ACADEMIA DE MUZICA, TEATRU SI ARTE PLASTICE

FACULTATEA TEATRU, FILM SI DANS

SPECIALITATEA TEATROLOGIE

Lucrare de laborator nr.5

Tema: Problemele cu care se confrunta regia in RM

A elaborat: Vizin Daniela

Profesor: Rosca Angelina

04.12.2017
Chisinau
Regizorul este creatorul principal al filmului sau spectacolului. Calitatea lui de conducător al
întregului proces de creație îi permite să defalce sarcini specifice colaboratorilor săi în realizarea
creației: operatori, scenografi, compozitori, actori, echipa tehnică, etc. El coordonează activitatea
acestora pentru atingerea scopului artistic din faza de concepție.

Regizorul este în general prezent în toate momentele importante a creației lucrarii, de la

stabilirea distribuției, avizarea schițelor de decoruri și costume, coordonarea actorilor,
definitivarea coloanei sonore și stabilește forma finala. Ca în orice alt domeniu creativ, lucrarile
se disting în două tipuri: autori care sunt interesați în primul rând de opera pe care o creează,
dornici să înainteze genul și să confrunte publicul cu o viziune artistică originală, și autori
comerciali, care prin meșteșugul lor răspund nevoilor publicului, care folosesc șabloane dovedite
a fi eficiente.

Problema cea mai mare in regie, este sursa financiara. Tinerii din Republica Moldova sunt
talentati in domeniul regiei, dar pentru a creea o lucrare au nevoie si de resurse financiare. Multi
dintre acesti tineri mai au nevoie si de spatiu, adica de o scena teatrala, deoarce in teatre ei nu
sunt atit de usor acceptati dar pentru a crea o forma de teatru a lor, au nevoie de spatiu. Lucrul
regizoral este un amplu proces de lucru care are nevoie de actori, scenografi, dramaturgi,de aceea
unele idei regizorale se pot stinge la fel de repede cum s-au nascut daca nu exista sursa necesara
de finantare pentru aparataj, spatiu, achitarea actorilor, scenografilor etc.

Identificarea particularităţilor regiei din Republica Moldova, definirea originalităţii viziunii

regizorale şi a personalităţii lor artistice constituie una din temele importante ale teatrologiei
moldoveneşti contemporane. Doar regizorul poate intui în mod direct sensul ascuns al
fenomenelor realităţii şi a transpune într-o formă artistică proprie atât o operă aparte, cât şi
întreaga creaţie a unui dramaturg.
Astăzi, teatrul nu mai e nici pe departe doar o scenă cu actori care vin să distreze publicul.
Teatrul vine să „satisfacă” nevoile publicului prin ajutorul regizorilor, reflectând astfel viața
cotidiană și problemele cu care se confruntă societatea. Majoritatea regizorilor tind sa aduca
spectacolul tot mai aproape de public.
Nu întâmplător acestuia i s-a spus „terapeut”, un vindecător al bolilor sufletești, pentru că, prin
puterea sa, teatrul are capacitatea de a schimba minți și a modela caractere.

Astăzi nu mai putem vorbi despre un teatru clasic, ci deja despre un teatrul modern, cu o gândire
liberă și o gândire ruptă de toate standardele provinciale. Produsul sovietic a rămas în umbră, iar
pe lângă teatrele naționale cu experiență și cu background puternic în spate, au apărut teatre
private și laboratoare teatrale unde actorii și regizorii fac teatru independent, experimentează,
provoacă publicul și îl scot din zona de confort.
Jucat pe scene improvizate, în spații mici și chiar netradiționale, acesta încearcă să prezinte noi
forme de teatru, utilizând metode diferite, texte contemporane şi un stil de comunicare nou. Cu
bugete minime și fără suportul instituțiilor abilitate de stat, teatrele independente se avântă în
marea lume a industriei creative, încercând ca artă să devină și comercială.
În toată această încercare a apropia publicul la artă, sălile de teatru încă se confruntă cu problema
lipsei spectatorilor.

Scăderea participării publicului la artele spectacolului este explicată prin faptul că, în perioadele
de dificultăţi economice, cetăţenii au încercat să îşi organizeze cheltuielile în funcţie de priorităţi,
acordând o importanţă mai mare activităţilor legate de dezvoltarea profesională şi de căutarea
unui alt loc de muncă.