You are on page 1of 57
ARGUM Contextul educational contemporan se defineste printr-o dinamica specific, la care scoala se adapteaz® necontenit. Orientarea elevilor, ined din ciclul primar. catre performant, interesul parintilor pentru scoala de calitate. preocuparea cadrelor didactice pentru constituirea unui medin compctijional stimulativ, toate acestea se regisesc in interesul Liceului ‘Teoretic Vasile Alecsandri" de agi selecta, pentru clasele gimnaziale, i, domici de studiu, creativi i performanti, In acest sens, au Iuat fiinjS dou8 concursuri gcolare, adresate clevilor de clasa a IV-a, care tunel confruntiri i contextul generafiei lor, pentru a-si decide corect vitorul parcurs scolar. Reunind simbolic mesajul pe care il transmit lor, prin opera lor, dod mari personalitati, Euclid si Vasile Alecsandri, cele dou competitii, Exciid si Micit Alecsandrist, stimuleaza Togica, rigoarea, creativitatea, pasinnea pentrs lecturd si pentru studiu, Lucratea pe care v-o propunem este produsul implicit al acestor preocupiri, ea oferind un instrument util de lucra pentru elevii domici de performantS, pentra invafatori interesati de competitia de dincolo de class, pentru piringii care cant un mij eficient de stimulare a muneii copitului si afaca scolii. Organizata pe sectiuni ce vizeaza domeniile de evaluare, cartea ofetd modele de subiecte si teste pentru Matematica’, Limba Romana, Limba Englezi, Limba Francezi si Limba Germand, elevii progitindu-se, astfel, nu doar pentni cele doua concursuri judefene, ci gi pentru Testarea pentru clasa a V-a, erganizaté in fiecare an colar. Plecdind de la cuyintele lui Andrei Plegu - Carile sunt felul oamenilor de 4@ avea aripi ca ingerli. sperm ca. prin acest instrument didactic. rezultat al efortului unui colectiv de profesori din Liceul Teoretic Vasile ‘Alecsandri”, si fi venit fn tntémpinarea tuturor acelora pentru care scoala ¢ ‘0 continua provocate, un drum spre performanta si spre reusit, Antorii 1, LIMBA, LITERATURA $I COMUNICARE LL Subject admitere in clasa a V-a, an 2013 Subiectul I (60 de puncte) Citeste cu atentie fextul, apoi raspunde cerinfelor de mai jos: , $i iatd cd printre ursit cei albi de la pol s-a ritdcit intr-o bund zi un urs cafeniu, un urs mare si frumas, care venea tocmai din muntii nostri. Cum a ajuns el la pol sa nu me intrebai, cd nu stiu. Ce stiu e cd s-a pomenit acolo si edi a tneeput sé caste ochit la muntii de gheaté si la focile care se zbenguiau pe ei. ~ Tate uitdi!... Un urs murdar! striga o focd, si toate surorite 1 incepurd sd chicoteascai, st hohoteascd si st se prapeideascd de ras, ~E méinyjit tot! = De la gheare pan' la bot! = Vai, vai, ce caraghios! = Pare-a fost muiat in sos! Uite-asa rédeau focile, rédeau de nu mai putea. Ursul nostru se uitd in jur gata sé rédé si el de ursul cel murdar (pentru cd ursii, se stie, se spaldi pe dingi in fiecare dimineata $i searé, ba ‘mai fac si baie) céind, spre marea tui mirare, nu view niciun urs. ~ Nu cumva rddeti de mine? intreba el suparat. * (Vladimir Colin, Povestea ursului cafeniu) 1.Sp enue in text o pereche de antonime (cuvinte cu injelesuri ‘opuse). 2. 10p Construieste enunturi in care cuvintele cei si tocmai si se serie altfel decat in text, 3. 10p Precizeaza ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele ‘pol si marea, pe care le gasesti subliniate in text. 4. 10p Numeste functiile sintactice ale cuvintelot subliniate in fragmentul prinire ursii cei albi de la pol s-a réldcit intr-o bund zi un urs cafeniu, O Ai 5. 1p Alcdtuieste 0 propozitie despre bundtare, dupa schema P-C-S-A. Vei primi punctajul integral atat pentru corectitudinea gramaticala gi pentru logica enuntului tau, cat si pentru respectarea temei propuse. 6. 10p Explica, in 3-4 randuri, de ce rid focile la vederea ursului cafeniu, Subiectul al H-tea (30 de puncte) Redacteazi 0 compunere, de 15-20 de randuri, in care si povestesti 0 intémplare deosebiti, al cirei personaj si fie ursul cafeniu din textul de mai sus, integrénd gi secventa; Ddndu-si seama de infelepciunea ursului, focile au cdzut pe ganduri. Vei da compunerii tale un titlu expresiv. Vei primi 10 puncte din oficiu. 1.2. Subiect admitere in clasa a V-a, an 2012 Citeste cu atentie textul urmator: »Copili asteapta pe treptele antreului st le vie réndul ta bunici. Treptele sunt de piatrd vopsitd albastru deschis. Antreul este de lemn gélbui, cu ferestre. Mana bunicii e plind de inele cu pietre colorate si ousoare de margaritar. Miroasd ca twurtele de Créciun, a migdale si apa de flori ~ Saruta, nepricopsitule, ca lumea. Asa se stirutd? Nepotul sdruté din nou — apéisat si cw ,,foc” ~ ména care parcd are un ochi in palma ca bolta bisericit. Mana bunicii, chiar ‘cdnd o sitruti, 0 simti urzicdndu-ti urechea. Mana bunicului bate-n ‘gilbui si miroasd a frunzat uscata de muc. Copii ar vrea sa fie in casa bunicilor ca la pontul de Craciun. Dar e altfel. An casa bunicilor towul e cuminte — ca in somn ~ si nu se migcd din loc, incepand cu nepofii asezati la rand pe trei scaune ‘prea inalte pentru ei. Stau, Stau. Stau. Le vine sé se sirdmbe ca ta fotograf. Dar: , Samu" Tac. Tac. Tac. Le vine céte-un ,,oac” de broascd, cdte-un ,,ham" de eéine, cdite-un ,, dz” de muscd-bézdldu, céte-un ,, mau” de vacti Dar: ,, Simi”. Si mu fac nimic, nimic, nimic. Degerd de urét. Unal cased sincer: ,, Uéédl” ~ Casti 0 guré cat 0 surd! spune bunica, Are sii intre mustele, Ia sd vitd: te speli bine pe inti?" (Jonel Teodoreanu, fn casa bunicilor) 1) Raspunde, pe foaia de concurs, la urmatoarele cerinte, avand vedere textul de mai sus (60 de puncte): A, Limba romana 1. 8p Alcituieste cate o propozifie in care cuvintele la gi ia si se serie altfel decat in text. 2. 8p Scrie dou cuvinte inrudite (din aceeasi familie lexicala) cu termenul lemn. 3. 8p Precizeaz& ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele ‘subliniate in text. 4. 8p Selecteaza, din enunjul urmator, un complement gi un atribut: ‘Mana parcé are un ochi in palma ca bolta bisericii, 5. 8p Aledtuieste 0 propozitie despre un anotimp dupa schema: AC-A-P-S, B. infelegerea textului 6. 8p Numeste dou’ personaje care epar in text. 7. 1p Expl 365 rindnri. infelesul fragmentuluis Copiti ar vrea sé fie in casa bunicilor ca la pomul de Craciun, Dar e altfel. II) Alcatuieste 0 compunere, de 20-25 de randuri, in care si Povestesti o intémplare petrecutd in casa bunicilor, valorificand si sugestiile textului de mai sus. Da compunerii tale un titlu expresi 30 de puncte) Din oficiu vei primi 10 puncte. i 13. Subiecte date la concursul de limba, literatur’ si comunicare “MICIL ALECSANDRISTI”, editiile anterioare ‘13.1, EDITIA 2013 Subiestul I (60 de puncte) Citeste cu atentie urmitorul text, pentru a putea rispunde ceringelor: nTraia odata, pe o frunca de séiléficd, un mele. Avea 0 castt de piatra, cu parter si etaj, dar — nici metcul nu stia bine de ce ~ cdisuta lui mu avea, ca toate celelalte, numar la poarta, »Poate de aceea pe la mine nu vine niciodatd postasul, gandea mahnit melcul. Eu trebuie sa aflu toate vestile din gura cocosului. Cocosul le aflé de la plop, care, inalt cum este, se ridicd and Ia ultimul etaj al blocului din vecinctate, lar plopul de unde le stie? De la vantul care colindd ca un 2ébéue prin tot cartierul Dacé as avea numérul meu la cdsuti, postasul mi-ar aduce vestile casi. (..) poate c& dact md mut pe alta stradé 0 sd mi se implineasca dorinta”, gdndea melcul si intr-o zi se hotéri sa plece. (Mircea Santimbreanu, Melcul mincinos) 1. Exemplificd termeni cu infeles opus (antonime) pentru cuvintele: niciodatd si colindd. 2. Construieste dou enunfuri in care cuvantul aduce s& se serie in alte dout moduri decdt in text 3. Presizeazi ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele: tun zéibiue gi mi (-ar aduce). 4, Numeste funcfia sintactic& a cuvintetor subliniate in text. 5. Aleituiegte u propocitie despre vant, dupa schema C-A-P-S-A. Vei primi punctajul integral atit pentru corectitudinea gramaticali, dt si pentru logica enunjului tau. 6. Explicd, in 4-5 randuri, doringe meleului de a primi vesti, preciziind gi sentimentele exprimate in fragmentul dat. Subiectul al I-lea (30 de puncte) Redacteaz 0 compunere, de 15-20 de randuri, in care si povestesti o intémplare deosebitd, tréiti de unul dintre personajele din textul de mai sus. Compunerea ta va incepe cu secventa’ Ca sii se lege intr-o poveste, cuvintelor le trebuie cova care sii le stérmeascd, si Ie pundt in migcare $i se va tncheia astfel: Vezi, e ca un fel de cere. Ca sa se adune in povestt, cuvintele au nevoie de ‘edldura fanteziei. Propune un titlu expresiv. Vei primi 10 puncte din oficiu. 1.3.2. EDITIA 2012 Subiectul I (60 de puncte) Citeste cu atenfie urmatorul text, pentru a putea raspunde cerinfelor: Pe veemea cand mu era tiparil, cand mu era hartie multé ca zi, cdnd nu erau ccirfi pentru toatiilumea, nici scriitorit me se prea osteneau st scrie si nu aveau asezare. Ei pribegeau ca $i cdntecele lor fiir cuiburi, din loc in loc, strabéteau jarile cu scripea subsuoard si, pretutindeni unde se opreau, isi ténguiau povestirile, in ticerea poporului, adunat la desfétare si déruit de Dumnezeu cu minunea sfaintului ane [...] Povestirile spun $i infloresc lucruri intémplate $i oamenii au ‘fost intotdeauna lacomi sit Te cunoascd si sé invele din cele petrecule cite ceva. Cand povestitorul putea sa le zdruncine sufletul cu povestirea lui, oamenii se bucurau cu mirare $i ziceau 6 intr-adevitr pribeugul edintdrel fusese trimis dle Cel de Sus,” (Tudor Arghezi, Cartea eu jucdriiy -u-