au ţ ă acestea le-am zis, vrând ă ă ă
ă patima iubirei de argint, nu din cele ş are pricina, ci numai din ă voirea cea rea ş ă
ă ă ă când va ă sufletul incropit ş necredincios, la inceputul ă ă de lume, ş
pricinI drepte ş ă ă binecuvântate pune într-insul pre ascuns, ca ă ă ceva din cele
ce are. ă ii ş ă ă in minte, ă ţ lungi, ă trupuluI, ş cum ă ţ
cele ce se dau din ţ de ş nu sunt destule spre mângâere, nu zic, când este bolnav, dar nici
când este ă ci ă aicea nu se face purtare de ă ă cum se cade bolnavilor, Ci foarte ă
cu vederea: ş ă de nu va avea aur ascuns, ă ş ş va muri: Iar mal pre ă îi pune în minte, ă
nici va putea ă în ă ă la ă vreme, pentru greutatea lucrurilor, ş pentru cercetarea cea
cu de-a ă a ţ Ş când cu acest fel de aduceri aminte va ă ă mintea lui, ca ă
ă ă un ă ş atunci îl ă ş rucodelie pe ş de ţ ă ţ din care va
10 Epistola ă Evrei a Sfântului Apostol Pavel, 12, 14: ă ţ pacea cu ţ ş ţ ă ă de care nimeni
nu va vedea pe Domnul".
II Epistola lÎlIâia ă Timotei a Sfântului Apostol Pavel, 6, 10: ă iubirea de argint este ă ă tuturor relelor
ş cei ce au poftit-o cu Înfocare au ă ă de la ţ ă ş s-au ă cu multe dureri".
88 SFÂNTUL CASIAN ROMANUL
putea ş argintul cel dorit de dânsul. Ş de aicea cu ă ă îl ş ă pre ă
puindu-I în minte ş cel din rucodelie, ş odihna cea dintr-însa, ş negrija: ş în scurt, tot dându-se
la gândirea ş nimica nu ş din cele protivnice, nici turburarea mânieI, de i se va
întâmpla vreo ă ă ă în ă nici întunerecul mâhniciuneI, de nu va nemeri ă ş
ci se face precum altora pântecele Dumnezeu, ş acestuia aurul. Pentru aceea ş fericitul Apostol
aceasta ş nu numaI ă ă ă a tuturor ă ă ţ ci ş slujire idolilor pre dânsa o a numit. ă luom
sama dar, la ă ă boala aceasta ş pre om, încât ş la slujirea idolilor îl ă ă ă ş
mintea iubitorul de argint de la dragostea lUI Dumnezeu, ş idoliI oamenilor cei ţ în aur. Ş
de aceste gândurI ş socotele ă ă întunecându-se, ş spre mai ă crescând, nicIo ascultare de
aceia nu mal poate avea, ci ă ă ş ş ş împrotiva ş ă lucru ş ă
ă ş nici o cucernicie nu mal ă ş ca un cal prea tare în ă în ă ă ă nici cu hrana
cea din toate zilele îndestulându-se, ş ă ş ă nu poate ă în ş ă rabde acestea, ş
Dumnezeu, zice, ă nu este numaI acolo, nicI mântuirea lui nu este ă numai într-un loc, ş ă de
nu se va ă de ă ă aceea, va peri. Ş ş având ajutorul al socotelii stricate, ţ cei
ă ţ ca cu ş aripi cu ş ş ş ş cea din ă ă cugetând, de aceea cu
mândire ş aspru la toate poruncele ă ş ca un strein ş din ă pre ş socotindu-se, orice
va vedea în ă ă ă are ţ ă de îndreptare, nu ă ă ş trece cu vederea, ş ă ş
toate cele ce se fac. ApoI pricinI ă prin care se va mâniea, sau se va mâhni, ca ă nu ă ă ca
un ş ş ă ă ă ă ă din ă ă ă ă ş pre altul va putea cu ş ş cu cuvinte
ş a-l ş ă ş a-l scoate din ă ă nici aceasta nu se ă ă de a o face, vrând a avea
ajutor al ţ sale, Ş ş aprinzându-se cu focul banilor ă iubitorul de argint, ă nu va
putea a ă ă în ă ă sau supt canon a ă Iar când dracul, ca un lup îl va ă din staul, ş
ă ţ de ă gata spre mâncare îl va luoa. Atunci el face lucrurile care în ţ de ş la
ceasuri rânduite ă lenevea, acestea în chilie ziua ş noaptea cu ă osârdie a le face, ş nici obiceiurile
ă nici chipul postirilor, nici canonul a privigherilor nu-l sloboade a-l ă ci cu turbarea
iubirei de argint legându-l, ă ţ îl ă ă o ă la lucrul mâinelor.lar ale boalei ş trei
sunt chipurile pre care întocmai le opresc ş scripturi, ş ă ţ ă ă ţ unul este
carele ă ş pre ţ ă ă ă cele ce ei în lume nu le avea, pre acestea a le agonisi ş a le aduna:
iar altul este carele face pre cei ce ă s-au ă de bani a ă ă puindu-Ie În minte ă caute acelea,
pre care le-au afiorosit lUI Dumnezeu; iar al treilea este carele la început cu ţ ş cu încropirea
legând pre ă ă nu-l ă ă ş a ă ă de lucrurile lumei, puindu-i în minte frica ă ă ş
ţ ă de pornirea lui Dumnezeu, ş ă ă arându-l ă ă ţ sale, care a ă când s-au
ă de lume. Deci a acestor treI feluri pildele în ş scripuri, precum s-au zis ascunse
le-am ă ă Ghezi " baniI, care mai înainte nu i-au avut, vrând a-I agonisi, s-au ă de darul
Proorociei (4Imp.2S-27) 12 pre care ă ţ ă ă în loc de ş vrea ă i-l lase, ş în locul
blagosloveniei, ş ă ă prin blestemul Prorocului au ş (Fap.I.I8) 13. Ş Iuda vrând a lua
banii, pre care mai înainte i-au ă urmând lui Hristos nu numai spre vânzarea ă alunecând,
din ceata Apostolilor a ă ci ş ş ţ cea în trup, prin ă moarte o au ă ă Iar Ananiea
ş Sapfira, ă oarecare din cele ce avea, prin Apostoleasca ă cu moarte s-au pedepsit
• Ghehazi, vezi Cartea a patra a Regilor, capitolul 5, Vindecarea lui Neeman. Pedeapsa lui Ghehazi.
12 Cartea a patra a Regilor, 5, "Când ă a venit ş s-a ă ă ă Elisei i-a zis: «De unde vii
Ghehazi?» Ş el a ă «Robul ă n-a fost ă Iar Elisei i-a zis: «Au doar inima mea nu te-a ă ă ş
când omul acela s-a dat jos din ă ţ ă ş a venit în întâmpinarea ta? Este timpul oare ă iau argint ş haine, ă
ş vii, vite mari sau ă robi sau roabe? ă se ă dar lepra lui Neeman de tine ş de ş ă în veci».
Ş a ş Ghehazi de la Elisei alb de ă ca ă
l.l Faptele ţ Apostoli, 1, 18: "Deci acesta a dobândit o ţ ă din plata ă ţ ş ă cu capul înainte,
a ă pe la mijloc ş i s-au ă toate ă
Pentru cele opt gânduri ale ă ă ţ 89
(Fap.5. 1) 14. Iar Moisi cel Mare la a doua lege, (20.8) 15, pre ă ş celorce ă ă ă a ă
ă de lume, ş cu frica ţ ă ş ă ţ de lucrurile cele ă ş zicând, orice om este
fricos, ş ă inima de ă ă nu ă la ă ci ă ă ş ă se ă la casa sa, ca nu cumva
va face inimile ţ lUI a ă speriea. Este decât ă ă mal de ţ ă s-au mal ă Au
nu prin aceste ne ă ţ ă cei ce ne ă ă de lume, ca ă ş ă ne ă ă ş ş la ă ă
ş iar nu prin a pune început ş ş stricat, ă ă pe din Evangheliceasca ă ş ş
temere ă punem ş Dar ă cea ă bine de Dumnezeiasca ă ă fericit este mai
vârtos a da decât a lua (Fap.20.35) 10 ă o tâlcuiesc (iubitorii de argint) silind spre ş ş ş
spre pofta iubirei de argint, ţ ă cuvântului, ă socotind ş ă ţ ă Domnului, care ă ş
"de vei ă fiI ă ş ţ averile ş le ă ă ş vei avea ă în ceruri, ş vino ă mie
(Mat.19.21) 17 ş ă ă decât neagonisala, mai fericit este ş ă ă ţ ş din ţ el
a da celor ce le trebuesc, ă ş unii ca ş ă Înl' '1 IlU s-au ă de lume, nici s-au suit la
ă ş cea ă ă ă ă se ş ă pent: i iristos ă ia ă ă Apostolului, ş prin
lucrarea mâinilor ă ă ş ş celor ce au ţ ă ş cu lucru ă ă ă ă ţ cea
ă ă ă ş cu Apostolul ă se ă ă risipind ă ţ cea veche, (2Cor, 11,27) IX, cu foamea, ş
cu sete, cu ger, ş cu ă ă cu Pavel, ă ţ cea ă ă ă a avea
ă ţ veche, mai de nevoe ar fi ş ş Apostolul ă este de ţ ă a ă ş nu ş fi
ă ă ea. ă se zice pre sine, ă a fost vestit, ş ă ţ Râmlenilor. ă ş cei din Ierusalim,
care ş vindea casele ş ţ ş punea ţ lor ă picioarele Apostolilor (Fap.4.34-35) 19 nu ar fi
ă aceasta, de ar fi ş ă este judecat de Apostoli, ş mal fericit a ă ă cu ale sale averi, iar nu cu
osteneala sa, ş cu aducerea limbilor. Iar mal ă ţ ă pentru aceasta Apostolul cel zis, în cele ce
scriind ă Romani (15.26) 20, acestea zice ă au binevoit Machedoniea ş Ahaia, ă ă ş oarecare
ă ă ă cei ă din ţ cel din Ierusalim. ă bine au voit, ş datori le sunt". ă ş El ş
în ă ş în ţ ă de multe orI, ş în ă ă ă fiind pus, ş împedecat dintru aceasta,
precum ş cu mâinele sale ş agonisi cele de nevoe, ţ ă ă ţ acestea ş le-a luat de
la ţ care ă la dânsul din Machedoniea, zicând: ă lipsa mea a plinit-o ţ venind de la
Machedoniea" (2Cor.ll.9) 21. ă ş Filipenilor scriind (4.15-16) ă ş Ş ţ ş vOI Filipsenilor, ă
,. Faptele ţ Apostoli, 5, 1-5: "Iar un om, anume Anania cu Safira, femeia lui, ş vândut ţ Ş a dosit
din ţ ş ş femeia lui, ş aducând o parte, a pus-o la picioarele apostolilor. Iar Petru a zis: Anania de ce a
umplut satana inima ta, ca ă ţ tu Duhul Sfânt ş ă ş din ţ ţ Oare, ă ţ ă
ţ ş ă nu era în ă ta? Pentru ce ai pus în inima ta lucrul acesta? N-ai ţ oamenilor. ci lui
Dumnezeu, Iar Anania, auzind aceste cuvinte, a ă ş a murit. Ş ă mare i-a cuprins pe ţ care au auzit".
l' Deuteronomul, 20, 8: "Ba ă ş ă Illai ă poporului ş ă ă Cine este fricos ş ţ la suflet,
acela ă ă ş ă se ă ă ca ă nu ă fricoase ş inimile ţ lui, cum este inima lui".
IC, Faptele ţ Apostoli, 20, 35: "Toate vi le-am ă ă ă astfel, trebuie ă ţ pe cel slabi
ş ă ă ţ aminte de cuvintele Domnului Iisus. ă el a zis: Mai fericit este a da decât a lua",
17 Sfânta Evanghelie ă Matei, 19, 21: "Iisus i-a zis: ă ş ă fii ă ş du-te, vinde averea ta, ă
ă ş vei avea ă în cer; ă aceea, vino ş ă
IX A doua ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, lI, 27: "În ă ş în ă în privegheri
adeseori, în foame ş în sete, în posturi de multe ori, în frig ş În ă de haine",
"Faptele ţ Apostoli, 4, 34-35: Ş nimeni nu era Între ei, ă ţ ţ aveau ţ sau case le vindeau
ş aduceau ţ celor vândute, Ş puneau la picioarele apostolilor. Ş se ă ţ ă cum avea cineva ţ ă
20 Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 15,25-26: "25, Acum ă ă duc la Ierusalim, ca ă slujesc ţ
26, ă Macedonia ş Ahaia au binevoit ă ă o strângere de ajutoare pentru ă dintre ţ de la Ierusalim",
21 A doua ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 11, 9: Ş de ţ ă fiind la voi ş în lipsuri ă
n-am lacut ă ă ă în cele ce mi-au lipsit, m-au îndestulat ţ ţ din Macedonia. Ş în toate m-
am ă ş ă voi ă ă nu ă fiu ă
22 Epistola ă Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 15-16, Manuscrisul trimite citatul doar la paragraful 15 din
capitolul 4. El se Întinde de fapt ş În paragraful ă "15. Doar ş voi ş ţ filipenilor, ă la începutul
Evangheliei, când am plecat din Macedonia, nici o ă nu s-a unit cu mine, când era vorba de dat ş de primit,
decât voi singuri, 16, Pentru ă ş în Tesalonic, o ă ş a doua ă ţ trimis ca ă am cele trebuincioase",
90 SFÂNTUL CASIAN ROMANUL
ş Eii din Machedoniea, nici o ă nu mi s-a ă ă ş În cuvântul ă ş a ă decât numaI
voi singuri. ă ş în Tesalonic ş o ă ş de ă ori, ţ trimis cele de ţ ă Fie dar ă
ă iubitori lor de argint ş ş mal ţ decât Apostolul, ă din averele lor i-aii dat cele
de ţ ă Dar nu va ă cineva a zice aceasta, de nu va veni În cea depre ă nebunie. Deci
de voim ă ă ş porunci, ş a toatei Biserici aceea, care este ă din Început
pre Apostoli, ă nu ne ă ă noastre, nici cele bune zise, ă ă le ţ ă ci ă
ă cea ă ş ă ă ă ţ ă cea cu dinadinsul a Evengheliei. ă ş
vom putea ş urmelor ă ţ a urma, ş de ş ţ ţ de ş ă a ne ă ş Întru
ă a ne ă de ă lume. Drept aceea bine este ş aicea ă aducem aminte cuvântul unui
ă ă ă ş ă ar fi zis Stantul Vasile Episcopul ChesarieI CapadochieI, un cuvânt de acest
fel ă oarecare Singlitic, carele Încropit ă ă de lume, ş mal ţ oarece din banii ă ş
singliticul l-ai pierdut, ş ă ă nu te-ai ă Trebue dar cu ă ţ ă ă din sufletul
nostru ă ă tuturor ă ă ţ care este iubirea de argint, ă ă ş ă ş ă ă ă ă
lesne ă ramurile. Iar ă ă ă cu anevoe este de a o ă de nu vom petrece în ţ
de ş ă într-Însa ş pentru ă ş ţ cele de nevoe nu ne grijim. Osânda lui Ananiea ş a
Sap firei înaintea ochilor avându-o, ă ne ă a ă ceva ă din averea cea veche: Asemenea
de pilda lui Ghezi temându-ne, acelui ce pentru iubirea de argint s-au dat ş lepre, ă ne ferim
de a aduna pentru sine banI care nici în lume nu i-am avut: ă al Iudei socotind ş cel prin
sugrumare, ă ne temem a lua ceva ă din cele ce ă le-am ă Ş ă toate
acestea, înaintea ochilor având de-a pururea ă ţ nu cumva în ceasul în care nu ş ă
va veni Domnul nostru, ş va afla ă de iubirea de argint ş ţ ă ş ne va zice, cele ce În
Evanghelie s-au zis bogatuluI aceluia: Nebune, Întru ă noapte sufletul ă îl vor cere de la tine,
dar cele ce le-ai ă cui vor fi?" (Luc.12.20) 23.
Pentru ţ
A PATRA Ă ne este asupra duhuluI ţ ş ţ ă este ca cu Dumnezeu, veninul
cel ă de moarte al acestuia din adâncul sufletuluI ă ă ă acesta în inima ă
ş ă ă ş ochiul inimei cu întunecatele ă orbindu-I, nici ă a celor de folos
putem a ş nici pricepere a ş ş ţ a afla, nici sârguire a sfatului celui bun
a ţ nici ă ş ţ cei cu ă a fi, nici de privirea luminei cei ş ş ă
priimitoare se va face mintea ă ă s-au turburat, zice, de mânie ochiul meu" (Ps.6.7) 24. ă
nici ş ţ ă ş ne vom face, ş foarte ţ ţ prin ă de ţ vom fi
ţ ă este scris: ţ în sânul celor ă ă de minte ă ă ă ş ş (EcI.7.9) 25. Dar nici
ă cele mântuitoare ale socoteliI cei drepte putem a le ş ş ţ de oamenI vom
fi ţ ă scris este "Mâniea ş pre cel ţ îi pierde" (Pi1.16.1) 26. NicI cârmuirele ă ţ
cu ă ă nu le vom ţ ă scris este "Mâniea ă dreptatea lUI Dumnezeu nu o
ă (Iacov. 1.20) 27. Dar nici podoaba ş chipul cel bun, care de ţ este ă nu-l putem
2' Sfânta Evanghelie ă Luca, 12, 20: "[ar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În ă noapte vor cere de la tine
sufletul ă Ş cele ce ai ă ale cui vor fi?"
" Psalm ii, 6, 7: "Tulburatu-s-a de ă ochiul meu, ă între ţ ă ş mei".
25 Citatul din manuscris nu corespunde trimiterii care se face tot în manuscris la Ecclesiastul, cap. 7, 10. EI apare
la cap. 7, 9: "Nu te ă ă te ă ţ întru duhul ă pentru ă mânia ă ă ş ş în sânul celor nebuni".
26 Pildele lui Solomon, 16, 1: "Un ă blând ş mânia, iar un cuvânt aspru ţ ţ ă mânia".
27 Epistola ă a Sfântului Apostol Iacov, 1,20: ă mânia omului nu ă dreptatea lui Dumnezeu".
Pentru cele opt gânduri ale ă ă ţ
ş ă scris este ă mânios, nu este cu bun chip" (Pil.ll.2S) 28. Drept aceea cel ce
ş la ă ş a veni, ş ş cu ă ă ă lege a ă lupta, de ă
neajungerea mâniei ş a ţ strein ă fie, ş ă ce-! ş vasul alegereI" ă zice,
ă ă ş mâniea, ş ţ ş strigarea, ş hula, ă se ă de la vOI ă cu ă
ă (Ef.4.31) 2Y. Iar când zice, ă nici o ă a mânie!, sau ca de nevoe, sau ă
nu ne-au ă Deci cel ce va ă îndrepte pre fratele, când ş ş sau certare ă dea, ă
pre sine ă ă turburare a ă ă ca nu cumva pre altul vrând a-l vindeca, asupra sa ă ă boala;
ş i ă va zice lUI acel cuvânt Evanghelicesc: "Doftore, ă pre ţ (Luc.4.23) .10. Ş ă ş
"ce vezi ţ ă care este în ochiul fratelui ă iar bârna, care e în ochiul ă nu o vezi" (Mat.7.3) .lI.
ă ori din ce fel de ă pornirea ţ clocotind, ş ochii sufletului, ş nu-l ă ă ă
soarele ă ţ ă precum cel ce a pus pe ochi ă ţ de aur, sau de plumb, întocmai a oprit
puterea cea ă ă ş nicidecum scumpetea ă ţ cel de aur n-a Tacut osebire a orbiciunei: ş
ş când ori din ce fel de ă ca cum cu cale sau ă ă de cale mâniea ă aprinde, puterea cea
ă ă ă ă Atuncea numai ă fire mâniea o ţ ă când împrotiva gândurilor
celor ă ş ş iubitoare de ţ o pornim. ş Prorocul ne ţ ă zi când ţ ă ş nu
ş ţ (Ps.4.4) .1: ă asupra patimilor voastre ţ mâniea, ş asupra gândurilor celor rele, iar
nu pentru a ă ş cele puse de dânsele, ă ş ţ ă zice "cele ce ţ în.inimele voastre, întru
ş voastre ă ţ (Ps.4.4) 33 ă când vin în inima ă gânduri rele, ţ
prin mâniea cea asupra lor ă scoaterea lor, ca pre ş sufletului ă atunci ă
ţ spre ă ţ ă ă ş cu acesta ă ş fericitul Pavel, ţ ă acestuia,
ş ă "soarele ă nu apue întru mâniei ă Nici ţ loc dieavolului" (Ef.4.26,27) 34
ă ă nu ţ pre Hristos soarele ă ţ prin a-l mâniea cu învoiala gândurilor celor rele, ă
apue din inimele voastre, ca nu prin ducerea lui, ă ă ă în vOI, loc dieavolul. Pentru acest scop
ş Dumnezeu prin Prorocul zice: "Iar celor ce se tem de numele meu, va ă ă soarele ă ţ ş
vindecare în aripele lUI va fi" (Malah.3.20) 35. Iar ă ă ă vom lua cea ă nici ă la
apusul soarelui nu ni ă ă a ă mâniea. Ce dar vom zice de ş care pentru ă ă ă ş
turburarea ş ă cei ă ş nu numai ă la apusul acestui soare ţ mâniea, ci ş în pre multe
zile întinzându-o, tac unii despre ţ ţ cu ă mâniea prin grai uri, dar prin
ă unora ă ţ veninul pomenirei de ă spre perzarea ş crescându-l, ş ă
trebue, nu numai de mâniea cea întru lucrare a ă ă ci ş de cea cu mintea, ca nu de întunerecul
pomenirei de ă negrindu-se mintea, ă ă din lumina ş ţ ş din ă ş ă se
ă de ă ă ş Sfântului Duh. ă pentru aceasta ş Domnul în Evanghelie ş ă
ă ă darul înaintea oltarului'" ş ă ne ă ă cu fratele, (Mat. 5.23) Jh. ă nu este cu
2> Epistola ă a Sfântului Apostol Iacov, 11, 25: "Cel ce ă va fi îndestulat. iar cel ce
ă va fi blestemat".
") Epistola L'âtre Efeseni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 31: "Orice ă ă ş ă ş mânie ş izbucnire ş
ă ă ă de la voi, ă cu orice ă
11) Sfânta Emnghelie dupâ Luca, 4, 23: Ş EI le-a zis: Cu ă Îmi ţ spune ă ă Doctore, ă pe
tine ţ Câte am auzit ă s-au ă in Capernaum, ă ş aici în patria Ta".
, Echivalentul ar fi "paiul", opus bârnei .
. 11 5jânta Evanghelie dupâ Matei, 7, 3: "De ce vezi paiul din ochiul fratelui ă ş bârna din ochiul ă nu o iei in ă .
. 12 Este vorba de Psalmul 4, stihul al patrulea ş nu al cincilea, cum se face din nou trimiterea in textul Filocaliei.
H Psalmii, 4. 4: ţ ă dar nu ş ţ de cele ce ţ în inimile voastre, intru ş voastre, ă ă ţ
14 Epistola ă Efeseni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 26-27: "26. ţ ă ş nu ş ţ soarele ă nu ă
peste mânia ă 27. Nici nu ţ loc diavolului".
15 Maleahi, 3.20: Tlimitere ă la 4.2. Maleahi are numai trei capitole. La 3,20: Ş va ă ă pentru voi, cei care
ă ţ de numele Meu, soarele ă ţ cu ă ă venind în razele lui ş ţ ş ş ţ zburda ca ţ de ă ş
" In manuscris, cuvântul oltar apare în loc de altar. Am ă forma din manuscris.
J(, Sfânta Evanghelie dupâ Matei, 5, 23: "Deci, ă ţ vei aduce darul ă la altar ş acolo ţ vei aduce aminte ă
fratele ă are ceva împotriva ta".

SFÂNTUL CASIAN ROMANUL
ţ ă ă fie acesta priimit ă mâniea ş pomenirea de ă zace în noi. ă ş Apostolul zi când,
neincetat ă ţ în tot locul ă ţ mâini cuvioase ă ă mânie ş ă ă gânduri, aceasta ne
ţ ă Drept aceea ă sau ă ă ne ă ş ă aceasta ă fim ţ ş
poruncI, sau silindu-ne ă ă cea ă ă ă mânie, ş ă ă pomenire de ă aceasta ă o
facem. Ş ă de multe ori ţ fiind ţ sau ţ nu ne ă zicând, ă nu din pricina
ă sunt mâhni ţ pentru aceea Doftorul sufletelor, pricinele ă din ă ă ă ă din
ă vrând a le smulge, nu numaI noi, de ne vom întâmpla ă fim ţ asupra fratelui, ş
a ă darul, ş a ne ă ci ş el de ea mâhnit asupra ă (Mat.S.23-24) 37 drept sau nedrept,
. prin a-i da ă ă ă ş atuncea ă aducem darul. Dar de ce mult ne ă în
ş porunci, cu ţ ă fiind ş din legea cea veche aceasta a o ş care cu toate
ă se pare, ă are pogorâre a ţ ă ă ţ EvanghelieI, ă acestea zice: ă nu ă ş pre fratele ă
în inima ta" (Lev.19.17) 3R. Ş iar: ă pomenitoruluI de ă spre moarte" (Pi1.12.28) 3Y. Deci ş
aicea, nu numai mâniea cea cu lucrul o ş ci ş pre cea cu mintea o ş Pentru aceea
trebue ş legi urmând, cu ă puterea a ne lupta asupra duhului mâniei, ş asupra
boalei cei ă ă ă nostru, iar nu asupra oamenilor pornind mâniea, ă gonim pustiea ş
ă ca când acolo nu va fi cel ce ne va porni spre mânie; ş ca cum mai cu lesnire la
ă fapta ă a îndelungei ă ă se poate ă ă din mândrie, ş dintru a nu vrea
pre sine a ne ă ş a scrie lenevirei noastre pricinele ă poftim ă de ţ
Drept aceea ă când pricinele ţ noastre le scrim la ţ cu ţ ă ne este la ă ş
îndelungei ă ă ă ajungem. Pentru aceea capul ă ş ă noastre, nu din îndelunga
ă a aproapeluI care se face ă nOI se ă ş ci din a ă suferire de ă ă
aproapele. ă când fugim de lupta îndelungei ă ă pustiea ş ă o gonim, oricâte din
patimile noastre le vom duce acolo nevindecate, ascunse sunt, iar nu ş ă pustiea ş darea în
laturi la cei ă ţ de patimi, nu numai a le ă ş ci ş a le acoperi, ş nici a ă mal ţ pre
sine nu-I ă de ce ă se biruesc: ci ă ă de ă ă le pune în minte, ş îi face
ă ă ă au ă ş îndelunga ă ş smereniea, ă când nu este de ţ ă cel ce-I
ă ă ă ş ş ă ş Iar când se va întâmpla vreo pricinuire, care îi va porni ş îi va cerca, ă
patimile cele ce zac ă ş mal înainte ă ca ş cal ă ă de frâu, dintru ale sale grajduri
ă ş de lunga ş ş ă ă ţ fiind, mal tare ş mai ă ă pre ă ă ţ lor. ă
mai mult se ă ă ă patimile în noI, ş ă ă de frecarea cea cu oameniI, ş pre ş umbra
ă ă ş a îndelungei ă ă care prin închipuire ni se ă ă o avem, ţ fiind cu ţ
pentru lenevirea ă cu oamenii ş a ă ă ţ o perdem. ă precum hearele cele veninate, în
pustie ş în ş sale ă atunci ş ă turbarea sa, când ă pre cineva ce
s-ar apropiea, ş ş oamenii cei ă ş carii nu pentru ş faptei cei bune, ci pentru
nevoea pustieI ă ş atuncea ş ă veninul, când vor apuca pre cel ce se apropie de
ş ş îi ă ă ş Ş pentru aceasta datori sunt cei ce ă ă ş ţ lor, ă
ţ ă arate, ca nu numai asupra oamenilor ă nu se mânie, dar nici asupra dobitoacelor celor
ă nici asupra lucrurilor celor ţ ă îmi aduc aminte eu, când petreceam în
pustie, ă porneam mânie asupra trestieI, grosimea el ori ţ ă ă Ş asupra
lemnului ă ş când vream ă tai, ş nu puteam ă Ş ă ş asupra cremeniI când eu ă
ă ţ foc, nu degrab ş focul. ă întru atâta ă ă mâniea, cât ş asupra lucrurilor celor
.17 Sfânta Evanghelie ă Matei, 5, 23-24. Vezi pentru 5, 23, nota ă Pentru 5, 24: ă darul ă
acolo, Înaintea altarului ş mergi Întâi ş ă cu fratele ă ş apoi, venind, adu darul ă
" Levitieul (a treia carte a lui Moise) 19, 17: ă nu ş ă ş pe fratele ă În inima ta, dar ă mustri pe
aproapele ă ca ă nu ţ ă lui".
39 Pildele lui Solomon, 12,28. Am decalat trimiterea din mss. care se ă la 12, 29. Citatul apare la 12, 28: "Pe
ă ă ţ este ţ ş pe calea pe care ea o ă nemurirea, iar calea nebuniei duce la moarte",
Pentru cele opt gânduri ale ă ă ţ
93
ţ o scoteam. Drept aceea de poftim ă dobândim fericirea Domnului, nu numai mâniea
cea cu lucru, precum s-au zis datori suntem ă o oprim, ci ş pre cea cu mintea. ă nici ş atât,
a ţ gura în vremea mâniei, ş a nu scoate grai urI ă precât ş a ă ţ inima
de pomenirea de ă ş a nu învârti în mintea sa gânduri viclene asupra fratelui. ă ă ă
ă ş ă ţ ă ă a le ă mai mult, decât roadele. ă ă ă
mâniei, de se va ă din ă nici ă nici ă cu lucru nu se va lucra. ă cel ce ă ş pre
fratele ă ş de om s-au zis (lIoan.3.IS) 40, ucigându-I cu ş ă în minte, al ă
sânge, nu prin sabie ă îl ă oamenii, ci prin minte ş prin ş ă omorât, Dumnezeu
îl ş carele, nu numaI pentru fapte, ci ş pentru gânduri, ş pentru voiri, unuia ş ă
sau cununi, sau munci îi va da, precum ş prin Prorocul zice: ă Eu viu ă adun lucrurile ş
gânduri le lor. Ş ă ş Apostolul ă ş "între sine gândurile unele pre altele pârându-se, sau ş
îndreptându-se, în ziua, in care va judeca Dumnezeu cele ascunse ale oamenilor" (Rom.2.16) 41.
Ş ş ă ă ţ ă trebue ă mânia ă o ă ă zice în Evanghelie "Cel ce
se mânie pre fratele ă vinovat va fi ă ţ (Mat.S.22) 42. ă ş au izvoarele cele cercate cu
de-adinsul. ă acel cuvânt, ce zice, în ş din adaos s-a pus de cei ce nu vor ă ş tae mâniea
ă ş Deci cum ă din adaos s-a pus aceea, În ş ă e din voia scripturei care ă
Înainte. ă scoposul Domnului ş ca noi ă ă ş scânteia mânieI ă le ă cu toate
chipurile, ş nici o ă de mânie în sine-ne ă nu ă ca nu cu ă ca [sic J cum ă
ă pomindu-ne, pre ă în turbarea mâniei cei ă ă de cale ă ă Iar a boalei ş
vindecarea cea ă ş aceasta este: ca ă credem ă nici pentru drepte, nici pentru nedrepte,
nu ne este slobod, ă priimim mâniea. ă duhul mâniei intunecând mintea, nici ă de ă
ă nici ă de sfat drept, nici ocârmuire de dreptate nu se va afla in noi: Dar nici ă ş
Sfântului Duh nu este cu ţ ă ă se ă sufletul nostru, ă duhul mâniei întunecând mintea,
ne va ă pre noI. Iar mai apoi de toate, ă cade ca ă ţ în ş zi avându-o
înaintea ochilor ş ă ne ă pre sine-ne de mânie, ş ă ş ă nici de ă ţ nici de
ă de ă materie a, nici de posturi ş de privigheri, nu avem nici un folos, ă de mânie
ş de ă fiind ţ ţ ne vom afla ţ ă ţ
Pentru mâhniciune
A CINCEA Ă ne este aspra duhului mâhniciunei, carele ă sufletul despre ă
Duhovniceasca privire ş ş despre ă lucrarea cea ă ă când acest duh viclean se
va apuca de suflet, ş va întuneca tot, nu-l ă nici ă cu osârdie a ă ş nici în folosul
Sfintei scripturI a ă blând ş lesne umilit, ă ţ a fi omul, nu sufere, ş ă toate
izvodirile lucrurilor, ş ă ă ş ă ă ţ ţ ă îi ş ş în scurt, toate ă
cele mântuitoare ale sufletuluI turburându-Ie, ş puterea lUI ş ă ă ca pre un ş
din minte ş nebun îl face, ă cu cugetul ă ă Pentru aceasta, de ne este
scoposul ă ne ă cu ă ă ş ă biruim cu Dumnezeu duhurile ş
cu ă paza ă ă inima ă despre duhul mâhniciunei. ă precum moliea pre ă ş
." Întâia ă ă a Sfântului Apostol Ioan, 3, 15: "Oricine ă ş pe fratele ă ş de
oameni ş ş ţ ă orice ş de oameni nu are ţ ă ş ă ă În El".
41 Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 2, 16: "In ziua în care Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos,
ă Evanghelia mea cele ascunse ale oamenilor" .
• , Sfânta Evanghelie ă Matei, 5, 22: "Eu ă ă spun ă ă oricine se mânie pe fratele ă vrednic va fi
de ă ş cine va zice fratelui ă netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule,
vrednic va fi de gheena focului".
94 SFÂNTUL CASIAN ROMANUL
vermele pre lemn, ş mâhniciunea ă ă sufletul omului, plecându-I ă se ă despre ă
întâlnirea cea ă ş nici de la prietenii cei ă ţ nu-I ă ă ă cuvânt de ă
nici ă bun sau pacinic a da lor îl sloboade: ci tot sufletul cuprinzându-I, îl umple de ă ă
ş lenevire, ş de aci îi pune în minte ă ă de oameni, ca de unii ce i ă fac pricinuitori de
turburare, ş nu-I ă ă ă ă nu din ă ci ă are ă boala, care atunci ă
ă când ă ă vi ind, prin ă ă la ă o scot. ă ă nu se va ă ă omul de
altul, de nu va avea ă ă pricinele patimi lor. Ş pentru aceasta Ziditorul tuturor, ş
Doftorul sufletelor, Dumnezeu, cel ce singur ş cu de-adinsul ranele sufletului, nu ş ca
petrecerile cu oamenii ă le ă ă ci pricinele ă ă ţ cei dintru noi ă le ă ş ă ş ă
ă sufletului nu întru ă ţ de oameni ă ă ş ci întru petrecerea ş amestecarea
ă cu cei ă ă ţ ţ Când doar pentru oarecare pricini, ca [sic] când binecuvântate vom
ă ă pre ţ nici pricinele mâhniciunei le-am ă ci numai le-am schimbat; ă boala cea
ă ă ă ş prin alte lucruri pre aceste le ş Pentru aceasta, asupra patimi lor
ă ă ne fie ă tot ă ă acestea din darul lui Dumnezeu ş ajutorul, din ă
ţ nu zic, cu oamenii, ci ş cu heare ă lesne ă vom petrece, ă cea ă
de fericitul Iov "heare ă vor ă cu tine" (Iov, 5.23) 43. Mai ş ă dar trebue ă ne
ă asupra duhului mâhniciunei, care ă pre suflet în ă ă ca ă gonim din inima
ă ă acesta n-au ă pre Cain, ă uciderea de frate, ă se ă ă nici pre Iuda, ă
vânzarea ă Numai acea mâhniciune ă deprindem, care ă face cu ă ă pentru
ă ţ ş pentru care Apostolul au zis: ă mâhniciunea cea ă Dumnezeu, ă
ă ţ ă ă ă de ă ţ ă spre mântuire" (2Cor. 7.10) 44. ă mâhniciunea cea ă Dumnezeu, cu
ă ă ţ ă sufletul, este ă cu bucurie. Drept aceea ş osârduitor, ş
ă spre ă lucrarea cea ă face pre om, lesne apropieat, smerit, blând, suferitor de
ă spre ă osteneala ă ş sdrobirea ă ă ă cu ă este ă Dumnezeu.
Încât dintru aceasta de ai cea roadele Sfântului Duh ă cunosc în om, ă bucuriea, dragostea,
pacea. îndelunga ă ă ţ înfrânarea. ă din mâhniciunea cea ă roadele
duhului cel viclean le ş care sunt: ă ă mâniea, ă ă
ă ă ă lenevirea de ă de care mâhniciune ş suntem datori a ne
abate. ca de curvie, ş de iubirea de argint, ş de mânie, ş de celelalte patimi. Iar aceasta ă ă
prin ă ş prin ă cea spre Dumnezeu, ş prin cetirea ş cuvinte, ş prin
petrecerea cea cu oamenI cucernici.
Pentru ă
A Ş Ă ne este, asupra duhului ă care este ă înjugat, ş ă
duhului mâhniciunei. Cumplit este acest drac ş greu, ş de-a pururea ă pre ă ă ă ă
ş înfiorarea pricinuindu-i, ş carele întru al ş ceas cade peste ă ă ş urâciune ă
ş ă ş locul, ş ă ţ cei ă ă ş ă ă lucrarea, ş ă ş
cetirea ş scripturi, puindu-I în minte ş gânduri ale ă ş ă de nu se va muta la
alte locuri, ă i ă face ă osteneala ş vremea: Ş ă acestea toate, ş foame pune
într-însulla al ş ceas, cât nu i s-ar fi întâmplat din post de trei zile, sau din cale ă
sau din ă prea grea, apoI gânduri pune într-însul, ă cu nici un chip altul nu va putea ă
43 Cartea lui Iov, 5, 23: ă vei avea ă cu pietrele câmpului ş fiara ă ă va ă cu tine în pace".
'4 A doua ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 7, 10: ă întristarea cea ă Dumnezeu aduce
ă ţ ă spre mântuire ă ă ă de ă iar întristarea lumii aduce moarte".
Pentru cele opt gânduri ale ă ă ţ
scape de boala aceasta, ş de greutatea, decât numai prin a ş des, ş a merge pe la ţ ca [sic]
când pentru folos, sau pentru cercetarea celor slabI. Iar când nu va putea cu acestea a-I ş
atunci în somn prea greu cufundându-I, mai puternic aspra lui, ş mal tare se face, nu întru altfel
surpându-se, decât numaI prin ă ş prin ă cuvintelor celor ş ş prin cetirea
ş cuvinte, ş prin ă în ispite. ă de nu-l va ă cu aceste arme ă
ă cu ale sale ă ţ nestatornic îl ă ş ă îl face, ş ş ş ş ă ă ă ă de
lucru, ş Monastiri multe de ă ş de nimic alt nu se ş decât numaI ia seama unde se fac
ă ş ă ă nimic alt nu ă ş mintea trândavului, decât ă le cele dintru
acestea. Ş apoi din acestea, ş cu lucruri ş îI ă ş câte ţ îl ă ş cu aceste
îndeletniciri ă ă ă ă ce ş din ş cinul ă ă îI scoate ă ş ă
ă ş Duhovnicescul Apostol, ă este prea grea, ş vrând din sufletele noastre ca un
doftor ţ din ă ă ă a o smulge, pricinele mai ales, din care se ş le ă ş acestea
ă ş ă poruncim ă ţ Întru numele Domnului nostru Iisus Hristos ă ă ţ voi de
tot fratele, care ă ă ă de ă iar nu ă ă ţ ă care au luat-o de la noI. ă ş ă
ş ţ cum trebue ă ne ţ ă ă noi n-am umblat ă ă de ă între vOI, nici am mâncat
de la cineva pâine în dar, ci cu ă ş ă ziua ş noaptea lucrând, ca ă nu îngreuem pre
cineva din voi, nu ca [sic] cum nu am fi avut putere, ci ca pre noi ă ne ă ă ă ca ă ne
ţ ă ă când eram la voi, aceasta ă porunceam, ca oricine nu ş ă lucreze, nici ă
ă ă auzim ă oarecare ă între voi ă ă de ă nimic lucrând, ci iscodind. Iar
unora ca acestora le poruncim, ş ă prin Hristos Iisus ca cu ş lucrând, ă mânânce
pâinea sa" (2Tes. 3.6-12) 45. ă auzim cum ă ne ă pricinele ă Apostolul. ă ă ă de
ă ş pre cel ce nu ă prin graiul acesta unul, ă ă însemnând. ă cel
ă ă de ă ş ă ă de evlavie este, ş obraznic în cuvinte, ş spre ă gata, ş de aici spre
ş ă ş trândav rob. Drept aceea ş ă se ă de el, ă ă se
ă ca de o ă Ş apoi zice, iar nu ă ă ţ ă care o a luat de la noi. Prin cuvântul
acesta ă ă sunt mândrI, ş ă ă ş ş ă ţ ă ă Ş ă ş
ă ş "În dar nu am mâncat pâine de la voi, ci cu ă ş ă ziua ş noapte lucrând".
ă neamurilor, ă Evangheliei, cel ă ţ ă la al treilea cer, cel ce zice: ă
Domnul a poruncit, ca cel ce vestesc Evangheliea, din Evanghelie ă ă ă cu ă ş
ă ziua ş noaptea ă ca ă nu îngreueze pre cineva. Ce dar noi vom face, lenevindu-ne de
lucru, ş odihna cea ă gonindu-o? ă nici propoveduirea Evangheliei nu ni s-a
ţ nici grija Bisericilor, ci purtarea de ă numaI a sufletuluI nostru? Apoi mal ă
ă ă ă care se ş din ş ă ă de lucru, mal aduce, nimic lucrând, ci iscodind. ă
din ş ă ă de lucru e iscodirea, ş din iscodire nerânduiala, ş din ă ă ă
Ş Tacându-le ă ş vindecarea, mal aduce iar unora ca acestora le poruncim, ca cu ş lucrând,
ă ş "mânânce pâinea sa". ă ş mai cu dojenire zice "oricine nu ş ă lucreze, nici ă
mânânce". De aceste porunci ş fiind ă ţ ţ ţ ă ţ cei din Eghipet, nici într-o
., Epistola a doua ă Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel 3, 6-12:
"6. ţ ă poruncim în numele Domnului nostru Iisus Hristos, ă ă ţ de orice frate care ă ă ă de
ă ş nu ă predania pe care ţ primit-o de la noi.
7. ă voi ş ă ş ţ cum trebuie ă ă ă ţ ă ă noi n-am umblat ă ă ă între voi.
8. Ş nici n-am mâncat de la cineva pâine în dar, ci, cu ă ş cu ă am lucrat noaptea ş ziua, ca ă nu ă
ă ă pe nimeni dintre voi.
9. Nu doar ă n-avem putere, ci ca ă ne ă pe noi ş ă ă spre a ne unna.
10. ă ş când ne ă la voi, v-am dat porunca aceasta: ă cineva nu vrea ă lucreze, acela nici ă nu ă
Il. Pentru ă auzim ă unii de la voi ă ă ă ă nelucrând nimic, ci iscodind.
12. Dar unora ca ş le pomncim ş ă în Domnul Iisus Hristos, ca ă ă în ş ş ă ş
ă pâinea lor".
SFÂNTUL CASIAN ROMANUL
vreme nu dau voe ă ă ă fie ă ă de lucru, ş mai ales, cei tineri, ş ă prin ă lucrului,
ş ă o gonesc, ş hrana lor o dobândesc, ş celor ce au ţ ă le ă ă nu numai pentru
a lor ţ ă ă ci ş streinilor ş ă ş celor din ţ ă din lucrul lor dau crezând ă
acest fel de facere de bine, ă face ă ă ă de Dumnezeu. ă ş aceasta zic ă ţ ă
cel ce ă cu un drac de multe ori ă ă ş de dânsul este ă iar cel ce ş ă ă de lucru,
de ă duhuri e rob it. Ş bine este ă acestea, ă aducem aminte ş un cuvânt al Avei
Moisi, celui prea iscusit între ă ţ pre carele ă mine l-a zis. ă ş eu ţ ă vreme în pustie,
am fost ă de ă ş m-am dus la dânsul ş am zis ă eri cumplit fiind ă de ă
ş ă foarte nu mal întâi ş fi ă de dânsa, de nu ş fi dus la Ava Pavel. Ş mi-au ă
la acestea Ava Moisi, ş au zis: ă ş nu te-ai ă de dânsa, ci mai mult prins ş rob te-al
ă Deci ă ş ă mal greu te va lupta, ca pre un ă ă tor de ă ă nu de-acum înainte
prin ă ş prin ă ş prin lucru mânelor, te veI sârgi a o birui pre ia.
Pentru ă ş ă
A Ş Ă ne este asupra duhului ă ş În multe feluri este ă ă
ş prea ţ ş nu ă ţ lesne, nici de ş cel ce e ă de dânsa. ă ale celorlalte patimI
asuprelele, mal ă sunt, ş mai ş ş au lupta cea cu dânsele. ă sufletul ş
pre ă ă ş prin ă ă ş prin ă ă îl ă Iar ă ă
ş în multe feluri fiind. precum s-au zis, cu anevoe este de biruit. ă în ă izvodirea de ţ ă
este, ş în glas, ş în cuvânt, ş în ă ş în lucru, ş în privi ghere, ş în posturi, ş în ă ş în
cetire, ş în ş ş în ă ă ă prin toate acestea ă ş ă ă pre ş
lui Hristos. ă pre care nu va putea ă ş spre ă ş ă cu scumpetea hainelor, pre acesta
cu ă ă ă ă ş ă supere; ş pre carele n-aii putut ă ţ prin cinste, pre
acesta prin a ă ca [sic 1 cum necinste, spre mândrie îl ă ă ş pe care n-aii putut ă plece pentru
ş ş cuvintelor ă se ă ă în ş prin ă ca pre un ş ca [sic 1 când îl ă ş
ş pre care n-aii putut prin scumpetea bucatelor ă plece ă se ş ă pre acesta prin post spre
ă îl ă ă ş ş în scurt, tot lucru, ă izvodirea, ă de ă ă dracului acestuia
viclean. ă ă acestea, ş c1iros îi pune în minte ă ă ă ă îmi aduc aminte de un ă
, când petreceam la schit, ă ducându-se la chiliea unui frate întru cercetare, ş apropiindu-se de
chiliea lui, îl aude ă ă ş socotind ă ă din ă ş ceva, au stat de-l
asculta, ş simte ă ş ş din minte de ă ş ă ş pre sine ă ă dieacon, ş celor
ţ le ă otpustul. Deci cum a auzit acestea ă împingând în ş ă a intrat, ş întâmpinându-I
fratele, i s-aii închinat ă obiceiii, ş ruga ă se ş ţ de la el, de are mult ceas decât ă la ş ă
iar ă în ă aii ă ă dânsul, acum zice veniiii, când tu ă otpustul celor ţ
Iar fratele acestea auzind, aii ă la picioarele ă ş ruga ă se roage pentru el, ca ă se
ă ă de ă ă Ş acestea le-am pomenit, vrând ă arat la ă ţ aduce pre om
acest drac. Drept aceea cel ce ş ă ş a ă lupta, ş cu cununa ă ţ ă ş a ă
încununa, prin toate chipurile ă va sârgui, ă ă aceas ă de multe felurI, înaintea ochilor
având de-a pururea cuvântul lui David "Domnul a risipit oasele cele ce plac oamenilor" (Ps.52.7) 40, ş
nimic ă nu ă uitându-se la lauda oamenilor, ci numai ă de la Dumnezeii ă ş Ş ă
totdeauna gândurile cele ce îi vin în ă ş ă ă se defaime pre sine înainte lui Dumnezeii. ă
ş va putea cu ajutorul lui Dumnezeii, ă scape de duhul ă ş
4(, Psalmii, 52,7: ă Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac oamenilor; ş ă Dumnezeu i-a urgisit pe ei".
Pentru cele opt gândurI ale ă ă ţ 97
Pentru mândrie
A OPTA Ă ne este asupra duhului mândri el. Prea ă este aceasta, ş mal ă ă
decât toate cele mai dinainte. ă pre cei ă ş mal vârtos îl ă ş în scurt, pre cei ce
s-aii suit la ă ţ faptelor bune, ă ş ă ă Ş precum boala ciumei cea ă ă
de ă nu un ă al trupuluI, ci pre tot îl ă ş mândriea, nu o parte a sufletuluI,
ci pre tot îl ă Ş din celelalte patimi ş ş ă sufletul, dar asupra unei fapte
bune ce i ă ş ei, ă ş silindu-se ă o ă din parte ă sufletul,
ş ă Iar patima mândriei, pre tot îl ă ş ă dep re ă ă îl ă Ş ca mal
ă ă ţ ă cea ă ă ă seama ş îmbuibarea pântecelui, pre înfrânare ă ş
a o strica; curviea, pre ă ţ iubirea de argint, pre ă mâniea, pre ţ ă ş
celelalte feluri ale ă ă ţ pre celelalte fapte bune, protivnice lor. Iar ă mândrie! când va
ă pre ă suflet, ca un tiran prea cumplit, cetate mare luând, ş ă pre ă o
ă ş ă în temelii o ă Ş martor acestui lucru este îngerul acela, carele din Cer a ă
pentru mândrie, carele de Dumnezeii fiind zidit, ş cu ă fapta ă ş ţ Împodobit,
nu darului ă aii voit a le scrie, ci fireI sale. Drept aceea ş întocmaI lui Dumnezeii ă
socotea pre sine ă este. Ş ă gândire a lui ă Prorocul zicea: "ai zis În inima ta,
ş ă pre Munte înalt, voiu pune scaunul meu pe nori, ş voiu fi asemenea celui Prea Înalt,
iar tu ş om, ş nu Dumnezeu" (lsa.14.13-14) .7. Ş ă ş alt Proroc zice: "ce te lauzi întru ă
puternice')" Ş celelalte ale Psalmului (51.1) 4X. Deci acestea ş ă ne temem, ş cu ă paza
ă ă inima ă despre duhul mândri ei cel ă de moarte, zicând în sine de-a pururea
cuvântul Apostolului, când voiu ă vreo ă ă acela ă ă nu eii, ci darul lUI
Dumnezeii carele este cu mine: Ş cel zis de Domnul ă ă ă de mine nu ţ face nimic" (Ioan,
15.5) Ş cel de Prorocul zis ă nu Domnul va zidi casa, în ş s-aii ostenit cei ce zidesc"
(Ps.126.1) 50. Ş acela: "Nu a celui ce ş nici a celuI ce ă ci a lui Dumnezetl, carele
ş (Rom.9.16) 51. ă ş va fi cineva prea ferbând cu osârdiea, ş sârguitor cu ţ dar
fiind legat cu trup ş cu sânge, nu va putea a ajunge la ă ş decât numaI prin mila lui Hristos
ş prin darul luI. ă Iacov zice: ă darea cea ă de sus este" (Iac.1.l7) 52 Ş Apostolul
Pavel: ă ce ai, ceea ce n-aI luat? iar ă ş ai luat, ce te lauzi ca cum n-ai luat, ci ca cum te ai ă
pentru ale tale?" (1 Cor.4. 7) 53. Iar cum ă prin darul, ş mila lui Dumnezeii ni ă face mântuirea,
martur ă este ă acela, carele nu ă pentru fapta ă a luat ă ă ţ cerurilor,
47 Isaia, 14, 13-14, "Tu care ziceai în cugetul ă ă în ceruri ş mai presus de stelele Dumnezeului
celui puternic voi ş ţ meu! În muntele cel sfânt voi pune ă ş meu, în fundurile laturei celei de
ă 14. ă deasupra norilor ş asemenea cu Cel Preaînalt voi fi»". Am ă ş stihul 14 al
capitolului la care se extinde citatul, ă ă ă fi fost cuprihs în trimiterea din mss.
"' Psalmii, 51, 1: "Ce te ă ş Întru ă puternice? ă ă ă ziua, nedreptate a vorbit limba ta; ca un
brici ţ a ă ş
"' Sfânta Evanghelie ă Ioan, 15. 5: "Eu sunt ţ voi ţ ă ţ Cel ce ă În Mine ş Eu În el, acela
aduce ă ă ă ă ă mll1e nu ţ face nimic".
;() Psalmii, 126, 1: "De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar ă Domnul cetatea, în
zadar ar priveghea cel ce o ă ş
;1 Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 9, 16: "Deci dar, nu este nici de la ct:l care ş nici de la
cel ce ă ci de la Dumnezeu, care ş
51 Epistola ă a Sfântului Apostol/acov, 1, 17: ă darea cea ă ş tot darul ă ş de sus este,
pogorându-se de la ă Luminilor, la Care I1U este schimbare sau ă de mulare".
;1 Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 7: ă cine te ş pe tine? Ş ce ai, pe care
ă nu-I fi primit? Iar ă l-ai primit, de ce te ă ş ca ş cum nu l-ai fi primit?"
98 SFÂNTUL CASIAN ROMANUL
ci prin darul ş mila lui Dumnezeii. Acestea ă ţ ş ş ţ cu o minte all ă ţ ă
nu putem în alt chip ă ajungem la ă ş faptelor bune, decât numai prin smerenie, care din
ţ ă ş frica lui Dumnezeii, ş din ţ ă ş neagoniseala cea ă ş are fire a se face,
prin care ş dragostea cea ă ş ă ă ş cu darul ş cu iubirea de oameni a Domnului
nostru Iisus Hristos,
ă i se cuvine slava în veci,
AMIN.
Ale ş cuvios
ă Leontie Egumenul
pentru ţ ă ţ cei din schit,
ş pentru dreapta ă cuvânt, plin de mult folos
D ATORIEA care m-am ă ă prea fericitului Papei Castor pentru povestirea ş a ţ
ţ ă ţ ş a ă ţ ă lor, din parte dându-o în cele de mine scrise de demult, prea Sfinte
Leontie; acum pentru închipuirea ţ de ş ş pentru cele opt gânduri ale ă ă ţ am pus
gând ca ă împlinesc. Dar ă m-am ş ţ ă ă cel mai sus zis Arhiereu, s-au mutat
ă Hristos, de nevoe am socotit, ţ celui ce ai priimit ca o ă (cu ajutorul lui Dumnezeu)
fapta cea ă a Aceluia, ş grija Monastirei, cele ce lipsesc, prin povestire împlinindu-Ie ă ţ le
ţ Deci când în pustiea schitului, unde era din ă ă cei prea ţ ă ţ am venit eu,
ş Sfântul Ghermano, carele din vrâsta cea ă mi ă ă prieten Duhovnicesc, la ş ş Ia
ă ş ş la ţ ă ă ă am ă pre Ava Moisi, ă Sfânt, carele ă nu numai
cu faptele cele bune ă ci ş cu privirea cea ă Deci acestuia ne rugam cu
ă ă ne - spue cuvânt de zidire, prin care vom putea a ne sui la ă ş Carele mult fiind
rugat, zice: fiilor, toate faptele cele bune, ş ă cele dinadins ă au un scopos, la care cei
ce privesc, pre sine îndreptându-se, ş nemeresc ş cel dorit. ă plugarul, uneori ă
soarelui, alteori ţ gerului ă cu osârdie ă îl ă scopos având, ă arate
curat de ă ă ş de buruenI, iar ş ş roadelor. Ş cel ce face ţ ă nicI
primejdiile cele depre mare, nici cele depre uscat prepuindu-Ie, cu osârdie ă ă pre sine la ţ ă
scopos având, ş cel dintr-însa, iar ş ă cea din ş Ş cel ce se ă ş ş
nici primejdiele cele din ă nici ă ş cele din ă nu le prepune, scopos având
sporirea cea din vitejie la ă iar ş ş cel din ă Are dar ş cinul nostru
scopos ş ş al ă pentru care ă osteneala ş truda o ă ă cu osârdie. ă pentru
aceasta, ajunarea posturilor nu ne ş osteneala privigherilor ne ş cetirea ş
îndeletnicirea scripturi lor, cu osârdie se face, ş truda lucrului, ş ascultarea, ş golirea de toate
lucrurile cele ă ş ş petrecerea ă pustie, cu dragoste ă ş Dar VOI ă
patriea ş neamul, ş ă lumea, ş ă ă priimind, ş la nOI viind, cariI suntem oamenI ş
ş ţ ă ţ care este scoposul vostru? Ş la care ş privind, ţ ă aceasta? Ş
ă am zis: pentru ă ă ţ cerurilor. La care Ava Moisi, bine, zice, pentru ş ţ zis,
dar care este scoposul, la care privind, ş ă din calea cea ă putem a dobândi
ă ă ţ cerurilor, ţ spus. Iar când am ă ă nu ş ă a ă ş
ă al cinului nostru, precum s-au zis, ă ă ţ lUI Dumnezeu este: iar scopos, ă ţ
inimei, ă ă de care cu ţ ă este a veni la acest ş Deci la acest scopos totdeauna fie
mintea ă ş ă ă se va întâmpla ţ inima a se abate din calea cea ă ă
100 SFÂNTUL CASIAN ROMANUL
ă O întoarcem ă ş înapoI, ca un îndreptar ă cu scoposul îndreptându-o. Aceasta ş
fericitul Pavel Apostolul ş zice: "cele dinapoi uitându-Ie, ş la cele dinainte ă la
scopos ă la semn) alerg, la ă ă ă cel de sus a lUI Dumnezeu (Filip.3.14) '. Drept
aceea pentru acest scopos, ş nOI toate le ă pentru acesta toate le ă ă ş patriea, ş
neamul, ş averile, ş ă lumea, ca ă ţ inimeI ă agonisim. Iar de vom face uitare de
scoposul acesta, de nevoe este, ca uniI ce ă întru întunerec, ş ă de calea cea ă
ă ă mult ă ne poticnim, ş mult ă ne ă ă ă aceasta multora s-au întâmplat, care la
începutul ă ă de lume ă ă ţ ş averile, ş ă lumea, mal pre ă pentru ă
ş ac, ş condeiu, ş carte, ş pornesc mâniea ş ţ care nu ar fi ă aceasta, de ar fi ţ
minte scoposul, pentru care toate lucrurile le-au ă ă pentru dragostea aproapeluI, ă ţ a
o ă ă ca nu pentru aceasta ă ş ş mânieI crescându-o, ă ă din
dragoste. DecI când în materiile cele mici, tot ă ş a mânieI ă fratele ă ă am ă
din scopos, ş folos nici unul nu ne este din ă Care ş fericitul Apostol ş zice: ă
de vom da trupul, ca ă arz, iar dragoste nu am, nimic nu ă folosesc" (1 Cor.13.3) 2. De unde ne
ă ţ ă ă ă ş nu se ă ă cu golirea ş ă de lucrurI, ci ă ă
dragostei, ale ă ş tot ş Apostolle scrie, zicând: dragostea, nu ş nu ă
ă nu ă mânie, nu ă ţ ă nu ş ă Iar aceste toate ă ţ a inimeI ă
Pentru aceasta trebue toate a le face, ş banf a ă ş post ş privighere cu dragoste a suferi, ş
întru cetirI ş PsalmI a petrece, dar nu pentru cele mal sus zise de aceea a'ne lenevi, ă ă
pentru vreo ă la ceva de nevoe ş ă Dumnezeu, ă va întâmpla ă ne stânjenim despre
postul cel ş ş despre cetire. ă nici este atâta ă din post, precât este ă din
mânie, nici atâta este folosul din cetire, precât este ă ă dintru a ă pre fratele ş a-l
mâhni. ă posturile, ş privigherile, ş cetirele scripturilor, ş golire de ă ţ ş ă de ă
lumea, nu este ă ş precum s-au zis, ci scule ale ă ş ă nu întru acestea se ă
ă ş ci prin acestea ă ş ă Dar în zadar ne ă în post, ş în privighere, ş în ă
ş în cetirea scripturi lor, când nu vom ă dragostea cea ă Dumnezeu ş ă aproapele. ă
cel ce a ă dragostea, în sine are pre Dumnezeu, ş mintea lui de-a pururea este cu Dumnezeii.
ă acestea au zis Ghermano: Dar cine poate, legat fiind cu trupul acesta, a avea mintea de-a
pururea cu Dumnezeu, Încât ă ş mai ă aminte de alt nimica, nici de cercetarea bolnavilor,
nici de priimirea streinilor, nici de lucrul mâinilor, sau de celelalte ţ ale trupuluI, care sunt de
nevoe ş netrecute? În cea depre ă cum va putea mintea omului, ă ă de-a pururea pre
Dumnezeu cel ă ş neajuns, ş ă fie ă ţ de Dânsul? Moisi a zis: a vedea de-a pururea
pre Dumnezeu, ş ă ţ a fi de Dânsul, ă chipul cu carele ş cu ţ ă este
omului, celui ce ă trup, ş este înjugat cu ţ Iar cu alt chip, îi este cu ţ ă a vedea
pre Dumnezeu. ă vederea lui Dumnezeii, În multe feluri ă ia, ş ă ţ ă ă Dumnezeii, nu
numaI în ţ Sa cea ă ş de minte ă ă ş ă aceasta în veacul cel viitor
numaI ţ ă ă ă Ci ş din ă ş ţ zidirelor Lui, ş din ocârmuirea ş
proniea Lui, ş din minunele "care în ş neam ă la ţ LuI. ă când vom socoti
puterea lUI cea ă ă ş ochiul lUI cel neadormit, carele ş cele ascunse ale inimilor, ş
de carele nu poate ă se ă ă nimenea, de frica inimeI fiind ţ ţ ne ă de acesta ş ne
ă LuI. Când vom socoti, ă ă sunt de Dânsul ă ploiI, ş ă ă ş
stelele cerului, ne ă ă de ă fireI ş a ţ Când vom socoti ţ
I Epistola ă Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, 3, 14: "Dar una fac: uitând cele ce sunt În urma mea, ş tinzând
ă cele dinainte, alerg la ţ ă la ă ă de sus, a lui Dumnezeu, Întru Hristos Iisus",
2 Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 13, 3: Ş de ş ă ţ ă ţ mea ş de ş da
tlupul meu ca ă fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi ş
ă Leontie Egumenul, pentru ţ ă ţ cei din Schit
Ş pentru dreapta ă cuvant, plm de mult folos
lui cea ă ă ş ă ş iubirea de oamenI, ş îndelunga ă cea ă de minte
"carele ă ş cele ă ă de ă ale celor ce ş îl ă pre El. Când vom socoti
dragostea lui cea mare ă noi, ă nicI un bine ă noi, au voit ă se ă om, Dumnezeu fiind,
ca ă ne ă din ă ă ne ă ă spre dorul luI. Când vom socoti ă pre protivnicul
nostru dieavol, EI întru noi biruindu-l, numai pentru ţ ă ş pentru plecarea spre bine, ţ ă
ş ă ne ă ş ne ă luI. Mal sunt ş alte privirI cu mintea ă de acest fel, care
ă ă ă noastre ş ă ă ă ţ ă întru noi, prin carele se vede
Dumnezeu, ş ă ţ ă Deci ă ş au întrebat Ghermano: dar de unde se ă aceasta? ă de
multe ori ne biruim noi, nevrând, multe aduceri aminte, ş viclene gânduri ne ă ă ş mai ş
noi, ne ă pre ascuns ş ţ vârându-se, încât nu numai nu putem, a le opri ă nu vie, ci ş
nelesnire ă este, a le ş Ş de este cu ţ ă mintea de tot a înceta despre acestea, ş a
nu se ă nicidecum, ne ă ă ş Moisi au zis: Mintea a nu fi ă ă de aducerile aminte
acestea, cu ţ ă este, dar a le priimi pe ele, ş a cugeta într-însele, au a le ă cu ţ ă este
ş ă ce se ş ă precum a veni ele, nu este în puterea ă ş izgonirea lor în
ă ă este. ă ş îndreptarea ţ noastre, întru a ă ţ ă este ş ţ ă ă
când cu pricepere ş des cetim legea lui Dumnezeu, ş în Psalmi ş în ă ne îndeletnicim, ş în
posturi ş în privegheri petrecem, ş ne aducem aminte des de cele viitoare, de ă ă ţ cerurilor,
ş de ghena focului ş de toate lucrurile lui Dumnezeu, gândurile cele rele se ţ ă ş loc nu
ă Iar când în griji ş ş în lucruri ş ne îndeletnicim, ş la vorbe ş ş ă ă de
ă ne ă ă ţ întru noi gândurile cele rele. ă precum moara, de ape ş cu
ţ ă este ă stea de ş dar în ă morarului este grâu a ă sau ă ş
mintea ă de-a pururea ş ă fiind, nu poate sta ă ă de gânduri, dar întru a ă
putere este, a îi da ori ă cugetare, ori ă lucrare. De acestea ă
ă ă ne ă ş ne ă ă ş ă cuvintele lui cu ţ ă ă ţ ă ne ă
ţ mai ă ă ş au zis: ă ţ ă întru atâta lungime au întins cuvântul, ş
ă cu osârdie mai ţ încât dintru aceasta socotesc eu, ă ţ voi de ă ţ ă ă ă ş
voiu ă vorbesc pentru ă cea mai ă a dreptei socoteli, care între celelalte fapte bune,
este ca o cetate ă ş ă ă ă ş ă ă arat ş ei, ş ă ţ ş folosul, nu numai
din cuvintele noastre, ci ş din socotele vechi ale ă ţ ă Domnul ă darul celor ce
tâlcuesc, dupre vredniciea ş dorul celor ce ă ă nu este ă ă ă ci ş din cele prea
însemnate daruri ale Sfântului Duh, pentru care zice Apostolul: "unuia se ă prin Duhul cuvântul
ţ altuia, cuvântul ş ţ dupre ş Duh; altuia, ţ întru ş Duh,
altuia, darurile ă ă altuia, alegerile duhurilor" (1 Cor.12.8-9) '. Apoi ă ce s-au împlinit
catastihul darurilor celor ş mai aduce: "Iar pre toate acestea le ă unul ş ş
Duh" (Pre ă alegere unii o tâlcuesc ă ă ţ dar, ă nu este ă nici
mic darul dreptei socoteli, ci al Dumnezeescului Har prea mare dar, ă ă ă de nu va urma
cu ă puterea ş ţ ş nu va ş prin ă ă ă alegerea duhurilor celor ce se sue
întru dânsul, de nevoe este el, ca întru o noapte ă ă nu numai în ă ă ă ţ cele
prea cumplite ă ă ci ş în cele netede ş drepte ă se ă ă îmi aduc aminte ă în
vremurile ţ mele ă în ă ţ Tivaidei, unde fericitul Antonie petrecea, ă s-au
adunat la dânsul ş ă ş au ă cercare cu dânsul, pentru ă ş faptei bune, oarecare
din toate faptele bune ar fi mai mare, ş care ă poate pre ă ă ă ă ă despre mrejile
dieavoluluI ş ş ă lui, ă ă Deci ş ă priceperea ţ lui ş da socoteala,
3 Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 12, 8--9: ă unuia i se ă prin Duhul ă cuvânt de
ţ iar altuia, ă ş Duh, cuvântul ş ţ Ş unuia i se ă întru ş Duh ţ ă iar altuia
darurile ă lor, întru ş Duh".
UJ2 SFÂNTUL CASIAN ROMANUL
ş unii zicea, ă postul ş privigherea, ă prin acestea mintea ţ ş ă ţ
ă mai lesne poate ă se apropie de Dumnezeu: Iar ţ zicea, ă este mai mare
neagonisala, ş ă lucrurilor sale; ă prin acestea mintea ă de funiile cele
mult împleticite ale grijei cel ş poate mal cu lesnire a se apropiea de Dumnezeu: ţ fapta
cea ă a milosteniei mai mult o alegea; ă Domnul zice în Evangheliea: ţ ţ
ă meu, ş ţ ă ă ţ cea ă ă ă de la întemeerea lumii. ă am ă ş ţ
dat de am mâncat" ş celelalte (Mat.25.34-35) 4. Ş când cu acest chip prin felurI de fapte bune,
ş dupre socotela ce ă zicea, ă mai mult poate omul a se apropiea de Dumnezeu, ş
trecuse cea mal ă parte a ţ în cercare ş întrebarea aceasta cheltuindu-o, mai pre ă decât
ţ Fericitul Antonie au ă Acestea toate care ţ zis, ş de nevoe sunt, ş de folos celor ce
ă pre Dumnezeu, ş la Dânsul poftesc ă vie. Dar acestor fapte bune, a le da cinstea cea ă nu
ne ă acesta, ă am aflat noi prea ţ cariI s-au topit pre ş cu posturi ş cu privigheri, ş
prin pustiu s-au ă ş ă ă ş au ş ă Întru atâta, cât nici hrana cea din
toate zilele nu ş ă ş milosteniea o au îndreptat ă întru atât, cât nu le-au ajuns cele ce avea
spre ă ţ Ş ă acestea, jalnic au ă din fapta ă ş la ă s-au alunecat. Deci ce este
ceea ce i-au ă pre ş de au ş din calea cea ă Nu altceva, ă a mea ă ş
ă "decât numai, ă nu au avut ei darul drepteI socoteli, ă alegerea. ă aceasta ţ ă
pre om, ca ă trecerea preste ă ă cea despre ă ă ţ pre calc ă ă ă ă
ă ă ă ş niCI prin Înfrânare ă ă ă ă nu-l ă ă se fure de cele de-a dreapta, nici în
ă de ă ş ş a se trage de cele de-a stânga. ă ochiu oarecarele al sufletului, Ş
ă este dreapta ă ă acel glas Evanghelicesc, carele zice: "Lumina trupului este
ochiul; deci de va fi ochiul ă curat, tot trupul ă luminat va fi, Iar de va fi ochiul ă ă tot trupul
ă întunecat va fi" (Mat.6.22) 5. ă ş este, ă pre toate aducerile aminte ş faptele omului dreapta
ă cercându-le, ş ş ş tot lucrul ă ş care nu place lui Dumnezeu, ş
departe face de la dânsul ă ă Ş aceasta poate cineva ă o afle ş din ş Scripturi.
ă Saul acela ă i s-au ţ ă ă ă ţ lui Israil (IImp.l3.!) fi ă acest ochiu al
dreptei socoteli nu l-a avut, Întunecându-se mintea, n-aujudecat ă ă ă decât ă ă ă
(llmp.15.22) 7 mult mal ă era lui Dumnezeu, ă asculte el porunca Sfântului Samuil: Ş din
care socotea, ă ş pre Dumnezeu, dintru acelea ş ş ş ă ă ă ă din ă ă ţ
Carele n-ar fi ă aceasta de ar fi avut în sine lumina dreptei socotelI. Pre aceasta ş Apostolul
soare o ş ă cuvântul cel zis de dânsul: "Soarele ă nu apue întru mâniea ă
(Ef.4.26) 8. Aceasta ş a ţ noastre ocârmuire ă face, ă cum este scris: ă nu este
ocârrnuire, cad ca frunzele" (PiJ. 11.14) 9. Aceasta sfat ă zice de ă (PiI.31.4) 10 ă ă de care,
ne ă ţ ă de ă nimic ă nu facem ă întru atâta, cât nicI ş vinul cel Duhovnicesc,
4 Sfânta Evanghelie ă Matei, 25, 34-35: "34. Atunci va zice ă cerurilor de-a dreapta Lui: ţ
ţ ă Meu, ş ţ ă ă ţ cea ă ă ă de la întemeierea lumii. 35, ă ă am fost
ş ţ dat ă ă însetat am fost ş ţ dat ă beau; ă am fost ş ţ primit".
5 Idem, 6, 22: ă trupului este ochiul; de va fi ochiul ă curat, tot trupul ă \'a fi luminat",
(, Cartea tiJtâi a Regilor, 13. 1: "Se împlinise un an de când fusese lacut Saul rege ş acum domnea în al doilea an
peste Israel, când ş ales el trei mii de ţ
7 Cartea Întâia a Regilor. 15,22: "A ă Samuel: «Au ă arderile de tOl ş jertfele sunt tot ş de ă
Domnului, ca ş ascultarea glasului Ascultarea este mai ă decât jertfa ş supunerea mai ă decât
ă berbecilor",
• Epistola ă Efeseni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 26: ţ ă ş nu ş ţ soarele ă nu ă peste mânia
ă
9 Pildele lui Solomon, 11, 14: "Unde ş câmlUirea poporul cade: ă ă în ţ sfetnicilor".
JO Idem, 31, 4: "Nu sc cuvine regilor, o, Lemuel, nu se cuvine regilor ă bea vin ş ă ă ă ă
ă Leontie Egumenul, pentru SfintiT ă ţ cei din Schit
ş pentru dreapta ă cuvânt', plin de mult folos 103
carele ş inima omului, ă ă de aceasta nu ă ă bem, ă cuvântul ce zice "cu sfat
bea vin". Ş ă ş ă ca o cetate, zice, ă ă ş ă ă de zid. ş este omul, carele nu cu sfat face
toate" (Pi1.25 .28) II. Printr-aceasta ţ printr-aceasta ţ ă ş ţ ă ă ş
ă ă de care, ă ţ cea ă a ă aduna, ă cuvântul ce zice: "Cu ţ ă
ş casa, ş cu pricepere ă ă ş ş cu ţ ă ă umplu ă ă de ă ţ (Pil.24.3) 12.
Aceasta s-au zis: ş ă ă a celor ce pentru ş ţ ă ş au ţ deprinse spre
alegerea binelui ş a ă (Evr.5.14) 13. Printr-aceasta dar vederat ă ă ă nici o ă ă nu
ă ă ş ă ă de darul dreptei socoteli, nici ă nu ă ă în ş ă de toate
faptele cele bune este ă ă ş ă Ş aceasta e ă a ş socoteala lui Antonie, cu
care ă s-au unit ş ţ ă ţ Dar ă ş din pilde proaspete, ş din cei ce au fost în
vremile noastre, ă ă ă Sfântului Antonie, ţ ă aminte ş voi de ă Iron,
ş de jalnica ă ce au ă cu' ce fel de chip, mai înainte cu aceste ţ zile, inaintea ochilor
ş prin batjocura dieavoluluI, din ă ţ ceea a petrecerii, în adâncul ţ s-au ă ă
ă de aceasta ne aducem aminte, ă cincizeci de ani a petrecut în pustiea cea de aproape, ş mare
asprime de ţ ă au avut, ş tare înfrânare, carele au gonit ă mal mult decât ţ cel de
aicI, ş au ş la pustiea cea mai în sus, ş apoi ă atâtea ostenele ş lupte, batjocorit fiind de
dieavolul, ş prea grea ă alunecându-se, pre ţ ă ţ ş ţ ce era în pustiea cea de
aproape, in ă i-au pus. Care nu ar fi ă aceasta de ar fi fost ă cu fapta ă
a dreptei socoteli, care l-ar fi ă ţ nu socoteleI sale ă se plece, ci ă ă ţ ş ţ
ă ă întru atâta socotelei sale urma, ş postul, ş a se deosebi de oameni gonea, cât nici la
praznicul Sfintelor ş nu venea la ă ca nu adunându-se cu ă ţ ş cu ţ ş ă
mâncând cu ş silit ă fie a se ă ă ş din legumi, sau din altceva ce-i aducea la ă ş ă
se ă ă au ă din scoposul ş hotarul ă Deci acesta prea ă vreme ş fiind de voea
sa, ş pre îngeru sataniI priimindu-I, ş lui ca îngerului lumineI închinându-i-se, i se ş de
dânsul, ca la miezul ţ ă se arunce pre sine într-un ţ prea adânc, ca ă ă cu cercarea,
ă nicidecum nu va mai fi supus supt vreo primejdie, pentru fapta ă cea mare, ce o avea el, ş
pentru ostenelele cele ă Dumnezeu. Iar el neosebind cu socoteala pre cel ce îl ă acestea, ci
întunecându-se cu mintea, s-au aruncat pre sine la mezul ţ în ţ ş ă ţ cunoscând ţ
întâmplarea, de-abea cu ă ă au putut mai mort ă ţ ă de acolo. Deci ă ce l-au
scos de acolo, mai ă ă zile, a treia zi a ă ă ţ ş ă ului Pafnutie, jale
ă carele de ă iubire de oameni fiind îndemnat, ş ş aminte de multele lui
ostenele, ş de anii cei de mult ă care în pustie a ă nu l-au ă ţ de pomenire ş de
prinosul celor ţ ca ă nu ă numere ă cu cei ţ de sine. Ce ă zic pentru acei
doi ţ care petrecea dincolo de pustiea Tivaidei unde ă fericitul Antonie petrecea? ă
ş din cuget ă ă de ă pomindu-se, ş dat ş sfat ca ă ă în pustiea cea
mai ă care este mare ş ne ă judecând întru sine, ă nu ia ă de la om, decât numai
care Domnul le va da-o, ă minune. Ş când i-au ă de departe MazichiI, (care este neam
decât toate neamurile cele ă mai ă ş mai crud) ă ă ă ă prin pustie ş sunt
ă ţ de foame, ă din Dumnezeiasca pronie, ă ă ă cea ă cu ş ă
spre iubire de oameni, cu pâini i-au întâmpinat. Atunci, unul din cei doi ţ mai sus ş ă
ă viindu-i lui pre ă cu bucurie ş cu ţ ă a priimit pâinele, socotind, ă cei atâta de
II Pildele lui Solomon, 25, 26: "Asemenea unei ă ţ cu o ă ă ş ă ă zid, ş este omul ă îi ş
ă de sine". Trimitere ă în mss. Ia 25, 39. Capitolul 25 nu are decât 28 de paragrafe sau stihuri.
12 ldem, 24, 3: "Prin ţ se ă o ă prin ă ă se ă ş
11 Epistola ă Evrei a Sfântului Apostol Pavel, 5, 14: "Iar hrana tare este pentru cei ă ş ţ care au prin
ş ă ţ ă ţ ă ă binele ş ă
104 SFÂNTUL CASIAN ROMANUL
cruzi ş ă ş care de-a pururea ă ă de sângele oamenilor, nu s-ar fi milostivit spre
ş care de tot obosise acum ş ă nici ă le-ar fi adus, de nu Dumnezeu i-ar fi îndemnat.
Iar ă ă de ă care acum de oameni i s-au adus, ş ă în sfatul cel ă ă de
ă din ă ă s-au ă ş Dec1 ş prea ă la început amândoi s-au
ă ă ă ă de ă ş de ă ă ş ş dar ă unul, viindu-i lui pre
ă dreapta ă aceasta care cu ă ş cu ă au ă bine o au îndreptat: iar
ă în cugetarea de mai înainte ă ă de minte ă ş ă de dreapta ă af1ându-se,
moartea, pre care Domnul a voit ă o ă de la dânsul, el o au tras ă ş Ce ă mai zic ă
ş de acela, al ă nume nu voesc ă spuiii, ă este în ţ ă Carele pre dracul de multe ori
ca pre un înger îl ă ş descoperiri prin trânsulluând, ş ă de lihnar des în chiliea lUI
ă mal pre ă i ă ş de dânsul, pre fiul ă carele petrecea ă cu dânsul în
monastire, ă ă ă lUI Dumnezeu, ca cum printr-aceasta cinstireI Patriearhului Avraam va
ă se ă la a ă ă atâta s-a plecat, cât cu lucrul ar fi ă ş junghierea fiuluI
ă de nu fiul ă ă ă ă de obiceiu ascute ţ ş ă ş ă cu care vrea ă
lege ca pre o ardere de tot, cu fuga s-ar fi agonisit mântui rea. Cu prelungire este ă povestim
ş aceea a Mesopotamiteanulul, carele atâta înfrânare ă ş în chilie închizându-se anI
ţ ş mai pre ă prin ş de descoperiri ş visuri s-a ă batjocorit, cât ă
atâtea ostenele ş fapte bune, cu care pre ţ ă ă cei ce ş acolo îi întrecea, la ţ
ă ş la ă împrejur a ă ă vrând dievolul ă ş de multe ori îi ă visuri
ă ca prin trânsele, lesne de priimit ă ă ş în care era mai pre ă ă supue.
Deci îi ă întru o noapte, norodul Hristieanilor cu Apostolii ş cu Mucenicii, întunecat ş plin de
ă ş ş topit de mâhniciune ş de jale, ş ă norodul jidovilor cu Moisi ş cu
Proroci!, ă de ă ă ş cu bucurie ş veselie petrecând: Ş ă ă ă
de ş ă ă parte de fericirea ş bucuriea noroduluijidovilor, ă ia ă împrejur, care cu ă
ş ş ă a ă Deci prea ă este din cele zise mai sus, ă nu s-ar fi batjocorit ţ cei ş
ş de jalnic ş ă ş ş de ar fi avut darul dreptei socotele. ă acestea Ghermano au zis: Ş
prin pilde ă ş prin ă ale ă ţ celor de demult de ajuns s-au dovedit, ă dreapta
ă este izvor, ş ă ă ă ş cap, ş ă ă a tuturor faptelor celor bune. Dar cu ce fel de
chip putem ă o ş ă dorim ă ş ş cum ă ş pre cea ă ă ş de la Dumnezeu
ă ă ş pre cea cu nume mincinos ş ă ş ă Atuncea Ava Moisi au zis:
ă dreapta ă nu ă ş ă ă ă numai din ă smerenie, cu aceasta, ca nu
numai cele ce facem, ci ş cele ce gândim, ă le descoperim ă ţ ş întru nimic ă nu credem
socotelei noastre, ci întru toate ă ă cuvintelor ă lor, ş aceea ă credem, ă este ă
care ei o vor alege. Iar ă lucrare, nu numaI prin ă ă ş prin calea cea ă
pe ă ă îl face ă ă ă ă ci ă ş de toate cursele dieavolului ă ă îl ă ş
ă ţ ă este cel ce ş pune ţ sa Ia ă prin judecata ş socoteala celor mai
ă ă ă în ş dieavolilor. ă ş mai Înainte de a se învrednici cineva de darul drepteI
socotele, ă ş aceasta, ă a ă ş a descoperi ă ţ aducerile aminte cele rele ş gândirile
le ş ş ş mai slabe le face. ă precum ş din ă ă ţ la ă
ă ş ă ă ş ă ă ş ş gândurile cele rele, prin buna ă ş ispovedanie
ă ă ă silesc ă ă de la om. Ş ca mai ş ă ţ ă ă ă ă ş din
ă lucru lui Ava Serapion, care el îl punea des înaintea celor ce venea la dânsul pentru ă îl
voiu povesti. ă zicea ş când eram mai ă ş ă cu ţ meu, ş ă ce
mâncam noi, ă de la ă din lucrarea dieavolului, furam câte un pasimad, ş îl mâncam
pe ş de ţ meu. Deci ă ce am petrecut ş ă aceasta ă vreme, ă fiind,
nu puteam ă biruesc, ă ă numai ce eram judecat de ş ţ mea, iar ţ îmi era ş ă
ă Ţ Leontie Egumenul, pentru ţ ă ţ cei din Schit
Ş pentru dreapta ă cuvant, plIn de mult folos 105
spuiu. Ş s-au întâmplat din iconomiea iubitoruluI de oamenI Dumnezeu de au venit ş ţ la
ţ pentru folos, ş întreba pentru gândurile sale. Ş au ă ţ ă nimic nu ă ă
ş pre ă ă ş ă pre draci, precum aceasta, ă a ascunde gânduri le sale despre ă ţ
cei ş Le-au mal ă ă ş pentru înfrânare. Iar acestea ă viindu-mI în sine
ş socotind, ă Dumnezeu au descoperit ţ ş mele, ş ă am început a
plânge, ş am scos pasimadul din sânul meu, pre care ă ă ă ţ a-l fura, ş ă
pre sine-mi la ă ceream ă pentru cele trecute, ş ă pentru ă celor
viitoare. Atunci zice ţ O fiule, te-au slobozit pre tine, ş ă eu, ă ta, iar pre
dracul, carele te ă prin ă spuind cele pentru tine l-ai junghieat: Pre carele ş ă acum I-aI
ă de te-au ă nici ă ă nici ă dar de acum nu va mal avea loc
întru tine, din inima ta la ă fiind scos ă Ş ă n-au ă ţ vorba, ş ă lucrarea
s-au ă ca o ă de foc ă ă din sânul meu ş au umplut casa de putoare, cât
socotea cel ce era acolo, ă ţ de ă este ceea ce arde. Atunci au zis ţ ă
Domnul a dat ă pentru cuvintele mele ş pentru slobozeniea ta, prin semnul ce s-au ă Ş
ş s-au ă de la mine prin ă patima ă pânteceluI, ş dieavoleasca lucrare
aceea, cât nici în minte nu mal îmI venea acest fel de ă ă dar ă ş din cele zise de Ava
Serapion ne ă ţ ă ă atunci ne învrednicim de Darul ă drepteI socotele, când nu
ă ţ ţ noastre vom crede, ci ă ţ ă ş ă rei ă ţ ă nu prin ă oarecare
neajungere ş dieavolul ă pre ă ă în ă ă precum prin aceasta, ă ă plece, ca ă
lepede ă ă ţ ş ă urmeze ă ţ ş voiI sale. Ş trebuea nOI ş de la ş ş ş
ş ţ ş ă ă pilde, ş ă ne ă ţ ă ă ă acestea, ş cu mâinile ă ş cu
ochii ă ş cu urechile auzindu-le, de la sinene nu le putem ă ci avem ţ ă de cel
ce ă ne ţ pre noi ş ă ne îndrepteze bine, cum nu este lucru nebunesc, ş ş cel
Duhovnicesc, carele este mai greu decât toate ş ş le, ă socotim, ă n-are ţ ă de
ă Care ş ş Duhovnicesc, ş ă este, ş ascuns, ş numaI de ă ţ inimei
ă a ă ş ş ne nemerirea, nu ă ă ci perzare a sufletului ş ş ă
ş ă Ghermano a zis: ă de ş ş ă de evlavie ă ă ă ş a ne
ş aceasta, ă ă de multe orI uniI din ă ţ auzind gândurI de la ţ nu numaI nu i-au
ă ă ci ş ă ş în ă ă i-au adus. Precum ş noI ş am cunoscut, ă s-au
întâmplat aceasta în ă ţ SirieI. ă un frate ş spus gânduri le sale unuia din ă il cei de
acolo, cu ă prostimea ş ă ă ă de ş ş ascunsurile in imei sale. Iar el
ă ce a auzit, au început a se mâniea, ş a ă porni asupra fratelui ă pentru acest fel de
gânduri rele, încât dintru aceasta ţ auzind, le-au fost ş ş mal vesti gânduri le sale
ă Ava Moisi au zis: Bine este precum am zis mal sus, a nu ascunde gânduri le sale despre
ă ţ dar nu ş ă ce s-ar întâmpla a le spune, ci ă lor celor ş ş care au
ă ă a le vesti, iar nu celor ă ţ pentru vreme. ă ţ la ă privind, ş
gânduri le sale vestindu-le, în loc de vindecare în ă ă au ă pentru ţ celor
ce auzia. ă era oarecarele din ţ foarte sârguitor, ş tare fiind ă de dracul curviei, au venit
la un ă ş i-au vestit gândurile sale. Iar acela auzind, neiscusit fiind, mâniindu-se, zicea ă e
ă fratele, ş nevrednic de cinul ă ă ă acest fel de gânduri a priimit. Acestea
auzind fratele, ă ă ş ă locul, ă întorcea la lume. Iar din iconomiea lUI
Dumnezeu, îl ş Ava Apolos, cel mal iscusit din ă ş ă turburat, ş foarte
posomorât, îl ă pre el zicând: fiule ce este pricina a atât ei mâhniciuni? Iar el, ş ă din
multa mâhniciune, nimic n-au ă Iar mal pre ă mult fiind rugat de ă aii spus cele
pentru sine zicând: ă gânduri de multe ori ă ă ă ş mergând am vestit ă a ă ş ă
cuvântul luI, nu-mI este ă de mântuire. Deci ă ă ă ă duc în lume. Acestea
106 SFÂNTUL CASIAN ROMANUL
ă Apolos auzindu-Ie, mult îl mângâia ş îl ă pre fratele, zicând, nu te mira fiule, nici nu
te ă ă ă eii întru ă ă ş ă ţ fiind, foarte sunt ă de aceste gândurI.
Drept aceea nu te scârbi pentru acest fel de înfocare, care nu atât prin ţ ă ă ă
ă ă ş cât prin iubirea de oameni a lui Dumnezeu; ş numai ziua de ă ă ş mie,
ş te întoarce la chiliea ta. Ş au ă fratele ş Ş ducându-se de la dânsul Ava Apolos, au mers
la chiliea ă celuI ce ă ă pe fratele, ş stând ă s-au rugat lUI Dumnezeu cu
ă zicând: Doamne, acela ce aduci ispite pentru folos, întoarce ă fratelui asupra acestui
ă ca cu cercarea ă se ţ la ă ţ lUI cele ce în ă vreme nu s-a ă ţ ca ă
ă ă ă cu cei ce sunt ţ Ş ă ce au ş ă vede un arap stând
aproape de chilie, ş ă ţ slobozind asupra ă de care ă ă ş ca de o ţ
încoace ş încolo se învârtea, ş neputând suferi, ş din chilie, pre ş cale, pre care ş
ă la lume ă ducea. Iar Ava Apolos ţ ă ceea ce se ă l-au întâmpinat zicând: unde
te duci? Iar el ţ ă s-au cunoscut de Sfântul cele pentru dânsul, de ş nimic nu ă Ş
i-au zis Ava Apolos luI: întoarce-te la chiliea ta, ş de-acum înainte ş ţ ţ ta, ş te aibi
pre ţ sau ă nu ai fost ş de dieavolul, sau ă ai fost ă în ă de dânsul. pentru care
nu te-ai învrednicit de lupta cea cu dânsu!. Ş ce zic de ă ă o lovire a lUI de o zi n-aI putut ă
o suferi. Aceasta ă ţ s-au întâmplat, ă pre un ă ce era luptat de ă ş cel de ş
priimindu-l. în loc ă ă ă la ă în ă ă I-ai aruncat, nesocotind porunca cea
ţ ă aceea care zice: ă ş pre cel ş la moarte, ş de a ă ă pre cei ş nu
ţ (Pi!. 24.11) 14. Dar nici pilda Mântuitorului nostru, care zice: "Trestiea ă nu o frânge,
ş inul ce ă nu-I stânge" (Mat. 12.20) 15. ă nimeni n-ar fi putut suferi ă ă ş
dar nici fierberea cea ă a fireI a o stânge, de nu darul lUI Dumnezeii ar fi strejuit ţ
ă Deci ă ce s-au împlinit ă iconomie mântuitoare pentru noI, cu ă de
ş ă ne ă luI Dumnezeu, ca ş biciul cel ă asupra ta ă dea în laturi. ă El face a durea,
ş ă ş ă ă ş au ă ş mâinele Lui au vindecat, ş ş ţ ă ă ş ă
ă în iad, ş ă ă Acestea zicând, ş rugându-se, ă I-au ă de ă cel adus
asupra luI. ş ă ca ă ă de la Dumnezeu, ă dea ă de ă ţ ă ă ca ă ş în
vreme, când ă cade ă ă cuvânt. Deci din toate cele zise, ş ă nu se va ă ă cale
mai ă de mântuire, ca aceasta, a vesti gânduri le sale ă ţ celor mal cu ă ă
ş de la ş a ă îndrepta spre fapta ă iar nu a unna gândului ş socotelei sale. ă nici trebue
de va da cineva din întâmplare, peste vreun ă prost, sau peste ţ ţ dintru aceasta
ă ă ca ă ş ă ă gândurile sale ă ţ celor mai ţ ş ă defaime ă ţ ă
ă ş ă cum ă ş ei nu de ş ş ţ fiind, ci de Dumnezeu, ş de scripturile cele de
Dumnezeu însuflate, au dat celor mal de pre ă a întreba pre cel ce mal înainte a ă ă este cu
ţ ă ş dintre alte multe, care sunt în scriptura cea de Dumnezeu ă a ne ă ţ dar mal
ales din istoriea Sfântului Samuil, carele de copil fiind dat lUI Dumnezeu de ă ş învrednicind-se
de Dumnezeiasca vorbire, n-au crezut socoteleI ş gânduluI ă ci o ă ş de ă ori fiind
chemat de Dumnezeu, ă la ă Iii, ş prin ă ţ ă lui ă pune la ă (1 ă 3.9) 16
ş ă ă cum trebue ă ă ă lUI Dumnezeu. Ş pre carele prin ş chemare l-au
socotit Dumnezeu ş vrednic, pre acesta îl ş prin punerea la ă ş porunca ă
ă se ţ ă dintru aceasta va ă se ă ţ ă spre smerenie. ă ş pre Pavel prin
-------_ .. _------
14 Pildele lui Solomon, 24, Il: ă ş pe cei ce sunt ţ la moarte ş pe cei ce se duc ă la
junghiere ă
II Sfânta Evanghealie ă Matei, 12, 20: "Trestie ă nu va frânge ş ş ă ă nu va stinge, ă
ce nu va scoate, spre ţ ă judecata".
II, Cartea Întâi a Regilor, 3,9: Ş a zis Eli ă Samuel: «Du-te înapoi ş te ă ş când Cel ce te ă te va
mai chema, tu ă zici ş Doamne ă Rohul ă ă Ş s-a dus Samuel ş s-a culcat la locul ă
ă Leontie Egumenul, pentru ţ ă ţ cei din Schit
ş pentru dreapta ă cuvânt, plin de mult folos lin
---------------------
ş chemându-l, ş carele putea mai înainte vorbindu-i Hristos ă ai deschide ochii, ş
ă ai face calea ă ş îl trimite la Ananiea, ş îi ş ca de la dânsul ă afle
calea ă zicând: ă ş ă în cetate, ş acolo ţ ă va spune ţ ce trebue ă faci".
(Fap. 9.6) 17. ă ţ pre nOI printr-acestea, ca ă ă ă ţ celor ce mai înainte au
ă ă ca nu cumva ceia ce bine s-au ă de Pavel, ă ţ ă ă spre ă ă
se ă celor mai de pre ă ă ş ar fi vrut asemenea ca Pavel, de Dumnezeu, iar nu
pnn ă ţ ă fie ă ţ spre ă Ş cum ă acestea întru acest fel sunt, este cu ţ ă nu
numai din cele zise a ne ă ţ ci ş din cele ce cu ă ş lucrurile au ă Apostolul, în cele scrise
zicând: ă m-am suit în Ierusalim, ca ă ă pre Petru ş pre Iacob, ş le-am ă lor Evangheliea,
care o ă (Gal. 1.18) 18. Ca nu cumva în ş ă alerg, sau am alergat" (Gal. 2.2) 19.
ă ă ă ă ă cu el darul Duhului Sfânt prin puterea semnelor, care ă Deci cine
este ş de mândru ş de ş încât cu socoteala ş cu judecata sa ă umble? Când vasul alegereI
ă ş ă are ţ ă de ă Apostolilor celor mai înainte de dânsul? Prea ă este
dar ş prin acestea s-au dovedit, ă ă nu descopere Domnul calea ă ş ă ă numai celor
ce se ă ţ spre aceasta prin ă ţ ş precum ş prin Prorocul zice: ă pre
ă ă ş ţ va vesti ţ (Cân.Moi. 9) 20. Deci dar cu ă puterea, ş cu ă ă ţ
suntem datori ă agonisim in sine-ne darul cel bun al dreptei socotele, carele va putea ă ne
ă ă de trecerea preste ă ă a ă ă ţ ă ă ţ ă precum zic ă ţ ş
mai mult a amândorora ă ţ Întocmai ă ă ş trecerea preste ă ă a postirei, ş ă
ă pântecelui: ş ă privigherei, ş ţ somnului, ş celelalte treceri preste
ă ă ă am cunoscut pre unii, ă de îmbuibarea pântecelui nu s-au biruit, iar de postirea cea
preste ă ă s-au surpat, ş întru aceia ă a ă pântecelui s-au alunecat, pentru
ă ce li s-au ă din postirea cea preste ă ă ă ş eu ţ minte ă am ă ă
oarece întru acest fel, ş ă întru atâta m-am înfrânat, cât am uitat pofta hraneI, ş ă trei zile am
ă nemâncat, ş nicidecum n-am poftit a mânca, de nu ţ m-ar fi îndemnat spre aceasta. Ş
ă ş de la ochii mej din ă dieavolului ş s-au ă somnul, cât prea multe ţ
petrecând ă ă somn, ă rugam Domnului ă iau ţ somn. Ş mai greu m-am primejduit pentru
nemâncarea ş privigherea cea preste ă ă decât pentru îmbuibarea pântecelui ş ă
somnului. Cu acest fel, ş atâtea de mari ă ţ ă Sfântul Moisi ne-au vestit, încât noi folosindu-ne,
am ă pre Domnul, carele ă atâta ţ ă
celor ce se tem de Dânsul,
ă se cuvine cinstea, ş ă
în veci.
AMIN ...
17 Faptele ţ Apostoli, 9, 6: Ş el, tremurând ş ă fiind, a zis: Doamne, ce ş ă fac? Iar
Domnul i-a zis: ă ă în cetate ş ţ se va spune ce trebuie ă faci".
" Epistola ă Galateni a Sfântului Apostol Pavel, 1, 18: "Apoi, ă trei ani, m-am suit la Ierusalim, ca ă
cunosc pe Chefa ş am ă la el cincisprezece zile". Vezi ş nota 19.
19 ldem, 2, 2: "M-am suit, potrivit unei descoperiri ş le-am ă Evanghelia pe care o ă la neamuri,
îndeosebi celor mai de ă ca nu cumva ă alerg sau ă fi alergat în zadar".
10 Trimitere ă în mss. Probabil Cântarea lui Moise, respectiv cap. 32 din Deuteronomul.
ă cuvântare
despre Sfântul Marcu Pustnicul
PREA CUVIOSUL ă nostru Marcu nevoitorul, a Înflorit aproape de 430 de ani de la Hristos
Ucenic a fost Sfântul Ioan ă de Aur, ă ă lUI Nichifor Calist (Tom. 2 cartea 14.Cap. 53) întru
o vreme fiind cu Sfântul Nil ş Isidor Pilusiotul ă nevoitor. Fiind iubitor de ă s-a dat cu totul la
ă ţ ă ş scriputri, au scris multe cuvinte pline de ă ă ţ ă ş folos: din care pentru 32
ş Nichifor Calist, eele ce ţ ă ă calea ş ţ care acum nu ă ă ă ă alte 8
cuvinte' de care ş Calist acela ş ş critieul Fotie (în cartea 200 pag. 268). Dintru acestea, trei s-au
pus aicea, întâiul este pentru legea ă al doilea, pentru cei ce de ă din fapte, ş al
treilea, trimiterea ă Necolal, ea cele decât altele mal folositoare. ş pentru scriercle acestea,
Sfântul Petru Damasehin, Sfântul Grigorie Tesalonicul, Sfântul Grigorie Sinaitul, Sfântul Calist Patriearhul,
Sfântul Pavel cel bun, ş ţ ţ din ă ţ care cetindu-Ie pre dânsele, ş pre noi ne ă ă cetire.
Prc acesta ş Sfânta Biserica a lui Hristos cinstindu-I, în cinci martie pomenirea lui o face, ş lui
ţ ş ţ În cuvinte ş darul minunelor cel dat lui de sus propoveduindu-I .
• in Biblioteca Schitului Românesc Prodromul, precum ş pc la ţ din ă ţ ă în Sfântul. Munte,
români, se ă în manuscript 10 cuvinte ale acestui Sfânt. (nota ă
A SfântuluI
ş de Dumnezeu ă ă nostru,
Marcu Pustnicul
Legea cea ă Capete 200'
1. De vreme ce de multe orI, ţ voit a ş cum este Duhovniceasca lege, ă Apostolul
(Rom. 7.14) I ş care este ţ ă ş lucrarea celor ce voesc a o ă pre dânsa, pentru aceasta
ă putere vom zice.
2. ÎntâI ă pre Dumnezeu îl ş a tot binele început a fi, ş mijloc, ş ş Iar cu ţ ă
este, binele a ă lucra sau a ă crede, ă ă numaI Întru Hristos Iisus ş Întru Sfântul Duh.
3. Tot binele cu iconomisire de la Dumnezeu s-au ă ş cel ce ş crede, nu îl va perde pre
dânsul.
4. ţ cea ă ă stâlp este tare; ă Hristos toate celuI ce crede se face.
5. ă ă ă la ă înainte punerea voirei tale, cel ce ă ş pre tot binele.
ca ă Dumnezeu ă se ă ceia ce ţ zace înainte.
6. Cel ce e ţ ş ă ş cetind ş scripturi. toate
întru sine va ţ iar nu Întru altul.
7. ă pre Dumnezeu ca ă ţ ă ochiI in imei tale ş vei vedea folosul ă
ş al cetirei.
8. Cel ce are oarecare ă ă ş ă ă ş cu cei ce nu au, prin
ă ă ă ş ă Iar cel ce se ă o va perde pre dânsa, de cugetele
ă ă împrejur.
9. Gura celui ţ ă ş ă iar cel ce ă îl ă ş lui, asemenea este cu
sluga aceia, care au lovit pre Domnul cu palma preste obraz.
10. Nu te face ucenic celui ce se ă pre ş ca nu în loc de ă ţ mândrie
ă te ţ
1 1. ă nu te ţ cu inima ta pentru ţ scripturi lor, ca nu în duhul hulei ă cazI cu mintea.
12. Nu te ispiti a deslega lucru întunecat ş Încurcat, prin iubire de pricire, ci prin cele ce legea
cea ă ş ă prin ă ş ă ş prin ă cea ă ă
13. Cel ce se ă ş ş nu are ă ţ ă orb e, asemenea celui ce
striga: Fiul lUI David ş ă (Mar. 10.48) 2 •
• Textul ă ă ă precum ş ă ale capetelor prin linii orizontale, ă cu creionul.
I Epistola ă Romal1i a Stantu/ui Apostol Pavel, 7, 14: "Dar ş ă Legea e ă dar eu sunt trupesc,
vândut sub ă
'Sfânta Evanghelie ă M(IJ'cu, 10,48: Ş ţ îl certau ca ă ă el ă cu mult mai tare striga: «Fiule al lui
David, ş ă
110 SF ÂNTUL MARCU PUSTNICUL
14. Cel ă orb, ă ş ă pre Domnul, nu ă Fiul lui David, ci, Fiul lui
Dumnezeu, ă i s-a închinat (Ioan. 1.35) 3.
15. ă nu te ţ ă ă Întru ă ta, pentru ă Hristos s-a atins de ochiI ă
ş cu mintea ai ă
16. Cel ce ă urmarea orbuluI ş haina, ş o va apropia ă Domnul, ă
martor Lui ş propoveduitor se face celor mai ă ş dogme.
1 7. ă Învârtindu-se în cugete, ă face pe ă iar Înfrânarea cu ă stricând
ă o moaie pre ea.
18. Este înfrânare a inimii ă ş folositoare ă ţ ei, ş e alta ă ă de ă ş
ă ă ă ă certarea ei.
19. Privigherea ş ă ş acelor ce vin ă ă înfrângere este ă ă de ă ă
ş folositoare inimei, ă ă numai ă nu, prin ă vom ă ă amestecarea acelora.
Pentru ă cel ce ă întru acestea, ş întru celelalte se va ajuta; iar cel ş ş ă ă ţ ă
durere va avea În vremea ş
20. Inima cea iubitoare de ţ ţ ă ş ţ sufletului ă face în vremea ş iar cea
iubitoare de ă ş ă este ă în ă ţ ă
21 . ă de fer care duce în cetate (Fap. 12.10) 4 este inima cea ă ă celuI ce ă
ă ş ş ă ă ş de ş se va deschide, precum ş lui Petru.
22. Multe ă sunt chipurile ă unele decât altele mai deosebite. ă nici un chip al
ă nu e ă ă ă ă ă numai ă nu e ă ci lucrare ă ceea ce ă face.
23. Omul voind a face ă ş mai ă s-a rugat cu mintea ă obiceiu, ş cu ă
ă oprindu-se, mal pre ă a ţ ă mult.
24. David vrând ă ă • pre Navul Carminului, luând aducere aminte a ş
ă ă ă ce s-a oprit de la înainte punere, mult a ţ ă ă ş ă ş ce feliu a ă
uitând pre Dumnezeu, ş nu a încetat, ă ce Natan Prorocul, l-au adus pre el Întru pomenirea lui
Dumnezeu.
25. În vremea pomenirei lUI Dumnezeu ţ ş ă ca, când veI uita, Domnul ă ţ
ă aminte de tine.
26. Cetind ş scripturI, ţ pre cele ascunse Întru dânsele pentru tine ş
Pentru ă câte mai Înainte s-au scris, zice, "toate spre a ă ă ţ ă ă s-a scris" (Rom. 15.4) 5.
27. Pre ţ ă o ă ş scriptura, "adeveri re acelor ă ă (Evr. 11.1) ş "pre cel ce nu
ş ă întru ş este Hristos ţ i-au zis (2Cor. 13.5) 7.
28. Precum prin lucrurl ş prin cuvinte ă ă gândirea ş ţ ă ş ş prin ă
inimei, ă ă ce va ă fie.
29. Inima ă ă este ă va fi ş ă iar cele ă ă ş urmarea.
1 Sfâl1la Evanghelie ă Ioan, 1. 35: Ş a doua zi, foarte de ţ ă sculându-Se, a ş ş S-a dus Într-un loc
pustiu ş Se ruga acolo".
, Faptele ţ Apostoli, 12, 10: Ş trecând de straja Întâi ş de a doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce
În cetate; ş poarta s-a deschis ă Ş ş au trecut o ţ ă ş ă îngerul s-a ă de la el" .
• Am ă forma ă Verbul a ucide a constmit un prezent la indicativ ş subjonctiv, ă ă
ucig, ă ă
; Epistola ă Romani a Sjâ11lului Apostol Pavel, 15, 4: ă toate câte s-au scris mai Înainte, s-au scris spre
ă ţ ă ă ca prin ă ş mângâierea care vin din Scripturi, ă avem ă
h Epistola ă Evrei a Sfântului Apostol Pavel, Il, 1: "Iar ţ este ţ celor ă ă dovedirea
lucrurilor celor ă
7 A doua ă ă Corinteni a Sjântului Apostol Pavel, 13, 5: ţ ă pe voi ş ă ă ţ în
ţ ă ţ ă pe voi ş ă Sau nu ă ş ţ voi singuri bine ă Hristos Iisus este Întm voi? ă
numai ă nu ţ netrebnici".
200 de capete ce cuprind Legea cea ă 111
3 O. Legea slobozeniei ţ ă la tot ă ş cei ţ pe aceasta ă ş ţ ă o cetesc.
Iar ţ o ţ pre ea ă potrivirea ă poruncilor.
31. Nu ă ă ş a legeI întru faptele cele ş ă ă ş ă întru dânsele nu se
ă pentru ă ă ş ei, Întru crucea lui Hristos s-a ascuns.
32. Legea slobozeniei, prin ş ţ ă ă ă ă ş iar prin lucrarea poruncilor ă
ţ ă ş ă ş prin ă lUI Hristos.
33. Când ă toate poruncile lUI Dumnezeu, ne vom sili a le îndrepta prin ş ţ ă atuncea vom
ţ pre legea Domnului, ă de ă deprinzându-se întru ă ă ţ noastre, ş ă ă de
ă lUI Dumnezeu, neputându-se ă ş întru oamenI.
34. ţ nu s-au socotit pre sine datori la ă porunca lui Hristos ş pre legea lui
Dumnezeu ş o cetesc, ţ nici cele ce ă nici pentru care ă ă (1 Tim.
1. 7) '. Drept aceia ş a o împlini pre ea din lucruri, socotesc.
35. Este lucru la ă bine ă ş iar scoposul celui ce îl ă ş ş pre el, nu este
spre bine. Ş este altul ca cum ă iar scoposul celui ce îl ă ş ş este spre bine. ă nu numaI
lucruri fac oarecare, ci ş cuvinte ă dupre chipul care am zis mal sus. Pentru ă unii închipuesc
lucrul ă ă ţ ă ş ă ş ţ ă iar ţ ă înainte punerea' ş iar
ţ ă scopul blagocestieI.
36. Cela ce întru pricina laudelor ascunde ă clevetire ş ă nelesne aflat este celor
mai ş Ş asemenea acestuea e ş cel ce în ş ă ş în chip smerit; carii de multe ori
ş ş ind ă Întru ă mai pe ă slobozindu-se, prin lucruri ă ă
37. Este cineva ă oarecare lucru la ă ca un bun, izbândind aproapeluI, ş priimind
ă ă în suflet; ş este când nu-l face pre acela, folosindu-se tot în suflet.
3 S. Este mustrare ă ă ş ă izbândire; ş este alta ă frica lui Dumnezeu ş ă
ă
39. Pre acela ce s-au ă ă de la ă ş de acela s-a ă nu ă ă mai mustre; Iar ă
zici ă ă Dumnezeu ş a-I mustra pre el, mai întâI pre ale tale ă ă luI.
4 O. În ă fapta ă ă Dumnezeu, precum ş în lumina cea de ă soarele.
41. ă fapta ă ţ aminte de cel ce a zis, ă ă ă de mine nu ţ a face nimic"
(Ioan. 15.5)".
42. Prin scârbe, cele bune s-au ă oamenilor; ă asemenea ş cele rele, prin ă ă
ş prin ţ ă .
.43. ă de ă cel ce este ă ţ de oamenI, ş asemenea scârbei ă ă
44. Cel ce crede lui Hristos pentru ă ă pre ă nedreptatea cu osârdie o ă ă
ă ţ
45. Cel ce se ă pentru oamenii cei ce îi fac nedreptate, ă ă pre dracI; iar cel ce se
ş celor ă de cei de al doilea ă ă ş
46. Mal bine ă rabzI de la oameni o nedreptate decât de la draci; iar cel ce bine place Domnului,
pre ă le-a biruit.
47. Tot binele de la Domnul cu iconomisire vine, ş fuga cu ă de la cei ţ ă
ă ş ţ
ft Epistola Întâia ă Ţ a Sfântului Apostol Pavel, 1, 7: "Voind ă fie ă ţ ă ai Legii, dar ţ
nici cele ce spun, nici cele pentru care dau adeverire" .
• Sintagma punere Înainte este ă în Biblia lui Ş Cantacuzino cu sensul de ă cum apare ş În
Filomlia, unde apare ş cu sensul de ţ ă iar "punere de fii" ă Înfiere.
9 Sfânta Evanghelie ă Ioan. 15, 5: "Eu sunt ţ voi ţ ă ţ Cel ce ă În Mine ş Eu În el, acela
aduce ă ă ă ă ă Mine nu ţ face nimic".
112 SFÂNTUL MARCU PUSTNICUL
--------
48. Tot ă întru ţ cea ă ă ă ş ş ş ă fapta ă întru mângâerea
cea ă Cea ă ă ă ind, ă pre ale sale; iar cea de a doua, asemenea
pre cele de un neam.
49. Ocara oamenilor, ă ă inimeI; iar ă ţ pricinuitoare ă face celuI ce o ă ,:
A. 50. ş ţ ă slobozenie a ă împrotiva celor folositoare, ş ă ţ racându-te, ş ă ă ţ
51. Nimic neavând ă pre cele scârbicioase ş ş precum ş dator a da ă
pre ă ă ă
52. ş în ă nu te ispiti a ă pentru ă toate sunt goale ş descoperite inaintea
ochilor DomnuluI, ă carele ne este ă cuvântul (Evr. 4.13) 10.
53. În minte te ă pre ţ ă pentru ă omul la ţ ă iar Dumnezeu în ă
ş (lImp.16.7) ".
54. Nimic ă ţ sau ă lucrezI. ă de cel ă Dumnezeu scopos. Pentru ă cel ce
ă ă ş ă de scop, în ş se va osteni.
55. Cel ce ş ş ă de nevoe. cu anevoe ă ă ş pentru ă cu ţ ă e ă ă
de dreptatea lui Dumnezeu.
56. lntâmplarea cea ă pre pomenirea lui Dumnezeu o ă celui ţ care ş
ă ă ă pre cel ce a uitat pre Dumnezeu.
57. ă durerea cea ă ă de voe, ă ţ ă ţ ă pomenireI, ş nu va lipsi ţ ă
spre ă ţ ă
58. Uitarea, ă de ş nu are nici o putere, ci dintru ale noastre ă ă de ă
ă ă ă ă ă ş
59. Nu zice. ce voiu face, ă nu voesc ş vine? Pentru ă ţ aminte n-ai ă ă
de datorie.
60. De care bine ţ aduci aminte, ă ş de care nu ţ aduci aminte, atunci se descopere ţ ş
nu da pre gând ă cel ă ă de ă
61 . Scriptura zice: "Iadul ş perzarea, de ţ ă sunt înaintea DomnuluI" (Pi!. 15.11) 12. Iar acestea
pentru ş ţ inimei ş pentru uitare le ă ş
62. ă Iad e ş ţ ă ă sunt neluminate. Iar uitarea e perzare, de vreme ce
dintru ă au perit.
63. Pre ale tale fapte rele ş iar nu pre ale aproapeluI, ş nu se va fura dughena ta cea
gânditoare ş ă
64. Lenevirea este nelesne ă când ţ face bine ă putere. Iar milosteniea ş ă
ă ă ş pre cei negrijnicI la datorie.
65. ă scârba cea ă Dumnezeu. lucru neluoat este al blagocestiel. Pentru ă dragostea
cea ă ă prin cele protivnice lucruri ă ă
66. Nu gândi ţ agonisi ă ă ă de ă pentru ă este ă din pricina odihnei.
67. La ă scârba • cea ă ă de voe, ă ţ ş ş vei afla întru dânsa ă ţ ă
68. Multe sunt ă aproapeluI spre folos; iar decât ş ă al ă sfat, nimic este mai
CUVlIllC10S.
69. ă ă ă ş pentru ş ţ ă ş câte ţ ă ş ă ş veI afla folos.
'" Epistola ă Evrei a Sfân/ului Apas/al Pavel, 4, 13: Ş nu este nici o ă ă ă înaintea Lui, ci toate
sunt goale ş descoperite, pentru ochii Celui în ţ ă noi vom da ă
" Car/ea În/âi a Regilor, 16,7: "Dar Domnul a zis ă Samuel: «Nu te uita la ă ţ ş lui ş la ă ţ staturii
lui; Eu nu ă uit ca omul; ci omul se ă la ţ ă iar Domnul se ă la ă
" Pildele lui Solol11 011 , 15, 11: "Iadul ş adâncul sunt cunoscute Domnului, cu atât mai vârtos inimele fiilor
oamenilor" .
• Ca ş în Biblia de la 1688, scârba arc ţ de neca::, ţ ă uneori de ă ş ă
200 de capete ce cuprind Legea cea ă 113
7 O. Pre cele ascunse ale ş ă Dumnezeu ş ş ţ Lui le ş ş prin chiar acestea ă
ă îndreptare.
71. Cât poate omul ă ă voia sa, iar împlinirea lucrurilor lUI, Dumnezeu le ă
ă dreptate.
72. ă ş CU neosândire a luoa ă de la oameni, mai întâi pentru ă tale ş
mustrarea.
73. Pre cât cineva va priimi pentru ă lui Hristos ş pre atât însutit se va ă
de ţ Ş mai bine este a lucra tot binele pentru cele viitoare ă ă
74. Când om pre om va folosi cu cuvinte sau cu lucruri, ă ţ ă amândoi ă a lui Dumnezeu
este darul. Iar cel ce nu o ţ pre aceasta, se va ă de cel ce o ţ
75. Cel ce ă pre aproapele ă oarecare ă ţ ă " îl va ă pre el în vreme, ş ş se
va ş
76. Cel ce nu ş cursele ă ş ă junghie lesne; ş cel ce nu ş pricinele patimilor,
cade cu lesnire.
77. Din iubirea de ţ lenea, ş din negrijire, uitarea vine; ă pre ş ţ celor
folositoare, Dumnezeu tuturor o ă
7 S. Omul ă ş pre aproapele ă cum ş ş Dumnezeu ă întru cel ce aude ă
cum a crezut.
79. Am ă ş cu lucrul, smerit cugetând, ş s-au ă decât ţ ţ mai ţ ţ
8 O. Alt prost auzind a fi aceia ă ţ ş n-a urmat smeritei lor ă ci mândrindu-se în
ş prostimea, mândrie a luoat.
81. Cel ce ă ş ţ ş întru ă ţ ă ă ă ă nu este numai cu cuvântul prost, ci ş
cu ş ţ
S 2. Pentru ă precum alta e ţ cuvântului, ş alta ţ ş alta e prostiea
cuvântului, ş alta nebuni ea.
83. Nu va ă ă nimic ă ţ ă zicerilor, pe cel prea cucernic; precum nici ţ
cuvintelor, pecel smerit ţ
84. Nu zice ă nu ş ceea ce se cuvine, ş nevinovat sunt neracând pre aceea: pentru ă de al fi racut
câte ă ă ţ le ş ş celelalte cu unnare s-ar fi descoperit ţ în chipul ă ţ una printr-alta socotindu-se.
ă nu ţ este ţ de folos mai înainte de împlinirea celor dintâi, a ş pre cele de a doua. Pentru ă
ş ţ ă pentru nelucrarea; iar dragostea ş pentru a ă toate (1 Cor. 8.1 ; 13.7) 1'.
85. Pre graiurele ş scripturi, prin fapte ă le ş iar nu cuvânta larg, pentru cele
goale ţ trufindu-te.
86. Cel ce a ă fapta, ş de ş ţ cea ă ă raze ă în loc de sabie cu ă ţ ş
toiag de trestie ţ carele în vremea ă ă ă va ă mâna lui ş va intra într-însa
ş 36.6) 14, veninul ă mal înainte de al ă ş ă
87. ă ă are ş ă ă înaintea lui Dumnezeu, fiecare cugetare. Pentru ă cu ţ ă este
pre ş lucru, sau cu ă sau cu prostie a-I cugeta.
88. Cel ce a ă porunca, ă ş pre ispite pentru aceasta. Pentru ă dragoste cea ă
Hristos prin cele protivnice se ş .
• ă ţ ă ipocrizie, ă ţ ă cuvântul apare ş în Biblia de la 1688.
11 Întâia ă cc/tre Coril1leni a Sjiilllului Apostol Pavel, 8, 1: "Cât despre cele jertfite idolilor, ş ă ţ
avem ş ţ ă ş ţ ă ţ ş iar iubirea ş
ş 13, 7: "(Dragostea) toatc le ă toate le crede, toate le ă ă ş toate le ă
14 ş 36, 6: "Atunci a poruncit Moise ş s-a strigat în ă ă ă nici ă nici femeie ă nu mai ă nimic
pentru ă la ş sfânt. Ş a Încetat poporul de a mai aduce".
114 SFÂNTUL MARCU PUSTNICUL
89. ă nu defaimi cândva cu negrijire pentru cugete, pentru ă ă este înaintea lUI
Dumnezeu tot gândul.
90. Când vei ţ pre cuget ă ă ţ ţ ă ă ă ş ă ă ş ţ ă ş ţ
91. Ş ă ş ce cere legea cea ă ş ă numai pre cea gânditoare ă
ă pentru ă ş poate a face pre cel robit, sau ostenelelor ă ţ sau ă
cu cele ă ă de voe ă ă ă ă ă pre el. Ş încâ uneori ş ă ă ă îl face a ă lupta
ă ca ş aceea ă ţ ă durerile, ş întru ş " pentru ă ă arate necredincios.
92. Împrotiva celor ce vin ă ţ a rânduit ă multe; dar ă ă de ă ş
ă ă de ă ţ ă nimeni au ă de cele cumplite.
93. Una de la alta relele priimesc puterea; asemenea ş ă ă ţ unele de la altele cresc, ş
pre ă ş lor spre cele din 'nainte mai mult îl ă a se întinde.
94. Pre cele mici ş dieavolulle ş În ochii ş de nimic; pentru ă în altfel
spre mal marI rele ă ne ă nu poate.
95. ă ă ă a poftirei cei de ş este lauda ă nu poate) ă precum ş a întregei
ţ mustrarea cea pentru ş Nu când o vom auzi numai, ci când o vom ş priimi.
96. Nu s-au folosit nimic cel ce s-a ă de lume ş ă ş cu patimile; pentru ă ceea
ce o ă prin bani, aceasta ş nimic având, o ă
97. Iar cel înfrânat ă ş ă banI, frate e celuI mai dintâi cu cugetul; al maicii ş
ă pentru cea gânditoare ţ ă iar altuia ă pentru schimbarea patimiI.
98. Este cel ce tae ă pentru mai mare îndulcire a patimii, ş de la cei ce nu îl cunosc
scopul lui, ă ă ş ă poate ş ş pre sine nu se ş ostenindu-se ă ă de folos.
99. ă a toate ă ă ş ă ş ţ este, ş cel ce nu le-a urât pre acestea,
nu taie patimile.
100. ă ă ă a tuturor ă ă ţ s-au zis iubire de argint (l Tim. 6.10) 15 ci aceea, printr-acelea
ă ă ş cu ă
101. ă ş mintea prin aceste trei patimI: prin iubire de argint. zic, prin ă ş ă ş
prin ţ ă **.
102. TreI fiice ale !ipitorii sunt acestea ă ă de maica nebuniei cu iubire iubindu-se
(Pil. 30.15) "'.
103. ş ţ ş ţ ă ă le fireI noastre, prin nimic alta, ă ă numaI prin
acelea s-au tâmpit.
104. Mâniea, ţ ă uciderile ş tot ă ă al relelor, pentru acelea Între
oameni foarte s-au ă
105. ş ă cuvine a urî pre iubirea de argint, ş pre ă ş ă ş pre ţ ă ca pre
ş maice ale ă ă ţ ş împrotivitoare ale faptelor bune.
106. Pentru acestea ni s-a poruncit ă nu iubim lumea ş pre cele din lume. Nu ca pre zidirele lui
Dumnezeu ă ă de ă ă le urâm, ci ca ă ă pricinele acelor trei patimi.
107. "Nimenea, zice ş fiind ă ş cu ţ ă lumii" (2Tim. 2.4) 17. Pentru ă cel
ce s-a legat cu dânsele ş ş ă ă patimile, asemenea este celui ce stinge focul cu paie .
• cu sensul de "împlinire".
15 Epistola Întâi ă Timotei a Sfântului Apostol Pavel, 6, 10: ă iubirea de argint este ă ă tuturor relelor
ş cei ce au poftit-o cu în focare au ă ă de la ţ ă ş s-au ă cu multe dureri" .
•• ţ ă ă bucurie, cu acest sens apare cuvântul ş în SFinta Evanghelie ă Marcu, în Biblia de la 1688.
II. Pildele lui Solomon, 30,15: "Lipitoarea are ă fiice care zic: ă ă Trei lucruri nu se pot ă
ba ş al patrulea care nu zice ă «DestuJ!» ş anume".
17 Epistola a doua ă Timotei a Sfântului Apostol Pavel, 2, 4: "Nici un ş nu se ă cu treburile ţ ca
ă fie pe plac celui care strânge oaste".
200 de capete ce cuprind Legea cea ă 115
108. Cel ce se mânie asupra aproapelui pentru bani, sau pentru ă sau pentru ţ ă
ă nu a cunoscut ă întru dreptate ş Dumnezeu lucrurile.
109. Când auzi pre Domnul zicând: ă ă nu se va ă cineva de toate averile sale, nu
este mie vrednic" (Luc. 14.33 IR; Mat. 10.37) IY. Nu numai pentru averi ă ţ cea ă ci ş
pentru toate lucrurile ă ă ţ
110. Cel ce nu ş ă nicI ă a crede poate. Pentru ă ş ţ ă fire,
înainte ă ţ ş ţ
111. Precum ş ă lucru din cele ă Dumnezeu i-a ă ţ pre cea ă ş
ş cugetelor celor ş ori voim, ori nu voim.
112. ă cineva la ă ş ş ă nimic nu a ă ă la ş sa, pre
a acestuia ă ă ă o ş a fi.
113. Cel ce cu ţ ă ă în ă ă pre cele ce îi vin ă iar cel ce are
pomenire de ă nu ă curat s-a rugat.
114. ă sau ă sau izgonindu-te de la cineva, ă nu ş pre cea de
ţ ă ci pre cea viitoare ă o ş ţ ş vei afla ă a muItor ă ă ţ s-au racut ţ pricinui tor, nu
numai în cest de acum, ci ş în cel viitor veac.
115. Precum prc cei ă ă ţ cu stomahul îi ş pelinul cel amar, ş ş celor cu ă
ă de folos le este a ă rele. Pentru ă pre aceia ă a ă ă ş iar pre ş ea a ă
ă Îi fac doftoriile.
116. ă nu ş ă a ă nici a face ă ă ş Pentru ă aceasta cu ă
ş ă ă ceea ce va ă ş aceea va ş secera (Gal. 6,7) 20.
117. Cu voe cele rele ă ă ş ă de voe pre acelea secerându-le, a ne minuna suntem
datori de dreptatea lui Dumnezeii.
118. De vreme ce oarecare timp s-a ă între ă ă ă ş Între ş pentru aceasta nu
credem pentru ă ă
119. ş nu pricinui pre lucrare, ci pre gând; pentru ă de nu ar fi alergat înainte mintea,
nu ar fi urmat trupul.
120. Decât cel ce la ă fac nedreptate, mai viclean e cel ce în ă face ă Drept aceea,
acela ş mai ă ă ş
121. Cela ce ş ş ş face ă întru ascuns, ş este ă ă ş
întru pândire pre cale ş ş ă ă calului (Fac. 49.17) 21.
122. Cel ce Întru ş vreme întru unele ă ă iar Întru altele ă ş pre aproapele,
acesta de slava ş ă ş de zavistie ţ este. Ş prin laude ă ă ş a ascunde zavistiea,
iar prin ă *, pre ş mal bine iscusit ă ă ş decât acela.
123. Precum nu se poate ă a ş ş oile ş lupii, ş cu ţ ă este ă ş ă
cel ce face ş aproapelui.
124. Cel ce În ă ă întru ascuns pre a sa voe, preacurvar este, precum Întru
ţ s-aii ă ş pentru lipsirea ţ dureri ş necinstirI sufere (Pil. 6.32) 22.
" Sfânta Evanghelie dupâ Luca, 14, 33: ş oricine dintre voi care nu se ă ă de tot ce are nu poate ă
fie ucenicul Meu",
1'1 SFinta Evanghelie dupâ Matei, 10, 37: "CeI ce ş pe ă ori pe ă mai mult decât pe Mine nu este
vrednic de Mine; cel ce ş pe fiu ori pe ă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine",
20 Epistola ă Galateni a Sjantului Apostol Pavel, 6, 7: "Nu ă ă ţ Dumnezeu nu Se ă batjocorit; ă
ce va ă omul, aceea va ş secera".
21 Facerea, 49, 17: "Dar va fi ş la drum, ă Ia ă înveninând piciorul calului, ca ă ă ă ă ţ .
• prihanâ, ă învinuire, plângere. A avea ă ă cineva, a-I Învinui, a se plânge. În Biblia de la 1688.
" Pildele lui Solomol!, 6, 32: "Cel ce se ă ă cu o femeie este lipsit de minte, se pierde pe el ş
ă astfel".
116 SFÂNTUL MARCU PUSTNICUL
125. Precum adunarea foculuI ş a apel este ă întru ş ş ă împrotivesc una
alteia îndreptarea în cuvânt ş smereniea.
126. Cel ce ă ertare ă ş pre smerita ţ iar cel ce ş pre
altul, ş pre ale sale.
127. ă nu ş ş ă ă de ar fi ş prea ă ă ţ mic, ca nu mai pre ă Ia mai
mare ă ă te ă pre tine.
128. ă ş ă te ş ş pre cuvântul cel ă ş ă nu te întorci ă ă de
ă nici ă de Ia mustrare.
129. Cuvântul ă a schimbat pre puiI ă ş le-au ă lor ă ă de mâniea
cea viitoare (Mat. 3.7) 2).
130. Cel ce ş cuvintele ă ş pre Dumnezeii Cuvântul, pentru ă zice
"cel ce ş pre voi, pre mine ş (Mat. 10.40) 14.
131. ă ă este slobozindu-se prin ă casei, ă ă cel ce se ă de Ia
ş ă Dumnezeu, ş pentru ţ acelora luând ertare (Luc. 5.18-19) 25.
132. Mai bine este cu cucernicie a ă ruga pentru aproapele, decât a-I mustra pre el pentru tot ă
133. Cel ce drept ă ă ş de la cel ă ă de minte ă ş iar acesta este semnul
buneI ă aceluia.
134. Cel ce se ş de toate ă în ă ş nu ă ă ce va perde Domnul
ă ţ din Vavilon (lCor. 9.25) 2fi.
135. ş mie ă a fi patimile necinstireI. ă pre una dintru acela cu voia
o veI iubi. aceia va împlini locul celor unsprezece.
136. Foc ă este ă ş pre cât vei ă materiea, pre atâta se va stinge; ş ă cât o
veI adaoge, pre atâta cu ă se va aprinde.
137. ă ţ întru laude, ş ă necinstire. Pentru ă zice "Cel ce se ţ ă pre sine se
va smeri" (Mat. 23.12) 27.
138. Când pre ă ă cea de voe o vom ă din gând, atunci iar vom face ă ii cu
patimile cele ă ă (obiceiii).
139. ă este pomenire ă ă de voe a ă ă ţ celor mal dinainte. De la nevoitor ă
,'1" '., III-,e a ă ş înainte întru ă iar de Ia biruitor, ă Ia ă ă ă
I .. h'. ă este, ă ă de chip ş a inimiI, ă ă cheiI, înainte oprindu-se
de Ia c.:i ţ
141. Unde sunt chipurile cugete lor, acolo ă ă s-a ă Pentru ă este ş
ă ă de chip, ă ă ă ă cel ce ş dintru acestea fuge ă ca ă de foc, ş
este cel ce nu ă întoarce ă va aprinde ă
142. Nu zice, ă nu voesc ş vine. Pentru ă cu ă ă ş nu pre aceea, ci pre
pricinele lucruluI le ş
143. Cel ce ă ă se ă în ă Ş cel ce se plânge pentru scârba ce i-au venit ă
ş ţ
2.1 Sfânta Evanghelie ă Matei, 3, 7: "Dar ă Ioan pe ţ din farisei ş saduchei venind la botez, le-a zis:
Pui de vipere, cine v .. a ă ă ţ de mânia ce va ă fie?".
2. Idem, 10,40: "Cine ă ş pe voi pe Mine ă ş ş cine ă ş pe Mine ş pe Cel ce
M .. a trimis pe Mine".
2; Sfânta Evanghelie ă Luca, 5. 18-19: Ş ă ş ă ţ aduceau pc un pat un om care era ă ă ş
ă ă .. I ă ă ş ă .. I ă înaintea Lui; Dar ă pe unde ă .. I ă din pricina ţ s .. au suit pe
ş ş printre ă ă I .. au ă cu patul în mijloc, înaintea lui Iisus".
2" Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 9, 25: Ş oricine se ă se ă de la toate.
Ş aceia, ca ă ia o ă ă ă iar noi ă ă
27 Sfânta Evanghelie ă Matei, 23, 12: "Cine se va ă ţ pe sine se va smeri ş cine se va smeri pe sine se va ă ţ
200 de capete ce cuprind Legea cea ă 117
---------
144. Ca o ă ă ă ă de ş ş este ş gândul celui dulce ă ş Uneori ă
plânge ş ă ş pentru ă iar uneori ă ă ş ă ă ş aproapelui, gonind
ţ ă în urma lor).
145. Cel ce pre toate le ş ş pre cel bun ţ cu urmare de la tot ă se va ă
146. ă îndelung ă ă mult e la ţ asemenea ş cel ce ă cuvintele
ţ ş ă ă urechea sa.
147. ă ă de pomenirea lui Dumnezeii, ş ţ ă ă ă a fi nu se poate. Pentru ă ă
de cea ă cea de a doua ă este.
148. Pre cel împietrit la ă îl ş cuvânt al ş ţ cel mai ţ Pentru ă ă ă
de ă a ă ţ nu ş
149. OmuluI celur blând, crederea cuvântului ă cuvine; de vreme ce nu ş îndelunga
ă a lui Dumnezeu ş nu se bate prin deasa ă de lege.
150. Pre ă puternic, ă nu-I mustri pentru slava ş ă ci pre aducere aminte a necinstei
ceia ce va ă fie ă ă ţ lui. Pentru ă cu acest chip, cel ţ mai lesne ş mustrarea.
151. Cel ce ş mustrarea, ă voire ş Înainte punere zace în ă Iar cel ce o ş
ă este ă ă ă ă ă ş
152. Nu voi a auzi streine ş pentru ă Întru una ca ă voe, ş ă
ş ă scriu.
153. Cu cuvinte rele ă ţ fiind, ă ţ te ţ ş iar nu asupra celui ce ă ş Pentru ă
al auzului celui viclean, viclean este ş ă ă
154. ă cineva va vorbi cu oamenI ă În ş vinovat pre ş ă '"
unora ca acestora grai uri, ă nu de noii, ci de vechea datorie.
155. De vei vedea pre cineva ă ă ţ ă ă pre tine Întru ă vreme de la acela
ă ă ş ţ
156. Pre cele de aicI scârbicioase, ă cu ă ă ţ ce vor ă fie, ş ă pre
ţ ă nu o va ă ă lenea.
157. Când pentru trupeasca ă pre om ca pre un bun vei ă ă decât pre Dumnezeii,
mai pre ă ş viclean se va ă ţ
156. Tot binele de la Domnul cu iconomisire vine, ş cer ce le aduc pre acelea, sunt slugr ale
ă ă ţ lor.
159. Pre împletiturele ă ă ţ ş ale ă ă ţ cu potrivit cuget ş ş ş Dumnezeu
va surpa pre ţ mele lucrurilor în ţ ta.
160. Nepotrivirea cugetelor aduce ă pre prefacerile celor osebi te, pentru ă Dumnezeu a
ă ţ cu ş ţ ă pre cele ă ă de voe, celor de voe.
161. Cele ţ celor gânditoare sunt ş pre cea ă purtând cu ă a
lui Dumnezeii.
162. Inima dulce ă ă cugetelor ă Ş din fum ş pre materie a
ceea ce arde ă
163. Petreci Întru ţ ş nu te vei osteni întru ispite; iar de acolo ş ă pre cele
ce ţ vin ă
164. ă ă nu ţ vie ţ ă iar vi ind, ş ca pre a ta ş nu ca pre o ă
165. ă ţ gândul din ă ă ş atunci veI putea vedea pre ş ş dieavoluluL
166. Cel ce zice ă ş pre toate ş ş dieavolului, precum nu ş pre sine ă ş
ă aduce într-Însele.
167. Când va ş mintea din grijele cele ş vede ă ă ă pre ale ă ş ş
118
SFÂNTUL MARCU PUSTNICUL o ouS:
168. Cel ce ă ă ă cu cugetele, ă ş de ele; ş pe ă ă le vede,
iar pe pricinele lor nu poate a le ş
169. Este cel ce face la ă ă slujind patimi!, ş prin vic1ene cugete perzând pre fapta ă
170. ă întru tine începutul ă ă nu zici, nu ă va birui pre mine, ă precât l-ai
ă ă pre atâta te-a! biruit.
171. ş lucru din cele ce se fac, de mic ă începe, ş din parte ă ş
ş
172. ă mult ă este ş ş ă ă ţ ş cel ce din parte s-a împletit, ă se va
negriji, cu cuprindere ă strânge din toate ă ţ
173. Nu voi ă auzi ă ş oamenilor celor ă ş pentru ă cei ce aud graiurile unora ca
acestora, culege roadele înainte puneriI lor.
174. Nu socoti ă vine aspra oamenilor ă scârba pentru ă pentru ă sunt uni! bine
ă ş ispitindu-se. ă este scris "cei ş ş cei ă ă de lege, se vor goni" (Ps. 36.28)
Asemenea ş "cei ce voesc cu ă ţ ă a ţ în Iisus Hristos ţ vor fi" (2Tim. 3.12)
175, VezI în vremea scârbei, pre ă ă ţ ă ă ă ş ă mângâe pre ă
pentru aceea ă ă face.
176. Unii zic ţ ţ pre cel socotitori al lucrurilor celor ţ iar ţ ţ sunt cei ce
ş ă voilele lor.
177. Mal înainte de omorârea ă ă ţ ă nu ţ de inima ta, pentru ă ce fel de fapte
ă are, acest fel ş ă ă
178. Precum sunt ş întâmpinând prin ă ş sunt ţ ascunzându-se prin case: ş
sunt patimile ă închipuite; ş sunt altele cu fapta lucrate, ă ş Întru altele în alte
chipurI s-au închipuit.
179. Când veI vedea pre cele ă ă ă ă vin cu mare ş ş ă ă
chemând pre mintea ceea ce ş ă ă ş ă mintea oarecând ş acestora înainte a ă ţ
ş întru ă le-au adus, ş în ă le-au ă
180. Nu ă ă ş nor ă ă de suflarea vântuluI. Ş nu ă ş ă ă ă de ş
gândurilor.
181. ă nu vom mai face ă voile trupuluI, ă ă cu lesnire întru Domnul, vor
Înceta cele ce înainte erau ă ă
182. Idolii ţ cei ă mal viclenI sunt ş mal tari; iar cei ă pricinuitori ş
înainte ă ţ sunt ai acestora.
183. Este ă în ă ă pentru ă - cel de ă vreme, ş este ă
ă luptând, prin lucrurile cele din toate zilele.
184. Dumnezeu, faptele ş înainte punerile ş pentru ă zice: ţ ţ Domnul, ă
inima ta" (Ps.19.5) )0.
185. Cel ce nu ă întru vedeniea ş ţ nici pre ostenelele cele ş nu le ş
pentru blagocestie.
186. ă carte este ş ţ ş cel ce cu fapta o ş pre dânsa, ş iscus al
sprijinele! cel ş
28 Psalmii, 36, 28: ă Domnul ş judecata ş nu va ă ă pe cei ş ai ă în veac vor fi ă ţ Iar cei
ă ă de lege vor fi ţ ş ţ ş va fi ă
29 Epistola a doua ă Timotei a Sfântului Apostol Pald, 3, 12: Ş ţ care voiesc ă ă ă cucernic în
Hristos Iisus vor fi ţ .
. 10 Psalm ii 19, 5: "Bucura-ne· vom de mântuirea ta ş întru numele Dumnezeului nostru ne vom ă ă
Domnul toate cererile tale".
200 de capete ce cuprind Legea cea ă 119
187. Cel ce nu ş de voe pre ostenelele celor pentru ă de cele ă ă de voe mal cu
cumplire ă ş
188. Cel ce a cunoscut voia luI Dumnezeu, ş ă putere o face pre aceea, prin micI ostenele
de cele mari va ă
189. Cel ce ă de ă ş de ă ş ă ă ispitele, nu le va goni pre ele,
ci mai mult se va împletici.
190. Domnul întru ale Sale poruncI s-au ascuns, ş celor ce îl ă pre El, ă ă ă ă
îl ă
191. ă nu zicI, am ă poruncI, ş n-am aflat pre Domnul. Pentru ă ş ţ ă cu dreptatea,
ă ă de multe ori ai aflat; iar cei ce drept îl ă pre Dânsul, vor afla pace.
192. Pacea este a patimilor ă care ă ă de lucrarea SfântuluI Duh nu se ă
193. Alta este lucrarea poruncii ş alta fapta ă ă ş una dintru alta priimesc pre
pricinele ă ă ţ
194. Lucrarea poruncilor ă zice, ă ş lucruluI poruncit; Iar ă ă întru a ă cu
ă cea ă ă (lUI Dumnezeu).
195. Precum una este ă ţ cea ţ iar ă ş în multe ă ţ ă ţ ă ş
una este fapta ă în multe chipurI având ă
196. Cel ce ă ă de lucru ă ţ ţ ş ş ă ş cuvinte, ă ă ţ ş dintru nedreptate;
ş ostenelele lui ă ă "În casele cele streine ă (Pi!. 5.10) 31.
197. "Toate se vor supune auruluI, zice" (Eel. 10.19) 32 ş cu darul lui Dumnezeu cele gânditoare
se vor chivernisi ţ ă ă
198. Ş ţ ă prin ă se ă ş ă ă prin ş ţ ă Pentru ă una pre alta
ă fire priimesc.
199. Iacob, lUI Iosif ă ţ ă i-au ă ş Domnul celui blând, pre ş ţ ă
îi ă ş precum este scris ă va ă ţ Domnul pre cel blânzi ă sale" (Ps. 24.9-10) 33.
200. Totdeauna ă lucrezi pre cel bun ă putere, ş în vremea celuI mal mare ă nu te Întorci
la cel mai mic; pentru ă cel ce se Întoarce ÎnapoI, zice, nu este bine îndreptat Întru
ă ă ţ Cerurilor. Amin (Luca, 9.62) 34
'1 Pildele lui Solomon, 5. 10: "Ca ă ă nu se îndestulezc de ă ta ş ostenelile tale ă nu ă în casa
altuia".
'2 Ecclesiaslul. 10, J 9: ţ se fac pentm a gusta ă vinul ş ţ ş banii ă la toate".
" Psalm ii, 24, 9-10: "Bun ş drept este Domnul, pentm ă lege va pune celor ce ş În cale. Îndrepta-va pe
cei blânzi la ă ă ţ pe cei blânzi ă Sale".
"Sfânta Evanghelie ă Luca, 9, 62: "Iar Iisus a zis ă cI: Nimeni care pune mâna pe plug ş se ă ă ă
nu este potrivit pentru ă ă ţ lui Dumnezeu".
Al ş
Pentru cei ce li se par din lucruri a se îndrepta. Capete 226
1. Ţ cea rea a celor din ă Întru cele scrise mai jos capete se va ă de cei cu
ă ş ş cari au ş ţ ă
2. Domnul voind ă arate pre ă porunca ă iar pre punerea de fii •• prin sângele
ă ă ă oamenilor, ă ş ş "când ţ face toate cele poruncite ă atuncea ţ ă
slugi netrebnice suntem, ş ceea ce am fost datori a face am tacut" (Luc. 17.10) 35. Pentru aceasta,
ă ă ţ Cerurilor, nu este ă a lucrurilor, ci dar al ă slugilor credincioase ă ă
3. Nu cere robul ca pre o ă slobozenie a, ci ca un datornic face bine spre ă ş ca un
dar o ş ă
4. Hristos a murit, ă scripturI, pentru ă noastre (lCor.15.3) le ş celor ce bine îi
slujesc Lui, slobozenie le ă ş pentru ă zice: "Bine ă ă ş ă întru ţ ai
fost credincios, preste multe te voiu pune, ă întru bucuriea Domnului ă (Mateiu. 25.23) .'7
5. Nu ă ă ă este cel ce se ă de ă ş ţ ă ci cel ce prin
ascultare crede lui Hristos celui ce a poruncit.
e. Cel ce ş pre ă face pre cele poruncite, iar ş ind, sau ne ascultând, ă
ca pre ale sale pre cele ce îi vin asupra lui.
7. Iubitor de ă ţ ă ă fiind, ta-te ş iubitor de ă pentru ă ţ cea ă
ş pre om.
S. Ispitele cele ce cu ş ă ă ă ne ţ ă cu iconomisire pre noi iubitori
de ă a fi, ş nevrând spre ă ţ ă ne trag.
9. Scârbele cele ce vin asupra oamenilor, sunt ş ale ă ă ţ lor. Ţ ă Plin ă
ă ă pre acelea, ă ă ş ă a lucrurilor celor bune.
10. Unii pentru fapta ă ă ţ fiind s-au îndulcit, ş pre cea ş ţ ă a ş ă
o au socotit a fi mângâere. ţ pentru ş mustrându-se, au bolit, ş pre durerea cea folositoare,
o au socotit a fi lucrare a ă ă ţ
• Capetele cuprinse Între 2-8, sunt Întocmai cu capetele 79-82 ale Sfântului Isihie. (nota ă ă cu
ă sepia)
•• Punere de fii, ă i'nfiere. Ş noi sânguri Întru noi ă puneri-de-fii ş mântuirea trupului
nostru", În Biblia lui Ş Cantacuzino de la 1688.
35 Sfânta Evanghelie ă Luca, 17, 10: ş ş voi, când ţ face toate cele poruncite ă ă ţ Suntem
slugi netrebnice, pentru ă am lacut ceea ce eram datori ă facem".
36 Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apos/ol Pavel, 15,3: ă v-am dat, Întâi de toate, ceea ce ş eu am
primit, ă Hristos a murit pentru ă noastre ă Scripturi" .
.31 Sfânta Evanghelie ă Matei, 25, 23: "Zis-a lui ă Bine, ă ă ş ă peste multe te voi
pune; ă întm bucuria domnului ă
226 de capete pentru cel ce li se par din lucrurI a se îndrepta 121
1 1 . ţ cu pricina ţ se ţ ă celor mai ş ş ea socotesc a se îndrepta din
lucrurile cele ş Iar ţ de ş ţ cea ă ă ă ă pre cei ce nu ş
decât aceea mult mai ă ă de minte suntem.
12. De ş ă ă de lucru, nu ă ă ă e ş ţ ă ş ă ă este; ă la
ă fapta, lucru îi este ă
13. De multe ori din negrijirea cea pentrp lucrare, ş ş ţ ă ă Pentru ă ale
ă ă cu totul nu s-a ă în ă ale acestora ş pomenirele câte ţ vor pieri.
14. Scriptura pentru aceasta ă ş a ş pre Dumnezeu Întru ş ţ ă ca cu dreptate prin
lucruri ă slujim.
1 5. Când la ă am ă ş poruncele, pre cele osebite, ă de la Domnul ă ă ă le
luom, dar ne folosim ă scoposul înainteI voirL
16. Cel ce ş a face ceva ş nu poate, ca cel ce a ă este înaintea ş de inimi
Dumnezeu; ă aceasta, ş pentru bune ş pentru rele ă cuvine ă se ţ ă ă
17. Mintea ă ă de trup, bune ş rele ă ş ş multe, iar trupul ă ă de minte, nici una dintr\)
acestea nu poate a ă ş ă legea slobozeniei, mal înainte de a ă ă ş
18. Unii ă poruncile, socotesc ă drept cred; iar ţ ă ca pre o ă ă
ş ă ă ă ţ ă amândoI din ă au ş
19. La ă nu se ş plata robilor, nici ă ş ş ă slobozeniea cei ce nu slujesc
cu dreptate.
2 O . ă Hristos a murit pentru noi ă scripturi (2Cor. .5.15) 3X ş noi nu ţ ă ş
ci celui ce pentru noi a murit ş a învieat, ă este ă a sluji Lui ă la moarte ne-am îndatorit.
DecI cum ă vom socoti pre punerea de fii?
21. Hristos ă este ă ţ ă ş ă ă iconomisire. Pentru ă ş pre cele ce nu era leau
ă ş pre cei ţ prin ă i-au ă ă cu Sângele ă Ş celor ce ş cred, le-au ă dar.
22. Când auzi scriptura ă ă va ă ă ş ă ă lucrurile luI" (Ps.61.11) ă nu
ţ ă ă lucrurile sunt vrednice de ă sau de ă ă ţ Ci ă lucrurile ţ sau ale
ţ cei întru Dânsul, Hristos ă ă ş ş ă nu ca un ă al lucrurilor, ci ca
un Dumnezeu ziditor ş ă ă ă al nostru.
23. ţ ne-am învrednicit ă cel de-a doua, lucrurile cele bune, nu pentru ă ă le aducem,
ci pentru paza ă ţ cei date ă
24. Tot lucrul bun pre carele îl ă cu ş le noastre puteri, a ne ă ne face de la
protivnicul; iar ă a ţ nu poate face ă ă de Dar.
25. Cel înfrânat, ă ă ă de ă pânteceluI. Cel ş ă de ă ş
de multa cuvântare. Cel curat, de iubirea de ţ Cel ţ de curvie. Cel întru ţ
îndestulat, de iubirea de argint. Cel blând, de turburare. Cel smerit ă de ă ş ă Cel
ă de iubirea de pricire. ă ă de sine, de ă ţ ă Asemenea ş cel ce se ă ă
ă ă de ă Cel ă de multa avere. ă de ă Mucenicul, de
ă de Idoli. Vezi, cum ă ă fapta ă ceea ce ă la moarte ă ă ş ş nimic
ă ă ă numaI decât de la ă este ă Iar ă ă al firei lucru este, iar nu
schimbare a ă ă ţ
26. Omul abiea va putea ă pre cele ale firei sale, iar Hristos prin cruce, prepunereade fiI o ă ş
27. Este ă din parte, ş este alta ă Pe undeva ă din parte ş
a da celuI ce nu are; iar pre undeva ş a ă ă de toate averile.
'" A doua ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 5, 15: Ş a murit pentru ţ ca cei ce ă ă nu
mai vieze ş ci aceluia care, pentru ei, a murit ş a înviat."
• ă iad, infern, de la sI. geena. DEX, ed. cit., p. 421.
122 SF ÂNTUL MARCU PUSTNICUL
2 S. Este lucrare a daruluI, prunculuI ă ş este alta a ă ă ţ cu ă ă
Iar bine este unele ca acestea a nu le oglindi pentru ş ă nici a nu le anamatisi pentru ă
ci pre toate prin ă a le aduce lUI Dumnezeii. Pentru ă acela ş pre cea folositoare amândorora.
29. Cela ce ş a înota marea cea gânditoare, îndelung ă smerit ă ă
ă ă iar ă de acestea patru, ă se va sili a intra, ş ă inima, ş a trece nu poate.
3 O. ş este ă a ă ă ţ iar ă va lua pe ă ă ş pre cele mal de sus
patru fapte bune, apoi ţ ă ă ă nu e lUI nicI una decât aceea.
31. Nu este cu ţ ă a ă ş mintea ă de trup; nici a strica pe zidul cel din mijloc al
acestora, ă de ş ş ă ţ ă cele ş ă
32. Trupul ş asupra duhuluI, ş duhul asupra trupuluI; iar cei ce ă cu Duhul, pre
pofta trupuluI o vor ă ş
33. Nu este ă ă ş ă de gânditoarea chemare; Iar mintea care va striga cu
ă o va auzi Domnul.
34. Mintea ă de ă rugându-se, ă pre ă Iar pre inima ă ş ă
Dumnezeii o va urgisi (Ps.SO.18) )9.
35. Ş ă ă zice ă ă ă ş e ă a lor; pentru ă le ş pre ele, prin
împreunarea cea întru Hristos.
36. Orice am lucra ă de ă ş ă de ă cea ă mai pre ă de ă ă
ş ă ş ă ă
37. Când veI auzi ă vor fi cel ă ă ă ş cel ă pre ă (Mat.l9.30) pre ă ş il
faptelor bune, ş pre ă ş ii dragostiI ă ţ ă a fi. Pentru ă dragostea ă mai pe urma
faptelor bune este ă ă iar întâi se ă decât toate ă vrednicie, pre cele mai înainte
ă decât ş mai pre ă ă
3 S. ă te vei ă rugându-te, sau din ă cea în multe chipuri scârbindu-te, ţ
aminte de ş ş de muncele cele cumplite. Ş mai bine este a te lipi de Dumnezeii prin ă
ş prin ă decât a avea pomeniri de cele din ă ă ş folositoare de vor fI.
39. Nici una din faptele bune ă de ş ş pre ş cea ă a ă ă
nu toate una de alte ă vor spânzura cu urmare.
4 O. Nu e în frânat cel ce ă ă ş cu cugetele, ă ş folositoare sunt; ă nu sunt
decât ă mal folositoare.
41. Tot ă este spre moarte, de nu va fi ă ţ degrab prin ă ţ ă Pentru ă ă
Sfântul pentru altul de ă va ruga, nu se aude.
42. Cel ce ă ă ş cu dreptate, nu ş asemenea osteanela cu ă cele vechi;
ci printr-însa ş pe Dumnezeii.
43. ă pre câte bune le are firea ă suntem datori a le face pre ele în ă ziua, ce de
aceia vom ă ă lui Dumnezeii pentru ă ă ţ cele ce mai înainte am racut?
44. ă ţ ă a faptei bune am face ă mustrare este a negrijireI ceea ce a trecut,
iar nu ă a leneI.
45. Cel ce ă ş gânditor ş ă ş ş asemenea este cu cel ce ş ă
ş ş gânditor ă ă ţ ă
46. Scârba cea de ă voe, de la ă ă ă ă una pentru alta: cea a
gânduluI trupuluI, ş cea ă cei ce este în gând; ă ă ţ lor, mai rea ă face.
47. Mare ă ă este a ă cele ce vin ă ş a iubi pre aproapele cel ce te ă ş
ă cuvântul Domnului.
,') Psalmii, 50, 18: "Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima ă ş ă Dumnezeu nu o va urgisi". în mss.
se ă trimitere la 50, 19.
226 de capete pentru cei ce li se par din lucruri a se îndrepta 123
4 S. Semn al dragostei cei ă ţ este ertarea facerilor de ă Pentru ă ş Domnul,
ş a iubit lumea aceasta.
49. Nu este cu ţ ă de la ă a erta oarecare ş ă ă de ş ţ cea ă ă
Pentru ă aceasta ă ă ş ă pre cele ce vin ă
50. Nimic nu vei pierde din cele ce ai ă pentru Domnul. Pentru ă la vremea sa mult
ţ vor veni.
5 1 . Când mintea va uita scopul blagocestiei, atuncea ş lucrul cel ă al faptei bune ă face
nefolositor.
52. ă tot omul ui îi este ă ă ă ă cea rea, cu mult mai vârtos celor ce înainte
a voit a lua ă ş pre ne ţ cea cu de-adinsul.
53. Cu lucrul ă ş pentru sfatul omului, ş pentru ă ă lui Dumnezeu. Pentru ă
nu este cuvântul decât lucrarea mal ţ sau mai folositor.
54. Ostenelelor celor pentru blagocestie, le ă pre ă ă ă pre aceasta ă
cade a o ş prin legea cea ă ş prin ş ţ ă
55. Omul a luoat ţ ă ş ă ă de cercetare o a ţ altul o au luat, ş cu ă o au
ă A ă ă cuvine, cine dintru ş mai cu blagocestie au ă .
56. ş ţ ă ă ă este: ă celor scârbicioase, ş a nu pricinui pre oameni pentru
ale sale primejdii..
57. Cel ce face bine ş cere ă ă nu ş lui Dumnezeu, ci voii sale.
5 S. Nu este cu ţ ă ă scape de ă ă cel ce ş ş ă ă numai prin ă ţ cea
ă ş
59. Unii ă nu putem ă facem binele, ă nu cu lucrarea vom priimi darul Duhului. i
6 O . Cei ce de"a pururea cu înainte voire întru ţ zac, ă ă ă de cea ă putere, sub
cuvânt ă n-au ajutor de sus.
61 . Darul ă cu ă s-au ă celor ce întru Hristos s-au botezat, ă ă ă
ă ă poruncilor. Ş pre ascuns darul a ne ajuta nu ă iar întru a ă înainte
voire este. a face sau a nu face pre cel bun ă putere.
62. Mai ă cu ă ţ ă ă ă pre ş ţ ă de unde ş ă ă ă ă
lui Dumnezeii bine au ă
63. ă ş Întru ă ţ ă aproapelui s-au ascuns (darul). Iar uneori ş de va ceH ă
gândului, ş prin ă urmare, ţ ă pre minte ă ă Deci ă nu vom ascunde
talantul ă ş ce este din parte, Întru bucuriea Domnului cu urmare vom intra.
64. Cela ce mai înainte de lucrarea poruncilor, ă ă Duhului, asemenea este robului
ă pre argint, carele ă cu a ă ă ă a ă scrie ş slobozeniea.
65. Cel ce a cunoscut pre ă ă cele ce vin din ă cu dreptatea lui Dumnezeu, acesta
ă pre Domnul, a aHat ş ţ ă cu dreptate.
66. ă vei fi unit cu scriptura, ţ minte ă "peste tot ă sunt ă ţ Domnului"
(Ps.104.7) 40 se va face ţ ă întâmplarea ă ţ ă a ş ţ de Dumnezeu.
67. ă a ă ş ă ă ş cea ă Iar pre felurimea cei
cuviincioase ă din ă singur Dumnezeu o ş
6 S. Când vei ă oarecare necinste de la oameni, ă ă ţ aduci aminte de venirea
ă a Slavei cei de la Dumnezeu (Ioan. 5.44) 41. Ş pentru necinste, ă ă de necaz ş ă ă de
turburare vei fi, iar pentru ă credincios ş neosândit vei fi când va veni.
'0 Psalmii, 104, 7: "Acesta este Domnul Dumnezeul nostru, în tot ă ă ţ Lui".
" Sfâl1la Evanghelie ă Ioan, 5, 44: "Cum ţ voi ă ţ când ţ ă unii de la ţ ş slava care
vine de la unicul Dumnezeu nu o ă ţ
124 SF ÂNTUL MARCU PUSTNICUL
69. ă de ţ ă ă lui Dumnezeii, nimic ă ă ă nu amestecI cu
cea a Domnului ă iconomisire. Ca nu ă schimbe toate, ş ă ă ş cea ă ş
7 O. ă ţ nu va ş ă ă de ă ş ă Ş omul nu se va folosi ă ă de ostenelele cele
de voea ş ă ă de Dumnezeasca ă
71. Nu este cu ţ ă a ă ă ploaie ă ă de nori; nici ă ă de ş ţ ă ă a ă lUI
Dumnezeii cineva bine.
72. Nu te ă a te ă ţ ă de ş ş foartea ţ ă ă iconomiea lui Dumnezeii,
mai folositoare e decât ţ ă ă
73 . Când inima din oarecare ţ ă cu ţ ă se va ş de la locul iubireI de ă
atunci precum o ă prea grea spre pogorâre alunecându-se, cu anevoe ţ ă ă face.
74. Precum ţ neiscusit alergând de la ă la ă ajunge la loc de ă ă ţ cu
ă ş ă ă ş sufletul, pre încet pre încet, ş de cugete.
75. Când mintea ă ă întru Domnul, ar smulge pre suflet din ă cel de ă
vreme, atuncea inima ca de un speculator ă ş întinzându-o pre dânsa ş întru o parte ş
întru alta, ş mintea ş patima. .
76. Precum cel ce ă pre mare cu ă ş cu ţ ă ă ş ţ soarelui;
ş ş cel ce ă ă iubesc mustrarea. Pentru ă se ş unul ă vânturilor.
ă ă patimi lor.
77. Precum fuga iarna saii ă (Mat.24.20) 42 durere ă face trupului ş spurcare sufletuluI;
ş ă scularea patimilor în trup ă ş în suflet ţ
78. N imenea este ş de bun ş îndurat ca Domnul; ă celuI ce nu ă ă ş nici acela nu
il ă ş
79. ţ ne scârbim pentru ă iar pre pricinele lor cu ţ ă le priimim.
8 O . ţ pre supt ă târându-se, ă fiind, nu poate ă ă stelele. Ş cel ce nu crede
pentru cele vremelnice, nici pentru cele ş a crede nu poate.
8 1 . Dar, înaintea Darului, ă ş ţ ă s-aii ă de la Dumnezeii oamenilor. Mal
înainte de toate celuI ce o au ă a crede, pre ă ş il ei ă ţ
S 2 . Când sufletul cel ă ă nu ş scârbele* cele ce îl vin ă atuncea Îngerii
pentru dânsul ă ă ă pre Vavilon, ş nu s-a vindecat" (lrimiea, 51.9) 43.
S 3. Mintea uitând pre ă ş ţ ă pentru cele ă ă ă ca pentru ş folositoare,
cu oamenii face ă
84. Precum nu poate a ă focul în ă ş nici cugetul cel spurcat în inima iubitoare de
Dumnezeii. Pentru ă tot iubitorul de Dumnezeii este ş iubitor de ă iar osteneala cea de
voe, este ă fire ă ş ă îndulcirel patimilor.
S 5. Patimas ţ ind ă ş cu lucrul prin voe, mai pre ă ş nevrând ă ş ă ţ ă asupra
lui cu sila.
S 6. Pre pricinele cugete lor celor ă ă de voe le iubim, ş pentru aceasta ă ă ă iar a
celor de voe, ă este ă ş pre lucrurI ă le iubim.
87. ă ş trufiea sunt pricinI ale huleI; iar iubirea de argint ş slava ş ă ale nemilostivireI
ş ale ă ţ ă
S 8 . Când ar vedea dieavolul ă mintea de la ă s-a rugat, atuncea marI ş ă ş ş
ispite aduce ă Pentru ă pre cele mici fapte bune, cu mari ă ă ă ş a le perde.
42 Sfânta Evanghelie ă Matei, 24, 20: ţ ă ca ă nu fie fuga ă iarna, nici ă .
• scârbele, cu sensul de necazuri, ţ ă ş ă ş din Biblia de la 1688.
4.1 Ieremia, 51,9: "Am voit ă ă Babilonul, dar nu s-a vindecat! ă ţ ş ţ ă mergem fiecare în ţ
ă pentru ă osânda lui s-a ridicat ă la nori ş a ajuns ă la cer!".
226 de capete pentru cei ce li se par din lucruri a se îndrepta 125
89. Cugetul ă ă ă pre a omului spre ă iar degrab ucigându-se,
ă ă ş împrotivire.
90. TreI sunt locurile cele gânditoare, Întru care ă mintea schimbându-se întru sine: ă
fire, mal presus de fire ş împrotiva firei. Ş când ă ar intra întru cel ă fire loc, ă ă pre sine
pricinuitoare a cugetelor celor viclene, ş Ş ă ş luI Dumnezeii ă cunoscând pricinele
patimilor. Iar când întru cel împrotiva fireI ar veni, ă pe dreptatea lui Dumnezeii, ş cu oameniI ă
ă ca cum ar ă ţ pre ea. Iar când întru cel mal presus de fire s-ar aduce, ă rodurile
Sfântului Duh pre care le-aii zis Apostolul: "Dragostea, bucurie a, pacea ş c.l. (Gal.S.22) 44. Ş ş
ă de ar mai alege înainte pre grijele cele ş a petrece ă acolo, nu poate. Ş cel ce ese
din locul acela, cade în ă ş întru cele ce ă ă dânsul cumplite ă ă de nu
degrab, ş Întru ş vreme, precum ş dreptatea lUI Dumnezeii.
91. Pre atâta e ă ă ş ţ pre cât pre ea, ş ă o ă ţ sme- -
reniea ş dragostea.
92. Tot cel ce s-a Botezat cu pravoslavie " ş cu ă pre tot Darul, ă ă ă
deplin de aceia, ă lucrarea poruncilor.
93. Porunca lui Hristos ă ş ţ ă ă ş ă ţ durerilor inimiI ă ş
mângâere. ă ş dintru dânsele, întru a sa vreme vine.
94. ă ai ă ă Întru tot lucrul, ă nimic nu ă ş ş ă ă de ajutorul lui
Dumnezeii.
95. Nimic decât ă întru lucrare nu este mai puternic; ş ă buna ă a lUI
Dumnezeu, nimic nu este decât dânsa mai folositor.
96. ă lucrarea poruncilor întru dânsa ă cuprinde; ă decât dragostea cea ă
Dumnezeii, nu este mal înalt nimic.
97. ă cea ă ă semn este al iubireI lui Dumnezeii celuI petrece (întru ea); iar
negrijirea cea pentru dânsa ş ă al iubirei de ţ este semnul.
98. Cel ce ă ă ă ă ş îndelung ă ş ă ă al Sfântului Duh cu lucrarea
ă ş este. Iar cel ce ş întru acestea, ş cu voirea, ş acesta degrab ea ă
99. O ă precum s-a zis, mal ă este decât alta. Drept aceea ş ţ ă decât ţ ă
mai tare ă ă
100. Este ţ ă din auz ă Apostolul (Rom.lO, 17) 45. Ş este ţ ă a celor ă ă
adeverire (Evr.1l.1) -10.
101. Bine este a folosi prin cuvinte pre cel ce ă iar mai bine este a le ajuta acelora prin
ă ş prin fapta ă Pentru ă cel ce prin acesta din ă ă aduce pre sine lui Dumnezeu,
ă ş aproapelui, singur ţ de ajutor.
102. ă ş cu scurt cuvânt ă ş pre iubitorul de ă ţ ă ă ă ă ş
ţ ă ă ş de cele ce vin ă ă Pentru ă toate cele ce sunt bune, prin mijlocul
acestora ă ă
103. Pentru cele ce a ă ă cineva spre Dumnezeu, nu ă pentru acelea se va lupta cu aproapele.
104. ă ă cea ă ă de voe, din cea de voe are pricina, ă ă apoi nimenea este
întru acest fel ă ş omului, precum el singur ş este.
44 Epistola ă Galateni a Sfântului Apostol Pavel, 5, 22: "Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea,
ă ă ă facerea de bine, ţ .
• pravoslavie, ortodoxie, religie ş ă ă din sI. pravoslavije, DEX, ed.cit .. p. 834.
45 Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 10, 17: "Prin urmare, ţ este din auzire, iar auzirea prin
cuvântul lui Hristos" .
• " Epistola ă Evrei a Sfântului Apostol Pavel, 11, 1: "Iar ţ este ţ celor ă ă dovedirea
lucrurilor celor ă
126 SF ÂNTUL MARCU PUSTNICUL
105. Înaintea tuturor ă ă ţ ă ţ este ş ţ iar a doua ă aceasta este ţ
106. FugI de ă prin ă ş ă Iar ă ă de acestea te ş mai mult
ă ă ş asupra ta.
107. Cel blând ă Dumnezeu, decât cel ţ ţ este mal ţ Ş cel smerit cu inima,
decât cel puternici este mal puternic; de vreme ce jugul lUI Hristos întru ş ţ ă îl ă
108. Pre câte, ă ă de ă Salt le ă sau le facem, mal pre ă sau ş sau spre
ă ă sunt, ş pre nOI ş prin lucrurI ne ă
109. Din lucrurI ş din cuvinte, ş din gânduri, drept, unul este. Iar din ţ ă ş din Dar, ş
din ă ţ ă ţ ţ sunt.
110. Precum celuI ce ă ă ş este strein lucru a cugeta înalt, ş celuI ce de voe ă ă ş
a cugeta smerit cu ţ ă îl este lui.
111. Nu este smerita cugetare osândire a ş ţ ci Dar al lui Dumnezeu ş ş ţ ă a milostivirei.
112. Ceea ce este casa cea ţ ă celuI de ş aceasta este ş mintea cea
ă Dumnezeescului dar. Ş pre cât ai scoate pre materie, pre atâta de ş va veni; ş
pre cât o al ă pre atâta se va ă
113. Maleriea caseI sunt vasele ş bucatele, iar materiea ţ este ă ş ă ş ţ
114. ă inimei este ă cea spre Dumnezeu; iar strâmtorarea ei este grija cea ă
115. Unul este ă ş neschimbat Darul DuhuluI, ă ă întru ş deosebI
precum ş
116. Precum ploaia ă pre ă ă saduri lor pre felurimea cea ă
dulce ă celor ş cu neschimbare viind ă pre ă cele cuviincioase faptelor
bune le ă ş
117. CeluI ce ă ş pentru Hristos. Darul ă face ă Ş celuI ce ă ă ă
prea dulce. CeluI ce îi este frig, ă ă Ş celuI ce ă ş ă Celui ce se ă
ă adeverire • ş celui ce plânge, mângâere.
118. Deci când vei auzi scriptura ă pentru Sfântul Duh: ă a ş pre unul ş
din (ei) Apostoli" (Fap. 2.3) 47 sa: ă "a ă asupra Prorocului" (IÎmp. 10.10) <IX sau ă
(1 Cor. 12.11) 49 sau ă ş (Ef. 4.30) 50 sau ă stinge" (1 Sol. 5.19) 51 sau ă aprinde" (Fap.
17.16) 52. Ş ă ş "unii ă ă avându-l" (Rom. 8.23) "iar ţ "plini fiind de Duhul Sfânt"
(Fap. 2.4) 54, ă nu ş pentru Duhul ă sau schimbare, sau mutare ş ci crede
ă chipul carele mai înainte aii zis, ă ş neschimbat, ş întru tot puternic a fi. Drept
aceea, ş întru ă Lui, ş petrece ceea ce este ş ş ă pre cea ă o ă ş cu
• adeverire, a adeveri, a se adeveri, afirmare, confinnare, a se confirma, ă În Biblia de la 1688 mai apare
ş fonna adevericiunei ş a adevera.
47 Faptele ţ Apostoli, 2, 3: Ş li s-au ă ă ţ limbi ca de foc ş au ş pe fiecare dintre ei".
48 Cartea întâi a Regilor, 10, 10: "Iar ă au ajuns ei la Ghibeea ă i-a întâmpinat o ă de prooroci ş a venit
peste el Duhul lui Dumnezeu ş a proorocit ş el în mijlocul lor".
49 Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 12, I 1: Ş toate acestea le ă unul ş ş
Duh, ă ţ ă deosebi, ă cum ş
50 Epistola ă Efeseni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 30: ă nu ţ Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu Întru
Care ţ fost ţ pentru ziua ă ă ă
SI Cartea ţ lui Solomon, 5, 19: "Din ţ Sa va face ă ă ă
52 Faptele ţ Apostoli, 17, 16: "laT în Atena, pe când Pavel îi ş duhul lui se îndârjea în el, ă ă
cetatea este ă de idoli".
51 Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 8, 23: Ş nu numai atât, ci ş noi, care avem pârga Duhului,
ş noi ş ă În noi, ş Înfierea, ă ă trupului nostru".
54 Faptele ţ Apostoli, 2, 4: Ş s-au umplut ţ de Duhul Sfânt ş au Început ă ă În alte limbi,
precum le ă lor Duhul a ă
226 de capete pentru cei ce li se par din lucruri a se îndrepta 127
ă ţ ă Acela ă ca un soare, preste cei ce s-au botezat, cu ş s-aii
ă ş ş din noi ă ă care a urât patimile ă ă iar ă cât ă ă ă
le ş pre acelea, ă pre patimi) pre atâta ă ş ă
119. Cel ce ă ş patimile, taie pricinele acestora; iar cel ce zace în pricini, ă ă de patimi ş nevrând.
120. Când ne ă de cugetele cele viclene, singuri pre sine ă ne ă iar nu pre ă
cel ă
121. ă ă ale cugetelor, sunt ă ă ţ cele ă pre care cu mâinele, cu picioarele ş cu
gura, le facem totdeauna.
122. Nu este cu ţ ă ă ă cu patima în gând, cel ce nu ş pricinele ş ea.
123. Pentru ă cine ă ş ă ă cu ă ş ă Sau cine iubind ocara,
ă ă pentru necinstire? Ş cine având ă ă ş ă ş ţ ă ă
Saii cine crezând lui Hristos ă ş pentru cele vremelnice, sau ă ă
124. Cel ce se ă ă de cineva, ş nici cu cuvântul, nici cu gândul nu ă ş cu cel ce îl
ă ă ş ţ ă ă ă a ş ş ţ ă tare ă ă
125. ş sunt fiiI oamenilor în cumpene, a face nedreptate" (Ps. 61.9) 55 pe când
Dumnezeu ă ş ă aceea ce este vrednic ă dreptate.
126. ă nici celui ce face nedreptate, îl este vreo ţ ă nici celuI ă ţ lipsire, în
chip dar trece omul, ă în ş ă ă (Psalm 38.9) 56.
127. Când vei vedea pre cineva bolind cu inima pentru multele necinstiri, ă ş ă de
cugetele ă ş este plin, ş cu ţ ă ă ă le ţ celor din ă
128. Cel ce s-a ă ă de ceea ce se cuvine întru ţ trupului, cu Însutite dureri va
ă ă ţ
129. ă dator e a ă cea ă ă iar ne ascultând, înainte a-i vesti
pre ă ă celor rele.
130. Cel ce se ă ţ ş de ia cineva, ş nu ă de la cel ce l-aii ă ţ cu aceea
parte Fede lui Hristos ş însutit ş în veacul acesta, ş ţ ş ă ş ş
131. Pomenirea lui Dumnezeu ă face prin durerea inimii pentru blagocestie. Iar tot cel ce ă
pre Dumnezeii, dulce ă ş ş ţ ă ă de durere) ă face.
132. ă nu zici, ă cel ă ş nu poate a ă scârbi. Pentru ă ă ş nu pentru ş
ci pentru aproapele dator este cu aceasta.
133. Când ă ş va aduna multe zapise ale ă ă ş întru uitare, atuncea ş cu
pomenire ş pre datornic a face pre ş ă pre legea ă cu cale ă a uneltit-o.
134. ă ş totdeauna ţ aduce aminte de Dumnezeii, nu ă asuprelele ca pre ş
nedrepte, ci ca pre cele ce cu dreptate vin ă le rabzl. Pentru ă ă ă prin ş
întâmplare, pre aducerea aminte o ş iar ă ş ă pre ţ ă cea gânditoare
a inimei, ş prin ă pre uitare o ă
135. ă ş de Domnul a ă acoperi ă tale, ă nu faci ă ă oamenilor ă ai
ă ă Pentru ă ceea ce am face cu faptele bune ale noastre, aceasta ş cu ă noastre
ă Dumnezeii.
136. Ascunzând fapta ă nu te ă ţ cu mintea, ca cum dreptate ă ş ă dreptate
e, nu numai a ascunde cele bune, ci ş nimic a cugeta din cele oprite.
137. Nu te bucura când vei face bine cuiva, ci când vei ă cu nepomenire de ă pre împrotivirea
ceea ţ ce ă Pentru ă în ce chip ţ pre zile, ş ă ă ţ pre facerile de bine le ş
55 Psalm ii. 61,9: "Dar ş ă ă sunt fiii oamenilor, ş sunt fiii oamenilor; în ţ ă ţ ă
sunt ş ă ă
S6 Idem, 38, 9: ş ca o ă o trece omuL dar în zadar se ă
128 SF ÂNTUL MARCU PUSTNICUL
138. ă ş ă ş iubirea de argint, ş ţ nu o ă a ă ă pre
facerea de bine, ă nu mai întâi acestea prin frica lui Dumnezeu vor ă
139. Întru cele ă ă de voe dureri s-a ascuns mila lui Dumnezeu, ă spre ă ţ ă pe cel
ce ă ş ă de ş ă
140. Unii lucrând poruncile, în ă ă ă a le ă pre ele cu ă ş ă
Iar unii prin-trânsele milostivesc pre (Dumnezeu) cel ce a murit pentru ă noastre. A ă se
cuvine cine din ei are ţ ă ă
141. Frica Ghienei • ş iubirea ă ă ţ dau pre ă celor scârbicioase; ş aceaste nu de
la ş ci de la cel ce ş cugetele noastre.
142. Cela ce crede pentru cele viitoare, de cele de aicea dulcI ă ă ă ă ă de iscodire; iar
cel ce nu crede, dulce ş iubitor de sine ă face.
143. ă nu zici, cum dulce va ă ă neavând pre cele pricinuitoare? Pentru ă poate
cineva ş prin cugete mai cu ă ş dulce a ă
144. Alta este ţ ă lucrurilor, ş alta e ş ţ ă pre cât ă ş
Soarele de ă pre atâta cea de a doua, decât cea dintâi, mai folositoare este.
145. ţ ă lucrurilor, ă ă ă poruncilor vine; iar ş ţ ă
ă ă ă cei Întru Hristos.
146. ă ş a te mântui ş întru ş ţ ă a veni, ş totdeauna a
ş •• pre cele ţ ş cu ă ă a te lipi de Dumnezeu. Pentru ă ş ă ă de
voe ă vei afla pre ă ş pre ă luptându-se cu tine prin asuprelele
cugeteloL ă pre acestea, prin ă biruindu-Ie, ş petrecând cu ă ă vei avea
darul lui Dumnezeu, de mânie ce va ă fie, ă pre tine.
147. Cel ce ţ ă pre cea ă cu ă de Sfântul Apostol Pavel, carele a zis a fi ă cel
împrotiva duhurilor ş (Efes.6.12) 57 va ş ş pre pilda Domnului pre care a zis:
"Cum ă ă cuvine totdeauna a ă ruga, ş a nu Înceta" (Luc. 18.1) 5X.
148. Legea cu închipuire ş a lucra în ş zile, iar întru a ş a ă Pentru ă
lucrul sufletului ş facerea de bine cea prin averI, ă prin ă lUI ş odihni rea,
aceea ă a vinde toate ş a le da ă ă cuvântul DomnuluI. Ş prin ş
odihnindu-se, întru cea gânditoare ă a petrece. Deci Întru ă ă ş Pavel cu ţ ă
ne ă pre nOI a intra ă ă ne sârguim a intra întru acea ă (Evr. 4.11.) 5Y.
149. Iar acestea am zis, nu încuind pre cele viitoare, nici ă a fi aicea ă ă ă
Ci ă cuvine mal ă în ă lucrând a avea pre Darul Sfântului Duh, ş ş ă ă ă a intra
Întru ă ă ţ Cerurilor. Pre aceasta ă ă ă ş Domnul a ă ă ă ţ Cerurilor
ă vostru este" (Luc. 17.21) (io. Aceasta ş Apostolul o a ă "Este ţ ă adeverirea
celor ă ă (EvI. 11.1) (il. Ş ă ş ş ă ţ ca ă ţ Ş ă ş ţ ă pre
• ă (precum aici în mss.l, ă iad. Sunt folosite ş alte variante: ghena .
•• a ş cu sensul de a acoperi, afi superior, ţ pe care le are cuvântul ş în Biblia de la 1688.
57 Epistola ă Efeseni a Sfântului Apostol Pavel 6, 12: ă lupta ă nu este împotriva trupului ş a
sângelui, ci împotriva ă împotriva ă împotriva ă întunericului acestui veac,
împotriva duhurilor ă ă ţ care sunt În ă
5& ă Evanghelie ă Luca, 18, 1: Ş le spunea o ă cum trebuie ă se roage totdeauna ş ă ş ă ă
59 Epis/ola câtre Evrei a Sfântului Apostol Pavel, 4, Il: ă ne silim, deci, ca ă ă în acea ă ca nimeni
ă nu ă în ş ă a ă
611 Sfânta Evanghelie ă Luca, 17, 21: Ş nici nu vor zice: lat-o aici sau acolo. ă ă ă ă ţ lui
Dumnezeu este ă vostru".
6' Epistola ccl/re Evrei a ă Apostol Pavel, Il, 1: "Iar ţ este ţ celor ă ă dovedirea
lucrurilor celor ă
226 de capete pentru cei ce li se par din lucruri a se îndrepta 129
ş ă de ţ întru ţ ă sau a nu ş ţ pre Iisus Hristos ă ă ş întru voi? ă ă
numai de ţ ţ (2Cor. 13.5) (i2.
150. Cel ce a cunoscut ă nu se ş ă ă celor scârbicioase; pentru ă
ş ă întru frica lui Dumnezeu ă ţ pre om.
151. ă cele vechi ă chip pomenindu-se, ă ă pre cel cu ă ă Pentru ă
cu ă ă ă ă de la ă îl ă ă Iar ă ă de ă închipuindu-se, pre
ă cea veche o pun ă
152. Când mintea prin ă cea ă de ş va ţ pre ă cea ă
ă atuncea ă ş cu a ă ă ş pre ă ă ţ le cele mai dinainte ca
pre un tablou: Ca pre patimile cele cu darul lui Dumnezeu uitate, ă le ă ă ş ş pre ă ă
ă ţ ă pre om. Pentru ă atuncea ş tare ş urâtoare de patimi fiind, de nevoe se va întuneca,
turburându-se pentru cele lucrate. Ş ă ă ş iubitoare de ţ ar fi mintea, de va
ă cu ă ş cu ă va vorbi cu asuprelele, ca pre un ă va afla pre una ca
ă pomenire, ă nicidecum ă
153. ă ş a aduce lUI Dumnezeu ă ă nu pomeni ă chip pre
ă cele spre mai ă ci ă cu vitejie pre ă ă acestora.
154. Cele ă ă ă ă pentru ă cele mai nainte ă aducând
spre tot ă pre cea ă ă
155. ă ş cel ce ş ă nu prin pomenirea celor lucrate, ci prin ă
celor de ă ă ă ă ă ş lui Dumnezeu.
156. ă osteneala ş necinstirea, nu te ă ă prin alte fapte bune a te ă pentru ă
slava ş ă ş ţ ostenelei, s-a ş a sluji ă ş prin cele de-a dreapta.
157. Pentru ă precum pre faptele cele bune, ostenelile ş necistirele: ş ş pre ă ă ţ ţ
ş ă ş a le ş s-au ş
158. ă ţ cea ă este din odihna ceea ce înainte a întâmpinat; Iar pre ă
o ş ţ
159. Cela ce este supt ă nu poate singur ă ă pre ţ ă cea ă
Pentru ă pre ă o are ă ş Întru ă ă ă
160. ă ş fiind noi, ă cuvine ă petrecem în ă ş în supunere. Pentru ă abia este
cu ţ ă cu ajutorire, a face ă cu ă le (prinderile în minte).
161. Cela ce de voe ă ş cu supunere ş cu ă nevoitor este bine ş ş
pre lupta cea gânditoare ă la ă prin ă celor ţ
162. Cel ce nu ş voia sa cu voia lUI Dumnezeu, ă ă Întru ale sale ş ş ş
rob protivnicilor ă face.
163. Când vei vedea pre doi ă având dragoste unul ă altul, ă ş ă unul altuia ă
ă voia sa.
164. Înaltul ă ş ă ţ în ş cu ţ ă unul cu altul ă ă pentru ă unul
ă ca un rob de desupt ă ă pre ă în ş iar altul adeseori ă
ă ş pre inalt ă
165. Auzitorul cel iubitor de Dumnezeu, pentru ă ă ş folos. Pentru
faptele cele bune ă ă mal osârduitor ă face; iar pentru cele rele mustrându-se,
a ă ă ă ş ă ă cuvine ă ă sporire, ş ţ a o avea, ş ă ţ ă suntem
datori a aduce ă lui Dumnezeu.
", A doua ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 13, 5: ţ ă pe voi ş ă ă ţ în
ţ ă ţ ă pe voi ş ă Sau nu ă ş ţ voi singuri bine ă Hristos Iisus este Întru voi? ă
numai ă nu ţ netrebnici."
130 SF ÂNTUL MARCU PUSTNICUL
----------------------
;" 166. Bine este ă a ţ pre porunca cea mai mare ş ă ş pentru nimic ă
chip a purta ă nici ă chip a ă ruga. Ci numai a ă pre ă ă ţ ş Cuvântul lui
Dumnezeii (Mat. 6.33) Iar ă pentru ş ţ ă ă ă datori suntem ş pentru
ş a ne ruga. Pentru ă cel ce ă ă de ă face ceva, saU ă ş de ceva, nu bine
ş ă ş Ş aceasta este ceea ce o aii zis Domnul "Nu ţ ă ă de mine a
face nimic" (Ioan 15.5) 64.
167. Pre cela ce nu ă în ă pre porunca cea pentru ă mai necuviicioase
ă ş care, una de la alta, ca pre un legat ţ
16S. Cel ce ş pre cele scârbicioase cu ţ de aicea prin ş ă ă ţ
celor ce vor ă fie, ş ţ ă a aflat, ş de ţ ş de ă lesne se va ă
169. Cel ce alege pentru ă pre ă cea rea ş pre necinstire, pe cale ă
ă ă ş ş crucea ş cu ţ încingându-se. Iar cel ce ă ă de acestea ă ş a luoa
aminte inimiI, cade în ispitele ş în ţ dieavolului, ş acele ă ş ă cu mintea.
170. Nici pre cugetele cele rele ă ă de pricini, nici pre pricini ă ă de cugete, nu este cu ţ ă
a le birui cel ce ă ă Pentru ă când pre una de o pa11e o ă ă nu ă mult cea, prin ă
de ă ne cuprindem.
171. Cel ce pentru frica ă cei rele ş a ă ă ă cu oamenii, saii aicea ă ş ă
mai mult prin ă ă saii în veacul cel viitor cu nemilostivire ă ş
172. Cel ce ş a ă ă de ă ă ă cea rea, dator este prin ă a ă cu
Dumnezeii lucrurile; ş a ţ ă cu gândirea ă cea spre Dânsul; iar pre grija celor
ţ ă putere a o ă
173. Când ar afla dieavolul pre om îndeletnicindu-se ă ă de nevoe întru cele ş mai întâi
ă ş de la dânsul dobânzeala ş ţ apoi ş îi taie ca pre un cap pre ă cea spre
Dumnezeu.
174. ă vei luoa sau afla cândva locul cel ă al ă cei curate, apoI ă nu
ş pre ş ţ lucrurilor, celor ce în vremea aceea ă de la ă ş ca ă nu pierzi
pre cea mai mare. Pentru ă mai bine este cu ă ţ ă a-l ă pre el jos oareunde
încuiat ă decât a vorbi cu dânsul, aducându-ne cele rele, ş ş ş ă ne ă
pre noi de la ă cea asupra lui.
175. ţ lucrurilor, în vremea ispitei ş a ă ş pre om, iar în vremea
ă a-l ă ă s-a ş
176. ă ai priimit ţ a ă ţ întru Domnul, ş neascultându-te, ă te ş cu mintea,
ş ă nu te turburi la ă Pentru ă scârbindu-te, nu te vei osândi ă cu cel ce nu te
ă iar turburându-te, întru ş lucru te vei ispiti.
177. În vremea tâlcuirei " ă nu ascunzi cele cuviincioase celor ce sunt de ţ ă Cele cu ă
ţ ă ă mai luminos, iar pre cele aspre, umbros povestindu-Ie.
17S. Celui ce nu este întru supunerea ta, ă nu îi aduci ş lui în ţ ă Pentru ă acest lucru
este a ă mai vârtos decât al ă
179. Cele ce ă ă ţ ă fac tuturor de folos, ş ă pre ale sale ă ş ţ ă
ă
(" Sfânta Evanghelie ă Matei, 6, 33: ă ţ mai întâi ă ă ţ lui Dumhezeu ş dreptatea Lui ş toate acestea
se vor ă ă .
... Sfânta Evanghelie ă Ioan, 15, 5: "Eu sunt ţ voi ţ ă ţ Cel ce ă în Mine ş Eu în el. acela
aduce ă ă ă ă ă Mine nu ţ face nimic". Leitmotiv în comentariul ă Marcu Pustniculla fel
ca ş citatele de la capele 222 ş 223 .
• tâ/cuire, comentare, ă ă ş în Biblia de la 1688.
226 de capete pentru cel ce li se par din lucruri a se îndrepta 131
------------------------------------
180. Cel ce ă ş drept, dator este ş singur ă ţ ă ca cum de la Dumnezeu luând
graiurile. Pentru ă ă nu este al celuI ce ă ş ci al lui Dumnezeu celui ce îl ă
181. De la cariI nu ai ă supunerii, nu te lupta cu ş când ă împrotivesc ă
ca ă nu ă ă ă Dumnezeasca ă (2 Tim. 2.23) 05.
182. Cel ce ă unde nu ă cuvine ă celui ce ă ă ş îl ş ă pre el
întru acel lucru, ş pre ă ă ţ supunerii a le ă îl face.
183. Cel ce cu frica lui Dumnezeu ţ ă sau ş pre cel ce ş ş pre fapta ă
ceea ce se ş ş ş Ş ş ă Iar cel ce ş ă ş cu voire de ă
ă ă ş întru cea deasemenea ă cade, ă legea cea ă
184. Cel ce bine s-a ă ţ legea, ă teme de puitorul de lege; Ş temându-se de Dânsul, ă
abate de la tot ă
185. Nu fiI cu ă limbi, întru astfel cu cuvântul, ş întru altfel cu ş ţ aflându-te. Pentru ă
pre unul ca acesta, îl pune scriptura supt blestem (18. Sir. 28.15) 66.
186. Este cel ce ă ş ă ş de cel ă de minte ă ş ă Apostolul. Ş este cel
ce ă ă ţ ă ş ş pentru aceasta ă ş ă nici una dintru acestea, ă ă spre ţ
ani ă face. Pentru ă Domnul Întru a sa vreme, ă ş ă pre cea ă
187. Cel ce ş a ă ă de relele cele viitoare, dator este a suferi cu ţ ă pre cele de
aicea. Pentru ă ş cu mintea schimbând lucru cu lucru, prin mici dureri, va ă de cele mari munci.
188. Închide pre cuvânt despre ă ş pre cuget despre ă ca ă nu fiI slobozit, ş vei
lucra cele protivnice. Pentru ă nu de la om numai ă ă ă ş cel bun, ci cu ajutorul lui
Dumnezeu cel ă ă
189. Dumnezeul cel a toate ă ă precum lucrurilor noastre împarte pre ă ţ cele vrednice,
ş ş pentru cugetele ş ţ ă cele de voe, face.
190. Cugetele cele ă ă de voe, ă din ă cel ce înainte a întâmpinat; iar cele de voe, din
voia cea de ş ă Drept aceea, ă ă pricinuitoare celor ă cele a doua.
191. ă ă gândurilor celor rele, ce sunt împrotiva înaintei puneri, drept aceea ş
degrab ă pierd. Iar celor ce sunt ă înainte punerea, bucurie; drept aceea ş cu anevoe ne putem
ă de dânsele.
192. Iubitorul de ţ ă ş întru ă ş întru rele ă Iar iubitorul de
Dumnezeu, pentru laude ş pentru multe averi ă ş
193. Cel ce nu ş ă ţ lui Dumnezeu, trece cu mintea pe cele de ă ă ţ
ă ă ă ş de tot vântul cu lesnire ă ă ă ă ă ţ ă ş ă ă
ă ă ş ă se face curvar ş ă ă ă plânge. ţ ă ş a ă ă ş
ţ ă ă ş ă ţ ă ş ş ă ă ă ă ţ ă ş ă
ă ţ ă face; ş postindu-se, în ş ă ă ş Cu cei ce îl ă ă ş ş la cei ce
îi dau lui iertare, ca la ş ţ ă ă
194. Deci ă nu va ş cineva cu darul lUI Hristos ş ţ ă ş frica lui
Dumnezeu, apoi nu Dumai din patimi, ci ş din ă cele din ă ş cumplite rane.
195. Când ş ă deslegi vreun lucru împletit ş neurcat, ă pentru el ce place lui
Dumnezeu, ş vei afla deslegarea lui spre folos.
196. Întru care lucrurI ă ar binevoi Dumnezeu, acestora ş ă ă le ş lar de
la carele EI s-ar întoarce, asemenea ş ă ă ş
65 Epistola a dOlla ă Timotei a Sfântului Apostol Pavel, 2, 23: ş de ă nebune ş ş ă dau
prilej de ă
"6 Cartea ţ lui Iisus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul) 28, 15: "Limba clevetitoare pe ţ i-a ă ş
i-a risipit dintr-un neam Într-alt neam ş ă ţ tari a surpat ş casele celor mari a stricat".
132 SF ÂNTUL MARCU PUSTNICUL

t, 197. Cel ce se ş ă ă celor scârbicioase, precum nu ş ă ă ă
cu porunca lUI Dumnezeii. Iar cel ce le ş pre acelea cu ş ţ ă ă ă acesta ă
ă ş ă pre Domnul.
198. Ispita ă ă nu ă pentru ce, sau prin cine a venit, ci ă cum o vei ă pre
dânsa cu ţ ş ă ă de necaz ş cu nepomenire de ă
199. ă ă nu adauge ă ă nu o vom priimi noi pre aceea cu gândurile cele rele.
200. ă nu este cu ţ ă a afla cu lesnire pre cel ce a ă luI Dumnezeii ă ă de ispite,
atunci ă cuvine a ţ ă lUI Dumnezeu pentru ă Întâmplarea. :l
20l. ă Petru nu ar fi ş vânatul cel de noapte, nu ar fi nemerit pre cel de ă ă nu
ţ ar fi orbit Pavel, nu ar fi ă cu mintea. Ş ă nu s-ar fi clevetit Ş ca un hulitor, nu
ar fi ă pre Dumnezeu, ş Cerurile. ..
202. Precum lucrarea cea ă Dumnezeii, ă ă ă ă ş ş ş scârba cea mal presus
de ş ă ă ş
203. Dumnezeu ispitea pre Avram, ă îl scârbea spre folos; nu ca ă ă ce fel este,
pentru ă îl ş pre el Cel ce ş toate mal înainte de facerea lor, ci ca ă dea lUI pre pricinele
ţ cel ă ş
204. ă scârba ă ş pre ă voiI noastre, sau înspre dreapta ă ă ş
saii spre stânga. Pentru aceasta, scârba ceea ce se ă ă ă ş ă ş
ţ ă a voilor celor ascunse.
205. Frica lui Dumnezeu ne ş pre noI ă ne ă cu ă Deci noi ă ă
darul lUI Dumnezeii o ş pre ea.
206. ţ este, nu numaI aceea a ş ă prin ă urmare, ci aceea a ş
ă ca pre a sa pre viclenie a celor ce fac ă Pentru ă uniI ă întru cea ă
petrecând, ă mândrie s-au ă iar ţ ajungând la cea de-a doua, ă ţ
aii ş
207. ă ş ă nu te superI de cugetele cele viclene, ă sufletuluI ş scârba
trupuluI ş ş acestea nu din parte, ci În ă vremea ş locul ş lucrul.
208. Cel ce se ş Întru cele scârbicioase cu voia, de cugetele cele ă ă de voe nu se
va ă Iar cel ce nu ş pre cele mal ă de cele de-a doua, ş nevrând ă ş
209. Când ă ţ tu, ş se vor împietri cele ă ş inima, nu te scârbi; pentru
ă cu iconomisire s-aii ă ceea ce ă mal înainte ă Ci bucurându-te, ă pre cugetele
cele ce ă ş ă ivesc; ş ă ucigându-se acestea din ă ş ă ă ă ă
a ă ucide s-aii ş Asemenea cugetele neîncetând, ş ă ş
210. ă ă de ă ă inimeI, nu ă poate nicIdecum a ă ă de ă Iar pre ă o
ă înfrânarea cea din trei ă ţ a somnuluI zic, a hraneI, ş a odihneI cel ş Pentru ă
ţ acestora, dulcea ă ă ş iar ă cea dulce. ţ ă ş pre cugetele cele
viclene, ş ă ş ş ă ş slujireI cel cuviincioase.
21l. Priimind ă a ă ţ ă ţ ă ş rânduiala ta. ş ă nu tacI pre cele cuviincioase
pentru cel ce ă ă Întru cele ce vor asculta ă ă veI avea pentru fapta ă a
acelora, iar Întru cele ce nu te vor asculta, cu ă le veI ă lor, ş veI luoa cele de o ă de
la Cel ce a zis: ă ţ ş se va ă ă (Luc. 6.37) 67.
212. IarmaroculuI s-aii ă ă întâmplarea. Cel ce ş a ţ ă ş ă multe; iar
cel ce nu ş ă ă
1
,,7 Sfânta Evanghelie ă Luca, 6, 37: "Nu ţ ş nu ţ fi ţ nu ţ ş nu ţ fi ţ ţ
ş ţ fi ţ
226 de capete pentru cel ce li se par din lucruri a se îndrepta 133
213. Pre cel ce nu a ascultat de un cuvânt, ă nu-l ş cu iubire de pricire; ci pre dobânda
ceea ce o a ă acela, tu o ş ţ ţ Pentru ă mal mult decât îndreptarea aceluia, te va
folosi pre tine ă (suferirea de cele rele).
214. Când ă ă se ă ţ ş la ţ atuncea nu ă cuvine a ă îndelung, nicI a ă
folosul ă ci a celor ţ ca ă se ă Pentru ă decât cea de o parte ă ă cea din
multe ă ţ mai folositoare este (1 Cor. 10.33) fiX.
215. ă cineva va ă oricum ar fi în oarecare ş ă ş nu se va scârbi ă ă
ş cu lesnire ă ş va ă întru ş ă
216. Precum Leoaica nu ă apropie cu ş ă junice; ş ş nu ş pre
scârba cea ă Dumnezeu.
217. Precum oaia nu ă ă cu Lupul întru ş de fiI, ş nici durerea inimiI cu ţ
spre ă faptelor bune.
218. Nimenea nu poate a avea ă ş ă ă Dumnezeu, ă nu mai ă va iubi
pre pricinele acestora.
219. Frica lUI Dumnezeu ş mustrarea, ă priimesc pre ă iar înfrânarea ş privigherea,
ă ă ă ş cu durerea.
220. Cel ce nu este pedepsit cu poruncele cele din scripturI ş cu ă cu biciul caluluI ş
cu boldul ă se va Îmboldi" (Pi!. 26.3) 69. Iar ă va ă ş pre acestea "cu ă ă ş cu
frâu preste ă se va aduce" (Ps. 31.10) 7(1.
221. Cel ce este biruit cu lesnire de cele mici ispite, ş de cele mari de nevoe ă ş Iar cel
ce ă pre acestea, celor mari va sta ă întru Domnul.
222. Nu te ispiti a vindeca cu ă pre cel ce ă ă întru fapte bune: pentru ă acela ş
iubitor de ă ş iubitor de ă a fi nu poate.
223. Tot graiul lUI Hristos, ă Dreptate ş ţ a lUI Dumnezeu ă ş pre puterea
acestora, prin auz ă în sufletele celor ce cu ţ ă ă Drept aceea, nemilostiviI ş ţ
cu ţ ă ascultând, nu numaI ă nu au putut ă ă pre ţ lUI Dumnezeu, ci
ş pre Cel ce îl ă ţ l-au ă Deci ş nOI ă socotim, oare cu ţ ă îl ă pre El?
Pentru ă acela a zis: "Cel ce ă ş pre mine, poruncele mele va ă ş Eu voiu iubi pre el, ş ă
volil ă pre sinemlluI" (Ioan 14.15-21) 71. VezI cum pre ă Sa întru poruncI o a ascuns?
Deci mal ă decât toate poruncile este dragostea cea ă Dumnezeu ş ă aproapele;
carea ă ă ş din ă de materiI ş din ş cugetelor.
224. Pre aceasta ş Dumnezeu, ne ş ă ă Nu ă ţ pentru cea de
mâine" (Mat. 6.34) 72, ş cu ţ ă Pentru ă cel ce nu s-a ă de materiI ş de grija lor, cum ă
., Întâia ă ă Corinteni a Sfâ11lului Apostol Pavel, 10, 33: "Precum ş eu plac tuturor în toate, ă
folosul meu, ci pe al celor ţ ca ă se ă
69 Pildele lui Solomon, 26, 3: "Biciul este bun pentru cal, frâul pentru ă iar varga pentru spatele celor
nebuni".
?tI Psalmii, 31, 10: "Nu fi ca un cal ş ca un catâr, la care nu este pricepere: cu ă ă ş cu frâu ă lor voi strânge
ca ă nu se apropie de tine".
71 Sfânta Evanghelie ă Ioan, 14, 15-21: "De ă ţ ă ţ poruncile Mele. Ş eu voi ruga pe ă ş alt
Mângâietor ă va da ă ca ă fie cu voi în veac, Duhul ă pe care lumea nu poate ă ă pentru
ă nu-L vede, nici nu-L ş voi ÎI ş ţ ă ă la voi ş în voi va fi! Nu ă voi ă orfani: voi veni
la voi. ă ţ timp ş lumea nu ă va vedea; voi ă ă ţ vedea, pentru ă Eu sunt viu ş voi ţ fi vii. În
ziua aceea ţ ş ă Eu sunt Întru ă Meu ş voi În Mine ş Eu În voi. Cel care are poruncile Mele ş le
ă ş acela este care ă ş iar cel ce ă ş pe Mine va fi iubit de ă Meu ş voi iubi ş Eu ş ă
voi ă lui".
72 Sfâ11la Evanghelie ă Matei, 6, 34: "Nu ă ţ de ziua de mâine. ă ziua de mâine se va îngriji de ale sale.
Ajunge zilei ă ei".
134 SF ANTUL MARCU PUSTNICUL
va ă de cugetele cele viclene? Iar cel ce se ţ de cugete, cum va vedea pre cel acoperit de
acest ă ă ă de ipostas, care este întunerec ş ţ ă sufletului, din gânduri ă nesilit
ispitind, ş începutul ă (numai); ă omul prin iubirea de ţ ş prin ă ş ă cu
ţ ă ă ă ş ă ă ă ă nu voia, dar ă lucrare ă îndulcea ş prii mea.
Cel ce nu a cunoscut pre acest ă ă când rugându-se pentru dânsul, se va ă
ă ţ Iar cel ce nu s-a ă ţ cum va afla locul firei cei curate? (lez. 37.27) 73. Iar cel ce nu a aflat
pre acesta, cum va vedea pre cea mai ă ă a lui Hristos? De vreme ce ă a lui
Dumnezeu suntem, ă Prorocescul, ş Evanghelicescul, ş Apostolescul cuvânt (Zah. 2.10
74
,
Ioan. 14.23
7
" I Cor. 3.16) 76.
225. Deci ă cuvine prin rânduiala celor mai înainte zise, ă ne grijim a afla casa aceasta, ş cu
ă petrecând, ă batem in ş ă (Mat. 7.7) 77. Ca, sau aicea, sau Întru ş ă ne ş ă
ă ş ă nu ne ă celor negrijnici' "nu ă ş pre voi unde ţ (Luc. 13.25) ă nu
numai a cere ş a luoa suntem daton, ci ş ă ă pre cea ă Pentru ă sunt unii, carii ş ă
ce au luoat, au pierdut. Drept aceea, din lucrurile cele mai înainte zise, ţ poate ş cei ce târLiu au
început, a ă ă ţ ş cei tineri ă ţ ş ţ ă iar prea cu ă ă lucrare,
abia cei cucernici ş mult ţ din ă o au; Cari de multe ori pierzându-o pre dânsa prin
neluoarea aminte, pe ă prin ostenelele cele de voe, ă ş o a ă ş o a aflat. Deci aceasta a
face ş noi ă nu ă ă ce ă o vom ş pre dânsa.
226. Aceste ă ale Legei cei ş am cunoscut ţ din multe, pre carele
ş Marele ă de PsalmI neîncetat ne ş ă le ă ţ ă pre ele ş ă le facem, pre cele ce
adesea ori le ă întru Domnul Iisus Hristos
A ă Slava ş ă ş ă
este o datorie, ş acum ş întru veci ş ţ AMIN.
acum ş întru veci
ş
AMIN,
71/ezechiel, 37, 27: "Fi-va ş Meu la ei ş voi fi Dumnezeul lOT, iar ei VOT fi poporul Meu",
74 Zaharia, 2,10: ţ ţ ş ţ din ţ de la ă zice Domnul, ă v-am ă ş În cele
patru vânturi ale cerului»".
75 Sfânta Evanghelie ă Ioan, 14,23: "Iisus a ă ş i-a zis: ă ă ş cineva, va ă cuvântul Meu
ş ă Meu îl va iubi, ş vom veni la el ş vom face ş la el".
7(, Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 3, 16: "Nu ş ţ oare, ă voi ţ templu al lui
Dumnezeu ş ă Duhul lui Dumnezeu ş în voi?"
77 Sfânta Evanghelie ă Matei, 7, 7: ţ ş vi se va da; ă ţ ş ţ afla; ţ ş vi se va deschide".
• negrijnici, alt adjectiv din marea serie a cuvintelor create cu prefix negativ, care nu se Îngrijesc, care nu se ă
7. Sfânta Evanghelie ă Luca, 13,25: ă ce se va scula ă casei ş va Încuia ş ş ţ Începe ă ţ
ă ş ă ţ la ş ă zicând: Doamne, deschide-ne! - ş el, ă ă va zice: Nu ă ş de unde ţ
•• Ş În acest text al Sfântului Marcu Pustnicul apar corecturi ş ă cu creionul,iar capetele sunt ă ţ
cu linii orizontale marcate cu creionul.
Al ş
Trimitere ă ă ă Nicolae
Prea doritului fiii Nicolae
DE VREME CE mai înainte prea bine eraI, grijindu-te pentru mântuirea ta, ş ă ă având
pentru ţ cea ă Dumnezeii, ai pus înainte ă cele pentru ţ povestindu-ne. Prin ce
fel de ostenele ş pornire ferbinte ai avut a te lipi, ă Domnul; prin ţ ă cu de-adinsul ş prin
înfrânare, ş prin ă ă cea rea; ă cu privigherea cea ă ş cu cea ă ă
nevoindu-te. Ş ce fel de ă ş ţ ale patimi lor celor ş ă ă ă întru firea cea
ă ş asupra sufletului ă ă de la legea ă ceea ce ă ă ă ş ş cu
legea ţ noastre. ă mal mult te-al jeluit, ă ş ă de patima mâniei ş a poftei, ş
ş ş oarecarele ş al cuvântului ă ai ă ce fel de ostenele ş ţ uneltind ai
putea ă fii mai înalt decât cele mai înainte zise ă patimi.
Ş în vremea aceea ă pre cât era cu ţ ă în ţ dragostei tale am ă ţ
Înainte socotelele ş ţ le cele folositoare de suflet, ş ă ţ cu ce fel de ă ş
Întinderi ş cu ţ ş cu ă ş ţ ă ă ă Evanghelie ţ
sufletul, prin ţ ă ajutorindu-se cu darul, va putea birui pre ă ă ţ le cele ce ă ă
iar mai ales pre patimile cele mai înainte zise. Pentru ă prin care patimi, prin ă ş prin obiceiii, .
s-aii înfelurit sufletul cu ţ ă de dânsele ă cu ş împrotiva acestora este
dator a ă ţ cea mai ă ş ă ă va supune pre cele ş ş necu-
ă ă ale ă ă mai înainte ă supunea, ş cu ş ă ă de dânsele ă
ă Ş cu cea ă aducere aminte a cugetelor, ş cu ă ţ ă cea rea, prin ă ă
gândurilor celor din ă robit ă purta.
Deci de vreme ce Întru ţ timp ne ă ă ş de la tine, cu ţ iar nu cu inima, În
pustie viind ă cei ă ţ ă ş nevoitori ai lui Hristos ca ş noi ă ţ ş
nevoindu-ne, ş ă cu ţ cei ce ă nevoesc împrotiva ă celor ă ă ă
ş ă împrotivesc împrotiva patimilor ş Lenevirea ă o ă ă ă ă o ă
negrijirea ă o ă de la noi. Ş ă osârdiea ş ţ ă o priimim ă ă buna
ă a lUI Dumnezeii sârguindu-ne. Drept aceea ţ ă ă ş ă ţ ă ă de suflet folositoare
ne-am sârguit prin slove a însemna dragostei tale, ca pentru cele ce de ţ ă ă ţ pre acestea
prea ţ întru ă scrisoarea ă de ă cetindu-Ie cu luoare aminte, ca cum am fi
noi de ţ ă de ă ţ ă ă te ş
Deci, o Fiule! Începutul ă a folosului ă celui ă Dumnezeii, de aicea a-I face dator ş
ă cuvine ţ neuitat ş de-a pururea pomenit, ă ţ întru ă cugetare, pre toate iconomisirele
ce s-au ă ş ă fac spre tine, ale iubitorului de oameni Dumnezeu. Ş facerile de bine cele spre
mântuirea sufletului ă iar nu cu uitarea ă ă ţ acoperindu-le, sau cu pricina ă a uita pre
cele multe ş mari faceri de bine ale Lui. Ş pentru aceasta ă ă de folos, ş cu ţ ă ţ trece
ă vreme a ţ tale. Pentru ă unele ca acestea neîncetate pomeniri, ca ş bold
136 SFÂNTUL MARCU PUSTNICUL
îmboldind pre ă o pornesc pre dânsa totdeauna, spre ă spre smerenie, spre ţ
cu suflet înfrânt, spre ă ţ cea ă ş spre ă ă chipurilor ş a obiceiurilor celor
bune, ş a toatei fapte bune cei ă Dumnezeu. De-a pururea a cugeta cu ă ş ţ ă a ş ţ
Prorocescul cuvânt: "Ce voiu ă ă Domnului, pentru toate care mi-au dat mie" (Pentru ă când va
cugeta sufletul pre cele din ş faceri de bine ale iubitorului de oamenI Dumnezeu, sau din câte
primejdii de multe ori s-au ă s-au supt câte ă ă ţ ă ş în ş de multe ori de voe
alunecându-se, nu s-au dat ă dreptate duhurilor celor ce l-au ş ă spre pierzare ş spre moarte.
Ci cu ă ă ă iubitorul de oameni, trecând cu vederea ş ş ă întoar-
cerea lui. Ş ă ş ş viclenelor duhuri de voe slujind prin patimi, Acela îl ă acoperindu-l,
ş în multe feluri purtându-i de ă ş la ş cu ă la cale mântuirei l-a ă ţ ş iubire
a ş ţ în ă i-au pus, ş l-au ţ cu bucurie a ă lumea ş ă a ei ş ă ă
a ţ celor ş ş cu Îngeresc chip al ă ă ş rânduele l-au împodobit, ş cu lesnire
a ă priimi de ţ ă ţ întru adunarea ă ţ au ă Ş având ţ cu ă ş ţ ă ş
acestea cugetându-le, nu va fi totdeauna întru ă ă inimii? Având atâtea logodiri ale facerilor
de bine celor ce au apucat mai înainte, nici un bine mal ă acela ă Au nu totdeauna ă ă
ă ar fi priimit, acestea socotindu-se? ă ă eu, ş n-am ă nici un bine, ci ş multe
înaintea ţ Lui ş întru ă ţ trupului, ş întru alte multe rele petrecând; ă nu ă
ă mele mi-au ă mie, nici ă ă ă mele mi-au ă ă mie: ci atâtea ă ş daruri
au iconomisit spre mântuire: ă cu totul ă ş ă voiu da pre sinemi, de aceea a-i sluji LUI
întru ă curata petrecere, ş întru îndreptarea faptelor bune, a câte ă ă ţ ş ş ă
ă voiu învrednici, spre tot lucrul bun ă ă ş ă ş ă ţ ă Drept
aceea, cel ce are acest fel de cuget totdeauna, ş nu ă facerile de bine ale Lui Dumnezeu, ă
ă pre ş ă ă ş ă ş spre ă buna ţ ă a faptei cel bune, ş spre
ă lucrarea ă ţ Totdeauna osârduitor, totdeauna fiind gata spre a face voia lui Dumnezeu.
Pentru aceasta O! Fiule iubite! având cu darul lUI Hristos ă ţ ă pre aceasta de-a
pururea ă ţ ă ă ş cugetare ă totdeauna întru ţ o ă ş Neacoperindu-te supt ă
toarea uitare, nici împedicându-te de ă ceea ce ş ă ş abate pre minte de la ţ ă Sau
de ş ţ ă care a tuturor ă ă ţ este ă ţ cugetul: Sau de lenevirea cea
prea rea împedecându-te: Nici de ţ trupuluI ă cu ş ă ă Nici de ă
pânteculuI biruindu-te; nicf de poftire ţ mintea, ş cu ă ă cugetelor ş
ă întru ţ lucrând; nicf de mânie biruindu-te, ceea ce ş ă de ţ ş
pentru cea prea ă ş ă ă ă scârbind, ş scârbindu-te, ş aducând pomenire a cugetelor
celor viclene asupra aproapelui, de la cea ă Dumnezeu ă ă ă ş mintea
ţ ş cu cuget în chip de ă ă ă ş spre fratele cel de un suflet cu tine: Ş cu
ă cel ă al ţ cei ş ţ ş ţ ş duhurilor celor viclene,
ă ai fost dat ă la o vreme; ă ce de pretutindenea nepricepându-se mintea, ş de ă
ş de ă ţ ş pre sporirea cea ă Dumnezeu, pentru pricinele cele ce mal
înainte a apucat pierzându-o, ă ş începe a te atinge prin ă smerenie de începutul ă mântuireI;
Ş mult ostenindu-te Întru ă ş în privigherl de ă noaptea, deslegând pricinele prin
smerenie ş prin ă cea ă Dumnezeu, ş prin cea ă aproapele; ş începe ă ş a
doua ă a te trezvi, ş prin ă ş ţ cei ş cu Dumnezeiescul dar
luminându-te, ş ă cela ce nu ă ă pre ş ă ş la Cruce, întru ţ smereniei
ş ă ă de sine, ş cel ce nu ă ă pre sine dedesuptul tuturor a ă ă ş a ă ă
ş a ă trece cu vederea, ş a ă ă ţ ş a ă râde, ş a ă batjocori, ş a acestea toate pentru
Domnul cu bucurie a le ă Ş cel ce nu ş nicIdecum pre cele ş slava, cinstea, sau
lauda, sau ţ ă sau a ă sau a ă ă ş ă a fi, nu poate.
Prea dorituluI fiii Nicolae 137
Drept aceea, unele ca acestea ţ ş cinstirI, ş cununi ă ă înainte, ă când
noi ne batjocorim de cea ă ă blagocestie a închipuire!, cu ş slujind Domnului; alta de
oameni ne socotim, ş alta de Cel ce ş tainele ne vedem? Pentru ă ţ socotindu-ne de la ţ
ă cu obiceiul suntem. Cu ă chip al blagocestiei avem, ă puterea lui înaintea lui
Dumnezeu ş (2Tim.3.5) 79. Feciorelnici ş ţ de la ţ socotindu-ne, iar înaintea
celui ce ş tainele, cu ă ţ ă ale cugetelor celor ş ă spurcându-ne ş
cu ă patimi lor întinându-ne, ş ă pentru cea ă ă a ă pustnicie, ş pentru laudele
oamenilor ă ă cu ţ În sus, ş orbi fiind cu mintea. Deci ă când ă întru ş ă ă
ţ ş ă Evangheliceasca ţ Ş pre cea ă ş ţ ă ţ nu o
ş ca pre aceasta cu ţ ă ă o gonim, ca ş pre cea ă ş ţ ă ă ă ă o ă
Ci ă numai spre dreptatea cea cu ă a omului celui ă ne ă pentru lipsirea ş ţ
cei ă ş numaI pentru cele ă deprinderi ne ş ă ă pre sine, oamenilor a ă voind,
ş pre cele de la ş slave ş cinstiri ş laude vânându-le. Va veni cu ă Cel ce descopere
tainele cele ascunse ale întunerecului, ş ă sfaturile inimelor (1 Cor.4.5) xo. ă cel ş
Carele nici de bogat ă ş ă nici pre ă îl ş Carele pre chipul cel ă îl ă ă ş
pre ă cel ă ascuns îl ă Carele pre cel ce ţ ă ş ţ ă ă ţ nevoitorI
ş ă întru starea de ţ ă a Îngerilor, inaintea ă ă ii ă Iar pre cei ă ţ
ş ă ţ ş cu închipuirea blagocestieI ă ţ ş pre cei ce ă oamenilor petrecerea cea
ă ă numai, ş spre aceasta ă ă în ş ş ă ş ă cu mintea pre sine, înaintea BisericeI
cei de sus a ţ ş ă cereasca ă ş îi ă ş Ş ş cumplit ş întru
întunerecul cel mai din ă îi trimite, precum fecioarele cele nebune; Care au ă ă fecioriea cea
din ă pentru ă nimic nu s-au ă pentru aceasta, ci ş unt-de-lemn din parte avea în vase,
ă fapte bune ş ş ă darurI ă ş erau, drept aceea ş candelele lor ă la o vreme
oarecare ardea; ă pentru lenevi re, ş ş ţ ă ş ă n-au ă purtare de ă ş pre
cea ă ă ţ a patimi lor, pre cea ă de duhurile cele viclene, cu de-adinsul nu
o au cunoscut; ci de cele împrotivnice lucruri, ţ lor ş strica, întru ă ă
cugetelor ă ă ş cu dânsele, ş ş ă în ă ş biruindu-se: de zavistiea cea prea
rea, de mâniea cea urâtoare de bine, de price, de întrecerea în cuvinte, de urâciune, de urgie, de
pomenirea de ă de ă ţ ă de mândrie, de ş ă de ă ă de ă de
sine, de iubirea de argint, de ă de pofta ă cu cugetele cele ce ă pre ă
cea dulce, de ţ ă de netemere, de ă de ă de ă ă de ă ă de
somn, de ă de îndreptarea de sine, de ă ţ de îngâmfare, de ţ de neînfrânare, de
ă de ă ă ceea ce este mai ă decât toate, ş de celelalte ţ ă ale
ă ă ţ Care ş pre lucrarea celor bune, sau ţ cea ă pre aceea li ă ă a o face înaintea
oamenilor, ş a priimi pre laudele cele de la ş ă ş ş ă daruri ş ă
ă ă ş ă vindea darurile cele ş duhurilor ş ă ş ş lor ă ş
cu celelalte patimi ă ă ş mesteca pre cele bune deprinderi cu cele viclene ş ş
ţ Drept aceea, nepriimite ş necurate pre acelea le lucra, ca pre jertfa lui Cain, de bucuriea
Mirelui lipsindu-se, ş de ă cea ă ă încuindu-se.
Deci pre acestea cugetându-le ş cercându-le, vom ş ş vom ţ întru care stare
suntem; Ca ă avem ă vreme de ă ţ ă ş de întoarcere, ă ne ă pre sine; Ca lucrurile
noastre cele bune ş curat ă ş ă ş bune ă fie, cu ă ţ neamestecate;
,,' Epistola a doua ă Timotei a Sjantului Apostol Pavel, 3, 15: "Având ă ţ ş ă ţ dar
ă ă puterea ei. ă ă ş de ş .
• " Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 5: "De aceea, nu ţ ceva Înainte de vreme,
ă ce nu va veni Domnul, Care va lumina cele ascunse ale Întunericului ş va ă sfaturile inimilor. Ş atunci
fiecare va avea de la Dumnezeu laude". /
138 SFÂNTUL MARCU PUSTNICUL
ca nu ă ă fie, ca o ă ă ă din pricina netemerei ş negrijei ş pentru lipsa ş ţ
cei ă Ca nu cumva ş osteneala fecioriei ş a ă ş a privigherii, ş a postirei, ş a iubirei
de streini ă le ă ă ş zilele ă cheltuim; ş pentru pricinele cele mai înainte zise ale patimilor,
ă cele ă aflându-se ă ă ă ă nepriimite ă fie Cerescului Preot Hristos.
Deci pentru ş ţ ă O Fiule! Ş pentru ţ mai întâi ă cuvine a ă nevoi cel ce
ş a ă Crucea, ş a urma lui Hristos prin cea ă intru ş a cugetelor ispitire, ş
prin ă ă pentru mântuire ş pentru ţ ş prin ă ţ ă ă Dumnezeu, ş prin
intrebarea robilor lui Dumnezeu, celor de un suflet ş de o minte, ş celor ce nevoesc cu ş
ţ ă ca nu ş unde, ş cum ă întru întuneric ă ă de lumina ă ă
ă ă ă Pentru ă rânduitorul de sine, ă ă de Evangheliceasca ş ţ ă ş ă ă de ă ţ
cuiva ă ă mult ă ă ş în multe gropi ş ţ ale vicleanuJui cade, ş adeseaori
ă ă ş ş în mari priimejdii vine, ş nu ş ce fel de ş va dobândi. Pentru ă ţ prin multe
ostenele ş prin pustnicie, ş prin rea ă au trecut, ş ostenele multe a ă iar rânduiala de
sine, ş nesocoteala, ş netrebuirea folosului de la aproapele, ă ş ş au ă pre acest
fel de ostenele ale lor.
Deci tu iubite fiule, ă ă cea ă a cuvântului, pre cele ce spre tine s-au ă facerl
de bine, ale închinatului ş iubitorului de oamenI Dumnezeu, nu le uita, ă prin furarea
ă ă ţ ş a ă ci pre cele de la începutul ş ă acum, sau ş sau ş
facerl de bine, Înaintea ochilor puindu-le, ă întru dânsele, ş pururea te deprinde ă cea
ă "Nu uita toate ă ă Lui" (Ps. 102.2) XI. Ca cu lesnire ă frica lUI Dumnezeu ş ă
dragoste inima ă ţ ă ă a ă ă ă putere, ţ ă cu de-adinsul, petrecere cu fapte
bune, cu ş ţ ă ă cu cuvânt binecuviincios, cu ţ ă ă cu ă ă
ş prost a zice, pre tot pre sine a te ă lui Dumnezeu. ă ă ce te trage pomenirea ă ă ţ lor
acestora, care le-ai primit de la ă cel bun ş iubitorul de oamenI! Ca cu singur de sine
ş chip, prin una ca ă pomenire a facerilor de bine, iar mai vârtos ţ ţ ş
milostivirea cea de sus, spre dragoste ş dorirea lUI Dumnezeu ă se ă ă inima ta ş nevrând.
ă ă pre cele de minune lucruri, care altora mult mal buni decât tine nu le-au ă cu ş a
Sa ş cea ă ă iubire de oameni, ţ le-au ă
Deci toate ă cele bune, ce s-au ă pentru tine de la Dumnezeu, Întru pomenire ă
a le avea te ş iar mai ales de acea mare ş ă ă ş facere de bine, neîncetat ţ
aminte, pre care o au ă ţ înotând tu în corabie ă cu maica ta, de la Sfintele Locuri la
cetatea lui Constantin, precum ă ne-ai povestit; când s-a pornit noaptea acel necontenit ş
ş vifor, ş ă în mare, ş ţ cei din corabie ă cu ă ş cu ş maica
ta au perit întru adânc; ş din prea ă ă ş ă putere, singur tu cu ţ doi, ţ
fiind la mal, ţ mântuit; ş cum s-a iconomisit ă vii tu la Anghira, ş cu milostiviri ă ş ă fii
tu priimit de la oarecarele slobod, ş cu dragoste ţ ă fii cu prea cucernlcul Epifanie; ca
amândol ă ţ ă prin Cuvios ă ă ţ la calea mântuirei ş de la ţ robii lui
Dumnezeu, ca ş ă ţ fii ă ţ ţ
Deci pentru toate ă ă ţ acestea care s-au ă ţ de la Dumnezeu, ce lucru ai ă ă ă ş
celui ce a chemat sufletul ă în ţ ş ă Pentru ă de aceia ă dreptate, nu mai ş dator a
ţ ă ţ ţ ci lui Hristos celui ce pentru tine a murit ş a învieat, Întru ă fapta ă întru
dreptate, întru ă împlinirea poruncilor; cercând de-a pururea ce este voia lui Dumnezeu cea ă
ş ă ş ş bine ă ă (Rom. 12.2) 82 ş pre aceasta cu ă puterea ta ă te ş a o împlini.
" Psalmii, 102,2: ă suflete al meu, pe Domnul ş nu uita toate ă ă Lui".
Epistola ă Romani a ă Apostol Pavel, 12, 2: Ş ă nu ă ţ cu acest veac, ci ă ă ţ
prin Înnoirea ţ ca ă ţ care este voia lui Dumnezeu, ce este bun ş ă ş ă ş
Prea doritului fiii Nicolae 139
ă pre ţ le tale fiule, ş le supune cuvântului lui Dumnezeii, precum ş cuvântul cere "a
pune înainte trupului ă vie, ă ă bine ă ă lUI Dumnezeu, slujba cea ă (Rom.
12.1) 83. Ş pre ă umejunea poftirei trupului, prin ţ mâncare ş prin ţ ă ă ş prin cele
de ă noaptea privigheri, o ă a seca ş o ă ca ş tu din ş ă ă zici ă ca o
foaIe în ă ă Tale nu le-am uitat" (Ps. 118.83) 84. Ş cunoscând ă a lui Hristos ş
ă ş trupul ă ă Apostolescul glas, cu patimile ş cu poftele (Gal. 5.24) R5, ş pre ă ă
cele de pre ă ă le omori" (Col. 3.5) R6; nu numai pre lucrarea curviei, ci ş pre ă ţ ceea ce
se ă în trup, de la duhurile cele vicJene. Ş nu numai ă la acestea pune ţ cel ce
ş ă cununa fecioriei cel ă ş nespurcate. ş cu totul ă ş ci urmând pre urma
ş ă ţ ă ş pre ă ş însemnarea patimii ş pre ş a o omori se ş Ş nici
ş ă nu ă ţ ă ş a ă ă ă ş în trup cu prea mare iubire cea ă ş
ă feciorie: ci ă ă ca ş ş cea în cuget numai, a poftirei cei ţ aducere aminte, ă ă
de ş ş ă ă de lucrarea patimei cei ş care ă ă în vremea ă ţ ă se ă
ă la aceasta, ă poate a ajunge, numai prin cel de sus ajutor ş putere, ş ă a ă Duh,
ă sunt oarecarii ţ darului acestuia.
ş ş cel ce ş cununa fecioriei cei curate, ş ă ă de materie ş nespurcate, ş ă ş
trupul prin ş ostenele; ş ă ă ă cele de pre ă cu cea ă ş
ă înfrânare, stricând pre omul cel din ă ş ţ pre el, ş învechit ş uscat
lucrându-I; ca prin ţ ă ş prin ne ţ ă ş cu lucrarea Darului, omul cel ă ă se
ă din zi În zi, Înainte sporind spre mai bine: cu dragostea crescând, cu ţ împo-
dobindu-se, cu bucuriea Duhului veselindu-se, cu pacea lUI Hristos ă cu ă
purtându-se, cu facerea de bine ă cu frica de Dumnezeii cuprinzându-se, cu ţ ş
cu ş ţ luminându-se, cu ţ ă cu smerita ţ ă ţ
Cu acestea ş cu cele de asemenea fapte bune înnoindu-se mintea de la Sfântul Duh, ş întru
sine pre Însemnarea chipului celui cu ă vedere, ş ţ pre ţ cea
gânditoare ş ă ă a ă ă cei ă ş ş ţ pre ă ţ Legii cei ă
ş a ţ cei ă ş ă ţ ă ş ă ş ţ ă ă
Deci ţ ă ţ O Fiule! tinerescul ă trup, ş ş ă pre cel ă ă de moarte suflet, cu cele mai
înainte fapte bune. ş ţ mintea cu ă lucrarea ă Duh; pentru ă trupul ă ş
fiind cu feluri de bucate ş ă ă face asemenea ca un porc gata spre junghiere, Al ă cu
aprinderea ţ celor ş sufletul ă junghie, ş cu ţ poftei cei rele, mintea ă
ş neputând a ă împrotiva ţ trupului. Pentru ă ă intrarea sângelui, ş
ă a duhului ă Iar mai ales pre ă ă ş vinului nici ă o miroase ă ca nu ă
ă ă ă cu cea ă lucrare a patimii, ş cu cea ă ce se ă pre deasupra
ă vinului, ş prin acestea prea înferbântându-se ţ cea ă pre cea ă
ţ ă a ostenelei ţ dintru ş ă o ă ş turburare ş ţ în ă ă ă
ci pentru dorirea cea ă ş pre ţ apei, ţ le ă nu-l ă Pentru ă foarte
ş lipsa apel ă ă lucrarea întregei ţ ş pre aceasta prin lucru cercându-o,
cu singur iscusul adeveri re vei luoa. Pentru ă nu ca cum voind ţ pune ţ ă jug al nevoei.
sau o poruncim; ci te ă ţ ă cu dragoste, ş te ă ş ţ punem înainte ca
" Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 12, \: ă îndemn, deci ţ pentru ă lui Dumnezeu,
ă ă ţ ş ţ trupurile voastre ca pe o ă vie, ă ă bine ă ă lui Dumnezeu, ca închinarea ă cea ă
'4 Psalm ii, 118, 83, ă ro-am ă ca un foaie la fum, dar ă tale nu le-am uitat",
,; Epistola ă Galatel1i a Sfântului Apostol Pavel, 5, 24: "Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus ş ă trupul
ă cu patimile ş cu poftele",
"" Epistola ă Coloseni a Sfântului Apostol Pavel, 3, 5: "Drept aceea, ţ ă voastre, cele
ă ş desfrânarea, ă ţ patima, pofta rea ş ă care este închinare la idoli".
140 SFÂNTUL MARCU PUSTNICUL
o ă ş ş ş ă ă ă ă fecioriI a întregeI ţ cel cu
de-adinsul; ă la socoteala voiI tale cel slobode, a face ceea ce ş
Deci vino de aceia ş pentru ă ă a mâniei, ţ ă vorbim: Care pre tot
sufletul îl ş ş îl ă ş îl ă ş fearelor asemenea pre om îl ă în vremea pornireI
ş a ă ei, mai vârtos pre cel ce este lesne ă ş repede pornit ă dânsa. Patima aceasta,
mai ales cu mândriea ă ă ş ş ă ş ş ă ă face, ă ce s-ar ă cu apa
cea rea a mândriei, copaciul acest dieavolesc al ă ă (Evr. 12.15) 87 ă al ţ ş al
mâniei, ă ce ş ş ş ş mult rod al ă ă de legI aduce; Ş ş ă ă face zidirea
ă ş în suflet, având ă ş putere pIe temeliea mândrieI. Deci ă ş copaciul acesta
al ă ă patima zic a ă ă a ţ ş a mâniei a ă usca întru tine, ş ă ă de rod a ă face,
ca viind ă Duhului, ă tae pre el ş în foc ă arunce, ă Evanghelicescul glas, ş ă ţ ă
ă cu ă ă ş ă ş casa aceasta a ă ă pre care vicleanul o ş ă
în suflet, totdeauna adunând ca ş pietre felurI de pricinI, binecuvântate sau nebinecuvântate, prin
lucrurile materiei sau prin graiuri, ă zidire a ă ă ţ în cugete ş în suflet, ă ş întemeere
dedesupt puind pre cugetele mândriei; deci ă ş ă se ă ă ş ă se sape casa aceasta,
ă aibi smereniea Domnului ă în inima ta; Cine fiind, ş ce s-a ă pentru noi? Ş din ce fel de
ă ţ a luminii Dumnezeirei cei descoperite, ă ă ţ celor de sus, ş în ceruri ă ă
de ă firea cea ă a Îngerilor, a Arhanghelilor, a Scaunelor, a Domnilor, a ă
a ă a Heruvimilor, a Serafimilor, ş a tuturor ă gânditoare. Puteri, ale ă
numele n-au ajuns la noi, ă zicerea ApostoluluI; ş în ce fel de adânc al smerenieI ş pentru
cea ă ă ă s-a pogorât la noI? ă toate ă ă celor ce ş întru
întunerec ş în umbra ţ ş prin ă lUI Adam, ţ ne ă ş prin lucrarea patimi lor de
la ă ş ă ţ eram.
Deci întru una ca aceasta robie cu cumplire fiind noi ţ ţ ş ă ă ţ ţ de cea ă ă ş
ă moarte, nu s-au ş ă a ă ă cea ă ă ş ă ă ci smerindu-se pre
sine, ş luând ă pre omul cel osândit, supt patimile necinstirei, ş ale ă ş ale ă ş
ă ă toate asemenea ă s-a ă ă de ă ă ă de patimile necinstirei.
Pentru ă pIe ă cele aduse asupra omului, de ă ă pentru ş ă ă
de ă pre toate le-a priimit ă ca: Moartea, osteneala, foamea, setea, ş unele ca acestea;
ă ceea ce noi suntem, ca ă ne ă ceea ce este "Cuvântul trup s-a ă (Ioan 1.14) xx ca
trupul ă se ă cuvânt. Bogat fiind, a ă ă pentru noi, ca nOI cu ă ă Lui ă ne ă ţ
(2Cor.8.9) 89. ă ă pentru iubirea de oameni cea ă ca cu ă fapta cea ă
ă ne ă ă Lui. Pentru ă ă ce a venit Hristos cu ă omul cel nou, dupâ chip ş ă
ă prin darul ş prin puterea Srantului Duh ă ş întru ă dragostei cei ă ş
ajungând, care scoate ă pre ă care nu mai poate a fi supt ă pentru ă dragostea nici
ă nu cade" (1 Cor. 13.8) 90. Pentru ă ă ş Evanghelistul Ioan "Dumnezeu dragoste este,
ş cel ce petrece în dragoste, în Dumnezeu petrece" (1 Ioan 4.16) 91. ă ş s-au învrednicit
R7 Epistola ă Evrei a Sfântului Apostol Pavel, 12, 15: "Veghind cu luare aminte ca nimeni ă nu ă ă lipsit de
harul lui Dumnezeu ş ca nu cumva, ă vreo ă de ă ă ă ă tulbure, ş prin ea ţ ă se ă
"Sfânta Evanghelie ă Ioan, 1, 14: Ş Cuvântul S-a ă trup ş S-a ă ă ş între noi ş am ă slava Lui,
slava ca a ă din ă plin de har ş de ă
'9 A doua ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 8, 9: ă ş ţ harul Domnului nostru Iisus
Hri,stos, ă el, bogat fiind pentru voi a ă ă ca voi cu ă ă Lui ă ă ă ţ ţ
90 Intâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 13, 8: "Dragostea nu cade ă Cât despre
proorociri - se vor ţ darul limbilor va înceta; ş ţ se va ş
9' Întâia ă ă a Sfântului Apostol Ioan, 4, 16: Ş noi am cunoscut ş am crezut iubirea, pe care
Dumnezeu o are ă noi. Dumnezeu este iubire ş cel ce ă in iubire ă în Dumnezeu ş Dumnezeu
ă întru el".
Prea dorituluI fiu Nicolae 141
Apostolii, ş ţ cei ce asemenea cu ş au deprins fapta ă ş ă ş s-aii pus înaintea
Domnului pre sine; ş cu dorire ă ş în ă ţ lor, lui Hristos aii urmat.
Deci ă totdeauna pre cea atâta de mare smerenie, pre care pentru dragostea cea pentru noi, cu
ă ă iubire de oameni o a priimit ă ş Domnul, o vei socoti, ă ă ă ş lui Dumnezeii
Cuvântul în mitras', priimirea ă ş a omului, ş din femee, cea din parte ş a vrâstei
cei ş necinstirele, ă ă ă batjocurile, ă ă ă scuipirele, luoarea în râs,
luoarea în ă hlamida cea ş cununa cea de spini, ă cea asupra Lui, a boerilor
strigare, a celor ă ă de lege jidovi, ş de un neam fiind Lui" ia-l, ia-l, ă ş pre El" (Ioan
19.15) 92, crucea, piroanele, ţ ă cea cu ţ ş cu fiere, punerea în priveala limbilor, luoarea
în râs a celor ce trecea ş zicea: "de ş Tu Fiul lui Dumnezeii, pogoarâ-te depre cruce, ş vom crede
întru Tine" (Mat. 27.42) 93. Ş celelalte ă care pentru noi a ă ă moartea, îngroparea
în mormânt cea de trei zile, în iad pogorârea. Apoi ale patimi lor roduri: ă Învierea din ţ
ă a iadului, ş a ţ a sufletelor cele ce cu Domnul ă s-au adunat, ă ţ la Ceruri,
ş cea de-a dreapta ă cinstea ş slava cea mai presus de ă ă ş ă
ş decât tot numele cel numit (Efes.1.2 1 ) 94 închinarea de la ţ Îngerii, ă celui din ţ
pentru pricina patimilor, ă glasul Apostolului, carele ă ş "Aceasta ă se ţ ă ă întru voi,
care ş întru Hristos Iisus. Carele în chipul lui Dumnezeii fiind, nu ă s-a socotit a fi întocmai cu
Dumnezeii, ci pre sine s-a ş chip de rob luând. Ş cu chipul aflându-se ca omul, smeritu-s-aii
pre sine, ă ă ă la moarte, ă moartea cruce!. Pentru aceea ş Dumnezeii pre El
l-aii prea ă ţ ş i-aii ă Lui nume, carele este mai presus decât tot numele. ă întru numele lui
Iisus Hristos tot genunchiul ă se plece, al celor ş ş al celor ă ş ş al celor dedesupt,
ş (Filip.2.5-11) 95. ă pricinele celor mai înainte zise, ă dreptatea lui Dumnezeu, în ce fel de
ă ş ă ţ pre Dumnezeiescul om l-a ă ţ
Drept aceea ă cu dragoste ş cu ş ă cu neuitare pre pomenirele acestea, le vei ă în
inima ta, nu te va ă pre tine patima ă ă ţ ş a mâniei. Pentru ă temeliiele patimii
mândri ei, deasupra ş prin smereniea lui Hristos carea o ş ă zidirea ă ă a
mâniei, a ţ ş a scârbei, cu lesnire ş de sine ă ă Pentru ă care ă ă ş
ă ă are în minte totdeauna pre cea atâta de mare a unuia ă Dumnezeire, pentru noi
smerindu-se, ş pre pomenirea cea ă ă a patimilor celor mai înainte zise, nu se va înfrânge, nu
se va umili, ş nu se va smeri? Aii nu ă ş ş ă ş ă la ţ oamenii de voe, ă
ă se va face? Ş ş smerindu-se ş înfrângându-se sufletul, spre smereniea lui Hristos
privind, ce fel de mânie va putea ă ă ă pre acesta? Ce fel de ţ Sau ce fel de ă ă
• mitra. mit re, ă al capului de ă ă sau ă uneori bogat omamentat, pUl1at mai ales de
arhierei În timpul slujbei religioase. Din sI. ş ngr. mitra 2. uter din ngr. mitra .
• , Sfânta Evanghelie ă Ioan, 19, 15: "Deci au strigat aceia: Ia-L, Ia-L! ă ş Pilat le-a zis: ă
ă pe ă vostru? Arhiereii au ă Nu avem ă decât pe Cezarul".
9' Sfânta Evanghelie ă Matei, 27, 42: "Pe ţ i-a mântuit, iar pc Sine nu poate ă Se ă ă este
regele lui Israel, ă Se coboare acum de pe cruce, ş vom crede În EI".
94 Epistola ă Efeseni a Sfântului Apostol Pavel, 1, 21: "Mai presus decât ă ă ş ă ş puterea
ş domnia ş decât tot numele ce se ş nu numai În veacul acesta, ci ş în cel viitor".
9; Epistola ă Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, 2, 5-11:
"5. Gândul acesta ă fie în voi care era ş în Hristos Iisus,
6. Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ş a fi EI Întocmai cu Dumnezeu.
7. Ci S-a ş pe Sine, chip de rob luând, ă asemenea oamenilor, ş la ă ţ ş aflându-Se ca un om,
8. S-a smerit pe Sine, ă ă ă la moarte, ş ă moarte de cruce.
9. Pentru aceea, ş Dumnezeu L-a ă ţ ş I-a ă Lui nume, care este mai presus de orice nume;
10. Ca Întru numele lui Iisus tot genunchiul ă se plece, al celor ş ş al celor ş ş al celor de
dedesubt.
Il. Ş ă ă ă ă limba câ Domnul este Iisus Hristos, întru slava lui ă
142 SFÂNTUL MARCU PUSTNICUL
ă ă Ci precum ă pare, uitarea acestor ă folositoare, ş ă de ţ ă ă ă ş
sora ş ă ş cea acestora ă ş de un ă ş ţ cele mai grele ş mai
din ă patimi ale sufletului, cele cu anevoe aflate ş cu anevoe îndreptate, ş cumplita ne iubire de
cercare acoperind ş întunecând pre suflet, pre celelalte patimi ale ă ă ţ a lucra ş a ă încuiba într-însul
fac; precum: netemerea ş negrija celor mai bune, pricinuind întrare ş lucrare, ş ă patimi cu
ă ă ş cu lesnire dându-i. Pentru ă acoperindu-se sufletul sub uitarea cea întru tot rea, ş sub
ă cea ă ş sub ş ţ care este maica ş ă tuturor ă ă ţ de
ş din cele ă sau gândi te, sau auzite cu lesnire ă ă mintea cea ă ş ă
precum de va vedea ţ ă ă ă ă ă ş cu ă ă ş ş de aceia
pomenirele primind cu întâmpinare ş cu îndulcire, pre lucrul cel ă sau auzit, sau ă prin
Închipuirea gândurilor ş a cugetului celui ă ă icoane ă Ş întru acest fel ă
pre mintea cea ă ă ş ă ş ă ă prin lucrare duhurilor celor ş Pentru ă de aceea, ş
trupul de va fi gras, sau întinerit, sau mai umejos, cu unele ca acestea pomeniri, cu îndemnare
ă ă prin ă ă pre ale sale, ă poftire ş Sau uneori în somn uri, sau
la ă ă ţ lucrându-o, ă ă ş Întru cele ce se ă cu muerea nu s-a ă ă ş iar intreg
ţ ş feciorelnic ş curat de la ţ socotindu-se, sau ş ă de Sfânt având, ă inaintea
Celui ce ş cele ascunse, spurcat a fi acesta, ş curvar, ş prea curvar ă ă ş cu dreptate În
ziua aceea ă ş de nu va plânge, ş de nu se va tângui, ş cu postiri ş cu privigheri ş cu
neîncetate ă ş trupul, ş mintea cu Sfintele aduceri aminte, ş cu ă Cuvântului
lui Dumnezeu, ă ă ş Îndreptându-o, ă ă ţ ă de nu va aduce lui Dumnezeu,
Înaintea ă a gândit sau a ă cele rele. Pentru ă nemincinos este Viul glas cel ce a zis: "Iar Eu
ă ă tot cel ce ă la muere, spre a o pofti pre ea, ă au prea curvit cu ea întru inima sa"
(Mat.5.28) 96. Pentru aceasta de folos este celor mai tineri, mal ales, ca nicidecum de este cu ţ ă
a nu ă vedea ş a vorbi cu mueri, ă ş Sfinte a fi ă socotesc; iar de este cu ţ ă a ă
deosebi ş ă de oameni a petrece, prin aceasta mai ş îi va fi ă ş mai luminos va ţ pre
a sa înainte sporire; Mai ales ă cu de-adin sul ia aminte de sine, ş cu ţ ă ă ş cu ţ ă
ă ă a apei, ş cu multa privighere întru ă având petrecere a ă nevoi; ş cu ş
ş cu ţ ă ţ a ă afla, ş ă a petrece, ş sârguindu-se a ă ă ţ de la ş Pentru
ă ă este cea ă ş cea de ş ă ş cea ă ă ş cu cel ţ
a ă celui Duhovnicesc ă ţ pentru ă cu alte chipurI ale ă uniI ca
ş ă perd. Pentru ă multe sunt ş ş ă ă ţ ş cursele ascunse, ş feluri de ţ ale
ă ş pretutindenea s-au înfipt. Pentru aceasta de este cu ţ ă ă a umbla, ă
adesea a veni, ă ă ă ţ cei ă ai faptelor celor ş a ă sârgui ş a ă nevoi. ă
ă ş nu are ş sfetnic al ş ţ cei ă pentru ă ş ă ş pentru pruncimea
a vrâstei cei gânditoare, ă cu cel ce are, ă ă ă nu ă întru întunerec, nu ă
ş în curse ş în ţ ş în fiarele cele gândite nu cade, care întru întunerec ă pasc, ş pre cei
ce ă într-însul, ă ă de ă cel gânditor al Dumnezeului cuvânt, îl ă ş îl ă
Deci ă ş fiul meu, ş lumineI cei gânditoare ş al ş ş ţ ă
a-l ş ca ă ţ ă ă de poticnire în noaptea cea prea ă a veacului acestuia, ş de la Domnul
ş ă ă se îndrepteze, ca ă ş foarte calea Evangheliei, ă Prorocesul cuvânt (Ps. 118.133) 97,
ă întru ţ ă ă a petrece, a poruncilor celor mal ă ş ale EvanghelieI, ş patimilor
Domnului prin dorire ş ă a te face ă ş ă ţ ş ş minunat, ş ă a chipului
celui Duhovnicesc, netrebuindu-i ă ă sau ţ ă ci ă ă ş a
9(, Sfânta Evanghelie ă Matei, 5, 28: "Eu ă ă spun ă ă oricine se ă la femeie, poftind-o, a Ş ă ş
adulter cu ea În inima lui" .
• 7 Psalmii, 118, 133: ş mei ă ă cuvântul ă ş ă nu ă ă ă nici o ă ă
Prea doritului fiu Nicolae 143
ţ ă ţ ş a gândului luoare aminte trebuindu-I, prin lucrarea fricei ş a dragostei lUI DumnezeU
ă ajutorindu-se. Prin care ă veI putea a birui cu lesnire pre pâlcul ă ş ă
Fericitul David, carele pre un ş din cel de alt neam, l-au ucis prin ţ ă ş prin ă cea
spre Dumnezeu ş pre zecile de miI ale ă ş cu lesnire cu al ă norod, le-au (ucis) biruit. Iar
pricina cuvântului nostru, vede pre cel trei ş puternici ş tari celor de alt neam, pre care ă
ă ş ă puterea gânditului Olofern celui împrotivitor. Cari surpându-se ş omorându-se, cu
lesnire de aceea întru ucidere va ă ă puterea duhurilor celor viclene. Ş sunt cel ce se socotesc
ai vicleanului tari trei ş cel ă mal înainte ş ş ţ maica tuturor ă ă ţ Uitarea,
sora ş ş ă ă ş ă ş ă ceea ce ţ sufletului pre haina ş
acoperemântul cel întunecat al norului celui negru, care pre ă le ş ş le ă ş
ş ă acestora dându-Ie, ş pre ă cea ă ă ă ş ă în sufletul cel prea
ş o ă Pentru ă de la ă ş de la uitare ş de la ş ţ ă ă ă ş ă ă
de desupt întemeerile celorlalte patimi; ă ă una alteia este, ş una ă ă de alta nu poate
a ă ă ş ă ă ale ă ş tari puteri, ş cei puternici ai vicleanuluI boeri; prin care ă
oastea duhurilor ş ă întoarce ş ă ă ş ş ă le poate a le ă ş ă ă de care
nu se pot ă cele mai înainte zise.
Deci ă ş a ţ ţ ă asupra patimilor, ş a birui cu lesnire pre ă celor gânditori a
celor de alt neam prin ă ş prin ajutorul lui Dumnezeu, întru ţ viind, ş întru adânc uri le
inimei tale intrând, ă pre ş trei ai dieavoluluI tari ş pre uitare zic, pre ă ş pre
ş ţ ă pre întemeerea celor gânditorI ai celor de alt neam, prin care celelalte patimi ale ă ă ţ
purtându-se, împrejur ă ş ţ ş ă ă în inimele iubitorilor de ţ ş în
sufletele celor ţ Ş prin ă luoare aminte, ş cu a ţ ă ş cu ajutorul cel de
sus, aflând pre cele ş altora, ş pre cele ce nici ă socotesc a fi, dar mai ă rele fiind
decât altele, prin armele ă ţ cel împrotivitoare, ale pomenirei cel bune zic, a ceea ce este pricina
tuturor ă ă ţ ş ale ş ţ cei luminate, prin care ă ş ş sufletul, ş
de la ş pre întunerecul ş ţ ş ale osârdiei cel prea bune, care ă ş ă mântuire,
ş ş pre suflet. Pre aceste arme ale faptei bune, ă întru puterea ă Duh, prin
ă ă ş ă cu vitejie ş cu ă ă ţ vei birui pre cei ai celor gânditori treI ş
ai celor de un neam, ce mal înainte s-au zis. Prin cea prea ă ă a lui Dumnezeu pomenire, câte
sunt ă câte sunt cinstite, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte de ă ă de este vreo
ă ă ş de este vreo ă (Filip. 4.8) 9\ totdeauna cugetându-le, ş de la ţ pre
uitarea cea întru tot rea; Iar prin cea ă ş ă ş ţ ă pre cea ă ş ţ ă
ş ă stingându-o; iar prin cea prea cu ă ă ş prea ă osârdie, izgonind pre ă
ceea ce ă ă de Dumnezeu ă în suflet pre ă cea ă ă ă Iar pre aceste fapte
bune, nu numai din cea ă înainte voire, ci din puterea lui Dumnezeu, ş din ajutorul Duhului STant,
cu ă luoare aminte, ş cu ă ş ş vei putea a te trezvi, ş a te ă de cei tari,
ca mai înainte s-au zis trei ş ai vicleanului.
Pentru ă prin a ş ţ cei ă a pomenirei de Cuvântul lui Dumnezeu, ş a osârdiei
. cei bune Iacându-se ă prin darul cel ă în sufletul cel ce se ş ş cu de-adinsul
. ă ă ş ă ă ă ş în el unna ă ş a ş ţ ş a ă ş întru ţ ă ă
întoarce; Darul de aceea ă ţ întru dânsul: Întru Hristos Iisus Domnul
nostru. A ă Slava, ş ă este,
În vecii vecilor AMIN.
98 Epistola ă Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 8: "Mai departe, ţ câte sunt ă câte sunt de
cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice virtute ş orice
ă la acestea ă ă fie gândul".
ă cuvântare
despre Cuviosul lsihie lerusalimneanul
PREA CUVIOSUL ă nostm, Isihie, Preotul Bisericel Iemsalimului, a fost ă in Iemsalim, ş
in tinerii ă ani, a fost ucenic ă Grigorie Bogoslovul, ă a ă ţ ă a petrecut ţ ă ă
în pustiele Palestinei. La anul 412, a fost hirotonisit Preot, de Patriarhul Iemsalimului. ă cu priimirea
ţ a fost numit ş predicator, pre carele istoriile ş îl ă ca pre unul din ţ ă EI
a înflorit pre vremea ă ă ţ lui Teodosie cel mic, sporind în cuvântul ă ţ ă ş s-a ă ş pe la aniI
433. Din multele lui scrieri, un cuvânt' au pus ai cea, ă ţ în 203 capete, ca cel mal trebuincios, ş mai mult
decât altele folositor; pentru noii ă ş pentru trezvire, luoare aminte ş ă inimei. Despre care ş
criticul F otie, zice în cet. 198, pag. 267, ă capetele lui, cuprind ş ţ trebuincioase, celor de se nevoesc
pentm dobândirea ă ă ţ Cerurilor, mai mult decât în alte ă ţ Au ele ş ă precum se vede, ş tot
ce este de ţ ă ă ţ celor ce se ostenesc în ţ cea ă Pomenirea lui ă ă ş ş de
ă ă în ă brânzei, cu ă ceata ţ ă ţ
• Cu ţ de text, scriere.
Ale Prea Cuviosului ă nostru:
Isihie, Preotul Ierusalimului,
ă Teodul
Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor, pentru trezvire,
ş ă cu ş
în capete 203
1. TREZVIREA este ş ş ă care de ţ cele ă ş ş de
cuvinte, ş de lucrurile cele viclene, cu totul ş pre om, cu ajutorul lUI Dumnezeu, ş cu cea
de-a pururea osârdie ă ă Ş ş ţ ă ă ă a necuprinsuluI Dumnezeu ă ş dupre
cât este cu ţ ă ă ş deslegare prin ascuns a tainelor celor ş ş ascunse. Este ş
ă ă de ă porunca lui Dumnezeu, a nouluI ş a vechiului ş ă ş ă ă de tot
binele veacului viitor. Ş aceasta este cu ă ă ţ ă inimii, carea ş pentru ă ş
ţ el, sau mal ă a zice, pentru neluoarea aminte ş lenevirea ă Între ă ă
foarte rar ă ă ă Pre care o ş Hristos ă ţ cel ţ cu inima, ă ş
vor vedea pre Dumnezeii" (Mat. 5.8) 1. Deci una ca aceasta fiind, cu mult ţ ă ă ă Trezvirea
în om ă ă face lui ă ţ de ţ cea ă ş ă ă lui Dumnezeii, ş suire
a vedereI, ş pre cele trei ă ţ ale sufletului, drept a le pomi ne ţ ă pre noi, ş ţ cu ă
a le ă ş cele patru ă ă ţ ă întru ă ş el, în toate zilele le ş
2. Marele Moisi, puitorul de lege, ş mai vârtos Duhul ă ă ă ş ă ţ a,
ş cuprinderea ş facerea de ă ţ a uniea ca ş fapte bune, ş ă ţ pre noi cum ă
cade a o începe pre aceasta ş a o ă ş "ia aminte de sine zic'e, ă nu fie graiu ascuns în inima ta
ă ă de lege" (2 Lege, 15.9). Graiu ascuns, pre cea ă ş ă ă numind, a ă
lucru viclean, ce se ş de Dumnezeii, pre care ă ş ă o ă ă ţ ceea ce se
aduce în ă de la vicleanul; ă îi ş ă gândurile noastre ă ă ce s-ar fi ivit ţ
ş cu ă ă cu dânsa.
3. Trezvirea este cale a ă fapta ă ş a porunciI lUI Dumnezeii, care ş ş a inimeI ă
ă ş ş ă ă de ă ă ş ă a ţ este aceasta.
4, Nu vede lumina soarelui cel ce s-a ă orb; ş nici cel ce ă ă ş ă ă de trezvire,
nu vede din destul razele Dumnezeescului Dar celui de sus, ş nici se va slobozi de lucrurile, ş
cuvintele, ş cugetele cele viclene ş urâte lui Dumnezeii; carele Întru ş lui nu prin chip slobod
va trece boeriI Tartarului.
5. Luoarea aminte a inimei, este ş cea ă despre tot gândul, întru care pre
Hristos Iisus pre Fiul lui Dumnezeu, ş Dumnezeii, nelipsit numai pre Dânsul ă ş chemându-I,
1 Sjanta Evanghelie ă Matei, 5, 8: ţ cei ţ cu inima, ă aceia vor vedea pe Dumnezeu". Citat identic
cu ă versiune a Filocaliei.
146 SFÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
ş cu ă ă ţ ă cu EI împrotiva ă ş ă ş ş singur LUI ă ă ş
Celui ce are putere a erta ă ş suflet, des ă ţ pre Iisus prin chemare ă pre
singur cel ce ş tainele inimilor, ş despre ţ oameniI în tot chipul ispitindu-se ş ascunde
ţ ei ş ţ cea ă ca nu cumva vicleanul ş ă pre ă ă o ă
ş pre buna lucrare ă o ă ă ă
6. Trezvirea este înfigere ă a gândului, ş stare a lUI în ş inimei; carele vede ş aude
pre furi' ă pre gânduri le cele ce vin, ce ă ă ş ce fac ş Ş carele este chipul
cel ă ş ă de la draci, ş ă ş pre sine Ş cu ă a ş pre minte? Pentru ă
acestea cu sârguire lucrându-se, iscusul ă celui gânditor, foarte cu ă ş ţ ă ni-I ă
ă ă voim.
7. Frica cea ă ă ă ă de la Dumnezeu, ş ă cele pedepsitoare ale
ispitelor, ş a ş pre desimea luorii aminte cei statornice, în partea cea ă a omuluI,
celui ce se ş a astupa izvorul gândurilor celor rele ş al lucrurilor. Pentru aceasta ş ă ă
ş ispitele cele ş de la Dumnezeu, spre îndreptarea ţ noastre ă trimit, ş mar vârtos
celuI ce a gustat odihna bunuluI acestuia, ş ă ş Iar desimea'* ş pre deprindere, ş
aceasta ă oarecare desime a trezvirei, ă aceasta pre încet ş pre vederea ă în ce
fel este, ă care o ş ă cea ă a lui Iisus ş statorniciea cea ă ă
ş dulce ş ă a ţ carea din Iisus ă ă ş
S . Stând ş chemând mintea pre Hristos asupra ă ş ă ă Dânsul, ca
oarecare feare ă fiind de câini ţ cu ă ă ţ stând împrotiva lor, ş ascunzându-se
întru oarecare ă ă face). De departe gânditor pre cele gânditoare pândirl ale dracilor
înainte ă ş pentru ă des ă ă lui Iisus ă ă de pace împrotiva lor, petrece
ă de ş .
. 1. 9. De ş ş ţ s-au dat ţ în ţ a sta înainte, ş a te vedea, ă ş a vedea: ş ceea ce
ă Iar de nu, ş ş vei luoa. (Psalm 5.3-4) 2.
10. ă ă ă ă este, iar ă ş ă trezvirei, ş a ş ă ş a
ş cel întru adâncul sufletuluI, ş adânc al vederilor celor minunate ş ă ş al smereniei
ă ş al ă ţ ş al dragostei: trezvirea ce a ă ş ş ă lui Iisus
Hristos ce ă de gânduri, este. Ş aceasta cu strâmtorime, ş des, ş totdeauna ş cu durere, ş a nu
ne ă ş ă ă a ni ă ă ă o facem.
1 1 . "Nu tot cel ce ÎmI ă ş Doamne, Doamne, va intra zice, Întru ă ă ţ Cerurilor, ci cela
ce face voea ă meu" (Mat.7.21) J. ă voea ă ă aceasta este: "CeI ce ţ pre
Domnul, ţ cele rele" (Ps.96.1 1) 4. Deci ă cu ă lUI Iisus Hristos ă urâm ş
gânduri le cele viclene, ş ă am ă voea lui Dumnezeu ă
12. ă ş ă a ă fapta ă ş a doua chemare a neamuluI omenesc din ă cea
de demult, ă nostru întrupându-se, ne-au pus ă înainte, ă pre cea a Sa în
trup Întru tot prea ă ţ Ş ă cu toate ă ă ţ care ne-au ă ă ă botez
suindu-se la pustie, ă cu postul a Început lupta cea gânditoare cu dieavolul, ca la un om
prost apropiindu-se la Dânsu. Ş prin chipul ţ asupra lui, ne-au ă ţ ă ş pre noi
• furi, ţ tâlhari, apare ş în Biblia de la 1688. Din lat.jiu;jllris .
•• desime, ş de a fi des, compact sau îndesat. DEX, ed. cit., p. 287.
2 Psalmii, 5, 3-4: ţ vei auzi glasul meu; ţ voi sta înaintea Ta ş ă vei vedea. ă Tu ş
Dumnezeu, Care nu ş ă ă nici nu va locui ă Tine cel ce ş
1 Sfânta Evanghelie ă Matei 7, 21: "Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în ă ă ţ cerurilor,
ci cel ce face voia ă Meu Celui din ceruri".
4 Psalmii, 96, II: "Cel ce ţ pe Domnul, ţ ă Domnul ă ş sufletele ş Lui; din mâna
ă ă îi va ă pe el".
203 de capete ă Tcodul. Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor
pentru trezvire ş ă cu ş 147
slugile cele netrebnice, cum ă cuvine a lucra ă duhurile ş lor. ă în smerenie, ş
în post, ş în ă ş trezvire; Cel ce nu avea ţ ă de unele ca acestea ca un Dumnezeu, ş
Dumnezeul Dumnezeilor.
13. Iar câte sunt chipurile trezvireI ă cum eu cunosc, cu ă a ă ţ pre minte dupre
ţ de gândurile cele ă ş ă a le Însemna ţ prin zicere ş ş ă ş ă nu
m-am lenevit. Pentru ă nu am socotit, întru povestirele ă în cuvântul acesta, a ascunde
folosul prin zicen, ş mal vârtos de la cel mai ş ă tu Fiule Timofteiii, zice, ia aminte celor ce
ş (l Tim.4.13) 5.
14. Deci un chip al trezvireI este: ca des a cerceta ă ă asupreala. Pentru ă cu
ţ ă este Satanii ă ă de ă gânduri a zidi, ş a le ă ţ spre ş ă
15. Iar altul: a avea inima cu adâncime totdeauna ă ş ş despre tot gândul, ş a ă ruga.
16. Altul: ca pre Domnul Iisus Hristos des a-l ruga spre ajutor, cu smerenie.
I 7. Iar alt chip: ca pre pomenirea ţ nelipsit a o avea în suflet.
1 S. Toate aceste lucruri bune iubitule, ca un portar opresc pre gânduri le cele vicJene; iar a privi
spre Cer, ş spre ă ş nimic a socoti cum este lucrat ă cu altele, Dumnezeii dând graiii,
întru alt loc, mai ă ş voiu descoperi.
19. ă spre ţ pricinele patimi lor ă ş întru vedeniile cele ş ne vom
îndeletnici, ş nu întru dânsele vom petrece, aceasta ă avându-o lucru, lesne ă ş ă
patimile· trupului ne abatem, nimic alt rod de acolo agonisind, ă ă numai întunecarea ă ş a
ţ ş abatere spre cele materiealnice.
2 O. ă cuvine celui ce se ş ă în ş ă a vremiI, aceste patru
ă a le avea: smerenie, luoare aminte ă ş ă ă re ş ă Ş smerenie,
ă pentru ă spre draciI cei mândri, împrotivnicii smereniei, îl este lupta luI; ş pentru ca
ajutorul lUI Hristos în mâna inimei ă ă pentru ă ş Domnul, pre cei mândri. Iar luare
aminte, ca pururea ă ă pre inima sa nici un gând a avea, ă ca când bun s-ar ă Iar
ă cuvântare, ca când în ă ar ş pre cel ce a venit, ă cu ţ ă cuvinteze
vicleanului ş voi ii ă cuvânt, zice, celor ce ă ă ă pre mine" (Ps.118.42) 0. "Au nu lui
Dumnezeii se va supune sutletul meu" (Ps.61.1) 7 • Iar ă ca ă împrotiva cuvântare,
ă dintru adâncurile inimeI ă strige lUI Hristos cu suspin ă ş atuncea ş cela ce se
ş va vedea pre ă ş risipindu-se sau gonindu-se, de Sfântul ş închinatul Nume al lui
Iisus ca praful de vânt. sau ca fumullipsind, ă cu ă luI.
21. Cela ce nu are ă ă de gânduri, ă nu are la ă Iar ă ă
pre cea ce de-a pururea ă ă întru cele ă ascunsuri ale sufletului; ca prin chemarea
lui Iisus Hristos, ă cel ce ă întru ascuns ă se ă ş ă se ă
22. Pentru ă dator ş tu ă prin iute ş ă vedere a ţ a vedea ă ca ă
ş pre cei ce ă Ş cunoscându-i, ă prin ă cuvântare a zdrumica capul ş
Ş ă cu aceasta, cu suspin ă strigI ă Domnul ş vei luoa atuncea iscus al ş
sprijinell ceii ă ş atuncea vezI luminat îndreptarea inimei.
23. Precum cel ce ţ ă în ă ş ă ă Într-Însa, ş de se va întâmpla ă stea împrejurul
multora, vede ă ţ sa în ce fel este, ă vede ş pre ale altora, ale celor ce se ă întru acea
ă ş cele ce cu ă luoarea aminte ă ă În inima sa, vede ă Într-însa starea luI, ă
vede ş ţ cele negre ale arapilor celor gândi ton.
5 Epistola rntâia ă nl1lotei a Sfântului Apostol Pavel, 4, 13: ă voi veni eu. ia aminte la citit, la indemnat,
la ă ţ ă ă
" Psalmii. 118,42: Ş voi ă cuvânt celor ce ă ă ă ă am ă ă în cuvintele Tale."
7 ldem. 61, 1: "Oare nu lui Dumnezeu se va supune sufletul meu? ă de la EI este mântuirea mea".
SFÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
24. ă a birui minte pre ă cea ă ă prin sine ă nu poate, ş nici ă
aceasta ă ă ă ă Pentru ă ă ş viclenii fiind, ş a ă birui ă ă ţ ă despre ă
parte prin ş ă împedicându-te pre tine. Iar prin chemarea Numelui Iisus Hristos a sta ş
a te ş ă pre tine, nici un minut nu vor suferi.
25. ă ă nu te asemeni ă Israilul cel de demult ş vei fi dat ş tu ă lor celor
gândi ton. Pentru ă acela de la Dumnezeul tuturor slobozit fiind din Eghipet, ajutor s-au scornit
ş pre Idolul cel ă
26. ă Idol ă vei ţ prin mintea ă cea ă care ă ă ă
ă lui Iisus Hristos împrotiva duhurilor ş lesne le ş pre acelea, ş cu ş ţ ă
ş ş ă ş pre puterile cele ă ş ă ale ă ş Iar când spre sine
ş ar ă ă cade ă ă ă ş ă ă ă asemenea porumbulul. ă ce
ă ş cel ce ă ă ş spre Domnul: "Ajutorul meu ş scutitorul meu este; spre dânsul a
ă ă inima mea, ş mai ajutorat, ş a înflorit trupul meu" (Ps. 27.9,10) 8. Ş "cine ă de Domnul
ă va scula cu mine.asupra celor ce viclenesc, sau cine va sta ă cu mine asupra celor ce
ă ă ă de lege?" (Ps.93.16) 9. ă cugete? Ş cel ce ă ă ă ş spre sine, iar nu
spre Dumnezeii, acela cade cu ă ă
27. Chip ş ă a ş inimiI, ă ş a duce lupta precum se cuvine, ă ţ fie ţ
iubite,jivina cea ă paianjenul, iar de nu, nu ă precum se cuvine al ş cu mintea. Ş acela
ă mici ş ă iar tu ă de asemenea cu ş ostenindu-te, nu vei înceta
omorând prunci ş de-a pururea. Pentru care ucidere, ferici-te-veI de Duhul Sfânt prin
David (Ps.136.9) JO.
28. Precum nu este cu ţ ă marea cea ş întru ă a ă ă în mijlocul stelelor, ş
precum nu este cu ţ ă umblând omul pre ă a nu ă ă acestea; ş cu
ţ ă este a ă ţ pre inima ă de ţ le cele ă ş ş a goni pre ă ş cei
gânditori dintr-Însa ă ă de deasa chemare a Numelui lui Iisus Hristos.
29. ă cu ă ţ ş cu pomenirea ţ ş cu ă de sine, ş cu ă
cuvântare, ş cu chemarea lUI Iisus Hristos vei face totdeauna petrecerile În inima ta, ş pre cea
ă cale ş ă ă de bucurie, ş ă a cugetuluI, în toate zilele cu armele acestea vei
ă ă cu trezvire; întru vedenii Sfinte ale ţ vei veni, ş te veI lumina cu vederile tainelor
celor adânci de la Hristos, la carele vistieriele ţ ş ale ş ţ sunt ascunse (Col. 2.
3 ş 19) II. Întru carele ş ă plinirea Dumnezeirei ş Pentru ă veI ţ de la Iisus,
cum ă Duhul Sfânt a ă în sufletul ă de la carele mintea omuluI ă ă a vedea (2Cor.
3.18) 12 cu ţ ă ă ă "nimenea zice, ă ş pre Domnul Iisus ă ă numaI Duhul
Sfânt" (1 Cor.12.3) 13, ă carele ă prin ă pre cel ce se ă
'Psalmii, 27, 9-10: "Domnul este ajutorul ş ă ă meu, în EI a ă ă inima mea ş mi-a ajutat. Ş a
înflorit trupul meu ş de ă mea ÎI voi ă pe El."
, Idem, 93, 16: "Cine se va ridica cu mine împotriva celor ce viclenesc ş cine va sta ă cu mine împotriva
celor ce ă ă ă
10 Idem. 136, 9: "Fericit este cel ce va apuca ş va lovi pruncii ă de ă
11 Epistola ă Coloseni a Sfântului Apostol Pavel, 2, 3 ş 19:
"3. !ntru care sunt ascunse toate vistieriile ţ ş ale ş ţ
19. In loc ă se ţ ă strâns de capul de la care trupul tot, - prin încheieturi ş ă îndestulându-se ş
întocmindu-se -, ş în ş lui Dumnezeu."
12 A doua ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 3, 18: "Iar noi ţ privind ca în ă cu ţ
ă slava Domnului, ne prefacem, în ş chip din ă în ă ca de la Duhul Domnului".
" Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 12,3: '''De aceea, ă fac cunoscut ă precum nimeni,
ă în Duhul lui Dumnezeu, nu zice: Anatema fie Iisus! - tot ş nimeni nu poate ă ă Domn este Iisus, -
decât în Duhul ă
203 de capete ă TeoduI. Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor
pentru trezvire ş ă cu ş 149
3 O. Dar ă ş aceasta a ş iubitorul de ă ţ ă ă Cum ă pizmuitoriI draci, uneori ascund ş
strâng din noi ă cel gânditor, pizmuindu-ne nou ţ pentru folosul cel din ă ş
pentru ş ţ ş suirea cea ă Dumnezeu; ş întru negrijire aflându-ne noi, de ă ă
mintea ă ş ă o ă ă ş ca pre ş neluotori aminte cu cugetul ă ş ă ne lucreze. Pentru
ă scopos este lor necurmat, ş nevoindu-se ă grijesc, ca nicIdecum a ne ă pre noi ă aducem
pre ă întru luoarea aminte, ş ă ţ ce se ă în suflet din luoarea aminte. Ci ă noi
atuncea cu pomenirea Domnului nostru Iisus Hristos ă ne întindem întru vederi ş ş
ă ă ş ă Întoarce la minte numaI cu sfatul ca ş ă zic, a-I ş Domnului, ş cu smerenie
ă toate ă le facem.
31 . Petrecând în chinovie " suntem datori cu alegerea cea de ă voe ş ă a inimei, a
ne ă ă voia ă înaintea ţ ş a fi prin ş chip cu ajutorul lui Dumnezeu,
oarecare voitori cu cea de ş alegere. Întru toate acestea, ni ă cuvine a ne iscusi, ca ă nu ne
ă cu mâniea, ş a nu ă ţ ă ş ş ş ă ale mâniei; pentru ă altfel
în ceasul luptei ş ne vom ă ne ă ţ ă voia ă singurI de sine
de nu o vom ă de obiceiu ă ă ă asupra acelora, care ă ispitesc a o ă ori în ce chip. Ş
pentru aceasta mâniea ce s-a ă ă ă cu ă ă planul luptei, care cu mare
ă abia l-ai putut a-l agonisi. ş mânia este ă ă ă ea ă ş ă împrotiva
ă ş cugete, le ă ş le ă ă ş iar ă se va înferbânta împrotiva oamenilor, ă
întru noi cugetele cele bune. În ş chip mânia precum se vede, se face ă a tot felul de
cugete, bune, sau rele. Mânia ne este ă ă ă de la Dumnezeu ca o ă ă ş ă ă ş este
ş de o vom ţ bine; iar de vom începe a lucra ă se face ă ă ă
ă am ă ş pre câini repezându-se cu ţ ă asupra lupilor, ş din marea lor pornire a
rupt ş din oi.
32. ş ă cade a fugi de ă ă ca de veninul aspidei, ş a ne abate de la vorbirele
ă cele multe, ca de la ş ş puii ă De la acestea care pot foarte degrab a ne pune
Întru uitarea cea ă ş a ă celui ă ş a pogorî pre suflet dintru bucuria cea
ă care e ă din ă ţ inimei. Pentru ă se ş blestemata de uitare, ă
aminte, precum apa foculuI, ş ă ei, tare sunt în tot ceasul. ă ă din uitare în lenevire
venim, iar dintru lenevire, întru ă ş pofte necuvioase trecem. Ş ş ă ş ne Întoarcem
Înapoi, în ce chip câinele ă a sa ă (2Pet.2.22) 14. ă fugim dar de ă ă ca de
veninul ţ Iar pre ă ă cea rea a ă ş pre cele dintr-însa, le ă strejuirea ţ
cea foarte cu de-adinsul, ş chemarea cea foarte ă a DomnuluI Iisus Hristos. Pentru ă ă ă de
El nu putem face nimic" (Ioan 15.5) 15.
33. Nu ne poate, nici este cu ţ ă cu ş ş a face ş în sân a-I purta; nici pre trup
prin feluri de chipuri a-I momi, ş a-I veseli, ş a-I iubi ă de cele trebuincioase ş de cele de nevoe:
ş ă cu aceste a ă griji ş pentru ă cea ă Pentru ă acela ă are fire a ă
pre cela ce îl ă ş iar ă a spurca cu poftele pre cela ce îl ş Când trupul întru ceva
ş ş prin ă ă ă se ă ă cu biciul ă ă de ţ ca un rob fugar, plin de ţ Ca ă
ă ă este asupra lui ă (minte) ş ă nu ă prin cârciume. ă nu fie ă
de ă ş nestricatul, tina cea ă ă ş robul ş întunecatul. ă la ş ă nu te
ă ă ş la trupul ă ă voea trupuluI zice, ă ă ş este la Dumnezeu, ă ă legei lui
• ă ă În care ă ă au ţ ă În comun. Din sI. kinovija. DEX, ed.cit., p. 170.
14 A doua ă ă a Sfântului APOSIOI Petru, 2, 22: "Cu ei s-a întâmplat ă din ă
Câinele se întoarce la ă ă lui ş porcul ă la noroiul mocirlei lui".
15 Sfânta Evanghelie dupâ Ioan, 15, 5: "Eu sunt ţ voi ţ ă ţ Cel ce ă În Mine Eu în cI. acela
aduce ă ă ă ă ă Mine IlU ţ fnec nimic".
150 SFÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
Dumnezeii nu se supune" (Rom.8.7) 16. Ş "trupul ş împrotiva Duhului" (GaI.5.17) Ş "cei
ce ţ în trup a ă lui Dumnezeii nu pot" (Rom. 8.8,9) IX.
34. Lucrul priceperei este pururea a pomi pre partea cea ţ ă spre împleticirea luptei cei
ă ş spre ă de sine; Iar al ţ a pomi pre cea ă ă trezvire
cu de-adinsuL ş ă vedere ă Iar al ă ţ a îndrepta pre cea poftitoare (parte)
spre ă ş spre Dumnezeii; Iar al ă ă ţ pre cele cinci ţ a le ocârmui ş a le ţ ca nu
printr-însele ă spurce pre omul nostru cel ă carele este inima, ş cel din ă carele este
trupul.
35. "Preste Israil mare este ţ lui" preste mintea care vede ţ ă lui
Dumnezeii, precât este cu ţ ă ş puterea lUI în nori" (Ps.67.36) 19, în sufletele cele cu vederi
ă care privesc la ţ ă la cela ce ş de-a drepta cea ă ă ş le
ă pre dânsele, ca un soare pre norI ş ţ ca razele Sale ă iubite le are.
36. ă ă unul, zice, va perde ă mare" (EcI.9.18) 20 ş ă ă mintea. ă ă ş
ă ş ă cele ă ă de moarte, care sunt scrise în capul cest mai Înainte.
37. Nu suntem decât Samson mai puternici, nici decât Solomon mai ţ ţ nici decât
Dumnezeescul David mai ă nici decât Petru Verhovnicul mal mult pre Dumnezeii iubindu-1.
Deci ă nu ne ă ă spre ş pentru ă zice scriptura "Cela ce se ă ă ş spre sine, va
ă ă ă
38. ă ne deprindem de la Hristos smerit a ţ ă ş de la David a ne ă ş de la Petru a
ă ă pentru cele ce ni ă ă ă dar ă nu ne ă ă ca Samson, ş ca Iuda, ş
ca Solomon cel foarte prea ţ
39. Pentru ă dieavolul ă ca Leul, ă ă pre cine ă ţ ă ă cu puterile
sale (1 Petr.5.8) 21; Drept aceea, cu totulluoare aminte a inimiI, trezvirea, ă cuvântarea ş
ă ă Hristos Iisus. Dumnezeul nostru, ă nu Înceteze ă Întru noi. Pentru ă
mai bun ajutor decât Iisus nu vei afla Întru ă ţ ta. ă ă ş Domnul singur ş ca un
Dumnezeii, ş ş ş ş pândirele dracilor.
4 O. Deci suf1etul cu ă ă ă ă ă ă întru Hristos ş ă roage pre Dânsul, ş nicidecum
ă se ă pentru ă nici se ă singur: ci ă cu ş ă Iisus Hristos cu
Ziditorul tuturor celor ce sunt ă ă de trupuri ş În trupuri ă al celor ă ş ă
41 . ă precum ploaea, pre cât mai ă pre ă ă ă pre atâta ş pre ă îl
inmoaie; ş ş Numele cel Slant a DomnuluI nostru Iisus Htistos de la noi chemandu-se ă de
gânduri, întrucât mai des pre acesta chemându-l noI, moaie ă umplându-I de bucurie ş veselie.
42. ă bine este ş aceasta celor ţ a-I ş Cum ă pre ă ş cei ă ţ ş ă ă de
trup, ş voitorl de rele, a chinui ţ ţ ş ţ ş ş ş ţ în lupte, dintru anii cei de la
Adam, ă ş în cei de acum, nOI ş ş cei ce ă spre ă nici printr-un chip altul este
cu ţ ă a-I birui pre ş ă ă numaI prin trezvirea ţ cea de-a pururea ă ş prin
16 Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 8, 7: ă ţ ă este ă ă ş împotriva lui
Dumnezeu, ă nu se supune legii lui Dumnezeu, ă nici nu se poate".
17 Epistola ă Galateni a Sfântului Apostol Pavel, 5, 17: ă tlUpul ş împotriva Duhului, iar Duhul
împotriva trupului; ă acestea se împotrivesc unul altuia, ca ă nu ţ cele ce ţ voi".
" Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 8, 8-9: "Iar cei ce sunt în carne nu pot ă ă lui Dumnezeu.
Dar voi nu ţ în carne, ci în Duh. ă Duhul lui Dumnezeu ş În voi. Iar ă cineva nu an; DuhullUl
Hristos, acela nu este al Lui".
19 Psalmii, 67, 35: ţ ă lui Dumnezeu! [srael ă ţ Lui ş puterea Lui În nori".
20 Eccleslastul, 9, 18: "Înlelepciunea este mal de ţ decât annele de ă dar o ă ş ă ş mult bine".
21 Întâia ă ă a Sfântului Apostol Petru, 5, 8: ţ treji, ţ Potrivnicul vostru,
diavolul, ă ă ca un leu, ă pe cine ă ă
203 de capete ă Teodul. Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor
pentru trezvire ş ă cu ş 151
chemarea lui Iisus Hristos. Dumnezeului ş ă ă nostru. Ş celor ţ în ă lui
Iisus, îndemnare spre a cerca cel bun, aceasta ă fie, iar celor ţ fapta ş ispitirea, ş odihna
binelui, prea ă îndemnare ş ă ţ ă le este.
43 . Precum copi luI cel mic, ă ş ă ă de ă ă pre oarecarele ă ă de ă din
ă ş ş ă ş ş ă ă ă de ă ş ş sufletul nostru,
prost oarecarele ş bun fiind, în acest felti de la Prea bunul ă ă zidit fiind, ă ş cu
asuprelele cele ă ale dieavoluluI, ş ş ă ă ca la un bun la cel mal ă (ca o
ţ ă la ă puilor eI) ş ş ă gânduri le cu ă ă ş asuprelL De s-ar
Întâmpla ţ ă de muere ă sau altceva ce de la poruncile lui Dumnezeu este oprit cu totul, ş
ca cum ă ă ş cu dânsele ce se cuvine a ş ş ca spre lucrare a aduce pre cea ă ă luI
ţ ă ş atuncea spre ă ă viind, la lucrul de aceia aduce pre nelegiuirea cea
ă ă lui în cuget, spre a sa ă
44. Acesta e ş ş vicleanuluL ş cu ă ţ acestea ă ş pre tot sufletul. Ş pentru
aceasta nu este ă ă de primejdie mai înainte de mult iscus, al ă ţ gândurile a le ă
ă intre în inima ă mai vârtos întru început, de vreme ce ă sufletul nostru ă ă întru
asuprelele cele ă ş ş ă ş ş ă lor: Ci ă cade numai a ţ ă pre acesta, ş
ă a le ă din ă ă ş ă Iar când va ă mintea întru minunatul acesta lucru
ă vreme, se va iscusi ş va ţ ă ş întru deprindere ă a ă se va face, a le
ţ ă pre acestea ă ă de uitare, ş precum zice Prorocul ă ă ea cu lesnire a prinde pre
vulpele cele mici" (Cân.C,2.1S) 22. Atuncea cu ş ţ ă a le ă pre ele ă intre ă ş ă
cu Hristos a ă lupta cu dânsele, ş a le mustra ş a le surpa.
45. Precum nu este cu ţ ă prin un singur canal, foc ş ă ă a trece, ş este cu ţ ă
în ă ă a intra, ă nu va bate mai ă în ş inimei prin ă asupreleI cel viclene.
46. Este ă ă A doua, împreunarea, ă amestecate ă gândurile noastre
cu cele ale dracilor celor vicleni; A treia, ă ă cum ă cuvine a fi între ă '
gânduri le care ă ă cu ă Iar a patra, este fapta cea ţ ă ă Deci ă
va lua aminte mintea trezvindu-se, ş prin ă cuvântare, ş prin chemarea DomnuluI Iisus va
izgoni pre ă din ă ă ă ă celelalte ale acestora ă ă Pentru
ă minte ă ă trup fiind vicleanul, întru astfel nu poate a ş pre suflet, ă ă numaI prin ă ş
prin gânduri. Ş pentru ă ă David zice "în ţ am ucis" (Ps,lOO, l O) 23 Iar Marele
Moisi pentru ă ă zice: "nu te veI ă ă cu ş ş 24.
47. Minte cu minte, ă spre lucrare ă ş cea ă ă cu a ă Ş pentru
aceasta ţ ă este în ş ă dintru adâncurile sufletuluI a striga ă Domnul, ca
ă ă pre mintea cea ă ă ă ţ ă le dea ca un iubitor de oamenI ţ noastre
ceiI neputincioase,
48. Chip ă ş fie ţ ş inimeI, cel ce ţ ă ş într-însa ă ş ş atuncea veI
vedea în ă gânditor scriindu-se ş cele rele ş cele bune.
49. ş pururea nicI un gând a avea în inima ta, nici necuvântat nici bine cuvântat, pentru
ca ş cu lesnire ă ş pre cel de ă ţ ă pre fiiI cel ă ă ţ al Eghiptenilor.
50. Cât e de ă ş ă ş prea dulce, ş ă ş ă ş cu vedere
ă ş ţ ă ă Trezvirea, de tine Hristoase Dumnezeule bine ă ţ
ş de ş ă mintea ă întru ă smerenie ă ă Pentru ă ş întinde ă
22 Cântarea ă 2, 15: ţ vulpile, ţ puii lor, ele ne ă viile, ă via ă e acum în floare".
H Psalm ii, 100,10: "În ţ voi judeca pe ţ ă ă ş ă ca ă nimicesc din cetatea Domnului pe
ţ cei ce ă ă ă
24 ş 23, 32: ă nu ă ţ ş ă nu ţ ă cu ei, nici cu dumnezeii lor",
152 SFÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
la Mare ş ă la adânc ţ vedereI sale. ş ă la râurile tainelor celor dulcI ş ş
odraslele, ş ă prea cu ţ pre mintea cea ă de ă vreme, prin ă ă de ă ă
gândurilor duhurilor celor vic1ene, ş de ţ ă trupuluI cea ă ş ă care e moartea.
51 . Trezvirea ă ă ă ă lui Iacov, pre a ă vârf ş Dumnezeu, ş pre dânsa ă
Îngerii. Pentru ă ă ă din nOI tot ă ă ă ş multa cuvântare, ă c1evetirele, ş tot
ă relelor celor ţ ă pentru aceasta nicI cât de ţ a ă lipsi de ţ el.
52. Pre aceasta ţ cu sârdie ă o trecem, Ş în vederile ş prin cuget curat ă
cu Hristos Iisus zburând, ă ş ă vederea ă noastre ş a ţ cei mal ă Ca prin
pomenirea ă noastre, zdrobindu-ne ş smerindu-ne, nesmuls ă avem din nOI ajutorul
DomnuluI nostru Iisus Hristos în ă cel ă Pentru ă Iipsindu-ne de ajutorul lUI Iisus
prin mândrie, sau prin iubirea de sine, sau prin ş ă ne-am lipsit ş de ă ţ inimeI,
prin care Dumnezeu cunoscut ă face omuluI, ă ă ă ţ ă (Mat.S.8) 25. Pentru ă cea mal
ă ai cel de a doua este ă
53. Mintea nelenevindu-se de lucrarea sa cea ă ă cu celelalte ă ă ţ ce va afla din
lucrarea strejuirel cei de-a pururea, ş pre cele cinci ţ ale trupului ă de relele cele din
ă le va ă Pentru ă ă ă ţ ş trezvireI sale cu totul luând aminte ă ş întru ţ ă
cele bune a ă ă voind, nu sufere a ă ă fura de gândurile cele materiealnice ş ş care
de la ţ ă aduc el, ci cunoscând ă lor, ă el mal de multe ori le ă pre dânsele.
54. PetrecI în cuget, ş nu te vei osteni întru ispite; iar de acolo ş ă pre cele ce ţ vin ă
55. Precum pre cel bolnavI cu stomahul îl ş pelinul cel amar, ş pre cel cu ă ă
îl ş relele ă
5 (;. ă nu ş rele a ă nu voi nicI ă a face; pentru ă ş ea, aceea netrecut îl ă
ă ă cine ce ă ă ş aceasta va ş secera. Când nOI de ă voe cele rele ă ă ă
împrotiva voil ă cele scârbicioase; a ne minuna suntem datorI de ă ţ lUI Dumnezeu.
57. ă ş mintea prin acestea trei patimI: prin iubirea de argint, ă prin ă
ş ă ş prin iubirea de ţ
58. ş ţ ş ţ cele ă ă cu firea ă pentru alt nimic, ă ă
numaI pentru acelea s-au tâmpit.
59. ţ mâniea, ă uciderile, ş tot ă ă al relelor, pentru acelea între
oamenI foarte s-au ă
(; O. Cela ce nu ş ă nicI ă a crede poate. Pentru ă ş ţ ă fire
înainte merge de ţ ă ă cele zise prin ă nu numaI ă le ţ s-au zis, ci ca ş ă
le facem (ni s-au poruncit).
(; 1 • ă începem dar lucrul, pentru ca ş cu urmare sporind înainte, vom afla, ă nu numaI
ă cea spre Dumnezeu, ci ş ţ ă ă ă ş ş ţ cea mai ă ş ă
ispitelor, ş ă darurilor, ş ă din ă ş ă ş ă dau ş
prin ă Ş nu numaI acestea, ci ş ă a necazurilor celor ce vin ă ş ă ă
a aproapelui, ş ş ţ ă a legeI cei ş ş aflarea ă ţ lUI Dumnezeu, ş venirea
DuhuluI Sfânt ş darea vistierilor celor ş ş toate cele ce s-au ă ă Dumnezeu a da
oamenilor celor ş ş aicea, ş în veacul cel ce va ă fie. Ş într-un cuvânt, cu ţ ă este
a ă ă sufletul ă chipul lUI Dumnezeu, de nu prin darul lUI Dumnezeu ş prin ţ ă omul
ă cu ă ă cugetare, ş cu ă ă ă va petrece în ă
(; 2. Mare bine este cu ă precum din iscus am luoat, des a chema pre Domnul Iisus,
asupra ă celor gânditorl, celuI ce ş a ă ţ inima sa. Ş vezI cum e unit cuvântul cel
ă de la mine din iscus, cu ă din scripturI: ă ş zice, Israile a chema Numele
2; Sfânta Evanghelie ă Matei, 5, 8: ţ cei ţ cu inima, ă aceia vor vedea pe Dumnezeu".
203 de capete ă Teodul. Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor
pentru trezvire ş ă cu ş 153
Domnului Dumnezeului ă (Amos, 4.12) 26. Ş Apostolul "nelipsit ă ţ (l So1.5.17) 27. Ş
ş Domnul nostru zice "nu ţ ă ă de mine nimic a face". "Cel ce petrece întru mine, ş Eu
întru dânsul, acesta aduce ă ă Ş ă ş "De nu ar petrece cineva întru mine, s-au aruncat
ă ca ţ (Ioan. 15 .5) 2R. Deci mare bine este ă ş ă ă a tuturor ă ă ţ ca
ceea ce ă ţ ă ş pre ă întru care Dumnezeu ă ă ş
63. Lucrul smeriteI ţ de vreme ă ă ă de ă ţ este a fi, ş ă ş de Dumnezeu,
este ş cheltuitor în scurt al tuturor ă ă ţ celor noi, ş care ă ă de Dumnezeu; Pentru aceasta
cu anevoe ă ş Ş cu lesnire vei afla poate întru un om, ale multora fapte bune osebite
ă iar ă întru el miros al smereniei de abea vei afla. Ş pentru aceasta ţ ă este de
ă trezvire ş ţ ă ca ă ş ă ă vistierie. ă ă pentru aceasta ş pre dieavolul,
necurat îl ă ş scriptura, de vreme ce lucrul acesta al smerite! ţ din început l-a ă
ş mândriea a iubit, pentru aceasta ş duh necurat în toate scripturele ă ş De vreme ce care
ă ţ ă poate a lucra cel ă ă de trup cu totul ş nemateriealnic? Ce fel era dintru început,
ş acum Satana ca necurat ă se ă Bine ă este ă pentru mândrie s-au chemat necul'atul;
ş din Înger curat ş luminat, spurcat ş necurat s-au ă Pentru ă necurat e înaintea Domnului, tot
cel înalt cu inima, (Pi1.16.6) ă ă ă ă ă e mândriea" (Sirah 10.13) )0. Pentru
ă ş mândrul Farson ă "Pre Dumnezeul ă nu-l ş ş pre Israil nu-l voi trimite" ş 5.2) 31.
64. Ş sunt multe ă ţ cele ce pot pre bun dar al smerit ei ă a mijloci ă
ă nu ne vom lenevi de mântuirea ă Pomenirea ă ă cu lucrul, cu cuvântul ş
cu gândul, ş altele mal multe ne ă ă spre smerita cugetare, prin vedere adunându-se. ă
ş smerenie ă ă ş aceasta: ca cineva ă celor de aproape în ş zi în
minte ă le ă ş ă ă le ă cu ale sale pre ale acelora. Ş ş ă
mintea prostimea sa, ş cât ş de ă ş ţ ă ş ş ă pre sine omul ă se
ă ş nu om, ci câine oarecarele, ca cel ă decât ţ oameniI cel depre ă întru
toate, ş este mal pre ă
65. Zice gura lui Hristos Iisus, stâlpul BisericeI, Marele ă Vasilie, mare bine este spre a
nu ă ă ş în ziua cea viitoare Întru acelea a nu ă ca ă împlinirea zilei, a supune ă ţ
ş ţ pre noi ş ş pre ale noastre toate, ce ă am ş ş ce drept am lucrat. Aceasta ş
Iov ă ş pentru sine, cât ş pentru fiiI ă ă ă ispitele de cuvintele cele în ş care zi, în tot
ceasul ne ă
66. Ş altul ă ş dintru cel ţ ţ întru cele ş a zis ă roadei e floarea,
ş ă a cel ă ţ e înfrânarea". Ş aceasta cu ă ă ş ă ă priimind înfrânarea,
precum ă ţ ţ ă ş ă ziua ceasurilor celor 12, întru ă ţ ă petrecem. Pentru ă
ş ă ă cu ş ă a o stinge ş a o ş vom putea cu ajutorul lui Dumnezeu.
De vreme ce ă e petrecerea cea ă ă ţ ă prin care se ă ă ă ţ Cerurilor.
67. Cale spre ş ţ ă este ă ş smereniea, ă ă de care nimenea va vedea pre Domnul.
2(, Amos, 4, 12: "Drept aceea, ă ţ voi face, Israele - ş cu de-adinsul ţ voi face aceasta' ă ş Israele
- ă te ş cu Dumnezeul ă
27 Cartea ţ lui Solomon, 5, 17. ţ ă ă
2' Sfânta Evanghelie ă Ioan, 15, 5: "Eu sunt ţ voi ţ ă ţ Cel ce ă în Mine ş Eu în el, acela
aduce ă ă ă ă ă Mine nu ţ face nimic".
2Y Pildele lui Solomon, 16, 5: ă lumea ţ ă este urâciune înaintea Domnului; ă ea nu va ă
ă .
,,, Cartea ţ lui Iisus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul), 10, 13: "începutul ă este trufia, ş cel care
ă ş în ea este ca ş când i-ar ploua urâciune".
li ş 5, 2: "Faraon ă a zis: Cine este acela Domnul ca ă ascult glasul ş ă dau drumul fiilor lui Israel? Nu-L
cunosc pe Domnul ş nu voi da drumul lui Israel".
SFÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
6 S. Cela ce nelipsit ş face petrecerile împrejurul celor din ă întreg ţ ş nu numai,
ci ş vede, ş de Dumnezeu ă ş ă ă Ş aceasta este ceea ce ă ş Apostolul "cu
Duhul ţ ş pofta trupului nu o ă ş ţ (GaI.S.16) 32.
69. Cela ce nu ş a ă ă pre calea cea ă nu face grijire de ţ le cele
ă ş ci ă îndeletnicirea împrejurul trupului are, ş sau cu Pântecele ă ă ş ş
ă ă face, ş ă ă ş ş ă mânie, ş ş de ă ş de aicea ş ă
mintea; sau ţ ă ă ă de ă ă ş ş ş ş ş ă cugetul.
7 O. Cela ce de lucrurile cele ş s-au ă ă de muere, de bani ş de celelalte, pre
omul cel din ă l-a Tacut ă ă dar nu ă ş pre cel ă Iar cel ce de ţ le cele
ă ş ale acestora (s-au ă pre omul cel ă care este mintea; ş acesta este ă
ă ă Ş pre cel din ă om, ă cu lesnire cineva îl face ă ă numai de va vrea; iar a face
ă ă pre omul cel ă nu este ţ ă ţ ă
71. Oare cine este în neamul acesta, carele ă ş s-a slobozit de ţ le cele ă ş
ş s-au învrednicit de curata ş nematerialnica ă totdeauna, ceea ce este semn al ă ă
celui ă -
72. Multe patimI sunt ascunse în sufletele noastre, ş atuncea ă ă când pricinele ă ă
73. Nu ă îndeletnicirea pentru trup ă o aib'î, ci ă ă ş lui ă ţ ă ţ ă ş pre
ă mintea ta spre cele ă o abate. Pentru ă ţ cea ă spre ţ este
folositoare, ă blagocestiea spre toate este folositoare" (1 Timofteiu 4.8) ".
7 4. Pentru nelucrarea patimilo\', mândriea ă ş sau pricinele ă sau dracii cu ş
ă
75. Smereniea ş reaua ă de tot ă ş pre om, una ă pre patimile
sufletuluI, ă ă pre ale trupuluI ă Pentru aceasta ă ş Domnul ţ cei ţ
cu inima, ă aceea vor vedea pre Dumnezeu" (Mat.5.8) 34. ÎI ă pre Dânsul singur ş vistieriele cele
ce sunt întru El, când prin dragoste ş prin înfrânare ă ă ţ ă pre sine; ş atâta mai mult, pre cât
ă ţ o vor întinde.
76_ Strej uire a cuvintelor celor pentru ă fapta ă ă ţ este; precum de demult
strejarullui David, ă împrejur a inimii o ă mai înainte (2Imp.18. 24) 35.
77. Precum ţ pre cel ce ă ă ă ne ă ă ă ş ş cu mintea ţ
7 S. Precum cel ce a ă inima pomului, pre tot l-a uscat; ş ş la inima omului ţ De
aceasta ă cade a luoa aminte, de vreme ce furii nu sunt ă ă de lucru.
79. Domnul vrând a ă pre ă porunca ă ă punerea de fij * oamenilor ă ă
prin sângele ă zice "Când toate ţ face cele poruncite ă ţ ă robi netrebnicI suntem,
ă ce am fost datori a face am ă (Luc.17.10) 30. Pentru aceasta nu ă a lucrurilor este
ă ă ţ Cerurilor, ci dar al ă ce s-au ă slugilor celor credincioase. Nu ş cere robul
ca pre o ă slobozirea, ci ţ ş ca un datornic, ş ă dar o ş
80. Hristos a murit pentru ă noastre ă scripturi, ş celor ce slujesc lui bine, slobozeniea
le ă ş Pentru ă zice "Bine ă ă ş ă preste ţ ai fost credincios, preste
" Epistola ă Galateni a Sfântului Apostol Pavel, 5, 16: "Zic dar: În Duhul ă ţ ş ă nu ţ pofta trupului".
13 Epistola Întâia ă Timotei a Sfântului Apostol Pavel, 4, 8: ă deprinderea ă la ţ ş dar
dreapta ţ ă spre toate este de folos, având ă ă ţ ţ de acum ş a celei ce va ă ă
H Sfânta Evanghelie ă Matei, 5, 8: ţ cei ţ cu inima, ă aceia vor vedea pe Dumnezeu".
" A doua Carte a Regilor, 18,24: "David ş atunci Între cele ă ţ iar straja se suise pe ş ţ
pe zid, ş ş ochii, a ă pe cel ce venea ş a strigat ş a zis ă rege: ă un om vine În ă
* punerea de fii, Înfierea, apare ş În Biblia de la 16R8.
li· Sfânta Evanghelie ă Luca. 17, 10: ş ş voi. când ţ face toate cele poruncite ă ă ţ Suntem
slugi netrebnice, pentru ă am ă ceea ce eram datori ă facem".
203 de capete ă Teodul. Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor
pentru trezvire ş ă cu ş
------------------------------------------------
155
multe te voi ii pune, ă întru bucuriea Domnului ă (Mat.25.21) 37. ă nu ă ă ă
este cel ce se ă de ă ş ţ ci cel ce crede prin ascultare lui Hristos celui ce a poruncit.
81. Cela ce pre ă ş pre cele poruncite face; Iar ş saii neascultând, ă
ca pre ale sale pre cele ce îi vin ă Iubitor de ă ţ ă ă fiind, ă ş iubitor de ă
pentru ă ş ţ cea ă ţ ă pre om.
82. Ispitele cele ce se ă ă cu ş prin ă ne ţ ă pre noi a fi
iubitori de ă
83. ă este ă lumina stelei cea împrejurul ei; Iar a cinstitorului de Dumnezeu, ş a
celui Ce se teme de Dumnezeii, ă îi este prostimea ş smereniea. De vreme ce nici un semn
altul de ş ţ ă ş de ă are a fi din fire Ucenicilor lui Hristos precum ţ cea
ă ş chipul cel prostatic. Ş aceasta pretutindenea o ă cele Patru Evanghelii. Iar cel ce nu
este ş ă nu cu smerenie ţ ş cade din partea celui ce s-a smerit pre sine de ă voe
ă la cruce ş moarte, ş care e ă ă ş pui tor de Lege al ş porunci.
84. "Cei ce ţ zice, ţ la ă (lsa. 55.1) 3X. Iar cei ce ş ţ de Dumnezeii,
ţ spre ă ţ cugetului. ă cel ce Înalt prin ă ă trebue ş ă ă
ş ă sale a ă pentru ă nimenea e mai înalt, decât cel smerit. Pentru ă precum nefiind
lumina de ţ ă neguroase sunt toate ş întunecate, ş ş smerita cugetare nefiind de ţ ă toate
sârguirele noastre cele ă Dumnezeii, ş sunt ş zadarnice.
85. ă ş a tot cuvântul auzi: de Dumnezeu teme-te, ş poruncile lui le ă ş (Ec1.12.13) 39,
ş gânditor ş ţ Pentru ă ă gânditor veI sili pre sine spre acestea a le ă de ţ ori
vei avea ţ ă de ostenelele cele ţ spre acestea. ă zice David "ca ă fac voia Ta
Dumnezeul meii am voit, ş Legea Ta În mijlocul pânteceluI meu" (Ps.39.11) 40.
86. ă nu în mijlocul pântecelui, ă în mijlocul inimel ar face omul voia ş Legea lUI Dumnezeu,
nici din ă poate cu lesnire a o face aceasta. Ş va ă ă Dwnnezeu, cela ce nu ă ş ş
ă ă de ă ă Tale'a le ş nu voesc" (Iov 21.14) 41: Cu ă pentru lipsirea ş
ă ă cel ce se ă ă ş ş nu e neadeverit, ci ş ă îndestul se va face Întru cele ş
87. Pentru ă precum sarea cea ţ ă ş pre pâine ş ş pre toate bucatele, ş neputrede pre
oarecare le face, ă din ă ş ă ă la ă vreme le ă ş ş pre ă ţ o
ă ş ş ş pentru ă ţ de ţ cea gânditoare ş de minunata lucrare în ă ţ
Pentru ă ş înDumnezeit, ş pre omul cel din ă ş pre cel ă ş pre ţ ci unea
gândurilor celor viclene o ş ş ă pre noi ne ă ş întru cele bune ă fapte bune).
88. Din ă '. multe gânduri; iar dintru acestea, vicleana ă cea ţ Ş cela ce cu
IISUS pre cea ă ă o stinge, de celelalte a ă ş Cll ş ţ ă ă ş Cll
ţ ă se va ă ţ prin care va afla pre Dumnezeu, cel ce este pretutindenea; ş Întru acesta
oglinda ţ ă ă ă ă totdeauna, ă ă sti ci ei cei curate, ş a soarelui
celui ţ Ş atuncea ă ş mintea, ca ceea ce a ajuns la margenea celor dorite, despre toate
celelalte oarecare videnii ce este întru sine .
.17 Sfânta Evanghelie ă Matei, 25, 21: "Zis-a lui ă Bine, ă ă ş ă peste ţ ai fost
ă peste multe te voi pune; ă întru bucuria domnului ă
1R Isaia, 55. 1: "Cei ce ţ ţ ţ la ă ş cei care nu ţ argint, ţ de ă ţ ş ţ
ţ ş ă ţ ă ă de argint ş ă ă ţ vin ş ă .
• 1" Ecclesiastul, 12, 13: ă pe scurt; tot ceea ce ai auzit, aceasta este: Teme-te de Dumnezeu ş ă ş poruncile
Lui! Acesta este lucru cuvenit ă om" .
• 11 Psalm ii, 39, Il: "În capul ă ţ este scris despre mine. Ca ă fac voia Ta, Dumnezeul meu, am voit ş legea Ta
ă inimii mele".
41 Cartea lui Iov, 21,14: Ş tocmai ei ziceau lui Dumnezeu: «În ă de la noi! Nu vrem deloc ă ş ă Tale!»" .
• ă forma ă ş veche de la asuprire, prigonire, chinuire, oprimare, DEX, ed. cit., p. 67.
156 SFÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
89. De vreme ce tot gândul prin ă ş ă ţ lucruri ă în ă atuncea
lumina Dumnezeirei cea ă o ă pre minte, când cu totul ar fi ă despre toate
chipurile cele ţ ş ă dintru acelea s-ar face. De vreme ce ă aceea, ă
Iipsirea tuturor ţ ă ş ţ cei curate.
90. Precât cugetuluI ă ş îl iai aminte, dupre atâta cu dorire ă te vei ruga lui Iisus.
Ş precât ă ş pre cuget cu negrijire îl cercetezi, dupre atâta ş de Iisus te vei ă Ş precum
cea mai ă ă ş pre ă cugetului Îl ă ş ş a ă abate de la trezvire ş de la
ă cea dulce a lui Iisus, a Întuneca pre aceasta are fire cu totul cea de a doua; Întrucât a fi
din fire lucrul întru acest fel precum am zis, ş întru altfel nu este. Ş aceasta, cu iscusul o vei pricepe
prin lucrul ispitirei; De vreme ce nu are fire ă ş mal vârtos una ca aceasta ă ă de
ă ş ă lucrare, ă ă numai prin iscus a ă ă ţ
91 . Cu dor oarecarele ă plin de ţ ă ş de bucurie, a chema des pre Iisus ă este
a fi ă in imeI plin de bucurie ş de ş dintru cea ă ş ă luoare aminte. Iar ă ş
a ă ă ţ inima, ă este Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu ş Dumnezeu, pricina ş ă ă
tuturor celor bune. Pentru ă zice "Eu sunt Domnul Dumnezeu cel ce fac pace" (1 Corint, 14.33) 42.
92. Facerile de bine priimind sufletul ş îndulcindu-se de la Iisus cu ş bucurie ş dragoste, prin
ă ă ă de bine îi ă ă ş ţ ă ş chemându-I cu bucurie pre Cel ce îl ă
pre dânsul, ş în mijlocul lui gânditor ă pre Dânsul, ă ă duhurilor ş
93. Ş au privit, zice David, ochiul meu cel gânditor, întru ă ş mei cel gânditorI, ş întru
cei ce se ă ă ş viclenesc, va auzi urechea mea" (Ps. 91.11) 43. Ş ă ă ă ă ş
am ă de la Dumnezeu întru mine Iacându-se (Ps. 90.3) 44. ă ă ş nefiind în
ă întru cea ă fire ă mintea, gata fiind a ă pomi spre ă vederea cea ă
ă ş de Dumnezeu ă
94. Deci ş precum am zis, au fire a fi, una alteia ă ă ş trezvirea ş ă
lui Iisus. Pentru ă cea ă ş luare aminte a ă cei dese, iar ă ă ş a
trezvireI cei ă ş în minte, ş a luorii aminte e pricina.
95. Prea bun ă ţ ş al trupuluI ş al sufletului, e pomenirea ţ cea ă Ş aceea
pre cele din mijloc toate trecându-Ie cu vederea, pre ea pururea a o vedea înainte, ş pre ş patul
întru carele ă de moarte vom ă ă ţ cu trupu!. ş
96. Nu este cu ţ ă ţ somn a priimi, cel ce ş de-a pururi a petrece ă Pentru
ă nevoe este din ă una, sau a ă ş a peri, de fapte bune desgolindu-se, sau totdeauna
întrarmat • a sta cu mintea; pentru ă ş ă ş ă pururea ă cu întrarmarea sa.
97. ă face ş ş ă în mintea ă din deasa pomenire a DomnuluI
nostru, ş din chemarea lui cea ă de nu ne-am lenevi despre ă cea ă ă Hristos cea
în minte, ş despre trezvire ă ş despre lucrul cel ă ş tor care ă face prin stare. Ci cu ă
lucrul acesta pururea ş de asemenea l-am avea ă ş cu aprinderea inimei strigând, ca ă luom
pe Prea Sfântul nume a lui Iisus în mijloc. Pentru ă desimea ş întru ă ş Întru ă este ă
a deprinderii; ă ea ca o fire de ai cea ă ş Ş întru una ca ă ş mintea Iacându-se,
ă pre ă precum câinele cel Laconicesc pre epuri În ş Pentru ă ş ş mintea pre
gândul cel viclean îl ă ş acela ă ca ă mânânce, iar ea pentru ca ă strice.
42 Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 14, 33: "Pentru ă Dumnezeu nu este al neorânduielii,
ci al ă
43 Psalmii, 91, II: Ş a privit ochiul meu ă ă ş mei ş pe cei vicleni, ce se ă împotriva mea, îi va auzi
urechea mea".
44 Idem, 90, 3: ă El te va ă din cursa ă ş de cuvântul ă
• Întrarmat ş Îl1lrarmare, ă veche ş ă înarmat, înamlare de la ă
203 de capete ă Teodul. Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor
pentru trezvire ş ă cu ş 157
98. Când ş de câte ori se ă a ă ţ întru noi gândurile cele viclene, chemarea Domnului
nostru Iisus Hristos ă o punem în mijlocul acestora; ş vom vedea pre acestea ă ca fumul în ă
risipindu-se, precum iscusul a ă ţ Ş mintea ă ă atuncea ă ş ă o începem pre deasa
luoare aminte ş chemarea. Ş de câte ori din ă aceasta am ă ş ă facem.
99. Pentru ă precum nu este cu ţ ă gol în ă a intra, sau a înota noian mare cu ă ă
sau a ţ ă ă a ă ş cu ţ ă este ă ă de smerenie, ş ă ă de ă cea ă ă
Hristos pre ă cel gânditor ascund a-l deprinde, ş cu ş ş pe acestea a le goni ş a le ă
100. Marele prea ă David zice ă mea ă tine voiu ă ă Domnul
ă Întrucât a ă ă Întru noi ţ ş cei din ă dintru care se nasc toate faptele cele
bune, prin a ne ajutora noi de la Domnul ni se ş de la cela ce poruncile a dat, ş de la noi
pre vicleana uitare o ş neîncetat de nOI chemându-se, pre ceea ce este ă mal ales
ş inimeI precum apa focului. Pentru aceasta O! ă ă ă nu adormI spre moarte din
lenevire, ci cu numele lui Iisus bate pre ă Ş precum oarecarele ţ ă a ă "Numele lUI
Iisus ă se ă de suflarea ta, ş atunce vei ş ş
101. Când ş ş Prea curatelor lUI Hristos Taine, a MareluI Dumnezeu ş ă
nostru, cu ă ş cu cutremur ne vom învrednici noi nevrednicii, atuncea mal vârtos trezvirea, ş
ă ş aminte a ţ ă o ă ă ca ă ă ă noastre, ş pre ă
cele mici ş pre cele mari. focul cel Dumnezeesc, ă Trupul DomnuluI nostru Iisus Hristos. Pentru
ă intrând în noI, ă ş duhurile ş din ă ş ă cele ă ă ni
le ă ş ă atuncea mintea ă ă de ă gândurilor cele viclene. Ş ă ă aceasta vom
ă mintea cu de-adinsul, ş vom sta în ş inimeI noastre, când ă ş ne-am învrednici acestora, mai
mult ş mal vârtos ă ş pre minte, ş în chipul steliI o ă pre ea Dumnezeescul Trup.
102. Uitarea ş a stinge pre ă ţ precum apa pre foc. Iar ă cea ă
a lui Iisus, ă la ş o ş pre aceasta din ă ă ajutorind trezvirea cea
ă Pentru ă are ţ ă ă de trezvire, precum Iaclioara inimii de ş
103. A osteni ă cuvine, ş cu durere a ne griji pentru ă celor cinstite; ă cinstite cu ă
sunt, cele ce ne ă pre noi de ă ă cea ţ ş gânditoare. Iar acestea sunt: ă ţ
ă cu chemarea lUI Iisus Hristos ş a privi de-a pururea întru adâncul inimei, ş a ş pururiea cu
cugetul, ca ş ă zic, ş despre gândurile cele ce se par drepte a fi, ş a ne sârgui ş ţ de gânduri a ne afla,
pentru ca ă nu ne ş furiI. Ş ş ostenim cu inima ş ă aproape este mângâerea.
104. Inima care nelipsit este ă ă ş nu ş ţ chipurile ş ă întunecatelor
ş viclenelor duhurI, ş dintr-însa gânduri cu vedere ă Pentru ă precum ă
ş ă cu mult mal vârtos Dumnezeu carele ă ş în ă de la Sfântul Botez, ă ă
ă cugetuluI nostru curat de vânturile ş ş de strejuirea ţ strejuindu-se,
aprinde partea ă cea socotitoare spre vedere, precum ă pre lumânare.
105. ă ă ă cuvine pururea a învârti întru ă inimii numele lui Iisus Hristos precum
fulgerul ă ş în ă ă ploaie vrând a fi. Pentru ă aceasta o ş cu de-adinsul cel ce
au iscusul ţ ş al ă celui ă Precum prin rânduiala cea ă ş ă ş ă cuvine a
ne lupta întru ă cel gânditor. ă luoarea aminte; a doua, pre ă ş gând carele a venit
cunoscându-l, cu cuvinte de blestem ş cu mânie pre acesta în ă ă lovim; al treilea, ă a ne
ruga asupra lui, întorcându-ne inima prin chemarea lui Iisus Hristos. Ca ă ă se ă ă
ă chip, ca ă nu urmeze mintea în urma acestei ă ca un prunc ş ă de la
oarecare le ă ă de comedii.
106. ă ne ostenim ca David, strigând: Doamne [isuse Hristoase ă ţ ă gâtlejul nostru, iar
ochii ş cel gânditori, ă nu înceteze din a ă ă spre Domnul Dumnezeul nostru (Ps. 68.4) 45.

45 Psalmii, 68,4: "Ostenit-am strigând, ţ gâtlejul meu, ă ochii mei ă ă spre Dumnezeul meu".
158 SFÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
107. De pilda ă ă ţ pururea aducându-ne aminte, pre care o au zis Domnul
spre ă ţ ă ă ă ă cuvine ă totdeauna a ne ruga, ş a nu ni ă ă ş vom afla
ă ş ă (Luca, 18.1-8) 46.
108. Precum cel ce ş la soare, cu ţ ă este a ş ă din destul vederile, ş
cel ce pururea ă ă întru ă inimei sale, cu ţ ă este a nu ă lumina.
109. Precum este cu ţ ă întru ă ţ ă de acum. a ţ ă ă de a mânca ş a bea,
ş cu ţ ă este sufletului ă ă de ă ţ ş ă ţ inimei, ceea ce este ş ă ă ş
trezvire, întru ceva Duhovnicesc ş ă lui Dumnezeu a ajunge, sau a ă slobozi de ă cel
gânditor, ş ă ş cineva pre sine a nu ă ă cu lucrul, de frica muncilor.
110. ă ş cei ce de la ă cel ă lucrare ă ă ă cu vreo ă ţ sunt, ş înaintea lui
Dumnezeu ş a îngerilor ş a oamenilor: pentru ă "silitoIi al ă ă ţ Cerurilor ă ă (Mat. 11.12) 47.
111. Aceasta este mirarea ţ ţ a cei din ş ă toate ă cele ce bat mai
ă în minte prin gânduri numai, întrucât de s-ar priimi de la cuget s-ar face ţ ş grose
ş pre toate le tae fapta ă cea gânditoare trezvitoare, în omul nostru cel ă
ă pre acestea a intra ă ş a ă face lucrurile rele, prin plecarea ş sprijineala
Domnului nostru Iisus Hristos.
112. Chip al ţ cei din ă ţ ş ş este ş ă cel vcchiu; Iar ă
Evanghelie, ceea ce este cel nou, chip e al ă aminte, ă a ă ţ inimei. Ş precum cel vechiu
nu ă ş nici ă deplin pre omul ă întru cinstirea lui Dumnezeii ă pre nimenea, au zis
Apostolul, Legea au ă ş (Evr. 7.19) 4H, ci singure ă cele groase le oprea; pentru ă decât
a opri nu scoate ochiul ş dintele aproapeluI. aceea ş gânduri le din ă a le ă care este poruncirea
Evangheliei, ş pre aducerile aminte cele viclene, mai mare este spre ă ţ sufletului. ş ă
ţ ş pentru dreptatea ş ţ cea ă pentru post ă înfrânare, culcare pe jos,
privighere. stare, ş pentru celelalte care sunt împrejurul trupului; ş partea cea ă ş ă a trupuluI o
fac a ş despre ă cel ă lucrare; ş precum am zis pentru ş ă cel vechiu.
Bune fiind ă ş acestea, pentru ă pedepsiri sunt ale omului celui din ă ş ă despre
ă ă ţ le cele ă lucrare, ă nu ş opritoare a ă celor ă cuget; ă a ne schimba pre
noi cu Dumnezeu ă ş de ă de mânie ş de celelalte ă ă ţ
113. ă ă ţ inimei, ă ă ţ a ă chip e ş ă cel noii, ă
ă precum se cuvine de noi ă ă ş toate patimile ş toate relele din ă le tae, ş ă
aduce bucurie, ă ă ţ ă plângere, ă ă ş ţ ă de noi ş ş a ă
noastre, dragoste ă ă ş spre Dumnezeu ş spre oameni, ş dorire ă din ă
114. Precum nu este ţ ă a nu ă pre ă acesta cel ce ă pre ă ş cu
ţ ă este a nu ă lupta inima omului de-a pururea de la draci, sau ş de la ei prin ascuns a ă
lucra, ă ş ar avea ă ţ ă ă
"h Sfânta Evanghelie ă Luca, 18, 1-8:
"1. Ş le spunea o ă cum trebuie ă se roage totdeauna ş ă ş ă ă
2. Zi când: Într-o cetate era un ă care de Dumnezeu nu se tcmea ş de om nu se ş
3. Ş era, în cetatea aceea, o ă ă care venea la el, zicând: ă dreptate ţ ă de potrivnicul meu.
4. Ş un timp n-a voit, dar ă acestea a zis întru sine: ş de Dumnezeu nu ă tem ş de om nu ă ş
5. ş ă ă aceasta îmi face ă îi voi face dreptate, ca ă nu ă mereu ă ă supere.
6. Ş a zis Domnul: ţ ce spune ă cel nedrept?
7. Dar Dumnezeu, oare, nu va face dreptate ş ă eare ă ă EI ziua ş nuaptea ş pentru care EI ă îndelung?
8. Zic ă ă le va face dreptate în curând. Dar Fiul Omului, când va veni, va ă oare, ă pe ă

"' Sfânta Evanghelie ă Matei, Il, 12: "Din zilele lui Ioan ă ă acum ă ă ţ cerurilor se ia prin
ă ţ ă ş cei cc se silesc pun mâna pe ca".
" Epistola ă Evrei a ă Apostol Pavel, 7. 19: ă Legea n-a ă ş nimic, iar în locul ci ş face
cale o ă mai ă prin care ne apropiem de Dumnezeu".
203 de capete ă Teodul. Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor
pentru trezvire ş ă cu ş 159
115. ă ş întru Domnul nu prin ă a fi ă ă bun, blând, ş cu Dumnezeu
totdeauna unit, ci ş întru ă ş cu lucrul unul ca acesta a fi, cu ă puterea ă ş a trece
pre fapta ă cea luotoare aminte, ceea ce este ă ţ ferirea, ă ş ţ ş cea
dulce a inimeI ă ă fericita ş a sufletului, lucru ce nu întru ţ se ă
116. Fapta cea ă a luorii aminte, ă ă ş ţ gânditoare. Ş ă ă ş pre
aceasta întru ă trezvire, ş cu ferbinte osârdie, ă cu ă lUI Iisus, cu smerenie,
cu desime, ş cu ă buzelor celor ţ ş a celor gânditoare, ă cu înfrânarea
ă ş a ă ş cu ă de tot lucrul ă ă ă ă ş pre ă cale a
cugetului. cu ş ţ ă prin ţ ş aceasta te va ă ţ cele ce nu le ş Ş ă ţ cu
ajutorul lUI Dumnezeu, ş vei ş ş lumina-te-va ş te va ţ ţ Ş cele ce mai ă a le luoa
în minte, cu ţ ă le avei, când umblai Întru întunerecul patimilor, ş al lucrurilor celor întunecate,
ş erai cufundat întru adâncul ă ş al ă cugete lor.
117. Precum ă cu ş ţ grâul, ş aceasta va ţ În inima ta tot binele, ş mai
vârtos Domnul nostru Iisus Hristos le va da ţ pre acestea, ă ă de carele nu putem face nimic. Ş
ă ă ă o vei afla pre aceasta, iar apoI carte, în care veI ceti; apoI sporind înainte, o vei
afla pre ea Cetate, Ierusalim Ceresc, ş pre Hristosul lui Israil, ă Puterilor, îl vei vedea
gânditor, ă cu ă ă ă cel de o ţ ă ă ş ă cu Închinatul Sfântul Duh.
118. Prin ă ă pururea ne ă pre nOI ca ă ă ă draciI. Pentru ă
prin ă iubirei de argint ş a ş pre ă l-au ă ă ă pre Dumnezeul
ş Domnul tuturor; ă prin ă ca în loc de ă ă cinste, ă ş ă cu
sugrumare pre el l-a ă ş ş ă moarte i-au pricinuit lui, cu totul ă ă lor, a
asuprelei ă ă ă ă ş
119. Vezi cum prin ă ă ş ş ă ă ţ ne ă pre noi ă ş mântuirei
noastre. Ş ş Satana, prin ş chip dintru ă ţ ca fulgerul s-a aruncat ă cu Dumnezeirea
ă Tot ş pre Adam îl ţ de Dumnezeu. cu vrednicie ă ă pre
dânsul. Ş ş pre ţ carii ş a-i ş ş ş mincinosul ş vicleanul ă ş
120. Ne ă ă cu inima din veninurile gândurilor ş dind de la luoarea
aminte ş de la ă lui Iisus spre mult din uitare lenevindu-ne ne ducem; ă ne îndulcim
ă ş întru ţ inimei cu ţ ă ş de veselie ă când cele înainte ă cu ă
ş cu osârdie întru ă ă cugetului cu ţ ă prin dori re ă le ă ş Pentru ă
atuncea nu pentru altceva cu ş inimei, ă cu oarecare dragoste a umbla ne osârduim,
ci numai pentru a sa dulce ă ş veselie care e în suflet.
121. Ş ţ ă a ş ţ ş ş ş al ş ş lor, ş ş gândurilor celor ă ă
de rele este. Dar este prea bun chip ş ş ş al acestora, aceea: ca în Domnul a vedea ă
asuprelei, ş a ă cugetul totdeauna curat, precum pre ochiul cel ţ îl ă ş iute cu dânsul
vedem pe ceea ce vine ă ă pre el din întâmplare, ş cât ne este puterea, tot ţ ă îl
oprim din el ca ă nu-l ă
122. Precum nu va ş ă ă salI apa nu va ş foc, sau spinul smochine; ş nu va
fi ă inima a tot omul de ă ş gânduri, de cuvinte ş de lucruri, de nu va ă ţ pre cele
ă ş trezvire prin ă lui Iisus va împreuna cu trezvire, ş de nu va agonisi smerenie
ş ş ă îndreptând ş ă cu ă osârdie ş ă ă Ci sufletul cel ce ş
ia aminte de sine. ş va fi sterp de ă ţ cea ă ş ă ş precum ş cel
neroditor. întru carele nu este pricepere a ţ cei ş Cu ă pacea sufletuluI
este lucru dulce. chemarea Numelui lui Iisus, ş ş a ţ celor ă ş
123. Când ă se va uni sufletul ă cu trupul, atullcea amândoi ă zidesc cetatea
ă ş ş turnul mândriei, ş pre gândurile cele necurate (fac) ca ă ă întru el. ă
160 SFÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
Domnul prin ş gheniI, pre unirea lor o ă ş o rumpe. Streine ş împrotivnice trupuluI,
pre ă suflet a ă ş a ţ silindu-l; dintru care ă ş ă ţ lor li ă ă "Pentru
ă ţ trupului ă ş e la Dumnezeii, ş nu ă supune legeI lui Dumnezeu" (Rom.8.7) 49.
124. Lucrurile noastre cele din ş zi, ă cuvine a le ă în ş ceas, ş a lua
aminte pre cât ne este puterea, ş ş a le face ş sara prin ă ţ ă ă voim ă
cu Dumnezeu ă a o birui. Ş a socoti ă cuvine, de ă ş ă Dumnezeu toate lucrurile
noastre cele ţ ş ă înaintea lUI Dumnezeu, ş numaI pentru Dumnezeu singur, ca nu
despre ţ ă ă de ă ă ne ă
125. Pentru ă ă în toate zilele am dobândi ă cu ajutorul lUI Dumnezeu, cea dintru
trezvirea ă ă nu suntem datori cu negrijire a petrece, ş a ne ă prin multe
ă vorbirI de primejdie; Ci mai vârtos a ă ă cuvine cele ş pentru cea ă
dulce ă ş ţ ă ă ţ
126. Cu dreptul ă fire, precum de la Dumnezeu s-au zidit, datori suntem a porni cea ă
parte a sufletului. Zic, ă pornim pre ţ împrotiva omului nostru celui din ă ş a ş
Satanii ţ ă zice, ş nu ş ţ (Ps.4.4) 50 asupra ă ă asupra ă ş ş
asupra dieavolului, ca ă nu ă ă ţ lui Dumnezeu. ă partea ce poftitoare, ă cade ă o pornim,
ş ă Dumnezeu ş ă fapta ă ă pre cea ă ă o punem ă ă asupra
amândorora acestora, cu ţ ş cu ş ţ ă a le porunci, a le ă ş a le pedepsi, ş aspru
a ă ca un ă ă ş pe slugI. Ş atuncea ă Dumnezeu, cuvântul cel întru noi,
pre acestea le ş ş asupra cuvântului patimile ă ă dar a ă cuvântul
preste acestea, ă punem. Pentru ă zice Fratele Domnului ă cineva în cuvânt nu ş ş
acesta e ă ă ş (Iacov, 3.2) 51 ş De vreme ce întru ă ă zic, tot ă ş
ă ă prin aceste trei ă ţ ă face; ş ă fapta ă ş dreptatea, ă ş prin aceste trei
ă ţ singure ă ă ş ş
127. Atuncea mintea ă ă ş neroditoare ă când ă ă sau cuvinte ş va
ă saU în cuget cu acestea va vorbi, sau întru oarecare ţ trupul ă cu mintea în
ş s-ar îndeletnici, sau ş ă ă s-ar da pre sine. Pentru ă întru ă întâmplare ă
ş numaidecât, pierde ţ ş ţ ş pre cea întru Dumnezeu ă ă ş ş ţ ă
ă precât luom aminte ţ ne ă ş precât nu luom aminte ţ ne ă
128. Pentru ă cel ce ş ş ă cu osârdie în ş zi pacea ş ş ţ acesta cu
lesnire va ă tot lucru ţ ca nu în ş ă se ă Iar de ş ă ş pre a sa ş ţ ă
amar va dormi întru moartea ă întru care dreptul David ă ă ă nu ă (Ps.12.4) ă
zice Apos "Cel ce ş bine a face, ş nu face, ă e lui (Iac.4.17) 53.
129. ă vine mintea din lenevire, ă ş întru ş ă ş trezvire, ă ă ş sârguirea ar
nemeri; ş ă lucrarea ţ noastre, întru sârguire ferbinte ă ş o vom pune.
130. Nu va trece înainte Asinul cel de ă din ocolirea întru care s-a legat, nici mintea va
trece ţ întru fapta ă cea ă ă de ă ş neîndreptând pre cele ă ei.
Pentru ă pururea e ă cu ochii cel ă neputând a vedea ş pre fapta ă ş pre Iisus
cela ce o ă
49 Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 8, 7: ă ţ ă este ă ă ş împotriva lui
Dumnezeu, ă nu se supune legii lui Dumnezeu, ă nici nu poate".
50 Psalmii, 4, 4: ţ ă dar nu ş ţ de cele ce ţ în inimile voastre, întru ş voastre, ă ă ţ
51 Epistola ă a Sfântului Aposto/lacov, 3, 2: "Pentru ă ţ ş în multe chipuri; ă nu ş ş
cineva în cuvânt, acela este ă ă ş în stare ă înfrâneze ş tot trupul".
52 Psalmii, 12,4: ă ă Doamne, Dumnezeul meu, ă ochii mei, ca nu cumva ă adorm întru moarte".
5.1 Epistola ă a Sfântului Apostol Iacov, 4, 17: "Drept aceea, cine ş ă ă ce e bine ş nu face, ă are".
203 de capete ă Teodul. Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor
pentru trezvire ş ă cu ş 161
131. Cal ă ş ţ ş nedomolit, ă cu ţ pre ă ă ţ priimindu-1. Iar
mintea ă se va veseli întru lumina Domnului intrând, ă întru ţ de ţ
slobozindu-se (Ps.5.3) 54. Merge-va din puterea filosofiei ceii ă a ţ ş pre sine
ş a privi ă puterea ă ă ă ţ Iar când în ă va primi ă
adânc de ş ţ ă ţ pre cât e cu ţ ă in ă Dumnezeul
Dumnezeilor, ă mintea ă ă ş cu dragoste pre Dumnezeu, carele ş ă vede ş
vede, ş ş pre cel ce ş ş la Dânsul.
132. Adâncime ă va vedea, ş inimei îndreptându-se cu ş ţ ă ş prea minunata
va auzi de la Dumnezeii urechea ş ţ
133. ă ă ă cale ă ş cu anevoe ă ş grea, a umbla începând, ş
ă ă prepuind când se va întoarce, semne oarecare ş ă ţ întru ă ă sa va înfige, cele
ce îi pricinuesc lui lesne întoarcerea cea spre a le sale. Iar ă cel ce cu trezvire ă ă ş
cuvinte va înfige (auzite de la ţ ă ţ ă ş aceea ş el prepuind.
134. Ci ă ă ă a ă Întoarce de unde a ş ă îi este de bucurie; ă celui ce se
ş a ă Întoarce spre cele dinapoi, pieire e a sufletului celui ă ş semn al ă ă
de lucrurile ş cuvintele ş gânduri le cele ă lui Dumnezeii. Ş va avea în vremea somnului celui
ă de moarte al sufletului, pre cuvinte ca pre ş bolduri ş pre el, prin pomenire,
de multa întunecare ş ă care i s-a Întâmplat lui din negrijire.
135. Întru necazuri, ă de suflet ş ă ă ă noi, ni ă cuvine a face întru
ş pre cea a lui David, a ă inima ă ă Dumnezeii, ş ă ş necazul nostru,
precum este, Domnului a-I vesti (Ps.141.2) 55. Pentru ă ne ă lui Dumnezeii, ca celui ce
poate cu ţ pre cele ale noastre a le ocârmui; ş necazul ă e spre folos, a-I face mai
ş ş a ne ă pre noi de ă ş ă întristare.
136. ţ ă de fire, împrotiva oamenilor pomindu-se, întristare nu ă Dumnezeii, ş
mâhnire asemenea, ă este ale celor bune ş ă gânduri, pre care Domnul, prin
ă ă bucurie ă ă ş ş
131. Iar pre gânduri le cele ce staii ş sunt înfipte în ă ş nevrând noi, are fire ă lUI
Iisus ă cu trezvirea, dintru adâncurile cugetului inimei a le ş
138. ă ş ş bucurie vom afla, ă întru necazul gândurilor celor multe
ă când întru ă ne vom ă pre ş ş ă ă de ă saii a vesti toate
Domnului ca omulUI. Ş cu ă din ă acestea vom afla ă cu totul, despre cele ce ne
ă pre nof.
139. Întru închipuirea ţ puitorul de lege Moisi, ă ia de la ă ţ carele pre Dumnezeii îl
vede în rug, ş cu ţ ă ă ş ş Dumnezeii a lui Faraon, de la Dumnezeul Dumnezeilor ă pune.
Pre Eghipet ă ş pre Israil ţ ş lege puindu-i; cele ce prin închipuire luându-se
ş sunt ale ţ ă
140. ă închipuire a omului celui din ă e Aron, fratele puitorului de lege. Deci ă cu
ţ ca Moisi lui Aron, celui a ce aii ş ş noi aducându-I, ă ă "Ce nedreptate ă ţ Israil,
ă te-al sarguit, a-i ă pre ş de la Domnul Dumnezeul cel viii ţ ş 56.
141. Aii ă ă Domnul ă cu toate ă ă ţ celelalte ş aceasta, când vrea a
înviea din ţ pre ă a opri ă prin certare femeimea ă firea cea lesne ă ş
ă sufletului, ş ă aspru a ş zic: ă de sine, ceea ce ş pre suflet a-l ă
de iubirea de sine, de ă ş ă ş de mândrie.
54 Psalmii, 5,3: ţ vei auzi glasul meu; ţ voi sta înaintea Ta ş ă vei vedea".
55 Idem, 141, 2: ă înaintea Lui ă mea, necazul meu înaintea Lui voi spune".
ş 32, 21: ă aceea a zis ă Aaron: «Ce ţ ă popoml acesta, de l-ai vârât într-un ă ş de mare»".
162 SFÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
142. Deci precum ă ă de corabie mare nu e cu ţ ă a înota noian mare al ă ş nu e cu
ţ ă a goni asupreala gândului celui viclean, ă de chemarea lui Iisus Hristos.
143. Împrotiva cuvântare, a opri (calea cugetuluI) iar chemarea (numelui lui Iisus) a goni ş
ş pre gânduri din ă Pentru ă asupreala ă fiind în suflet, prin ă a celui ţ
lucru, precum ţ celui ce ne-au scârbit pre noI, sau ă rea ţ ş sau a aurului, sau
a argintului, una ă alta dintru acestea ă s-ar face întru cugetul nostru, ă ă ă
gândurile pomenirei de ă ş ale curviei, ş ale iubirei de argint cele ce a ă pre ă Ş ă
ă ş ă este mintea ă fiind întru deprinderea ă ţ Ş ca curat ş întru
senin a vedea, ş ă cele îndulcitoare ş ş ă ă viclenilor, cu lesnire ă din ă ă prin
ă cuvântare, ş prin ă lui Iisus Hristos stinge ş ă ţ cele înfocate ale dieavo-
lului. neertând ă cea ă ş ă a porni ă cu ş ş gândurile noastre a ă închipui
ă cu ă cu ă sau ă a vorbi cu prietenie, sau ă gândire, sau
ă ă a face; Dintru care ă ă nevoi, precum zilelor ţ lucruri viclene.
144. Iar ă ă este mintea ă de ţ ţ cea din trezvire, ă ă ă
cu ceea ce s-a ă cu ă ori în ce fel ar fi, ş ş ă luând nelegiuite, ş dând
ă Ş atuncea amestecate ă fac gânduri le noastre cu ă ă ş aceasta ă mai
vârtos crescând ş ţ ca ă ş ă ş ă ă ă se arate ţ ceea ce se ş ă ş
ă ă Ş atuncea ş ă ş mintea, în ce fel de s-ar ă întru oarecarele loc de câmp. un cîine
turbat, unde ş mei ş ă fie s-ar întâmpla, ă de ă ş mici, ş celui ă lor luând aminte de
multe ori ca maicilor, nimic de la cela ce s-au apropiat dobândind, ă ă numai dintru ă ţ ş
ţ câinelui a priimi. Întru acest chip, ş gânduri le noastre ă cu nepedepsire spre toate
ă cele ă ş din minte, ş amestecare precum am zis Iacându·se, este a le vedea pre ele
ă ă a surpa pre Cetatea Soarelui, precum Agamernnon ş Menelaos. Pentru ă ş
ş acestea ă ă ce se cuvine a se face, ca spre lucru a aduce prin trup, pre cea ă acestora
ş dulce ă ă din ş prin ă ă intrare. Ş ş atuncea de aceea ă zidesc ă ă
ă sufletuluI; ş de nevoe este atuncea ş ă a le scoate pre cele ă ale inimei.
145. Pentru ă lesnicios oarecare lucru ş ă ă de ă este mintea ă cu lenire urmând
ă ş despre ă cele ă ă de lege cu anevoe ţ ă ă nu ar avea pre gândul cel
ş ă tor asupra patimi lor, oprindu-o pre dânsa de-a pururea ş înfrânându-o.
146, Vederea ş ş ţ ă ţ ş pricinuitoare au fire a fi a ţ cei cu de-a ă
ă ă ce s-ar fi ă ţ cugetul cu acestea, ajungea ă ă ă ş ale celorlalte
ţ ş dulci ale ţ ca întru a unora lesne ă
147. Iar ţ care prin luarea aminte întru Iisus Hristos ă ă ă ă face ă ş al
vederei ş al ş ţ ş ă ă al suirilor celor ş ş al ă celor prea ţ
Ca cu o ţ ă fiind cu smereniea, precum zice Dumnezeescul Proroc Isaiea ă cei ce ş ă
pre Domnul, vor schimba virtute, scoate-vor ă ca vulturii, ş vor zbura prin Domnul" (15.40.31) )7.
148. Aspru ş cumplit lucru ă ă oamenilor aceea: a ş ş despre tot gândul. Ş
este cu ă greu ş cu durere, pentru ă e ă nu numai celor ă ţ ţ ai ă
pre cel ă ă de trup ş ş a-l încuia ş a-l ă împrejur, ci ş celor ce iscus au luat al lupteI cel
nematerialnice ă Iar cel ce pre Domnul Iisus l-au cuprins în sânurile sale, prin deasa
ă nu va osteni urmându-I LUI, ş ă Prorocul "ziua omului, unul ca acesta nu o va pofti
(Eri.17.16 ş 21) 5R pentru ţ ş veselia ş ţ lUI Iisus, ş de draciI cel ţ carii
57 Isaia, 40, 31: "Dar cei ce ă ă întru Domnul vor înnoi puterea lor. le vor ş aripi ca ale vulturului,
vor alerga ş ş vor slei puterea, vor merge ş nu se vor obosi".
58lerel7lia, 17,16 ş 21: "16. Eu nu te-am îndemnat ş la mai ă nici n·am dorit ziua nenorocirii. Tu ş
aceasta: ş ce a ş din gura mea e descoperit înaintea ţ tale".
"21. ş ă ş Domnul: ă ţ ă sufletele ş nu ţ sarcini în 7iuade ă nici le ă ţ pe ţ Ierusalimului»".
203 de capete ă Teodul. Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor
pentru trezvire ş ă cu ş 163
ă împrejur, de ă ş lui nu se va ş ă în ţ inimel" ş prin Iisus Hristos
gonindu-l din'apoi în spatele lor (Ps.126.5) 59.
149, Zburând sufletul ă moarte în aerul ţ cei ş ă cu sine ş pentru dânsul
pre Iisus Hristos avându-l, nici acolo de ă ş lUI se va ş ci cu ă ă precum acum, ş
atuncea va ă în ţ ă ş numaI de nu s-ar Îngreuia ă la ş a striga ă Domnul
Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu. ziua ş noaptea, ş ş ă va face izbânda acestuia (sufletului)
în degrab, ă nemincinoasa ş Dumnezeiasca Lui ă ă ţ ă care a zis pentru ă ă ţ
ş ă ă va face ş în ţ cea de acum, ş ă ş lUI din trup" (Luc. 18.8) 1>iI.
150. Cela ce ţ Marea cea gânditoare, ă ă ş întru Iisus pentru ă ă ş ă
în inima ta pre ă "Nu te teme pruncul meu Iacove, ţ Israile! Nu te teme verme Israile,
Eu te sprijinesc pre tine" (1sa.41.14) 61. Deci ă Dumnezeu este pentru noi, care viclean e împrotiva
ă (Rom.8.31 ) 6". Care (Dumnezeu) au fericit pre cei ţ cu inima, ş Lege au pus, cum ă În
inimele cele curate, Prea dulcele ş singur curatul Iisus ş a ă sui ş ş a locui.
Pentru aceasta ă nu ne ă ă ă Dumnezeescul Pavel ş mintea întru
blagocestie" (1 Tim.4.7) 63. ă cu ă blagocestie cu ţ ă s-au ă ceea ce din ă ă ă
smulge ă ă ă vicleanuluL Aceasta este blagocestiea, aceasta este ă cuvântului, ă
calea ă ă calea gânduluI.
151. Întru ţ ă se va ă dupre David (Ps.36. l 1) M carele nu ş ţ ă a
omulUI, judecând nedreptate în inima lur, ă nepriimind chipurile duhurilor celor viclene, ş prin
chipuri negândind ă ş ă judecând ş orânduind în ă inimei sale, pre cele drepte
ă dându-Ie. Pentru ă MariI ş ă ă ţ întru unele scripturi ale lor, pre draci,
oameniI au numit, pentru cea ă parte: În ce fel este ş pilda cea ă unde
Domnul zice "Cum ă omul viclean a ă aceasta, ş cu grâul a amestecat neghinele" (Mat.l3.
38-39) 65. Nu e ă cuvântarea în degrab despre cer ce fac ă Deci pentru aceaste ş ne
cheltuim de gânduri.
152. Cu cea a ţ luare aminte începând a ţ ă ă vom înjuga cu trezvire pe
smerenie. ş cu împrotiva ă vom lipi ă ă calea cugetului bine o vom ă ă
Ca cu o ă ă cu închinatul ş Sfântul Nume al Domnului nostru Iisus Hristos pre casa
inimei noastre. de ş ă ş ţ cu iubire, ş împodobindu-o, ş
ă ţ de ă Iar ă numaI întru trezvirea ă sau luoare aminte vom ă ă în
degrab de la ă ş împingându-ne, ţ fiind vom ă ş ne vor pune pre noi sfetnicii
ş ş pre vicleniI. Ş în mrejele lor Întru aducerile aminte cele viclene, mai mult ne vom
împletici, sau ne vomjunghiea de la ş cu lesnire, neavând sabiea cea mare pre Numele lUI Iisus
Hristos. Pentru ă numaI ţ acesta ş neîncetat învârtindu-se în inima cea cu un gând. ş
a-i întoarce ş a-I ă pre ş a-I perde ş a-I arde ca focul pre paie.
59 Psalmii, 126,5: "Fericit este omul ş va umple casa de copii; nu se va ş când va ă cu ă ş ă în ă
(,(, Sfânta Evanghelie ă Luca, 18, 8: "Zic ă ă le va face dreptate în curând. Dar Fiul Omului, când va veni,
va ă oare, ţ ă pe ă
10' Isaia, 41, 14: ţ fie ă vienne al lui Iacov, ş al lui Israel, Eu sunt ajutorul ă zice Domnul
Mântuitorul ă ş Sfântul lui Israel".
(" Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 8, 31: "Ce vom zice deci la acestea? ă Dumnezeu e pentru
noi cine este împotriva ă
" Epistola Întâia ă Timotei a Apostol Pavel, 4, 7: "Iar de basmele eele ş ş ă ş ş
ş deprinde-te cu dreapta ţ ă
(" Psalm ii. 36, II: "[ar cei blânzi vor ş ă ş se vor ă de ţ ă
65 Sfânta Evanghelie dupâ Matei, 13,38-39: Ţ este lumea; ă ţ cea ă sunt fiii ă ă ţ iar neghina
sunt fiii celui ă ş care a ă este diavolul; ş este ă ş iar ă sunt îngerii".
164 SFÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
153. Deci lucrul trezvirei cei nelipsite, ă folosirea ş ş sufletului cel mare, e aceea:
a vedea ă ă gândurilor care ă închipuesc în minte. Iar al ă ă lucru: a
mustra ş a ă pre gândul ce se ş a intra în ă ţ noastre, prin ă
ă lucru ţ Iar ceea ce stinge ş ă ş ă ă ţ protivnicilor, tot
cuvântul, ă ă tot chipul, tot idolul, tot stâlpul viclean: chemarea Domnului este. Pentru
ă ş noi în minte vedem biruirea acestora, cu ă pre cea prin Iisus Marele Dumnezeul
nostru, ş pre a ă a ţ lor, ă ţ ş netrebnicilor, izbândire.
154. Cum ă toate gânduri le nimic alt sunt, ă ă numai ă singure ale lucrurilor celor
ţ ş ş aceasta cei mai ţ nu ş Iar ă vom ă în ă cu trezvire,
mai mult ă ă pre cuget de ă ă cea ă a gândurilor celor
spurcate, ş cunoscute face lui ş cuvintele ă ş dobânda cea mare a ă ş a
trezvireL ă cu ochii ă vei privi, ş ă ă ă ă ş celor gânditori, gânditor ş ş tu,
ş vei vedea, ş vei ţ ă zice David Dumnezeescul ă ţ (Ps.90.8) 66.
155. ă ne aducem aminte de moarte, de este cu ţ ă nelipsit, prin care aducere aminte
ă ă ş întru noi de griji, ş a tuturor ş ă ă ş ă a ţ ş de-a pururea
ă ă a trupului, ş ţ ş a ă ş în scurt, ă ă cuvine ă a
zice, ă fapta ă ă ă dintru aceasta curgând. Pentru aceasta ca de ş suflarea de acest
lucru ă avem ţ ă de e cu ţ ă
156. Inima, ş ă fiind ă ş de ă ţ va ş în mijlocul ei ă ş
ş ş tainice; în ce chip ă ş ş ă delfinii, ş marea. Ş ă ă marea de
suflarea cea ţ iar adâncul inimei de Duhul cel Sfânt ă pentru ă ţ fii, zice, au trimes
Dumnezeu pre Duhul Fiului ă în inimele voastre, carele ă Ava' ă (Ga1.4.6) fi7.
157. Nu se va pricepe, ş se va îndoi tot ă ă de Duhovniceasca lucrare a ă apuca mai
înainte de trezvirea ţ sau ş ţ ş ea, sau ş ă pentru lenevire neputând.
Iar de nepricepere ă ă de îndoire se va deslega, suindu-se spre ă ţ care este ş ă
ş gânditoare filosofie, sau ă Filosofie a ţ ca cel ce a aflat calea, precum a zis
"Eu sunt calea, ş învierea, ş ţ (Ioan.14.6) 68.
158. ă ş ă nu se va pricepe, ă adânc de gânduri ş ţ de prunci ş
Ci ş pre ă nepricepere, o ă Hristos ă ă cu temeiul cugetului totdeauna ă pre
Dânsul, ş pre ţ pruncii ş de piatra aceasta lovindu-i îi ă (ps.136.9) 69. Împlinindu-ne
dupre cuvânt, din ei pofta ă Pentru ă zice "Carele ă ş porunca, nu va ş graiu
viclean" (Ecl. 8.5) 70. ă ă au zis Domnul ă ă de mine, nu ţ face nimic" (Ioan 15.5) 71.
159. Acesta întru ă este ă ă ă care trezvire ă Ş acesta este ă
trezvitoriu, carele în ă este ă ă
160. ă ă întinde cu oamenii ţ în ani, în luni, în ă ă în zile, în ţ în ceasuri ş
în minutwi înconjurându-se. Deci ă cu acestea ni ă cade ş ă a întinde ă la ş ă
cele ă ă ţ Zic, ă trezvirea, ş ă ş pre a inimei ţ ă prin ş cu sârguire.
"" Psalmii. 90, 8: ă cu ochii ă vei privi ş ă ă ă ă ş vei vedea" .
• Ava, Avva, termen de adresare ă Dumnezeu, ă ă Apare ş în Biblia de la 1688.
"7 Epistola ă Galateni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 6: Ş pentru ă ţ fii, a trimis Dumnezeu pe Duhul
Fiului ă în inimile noastre, care ă Avva, ă
". Sfânta Evanghelie ă Ioan, 14, 6: "Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, ă ş ţ Nimeni nu vine la ă Meu
decât prin Mine".
(,9 Psalm ii, 136. 9: "Fericit este cel ce va apuca ş va lovi pruncii ă de ă
70 Ecclesiastul, 8,5: "Celui ce ă porunca nu i se va întâmpla nimic ă ă inima unui om ţ va ş
trupul ş judecata".
71 Sfânta Evanghelie ă foan, 15,5: "Eu sunt ţ voi ţ ă ţ Cel ce va ă în Mine ş Eu în el,
acela aduce ă ă ă ă ă Mine nu ţ face nimic".
203 de capete ă Tcodul. Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor
pentru trezvire ş ă cu ş 165
161. Pentru ă va veni spre nOI ceasul cel ş al ţ veni-va! de carele a ă nu e
cu ţ ă Ş ă boiarullumii ş al ă vi ind atuncea, ă afle nelegiurile noastre ţ
ş lesne trecute cu vederea, ca ă nu ne mustre cu dreptate, ş vom plânge ă ă de folos! Pentru ă
sluga aceea care a cunoscut voia Domnului ă ş n-a ă nici a ă pe voia Aceluia ca o ă
ă va fi mult, zice" (Luca 12.47) n.
162. Vai celor ce au perdut inima, zice! ş ce vom face când va cerceta Domnul? (Sir. 21.5) 73.
Deci ni ă cuvine ă ţ ă ne nevoim.
163. Gândurilor celor ş ş ca cum mal ă ş cele ă ş ă precum am aflat
prin ă vreme, ş iscusire ş chitire. Întrucât mi ă pare ă gândurile cele ă intrare celor de a
doua, ă fac, ş cele ă ş celor ă ş
164. Pentru ă întru ă ă cade omul în ă a ă ă întru voire, ş întru socoteala cea prea
ţ ă ş a ă despica precum am zis, ş ă ş ş lui ş ă ă cuvine a fi cu ă
Deci în ce fel având cineva dragoste cu totul, cu oarecarele om cumplit foarte, ş carele de multe ori
l-au ă ş i-a ă nedreptate, ă desparte de ă prietenie a luI. ş sau ş mult mal
mult, ă voim a ă îndrepta porunca cea mare ş ă zic petrecerea lui Hristos fericita smerenie,
ţ lui Dumnezeu cea În trup. Pentru aceasta zice Apost. "Cine ă va ă din trupul ţ
ş ea"? (Rom.7.24) 74. Pentru ă legei lui Dumnezeu nu se supune (Rom.8.7) 75. Ş ă cum ă
a supune trupul voii lUI Dumnezeu, din cele ce sunt Întru noi este, zice ă de ne-am fi judecat pre
ş nu ne-am ti osândit, iar judecându-ne de la Domnul, ne pedepsim" (1 Cor.ll.31-32) 76.
165. ă ă a roduluI, e floarea; iar începutul ă ţ Înfrânarea ă ş a
ă ş ă ş ă de tot felul de gândurI, ş ş inimei.
166. Întru Hristos Iisus împutemicindu-ne, ş prin trezvirea ă a alerga începând, ca o
ă ni ă ă ă ă În minte, de la nOI ca cum ţ prin mâna ţ ş ă ţ
pe noi întru ă ă cugetuluI. ApOI ca o ă cu totul ă Întru ă inimei înconjurând.
ă mai apoi ni ă ă ă Soarele Iisus, cu dreptate ă ă pre Sine ş pre ale
Sale Întru tot luminoase luminI ale vederilor.
167. Pentru ă acestea ă le descopere ţ ceea ce ă poruncei Sale, care ă ş Ş
ă ţ ă împrejur ş inimei voastre" (2 Leg.l0.16) 77. Ş precum s-au zis, minunate
ă ţ ă pre om, trezvirea cea osârduitoare, ă ă de ţ ă e Dumnezeu. Pentru aceasta
zice Domnul ţ ă ş ţ ă ţ ă carele ar avea, da-se-va lUI ş va prisosi, ă cela ce nu are,
ş ceea ce se pare a avea, ă de la dânsul" (Mat.l3.12) 78. Ş "celor ce iubesc pre Dumnezeii,
toate le ă spre bine" (Rom. 8.28) 79. DecI nu cu mult mal vârtos acestuia, ă ă ă ţ Îi vor ajuta?
168. Nu se va ş corabiea ă ă de ape; ş ă ţ nicidecum va trece înainte ă ă de
trezvire, ă cu smerenie ş cu ă lui Iisus Hristos cu totul.
72 Sfânta Evanghelie ă Luca. 12,47: "Iar sluga aceea care a ş voia ă ş nu s-a ă nici n-a
ă ă voia lui, va fi ă ă mult".
71 Cartea ţ lui lisus,fiullui Sirah (Ecclesiasticul), 21, 5: "Batjocura ş ţ vor pustii ţ ş ş
casa celui ş se va pustii".
J4 Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 7, 24: "Om nenorocit ce sunt? Cine ă va ă de trupul
ţ acesteia?"
75 Idem, 8, 7: ă ţ ă este ă ă ş împotriva lui Dumnezeu, ă nu se supune legii lui Dumnezeu,
ă nici nu poate".
76 Epistola ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 11, 31-32: ă de nc-am fi judecat noi ş nu
am mai fi ţ Dar, fiind ţ de Domnul, suntem ţ ca ă nu fim ţ ă cu lumea".
JJ Deuteronomul, 10, 16: "Deci ă ţ împrejur inima ă ş de acum înainte ă nu mai ţ tari la cerbice".
JS Sfânta Evanghelie ă Matei, 13, 12: ă celui ce are i se va da ş va prisosi, iar de la cel ce nu are, ş ce are i se va lua",
79 Epistola ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 8, 28: Ş ş ă Dumnezeu toate le ă spre binele celor
'ce iubesc pe Dumnezeu, al celor care sunt ţ ă voia Lui". .
166 SF ÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
169. Temeliea casef sunt pietri le; ă temeliele ş acoperemântul ş fapte bune, Închinatul
ş Sfântul Nume al Domnuluf nostru Iisus Hristos. Ş cu lesnirc va ă corabiea ocârmuitorul
cel ţ în vremea furtunef, pre ă izgonindu-I, iar vâslele ş pânzele întru noian
aruncându-Ie ă el va dormi. ă mai cu lesnire sufletul se va cufunda de draci, de trezvire
lenevindu-se, ş de a chema Numele lUI Iisus Hristos întru asuprele cele ce se încep.
170. Ceea ce ş scriind ă ş ceea ce am ă trecând calea, ă celor ce voesc,
ă ţ voi a priimi cele ă ă ş (Domnul) a zis: "De nu va ă cineva Întru mine,
aruncat va fi ă ca ţ ş o ă pre ea ş în foc o ă ş arde. Iar cel ce ă întru mine, ş
Eii întru dânsul, acela aduce ă ă (Ioan 15.5) KO. Pentru ă precum Soarele a ă ă ă de
ă nu e cu ţ ă ş e cu ţ ă inima a ă ă ţ de ă gândurilor ă
ă ă de ă Numelui lUI Iisus. ă ă e ă aceasta, de vreme ce ş ă este
precum ă ca de ş ă ă avem ţ ă de pomenirea aceasta. Pentru ă ă e
aceasta, iar acelea (gândurile) întunerec; ş acesta Dumnezeii ş ă iar aceia, robi ş draci.
171. ă ă de ă ş ă ă de fulger, ş slobozitoare de ă ş ă de
foc, strejuirea ţ cu ţ ă ş cu vrednicie ă ă ca ă zic ă ş ş
ă ş multe fapte bune ş Deci pentru aceasta cu numirele cele cinstite, ă cuvine a
o numi pre ă ă ă pentru luminele cele cu chip prea ă care ă nasc dintr-însa.
Pre care cel ce o a ă din ă ă ş ş netrebnici, ş ţ ş din ă ş ţ
ş ţ ţ de ă ă ţ ţ ş ţ cu puterea lui Iisus Hristos pot a ă
face. Ş nu numai aceasta, ci ş taine ş pot a vedea, ş a cuvânta de Dumnezeii; ş
ă ă ă prin prea curata ş ă ă ă ă ă ş ă ating de Dânsul
prin nepovestite atingeri; ş ca ă cu Dânsul locuesc ş ţ de vreme ce a gustat ă
bun este Domnul. Întrucât la uniI ca ş ă Îngeri, ă ă ş aceea a Dumnezeesculuf
David ă ţ ă vor ă NumeluI ă ş vor locui ţ cu ţ Ta" (Ps. 139.13) XI.
Pentru ă cu ă cu ă ş singuri cu de-adinsul ă ş ă ă lui
Dumnezeu, cu carele ş iubesc ă a vorbi, totdeauna iubindu-l pre El.
172. Vai celor ă de la cei din ă Pentru ă foarte se va ă despre ţ cele
din ă omul cel ă ş ă fiind acesta, ă ă va ş ş împrotiva ţ celor
din ă Cei ce au lucrat pre cea din ă ă au cunoscut pre cea din vedere ă din privire).
173. ă omul nostru cel ă ă ă ă ţ puternic este a ă ş pre cel
din ă Dar ă noi, ş ţ dracT, de ş amândoi facem ă ş ei prin gânduri
numai, ă prin ă ă închipuesc în minte ă precum voesc; iar nOI ş prin
gânduri pre ă ş prin lucruri pre ă ă ă Pentru ă de grosimea trupului ţ
fiind dracii, prin gândurI singure ş prin ş ş ş ş ş ş ă pricinuesc munca.
Pentru ă ă de grosimea trupului nu s-ar fi lipsit ş nu ar fi contenit ş prin lucruri a
ă ă gata pre voirea cea rea pururea ă întru ş
174. ă ă cea ă ă ă ş ş pre ă acestora. Pentru
ă prin nOI chemându-se, ş de nOI rugându-se Iisus Fiul lui Dumnezeii ş Dumnezeii; des ş ă ă de
lene, nicTdecum sloboade acestora, nicT începerea ă pre care ş ă o numesc, a o ă
ţ întru oglinda cugetului, nici închipuire, nicT ă ş cuvinte oarecare a ă in imei. Iar ă
închipuire neintrând în ă ş de gânduri precum am zis va fi ş ă de vreme ce cu sufletul prin
gânduri, ş a vorbi ş a-l ă ţ ă pre ş este lor obiceiii a face .
• 0 Sfânta Evanghelie ă Ioan, 15, 5: "Eu sunt ţ voi ţ ă ţ Cel ce ă În Mine ş Eu în el, acela
aduce ă ă ă ă Mine nu ţ face nimic". Citatul din text este ş o interpretare ş evocare a
fragmentului 14 din capitolul 15.
81 Psalm ii, 139, 13: "Iar ţ vor ă numele ă ş vor locui cei ţ În ţ ta".
203 de capete ă Teodul. Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor
pentru trezvire ş ă cu ş 167
175. Deci prin ă ă ă ă ţ ş ă cugetului de norii cei ţ
de vânturile duhurilor ş Iar ă inimei ă ţ cu ţ ă este a nu ă
într-însullumina cea ă a lui Iisus ă nu cumva de ă ş ă de trufie ş de
ă ne ă ş ne ş ă spre cele neajunse, ş ţ de la Iisus ne ă Pentru ă
ş Hristos unele ca acestea, ă ă smereniei fiind.
176. Deci ă ne ţ de ă ş de smerenie, de aceste ă arme care se ă
asupra dracilor, ă cu trezvirea ca o sabie de ă ă ş racând în ş zi ş în
ş ceas, atunci cu ă bucurându-ne, ă În inimi.
177. Opt sunt gânduri le cele ş ale ă ă ţ dintru care ă cuprinde tot gândul, ş dintru
care toate ş au ş precum din Ira ş din Diea tot dracul spurcat, Dumnezeul Danaonilor, ă
basmele acelora. Toate ă sue în poarta inimei, ă va afla-o ă ă de minte, ş unul câte unul ă
în vremea sa. Ş oricare gând din cele opt suindu-se i'n ă ar intra, pâle de gânduri urâte aduce ă
untru; ş ş pre minte întunecând-o, ă ă pre trup, îndemnându-l spre lucrarea faptelor celor urâte.
178. Deci acela ce ă ş capul ş ş prin ă cuvântare cea cu chip mânios,
ş pre acesta din ă ă a ă de multe gândurI vic1ene ş lucruri prea rele. Ş atunci
ă cugetul ă Dumnezeu priimind privigherea acestuia în gânduri; ş ă ă
indu-i lUI vedere, ă ş cum ă cuvine a birui pre cei ce ă ă cu dânsul, ş cum ă cuvine a
ă ţ ă ţ pre ă de gândurile cele ce ă ş ă pre omul cel ă
precum zice Domnul Iisus .,din ă es gândurile cele viclene, curviele, precurviele, ş Acestea
sunt care ă pre om" (Mat. 15.19) X2.
179. Deci cu ş chip, poate sufletul întru Domnul a sta, cu cea a sa ă închipuire, ş ţ ă
ş dreptate, precum s-a zidit dintru început de Dumnezeu, foarte bun ş drept; precum zice, ş
cea gânditoare ă fire, ă ă ă ş Ş ă ş au zis: Pentru ă drept a fi sufletul, aceasta
este ca ă ş ă ea ă fire gânditoare a lui stare, precum s-au zidit. Ş ă ţ ă ş zice: ă ne
ă ţ cugetul, pentru ă eu crez, cum ă curat fiind sufletul, ş ă fire stând, poate ă ă
ă mai multe ş mai departe a vedea decât dracii, având pre Domnul carele îi descopere lui.
Acestea au zis Marele Antonie, precum zice ă Atanasie în ţ cea pentru dânsul.
180. Tot gândul ă este în minte a ă lucru ţ Pentru ă minte fiind Asirianul,
nu va putea ş ă întru altfel. ă nu va ş ş pre cele de la nOI ţ ş ş (lucrunÎ.
181. Deci precum nu este cu ţ ă a goni noi ă ă cele în ă ă oameni
fiind, sau sus a zbura precum ş acelea, aceasta neavând-o firea ă ş nu este cu ţ ă a ne
ă de gândurile cele ă ş ş ă de ă trezvitoare ă sau ă
ochiul ţ ă Dumnezeu a-I întinde. Iar ă nu, în ă ţ
182. Deci ă cu ă ş a ă cu ş pre gânduri, ş a ş cu dragoste, ş
a te trezvi cu inima cu lesnire, ă lui Iisus ă se ă de suflarea ta, ş întru ţ zile
veI vedea racându-se aceasta (cu lucru).
183. Precum în ă slove a ă scrie nu e cu ţ ă pentru ă se cade acestea în trup tare a ă
însemna, ca ă ă se ă ă ş cu ostenicioasa trezvirea ă pre ă lui Iisus
Hristos ă o lipim; pentru ă fapta ă cea întru tot ţ ă a trezvirei, ă ă cu
Dânsul, ă se ă ă ă ş printr-în sul ă în veac ne ă ă ă se ă ă trezvirea).
184. ă ă spre Domnul lucrurile tale ş vei afla dar; ca nu ş pentru noi ă se ă ă de
la Prorocul "aproape ş Doamne de gura lor, ş departe de la ă lor" (Ieri. 12.2) X3. Nimeni
"Sfânta Evanghelie ă Matei, 15, 19: ă din ă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, ă ş
ă mincinoase, hule".
'.1 Ieremia, 12,2: "Tu i-ai ă ş ei au prins ă ă au crescut ş au ă roade; Tu ş aproape numai de buzele
lor, iar de inima lor ş departe".
168 SFÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
altul ă de Iisus va ă pre inima ta despre patimi, ă ă numai ş Iisus Hristos cel ce a
împreunat pre cele departe ă ţ
185. Asemenea ă ă pre suflet, ş vorbirile cele dupre cuget ale gândurilor, ş
cele din ă ă vorbiri ş ş ă Ş ă cuvine ă de la ă ă ţ
pre amândoi cei ce iubesc în ş a cuvânta ai izgoni, ş pre gânduri ş pre oameni, pentru ă
prea ă ă Dumnezeu, ca nu Întunecându-se mintea ă ă ă ă trezvirea.
Pentru ă din uitare întunecându-ne, pre minte o perdem.
186. Cel ce cu ă ţ ă ş pururea ă ţ inimei, va avea ă ţ ă al ş pre
Hristos puitorul de Lege, cu ă ă lui voia Sa "auzi-voI ce va ă întru mine Domnul
Dumnezeu, zice David" (Ps. 84.8) 84 aceasta ă ă pre a ţ spre ş sârguitoare cercetare,
pentru ă cel gânditor ă ş pre a lUI Dumnezeu ă ă ă Ş va ă
zice, omul, oare fi-va ă dreptului?" (Ps. 57.11) 85. Apoi pre cea din ă socotire, care pre
ă ă le-au ă ă ă "oare este Dumnezeu care ă pre viclenii
ş draci în ă inimei noastre?" (Ps. 57.11) 80. Ş aiurea zice "veni-va om ş inima ă ş se
va ă ţ Dumnezeu. Ş atuncea ranele lor, ca ă ţ pruncilor se vor socoti de nof' (Ps. 63.7-8) 87.
187. "Întru ţ ţ fiind cu inima pururi, ă petrecem dupre ţ ă ţ
(Ps. 89.14) 88 pre ă puterea lUI Dumnezeu ă ş ţ lui Dumnezeu, pre Iisus
Hristos totdeauna ă Iar ă din oarecare primejdie ă ă vom ă fapta
cea gânditoare, întru cea viitoare ţ ă ă ş mijlocul ţ bine ă strângem, ş cu ă de
lucru ă ş ă ne ă Ş ă nu este ă nici o îndreptare celor ce am cunoscut pre cel bun,
de nu îl vom face pre el.
188. Precum ă cele ă ă de ă priimite fiind în trup de curând, ă ă iar cel
ce a mâncat ă ţ ă ă în degrab prin oarecare doftorie ă pre acestea,
ă ă ă ş ş mintea, când gânduri viclene priimind ar ţ ş ar ţ ă ă
lor, ă lui Iius Hristos dintru adâncurile inimei chemându-se, cu lesnire le ă pre acestea
ş departe le ă ă de la sine. Precum cu Dumnezeu, ă ş iscusul prin ă ţ ă ă au dat a
ţ ă pentru cea ă înainte celor ce se trezvesc.
189. Cu suflarea ta ş ă ş trezvirea ş Numele lui Iisus, ş pomenirea cea ă a
ţ ş smereniea; pentru ă foarte ş ă a folosi.
190. Zi-sau Domnul ă ţ ţ ă de la mine ă blând sunt, ş smerit cu inima, ş ţ afla ă
sufletelor voastre" (Mat. 11.29)
191. Zi sau Domnul "Carele se va smeri pre sine precum pruncul acesta (Mat. 18.17) 90
ă ţ "Iar cel ce se ţ ă pre sine, smeri-se-va" (Luc.18.14) 91. De la mine, zice, ă ţ ţ ă
VezI ce ă ne ă ţ ă Smereniea. Pentru ă ă porunca lUI este ţ ă ş ă ş aceasta este
smereniea, prin urmare cel ce nu e smerit a ă din ţ ă ş protivnic foarte ă se va afla. r,
K4 Psalmii. 84, 8: "Auzi-voi ce va ă întru mine Domnul Dumnezeu; ă va ă pace peste poporul ă
85 ldem. 57, II: Ş va zice omul: «Da, este ă ă pentru cel drept! Da, este Dumnezeu Care îi ă pe ei în ţ ă
"" ldem, ibidem.
" ldem, 63, 7-8: "Ca ă ă ă ă omului ş în adâncimea inimii lui. Dar Dumnezeu îi va lovi cu ă
ş ă ă de veste îi va ă ă ei singuri se vor ă cu limbile lor".
" ldem, 89, 14: ţ ă ă socotim bine zilele noastre, ca ă ne ă inimile spre ţ
89 Sfânta Evanghelie ă Matei, 11,29: ţ jugul Meu asupra ă ş ă ţ ţ ă de la Mine ă sunt blând
ş smerit cu inima ş ţ ă ă sufletelor voastre".
90ldem, 18, 17: ă ă ă Cine nu va primi ă ă ţ lui Dumnezeu ca un prunc nu va intra în ea".
Trimiterea se face incorect la 18.9, nu la 18.17.
" Sfânta Evanghelie ă Luca, 18, 14: "Zic ă ă acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa decât acela.
ă oricine se ţ ă pe sine se va smeri, iar cel ce se ş pe sine se va ă ţ
203 de capete ă Teodul. Cuvânt de suflet folositor ş mântuitor
pentru trezvire ş ă cu ş 169
192. ă fapta ă prin suflet ş prin trup ă ş ş zidire a lUI Dumnezeii este ş
sufletul ş trupul, prin care fapta ă precum am zis ă ă ş cum nu ă ş ne înnebunim
întru podoabele cele streine ă ş ale sufletuluI ş ale trupuluI; ş ă în ş ş
întru mândrie, ca de un toiag de trestie ă ă ş pre Dumnezeii cel ce prin ă ă
ă mal presus de nOI este, asupra ş nostru ă lucru cel prea ş
pentru cea prea ă nelegiuire a ă ş nebunie? Pentru ă "Domnul mândri lor le ă ă
(lac. 4.6) 92. Ş în loc de a urma DomnuluI prin smerenie, cu ă ş DomnuluI ne împrotivim, cu
dracul cel mândru, din cugetul cel ă ţ în ş ş mândru. ă pentru aceasta ă Apostolul ă
ce ai zice, ceea ce n-aI luoat de la Dumnezeu"(l Cor. 4.7) 93. Nu cumva ş tu te-al zidit pre ţ ă
ă ş trupul ş sufletul, dintru care, ş întru care, ş prin care ă fapta ă se ă ş de la
Dumnezeii al luoat, ce te lauzI ca cum nu al fi luoat? Pentru ă Domnul e carele ţ ă ş acestea.
193. ă cu totul nu este altceva ă ţ inimei, prin care ş smerenie ş tot binele Întru noi
ă ă pogorându-se de sus, ă ă numaI, nicidecum a slobozi gândurile cele ce se ă înainte a
intra în suflet.
194. ă ţ ă cu ajutorul lUI Dumnezeu, ş pentru singur Dumnezeu, ă
in suflet, pricepere ă ă ţ întru ţ cele ă Dumnezeii. Ş nu ţ ă
virtute ă ş ă ş ului ei, Întru a orândui lucrurile ş cuvintele ă Domnul, Întru ă
bine ă
195. Cele ă ale Preotului ţ întru cea veche Lege, ş 28.36-37) 94 era înainte
închipuirele inimei cel curate, ca ş nOI ă ă aminte la ă ţ inimei noastre, nu cumva din ă
s-a înnegrit, ş de se va afla ş atunci cu ă cu ă ş cu ă ţ ă ă o ă ţ Pentru
ă mintea este oarecare lucru lesnicios, ş despre aducerile aminte cele ă ă de lege, cu anevoe
ţ ă cu lesnire urmând de asemenea ă celor ă ş celor bune ş celor rele.
196. Fericit este cu ă carele ş s-a lipit de Iisus Hristos întru cuget, ş ÎI ă pre
EI nelipsit în ă precum unit aerul cu trupurile noastre, sau precum ă cu ceara. Ş trecând
soarele pre deasupra ă va face ă ă Sfântul ş Marele ş cinstitul Numele Domnului
Iisus în cuget ă neîncetat, va ş ă cugete cu chip de soare.
197. Ş ă norii, aer curat ă ă iar ă patimilor de Soarele ă ţ Iisus
Hristos ă ş ş ţ ă în chipul Lunii, ş în chipul Stelelor, a ă ş din
ă cu totul aii fire, ă ş prin Iisus. luminându-se. ă zice ţ (3.9) 95 "Cei. ce
ă ă spre Domnul, vor ţ ă ă ş ş întru dragoste vor petrece cu El.
19S. Aii zis oarecarele din ţ pomenind, ş ă ă ţ dracilor, ş ă ă ş
ă ă ş ş ţ trupul ă totdeauna. Viclean prieten e trupul, ă îndestulat, mal cu ă
ă ă Ş ă ş ă ă aibi ă trup, ş ă ă pântece.
199. DecI întru cuvintele cele dinapoI, întru cele din suta dintâI ş a doua, am ă ostenelele
ş cel ţ a ţ nu lucrare a cugetuluI nostru numaI, ci precum ş ş
cuvinte ale celor de Dumnezeii ţ ţ ţ ă ţ ne ţ ă pre noI, pentru ă ţ ţ ă
acum ţ ă a ă ă e dobânda ă ţ vom înceta de a ă
92 Epistola ă a Sfântului Apostol Iacov, 4, 6: "Nu, ci ă mai mare har. Pentru aceea zice: «Dumnezeu
celor mândri le ă ă iar celor ţ le ă ham".
91 Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 7: ă cine te ş pe tine? Ş ce ai, pe care
ă nu-l fi primit? Iar ă l-ai primit, de ce te ă ş ca ş cum nu l-ai fi primit?"
94 ş 28, 36-37: ă faci ă aceea o ă ţ ă ş ă de aur curat, ş ă sapi pe ea, cum se ă pe pecete,
cuvintele: ţ Domnului». Ş s-o prinzi cu ş de ă ă de chidar, ş ca ă ă în partea de
dinainte a chidarului". Mss. ă doar fragmentul 37.
9; Cartea ţ lui Solomon, 3, 9: "Ei vor ţ ă ca unii care ş pus încrederea în Domnul;
cei ş vor petrece cu EI în iubire, ă harul ş îndurarea sunt partea ş Lui".
170 SFÂNTUL ISIHIE IERUSALIMNEANUL
200. Deci vino dar, ă mie, spre ajungere la fericita ă a ţ oricarele ai fi tu. dorind
a vedea zile bune întru Duhul, ş întru Domnul te voiu ă ţ pre tine lucrarea care ă vede. ş
ţ a Puterilor celor ă ă de trupuri. Nu se vor ă ÎngeriI ă pre ă ă nicI mintea
ceea ce curat cu ş ă Întrece. Ş precum cel nematerialnici nu se grijesc pentru ă ş nici
materialniciI ş ea nematerialnicI se vor griji de dânsa, ă vor intra în ş ţ
201. Precum Puterile cele de sus nu se grijesc de ă ţ ş ă ş ş cel ţ cu
partea cea ă ă a sufletuluI. ş care au deprins faptele cele bune, nu ă grijesc pentru ă ă ţ
duhurilor celor viclene. Ş precum pre aceea îi ş ă ţ a spoririI înainte întru ă ş
lUI Dumnezeii, ş ş pre ş dragostea cea ă Dumnezeii, trezvirea, ş suirea ă cele
ş Ş ă cu dori re ş cu ă spre suire întinzându-se, din gustarea
DumnezeesculuI ş uimitului dar, nu vor sta, ă ce pre Serafimi îi vor ajunge; nu vor conteni din
trezvirea ţ ş despre ă ţ cea doritoare. ă ce Îngeri se vor face, întru Hristos Iisus
Domnul nostru.
202. Nu este venin mai presus de veninul Aspidei ş al Vasiliscului; ş nu este ă mai
presus de ă iubirei de sine. Iar fiiI iubirei de sine, sunt ă ă cele ce sunt
acestea: laudele în ă ă de sine, ă pântecelui, curviea, ş ă pizma, ş
vârful tuturor mândriea, care ş a smulge nu numaI pre oamenI, ci ş pre Îngeri din Ceruti ş a-i
ă cu întuneric în loc de ă
203. Acestea ţ Teodule ţ trimete cel numit cu numele ş
,JSlliIE"
ş prin ă a ş
Ci poate nu sunt ale noastre,
Ci Dumnezeii le-aii dat ...
Cel ce se ă în ă ş Fiul, ş ă Duh,
de ă firea cea ă a Îngerilor,
ş a oamenilor, ş de ă zidirea ...
TREIMEA cea ă ă
Unul DUMNEZEU,
A ă ă ă ă ă ţ
ş noi ă o dobândim, prin
solirele Prca Curate!,
ă ă de Dumnezeii,
ş prin ă
Prea ş ă ţ
ă necuprins Dumnezeii, ă cuvine ă în vecii vecilor
AMIN ...
ş capetelor Sfântului Isihie Ierusalimneanul.
ă cuvântare
despre Sfântul Nil Sinaitul
PREA cUVrOSUL ă nostru Nil Sinaitul, patriea avea Tarigradul. ă ţ ă i-a fost Dumnezeescul
ă de Aur. Cu bunul neam ş cu ă ţ întrecând pre ţ a fost pus Eparh in patriea sa. Ci toate
ă la anul 390, ş în Muntele Sinaiu viind, unde cu mâinele sale ă ş ă ş una lui ş
una fiului ă a petrecut ş de ani, ă ţ ă ş Acolo s-a ă • Ia aniI 450. De
Episcopul ă ţ Eluza, au fost ţ ţ amândoi, pe când ă ă ă de Agarenl fiul ă Mult fiind
întru ţ ş cea din ă ş cea ă multe scrieri a ă ş de ă ţ
ş de ă dar pline. Dintre care noi ă chipul alb inel adunând cuvântul pentru ă ă ţ întru
153 capete, ş cuvântul pentru pustniceasca ţ ă având cu acestea ca un oarecare fagure de miere, pre ceea
ce le cetesc îi zidesc. Miere cu ă a lUI Anvrosie ş Nectarie, ţ ă ă ş mult ş folos
ă ş de acesta ş prea ţ Fotie, in cet. 20 1, pag. 266, ş ă "Cuvântul Monahului
Nil l-am cetit, ă ţ in 153 capete. Întru acesta Dumnezeescul ă ă chipul ă "Multe ş
altele sunt vrednice de ă ale lui [ ... ] întru lucruri ş întru ă ş ş cuvinte, puterea ă
Pomenirea lUI ă face la 12 Noembrie.
Scrierile acestui ă notate în Fi/ocaUa ă
1) 153 capete pentru ă
2) 8 cuvmte pentru cele 8 gânduri de moarte
3) 116 capete ă
4) 98 capete ă ă ţ de la cele ă la cele ă
5) 85 capete ă Evlogie
6) 33 capete cuvânt ă ă ă ă
7) Cuvânt pustnicesc
• ă llesC, vb. IV Reflex. ă ă ş ă A muri. Din sI. sen. DEX. ed. cit .. p. 851.
Ale Prea cuviosului ă nostru,
Nil Sinaitul
153 de capete, pentru ă
Cuvânt înainte spre capete (al ş
APRINS fiind eii, de ă ă necurate lor patimI, ă obiceiu, ă ş mal ş prin
atingerea scrisorilor tale, celor iubitoare de Dumnezeii, mintea mea cea ă întru cele mal de
pre ă mângâindu-o; ş urmând cu fericire ă ţ celuI Mare ş ă ţ ă Ş nu este
de mirare. Pentru ă a ta parte pururea s-a ă cele însemnate, precum ş a blagocestivuluI Iacov;
ă ă bine slujind pentru Rahil, ş luând pre Liea, ţ pre cea ă ca unul ce cu ă al
împlinit ş pre cel ş anI al ş (Fac. 29.20-28) '. Iar eii, nu ş ă ă cum ă ă noaptea
ă nu am prins nimica. Ci ă pentru cuvântul ă mreaja aruncându-o, vânat-am
ţ a ş de mari nu mi ă pare, dar ă 153 (Ioan 21.11) 2. Ş pre ş i-am trimes în
ş ţ dragosteI ă tine, prin capetele acestea întocmaI cu ă poruncirea ta împlinindu-o.
ă ă minunez de tine, ş foarte râvnesc, pentru cea prea ă înainte punere, ă pre capetele cele
pentru ă le ş Pentru ă nu prost pre acestea le ş pre cele ce de la ă ş întru
hârtie prin ă ş aii ţ ci pre cele ce în minte sunt întemeiate prin dragoste ş prin ţ
minte de ă Ci de vreme ce toate sunt îndoite, una înaintea uneia, ă ţ lUI Iisus (Sir.
42.31-32) ) ş ă scrisoare ş pre Duhul, ş ţ ă cum ă cu ă mal înainte de
scrisoare, ă mintea. Pentru ă nefiind aceasta. nicI scrisoare va fi. DecI ş ă îndoit
îi este chipul: unul ă ă ă altul ă ă ş ş a ă cea înaintea maînei. ă
este suma, iar ceea ce ă ă ă este felurimea. DecI întru 153 cuvântul cel pentru ă
ă ţ ă mâncare ţ ţ trimitem, pentru ca ă afli ţ ă celuI
ă ş chipul cel cu trei unghiuri, ş cel cu ş unghiuri. ă ş ţ ă cu ă
I Facerea, 29, 20-28:
"20. Ş a slujit Iacov pentru Rahila ş ani ş i s-a ă numai câteva zile, pentru ă o iubea.
21. Apoi a zis Iacov ă Laban: ă femeia, ă mi s-au împlinit zilele ă intru la ea».
22. Atunci a chemat Laban pe ţ oamenii locului aceluia ş a ă ă ţ
23. Iar seara a luat Laban pe fiica sa Lia ş a ă ă ş a intrat Iacov la ea.
24. Ş Laban a dat pe roaba sa Zilpa, ă fiicei sale Lia.
25. Dar când s-a ă ă ă era Lia. Ş a zis Iacov ă Laban: «Pentru ce mi-ai ă aceasta? Nu ţ
slujit eu oan; pentru Rahila? Pentru ce m-ai ş
26. ă Laban: «Aici la noi nu se ş ă se ă fata cea mai ă înaintea celei mari.
27. ş ă ă ă ă de ă ş ţ voi da-o ş pe aceea, pentru slujba ce-mi vei face ţ ş ani!»
28. Ş a ă Iacov ş a împlinit ă ă de ă ş i-a dat Laban ş pe Rachila, fiica sa de femeie".
2 Sfânta Evanghelie ă Ioan, 21, Il: "Simon-Petru s-a suit în corabie ş a tras mreaja la ţ ă ă de ş
mari: o ă cincizeci ş trei, ş ş erau ţ nu s-a rupt mreaja".
3 Cartea ţ lui Iisus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul), 42, 31-32: "Toate sunt pereche, unul împotriva
altuia ş n-a ă nimic cu ă Una cu alta au ă cele bune ş cine se va ă ă slava Lui?"
153 de capete, pentru ă 173
ţ ă a Treimei; ă ă ş a împodobire! ş ea, scrisoarea împrejur ă Ci ă
cel de 100, de ş cu 4 unghiuri este, iar cel de 53 cu 3 unghiuri ş rotogol. Pentru ă cel de 28, cu
3 unghiuri este, ă cel de 25 este rotogol, pentru ă de 5 ori sunt câte 5 capete. Deci ai chipul cel
cu 4 unghiuri, nu numai prin ă ă ă ţ lor ci ş a veaculuI acestuia ş ţ cea ţ ă
ce se ă ă cu cel de 25, pentru rotogolirea anilor. Pentru ă ă ă ă spre ă ă ă ş ă
spre ă ă ş ş din ani spre ani se ş anul, ş vremea spre vreme, precum la
ş soarelui ş a lunei, ş a ă ş a celorlalte vremi. Iar cel cu 3 unghiuri ar însemna ţ
ş ţ Sfintei Treimi întru altfel. Iar ă prin ţ numerilor, ai lua pre cel de 103, fiind cu
3 unghiuri, a ţ ă cuvine pre cea ă pre cea ă ş pre cea de Dumnezeu
ă sau ş a ţ ă ş dragostei; aurul, argintul ş pietrele cele scumpe. Ci
ă unul ca acesta este. Iar smerenia capetelor ă nu o ă ă ş ca unul ce ş ş a te ă ş
ţ lipsi (Filip. 4.12) 4 ş ş ca cela ce ţ aduci aminte de Cela ce pre cei doi fileri ai ă nu i-au
ă ci ş mai presus decât ă ţ altora multora i-au priimit. DecI a bunei ă ş a
dragostei roade ş ă le ă ş ă ţ ţ ă poruncindu-le a ă ruga pentru cel
bolnav ca ă se ă ă ş ş patul ă luându-l de aceea ă umble, cu bun darul HristosuluI
ă Dumnezeului nostru,
ă i ă cuvine slava în veciI vecilor,
AMIN
4 Epistola ă Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, 4, 12: Ş ă fiu smerit, ş ă am ş de prisos; în orice ş în
toate m-am ă ţ ă fiu ă ş ă ş în ş ş în ă
Începutul capetelor
1. Ă CINEVA ar voi bine mirositoare ă a face, Livanul cel luminos, ş Casiea, ş
Unghiea, ş Stactiea, de-o ă le va ă ă Lege ş 30.34) 5: iar acestea sunt ă
ă ă ţ Pentru ă ă pline ş de-o ă va fi, nu va fi mintea ă
2. ă ţ sufletul prin plinirea ă ă ţ lor, rânduiala ţ ă ă o ş
priimitoare pre dânsa ă de ş care ă ă
3. ă e vorbire a ţ cu Dumnezeu. Ded de care ş are ţ ă mintea,
pentru ca ă ş cu neîntoarcere a ă uimi ă ă ă ş ă a vorbi cu dânsul,
nimica mijlocind?
4. ă la rugul cel ce pre ă ardea, a ă apropia Moisi ispitindu-se ă ş ă ce
va deslega ă ţ ă picioarelor ş 3.5) 6; Cum ţ voind a vedea pre Cel mai presus de
ă cugetarea ş ţ ş ă vorbitor cu Dânsul a te face, nu deslegi de la tine ă
ă ţ
5. Mal întâI pentru luoarea ă te ă pentru ca ă moi prin plângere ă ă ă
ceea ce este în sufletul ă ş ă împrotiva ta nelegiuirea ta Domnului, de la Dânsul ertare
ş (Ps. 31.6) 7.
6. ş ş ş ă spre îndreptarea a ă cererea. Pentru ă foarte ă ă ă
ă în ă ă ă priimindu-o.
7. ă izvoare de ă veI ă întru ă ta, nu te ă ţ nicidecum întru ţ ca
cum al fi mai presus de cei ţ Pentru ă ţ ă a priimit ă ta, ca ă ţ cu osârdie
a ă ă tale ş milostiv a face pre ă prin ă Ded ă nu ţ spre patimI pre
izgonitoarea patimi lor, pentru ca nu mal mult ă mânii pre cel ce au dat darul.
S. ţ ă ă pentru ă uitând ă nebunindu-se s-au uimit ş
ă din sine).
9. StaI cu durere, ş te ă cu ă întindere, ş te întoarce despre nemerirele grijilor ş ale
gândurilor; pentru ă te ă ş te ă pre tine, ca întinderea ta ă o ă ă ă
10. Când te-ar vedea draciI pre tine osârduindu-te cu ă a te ruga, atunci pune gânduri
a ş ă lucruri ca când de nevoe, ş ă ţ ă ă aducerea aminte de acestea, pornind
< ş 30, 34: "Apoi a zis Domnul ă Moise: ţ mirodenii: stacte, oniha, halvan mirositor ş ă
ă din toate ş ă ă
• izvoadi, izvodesc, vb. IV. ă veche, a crea, a face, a inventa (rar) a descoperi. Tranz. a ă a compune,
a redacta, a scrie. Reflex. a se contura, a lua ă a ă Din sI. iZl'Oditi "a extrage, a traduce", DEX, ed. cit.,
p. 512. În Biblia lui Ş Cantacuzino de la i 688 cuvântul izvodire apare cu sensul de ţ Întemeiere.
ş 3,5: Ş Domnul a zis: «Nu te apropia aici! Ci ţ ă ţ ă din picioarele tale, ă locul pe care
calci este ă sfânt!"
J Psalmii, 31, 6: "Zis-am: ă ă mea Domnului; ş Tu ai iertat nelegiuirea ă meu".
153 de capete, pentru ă 175
mintea spre ă lor, ş ca neaflând foarte ă ş ş ă ş Iar când ar sta la
ă îi aduc aminte lui de cele ă ş de cele pomenite, pentru ca ă ă mintea
spre ş ţ acestora, ă ă ă cea cu ă ă
11. ş a pune mintea ta în vremea ă ă ş ă ş vei putea a te ruga.
12. Când te va întâmpina pre tine ispita, sau ă ă sau te vei ă ă sau spre cea
ă izbândire a pomi ţ sau a rupe glas oarecarele: ţ aminte de ă ş de
cea întru dânsa ă ş ă cea dintru tine ă ă de ă ş se va alina.
13. Câte ai face spre izbândire fratelui celuI ce te-a ă ă pre tine, toate întru ă ţ
se vor face în vremea ă
14. ă este odrasla ţ ş a nemâniereI.
15. ă e punerea înainte a bucurieI ş a ţ ă
16. ă este izgonirea scârbeI ş a mâhniciunei.
17. "Mergând ţ averile tale, ş le ă ă Mat. (19.21) x ş luând Crucea, ă ă de
ţ (Mat. 16.24) 9 pentru ca ă ţ ă ă de ă a te ruga.
18. De ş ă a te ruga, ă ă de ţ în ş ceas, ş prea multe rele pentru
ă cea iubitoare de ţ sufere.
19. Orice ă cu iubire de ţ îl veI suferi, roada acestuia în vremea ă o veI afla-o.
20. Poftind a te ruga ă cum se cade, ă nu ş vreun suflet, iar de nu, în ş alergi.
21. ă darul ă zice, înaintea OltaruluI " ş ducându-te mal întâI te ă cu fratele ă
(Mat. 5.24) 10 ş atunci te vei ruga ă ă turburare. Pentru ă pomenirea de ă ş mintea celuI
ce se ă ş ă acestuia le ă
22. Cei ce scârbe ş pomeniri de ă ş ş ă ă ş a ă ruga socotesc, asemenea sunt
celor ce scot ă ş într-un ulcior spart o ă
23. ă suferi tor vei fi, pururea cu bucurie te veI ruga.
24. Rugându-te tu ă ţ ă ş lucruri ca acestea te vor întâmpina pre tine, ca ă ţ ă
ă cum ă cu ă cu dreptate este ă ş mâniea. ă nu este vreo ă mânie
asupra aproapelui nicidecum; pentru ă de vei ă veI afla cum ă cu ţ ă este, ş ă ă de
mânie bine a ă ş ă lucru. Deci tot felul de chip ă ca ă nu te mânii.
25. ă nu ă ţ ă pre altul a vindeca, ţ nevindecat ă ă ş vei da ă
ă tale.
26. ă ţ mâniea, ă ţ veI afla, ş ţ pre ţ te veI ă ş întru cel ce se ă veI fi.
27. Asupra mânieI întrarmându-te, poftirea nu o veI suferi ă pentru ă aceasta, materie
ă mânieI, ş aceasta ă pre ochiul cel gânditor, ş ă stricându-o.
28. Nu te ruga întru singure chipurile cele din ă ci abate mintea ta spre ţ ă
cei ş cu ă ă
29. Uneori de ă ă stând la ă bine te vei ruga; iar de multe ori foarte ostenindu-te,
nu veI dobândi scoposul; pentru ă ă mai mult ă ş luând, vei avea îndreptare ă
30. Stând de ţ ă Îngerul, de ă ă ţ ă ă ă cel ce ne ă ă pre noi, ş ă ă
mintea întru ă ă ă rugându-se. Iar uneorI ş ă ă preste noI,
• Sfânta Evanghelie ă Matei, 19,21: "Iisus i-a zis: ă ş ă fii ă ş du-te, vinde averea ta, ă
ă ş vei avea ă în cer; ă aceea, vino ş ă
9 ldem, 16,24: "Atunci Iisus a zis ucenicilor ă ă vrea cineva ă ă ă Mine, ă se lepede de sine, ă ş ia
crucea ş ă urmeze Mie".
• Altarului. În multe texte ale Fi/ocaZiei apare scris oltar. În Biblia lui Ş Cantacuzino de la 1688, de asemenea.
10 Sfânta Evanghelie ă Matei, 5, 24: ă darul ă acolo, înaintea altarului, ş mergi întâi ş ă cu
fratele ă ş apoi, venind adu darul ă • zliticni, ă a împiedica, a stânjeni, a tulbura, a încurca, a întrerupe,
din sI. zatu(IIo/lti. DEX, ed. cit., p. 1181.
176 SFÂNTUL NIL SINAITUL
ă ă mintea, ş nu ă ş în sus a privi. Pentru ă mal înainte s-a ţ cu patimile cele
în multe feluri. ă mal mult ă va afla, ş ă cu ă întindere, i se va deschide el.
31. Nu te ruga voile tale a ă face, pentru ă cu ă nu ă întocmesc cu voia lui DumnezeU.
Ci mai vârtos precum te-al ă ţ te ă ă ă se ă voia Ta întru mine" (Mat. 6.10) II ă
ş întru tot lucrul ş ă cerI de la Dumnezeul cel bun, ă El ş tot bunul ş ceea ce
ş sufletului ă iar tu nu cu ă aceasta o ţ
32. De multe ori ă am rugat a ă face mie ceea ce mi s-a ă a fi ă ş am petrecut
Întru cerere ş voia lUI Dumnezeu ş silindu-o: ş nedând LUI ca ceea ce ş de
folos, ş ă o ă Ş întru ă ă luând, mai pre ă m-am mâhnit foarte, pentru mai mult
voirea mea am cerut a ă face; ă nu mi s-au întâmplat mie un lucru ca acesta în ce fel socoteam.
33. Ce ă ă este, decât ă ă Dumnezeu? Deci lui ă i le ă toate cele ale noastre, ş
bine ă va fi. Pentru ă cel bun cu ă ş de bune daruri este ă ă
34. Nu te scârbi nepriimind ă cererea ce o ceri de la Dumnezeu. Pentru ă ş ţ spre
mai mult a face bine, ş ă dânsul întru ă Pentru ă ce este mal înalt decât a
vorbi cu Dumnezeu, ş întru împreunarea cea cu El a ne îndeletnici?
35. ă cea ă ă este cea mal ă lucrare a ţ
36. ă este suire a ţ ă Dumnezeu. il
37. ă a te ruga ş de toate te ă ă pentru ca pre toate ă le ş ş
38. Te ă mai întâI, pentru a te ă ţ de patimi; ş a doua, pentru ca ă te ă ş de
ş ţ ă ş uitare; ş a treia, de ă ispita ş ă ă
39. Pre ă dreptatea ă o ceri întru ă ta, ş ă ă ţ ă ă ş
ş ţ ş toate celelalte se vor adaoge ţ (Mat. 6.33) 12.
40. Cu dreptate este. nu numaI pentru a ta ă ţ a te ruga, ci ş pentru cel de o ţ ca ă
unnezi ă Îngeresc.
41. ă ă cu ă ă Dumnezeu al ă întru ă ta, sau de lauda oamenilor
te ş ş pre aceasta a o vâna te ş ca un acoperemânt starea ă uneltindu-o.
42. Ori ă cu ţ te rogI, ori deosebI, ş nu din obiceiu, ci întru ţ a te ruga.
43. ă ă este cu ă cucernicie, ş cu ţ ă ş cu durere a sufletului, întru
ă ş cu suspinurI ă
44. De ar privi împrejur mintea ta ă în vremea ă nu ă ca un ă ă ă ă ci
ă lumean este, pre cortul cel din ă ţ
45. Rugându-te, aducerea aminte a ta cu putere o ă ş pentru ă nu pre ale sale de ţ ă ă
le pue ţ ci spre ş ţ întindere'i ă te ş pre tine. Pentru ă foarte ş ş a ă fura
mintea despre aducere aminte în vremea ă
46. Rugându-te, aducerea aminte, sau ă ale lucrurilor celor viclene aduce ţ sau griji
noi, sau ţ celui ce te-a scârbit.
47. Foarte ş dracul pre omul cel ce se ă ş ă ă o ş a strica gândul
acestuia. Deci nu ă gândurile lucrurilor pomindu-se prin aducerea aminte, ş toate patimile prin
trup ă pentru ca ă ă împedeca pe prea buna alergare a acestuia ş ş cea ă Dumnezeu.
48. Când mult trudindu-se prea vicleanul drac, nu ar putea împedeca ă sârguitorului,
ţ ă ş ş apoi ş asupra lu! ă ce s-ar ruga. Pentru ă sau spre ţ aprinzându-l
ă ă ş pre cea din ă întru el ă ă prea ă ş sau spre oarecare
ă ă ă ă mintea o ă ă ş
" Sfânta Evanghelie ă Matei, 6, 10: "Vie ă ă ţ Ta; ă voia Ta, precum în cer ş pe ă
12 Sfâma Evanghelie ă Matei, 6, 33: ă ţ mai întâi ă ă ţ lui Dumnezeu ş dreptatea Lui ş toate acestea
se vor ă ă
153 de capete, pentru ă 177
49. Rugându-te precum ă cuvine, pre cele ce nu se cuvine le ş ă ş ă staI cu ă ă ţ
roada ta ă Pentru ă la aceasta din început pus al fost "a lucra ş a ă (Fac. 2.15) Il. Deci
lucrând, ă nu o ş ă ă osteneala ta, iar de nu, nimic al folosit rugându-te.
50. Tot ă carele ă ă ă între nOI ş între necuratele duhuri, nu pentru altceva
ă face. ă ă decât numaI pentru ă cea ă Pentru ă foarte ă este
lor ş prea ă iar ă mântuitoare ş prea ă
51. Ce este voia dracilor a lucra întru noI? : ă pânteceluI, curviea, iubirea de argint,
mâniea, aducerea aminte a ă ş celelalte patimI. Pentru ă ş mintea dintr-însele,
ă nu ă a ă ruga precum ă cuvine. Pentru ă patimile ă ţ cel ă ă nu
o ă pre dânsa de pre cuvânt a ă ş ş pre Cuvântul lUI Dumnezeu a-l ă
52. Faptele bune le ă ş ş pentru ă ele ă cer din fire a fi ă ş pre acestea pentru
Domnul carele le-au ţ iar aceasta întru ş ă ă ş ş a ă ă
53. ş ă este deprindere ă ş ă cu prea ă dragoste, întru ă ţ
ţ ă pre iubitoarea de ţ ş Duhovniceasca minte ă
54. Nu numaI mânia ş pofta ă cuvine a o ă cel ce cu ă a ă ruga ă ş ci ş
ă de ă gândire a ă face.
55. Cel ce ş pre Dumnezeu, cu Acesta ă ca cu un ă pururi ş despre
ă ă ş gândire ă
56. Nu cel ce a dobândit ă ă ş cu ă ă ă Pentru ă poate ş întru
ă cele ţ a fi, ş întru istoriele lor a ă îndeletnici, ş departe a fi de la Dumnezeu.
57. Nu când nu s-ar ă mintea întru gândurile cele ţ ale lucrurilor, ă a priimit ş locul
ă Pentru ă poate a fi întru vederea lucrurilor, ş a cugeta întru cuvintele acestora; care
ş ţ graitirI sunt, ci ca unele ce sunt vederiI ale lucrurilor, mintea o închipuesc ş departe de
la Dumnezeu o duc.
58. ă ş mal pre sus de vedeniea fireI cel ş mintea s-ar face, nu ă ă ş locul
lui Dumnezeu l-a ă Pentru ă poate a fi întru ş ţ celor ţ ă ş în fel a ă
schimba cu dânsa.
59. De ş a te ruga, este ţ ă de cel ce ă ă celuI ce ă ă Deci îl ă
pre dânsul ă ţ ă numele ă Vie ă ă ţ Ta" (Mat. 6.9-10) 14, ă Duhul Sfânt
ş unul ă Fiul ă Pentru ă ş ne-am ă ţ ă "Întru Duh ş întru ă a ne închina
lUI Dumnezeu ă (Ioan 4.24) 15.
60. Cel ce întru Duhul ş întru ă ă ă nu ă din zidire pre Ziditorul îl ş ci
dintr-însul pre El îl ă
61. De ş ă de Dumnezeu, te veI ruga cu ă ş de te veI ruga cu ă
ă de Dumnezeu ş
62. Când mintea ta prin cea ă ă Dumnezeii dori re, dupre ţ ca cum ă ă ă din
trup. ş despre toate ţ cele dintru aducerea aminte, sau din amestecare s-ar întoarce, de
ă cucernicie ă ş de bucurie ă ă atuncea ă ş cum ă s-a apropiat
la hotarele rugei.
63. Duhul cel Sfânt ă ă ă cu ţ ă ş ţ fiind nOI vine spre
noi. Ş de ar afla mintea ă cu iubire de ţ ă LUI rugându-se, ă sue pre dânsa, ş tot
il Facerea, 2, 15: Ş a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-I ă ş l-a pus în ă cea din Eden, ca s-o
lucreze ş s-o ă ă
14 Sfânta Evanghelie ă Matei, 6, 9-10: "Deci ş ă ă ţ ă nostru, Care ş în ceruri, ţ ă
numele ă Vie ă ă ţ Ta; ă voia Ta, precum în cer ş pe ă
l' Sj{Înta Evanghelie ă Ioan. 4, 24: "Duh este Dumnezeu ş cei ce I se ă trebuie ă 1 se închine în duh ş în ă
178 SFÂNTUL NIL SINAITUL

pâIcul gândurilor sau al ă lor, cele ce o ă pre dânsa îl ă ă ş îndemnându-o pre
dânsa spre lucrurile ş ă
64. ţ ă prin schimbarea trupuluI, ţ gânduri îI pricinuesc, sau ţ ş
vederi; iar Dumnezeu. ă ă pre ă mintea ă sue, ş ă puind într-însa
ş ţ ă precum ş ş prin minte neînfrânarea trupului domolindu-o.
65. Cel ce ă cea ă ă ş ş mâniindu-se, sau ţ minte ă vrednic este de
ă ă Pentru ă de asemenea este cu cela ce iute a vedea ş ş pre ochii ă îl ă
66. ă ş a te ruga, ă nu facI nimica din cele ce se împrotivesc ă pentru ca
Dumnezeu apropiindu-se ă ă ă ă ă cu tine.
67. ă nu ş Dumnezeirea întru ţ rugându-te, nici ă ş pre mintea ta spre
oarecare închipuire ă se schimbe, ci nematerialnic la Cel nematerialnic te apropie, ş vei ţ
68. ş de cursele protivnicilor. Pentru ă se face când te rogi tu curat ş ă ă de
turburare, de ă ă a sta ă tine de ţ ă închipuire ă ş de ă ţ ca ă te ă pre
tine Întru ă ă ş pre Dumnezeirea acolo; ca ceea ce de ă ă ţ s-au descoperit ţ
ă te ţ cum ă Dumnezeirea este atâta; ă Dumnezeirea ă ă de ă este ş ă
69. Când nu ar putea aducerea aminte ă o ş Întru ă dracul cel ă ţ atunci
amestecarea trupului o ş spre a face ţ oarecare ă ă ş a o închipui pre dânsa.
Ş cel ce are obiceiu. a ă Învârti în gânduri cu lesnire ă ă ş spre ă ş ă
ş ţ ă silindu-se pre sine, ă ş fum în loc de ă ţ (sau priimind).
70. ă stai la streaja ta, mintea ta ă de ă În vremea ă ca ă stea întru
a sa ş pentru ca cel ce ă ă ş cu cei ă (Ev. 5.2) 16 ş preste tine ă
vie, ş atunci veI lua Prea ă dar al ă
71. Nu veI putea a te ruga curat, cu lucruri materialnice încurcându-te ş cu dese griji ă
Pentru ă ă este ă a sufletelor.
72. Nu poate cel legat a alerga. Nici mintea care ş patimilor a vedea locul ă cei
ş Pentru ă ă trage ş Împrejur ă ă de cugetarea cea ă ş ă ş nu ă ă ă
73. Când curat de aceia, ă ă de ş ă ă ş ă mintea s-ar ruga, atunci mal mult nu vin
draciI de-a stânga, ci de-a dreapta. Pentru ă îi pun acestuia Slava lui Dumnezeu, închipuire
oarecare a celor iubite ţ întrucât a i ă ă lUI cum ă ă ş a nemerit scopul cel pentru
ă Iar aceasta au spus minunat ş ă ă (Sfântul Evagrie) cum ă se face'de
la patima ă ş ş de la dracul carele ă atinge de locul creerilor ş ă ş vinele.
74. ă dracul ă de locul cel ă a premenI lumina cea împrejurul ţ
precum ş Ş ş a ş patima ă cei ş Întru gândire cu ş ă de minte,
mintea închipuindu-o spre ă ş ţ cel ş ţ Ş nefiind ă unul
ca acesta despre patimile cele ş ş necurate, ci curat ca când stând de ţ ă i ă pare a nu se
face mal mult întru dânsul vreo lucrare ă pentru aceea prepune a fi Dumnezeasca ă
ceea ce s-a ă lUI de la dracul, ş închipuind pre el precum a zis.
75. Îngerul lUI Dumnezeii stând de ţ ă cu singur cuvântul ă împrotivnica lucrare o ă
din noI, ş ş lumina ţ ă ă de ş ă a lucra.
76. A ă întru descoperire ă aduce Îngerul ă pentru ca ă le dea la ă ţ (Apoc.
8.3) \7 ă aceasta a fi darul prin înger ă pentru ă ş ţ ă ş a ă cel
ă Întrucât de aceia a sta mintea ă de ă ă ş de lenevire ş de ă
\6 Epistola ă Evrei a Sfântului Apostol Pavel, 5, 2: "El poate ă tie ă cu cei ş ş ă ă ţ
devreme ce ş el este cuprins de ă
17 Apocalipsa Sfântului 10(ln Teologul, 8, 3: Ş a venit un alt înger ş a stat la altar, având ă ţ ă de aur, ş i s-a
dat lui ă ă ca s-o ă ă cu ă tuturor ţ pe altarul de aur dinaintea tronului".
153 de capete, pentru ă 179
77. ă ă ă ţ ă ă a fi, pre care cei ă ş patru de
ă le ă (Apoc.S.8) 18. Iar ă a ţ ni ă cuvine, pre cea ă Dumnezeu prietenie,
ă pre cea ă ş ă ş ă dragoste ă Dânsul) întru care ă ă
ă întru Duhul ş întru ă
78. Când ţ s-ar ă a nu avea ţ ă de ă întru ă ta pentru ă ş
cât te-ai ă de Dumnezeu, dator fiind a fi intru Dânsul totdeauna, ş mai cu ţ ă vei ă ă
79. ş ş ă tale cunoscându-Ie, cu ţ ă vei plânge, ă Isaiea ă ş pre
ţ ă necurat fiind, ş necurate buze având. ş în mijlocul unuia ca acestuia norod fiind,
ă cutezi a sta ă Domnul Savaot" (ls. 6.5) 19.
80. ă cu ă te rogi, ă ş ă adeverire veI afla, ş ÎngeriI ă cu tine vor
merge. precum la Daniil, ş pricinele lucrurilor celor ce se fac le vor lumina.
81. ă ş cum ă ţ Îngen ne ă pre nOI la ă ş ă stau de ţ ă
cu noi, bucurându-se ă ş rugându-se pentru noI. Deci ă ne-am lenevi, ş am priimi
gândurI protivnice, foarte îl ă pre ş ă pentru noi atâta ă nevoesc, iar noi nici pentru
ş nu voim a ruga pre Dumnezeu; ci slujirea acestora ă ş pre Dumnezeul acestora
ş pre ă ă ă ă dracii cel ţ ne apropiem ş facem ă cu ş
82. ă cu ă ă ş ă ă de turburare. ş ă cu ţ ş cu ă tocmire, ş veI fi
ca un puiu de vultur Întru ă ţ ă
83. Cântarea Psalmilor, patimile ş ş neînfrânarea trupuluI a ş o ă iar
ă face pre minte a lucra lucrarea sa.
84. ă este ă lucrare vredniciei ţ ă mai ă ş ă ă a ş
85. Cântarea Psalmilor. închipuire este a ţ cei de mult fel; iar ă este,
ă ă a ş ţ cel nematerialnice ş de mult fel.
86. ş ţ lucru prea frumos este, pentru ă ă ă este a ă puterea
cea ţ ă a ţ ş spre vredniciea ş ţ cei ş
87. ă ă nu ar luat dar al ă salI al ă Psalmilor, ş *. ş vei lua.
88 .. Ş ă lor ş ă ă se cuvine lor, totdeauna a ă ruga ş a nu ă (Luc. 18.1) 20 . Deci ă nu
ă ş de acum, nici ca neluând ă te ş pentru ă vei lua mai pre ă Ş au adus la ă ă
ă ş de Dumnezeu nu ă tem, ş de om nu ă ş ci ă pentru ă Îmi ă mie muerea ă voiu
face izbândirea ef' (Luc. 18.5) 21 . "Deci ş ş Dumnezeu va face izbândire celora ce ă ă Dânsul
ziua ş noaptea în degrab" (18. 7) 22. Binevoesc dar ă fii tu, ş cu durere întru Sfânta ă
89. ă nu ş precum ţ ţ ă pare. ci precum lui Dumnezeu îi place, cele ă tine a ă face;
ş veI fi ă de turburare ş ţ ă întru ă ta.
90. ş cu Dumnezeu ţ s-ar ă a fi, ă ş de dracul curviei; pentru ă foarte împrelistitor
este, ş prea ă ă ţ ş ş mai iute a fi decât ş ţ tale, ş de la Dumnezeu o smulge
pre dânsa, când ă ă dânsul cu ă cucernicie ş cu ă ă
* ă ă ă ş ă Însemnând vas (de ă ă potir, ă 2. cantitate de lichid
ă Într-o ă ă Din bulg. ă nastrap, În limba ă (DEX, ed.cit., p. 673).
"Apocalipsa Sfâl1lului Ioan Teologul, 5, 8: Ş când a luat cartea, cele patru ţ ş cei ă ş patru de ă
au ă Înaintea Mielului, având fiecare ă ă ş cupe de aur pline cu ă care sunt ă ţ
1" Isaia. 6,5: Ş am zis: «Vai mie, ă sunt pierdut! Sunt om cu buze spurcate ş locuiesc în mijlocul unui popor cu
buze necurate. Ş pe Domnul Savaot, L-am ă cu ochii mei!»".
** dvori, dvoresc, vb. IV Intranz. ă ă a servi, a sluji la curtea unui domnitor sau a unui boier. Din sI.
dvoriti. DEX, ed. cit .. p. 326.
20 Sfânta Evanghelie ă Luca, 18, 1: Ş le spunea o ă cum trebuie ă se roage totdeauna ş ă ş ă ă
21 Idem, 18, 5: ş ă ă aceasta îmi face ă Îi voi face dreptate, ca ă nu ă mereu ă ă supere".
22 Idelll, 18, 7: "Dar Dumnezeu oare, nu va face dreptate ş ă care ă ă EI ziua ş noaptea ş pentru
care El ă îndelung?"
SFÂNTUL NIL SINAITUL
91. ă ţ ă de ă ă ş de ă ă dracilor, ş ă cu ş
ă ă cele de la ş ă ca hearele ă vor veni spre tine, ş tot trupul îl vor ă
92. ă ş ca un iscusit ă ş de ă ă ai vedea ă ă nu te ă ş
ă sabie ă asupra ta, sau ă în vederea ta ţ ă nu te turburi, ă închipuire
oarecare ă ş ă nicidecum a ă cu sufletul ă ci ă staI ă ă ta
cea ă ş mal cu lesnire veI privi spre ă ş ă
93. Cel ce sufere pre cele de ă ş pre cele de bucurie le va dobândi. Ş cela ce ş ă
întru cele neîndulcite, nu se va lipsi de cele dulcI.
94. ă ă nu te ş pre tine prin ş vedeniI draciI cei viclenI; ci fii cu minte,
ă ă ă ş ă pre Dumnezeu. Pentru ă ă ă de la Dânsul este
ţ EI pre tine ă te lumineze, iar nu, îndegrab pre ş ă ă ă ă de la tine. Ş
ă ş ă nu vor sta câiniI, tu cu înfocare ă ă Dumnezeu uneltindu-o. Pentru ă
ă ă ş ă de puterea lUI Dumnezeu ă se vor goni.
95. Cu dreptul este, ca nici ş acesta a fi ă despre tine; ă ă în vreme ă împart
dracii pre ş în cete, ş de ţ s-ar ă ajutor a cere, întru ţ ţ ş pre cel dintâi
izgonindu-I; spre a te ş de la el cu mintea, ca cum ă sunt ţ Îngeri (o ă ţ
96. ş pentru ă ă ţ ş ispitirea dracilor nu se va atinge de
sufletul ă ş ă nu se va apropia la ă ş ă ă Îngerilor ă va porunci pentru tine, ca ă
te ă ă pre tine" (Ps. 90.10-11) 23, ş ă ă protivnica lucrare o vor izgoni de la tine.
97. Izbituri ă ş plesnituri, ş glasurI ş ă ă de la draci va auzi cel ce se ş de
ă ă Ci nu va ă cu gândul, ă ă Dumnezeu: "Nu ă voiu teme de rele, ă
Tu cu mine ş ş cele asemenea" (Ps. 22.4) 24.
98. În vremea unora ca acestora ispite, ă ş prea ă ă ă ş
99. ă te vor ş pre tine draciI, de ă ă din ă a se ă ş a te îngrozi pre
tine, ş a ă mintea ta, sau ca ş hiare ar ă ă trupul ă ă nu te ă de ş nicI
cu totul ă te ş de ş acestora. Pentru ă te ş ă pre tine ispitindu-te, ă
cu totul iaI aminte de el, sau ă ş i-aI ă pre ş
100. ă staI întru ă ă Dumnezeu ţ ş Ziditorul, ş ă de ă a
toate, de ce ţ ă ă Dânsul al stat, întrucât ş ă frica acestuia ă ş de ţ ţ
ş de ş a te ă Au n-aI auzit pre cel ce ă ş "De Domnul Dumnezeul ă te teme" (2Leg.
10.20.) 25. Ş ă ş "de carele ă teme ş ă ă toate, de ţ puteriI LUI" ş (Rug. Manasi) 26.
101. Precum pâinea ă este a trupuluI, iar ă a sufletuluI, ş ş a ţ ă
cea ă este ă
102. Nu te ruga ca Fariseul, ci ca ş întru ţ al ă pentru ca ş tu ă te
îndreptezI de la Domnu!.
103. ş a nu te ruga împrotiva cuiva întru ă ta, pentru ca nu pre cele ce le
ş ă le ă ş ă ă ta ă
104. Cel dator cu 1000 de ţ ă pre tine; ă de nu vei ă datorniculuI, nici
ţ ă o vei dobândi. ă ă "I-au dat pre el, zice, muncitorilor" (Mat. 18.34) 27.
2.1 Psalmii, 90, 10-11: "Nu vor veni ă tine rele ş ă nu se va apropia de ş ă ă îngerilor ă va
porunci pentru tine ca ă te ă ă în toate ă tale".
24/dem. 22, 4: ă de voi ş umbla în mijlocul ţ nu ă voi teme de rele; ă Tu cu mine ş
2.\ Deuteronomul, 10, 20: "De Domnul Dumnezeul ă ă te temi, numai Lui ă ş de El ă te ş ş cu
numele Lui ă te juri".
26 ă regelui Manase. 4: "Înaintea ă toate se tem ş ă din pricina atotputemiciei Tale".
27 Sfânta Evanghelie ă Matei, 18, 34: Ş ă ă l-a dat pe mâna chinuitorilor, ă ce-i va
ă ă datoria".
153 de capete, pentru ă 181
105. Treci cu vederea nevoile trupuluI întru starea ă ca nu îmboldindu-te de purice,
sau de ă de ă sau de ţ ţ ă te ă ş de dobânda cea prea mare a rugiI Tale.
106. Venit-au la noI, cum ă ş ă din ţ rugându-se, atâta i-au ă ă
vicleanul, încât ă Întru a Întinde mâinele, acela În Leu se Închipuia, ş ă oblu picioarele
cele dinainte, ş unghiile sale despre ă ă ţ le Înfigea Întru ă umeri le nevoitoruluI;
ş nu se ă mal înainte ă ce nu pogora mâinele. Iar el nici ă le slobozea pre ele, ă
ce ă cele ş le împlinea.
107. Unul ca acesta am cunoscut ă a fost ş Ioan cel mic, ă ă ă cel prea mare care
în ă a ş ş ş a ă de cea a lUI Dumnezeu împreunare, dracul În chip de ă
ă ş ş rozând ă acestuia, ş În ţ lUI râgâind.
108. AI cetit cu ă ş ţ ă ă ţ precum zice: Cum ă ă Ava
Teodor cuvânt ţ venit-au ă ă supt picioarele lui, iar el ă ă de turburare pre ele ca
un cerc Iacându-Ie, le-au luat pre dânsele ă ă ce a încetat ă cuvântul; ş atuncea le-au
ă pre ele ţ lucrul tâlcuindu-l.
109. Pentru altul Duhovnicesc ă ş am citit, cum ă rugându-se el, ă ă vi ind, s-a atins de
piciorul luI. Iar el nu au slobozit mal ă mâinile, ă ce ă cea ş ă a ă ş ş
nimic s-a ă ă cel ce a iubit pre Dumnezeu, mal mult decât pe ş
110. ă ţ ă vedere ă aibI întru ă ta, ş de trupul ş sufletul ă ă
ţ ş cu mintea.
111. La alt oarecare Sfânt, ce cu ă întindere se ruga, în pustie ş draciI stând de ţ ă
în ă ă ă pre acesta îl rostogolea, ş îl zvârlea în ă ca pre o minge, priimindu-I pre
dânsul În ă Ş nicIdecum nu au putut pogorî mintea acestuia din ă cea ă
112. ă ş la alt iubitor de Dumnezeu, ş carele de ă ă grijire, în pustie umblând,
doi Îngeri i-au stat de ţ ă ş În mijloc Îl luau pre el, ă ă ă cu dânsul; iar el nicidecum
nu lua aminte la ş ca nu de cel mai bun ă se ă ă Pentru ă ş adus aminte de zisa
cea ă care ă ş "Nici Înger, nici ă nici Puteri ... vor putea pre noi a ne
ă ţ de dragostea lui Hristos." (Rom. 8.38-39) 2H.
113. ă cu ÎngeriI ă ă ă ă prin ă cea ă ă poftind a vedea
ţ ă celuI din ceruri (Mat. 18.10) 29.
114. Nu ă nicIdecum închipuire, sau ă a primi în vremea ă tale.
115. Nu pofti Îngeri a vedea, sau Puteri, sau pre Hristos ţ pentru ca nu ă ş ş
din minte ă te faci; lup în loc de ă primind, ş ă ş draci închinându-te.
116. ă Împrelestirei ţ este ă cea ş ă dintru care pornindu-se mintea,
întru închipuire, ş forme, Dumnezeirea Împrejur a o scrie ă ş
117. Eu a mea aceasta voi zice, care ş celor mal tineri am zis: ă este mintea, care în
vremea ă ă ş ă neînchipuire a ş
118. ă este mintea, care ă ă de ă rugându-se, mai mult dar pururea ă Dumnezeu ş
119. ă este mintea, care în vremea ă ă ş neagonisitoare se face.
120. ă este mintea, care în vremea ă ă ş ă ţ a ş ă toate.
121. Fericit este ă ă care pre ţ oamenii ca pre un Dumnezeu, dupre Dumnezeu îi ş
28 EP-isto1a ă Romani a Sfântului Apostol Pavel, 8, 38-39: ă sunt ţ ă nici moartea, nici ţ
nici Ingerii, nici ă nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile. Nici ă ţ nici adâncul ş nici
o ă ă ă nu va putea ă ne ă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru".
Am corectat trimiterea din mss. ă ş stihul 39.
H Sfânta Evanghelie ă Matei, 18, 10: ţ ă nu ţ ţ pe vreunul din ş mici, ă zic ă ă
Îngerii lor, în ceruri, pururea ă ţ ă Meu, Care este în ceruri".
182 SFÂNTUL NIL SINAITUL
. 122. Fericit este ă ă care pre mântuirea tuturor ş sporirea înainte, ca pre ş cu ă
bucuria o vede.
123. Fericit este ă ă care ca pre o ă a tuturor se ş pre ş
124. ă ă este cel ce de toate s-a ă ţ ş cu toate s-a împreunat.
125. ă ă este, cel ce pre ş ă cu ţ se ş pentru a i se ă a vedea
întru ş pre ş cu nelipsire.
126. Acesta ă ă ş ş care pururea ă ţ sale, ă o aduce ă
lUI Dumnezeu.
127. ă minciuna, ş ă îl abate de la tine ca un ă ă ş ca unul ce a te ruga
ş iar de nu, în ş o ş pre ceea ce nu este a ta.
12S. ă cu Duhul a te ruga ş nimic ă nu ţ din trup ş nu veI avea nor ă
Întunecându-te pre tine în vremea ă tale.
129. ţ ă lui Dumnezeu ţ trupuluI, ş ă vei fi, ş pre cea a Duhului
Acestuia ţ
130. ă veI dobândi ă ă ţ vei ă ă ţ Deci ă acelea privind, cu ţ ă vei
suferi ă ă cea de ai cea.
131. Nu te ă de ă ă ş de necaz, de materialele ă cel ă ă de greutate .
•. < 132. ă ă ş ă ţ ă ă ţ cele ş spre cele ş ş ccle ş spre
cele ş ş acestea spre ş ţ cea ă ş ţ ă
133. ş rugându-te împrotiva gândurilor, ă cu lesnire ar înceta, de unde aceasta s-a
ă ca ă nu ă ş ă re, ş împreJestireI te vei da pre ţ
134. Este când draciI ţ pun ţ gândurI, ş ă ş te ă ă ă pre tine, ca când a te ruga
împrotiva lor. sau ă a ă br, ş de ă voe se ă ă pentru ca împrelestindu-te, ă
ţ se ă pentru ţ cum ă ai început a birui gândurile, ş pre draci ai ă
135. Te rogi asupra patimii, sau a dracului care te ă ă pre tine, ţ aminte de acela ce
ă ş "Goni-voi pre ă ş mei, ş voi prinde pre ş Ş nu ă voi întoarce ă ce vor lipsi.
ă pre ş ş nu vor putea ă stea, ă sub picioarele mele" ş (Ps.17.41--42) 30.
Iar acestea în ă vreme le vei ă cu ă cugetare pre ţ întrarmându-te asupra protivnicilor.
136. ă nu ş a dobândi ă ă neîntrarmându-te mai. Întâi pentru dânsa ă la
sânge ă ă se cade ă la momie a sta împrotiva ă cu luptare ş ă ă de ă dupre
cum ă ş Dumnezeescul Apostol (Evr. 12.4) 31 •
137. ă vei folosi pre cineva, te vei ă ă de la altul, pentru ă ă ă ă rabzi,
sau ă lucrezi ceva ă ă de ţ ă ş vei risipi ă pre cele ce bine le-ai adunat. Pentru ă (gând)
scopos este acesta al vic1enilor draci. Pentru aceasta a lua aminte se cuvine cu mintea.
13S. ă ă ă ş aduse ă ş ţ grijindu-te, cum te vei ă de slujba lor.
139. Noaptea ă prin ş îl cer draciI a-I turbura pre ă cel Duhovnicesc, ş ziua
prin oameni întru încunj ă ş întru ă ă ş În primejdii pre acesta îl ă
140. ă nu te lepezi de ă Pentru ă ş bat, ă ş întinzând, ci prin ş
ă ă ţ ta se face.
141. Întrucât nu te-ai ă de patimi, ci mintea ta se ş faptei ş ă nu vei
afla ă cu ă ă în sânul ă
30 Psalmii, 17,41-42: ă pe ă ş mei ş voi prinde pe ş ş nu ă voi Întoarce ă ce se vor
ş Îi voi zdrobi pe ei ş nu vor putea ă stea, ă sub picioarele mele". Am corectat trimiterea din mss.
de la 17, 40 la 17, 41-42.
li Epistola ă Evrei a Sfântului Apostol Pavel, 12,4: ,.În lupta ă cu ă nu ţ Împotrivit ă ă
la sânge".
153 de capete, pentru ă 183
142. A te ruga ş Mutându-te dintru cele de aicea, petrecerea totdeauna ă o ă în
cerurI, nu prost cu cuvântul gol, ci cu ă ă ş cu ş ţ ă mai ă
143. ă numaI întru rea norocire ţ aduci aminte de ă cum ă ş ş ă
este, nu ă te-ai deprins a "sluji DomnuluI cu ă ş a te bucura Lui cu cutremur" (Ps. 2.11) 32.
ă ă ş cum ă ş întru ă ă cele ş ş întru ă ă mai mult cu ă
cucernicie ş cu ă se cuvine a sluji Lui.
144. Cu minte ă nu se ă ă de cea cu ă aducere aminte de ă sale,
ş de judecata cea Întru focul cel vecinic, de ă acestora.
145. Cele ce întru ă este vinovat, ş întru mânieri, ş ă ă ă de ş a se întinde spre
ş ţ lucrurilor celor mai ş sau ă se suie ş spre ă cea ă
acesta ă ă certarea cea ă cum ă nu este ă ă de primejdie lui cu capul gol ş
neacoperit a se ruga. Pentru ă "datoare este zice, una ca aceasta pre cap ă a avea, pentru
Îngeri" (1 Cor. Il. 10)3
3
, care stau de ţ ă cu ş ş cu ă ă ţ ă
146. Precum pre cel bolnav cu ochiul, nu-I va folosi cea întru ă ă zi ş întru prea
foarte ă ă ş prea ă vedere a soarelui. ş nici pre mintea cea ă ş ă ş
ă nicidecum o va folosi închipuirea ă cei ş ş mai presus de ţ ă acelei
întru Duhul ş Întru ă ci ş ă spre ă asupra sa, Dumnezeirea o ă
147. ă pre cel ce a venit la Oltar cu dar, nu l-a primit Cel ă ă de lipsire ş ă ă ce
se va ă cu aproapele cel scârbit spre dânsul (Mat.S.23) 34, ş de ă ă ş ă
este ţ ă pentru ca ă bine ă ă ă lUI Dumnezeu întru Jertfelnicul cel ţ ă
148. ă nu fiI iubitor în cuvinte, nici iubitor întru ă iar de nu, mai mult nu în spatele tale,
ci în ţ ta ă ă ă ş (Ps.123.3) 35 ş vei fi acestora spre bucurie, în vremea ă tale,
ţ ş ă de la ş în gândurI înstreinate.
149. Luarea aminte ă ă ă va afla, pentru ă ă ă aminte,
una alteia ă spre care a ne sârgui se cuvine.
150. Precum decât toate ţ mai ă este vederea, ş decât toate ă ă ţ ă
este mal ă
151. Lauda ă nu prost îi este suma, ci felurimea. Ş aceasta o ă cei ce s-au suit în
ă (Luc. 18.10) 3fi; ş au zis (Domnul) "voi ă ă nu ă ţ multe" ş (Mat.6.7) 37.
152. Întrucât ă ă trupului iei aminte, ş mintea ta ş pre cele frumoase ale
cortuluI. nu ă locul ă l-ai ă ci departe, ş de la ă ă cale.
153. Când stând la ă mai presus decât ă ă bucurie te-ai face, atuncea cu
ă ai aflat RUG Ă C 1 U NEA.
32 Psalmii, 2, II: ţ Domnului cu ă ş ă ţ de El cu cutremur".
JJ intâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 11, 10: "De aceea femeia este datoare ă ă (semn
de) supunere asupra capului ei, pentru Îngeri".
34 Sfâl1la Eva/lghelie ă Matei, 5, 23: "Deci, ă ţ vei aduce darul ă la altar ş acolo ţ vei aduce aminte ă
fratele ă are ceva împotriva ta".
35 Psalmii, 123, 3: "De vii ne-ar fi ţ pe noi când s-a aprins mânia lor împotriva ă
31> Sfânta Evanghelie ă Luca, 18, 10: "Doi oameni s-au suit la Templu, ca ă se roage: unul fariseu ş ă ş
37 Sfânta Evanghelie ă Matei, 6, 7: "Când ă ţ nu ţ multe ca neamurile, ă ele cred ă În multa lor
ă vor fi ascultate".
Al ş [Prea Cuvios
ş de Dumneze ii ă
ă al nostru Nil Pustnicul (Sinaitul),
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor
DE A FILOSOFI s-au ispitit ş din Elini ţ ş din Iudei nu ţ iar ă ţ aii
râvnit singuri Ucenicii lui Hristos. De vreme ce ei singuri pre ţ au avut-o ă ţ ă care cu
lucrul ă pre petrecerea cea ă unei ă ca ş ă cei mai ă ă ca într-o
ş pre o ă ă ă cu ă închipuind, cu chip ă pre ei ş s-au împodobit, sub nume
ş vârându-se, fiind ţ de ă filosofie, în ă ş în ă ş în toiag pre filosofie cu ă
ă ş poftelor ca unor ă slujind, ale pântecelui ţ ca pre un lucru al firii primindu-le,
ţ ă spre ă ţ Iar la mesele cele ă ca ş cu ă ă ş
ă mai întâi de toate slobod se cuvine a fi filosoful, ş mai mult a fugi de a fi rob al patimilor, decât a fi rob
celui ă cu argint. Pentru ă oamenilor a fi rob, poate ă nimic au ă ă pre cel ce bine
ţ ş Iar a avea pre patimi ca pre ş ă ş a sluji ţ ş au adus ş râs mult.
Deci sunt ă ă ş care cu totul de lucrare n-au grijit, iar pre ă filosofie,
precum li se pare, alegând, de cele ş ş înalte lucruri bârfitori oarecare fiind, ş a celor nedovedite
tâ1cuitori: a ceruluI ă ş a SoareluI ă ş ale stelelor ă a ş ă ă Iar uneori ş
a Teologhisi apucându-se, unde ş ă neajuns este, ş socoteala cu primejdie, - ă decât
porciI ce se ă ă în noroi mal ţ Iar ş oarecariI s-au ă ă ci decât ş s-au
ă mal ă pentru slave ş laude ş ostenelele. ă pentru nimic alt, ă ă numaI pentru
cea cu trufie ă ş iubire de ă se nevoesc ă ş mai de multe ori, ă ă ş de nimic
ă schimbând pentru acest fel de ă ş ă a ă totdeauna ş cu ă a se ă ş cu
haine de ă sparte ş acoperi trupul, ş în chiup • închizându-se a petrece, nicl o ă ă dupre
moarte ă ă mal presus este decât ă nebunia, ă ă cu ţ aceasta a pierde ş
pre ă ţ faptei bune, ş ş pune ş ţ ă care nu are vreme de cununi, ş ă de-a pururea,
ă de daruri; ş ţ care decât sudorile nimica alt au mai mult.
Iar din IudeI ţ pre ţ aceasta o aii cinstito, sunt ă neam a lUI Ionadav, pre ţ ă cei
ce voesc asemenea a ţ priimindu-i, la ş petrecere ă în corturi ă totdeauna,
de vin ş de toate cele ce spre ţ cea cu ă ă ţ privesc ă ş ă ă având ş
ţ trupului ă ă Deci foarte ă silesc la ş ă lor celor bune, ş la vedenie mai
... de multe ori ă îndeletnicesc (Ier.3S.6) 1 pentru aceea ş Iesei se numesc, pre ş ă ţ
ă numele acesta. Ş în scurt este despre toate ă ţ îndreptat de ş scoposul filosofiei,
• chiup, chiupuri, regionalism, vas de lut ars de mare capacitate în ă de ă ţ pentru ă
untdelemnului. Din turcescul kiip. DEX, ed. cit." p. 172.
I Ieremia, 35, 6: "Dar am zis: Noi nu bem vin, pentru ă Ionadab, fiul lui Recab. ă nostru, ne-a dat ă
zicând: ă nu ţ vin nici voi, nici fiii ş în veac'»".
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor
ă lucrurile împrotivindu-se ă Dar ce folos este lor din ţ ă ş din cea cu ă
ă omorând pre Hristos puitorul de ţ ă Pentru ă ş acestora asemenea li s-au pierdut
plata ostenelilor. de vreme ce s-au ă de ă ţ ă ţ ş al ă ţ ş pentru aceea
de la filosofie au ş Pentru ă filosofia este îndreptare a ă ă cu socoteala
ş ţ cei ă pentru Cel ce este. ă de la aceasta au ş amândoi ş Iudeii ş Elinii,
ă s-au ă de ţ ceea ce de la Cer a venit; ş ă ă de Hristos, care singur numai a
ă ş cu lucrul ş cu cuvântul pre cea ă ă filosofie, s-au apucat de a filosofi.
Acesta (Hristos) cel Întâi cu ţ sa pre drum ş l-au ă ă petrecere ă ş pre
suflet de-a pururea mai presus de patimile trupului aducându-l. Iar mai apoi de toate ş pre acesta
cu vederea l-au trecut, când cea de Dânsul ă mântuire a oamenilor cerea pre moarte.
ă ţ prin acestea, cum ă cel ce drept a filosofi dintru întâi ş ă cuvine a ă ă de
toate cele dulci ale ţ ş a ă osteni, ş patimile foarte bine a le ă trecând cu vederea pre
trup ş nici pre suflet cinstit a-l avea, ci ş pre acesta cu osârdie a-I ă pentru ă faptei
bune, când ţ ar cere. Ş pre ă ţ primindu-o o au urmat ţ Apostoli ă
ce ţ au fost, ă ă de ţ ă ş trecând cu vederea patria, neamul ş avere'a, ş
ă cea ă ş ă ţ ă ă s-au mutat, prin toate ă ţ trecând, ă ţ fiind,
de ă ă ţ ţ goi, de ş cele de nevoe ţ fiind. Iar mai pre ă ş la moarte au
ă bine prin toate ă ţ ă urmând, ş cu ţ chip ă al prea bunei petreceri. Iar de
vreme ce a ă de la ş ă ţ ş pre a lor ţ ă datori fiind, sau nu au voit, sau
au ă spre urmare, ă ţ oarecare au putut a privi mai presus de ă cele ş ş
a fugi de furtuna cea de prin ă ţ Ş întru acest chip ă de ă ă ă pre ţ cea
ă a o ă ă închipuirea ş fapte bune: ă în locul agoniselii, pre
ş mai înainte alegând, pentru nesmulgere. Ş decât hrana cea cu multe ţ ă ă
pre cea cum s-ar fi întâmplat mai înainte cinstindu-o, cu aceasta pentru ă asupra ale patimilor
pre ţ trupului împlinindu-o. Ş pre hainele cele moi ş ă de ţ ă ca cum ar fi izvodire
a ş ă ă ă ă ş ă ă ă au uneltit pentru nevoia
trupului, nefilosofesc lucru socotind ă este, a ă pre grija cea pentru cele ş ş împrejurul
celor ce zac jos a îndeletnici pre minte, care ş hearelor gata ş de ş ş le vin.
Nu ş pre lume, ă de cele ş patimi ă Nu era la ş cela ce ă ţ ş ş
cela ce se ă ţ ş cel ce ă ş cel ce ă ă pentru ă ş avea ă ă
de ă pre a sa ş ţ ă Nu altul ă era bogat, iar ă ă nici altul ă ă topea de foame, iar
altul ă ă de ţ pentru ă împlinea pre ţ celor ţ iubirea de ă a celor ş ţ
Ş era potrivire ş de o ă ă ţ ă pentru cea de ă voe ă vietuire a celor mal'
ţ ă cel mai de jos, era ă ă nepotrivirea. Iar mai ales nici atuncea nu era pentru
ă Iacea ş atuncea pre nepotrivire, ţ acelora ce ă sârguiau ca mai mult ă se ă precum
face acum nebunia acelora ce ă pricesc ca mai mult ă se ă ă Se ă ă zavistia, se
ă ă pizma, se ă din mijloc mândri a, se strica ă toate pricinele împrotivirei. Pentru ă la cele
mai groase patimi ţ erau oarecum ş ţ nici în vis ă de unele ca acestea luând. ă
pre aducerea aminte a acestora o ă pentru ă dintru cea din toate zilele ţ ă ş ă la acest
fel de deprindere se ă Ş în scurt lumini erau, întru întuneric luminând ş stele ă ă pre cea
ă noapte a ţ luminându-o, ş ă de limanurI cu lesnire prin a ş neînviforare tuturor
ă ca ă scape ă de ă ă de bântuielile patimilor.
Ci osârduita acea petrecere ş ă ţ ca o ă din lenevirea celor ce dupre vremi a
prescris-o, câte ţ ş la cea de pre ă ă a ajuns, ş cu totul de cel întâiu
chip s-au ă Pentru ă ă ş ceI ce s-au ă lumii, ş au ă ă ţ aceasta, ş s-au ă
de a fi oameni, ş ă firea celor ă de trupuri cu singurul chipul ă a ă muta ă nevoesc,
186 SFÂNTUL NIL SINAITUL
s-au întors ă înapoi, cu ţ ă ţ ş cu agoniselele cele vrednice de ă turburând pre
ă cea cu ă a celor ce bine mal înainte au ţ ş pre cel ce putea a ă ă ş a ă ă
pentru a lor ă ă a ă ă cu neluarea aminte a lor ă Ş pre coarnele pluguluI ă
ţ ă chipul cel cinstit, ă netrebnicI de ă ă ţ cerurilor ne-am ă pentru ă ne-am Întors
înapoi, ş cu ă osârdie ne ţ de cele ce datori suntem a le uita. ă nu ă ă mai ş la nOI
proasta ş cea cum s-ar fi întâmplat ţ ă NicI ş folositoare ă a ne ă ţ de cele vechi
ă s-au socotit: Ci gloata de lucrurI s-au ales, care ă cel ă scopos nefolositoare ă
are, ş cea ă materie osârdie pre Mântuitoarele ă le-au biruit. Pentru ă Domnul cu totul de grija
cea ă cele ă ş pre nOI ă ş numaI pre ă ă ţ ceruluI poruncind ă o ă ă
(Mate. 6.3 3) 2, ca cum pre cea ă cale sârguindu-ne a ă ă am trecut cu vederea pre ă ş le
porunci, ş de purtarea de ă aceea ă în mâini am pus pre ă ă Acela zicând:
ă ţ la ă ă ceruluI, ă nu ă ă nicI ă nicI ă ţ ş ă vostru cel ceresc le
ă ş pre ele" ş ă ş ţ criniI ţ cum cresc, nu se ostenesc, nici torc" (Mat. 6.26-28) 3.
Ş ă ş ă ş ă ş toiag, a purta oprind, ş cu ă nemincinoasa ă ă ţ ă a umbla
poruncind, pre care, când au trimis pre Ucenict spre facerea de bine a ţ oameni au ă ă
zicând: "Vrednic este ă de plata sa" (Mat. 10. 1 O)', mal ă spre purtarea de ă celor
cuviincioase ş pre aceea, decât pre a ă ţ ă
Iar nOI ă cât putem de a ş nu ne ă ă ş turme de oi, ş boi de plug ş cu chipul
ş cu ă ţ ş asini bine ă ţ ă ă Pentru ă unele ă ă dea ă din destul
la ţ lucrurilor, iar boii la ă cele pentru lucrarea de ă lucrând, ă ă ă
iar ş ş celorlalte dobitoace ă ş ă dea. Iar cele ă de ă ca cele ce în locul
nostru lipsesc, cu cele din ă ă povoare împlinind, pre cea de nevoe ă ă o ă ş ă
ă ă ţ ă ă ă Ş nu numai, ci ş din ş ş alegem pre cele mai cu
ş ş care nicidecum nu ne dau ă vreme de pomenirea lui Dumnezeu, ă îndeletnicirea la
dânsele Iacându-o, judecând, cum se pare, ţ ă a ă de ă sau pre ş pentru
cea dintâi ă ă ţ ă Pentru ă ş nu cu cuvântul pre aceasta o ă ne ă ă prin
lucrurI, întru ţ oamenilor celor ş bucurându-ne, când tot de ş lucrurI cu aceea
ne ă ş mai mult poate întru cele ş iubiri de ă ne ă întrucât de aceea
cel ţ ş socotim ş Ş pentru nimic alt de cea de demult ă ă de ă ş ă ţ ă
ne ă ă ă numai, ca prin cea ă ă ş ă fugim de slujbele cele ostenicioase. Ş
slobozenie de ă ş ă ă de ă la cele ă pre porniri ă le întindem, cu
ă ş mândrindu-ne împrotiva celor mai de jos, iar uneori ş împrotiva celor mai de sus,
ca cum ă de puternicie, iar nu de ă cugetare ş de ţ pre ă ă ţ ţ ă
socotindu-o ă este. Pentru aceasta ş de cei ce datori sunt ă ne ă pre noI, ca o ă
ş ă suntem ă ţ ş de boeri, ş în scurt, de ţ oameniI; mai vârtos în târgurI umblând noi ne
râdem, nimic decât ţ precum era cu ţ ă mai ales având. Nu din petrecere. ci din chip a ne
ş voind; ş de cele pentru fapta ă osteneli ă pre slava cea pentru acestea
ş o poftim, ă ă aceluia ce ă era ă
2 Sfânta Evanghelie ă Matei, 6, 33: ă ţ mai întâi ă ă ţ lui Dumnezeu ş dreptatea Lui ş toate acestea
se vor ă ă
ţ magazie de grâu, grânar, hambar. Din sI. zilnica. DEX, ed. cit., p. 548.
1 Sfânta Evanghelie ă Matei, 6, 26-28: ţ la ă ă cerului, ă nu ă ă nici nu ă nici nu ă
ţ ş ă nostru Cel ceresc le ă ş Oare nu ţ voi cu mult mai presus decât ele?
Ş cine dintre voi, îngrijindu-se poate ă adauge naturii sale un cot.lar de ă ă de ce ă ă ţ ţ
seama la roadele câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc".
" Sfânta Evanghelie ă Matei, 10, 10: "Nici ă pe drum, nici ă haine, nici ă ţ ă nici toiag; ă
vrednic este ă de hrana sa".
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 187
Ş ă cineva luând pre cinstitul acesta chip, ş nici ă pre ă sufletului ă
nici pre cele Însemnate chipuri ale ă celor vechi din cugetul lUI ş ci ă poate
întru ale acestora ă petrecând cu ă ţ ş pre obiceiul nu ă spre ă ă ă ţ
îndreptându-L nici ş ce oare este scoposul ţ cel de pre Dumnezeu, ă ă
ă a ă înalt cugetând ca pentru o ă ă ă numai pentru singur chipul.
Ş ă unelte împrejur purtând, al ă ş ş nu l-au ă ţ Ş ş ţ ă ă ă ă cu
cel ă chip, pre care nici cu marginea buzelor au gustat-o. ă ă în marea, în loc de liman, ş
în loc de ă monnânt plin de ţ ă ă ş în loc de oaie, lup, spre pierzarea celor ă ţ dupre
ă aflându-se. ă când unii ca ş de la ă ă fugind, pentru a nu suferi pre cea cu
ă ă a ţ petrec cu neînfrânare prin ă ţ atuncea de aceea de nevoea pânteceluI
biruindu-se, spre ş celor ţ pre a blagocestiei închipuire, ca pre o ă împrejur o
ă toate a face suferind. câte ţ trupuluI ş Pentru ă nici un lucru este mai silnic ca
nevoia cea ă ă celor ţ chip cu ă ş ş ş ş mai ales când ş ă
nelucrare ă ă atuncea ş mai cu ş pricinuirea ş
Deci slujesc ş pre la ş ţ nu mai ţ decât ş iar în târgurT ca robiI
pre ă domni ă pre cei ce se apropIe alungându-i, ş împingând pre cei ce îi ă
ă petrecere a o da lor ă Ş pre acestea le fac pentru lipsa mesei. pre ţ
cea spre bucatele cele pricinuitoare de ă a o munci nefiind ă ţ ţ Nici pre cel de la Moisi al
ţ ă ă ă ş • În brâu a-I purta nevrând, (2Lege 23.13) 5, pentru ă ar fi cunoscut pre
acesta uneltindu-I, cum ă a toatei ţ a ă hotar gâtuI se face, ş cele ce s-ar fi
Întâmplat pre lipsa trupului împlinindu-o, ă pre ţ poftei cel ă ă de vreme. Pentru
aceasta ă Numele lui Dumnezeu se ş ş cea prea ă ţ ă s-au ă ă ş
ş celor ce cu ă ţ dupre fapta ă ş s-au socotit. Ş ă ă
ă ş despre ceT ce în ş ă ş ă ă ă cei de prin case, ş ă ş chipul
lor ă ă de ţ ă se ă ă pre ş mal ă ă de ş decât ş pre ă ş
ă Iar ţ ş ţ fiind în ă ş cucernicie în ţ ă vreme ă ţ ă ş socoteala cea
ă cu chipul ă ţ ă acoperindu-o, mai pre ă dupre ce i-au ă pre ş s-au dus,
întrucât împrotiva a toatei ă ă ş ţ ă ţ ă pre ă o fac.
Deci Întru acest chip ca ş ă ă izgonesc din ă ţ cei ce ă erau întregi ţ ă ţ ş
ca ş ţ ă ă nu mal ţ decât cel ce sunt ş de ă Ş ă mal vârtos ş
ă ă de zidurI mai înainte ar fi ales cineva a ţ decât celora ce uneltesc ţ cea
ă ă ă mai ă spre ă pre cea ă ă ă ă socotindu-o, decât pre cea ă
ţ care pentru viclejug este ş ş ă Ş ş nicT începând pre cea de Dumnezeu
cinstire, nici ş ce oare este dobânda cea din ş de oarecare nevoe, poate, ţ fiind ă ă de
ă spre ţ cea ă ă ă ş ă de negustorie spre ş celor de nevoe socotind
pre lucru - (mi se pare, pre acesta mai cinstit l-ar fi uneltit ă nu s-ar fi apropiat la ş tuturor, ci
înainte l-ar fi pus pre chipul acesta milostivire a maT multora dobânzi -). Ş voind ă dea dajdie··
trupului, nu pre cea de nevoe ă ci pre care moliciunea celor ce ă ă ă pentru ă
pofte cu nou chip ş ş au ă Ş pre ş ce nevindecat boIesc, a-i ă ă greu lucru
este. ă cum cineva ar ti tâlc uit pre folosul ă ă ţ celor ce întru ă ă nu au fost, ci
dintru ş scutecele cu ă ă sunt ţ ş pre ă nenemerire a firiI pentru obicei
• ă ş ă ş 5.n. ă cu care se rade ceea ce a ă lipit sau prins de ceva. ă ă În ă
dulgherie, ă cu care se ă În lemn. ă de plivit. DEX, ed. cit .. p. 895.
; Deule/'ol1omul, 23, 13: ă de uneltele tale, ă mai ai o ă ş când vei vrea ă ş cu scaunul ă din
ă ă ă sapi o ă ş apoi ă îngropi cu ea ă ţ tale" .
•• dajdie, dajdii, sJ. ă ă impozit, dare, bir. La plural apare ş forma ă Din sI. daida. DEX, ed. cit, p. 258.
SFÂNTUL NIL SINAITUL
socotesc cum ă nimic nu are ţ ă de cea dupre fire ă ş Pentru ă de prisosit este
spre îndreptare tot cuvântul, când osârdia celor ce aud spre cel mal ă plecându-se, cu împrotivire ă
ă la cele ce cu ă ă zic, ş mai ales când ă dobânzii ă ş pofta. ă ă patima
pre auzire cu totul la ă întrucât nici o intrare ă afle ă cele pentru întreaga ţ
spre ţ cea pentru ş ă ş rea ar fi, fiind cugetul întins.
Iar noI, o ţ care pentru ţ fapteI cel bune, precum socotim, ne-am ă de ţ ă ş
ne-am ă de poftele cele ş ş a urma lUI Hristos ne-am ă ă pentru ce ă ş ne
împleticim cu grijile ţ ş ă zidim pre cele ce bine le-am surpat? Pentru ce ne ă ă ş de reaua
ă a celor ce nu dupre ţ ă uneltesc lucrul acesta, poftele celor mal ş aprinzându-le,
pentru osârdia cea ă cele ş ş ne-am ă celor mai ă ă de ă cale a ă Pentru
ă a vindeca, iar nu ă ă ă pre cel lesne ă ş de la Domnul ni s-a poruncit, ş mai înainte
de ceea ce ne place ă pre al aproapelui folos ă socotim, ca nu pornirilor noastre celor ă ă de
ă urmând, pre ţ din cei mai ş ă facem ă se împiedice, ă lor ă a
pofteI cel ă cele ă ş Pentru ce ca pre un mare lucru socotim materia, pre care ca ă o
ă ă ne-am ă ţ de bani ş de averi ţ ş spre multe ş nefolositoare griji pre minte
ă ţ A ă ţ ă pre nOI ă ne ă ă de cea mai de nevoe îndeletnicire, ş ne
face ă ne lenevim de ă ă ţ sufletului, iar pre cel ce ă spre lucrurile cele ă ale ţ
ş prea ă norocire socotesc pre cea din ă ă ţ ă în mare ă îi aduce, ă ă
pre cei ce a filosofi se ă ă ş deasupra ţ a fi ă ă mai mult decât el ă ă
sârguiesc spre aceste lucruri. Ş nici un lucru atât în ă ă aduce, precum pre ţ a-i face
ă ă ă ţ sale. Pentru ă pierzarea celor ce au urmat, se face ă de muncire celui ce au
ă ţ ş pentru cei ce nu s-au ă de urmare ca de o ă nu ă ă este
acestuia ă ă ţ ă al ă ă ţ s-a ă De a ă ă ţ ă ă au fugit cel ce ţ ă ă
au uneltit ă ă de ă aujudecat-o.
Deci nimeni ă nu ă îngreueze de cele zise, ci sau ă îndrepteze pre cele ce cu ş ă pentru
a multora neluare aminte spre ş numeluI ă fac, sau ş de nume ă se lepede. ă ă a
filosofi zace înainte, de prisosit sunt averile la filosofie, care ş de ş trupul ă ă
ă ă ş pentru ă ţ ă sufletului. Iar ă aceea ă a agonisi ş pre cele dulci ale ţ a
le dobândi, ă foarte sârguit lucru este, pentru ce ă cu cuvântul pre filosofie, cu
lucrul pre cea de aceasta ă ă ş ş lucruri streine de ă lucrând, cu
numiri cinstite fiind ă ţ Apoi nu grozav lucru gândim, când ne ă de cei ce ă socotesc
mai de jos, pre care mireni îi numim, pentru cele ă legi ale Mântuitorului, ş pre cele ă
porunci ale DomnuluI, ne ă ţ ă noi de la cel ce datori erau a ă ă ţ de la noI? ă când
ă noI, ne zic: "Robul DomnuluI nu i ă cuvine a ă ă ci blând a fi ă ţ ş
ă ş când ne pricim pentru bani sau pentru agonisele, zice: ă cineva ţ va lua haina ta ă
lui ş ă ş (Mat. S.40)", ce alta fac ei? ă ă numaI râzându-ne, ca în comedie ş bat joc de noi,
ş ne ă ă pentru cea ă ă a lucrurilor împrotivire. Pentru ă nu este nevoe ă ne
ă cu cel ce agoniselile noastre le face ale luI, ş toate ă ă câte grija acestora ne ş
Au stricat cineva hotarul vieI, ş ă a lUI ă au ş ş dintru a ta, altul pre dobitoc în
ţ ta au ă altul apa care curgea în ă ă o au tras,: deci ă cuvine a te turba ş decât cel ce
ă înnebunesc mal ă a te face acestora tuturor ă ţ pre ă ş la divanurI a pironi pre
minte ceea ce la privirea ă a ă îndeletnici datoare este? ş spre ş împlinit cu lucrul
a schimba pre puterea cea privitoare, ca ă îndestul are a lucrurilor celor ce nimic nu ne ş
bine ă ne ă Pentru ce de cele streine ca de ale noastre ne ţ grele ă pre pedecele
[?] materieI ă ş pre acela ce ă ş ş pre uniI ca ş nu-l auzim? "VaI! zice Prorocul,
'" Sfânta Evanghelie ă Matei. 5, 40: "Celui ce ş ă se judece cu tine ş ă ţ ia haina, ă ş ă ş
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor
acela ce ş ă lui ş pre cele ce nu sunt ale lui, ş ă ă sale tare" (Avac.2.6) 7.
ă ă ş sunt cei ce gonesc, dupre acela ce zice ş ă cei ce ne gonesc pre noi
mai mult decât vulturii Cerului" (PI. Ier. 4.19) R, iar noi ă pre ş cu cele ş lucruri,
ă este cum ă mai cu ă ă pornindu-ne la drum, cu lesnire de ă ş ne vom prinde. De
care a fugi Pavel ne-au ă ţ zicând: ţ de curvie ş de ă (l Cor. 10. 14 ) 9, când ş cel
bine ş în vremea care ă ca ă ea darul, ă nu cu iute pornire ar fi alergat, departe de
apucarea darului ă ă ă ş cei ce gonesc poate mai grabnice aii pre ă ş Mare
ă este celor ce spre fapta ă ă sârguiesc, ă cea spre lucrurile cele ş ş
sufletului ş trupului de multe ori pierzare pricinuind. ă ce pre N avute Israilteanull-au perdut? Au
nu via ă pricina lui de moarte s-aii ă spre uciderea asupra lui împingând pre vecinul
Ahav? (3Imp. 21.2-7) 10. Ş ce pre cele ă ţ ş ă ă de ă ă ă ţ a
ă i-aii ă Nu ţ dobitoacelor? (Num.32.1-6) II. Ş ce ş pre Lot de Avraam l-au
ă ţ Nu cel mult ă al dobitoacelor, necurmate priciri pornind ă care ă în
ş pre ş i-au ă ţ unul de altul? Deci ă ş spre uciderea pre ă ţ ă ă ă
averile împrotiva celor ce le aii, ş de cele mai bune lucrurI ă ă pre cei ce le dobândesc, ş
rudenii ă ţ ş ş prietenii spre ă ă ş îi ş ă ş ă ţ ceea ce va ă fie nimic are de
ş ş trupului nu atâta de mult ş pentru ce de la slujirea lui Dumnezeu ă
cu totul ne facem ai ş ă ă au ă noi suntem cei ce pre cele ale ţ noastre le
ă ş Dumnezeii este cel ce pre acestea le ş Ş cea ă ă ţ ă
nenemerind pre cel de la Dumnezeu ajutor, de nevoe nu ajunge ş Iar iconomia lui Dumnezeu
7 Avacum, 2, 6: "Oare toate aceste popoare nu vor rosti împotriva lui pilde, fabule ş cuvinte cu tâlc? Ş vor zice:
«Vai de cel ş ş averea cu ceea ce nu este al lui - ă când? - ş se ă cu povara ă date".
'Plângerile lui Ieremia, 4, 19: "Inima mea' Inima mea! ă doare inima ă în adânc! Tulburatu-s-a inima mea
în mine ş nu pot ă ă tu, suflete al meu, auzi glasul ţ auzi ă de ă
, Întâia ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 10, 14: "De aceea, ţ mei, ţ de închinarea la idoli"
• ă ă ă ca ş ă ă ambele cuvinte întâlnite în mss. ce ă la baza acestei ţ a Filocaliei.
ă împiedicare, ă ă ă ă turburare, întrerupere. Din sI. zatiJknonti (vb.) DEX
ed. cit., p. 1181. :L '
•• ă ă ă
10 Cartea a Ireia a Regilor, 21, 2-7:
"2. Ş a ă Ahab cu Nabot ş a zis: ă dai mie via ta, ca ă fac din ea o ă ă de ţ ă e aproape
de casa mea; iar în locul ei ţ voi da o vie mai ă decât aceasta sau ă ţ convine mai bine, ţ voi da argint
cât ţ ş ea».
3. Nabot ă a ă ă Ahab: ă ă ă Dumnezeu ă ţ dau eu ş ă ţ mei!»
4. Ş a venit Ahab ă trist ş mânios pentru cuvântul pe care îl spusese Nabot Israelianul, zicând: ţ dau
ş ă ţ mei. Ş cu duhul tulburat, s-a culcat în patul ă s-a întors cu ţ la perete ş n-a mâncat.
5. Atunci a intrat Izabela, femeia lui, la el ş i-a zis: «De ce este întristat duhul ă ş nu ă
6. Iar el a zis: «Când am vorbit cu Nabot Izraelianul i-am zis: ă via ta pe bani, sau ă vrei, ă ţ dau ă
vie în locul ei, el a zis: ţ dau via mea, ă este ş ă ţ mei».
7. A zis Izabela, femeia lui: "Ce cârmuire ar mai fi în Israel, ă tu nu ai face tot ş ă ă ă ş fii cu
voie ă ă via lui Nabot, Israeliteanul ţ dau eu!".
II Numerii, 32, 1-6:
"1. Iar fiii lui Ruben ş fiii lui Gad aveau foarte multe turme; iar ă ă ă lazer ş ă Galaad sunt
locuri bune pentru turme,
2. Au venit fiii lui Gad ş fiii lui Ruben ş au ă cu Moise, cu Eleazar preotul ş cu ă ş ş au zis:
3. «Atarotul, Dibonum, lazerul, Nurai, ş Eleale, Sevam, Nebo ş Beon;
4. Ţ pe care Domnul le-a lovit înaintea ş lui Israel, sunt ă bune pentru turme, ş robii ă
au turme».
5. Ş au mai zis: «De-am aflat trecere în ochii ă ă ă acestea robilor ă în ă ş nu ne trece
peste Iordan».
6. Moise ă a zis ă fiii lui Gad ş ă fiii lui Ruben: ţ ş se duc la ă iar voi ţ ă ă ţ aici?»".
lfIJ SFÂNTUL NIL SINAITUL
--------------
ş ă ă de omeneasca ţ ă întregi pre ă ă ţ le ă ă ce aii folosit pre aceea osteneala lor,
ă care zicea Dumnezeii: ţ ă ă multe, ş ţ ă ţ ş le-am suflat pre ele din mâna
ă (Agheu 1.2-9) 12 Ş ce le-aii lipsit din cele de nevoe celor ce dupre fapta ă aii ţ
nimic de acestea grijindu-se? Aii nu în pustie 40 de ani IsrailteniI de nimic de cele din lucrarea
ă ă ă ş ă ă ş nu aii avut ţ ă de bucate? Ci marea ă înnoia
ă prea ă ă potâmici izvorând, ş cerul ă ploând (Num.1l.31) Il, ploaie ă ş
ă ă Iar ă de ă ă fiind, despicându-se da ă pre curgere. Iar ă ă le
ş ă ţ ă sluja ă vremea neînvechindu-se. Ş ce ă lucrând în pârâu Ilie ă ă
Aii nu corbiI aducea lUI ă (3 Imp.17.6)! 14 Aii nu la ă cea din Serefta viind, ş trebuindu-i
cele de nevoe, pâine îi da, din gura fiilor el ă ca ă se arate ă ş decât firea. mal întâi
ă este fapta ă
Ş acestea prea ă ă sunt, ă nu cu ţ ă ă se poate ş nemâncat a ă cineva,
când va voi Dumnezeii. ă cum Ilie cale de patruzeci de zile a ă ş în puterea uneI ă
Cum ş Moisi optzeci de zile pre munte vorbind cu Dumnezeii, din ă ă aii ă
negustat? Pentru ă dupre patruzeci de zile pogorându-se, ş pentru facerea de ţ mâniindu-se,
ă ă ă tablele, sus la munte a alergat, ş atât\!a alte zile ă în munte, ş pre tablele
cele de a doua ă ă ş luându-le s-a ii pogorât ă norod (2Lege 9.18; J 0.4)'? 15
Ş care gând omenesc pre buna ţ ă a minuniI ş a o pune de ţ ă va putea? Cwn ă
fire a trupuluI întru atâta vreme a ţ cu nimica împlinind pre puterea ceea ce în ş zi ă cheltuia
cu ă ă ă pre nedumerirea aceasta Dumnezeescul cuvânt când zice: "Nu cu pâine
numai va ă omul, ci cu tot graiul ce ă din gura lui Dwnnezeii" (Mat.4.4) In. Pentru ce pre petrecerea
cea ă la ă o tragem, cu cele materialnice ă ş îngreoindu-o? Pentru ce cu gunoi ii ne
ă ă cei ce ă ne ă în ă Precum pentru oarecare Ieremia plângând zicea: "Când
ă întru cele ă ş ţ ţ ne odihnim, în ă ne ă iar când ă una ca
ă ş ş cu cele ă ş lucruri ne ă "cu gunoi ne ă ă (Pl.Ier.4.5) 17.
Deci pentru ce pre ă ă de la Dumnezeii pre trup în ţ nostru îl ă pre
pronia ă ului în mâinile noastre scriindu-o? Ş ceea ce întru mare ă ş a ă socoti Iov aii
12 Agheu, 1, 2-9: ş zice Domnul Savaot: Poporul acesta ă ş «N-a venit ă vremea ca ă zidim templul
Domnului». Atunci a fost cuvântul Domnului ă proorocul Agheu zicând: «Este oare, timpul ca voi ă ţ în
casele voastre cu ţ ţ în ă când templul acesta este în ă Ş acum ă ce zice Domnul Savaot:
ţ cu ă de ă la ă voastre! Voi ţ ă mult, dar ţ cules ţ ţ mâncat, dar nu ţ ă
ţ ă dar nu ţ ă ţ ă în ş dar nu v-au ţ de cald ş ţ strâns simbria ă ca ă
o ţ într-o ă ă ş ă ş Domnul: ţ cu ă de ă la ă voastre
l
ţ ă în munte ş
ţ lemne ca ă ă ţ ă ş templul în care voi binevoi ş ă voi ă zice Domnul. ţ ş la
mult. dar ă ă ţ ţ ţ strâns mult dar Eu am risipit tinda ă Pentru ce?, zice Domnul Savaot. Din
pricina templului Meu care ă ă iar voi ţ cu lucrul. fiecare pentru casa lui".
1.1 Numerii, 11,31: "Atunci s-a stâmit vânt de la Domnul, a adus ţ dinspre mare ş le-a ă ÎmprejUlul taberei
cale de o zi într-o parte ş cale de o zi În ă parte împrejurul taberei, strat gros aproape de doi ţ de la ă
14 Cartea a treia a Regilor, 17,6: "Corbii îi aduceau pâine ş carne ţ pâine ş carne seara, iar ă bea din pârâu".
15 Deuteronomul, 9, 18 ş 10,4: 9, 18: "Apoi am îngenunchiat a doua ă Înaintea DomnulUI ca ş întâia ă
patruzeci de zile ş patruzeci de ţ ă ă ă ă pâine ş ă ă ă beau ă m-am rugat pentru ă voastre
cu care ţ ş voi, ă ă înaintea ochilor Domnului Dumnezeul vostru ş mâniindu-L" ş
10.4: "Iar el a scris pe table, cum fusese scris ş pe cele ă cele zece porunci pe care vi le spusese Domnul pe
munte din mijlocul focului, în ziua ă ş mi le-a dat Domnul mie".
J(, Sfânta Evanghelie ă Matei, 4, 4: "Iar EI ă a zis: Scris este: «Nu numai cu pâine va ă omul, ci cu
tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu»".
17 Plângerile lui Ieremia, 4, 5: Trimitere ă La locul indicat: ţ aceasta în Iuda ş le ţ în
Ierusalim! ă ţ ş ţ ţ cu ţ prin ţ ă ţ tare ş ţ
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 191
cercat, ă punând mâna pre ă ă o ă (Iov 31.27) IX, aceasta ă noi acum nu ne infri-
ş ă Pentru ă obiceiul este la ţ mâinele a ă dintru acelea zicând ă au pre îndestul are, pre
care umbros ă prin închipuire Legea zice: "Cel ce ă pre mâini necurat este, ş cel ce are
ţ de picioare necurat este, ş cel ce ă pre patru (picioare) totdeauna, necurat este" (Lev.11.20-
27) 19. Deci pre mâini ă cel ce în mâini se ă ş ă ă întru ele o are; iar pre patru, cel
ce la lucrurile cele ţ ă ă ş ş la ţ acestora totdeauna ş partea cea ă ă a
sufletului. Iar ţ de picioare are, cela ce tare ă ţ de cele ş Pentru aceasta ţ ă
pilduitor ş a nu avea ă picioare omul cel ă ş ci unul, ş acesta rar la cele ş lucruri
ş zicând: "Rar ă piciorul ă ă prietenul ă ca nu cândva ă ă de tine te va
urî" (Pil.25.19) 20. ă ă cineva rar pre Hristos pentru ţ trupului va ă iubit lui va fi.
Pentru ă acesta este scoposul unora ca acestora prieteni, precum ă al ă ucenici zice Mântuitorul:
"Voi prietenii meI ţ (Ioan 15, 14) 21. Iar ă mal des aceasta ar face, urât va fi.
Deci prin ce va ă ş cum nu va fi urât, cel ce totdeauna intru ţ acestea ă
ş ş ă ă ţ cea de sus ă ă ă pentru a nu avea el fluIere deasupra
picioarelor ca ă ă cu ele de la ă Pentru ă precum fluIerele prin plecare pre ă ă
greutatea trupului deasupra lor mai înainte o ş ş ţ apropiindu-se de ă ă
spre ă ţ a ă îl ă ş Întru acest chip socoteala cea ă a lucrurilor celor ale fireI,
ă ce mai înainte s-au împilat despre ţ trupului, iute ă ş în sus trimite pre ţ ă
nici una din ă cele ă ş ă cu ea în sus ă Pentru ă drepte a avea
pre fluere, ă ă ă ş la cei ce sunt foarte ă ţ ş jos zac totdeauna, ă ă ă ş la
Sfintele Puteri, pentru a nu avea ţ ă nicidecum, nici de cele ş nici de cea ă acestea
plecare. ă aceasta, precum mi ă pare, însemnând Marele Iezechil zicea: "Cum ă era fluerele
lor drepte ş cu aripi picioarele lor" (Iez. 1.7) 22, care lucru ă pre neplecarea ţ ş pre cea ă
ţ ă a fireI aceea iute ş Iar oamenilor destul este a avea fluere plecate. Ş uneori ă
ă cele ş nevoi, iar alteori ă cele sus ă ale sufletuluI petreceri a fi folositoare.
Ş pentru rudenia sufletuluI ă cea ă cele de sus puteri mal de multe ori ă cu acelea
pre cele ş a le socoti. Iar pentru ă trupuluI, atâta a îndeletnici pre ă îngrijirea, pre
cât ţ ş Iar a se tâd totdeauna la ă cele ă ă necurat lucru este cu
ă ş necuviincios oamenilor celor ce ş ţ ă ă au luat. ă cu ă pre
cel ce pre patru ă ş nu prost l-au numit necurat, ci ă totdeauna pre patru ar umbla. Pentru
ă au dat celor ce sunt în trup vreme a se pogorî ă ţ trupuluI. ă ş lonaftan, cu
Naas Amoniteanul ă ă de vreme ce pre patru a umblat au biruit (IImp.14.13) 23, de care
ce numar Ia nevoia firii au slujit, pentru ă ă cuvenea cel ce bate ă cu ş care ă ş
pre pept, (pentru ă aceasta se ş Naas), a închipui ţ pre cea ă el ă prin a
umbla pre patru, ş ş ă întru a sa ş ă a-l birui pre el cu ă lesnire.
Ce ă ş istoria lui Ievosfteiu pre noi nu ne ţ ă ca nu cu ă ă ne ţ de lucrurile
cele ş nici ţ a ţ pre paza ă Pentru ă acesta ă fiind, ş în ă ă
,. Cartea lui Iov, 31, 27: "A fost inima mea ă ă în ă ş am dus eu mâna la ă ca s-o ă
,. Levitieul, 11, 20-27: "Toate insectele înaripate, care ă pe patru picioare sunt spurcate pentru voi ... Din
toate fiarele cu patru picioare cele care ă pe labe sunt necurate pentru voi ş tot ce se va atinge de stârvul lor,
necurat va fi ă seara".
'o Pildele lui Solol11on. 25, 19: "Dinte ă ş picior ş ă este cel ă ă ţ ă în vreme de nevoie".
" Sfânta Evanghelie ă [oall, 15, 14: "Voi ţ prietenii Mei, ă ţ ceea ce ă poruncesc".
22 [ezechiel, 1, 7: "Picioareie lor erau drepte, iar copitele picioarelor lor erau cum sunt copitele picioarelor de ţ
ş scânteiau ca arama, ă iar aripile lor erau sprintene".
" Cartea Întâi a Regilor. 14, 13: Ş a început 10:1atan ă se urce ă ţ ă cu mâinile ş cu picioarele, ş cel ce-i purta
annele se ă ţ ă ă el. Ş au ă Filistenii înaintea lui, iar cel ce purta armele în urma lui le da cele din ă lovituri.
1'2
SFÂNTUL NIL SINAITUL
ă muierii lui, zice, i-au ţ a ă la ş ă ş viind cei cu Rihav ş Vaana, ş
aflându-o pre ea ă ţ grâu ş dormitând, pre ascuns au intrat ş au omorât pre levusftei, ă
l-au aflat ş pre el dormind (2Imp.4) 24.
Pentru ă toate dorm: ş mintea ş sufletul, ş cugetul, când lucrurile cele ş ă
ă a ă ţ grâu ă ţ aceasta ă ă îndeletnicirea cea cu ţ ă a cugetului la
lucrurile cele ş ş nu în ă ci cu oarecare osârdie pre ă ţ acestora a o unelti. ă
cum ă nu în chip de istorie aceasta ţ ă scriptura, ă este de acolo, pentru ă cum ă
muiere ă ţ ă a avea, dator fiind de ţ de ş a ă înconjura, ş pre tot alaiul vrednici el
ă ş a-l avea? Sau cum atâta de lipsit era, cât prin acea a ă ţ grâul? Ci de multe ori cu
istoria a ă ă ceea ce nu are povestire, pentru ă lucrurilor celor ce ă ă
Pentru ă mintea ş ă ce ca un ă oare unde ă petrece, portar al ţ
având pre cuget, ă la lucrurile cele ş se va da pre sine (cugetul) - pentru ă trupesc lucru
este a ă ţ grâu, - cu lesnire pre ascuns ă ş ă pre minte.
Deci pentru aceasta Marele Avraam nu ţ ă femeii a ă ş ă ş pre cea
ă ă a ţ lor ei, cum ă bucurându-se de vederea lucrurilor celor ţ ă ţ ş
În ă pre minte, ş o ă a ă ă ă ş cu ea din lucrurile cele dulci, ş ă ă
ă ă ş va fi. Ci ş el aproape ş ş ţ ă ă ş ă dând pre
intrare, iar ş lor griji încuind ş ă ce folos ă ă în ţ acestea din cea ă
acestea ş ă ă Nu ă osteneala omului, dupre Eclisiastul (C.7) 25 în gura lUI este? ş
"hrane ş acoperemânturi, dupre Apostolul, destule sunt spre întemeerea ă trup" (1 Tim.6.8) 26.
Deci pentru ce ă ă de ş ne ostenim ş chinuim în vânt, precum zice Solomon (Ecl.S.16) 27,
pentru ţ celor ă ş Împedicând sufletul de ă ă ş ă ă ţ
ş pre trup ocrotindu-l ş ă mai mult decât ă cuvine, ş ca pre un ă ş ş ş
vecinic Îl ă Întrucât nu numai despre ă ă ţ ă lupta lui a ă face, ş cu ă
ş mai cu vitejie luptându-se împrotiva sufletului îl ş Întrucât nici cinste ş cununi
a pofti îl ă pre el. Ş ce este ţ trupului, ă pre aceasta aflându-o ă spre nefolositoare
nelesnire pre ă o Întindem? Pâinea ă este totul ş ă Apoi, nu izvoarele din destul dau pre
curgere? Iar pâinea au nu lesne ş ă este celor ce au mâini, ş din unele ca acestea lucruri
putem a ş dintre care ş ţ trupuluI ă ş ş ţ sau nicidecum nu ne
smulgem? Ci ă ă ă ă îngrijire? Nici aceasta, ă nu ă cea din obiceiu moliciune,
ci numai spre ă ţ am fi ă ă care haine ca de ă ţ care vison, sau
ă sau de ă ă omul cel dintâi a purtat? Au nu din piei au ă lui Ziditorul pre ă ă
(F ac.3.21) 2X ş cu ţ a se ă i-au poruncit?
Întru acest chip rânduind, aceste hotare le-au pus ţ trupuluI, ş de departe oprind ceea ce
acum ă ş a omului ţ ă ă nu zic, ă ş acum va ă cu ă pre cei ce bine
ţ cel ce paserile cerului ă ş ş va ă cel ce la criniI ţ atâta ă au pus, de
vreme ce nu este cu ţ ă a-i pleca pre cei ce de la ă ţ ă mult sunt ă ţ Pentru ă
cine celui ce dupre fapta ă ţ ş nu cu ă va da cele de ţ ă ă ă oamenii
varvari ş cu legea ă luând pre Ierusalim, Vavilonenii, de fapta ă a Ieremiei s-au cucernic it,
ş ă ţ cea ă cu îndestulare i-au dat, ş nu numai cele spre ă dându-i, ci ş
24 Cartea a doua a Regilor, 4, intitulat ş ş ucis; David îl ă ă numele personajelor la care face referire
textul sunt ş pentru levosfteiu (levusfei), Rihav ş Vaana fiind ţ Rechab ş Baana.
25 Ecclesiastul, cap. 7. Capitolul este intitulat Folosul ţ Femeia rea este ă ă sufletului.
26 Epistola ă ă Timotei a Sfântului Apostol Pavel, 6, 8: "Ci având ă ş ă ă cu acestea vom
fi ţ
27 Ecclesiastul, 5, 16: "Mai mult ă ă ţ lui este întuneric ş ă necaz peste fire ş ă de durere" ..
28 Facerea, 3, 21: "Apoi a ă Domnul Dumnezeu lui Adam ş femeii lui ă ă de piele ş i-a ă ..
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 193
vasele cu care este obiceiul a ă sluj i cei ce ă ă ă Cum nu ă vor cucernici de ţ ă ă ă ţ ă
cei de un neam, ş la ă din ă de varvaricescul obiceiu mai mult fiind ă ţ ţ spre
ţ ă celor bune ş a faptei bune râvnitori? ă ş nu au putut ai ş râvnitori a ă face
pentru ţ firii, ă cinstesc fapta ă ş de nevoitorii ş se ă Cine a plecat pre
Somaniteanca a zidi lui Elisei ă de streini, ş a pune acolo ă scaun, pat ş ă (4Imp.4.10) 29.
Au nu fapta ă a ă Ş ce pre ă aceea o au plecat, tot ă fiind cuprins de
foamete, decât pre a sa nevoe mai înainte a cinsti pre ţ Prorocului? (31mp.17.l2) 30. Cu
ă ă nu de ţ lui Ilie s-ar fi ă nu pre ţ mângâiere a ţ de la ea
ş de la copii luându-o ar fi dat-o aceluia, pre moartea ceea ce dupre ţ o ă mai înainte de
vreme pre aceasta alegându-o, pentru primirea cea ă cel ă
Ş i-au ă pre ş unii ca ş ă ă ţ ş cea ă ostenele ă ş aceea ă
cu ă a ă afla ă lucrurile ţ ş Pentru ă la ă ă ă ş spre
ţ ă ca cum ă zic, din a avea ţ ă de ţ sporind, aproape de puterile cele ă ă de
trupuri au ă Drept aceea, ă ş ă ţ erau cu trupul ş ţ ă decât cei ce
purta pre toate s-au ă mai puternici, ş cu atâta ă ă vorbind cu cei ce purta ă ca
cum ar fi de asemenea cu ş Pentru ă la care arme ă ă sau la care putere ă Ahav
zicea Ilie: "Nu ă ă eu pre Israil, ci tu ş casa ă ă (3Imp.18.18) 31. Cum ă ş Moisi
se împrotivea lui Faraon, neavând spre ă nici o ă a ă ă ă decât numai fapta
ă Cum ş Elisei fiind ă spre ă oastea a doi ă ţ a lui Israil ă ş a Iudei, zicea
lui Ioram: "Viu este Domnul Puterilor, înaintea ă stau înainte, ă de nu ş fi luat eu ţ
ă Iosafat, nu ş fi ă spre tine ş nu ş fi ă (4Imp.3.14) 32? Nici de oastea ce era
ă ş pre care o vedea, nici de mânia ă temându-se, care în vremea
ă ca ţ ă era a o unelti ş pre cea ă pornire, mintea ă fiind pentru
ă ă ce atâta poate ă pre cât fapta ă Care ă a ă ţ râu, precum cojocul
lui Ilie? Care ă de boale au slobozit, ca ă Apostolilor? Înfruntat-au oricând Prorocul
pre singur ă cel ă ă de lege cu ă oastea ce era ă cu el. Ş de vreme ce
înfruntarea a aprins mâniea, a ă ă mâna spre Proroc, ă ş pre el nu l-au luat ş mâna
uscându-se a o întoarce ă sine nu au putut, (3Imp.13.4) 33. Ş era nevoindu-se fapta ă cu
ă cea ă ă ă ş ţ ă a faptei bune a fost. Nu s-a luat Prorocul, ş fapta ă a
surpat pre potrivnic. ş era ă ş ţ lucra. ă ă martori a fost
ţ ş ş mâna sta ă ţ faptei bune.
Ş pre acestea le ă de vreme ce numai dupre suflet a ă judeca, de trup ş de cele ale
trupului nevoi ţ ş Ş mai ţ decât ţ îi ă aceea ă de nimic a nu avea
ţ ă Pentru ă alegea mai bine ă lase pre trup ş de ţ cea în trup ă se ă ă decât
ă ă pre vrednicia faptei bune, sau pentru ţ ă ă ă ă pre vreo oarecare
din cei ţ Iar noi când întru ţ ă lucru am fi venit, ă a ne nevoi întru cele
29 Cartea a patra a Regilor, 4, 10: ă facem un mic ş sus ş ă punem acolo un pat, o ă un scaun ş
un ş ş când va veni pe la noi, ă se ă acolo".
1/1 Cartea a treia {/ Regilor. 17, 12: "Ea ă a zis: «Viu este Domnul Dumnezeul ă n-am nici o ă ă de
pâine, ci numai o ă de ă ă intr-un vas ş ţ untdelemn Într-un urcior. Ş ă am adunat câteva vreascuri
ş ă duc ă o ă pentru mine ş pentru fiul meu ş apoi ă ă ş ă murim!»".
31 Idem, 18, 18: "Iar Ilie a zis: «Nu eu sunt cel ce aduce nenorocire peste Israel; ci tu ş casa ă ă pentru ă
ţ ă ă poruncile Domnului ş ţ ă baali»".
Cartea a patra CI Regilor, 3, 14: "Iar Elisei a zis: «Pe cât este de ă ă Domnul Savaot, ă slujesc, este
viu, tot ş este de ă ă de nu ş cinsti pe Iosafat, regele Iudeii, nici nu ş uita la tine ş nici nu ş vedea! »".
11 Cartea CI treia CI Regilor, 13,4: "Când regele Ieroboam a auzit cuvântul omului lui Dumnezeu pe care l-a ă
in gura mare În ţ jertfelnieului de la Betel, ş ş Întins mâna lui de la jertfelnic, zicând: ţ mâna pe el!»,
i-a înlemnit mâna care o Întinsese asupra lui ş nu putea ă o ă Înapoi".
194 SFÂNTUL NIL SINAITUL
scârbicioase cu vitejie, precum ş cu ă ş a cozii se ă pre ă cel ce le
ă os poate gol sau ă ş ă ă cel ţ ă ă de bine pre ş ş al
ş lor chivernisitori numindu-i. Ş ă fapta ă In scurt lor o ă ă de vor fi ş
în cea mal de pre ă ă pentru ca ă ă ş lucrul cel sârguit. necercând petrecerea
ţ pre a ă ă ă ca când ă o ă am ales. Venit-au ă EliseI, Neeman Voevodul
Siriei, multe daruri cu el aducând (4Imp.5.1) 34. Deci ce Prorocul? Oare l-au întâmpinat? Oare au
alergat? Nu prin un tinerel pre ţ pentru care ă o au ă luI? Nici spre vedere pre
acesta priimindu-l, ca nu pentru cele aduse ă se ă ă ă ă ă ă acestea s-au zis,
nu ca ă ne ă ţ ă trufie, ci ca nu pentru ţ ă ă ă momim pre cei ce grijesc de acelea
pre care nOI a le ă ne-am ă ţ
Deci pentru ce nOI ă scoposul filosofiei, de ă de ă ş de ţ ă ne ă
Ş ce mare lucru lUI Dumnezeu, ă pre grija ă ă o aducem? ă ca ă se arate cum ă
de ş este ţ ă de ă ţ ă taie ă ş pune ţ iar
Dumnezeu cu cele unele dupre altele ploi ă pre cele ce sunt ă Întru cele moi sânuri ale
ă pre ă ă a ă întinde ă Soare ă care ă ă ş cu
ţ ă în sus pre sadurI. ă ale vânturilor ă ă ă vârsta roadelor celor ce ă
ă Cu ţ ă ă suflând Întâi pre câmpul cel înverzit, ca nu de cele ţ vânturi
înecându-se cele ce s-au ă ă ă se ă ă Iar cu tari porniri ale vânturilor, în teci cocând pre
laptele ă ţ În vremea ş ă ă dând ă iar în vremea ş vânturi
cuviincioase. Ş ă una dintre acestea ar fi lipsit. ş ă s-ar fi ă omeneasca ă ş
ă au ă ţ ă nefiind ă cu darurile lui Dumnezell. ă de multe ori
nici una dintre acestea au lipsit ă ă ş ă ploae mare ă ă de vreme ă ş ă sau
pre spic ă în arie ă sau pre grâu în ă vreme fiind ă ă l-au risipit. Iar uneori ş
întru ş ţ verme sau molie l-au stricat, de la ş gura, ca ă zic ş gata ă pre ă
Deci unde ş spre ce este ă de folos ţ ă Dumnezell ţ pre cârmele lucrurilor ş
pre toate purtându-le ş aducându-Ie precum ar fi voit? Ci întru ţ ă vom zice, cum ă trupul are
ţ ă de mângâiere, ă cu atât mai bun lucru este a muri, decât a lucra ceva din cele necuvincioase
ă ă ţ ă cu ă ă ă a ă nOI ar voi Dumnezeu, sau ă pune în trup ă
cu ţ ca ş pre cea din ă durere ă o suferim ş pre cele pentru ă ă ţ cununi ă le primim,
sau chip va afla spre mângâiere a celui bolnav, ş nu va lipsi aflare ă mântUIre izvoruluI ţ
Deci bine este, O ţ ş foarte bine, ca ă ş la cea dintâi fericire ă ne suim, ş de petrecerea
celor vechi ă ne ţ Pentru ă tuturor este ă precum socotesc. celor ce voesc. Iar
ă ş oarecare durere ar fi, nu ă ă de ă va fi, ă mângâiere având pre slava celor ce mai
înainte au ă ă ş pre Îndreptarea celor ce pre ă vor urma. Pentru ă cea de a doua ă
ă a celor ă nu mic folos va fi celor ce au inceput pre una ca aceasta ţ ş la cei de
pre ă au ă chip al prea bunei petreceri. ă fugim de petrecerile cele de prin ă ţ ş de prin
sate, ca cel de acolo ă alerge la noI. ă iubim pustiurile, ca ă tragem pre cei ce fug acum de noi, ă
ă cu totul ă lucru este acesta. ă pentru oarecare Întru ă este scris: ă au ă
. ă ţ ş au ă în pieu'e ş s-all ă ca ş ţ ă (lez. 7.16) 1'. ă ş ă
Ioan în pustie petrecea, ş ţ cei ce petreceau prin ă ţ veneau ă dânsul (Mar.1.4) lI> ş ă
privirea brâului celui de piele se sileau cei ce erau ă ţ cu haine de ă Ş pre cea de ă
14 Canui a patra {/ Regilor, 5, 1: "Neeman, ă ş regelui Siriei, era om de ă ş cu trecere
Înaintea ă ă pentru ă prin Domnul ă ţ ă Sirienilor. Dar acest ş vrednic era lepros".
35 lezechiel, 7, 16: "Iar care vor fugi, vor ă ş vor fi prin ţ ca ş porumbei ă ă ţ ţ vor geme,
fiecare pentru nelegiuirea sa". .
36 Sfânta Evanghelie ă Marcu, 1,4: "Ioan boteza in pustic, ă botezul ă ţ întru iertarea ă
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 195
În ă ă ş o alegea, cel ce ă în case cu tavanurile poleite cu aur. Ş pre odihnele cele
de pre paturile cele împodobite cu pietre scumpe, le întrecea cu ă culcarea cea pre ă Ş
toate era lor suferite, ă ş ă de obiceiu ă ă ă pre cele dureroase le ş dorul
faptei bune a ă ş pre cea pentru aspra petrecere durere, o fura minunea faptei bune.
Atâta este fapta ă decât ă ţ mai ă ş ţ ş ă decât ţ bani mai ă ă ţ
În vremea aceea era ţ ş Înalt cugetând pentru ă ş acum În ă au ă Iar minunea
celui ă ă acum ă ă ş ş pomenirea ă ţ pustiei, tuturor este foarte
ă Pentru ă al faptei bune osebit lucru este aceea, ă cea de-a pururea pomenire, ş pre
veste a o trimite ă ă ă ţ sale.
ş ă ne ă ă de ă dobitoacelor, pentru ca ă ş ă ş ă priimim.
ă ă ă ţ ă cea ă ă ca pre ă ă cel de mult ţ ă ş ă ă fugim de
lucrarea ă carele spini ş ciuline ă pentru ca ă ş ă al Raiului ă ne
facem. Pre toate ă le ă ş pre cea ş ă ţ ă ă alegem, pentru ca ă ş ă pre cei ce
acum pre noi ne ă ă punând Înainte pre avere. Pentru ă nimic ş ş pre cel ă ă
precum cea cu ţ ă Îndreptare pentru cele ă pentru ă se face schimbarea celor ce ă
ă ă Întoarcere la cei ce ă ă ă grozav lucru ş pre acesta socotesc, ş este cu ă
grozav, pentru care ş de ţ cu ţ ă ne râdem: ă acum cineva viind la ţ cea ă
obiceiurile numai ă ţ ale ţ ă cum ă se roage, ş când, ş care este petrecerea
hrani!, ă ă ă face acelora care nu au ă ţ ş ă ş de ucenici târând ă
dânsul, ş ă având ţ ă de ă ţ ă ă Ş cu atâta mai mult, pre cât ş mai lesnicios pre
lucru l-au socotit, ş cum ă decât toate mal greu lucru este a purta ă de suflete, care au
ţ ă mai înainte ă de ă ţ celor vechi ă apoi de ă luare aminte spre a
priimi chipuri ale ă ţ ă faptei cel bune. Iar acela ce nimic mal mult decât ţ cea ă
. a ă cum va îndrepta pre ă ş Ş cum va pune la ă pre cei ce ă
ă de ă obiceI? Ş cum celor ce ă ă de patimi va ajuta, nicidecum pre ă cel
gânditor ş Sau cum pre ranele cele ce ă ă În vremea ă le va vindeca, el
ş cu ă ă ş de ă având ţ ă
Tot ş ş ă de vreme are ţ ă ş de ă ţ ă ă ă spre Îndreptare, iar numai
ş ş ş ş ă ă de ă ţ ă ă ă ş Ş la lucrarea de ă ă nu ar fi
ă cel neiscusit, nici cel ă ţ s-ar fi apucat de lucrurile doftori ei. Pentru ă se va ă
acesta ă cum ă ă aceea ce n-au folosit nimic pre bolnavi, ă ş mai grea lor au ă
boala. Iar acela cum ă ţ ă ş ă ţ pre ă cel bun l-au ă Ci numai ă cinstirea
de Dumnezeu, ca ceea ce ar fi mai ă decât toate ă ţ ş cel greu de
îndreptat lucru, lesnicios de cel ţ a fi s-au socotit. Ş ceea ce Pavel zice "cum ă ă nu o a
ţ (Filip.3.13) 37, pre aceasta cu ă a o ş ă ă cei ce nici ş ş aceasta,
cum ă nu ş Pentru aceasta lesne ă ă s-au ă ţ cea ă ă ă ş cei ce o
uneltesc pre dânsa de ţ sunt ţ ă cine nu va râde de cel ce ieri În ă ă ă
ă ă ca pre un ă ţ ă al faptei bune de ucenici fiind Înconjurat? Sau de cel ce
ţ de la ş cele ş s-au ă sara cu ţ de ucenicI cu trufie
umblând prin tot târguI? Iar de era bine ţ cum ă ă ă este ă a aduce pre
cineva la blagocestie, ş pre primejdia ce ă la lUCIUl acesta ă o ar fi ş cu ă s-ar fi
ă de lucrul acesta ca de cela ce este mai presus de puterea lor. Iar ă când aceasta nu o ş
ş ă socotesc a fi proestos ai ă cu lesnire cad Întru una ca ă ă Ş a
(suferi) ă În cuptorul cel aprins lucru ş socotesc, râs ă pornind la cei ce ş pre cea de eri
a lor ţ ă iar de la Dumnezeii urgie pentru una ca ă ă ă a lor ă ş
)7 Epistola ă Filipeni a Sfântului Apostol Pavel. 3, 13: ţ eu ă nu socotesc ă o fi cucerit".
196 SFÂNTUL NIL SINAITUL
ă ă pre lli nimic nu l-au ă de mânia lUI Dumnezeu, nicI ă ţ cele cinstite, nici
cea dintâi ă ă nici cinstea cea ţ ă pentru ă s-au lenevit de îndreptarea fiilor, cine
va scoate acum dintru-una ca aceasta urgie pre cel ce nici din lucrurile cele mai dinainte ă
ţ ă au la Dumnezeu, nicI ş sau pre chipul ă sau pre ş ş ă ci ă ă
de ţ ă pentru pofta slavei ă ă de primejdiosul lucru? (1 Imp.2.l3) 3X. Pentru aceasta
dupre mal înainte ş ţ ă pre Farisei ă Domnul zicea: "Vai ă ă ş
Farisei ă ţ ă ţ marea ş uscatul ă ţ un nemernic, ş când ă ţ îl ţ pre el
fiu al gheeniL mai îndoit decât pre voi" (Mat.23.15) 39. Iar cu singur ă prin cea ă a
acelora mustrare ă pre cei ce mai pre ă vor ă înh'u ş ş pentru ca la
"Vai!" luând aminte, ă ă pre ei ş de la cea ă ă de vreme ă a slavei cei de la oameni,
cugetând ş ă ş a lor. Ş plece-i pre ş ă ş Iov, ca ori asemenea lUI ă poarte
ă de cei ş sau ă se lepede de una ca ă stare înainte, ş cele asemenea cu
acela a face, nicI vrând pre ş ţ ă a aduce pentru aceia de care ă ă ă ă
acela ş de ale cugetuluI ă pre fii voind a fi ţ jertfe în ş zi pentru ş
aducea, zicând "ca nu cunwa fiiI meI întru inimele sale ă fi gândit rele ă Dumnezeu" (Iov. 1.5) 40.
Cum ă ş ş pre alegerea acelor ă ş ş - ă ă ă pre partea
cea ă a lor praful cel din lupta cea ă patimi -, sar la starea înainte a altora, ş
ă ă a altora ă ş priimesc, nu ă pre ale lor patimi ă ă nici dintru a lor
ţ ă asemenea pre ţ spre a birui putând a-i ă ţ ă ă cuvine mai întâi a ă lupta cu
patimile, ş cu ă trezvire cele ce ă ă la ă a le da pomenireI, ş ş dintru ale lor
altora a le ă pre cele ale ă ş pre ţ ă mal ă lor a o face, prin a le spune mai
înainte pre ş ş ă
Sunt uniI care au ă patimile pentru multa poate reaua ă ş pre chipul ţ nu-l
ş deoarece ca întru o ă de noapte a urmat ă ă nici la ş ă ş cu
de-adinsul ş pus mintea. Aceasta cu închipuire ş Iisus a lUI Navi (4.5) 41 ă când ă
noaptea aii trecut Iordanul, poruncind ca din mijlocul râuluI ă ă pietre ş ă de ă ă
ă stâlp ă le ă ă ş ă scrie deasupra aceea, ă "cum ă au trecut Iordanul",
însemnând ă se cuvine pre cele adânci ţ ale petreceriI cel ă ş la ă a le aduce,
ş ă a le descoperi, ş a nu zavistui pre ţ pentru ş ţ ă ca nu numai cel ce a trecut ă ş
chipul petreceriI, ci ş cel ce pre ş voesc a face, ă petrecere din ă ţ ă ă ă o
ă ş iscusul altora ă fie ş la ţ ă ţ ă ă Ci pre acestea ă nici le ă aceea, nic'i de ţ
zicându-se le aud, ci la ă a ş ţ ă ca ă robi, slujbe care se cuvin
robilor poruncesc ţ Întru aceasta pre ă slava socotind, Întru a fi ş al mal multora.
Ş este pricire, ca nu mai ţ robi decât ţ întru purcederi pre ă a trage, a cârciumarilor
mal vârtos decât a ă ţ ă ş ă ă când socotesc cum ă cu cuvântul ă a
porunci lesnicios lucru este, ă ş sunt grele cele ce ă poruncesc, iar cu lucrul a ă ţ
'" Cartea Întâi (/ Regilor. 2, 12-13: ă fiii lui Eli erau oameni netrebnici. Ei nu ş de Domnul. Nici de datoria
ţ ă ţ ă de popor. Când aducea cineva ă feciorul preotului venea În timpul când se fierbea carnea cu o
ţ ă În ă
" Sfânta Evanghelie ă Matei. 23. 15: "Vai ă ă ş fariseilor ă ţ ă ţ marea ş
uscatul ca ă ţ un ucenic ş ă ţ ă îl ţ fiu al ghcenii ş îndoit decât voi" .
• 0 Cartea lui Iov, 1, 5: Ş apoi, când ă zilele petrecerii lor, Iov chema ş ţ pe feciorii ă ş se scula
ţ ă ş aducea arderi de tot, ă ă lor al tuturor, ă Iov zicea: «Se poate ca feciorii mei ă fi
ă ă ş ă fi cugetat cu ă împotriva lui Dumnezeu». Ş ş ă Iov mereu" .
• , Cartea lui Iosua Navi. 4, 5": Ş le-a zis: ţ înaintea chivotului Domnului Dumnezeului vostru, În mijlocul
Iordanului, ş ţ de acolo ş ţ pe umerii ş fiecare câte o ă ă ă celor ă
ţ ale lui Israel»".
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 197
nicidecum ă tuturor ă fac pre a lor scopos, cum ă nu ca ă ă pre cei ce vin ă
ş ci ca pre a lor ţ ă sârguindu-se ă ă ş ă sub ă ă se ă
ă ţ ă ş ă voesc, de la Avimeleh (Jud.9.48) 42 ş de la Ghedeoan (Jud.6.11) 43,
cum ă nu cuvântul, ci lucrul pre ş îi ă ă urmare. Acela ă ă ş ă
de lemne ş dupre ce au purtat-o zicând: "În ce chip ţ ă pre mine ă ţ ş voi". Iar
acesta lucru de ş ă ţ ş pre ş mai înainte de lucrare puind ş zicând: "de la mine ţ
vedea ş ş ţ ă ş Apostolul zicând: ă trebilor mele ş acelor ce sunt ă cu mine,
au slujit mâinile mele acestea" (Fap.20.34) 44, ş ş Domnul ă ş apoi ă ţ (Fap.l.4) 45:
pre cine nu ă ă mai ă de ţ ă ă ă a fi ă ţ ă cea prin lucruri, decât
cea prin cuvinte? Iar ş ă unele ă ca acestea chipuri închid ochii, ş cu trufie poruncesc
pre cele vrednice de lucrare. Iar când ş a ş ceva dintru acestea, din auzire li ă pare, precum
ă cei ce ă ă de Prorocul, sabia în ţ ă Pentru acesta ş preste ţ ochiul cel
drept al lor ă ă ş ă ă pentru nesocoteala cea de-a dreapta parte a
ă stinge ă cu dânsa ş pre luminarea privireI. Iar aceasta ă cel ce cu cruzime
ş ă ă de omenie pedepsesc; când gata au pre pedepsitoarea putere, ă privitoarele ţ
cele de-a dreapta ă sting. Ş ă ş ă lipsite fiind de privire se ş Nici a lucra ceva nici
a ş putând, cei ce nu la ă ci la ţ au încins sabia. ă preste ă lipesc sabia (2Moisi
32.27) 41>, cei ce împrotiva patimi lor sale uneltesc pre Dumnezeiescul Cuvânt. Iar preste ţ cel ce
pedeapsa gata o aii ă ş ale ă
Întru acest chip ş Naas Amoniteanul (llmp.ll.l) 47, carele ă ş ş ş pre
lsrail cel iute ă ă ă îi va scoate pre tot ochiul cel drept al lui, pentru ca nici o ţ ă din cele
de-a dreapta fiind întru el, spre cea de-a drepta lucrare ă ă ţ ă pre cel ce o are. Ş pe
ă ă de mare sporire celora ce de la privire ă cea ă ă vin. Pentru ă ă
face la uniI ca ş ă ă de ă ceea ce ă ă fiind mal înainte ă cu ochiI cei foarte
iute ă ă al ş ţ Ş cum ă acelor ş oameni ş care nici un folos au ă este
aceasta, ă a priimi ă starea înainte a altora, ă este ş din cercare: pentru ă nu ar fi
ales cineva carele din ş a gustat, ş la privire câtva a ă îndeletnicI aii început, cu grijile cele
pentru lucrurile cele ş a lega pe minte, ă pre ea de la ş ţ ă ş ă de
multe ori purtându-o, la cele ă ş lucrurI a o tâd. Iar mal ă este ş din cea mult ă
ă aceea, pre care Ioaftan o punea înaintea Sichimenilor, zicând: "Mergând aii mers lemnele
codruluI ca ă ă ş ă (Jud.9.8) 4X, ş aii zis vieI: Vino de ă ă ş preste noI, ş aii zis
via: voi ă eu pre roada mea cea ă pre care aii ă Dumnezeu ş oamenii, ş ă merg ă
42 Cartea ă 9, 48: "Atunci Abimelec s-a dus în muntele Talmon, el ş tot poporul ce era cu dânsul; a
luat Abimelec cu sine topoare ş a ă lemne din ă ş le-a pus pe ă ş a zis ă popor: ţ ă ce am
ă eu? ţ repede ş voi ce am ă eu!»".
43 Cariea ă 6. II: "Atunci a venit îngerul Domnului ş a ş în Ofra sub un stejar, care era al lui ş
ă lui Abiezer; ş fiul ă Ghedeon treiera atunci grâul în arie, ca ă ă de ţ
44 Faptele ţ Apostoli, 20, 34: "Voi ş ă ş ţ ă mâinile acestea au lucrat pentru ţ mele ş ale celor
ce erau cu imne".
45 Faptele ţ Apostoli, 1,4: Ş cu ei petrecând, le-a poruncit ă nu se ă de Ierusalim, ci ă ş
ă ă ţ ă pe care (a zis EI) ţ auzit-o de la Mine".
4(, ş sau A doua carte a lui Moise. Mss. ş de obicei, trimiterea la ş (Es.). 32, 27: "Iar Moise le-a
zis: ş zice Domnul Dumnezeul lui Israel: ă ş ă fiecare din voi sabia sa la ş ş ă ă ă de la
o intrare ă la ă înainte ş înapoi, ă ă fiecare pe fratele ă pe prietenul ă ş pe aproapele ă
47 Cartea întâia a Regilor, 11, 1: "S-a întâmplat ă ă vreo ă ă ă ş Amoniteanul ş ă împresoare cetatea
ş din Galaad. Atunci ţ locuitorii din ş au zis ă ş «Încheie ă cu noi ş noi ţ vom sluji ţ
"Cartea ă 9,8: "S-au"dus ă copacii ă ş ă ă peste ei ş au zis ă ă ş
peste noi!".
198 SFÂNTUL NIL SINAITUL
domnesc preste lemne? (st.12) 49. Asemenea ă ş smochinul pentru ţ ă ş ă pentru
ă pre care o are, s-au ă (stih 9) so. Iar ă ă lemn neroditor ş spinos pre ă
acestora o au primit (st.15) ", niel ă ş având, niel a lemnelor celor supuse. ă nu lemne
de ă ă au zis pilda ă era, ci de codru, cele ce aveau ţ ă de ă ă precum via ş
smochinul s-au ă de a ă preste lemnele codrului, mai mult veselindu-se pentru rodul
lor, decât pentru vrednicia ă ş ş ceI ce întru ş ă ceva roade a faptei bune, ş pre
folosul cel din aceasta ţ ă ş ţ ă una ca aceasta ă îi silesc, ă ă ă
pre a lor folos mai mult alegându-l, decât cinstea cea de la ţ
la aceea ce în ă s-au întâmplat lemnelor, aceea ş oamenilor celor ce ă ţ ă asemenea
cu acelea ă Pentru ă "sau va ş zice, foc din ă ă ş va mânca lemnele codru lui, sau
din lemne va ş ş va mistui pre ă ă (Jud.9.1S) 52. Pentru ă tocmelele nefolositoare ă
nevoe este a urma primejdie ş celor ce au supus pre ei ş la ă ţ ă neiscusit, ş acestora ce au
primit ă pre ă pentru neluarea aminte a ucenicilor. ă ţ ă ţ ă
pierde pre ucenici, ş lenevirea ucenicilor primejdie aduce ă ţ ă ş mai vârtos când pentru
a lui ş ţ ă ă lenevesc aceia. Pentru ă nici ă ţ ă a-i ă din cele ce ă cuvin spre
îndreptarea ucenicilor cu datorie este, nici uceniciI a trece ceva cu vederea din poruncile ă ţ ă
datori sunt. ă greu lucru este ş primejduicios ş la ş aceea, ă a nu asculta, ş la
acela a-i trece cu vederea când ş Nici ă ă pre lucrul acesta a fi ă de ă
ş de ă ă decât toate mai ostenicios este a ocârmui suflete. Pentru ă cei ce sunt
ă ai dobitoacelor celor ă ă nimic împrotivitoare au pre cirezi, ş pentru
aceasta de multe ori începutul lor bine ş Iar la cel ce sunt ă ai oamenilor, felurimea
ă ş al gândului ş mal grea face pre ă Ş ă cuvine cei ce vin ă
aceasta, ă se ă ca spre o ă prea ă ca ş pre ale tuturor neajungeri cu ă
ă ă le sufere, ş cele ce nu le ş ei ă ţ cu ă ă ă
ă pentru aceasta pre ă ă ă boii în ă o ţ Iar ş cu totul ş tot
întemeiat ş ă era ă Însemnând ş cum ă cel ce a lumina pre ţ înainte s-au pus,
dator este despre toate ă ţ a fi ă ş nimic a avea nefolositor sau ş ş toate cele de
prisos a le ă câte celor ce ă nu vor fi de folos spre ă a petrecerii cei ă ă de ă Iar
cei de sub ă ă boi, cum ă cela ce s-a vârât supt unul ca acest lucru, de nimic din cele ce vin
ă ă se lepede, ci ş pre ă ţ ş pre ă celor mal mici ă o sufere, ă când ă ă
de primejdie este aceasta, ă a suferi. ă cu ă ă va voi curate ă ă pre ă
celor ce vin la dânsul, nevoe este ca ş el ă se ă ă ş ă de ceva ă De vreme ce ş
ă ă ă ţ mâinile celui ce ă ă ea ş ă aceluia. ă cel ce
ş despre patimi, ş pre ţ de unele ca aceste ă ă ţ ş cu ţ ă este a trece
nemânjit. ă ş pomenirea are fire a spurca pre cugetul celuI ce spune. Pentru ă ă ş
nu cu frumoase ă va pecetlui pre formele lucrurilor celor necuvioase, ă pre ţ cea pre
deasupra ţ cu ş cuvântuluI, ca cu ş necurate culori o ă pre dânsa.
ă cuvine ă ş atâta de cu ş ţ ă ă fie Egumenul, întrucât nici una din socotelile ă ş
ă nu fie ă te de el. Pentru ă acele ascunse lupte, ce10ra ce sunt ţ ţ luI, descoperit ă
le arate, ş pre ş a le împrotivi ă mai înainte spuindu-le, ă ă de ă pre
•• Cartea ă 9,12: "Apoi au zis copacii ă ţ ă de vie: Vino tu de ş peste noi!".
\Oldem, 9, 9: "Iar ă a zis: ă eu oare ă mea, cu care se ş Dumnezeu ş oamenii se
mândresc ş ă voi duce ă umblu prin copaci.
" Idem. 9, 15: "Iar spinul a zis ă copaci: ă voi ă ţ cu ă ă peste voi, atunci ţ ş ă
ţ sub umbra mea; iar de nu, atunci va ş foc din spini ş va arde cedrii Libanului.
52 Idem, Ibidem.
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 199
ţ lor ă o dea, ş ţ din ă ă ă pre ş ă rar este unul ca acesta, ş nu
lesne aflat. Pentru ă Marele Pavel ş aceasta ă ş zicând: ă ş ă lui"
(2Cor.2.l O) 53. Iar minunatul Iov nedumerindu-se pentru unele ca acestea zice: "Cine va descoperi
ţ ă ă lui, ş la Încheierea zilei lui cine va intra ş ţ ţ lui cine le va descoperi?
(Iov.41.13-14) 54" Iar ceea ce zice, Întru acest chip este: "Nu este, zice, ceea ce ă vede ţ ă la el,
pentru ă cu ă ă ă acopere pre ş ă ă dupre ceea ce ă vede cu
ş ă ă iar dupre ceea ce este ascuns cu pândire zidind pre pierzare". Ş pentru ca nu ş pre sine
ă se numere cu cei ce nu ş pre ale lui, spune ă semnele lui, ş pre ă ă ţ cea
dimprejurul lui: "Ochii lui, zicând, chip de ă ţ lui ă de ă (st.18 ş 15) 55. Ş
acestea le zice, ă pre ă aceluia, ca cela ce prin aceasta ă prin a ă închipui cu
ă ş ş ş ă ă la sine pre cei ce îl ă iar prin cele ă paveze,
ţ ă ş moarte celor ce ă apropie.
ă ş parimia pre primejdia lucrului ă zicând: "Cel ce ă lemne primejduise-va
întru ele, ă va ă ferul" (Eclis.lO.9) 50. Pentru ă cela ce taie lucrurile cu cuvântul, ş pre cele ce
ă socotesc a fi unite le ă ţ ş de la Împreunare, ş ă cu totul unele de altele a le ă
ş pre acestea care cu ă sunt bune de acelea ce ă socotesc a fi unele ca acestea, ă nu
de pretutindeni va avea ă pre cuvânt, ş primejdia la cel ce aud, ă cuvântul cela ce
au ă de la ă ă de ă ă ucenicilor. ş oare cine din cel ce veni ă ă Elisei,
ă lemne ă Iordan, ş securea ă în râu, ă de primejdie, ă ă ţ ă striga
zicând: "Vai mie Doamne! ş aceasta era împrumut ă (4Imp.6.4-5) 57. Iar aceasta o ă cei ce
din cele ă auzite a ă ţ ă ă ş ă ş a veni neputând, pentru a nu spune dintru a lor
deprindere. ă când În mijlocul auzitorilor ă vor dovedi cum ă zic ceva ă la cele ce zace
Înainte, atuncea ă ş ţ pentru cuvântul cel împrumut luat ă Drept
aceea ş Marele Elisei punând lemnul întru adânc, au ă pre fier a pluti pe deasupra: ţ
ceea ce s-au aruncat despre ucenic ş cum ă Întru adânc este ă s-au socotit, ă ş de
ţ ă la cei ce auzea aducându-o. ă Iordanul pre cuvântul ă ţ ă pentru ă acolo se
ă ş de Ioan Botezul ă ţ Iar cela ce pentru ă ţ ă nu cu ă au zis, ci prin a
dezgoli pre acea ă ă au ă pre ă întru ă a veni, - în Iordan au
aruncat pre fer-, ă fiind cum ă ş lemnul cela ce s-au ă aduce sus pre fer din adânc ş a pluti
îl face. Pentru ă mal înainte de Cruce, ă era ascuns cuvântul cel pentru ă ţ ă Pentru aceasta
ş cela ce ar fi voit a zice ceva de aceasta, s-ar fi mustrat ă ă a ă Iar ă Cruce, ă
tuturor s-au ă în vremea sa, prin lemn ă
Iar pre acestea le zic, nu oprind de la a ă ţ pre oarecare, nicI ă de la a îndrepta pre
oarecine din cel nOI ă ă cinstirea de Dumnezeu, ci îndemnând mal Întâi ă ia deprindere
51 A doua ă ă Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 2, 10: "Iar cui îi ţ ceva, îi iert ş eu; pentru ă
ş eu, ă am iertat ceva, am iertat pentru voi, în ţ lui Hristos".
54 Cartea lui Iov, 41, 13-14: În mss. Filocaliei de la Prodromul, cum o ş academicianul Virgil Cândea se
face o trimitere ă eronat Iov, 41, 3. Fragmentul din capitolul 41 al ă ţ lui Iov la care se ă
textul este în realitate cuprins în stihurile 13 ş 14 (începutul): "Cine a ridicat pulpana din ţ ă a ş lui
ş cine poate ă in ă ş armurei lui? Cine a deschis ă ţ gurii lui?"
;; Trimitere ş ă În m5S. Ia Iov, 41, 8 ş 5. Am corectat prin Iov, 41, 18 ş 15: "18. Din ă lui ă ă
ă ş ochii lui sunt ş ca pleoapele zorilor"; 15. Spinarea lui este un ş de scuturi ... ".
'h Cartea ţ lui Iisus. fiul lui Sirah (Ecclesiasticttl), 10, 9: "Pentru ce se ş cel ce este ă ş
ş ă când În ţ ă el se ă ă mereu ă ă În dactilograma Filocaliei (de la Prodromul) trimiterile
la ă carte se fac fie prin Is (Sirah) sau, ca de data aceasta, prin Ec/is., scris ă ă doi de c Eccles.
51 Cartea a patra a Regilor, 6,4-5: Ş ajungând la Iordan, s-au apucat de ă copaci. Ş când a ă unul o
ă i-a ă toporul în ă ş a strigat acela ş a zis: «Ah, ă meu! Acesta îl luasem împrumut!»".
SFÂNTUL NIL SINAITUL
de ă ă ca luând aminte la ă lucrului, nu ă pre sine ă se dea scop osuluI lor, pre
cele dulcI socotindu-le, ă ş pre cea de la ucenicI slujire, ş pre cea de la cei din ă ă Iar
pre primejdia ceea ce ă cu izvodite ă trecându-o cu vederea. Ş nu mai înainte de
pacinica ş ă pre uneltele cele de ă a le face scule de ă Iar ă ce au supus pre
toate patimile, ş de ă ă îi mai ă ă ă nicI având nevoe de ţ uneltelor
celor ă bine este a lucra pre ţ ă ă când tiranisesc patimile ş ă ă cel
împrotiva ţ trupului, nu ă cuvine a ridica mâinile de pre arme, ci pres te acelea neîncetat
a le ţ ca nu vreme de ă ă luând ă ş pre a ă moliciune, ă ă de sânge ă ne
ă pre noi. ă precum celora ce bine s-au nevoit pentru fapta ă ş pentru multa lor
smerenie socotesc cum ă ă nu aii biruit, zice cu îndemnare cuvântul: ţ ă voastre
heare de plug, ş ţ voastre seceri" (Isa.2.4) 5X, ă pre ei ca nu pre cei ţ ă ş
în ă de aceea ă ă ci pentru folosul multora de la cea ă ă deprindere, ă
schimbe pre puterile sufletuluI, spre a lucra pre aceea care ă întru lucrurile ă ă ţ ă înnebunesc.
ş pre cei ce mai înainte de una ca ă stare, sau pentru ţ ă sau pentru ă
au prii mit ă mai presus de puterea lor, îi ă ş cea ă zicând: ă ţ pre plugurile
voastre spre ă ş secerile voastre spre ţ (loii, 3.10) 59.
Deci care folos este ă din ă ă ţ ă ş ă celor lucrate oprindu-o,
ş ă ş mai vârtos decât celor ce au ostenit pre îndestulare dându-o? Pentru aceasta poate
ş IsraeJitenilor celor ce ă în pustie cu feluri de neamurI ă ă nu ş a ă ă
la lucrarea ă ca ă nu se împedece de la ă ţ ă cele de ă Iar ă încetarea
ă despre ă ş pre aceasta a o unelti ă ş zicând: "Când ţ intra în ă
carele dau Eu ă ă ţ întru el tot lemnul roditor" (Levi 25.2) 60 iar mal înainte de a intra nu ţ
ă pentru ă ă aceea se ţ ş aceasta. Ş cu ţ ă ă mal înainte de ă ş cele
ce ă ă nu sunt întemeiate, mai ales cei ce voesc a ă ă ă ă întru nestatornic
obicei. ă ă ă ş urmare este Întru alt oarecare lucru ş Întru al cinstireI de Dumnezeii
lucrUl;, ă cuvine dar de la începuturi a ă apropia la petrecere. Pentru ă cel ce trec cu vederea pre
ale începuturei, ş de cele mal lacome ă ă de nevoe supuindu-se a umbla dupre urmarea
rânduieleI. Precum ş Iacov de ţ RahileI fiind atras, au trecut cu vederea pre ţ
ochilor LieI, ă n-au fugit de osteneala cea pentru dobândirea uneia ca ş fapte bune, ci aii
împlinit ă ş ş pentru aceea (Fac.29.17,27) 61.
Se cuvine dar celui ce ş a trece ţ dupre lege nu de la ş spre începuturi a ă
pogorî, ci de la început a spori ă ă ş Pentru ă întru acest chip ş ş va dobândi pre
aceea spre care ă ş ş pre cei ş ă ţ îi va ă ţ ă ş faptei bune.
ă cel ţ nicI o ă aducând, nici vreun lucru mic sau mare al cinstirei de Dumnezeu
îndreptând, ă ă de ă ă ă nume, (nebunie ă ă nu primejdie pre
aceasta socotindu-o ă a Egumeni. Ş nu numai nu se ă ă când îi ă pre ş
oarecare spre lucrul acesta, ci ş încunjurând ţ ă ă de voe trag pre cel ce îi ă pre el,
ă mângâierea ă ă precum cei ce pun tocmele cu ţ pentru ă ş ă ă
ă nevoe este ca cel ce atâta iubesc pre lucrul acesta, ş voesc cu ţ în ă a ă ă
ş a ă odihni pre ă de mâini, ş ă comedia ă ţ a ă ca un ă chip
58 Isaia, 2,4: "EI va judeca neamurile ş la popoare ă ă de ă va da lefile Sale. Preface-vor ă În fiare de
pluguri ş ă lor în cosoare. Nici un neam nu va mai ridica sabia împotriva altuia ş nu vor mai ă ţ ă
5" loii, 3, 10: ţ din ă voastre ă ş din seceri le voastre ă Cel slab ă ă «Eu sunt viteaz!»".
61' Le,'irieul, 25, 2: ş fiilor lui Israel ş le spune: ă ce ţ intra În ă ă pe care îl voi da ă ă
se ă ă ă fie o ă în cinstea Domnului,,".
01 Facerea, 29, 17, 27: "17. Lia era ă de ochi, iar Rahila era ş ă la ă ş tare ă la ă
27. ş ă ă ă ă de ă ş ţ voi da-o pe aceea, pentru slujba ce-mi vei mai face ţ ş
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 201
luând, pentru ca ă nu-I lase cel ce ă ş slujba aceasta lor, fac har mai de multe ori ţ
acestora ş slobozesc lor pofte, precum vezetiul ce ă frâul ş de ş ă ă lor
alergarea, întrucât dintru aceasta preste ă ă ă ă ş de tot cel din picioare se ă
ă nefiindu-i cu ţ ă ă ă ş pre cele ă de ă porniri ă le împedece.
Deci ă uniI ca ş pre fericitul Iezechil ă ş pre cei ce la ale altora dulce ţ dau
materii, ş pentru a ă purta cu ale ş ă voi ş pre val ş Învistieresc, ă zice: "Val celor
ce ă perene sub tot cotul mâineI ş fac ă preste tot capul a ă vârsta, ca ă
ă ă ă suflete ... pentru o ă de orz ş pentru o ă de pâine" (lez.13.l8-19) 62. ş ş
ş cele de ţ ă trupului din milostenia ş adunând (din refenea)* ş întru cele cusute
ca din ă de terfe** odihnindu-se, pre cei ce cu capul gol a se ruga sau ş a proroci datori sunt,
prin ă îi ş ă pre ă ă ş cu ale ă învelitori
ă ă ş suflete perzând care nu se ă ă ă Ci mal vârtos cu ă se ă
supuindu-se ă ă ţ ă Hristos a se ă cât este cu ţ ă de a altora purtare de
ă ă zice ă al ă Ucenici: ă voi ă nu ă ţ ă "(Mat. 23.8) 63. Iar ă ş pre
Petru ş pre Ioan ş pre ă ceata Apostolilor statuia departe a sta de unul ca acesta lucru, ş nicI
a socoti pre ei ş de una ca aceasta ă cine dar va fi carele mal sus de aceea pre ş
ă ş ş se ş ă întru o vrednicie de carele s-au oprit aceea? Sau poate zice, cum ă a nu se
numi ă ţ ă nu, ca ă nu fie, ci, ca ă nu se ă ş
Iar ă cineva ă de voe dintru a primi pre unul ş pre al doilea, ar fi fost silit ş mal ai multora
a fi ă ă ă cu ă pre sine ă de poate cu lucrul mai vârtos decât cu
cuvântul a ă ţ pre cele ce ă cade a face: Chip al toateI faptei bune pre a lUI ţ ă puindu-o
înainte celor ce ă ţ ă ca nu cel ce prescriu de acolo, pentru ţ ş ă ă pre
ţ ă a fapteI cel bune. Apoi ă ş ă nu mal ţ pentru cel ş decât pentru ş a
ă nevoi dator este. ă precum ş pentru ş ş ş pentru aceea va da cuvânt dupre ce ă
a priimit pre a lor mântuire. ă osârdia ţ era, ca nu mal jos decât pre sine a ă Întru
faptele bune pre ucenici. Ci din cea dintâi ş ă a-i aduce pre ş la mal ă stare. ş ă
Apostolul Pavel, pre Onisim din ă ă mucenic l-au tacut. Iar Ilie, pre EliseI din plugar,
Proroc l-au ă Iar Moisi, pre Iisus cel ce era mai ă decât ţ spre mal bine l-au Împodobit. Iar
IIi pre Samuil ş mai mare decât,pre ş l-au ă ă ă ş a ş acestora ţ ă au
ajutat acelora spre ş fapteI bune, ă ş ă pricina sporirei lor s-au tacut aceasta,
ă ă au nemerit ă ţ ă a lucruluI celuI bun, cari au putut pre cea ă scânteie a osârdieI
spre mal mare îndemnare a o aprinde, ş a o face ă ă ă Ş pentru aceasta ă a lUI
Dumnezeu s-au tacut, cei ce la voile lUI Dumnezeu oamenilor au slujit. Pentru ă au auzit pre cela ce
zice: "De veI scoate cinstit din nevrednic, ca gura mea veI fi".
Iar pre ş ă ţ ă ş lUI lezechil i-o ă Dumnezeu, ă ţ ce fel din ce fel ă
cade pre ucenicI a-i face. Pentru ă zice: "Fiule al omuluI, ia ţ lespede ş veI pune-o pre ea înaintea
ţ tale, ş veI scrie pre dânsa cetatea IerusalimuluI" (lez.4.l) 64, Însemnând cum ă din ă ă ş
021ezechiel, 13,.18-19: Ş le spune: ş ă ş Domnul Dumnezeu: Vai de cele ce cos ţ fermecate pentlU
subsuori ş fac marame pentru capul celor de orice ă pentru a vâna sufletele
I
Au doar vânând sufletele
popolUlui Meu, ă ţ mântui sufletele voastre?", Am ă la trimiterea din mss. ş stihul sau fragmentul 19 din
Jezechiel, 13: "Voi ă ţ înaintea poporului meu pentru o ă de orz ş pentru o ă de pâine ... "
* refenea. refenele, s.f. (înv.), petrecere în comun, chef din ă refene. DEX, ed.cit., p. 906 .
• * ă terfe, s.f. (reg.), 1. ţ ă ă 2. zestrea miresei ă din obiecte casnice ş ă ă
DEX, ed. cit., p. 1078.
63 Sfâl1la Evanghelie ă Matei, 23, 8: "Voi ă ă nu ă ţ rabi, ă unul este ă ţ ă vostru: Hristos, iar
voi ţ ţ ţ
04 Jezechiel, 4, 1: Ş tu, fiul omului, ţ o ă ă ă ş pune-o Înaintea ta ş ă pe ea o cetate, Ierusalimu\".
SFÂNTUL NIL SINAlTUL
sfânt ă ţ ă pre ucenic îl fac. ă ă este ş aceasta ă "veI pune-o pre ea înaintea ţ
tale", ă întru acest fel ă sporire va fi totdeauna uceniculuI, ă în vederea ă ţ ă
va fi neîncetat. Pentru ă cele necurmate pomeniri ale pildelor celor bune, asemenea chipurI ă
în sufletele cele ce nu sunt foarte sâlnice ş aspre. Pentru aceasta Ghezi ş Iuda au ă unul ă
sub furare, iar altul sub vânzare, de vreme ce pre ascuns au scos pre el ş din ochiI ă ţ ă
Întrucât de ar fi petrecut ă cel întregi ţ ţ nu ar fi ş nici unul dintre aceia.Iar cum ă
primejdie ă ă ţ ă din lenevirea ucenicilor, prin cele de pre ă au ă zicând: Ş
veI pune tigaia de fier între tine ş între cetate, ş va fi zid între tine ş Între cetate" (Iez.4.3) 65. ă
cel ce nu ş a ă ă ă ş de munca lenevosuluI, ă ce i-au ă lui din ă ă ă cetate, pre
muncile cele ce sunt ş celora ce ă întorc înapoi de la una ca ă ş a le spune
dator este. Pentru ca ă zid, ă ă pre cel ă ă de ă de la cel cu ă ă
aceasta poruncind Dumnezeu lui Iezechil zice: "Fiule al omuluI, ă te-am dat pre tine casei lUI
lsrai!. Ş ă vei vedea sabia viind, ş nu veI spune lor mal înainte, ş va peri vreunul dintre ei,
sufletul lUI din mâinile tale îl voi cere" (lez.3.17) 66.
Pre unul ca acesta zid punea ş Moisi ş zicând Israiltenilor: "Ia aminte de ţ ca ă nu ţ
în urma lor ă ce aii perit ei de la tine". Pentru ă ă ă aceasta la cei ce mai cu lenevire iau
aminte de cugetul lor dupre ă patimilor, ă ca oarecare ă a ă ivi încep chipurile ă
celor vechi. ă ă cineva ar fi dat loc necurmat a ă în partea cea ă a sufletuluI,
ş nu ar fi oprit pre intrarea lor, iar va priimi ă pre patimi, ă ş ă ţ ă ă ş
ă pre petrecere. ă este cu ţ ă patimile fiind îmblânzite, ş ă de-o ă cu boiI a
mânca fiind ă ţ din lenevirea celuI ce le ş ă ş a ă ă ă ş pre a hearelor cruzime
de a doua ă a o lua. Deci ca nu aceasta ă se ă nu ă a urma lor, ă ce au pierit ele de la tine.
Ca nu prin a ă în urma lor, deprindere luând sufletul întru unele ca acestea ă a ă îndulcI, ş
ă cea ă ă ă se ă Aceasta ş Marele Iacov ă ă face, ă cum ă
pri vindu-se, ş necurmat cugetându-se unele ca acestea, mai mult ă ă pre suflet ă în el prea
descoperite ş prea ă pre chipurile ă celor rele, "În Sichem ascunde pre Dumnezeii cel
ă (Fac.35.4) 07. ă osteneala cea ă patimi ascunde ş pierde pre acestea, nu la ţ ă
oarecare vreme, ci ă În ziua de ă ă În ă vremea. De vreme ce ă cu tot veacul
ă întinde acestea, ă ă pre vremea ceea ce este de ţ ă totdeauna însemnându-o. Iar
Sichima, ţ ă ş care ă pre cea ă patimi ă Pentru aceasta ş Iacov lui
Iosif îi ă pre Sichima avere ă celuI ce se ă cu patimile, pre cea întru acelea, ă
ă ă cu acestea zicând Iacov cum ă cu sabia ş cu arc au luat pre Sichima, ă ă cu ă ş
cu ă aii ă patimile, ascunzându-Ie pre acestea în ă Sichimelor.
ă ă pare oarecum împrotiva a ă ă aceasta: "a ascunde în Sichima pre DumnezeI" ş "a
pune Idol întru ascuns" ă aceea este ă ă ă a ascunde în Sichima, iar aceasta ă ă
a pune Idol întru ascuns. ă întru acest chip ş cu blestem a pus pre aceasta zicând: "Blestemat
cel ce au pus Idol întru ascuns" (2Lege 7.25) 6X. Pentru ă nu ş este, în ă de tot a
65 leza'hiel, 4, 3: "Apoi ia o ă de fier ş o pune ca un zid de fier între tine ş cetate ş ţ ţ spre ea,
ca ş cum ea ar fi ă iar tu cel care o Împresori. Aceasta va fi un semn pentru casa lui Israel".
Mlezechiel,3, 17: "Fiul omului! ă te-am pus ă casei lui Israel; vei asculta deci cuvântul ce-Mi va ş din
ă ş vei vesti ca din partea Mea".
67 Facerea, 35, 4: "Iar ei au dat lui Iacov ţ dumnezeii cei ă care erau în mâinile lor, ş cerceii ce-i aveau
în urechile lor; ş Iacov i-a îngropat sub stejarul de ă Sichem ş i-a ă ţ ă în ziua de ă
'" Deuterono!nu!. 7, 25: Am corectat ţ ă cu creionul În mss. Fi!ocaliei. Corect este nu 7, 15, ci 7,25-26:
"Idolii dumnezeilor lor ă ţ cu foc; ă nu ş a lua argintul sau aurul de pe ei, ca ă ţ fie aceasta ă
ă urâciune sunt ş Înaintea Domnului Dumnezeului ă Ş urâciunea ă ă n-o duci în casa ta ca ă nu
cazi sub blestem, ca ea. ş de aceasta ş ă ţ fie ă de ea ă este ă
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 203
ascunde, ş aceea: a pune întru ascuns. ă ceea ce s-au ascuns în ă ş nu ă ţ se
ă cu vreme ş din pomenire se ş Iar ceea ce întru ascuns s-au pus, de cei de ă poate
este ş ă iar de ş acesta care o aii pus ă adeseori pre pomenire o ş (ca
un) Idol purtându-se (în suflet) prin ascuns. Pentru ă tot gândul ă ce se ş în suflet,
idol cioplit este ascuns. Atâta cu ă de mare ş este în mijloc a pune pre unele ca acestea
gânduri. Deci primejduicios lucru este, ş Întru ascuns a pune cioplit, iar mai cu primejdie este a
urma ş a ă formele cele ce mai înainte s-au stins, dând cu aceasta lesnire cugetului ă ş a ă
pleca ă patima cea ă ă ş pre talerul cumpeniI ţ îngreoindu-l ă la ă ă
întru acest chip este deprinderea fapteI bune, oarece iute ă ş foarte lesne, ă va fi ă
spre cele ă ă ă ă acesta prin închipuire ă vede scriptura ă ă ă când zice:
ă întru care ţ ă este, întru ş oamenilor ă ă ă ce s-au
mutat ă cele ă cela ce are deprinderea fapteI bune, ă s-a mutat ş aceea, ă
ă ă este.
Drept aceea ă cuvine nicidecum a nu da intrare la început în cuget ă celor gânditoare
ce aii fire a ă ă nici a-l ă pre el ă se pogoare în Eghipet, pentru ă de acolo la Asirieni cu sila
ă aduce. ă ă întru întunerecul gândurilor celor necurate se va pogorî cugetul ă aceasta
Eghipet se ş cu sila de aceea ş nevrând despre patimi ă lucrare ă trage. Pentru
aceasta cu închipuire ş puitorul de lege oprind pre intrarea ţ pre capul ş a ă
poruncind, de vreme ce ş acela pre ă pre ă ş (Fac.3.IS) 69. ă aceluia scop os ă
zace înainte lucrarea, de care de nu se va apuca a turna în ş ă ă pre ă nu poate cu lesnire
(a împlini scoposul). Iar ă ţ ă a ă pre ş bântuiala ţ ă aceasta
sdrobindu-se ă este lucrarea. ă poate ş Samson nu ar fi ars ă celor de alt
neam, ă intorcând capetele vulpilor nu le-ar fi legat cu coardele (Jud. 15.4) 70. Pentru ă cela ce
au putut dintru întâi a socoti pre ş gândurilor celor viclene, ş au trecut cu vederea pre
începuturi, ă cinstite dupre ă pre acestea a le face ă ş ş va primi ş Ş
dintru unele ă altele ă a ş va ă pre ţ gândurilor, ă cu ă
legând, ş Iaclie punând în mijlocul lor pre ă ă ţ
Ş ca mai ă ă se ă ceea ce ă ă ş preste (sau în) ă gânduri voi a ă pre
ceea ce s-au zis, ă va fi aceasta ş pentru celelalte ă ă ţ De multe ori de la
ă ş ă vine gândul curviei, ş ă ă cinstite ă pre pridvoarele ă celor ce duc în
iad, ş pre locurile cele ă le ascunde, prin care la ă ş cele tainice ale ţ
ă pre cei ce ă ă de ă ă luI. ă îi pune înainte uneori, ţ iar alteori ţ ă
ă ş ă a ă ă ş ţ fac pre cel ce pentru folos vin ă el, ş pre sporire din cuvânt
ş din lucrare acela a o ă îl ă ş Ş când din destul pre acela cu aceste gândurI ă ă
il ă ă mult de la cea ă trezvire, atuncea vorbire a ă muieri oarecum ă
umbros închipuind, ă lucrarea necuratului lucru îl aduce, pre ă ş ţ întru cea de
pre ă ş pogorându-o. Deci cela ce coardele a le lega ş ă ia pre ş celor ă
gânduri, pre a ă ş ă certarea, iar pre al curvieI, necinstirea. Ş când va vedea ă
împrotivindu-se una alteia, atuncea ă cum ă pre a lui Samson lucru a ă ă ş gândul
ă de pântece ş are pre al curvieI, iar al curvieI pre al mâhniciuneI, ă ă mâhnire
ş Întristare ă dupre ă celuI ce S-al\ biruit de unele ca acestea gândurI. Deci
ă l1evoitorul nu pre ă bucatelor, nicI pre moliciunea ţ ci pre ale amândorora
(,. Facerea, 3, 15: ş ă voi pune Între tine ş între femeie, Între ă ţ ta ş ă ţ ei; aceasta ţ va zdrobi
capul. iar tu îi vei ţ ă
70 Cartea ă 15.4: "Apoi Samson s-a dus ş a prins trei sute de vulpi, a luat ă a legat câte ă vulpi
de ă ş Între ele câte o ă
204 SFÂNTUL NIL SINAITUL
acestora ş Ş când va afla cum ă mâhniciune ă amândorora, ă ş cum ă ă
cu ă au legat, ş cu mustrare pre ş celor de alt neam a pierdut.
Deci ă de atâta ş ţ ă ş ţ ă are ţ ă ă cel ă patimi, ă cel ce
priimesc ă ş pre starea înainte a altora, de ă ş ţ ă este ţ ă lor, ca pre cel ş
cu ţ ă ă ţ ă la Darul ă cel de sus, ş pre toate ş ş le ă ă
ţ Ca nu numaI ş mâinile în ă pre ţ ă ă închipui as ă ci ş întru ă ş lupta
cea împrotiva ă rane de moarte ă a-i aduce: Ca nu în ş ă arunce în vânt
mâinele, ci pre ş ă ă ă strâmtoreze. ă decât lupta cea întru care goi ă
ă aceasta este mal grea. Pentru ă acolo trupurI de ale nevoitorilor ă ă care cu lesnire
pot a ă scula. Iar aice suflete cad jos, pre care ă ce ă au ă abia este cu ţ ă a le
ă Iar ă cineva ă întru ă ş ă ţ ă ă cu pumnul, ş ă ş fiind în sânge,
ă ş lUI Dumnezeu din ă suflete a zidi ă va apuca, cu ă va auzi unul ca acesta:
"Cum ă nu tu îmi veI zidi mie ă ş ă ă al schingiurilor ş tu" (2Imp.7.5) 71, pentru ă acele
pacinice ş ă ă este a zidi ă ş lUI Dumnezeu. Ş Moisi ă luând cortul, ş ă de ă ă
înfigându-I, ă cum ă prea departe de turburarea ă ă cuvine a fi ă ţ ă ş
deosebi de oastea cea ă a ş ă cea ă ş ă ă de ă ţ ă fiind mutat. ă
când se vor afla uniI ca ş ă ţ ă au ţ ă de ucenicI care întru acest fel s-au ă
de sine ş de voile lor, întrucât nimic ă se ă el de un trup ţ sau de materia cea
ă ş ă precum sufletul în trup ă ceea ce ş nimic trupul împrotivindu-se,
sau precum ş în materie pre al ă ş ş ş ă nimic de materie ă al ă scopos
împedicându-se: ş ă ţ ă întru ucenicI pre ţ fapteI bune ă o lucreze, avându-i
ş ş ă nimic ă ă
Drept aceea a iscodi iconomiile ă ţ ă ş a voi a cerca pre cele ce ă poruncesc de
dânsul, împedecare este a sporireI uceniculuI. Pentru ă nicI cu ă lucrul cela ce ă pare
binecuvântat ş ă celuI neiscusit, acesta ş cu ă binecuvântat este, ă Întru altfel
ş ş întru altfel cel ce nu ş ş ş ă pre cele ale ş ş ă îndreptar
unul ă pre ş ţ ă ş iar ă pre ă Iar ă • de ţ ori ă ş
pre ă iar mal de multe ori ş ş mal vârtos din dreptar ", aproape de ş ă având
rudenie. Pentru ă ce ă pare ă aceea ce ă vede mal ă lucru, decât a porunci
cârmaciul când se ă corabia ş (dupre acea înotare ce se ş de ă "Tron
Ortion"), ă pre peretele ce ă mal sus, a ş pre cela ă ă ş vântul mai vârtos spre
acela împingând ş ă pre carele a-l îngreoia a poruncit? Ş ă cu ţ ă era ă
ă ă a îngreoia pre ă le cel ce sta mal sus, iar nu a alerga spre cel ce ă primejduia. Dar
ă cârmaciuluI ă supun mal ales cel ce ă cu corabia, decât ă lor. Pentru ă îi supune
pre ş nevoia ca ă ă ş ş celUla ce a luat mântuirea în ă ă de nu ar
avea ţ lucrul cel ce ă face din cele ce ă ă Deci ă ş cel ce s-au ţ altora
pre a ş mântuire, ă ă ă dea loc ş ş celUla ce ş judecând pre a
acelora ş ţ ă mal ă de ţ ă decât pre gândurile lor.
Ş cea întâi ă ă se lepede de lume, ş nimic de ă ă ş lase, nicI cel prea mic lucru, .
temându-se de pilda AnanieI (Fap.S.2) 72, carele socotind a se ascunde de oameni cu ceea ce
71 Car/ea a doua a Regilor, 7, 5: "Mergi ş spune robului Meu David: ş ă ş Domnul: Tu oare ai ă ş
ă pentru ţ Mea" .
• ă ă .
•• drep/ar, drep/are, S.l1. ă echer, sau orice alt instrument folosit în ţ dulgherie, pentru verificarea
ţ plane ş trasarea drumurilor.
72 Faptele ţ Apos/oli. 5, 2: Ş a dosit din ţ ş ş femeia lui, ş adu când o parte, a pus-o la picioarele
apostolilor".
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 205
ă a luat pre osândire de Ia Dumnezeu pentru ş Ci precum pre sine, ş ş pre ale ş
toate ă le dea, bine cunoscând, ă partea cea ă ă adeseori ă ş ă pre minte, mai
mult îl va smulge de la cele mai bune, iar mai pre ă ş ă ş îl va arunca din ă ţ ă
pentru aceasta Duhul cel Sfânt a scris ţ ţ ca pre ş din cei ce ă deprind ori la
care ţ ă ă îl ă la ă dintru cele de asemenea închipuiri. Deci cum EliseI lipindu-se de
ă ţ ă s-au ă de lume. ă "Ara, zice, cu boii, ş 12 perechi de boi înaintea lui ... ş au
junghiat 2 boi, ş i-au fript pre ş cu uneltele boilor" (3Imp.19.20) 73. Iar aceasta ş
ţ ţ ă n-au zis: voi vinde perechile de boi, ş cu ţ ă voi iconomisi. NicI au
socotit ă vânzându-se acestea, mai mult ş vrea ă ă Ci cu ş tot al ţ
ă care îl ă pre el spre împreunarea ă ţ ă au ă pre cele ce ă ă ş
mal vârtos ca pre cele ce îl smulgea de la dreapta înainte punere, a ă ă de acestea s-au sârguit,
ş ă ă de multe ori ă fac ă de ă ţ ă Ş cum Domnul au poruncit bogatuluI ă ş
ă averile ş ă le dea ă ş nimic ş ă ş lase" (Mat.l9.21) 74, ă ş ţ cel
dupre Dumnezeu ă ă nu ar fi ş ă partea cea ă ă de asemenea ca toate celelalte
ă de smulgere ă face? ă socotesc ă ş Moisi prin a porunci cum ă cei ce voesc a ă ă ţ
pre sine întru cea mare ă ă ă tot trupul (Lev.14.9) 75 pre cea ă ş ă a
averilor au poruncit.
Iar a doua (este aceasta): pre rudeniI ş pre prieteni ş ă uite, ca nicidecum ă nu ă supere
cândva de a acelora aducere aminte. ă ă pre vacile cele înjugate la carul ce purta Chivotul, le-au
ă Chivotul ă ş uite firea ş pre ţ lor ş fiind în ă ş nimeni fiind ă le ă ă ă
de ă ş ă ş calea, ă în dreapta sau în stânga, nici cu întoarcerea cefei pre
cea ă ţ dragoste ă nicI cu mugirea, durerea cea pentru a ţ ă ţ însemnând.
Ci ş greutatea ChivotuluI strâmtorându-Ie, ş de muncirea firii ă de gât, ca pre un
îndreptar ă ă ă din calea cea ă ă mai mult decât de milostivirea ceea
ce este în fire, biruindu-se de cinstea Chivotului ce le era deasupra (lImp.6.12) 70. Deci ă vacile
acelea ş se supunea, pentru ce ş celor ce voesc ă ă pre Chivotul cel ţ ă ă nu le fie
cu ţ ă ă ă ş Se cuvenea cu ă ş mai mult, ca nu de firea cea ă
Întru lucrurile cele de nevoe, cea ă ă ă se mustre: pentru ă nu face pre acelea cu
gândul, pre care de nevoe le ă dobitoacele. ă poate ş Iosif pentru aceea ă ă ă ş în
pustie, de vreme ce de la numele rudenieI ă pre hotarul ă ş Pentru aceea ş omul cel
ă ă ă de la el pricina ă ă ş ă ţ ă cum ă aceea este ă cea spre
rudeniI. ă nu ar fi zis cum ă "pasc ei oile", ci ă de nu ă ă ă ar fi avut judecata
pentru ş ă zice ă el: "S-au ă de aici, pentru ă i-am auzit pre ş zicând: ă
mergem la Doftaim" (Fac. 37.15-17) 77 iar Doftaim se ş "lipsire ă ă ţ pre cel ce
7J Cartea a treia a Regilor, 19, 20: "Atunci a ă Elisei boii ş a alergat ă Ilie, zicând: ă ă ă merg ă
ă pe ă ş pe mama mea, ş voi veni ă tine!» Iar el i-a zis: «Du-te ş vino înapoi, ă ce-am racut e racut»".
74 Sfânta Evanghelie ă Matei, 19, 21: "Iisus i-a zis: ă ş ă fii ă ş du-te, vinde averea ta, ă
ă ş vei avea ă în cer; ă aceea, vino ş ă
75 Levitieul, 14, 9: "În ziua a ş ă ş ă tot ă ă capul ş barba sa, sprincenele sale, tot ă ă ă ş ă
ş ă ş spele ă ş hainele sale ş trupul ă ş ă ş spele cu ă ş va fi curat".
76 Cartea Întâi a Regilor, 6, 12: Ş au pornit vacile de-a dreptul pe drumul spre ş ş ş au ţ calea mereu
Înainte, mugind dar neoprindu-se ş ă nici la dreapta, nici la stânga; iar ă Filistenilor au mers
În urma lor ă la h.otarele ş ş
77 Facerea, 37, 15-17:
"15. ă aceea l-a ă un om ă ă pe câmp ş l-a întrebat omul acela ş i-a zis: «Ce ţ
16. Iar el ă zis: «Caut pe ţ mei. Spune-mi, unde pasc ei oile?»;
17. Zisu-i-a omul acela: «S-au dus de aici, ă i-aITI auzit zicând: Haidem la Dotain
l
» Ş s-a dus Iosif ă ţ
ă ş i-a ă la Dotain".
206 SFÂNTUL NIL SINAITUL
ă întru cele iubite trupului ă ă ă ş cum ă nu este cu ţ ă întru altfel a dobândi pre
ă ş de nu cu totul va ă pre cea ă cele ale trupului ă iW:J :)0[0;'
ă de ş fi ă cineva pre Haran (Fac 27.43) 7S care ă pre ţ ă ă se
ş ş din valea lUI Hevron ar fi ş (Num.13.22) 79 ă din lucrurile cele proaste, ş din
pustie, întru care ă ă ă face celuI ce ă pre ă ş ş ă cea din destul ă nu ar fi
putut, nici un folos este lUI din cea ă ă ş ă pentru cea ă rudenie dragoste au
ş de la ă ş Nu numaI, ci ş Domnul imputând ă ă de Dumnezeu Mariei pentru ă
întru rudeniIl-aii ă pre El (Luca 2.49) 80 ş pre cel ce ş pre ă sau pre ă mai mult decât
pre El, nevrednic ş judecându-l (Luca 14.26) 81: ă ă ă de ă rudeniilor ă ş Iar
ă îndreptarea acestora ă cuvine a ă pre aceea, cariI ă de curând de ă au ă a
ă ş ş nicf cu necurmate ş pre ranele cele ce prin ţ ă fac în cuget a le ă nici
preste Idolii cel vechi ai ă a aduce alte chipuri. Ci a fugi ă de bântueala celor ă ş a
avea ă ţ spre a ş pre cele vechi ă ă ă este ş celor ce de
curând s-au ă ă atuncea vreme luând pomenirea, pre ă ă ţ ceea ce zace ă
o ă ă ş neavând îndeletnicire a face aceasta mai înainte pentru ţ lucrurilor celor ce
prisoseau. ă are ă cu osteneala ş pre folos, slobozind pre minte cu vreme de ă
gândurilor celor spurcate. ă ă zace înainte a ă ţ ei sufletul ş a-l ă ă de toate cele ce-l
ă datori sunt a ă ă de toate lucrurile prin care ă ş Ş ă ş a da
ă ţ cel socotitoare, ş departe de cele ce o ă ă a fi, ş ă ă ţ acelor mal de aproape
al ă a fugi, sângurimea iubind, pre maica filosofiei.
ă este cu lesnire întru ş curse a ă de care au socotit cum ă au ă când ă ă
de ă ă sârguesc cu cele ă gloate ă a locui. ă ă ă de folos este celuI ce s-au
mutat ă fapta ă pentru ş lucruri a ă bucura, de care ă a fugit. ă
ş ţ este obiceiul, întrucât ă este, ca nu pre ş lucrurilor celor necinstite, ceea ce din ă
ţ ă ă ă face, ă ş a o înnoi ş pomeniri ale ă ă ţ celor ce s-au uitat a lucra.
Pentru ă se ă ă mintea acelor ce ţ mai înainte de la ă s-au ă cu un trup
care au început a ă ă din ă ă ă ş cea mai ă întâmplare, ă i ă face
ă ş a Întoarcerei spre ă nefiind ă ă spre mai tare vârtute. ă ă ă ş acestora
puterile cele gânditoare, ş se ă Întrucât ă este ca ă nu ă ă patima, având fire a ă
ă ă dintre cea întru gloate amestecare. Pentru aceasta a ă ă în colibe cei ce voesc
a nu ă nimic despre cela ce pierde, Moisi au poruncit zicând: "Nu ţ ş nici unul din ş
casei voastre, ca nu cel ce pierde ă se ă de voi" ş 12.22) X2. ă ş Ieremia aceasta
ş când zice: "Nu ţ la ţ ş în ă nu ţ ă sabia ă ş ă ş prin
prejur."(ler.6.2S) 83. ă a ă lor celor viteji este cu ă ă a întâmpina pre ă ş ş de
ş acestora a fugi ă ă de ă ă Iar ă cineva va fi din cel ce ă a bate ă nu pot
ă ă de ă ă ă în ă ă ă ă de primejdie din ş ş adunând.
7X Facerea. 27, 43: "Acum dar, fiul meu, ă ţ mea ş sculându-te, fugi la Haran, în Mesopotamia, la
fratele meu Laban".
79 Numerii, 13,22: Ş s-au dus ei ş au cercetat ă de la pustiul Ţ ă la Rehob, care vine ă Hamat".
xo Sfânta Evanghelie ă Luca, 2, 49: Ş el a zis ă ei: De ce era ă ă ă ţ Oare, nu ş ţ ă în cele ale
ă Meu trebuie ă fiu?"
XI Sf(Înta Evanghelie ă Luca, 14,26: ă vine cineva la Mine ş nu ă ş pe ă ă ş pe ă ş pe femeie
ş pe copii ş pe ţ ş pe surori, chiar ş sufletul ă ş nu poate ă fie ucenicul Meu".
82 ş 12, 22: ă aceea ă ţ un ă de isop " ş muindu-I în sângele strâns de la miel într-un vas, ă
ţ pragul de sus ş amândoi ş ş cu sângele cel din vas, iar voi ă nu ş ţ nici unul din ă ă ţ
• isop, isopi, mic arbust exotic cu flori albastre, mai rar ş sau albe, cultivat ca ă ă (Hyssopus
officinalis). Din sI. isoptJ. DEX, ed. cit., p. 509.
SJ/eremÎa, 6, 25: ă nu ş ţ la câmp, nici la drum ă nu ţ ă sabia ş ş groaza sunt pretutindeni".
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 207
Întru acest fel a fost Iisus al lUI Navi, pentru care scris este: ă Iisus sluga, ă fiind, nu
ş ă din cort" ş 33.11) H4, ă ş pre cel ce ies la câmp, cum ă despre al trupului ţ
ş ă trup prieteni, pentru cea mal înainte de vreme ă ă omor: din istoria lui Avel fiind
ă ţ ă nu mai ţ ş dintru a Dinei (Fac.34.1) R5 este cu ţ ă cu de-adinsul a ş
cum ă acelui tineresc cu ă ş femeiesc cuget este aceasta, ă a se apuca de cele ce sunt
mai presus de ş deprindere, ş a se ş cu ă cea pentru sine cum ă este din destul. ă
de nu aceea degrab s-ar fi apucat de vederea lucrurilor ă ca ceea ce ca cum ă era,
ş nu ar fi socotit cum ă nicIdecum din veselia acestora s-ar fi ă nu s-ar fi stricat ă ă de vreme
la partea cea socotitoare a sufletuluI, ă s-au ă aceasta de ă celor ţ ş nu
ă dupre lege s-au ă cu ă ă cuvânt. ă ă ş Dumnezeu cum ă
petrece Întru oameni, a ă zic, ş voind-o pre ea din ă ă ă a o smulge din deprinderea
ă zice ă Moisi puitorul de lege: "CucernicI ţ pre fiii lui lsrail". Ca cela ce ş ă
de cucernicie pre aceasta, ă a se apuca degrab de ţ cele preste putere .
. , Deci nu ă cuvine a ne amesteca pre ş mai înainte de deprinderea ce-a ă ş cu
ă cele din ă ţ ci cât de departe a fugi, ş departe a pune cugetul de sunetele cele ce
împrejur ă Pentru ă nu mult folos este aceasta, ă dupre ce de lucrurI ne-am ă
despre cele pentru acelea ş împrejur ă ne lovim. Ş ă ce pre Cetate o am ă pentru lucruri,
ă ş ă precum Lot (Fac.19) Xo ă ş ă de turburarea cea de acolo umplându-ne. Ci ă
precum Marele Moisi ă cuvine ă ne ă ă Ca nu numai lucrurile, ci ş glasurile acestora ă
înceteze, precum zice: "Când voi ş din cetate, ş voi întinde mâinile mele, glasurile vor înceta"
ş X7. Pentru ă atuncea ă face cea ă ă ş când nu numai lucrurile, ci ş pomenirile
cele pentru acestea încetând, vreme ă dea sufletului ca ă ă a privi pre chipurile cele ă
ş împrotiva ş ă dintre ele a ă nevoi, ş din cuget a le ă Iar când ă altele ş alte
închipuiri, cu ţ ă este a le ş nicI pre închipuirile cele ce s-au ă mai înainte. De vreme
ce partea cea ă ă ş la cele ce ă închipuiesc pre ă ş osteneala lor cea
spre a ă patimile, nevoe este a ă face mai ă putere luând patimile dintre cea câte ţ
ş ş ca ş râuri cu ă ţ ă curgere, cu ă cele ce curg ă pre partea cea
ă ă a sufletuluI înecandu-o.
Pentru ă precum cei ce voesc pre curgerea rauluI a o vedea ă ă poate oarecare
lucruri vrednice de povestire se ă ă nimic nu folosesc ţ apa cea din locul acela întru
care socotesc cum ă se ă ceea ce ă ă ă pre locul apei ceea ce ă ş ă ă îl umple
ceea ce curge pre ă Iar când pre curgerea cea de sus o opresc, ă ă ă lor ă se ă
ă apa ceea ce au ă de sine ă ă ă ş uscat ă lor pre ă spre povestirea
lucrurilor dorite. Întru acest chip ş aceasta ă a ă ş chipurile cele ă ă de patimi, ş
ă face. Iar ă acestea trimit ca un rau pe cele ţ nu numai cu greu, ci ş cu ţ ă este cu
totul a ă ţ preminte de una ca aceasta înecare. ă ş nu ar fi ă patimile, pentru cele
necurmate vorbe, vreme de ş neavând, ci ă pre ascuns întorcându-se mal mult ă ş
pre cea din ă vreme putere luând ş Ş în ce chip ă cel ce necunnat ă ă ş are
ă ă nu-i ă pre ş pentru ă ă pre ă ă re frecarea picioarelor. ă adânci în
sânurile lui pre ă ă întinzându-Ie, bine lucrate ş foarte verzi ă le ă ş când vreme ce
84 ş 33, Il: "Domnul ă ă cu Moise ţ ă ă ţ ă cum ar ă cineva cu prietenul ă ă aceea
Moise se întorcea în ă ă iar ă ă slujitor Iosua, fiul lui Navi, nu ă ă cortul".
'5 Facerea. 34, 1: "Într-o zi, Dina, fata Liei, pe care aceasta o ă lui Iacov, a ş ă ă fetele ţ ă aceleia".
M, Idem, 19. Întreg capitolul Pieirea Sodomei.
ş 9, 27: "Atunci ţ Faraon a chemat pe Moise ş pe Aaron ş a zis ă ci: «Acum ă ă am
ă ă Domnul este drept, iar eu ş poporul meu suntem ţ
208 SFÂNTUL NIL SINAITUL
ă pre ă ă ă ş ş patimile de cele necurmate vorbe a ă ivi la ă împedecându-se,
mal puternice ă fac, ş ş dobândind, cu ă putere ă pun ă greu ş primejduicios ă
pre ă celor ce din început de cea ă lor ă s-au lenevit.
Pentru aceea ş Prorocul ş a pierde de tot ă ţ din Vavilon, ă când în ă ă
ţ sunt formele ă a le pierde pre ele. Ca nu în ă cugetuluI ă ă ă ă
ş despre cele mari ş nefolositoare ploi ale ă cel necurmate udându-se, mult ţ ă pe
roada ă ă ţ ă o ă Iar alt Proroc ş ş pre cel ce nicI vârful patimilor priimesc, ci când
la ş ţ ţ ă apropie le ă "Fericit, zicând, care va apuca ş va lovi pre prunciI ă de ă
(Ps.136.9) 88. ă poate ş Marele Iov pre ale lUI filosofând, una ca aceasta ă ş "În ă
ă a ă ă ş trestie, zicând ... (Iov 8.11) 89, iar lipsindu-se de râu ă iarba se va
usca". Ş aceea: "Iar - furnicoleul • - a perit neavând mâncare" (Iov 4.11) 90, una ca aceasta a
însemna ă pare. Pentru ă vrând Marele Iov pre ş patimeI a-l ă din ă ă ă au
aflat el pre numire: din Leul cel prea ă ţ ş din Furnica cea mal ă decât toate ă pre
nume. ă bântuelile patimilor de la netrebnicele ă încep, ca furnica pre ascuns târându-se.
Iar cele depre ă spre mare ă ă ă ă întrucât nu mal ă decât ă ă a LeuluI dau pe
primejdie celuI ce s-ar întâmpla. Pentru aceea ă cuvine nevoitoruluI atuncea a ă lupta împrotiva
patimilor când ca furnica ă apropie, ă pe ş puind înainte. ă ă vor apuca a
spori înainte la ă LeuluI, anevoe birui te ă fac, ş ă tare. Iar mâncarea acestora,
precum mal înainte cu ţ de multe ori s-au zis, sunt chipurile lucrurilor celor ţ care ă
prin ţ ă aceste chipurI ă pre patimi, pre ş idol pre rând, unele dupre altele,
întrarmându-l împrotiva sufletuluI.
Pentru aceasta ş la ă pre ferestri de ă puitorul de lege însemnând le-au ă ş 91,
cum ă se cuvine cel ce voesc a ă pre sufletul lor curat ca o ă precum acolo s-au ă cu
ferestri de ă spre a nu se târî nimic din cele necurate, ş ţ a împleti opriri ale gândurilor,
pre greutatea ă ţ ceea ce va ă fie, care chipurilor celor necurate ce se ă ă ă
pre intrare. Ş poate pentru aceasta Ohozia s-au ă de vreme ce au ă din ă cerdacului
(4Imp.l.2) 92. ă a ş pre cuvintele ă ă în vremea ispitelor pogorându-se la pofte, din
ă ă a ă este. Ş ce este mal greu decât boala aceasta? ă a trupuluI ă aceasta este: a se
afla ă de fire, când cea întocmaI ă ţ a stihie lor, pentru ă uneI stihiI întru cea ă de
fire ă ă Iar a suf1etuluI este ă a ă abate din socoteala cea ă când de patimile cele
ă ă de ă este biruit. Unele ca acestea mreji împleticea Solomon vederiI celuI ce poate a auzi,
zicând "Când vor vedea ochiI ă pre muiere ă ă atuncea gura ta va ă strâmbe" (Pi1.23, 33) 93.
Strâmbe zicând, pre cele ce ă ă vor întâmpina în vremea ă ă ă acestea gândindu-se
cu cea ă ş ă ş ă privirea ochilor cea ă ă au spus ş pre
ş ă gânduluI ce fel ă cuvine a fi în vremea aceea: ă veI ă zice, ca în inima ă ş ca un
cânnaciu în ă ă (PiI.23.34) 94.
88 Psalmii, 136. 9: "Fericit este cel ce va apuca ş va lovi pruncii ă de ă
89 Cartea lui Iov, 8, II: "Oare papura ş ă ă ă ş rogozul ă ă ă .
• fumicoleu, s.m. Ieu, ă Cuvântul apare ş în Biblia de la 1688, În cap. 4, l 1: "Fumicoleul au pielit, neavând mâncare".
90 Cartea lui Iov. 4, II: "Leul ă moare ă nu mai are ce mânca ş puii leoaicei se risipesc".
91 ş 27,4: ă faci jertfelnicului o ă un fel de ă ş ă din ă de ă ş la împletitura aceasta
ă faci, În cele patru ţ ale ei, patru inele de ă
92 Cartea a patra a Regilor, 1, 2: "Iar Ohozia, ă printre gratiile ş ă cel din Samaria, s-a ă
ş a trimis soli ş le-a zis: ţ ă ş ţ pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului: ă voi ă ă ş eu oare din
boala aceasta?» Ş ş s-au dus ă Întrebe".
9, Pildele lui Solomon, 23, 33: ă ochii ă vor privi la femei ă ş gura ta va ă lucruri ş ş
94 Idem, 23,34: "Vei fi ca unul care ă culcat în mijlocul ă ca unul care a adormit pe vârful unui catarg".
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 209
Chiar ă ar fi putut cineva în vremea ă cel ă fapta ceea ce îl ă ă ă ş ş pre ş
ă a face cu muncile cele ce sunt ş precum cel ce în mare ă ă ă de
ă va birui pre cel ce ă ă ţ pre ă ă cele ce ă aduc, întrucât a zice: ă lovea
pre mine, ş nu m-au durut, ş ă batjocorea pre mine, ă eu n-am ş (Pil.23.3S) 95. ă aceea
ă lovea, zice, ş cum ă batjocoresc socoteau, ă eu nicI ranele am ţ ă ă ţ ale
pruncilor au fost, nicI spre ă lor m-am întors, ă ă ca cum nici sunt el de ţ ă ă ş
ş David ă pre uniI ca ş împrotiva ă zicea: "Pre cel ce ă abate de la mine, pre cel
ă n-am cunoscut" (Ps.I00.99) 96, ă nici când se ă zice, nici când se apropiau ţ am
primit. Iar cela ce nici ş aceasta ş cum ă ţ ă cele ţ ă ă le este
ă ă ş ş ă dintru ă ă ş cu lesnire ă face, nici pre cea dintru ă ă ă
ş ci ă ă de ă de aceasta ă ă cum în vremea ă va ş pre
ş patimi lor, nefiind mai înainte iscusit la a acestora alegere? ă cum ă ţ ă ă
face de ă lucrurile cele ţ ş biruri poruncesc celor biruite ţ lucrurile cele ţ ă
este de la cel ă Sodomleni al Asirienilor ă ă în chip de istorie, Scriptura aduce pre pricina
celor patru ă ţ ai neamurilor Asirienilor împrotiva celor cinci ă ţ ce erau împrejurul SodomiI.
Întâi ă tocmire ş ş ă ş jertfele cele de pace la marea cea ă ă Apoi robia celor cinci
pe doisprezece ani, apoi întru al treisprezecelea ă ă iar Întru al paisprezecelea ă
a celor patru ce s-au ă cu cel cinci, luându-i pe eI robi (Fac.14.3-9) 97.
Ş istoria ă întru acest chip are ş Iar noi din povestirea aceasta ne iscusim la cele ale
noastre, ş al ţ ă cele ţ ne ă ţ ă ă ş din nOI de la ş
ă la doisprezece ani, ă nefiind ă ţ cu alegerea, supune spre robie ă ă de cercare pre
ţ celor ţ ca oarecare ă slujindu-le la cele poruncite: Vederea ă celor ă iar
auzul, glasuri lor. Iar gustul, umezelelor. Iar mirosul, aburilor. Iar ă celor ţ ce are fire a
ş pre ă ţ Neputând pre nicI una din ş ţ a alege ş a dezlega, pentru
pruncie. Iar când socoteala va ş ş pre ă ă a o ţ va începe, ă ă ă
ş ş fugire de la una ca ă robie. Ş ă ă tare ă cu socoteala va adeveri
pre alegerea aceasta, slobod de tot ă de amariI ă fugind. Iar ă mal ă
decât apucarea aceasta are pre ă ă ş roabe pre ţ le ă fiind biruite despre acelor
ţ putemicie. Ş pre robie de aici ă suferindu-o, ă ă nici oarecare ă ă
ă pentru aceasta ş cei din istorie cinci ă ţ biruindu-se de cel patru, ă ă gonesc la
fântâni de ă Ca noi ă ne ă ţ ă cum ă cel ce s-au biruit de cele ţ ca întru ş
ă ă ş fântâni, în ş ţ pre al ei ţ îl ă nimic mai mult de aceea, decât
95 Pildele lui Solomon, 23, 35: "M-au lovit! ... Nu m-a durut! M-au ă Nu ş nimic! Când ă voi ş
din somn, voi cere ă ş vin".
96 Psalmii, 100,9: "Nu va locui în casa mea cel mândru; cel ce ă ş ă ţ nu va sta înaintea ochilor mei".
97 Facerea, 14, 3-9:
"3. ţ ş din ă s-au adunat În valea Sidim, unde e acum Marea cea ă ă
4. Doisprezece ani ă ă ei în robia lui Kedarlaomer, iar în anul al treisprezecelea s-au ă ă
5. Ş în al patrusprezecelea an au venit Kedarlaomer ş regii, care ţ cu el, ş au ă pe Refaimi la ş
Carnaim, pe Zuzimi la Ham, ş pe Emini la Ş
6. Iar pe Horei i-a ă la muntele lor Seir ş ă la El-Faran, care e ă pustiu.
7. Apoi, întorcându-se de acolo, au venit la ş sau ş ş au ă ă ţ ţ ş pe ţ
Amoreii, care locuiau în ţ ţ
8. Atunci au ş regele Sodomei, regele Gomorei, regele Admei, regele Ţ ş regele Belei sau Ţ
ş s-au ă în valea Sidim.
9. Cu Kedarlaomer, regele Elamului, cu Tidal, regele din Gutim, cu Amrafel, regele Senaarului ş cu Arioc, regele
Elasarului: patru regi împotriva a cinci". .
210 SFÂNTUL NIL SINAITUL
cele ce ă ă gândind, pentru ă cu cele ă ş au legat pre ă ş pre ă celor de
aici lucruri au iubit-o, mai mult decât a celor gândite.
ş ş robul cela ce a ă pre ă ă ş pre femeie ş pre copii, de cea ă ă
slobozenie ă pentru rudenia cea ă cele ş rob vecinic ă face, fiind ă cu
suIa la ureche, ca nu cu gaura cea ă a auzului auzind, ă ă ă cuvânt de
slobozenie, ci rob ă ă de-a pururea, ă pre cele de ţ ă au ă Pentru aceasta ş mâna
femeiI ceea ce ă de ş ă când se bat doi ă ţ a o ă legea au poruncit (2Lege 25.11) 98.
ă ă fiind a gândurilor pentru alegerea celor ş ă ă ţ ş a celor ş pre a acestor
ş ă alegerea, pre cele ale faceriI ş ale ă au luat. ă prin ă ţ cele
ă ă pre lucrurile faceriI au ă scriptura. Deci nicI un folos nu este a ă ă de lucruri,
ă nu ă întru ă ci câte ţ ă ă ă ş ş ă supun gândului, ş prin a ă
întoarce necurmat ă cele ă pre cea ă acelea ă propoveduiesc, precum femeia
lui Lot. ă întorcându-se au ă ă acum ă celor ş schimbându-se în stâlp de
sare (Fac. 19.26) 99. Pentru ă acest fel de lucru este obiceiul, a ă semn este aceasta, pre cel ce
voesc a ă ă ă ş îi Întoarce. ă ce zice ş legea ceea ce ş cum ă cel ce
ă în ă dupre ce au ş ă ă nu ă ă pre ş aceea prin care au intrat,
ci prin ceea ce este ă ă ă ă de Întoarcere pre dreapta ă ă ă ă ă decât cum
ă nu ă cuvine pre virtutea faptei bune cel ă îndreptare a o ă ă cu îndoelile. ă cele
necurmate ă la acelea de la care am ş cu totul de la obicei ă cele dinapoi ne trag. Ş pre
pornirea cea ă cele dinainte ş pre ă o trag întru ă parte spre sine, ş a ă
întoarce ă ă ă ţ cele dintru început o ă
Puternic lucru este obiceiul a ţ ă el, ş a nu da voe a se scula spre cea dintâi deprindere
a faptei bune. ă din obicei deprindere, iar din deprindere fire ă face, ă firea a o muta ş a o
schimba greu lucru este. ă ş s-ar pleca ţ cu anevoe, degrab ă ş ă ş ă
ă ă din hotarele sale, ă nu de tot trecând, de nu ă ş ă ă pre aceasta
prin ş cale înapoi a ă ă o va face, ca spre deprinderea ceea ce este ă ă de la obicei a ă
Întoarce. ă vezi pre sufletul cela ce ă obiceiurilor, cum deasupra preste Idoli ş pironind
pre ş preste cele ă ă de chip materii, ş de ă suirea ă cuvântul cela ce ş a-l
ă ţ ă cele mai înalte neapropiindu-se, zicând "Nu pot a ă scula înaintea ta, ă dupre
obiceiul muierilor mi s-au întâmplat mie" (Fac.31.35) 100. ă sufletul cela ce despre lucrurile ţ
de ţ ani ă ş preste Idoli ş care de ş ă ă ă de chip sunt, ă cu ş ş
omenesc pre chip priimesc. Pentru ă oare nu este lucru ă ă de chip ă ţ ş slava, ş celelalte
lucruri ale ţ care nimic aii luminat nicI ă ci cu ă lesne ă ţ pre ă
prin a primi în ş zi felurite ă Iar chip împrejur le punem noi lor, când împrejurul
celor ce spre nimic sunt cuviincioase din cele folositoare ă ă ă prin
gândurile cele ş ă când pre cea de nevoe a trupului ţ ă spre cea cu anevoe ă
ă o întindem, pre ă ă cu ă îndulcire îndulcindu-o, iar pre ă ă spre
ă ş moliciune, mult împestrindu-Ie; apoi imputându-ni-se pentru ş ă aceasta, ca
cum în zadar ş în ş cu groase cheltuieli pre ţ a ceea ce ţ a ă împlini ă poate, nOI
împodobim ă ca cum pentru trebuincioase lucruri facem. Ce alt ă ă ă decât
numaI materiilor celor ă ă de chip (lpostas), chip împrejur a le pune ne pricim.
% Deuterol1ol/lul, 25, 11: "De ce se vor bate Între ş ş ă ţ ş femeia unuia din ei se va duce "a ă ă
pe ă ă din mâna celui ce-l bate ş ş ea mâna, va apuca pe acesta de ă ţ lui ş
99 Facerea, 19, 26: "Femeia lui Lot ă s-a uitat Înapoi ş s-a ă În stâlp de sare".
100 Idem, 31, 35: "Iar ea a zis ă ă ă ă nu se mânie domnul meu ă nu ă pot scula înaintea ta, pentru
ă tocmai acum am necazul ş al femeiloD>. Ş mai scotocind Laban prin tot cortul Rahilei, n-a ă idolii".
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 211
ă bine am zic cum ă ş ş preste acestea unul ca acest suflet. ă sufletul cela ce pentru
cele zise, unele ca acestea ă ţ ă sine ă ş pironit este peste cele de aici lucruri, Idolilor
de aceea, ş nu ă slujind, ş pentru aceea nicicum a ă scula putând. Ş cu obiceiurile ca cum
cu ă ă ţ pre firea acestora spurcându-o. Iar aceasta ă cu a ş ă pre nelucrarea
celor bune ş pre iubirea de ţ ă scriptura aicea ă Nelucrare ă când zice: "Celor ce
ş întru Întunerec ş în umbra ţ ţ cu ă ă ş cu fier" (Isa.9.1-2) 101, ă ş întunericul
ş ă ă de lucrare sunt. Iarpre iubirea de ţ ă când zice, pentru cei ce s-au întors
cu inima în Eghipet, ş unii ă ţ zic: "Ne-am adus aminte când ş ă ă ă cu ă
ş mâncam carne, ă la ţ ş 102. ă ă ă ă cazanuri ş ă cei iubitori de
ţ ă cariI cu ă ş ă ă ă pre pofte le aprind. Iar a iubireI de ţ ă ă
pânteculuI îi este ă ă aceasta ş pre iubirea de ţ ă ă poate ş multe din celelalte
patimi. ă de la aceasta ca de la o ă ă ă ă ca ş ă celelalte patimi, ş câte ţ
ă despre ă ă ă la cer de lungi ă pre ă ă ţ ă iubirea de
ş mânia ş scârba, ale ă pântecelui sunt ş ş ă ă Pentru ă întâi îi este ţ ă de
bani celui ă cu pântecele, spre a împlini pofta ceea ce pururea ă ă ă ă aceasta
ă ă umple. Iar ă cei ce ă dobândirea acestora, nevoe este a pomi pre partea cea
ă ş ă de nevoe ă mânieI, ă pentru ţ ă nesporind în lucru. ă
cela ce pre piept ş pre pântece ă ş (Fac. 3.14) 10\ când ă are pre materiile cele ă ă de
ţ pre pântece ă ă ş Iar când de acestea ă ş se ă pre piept, unde este mânia.
Pentru ă iubitoriI de ţ lipsindu-se de ţ ă ţ ş ă ă ă
Drept aceea Marele Moisi Engolpionul pune pre pieptul Preotului ş 104, prin semne
ă cum ă se cuvine prin ă ă pre ă ă patimiI cel mânioase a le ţ cu
ă ă Engolpion, al ă ţ este Engolpion. Ş acesta cu cuvântul ă ş pre ă
ă nu este ă ş Iar Moisi cel ă ş ă partea cea ă o ă ă ă nu pre
Engolpion ă ci pre ş pieptul ă ă ă luând, zice, pieptul, l-au ă ţ pre el
punere deasupra înaintea DomnuluI" (Lev.8.28) 105. Iar ţ sunt care nicI cu totul taie, pre mânie,
nicI cu cuvântul ă pre ă ci cu osteneala au biruit-o. Ş ş sunt ceea ce pieptul
ă cu ţ iau. ă ţ al ostenelii ş al ă semn este. ă prea ă ă este
asemenea ş aceea, cum ă pre pântece ă ţ ă în scurt acesta este pricina ţ
ă ă ce s-au umplut pântecele, tare ă face de pofte ş de celelalte ţ Iar întru ă
af1ându-se, ş ş mai întârit ă ă ş aicea este deosebire celuI sporit ş celuI ă ş
Pentru ă Moisi ă ă ş pre ţ bucatelor ă "pântecele ş picioarele le-au
ă cu ă (Levi 9.14) 1I)1i. Pântece ă pre ţ ă ă picioare, pre suire ş pre sporiri
101 Isaia. 9, 1-2: "Tu vei ţ poporul ş vei spori bucuria El se va veseli înaintea Ta, cum se ă oamenii
în timpul ş ş se veselesc la ă ţ ă In mss. se face trimiterea la 9, 2. Dar citatul este din
Isaia, 9, 1: "Poporul care locuia întru întuneric va vedea ă mare ş voi cei ce ţ în latura umbrei ţ
ă va ă peste voi". ă textul dat la începutul notei la care se face ţ ă În mss. din Isaia, 9. 2.
102 ş 16,3: Ş au zis ă fiii lui Israel: «Mai bine muream ă ţ de Domnul în ă Egiptului, când
ş împrejurul ă ă cu carne ş mâncam pâine de ne ă Dar voi ţ adus în pustia aceasta, ca
ă ş aceasta ă ă de foame)}".
103 Facerea, 3. 14: "Zis-a Domnul Dumnezeu ă ş «Pentru ă ai ă aceasta, blestemat ă fii între toate
animalele ş Între toate fiarele câmpului; pe pântecele ă ă te ă ş ş ţ ă ă ă ă în toate zilele ţ tale!".
1(" ş 28, 23: ă mai faci ş ă ţ ş de aur curat, lucrat ă ca sfoara".
105 Leviticul, 8, 28: "Apoi a luat Moise acestea din mâinile lor ş le-a ars pe jertfelnic ardere de tot; aceasta a fost
jertfa de ţ ă ă ă ă Domnului". Citatul dat în text, în mss. Filacaliei de la Prodromul este
din Leviticul, 8, 29: "Luând apoi pieptul, Moise l-a adus, legându-l înaintea ţ Domnului; aceasta era de partea
lui Moise din berbecul ţ cum poruncise Domnul lui Moise".
106 Leviticul, 9, 14: "Iar ă ş picioarele le-a ă cu ă ş le-a pus peste arderea de tot ş le-a ars pe jeltfelnic",
212 SFÂNTUL NIL SINAITUL
ă Iar cel ce ş pre cele din pântece ă ă nu tot pântecele. ă ş aceea "aii
ă ş aceasta "Vor ă ă are pre deosebire. ă aceea este de ă voe, iar aceasta din
poruncire ă face. ă ă cuvine cel ă ş ă cu ţ ă de ş ă a se ş
spre ă fapteI bune. Iar cela ce ş supuindu-se sfatulul ă ţ ă foarte cu
ă pieptul ă îl ă ă cu totul, iar pântecele nu îl ă ă ci îl ă ă ţ
de ă mânia poate a ă ă ş a o ă iar pre pântece a-l curma este cu ţ ă luI. ă pre
bucatele cele de nevoe, firea a le unelti ş ş pre cel foarte ţ Iar sufletul neumblând cu
cea ă ş ă ă ă ci cu ş pofte stricându-se, pentru aceasta ă aprinde
pântecele. De vreme ce ş vasele trupuluI ă vor prea umple, ş petrece ă ă ş
ă dupre umflarea pânteceluI, a ă coapsa. (Num. 5.21) 107. ă ă ş cugetul spre
facerea celor bune, umplându-se pântecele despre ţ bucatelor, ş pre care ş
puteri le ă ă ş ă pre acestea prin ă cuvântul legeI le-aii ă Deci ă
iubitorul de ţ pre pântece se ş cu totul spre ţ cele ă plecându-se. Iar
cel ce începe pre ţ cea dupre fapta ă pre seul pânteceluI îl taie de hranele cele ce ş ă
ă Ş cel ce ş ă pre cele din pântece ă iar cel ă ş pre tot
pântecele îl ă pre cele de prisos ale ţ ceI de nevoe de tot aruncându-Ie. Ş foarte
potrivit ă aceea ă "pre piept ş pre pântece", ă aceasta "te veI târî" (Fac.3.14) ă
ţ nu din cele ce stau ş sâlnicesc, ci din cele ce se ş ă ş sunt pline de turbare este. Iar mai
vârtos mai înainte de aceasta de ă pântecelui mai aproape este ş lucrurilor curvieI.
Pentru aceasta ş firea pre rudenia acestor patimi a o ă voind, sub pântece pre organele cele
ă le-au pus, dintru apropiere pre rudenie însemnând. ă ş de ar fi ă
patima aceasta, din lipsa celuI ce mal sus zace este ă ş de s-ar ş ş s-ar ş
de acolo ă are pre putere.
Ş nu numaI acestora ă pânteceluI este ă ş ă ci ş a tuturor ă ă ţ lor
ă ă face. Pentru ă ă aceasta, ş pre ă luând, a ă ş a se surpa cele
bune aii fire, ca: înfrânarea, întreaga ţ ă ă ţ ă ş toate celelalte fapte bune.
ă aceasta umbros Ieremia aii ă zicând: ă aii surpat tot zidul de prin prejur al IerusalimuluI,
cel mal mare preste ă al VavilonuluI" (ler.40.1) 109, pre patima ă pânteceluI mal mare
preste ă numindu-o. ă precum cel mal mare preste ă ă osârdia avea pre pântece
a-l desmierda, ş ş ş ă ş ţ zidind. ş ă pântecelui tot
ş ş ş slujind ţ gâtlejuluI. Ş ă ş ă pre ă faptelor bune multa
felurime a bucatelor. Pentru ă îndulcirile ş dresurile bucatelor, ale fapteI bune ce acum bine este
ă ă organ urI ă de ă ţ ă fac ş ş ş pre ă ş întemeierea el ă ş
surpându-o. Ş precum multa ţ ă ă faptelor bune este, ş ă ş proasta uneltire
ă pre ale ă ă ţ ă aii fire a le strica. ă în ce chip pre zidul IerusalimuluI, ă al
sufletuluI celui ş cel mal mare preste ă al Vavilonienilor l-au surpat, trezind pre ţ
cele ş cu ş ş ş ă ş ş turta de orz a Israiltenilor ţ
du-se, pre corturile madiamitenilor aii surpat. ă hrana cea ă des ţ ş spre
mal mult sporind, ă pre patimile curvieI. Pentru ă MadiamiteniI pre semnul patimei curvieI
107 Numerii, 5, 21: "Atunci ă dea Domnul ă fii de blestem ş de ă în poporul ă ă ă Domnul ca sânul ă
ă ă ş ă se umfle pântecele ă
108 Facerea, 3, 14: "Zis-a Domnul Dumnezeu ă ş «Pentru ă ai ă aceasta, blestemat ă fii între toate
animalele ş între toate fiarele câmpului; pe pântecele ă ă te ă ş ş ţ ă ă ă ă în toate zilele ţ tale!".
"" Ieremia, 40, 1: "Cuvântul care a fost de la Domnul ă Ieremia, ă ce Nebuzaradan, ă ă i-a dat
drumul din Rama, unde fusese ă ferecat în ţ în mijlocul ţ robi ai Ierusalimului ş ai lui Iuda, care au
fost ă ţ la Babilon".
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 213
ă ă ş sunt cel ce curviele au adus în Israel, ş ă ţ de tineri alI ă
(Num.2S) 110. Ş foarte potrivit a zis scriptura, ă corturi ă au MadiamiteniI, iar Ierusalimul zid.
ă toate cele ce cuprind pre fapta ă sprijinite sunt ş ă Iar cele ce ţ pre ă chip
ş cort sunt, de ă nedeosebindu-se.
Pentru aceasta au fugit ţ de ă ţ ş de la întâlnire le celor ţ se ă mal mult decât
de boala ciumei, ă ă de ă ş pre ă ă oamenilor celor ă ă ţ
Pentru aceasta nimic luând, nelucrate pre agoniselile le-au ă de cea dintru acestea ă
smulgere ă Pentru aceasta Ilie ă ă pre Iudeea ă în Muntele CarminuluI
(3Imp.18.19) III, pustiu ş plin de ă nimic având ă de copaci întru mângâiereahraneL ă
ă îndestula cu rodul copacilor, cu acestea pre nevoia fireI împlinindu-o. Iar EliseI asemenea pre
ş petrecere avea ă cu celelalte ă ă ţ ş a iubi a ă în pustiuri de la ă ţ ă cu
diadohie primind. Ş Ioan ă în pustiul IordanuluI ă ă mânca ş miere ă ă
ă celor ţ pre ă ş ţ trupului cei spre ţ ă ş înfruntând a lor îngrijitoare
ă ă poate ş Moisi ş una ca ă lege pune pentru mana Israiltenilor, mal
înainte vestind ă ă este numaI pe o zi de adunat ş 112, zilnic ă poruncind a fi
ţ ă ş ă socotind cum ă ă cuvine aceasta fireI cei ă ă
îndestulându-se cu cele ce se ă iar acelorlalte chel ar ă ţ a crede ă este Dumnezeu,
decât purtare de ă de cele mai înainte ă ă ă a nu crede daruluI lui Dumnezeu ca
cum nu totdeauna ă ă oamenilor pre cele de-a pururea ă DarurI.
Ş ca ă ă zic, pentru aceasta ţ ţ ă nu era lumea ă au ă pre
ă cel ă în pustiuri ă ă ă în ţ în ş ş în ă ă ă ş au
umblat cu cojoace ş cu piei de capre, lipsindu-se, ă chinuindu-se" (Evr.ll.37.38) ""
fugind de ă ă ţ le oamenilor cele ş ş de lucrurile cele ă care prin ă ţ ă
ă Ca nu de pornirea curgeriI, ca de o ă a pârâului s-ar fi tras spre cea ă ă de osebire a
multora turburare. Iar Întru cea cu hearele petrecere bucurându-se, ş cea de la acestea ă ă
mai ă decât cea de la oameni judecându-o. Iar mal vârtos, de oameni ă ca de ş ă ş
fugind, iar la ă ca la ş prieteni alergând. ă nici ţ ă ă acelea, ş de fapta ă
ă ă ă ş o cinstesc. ă întru acest chip pre Dani'fll-au perdut, ă precum li se ă
oamenii ă l-au mântuit LeiI, pre cel ce din zavistie ă ă de dreptate s-au osândit ă ei, ş
pre dreapta ă cea pentru cel ce ă ă de dreptate s-au osândit ş ă
dreptatea cea Între oameni ă fiind de cuvinciosul dar. Ş s-au ă fapta ă a ă
oamenilor ă materie de zavistie ş de ă iar hearelor ă de cucernicie ş de cinste.
Deci la ţ pofta ă ă ţ este ă ă ă râvnim pre ale ţ fapte bune, ş de la robia
poruncilor trupuluI ă slobozi re ă ă ă Ş pre ă (as in) cel ă carele de
Ziditorul s-au ă în pustiu (Iov.39.5) 114 ş dojana ă de bir nu aude, ş râde de multa
ă a ă ţ ş ă acum ca ă poarte greutate l-au ă cu patimile ă ă ţ pre acesta
înjugându-I, ci ă acum ă ă din ă Ş de ar ă ă cei ce nu ş sunt
IlO Numerii, 25. Capitol intitulat Pedeapsa pentru idolatrie ş desJi'ânare.
III Cartea a treia a Regilor. 18, 19: 'Trimite dar acum ş ă la mine în muntele Cannel tot Israelul, ă cu
cei patru sute cincizeci de prooroci ai lui Baal ş cu cei patru sute de prooroci ai ş care ă ă la masa Izabelei".
ş 16,4: "Domnul ă a zis ă Moise: ă Eu le voi ploua pâine din cer. ă ă dar poporul ş ă adune
în fiecare zi cât trebuie pentru o zi, ca ă încerc ă va umbla sau nu ă legea Mea".
113 Epistola ă Evrei a Sfântului Apostol Pavel, 11, 37-38:
"37. Au fost ş cu pietre, au fost ş la cazne, au fost ă ţ cu ă ă au murit ş cu sabia, au pribegit
în piei de oaie ş în piei de ă ţ ţ ă ţ
38. Ei, de care lumea nu era ă au ă ă în pustii, ş în ţ ş în ş ş în ă ă ă
114 Cartea lui Iov, 39, 5: "Cine a ă slobod asinul ă ş l-a dezlegat de la iesle?".
214 SFÂNTUL NIL SINAITUL
Domni, ci din obicei pre ă o au ş cu ă auzind ne vor auzi pre nof, nu cu limba
numai ş cu ţ glas, ci cu ş ă zicând: ă Domnului acesta îi ş (Mat21.3) 115,
numaidecât îl va trimite pre el, ca împodobindu-se cu ş haine, ă ţ ă Cuvântului ă se
ă SalI la cea dintâi ă ş a cuvântului slobozindu-se pre urma a ă ţ ă încerce, care
este: cum ă urmând graiurilor celor înflorite ale ş Scripturi, ă ă ţ ş la ţ ă ă ă
primiind ă ă cu bucurie, roade mult aducând. Întru ă ă ă cuvine ă ş a ă
cum pre urma a ă ţ ă asinul cel ă care în pustie s-au ă slobod de Dumnezeu,
pre ă având pustiul. iar pre ă ş ă ă ă ă ş pustiul de mai multe ori nefiind prea bun spre
facere de ă De nu poate cineva va zice: ă cel pustiu de patimi este din destul a cerca pre cea întru
ş cuvinte privire, dupre ce s-au ă în sare umezeala patimilor.
Deci ă ă ă pre cele ale ţ lucruri, ş ă ale sufletului ă ă ţ ă ne ă ă ă
când întru ă ş ă petrecem, ţ ă ă ă nicI ă ă când
decât cei foarte prunci mai ş ă nici de la aceea ă sporirea celor mai mari
ă ţ ă acea ă schimbând, ă ş pre ş ă cele ă ă ş pre
ă cea ă materiI, cu lesnire o ă ă ă nuci poate acestora, ş ş ş mingii este
materia ă ş ă acestea au ă ă când pre ă ş ţ o au, ş cinstite
socotesc pre acestea a le face. Iar ă sporind cineva s-ar fi ă ă au aruncat pre acelea, ş
de lucruri cu ă ţ ă ă ţ ă noi am ă în pruncie, minunându-ne de cele vrednice
de pruncie ş de ă ş a ne apuca de grija lucrurilor celor mai bune, ş a lua cuget ă ţ
cuviincios nu voim. Ci pre acesta ă În lucrurile cele ă ş ca În nuci ne ă râs
pricinuind celor ce ă lucrurile dupre urmarea firii. Pentru ă precum urât lucru este a vedea
ă ă ş în ş ă ş ş în pulbere ă ş hazuri închipuind. ş urât ş cu mult
mai urât lucru este a vedea pre cel ce pre dobândirea ă ă ţ lor celor vecinice ţ ă În
ş celor ă ş ă ă ş cu nepotrivirea lucrurilor ş pre ă ş ă ă ţ
Iar ă a lucrului acestuia este ă precum ă pare, a nu ţ nicI un lucru mai mare decât
cele ce ă ă nicI din ă prostimei cel de aicea, a ş pre ş ă ă ţ lor
celor de acolo, ş luminându-ne de ă ă ă ţ celor de aicea, ce ă par cinstite, a ne
ă ş cu acestea pre ă a o lega. Pentru ă pururea prin lipsirea celor bune ă cinstesc cele
rele, pre rânduiala acelora ş Întrucât de am fi fost având noi mal ă ţ ă
pentru cele ce vor ă fie, nu ne-am fi fost aflat ă (gura) la acestea.
Deci ă începem a ne ă de cele de aicea. ă nu ă ă ă de averi ş de bani, ş de toate cele
ce ă mintea ş o ă pre aceasta. ă ă ă sarcina, ca ţ ă se ă corabia. ă scoatem
ă când ne ă ş cele mai multe din vase, ca cârmuitoarea minte ă cu socotelile cele ce
ă ă ă a ă mântui. Pentru ă ă cei ce pre mare ă ş înviforându-se, nu ă ă de
a lor ţ ă ş sarcina cu mâinile lor în mare o ă a doua ă ţ ă pre ţ socotindu-o, ca
nu prea ă fiind corabia se va primejdui de greutatea sarcineI afundându-se, o ş ă pre ;lceasta,
pre cele cinstite din odoare poate asupra adânculul aruncându-le. Pentru ce ş noI pentru ţ cea mal
ă nu ă ă pre cele ce trag în adânc pre suflet? Pentru cc nu poate frica lui Dumnezeu cât poate
frica ă Aceea pre ţ cea ă pofhndu-o, nu mare lucru socotesc pre paguba povoarelor
celor ce aduc. Iar nOI cum ă de ţ cea ă ne ţ zicând, nu ă ă nici pre cel mai mic lucru
ce ă ă ci alegem mal vârtos cu sarcina ă a pieri, decât a ne mântui de acelea lipsindu-ne.
ă ne ă ă dar, ă de toate. ă gol ă cel ă ă Au ă cel ce se lupt:'\,
ă ţ se ă Goli pre ş în stadie îi aduce legea lupteI, ă ger ori poate ş ă ă ş ă
hainele ă ă Iar ă oarecine din el se va ă de a ă ă s-au ă ş de ă
Il; Sfânta Evanghelie ă Matei, 21, 3: Ş ă ă va zice cineva ceva, ţ spune ă trebuie Domnului; ş le
va trimite ă
Cuvânt pustnicesc foarte trebuincios ş prea folositor 215
[ar nOI a ne lupta ă ă ş ă ă ă mult mal ţ decât cel ce ţ ă ă
având ă nu numaI nu ne ă ă ci ş ă sarcini pre umere purtând ne ă a ne
lupta, multe ă dând celor ă ă asupra ă
Cum deci va lovi asupra duhurilor ă ă ţ cel ce de averi ă ţ din toate ă ţ cu ă
ă Ş cum va lupta cu duhul iubireI de argint, cel ce este îngropat de bani? Ş cum va
alerga asupra dracilor celor goli de ă grija, cel ce cu ă griji este ă Dumnezeasca
ă ă "Cel gol va alerga în ziua aceea" (Amos 2.16) 116. Cel gol, nu cel ce este ă
cu haine de multe feluri de ă ş cu multe cusuturI ale grijeI lucrurilor ţ acesteia. Cel gol,
nu cel ce ă ă ş la sporire de gânduri le cele mult materialnice ale banilor ş ale averilor, pentru
ă cu anevoe prins, ori ş neprins de ă ş este cel gol. ă de ar fi fost Marele Iosif gol, nu ar fi
aflat de ce ă se apuce Eghipeteanca. Pentru ă zice Dumnezeescul graI: ă s-au apucat de hainele
lui, zicând: ă cu mine" (Fac.39.12) 117. Iar haine, sunt lucrurile cele ş de care trage
pofta ţ Ş cela ce ă ţ de acestea, nevoe este a se târî pricinuindu-se cu cel ce le iau. Deci
întru acest chip nevoitorul întregeI ţ ă ă au ă pre ş cum ă ş de cea de nevoe
ţ ă a trupului ă trage cu sila ă pofta ă ă ş ş ă împreunare, ţ cum ă
gol se cuvine ă a ă afla cu ă care putea a-l ţ ş a-l sili, ă hainele au fugit ş
au ş ă Ca în Raiu în fapta ă gol umblând, ă urmarea celuI întâi zidit, care mal ales dar
de la Dumnezeu pre goliciune luându o avea, ă când prin neascultare intru ţ hainelor s-au
ă ă ă când ă se nevoia asupra ă ş celor ce îl ă a dezlega porunca lUI
Dumnezeu, gol ca un ă în ş sta. Iar dupre ce s-au biruit ş ă de ă s-au ă
cu ţ ă s-au ă pre goliciune ă cu deprinderea ţ ă
Pentru aceasta ă pildelor ă ă ţ ă zice: "Ia-i haina lUI ă au
venit în mijloc" (Pilde 20.16) IIX. ă ă când ă era ă de ă bine uneltea pre haine cel
ce nu ă lupta, pre ă ă ţ cea ă întru ă ă hainelor ascunzându-o. Iar ă ce au
venit în mijloc la ă "ia haina luI". ă gol ă cuvine a ă lupta, iar mal vârtos nici gol numai, ci ş
uns. Pentru ă a fi gol, nu lesne luat se face nevoitorul de cel protivnic. Iar a fi uns cu untdelemn, ş de
ă va apuca