ANALIZĂ COMPARATIVĂ PRIVIND DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI ŞI ECOTURISMULUI STUDIU DE CAZ: CREAREA UNOR PACHETE DE SERVICII ECO-AGROTURISTICE SPECIFICE

1

CAPITOLUL 1. ECOTURISM, AGROTURISM - DEFINIŢII, CONCEPTE, TEORII................................................................Pag. 8

1.1 Ecoturismul....................................................................................Pag. 8 1.2 Studiu de caz: Ecoturismul în S.U.A.........................................Pag. 10 1.3 Agroturismul…………………………………….................…...Pag. 16

CAPITOLUL 2. AGROTURISMUL - O PROVOCARE PENTRU TURISMUL ROMÂNESC......................................Pag.21

2.1. Apariţia şi dezvoltarea agroturismului............................................Pag. 21 2.2. Impactul agroturismului asupra mediului......................................Pag. 27 2.3. Dezvoltarea durabilă a agroturismului............................................Pag. 30 2.4. Strategii de dezvoltare agroturistică durabilă................................Pag. 39 2.5. Unităţi turistice specifice agroturismului........................................Pag. 45

CAPITOLUL 3. ACTIVITATEA AGROTURISTICĂ ŞI REGLEMENTĂRILE LEGISLATIVE ALE UNIUNII EUROPENE....................................................................Pag. 49
3.1 Reglementările legislative ale Uniunii Europene şi influenţa lor asupra activităţii agroturistice...........................................................................................Pag. 49 3.2. Experienţa agroturistică în ţările europene şi reglementările legislative...........Pag. 64

2

CAPITOLUL 4. ACTIVITATEA AGROTURISTICĂ DIN ROMÂNIA ŞI REGLEMENTĂRILE LEGISLATIVE ...............Pag.116
4.1. Agroturismul în România................................................................Pag.116 4.2. Aspecte privind clasificarea unităţilor de agroturism cuprinse în Hotărârea de Guvern nr. 1328/2001...................................................... Pag.133 4.3. Aspecte privind clasificarea unităţilor de agroturism cuprinse în Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002...................................... Pag.137

CAPITOLUL 5. ECOTURISM ÎN PARCURILE NATURALE VÂNĂTORI NEAMŢ ŞI APUSENI....................................Pag. 164
5.1. Parcul Natural Vânători Neamţ..................................................... Pag.164 5.2. Parcul Natural Apuseni…………………………...................... … Pag.188

CAPITOLUL AGROTURISM

6.

STUDIU ÎN

DE

CAZ

ECOTURISM

ŞI

PARCUL

NATURAL

VÂNĂTORI

NEAMŢ....................................................................................Pag.208
6.1. Crearea unui pachet de servicii turistice ................................. Pag.208 6.2. Concluzii ...........................................................................................Pag.211

Bibliografie .............................................................................Pag. 212

3

Ecotourism Ecotourism is a form of tourism in which the main motivation for the tourist is the observation and appreciation of nature and local tradition in natural areas, and which must fulfil the following conditions: - contributes to nature conservation and protection; - supports the well being of local people, stressing local ownership, as well as business opportunities for local people (especially in rural areas); - has an educational component that creates awareness about nature conservation, both for tourists and local communities; - requires the lowest possible negative impact on the environment and on the socio-cultural component. ECOTOURISM PRINCIPLES 1. Focus on the Natural Area Ecotourism relies on the direct and personal experience of nature, namely to experience the biological, physical and cultural features of a natural area. Therefore the focus on the natural area is essential in the planning, development and marketing of ecotourism. 2. Interpretation and Education Ecotourism provides both the tourists and the local community with nature related experience opportunities leading to greater understanding, appreciation and enjoyment in discovering and contributing to the conservation of both nature, and the local traditional culture. The ecotourism products attract those tourists who wish to interact with nature and in varying degrees intend to enlarge their knowledge, awareness, appreciation and enjoyment of it. Those who develop or co-ordinate ecotourism activities should provide the right level of interpretation about the natural and cultural values in the visited areas, by employing appropriately qualified guides and providing correct information prior to and during the experience. The level and type of the interpretation should be so planned, designed and provided as to meet the interest, needs and expectation of the customer, with the inclusion of a large range of both personal and non-personal interpretation opportunities. It is also important, that the destinations and ecotourism products should give the people in the local community opportunities to access the information and interpretation provided by the ecotourism programme developed in the area.â 3. The principle of environmental sustainability

4

Ecotourism marketing provides clients with accurate and realistic information that increases the respect for the natural and cultural environment of the areas visited as well as the customer satisfaction. The advantages of the ecotourism should be shared with the local communities. contribution to the conservation organisations). More often than not. Responsible Marketing Marketing should be accurate and should lead to realistic expectations.e. Contribution to nature conservation Ecotourism positively contributes to the conservation of natural areas. The tourist product is so developed and managed as to emphasise the natural and cultural environment through the recognition and application of sustainable tourism practices.Ecotourism activities and their planning should offer the best practice in tourism and planning with regard to nature conservation and sustainable development. collection of the waste left by the tourists. Ecotourism implies the participation to the conservation of the natural areas visited. Local benefits may come from the employment of the local guides. Therefore the tourist satisfaction is essential and the experience should meet or exceed the customer expectations. the potential customers in this field have a high level of education and expectations. 7. Ecotourism activities and planning should ensure a minimisation of the negative impact on the local community visited and on the life style. Thus. In developing ecotourism products consideration should be given to the fact that. the local community represents an integral part of the ecotourism product. The tourist activity should be so planned and developed as to minimise the impact on nature. 4. ecotourism should also focus on the cultural aspect of the area visited and contribute to the conservation of this aspect. 6.: financial support in the rehabilitation of those areas negatively affected by the tourism. at the same time. Active contribution to the development of the local communities Ecotourism provides sustainable contributions to the development of the local communities. generally speaking. 5. Ecoturismul 5 . long-term active contribution to these communities. providing effective opportunities for the good management and conservation of such areas (i. providing. Tourist Satisfaction Ecotourism meets the tourist expectations. the purchase of local goods and services and the use of the local facilities.

Ecoturismul este o formă de turism in care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură şi care trebuie să indeplinească următoarele condiţii: - conservarea şi protejarea naturii; - folosirea resurselor umane locale; - caracter educativ, respect pentru natură – conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale; - impactul negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural. Principiile de ecoturism 1. Focalizare pe zone naturale Ecoturismul se axează pe experienţa directă şi personală în natură, se desfaşoară în cadrul naturii şi se bazează pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice, fizice şi culturale ale acesteia. Prin urmare accentul pe zona naturală este esential în planificarea, dezvoltarea şi managementul ecoturismului. 2. Interpretarea produsului ecoturistic Ecoturismul oferă posibilităţi de experienţe în natura ce duc la o mai bună întelegere, apreciere şi bucurie de a descoperi şi ocroti natura şi cultura tradiţională locală, atât pentru vizitatori, cât şi pentru comunitatea locală. Produsele de ecoturism atrag acei turişti ce doresc să intre în interacţiune cu mediul natural şi, în grade variate, doresc largirea nivelului de cunoaştere, întelegere, apreciere şi plăcere. Cei ce dezvoltă sau coordonează activităţi ecoturistice trebuie să ofere un nivel corespunzator de întelegere a valorilor naturale şi culturale ale zonelor vizitate, de obicei prin utilizarea ghizilor calificaţi în mod corespunzator şi oferirea informaţiilor corecte atât anterior cât şi în cursul experienţei. Nivelul şi tipul interpretarii se planifică, se proiectează şi se oferă în aşa fel încât să vină în întampinarea intereselor, nevoilor şi aşteptărilor clientului, cu includerea unei game largi de posibilităţi de interpretare atât personală cât şi non-personală. Totodată, la nivelul destinaţiei şi al produselor ecoturistice, este important să se creeze oportunitatea ca membrii comunitaţilor locale să aibă acces la informaţiile şi interpretarea oferite în cadrul programului ecoturistic dezvoltat în zonă. 3. Principiul durabilitatii din perspectiva protejarii mediului natural Activităţile de ecoturism şi planificarea lor trebuie să ofere cele mai bune practici de turism şi planificare din punct de vedere al conservării naturii şi dezvoltării durabile. Activitatea de turism trebuie să fie planificată şi derulată astfel încât să reducă impactul produs asupra naturii. Produsul ecoturistic se desfăsoară şi este condus astfel încat să conserve şi să pună în valoare mediul

6

natural şi cultural în care se desfăşoară, prin recunoaşterea şi aplicarea practicilor caracteristice turismului durabil.

4. Contributie la conservarea naturii Ecoturismul contribuie în mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul împlica participarea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalităţi constructive pentru bunul management şi conservarea acestor arii naturale (ex: oferirea ajutorului financiar în acţiunile de reabilitare a ariilor naturale, strângerea deşeurilor lăsate de turişti sau contribuţia către organizaţiile de conservare). 5. Contribuţie constructivă la dezvoltarea comunităţilor locale Ecoturismul oferă contribuţii durabile privind dezvoltarea comunităţilor locale. Comunitatea locală de multe ori este parte integrantă a produsului ecoturistic. Beneficiile ecoturismului trebuie să revina în mare parte şi comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale si folosirea facilitatilor locale. Activităţile de ecoturism şi planificarea lor trebuie să asigure o reducere a impactului negativ asupra comunităţii locale vizitate şi asupra stilului lor de viaţă, oferind în acelaşi timp contribuţii constructive pe termen lung acestor comunităţi. În consecinţă, ecoturismul trebuie să pună în evidenţă şi componenta culturală a ariei vizitate şi să contribuie la conservarea acestei componente. 6. Gradul de satisfacere a turistilor Ecoturismul raspunde asteptarilor turiştilor. În dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie avut în vedere faptul că, în general, potenţialii turişti din acest domeniu au un nivel ridicat de educaţie şi de asteptări. Astfel, gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esenţial, experienţa oferită indeplinind sau chiar depăşind gradul de aşteptare al turiştilor. 7. Marketing corect Se urmareşte realizarea unui marketing corect, ce duce la aşteptări realiste. Marketingul pentru ecoturism oferă clientilor informaţii complete şi responsabile care conduc la creşterea respectului pentru mediul natural şi cultural al zonelor vizitate şi a gradului de satisfacere a turiştilor.

7

CAPITOLUL 1. ECOTURISM, AGROTURISM - DEFINIŢII, CONCEPTE, TEORII.

1.1. Ecoturismul O alternativă a turismului verde, marcată de practicarea sa în spaţii nealterate de intervenţia antropică este ecoturismul. Practicarea acestui tip de turism, în viziunea unor organisme internaţionale abilitate (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii – UICN, Fondul Mondial pentru Ocrotirea Naturii, Federaţia Europeană a Parcurilor Naturale, Fondul pentru Natura Sălbatică, numeroase organizaţii ecologiste din domeniu), este una benefică, fiind concepută ca un instrument util în asigurarea bunurilor naturale şi culturale valoroase prin activităţi şi politici speciale de protecţie. Ecoturismul este o formă specifică practicată pe spaţii virgine şi culturale tradiţionale, care tind să devină areale de protecţie a naturii şi valorilor umane perene, care să contribuie substanţial la evoluţia comunităţilor locale. Ecoturismul a apărut ca o manifestare practică, aplicativă pe tot spaţiul planetar pentru a materializa prevederile înscrise în Convenţia de la Paris cu privire la protecţia patrimoniului universal natural şi cultural, emanaţie a conferinţei mondiale a UNESCO (1972), primul document care realizează o reconciliere a celor două elemente ale mediului înconjurător: naturală şi culturală.
8

Menţionăm că România se află între primele ţări din lume care a abordat protecţia mediului înconjurător pentru turism, care a instituţionalizat acest lucru prin crearea unui organism specializat: Societatea de Turism pentru Protecţia Naturii, apărută la începutul secolului XX, la Sinaia, şi având ca mentor marele iubitor de natură, Mihai Haret. O strategie pentru acest tip de turism care protejează resursele turistice a fost elaborată de către Secretariatul Naţional de Turism din Mexic, în colaborare cu Alianţa Mondială pentru Natură, care promovează ideea creării unui echilibru între natură şi turism. Acest document a fost preluat, prelucrat şi comentat în literatura românească de specialitate (Bran, Simon, Nistoreanu, 2000). Cităm mai jos următoarele segmente:
1. Zonele unde se practică ecoturismul trebuie să fie considerate de interes

continental sau mondial, să facă parte din patrimoniul turistic al planetei şi aici să fie respectate cu o rigoare deosebită teritoriile cu stiluri de viaţă tradiţionale ale populaţiilor locale;
2. Prin ecoturism se încearcă minimalizarea efectelor negative asupra

mediului local şi natural, ca şi asupra populaţiei locale;
3. Ecoturismul trebuie să contribuie la gestionarea spaţiilor protejate şi să

amelioreze relaţiile dintre comunităţile locale şi personale, abilitate să gestioneze aceste spaţii protejate;
4. Această formă de turism trebuie să furnizeze avantaje economice şi

sociale locuitorilor zonelor turistice şi să asigure participarea lor în luarea deciziilor în ceea ce priveşte genul şi volumul activităţilor turistice şi care trebuie astfel autorizate;
5. Noul turism poate să favorizeze o interacţiune autentică între populaţia

de primire şi turişti, ca şi un interes real pentru o dezvoltare durabilă şi protecţia zonelor naturale, atât în ţările receptoare, cât şi în cele emitente de turişti;

9

U. să identifice profilul ecoturiştilor americani şi să rezume principalele canale de piaţă ale produselor ecoturistice în S. Spania şi S. în aşa fel încât populaţia locală şi angajaţii din industria turistică să fie în măsură să utilizeze spaţiile naturale într-o manieră durabilă şi să aprecieze obiectivele naturale şi culturale valoroase.U.U. care sunt puncte de maximă atracţie pentru turişti. 1. Franţa. Prin ecosistem se încearcă lărgirea spectrului de activităţi economice tradiţionale (agricultură.6.).A. fără a le marginaliza sau înlocui. să identifice principalele caracteristici ale respectivei pieţe. Germania.2. U. mărimea şi creşterea S.A. pescuit).. studiul a încercat să clarifice definiţia ecoturismului.K.A.U.U. Organizaţia Mondială a Turismului (WTO) a efectuat un set de studii de piaţă în legătură cu şapte ţări (Canada. Scopul primordial al acestor studii a fost acela de a ajuta instituţiile guvernamentale şi agenţii economici să evalueze potenţialul ecoturismului prin promovarea dezvoltării economice şi prezervarea mediului înconjurător.A. 7. Studiu de caz: Ecoturismul în S. care a generat piaţa ecoturismului. Activităţile turistice desfăşurate sub emblema ecoturismului trebuie să ofere oportunităţi specifice. creşterea animalelor. pentru ca economia locală să nu fie subordonată schimbărilor şi influenţelor interne şi externe. Naţiunile Unite au declarat anul 2002 Anul Internaţional al Ecoturismului..A. Dacă ne referim doar la S. În pregătirea evenimentului. Italia. Acoperirea Teritorială 10 .

A. găsirea unor noi locuri de muncă sau alte posibilităţi de sporire a venitului pentru comunităţile locale. În ciuda lipsei unei definiţii clare. • În general. caracteristicile generale sunt următoarele: • Include toate formele de turism bazate pe natură. organizaţiile şi autorităţile gazdă care se ocupă de zone naturale în vederea conservării. sporirea interesului către conservarea aşezărilor naturale şi culturale.A. dar nu exclusiv. • Conţine factori educaţionali şi de interpretaţie. în rezumat. alese. Alaska şi teritoriile S. 11 .A. în general pentru grupuri mici. se organizează pentru grupuri mici de către firme locale mici şi specializate. Hawai. raportul scrie că. • Minimalizează impactele negative asupra mediului natural.U. iar mai puţin ca studiu al ecoturiştilor americani care călătoresc în străinătate.U. în care motivaţia principală a turiştilor este de a observa şi aprecia natura şi cultura tradiţională prezervată în zone naturale.. Definiţia Ecoturismului din cadrul acestui studiu WTO notează că: “multe au fost scrise despre ecoturism dar în legătură cu scopul nu s-a ajuns la un consens datorită multelor forme în care activităţile ecoturistice sunt oferite de către o largă varietate de operatori.U. Operatorii străini de diverse mărimi organizează de asemenea excursii ecoturistice. şi practicată de o şi mai largă varietate de turişti.Principali în acest studiu sunt ecoturiştii care călătoresc din partea continentală a S. Ecoturismul intern şi domestic în S. este important doar când ne ajută să înţelegem piaţa din afara graniţelor. • Susţine protecţia mediului natural prin: generarea de beneficii economice pentru comunităţile. atât în rândul localnicilor cât şi al turiştilor.

împreună cu principiile ecoturismului se caracterizează ca: “active/pasive”. căţăratul pe munte sau vânătoarea şi pescuitul). Unii comentatori folosesc de asemenea în locul sau ca sinonim al “ecoturismului”.Literatura de specialitate conţine numeroase definiţii şi referiri alternative la aceste caracteristici generale ale ecoturismului. “turism susţinut”. Ca rezultat. “tare/moale”. acest raport ocazional folosea definiţia lui Lindberg care face distincţia dintre ecoturiştii “dedicaţi” şi cei “întâmplători”.A. autori academici au mai creat o serie de tipologii care fac o mai mare distincţie până la punctul în care călătoriile. ajută la explicarea enormei variaţii în estimarea mărimii şi creşterii pieţei ecoturistice.U. incluzând chiar şi turismul în masă care încearcă să-şi reducă minusurile impactelor mediului şi cele social-culturale. Ca parte a efortului acestui studiu de a înţelege cum este perceput termenul “ecoturism” în industria turistică a S. Aceste tipuri de distincţii pot fi utile în evaluarea potenţialului pieţei sau în crearea unor facilităţi şi programe care să vină în ajutorul diferitelor segmente ale pieţei ecoturistice. • “turismul susţinut” se aplică oricăror călătorii. Totuşi majoritatea analiştilor sunt de acord cu diferenţele de bază făcute de WTO şi alţii ca: • “turismul bazat pe natură” conţine un set de activităţi care folosesc zonele naturale ca locaţie pentru activităţi care au ca principal scop recreerea. “independent/popular”. unii ghizi americani au fost rugaţi să 12 . provocarea personală sau consumaţia (relaxarea pe plajă. De asemenea. Acest studiu adoptă distincţia de bază că ecoturismul este doar una dintre multele pieţe din larga categorie a turismului. În afară de această catalogare fundamentală.. bazat pe natură şi a turismului susţinut. “turism bazat pe natură” sau. mai rar. “dedicat/întâmplător”. mersul cu barca.

dar rezultatele sunt probabil indicative ale atitudinii în industria turismului din S. • Toate formele de turism bazat pe natură în care principala motivaţie este experienţa tradiţional culturală în zone naturale.U.A. Dimensiunea culturală a fost considerată a fi cea mai puţin importantă în definirea caracteristicilor ecoturismului dar. 1 fiind cel mai important: • Toate formele de turism bazat pe natură în care principala motivaţie este observarea şi aprecierea naturii. • Conţine importanţi factori educaţionali şi interpretativi. Educaţia şi interpretarea sunt aspectele imediat selectate în ordinea importanţei. • Generează suport economic comunităţilor locale. dar aşteptările sunt 13 .indice ce consideră ei a fi elemente esenţiale ale ecoturismului. Aceasta a fost urmată de criteriul că ecoturismul promovează activ conservarea. Generarea de beneficii economice locale a fost considerabil aleasă ca fiind şi mai puţin importantă.29) că ecoturismul înseamnă observaţia şi aprecierea naturii. totuşi. • Minimalizează impactele negative asupra mediului natural şi sociocultural. mai bine de jumătate din ghizi au trecut-o în cea mai importantă categorie. Ghizii nu au fost întrebaţi explicit în legătură cu acordul cu WTO care caracterizează ecoturismul. Ghizii au fost rugaţi să noteze următoarele caracteristici ale ecoturismului pe o scară de la 1 la 5. • Susţine activ conservarea prin suporturi financiare sau de alt tip. În opinia ghizilor este aproape la fel de important (media 1. ce are de a face în general cu grupuri mici. Numărul de răspunsuri (36 răspunsuri la un chestionar trimis la 122 ghizi americani) ne dau concluzii definitive.

Grupurile mici au fost marcate ca având criterii mai puţin importante în preferinţele vizitatorilor (după cei locali). Utilizarea acestui studiu a permis o comparaţie a ecoturiştilor U.U. slăbiciunea sistemului de date porneşte în primul rând din definiţia ecoturismului. dacă călătorii “au vizitat parcuri naţionale” sau dacă “au făcut plimbări sau campinguri”. şi aceasta va permite ca aceste serii să fie extinse în viitor într-o bază consistentă de către oricine este interesat.S.A.S. Departamentului de Comerţ.U. care este inevitabil arbitrară. Ca şi alte studii ale ecoturismului. International Air Travelers participă. consideră toate elementele incluse în definiţia WTO ca fiind atribute importante ale adevăratului ecoturism. De asemenea. internaţionali între 1996-1999. internaţionali care mai înainte nu a fost posibilă.S. În concluzie. Metodologia cercetării Studiul a început cu o trecere în revistă a literaturii ecoturismului. permite un nivel de cuantificare sistematică a activităţii ecoturiştilor S. WTO a acceptat cumpărarea unei analize speciale a U. datele din interior vor fi în continuare colectate de către Guvernul S. includ un procentaj din ecoturişti dar nu acoperă în mod direct ţinta 14 . de-a lungul istoriei. a întrebat printre altele. o analiză a broşurilor şi cataloagelor. Studiul. De asemenea. Studiul ecoturiştilor de peste graniţe În locul unui mic studiu al ecoturiştilor de peste graniţe. Cercetarea Aeriană anuală include un set de 2 duzini de întrebări în legătură cu activităţile la care U. Astfel testul confirmă că ghizii U.S.confirmate de răspunsurile la întrebarea din chestionar care cere ghizilor să marcheze importanţa diverşilor factori care îi influenţează pe clienţi în alegerea destinaţiilor.A. includea şi o privire generală a ghizilor. făcut o singură dată. Supravegherea Aeriană a călătorilor intercontinentali şi în Mexic (denumit Supravegherea Aeriană). Aceste două categorii desigur. Aceasta este condusă anual de Oficiul Departamentului Turismului şi Industriilor şi conţine o avere informaţională.

acest raport adoptă convenţia de catalogare a tuturor turiştilor de plăcere (şi nu în interes de afaceri) care au participat la excursii ecologice şi de mediu ca “ecoturişti” şi toţi acei care au vizitat parcuri naţionale ca “turişti de natură”. International Air. Cu alte cuvinte.000 de turişti de plăcere (şi peste 200 de turişti cu afaceri) dintr-un total de 35.specifică a pieţei identificate de WTO. Ca rezultat. Nu este nici o cale de a şti dacă numărul de persoane care au participat la excursii ecologice sau de mediu este mai mare sau mai mic decât numărul real al ecoturiştilor. Din păcate.A. ei de asemenea au participat la un număr mare de alte activităţi. această categorie inevitabil include mulţi turişti pentru care activităţile ecoturistice au fost doar o mică parte din experienţa călătoriei. ci doar o listă a tuturor activităţilor întreprinse.000 de intervievaţi au participat la excursii ecologiste şi de mediu. care cu greu pot fi incluşi în această categorie. acest eşantion este suficient de mare pentru a genera concluzii statistice importante şi permite o comparaţie a ecoturiştilor (în acord cu această definiţie) şi totalul populaţiei turiştilor U. Supravegherea Aeriană nu întreabă de motivul primordial al excursiei. un procent necunoscut de vizitatori ai parcurilor naţionale sau persoane care s-au plimbat în natură şi au stat în tabere nu au participat la excursii organizate. Are avantajul că aproximează 1. 15 . Altfel. include un mare număr de turişti întâmplători. În 1996 întrebarea dacă turiştii au participat la excursii ecologiste şi de mediu a fost adăugată la Studiul Aerian. totuşi. Mulţi dintre aceşti oameni. ecologice sau de mediu. pentru a fi datată.S. Probabil sunt mai multe indicative ale largii pieţe de “turism în natură”. Interpretând rezultatele Supravegherii Aeriene. Prin urmare. probabil că au participat la măcar unele activităţi de tip ecoturistic dar nu vor fi fost trecuţi ca ecoturişti decât dacă răspundeau pozitiv la întrebarea din studiu. Aceasta este o distincţie arbitrară dar se crede că oferă cel mai la îndemână indicator al nivelului şi caracteristicilor ecoturiştilor şi al turiştilor de natură.S. Aceasta este o modalitate nu foarte perfectă de a măsura ecoturismul dar este cea mai bună metodă a Guvernului U. Este clar că cei care au luat parte la excursii ecologiste şi de mediu s-au implicat într-o formă de activitate ecoturistică dar.

constatările cantitative rezultate din analiza broşurilor tur-operatorilor ar trebui interpretate ca fiind mai degrabă ilustrative decât hotărâtoare.Totuşi. În plus. pentru concluzia acestei analize pare rezonabil a presupune că erorile de ambele părţi în plus sau în minus se anulează reciproc şi că această definiţie a ecoturiştilor este bună. un chestionar a fost trimis unui număr de 122 de tur-operatori. Cu toată probabilitatea. 16 . Ca rezultat. În orice caz. rata de răspuns destul de scăzută (30%) a înclinat rezultatele către tur-operatorii mult mai mari şi cu mai mult succes şi către cei care manifestă un interes mai mare faţă de ecoturism. 60 de operatori erau membrii ai Societăţii de Ecoturism Internaţional (TIES) şi 62 erau membri ai Asociaţiei Naţionale Turistice (NTA) care includ ecoturismul printre cele două duzini de categorii de tururi pe care le oferă. cu toate că nu exista o cale de a testa puterea influenţei probabile. a existat un element inevitabil de subiectivitate în a judeca dacă anumite declaraţii din broşuri ar trebui calificate ca fiind un indicator de implicare a tur-operatorilor de a adera unui principiu de ecoturism. De exemplu. statistică. ce folosesc transportul aerian care să poată permite de asemenea comparaţii sistematice de-a lungul timpului. limitările pentru folosirea acestei definiţii a ecoturiştilor se crede că sunt mult depăşite de beneficiile de a putea schiţa o bază de date mare. Doar 36 de răspunsuri au fost primite şi două din aceste răspunsuri nu au fost incluse în această categorie pentru că se pare că cei care au răspuns erau de fapt la bază agenţii de voiaj pentru care activitatea de tur-operator era o activitate secundară. semnificativă a călătorilor internaţionali din afara Statelor Unite. Aceasta pentru că aceşti operatori cu un interes şi cu o implicare mult mai mare în ecoturism sunt cei mai probabili cei care şi-au rezervat timp să completeze chestionarele. analiza broşurilor tur-operatorilor ( 105 au fost primite de la un grup de 122 operatori contactaţi ) a implicat un grad corect de subiectivitate. Rezumatul tur-operatorilor Pentru a completa constatările cercetării asupra zborurilor interne.

dincolo de zidurile oraşului sau de aglomeraţia unor staţiuni turistice. ci este necesar să dezvoltăm aceste două activităţi complementare pe principiul rentabilităţii (Buianu. aşezată într-o zonă pitorească. servicii de masă. (agricolă) prestată de proprietarul fermei (pensiunii) agroturistice gazdă. Aşezările cu un trecut istoric îndelungat. echitaţie).3. agrement (călătorie. cu deosebire a satelor şi a oraşelor mici cu grad sporit de ruralitate şi un potenţial turistic valoros. pescuit. cu obiceiuri. Nu este de ajuns să spunem că România este frumoasă.1. completată cu coabitarea şi integrarea în societatea rurală privită în toată complexitatea sa. atrag turiştii care doresc să cunoască pe viu aceste aspecte. activitatea economică. concretizată în producerea şi prelucrarea primară a produselor agroalimentare în gospodărie şi comercializarea lor direct la turişti sau prin alte reţele comerciale. Agroturismul joacă. că poate oferi multe posibilităţi pentru practicarea turismului rural şi agroturismului. Această formă de turism cuprinde două mari componente: activitatea turistică propriu-zisă. 2001) Zonele pentru agroturism reprezintă în numeroase ţări ale lumii o creaţie mai recentă. fără îndoială. Ele pun în evidenţă 17 . un rol important în metamorfoza de ansamblu a spaţiului rural. apărută din nevoia de evadare în spaţii de linişte. finalizată prin şederea a cel puţin 24 ore şi prin consumul de produse alimentare şi nealimentare specifice. iar pe de altă parte. concretizată în cazare. Agroturismul Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane într-o localitate rurală nepoluată. tradiţii şi un mod de viaţă propriu. alte servicii curente. cu clădiri în stil arhitectonic caracteristic regiunii.

Tismana (Gorj). promovând un sistem de creditare avantajos şi o politică fiscală stimulatoare. Statul francez încurajează dezvoltarea acestor zone. La cele 6 milioane de locuitori. Experienţe importante înregistrează în acest domeniu ţările alpine europene. ape de munte. Champagne. Savoia. Între acestea. Munţii Jura. activităţile practice. Cantal).Cluj). Murighiol (Tulcea). Limousin. practic satele sale dobândind. pajişti bogate cu turme de vite. în cea mai mare parte funcţia agroturistică (zona lacului Leman. Elveţia găzduieşte astăzi 10 milioane de turişti anual. activităţi. tradiţii gastronomice) diferite de la o zonă la alta. Elveţia este ţara în care a apărut „aventura turistică” (denumirea de început a agroturismului) în jurul anilor 1840. Franţa are o veche şi bogată tradiţie în organizarea turismului rural. Valea Arieşului sau dispersate sub forma satelor turistice (staţiuni verzi).Istrate. Depresiunea Dornelor. mai mult sau mai puţin extinse. activitatea fiind aici coordonată de asociaţia generală TER (Tourisme et Espace Rural). Cele mai importante zone pentru această formă de turism sunt: Masivul Central (Auvergne. precum: Poieni (jud. 18 . acestea fiind printre primele ţări în care s-a practicat această formă de turism (Mitrache. Neuchatel). Există spaţii geografice extrem de generoase. Este vorba de zona Chateau d’ Oex. Bretagne. Aceasta explică evoluţia rapidă a numărului de adăposturi rurale (Gites de France) clasificate şi a numărului de nopţi de cazare petrecute (2. Geoagiu Băi (Hunedoara). lectura în unele situaţii valorificându-se chiar unii factori naturali de cură balneară.5 milioane în 1994). Botiza (Maramureş). Bran. Stoian. Pot apare în teritoriu în mod unitar (ca în culoarul Bran. 1996).specificul unor zone rurale (cadrul natural. oameni primitori) şi în care s-au revărsat (peste 700 de turişti în anul 1878).Rucăr. în care odihna se îmbină cu recreaţia. ocupând toate pensiunile agroturistice. înspre care se dirijează persoanele cu venituri mai modeste. unde englezii au descoperit o lume mirifică (peisaje montane. obiceiuri. construcţii. plimbarea. Vosgi. Manole.

în zonele montane din sud. Germania a trecut la organizarea turismului rural după 1960. promovând sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacanţele familiale. turismul rural se manifestă ca un puternic ferment de stimulare a producţiei artizanale şi a comerţului cu produse proaspete de fermă. Prezenţa turismului rural a încurajat producţia locală alimentară. În Munţii Alpi. Cele mai multe au fost înregistrate şi funcţionează în Munţii Pădurea Neagră (Schwartzwald). Sunt bine reprezentate în Tirol şi zona Salzburg pe Valea Dunării. completate cu activităţi de agrement diversificate (echitaţie. fiind omologate prin certificat de clasificare de către Centrul Naţional de Informaţii Turistice.Austria a dezvoltat o importantă bază turistică în mediul rural (satele turistice de recreaţie). primele amenajări turistice rurale apărând în jurul anului 1970. Irlanda dispune de circa 500 de ferme cu capacităţi de 6-10 persoane. Polonia deţine peste 3 000 de sate turistice. zonele rurale preluând importante efective turistice interne şi internaţionale. Danemarca a promovat produsul turistic rural denumit „vacanţe active”. practic sufocate în timpul sezonului. Belgia şi-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii care investesc. prin organizarea primară a unui inventar al siturilor care se pretează la practicarea turismului. cointeresând direct micii producători. Satele turistice au apărut ca urmare a iniţiativelor locale pe baza unui nomenclator de criterii. Sunt oferite servicii complete (pensiune la fermă) în 22 de aşezări rurale cu 3000 de locuri de cazare. dar la fel de importante sunt şi cele răspândite în celelalte landuri de la Marea Nordului. golf). descongestionând astfel marile zone şi centre. derulează activităţile şi împart profitul. cu deosebire fermele bine întreţinute. în care se oferă servicii complete sau parţiale. 19 . escaladă. pescuit.

cu peste 10000 locuri de cazare. ghidul Agroturist care apare din 1995. sate de vacanţă cu bungalouri sau vile grupate în jurul unor spaţii comune pentru masă. un emiţător al turismului rural european. Finlanda are omologate peste 500 de sate turistice. Adige. Organizarea spaţială a agroturismului este caracterizată prin dualitatea concentrare – dispersie: . ce urmau a fi promovate în turism (OMT 297/1972). în care un rol important revine agroturismului.Italia a trecut la promovarea pe scară largă a „vacanţelor verzi”. reprezentată nu prin gospodăriile ţărăneşti. cazare şi animaţie în sate sau staţiuni verzi. popasuri turistice. case tradiţionale. saună. precum şi prezenţa nopţilor albe. Abruzzo. activitatea de bază a persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice. Toscana. Alto. În România. vile. castele). . gastronomia şi vinurile. 20 . turism fluvial) în spaţiul rural. în acelaşi timp. Veneto. pescuit. Sicilia). În acest caz. Turismul rural are o sferă de cuprindere mult mai largă. Dispune de peste 1500 locuri de primire (ferme. când Ministerul Turismului.dispersia activităţilor (promenadă pietonală sau ecvestră. Tradiţiile culturale. Finlanda oferă doritorilor de linişte şi destindere posibilităţi de agrement multiple (schi. ci prin campinguri. menţionând informaţii foarte preţioase. bazele instituţionalizate ale agroturismului au fost puse în anul 1972. a selectat 118 aşezări rurale reprezentative. fac din Italia un principal receptor şi. Calabria. Această activitate este puternic stimulată printr-o publicitate constantă. distracţii sportive. iar veniturile realizate au caracter permanent (Cândea. echitaţie). inclusiv participarea la diverse lucrări agricole în fermele agroturistice gazdă. rezultat din alăturarea oglinzilor de apă (18800 lacuri) cu păduri (68% din teritoriul ţării). pescuit. situate în 20 de regiuni ale ţării (Piemonte. folclorul. un caracter continuu şi dispune de o structură de primire eterogenă. Beneficiind de un cadru natural de excepţie.concentrarea serviciilor de masă.

Simon.Erdeli. în locurile cele mai fragile şi mai retrase ale planetei. 2001). CAPITOLUL 2. Cele două grupe de factori esenţiali care afectează calitatea mediului sunt:  Factori subiectivi – cauzaţi de activităţi umane. calitatea acestuia putând favoriza sau defavoriza activităţile turistice. Alţi turişti încurajează practicile de conservare a zonelor sensibile din punct de vedere ecologic. Foarte mulţi turişti sunt atraşi de aventura pe care o asociază cu zonele naturale izolate. Apariţia ecoturismului Mediul este mijlocul şi modul în care se desfăşoară turismul. Ecoturismul îşi are începuturile în America de Nord la mijlocul anilor 1980 ca urmare a dezvoltării turismului în locuri cu natură sălbatică.NOI PROVOCĂRI PENTRU TURISMUL ROMÂNESC 2. nefavorabile. ECOTURISMUL ŞI AGROTURISMUL . Spre deosebire de rezultatele nocive pentru mediu generate de unele  Factori obiectivi – rezultaţi din manifestarea unor fenomene naturale îndeletniciri ca de exemplu cele industriale ale căror efecte pot fi de multe ori limitate. turismul are o contribuţie semnificativă nu numai la stoparea degradării 21 . Cuvântul ecoturism se află în atenţia multor agenţii de turism care sunt în căutare de noi idei pentru evadări active în mijlocul naturii. În Franţa el reprezintă 28% din totalul sejururilor estivale şi 28% din cel al sejururilor de iarnă. utilizând profitul pentru a schimba prin educaţie atitudinile oamenilor şi pentru a contribui la dezvoltarea comunicaţiilor locale.1.

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru mediul înconjurător de la Stockholm (1972) . hotelurile şi-au unit forţele în păstrarea echilibrului fragil între natură şi satisfacerea nevoilor turiştilor oferind servicii în zonele exotice fără însă a deteriora mediul înconjurător.I. răspund astfel variatelor motivaţii turistice. nealterate şi neafectate de activităţi diversificate. Atracţia turistică este dependentă de componentele mediului ambiant (siturile arheologice şi istorice.C.) Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi mai complexe şi ceea ce este mai important. astfel foarte importantă este menţinerea echilibrului între conservare şi 22 „Strategia mondială de protecţie a mediului’’ de către U. Arles (1971). Condiţia primordială de desfăşurare şi dezvoltare a turismului o constituie ocrotirea şi conservarea mediului ambiant. pe tot globul.N. La ora actuală. Conferinţa Mondială a Turismului de la Manila (1986) etc.N. monumente de arhitectură şi artă. După 1980. Copenhaga (1973). dar şi în sensul protejării mediului prin adoptarea unor reglementări specifice în domeniu. ecoturismul a devenit cea mai populară formă de petrecere a vacanţelor. reţeaua hidrografică. Cele mai populare eco-destinaţii au ecosisiteme fragile. etc.) din anul 1967. Rezultatul acestor eforturi a permis multor ţări (de exemplu Indonezia) să încaseze de pe urma ecoturismului şi a turismului de aventură miliarde de dolari anual.C. resurse naturale de factură balneară. Ocrotirea şi conservarea mediului a constituit tema principală în cadrul unor reuniuni de amploare ca de exemplu: Conferinţa Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii (U. Această industrie se adresează aventurierilor care doresc să cunoască lumea şi care sunt dispuşi să plătească preţuri exorbitante pentru satisfacerea plăcerilor. multe ţări s-au hotărât să coopereze în sensul . posibilă prin diverse activităţi desfăşurate. Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Helsinki (1977).cadrului natural. după ce s-a publicat satisfacerii acestor cerinţe în domeniu. Tour-operatorii. simpozioane cu aceeaşi temă. relieful. liniile aeriene..I. peisajul.

Tabelul 1. iar turiştii naturali sunt cei care vizitează o destinaţie anume pentru a se bucura de natură. Ţinând cont de motivaţiile turiştilor pentru diverse destinaţii ale lumii. Unii specialiştii definesc ecoturismul ca pe „o călătorie de a bucura şi aprecia natura” sau.2: Tabelul 2 Impactul Anul 1988 1994 economic direct pe Turişti naturali plan internaţional 388 miliarde $ 416 miliarde $ 93 -233 miliarde $ 166 -250 miliarde $ Turişti interesaţi de viaţa sălbatică 47 – 155 miliarde $ 83 – 166 miliarde $ Sursa : Societatea de Ecoturism 1998 23 .promovare cu scopul de a asigura sănătatea pe termen lung atât a ecosistemelor cât şi a economiei turismului. conform Societăţii de Ecoturism.4 milioane totale Turişti naturali 157-236 milioane 211-317 milioane Turişti interesaţi de viaţa sălbatică 79-157 milioane 106-211 milioane Sursa : Societatea de Ecoturism 1998 Impactul economic direct (banii cheltuiţi de turiştii care merg în străinătate) este prezentat în tabelul nr. un procent de 40-60% din turiştii internaţionali sunt „turişti naturali” şi 20-40% sunt turişti interesaţi de viaţa sălbatică. După cum reiese din tabelul nr.1. acesta este privit ca un turism natural. aceştia din urmă vizitează o destinaţie pentru a observa şi analiza această viaţă. Sosiri Anul 1988 1994 turişti internaţionali 393 milioane 528.

bucuria de a vedea locuri noi şi de a trăi noi experienţe şi posibilitatea de a te afla în mijlocul naturii. iar nivelul de educaţie este ridicat ( 82% au studii medii). cei mai mulţi (50%) preferă călătoriile cu o durată cuprinsă intre 8 şi 14 zile.Conform Societăţii de ecoturism profilul pieţei ecoturistice are următoarele caracteristici: vârsta ecoturiştilor (bărbaţi şi femei în aceeaşi proporţie. în apropierea cabanelor. Prin pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu de mult inaccesibile. Motivaţia principală pentru alegerea acestui tip de turism este participarea la excursiile ce urmează a fi efectuate. fenomenul poluării naturii a îmbrăcat forme mai complexe. pe malurile râurilor sau ale lacurilor. 15% cu întreaga familie şi 13% singuri. drumeţiile (cu piciorul). Circulaţia turistică necontrolată. 26% din ecoturişti declară că sunt pregătiţi să cheltuiască între 100 şi 1500 dolari pe călătorie. Asemenea situaţii se întâlnesc în majoritatea locurilor destinate turismului de recreere şi odihnă în special în apropierea centrelor urbane. În privinţa cheltuielilor. poposind în 24 . Majoritatea (60%) declară că preferă să călătorească în cuplu. aducându-se în acest fel prejudicii potenţialului turistic şi bunurilor culturale naţionale. munţi. etc. unele chiar unicat. Lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării de corturi de-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor obiective turistice provoacă inevitabila degradare a peisajului şi a celorlalte componente ale mediului înconjurător datorită urmelor reziduale lăsate la întâmplare de turişti în locurile pe unde au poposit. Cele mai importante elemente ale unei călătorii le constituie: cunoaşterea vieţii şi a decorului sălbatic. 50 % .50%) este cuprinsă între 35 şi 54 de ani. Legat de durata călătoriei. spre obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă în cele mai multe cazuri distrugerea ireversibilă a unor elemente care le-au consacrat cândva ca atracţii turistice foarte căutate. turiştii abătându-se din drumul lor principal de acces pe văi lăturalnice.

Protejarea şi conservarea mediului şi a potenţialului turistic implică următoarele obiective:  Analiza stării de fapt a poluării atmosferei. exploatarea raţională şi conservarea mediului înconjurător în arealele turistice valorificate incomplet. La fel de nefavorabilă este şi intensificarea circulaţiei turistice automobilistice şi lipsa parcărilor în staţiunile balneoclimaterice. etc. protejarea şi ameliorarea mediului înconjurător în zonele. a factorilor de cură.  Conservarea. obiective turistice de mare valoare. centrele. dezvoltarea nesistematizată a localităţilor. neadaptate la specificul etnografic sau cultural al zonei. pentru a căror amenajare în scopul vizitării se execută uneori lucrări care nu respectă tehnica specifică acestui gen de construcţii.  Amenajarea. apei. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul peşterilor.  Controlul efectelor activităţii turistice în vederea preîntâmpinării degradării mediului înconjurător şi resurselor turistice. flora. pot afecta peisajul distrugând farmecul acestuia. arbuştii prin strivire sau sub influenţa gazelor de eşapament. realizarea unor construcţii inestetice. solului. în concordanţă cu perspectivele de dezvoltare turistică . stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică. Construirea unor reţele încărcate de poteci şi drumuri sau mijloace de urcat în zonele de munte.locuri pitoreşti şi distrugând în calea lor pajişti. fiind influenţate tratamentele balneare specifice staţiunilor. situaţie ce duce la alterarea calităţii aerului. şi subsolului şi a peisajului de către activităţile economice şi luarea de măsuri corespunzătoare. prin lucrările ce le necesită. staţiunile. Degradarea mediului şi potenţialului pot fi determinate şi de proiectarea necorespunzătoare obiectivelor de investiţii cu caracter turistic. localităţile şi obiectivele turistice integrate în circuitul 25 .

silvicultură. Pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune în practicarea şi dezvoltarea unui turism ecologic este nevoie ca între diferite departamente (agricultură. pentru monumentele de artă şi arhitectură. gospodărirea apelor. Pentru practicarea unui turism „verde” cu valenţe ecologice este nevoie să se implice mai mulţi factori decizionali. amenajarea teritoriului. sunt interesaţi în mod deosebit de costuri şi nu de aspectele ecologice sau de responsabilitatea lor socială şi ecologică.) să existe o mai strânsă colaborare. turismul înregistrează numeroase aspecte negative datorită unor fenomene care-i scapă de sub control:  Creşterea traficului rutier şi aerian.turistic. incinerarea gunoiului menajer)  numărul mare de turişti pe plan european şi mondial. prin elaborarea unor planuri de dezvoltare durabilă. Unul dintre aceşti factori este statul.  Degradarea coastelor litorale şi a deltelor. a locurilor istorice create de-a lungul timpului. etc.  Creşterea nemulţumirilor populaţiei locale faţă de dezvoltarea amplă a activităţilor turistice. în excursiile pe care le efectuează. prin politica sa de dezvoltare economică. cu asigurarea unor servicii de calitate pentru a se reduce exploatarea inadecvată şi excesivă a patrimoniului natural şi cultural.  Multe unităţi turistice nu deţin dotări de limitare a poluării (staţii pentru epurarea apei. În ultimii ani. Un rol deosebit în acest sens îl are şi exprimarea opiniei 26 . Protecţia patrimoniului turistic şi a mediului înconjurător este influenţată într-o foarte mare măsură şi de conştiinţa ecologică a populaţiei şi a sentimentului de respect şi dragoste pentru natură. În general turiştii. prin exproprierile de teren ilegale şi prelucrarea resurselor naturale.

populaţiilor locale faţă de dezvoltarea zonelor turistice şi participarea acestora la aceste programe de dezvoltare economică. protecţiei şi conservării potenţialului turistic. regionali şi europeni. prin Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Turism a elaborat şi predat sub comanda Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (PNUE) un „ Studiu – pilot privind mediul natural şi uman şi valoarea sa pentru turism în zonele Curtea de Argeş şi Neamţ’’. conţinând recomandări care vor face mai uşoară evaluarea factorilor naturali. în scopul refacerii. Dezvoltarea turismului pe baze ecologice în armonie cu mediul.2. este cuprinsă în strategia de dezvoltare a turismului. 2. Impactul turismului asupra mediului 27 . Ministerul Turismului deţine un program concret de dezvoltare a turismului ecologic. facilitând relaţiile dintre tour-operatori locali. studii care vor continua şi cu alte zone. De asemenea. România.  Elaborarea unui ghid practic pentru agenţi economici din turism. Intrarea României în Europa mai presupune printre altele:  Elaborarea unui cod al comportamentului turiştilor. se mai prevăd acţiuni pilot în vederea realizării şi promovării de noi produse turistice în mediul rural. de protecţie şi conservare a resurselor turistice naturale şi antropice care vizează integrarea în structurile Comunităţii Europene. Reglementările elaborate de Uniunea Europeană cu privire la politica mediului au stat la baza protocolului încheiat între Ministerul Mediului şi Ministerul Turismului.

Activităţile turistice. amplificarea proceselor de declanşare a avalanşelor. Toate aceste efecte au condus la apariţia noţiunii de impact al activităţii de turism asupra mediului.  Poluarea: poluarea apei cu resturi menajere. poluarea sonoră. prin natura lor. distrugerea speciilor vegetale rare. Modul de producere a impactului în turism este determinat în mare măsură de cererea şi oferta turistică. uciderea animalelor.  Degradarea resurselor naturale: scăderea resurselor de apă prin suprasolicitare. pagube făcute asupra formelor geologice deosebite ca peşterile. de zone uriaşe de agrement. influenţarea migraţiei interne şi externe a animalelor. a factorilor care contribuie la mărirea sau diminuarea lor. Acestea sunt:  Schimbări în compoziţia speciilor floristice şi faunistice: distrugerea habitatului speciilor. defrişarea vegetaţiei naturale pentru realizarea de facilităţi turistice. poluarea aerului prin gazele de eşapament ale autovehiculelor. Cele mai importante prejudicii sunt aduse însă cadrului natural. Presiunile exercitate asupra mediului vor determina impactul din turism în funcţie de capacitatea de suportabilitate a zonei.  Impact vizual negativ: construirea de hoteluri mari. 28 . poluarea solului prin tasare.  Eroziunea: tasarea solului ceea ce duce la creşterea scurgerii pluviale şi a eroziunii superficiale. riscuri crescute pentru incendii naturale. deteriorarea pe malurile râurilor. gunoaiele din deşeurile rezultate din circulaţia turistică. Toate aceste efecte pot varia în funcţie de amploarea acţiunilor turistice. Modalităţile de control ale impactului influenţează într-o mare măsură cererea pentru activităţile turistice şi implicit dezvoltarea acestora. determină anumite efecte asupra mediului. Impactul produs de activităţile din turism vizează elementele antropice şi cele naturale.

Capacitatea maximă variază în funcţie de formele turismului practicat. mărimea zonei de destinaţie. CREŞTEREA TURISTICĂ Forme de turism Destinaţie turistică Presiune exercitată Capacitate de suportabilitate IMPACT ASUPRA MEDIULUI Economic Fizic Social Controlul Financiar contabil Management strategic InformareCapacitatea suportabilitate de Controlul tehnic 29 . (Istrate. în ultimii ani s-a utilizat un set de indicatori pentru a determina capacitatea maximă de primire a unei zone turistice.a. dotarea tehnico–materială ş.Pentru a limita impactul asupra mediului. 1996).

În anul 1991. unul din cincisprezece angajaţi lucrează în domeniul turistic.25 Plajă 2 m. Plimbări. Dezvoltarea durabilă a agroturismului a) Conceptul de dezvoltare durabilă Turismul reprezintă una dintre cele mai mari industrii ale lumii şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi factori de dezvoltare economică globală. profesorul Hans Kueng (Universitatea Tuebingen) afirma că: „dacă vom continua să tratăm natura ca şi până acum. pag.25 neamenajată Sporturi de vară 150-200 pers / ha 1.25 * valorile coeficientului sunt cuprinse în intervalul ( 0-2 ) Sursa: Management în turism. p. drumeţii pădure 100 pers / ha 1. drumeţii .3. (conform The World Travel and Tourism Council).1998) Norme de utilizare a resurselor turistice Activitatea turistică Număr persoane maxim de Coeficient de vârf* 1 0. nisip + 8 m.Relaţiile ce se stabilesc între cererea de turism şi impactul asupra mediului (Bran.50 Teren Vizitare grădină botanică 150 pers / ha 1 Vizitare grădină zoologică 500 pers / ha 1 Plimbări în parc 100 pers / ha 0. 69 2.25 Sporturi de iarna 1100 pers / ha 1. 1.5 1. p.25 de utilizare la oră Picnic 50 pers / ha Pescuit sportiv 10 m (m st) pers. În prezent.pădure amenajată 200 pers / ha Plimbări. aproximativ 112 milioane de oameni din întreaga lume fiind implicaţi în acest sector. ne vom periclita 30 .

în urma colaborării dintre Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii (U. o noţiune dezbătută de peste douăzeci de ani.) şi Federaţia Europeană a Parcurilor Naturale şi Naţionale (P.C.N. socială şi economică a mediului. menţinânduse integritatea culturală. cu asigurarea păstrării resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare.E. Astfel turismul durabil dezvoltă ideea satisfacerii turiştilor actuali şi a industriei turistice. Industria turismului a acceptat conceptul de dezvoltare durabilă şi a adoptat noţiunea de turism durabil. tehnologice.I.existenţa viitoare. s-a definit conceptul de turism durabil ca dezvoltarea tuturor formelor de turism. Trăim în prezent într-o eră postsocialistă şi postcapitalistă. a protejării mediului şi a oportunităţilor pentru viitor. diversitatea biologică şi toate schemele ce susţin viaţa.). sociale. Federaţia Mondială pentru Ocrotirea naturii ( W.A. ecologică. 31 . estetice.N. Conceptul de dezvoltare turistică durabilă. Economistul finlandez Malasko explica mai pe larg această noţiune: „dezvoltarea umană este ecologic durabilă în relaţie cu mediul dacă intervenţiile şi efectele impuse de activităţile umane.N. a unui management şi marketing turistic care să respecte integritatea naturală. etc.).. nu alterează rata schimbării naturii şi ecosistemelor într-un fel necontrolabil de natură sau într-o formă ireversibilă din punct de vedere al generaţiilor viitoare”. ale actorilor din turism. În anul 1991.B. fie ele economice. Conform altei definiţii date de Comisia Mondială de Mediu şi Dezvoltare‚ „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care corespunde nevoilor prezentului fără să compromită abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile nevoi”. şi în acelaşi timp.F. iar economia viitoare va fi cu siguranţă una socială şi ecologică’’. este menit să contracareze ameninţările managementului deficitar din domeniul turismului. Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice. sociale sau culturale.

dependentă în înzestrarea naturii şi de moştenirea culturală a fiecărei societăţi . cele două sunt strâns legate şi interdependente. dezvoltarea durabilă a turismului înseamnă confruntarea cu faptul că cercetările de îmbunătăţire a calităţii vieţii prezintă o constantă inerentă existenţa unei limite la care populaţia umană şi activitatea planetei noastre se pot împotrivi. s-a bazat pe o serie de valori noi ce oglindesc o nouă mentalitate culturală în raport cu natura. cu alte cuvinte. de luptă contra secătuirii resurselor. de cruţare a speciilor. Dezvoltarea durabilă în turism. de către organizaţiile şi asociaţiile de profil.Locul turismului în dezvoltarea durabilă este logic dat de rolul său de industrie care vinde mediul fizic şi uman ca produs al său. de apărare a varietăţii biosferei. Aflată în atenţia tuturor. Întreaga mişcare de combatere a poluării. inclusiv populaţia locală. Această teorie dă naştere unor provocări şi unor ocazii unice pentru industria turismului: 32 . având în vedere că economia şi mediul sunt feţe ale aceleiaşi monede. turismul vinde aceste resurse ca parte a produsului sau. de salvare a planetei. Oricâte definiţii ale conceptului de dezvoltare durabilă a turismului s-au dat şi se vor da. resurse care ne ţin practic în viaţă şi care asigură în acelaşi timp viaţa generaţiilor viitoare. îl împrumutăm de la copiii noştri” . În sprijinul celor spuse mai sus amintim şi cuvintele lui Lester Brown: „nu am moştenit pământul de la părinţii noştri. îmbrăţişată în special de generaţia tânără. Turismul este una din industriile care trebuie să se implice în dezvoltarea durabilă. şi. Lucrul esenţial pentru dezvoltarea durabilă îl reprezintă respectul pentru interesele generaţiei viitoare. în acelaşi timp. este o necesitate. esenţialul este acelaşi: ocrotirea şi întreţinerea resurselor de care avem nevoie cu toţii. împarte anumite resurse cu alţi utilizatori. ca industrie a resurselor. Ideea centrală care stă la baza dezvoltării durabile este aceea de a nu epuiza resursele de care ai nevoie.

resursele naturale.  Factori culturali.  Factori fizici. • Din punct de vedere al vizitatorului – cuprind totalitatea factorilor ce definesc nivelul de viaţă şi experienţa acestuia.  Cererea turistică este proporţională cu calitatea mediului înconjurător al destinaţiei turistice. Pentru a aborda şi a înţeleg foarte bine aceste perspective şi impactul lor este necesară o grupare a factorilor implicaţi:  Factori ecologici. direct sau indirect.  Adesea. condusă în mod corespunzător. în particular. religia. 33 . în particular. Activitatea de turism.  Turismul duce la creşterea populaţiei din zonele de destinaţie.  Când se desfăşoară sub forma ecoturismului. Asupra mediului turismul poate avea un impact pozitiv şi unul negativ. poate fi o forţă puternică în ceea ce priveşte conservarea mediului şi a moştenirii culturale. etc. tangibil sau intangibil. priviţi din două puncte de vedere: • Din punct de vedere al gazdelor – cuprind totalitatea factorilor ce corespund nivelului de trai al acestora. cultura. tradiţiile. Avantajele promovării unui turism durabil din punctul de vedere al protejării mediului înconjurător reies în următoarele aspecte: • Turismul durabil favorizează utilizarea rentabilă a terenurilor cu randament agricol scăzut. obiceiurile. turismul este considerat activitatea ce protejează mediului rural mai mult decât alte industrii consumatoare de resurse ca mineritul. în particular flora. limba. spaţiul şi facilităţile . fauna şi ecosistemul . turismul durabil poate deveni un cult pentru turişti.  Factori sociali. construcţiile.

• Elaborarea pentru industria turistică a unor coduri de practică. În domeniul cercetării şi tehnologiei • Asigurarea unui management tehnic şi practic al circulaţiei turistice în 34 . • Turismul durabil orientează realizarea unor dotări şi instalaţii de agrement care aduc beneficii populaţiei locale şi contribuie astfel cu fonduri la conservarea unor situri arheologice. un număr însemnat de specialişti din peste 60 de ţări au făcut o prezentare a schimbărilor majore care au avut loc în sectorul industriei turistice în ultimi 10 ani. • Turismul durabil respectă şi asigură cerinţele de protecţie a mediului. care şi-a desfăşurat lucrările la Vancouver (Canada) în anul 1992. În cadrul Conferinţei Globale pentru Afaceri şi Mediul Înconjurător. cultural şi uman. a standardelor pentru creditul de mediu. în vederea atenuării impacturilor. În domeniul comunicării şi formării • Evaluarea rezultatelor pozitive din trecut în scopul stabilirii unor propuneri noi de dezvoltare durabilă cu transmiterea prin intermediul organismelor naţionale şi internaţionale a proiectelor şi experienţelor pozitive.• Turismul durabil favorizează înţelegerea efectelor pe care le au activităţile de turism asupra mediului natural. printr-o mai bună informare a turiştilor şi prin lărgirea ofertei. Aceste schimbări au vizat toate aspectele prin care se poate aborda industria turismului şi anume: 1. 2. • Realizarea unei atitudini deschise în rândul angajaţilor firmelor de turism şi a populaţiei locale faţă de problemele de mediu. • Influenţarea motivaţiilor de călătorie şi a cererii turistice prin aplicarea codurilor de etică turistică. dovedind astfel cât de importante sunt resursele naturale şi cele cultural – istorice pentru creşterea bunăstării economice şi sociale ale comunităţilor locale. a unor clădiri şi vestigii arheologice.

4. • Realizarea unei bănci de date şi a unei monitorizări prin indicatori specifici. • Utilizarea influenţei pieţei interne şi internaţionale în scopul identificării de noi pieţe turistice. în condiţiile protejării mediului care să sprijine noile decizii de planificare şi dezvoltare a industriei şi care să evidenţieze noile oportunităţi.vederea protejării echilibrului ecologic şi evitarea degradării mediului. • Includerea în încasările percepute pentru activităţi turistice a costului mediu în ideea că poluatorii vor trebui să suporte o serie de taxe legate de formele de poluare prin care să contribuie indirect la conservarea mediului ambiant. prin vânzarea unor produse turistice compatibile cu valoarea acestora. 3. • Asigurarea protecţiei şi conservării resurselor turistice de bază. • Stabilirea cererii turistice viitoare şi compararea acesteia cu capacităţile • Tehnologiile performante sunt utilizate pentru proiectarea acelui turism receptiv la problemele mediului ambiant prin aplicarea unor soluţii arhitecturale de inginerie a construcţiilor în conformitate cu specificul zonei respective şi fără afectarea mediului. reglementările şi politicile • Pentru implementarea turismului durabil este necesară realizarea instituţiilor şi a unui cadru necesar specific. • Identificarea acelor resurse culturale şi naturale. cu valenţe turistice. În domeniul economico – financiar • Obţinerea unor beneficii din marketingul de mediu. concept ce reprezintă elementul de susţinere a turismului durabil. 35 . • Mobilizarea sectoarelor industriei turistice în vederea practicării unui turism durabil în concordanţă cu cerinţele de mediu. În ceea ce priveşte legislaţia. respectând cerinţele de mediu şi realizând parteneriate comune pentru punerea în practică a conceptului ecoturism. ofertei de a o asigura.

cu prezentarea posibilităţilor de aplicare. agricultura. b) Principiile turismului durabil Principiile majore de dezvoltare durabilă a turismului sunt: • Mediul are o valoare durabilă. • Industria turistică. • Relaţia dintre mediu şi turism poate fi dezvoltată astfel încât mediul să susţină activitatea turistică pe termen lung. dezvoltarea turismului la rândul său. nu trebuie să ducă la degradarea mediului. • Stabilirea unor relaţii de colaborare cu toate sectoarele de activitate preocupate de protecţia mediului (planificare regională.5. de el trebuie să se bucure şi generaţiile viitoare. şi să 36 . sociale. comunităţile locale şi vizitatorii. • Practicarea în toate sectoarele care beneficiază de resurse naturale şi culturale ale industriei turistice. care este deosebit de mare pentru turism. autorităţile responsabile cu protecţia mediului şi organismele internaţionale trebuie să respecte aceste principii conlucreze pentru punerea lor în practică. culturale). Alte aspecte • Realizarea unor modele şi proiecte care să sprijine dezvoltarea durabilă a turismului. • Turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă de care să beneficieze mediul ambiant. guvernele. economice. • Dezvoltarea activităţii de turism trebuie să respecte caracteristicile locului unde se desfăşoară ( ecologice. • Scopul dezvoltării turismului trebuie să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turiştilor cu cele ale destinaţiilor şi gazdelor acestora. silvicultura). a unei educaţii active de protecţie vizând înţelegerea problemelor de mediu.

în special a diversităţii resurselor biologice. cu păstrarea identităţilor comunitare.  Durabilitatea socială şi culturală – garantează o dezvoltare economică favorabilă membrilor societăţii compatibilă cu cultura. resursele fiind astfel gestionate încât să existe şi în viitor. ecoturismul s-a dezvoltat ca urmare a dorinţelor consumatorilor de a-şi petrece vacanţa într-un mediu mai curat. „turism blând” sau „turism ecologic”. Ecoturismul reprezintă de fapt cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil. În timp. c) Ecoturismul şi dezvoltarea durabilă în domeniul agroturismului Noţiunea de „ecoturism’’ a apărut în ţările cu o industrie turistică puternic dezvoltată.  Durabilitatea economică – are un rol important în asigurarea unei dezvoltări economice eficiente. Durabilitatea economică a turismului se defineşte ca un model de dezvoltare care asigură: • Ameliorarea calităţii vieţii în aşezările umane care primesc turişti. cu valorile de cultură şi civilizaţie existente.În literatura de specialitate întâlnim trei principii majore de dezvoltare durabilă:  Durabilitatea ecologică – este cea ce asigură o dezvoltare suportabilă cu menţinerea tuturor proceselor ecologice esenţiale. Cunoscut sub mai multe denumiri : „turism verde”. ecoturismului i s-a acordat o tot mai mare importanţă ajungându-se la o relaţie ca în figura alăturată ( Bran. datorită creşterii interesului faţă de problemele de protecţie a mediului. fără a fi alterat de intervenţiile moderne ale societăţii contemporane. 2000): 37 . element esenţial pentru vizitatori şi gazde. • Posibilitatea de a oferi vizitatorilor experienţele de primă calitate. • Păstrarea calităţii mediului ambiant.

dezvoltarea sectorului ecoturistic poate asigura o bună gospodărire a acestor resurse. Cele mai importante resurse naturale : • Zonele montane. pe de altă parte. pe de o parte. după modul de refacere (epuizabile şi inepuizabile) după gradul de cunoaştere şi utilizare a lor (identificate. identificate dar neexploatate. cu altitudini de peste 1200 m. • Zonele deluroase. neidentificate). sunt cele mai căutate pe parcursul unui an. de interesele gazdelor şi vizitatorilor dintr-o anumită regiune resursele turistice şi modul în care acestea sunt hotărâtoare în activitatea ecoturistică. prin urmare. Resursele turistice au fost clasificate în mai multe criterii: după valoarea de întrebuinţare (fundamentale şi auxiliare). de modul de sosire şi. 38 .TURISM CONVENŢIONAL TURISM DURABIL ECOTURISM Dezvoltarea durabilă trebuie să ţină seama. • Zonele de câmpie. indiferent de anotimp. care au în general o mică atractivitate turistică. Relaţia turism – mediu este nedistructibilă şi. defileelor. Dezvoltarea unei zone turistice se realizează concomitent cu păstrarea integrităţii ecologice a acesteia. Dar cel mai utilizat criteriu împarte resursele în naturale şi culturale. • Zonele de lunci şi delte sunt axate pe dominanţa elementelor acvatice. • Zonele depresionare şi de vale din spaţiul montan şi deluros se prezintă sub forma cheilor. foarte vizitate şi apreciate de turişti.

etc. turismul este văzut ca un triunghi relaţional format din trei laturi:  aria gazdă. cu nisip fin sau faleze înalte. Noua formă de turism presupune derularea tuturor activităţilor turistice într-un mediu ambiant nealterat. ape subterane. mări. • Tipurile de climă: există mai multe tipuri de bioclimat care pot fi favorabile sau nu pentru derularea activităţilor turistice. Ecoturismul are în vedere trei direcţii principale:  Păstrarea calităţii mediului ambiant  Restructurarea economică şi tehnologică pe baza remodelării managementului resurselor  Practicarea unor tipuri de turism individual sau de grup care să conştientizeze problemele de poluare şi formele de manifestare a acestora.  turiştii „holiday makers” 39 .4. care sunt de mai multe feluri : parcuri naţionale. • Ariile protejate. • Reţeaua hidrografică cu toate formele ei : râuri.• Zonele de litoral se prezintă sub mai multe forme : cu plaje întinse. 2. lacuri. • Etajele de vegetaţie. oceane. Strategii de dezvoltare agroturistică durabilă a) Strategiile de dezvoltare agroturistică durabilă – un element de protejare şi conservare a mediului înconjurător În ideea de dezvoltare durabilă. naturale. rezervaţii. • Fauna reprezentată de speciile care prezintă interes cinegetic sau piscicol.

costurile financiare pentru susţinerea unui turism durabil pot apărea ca fiind ridicate. micşorându-se tensiunile dintre aceste trei elemente şi menţinându-se astfel echilibrul pe termen lung. este iremediabil pierdută. Populaţia gazdă Turişti Industria turistică „Actorii” implicaţi în turism în viziunea dezvoltării durabile Menirea dezvoltării turistice durabile este aceea de reconciliere a relaţiilor dintre cele trei laturi ale triunghiului. „Noţiunea de turism durabil reprezintă calea prin care se obţine un echilibru între potenţialul de creştere dat de turism şi nevoile de conservare ale mediului”. optimizând satisfacţia vizitatorilor şi maximizând creşterea economică pe termen lung. iar de multe ori efectele negative asupra naturii sunt ireversibile.Turismul durabil îşi propune să minimalizeze daunele aduse mediului şi culturilor regiunilor cu potenţial de dezvoltare turistică. unde substanţa de bază (peisajul şi pământul) o dată pierdută. De asemenea. dacă putem să pierdem şi apoi să reconstituim capitalul în alte domenii ale economiei. dar costurile ulterioare pentru refacerea ecologică sunt mai mari. afirma profesorul elveţian Jost Krippendorf (1988). 40 . industria turistică. nu acelaşi lucru se întâmplă şi în turism. Pe termen lung.

De multe ori din dorinţa de a câştiga cât mai mult.  Susţinerea unei industrii turistice viabile pe termen lung prin promovarea unei experienţe turistice pozitive. Între cerinţele privind transformarea agroturismului în turism durabil pot fi menţionate:  Protejarea culturii şi caracterul comunităţilor gazdă. Tocmai de aceea întreprinzătorii ar trebui să acorde o mai mare atenţie modului de dezvoltare abordat. ci reprezintă o concepţie ştiinţifică care vizează turismul viitorului.Agroturismul s-a dezvoltat atât datorită pieţei în continuă căutare de moduri cât mai diversificate de petrecere a vacanţelor. unde agroturismul este foarte dezvoltat. Se ştie însă că acest mediu rural este deosebit de fragil. 41 . se ajunge la o suprasolicitare a zonelor rurale. în faza de declin. oferindu-le acestora facilităţi şi clienţi pentru noua ofertă creată. de asemenea. iar turismul este un puternic agent de schimbare. Agroturismul este văzut ca un factor de regenerare a economiilor rurale şi în acelaşi timp ca un element de conservare a mediului rural. conform modelului de dezvoltare turistică a lui Buttler. Durabilitatea în turism nu reprezintă doar o poveste despre conservarea naturii. Să nu uităm că motivaţiile turiştilor ce aleg ca destinaţii aceste zone sunt legate de calitatea foarte bună a mediului înconjurător. într-un timp cât mai scurt. Conceptul durabilităţii în turismul rural trebuie să fie un concept cu multiple scopuri pentru a avea succesul scontat. agenţii puternice de turism au promovat această nouă folosinţă a spaţiilor rurale şi. care prin influenţa sa ar putea deteriora tocmai atracţia specială a zonelor rurale. de atmosfera liniştită de calm şi relaxare.  Susţinerea economiilor rurale.  Protejarea peisajelor şi habitatelor. În mai multe ţări din Europa. de lipsa poluării. uşor transformat. care ar dispărea odată cu dezvoltarea turistică iraţională şi care ar situa zona. cât şi datorită iniţiativelor guvernamentale.

în imposibilitatea valorificării lui din punct de vedere turistic ca sursă de venituri. Calitatea mediului înconjurător poate fi considerată un adevărat indicator al potenţialului turistic. întreprinzători. îşi micşorează din valoare. Aproape toate afacerile de succes au la bază un plan şi o strategie clară. Într-o economie de piaţă liberă.1997). datorită faptului că sunt implicate multe părţi. formarea unor echipe pluridisciplinare (guvern. Dezvoltarea unui parteneriat între factorii implicaţi în turism. care includ resurse degradate. 1995). comunităţi locale. alte părţi 42 . concretizat într-o strategie de dezvoltare turistică durabilă. Soluţia acestei probleme o constituie parteneriatul creat între toate părţile implicate în turism. prin reducerea factorilor terapeutici sau a celor care favorizează odihna şi recreerea. cât şi identificarea unor nişe de piaţă. În acelaşi timp. plus câteva foarte importante şi anume:  Încurajarea dialogului între partenerii implicaţi. este extrem de dificilă respectarea acestor cerinţe.  Contrabalansarea puternicei dezvoltări turistice printr-o economie rurală diversificată. în primul rând. turismul poate reprezenta o soluţie pentru păstrarea nealterată a mediului (Bran. prin ” exigenţele ’’ pe care le revendică. Sub aspect socio-cultural. consecinţele fiind directe asupra cererii turistice care se va diminua. produsele turistice. Printr-o strategie bine definită se încearcă satisfacerea cererii. evitarea risipei de investiţii şi de efort.recuperativă şi cea instructiv-educativă. constituind astfel o pierdere definitivă pentru economie. care au dorinţe şi interese diferite. Din punct de vedere economic. degradarea potenţialului turistic se reflectă. Strategiile durabile în domeniul turismului au toate aceste atribute. În acelaşi timp. Afectarea mediului înconjurător reduce posibilităţile de refacere a sănătăţii. autorităţile locale şi populaţia gazdă. alterarea mediului înconjurător conduce la deteriorarea celor mai importante funcţii ale turismului modern şi anume funcţia recreativ . (McIntosh.

 Protejarea prin strategia aleasă a vestigiilor.  Inventarierea tuturor particularităţilor naturale şi culturale ce pot constitui baza potenţialului turistic şi analiza tuturor informaţilor obţinute.  Identificarea valorilor care pot sta la baza turismului durabil.  Educarea ecologică a turiştilor.  Stimularea economiilor rurale printr-o cerere suplimentară de produse agricole şi aport de capital financiar.  Stabilirea clară a scopurilor de protecţie pentru fiecare zonă naturală cu participarea specialiştilor şi a tuturor celor interesaţi în valorificarea turistică a acestora. cu mari avantaje pentru populaţia zonei. Pentru ca o astfel de strategie de dezvoltare durabilă să aibă succesul scontat 43 . rezervaţiilor din zona vizată. ceea ce permite păstrarea intactă a suprafeţelor ocupate cu vegetaţie naturală.  Aplicarea unui management specific. care constituie părţi componente ale zonelor turistice avizate. contribuţia la ameliorarea infrastructurii locale în materie de transport.  Încurajarea ameliorării şi utilizării în agricultură a terenurilor slab productive.  Ghidarea şi încurajarea investitorilor. comunicaţii.  Aprecierea capacităţii de susţinere a diferitelor arii.  Încurajarea noilor intraţi în turism.  Asigurarea securităţii pe termen lung a investiţiilor în turism.interesate de viitorul regiunii şi de rolul turismului). monumentelor.  Cuprinderea ideii conservării naturii şi patrimoniului cultural specific regiunii în strategia de dezvoltare turistică.

etc. În primul rând persoanele care lucrează la strategie să formeze o echipă şi să aibă pregătire nu numai în domeniul turistic ci şi ecologic. social. de cerere. ţinând cont de rezultatele analizei situaţiei. de concurenţă. ca în final să se decidă posibila dezvoltare a turismului în zonă. ţinând cont de ofertă. etc. Să nu uităm că succesul turismului într-o anumită zonă depinde în mare măsură de modul în care turişti sunt trataţi de comunităţile locale. concurenţa şi tendinţele pieţei. cererea. de tendinţele pieţei.  Diagnosticul care.ar trebui să ţină cont de mai multe aspecte. lung şi cu multe obstacole. în cadrul căreia sunt evaluate oferta. populaţia gazdă. Considerăm că. autorităţi locale. să se determine oportunităţile şi riscurile. Într-un mediu ostil nu vom putea niciodată să satisfacem cererea turistică. De asemenea. organe de cultură. cultural. cu dublu sens. 44 . va permite să se identifice punctele forte şi punctele slabe ale teritoriului. specialişti în domeniul protecţiei mediului. Numai o evaluare riguroasă. deşi drumul parcurs în elaborarea unei strategii durabile în domeniul turistic este anevoios. sunt necesare consultări largi cu toate grupurile de interes: oameni de afaceri. Un rol esenţial în această privinţă îl joacă şi mass-media care ar trebui să iniţieze un adevărat dialog. totuşi merită să încercăm să găsim calea de a satisface atât nevoile oamenilor cât şi pe cele de protejare a mediului înconjurător şi implicit a celui rural. care este atât de fragil. Evaluarea potenţialului turistic local ca premisă şi condiţie a dezvoltării durabile presupune două faze iniţiale:  Analiza situaţiei turistice existente. Doar printr-o transparenţă totală se vor atinge obiectivele propuse. va permite să se afirme dacă un teritoriu posedă într-adevăr un potenţial turistic care să justifice investiţiile în domeniu şi elaborarea de proiecte de dezvoltare turistică. comunitate locală – factori implicaţi în turism.

Spaţiile ce asigură prestaţiile turistice sunt special amenajate. Unităţi turistice specifice agroturismului În momentul de faţă există în România aproximativ 13 000 de localităţi care conturează prin structura lor dimensiunea spaţiului rural românesc. sate. sunt numite: comune. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente.20 de camere. Calitatea serviciilor oferite de pensiuni este dependentă de următorii factori principali:  Amenajarea spaţiilor destinate oaspeţilor.  Pregătirea şi servirea mesei.2. acestea funcţionează în cadrul gospodăriilor ţărăneşti şi asigură alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din surse proprii şi locale.  Relaţiile cu oaspeţii.  Condiţiile de vânzare a produselor obţinute în gospodărie. din punct de vedere administrativ şi economic. Ele pot asigura găzduirea şi servirea mesei. 45 . În cadrul acestor aşezări echipamentele de primire sunt la o primă clasificare echipamentele tradiţionale şi echipamentele moderne. Aceste aşezăminte umane rurale. cătune şi crânguri.5. Structurile de primire din mediul rural pot fi:  Pensiuni turistice cu o capacitate de cazare de la 3 . grad de confort 1 – 5 margarete.  Pensiuni agroturistice cu o capacitate de cazare de până la 20 de camere şi un grad de confort de 1 – 5 margarete.

în principiu. În afara condiţiilor oferite în cadrul pensiunii care-i asigură oaspetelui serviciile de bază. în ciuda aparenţelor. pentru turismul rural. Principiul care trebuie aplicat este cel al redescoperirii şi conservării specificului local. care-şi pot pregăti ei înşişi câte ceva. satisfacţia oaspeţilor să fie minimă. iar tratamentele chimice să fie restrânse la minimum necesar. sunt preferate elementele de confort modern (apă caldă. Relaţiile cu oaspeţii. evenimentele speciale sunt altfel decât în turismul clasic Elementele definitorii pentru caracterizarea ofertei în turismul rural sunt:  cazarea. un confort echivalent 46 . Totuşi pentru grupul sanitar şi bucătărie mai ales dacă aceasta este pusă la dispoziţia oaspeţilor. cazarea se desfăşoară în gospodăriile ţărăneşti. prieteneşti. frigider). Pregătirea mesei de către gazdă se face cu respectarea tradiţiilor culinare ale locului. bucătăria şi anexele gospodăreşti. cu respectarea regulilor de mânuire şi aşezare pe masă valabile în restaurant. chiar în condiţiile unor amenajări corecte ale spaţiilor.  agrementul. masa. începând cu primirea şi continuând cu întreţinerea comunicării. comunicarea cu gazdele şi cu alţi săteni reprezintă o componentă a însuşi produsului turistic. Spre deosebire de alte forme de turism. calde. servirea trebuie făcută. implicarea oaspeţilor în activităţile gospodăreşti şi în absenţa unor relaţii cordiale.  alimentaţia. Practic. calitatea sejurului este influenţată în bună măsură şi de posibilităţile şi programele de petrecere a timpului în împrejurimi. Acestea oferă. Pentru vânzarea produselor alimentare obţinute în gospodărie trebuie avut în vedere ca animalele să fie sănătoase. Indiferent dacă vesela este din lut sau din porţelan. aragaz. grupul sanitar.Cazarea.Spaţiile destinate oaspeţilor sunt camere de dormit.

Specific este stilul în care sunt construite casele şi modul de decorare a interiorului. Cu toate acestea. ştergare. draperii. imagini. mobilier specific. aşternuturi în stil tradiţional. etc. turistul poate opta pentru servirea mesei sau nu. locuri. ce provin din gospodăria proprie a gazdei. Prezentând aceste elemente serviciul de cazare din mediul rural oferă notă de atracţie şi specificitate. 47 . momente.  Demipensiune. În cadrul gospodăriei ţărăneşti. elemente de ornamentaţie (perdele. a prestatorului şi a zonei geografice.cu cel al unui hotel de minim două stele şi posedă anumite avantaje pe care un hotel echivalent nu le are. Caracteristica esenţială a serviciului de alimentaţie în turismul rural este reprezentată de faptul că masa se bazează în întregime pe preparate naturale.  Pregătirea mesei de către turişti cu produsele lor sau ale gospodarului şi cu utilajele acestuia.  Mic dejun inclus în tariful de închiriere al camerei.). proaspete. În activitatea turistică evenimentele joacă un rol important datorită „fixării” de amintiri. Se pot întâlni aici: mobilier realizat în stil tradiţional. personalităţi. Serviciul de alimentaţie se poate realiza:  Pensiune completă.  Pensiune completă sau demipensiune acordată de o familie unui grup mai mare de turişti care locuiesc în gospodării diferite. Uneori chiar casele prezintă în exterior desene cu motive tradiţional-folclorice. Prin acestea se memorează şi se activează în momente favorabile imaginea produsului turistic. masa constituie o motivaţie de bază la alegerea acestei forme de turism.

Specialiştii consideră că evenimentele marchează amintirea sejurului, creează tradiţii, înlătură monotonia, apropie prestatorul de turist şi fac mai lejeră comunicarea. În rândul evenimentelor obişnuite din lumea satului pot fi menţionate:  Participarea la ritualul vieţii satului (muncile din ferme sau lucrări agricole);  Participarea la viaţa spirituală a satului (slujbe religioase, spectacole, şezători, nunţi, botezuri, etc.);  Participarea la sărbătorile de orice natură a comunităţilor rurale. În rândul evenimentelor deosebite se înscriu:  Marcarea zilelor de naştere ale gazdelor, turiştilor, ale celor implicaţi în activitatea turistică;  Târguri, iarmaroace, festivaluri, procesiuni religioase;
 Mari sărbători laice sau religioase;

 Fenomene astronomice. Desfăşurându-se în mediul rural, agrementul se deosebeşte de cel din turismul clasic. Peisajele deosebite în care sunt „implantate” aceste gospodării, constituie o modalitate de relaxare pentru turişti, ei putând admira natura şi frumuseţile ei. Vizitarea monumentelor cultural-istorice, participarea la spectacole folclorice constituie alte variante de agrement. Pe lângă cântecele şi jocurile tradiţionale care pot fi admirate cu ocazia participării la spectacolele folclorice, este de remarcat şi portul tradiţional specific zonei, care încântă ochii turistului. Imaginea dansatorilor şi cântăreţilor îmbrăcaţi tradiţional, conferă o notă pitorească şi o distincţie peisajului. Alte elemente de divertisment şi agrement suplimentare sunt reprezentate de plimbările cu căruţa, cu sania, partidele de pescuit sau însoţirea pădurarilor la vânătoare.

48

Toate acestea compun nota de inedit care particularizează produsele turistice din spaţiul rural de cele din mediul urban sau industria clasică.

CAPITOLUL 3. ACTIVITATEA AGROTURISTICĂ ŞI REGLEMENTĂRILE LEGISLATIVE ALE UNIUNII EUROPENE
3.1 Reglementările legislative ale Uniunii Europene şi influenţa lor asupra activităţii agroturistice Conceptul de agroturism prezentat în legea italiană nu-şi găseşte confirmare la nivel comunitar, unde orice activitate turistică practicată pe terenuri agricole, chiar dacă nu este subordonată şi conexă cu activităţile agricole vine protejată sub numele de turism rural. Chiar dacă nu în toate ţările membre ale Comunităţii Europene (C.E.), sunt deja mulţi ani de când s-a înţeles importanţa acestui fenomen, ca formă de venit integral sau alternativ. Un prim sprijin al C.E. rezultă din Directiva nr. 28/4/75, care prevede un regim de ajutoare pentru o serie de activităţi definite "reanimări rurale" între care poate evident intra şi agroturismul. Un rol important în această problemă l-a avut Regulamentul nr. 2615/80 realizând echilibrul economic din zonele meridionale ale C.E.E. odată cu care au fost introduse o serie de măsuri, deja aplicate, finanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională (F.E.R.S.). Importante au fost şi Planurile Integrate Mediteraniene (P.I.M.), unele dintre ele fiind încă în faza de realizare. Obiectivul P.I.M. a fost reluat apoi de Regulamentul nr. 2052/88 care a prevăzut reorganizarea diferitelor Fonduri

49

Structurale în vederea promovării dezvoltării zonelor rurale cofinanţate în proporţie de 50 % de diverse fonduri structurale. Sprijinirea activităţii agroturistice a fost prevăzută în Regulamentul nr. 797/85 privind îmbunătăţirea eficienţei structurilor agrare, succesiv modificat de Regulamentele nr. 3808/89 şi nr. 2328/91. Acesta din urmă, în special, prevede ajutoare cu investiţii “pentru diversificarea activităţii gospodăriei agricole prin activitate turistică şi artizanală şi vânzarea de produse obţinute în gospodărie”1. Regulamentul nr. 1094/88 prevede schimbarea destinaţiei terenurilor excedentare activităţii de cultivare prin practicarea activităţii agroturistice. În 1988 Comisia C.E.E. a aprobat Regulamentul nr. 4253/88 ce a instituit programul L.E.A.D.E.R. I (Legături Între Acţiunile de Dezvoltare a Economiei Rurale) orientat spre stimularea acţiunilor de legătură pentru dezvoltarea economiei rurale, esenţa regulamentului fiind aceea de valorificare a diversităţii zonelor, făcând să devină un important element de dezvoltare pozitivă. Şi acest program prevede stimulente pentru toate formele de turism rural, implicit şi pentru agroturism, şi pentru valorificarea şi comercializarea pe plan local a produselor agricole. Contribuţiile bugetare pentru L.E.A.D.E.R. I au fost deja alocate. Acest program de dezvoltare rurală a fost elaborat pentru perioada 1988-1993, fiind urmat apoi de L.E.A.D.E.R. II instituit de Regulamentul C.E.E. nr. 2081/93, care prevede concesionarea contribuţiilor pentru iniţiative îndreptate spre susţinerea formelor de turism în mediul rural prin planuri de acţiune privind perioada 1994-1999. O altă reglementare o constituie programul numit FORCE, stabilit prin decizia nr. 2647 din 29.05.1990, privind dezvoltarea formării profesionale în sfera turismului în mediul rural. Sunt încă în faza de studiu şi programare măsuri destinate să: 1) contribuie la definirea produselor diferitelor forme ale turismului rural, prin facilitarea cunoaşterii cererii şi asigurarea transparenţei ofertei;
1

O.C.D.E., Initiatives locales pour la creation d'emplois. Activites et emplois dans le monde rurale, Paris, 1992.

50

2) îmbunătăţească calitatea şi garantarea produselor oferite prin intermediul difuzării unei mărci europene; 3) susţină comercializarea produselor rurale prin integrarea în sistemele de promovare şi vânzare în acelaşi timp. Prin astfel de strategii au lucrat şi organismele europene ca asociaţiile EUROTER (Turism European în Spaţiul Rural), EUROAGRITOUR (organism de legătură între organizaţiile profesionale agricole din Europa pe teme de turism rural). În ţările Uniunii Europene (U.E.) activităţile de agroturism ca parte a turismului rural sunt reglementate prin: - o legislatie comunitară; - o legislaţie naţională, cu particularităţi de la o ţară la alta; - legi regionale. U.E. prin intermediul diferitelor organisme create şi prin elaborarea diferitelor programe sprijină dezvoltarea rurala în ansamblul său, precum şi agroturismul ca element de dezvoltare rurală. Principalele obiective ale dezvoltării rurale sunt2: 1.Protecţia şi conservarea mediului Acest obiectiv priveşte atât conservarea peisajului natural cât şi a celui antropic. Este cunoscut faptul că în ţările U.E. se alocă sume importante pentru conservarea vechilor clădiri. 2.Conservarea şi păstrarea tradiţiilor Acţiunile întreprinse în vederea realizării acestui obiectiv sunt diverse şi pot include, pe lângă expoziţii sau alte forme de popularizare a tradiţiilor şi obiceiurilor dintr-o anumită zonă, un contact direct cu acestea prin intermediul unor cursuri realizate în gospodăriile agroturistice. Aceste valori ale culturii şi
22

I.N.E.A., Lo sviluppo rurale, Turismo rurale, agriturismo, prodotti agroatimentari, Quaderno informative

LEADER II, nr. 4, Roma, Settembre 1996.

51

a turismului şi a altor activităţi. precum şi punerea în valoare a patrimoniului cultural. chiar dacă aparţin aceleaşi regiuni. prin intervenţii de restaurare şi conservare. Acest fenomen duce la subutilizarea mâinii de lucru. 3. Acest obiectiv presupune restaurarea de bunuri arheologice. răspândite în teritoriu. determină reducerea potenţialului de creştere al U.E. în particular. Dezvoltarea rurală integrată şi reducerea şomajului în zonele rurale Se ştie că şi zonele rurale sunt afectate de fenomenul dezocupării (somajului). care la rândul său. prin intermediul ofertei receptive în construcţia tradiţională care va fi compatibilă cu caracteristicile ambientale şi naturale din zonele teritoriale în care se situează. Aceasta presupune a reuni în acelaşi cadru juridic şi instrumental diversificarea economică. adaptarea şi dezvoltarea agriculturii. Îmbunătăţirea nivelului calitativ al prestaţiilor oferite şi adaptarea serviciilor la cerinţele consumatorilor 52 . monumente şi arhitectură locală. punerea în valoare a patrimoniului cultural. măsuri ce privesc resursele umane.9 % în 1996) şi o rată a şomajului în rândul tinerilor constant peste 30 % . Integrarea trebuie să se aplice tuturor zonelor rurale. Circa 1/5 din populaţia U. gestionarea resurselor naturale. 5. Obiectivul este acela de dezvoltare a formelor de turism rural în optica celor mai recente studii elaborate în spaţiul comunitar. în special în rândul tinerilor. păstrarea şi conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale. 4.E. Pentru a evita această situaţie sunt necesare intervenţii sub forma ajutoarelor structurale şi. se află în regiuni cu un grad de dezocupare superior mediei comunitare (10. ca structuri de primire a vizitatorilor. Utilizarea eficientă a resurselor tipice disponibile Realizarea acestui obiectiv este posibilă prin utilizarea clădirilor rurale şi a celor publice ieşite din uz.civilizaţiei unei zone riscă să dispară sau să rămână total necunoscute pentru cei situaţi în mediul urban.

● combaterea sărăciei. care a avut loc în Irlanda în perioada 7-9 noiembrie 1996.politica de dezvoltare rurală trebuie să fie multidisciplinară în concepţia sa şi multisectorială în aplicarea sa. ● răspunderea la exigenţele cunoscute în materie de calitate.se referă la dezvoltarea durabilă ca fiind una din priorităţile UE. 53 . parţial sau integral în diferite reglementări comunitare. 2) Integrarea . în educaţie.politica de dezvoltare rurală trebuie fondată pe un parteneriat şi pe o colaborare între toate nivelurile responsabile (local. în sănătate. Se are în vedere: ● inversarea exodului rural.. cum ar fi şi Declaraţia de la CORK. Cu această ocazie a fost elaborat un program de dezvoltare rurală în Uniunea Europeană care cuprinde zece puncte: 1) Preferinţa ruralului . elaborate cu ocazia Conferinţei Europene privind Dezvoltarea Rurală. respectând principiul de concentrare medie.activităţilor economice şi sociale trebuie să se concentreze pe ansamblul mijloacelor de natură a favoriza iniţiativele capabile să se dezvolte prin ele însele.Aceste obiective se regăsesc. sănătate etc. 3) Diversificarea . 5) Subsidiaritatea . ● îmbunătăţirea condiţiilor de trai în mediul rural.E. ● stimularea angajării şi egalităţii şanselor. regional. care provin din sectorul privat şi din comunităţile rurale. ● o parte din resursele disponibile pot fi destinate dezvoltării rurale şi realizării obiectivelor de investiţii. în comunicaţii etc. 4) Durabilitatea . devenind principiul fundamental al politicii rurale. Integrarea trebuie să se aplice tuturor zonelor rurale ale U. ● stabilirea unui echilibru just între zonele rurale şi cele urbane în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură.politicile trebuie să promoveze o dezvoltare rurală de natură a asigura durabilitatea calităţii peisajului rural al Europei şi o manieră de utilizare astfel încât să nu afecteze negativ generaţiile viitoare.

constituie cel mai eficient mijloc de realizare a acestor obiective. ca parte integrantă a ruralului.naţional. schimbul de experienţă între reţelele de legătură ale regiunilor şi comunităţilor rurale din toată Europa. răspândirea cercetării şi informaţiei.trebuie limitată reglementarea comunitară la regulile şi procedurile generale. întrucât s-a observat că numai agricultura nu poate asigura dezvoltarea zonelor rurale. care prin valorificarea resurselor de muncă de 54 . 9) Gestionarea . 10) Evaluarea şi cercetarea . parteneriat. trebuie să se introducă mai multă subsidiaritate în luarea deciziilor. Participanţii la Conferinţa Europeană de Dezvoltare Rurală de la CORK sunt de părere că trebuie să conştientizeze opinia publică de importanţa unui nou început pentru politica de dezvoltare rurală. mijloace de comunicare mai bune. descentralizarea punerii în aplicare a politicii de dezvoltare rurală şi asigurarea unei mai mari flexibilităţi. Agroturismul. Dezvoltarea rurală trebuie să fie locală şi condusă de comunităţi rurale locale.analiza rezultatelor pentru garantarea unei bune utilizări a creditelor publice.punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală trebuie să se bazeze pe proceduri coerente şi transparente sub forma unui program unic de dezvoltare rurală a regiunii şi a unui instrument unic pentru dezvoltarea rurală durabilă.exploataţia agricolă.trebuie încurajată alocarea de resurse financiare locale şi o mai mare participare a sectorului bancar public şi privat precum şi a altor intermediari. european).îmbunătăţirea capacităţii de gestionare şi eficacităţii autorităţilor regionale şi locale precum şi a grupurilor provenite din comunităţile locale prin: asistenţa tehnică şi de formare. 8) Finanţarea . 6) Simplificarea . 7) Programarea . să facă zonele rurale locuri de viaţă şi de muncă mai atractive şi să promoveze dezvoltarea durabilă la scară internaţională. Trebuie pornit de la celula de bază a ruralului .

primul subprogram are drept obiectiv principal îmbunătăţirea prestaţiilor oferite de acest turism sustenabil (care se suprapune de fapt cu noţiunea de agroturism). . precum şi la rolul lor în dezvoltarea planurilor de acţiune locală ale programului.scopul celui de-al treilea subprogram este de a susţine realizarea acestui program operativ prin iniţiative de promovare şi publicitate. reorganizarea ofertei.) şi ale mediului din aceste zone. folclor etc) este în măsură să realizeze dezvoltarea mediului rural. O altă reglementare comunitară o reprezintă Programul de Dezvoltare Rurală pentru perioada 1994-1999. astfel încât fluxurile de turişti să fie orientate către regiunile slab dezvoltate. Acest program cuprinde referiri la: activitatea de turism rural. creşterea cotei de piaţă. Acest program este pus în practică prin intermediul a trei subprograme: . utilizarea eficientă a resurselor turistice disponibile. .al doilea subprogram are drept obiectiv acordarea de asistenţă atât consumatorilor acestor produse cât şi exploataţiilor agricole ofertante. De asemenea există un program operativ „Dezvoltarea şi valorificarea turismului sustenabil ” care este un program multiregional pentru care s-a prevăzut un volum total de investiţii de 42. Acest obiectiv se poate realiza prin intermediul valorificării segmentelor specifice ale patrimoniului cultural (tradiţii.810 miliarde ECU. Acţiunile admise în cadrul acestui program sunt reprezentate în principal de activităţile de tip organizatoric şi servicii. de agroturism şi referiri la desfacerea produselor agroalimentare de provenienţă agricolă şi la produsele artizanale. obiceiuri. organizarea unei reţele integrate de servicii şi îmbunătăţirea nivelului calitativ al prestaţiilor oferite prin intervenţii adecvate de formare şi perfecţionare profesională. obiceiuri etc. Printre obiectivele acestui program se numără şi eliminarea caracterului sezonier al fluxurilor turistice. 55 . îmbunătăţirea raportului preţ-calitate. promovând diversificarea motivaţiilor turistice.care dispune şi a altor resurse interne (tradiţii. care favorizează dezvoltarea rurală integrată. LEADER II.

3.G.financiare şi economice se află la limita minimă pentru a putea realiza o strategie de dezvoltare viabilă.) constituite din operatori economici şi sociali din zonă.2006. Editura Presa Universitară Clujană. Maria. Dezvoltarea rurala 51 regională. Un obiectiv esenţial al programului LEADER II este cel de promovare a creării Grupurilor de Acţiune Locala (G.L. bazate pe parteneriat în plan local. Colaborarea dintre spaţiile rurale ale unei ţări sau din diferite ţări membre. Idei şi practici. 2.E. 56 . Scopul programului este să încurajeze şi să sprijine acei participanţi rurali care sunt adepţii dezvoltării durabile. Cluj-Napoca 2000. organizate de jos în sus.A. unde resursele umane. 1260/1999 referitor la Fondurile Structurale.E. Strategii de dezvoltare rurală integrată. 65. Instituirea reţelelor în toate spaţiile rurale ale UE şi cu toţi participanţii la dezvoltarea rurală. Acest sprijin acordat ţărilor membre UE este finanţat de Secţiunea Orientare F. capabili să identifice problemele existente şi să ducă la îndeplinire acţiunile întreprinse pentru susţinerea dezvoltării zonei. p. Cadrul juridic al programului LEADER + îl constituie regulamentul nr. Programul LEADER + nu sprijină investiţiile în infrastructură sau investiţii mari în producţie.O. Primul tip de activitaţi se referă la spaţiile rurale cu populaţie sub 1000 mii locuitori. Programul LEADER II a fost continuat cu programul LEADER + care oferă sprijin de 2020 milioane euro (la preţuri din 1999)3 pentru perioada 2000 .Acest program în ansamblul său reprezintă de fapt un cadru de dezvoltare a agroturismului în diferite regiuni ale U. Această abordare prezintă avantajul că mobilizează comunitatea locala să conştientizeze problemele zonei şi să participe la soluţionarea lor. LEADER + susţine trei tipuri de activităţi: 1. La evaluarea strategiilor de dezvoltare rurala se ţine 3 Vincze.A.

Un criteriu important este ca actiunea să poată fi aplicată şi în alt loc. schimbul de experienţă.să sprijine şi să încurajeze activitaţile de agroturism. să aibă valoare de model. în vederea sprijinirii activităţii agroturistice. iar activităţile de prestări servicii să aibă caracter complementar. ● Crearea organizaţiilor profesionale agricole nonguvernamentale. 57 . prin organizarea unor cursuri de formare profesională. Al treilea tip de activităţi include înfiintarea retelelor. ● Dezvoltarea şi adaptarea învăţământului din zonă la exigenţele activităţilor economice şi sociale prezente în zona respectivă. administrate locala. Analizând toate acestea. asociaţii.). ● Trecerea gospodăriilor agricole de la caracterul lor eminamente productiv la pluriactivitate. în diferite ţări necesită o serie de măsuri. ● Alocarea de fonduri pentru realizarea infrastructurii necesare şi pentru restaurarea vechilor clădiri. ● Elaborarea unor programe regionale de dezvoltare şi stabilire a unor strategii de dezvoltare rurală durabilă si integrată. de know-how între toţi partenerii (stat.care să promoveze şi să protejeze interesele producătorilor agricoli. operatori etc. grupuri locale de acţiune. organizării şi funcţionării organizaţiilor profesionale agricole. ● Implicarea specialiştilor agricoli în sprijinirea creării. Al doilea tip de activităţi are ca scop promovarea colaborării spaţiilor rurale pentru realizarea unor proiecte mai mari. ● Acordarea de asistenţă tehnică întreprinzătorilor din acest domeniu. se conturează urmatoarele direcţii de acţiune: ● Elaborarea unor norme legislative care să reglementeze. dar astfel încât caracterul agricol să rămână preponderent. a grupurilor de acţiune locală. instrumente si metode de lucru. Realizarea acestor obiective regăsite atât în reglementările comunitare cât şi în cele existente la nivel naţional.seama de armonizarea cu condiţiile socio-economice ale zonei si de rolul cheie atribuit femeilor şi tinerilor.

b) modificarea zonelor admise la finanţarea comunitară. noiembrie 1997. Punctele esenţiale ale „Agendei 2000” ce reprezintă implicaţii relevante pentru viitorul politicii de dezvoltare rurală se dovedesc a fi urmatoarele4: a) definirea perspectivelor financiare pentru 2000-2006. Primul punct se referă la dotarea financiară a UE şi la repartizarea acestor resurse pe diferite destinaţii.2. Dezvoltarea şi adaptarea structurală a regiunilor subdezvoltate. Cel de-al doilea punct se referă la revizuirea obiectivelor prioritare şi a zonelor de intervenţie a Fondurilor Structurale conturandu-se două aspecte: a) reducerea numărului de obiective (de la 6 la 3). Obv.N.4. Dezvoltarea zonelor rurale. Integrarea profesională a tinerilor. Reconversia regiunilor sau a unor părţi de regiuni grav afectate de declinul industrial.b.E. Lupta împotriva somajului de lungă durată. naţionale şi locale de promovare a produselor turistice oferite de gospodăriile agricole. Obv. Obv.A.6.5. Obv. Cele şase obiective prioritare în 1997 ale Fondurilor Structurale erau: Obv. Regiuni insuficient populate. Agenda 2000 e Riforma delle Politiche e Comunitarie.● Reorientarea forţei de muncă familiale. Obv. Dezbaterile prevăd individualizarea unei strategii clare pentru agricultura europeană şi fixarea de noi reguli pentru politica de dezvoltare rurală. Obv. La nivel comunitar „Agenda 2000” cuprinde şi alte referiri la politica structurală şi dezvoltarea rurală.5. Adaptarea structurilor agricole.3. 4 I. ● Acţiuni comunitare. Perugia..a. 58 .1. b) revizuirea obiectivelor prioritare.

Obv. şi obv.b.1. Circa 14 miliarde ECU sunt prevăzute pentru diverse măsuri în zonele rurale sau măsuri în domeniul pescuitului. 15 din care 2/3 (circa 140 miliarde) destinate regiunilor ce se încadrează în obiectivul 1 si restul (70 miliarde) celor ce aparţin altor obiective (2 si 3). să devină obiectivul 2 „Zone de reconversie economică şi socială”. . Restul zonelor care nu se încadrează în aceste obiective vor beneficia.O.3 şi obv.G. Dotarea globala pentru această perioadă va atinge circa 275 miliarde ECU (la nivelul preturilor din 1997) repartizaţi astfel: . acestea depind de nivelul creşterii economice.45 miliarde ECU pentru noile ţări aderente la UE. forestiere si de prepensionare. . Încadrarea unei zone în unul din cele trei obiective determină nivelul resurselor financiare de care poate beneficia activitatea agroturistică dezvoltată în vederea solutionării problemelor cu care se confruntă astfel de zone rurale. o anumită perioadă.6 să devină obiectivul 1 „Regiuni subdezvoltate”. Obv. Initiativele comunitare se nasc pe baza propunerilor Comisiei Europene şi sunt destinate a rezolva probleme de mare interes pentru U. Fiecare program necesită o procedură de gestionare distinctă. Acestea absorb anual circa 2. de ajutor financiar limitat.8 miliarde ECU tolalizând aproximativ 20 miliarde pentru perioada 2000-2006. 4 să devină obiectivul 3 „Resurse umane”.-Garanţia cum ar fi cele agroambientale.210 miliarde ECU pentru acţiuni finanţate de la Fondurile Structutale în U.„Agenda 2000” propune ca: Obv.E.E. cu o continuă 59 .2. În ceea ce priveşte resursele financiare pentru perioada 2000-2006.A. In diverse cazuri este vorba de initiative inovative cum este cazul LEADER.5.E. şi obv. Actualmente acestea reprezintă circa 9% din dotarea financiară a Fondurilor Structurale. Alte măsuri vor fi finantate de către F.20 miliarde ECU pentru Fondul de Coeziune.

a iniţierii şi punerii în mişcare. transnaţională si interregională. De asemenea prin veniturile obţinute duce la dezvoltarea exploataţiei agricole şi implicit a zonelor rurale. îşi propune reducerea numărului de acţiuni concentrându-se pe trei teme prioritare şi anume: ● cooperare transfrontalieră. ceea ce de fapt reprezintă o descreştere procentuală faţă de PNB (PNL) de la 1.E. ● dezvoltarea rurală. în special în ce priveşte cadrul financiar pentru perioada 20002006.crestere a duratelor şi costurilor administrative datorită dificultăţii iniţiale a organizării. vizând stimularea promovării stabilitătii şi a echilibrului teritoriului. U.E.66 miliarde euro în 2006.97 %. sumele totale prevăzute a se aloca se vor reduce de la 92. vorbim. Aceste noi prevederi se repercutează în diferite rubrici financiare şi în politica agricolă comună. 60 . În urma întrunirii sefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale Uniunii Europene în 20 aprilie 1999 la Berlin s-au facut unele rectificări privind Agenda 2000. care împreună cu acţiunile structurale continuă să reprezinte procentual cele mai mari cheltuieli. ● politici în domeniul resurselor umane. prin locurile de muncă pe care le creează duce la menţinerea populaţiei în cadrul comunităţii rurale locale. Agroturismul. Nivelul maxim global al resurselor proprii va fi mentinut la 1. agroturismul conslituie modul cel mai eficient de rezolvare. Indiferent despre care din cele trei teme prioritare ale U.03 miliarde euro în 2000 la 90.13 % la 0. ţinând seama de perspectiva lărgirii Uniunii Europene. Bugetul va fi redus de la 9% la 5% din Fondurile Structurale.60 şi respectiv la 89. realizând o stabilitate a populaţiei şi un echilibru al teritoriului.27 % din Produsul Naţional Brut (PNL). conservând în acelaşi timp valorile şi tradiţiile spaţiului rural în care se află exploataţiile agricole care desfaşoara activităţi agroturistice. iar sumele prevăzute pentru plăţi vor creşte la 89.62 miliarde euro.

40. cercetare şi inovare. faţă de 240 miliarde considerate a fi necesare pentru stabilizare. Consiliul European a decis să introducă o serie de măsuri destinate (între altele) să îmbunătăţească soldul bilanţului statelor membre: procentul maxim din taxa pe valoare adăugată va fi treptat diminuat de la 1 % în 1999 la 0. Modificările privind reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada 2000-2006 sunt: atribuirea a 310 miliarde euro pentru această perioadă (cca. Dotarea financiară constituită potrivit „Agendei 2000” permite U. dezvoltarea politicii interne (intră aici relaţii transeuropene. instruire şi formare. intreprinderi mici şi mijlocii). afirmarea rolului U.) a fost prevăzut să treacă de la 10 % la 25 % în 2001. împotriva eventualelor dezechilibre în cazul nerambursării împrumuturilor acoperite de garanţia comunitară.9 miliarde (69. aplicarea unor tehnologii care să respecte mediul înconjurător. iar procentul reţinut statelor membre peste încasări ca resurse proprii tradiţionale (taxe etc.La această întrunire şi în acest nou cadru financiar s-au conturat trei priorităţi ale Uniunii Europene: 1. Noi modificări apar în ce priveşte Fondul de Garanţie pentru acţiuni externe.75 % în 2002 şi 0.5 % în 2004.7 % din total). Acest fond a fost constituit în 1994 pentru a proteja U. să facă faţă primcipalelor provocari imediate (reforma propriei politici şi integrarea de noi membri) în contextul unui cadru financiar riguros. Regiunile încadrate în Obiectivul 1 primesc 135. pentru aceeaşi perioadă.În noile reglementări se prevede o diminuare a sumelor destinate bugetului pentru garanţii şi împrumutări. Din această sumă. 195 miliarde euro sunt atribuiţi Fondurilor Structurale si 18 miliarde Fondului de Coeziune. pe scena internaţională.5 miliarde primesc 61 .22. 2. 3.E. modernizarea administraţiei comunitare.E. În ce privesc Fondurile Structurale sunt prevăzute 213 miliarde euro.E.6 miliarde pe an) la care se adaugă 14 miliarde euro pentru dezvoltare rurală.

E.E. 3.) şi implicit turismul rural şi agroturismul.acţiunile încadrate în Obiectivul 2 (11. 5. Competitivitatea în sectorul productiv trebuie să fie cheia. este atât necesară cât şi urgentă. 7. care a avut loc la Salzburg în noiembrie 2003 consideră că următoarele principii trebuie sa ghideze viitorul politicii de dezvoltare rurala: 1.E. Cea de-a doua Conferinţă Europeană de Dezvoltare Rurală. Existenţa vieţii la ţară nu priveşte doar societatea rurala. Politica de dezvoltare rurală trebuie aplicată în toate zonele rurale ale Uniunii Europene lărgite. influenţează dezvoltarea rurala în ansamblul său (fiind unul dintre obiectivele U. iar activitatea agricolă este esenţială pentru viaţa la ţară. 2. 8. ci societatea în ansamblul său. datorită diversitţăii potenţialului agricol în diferite zone rurale. Mai multă responsabilitate trebuie să revină programelor de parteneriat în definirea şi distribuirea unei strategii cuprinzătoare bazată pe claritatea definirii obiectivelor şi efectelor. rezultatelor.5 % din total). Sunt prevăzute clauze specifice temporare pentru zonele iesite de sub incidenţa obiectivelor. care pot acoperi maxim 18 % din populaţia UE.05 miliarde sunt destinate Obiectivului 3.Viaţa la ţară este esenţială pentru agricultură. Păstrarea diversităţii vieţii la ţară (a peisajului rural) în Europa şi încurajarea serviciilor furnizate de o agricultură multifuncţională au o importanţă crescândă.întrucât zonele în care se dezvoltă activitaţile de agroturism se 62 . în rândul fermierilor si a altor actori rurali. O simplificare semnificativă a politicii de dezvoltare rurală a U. Politica de dezvoltare rurală trebuie implementată ca un parteneriat între organizaţiile publice şi private şi societatea civilă. Politica de dezvoltare rurală trebuie să servească nevoilor întregii societăţi din zonele rurale şi să contribuie la coeziune. 4. si 24. 6. Aceste prevederi la nivel de U.

trebuie să facă delimitări clare în ce priveşte activitatea agroturistică. În 5 lulie 2005 la Bruxelles Comisia Europeană a adoptat principalele linii strategice ale U. privind dezvoltarea rurală.75 miliarde euro. preţuri 2004. în urma lărgirii U..UE cofinantand maxim 55%.E. îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea economică a zonelor rurale UE cofinantand maxim 50%. dezvoltarea rurală are un rol tot mai important în sprijinirea zonelor rurale.UE cofinanţând maxim 50%.ar fi ca acele regiuni care se încadrează în Obiectivul 1 şi cele în care nivelul somajului este ridicat vor beneficia în continuare de transferuri financiare mai mari.E. atât din punct de vedere a 63 . protecţia mediului şi întreţinerea peisajului (gestiunea teritoriului). Principala tendinţă care se conturează la sfârşitul anului 2006. Resursele disponibile pentru perioada 2007-2013 vor fi de 88. În aceste condiţii U.E. Strategiile naţionale de dezvoltare rurală au la bază cele sase orientări strategice comunitare. Viitoarea politică de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 se axeză în principal pe trei domenii (axe): a.încadrează în unul din cele trei obiective ale „Agendei 2000”. ameliorarea competitivităţii dintre agricultură şi silvicultură. iar statele membre pot să-şi definitiveze programele detaliate şi planurile naţionale strategice în cursul primului semestru al anului 2006. A patra axă se bazează pe experienţa programului LEADER. care constituie modul de soluţionare a multor probleme cu care se confruntă diverse zone rurale. b. Data limită pentru adoptarea orientărilor strategice ale UE este toamna anului 2005. c.pentru a putea face faţă provocărilor secolului 21. ele fiind împărţite diferit pe ani (11759 milioane EUR în 2007 şi cresc uşor pană la 13205 milioane EUR în 2013).Dupa reforma PAC.

op. 5 Buciuman E. 6 64 . Turismul rural este deja mult dezvoltat în Europa. că sfârsitul secolului trecut ar putea reprezenta perioada în care satele. călătoriile. şi în special cele situate în zona de munte. 3. au fost determinate de sărbători traditionale legate de activitatea agricolă (schimbarea anotimpurilor. Înainte de a fi conturate ca o activitate economică de sine stătătoare.2. la fel şi turismul rural şi agroturismul. cât şi din punct de vedere a sprijinului financiar de care beneficiază.53. Motivul ar putea fi marea înclinaţie a nordicilor spre contactul cu natura sau puternică legatură ce există între dezvoltarea industrială. au început să exercite o atracţie pentru un număr din ce în ce mai mare de orăşeni.53.cit. în alte localităţi şi chiar în ţări îndepărtete. Buciuman E. mai ales în ţările din nordul Alpilor unde acest fenomen s-a extins mai repede şi mai intens faţă de ţările mediteraneene. întoarcerea vitelor de la văratul alpin etc. etc.. nedee. vizitele. pe baza literaturii de specialitate şi a analizei evoluţiei faptelor. au luat cunoştinţă de aventurile unei tinere britanice care a descoperit în Alpii elveţieni o lume mirifică a vacilor care pasc pe păşuni bogate în iarbă. p. pelerinaje la locuri considerate sfinte sau făcătoare de minuni).cit.. op. De pildă elveţienii sustin că în Alpi turismul rural ar data din 18426 când englezii. p. Experienţa agroturistică în ţările europene şi reglementarile legislative Fiecare obicei îşi are propria istorie.individualizării sale ca activitate specifică exploataţiilor agricole. urbanizare şi „nevoia de verde”. Unii autori5 afirmă.) şi de motivaţii religioase (hramuri bisericeşti.

Reglementările privind agroturismul diferă mult de la o ţară la alta.). Dintre variatele forme de ospitalitate agroturistică. Ea reprezintă ţara care în trecut a dedicat mari eforturi valorificării resurselor turistice din asezările rurale direcţionând spre o promovare globală a mediului rural prin iniţiative de ospitalitate foarte diferenţiate între ele şi numai în parte comparabile cu conceptul Italian de agroturism. Agroturismul este tratat ca factor de dezvoltare rurală şi beneficiază de facilităţi stabilite în vederea sprijinirii dezvoltării rurale. Întrucât agroturismul este o forma aparte de turism rural şi în multe ţări cele două forme se tratează global este necesară prezentarea caracteristicilor naţionale ale ambelor forme de turism. În această ţară funcţionează numeroase organizaţii turistice rurale nonguvernamentale care începând cu 1970 s-au constituit într-o asociaţie generală „Tourisme en espace rural ”(T.în sunetele torentelor de apa din munti şi au venit în număr mare să vadă şi să trăiască alături de oamenii care le pot oferi condiţii atât de atractive. Între ţările care sunt angajate în valorificarea turistică a mediului rural se remarcă FRANŢA.E. aceea de găzduire a oaspeţilor în încăperi din gospodăria agricolă este predominantă în Europa Centrală în timp ce în Europa de Nord predomină campingul în exploataţiile agricole. Cele mai multe reglementări privesc în ansamblu turismul în mediul rural şi mai putin se face referire directă la agroturism.R. Scopul constituirii acestei asociaţii a fost „unirea eforturilor şi punerea în comun a potenţialului de cazare şi alte mijloace de care 65 . Asociaţia avea în evidenţa sa peste 4000 de sate turistice. Excepţie în acest sens face Italia care are o lege naţională expresă privind agroturismul şi de asemenea multe legi regionale. Încercăm să prezentăm câteva aspecte legate de reglementările şi facilitătile de care beneficiază această activitate în diferite ţări.

scolar şi din 1967 clasificate cu grijă pentru a indica oaspeţilor categoria de confort şi preţurile disponibile..Ge. p. tit. Aceste adăposturi se prezintă sub forma urmatoarelor trei categorii8: . . . St. preţul şi calitatea primirii. Un „gîte” este o casă de vacanţa în mediul rural construită sau amenajată după criteriile unei „Carte de Calitate” şi oferă garanţii privind echipamentul. şi anume: îmbunătăţirea promovării turismului rural şi asigurarea unei rentabilităţi crescânde a echipamentelor turistice”7. op.adăposturi rurale particulare sau individuale ce aparţin producătorilor agricoli şi meseriaşilor din mediul rural.a.adaposturi comunale amenajate . A. §.SA.R..37.foste scoli sau alte localuri publice. op. 46 8 9 66 . cit.op..S.a. ecologic. p.adaposturi familiale care se prezintă sub formă de bungalow-uri sau pavilioane mari oferind spre închiriere apartamente de la 1 la 5 camere.. Referindu-se la formele de turismul rural din Franţa Ştefan Mitrache9 deosebeşte urmatoarele forme de găzduire utilizate pentru turism rural şi agroturism: 7 Mitrache. Aceste adăposturi au apărut in 1955 şi sunt locuinţe mobilate în mediul rural orientate mai ales spre un turism de tip familial. Informaţii mai detaliate privind turismul rural (incluzând diversele sale forme de manifestare) în Franţa există doar în legatură cu organizarea şi funcţionarea aşa ziselor „adaposturi rurale” (les gîtes ruraux) care apar în literatura de specialitate şi sub denumirea „les Gîtes de France”.. ş.dispune fiecare asociaţie în parte pentru a acţiona unitar în vederea atingerii a două obiective majore. St. Mitrache.

minimum 12 şi maximum 35 copii (incluzând şi copiii familiei gazdei de vârstă identică) într-o familie agreabilă.. familia fermierului este ajutată de un animator. Dacă sunt mai mult de 6 copii. Sunt limitate la 5 camere pe familie.Camera de oaspeţi. într-o atmosferă de calm si destindere. . Închirierea se face cu ziua şi se pot primi grupuri de maximum 18 persoane.Pensiunile Asigură masa şi primirea turistilor într-un cadru familial. . celelalte mese fiind lăsate la alegerea turistului.Camping la fermă Este o formulă care pune la dispoziţia celor ce practică campingul un teren echipat cu o sursă de apă potabilă şi un grup sanitar.„Gîtes” de etapa (tranzit) Este destinat primirii drumeţilor în tranzit. familia fermierilor va fi ajutată de un animator. . fiecare având specialităţile sale. Dacă sunt mai mult de 10 tineri. . Suprafaţa minimă 67 . .„Gîtes” pentru adolescenţi Este o formulă de primire special amenajată pentru primirea copiilor între 11 şi 16 ani.„Gîtes” pentru copii În timpul vacanţelor scolare unele familii de ţărani primesc grupuri de copii (între 4 si 13 ani. minimum 2 şi maximum 11 copii). Sunt echipate cel puţin cu o chiuvetă şi uneori cu duş şi WC propriu. . Masa se serveşte în familie. Specialităţile casei se bazează pe produsele de la fermă. ceea ce permite micilor vizitatori să guste şi să aprecieze bucătăria locală. a cicliştilor sau călăreţilor. Se asigură cazare şi mic dejun.Ferma-han Oferă degustarea unor produse de gastronomie tradiţională.

Bucătăria este simplă şi se folosesc mai ales produse din gospodăria proprie. Un studiu efectuat în regiunea Savoia Superioară a stabilit urmatoarea structură a turiştilor care practică diverse forme de turism rural din punctul de vedere al categoriilor socio-profesionale cărora le aparţin: . sunt preferate îndeosebi de familişti. care oferă sejururi în combinaţie cu vacanţe de călărie. corpul didactic etc. Din 1972 au fost recunoscute oficial „gîes equestres” şi „popasurile ecvestre “. capacitatea pentru servirea mesei nu poate depăşi capacitatea de cazare. Aceste zone sunt organizate dupa normele generale ale campingului. „Chambres d'hote” sunt de fapt camere mobilate destinate mai ales turiştilor aflaţi în tranzit. 68 . Diversitatea tarifelor atrage turişti din toate categoriile socioprofesionale.camping în zone particulare echipate. Indiferent de forma de găzduire..campingul clasic cu maximum 6 locuri şi pentru a căror amenajare este suficientă o simplă autorizatie comunala (locală).familii de condiţie mijlocie . . 35.cadre medii. Nu pot exista mai mult de 5 camere în grija unui gestionar. .5 %. Aceste forme de turism rural.pentru fiecare instalare este de 300 m2 şi capacitatea de primire este limitată la 6 instalari şi 20 persoane. dezvoltate în Franţa.Tarifele practicate variază în funcţie de sezon. Încă la sfârşitul anilor '80 erau în Franţa 20000 de exploataţii agricole care ofereau turiştilor francezi şi straini produse turistice completându-şi activitatea lor traditională.familii de condiţie modestă .5 %. Există apoi chiar „gîtes”de pescuit. functionari etc. pentru care este necesară autorizaţia prefecturii. confort şi zona geografică. reprezentau 51. În Franţa agrocampingul este foarte răspândit şi se poate impărţi în două categorii principale: .muncitori. de odihnă.

în mare parte. Statul francez încurajează pe toate căile posibile expansiunea spaţiilor de cazare rurale.agricole. conducători de întreprinderi.liber-profesionişti.. iar în cel de-al doilea caz se oferă în plus şi posibilitatea de practicare a activităţilor sportive ecvestre.credite speciale de amenajare a satelor.. 13 %. aşezările rurale. până la 15 ani. . numărul adăposturilor şi a paturilor a crescut în fiecare an. în funcţie de 10 Mitrache. aducându-le un venit suplimentar. .. 38 69 . p. Acestă formă specifică de turism rural este susţinută fie la nivel organizatoric fie legislativ datorită faptului că în prezent este profund înradăcinată convingerea că agricultura singură.hoteliere. În acest scop există trei tipuri de credite: . nu este capabilă să satisfacă exigenţele operatorilor agricoli.familii de condiţie superioară . ş. op.de care se bucură în Franţa. fapt ce a determinat creşterea numărului înoptărilor de la 800. În primul caz este vorba de exploataţii agricole echipate pentru activităţi de cazare şi masă. care în lipsă de alternative se văd constrânşi să abandoneze terenurile agricole. acest fapt ducând la grave repercusiuni asupra întregului teritoriu şi asupra echilibrului social. Datorită încurajării.diferite de la un departament la altul.000 în 1990 la 2. cit. În Franţa agroturismul favorizează pluriactivitatea şi poate contribui la susţinerea micilor exploataţii agricole. ingineri etc.. Se pot atribui subvenţii departamentale sau regionale pentru crearea de spaţii de cazare rurale. care trebuie să fie complementare cu activitatea agricolă. Agroturismul adevărat este acela desfăşurat în fermele-han şi gospodăriile ecvestre.a.5 milioane în 199410.. în special prin acordarea de credite proprietarilor cu o dobândă între 3 % şi 5 % pe termen lung. St.

Finanţarea acestor studii se face apelându-se şi la ajutoare din partea statului (subvenţii. La nivel departamental şi regional există o multitudine de organisme care dispun de grupe de studiu pentru promovarea şi dezvoltarea diverselor forme de turism rural. Cazarea la sate este. Un proprietar poate decide în timpul primirilor în cei 10 ani să nu mai închirieze spaţiul. La nivel comunal s-a înfiinţat „Grupul Agricol de Exploatare în Comun”(G. Fiecărui „gîte” îi corespunde însă o carte şi un certificat de calitate.situarea spaţiilor de cazare şi amenajările exterioare. urmărirea şi uneori rezervarea de locuri.împrumuturi cu dobânzi avantajoase). . O grilă de clasificare reuneşte circa 100 de criterii printre care: . Promovarea se face de către structuri create la fiecare nivel de organizare. în general. Capacităţile de cazare din mediul rural nu constituie obiectul unei reglementări naţionale în ce priveşte clasificarea lor. Deschiderea unui „gîte” trebuie declarată la primărie. Toate acţiunile promoţionale sunt precedate de studii amănunţite asupra situaţiei actuale a pieţei. Beneficiarul subvenţiei trebuie să ofere „gîte“-ul său spre închiriere pentru cel puţin trei luni pe an timp de 10 ani.posibilităţile financiare ale acestuia.mobilare si echipament. Oferta este grupată în funcţie de tipologia gospodăriei şi prezentată separat pe gospodăriile care au aderat la Centrala Departamentală de Rezerve a 70 . . Băncile acordă şi ele împrumuturi pe termen mediu pentru amenajarea de „gîtes” rural şi se limitează la maxim 80% din cheltuielile necesare.) care permite exploatarea şi promovarea unor „gîte” sau a unor hanuri ţărăneşti. în acest caz el va rambursa câte o zecime din subvenţie pentru fiecare an de neînchiriere.A.C.E. organizată la nivel departamental asigurandu-se clasificarea.conceperea spaţiului.

700. a morii modeste etc. „Vilages Vacances Famille “.30 % în comunele cu 1000 . Este organizat prin asociaţii departamentale care editează un pliant departamental cu un tiraj global de circa 1. Logis de France reprezintă cea mai mare parte din adăposturile rurale franceze. „Cleconfort “.000 de exemplare. Florina. se disting mai multe structuri profesionale asociative care se disting unele de altele prin criterii şi semnificaţii diferite. Între acestea putem aminti: „Gîtes de France”. Intervenţiile la nivel de organisme publice.5000 locuitori. cit..Oficiului de Turism Departamental si cele care oferă turistilor închirierea directă. 50. un număr de lanţuri constituite pe baza imaginii promovate: aceea a casei vechi. a conacului. Se observă deci. Unul dintre aceste lanţuri este „ Logis de France “ şi are 4500 de aderenţi amplasaţi astfel: . p. O altă particularitate constă în clasamentul intern care foloseşte în loc de stele semilune. naţionale. . . Simon. În Franţa. a castelului. Marin. Fiecare adapost rural din lanţ este supus unui control complet la fiecare 5 ani şi poate duce la urcarea sau coborârea acestuia în clasamentul intern.puterile publice reprezentate de Ministerul Turismului. „Agriculture et Tourisme “. „Logis de France “. D. „Hotel et Chateaux “. op. grila de clasament cuprinzând aproximativ 200 de criterii care fac obiectul unei actualizari periodice.35 % în comunele cu mai puţin de 1000 locuitori.20 % în comunele cu peste 5000 locuitori11..15 % în comunele cu 3000 .3000 locuitori. . 71 . 1997. 11 Bran. regionale şi departamentale pentru finanţarea sau promovarea activităţilor agroturistice şi cele de turism rural fac obiectul unei convenţii tipărite care relevă: . Tamara.

Oficiul Regional pentru Europa. septembrie 1990 (traducere Carmen Gândac. Pentru ca o localitate să fie recunoscută ca „sat turistic de recreaţie “ ea trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii: 12 ***.. REUR. cea în care turismul rural a avut cel mai mare succes la marele public.organismele bancare (Credit d'Equipment des Petites et Moyennes Entreprises). elaborat în 198312. 1993). F. la timpul respectiv.A.A. încercare dificilă de altfel din cauza problemelor legate de găsirea datelor statistice fiabile referitoare la această activitate. Această convenţie angajează partenerii la dezvoltarea de acţiuni concrete în care initiativele sunt repartizate în funcţie de nivelul de competenţă al fiecaruia. În legătură cu turismul rural în Austria au apărut încă din deceniul trecut două noţiuni „satul turistic de recreatie“ şi „staţiunea de odihnă“. 14. Potrivit acestui raport dintre toate ţările europene Austria era. Uniunea Comunală austriacă are în vedere aşezări săteşti cu caracter predominant ţărănesc. 72 . . încearcă să facă un bilanţ al dezvoltării turismului rural în ţările europene în a doua jumatate a secolului al XX-lea. Prin „sate turistice de recreaţie“. Toate reglementările sunt menite să sprijine dezvoltarea agroturismului şi a turismului rural. CZMR.Federaţia Naţională „Logis de France”.O. în care turistul poate săşi petreacă concediul în izolare şi linişte şi în acelaşi timp să cunoască obiceiurile şi bogaţia folclorică a zonei. AUSTRIA Un „Raport” F. Serviciile tehnice nr. care a luat o amploare deosebită în Franţa.O. ghid pentru dezvoltarea intreprinderii agroturismului. Dezoltarea zonei montane prin agroturism.

Ele reprezintă o treapta superioară ca şi confort. .izolarea asezării. a portului popular. caracterului unui sat. de preferinţă. şi vor fi servite. dar nu ca şi conservare a mediului rural şi a altor facilităţi (tradiţii. . corespund caracteristicilor unui „sat turistic de recreaţie “. manifestări sportive locale. amplasarea la o distanţă corespunzătoare de căile de comunicaţii mai frecventate. mâncăruri cu specific local. dar care prin numărul vizitatorilor. structurii si regulilor pentru păstrarea liniştii etc. Prezenţa populaţiei tinere şi dinamice în zonă a făcut posibilă şi necesară păstrarea şi diversificarea economiei montane 73 . . care din punct de vedere al aspectului. dotărilor şi prin preţuri îl depăşesc. Diversele forme de turism rural. .arhitectura trebuie să se integreze în stilul tradiţional al ţinutului..păstrarea datinilor. creând posibilităţi de cazare pentru familiile cu copii.aşezarea să corespundă. Prin conţinutul produsului turistic oferit şi prin caracteristicile unui astfel de sat de recreaţie forma de turism rural practicată este de fapt agroturismul. toate cad în sarcina organizaţiilor locale. obiceiuri etc. prin numărul şi structura populaţiei. .) în întelesul său complex. . . inclusiv spaţii de joacă pentru aceştia. dintr-o localitate.în amenajarea restaurantelor din zonă se va pune accentul pe caracterul ţăranesc în ceea ce priveşte aspectul exterior.aceste tipuri de localităţi vor încuraja concediile familiale. poziţiei. „Staţiunile de odihnă“ sunt localităţi organizate pentru vizitatori. prezentarea de obiecte de artă populară.lipsa totală a zgomotului.asigurarea îngrijirii localităţii. Personalul de serviciu va purta costum naţional tradiţional. circumscrisă.pentru cazarea vizitatorilor sunt de preferat unităţi modeste. . inclusiv agroturismul s-au dezvoltat cu precădere în zona Tirolului. ea ar putea fi numai o porţiune izolată.

14. În Tirol exploataţiile agricole au supravieţuit pentru că au fost regenerate de banii proveniţi. Amploarea pe care a luat-o în ultimii ani „turismul la ferma“ (denumire sub care se practică agroturismul) în Tirol s-a datorat necesităţii găsirii unor venituri extra agricole pentru ţărani.9 paturi13. Şt. comun zonelor rurale-montane.. În Austria agroturismul este bine organizat. deşi s-a dublat faţă de 1962. 56. ş. ş. În Tirol o familie din două primeşte turişti la fermă şi au în medie 5. să reprezinte o treime din media naţională a veniturilor. op. op. răspândit în zonele colinare şi montane şi aduce importante venituri întregii economii agricole din aceste zone defavorizate. 78 % în Galtur etc. Datorită ataşamentului tirolezilor faţă de locurile natale şi tradiţiile lor procesul de emigrare definitivă spre orase. p.a. S-a ajuns ca în 1972 venitul mediu al exploataţiilor agricole austriece. p. din formele de turism rural practicat. la începutul secolului nu a compromis echilibrul demografic al Tirolului.a. Mitrache.tradiţionale. 14 74 . în general... 56. Şt. În Tirol închirierea unei camere cu două paturi pentru turişti aduce un venit echivalent cu cel obţinut de la o vacă cu lapte şi este practicată de o treime din gospodariile zonei. cit. Regiunile în care exploataţiile agricole pastorale deţin o pondere mare în economia regională au fost confruntate cu o problemă agricolă deosebit de gravă.agroturism. Proporţia exploataţiilor agricole care oferă găzduire este ridicată în zonele turistice foarte frecventate: 82 % în Tannheim. O particularitate a agroturismului austriac este limitarea la un număr redus de oaspeţi asupra cărora se concentrează o nevoie însemnată de forţa de muncă şi prelungirea sejurului turistic pentru îmbunatăţirea gradului de ocupare a structurilor de primire.. 13 Mitrache. cit. care la rândul său a făcut ca populaţia tânără să fie prezentă.

5) măsuri speciale de ajutorare a zonelor defavorizate.) unul sau mai multe sate (dacă acestea sunt mai puţin populate sau frecventate). 2.S. . .acţiuni promoţionale locale. inclusiv agroturismul. Organizaţii turistice săteşti (O. 75 . Pot funcţiona ca organizaţii publice dispunând de un buget alimentat de taxele de sejur plătite de turişti şi de contribuţiile obligatorii ale sătenilor.T. un program de amenajare turistică. 2) executarea gratuit a unor operaţiuni de sistematizare rurală.tutela financiară (contactarea băncilor pentru împrumuturi de amploare). 3) organizarea pieţelor agricole. La nivelul judeţului . . . . 4) reduceri de preţuri la carburanţi.A.O.intreţinerea drumurilor de promenadă.T. în Austria sunt prezente următoarele organizaţii: 1.elaborarea unei “zone turistice “ permiţând fiecărei zone. Acestea au ca sarcini urmatoarele: .prevederi privind unele exonerări de impozite pe veniturile din diversele forme de turism rural practicate în comunele montane. .politica agricolă pentru satele montane trebuie să aibă în vedere: 1) reforma structurii funciare. în funcţie de profit. .) Sarcini: .Centre de Administrare a Organizaţiilor Turistce Săteşti (C. elaborează politica de amenajare globală a spaţiului. .S.În ce priveşte organizarea turismului rural.elaborarea unui plan de credite pentru investiţii agrare.birou de informalţii şi rezervări de camere.S.împreună cu O.editare de prospecte şi calendare ale manifestărilor săteşti şi adiţionale.contractarea de împrumuturi pentru investiţii turistice la nivelul comunei. .T.

suprapunerii ajutoarelor centrale cu cele ale landurilor . La nivel federal funcţioneaza „Oficiul pentru Promovarea Turismului Austriac“ care are ca scop intensificarea efortului publicitar pentru creşterea fluxurilor turistice Internaţionale.op. Pentru acţiuni de mai mare anvergură şi pentru realizarea unei eficienţe sporite se grupează mai multe sate utilizîndu-se fondurile pentru o temă comună.op. . 66.importanţa economică (se precizează suma minimă a creditului acordat.P.R. Proiectul care beneficiază de aceste credite trebuie să raspundă anumitor cerinte: . 15 16 Mitrache. 76 . Şt.6) controlul operaţiunilor funciare (pentru evitarea fărămiţării proprietăţii agricole). a proliferarării reşedinţelor secundare din comunele montane. cit.Cele mai importante măsuri de ajutorare a activităţii de turism ar fi16: Creditele E. (European Recovery Program). ş. Mitrache. St.. p. Reglementările privind promovarea turismului rural şi a agroturismului în Austria vizează mai multe niveluri. cit. iniţial fiind vorba de facilitarea reconstruirii ofertei de mijloace de cazare. Pe plan local „Sindicatele de Iniţiative Săteşti“ utilizează pentru promovarea produsului turistic o parte importantă a bugetului. care provine din taxele de sejur plătite de turişti şi din contribuţiile membrilor săi.. pe cât posibil. ş. Acestea sunt credite distribuite în cadrul Planului Mondial.a. 67.. La nivel provincial „Oficiul de Turism al Landului“ prelevă o „taxă pentru dezvoltarea turismului“15 din care se finanţează propaganda turistică pentru ansamblul zonei..a.frânarea. Sistemul de asistenţă financiară este foarte rar datorită dispersarii organismelor..iar limita superioară nu este prevăzută). p.

. Creditele pentru intreprinderile mici şi mijlocii atribuite de Societatea Fondurilor de Garanţie. Obiectivul acestor credite este de a facilita finanţarea investiţiilor.P. . de aceea condiţiile sunt deosebit de avantajoase: . 25-35 % pentru programe de modernizare). Programul de bonificaţii la dobânzi realizat prin Ministeru Comerţului. .proviziile de capitaluri proprii (50 % pentru construirea unui nou spaţiu de cazare.garanţiile financiare (ipoteci. Ele satisfac nevoile financiare ale colectivităţilor mai sărace.aportul de devize străine.Creditele speciale pot atinge sume mai mari decât celelalte categorii de credite pentru o perioadă de maximum 15 ani. cauţiunile comunelor). dar şi dezvoltarea unor regiuni turistice. Se aplică la proiecte precise vizând îmbunatăţirea calităţii mijloacelor de cazare. . au permis oferirea de credite pe termen lung (până la 22 de ani) cu dobânda moderată (în medie 5 %).rambursarea poate fi eşalonată pe 20 de ani. Suma totală a creditului acordat este limitată. Credite speciale pentru turism din Fondurile de Garanţii. Este vorba de subvenţionarea până la un anumit plafon a operaţiunilor privind ameliorarea calităţii stabilimentelor şi a structurii financiare a întreprinderilor.R. rolul fondurilor fiind de a garanta băncilor împrumuturile acordate şi de a reduce dobânda plătită de întreprindere. Bonificaţii la dobânzi după legea privind ameliorarea structurilor artizanale. Creditele acordate de casele de economii şi băncile comerciale ale Landurilor. Fondurile E. Aceste fonduri garantează împrumuturi pentru investiţii turistice mai importante. 77 . iar durata nu poate depăşi şapte ani şi jumătate.partea din capitalul propriu este de circa 25 % din totalul proiectului.

prelungirea sezonului turistic sau crearea unui al doilea sezon. . Limite bine precizate diferenţiază agroturismul austriac de celelalte activităţi de receptie normale şi anume.nu sunt prevăzute limitele superioare ale sumelor acordate. spre deosebire de Franţa şi chiar Austria unde el este înglobat în turismul rural.bonificaţiile la dobânzi sunt acordate de Ministerul Comerţului. Garantarea împrumuturilor prin Fondul de Renovare şi Dezvoltare. Când exploataţiile ce practică agroturism au dificultăţi în prezentarea de garanţii financiare cerute în mod obişnuit. cu meniu fix şi personal aparţinând gospodăriei agricole. E. amenajarea de noi centre turistice. p. nu mai mult de 10 paturi pe gospodarie. Acest fenomen a 17 Buciuman. 55 78 . Modalitatea de control a activităţii şi pregătirea profesională a operatiilor sunt reglementate de legi regionale. Garantarea împrumuturilor prin Societatea de Garanţii de Credite a Landului. ameliorarea gradului de ocupare. ele au posibilitatea să se adreseze unui organism care fiinţează în fiecare Land.iar ajutoarele financiare sunt alocate de stat. mese servile la ore prestabilite. În materie agroturistică principalele reglementări sunt date de Lander. op. Publicitatea ofertei agroturistice este încredinţată asociaţiilor de operatori ce se constituie la nivel districtual şi se unesc la nivel regional. Acest fond intervine pentru garantarea împrumuturilor de peste un milion de shilingi.. Acest organism poate garanta credite până la un milion de shilingi.. Creditele trebuie să vizeze creşterea calităţii. rambursabile în maximum 10 ani. cit. GERMANIA În Germania (fosta RFG) agroturismul este bine conturat şi el s-a dezvoltat sub denumirea de „vacanţă la ferme ţărăneşti”17.

în acest scop au fost amenajate peste 2000 de locuinţe de vacanţă de diferite mărimi şi circa 10000 de camere single.M. Pe plan naţional s-a lansat acţiunea „Vacanţă la ferme ţărăneşti”. În aceste spaţii de cazare este facilitată venirea familiilor cu copii mici şi 18 Mitrache. p. duble sau cu mai multe paturi. cit. În urma acţiunii „Vacanţă la ferme ţărăneşti” au fost puse la dispoziţia turiştilor. op. vacanţa la fermă a devenit o importantă sursă de venit. Organizatorii acestei forme specifice de turism . iar numărul acestora creşte de la an la an. De asemenea au fost organizate începând cu anul 1980 posibilităţi convenabile de cazare şi masă. a editat o broşură cuprinzând peste 900 de adrese.) şi „Organizaţia pentru stimularea opiniei publice” (I. numai în regiunea Schwartzwald şi partea de nord a landului Messen peste 7500 paturi. Astfel că.) au început să colecteze adresele acelor ferme care s-au declarat dispuse să primească turişti.. Statul acordă împrumuturi speciale acelor gospodării care oferă turiştilor locuinţe corespunzătoare.G. 72 79 .G. numai în patru comune din regiunea Schwartzwald şi în comunele învecinate care dispun de 1400 paturi.agroturismul consideră că este necesară o strânsă legatură între gazde şi administraţia locală. datorită circulaţiei turistice intense. În Germania se acordă o atenţie deosebită valorificării unei zone rurale unde există sate şi ferme ţărăneşti bine întreţinute. venitul a crescut de peste 10 ori şi 22 % din venitul ţăranilor care au închiriat camere provine din agroturism (turismul practicat în ferme)18. În mod obişnuit proprietarii acestor ferme oferă cazare şi mic dejun.L. St.L. când familiile de agricultori încep să se gândească la surse suplimentare de venit.luat fiinţă şi s-a raspândit începând de la jumătatea anilor '60. Două mari organizaţii care reprezintă interesele agricultorilor „Societatea germană pentru agricultură” (D.a. In martie 1967 D. ş.A..

rambursând o parte însemnată din cheltuielile familiilor cu trei sau mai mulţi copii care practică agroturism şi au venituri reduse. apoi e posibilă o nouă evaluare. Criteriile pentru clasificarea caselor şi a apartamentelor de vacanţă au fost pentru prima dată stabilite în Martie 1994.cu câini. în timp ce statul manifestă un interes insuficient. 80 . Exploataţia agricolă germană trebuie să fie în masură să înfrunte concurenţa cu zonele turistice de mare atracţie. Casele respective au un confort diferenţiat. . Activitatea agroturistică se remarcă în principal printr-o organizare particulară.supraevaluarea ofertei de către responsabilii de politică agricolă. Încă de la început agroturismul a trebuit să se confrunte cu două riscuri şi anume: . el acordând împrumuturi speciale acelor gospodării care oferă turiştilor condiţii corespunzătoare. la nivel regional se distribuie stimulente. Pentru protejarea agroturismului în viitor se consideră a fi necesare investitii. Copiii beneficiază de reduceri de preţ. Clasificarea caselor de vacanţă şi a apartamentelor de vacanţă se face după criteriile „Organizaţiei germane de turism”.subevaluarea posibilităţilor din partea agricultorilor. Clasificarea caselor şi apartamentelor de vacanţă are o valabilitate de 3 ani. având în vedere exigenţele sporite în ce privesc dotările din camere şi cele recreative. Clasificarea este facută pe 5 categorii de confort cu „stele-Simbol ”. Gospodăriile care au un număr maxim de 8 locuri de cazare nu trebuie să posede nici un fei de autorizaţie. De asemenea Landul stimulează cererea pentru agroturism. În Decembrie 2002 au fost prelucrate şi apoi în 16 lanuarie 2003 au fost promulgate de către organizaţia de turism german. cum ar fi riviera italiană şi cu alte forme de turism urban intern.

locuinţă în gospodăria agricolă. 2. În Belgia agroturismul propriu zis în exploataţia agricolă este o activitate complementară foarte marginală. Într-o gospodărie agricolă nu poate exista mai mult de un teren destinat agrocampingului.. Activiatea de agroturism (sub denumirea de cameră de oaspeţi sau agrocamping) în exploataţia agricolă reprezintă pentru familia de agricultori posibilitatea de a veni în contact cu alte 19 A. Camera de oaspeţi este acea formă de turism rural care presupune găzduirea într-o cameră ce face parte din locuinţa personală a agricultorilor şi trebuie să aibă un dormitor şi servicii igienice. În ce priveşte agrocampingul este vorba de un camping organizat de către un administrator agricol pe un teren ce intră în gospodăria sa. 3.R.BELGIA În Belgia agroturismul este luat în considerare în cadrul noţiunii de „turism la tară”. o cameră de 9 m2. Astfel de locuinţe trebuie să cuprindă cel puţin o cameră de 12 m2 mobilată.agrocamping.S. 53 81 . Locuinţa în gospodăria agricola este acea forma de găzduire ce presupune existenţa unui imobil mobilat şi cu intrare separată de cea a agricultorilor. o bucătărie cu toate materialele necesare unei familii precum şi instalaţie igienico-sanitară. cit.cameră de oaspeţi (pentru găzduire) în gospodărie incluzând şi masa.Ge. p. op. întâlnită în majoritatea tărilor. Evoluţia acestei activităţi este lentă. care se suprapune cu noţiunea de turism rural. dar cu toate acestea reprezintă o ocazie pentru a da agriculturii o imagine de ansamblu şi pentru a descoperi acest mediu atat de bogat. Literatura de specialitate vorbeşte de existenţa în Belgia a trei forme de „turism la ţară”19 1.SA.

07. op.mentalităţi şi alte culturi. determină nivelul de dezvoltare mai scăzut al acestei forme de turism rural. han si „gasthof” la fel ca şi motel. Tamara.pot fi folosite mai multe denumiri: hotel.47. comparate cu alte state. . Un alt aspect interesant în cadrul reglementărilor belgiene21 reprezintă definirea responsabilităţilor exploatatorului în articolul 14 din Decretul Regal din 17. Edifura Economics Bucurejti.modelul ecusonului variază în funcţie de instituţie. Simon. 15 camere pentru comune sau asezari cu mai mult < 10. D. Modelul european. Florina. În Belgia legea din 29.un ecuson trebuie asezat vizibil pe orice amplasament (institute).07.02. 1997. D. restaurantul sau sala de mese trebuie înzestrate cu mese care au garnituri de serveţele din material textile. Marin.47. Din articolele din cuprins putm aminti20: . Veniturile mai ridicate ale exploataţiei agricole belgiene.fiecare cameră trebuie să fie identificată din exterior cu ajutorul unui nume de marcă sau marca particulară. .dacă sunt servite mesele. cit. 21 Bran.. . cu prize de curent pentru maşina de ras electrică şi cu un dispozitiv de apel. . 82 ..000 locuitori.fiecare cameră trebuie să fie înzestrată cu cel puţin o chiuvetă cu apă curentă (caldă şi rece). p. p. Simon. Turism rural. hotelărie. . Tamara.denumirea de hotel se atribuie pentru o clădire cu minimum camere. Florina.1963 împreună cu adăugirile facute prin Decret Regal în 17. .1964 se menţionează ca „înlocuirea persoanei însărcinate cu gestiunea zilnică a „institutiei” necesită instiintare Comisariatului General al Turismului de catre exploatator. Marin. Aceste reglementări constituie o bază în muncă cel care practică aceste forme de turism.1964 şi 1974 reglementează statutul fermelor „turism la ţară”. prin scrisoare recomandată în termen de 10 zile de la 20 Bran..

prin locuinţe 22 Agnoli. Editura Edagricole. F. Aceste ajutoare se acordă din 1967. Produsul agroturistic este oferit de iniţiativa individuală. deci şi agroturismul. În ce priveşte agroturismul putem remarca reglementări generale. Bologna. În aceste planuri. De asemenea trebuie remarcată împarţirea Belgiei în două regiuni22: Flandra şi Vallonia. 23 83 . Primele măsuri de programare a agroturismului pot fi regăsite în al patrulea plan cincinal stabilit în 1988. L'impresa agrituristica. nici la nivelul Sindicatelor de initiative”23. p. Aceste reglementari privesc în ansamblu turismul rural (sau turismul la ţară cum este denumit în Belgia). M. În cursul ultimilor ani creditele bugetare alocate s-au triplat. G.intrarea în funcţiune a noului girant şi un certificat prin care se garantează că respectivul nu atentează la bunele moravuri. 1992.. 1988. modernizări creării şi creşterii numărului imobilelor destinate găzduirii turistilor.suma maxima fiind de doua milioane franci belgieni.. Galloni. Agrtturismo:problemi giuriditi e legislazione. Aceste reglementări au rolul de a prelungi sezonul turistic. p. fiecare cu propriul minister de turism şi cu propria legislaţie turistică. comune cum ar fi: disponibilitatea locuinţei pentru închiriere minimum 3 luni pe an. 56. Editura Edagricole. încheierea unui contract pentru fiecare închiriere în care să fie stipulat dinainte preţul. independent de orice taxă. 64. Bologna. Într-o notă emisă de Comisariatul de Turism belgian se face menţiunea acordării unor prime în vederea promovării. unde au fost precizate măsuri de promovare a agroturismului şi turismului rural. LUXEMBURG În Luxemburg „nu există o structură organizată care să direcţioneze oferta şi cererea de agroturism nici la nivelul Ministerului Turismului.

Cea mai importantă categorie disponibilă este reprezentată de terenurile purtătoare de apă. Importanţa acestei activităţi îmbracă două aspecte: 1) partea de agrocamping în toată zona este foarte mică. de asemenea va rămâne o activitate sezonieră datorită condiţiilor climatice puţin propice. Pentru perioada 1995-2005 guvernul are ca scop crearea unui teren destinat sejurul sub formă de agrocampinguri pe o suprafaţă de 28.000 ha. Acestea reprezintă o mică fâsie de teren de-a lungul cursului apei. 84 . În viitor agroturismul va rămane o sursă de venit complementară activităţii agricole. OLANDA La început utilizarea comuna a zonelor rurale a vizat utilizarea terenurilor agricole libere. Datorită faptului că în Olanda terenul este exploatat intensiv organizaţiile agricole nu aprobă ideea. pentru circulaţia persoanelor. Când se vorbeşte de agroturism în Olanda atenţia este îndreptată spre un obiectiv pe care guvernul vrea să-l atingă. iar ca urmare a acestui fapt guvernul a renunţat la idee în 1987. Ministerul Agriculturii a decis ca alte activităţi extra agricole să se desfăsoare numai pe terenurile aprobate de guvernul naţional sau local. Intervenţia din partea agricultorilor olandezi cu activităţi recreate este concentrată pe agrocamping. La acestea se adaugă densitatea mare a populaţiei care nu permite practicarea unui agroturism autentic. Numai 2 % din zona disponibilă pentru camping este situată în cadrul exploatatiei agricole (fermei). Activitatea agroturistică are un caracter complementar.rurale se întelege case sau apartamente rurale situate în mediul rural în interiorul exploataţiei agricole. Executivul olandez a avut drept obiectiv pentru anii '80 de a face din zonele rurale nu numai zone productive ci şi un loc atractiv şi de recreere.

2) numai 2 % din agricultori oferă oportunităţi pentru această fomă de recreare. a subvenţionat în proporţie de 25 până la 50 % Agrotourismul Basque..E. iar în 1977 32038 locuri în 19631 de camere şi 8312 locuinţe în 486 de localităţi rurale din 41 de provincii care practicau turismul rural. cit. astfel.. datorită condiţiilor climatice. În perioada anilor 70 se constată o creştere notabilă şi spontană a activităţilor de turism rural24. op. artizanat etc. E. 85 . p. Guvernul basc a publicat un decret prin care se permitea fermierilor să-şi completeze activităţile cu servicii turistice oferite 24 Buciuman. Astfel U. Una din principalele cauze care au dus la această situaţie este limitarea în timp a perioadei favorabile agrocampingului. subvenţiile fiind destinate ameliorării condiţiilor de viaţa ale agricultorilor prin dezvoltarea activităţilor complementare (agroturism. În Spania există 16 legi regionale privind turismul rural. SPANIA Din 1967 este prezentă în Spania programa „Vacaciones en Casa de Labranza”.56. administrarea de mâncăruri şi băuturi din gospodăria agricolă precum şi organizarea de activităţi recreative. dar numai trei provincii au reglementări privind agroturismul. În activităţile agroturistice sunt cuprinse activitatea de ospitalitate sezonieră. Fenomenul are o amploare mai mare în Ţara Bascilor. Prin agroturism se întelege numai activitatea de primire şi ospitalitate exercitată de întreprinzători agricoli prin utilizarea proprie baze materiale în legătura şi în completarea activităţii agricole Dezvoltarea activităţii agroturistice nu presupune o deviere a activităţi agricole de bază sau a clădirilor. în 1967 existau 1152 paturi.).

modificat de Decretul 210/1997. Legiferarea priveşte găzduirea rurală ca una din componentele dezvoltării turistice a zonelor rurale spaniole. Totodată ei trebuiau să ofere şi mic dejun. I.. trebuind să aibă cel puţin condiţii minime habituale (minim 2 camere si maxim 6). În funcţie de priorităţi. Acest program a permis proprietarilor de case rurale să ofere servicii de găzduire în schimbul unei anumite sume de bani.casa să fie în stil tradiţional şi să respecte stilul arhitectural al mediului rural. adica aproximativ 30120 EUR (1 EUR = 166 pesetas). Potrivit acestuia se pot crea . PORTUGALIA 86 . dar nu pot depăşi 5 milioane de pesetas. Comunităţele autonome au putere de legiferare în materie de dezvoitare turistică regională.vizitatorilor.). la un preţ corespunzător şi trebuie să întrunească următoarele condiţii: . micul dejun şi alte servicii complamentare (accesul la bucătăria casei etc. Serviciul minim oferit este găzduirea.asezări agroturistice” care prestează activităţi de găzduire. iar cheltuielile efectuate trebuie să fie conforme cu proiectul aprobat şi licenţa de deschidere a asezământului. cu sau fără mâncare. cresterea animalelor şi forestier. dispoziţiile variază de la o regiune la alta.proprietarul casei lucrează preferabil în sectorul agricol. Plata subvenţiilor se face în urma verificărilor efectuate de către organele abilitate.are cel puţin minimum de dotări. . Subvenţiile care pot fi acordate de Guvernul Basc pot fi de maximum 40% din cheltuielile totale . .egea care reglementează agroturismul în Ţara Bască este Decretul 128/1996.

2..Turismul rural. Turistii pot participa. În Portugalia. cit.Turismul aproape de agricultor.În Portugalia agroturismul este bine delimitat în cadrul turismului în mediul rural. 4. p. agroturismul reprezintă o ocupaţie alternativă interesantă pentru întreprinzătorii agricoli.Agroturismul. astfel acesta îmbracă patru forme25: 1. G. Prima formă de turism este cea mai răspândită şi constă în închirierea de camere în locuinţa agricultorului.. Se remarcă faptul că în această ţară turismul rural nu include noţiunea de agroturism ci ambele sunt forme specifice de turism în mediul rural. Zonele turistice de vânătoare au ca obiectiv exploatarea organizată a resurselor de vânat. unde populaţia care lucrează în sectorul primar este numeroasă. Agroturismul este o formă de turism ce oferă locuinţa în clădirea principală sau în anexele unei gospodării agricole. agroturismul reprezintă nu numai integrare a venitului ci şi o nouă şi bogată resursă de contacte umane ce le permite ieşirea din izolarea de care suferă adesea. GRECIA 25 Galloni.Zone turistice de vânătoare. dacă doresc. op. Turismul rural este o formă mai recentă şi constă în închirierea locuinţelor turistice cu caracter esenţial mente rustic. 68. 3. 87 . la activităţile agricole desfăsurate.

dar dezvoltarea turismului în Grecia începand cu anii '60. a căror activitate principală este agricultura. în cadru gospodăriilor familiale cu scopul de a crea un venit suplimentar pentn familie. Se poate spune că în Grecia prin agroturism se întelege o activitate ce se dezvolta în afara regiunilor urbane. Agroturismul.Agroturismul în Grecia are o istorie recentă. În această situatie intervin organizaţiile şi organismele din sectorul public cu diferite programe şi fiecare cu rolul său. aşa cum a fost descrisă. DANEMARCA 88 . Aceasta înseamnă că este recunoscută importanţa factorului uman şi a activităţii productive a teritoriului pentru evitarea degradării mediului şi astfel necesitatea de a crea agricultorului condiţii care să-l determine să ramâna în mediul rural şi să practice în principal activităţi agricole. regional şi local). Există cazuri de reducere a activităţii agricole din cauza turismului astfel se explică intervenţiile pentru promovarea agroturismului la toate nivelurile (CEE. este încă în cautarea unei definiţii precise. Se vorbeşte de absenţa unui organism central sau a unui comitet de coordonare. datorită dezvoltării sale recente. naţional. A avut loc o abandonare a activităţilor agricole. Există forme de primire prin închirierea unor camere de către agricultori sau pescari. Primele studii asupra relaţiei dintre turism şi agricultură (Ager 1957 Pevetz 1966) se limitează la prezentarea agriculturii în mare parte ca indicator al transformării rurale în societate de servicii. a transformat aceşti agricultori în întreprinzători ai micilor întreprinderi hoteliere. Filosofia agroturismului. caută înainte de toate complementaritatea venitului şi a folosinţei. iar mai recent se observă tendinta de considerare a acestui sector particular al ofertei turistice ca fiind înca un mijloc pentru controlarea mediului prin conservarea peisajului agrar şi prin valorificarea tradiţiilor locale.

Obiectivele principale ale acestei organizaţii sunt: . cu populaţia şi cu obiceiurile rurale.Închirieri de camere cu pensiune completă sau demipensiune. Această situaţie este neschimbată până la sfârşitul deceniului amintit. pentru că ideea de noi surse de venit a făcut din agroturism un sector interesant dând turiştilor posibilitatea de a avea noi experienţe venind în contact cu agricultorii. plimbare cu bicicleta.extinderea cunoaşterii agroturismului în cadrul populaţiei rurale. Pentru anii ’90 trei obiective ale agroturismului danez erau de importanţă vitală: 1) atingerea unui nivel în dezvoltarea agroturismului care să poată concura cu turismul urban. .Primele forme de agroturism în Danemarca se regăsesc în anii ’60.rezolvarea problemelor juridice comune. . dar până la a doua jumătate a anilor ’80 în această ţară nu se practică prea rnult agroturismul datorită faptului că un teritoriu dens populat şi cu un venit agricol mai degrabă ridicat nu avea nevoie de alte activităţi pentru crearea unui venit suplimentar şi pentru o mai bună utilizare a fortei de muncă. echitaţie. .Închirieri de apartamente unde turiştii gătesc singuri. 2) colaborarea cu agenţii de călătorie şi cu operatorii turistici pentru a oferi turistilor pachete de servicii si pentru a cunoaşte mai bine publicul. piscină etc. Multe gospodării ce practică agroturism sunt reunite în Uniunea Naţională de Agroturism care a luat fiinţă în 1988 la iniţiativa Agricultorilor Danezi. tenis. Pe langă aceste două forme de ospitalitate gospodăria oferă multe alte activităţi ca: pescuit. Cu trecerea timpului acest fenomen se concentrează în jurul a două forme principale: . Uniunii 89 . cu animalele şi natura.dezvoltarea ofertei pentru „turismul de mâine “.

County Limerich) pentru promovare în Germania şi Franţa. Galway. în cadrul unui plan general destinat să facă faţă ritmului scontat de creştere a numarului de turişti pe termen scurt a fost lansat termenul de „turism diferit“. IRLANDA Problemele dezvoltării turismului rural irlandez sunt cu siguranţă importante pentru că este vorba de o regiune dezavantajată geografic. Până în acel moment turismul rural în Irlanda era în totalitate bazat pe conceptul „cazare si mic dejun”.creşterea veniturilor agricultorilor. În Irlanda există multe gospodării agricole care oferă găzduire activităţi recreative celor care doresc să-şi petreacă vacanţa la ţară.3) promovarea agroturismului pentru a nu fi neglijat de potentialii clienţi din cauza dimensiunii sale mici. 90 . având în vedere că majoritatea clienţilor provin din aceste ţări. . Gospodăriile sunt pregătite să răspundă la această provocare prin intermediul oferirii unui produs de calitate. Noua orientare vizează oferirea acelor servicii care fac parte din viaţa rurală cotidiană.descoperirea instrumentelor alternative pentru crearea unor activităţi mai ample în zonele rurale. În cadrul acestuia s-a dezvoltat ulterior agroturismul. prin care de fapt era denumit turismul rural. . County Cork. La începutul anilor ’60. chiar daca nu se menţionează expres noţiunea de agroturism. astfel luând naştere agroturismul. Mediul curat caracteristic Irlandei va fi punctul cel mai important pentru vânzarea acestui produs.Necesitatea dezvoltării turismului rural se regăseşte în anii ’70 într-un număr de obiective printre care: .propunerea de produse tradiţionale diverse. „cazare şi mic dejun” Pe baza acestor obiective au fost alese patru comunităţi (Count Kilkenny.

op. D. Acest regim de ajutoare se aplică numai regiunilor defavorizate şi constau în furnizarea de sprijin financiar către agricultori pentru compensarea costurilor planurilor de instalare turistică rurală şi finanţarea extinderilor imbunătăţirilor planurilor de activitate pentru turismul rural cu toate formele sale specifice. Un ghid al conacelor. p.În ghidul din 198226 se află o listă de aproape 500 de locuinţe de tip agricol care ofereau 2221 camere. E. hanurilor şi hotelurilor rurale comportă trei clasamente diferite.. 52. În sprijinul dezvoltării unei oferte complexe. Reglementările în vigoare difuzate prin Oficiul de Turism Irlandez şi editate de Ministerul Turismului. op. în funcţie de tipul imobilului. La acestea se mai adaugă 548 de locuinţe clasate în categoria de „case rurale “ (care nu practicau nici o activitate agricolă). Marin.. cit. MAREA BRITANIE 26 Buciuman.. B*. 55. p. Bran.. C. Aceste reglementari au menirea de a menţine un anumit standard de calitate în ce priveşte serviciile oferite. A. cit. Tamara. care să cuprindă servicii ce fac parte din viaţa rurala guvernul a introdus un regim de ajutoare în Western Developement Programme CE 1820. pentru fiecare categorie sunt detaliate serviciile oferite27. B. Simon. Florina. amplasamentul geografic şi natura imobilului. determină un clasament oficial pe 5 categorii: A*. 27 91 .

Cererea crescută de turism rural stimulează interesul străinilor pentru lumea rurala şi investirea în acest sector. Cu trecerea timpului. op.. administrarea şi dezvoltarea de noi forme de turism rural (verde) trebuie să fie în armonie cu peisajul.În această ţară în unele situaţii termenii de agroturism şi turism rural sunt consideraţi sinonimi28. În cazuri sigure grupuri financiare având sediul în zone urbane au cucerit mari zone rurale cu intenţia de a realiza iniţiative de recreere şi de turism. 73. Paris. 28 Galloni. c) programarea.D E. G.. Din această cauză o comisie a guvernului britanic a publicat în 1989 o serie de principii destinate dezvoltării turismului rural (verde) printre care se numără: a) dezvoltarea turistică a zonelor rurale trebuie să servească obiectivelor de conservare si recreere. Turismul rural reprezintă o zonă de creştere a cărui expansiune este încurajată de politica publică şi de investiţiile private. Agroturismul este o activitate bine înrădăcinată şi care a frânat mult abandonarea zonelor rurale datorită marilor crize ce au lovit sectorul primar încă din anii ’80 mulţi agricultori au avut iniţiative în domeniul agroturismului datorită beneficiilor suplimentare rezultate în urma cererii crescute de turism în zonele rurale. tit. d) cei care au beneficii din turismul rural trebuie să contribuie la conservarea acestor zone.. 1980. b) industria turistică trebuie să realizeze prin publicitate şi alte mijloace o mai bună întelegere şi un mai mare respect al publicului pentru zonele rurale şi mediul înconjurător. O. 29 92 .C. L'impact du tourisme sur I'environnment. în această ţară s-a consacrat o opinie ce susţine ideea că prin turism numeroşii vizitatori distrug chiar resursele ce constituie mijloacele de petrecere a timpului liber29. p.

Fermele din Anglia oferă trei tipuri de găzduire: a) fermă de tip Bad & Breakfast ce include un dormitor. op. D. Florina. este cel mai modest tip de găzduire şi poate adaposti 8-15 persoane şi oferă şi încăperi pentru gătit. b) Unit Range. prin care se întelege o afacere condusă de un fermier pentru divertismentul şi educarea clientilor. Tamara. combinând 3 objective: gazduire necostisitoare. Marin. Acest tip de găzduire este destinat persoanelor mai puţin pretenţioase. Simon. Tarifele sunt cuprinse între 15 şi 25 de lire sterline pe persoană pe noapte (cca. Aceasta poate fi situată în aceeaşi clădire cu agricultorul sau într-o clădire independentă. care are o bucătărie mică. 323-633 dolari). Scotia şi Ţara Galilor având propria lor organizare regională30. În Anglia pentru a contura activitatea de turism rural şi agroturism se foloseşte termenul de turism la fermă. cu scopul de a promova produsele de la fermă şi implicit pentru a crea venituri suplimentare. Organizarea turismului în Marea Britanie divide geografic ţara în 12 regiuni. În prezent recepţia turiştilor se realizează în două moduri: .cazarea în camere situate în aceeaşi clădire cu agricultorul (farmhouse accomodation) sau cazarea în apartamente independente (self-catering units). 93 . 25-45 dolari).. Preţurile variază între 190 si 390 de lire sterline pe săptămană (cca. c) Bunk-house. Închirierea se poate face pe o saptămână sau pentru weekend-uri prelungite. un dormitor şi baie. venituri suplimentare pentru fermieri şi păstrarea tradiţiei privind 30 Bran. p 51.Cazarea turiştilor se face în camerele din gospodărie care iniţial adăposteau lucrători agricoli. De asemenea numeroase sunt şi campingurile rurale. o baie şi mic dejun. Singurul lanţ voluntar în hotelaria rurala este „Logis of Great Britain” care cuprinde 342 de imobile ce posedă o marcă aparută în 1992 în Ghidul hotelurilor Logis of Great Britain. cit.

unele au duşuri. electricitate şi bucătării bine dotate. nu au electricitate . Apartamentele se vând persoanelor particulare. de obicei. Preţurile sunt cuprinse între 3. O altă formă specifică este reprezentată de „micile colonii de vacanţă” din imediata apropiere a centrelor turistice care pot fi o soluţie mai raţională decât construirea unor noi sate de vacanţă.modul în care sunt construite casele. fără modernizare. Din punct de vedere al nivelului de confort aceste adăposturi diferă de la caz la caz. În domeniul agroturismului nu există reglementări specifice. tradiţional al regiunii. 5. duşuri. iar altele sunt foarte rustice. Pe baza unor „certificate de vacanţă” eliberate în condiţii speciale de plată (cumpărarea de acţiuni) şi clasificate pe categorii se poate deţini pe o perioadă de 10-20 ani sau pentru un timp nelimitat o vacanţă anuală de o săptămână în una din casele de vacanţă 94 . administraţia având obligaţia să le gospodăreasca atunci când proprietarii nu-şi petrec timpui lor liber în satul respectiv. de sate situate în zone în care nu există industrie şi localnicii doresc să-şi sporească veniturile lor cu câştiguri din turism. Concomitent cu studierea posibilităţilor de dezvoltare şi modernizare a satelor-turistice existente se experimentează şi formele de exploatare raţionale a acestora. Transformarea constă în construirea unui cartier nou la vreo 200-300 m de sat cu respectarea stilului arhitectonic specific. Este vorba. iar în ultimul timp se studiază şi se încurajează tendinţa de a transforma unele sate în „sate turistice”.50-12 dolari).25 şi 7 lire sterline pe noapte pe persoană (cca. De exemplu în acest scop conducerea administrativă a cantonului Tessin a elaborat un nou sistem de organizare a vacanţelor. politica naţională în acest domeniu prevede controale foarte severe privind orientarea stimulentelor către zonele mai sărace. ELVETIA În Elveţia turismul rural se dezvoltă sub mai multe forme specifice.

În sat există restaurant şi alte unitaţi de servire a turiştilor. fără ca aceasta să constituie de fapt o manifestare a agroturismului. o gospodărie având în medie între 10 şi 20 de 31 Mitrache.p. Casele de vacanţă sunt mobilate corespunzător şi dotate cu lenjerie şi obiecte de uz casnic31.. În ce priveşte programarea vacanţelor. ş. din care peste 200 au o activitate deosebită. în Polonia există aproximativ 3. 95 . acesta „cumulare” a vacanţelor fiind posibilă în mod nelimitat.. aşa cum a fost el definit la începutul lucrării şi deci nu putem vorbi de agroturism. Astfel.000 de sate turistice. De exemplu la 25 km de Varşovia există satul Wiazovna cu o capacitate de circa 600 de locuri de închiriat.000 de locuri de cazare. În cazul în care sejurul se amană în anul următor proprietarul certificatului are dreptul la două săptămâni de vacanţă. realizandu-se un grad de ocupare de 100 % în lunile de varf (iulie şi august) şi de 60-65 % în extrasezon. cit. majoritatea camerelor dispun de 4-5 paturi. POLONIA În Polonia în cadrul turismului rural s-a dezvoltat cu precădere folosirea caselor din mediul rural pentru cazarea turiştilor. Certificatul este transmisibil. Dezvoltarea acestei forme de cazare complomentare se datorează faptului că baza materială de stat nu a putut satisface solicitările tot mai numeroase ale turiştilor. aceasta se face în serii. Conditiile de cazare sunt destul de modeste. op.dispersate pe teritoriul Elveţiei de sud şi în Graubunden. 71. Coeficientul de utilizare al acestora este foarte ridicat. St. Acest tip de turism se încadrează în turismul rural. Posesorii certificatelor pot să-şi aleagă în fiecare an o altă localitate pentru a-şi petrece vacanţa. în patru perioade în mod eşalonat printr-un sistem de evidenţă foarte usor de urmărit. În cele 200 de sate turistice cu activitate deosebită sunt peste 20.a.

sejurul în sate turistice se poate asigura fie prin relaţii directe între turişti şi gazde. reviste.pe plan local există Comitete de Iniţiativă alcătuite din reprezentanţi ai administraţiei. nefiind prezente nici cel putin pensiuni. 32 Mitrache. fie prin intermediul Birourilor de Turism.satele turistice sunt create din iniţiativa locală. op. cit. De activitatea turistică din sat răspunde un deputat comunal. . televiziune şi prin publicarea anuală a unei broşuri cu informaţii.pentru scoaterea în evidenţă a satelor turistice există o emblemă convenţională.. ele trebuind să îndeplinească unele criterii minime. ai organelor sanitare şi ai locuitorilor satului. În ciuda condiţiilor modeste acest sat este solicitat de locuitorii Varsoviei şi în special de tineret. Activitatea practicată în aceste sate din Polonia este una cvasirurala.satele turistice funcţionează pe baza unui act normativ emis de Departamentul pentru Turism..paturi.popularizarea satelor turistice se face prin presa. . radio.pentru stimularea activităţii turistice se organizează concursuri între sate pentru obtinerea titlului de sat model. iar în baza constatărilor făcute pe teren satele sunt înregistrate ca sate turistice.pentru a fi incluse în categoria satelor turistice la începutul anului Comitetele de Iniţlativă Locală înaintează Centrului de informaţii turistice din Varsovia cereri de înregistrare a satelor noi. Această activitate nu este agroturism ci o anexă a turismului urban. . Şt. . Procedura de omologare şi valorificare a satelor turtistice în Polonia este în linii mari următoarea32: . 96 . ..ai corpului didactic. . ş. a. p 74. dupa care un corp de inspectori ai centrului se deplasează în localităţile rurale pentru stabilirea încadrării. .

acestea realizandu-se din bugetele locale şi contribuţia locuitorilor.Clienţii acestora sunt cu prioritate turişti din paturile cu posibilităţi materiale mai mari şi reprezentanţi ai intelectualităţii. în vederea dezvoltării gospodăriilor. Concepţia arhitecturală este îndreptată spre atingerea unei armonii între construcţia nouă. Satele turistice sunt omologate de catre „Balkanturist” şi declarate ca atare prin Hotararea Guvernului. cu posibilităţi mai modeste. datini etc. BULGARIA În Bulgaria nu putem vorbi de agroturism ci de un turism rustic. a carui promovare este încurajată de catre stat.De asemenea mai sunt sprijiniţi prin unele degrevari de impozite asupra veniturilor realizate (este supus impozitării numai 40 % din venitul realizat din serviciile turistice). prin acordarea de credite asigurate de Banca Agricolă. obiceiuri. Cei ce utilizează aceasta formă de cazare sunt în general turiştii obişnuiţi. cu condiţia ca satul respectiv să fie înregistrat în lista satelor turistice. dornici să-şi petreacă în mediul rural o parte din concediul de odihna. Din fonduri centralizate de investiţii statul nu alocă sume pentru obiective în sate turistice.). sprijinind locuitorii care pun la dispoziţia turiştilor spaţii de cazare. Există în Bulgaria preocuparea de a transforma unele localităţi rurale în centre „unicat “ destinate în special turismului international. Aceste credite se pot utiliza pentru construcţii noi. Oferta turistică în aceste „sate unicat” este subordonată ideii de a se forma o înfăţisare specifică rusticului din ţară respectivă prin sublinierea puternică a unor elemente etnografice (port. pentru renovări sau pentru îmbunatătirea dotării. cea veche şi mediul natural 97 .Statul polonez încurajează promovarea turismului rustic. Tendinţa de petrecere a vacanţei în „sate unicat” creşte continuu pe piaţa turistică internatională. prin Cooperativele de Productie sau prin Casele de Economii.

tipice pentru asezarea respectivă. într-un cadru organic de planificare şi dezvoltare a teritoriului deosebeşte obiectivele secundare de realitatea teritoriala. Păstrând atmosfera dimensiunilor mici. cresterea veniturilor şi care. ITALIA În Italia dezvoltarea agroturismului a fost favorizată de accentuarea tendinţei Internationale de reducere a recepţiei hoteliere şi de creştere a sectorului extra hotelier. Se prevede înfiinţarea de mici ateliere pentru vechi meserii în care turistul va avea acces direct şi contact cu procesul de fabricate. care să favorizeze iniţiativa locală.1985. deoarece abia mai târziu se observă nevoia existenţei unui model de dezvoltare turistică care să valorifice resursele ambientale loc sa le distruga. care corespunde noii tendinţe a cererii turistice.care într-o serie de localităţi a fost în mod brutal şi ireparabil încalcată de cladirile uniforme cu multe etaje şi străzi întortocheate. la iniţiativa Confederaţiei Generala Agriculturii 98 . dar nu şi unul agro. Această perioadă poate fi împarţită în două faze: perioada 1965-1975. fiind cosiderată faza de sensibilizare şi de experimentare. Nu toată capacitatea de recepţie extrahotelieră reprezintă agroturism. supraaglomerate. este faza în care apar diverse legi regionale în materie de agroturism şi încerceiri de definire a fenomenului şi de creare a unor norme de autorizare pentru dezvoltarea acestui gen de activităţi. an în care se constituie. iar perioada 1975 . cu suprafete intime. Astfel raportul între capacităţi a trecut de la 45-55 % în perioada 1960-1965 la 33-66 % în 1985 existând diferite categorii de găzduire în sectorul extra hotelier. Această activilate se vrea un turism prin excelenţă rural. cu renaşterea unei vechi tradiţii. arhaice. asezarea trebuie să-şi păstreze individualitatea. Un astfel de „sat unicat” îl reprezintă în Bulgaria localitatea Sozop. Apariţia agroturismului Italian modern poate fi situată încă în jurul anului 1965.

fondatoarea agroturismului Italian. creat în 1980 de către Ministerul Agriculturii şi Pădurilor. „L'Agriturist”. ca initiativa a Confederatiei Nationale a Cultivatorilor Direcţi (Coldiretti) şi doua în 1976 fiind opera Confederaţiei Italiene a Cultivatorilor. la care s-au adaugat în 1980 alte două asociaţii naţionale „Terranostra” şi „Turismo verde”. „Turismo verde ” se preocupă în special de strategii politice de mediu şi gestiune a teritoriului. B. prima în 1973. Ele sunt în măsură să stabilească contactul cu o foarte mare parte din agricultorii italieni putând exercita un rol foarte important în organizarea ofertei de ospitalitate şi în promovarea cererii de vacanţe în gospodăria agricolă33. care prin agroturism pot obţine un venit integral pentru a garanta permanenţa cultivatorilor în teritoriu. p. 1991. Aşa se explică amploarea fenomenului agroturistic la numai cinci ani de la apariţia legii (tabel nr. care a reprezentat un moment important în dezvoltarea agroturismului. subliniază importanţa unei ample politici de sustinere a acelui turism rural realizat în clădiri agricole vechi. „Terranostra” se remarcă prin atenţia sporită pe care o acordă micilor întreprinderi familiale cultivatoare. Strânsa colaborare între asociaţiile agroturistice şi administraţia publică a realizat prin intermediul Comitetului Consultativ pentru Agroturism.1) Tabel nr.2. legea naţională cadru apărută în 1985. constituite fiind. mari capacitate primire şi respectând în acelaşi timp stilul arhitectonic existent precum şi peisajul si mediul. 2. Cele trei asociaţii unindu-se au constituit consortiul „Anagritur”.deci a agroturismului. prima organizaţie agroturistică natională „L'Agriturist”. Editors Patron. Bologna. prin reparaţii şi renovări. 32 99 . Agriturismo In Italia.Italiene. Giovanna.1 33 Meneghel.

000 10 700.000 200.200 13/14 100 .000 10 700.500 1.900 (în 1990 6.000 75 6.000 1.000 1.000 75 7.700 210 90.800 95.Ofertă agroturistică în Italia ANII Ofertă agroturistică Gospodării agroturistice Numar de paturi pe gospodărie medie ) Numar total de locuri Utilizare medie anuală (zile) Fluxul anual de turişti Durata medie a sejurului (zile) Persoane interesate-total Din care străini Gospodării cu sală pentru servirea mesei Gospodării cu teren pentru corturi Gospodării cu cai Cifra de afaceri anuală(miliarde lire) 1.800.000.600 1.800 13/14 1991 7.500 180 1.000 250.

Sursă:A.R.Ge.S.S.A.,”Fare agroturismo”,Ed.Vicenzo Ursini,Bogota,1995,p.112. Analizând datele din tabelul nr. 2.1 se observă în primul rând amploarea fenomenului agroturistic în Italia dar totodată numarul relativ redus al gospodăriilor care pe langă posibilităţi de cazare au posibilitatea de a oferi şi masă. Acestea reprezintă 26,4 % din totalul gospodăriilor agroturistice în 1990 şi respectiv 26,3 % în 1999 În anul 2000 numarul gospodăriilor agroturistice a ajuns la cca. 12.800, iar un sfert din cei 2,1 milioane de turişti înregistraţi în acest an au fost străini34. În teritoriu oferta agroturistică este inegal răspândită, astfel Italia de Nord concentrează 1578 exploataţii (gospodării) agroturistice. Aproximativ 3265 de gospodării agricole din totalul de 7200 în 1991 au caracter de adevărate „întreprinderi” agroturistice, caracterizate printr-o ofertă agroturistică complexă. Situaţia diferă de la o provincie la alta, conturându-se din acest punct de vedere patru zone: - Italia de Nord, Italia Centrală, Italia Meridională şi cea Insulară. Situaţia agroturismului pe regiuni şi pe principalele tipuri în 1991 este prezentată în tabelul nr. 2.2. Tabel nr. 2.2 Gospodăriile agroturistice şi principalele caracteristici ale acestora pe regiuni(1991)

34

xxx. Largo Consumo, nr. 1/2002, Roma, Italia, p. 129

101

Sursa A.R.Ge. S.S.A., Fare agroturismo,Editare Vicenzo Ursini,Bologna,
Gospodării Agroturistice REGIUNEA Val. abs. Valle d’Aosta Piemonte Liguria Lambardia Torento e Bolzano Veneto Friuli-VeneţiaGiulia Emilia-Romagna Italia de Nord Toscana Umbria Marche Lazio Italia Centrală Abruzzo Molise Campagna Puglia Basilicata Calabria Italia Meridională Sicilia Sardegna Italia Insulara Total Italia 67 174 1.578 610 215 214 74 1.113 99 41 49 94 53 36 382 100 92 192 3.265 4,25 11,03 100,00 54,81 19,32 19,23 6,65 100,00 25,92 1073 1283 2461 1387 1204 100,00 5208 4792 100,00 100,00 488 896 12.307 10.165 4.163 1.853 947 17.128 778 143 382 2.403 360 767 4.833 1.759 1.313 3.072 37.340 3,97 7,28 100,00 59,35 21,31 10,82 5,53 100,00 16,10 2,96 7,90 49,72 7,45 15,87 100,00 57,26 42,47 100,00 100,00 144 1.237 5.079 1.460 288 2.744 1.804 6.296 1.628 476 568 4.536 560 1.094 8.862 2.332 720 3.052 23.289 2,84 24,36 100,00 23,19 4,57 43,58 28,65 100,00 18,37 5,37 6,41 5,118 6,32 12,34 100,00 76,41 23,59 100,00 100,00 40 35 373 6 0 20 12 38 4 0 2 0 6 0 12 0 2 2 425 10,72 9,38 100,00 15,79 0,00 52,63 31,58 100,00 33,33 0,00 16,67 0,00 50,00 0,00 100,00 0,00 100,00 100,00 100,00 21 136 59 154 670 297 % 1,33 8,62 3,74 9,76 42,46 18,82 Val. abs. 127 860 315 828 7.690 1.103 % 1,03 6,99 2,56 6,73 62,48 8,96 Val. abs. 0 1.314 740 1.308 84 252 % 0,00 25,87 14,57 25,75 1,65 4,96 Locuri în gospodărie Locuri în camping Gospodării cu sală de mese Val. abs. 5 27 2 59 48 160 % 0,54 7,24 0,54 15,82 12,87 42,90

195,p. 115. Observăm că agroturismul este cel mai bine dezvoltat în Italia de Nord care deţine 48,33 % din asa zisele „întreprinderi agroturistice” (adică gospodării cu o ofertă agroturistică complexă) existente în întreaga Italie. Următoarea ca pondere este Italia Centrala care deţine 34,09 %, iar restul până la 100 % aparţine Italiei Meridionale-11,70% şi Italiei lnsulare-5,88 %. Dacă analizăm
102

numărul de locuri în gospodării observăm că Italia Centrală deţine locul întai, revenind în medie peste 15 locuri pe gospodărie şi deţinând 45,87 % din numarul total de locuri aflate în gospodării. În ce priveşte numărul locurilor în camping cel mai mare număr se înregistrează în Italia Meridională, care deţine 38,05 % din numărul total de locuri. În anul 2000 provincia în care agroturismul era cel mai bine dezvoltat este Toscana, care reprezintă 55,6 % din oferta naţională de agroturism35. Veniturile obţinute din agroturism au menirea de a completa veniturile reduse pe care le obţin exploataţiile agricole prin practicarea activităţilor agricole productive. Ele depind de durata medie de practicare a agroturismului în cursul anului şi de asemenea de zona geografică în care se află gospodăria agroturistică, de caracteristicile zonei. De menţionat este faptul că în calculul venitului anual nu se ţine seama de capitalul investit iniţial şi nici de remunerarea muncii celor care prestează diverse servicii. Investiţiile făcute sunt considerate ca fiind o investiţie răsplătită în exclusivitate prin reevaluarea patrimoniului imobiliar al exploataţiei, independent de succesul activităţii agroturistice. În ce priveşte forţa de muncă ea nu este considerată un cost, deoarece activitatea agroturistică este exercitată de familia agricultorului, în care oricum există persoane care au timp disponibil (nefolosit). Aceste aspecte sunt o particularitate a agroturismului Italian comparativ cu practica din alte state, unde forţa de muncă grevează costuilie şi se ţine seama de investiţiile iniţiale efectuate. Astfel s-a făcut o estimare a veniturilor posibile de obţinut pentru exploataţiile situate în trei zone diferite din Italia (tab. nr. .2.3-2.5). Tabel nr. 2.3 Venitul anual posibil din agroturism în gospodăriile agricole din zona muntoasă
35

xxx. Largo Consumo, nr. 1/2002, Roma, Italia, p. 129 103

Cazare în camere Prezenţe anuale pe un pat Preţ zilnic pe persoană Câştig anual pe un pat Venit annual pe un pat(37%) Venit annual la 10 locuri Masa (o masă + micdejun) Prezenţe annual pe un loc la masă Preţ mediu pe persoană Câştig mediu annual pe loc la masă Venit annual pe loc la masă (46%) Venit annual pe 10 locuri la masă Venit global* la 10 locuri

UM Zile lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene Zile lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene 135 12.000 1.620.000 599.400 5.994.000 135 15.000 2.025.000 931.500 9.315.000 15.309.000

*În calcul nu s-a ţinut seama remunerarea muncii prestate de cei care desfasoară activitate agroturistică . Sursa: G.B. Meneghel,Agrotirismo în Italia,Editore Patron,Bologna, 1991,p. 42. Table nr. 2.4 Venitul anual din agroturism în gospodăriile agricole din zona meridională de coastă

104

000 4.000 333.757.762.995.000 75 15.000 12.000 1.500 7.500 105 .000 517.000 900.125.Cazare în apartamente Prezenţe anuale pe un pat Preţ zilnic pe persoană Câştig anual pe un pat Venit anual pe un pat(37%) Venit anual la 15 locuri Masa (o masă + micdejun) Prezenţe anual pe un loc la masă Preţ mediu pe persoană Câştig mediu annual pe loc la masă Venit net anual pe loc la masă (46%) Venit net anual pe 15 locuri la masă Venit global* la 15 locuri UM zile lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene zile lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene 75 12.

000 2. 106 .Bologna.406.Agrotirismo în Italia.*În calcul nu s-a ţinut seama remunerarea muncii prestate de cei care desfasoară activitate agroturistică .Editore Patron.5 Venitul anual posibil din agroturism în gospodăriile agricole din apropierea oraşelor care prezintă interes turistic Cazare în apartamente Prezenţe anuale pe un pat Preţ zilnic pe persoană Câştig anual pe un pat Venit annual pe un pat(37%) Venit annual la 15 locuri Masa (o masă + micdejun) Prezenţe annual pe un loc la masă Preţ mediu pe persoană Câştig mediu annual pe loc la masă Venit annual pe loc la masă (46%) Venit annual pe 15 locuri la masă Venit global* la 15 locuri UM Zile lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene Zile lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene 125 15.000 697.p.250 *În calcul nu s-a ţinut seama remunerarea muncii prestate de cei care desfasoară activitate agroturistică .500. 42. Meneghel. 1991.B.150.250.250 125 20.000 1.750 10. Sursa: G.000 1.500 17.656.500 27. Tabel nr.875. 2.

42. datorită definirii şi reglementării clare a acestui tip de activitate turistică.9067-9070 107 .numeroase legi regionale. .Bologna.o lege naţională care fixează cadrul general de desfăşurare a activităţii agroturistice.Agrotirismo în Italia.295/1985. putând considera Italia ca fiind tară de referinţă în domeniul agroturismului În Italia activitatea agroturistică este reglementată astfel: .B.p. în care se stabilesc detalii specifice condiţiilor concrete de desfăşurare a acestei activităţi În data de 5 decembrie 1985 a fost promulgată legea nr. Nu există în lege precizări privind vânzarea directă a produselor 36 În Gazzetta della Republica Italiana. a desfăşurări de activităţi didactice şi culturale.nr. de caracteristicile cultural-artistice ale zonei şi nu în ultimul rând de numărul de prezenţe anuale. 73036 privind activitatea agroturistică. Meneghel. posibilitatea participării la muncile agricole. De asemenea este prevăzută în lege posibilitatea creşterii animalelor pentru divertisment. Legea interzice construirea de noi spaţii pentru practicarea acestei activităţi. care fixează anumite limite în ce priveşte activitatea agroturistică. Pe lângă definirea agroturismului. fiecare regiune are propria lege în acest domeniu.Editore Patron. pe lângă legea naţională cadru. legea cuprinde şi referiri la normele igienico-sanitare. Aşa cum am arătat.p. 1991.Sursa: G. la limitele activităţii agroturistice etc. această lege defineşte foarte precis activitatea agroturistică. dar sprijină restaurarea vechilor clădiri rurale. Fenomenul agroturistic are în Italia o amploare deosebită comparativ cu restul ţărilor. Aşa cum am amintit. Din analiza datelor prezentate anterior se observă că venitul posibil de obţinut diferă în funcţie de zona geografică în care se situează gospodăria agricolă.

dacă este necesar completată cu alte documente.certificat de înscriere în lista regională. Activitatea agroturistică se organizează în baza unei autorizaţi comunale. Înscrierea în aceste liste regionale este condiţia necesară pentru obţinerea autorizaţiei comunale. când produsele pot fi vândute . . .limite dimensionale.în gospodăriei. Atât legea naţională cât şi legile regionale prevăd două tipuri de limite privind serviciile de ospitalitate rurală şi anume: . iar celelalte variază în funcţie de specificul regiunii. dar toate regiunile prevăd existenţa unei liste care să cuprindă toţi operatorii agroturistici. 108 . a perioadei când se poate exercita activitatea şi a tarifelor pe care intenţionează să le practice în cursul anului. Administraţiile comunale au fixat zile de târg. Cei care vor să desfăsoare activităţi agroturistice trebuie să se prezinte la primăria unde se află situat imobilul cu o cerere care conţine descrierea detaliată a activităţii pe care vrea să o desfăsoare. De exemplu. . a clădirii şi a zonei în care se situează.copie după actul de concesionare a clădirii.avizul favorabil al autorităţii sanitare competente privind mediul în care se desfăsoară activitatea. Fiecare regiune are propriile reglementări cuprinse într-o lege regională. Lista este întocmită de o comisie formată în baza unui decret al presedintelui comitetului regional. Nu pot fi inscrişi în lista persoanele care au fost condamnate pentru delicte în materie de igienă şi sănătate precum şi persoanele declararte delicvente. . Primele limite sunt impuse de caracterul sezonier al activităţii.limite temporale.obţinute. a capacităţii de recepţie.copie după certificatul sanitar al persoanelor care exercită activitatea. pe langă cerere mai sunt necesare: .

Pană la 31 iulie în fiecare an. dar aproape peste tot se observă prezenţa reprezentanţilor organizaţiilor profesionale ai operatorilor agroturistici. primarul trebuie să emită autorizaţia care-i dă dreptul solicitantului să desfăsoare activitate agroturistică. Legea naţională fixează doar în linii generale anumite aspecte legate de activitatea agroturistică. O disciplineă aparte este prevăzută de legea regională în cazul provinciei Molise. majoritatea reprezentaţi la nivel regional sau naţional de regulă de trei reprezentanţi. Aşa este de exemplu componenţa comisiilor. În termen de 30 de zile de la primirea cererii sau de la scadenţa privind pronunţarea asupra ei. cum este cea de care ţine provincia Basilicata. care variază de la o regiune la alta. cei interesaţi trebuie să prezinte la primarie o declaraţie conţinând tarifele pe care intenţionează să le practice în cursul anului. De asemenea este susţinută realizarea programelor pilot prin iniţiative gospodăreşti. Ministerul de Turism împreună cu Ministerul Agriculturii si Pădurilor prevede diferite forme de publicitate şi difuzare a iniţiativelor regionale.Primarul se pronunţa asupra cererii în termen de 9 zile de le prezentarea ei. care întocmesc listele regionale. urmând ca apoi să faca o descriere detaliată a activităţii ce intentionează să o dezvolte precum şi a propriei gospodării. iar încălcarea normelor este de competenţa comisiilor. Scurgerea termenului fără să se pronunţe asupra cererii face ca cererea să fie considerată acceptată. Promovarea ofertei agroturistice se face de către organizaţiile regionale în colaborare cu organizaţiile agroturistice locale. În unele regiuni. În provincia Valle d'Aosta legea regională impune anumite condiţii privind practicarea agroturismului: 109 . potrivit careia numai conducătorii de gospodării agricole sau fiii lor au posibilitatea să se înscrie pe listele regionale. ele urmând a fi detaliate în legile regionale. se includ în comisii şi experti regionali.

110 . Legile regionale reglementează numărul de camere utilizate pentru primirea turistilor. Respectând aceste condiţii şi întrunind cerinţele referitoare la imobilele destinate activităţii agroturistice se poate obţine înscrierea pe listele regionale şi certificatui de operator agroturistic indicând limitele şi modalităţile de exercitare a activităţii. b) să fie conducator de gospodarie agricolă sau rudă de gradul doi sau trei cu acesta. care diferă de la o provincie la alta. Emilia Romagna . Astfel.este stabilit numărul de locuri unde pot fi amplasate dar nu şi numărul maxim de persoane ce pot fi adapostite. în Marche 18 locuri.Listele regionale sau chiar provinciale pot fi revizuite verificând existenţa celor prevăzute. în Sardegna 10 locuri.nu există dispozitii privind limitele şi criteriile activităţii agroturistice dar aceasta se ghidează după reglementările anuale ale Departamentului pentru Agricultură şi Păduri. este permisă găzduirea în maxim 3 camere cu 6 paturi. după programul agroturistic regional şi după planul anual. Toscana .dar cu condiţia să presteze el insuşi o activitate agricolă continuă în gospodăria respectivă. mai multe spaţii accesorii toate să fie gestionate de întreprinzătorul agricol şi familia sa.De asemenea sa reglenentat şi spaţiul pentru numărul de corturi ce diferă de la o regiune la alta astfel: Umbria . Umbria 15 locuri pentru o cladire sau 30 de locuri pentru o gospodarie. Basilicata .maximum 12 corturi.E. În lege sunt prevăzute până la 10 camere cu o capacitate de cazare de maxim 25 persoane. În zonele montane potrivit directivelor C.a) cel ce practică agroturism să fie rezident sau domiciliat în Valle d'Aosta.4 locuri pentru rulote sau corturi asezate în 3 „pieţe” ( destinat campingului).E. dar fară să depăsească 15 locuri. În unele regiuni se prevede formarea de operatori agroturistici prin constituirea unui centru de formare profesională pentru agroturism.

111 .supremaţia tradiţiilor din lumea rurală. Situaţia este identică şi în provincia Veneto atât pentru produsele alimentare cât şi pentru băuturi. . Şi în ce privesc activităţile recreative există diferenţieri de la o regiune la alta. astfel Umbria şi Basilicata sunt renumite prin cresterea de cai pentru turismul ecvestru. Tosoana minimum 50% din produsele oferite trebuie să fie produse tipice obţinute în gospodăria agricolă respectivă.recuperarea clădirilor rurale.sprijinirea permanentă a producătorilor din zonele rurale prin integrarea veniturilor agricole. .În această regiune prima lege privind agroturismul a fost emisă înaintea legii naţionale. în 1984 şi purta denumirea de „Interventii în favoarea agroturismului”.reechilibrarea între diverse economii agricole.cresterea căilor finalizată cu agroturismul ecvestru vânzarea directă a produselor alimentare şi artizanale tipice. . Singura lege care consideră că activităţile recreative trebuie să aparţină gospodăriei agricole este cea care operează în provincia Toscana. Pe lângă elementele specifice agroturismul prezentate în legea naţională.valorificarea produselor tipice.În provincia Marche produsele obtinute trebuie să fie biologice. Sardegna este renumită prin pescuitul sportiv şi prin organizarea de „vacanţe . Activitătile culturale şi de divertisment pot fi desfăşurate de un singur operator agroturistic sau de alţi membri ai familiei pentru că după o zi de muncă la câmp pentru operator este destul de greu să întreţii oaspeţii. aceasta lege prevede lărgirea activităţi agroturistice. 36/6 august 1987 care are acelaşi titlu. ca formă de recreere.muncă”. Aşa cum am observat există diferenţieri între legile regionale.valorificarea resurselor culturale şi naturale. Aceasta a fost abrogată de Legea nr. . În continuare vom prezenta pe scurt conţinutul legii regionale a Umbriei. . Obiectivele legii sunt: .

Ajutoarele financiare se acordă conducătorilor de gospodării agricole înscrişi în registrul regional al operatorilor agroturistici ţinând seama de o serie de particularităţi cum ar fi: .. Legea regională prevede subvenţii de maximum 35% din cheltuiala făcută şi posibilitatea de a creşte la 45% pentru zonele montane sau dezavantajate. caracteristicile pe care trebuie să le posede zona pentru a putea instala corturi.situarea gospodăriei într-o zonă de interes.promovarea iniţiativelor culturale din lumea rurală. . Locuinţele destinate activităţii agroturistice sunt supuse unor norme igienico-sanitare.apartenenţa imobilului la tipologia tradiţională a zonei.cultivarea de produse biologice. . cele caracterizate de o agricultură cu venit ridicat şi cele unde lipseşte complet elementul uman. Pe langă precizarea caracterului complementar al activităţii este stabilită limita maximă a capacităţii receptive a gospodăriei la 30 de locuri şi 4 locuri pentru rulota sau cort în spaţii deschise destinate popasului campegiatorilor.conducerea gospodăriei de către cultivatori direcţi ai terenurilor proprietate a instituţiilor publice. serviciile minime pe care operatorul agroturistic trebuie să le garanteze. Aceeasi lege fixează unele dotari minime pe care trebuie să le aibă locuinţele agroturistice.calificarea cultivatorului direct. . . Volumul maxim al cheltuielii admise la finanţare pentru fiecare investiţie este de 70 milioane lire italiene pentru o clădire sau 20 milioane pentru fiecare spaţiu deschis campingului. Sunt excluse de la finanţare zonele cu grad înalt de industrializare. Legea prevede finanţarea intervenţiilor privind lucrările de restaurare şi de conservare a clădirilor folosite pentru uz agroturistic. suma putând creşte până la 120 milioane lire 112 .

Nu există o clasificare a gospodăriilor agroturistice în funcţie de nivelul calităţii serviciilor oferite. adică timpul necesar de-a lungul anului pentru dezvoltarea activităţii agroturistice trebuie să fie inferior timpului necesar cultivării pământului şi creşterii animalelor. nr. Din 1993 tipologia beneficiarilor de subvenţii este largită la toţi întreprinzătorii agricoli înscrişi în listele regionale ale operatorilor agroturistici. Primăriile aprobă clasificarea odată cu elibearea sau reânoirea autorizaţiei. 113 . 57/1987.italiene/gospodărie când este vorba atât de clădiri cât şi de spaţii pentru camping. Pentru măsurarea timpului de lucru întocmesc liste adecvate din care se deduc orele de muncă necesare fie pentru activitatea agricolă fie pentru cea agroturistică. Consiliul regional la propunerea comisiei regionale stabileşte criterii de clasificare a gospodăriilor şi un semn individual distinctiv. Dotările indicate 37 In Bollettino Ufficiale delta Regtone dell’Umbria.În această lege sunt enumerate 12 tipuri de structuri de primire. astfel încât să fie avantajate zonele montane sau suprafeţele în majoritate împadurite unde conformaţia orografică şi condiţiile pedoclimatice nu permit o agricultură rentabilă. O altă problemă o reprezintă clasificarea gospodăriilor agroturistice. care nu exclud identificarea altor structuri ce pot fi prezente în regiuni în funcţie de exigenţele locale. Sistemul de clasificare a structurilor turistice de primire este conţinut în Legea Cadru pentru turism. 1592-1596. În lege sunt prevăzute numai dotările minime pe care structurile de primire trebuie să le posede. p. Legea toscană are drept criteriu privind complementaritatea timpul de lucru. Legea prevede verificarea complementărităţii activităţii agroturistice37. Timpul de lucru astfel calculat vine multiplicat cu coeficienţi diferiti în conformitate cu zona în care operează gospodăria agroturistică.

Nici legea aparută în 1991 nu include practicarea agro-turismului între activităţile agricole dar ea a recunoscut un regim forfetar particular diferit de cel prevăzut pentru agricultură.asociaţia de care aparţine.op. .marca regională pentru recunoaşterea specificului local.cit. Potrivit noii legi toscane nr.A.caracterul preponderent al gospodăriei. (taxa pe valoarea adaugată-IVA) prevazut pentru agricultură. Unii autori au propus ca simbol stele cu patru colturi38. . p. primăria acordă categoria respectivă. 114 . agroturismul are propria disciplină juridică prin legea nr. În funcţie de dotările luate în considerare la sfârşitul clasificării se disting „dotari obligatorii ” prestabilite şi necesare pentn orice nivel de clasificare şi „dotări fungibile”care concură la obţinerea unui punctaj total în baza căruia vine determinată clasificarea. Înainte de apariţia acestei legi agroturismul era considerat ca orice activitate comercială.V.23. 38 Agnoli. F.. 413/30 decembrie 1991.privesc doar hotelurile. Pe baza declaraţiei titularului şi ca urmare a solicitării atribuirii unei clase. .M..clasificarea se face în baza unor criterii cum ar fi dotările posedate cu atribuirea unui număr de maxim 5 stele în funcţie de punctajul obţinut. 55/1994 „Clasificarea structurilor de primire agroturistice ”. Clasificarea este obligatorie şi este condiţia indispensabilă pentru că obţine autorizaţia comunală de exercitare a activităţii agroturistice. În ce priveşte regimul fiscal. motelurile şi satele hoteliere. Elementele luate în considerare la clasificare pot fi grupate în 4 categorii: .tipul de primire. în timp ce pentru gospodării şi campinguri nu sunt indicate nici dotările obligatorii. ceea ce înseamnă că agricultorii nu beneficiau pentru activitatea agroturistică de regimul special de T.

Indiferent de modul cum este privit.A. Reglementările legislative italiene au un impact pozitiv asupra dezvoltării activităţii agroturistice. În cazul în care activitatea turistică exercitată de o gospodarie agricolă nu este complementară celei agricole. putem afirma că acesta este o forma specifică de turism rural menit să sprijine dezvoltarea zonelor rurale. El este perceput în mod diferit de la un stat la altul. agroturismul nu este subiectul acelor impozite.C. (impozitului comunal asupra întreprinderilor. În ce priveşte impozitul obişnuit asupra clădirilor. agroturismul are cu siguranţă rolul de a sprijini dezvoltarea rurală durabilă în ansamblu şi dezvoltarea exploataţiei agricole în special. de aceea este necesară delimitarea sa de alte forme de turism practicate în mediul rural. dacă clădirile sunt destinate utilizărilor mixte (agricole şi agroturistice).Sunt excluse de la sistemul forfetar societările de capital şi cooperativele. Inventariind astfel aspectele legate de agroturism în diferite ţări. dar este o activitate specifică exploataţiei agricole. Cu toate neajunsurile şi carenţele întălnite în reglementările italiene putem spune că Italia este ţara cu legislaţia cea mai adecvată în ceea ce priveşte agroturismul. Existenţa unor legi regionale permite surprinderea mai exactă a problemelor specifice cu care se confruntă fiecare regiune. 115 . Având în vedere rolul său deosebit în dezvoltarea exploataţiei agricole familiale agroturismul trebuie să stea în atenţia tuturor factorilor responsabili. întreprinzătorul trebuie să solicite o licenţă pentru funcţionarea întreprinderii turistice.P.I. Activitatea agroturistică este supusă I. însă este subiectul acestor impozite în cazul utilizării clădirilor exclusiv pentru agroturism. mesteşugurilor şi profesiunilor).

297/1972. în cadrul reţelei de turism. ACTIVITATEA AGROTURISTICĂ DIN ROMÂNIA ŞI REGLEMENTĂRILE LEGISLATIVE 4. Şirnea. cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali ai unor asezări rurale.CAPITOLUL 4. În mod organizat.incă din anii 1967 . Rucăr. tradiţiile bine conservate creează premisele practicării agroturismului ca activitate economică complementară de mare importantă pentru creşterea veniturilor exploataţiilor agricole. resursele naturale economice. Tismana. s-a reuşit catalogarea lor ca sate turistice. de comun acord cu Oficiile Judeţene de Turism şi organele administrative locale s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern şi internaţional circa 118 localităţi rurale. nr. Agroturismul în România În România. prin O. denumite „sate turistice” următoarele 13 localităţi rurale: Lereşti.M. Începând cu anul 1972 ca urmare a Ordinului Ministrului Turismului (O. Factorii naturali.) nr.T.T.1. 744 se declară experimental sate de interes turistic. De asemenea un rol important în dezvoltarea agroturismului îl are refacerea proprietăţii private şi reconstituirea exploataţiilor agricole familiale. În ţara noastră se practică de multă vreme.1968 s-au realizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turişti aflate pe litoralul românesc al Mării Negre şi la munte. 116 . creând astfel premisele dezvoltării oficiale a agroturismului. Cu începere de la 16 iulie 1973. centrul de cercetări pentru promovarea turismului internaţional a trecut la identificarea şi selectarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satul românesc care sâ fie lansate şi promovate în turism. Fundata. frumuseţea peisagistică. culturale şi cadru natural pitoresc. Sibiel Rasinari. prin identificarea şi promovarea unor aşezări rurale cu valori etno-folclorice. dar în mod sporadic şi neoficial. În urma acestor studii.M.

în celelalte sate fiind interzisă cazarea străinilor la particulari. Murighiol si Crişan. Stabilirea tipurilor de sate turistice constă în identificarea şi relevarea specificului localităţilor şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale în vederea promovării celor mai adecvate forme de turism. în funcţie de zona geografică în care se situează. 225/1974. Sibiel. ca şi de promovare în turism a acestor localităţi. Întrucât caracteristicile care pot fi luate în considerare în tipologia satelor turistice sunt numeroase şi variate de la o zonă geografică la alta.T. Hălmagiu. Carpaţi Bucureşti lea contractat cu diferite firme din străinătate. În anul 1974 prin decretul nr. 225/1974. făcând astfel satele turistice nefunctionale pentru turismul internaţional. ca urmare a solicitării Ministerului Turismului s-a permis. Vatra Moldoviţei. Bogdan-Vodă. dând astfel naştere la diferite tipuri de sate. ca exceptie de la Decretul nr. Exploataţiile agricole româneşti au trăsături diferite. element esenţial al dezvoltării acestuia. Despre agroturism se poate vorbi abia după reconstituirea proprietăţii private în agricultură. În realitate numai satele turistice Sibiel si Lereşti beneficiau de excepţia de la Decretul nr.întreaga politică agrară fiind îndreptată împotriva existenţei acesteia. funcţionare şi îndrumare a activităţii turistice. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mijloc de selecţionare a turiştilor în funcţie de principalele motivaţii şi opţiuni turistice. Este necesar să se stabilească inclusiv caracteristicile exploataţiilor agricole.era prohibită. De asemenea. De aceea. 225 s-a interzis cazarea turiştilor straini în locuinţele particularilor.Vaideeni. chiar de la o 117 . de tradiţiile şi obiceiurile care există în diferitele zone. vizitarea şi înnoptarea grupurilor de turişti straini în satele Lereşti.N. Rucăr. Pâna în 1989 nu s-a pus problema dezvoltării agroturismului deoarece exploataţia agricolă familială. O parte din satele turistice amintite au fost incluse în programele cu caracter cultural şi folcloric pe care O. Prin acelaşi ordin s-a aprobat cadrul de organizare. Murighiol şi Sfântu Gheorghe.

cu pajişti. Aceste sate oferă însă posibilitatea practicării unui turism de sejur. Marin. prin intermediul anumitor exploataţii agricole. Simon.Şirnea. pictura naivă. 123 şi Mitrache.muzica şi dansurile populare predomină şi se impun ca însuşiri esenţiale ale satului respectiv. O parte din aceste activităţi pot fi practicate în cadrul gospodăriilor gazdă. sculptura în lemn şi piatră. Moeciu). Vaideeni.. confecţii şi cusături populare. Lereşti.. 1997.localitate la alta. Satele de deal şi munte cu casele răspândite pe văi şi coline. St. 1 118 . op. Florina. op.arhitectura. precum şi dorinţa lor de a achiziţiona astfel de creaţii direct de la sursă.Bran. literatura de specialitate 1 de la noi din ţară prezintă doar o tipologie generală a satelor turistice.. în unele cazuri fiind incluse în itinerariile turistice ale diverselor firme de turism. mobilarea şi decorarea interioarelor în stil rustic. ceramică. Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală (Marga. pot oferi servicii de cazare. Tismana). Sibiel. Tamara.Lereşti. 85. adecvate pentru turismul de sejur. în cadrul căruia în ateliere special amenajate şi sub îndrumarea unor artişti şi meşteri populari renumiţi. Caracteristicile predominante ale acestor sate.p. sunt cadrul natural şi poziţia geografică izolată de centrele aglomerate şi de marile artere de circulaţie. fâneşe sau livezi. Până în prezent în aceste sate se practică doar turismul de circulaţie. muzica şi dansuri populare etc. cit. Este cunoscut interesul numeroşilor turişti pentru creaţia artistică şi artizanală. turiştii s-ar putea iniţia în artă şi tehnici arhaice populare: icoane pe sticlă. Aceste sate. eft. ţesătorie populară. masă şi agrement în condiţii autentice. satisfac motivaţia fundamentală de „reântoarcere la natură” a unui număr mare de turisti. Varna). p. În aceasta categorie se pot incadra satele în care portul traditional . ş. Bran.a. Sate turistice climaterice şi peisagistice (Fundata. D. Sate turistice etnografic-folclorice (Bogdan-Vodă.

Sf. Numeroase localităţi rurale prezintă condiţii excelente pentru practicarea sporturilor de iarnă (satele montane şi de deal) şi nautice (litoral. Agapia). atât în perioada recoltării. în general din rândul tineretului: sportivi amatori initiaţi în practicarea sporturilor respective. Practic. De asemenea. 119 .T.Murighiol). în general. Sate turistice viti-pomicole (Recas. înot etc. recrutaţi din rândul populaţiei locale. strugurilor şi a preparatelor pe baza lor.dar dornici să le le înveteşi să le practice. Giarmata.prin oferirea fructelor.N.Sate turistice pescăreşti şi de interes vânătoresc (Murighiol. bob.T. Gheorghe. fiecare sat întruneşte caracteristici diverse. În satele în care predomină aceasta caracteristică.) a fost înfiinţată în anul 1994 şi are un rol important în dezvoltarea turismului rural sub diversele sale forme. În afara posibilitătilor de cazare în aceste sate se pot oferi servicii culinar-gastronomice pescareşti şi vânătoreşti. cât şi după aceea. Ecologic şi Cultural (A. lacuri de acumulare) fară amenajări speciale şi costisitoare. ceea ce constituie o valenţă în plus pentru valorificarea potenţialului lor turistic. Sate turistice pentru practicarea sporturilor (Funadta. Asociaţia Naţională de Turism Rural. în aceste sate pot funcţiona puncte de închiriere a echipamentului sportiv. În această grupă pot fi incluse.N.E. Acest tip de sat poate să atragă două categorii de turişti.Sirnea. activităţile turistice sunt posibile pe toată durata anului. Ciocaneşti).C. deltă. sate de munte în care preocuparea de baza a localnicilor este cresterea oilor şi a vitelor şi care pot să atragă turiştii prin meniuri bazate pe produse lactate. Această clasificare nu este nici limitativă şi nici exhaustivă.C. A. Pentru această din urmă categorie pot funţiona instructori de schi.R.E. putând fi avute în vedere şi alte criterii. Jina). Crisan. turişti neiniţiaţi sau mai putin iniţiaţi. În cadrul acţiunilor de promovare.R. precum şi forme de agrement specifice: pescuitul şi vânătoare. râurile interioare. Sate turistice pastorale (Vaideeni.

Belgia. Arges.E. 1998. Dobrogea . 2. primul catalog al fermelor si pensiunilor agroturistice din ţară. arta ţesutului de covoare şi frumoasele costume populare. izvoare minerale. numeroase lacuri naturale. cu asistenţa U. În ce priveşte activitatea agroturistică din România aceasta ia amploare. Hunedoara. Vrancea. prin monumentele arhitectonice şi artistice şi nu în ultimul rând prin Delta Dunării. Această regiune oferă posibilitatea admirării atât a peisajului foarte variat (de la Lunca Dunării până la Munţii Făgăraş) precum şi a arhitecturii populare foarte bine pastrată în satele de deal şi de munte.situată în sud-estul României cuprinde judeţele Tulcea si Constanţa care prezintă atracţii cultural istorice prin vestigiile celor mai vechi orase de pe teritoriul României. Acest catalog împarte Romania în cinci regiuni agroturistice 2 astfel: 1. laşi. Moldova şi Bucovina .În catalogul EUROGITES pe anul 1996 realizat sub patronalul Federatiei Europene de Turism Rural. Vaslui. Botoşani. Dolj. Olt. 120 .situată în partea de est a Romaniei are un peisaj asemănător cu cel din Elveţia. care cuprinde 736 de adrese.reprezintă sudul ţării şi cuprinde judeţele CarasSeverin. La acestea se adauga atractia numeroaselor meşteşuguri prezente în zonă -ceramică populară. Vâlcea. biserici şi mănăstiri decorate pe pereţii exteriori cu fresce unice în lume. Neamt. Muntenia şi Oltenia . astfel că în 1998 ANTREC editează.. Bacău. Această regiune are cuprinse în oferta ANTREC 16 ferme şi pensiuni agroturistice. Mehedinţi. Această regiune cuprinde judeţele Suceava.este membră din anul 1995a asociatiei deprofil EUROGITES. cuprinse în oferta ANTREC. 2 ANTREC Catalogul fermelor şi pensiunilor agroturistice din România.Romania este prezentată cu 20 de gospodării şi este alături de oferta turistică din ţări cu tradiţie ca Franţa. Dâmboviţa şi Prahova. Buzău şi Brăila totalizând 128 de ferme şi pensiuiii agroturistice. Irlanda etc. Gorj. precum şi obiceiuri şi tradiţii foarte bine conservate. Galaţi. 3.

reprezintă regiunea de nord-vest şi cuprinde judeţele Timiş. Anuarul Statistic al României. 507. Maramureş. Alba. Mureş. 4. Transilvania . 3 ***. are o arhitectură populară foarte bine păstrată la care se adaugă etnografia şi folclorul de asemenea bogate şi foarte bine conservate. Această regiune este bogată în izvoare minerale şi termale. Banat-Crişana . obiceiurile şi tradiţiile milenare păstrate şi azi oferă posibiiitatea admirării unor peisaje spectaculoase . 2. Bihor. Sălaj. În această zonă există 124 de pensiuni şi ferme agroturistice cuprinse în oferta ANTREC care pe lângă arhitectura populară tradiţională. p.6. Spre deosebire de numărul de ferme şi pensiuni agroturistice cuprinse în oferta ANTREC. 5.) Tabel nr. Sibiu şi Braşov. lacuri termale etc. peşteri. Din punct de vedere al ofertei agroturistice această regiune este cea mai bogată ea cuprinzând 423 ferme şi pensiuni agroturistice. 2003. Bistriţa Năsăud. chei. Covasna. Anuarul Statistic al României prezintă urmatoarele date3 în ce priveşte numărul pensiunilor agroturistice din România (tabel nr.6. 2. Harghita. Satu Mare şi Mararnureş.Toate acestea pot fi admirate prin practicarea agroturismului în cele 45 de pensiuni şi ferme agroturistice prezente în zonă.conuri vulcanice. Un element aparte al artei populare din aceasta zonă îl reprezintă pictura pe sticlă.reprezintă centrul ţării şi cuprinde judeţele Cluj. Arad. Bucureşti. 121 .

dar pe care ANTREC le are în vedere.Oferta agroturistică a României ANII Specificare Pensiuni agroturistice Capacitate existentă-număr locuri Capacitate de cazare in funcţiune-mii locuri zile 248 482 482 645 758 1998 213 1003 1999 341 1643 2000 240 1729 2001 343 2560 2002 461 3623 Sursa : Anuarul Statistic la României. 2.6. 2.Bucureşti. 2.7 122 . revenind în medie aproximativ 7 locuri pe o pensiune agroturistică.p. În ce priveşte calitatea ofertei agroturistice aceasta este structurată astfel (tabel nr.7): Tabel nr. că oferta agroturistică are un trend ascendent.507 Numărul mai mic de pensiuni agroturistice existente în Anuarui Statistic al României. Observam din datele prezentate în tabelul nr. dar care nu practică agroturism ci turism rural. s-ar putea datora necuprinderii unor exploataţii agroturistice în datele statistice.2003. O alta cauză a numărului mai mare existent în oferta ANTREC ar putea fi includerea unor imobile situate în mediul rural şi destinate cazării turiştilor.

***.Bucureşti. 2003. din care 13. Acest fapt este demonstrat de 4 **. 2003. Cu toate că numărul turiştilor a crescut şi de asemenea numărul înnoptărilor.p. Numărul turiştilor care au fost cazaţi în pensiuni agroturistice a crescut de la 9000 în 1998 la 32.Distribuţia capacităţilorde cazare pe categorii de confort ANII/Categoria de confort Specificare Pensiuni agroturistice Capacitate existentă-nr. ritmul de creştere este mai scăzut comparativ cu ritmul de creştere a capacităţii de cazare. 5 123 . Bucureşti.508-509 Mai mult de jumătate din oferta agroturistică se află în pensiuni de două margarete (71. Anuarul Statistic al României. Anuarul Statistic al României. cu tendinţa de a creşte calitatea confortului oferit. locuri Capacitate de cazare in 2001 3* 21 206 66 2* 220 1842 493 1* 102 512 86 2002 3* 29 29 6 85 577 96 funcţiune-mii locuri zile 2* 305 2689 1* 127 368 Sursa : Anuarul Statistic la României. astfel dacă în 1998 se înregistrau 26000 înnoptări în 2002 s-au înregistrat 84.2003. din care 5000 au fost străini4. În ce priveşte numărul înoptărilor se constată acelaşi trend ascendent.000 au fost străini5. Bucureşti. 510. p.9% în 2001 şi 74. 511.000 în 2002. excepţie face anul 2002.000.22% în 2002).p.

Tabel nr.1 Sursa : Anuarul Statistic la României.5 5.reducerea indicelui de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune. redat în tabelul nr.2.8 5.Bucureşti. Acesta este reprezentat de numeroasele şi ineditele obiceiuri populare. 2.8 Indice de utilizare a capacitatii de cazare ANII Specificare Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţie (%) 1998 1999 2000 2001 2002 10.5 11. Potenţialul existent în exploataţia agricolă pentru dezvoltarea agrolurismuiui precum şi nevoia de completare a veniturilor acesteia impune 124 . de bogăţia folclorului românesc. dacă avem în vedere potenţialul mult mai mare existent în exploataţiile agricole româneşti.2003.p. de tradiţiile existente. de arhitectura locală deosebită.513 Activitatea agroturistică este insuficient dezvoitată.8. de bogaţia meştesugurilor populare şi de întregul mod de viaţa al unei familii rurale.8 7.

) care a adoptat o strategie de promovare a acestei activităţi la niveluri guvernamentale şi neguvernamentale. Trebuie să aibă 6 Mitrache.D. În cadrul acestui program a fost elaborat un proiect privind formele de practicare ale agroturismului criteriile de clasificare prin punctaj a gospodăriilor agroturistice.).R.Programul privind organizarea şi dezvoltarea agroturismului în zona montană iunie 1991. Ferma han . 438/1990 prin care a luat fiinţă Comisia Zonei Montane din Romania (C.acordarea unei mai mari atenţii acestei forme specifice de turism rural Se impune aşadar o reglementare cât mai riguroasă a acestei activităţi. 82. p. activitatea agroturistică a fost continuata de Federaţia Româna pentru Dezvoltare Montană (F.Z. cit.M. printre care şi modul de atestare a gospodăriilor agroturistice şi a direcţiilor de acţiune pentru dezvoltarea agroturismului pornind de la modernizarea gospodăriilor familiale.8 7 125 . prin reorganizarea C.R. Din 1993.M. Prima reglementare în ce priveşte activitatea de turism rural şi implicit cea de agroturism este Hotărârea Guvernului nr.. sprijinirea cu materiale şi asistenţa tehnică a gospodăriilor cu profil agroturistic. op.. 43 s-au stabilit atributiile C. În iunie 1991 Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei prin intermediul C. organizarea pensiunilor. a elaborat “ Programul privind Organizarea şi Dezvoltarea Agroturismului în Zona Montană”7. Inspirându-se din literatura franceză au fost propuse 5 forme de practicare a agroturismului şi anume: 1. prin Hotararea de Guvern nr. cu capacitate de primire de până la 40 de persoane la masă.Z. înfiintarea şi amenajarea de mici aşezări cu profil agroturistic6.M. ş.R.R.Z.a.presupune o gospodărie amenajată cu sală de mese şi cazare.p. Tot în 1990.M.M.. St.M.R.R. 688 şi prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. şi ale comisiilor judeţene ale zonei montane. C. în cadrul careia s-a creat primul compartiment de agroturism.Z.Z.

R. dezvoltarea turismului rural şi agroturismului montan era prevăzută ca un domeniu special de acţiune al noului organism guvernamental. cu supraveghere asigurată de personalul fermei sau de conducătorii grupului de copii. gospodăria agroturistică se clasifică în trei grupe de confort8 astfel: . de amplasare a locuinţei şi amenajări. echipamente. 8 C. naturale şi culture istorice. care justifică tarife superioare faţă de celelalte categorii .8 126 . 5.). cu pensiune completă. servicii şi alte categorii de clasificare.specificitate locala în privinţa meniului. cu posibilităţi de odihnă şi agrement.presupune existenţa în gospodărie a unui teren amenajat pentru corturi şi cu posibilităţi de pensiune şi sejur. În strategia de dezvoltare a zonei montane pe care a elaborat-o CZMR în 1990. în vederea aplicari experimentale în teritoriu. În funcţie de criteriile zonale de amplasare (Anexa 1.presupune o gospodărie amenajată pentru găzduire cu asigurarea pensiunii complete. Ferma pentru camping . 4. Aceste forme de agroturism nu sunt singurele care se pot practica deoarece din punct de vedere al resurselor turistice. Ferma de găzduire . Ferma pentru copii .presupune o gospodărie amenajată pentru grupuri care practică activităţi de agrement specifice. Comisia Zonei Montane din România a elaborat criteri de atestare si clasificare pe „ braduţi ” a exploataţiilor agroturistice şi le-a transmis comisiilor judeţene pentru zona montană. a stilui de mobilare şi organizare. Ferma de sejur .foarte bun confort.categoria I presupune criterii severe care se apropie de conditiile cerute de turismul prin reţeaua hotelieră. 3.M. 2.Z. concepţia.Programul privind organizarea şi dezvoltarea agroturismului în zona montană iunie 1991. exploataţiile agricole româneşti răspund în cel mai înalt grad exigentelor turiştilor români şi străini..p.presupune o gospodărie amenajată să găzduiască copii în grup. care să o diferenţieze de „ alimentatia publica ”.

21..” . Tribuna Economică nr. p. ”Acţiuni de marketing agroturistic”. de aceea noţiunea de pensiune turistică s-ar potrivi mai de grabă pentru turismul rural11.Pensiunile turistice „sunt structuri de primire pentru găzduire şi servirea mesei cu o capacitate cuprinsă între trei şi douăzeci de camere. .101/1995 Agenţia Natională a Zonei Montane. funcţionănd în cadrul gospodăriilor ţărăneşti care asigură alimentaţia turistilor cu produse proaspete din surse proprii şi locale . V. Această structurare a bazei materiale a agroturismului pe gospodării. 10 11 Publicat in Monitorul Oficial al României nr. Bran.Ferma agroturistică „este o structură de primire pentru găzduire şi servirea mesei cu o capacitate cuprinsă între trei si douăzeci de camere. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în cladiri independente. 9 Agenţia Natională a Zonei Montane.33/1997. p. 127 . dotări şi servicii ce sunt asigurate turistilor . în mod special în privinţa condiţiilor de confort. care sunt definite astfel9 : . care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi servicii pentru pregătirea şi servirea mesei”10.categoria a II-a presupune criterii superioare. Îndrumar pentru agroturism. considerăm că nu este tocmai adecvată prin prisma definiţiei date agroturismului în capitolul anterior. Alături de gospodăria agroturistică în legislaţia românească mai apar referiri la clasificarea fermelor agroturistice şi a pensiunilor turistice (ca şi componente ale bazei materiale a agroturismului).. Îndrumar pentru agroturism. Practicarea activităţilor agroturistice are menirea de a completa veniturile exploataţiei agricole fără a o transforma într-o entitate exclusiv turistică.bun confort.categoria a lll-a presupune criterii minimale necesare pentru asigurarea condiţiilor de adaptare a unei gospodării pentru activitatea de agroturism-simplu dar confortabil. ferme şi pensiuni. p. F. 1 şi Manole..2.

asistenţă tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului şi a asociaţilor profesionale.cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor şi fermelor agroturistice în materialele de propagandă turistică editate de Ministerul Turismului. .scutirea de plata impozitului pe venit pe o perioada de 10 ani a pensiunilor şi fermelor agroturistice. a energiei electrice. de agrement. a gazului metan şi a serviciilor de telecomunicaţii utilizate de pensiunile turistice şi agroturistice cu o capacitate de cazare de până la 5 camere inclusiv. cu o capacitate de cazare de până la 10 camere inclusiv.consiliile locale pot pune la dispoziţie din terenurile disponibile suprafeţe de teren necesare construirii. 245/1994 şi 374/1994.acordarea de priorităţi la instalarea de linii telefonice.plata. fiind ulterior completate de Ordonanţa de Guvern numărul 63/1997.includerea în programele instituţiilor de învaţământ cu profil turistic şi agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice. precum 12 În Monitorul Oflcial al României nr.Cele mai importante acte normative în domeniu sunt Ordonanţa Guvernului nr. Delta Dunării şi litoralul Mării Negre. . . 62/24 august 1994 şi Legea nr. . . 145/31 decembrie 199412 prin care se stabilesc facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural din zona montană. Formele de activităţi turistice efectuate în pensiunile turistice şi fermele agroturistice sunt următoarele: servicii de cazare. de masă. Aceste facilităţi ar fi: . .prezentarea ofertei pensiunilor şi fermelor agroturistice în acţiunile de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din străinătate ale Ministerului Turismului. dezvoltării şi exploatării de pensiuni şi ferme agroturistice. la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic. . 128 .

Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei în cazul în care sunt destinate şi pentru consumatori care nu sunt cazaţi în pensiunea respectivă se clasifică ca unităţile de alimentatie pentru turism. Ca o particularitate întalnită între reglementările legislative din Romănia este Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. acestea din urmă fiind acele pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimentaţia turiştilor cu produse din producţia proprie. 4 pe margarete. 63/1997 nu se mai limitează doar la zona montană. În ceea ce priveşte aria de desfăşurare a turismului rural şi agroturismului. prin OG nr. privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural. 14 129 . Pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile şi normele stabilite pentru clasificarea acestora. Delta Dunării şi Litoralul Mării Negre. deci aceste activităţi se pot organiza şi funcţiona în întregul spaţiu rural13. 63/1997.şi alte servicii asigurate turiştilor pe perioada sejurului. rezultând trei categorii de confort. Numărul locurilor la mese trebuie să fie mai mare decât al celor de cazare.242/1999. Publicat în Monitorul Oficial al României nr. Această precizare are meritul de a scoate în evidenţă faptul că agroturismul este o formă specifică de turism rural şi ca atare trebui tratată în mod distinct si în ce privesc criteriile de clasificare. potrivit normelor specifice. dar mai mic de 20 de locuri. Ordonanţa Guvernului nr. Criteriile prevăzute pentru clasificarea pensiunilor agroturistice sunt astfel concepute incât să stimuleze activitatea agroturistică şi în acelaşi timp să împiedice compromiterea ideii de agroturism printr-o calitate neadecvată a 13 ***.61/199914 în care se face distincţie între pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice. Potrivit acestei reglementări pensiunile agroturistice se clasifică în funcţie de criteriile din Anexa nr.

În cadrul A. Din păcate nici în această reglementare nu apare noţiunea de pensiune agroturistică.Pensiuni Agroturistice. Odată cu H.N. . Este menţinută clasificarea pe margarete. ea fiind completată cu una privind funcţionalitatea agropensiunilor. după care proprietarul trebuie să solicite reclasificarea. nici măcar similar cu turismul rural. Tratarea separată a pensiunilor agroturistice nu este numai bine venită ci şi necesară.Pensiuni Viticole. nr 1328/2001 nu mai apare în textul reglementări noţiunea de pensiune agroturistică. se păstrează noţiunea de pensiuni agroturistice şi începând cu septembrie 2004 conducerea acestei organizaţii a schimbat criteriile de clasificare pentru pensiunile agroturstice. Noile categorii sunt: . în funcţie de confortul oferit. .R. care trebuie să aibă o capacitate de cazare de până la 30 de locuri. . întrucât agroturismul nu poate fi tratat în mod similar cu alte forme de turism.Pensiuni Familiale. ci noţiunea de pensiune turistică urbană şi rurală. . acestea fiind aliniate la codul european. . 130 . Odată cu această reglementare termenul de depunere al documentaţiei în vederea clasificării se modifică la 60 de zile înainte de darea în folosinţă a structurilor de primire şi se modifică totodată criteriile de clasificare. Durata de valabilitate a certificatului de clasificare este de 3 ani.T. În iunie 2002 Ministerul Turismului emite ordinul 510 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.Pensiuni pentru Schi.spaţiilor de cazare. din sânul căruia face parte.Pensiuni Romantice.Pensiuni pentru Pescuit şi Vânătoare.E.G. ci doar cea de pensiune turistică rurală.C.

. daca avem în vedere potenţialul agroturistic al României şi nevoia de relansare economică. Cele mai multe dintre produse oferite clientilor vor trebui să provină din gosptidaria proprie si să fie obţinute exclusiv pe cale naturală. Această activitate poate şi trebuie să fie un factor de dezvoltare a zonelor rurale. de aceea toate reglementările analizate tratează agroturismul ca un factor de dezvoltare rurală în ansamblu şi ca cel mai eficient mod de dezvoltare a exploataţiei agricole. Legislaţia în vigoare privind turismul rural cuprinde regulile de bază ale organizării şi funcţionării turismului rural şi agroturismului. adică cele care au mai mult de 5 camere.C. Este evident că reglementările şi preocupările existente la nivel naţional sunt insuficiente.pensiuni familiale. Ele trebuie cunoscute de către cei interesaţi şi respectate de către cei care intenţionează să practice astfel de activităţi. Pensiunile Romantice vor fi acelea care oferă turistilor o atmosferă unică. astfel: .R. Pensiunile Agroturistice vor trebui să aibă o mică gospodărie care să cuprindă gradina de legume şi o mică fermă pentru animale de casă. adică cele care au o capacitate de cazare de maximum 5 camere.Legea muntelui”. al arhitecturii şi al decoratiunilor..pensiuni de grup.potrivit datelor A.347/2004 . Potrivit legii nr. Pensiuni pentru Schi şi Pensiuni Viticole. cele mai multe dintre pensiuni se încadrează în acest moment în categoriile Pensiuni pentru Pescuit şi Vânătoare. inedită din punct de vedere al cadrului natural înconjurator. pensiunile agroturistice montane care dezvoltă capacităţi de cazare de până la 20 de locuri beneficiază de scutire la plata impozitului pe profit şi a impozitului pe teren timp de 5 ani de la constiture.E. 131 .O a treia modalitate de clasificare se poate face în funcţie de numărul de camere deţinute.T.N.

Acest potenţial al gospodăriei se poate valorifica prin agroturism şi turism rural şi astfel cele trei noţiuni: dezvoltare rurală. astfel ca tratarea agroturismului ca modalitate de soluţionare a acestor probleme se impune cu precădere. Se impune aşadar elaborarea unei legi naţionale cadru care să vizeze agroturismul. comunitar). Aspecte privind clasificarea unităţilor de agroturism cuprinse în Hotărârea de Guvern nr. naţional. Necesitatea dezvoltării mediului rural în ansamblu. de la rolul ei în dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural în ansamblu precum şi de la capacitatea acesteia de a oferi pe langă produsele de provenienţă agricolă şi numeroase servicii turistice. plecându-se de la celula de bază a ruralităţii . problema dezvoltării rurale este una acută şi necesită o abordare serioasă. precum şi necesitatea dezvoltării exploataţiei agricole în special se conturează în întreaga Europă.2. Pentru ca efectul general de această formă specifică de turism rural să fie cel scontat. 1328/2001 132 . 4.trebuie să existe delimitări clare ale acestuia şi de asemenea reglementările atat de natură organizatorică cât şi financiară să vizeze direct activitatea agroturistică.exploataţia agricolă.Se observă că indiferent de nivelul la care au loc dezbaterile (local. dupa modelul italian.dezvoltarea exploataţiei agricole. şi chiar a unor legi regionale asa cum rezultă din împartirea ţării din punct de vedere agroturistic. Orice strategie de dezvoltare trebuie să pornească de la exploataţia agricolă. turism rural şi agroturism se intercondiţionează reciproc.

cabane. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria minimă de clasificare. În termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii Ministerul Turismului va efectua verificările necesare şi va elibera certificatul de clasificare. hosteluri. Agentul economic proprietar sau administrator de structuri de primire turistice va solicita Ministerului Turismului clasificarea acestora cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosinţă. campinguri. se înţelege orice construcţii şi amenajări destinate. se clasifică în funcţie de caracteristicile constructive. moteluri. Prin structuri de primire turistice clasificate. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică. cazării sau servirii mesei pentru turişti. b) structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică: unităţi de alimentaţie din incinta structurilor de primire cu funcţiuni de cazare.apartament.Structurile de primire turistice. vile turistice. împreună cu serviciile specifice aferente. hoteluri pentru tineret. nave fluviale şi maritime. de calitatea dotărilor şi a serviciilor prestate. sate de vacanţă. indiferent de forma de proprietate şi organizare. pe trasee şi în staţiuni turistice. apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale ori în clădiri cu altă destinaţie. 133 . În scopul protecţiei turiştilor serviciile de cazare şi alimentaţie publică se asigură numai în structuri de primire turistice clasificate. unităţi de alimentaţie publică situate în municipii. în sensul acestei hotărâri. bungalouri. prin proiectare şi execuţie. Structurile de primire turistice includ: a) structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică: hoteluri. Clasificarea structurilor de primire turistice se face de către Ministerul Turismului care eliberează certificatul de clasificare. Ministerul Turismului va comunica agentului economic motivul pentru care structura de primire turistică nu poate fi clasificată. hoteluri .

la loc vizibil. în permanenţă. pentru a fi cunoscute de turişti. Criteriile de clasificare a structurilor de primire turistice se stabilesc de Ministerul Turismului prin norme metodologice în termen de maximum 60 de 134 . iar numărul de telefon al Ministerului Turismului şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor se afişează la recepţie sau în spaţiul de la intrarea în saloanele de servire a mesei. se procedează la retragerea certificatului de clasificare. însemnele privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de clasificare se expun. în măsura în care sunt îndeplinite criteriile minime de clasificare pentru categoria respectivă. Agentul economic va solicita preschimbarea certificatului cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia. Este interzisă funcţionarea structurilor de primire turistice fără certificate de clasificare. agentul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice în cauză în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor.În situaţia în care s-au modificat condiţiile care au stat la baza acordării clasificării. în exteriorul clădirii. pentru a fi prezentate organelor de control abilitate. Certificatele de clasificare eliberate vor fi preschimbate din 3 în 3 ani. cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin anexa la certificatul de clasificare. în structura de primire turistică în cauză. În caz contrar structura de primire turistică va fi clasificată la un nivel inferior. Dacă nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria minimă de clasificare. Placheta cuprinzând menţiunea "clasificat de Ministerul Turismului". Certificatul de clasificare şi anexa acestuia privind structura spaţiilor se păstrează. sigla acestuia. În termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic de preschimbare a certificatelor de clasificare Ministerul Turismului va proceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauză şi va elibera un nou certificat de clasificare.

Certificatul de clasificare şi autorizaţia de funcţionare se retrag de către personalul de specialitate al Ministerului Turismului atunci când nu sunt respectate una sau mai multe din regulile de mai sus. organizate în aer liber. b) furnizarea apei calde la grupurile sanitare şi în spaţiile de producţie din structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu. f) funcţionarea structurilor de primire turistice numai în clădiri salubre.zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României. în sensul respectării nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementări specifice. să nu depăşească ora 1. d) deţinerea autorizaţiilor: sanitară. în cazul unităţilor pentru care. e) programul de funcţionare a discotecilor sau a altor unităţi cu program muzical. i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şi tipul unităţii şi însemnele privind categoria de clasificare. este obligatorie obţinerea acestora. de mediu şi de prevenire şi stingere a incendiilor . sanitar-veterinară. Partea I. Restituirea certificatului de clasificare retras se va face după ce personalul de specialitate al Ministerului Turismului constată remedierea deficienţelor semnalate. h) respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată prin structura de primire turistică. 135 .00 noaptea. g) evitarea poluării fonice. cu faţade zugrăvite şi bine întreţinute. potrivit legii.PSI. c) asigurarea unei temperaturi minime de 18▫C în timpul sezonului rece în spaţiile de cazare şi de servire a mesei. În scopul protecţiei turiştilor şi al alinierii la standardele europene privind calitatea serviciilor agenţii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligaţia să asigure ca activitatea acestor structuri să se desfăşoare cu respectarea următoarelor reguli de bază: a) menţinerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcţionare şi curăţenie.

000. Publicarea se va face cel puţin într-un cotidian central şi cel puţin în unul local din judeţul în care sunt situate structurile de primire turistice în cauză.000. lista celor cărora le-au fost restituite certificatele de clasificare. lista cuprinzând structurile de primire turistice cărora le-au fost retrase certificatele de clasificare şi. c). a documentelor de clasificare. la solicitarea organelor de control. cu amendă de la 80. periodic. De obicei.000. b). respectiv. Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de către persoanele anume împuternicite prin ordin al ministrului turismului.000 lei. cu amendă de la 20. cei care 136 .000 lei la 100. cu amendă de la 5. c) neafişarea numărului de telefon al Ministerului Turismului şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.000.000 lei la 80. Contravenţiile prevăzute mai sus se sancţionează după cum urmează: a) faptele prevăzute la lit. c) faptele prevăzute la lit. potrivit legii penale. e) continuarea desfăşurării activităţii în structura de primire turistică după retragerea certificatului de clasificare sau refuzul prezentării. Constituie contravenţii următoarele fapte.000 lei.000. Ministerul Turismului va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situaţia în care constată nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare.000.000 lei la 10. cu amendă de la 40.000 lei. pe firme sau pe însemne.000. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. e).000 lei la 40. b) nerespectarea criteriilor care au stat la baza clasificării. a) şi d). să fie considerate infracţiuni: a) desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice neclasificate.Ministerul Turismului va publica. d) înscrierea unor informaţii false privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de clasificare în materialele de promovare. cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de clasificare. d) fapta prevăzută la lit.000. b) faptele prevăzute la lit.000 lei.

Structurile de primire turistice se clasifică pe stele şi. Contravenţiilor prevăzute la art. respectiv. 279 din 16 octombrie 1997. dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă. cu modificările ulterioare. 6 din Hotărârea Guvernului 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice. 510/2002 Aceste norme metodologice. nr. 4. 1 şi 2. Partea I.3. constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a ofertei de servicii. publicată în Monitorul Oficial al României. 10 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. Clasificarea structurilor de primire turistice se face de Ministerul Turismului care. stabilesc metodologia şi criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de alimentaţie publică din România. potrivit criteriilor cuprinse în anexele nr. elaborate în conformitate cu prevederile art.controlează sunt angajaţi ai Direcţiei de Autorizare şi Control din Cadrul Autorităţii Naţionale de Turism sau reprezentanţii zonali. în funcţie de caracteristicile constructive. Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protecţia turiştilor. mai rar persoane din Corpul de Control al Ministrului. flori (margarete) în cazul pensiunilor turistice rurale. 601/1997 privind clasificarea structurilor de primire turistice. potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.58/1998 privind 137 . Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. Aceste norme metodologice sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice. Aspecte privind clasificarea unităţilor de agroturism cuprinse în Ordinul Ministrului Turismului nr.

însoţit de anexele privind avizele/acordurile şi/sau autorizaţiile legale (P. pentru fiecare structură turistică ce face obiectul clasificării). aprobată şi modificată prin Legea nr.. Desfăşurarea de activităţi (de cazare. respectiv a spaţiilor de alimentaţie (anexa nr.schiţa privind structura. constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 100. cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de clasificare.organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România. sanitară.S.cerere de eliberare a certificatului de clasificare.I.certificat de înregistrare la Oficiul registrului comerţului.000.schiţa privind amplasarea şi adresa unităţii (anexa nr. alimentaţie şi alte servicii specifice) în structuri de primire neclasificate. 4 la prezentele norme metodologice).000 lei. de mediu şi de protecţia muncii. . 5 la prezentele norme metodologice). Documentaţia necesară pentru obţinerea certificatului de clasificare: În vederea obţinerii certificatului de clasificare agenţii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice vor întocmi o documentaţie cu următorul conţinut: . după caz. . este singura instituţie abilitată să desfăşoare activităţi de autorizare în domeniul turismului. . amplasarea şi nominalizarea camerelor. din care să rezulte obiectul de activitate şi structura acţionariatului (Agentul economic poate furniza informaţiile respective şi prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societăţii): . sanitar-veterinară.actul constitutiv sau autorizaţia de funcţionare în cazul asociaţiilor familiale şi persoanelor fizice autorizate. . 1328/2001. 138 . 755/2001. potrivit art.certificat de înmatriculare. 11 din Hotărârea Guvernului nr. .certificat constatator de la registrul comerţului.

camping (cu excepţia structurilor organizate în gospodăriile populaţiei).C.G.copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel.G.D.G. Certificatul de clasificare va fi însoţit de fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi.. care verifică îndeplinirea criteriilor de clasificare şi întocmeşte certificatul de clasificare. din cadrul Ministerului Turismului clasificarea structurilor de primire turistice şi/sau a structurilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosinţă.Direcţia generală de autorizare şi control (denumită în continuare D. motel. în prezenţa reprezentantului agentului economic în cauză.C.A. consiliile locale şi de reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din turism. sat de vacanţă sau pentru cabanier. cu sprijinul şi colaborarea unor specialişti desemnaţi de consiliile judeţene.1 şi 6. 139 .. 6. . emis de Ministerul Turismului în cazul construcţiilor noi.A. fişa privind structura spaţiilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor. de restaurant. - copii de pe actele de calificare a personalului de la recepţie şi de la unităţile de alimentaţie.2 la prezentele norme metodologice). .).fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi a spaţiilor de alimentaţie pe categorii de clasificare (anexele nr.A.avizul specific privind amplasamentul şi funcţionalitatea obiectivului. Verificarea la faţa locului a îndeplinirii criteriilor se face de către specialiştii din Ministerul Turismului . prin care se stabilesc capacitatea şi structura unităţii. Eliberarea şi anularea certificatului de clasificare Documentaţia de clasificare se transmite Ministerului Turismului . respectiv. Agentul economic va solicita D.C.

328/2001. Motivaţia neclasificării se consemnează în nota de verificare întocmită în două exemplare.C. Punerea în funcţie este condiţionată de deţinerea autorizaţiilor legale: .. respectarea normelor de igienă şi a celorlalte criterii care au stat la baza clasificării unităţii. inclusiv în cazul celor care şi-au început activitatea pe propria răspundere. verifică periodic starea şi funcţionarea dotărilor. dintre care un exemplar se predă agentului economic proprietar şi/sau administrator al unităţii respective. La expirarea acestui termen agentul economic poate pune în funcţiune pe propria răspundere structura turistică respectivă la numărul de stele (flori) solicitat. Agenţii economici au obligaţia să respecte pe toată perioada de funcţionare a structurilor de primire turistice condiţiile şi criteriile de clasificare.autorizaţia de mediu. .avizul/autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor .G.I.A.P.În funcţie de condiţiile concrete constatate în unitatea verificată se pot propune în mod excepţional unele compensări pentru dotări şi servicii în vederea acordării sau menţinerii categoriei. Structurile de primire turistice care la data verificării nu îndeplinesc cel puţin criteriile pentru categoria minimă nu se clasifică şi.autorizaţia sanitară de funcţionare. 1. D. calitatea serviciilor prestate. Se exceptează pensiunile turistice formate din maximum 5 camere şi apartamentele şi camerele de închiriat în locuinţe familiale. Eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentaţiei de clasificare complete. nu pot desfăşura activitate de turism.S. . în consecinţă. Nerespectarea criteriilor de clasificare se sancţionează potrivit Hotărârii Guvernului nr.autorizaţia sanitar-veterinară (numai pentru unităţile de alimentaţie). . urmând ca la primirea efectivă a certificatului de clasificare să îşi continue activitatea la categoria înscrisă în certificatul obţinut. Nerespectarea acestora atrage măsuri de 140 .

după caz. să nu depăşească ora 1. 7 din Hotărârea Guvernului nr. în timpul sezonului rece. Restituirea certificatului de clasificare retras se va face după ce personalul de specialitate al D. b) asigurarea apei calde la grupurile sanitare şi în spaţiile de producţie în structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu. f) funcţionarea structurilor de primire turistice numai în clădiri salubre.A.A.S. este obligatorie obţinerea acestora.I. constată remedierea deficienţelor semnalate. h) respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată prin structura de primire turistică. în sensul respectării nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementări specifice. întocmită în două exemplare. spre aprobare. în 141 . 1.C. organizate în aer liber.C. prevăzute la art. dintre care un exemplar se transmite la conducerea D. de mediu şi de prevenire şi stingere a incendiilor .328/2001. sanitar-veterinară. Certificatul de clasificare şi autorizaţia de funcţionare se retrag de către personalul de specialitate din cadrul D. e) programul de funcţionare a discotecilor sau a altor unităţi cu program muzical.. în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. c) asigurarea unei temperaturi minime de 18▫C.P. în cazul unităţilor pentru care. g) evitarea poluării fonice.G. Constatările vor fi consemnate într-o notă scrisă. cu faţade zugrăvite şi bine întreţinute.declasificare sau. de retragere a certificatului de clasificare. d) deţinerea autorizaţiilor: sanitară.A.G. potrivit legii.00 noaptea. 1.C. i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şi tipul unităţii şi însemnele privind categoria de clasificare.328/2001: a) menţinerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcţionare şi curăţenie.G. dacă nu se respectă unul sau mai multe dintre următoarele criterii minime care influenţează direct protecţia turiştilor. în spaţiile de cazare şi de servire a mesei.

A. D. va proceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauză şi va acorda un nou certificat de clasificare.C. se procedează la retragerea certificatului de clasificare. a unui memoriu justificativ. Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.A. Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.baza căreia se procedează la restituirea efectivă a certificatului de clasificare. Memoriul justificativ va fi însoţit de documentaţia de clasificare 142 . dacă în urma unor lucrări de modernizare şi de îmbunătăţire a dotărilor şi serviciilor estimează că aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. În caz contrar structura de primire turistică va fi clasificată la o categorie inferioară. În situaţia în care s-au modificat condiţiile care au stat la baza acordării clasificării astfel încât nu se mai asigură categoria de clasificare acordată.C. Dacă nu sunt îndeplinite cel puţin condiţiile şi criteriile pentru categoria minimă de clasificare. după caz. în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor.G.C.A. în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile şi criteriile minime de clasificare pentru categoria respectivă. din 3 în 3 ani. În acelaşi termen este obligatorie solicitarea eliberării unui nou certificat de clasificare în cazul trecerii structurii turistice în proprietatea şi/sau în administrarea altui agent economic.G. altele decât cele prevăzute la lit. a)-i).G. agentul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice în cauză. Agentul economic va solicita vizarea certificatului cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viză. În termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic D.C.A. va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situaţia în care constată nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare.G.

........................................ Model de cerere pentru eliberarea certificatului de clasificare: ANEXA Nr... ............................... ... ..... 4 la normele metodologice SCHIŢA privind amplasarea şi adresa unităţii 143 ..... str................................ reprezentată prin ......... (denumirea agentului economic) cu sediul în localitatea ......................... director..... str........................................ Anexăm documentaţia de clasificare întocmită potrivit punctului nr.................... ANEXA Nr.. Declarăm că unitatea întruneşte criteriile de clasificare la categoria ........ a echipării sanitare etc.. administrator etc....... .. (preşedinte.. în măsura în care s-au produs modificări în privinţa structurii spaţiilor........ Data ........... (denumirea unităţii) situată în localitatea ................................................... nr............. având ca obiect de activitate ... 3 la normele metodologice Către DIRECŢIA GENERALĂ DE AUTORIZARE ŞI CONTROL ÎN TURISM ................ 2 din Normele metodologice mai sus menţionate..............prevăzută la pct.................................... 2............. ............................. judeţul/sectorul .................. funcţia ....... ............................................... nr.... în calitate de .............. Semnătura ........... .............) vă rugăm să aprobaţi eliberarea certificatului de clasificare pentru ....... a capacităţilor.............. conform normelor metodologice emise de Ministerul Turismului............

5 la normele metodologice 144 . amplasate în afara localităţilor.Se va transmite partea din planul urbanistic general. ANEXA Nr. Amplasarea cabanelor se face în funcţie de traseele montane sau de alte căi de acces la acestea. văile cele mai apropiate şi drumurile carosabile de pe acestea. În cazul unităţilor cu activitate hotelieră. se va face poziţionarea lor în funcţie de şoseaua sau drumul care trece prin apropierea acestui obiectiv. Schiţa amplasării unităţilor de alimentaţie se realizează separat. numai dacă nu fac parte dintr-un complex hotelier. care conţine obiectivul turistic.

... ......ascensor pentru bagaje..B.. ┌─┐ └─┘ .. [-]/[-] ... Administrator.... apartamentului.... D ...S.....│ └─────┘ ^ ^ │ S.....ascensor sanatorial.idem. SCHEME CONVENŢIONALE 101..idem........ în cameră cu două paturi....numărul de ordine al camerei...... │+ +│ ..balcon sau loggie la cameră.. ..... .. lavoar şi WC. Director. în cameră cu patru paturi...suită (camere care comunică între ele).│ └────┘ ┌────┐ │A.UNITATEA ..... . . .idem....scară principală cu semnul de urcare.ascensor de serviciu..... (tipul şi denumirea unităţii de cazare) MODEL pentru etajul I SCHIŢA privind structura şi amplasarea camerelor pe nivelul1) .pat dublu. . . [ ]/[ ] . │\ / /│ B .. cu apă caldă şi rece curentă.cameră cu tavanul mansardat.. 145 .. └───┘ │ + │ └───┘ ^ ^ │ S..ascensor pentru pasageri (2 a câte 4 persoane)..grup sanitar individual cu baie. ┌─┐┌─┐┌─┐┌─┐ └─┘└─┘└─┘└─┘ .pat pentru o persoană (cameră cu un pat).S.. etaje.. ___________ 1 ) Se întocmeşte câte o fişă pentru fiecare nivel (demisol.scară de serviciu cu semnul de urcare...lavoar în cameră. .. în cameră cu trei paturi..lavoar în cameră..grup sanitar individual cu duş.......... ..│ └────┘ ┌────┐ │ S │ └────┘ ┌────┐ │ M │ └────┘ . │/ / \│ ....... . mansardă). lavoar şi WC. cu apă rece curentă.. ────────── └──────┘ ... ┌─┐┌─┐┌─┐ └─┘└─┘└─┘ ..... 102 etc.│ └─────┘ /\ /\ /____\/____\ │ 4 │ 4 │ └────┴─────┘ ┌────┐ │A.. parter....P. ┌─┐┌─┐ └─┘└─┘ ..pat matrimonial..

......... .... Total suprafaţă comercială (mp) ................ 3......................... din care: Alte crt.................. .............. Capacitatea totală a unităţii ........................................... Tipul Nr................ TOTAL UNITATE: ....... localitatea ............................... 6.... Nr.. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Director........... de de de Total ________________________________________ menţiuni unitate stele locuri Saloane Terasă Terasă Grădină acoperită neacoperită de vară ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Director........ 5... ANEXA Nr.. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Numărul de Numărul Numărul de stele şi tipul de Locuri ordine al spaţiilor camere spaţiilor de cazare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ............................... ... 2.............. 7 la normele metodologice 146 ................ Adresa .................. Amplasarea unităţii .................................. Profilul ............ Şef de unitate........ (tipul şi denumirea unităţii de cazare) FIŞA privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe stele din unitatea ......... ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr......................................................ANEXA Nr.......... 6...... 4.........1 la normele metodologice UNITATEA ........ Total suprafaţă utilă (mp) .. ANEXA Nr......................... .. (tipul şi denumirea unităţii de alimentaţie pentru turism) FIŞA privind clasificarea structurilor de alimentaţie 1........... 6....2 la normele metodologice SOCIETATEA COMERCIALĂ ..... Total .. ............... judeţul ..............

. .birouri pentru firme. . . ghiduri. . .vânzări de cărţi poştale. .radio. 3.coafură. .antenă satelit. . . .maşini de calculat-calculatoare.manichiură. .săli de recepţie.. . .reparat îmbrăcăminte.vânzări de materiale de propagandă turistică (albume. reviste.racord la reţeaua internaţională de calculatoare. . închirieri de: .repararea şi întreţinerea autoturismelor. 147 . .reparat umbrele. .reparat încălţăminte. . . . . .gimnastică de întreţinere.aparate de radio. simpozioane etc. Servicii personale: . . . timbre poştale.exerciţii fizice şi cură pentru slăbire.echipament şi materiale sportive.fax. ilustrate. diapozitive). 2. şah).convorbiri telefonice. .program video intern. .frizerie.reparat geamantane şi genţi.frigidere.pedichiură. .televizoare.cosmetică. . . telecomunicaţii şi publicitate: .curăţat încălţăminte.jocuri distractive (rummy.birouri pentru oameni de afaceri.LISTA ORIENTATIVĂ a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate în structuri de primire turistice 1.pături suplimentare. . Servicii de reparaţii privind obiectele de uz personal: . table.telex. 4. Servicii de poştă. TV cablu.televizor.spălătorie şi curăţătorie.

. .ambarcaţiuni (şalupe.rezervări de locuri în unităţi de alimentaţie. . .şcoli pentru schi. . . bărci). . .schi.grădiniţă pentru copii.comisionar-curier. Diverse alte servicii: .rezervări de locuri la hoteluri în alte localităţi.instalaţii pentru traducere simultană. .concerte.multiplicări de documente. călcat. 7. .terenuri de sport.maşini automate de spălat rufe în campinguri.gimnastică. cearceafuri). . . . Servicii de educaţie fizică şi sport: .tir cu arcul.biciclete şi triciclete. .. . .umbrele. .) în campinguri.parcaj auto. . . .tenis de masă.room service.locuri de garaj.lucrări de secretariat. . . Servicii de cultură şi artă: .tenis de câmp.spectacole teatrale.carnavaluri. curăţat obiectele turiştilor. .patinaj. 148 .schi nautic. . 6. . .alpinism. 5. .spălat şi călcat lenjerie. . .articole de uz gospodăresc pentru campinguri. cearceafuri. bătrâni. .cazarmament suplimentar (pleduri. . . înot.articole de ştrand şi plajă (umbrele. tenis etc.maşini de călcat.înot.popice.supraveghere copii. şezlonguri. . .locuinţe pentru reprezentanţi de firme. perne etc.spălat. .echitaţie. patinaj.autoturisme cu/fără şofer (rent-a-car).organizare directă şi procurare de bilete pentru: .

masaj. .informaţii privind prestarea unor servicii. . . trăsura.obţinerea legăturilor telefonice. Servicii gratuite: .acordarea de medicamente şi materiale sanitare în cadrul primului ajutor în caz de accidente. .predarea corespondenţei clienţilor. nunţi.plimbări cu căruţa.). . avion. 8. . cadouri.. recepţii. . . ziare.organizarea de partide de pescuit.încărcarea. . starea vremii.trezirea clienţilor la ora solicitată.puncte comerciale diverse (alimentare. . .transport hotel-aeroport.oferirea de material de propagandă şi informare turistică. .abonamente la mijloacele de transport pe cablu.comenzi pentru taximetre. .vânzări de locuri la diferite acţiuni specifice (seri folclorice. . flori etc.tratamente geriatrice şi reumatismale. . .piscină.organizare de banchete.sală de fitness.servicii de ghid.) şi străine. . .vânzări de excursii pe trasee interne şi externe. . farmacii.tratamente prin metode româneşti (Gerovital. mijloace de transport. .păstrarea obiectelor uitate şi anunţarea clienţilor. saună.schimb valutar. 149 .transmiterea de mesaje. sania etc. spectacole. . descărcarea şi transportul bagajelor.servicii de parcare şi garare.expedierea corespondenţei clienţilor.bilete pentru mijloacele de transport în comun. Amar etc. . .vânzări de mărfuri .solariu.păstrarea obiectelor de valoare. . . .păstrarea bagajelor. reviste în holuri. degustări de vinuri etc.facilitarea cazării pasagerilor în alte spaţii de cazare din localitate. . . .asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului ambulatoriu. . . ..expediere prin "retur" la domiciliu a scrisorilor sosite după plecarea clienţilor. mese oficiale.). . .asigurarea de ziare.procurări bilete de tren.

2.. 2.... hoteluri de 5....% din personalul secţiilor de producţie şi servire trebuie să fie calificat .. 4. 1 stele.. Şef de recepţie x x x .. Guvernantă x x x .x x x 10. 1 stele..x x 11.. 2. efectuate la interval de maximum 5 ani de la obţinerea calificării. precum şi unităţile de alimentaţie sub 20 de locuri la mese se exceptează Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare.... Cursuri de perfecţionare pentru întreg personalul.. 4...80 60 40 20 20 80 60 80 60 4. 4.. pregătirea profesională şi evoluţia în carieră a acestuia ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cabane..... hoteluri-apartament de 5.x x 7.ANEXA Nr. 150 .. 3... 3.. sau alte forme de pregătire de perfecţionare de scurtă durată sanitar-veterinare x x x x x x x x x x x x x x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── **) Campingurile şi satele de vacanţă cu o capacitate de cazare sub 100 de locuri.. Personalul din recepţie trebuie să fie calificat*) x x x x x x x x ___________ *) Cu certificate de calificare obţinute potrivit legislaţiei muncii. hoteluri pentru tineret de 3.. clasificate astfel: 1...5. 2 stele.6. 8 la normele metodologice CRITERII privind încadrarea cu personal. Hoteluri. . Maestru în arta culinară . Bucătar specialist . moteluri de 3. Persoana care asigură conducerea operativă a structurii de primire turistice trebuie să deţină brevet de turism**) x x x x x x x x x x x x 2.. 3. 3.. Şef de sală . 2..x x x x x 9. Somelier .x x 8.. Barman preparator . 1 stele. campinguri Restaurante Baruri Cofetării Criterii moteluri sate de şi baruri stele stele minime stele vacanţă de noapte stele stele 5 4 3 2 1 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 5 4 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1..

14. 2. reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane. 4. . cabane de vânătoare. 1 flori (margarete). Lăţimea patului dublu este de minimum 160 cm. 3. 7. 1 stele. 1 stele. 1 stele. 1 stele.cameră cu pat dublu. 15. 4. 12. 1 stele. 9. cabane turistice. 151 .cameră cu două paturi individuale. 4. pensiuni turistice rurale de 5. cabane de pescuit de 3. 2.cameră cu patru paturi individuale. 10. bungalouri de 3. 2 stele. 1 stele. . structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5. 13. reprezentând spaţiul destinat folosirii de către o singură persoană. Lăţimea paturilor individuale este de minimum 90 cm. 2. 8. Lăţimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm. . popasuri turistice de 2. apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale ori în clădiri cu altă destinaţie de 3. 2. 1 stele. . 2. 2.cu mai mult de patru paturi individuale. pensiuni turistice urbane de 5. 1 stele. 3. 16. reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane. spaţii de campare organizate în gospodăriile populaţiei de 3. În cadrul tipurilor sus-menţionate poate exista următoarea structură a spaţiilor de cazare: . 4.5. campinguri de 4. reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una sau două persoane.camere comune . hoteluri de 3. vile de 5. 6. 3. 3.cameră cu pat individual. 11. 1 stele. 3.cameră cu pat matrimonial. 2. 2. 2. 2.cameră cu trei paturi individuale. . 1 stele. sate de vacanţă de 3. .

La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare două locuri.Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3. precum şi la restul categoriilor. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-un glasvand sau alte soluţii care permit o delimitare estetică. Stele crt. Tipul de unitate ───────────────── 5 4 3 2 1 152 .cameră cu priciuri. vestibul şi grup sanitar propriu. cu echipare sanitară proprie. reprezentând spaţiul compus din: dormitor pentru două persoane. reprezentând spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare). - apartament. vestibul. sufragerie. Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale pe care se asigură un spaţiu de 100 cm lăţime pentru fiecare turist. . reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai multe persoane. minimum un grup sanitar la 4 locuri. salon. 4 şi 5 stele şi de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 şi 2 stele. iar la categoria 4 stele. - garsonieră. Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de alimentaţie pentru turism: ───────────────────────────────────────────────────────────── Nr.

2. Bar de zi x x x x 2.2. plăcintărie.1.) constituie un tot unitar.1. Cu specific local x x x x 1. Specializat 1.3. Fast-food 3. Grădină de vară x x x x 2.2. Bufet tip expres/bistrou x x x 3. Bufet-bar x x x 3.7.4. Patiserie.5. Braserie x x x 1. Zahana x x x x 1. Dietetic x x x x 1. Cofetărie x x x x x 5. Pescăresc x x x x 1.1. Cu program artistic x x x 1.3.3. încă din faza de proiectare. Berărie x x x 1. Snack-bar x x x 4. Principalele caracteristici funcţional-comerciale ale acestor tipuri de unităţi sunt prezentate în anexa nr.3. Disco-bar (discotecă. cafenea x x x x 2.1 Clasic x x x x x 1. comerţ etc. fiind părţi componente ale produsului turistic. Cu specific naţional x x x x 1.5.1.2. Familial/pensiune x x x x 1.7. Bar de noapte x x x 2.3. Vânătoresc x x x x 1.2.3. Activităţile desfăşurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare. Lactovegetarian x x x x 1.2. Cafe-bar. Cramă x x x x 1. Agenţii economici care construiesc structuri de primire turistice au obligaţia să asigure. Cu specific 1. respectarea criteriilor de clasificare.6.2. agrement.2.2. videotecă) x x x x 2.3. Pizzerie x x x 3. care impune asigurarea corelaţiei dintre categoria structurii de primire şi calitatea celorlalte servicii.6. Rotiserie x x x x 1.4. simigerie x x x ───────────────────────────────────────────────────────────── Se pot stabili şi alte tipuri de unităţi în funcţie de condiţiile concrete constatate la faţa locului.2.3. Bar 2. 2 la prezentele norme metodologice. Restaurant-autoservire x x x 3.2.5.───────────────────────────────────────────────────────────── 1. tratament.4. Restaurant 1. 153 . alimentaţie.2. cu respectarea criteriilor pentru tipul de structură turistică asimilată.4.

Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este dată de cea la care a fost încadrată majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acesteia. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbrăcăminte specifică.A. Însemnele privind categoria de clasificare a unităţii se înscriu pe o plachetă montată în exteriorul unităţii. ▪ afişarea la recepţiile structurilor de 1-5 stele şi în camere din structurile de 1-3 stele a certificatelor de atestare a tarifelor de cazare maximale. exprimate în euro. iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activităţii. precum şi pe autocolante aplicate în punctele de acces al turiştilor.G. la loc vizibil pentru turişti. o dată cu primirea certificatului de clasificare. diferenţiat în funcţie de condiţiile de desfăşurare a activităţii. 805/2001 privind unele măsuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică la turismul neorganizat. emise de Ministerul Turismului potrivit Hotărârii Guvernului nr. de unde se procură de către agenţii economici. În toate structurile de primire turistice este obligatorie: ▪ afişarea la loc vizibil pentru turişti a numerelor de telefon ale conducerii agentului economic proprietar şi/sau administrator al structurii în cauză. prin D.C. de regulă. şi ecuson cuprinzând numele şi prenumele. 154 .. stabilită de agentul economic în cauză. precum şi ale Ministerului Turismului şi Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului pentru a se da posibilitatea turiştilor să semnaleze eventualele nemulţumiri cu privire la serviciile oferite. Autocolantele şi plachetele se realizează din material rezistent la intemperii (metal pentru categoriile de 4 şi 5 stele) cu dimensiunea de 30/30 cm.

instrucţiuni de folosire a telefonului. după caz. . moralităţii. 15 servicii. curăţeniei şi respectarea cu stricteţe a normelor sanitare şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor. după caz. . ▪ asigurarea de personal calificat şi cu conduită ireproşabilă. cuprinse în tariful de cazare sau cu plată separat.lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite şi tarifele pentru cele cu plată. astfel: - la la la la unităţile unităţile unităţile unităţile de de de de 4 3 2 1 şi 5 stele stele stele stea - cel cel cel cel puţin puţin puţin puţin 18 servicii.orice alte informaţii ce ar putea face agreabil sejurul turistului. cuprinzând informaţii utile pentru turişti cu privire la: .lista cuprinzând preţurile produselor din minibar. conform specificaţiilor din anexa nr. ▪ lista orientativă cuprinzând serviciile suplimentare este prezentată în anexa ▪ existenţa în toate spaţiile de cazare a unor materiale scrise. 8 la prezentele norme metodologice. şi tipărite în limba română şi în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională. pentru unităţile de 3. 4 şi 5 stele. . 155 . .informaţii turistice privind zona sau localitatea. 5 servicii.tarifele interne şi internaţionale pentru convorbiri telefonice. realizate estetic nr. . . liniştii publice. 10 servicii. .hărţi cu localizarea structurii de primire turistice în cadrul zonei sau al localităţii. .▪ păstrarea ordinii.lista room-service. cu indicarea modalităţilor de solicitare a serviciului în cameră. 7 la prezentele norme metodologice.programul TV pentru săptămâna în curs. ▪ oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare.

în concordanţă cu certificatul de clasificare. Nu se admite organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc în holurile unităţilor.. sunt obligaţi să asigure respectarea criteriilor de clasificare stabilite prin prezentele norme metodologice. Certificatele respective rămân valabile până la expirarea termenului înscris pe acestea. 1 la normele metodologice) 1. La hotelurile de 1-3 stele. 4 şi 5 stele materialele vor fi prezentate în mape speciale. până la 15% din capacitatea de cazare rezervată. în fiecare spaţiu de cazare sau prin afişare cu mijloace electronice. Criterii minime privind clasificarea structurilor de primire cu funcţiuni de cazare turistică (ANEXA Nr. cu intrări separate de fluxul turiştilor cazaţi în hotel. clasificate pe categorii prin certificate emise de Ministerul Turismului în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. Agenţii economici care deţin structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie.chestionare pentru testarea opiniei turiştilor cu privire la calitatea serviciilor oferite. ▪ categoria I = 3 stele. în ceea ce priveşte denumirea. Asemenea activităţi pot fi organizate doar în spaţii distincte. în spaţiile destinate cazării se pot amenaja activităţi de birouri sau firme. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare. tipul şi numărul de 156 . conform următoarei grile de asimilare: ▪ categoria a III-a = 1 stea. La hotelurile de 3. ▪ categoria LUX = 4-5 stele. 61/1999. Se exceptează cazurile în care se asigură intrări şi fluxuri de circulaţie separate pentru turişti. ▪ categoria a II-a = 2 stele.

102/1993 şi 536/1997. salubritate şi igienă se asigură în condiţiile prevăzute de Normele de igienă aprobate prin ordinele ministrului sănătăţii nr. Starea generală de curăţenie.2. 4 şi 3 stele. astfel: 157 . La categoria 2 stele se admit şi placări parţiale până la înălţimea de 180 cm. Pereţii grupurilor sanitare vor fi placaţi cu materiale ceramice. 3. Nu se admit spaţii de cazare situate la subsol sau fără aerisire şi lumină naturală directă. 4. 4. marmură sau cu alte asemenea materiale estetice. În spaţiile de cazare. 2. marmură sau alte asemenea materiale estetice.stele. pe întreaga suprafaţă (până la tavan). Spaţiile comune vor fi bine aerisite şi iluminate. Lenjeria de pat. respectiv flori pentru unitatea respectivă. La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura în permanenţă apă caldă şi rece. Construcţiile vor fi astfel realizate încât să se evite deranjarea turiştilor din cauza zgomotelor produse de instalaţiile tehnice ale clădirii sau a altor factori de poluare. uşor lavabile şi de bună calitate. iar pentru sejururile mai lungi. 4.1. 4. prosoapele şi halatele vor fi de culoare albă. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice. La categoriile de 3. Pentru categoriile 5. 4 şi 5 stele materialele folosite pentru lenjerie vor fi numai din bumbac de calitate superioară sau din mătase. Lenjeria de pat. precum şi în grupurile sanitare (cu excepţia WC exterioare) se va asigura în sezonul rece o temperatură minimă de 18 grade C. uşor lavabile şi de bună calitate. iar la categoria 1 stea pereţii pot fi acoperiţi cu zugrăveli lavabile. firmele vor fi luminoase. 6.4. prosoapele şi halatele vor fi schimbate după fiecare turist. La categoria o stea se admite şi pardoseală din mozaic lustruit. 5. 4.3.

Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei în cazul în care sunt destinate şi pentru consumatori din afară. Amplasarea pensiunilor turistice rurale trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. acestea se depun în cada de baie sau la duş. Prin aceleaşi anunţuri turiştii sunt întrebaţi politicos dacă doresc să fie schimbate prosoapele. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. numărul locurilor la mese fiind mai 158 . 3. Criterii minime privind clasificarea pensiunilor turistice Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. în caz afirmativ. ────────────────────────────────────────────────────────────── Este indicat ca în camerele de baie să fie afişate anunţuri prin care turiştii sunt informaţi că spălatul prosoapelor presupune un mare consum de apă şi detergenţi. care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turiştii). având o capacitate de cazare de până la 10 camere. Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în exclusivitate la dispoziţie acestora. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. fapt care poate genera unele probleme privind protecţia mediului.────────────────────────────────────────────────────────────── Categoria unităţii ────────────────────────────────────────────────────────────── 5 şi 4 stele 3 stele 2 şi 1 stea la 2 zile la 3 zile la 4 zile la 2 zile la 2 zile la 3 zile la 3 zile Lenjeria* Prosoapele* Halatele* *) sau ori de câte ori este nevoie.

de 3 margarete . se clasifică ca unităţile de alimentaţie pentru turism.5. 1. potrivit anexei 1.de 5 margarete .6. 2.mare decât al celor de cazare. la prezentele norme metodologice. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor.1.de 2 margarete 150 puncte 120 puncte 80 puncte 40 puncte 159 . dar nu mai mic de 20 de locuri la mese. Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinată de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii prevăzute în prezenta anexă şi de realizarea următorului punctaj minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevăzute în anexa 1. potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului conform anexei nr. Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este următorul: - pentru pensiuni turistice rurale ANEXA Nr.de 4 margarete .5 la normele metodologice .

curte proprie.. pentru prepararea mesei. mai puţin la unităţile sezoniere estivale x x x x x x . să fie în stare: .grup sanitar comun (la pensiunile turistice de 1 stea se admit în WC uscate şi spălătoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare) x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. inclusiv anexele gospodăreşti. de calitate superioară şi cu inventar de servire de calitate x x x x .suprafeţe de joacă pentru copii x x . Instalaţii: -încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă.împrejmuiri estetice şi eficiente x x x x x x .accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct.elemente decorative de bun gust în interior x x .I x x x x .spaţiu pentru servirea mesei. pavilioane.căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare să fie bine întreţinute x x x x x x x x x x . fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit x x x x x x x x x . în suprafaţa minimă de 12 mp. etc.amenajări în aer liber pentru odihnă şi relaxare (chioşcuri. Criterii generale: . scaune.ANEXA 1 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pensiuni turistice ─────────────────────────────────────── Criterii minime obligatorii urbane rurale stele flori (margarete) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.I..bună x x x x .garaj sau adăpost acoperit x x .holul de primire.încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise de normele P.parcare proprie x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.sursă de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte mijloace admise de normele P.foarte bună x x x x x x . dotate cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor x x x x x x .curte cu amenajări florale x x x x x .clădirile.) x x . terase acoperite. dotat cu mobilier (mese. banchete) şi inventar de servire x x x x .să se încadreze în stilul arhitectural cu specific local x .) x x x x x x - 160 .salon cu suprafaţa minimă de .camere cu grup sanitar propriu x x x x x x . să fie mobilat şi decorat x x x x . Organizarea spaţiilor: . cu spaţii verzi x x x x x . mp 20 20 .S.spaţii corespunzătoare şi igienice.sufragerie dotată cu mobilier adecvat.S.

cameră cu 1 pat 16 15 10 9 8 16 15 10 9 8 . Suprafaţa minimă a camerelor (mp) ..vaze cu flori x x x x x x . marmură şi alte materiale similare pot fi acoperite şi parţial) x x x x .pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa x x x x x x .clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică x x x x x x x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4.mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară x x x x x x .camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş. cu umeraşe x x x x x x x x . garsonieră şi apartament x x x x x x .perne mari x x x x x x x x x x .veioză sau aplică la capătul patului x x x x x x x x .televizor şi aparat de radio în spaţii comune x x x x Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: .aer condiţionat x x .instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie x x x x x x x x .perii pentru haine şi pantofi x x x x x x x x x x .halat de baie x x x x .racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare x x x x x x x x x x . ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7.saltea de lână cu o grosime de 5 cm x x x x .fotolii sau canapea x x x x x x - 161 . Echipare sanitară: .dormitorul din apartamente 20 18 13 12 11 20 18 13 12 11 .instalaţie de apă curentă rece la bucătărie x x .perdele transparente x x x x x x . Dotarea camerelor: .pahare (2 bucăţi/persoană) x x x x x x x x x x .perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii x x x x x x x x x x .masă şi scaune x x x x x x x x x x .pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete x x x x . pătură sau plapumă x x x x x x x x x x .cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled. *) Spălătorul poate fi şi în aer liber.oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor x x x x x x x x x x . Număr maxim de paturi simple într-o cameră 2 2 2 3 4 2 2 2 3 4 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6.scrumiere (opţional) x x x x x x x x x x .pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bună calitate (pardoselile din parchet.cameră cu 2 paturi 20 18 13 12 11 20 18 13 12 11 .dulap sau spaţii amenajate pentru haine.prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoană) x x x x x x x x .televizor şi aparat de radio în cameră.pat cu saltea x x x x .cuier x x x x x x x x x x .grup sanitar comun compus din: ▪ 1 cabină WC la 10 locuri*) x x x x ▪ 1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă/rece la 10 locuri*) x x x x ▪ 1 cabină duş cu apă caldă/rece la 15 locuri x x x x ___________ *) La pensiunile turistice rurale de o stea poate exista şi WC uscat.prosoape pentru faţă (1 bucată/persoană) x x x x x x x x x x .husă de protecţie x x x x . pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) x x x x x x x x x x .plapumă.cameră cu 4 paturi 16 16 . lavoar şi WC) x x x x x x .cuvertură de pat x x x x x x x x .cameră cu 3 paturi 16 14 16 11 .salonul din apartamente 20 18 14 12 11 20 18 14 12 11 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5.

iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar x x x x x .perdea.animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase.tenis de masă .încadrarea în stilul arhitectural cu specific local . aspect general şi echipare exterioară ────────────────────────────────────────────────── .drum carosabil până la poarta pensiunii .minimum o persoană să fie absolventă a unui curs de formare în domeniu (în cazul unităţilor de 5 flori criteriul este obligatoriu pentru cele cu peste cinci camere).plită electrică sau cu gaze x x x x x x .biliard .izolarea fonică între camere şi spaţiile comune .anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti x x x x x .echipamente pentru păstrarea prin frig a alimentelor x x x x x x x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. covor de calitatea celor din dormitor x x x x x x x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8.aspectul construcţiilor .min. Dotarea bucătăriilor: .vase şi ustensile de bucătărie din inox x x x x . coniac x x x x x x . Construcţii.maşină de gătit sau reşou electric cu minim două ochiuri x x x x . Dotarea camerelor ───────────────── .amenajarea spaţiilor exterioare (curte.iluminat exterior ..masă sau măsuţă x x x x x x x x x x .aer condiţionat .cuptor cu microunde x x x x . grădină. livadă.telefon în fiecare cameră 3 2 6 3 7 6 10 10 10 8 10 3 9 8 4 8 8 10 10 162 .izolarea fonică a clădirii . Alte criterii: .vase şi ustensile de bucătărie x x x x x x .bibliotecă (cărţi. vizual sau olfactiv . 1. 20% din alimente să provină din surse locale x x . x x x x x x .) . cărţi de joc etc.frigider x x x x x x .situarea într-o zonă nepoluată fonic.şemineu . ziare.dotare cu jocuri de societate (şah.ambianţa generală a exteriorului: .perdele opturante . reviste. scaune x x x x .living cu spaţiu amenajat pentru deconectare.salon de primire .demifotolii. conversaţie .semnalizare de la şoseaua principală . Telefon la dispoziţia turiştilor x x x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10.aspectul anexelor gospodăreşti .) . table remy. vin.asigurarea posibilităţii turiştilor de a achiziţiona suveniruri sau produse alimentare sau nealimentare cu specific local x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ANEXA Nr. lecturare. spaţii amenajate în aer liber pentru divertisment) 2.set de pahare pentru apă. albume etc.1 la normele metodologice CRITERII SUPLIMENTARE FACULTATIVE 1.5.

armonia culorilor 3.hotă .cuptor cu microunde . Dotarea bucătăriilor ──────────────────── ..adaptarea suprafeţei şi a dotărilor la numărul de camere . biciclete. în număr corespunzător capacităţii de cazare .robot-mixer . Alte dotări şi amenajări ──────────────────────── masă şi fier de călcat maşină automată de spălat rufe feon grătar în aer liber locuri de joacă amenajate pentru copii sală de fitness saună piscină în aer liber piscină acoperită terenuri de sport proprii sau intermediere la terţi obiecte şi echipamente pentru practicarea sporturilor (schiuri. etc.cafetieră .) aparat video antenă satelit sau cablu posibilităţi de participare ca divertisment la unele activităţi gospodăreşti 10 10 8 6 3 3 6 8 10 2 10 3 3 10 10 10 8 10 8 8 2 2 8 163 .calitatea mobilierului.decorarea de ansamblu a interiorului . nedesperechiate. sănii.aparatură electrică: .maşină de spălat vase 4.veselă şi ustensile de bucătărie de bună calitate. ambarcaţiuni.

chiar întreaga regiune. Parcul Natural Vânători Neamţ A. aflate în preajma izvoarelor de slatină din sud – estul Culmii Plesului. 164 . termenul „nemeţi”. Lunca. Elementele ceramicii pictate din zonă aparţin în principal civilizaţiei Cucuteni.Cris (mileniul VI-V î. apoi Mănăstirea Neamţ. Zona a fost locuită şi de comunităţi ale epocii bronzului tracic(1800. Hr. pe teritoriul actualului oraş Târgu Neamt s-a închegat o asezare umană importantă. care înseamna liniştit sau tăcut. definind caracteristicile zonei şi ale râului principal (Neamţu). Cele mai vechi urme de locuire s-au găsit în asezările de la Lunca . aducând o seama de meşteşuguri din care se remarcă acelea de obţinere a stofelor şi pânzeturilor. În secolul alXIII.1. Oraşul Târgu Neamţ prezintă o serie de vestigii arheologice din neolitic şi din epoca bronzului.) – culturile Costisa şi Noua. Aceasta a fost succedată de cultura ceramicii liniare şi de cultura Precucuteni (mileniul VIV î. localitatea căpătând în timp funcţia de târg. transmise şi populaţiei autohtone.Istoric Toponimul „Neamţ” este de origine slavă. Topoliţa şi Davideni. De la oraşul Neamţ şi-a luat numele cetatea din apropiere – Cetatea Neamţ. saşi originari din Flandra au colonizat parte din zonă.).).CAPITOLUL 5.Hr. ECOTURISM ÎN PARCURILE NATURALE VÂNĂTORI NEAMŢ ŞI APUSENI 5. în perioada premergătoare constituirii statului feudal Moldova. Apariţia acestei asezări a fost favorizata de pozitionarea sa la întretaierea unor drumuri comerciale importante.1100 î. Mai târziu. Hr.Poiana Slatinei – Oglinzi – Cetăţuia – Băi.lea. atestată prin siturile de la Târpeşti. Aici s-a gasit un important material ceramic care aparţine culturii Starcevo . care faceau legătura între zona Moldovei şi Ardeal.

Certificarea managementului forestier. care este acela de conservare a diversităţii biologice. culturale şi istorice. în consecinţă.Sprijinirea comunităţilor în păstrarea valorilor spirituale.Implicarea publicului şi a comunităţilor în conservarea valorilor parcului prin programe specifice de educaţie şi constientizare. tradiţionale. obiectivele administraţiei sunt diverse. pe o suprafaţa de 30. B. Parcul Natural Vânători Neamţ a fost constituit ca parc natural în anul 1999. 165 . . .Culmea Plesului şi Cetatea Neamţului la începutul secolului XX. cu valoare semnificativă peisagistica şi/sau culturală.Dezvoltarea ecoturismului şi promovarea valorilor naturale.Menţinerea biodiversitatii prin conservarea speciilor si ecosistemelor cheie. legate de specificul local şi acordate totodata la principiile general valabile ale managementului ariilor protejate. .Realizarea unui centru de creştere a zimbrului şi crearea condiţiilor de punere în libertate a primului grup. deseori cu o mare diversitate biologică” (L. 462/2001). istorice şi culturale ale regiunii. precum şi a peisajelor din cuprinsul parcului. dintre care peste 26. Situat în partea nordică a judeţului Neamt.818 hectare. au fost definite obiective specifice care definesc principalele direcţii de activitate ale administratiei parcului: . Cadrul legislativ actual defineşte parcurile naturale ca fiind „arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă. .300 hectare fond forestier. Despre Parcul Natural Vânători Neamţ Apariţie relativ nouă în peiajul ariilor protejate nemţene. parcul adaposteste o larga paletă de valori naturale. . În cadrul scopului general. deprinderilor şi obiceiurilor tradiţionale şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabila a economiei locale.

Paşcani. Din punct de vedere geografic. Localizare Parcul Natural Vânatori Neamţ se afla situat în Nordul judetului Neamt. şi a statiunilor Baltateşti si Oglinzi.322 ha pădure. Neamt. din care 26. a orasului Tg. Vânatori Neamt. între 47°03’10’’ şi 47°18’20’’ Latitudine nordică şi 26°4’20’’ şi 26°22’32’’ Longitudine estică.818 ha. Acces: Accesul către Parcul Natural Vânatori Neamt este în principal posibil dinspre Tg.subdiviziunea Munţii Neamţului (în partea estică a Carpaţilor Orientali). Vatra Dornei-Poiana Largului.C. acoperind o parte a bazinului Ozanei şi Cracăului. şi peste Subcarpaţii Neamtului (aflaţi în cadrul Subcarpatilor Orientali). pe drumuri naţionale. Neamt. parcul se întinde pe versantul estic al Muntilor Stânisoarei. Piatra Neamţ. Fălticeni. în raza comunelor Cracaoani. D. Agapia. Accesul către Parcul Natural Vânatori Neamţ se poate face astfel: 166 . Suprafaţa parcului este de 30. la graniţa cu Suceava.

. luna cu temperatura medie cea mai ridicată este iulie (19. de unde rezultă o intensitate medie de 2. la nivelul culoarelor hidrografice importante (775. Neamt este de 64.7mm şi respectiv 267.7°C). Cantitatea medie multianuala de precipitaţii variază de la cca. de unde rezultă o amplitudine termică anuala de 23.Dinspre Durau se face pe DJ 155 F pâna la Poiana Largului . Temperatura medie anuală la Staţia Meteorologică Tg. Amplitudinea termică absolută la Tg. variaţiile sezonale ale cantităţilor de precipitaţii: la Tg. la peste 750 mm în regiunea montană.2 mm/min. . pot depăşi frecvent 60 mm în 24 ore.8 mm. Clima Temperatura aerului. În aria montană. Precipitatiile atmosferice. 650 mm în aria depresionară (652. maxima absolută de temperatură înregistrându-se pe data de 17 august 1952 (37°C).9 mm la Baltateşti).Dinspre Vatra Dornei se face pe DN 17 B pâna la Poiana Largului .2°C.Cristeşti şi apoi pe DN 15 B pâna la Târgu Neamţ. pe valea Ozanei). viteza vânturilor creşte deosebit de mult. În zona de contact dintre depresiune şi Culmea Stânisoarei. iar minima în ziua de 27 ianuarie 1954 (-27.Dinspre Borsec se face pe DN 15 pâna la Poiana Largului . acestea fiind şi arealele cu cel mai ridicat grad de producere a doborâturilor de vânt. în special în cazul văilor transversale.2°C. care se 167 . Ploile sub formă de averse.9 mm. Neamţ. cât şi de orientarea principalelor linii orografice. .Dinspre Suceava se face pe DN 2 pâna la Cristeşti şi apoi pe DN 15 B pâna la Târgu Neamţ. iar cea cu temperatura medie cea mai coborâtă este ianuarie (-3.5°C.Dinspre Poiana Largului se merge pe DN 15 B Poiana Largului – Vânatori – Târgu Neamţ. Vânturile.Dinspre Piatra Neamt se face pe DN 15 C Piatra Neamţ – Târgu Neamţ. pe linia înalţimilor maxime (1100-1250 m altitudine).5°C). la altitudini de peste 800 m şi chiar 4-5°C.Dinspre Bucuresti se face pe E 85 Bucuresti – Roman .7 mm la Tg. Direcţia vânturilor dominante este influenţată atât de circulaţia generală a maselor de aer. Neamţ are valoarea de 8. Neamţ şi 650. apropiindu-se de 1000 mm la nivelul înaltimilor maxime. în 30 minute a căzut o cantitate de 65. 648.Dinspre Bicaz se face pe DN 15 pâna la Poiana Largului . de asemenea. În cazul unei dinamici accentuate a atmosferei (prioritar în cazul circulaţiei vestice). La Tg.3 mm în sezonul cald şi doar 173. se înregistrează scăderi ale temperaturii aerului de pâna la 5-7°C.5C°). la Cracaul Negru. Se remarcă. Neamţ 479. întâlnite mai ales vara. Uneori acestea capătă caracter torenţial: la 26 iulie 1906. 1 mm la Leghin. brizele de munte reprezintă fenomene eoliene caracteristice.4 mm în sezonul rece..

Vrancea şi Pericarpatică (molasă). Numărul mediu de zile cu grindină la Tg. Brusturi. Paleocenului (formaţiunile de Izvor şi Straja). pâna la Culmea Pleşului. brumele se produc începând din decada a III-a a lunii septembrie. formaţiuni ale pânzelor de sariaj: Tarcău. Acest aspect conferă zonei un fond structural şi petrografic divers. excepţional luna mai (21-22 mai 1952). pe care s-a grefat o morfologie specifică. săruri de potasiu şi gips). Oligocenului. Bisericani şi Lucaceşti). GEOLOGIA Din punct de vedere geologic suprafaţa parcului este amplasată în extremitatea estică a Orogenului carpatic la contactul cu Platforma Moldovenească. numită semifereastra Râsca-Bistriţa. în condiţiile litofaciesului de Kliwa (formaţiuni flisoide bituminoase cu gresii de Kliwa). Depozitele acestei unităţi structurale sunt reprezentate prin formaţiuni argilo-siltitice şi nisipuri de culoare cenuşienegricioasă. datorat unor procese diagenetice incomplete. nisipuri şi intercalaţii argiloase).9 (pentru perioada 1970-1996). specific ariilor montane şi subcarpatice. Zona de apariţie a pânzei pericarpatice este marcată şi de prezenţa a numeroase izvoare mineralizate (Slatinele) cel mai adesea clorosodice şi sulfatate. În aria depresionară. Eocenului. Pânza de Tarcau ocupă sectorul vestic al parcului şi este constituită din depozite care aparţin ca vârstă Cretacicului (formaţiunea de Hangu). Gradul redus de coeziune al rocilor. Din punct de vedere tectonic. deversate şi faliate. Neamţ este de 0. prin apariţia norilor cumuliformi (convecţie dinamică). Fenomene meteorologice. este amplasat pe depozite basarabiene ale Platformei Moldoveneşti (pietrişuri deltaice. mai ales longitudinal. iar primavara cele tardive caracterizează luna aprilie. Sectorul nord-estic al parcului. Cea mai mare parte a suprafeţei parcului se găseste pe formaţiunile flisului extern carpatic şi ale molasei (Moldavide). 168 . sub forma unei mari semiferestre tectonice. au permis geneza unor soluri profunde în sectorul aferent.pun în evidenţă în perioada caldă a anului. cu breccii şi conglomerate carpatice. cuprins între localităţile Târzia. fenomen care s-a produs în tectogeneza moldavă din Miocen. acest fenomen fiind caracteristic lunii iunie. asociate cu roci de precipitaţie chimică (sare gemă. în condiţiile litofaciesului de Doamna (formaţiunile de Suceviţa. De la vest spre est se dispun în structuri cutate. zona este caracterizată de sariajul pânzelor de flis peste molasa şi apoi întregul esafodaj carpatic a avansat peste Platforma Moldovenească. Pânza Pericarpatică sau Molasă Carpaţilor Orientali intra parţial în alcatuirea dealurilor subcarpatice. Pânza de Vrancea ocupa sectorul central şi estic al parcului. Doamna.

relieful acestui teritoriu precum şi procesele geomorfologice actuale.GEOMORFOLOGIA Teritoriul Parcului Natural Vânatori Neamţ se găseşte în cea mai mare parte în cuprinsul Carpaţilor Orientali (Munţii Sânişoarei) precum şi în aria Subcarpaţilor Moldovei (porţiuni reduse din Depresiunea Ozana-Topoliţa şi Culmea Plesului). 410 m (în lungul Ozanei. Aceste izvoare au. Alte tipuri de ape subterane sunt izvoarele subterane sărate ce apar la zi în apropierea staţiunilor Băile Baltateşti şi Băile Oglinzi. Apa acestor izvoare sărate a fost utilizată empiric de către localnici. Ozana. precum şi în apropierea localităţii Vânatori. Principalele linii orografice ale regiunii montane au direcţia generală nordnord-vest – sud-sud-est. din nordul teritoriului parcului (altitudine maximă 911 m în Dealul Cerdacului). respectiv interfluviul dintre bazinul Cracăului şi bazinul Hangu (afluent al Bistritei) şi care se poate urmari în lungul vârfurilor Chita Mica (1061 m). Bâtca Sasului (1091m) şi Buhalniţa (1231 m). în raza localităţii Brusturi). aceste ape conţin o cantitate redusă de saruri şi sunt potabile. iar atunci când sunt cantonate în nisipuri şi gresii friabile pot fi bicarbonatate calcice şi magneziene. se individualizează o a doua. Altitudinea medie se cifrează la cca. Ca urmare. la intrarea în localitatea Vânatori) şi 520 m în lungul Cracaului la Cracaoani) şi 1231 m (Vf. vor avea caracteristici foarte asemanatoare cu cele ale unităţilor naturale amintite. precum şi la extragerea sării prin fierbere (evaporare) şi la conservarea alimentelor. Crainicul (1192m). Buhalniţa). ce face trecerea către regiunea depresionară subcarpatică. precum şi Culmea Pleşului. HIDROLOGIA Apele subterane Apele subterane sunt cantonate în depozite nisipo-grezoase care au o mare permeabilitate. 800 m. în tratarea diferitelor boli. teritoriul parcului se încadrează între 365 m (pe flancul nord-estic al Culmii Pleşu. Reteaua hidrografica 169 . în general. evidenţiată de culmile secundare ce se constituie în interfluviile care despart principalele artere hidrografice cu caracter transversal (Nemţisorul. Din punct de vedere altitudinal. Palancii (1178 m). Aceeaşi orientare caracterizează şi culmea montană estică. încă cu mult timp în urmă. debite mici şi un grad de mineralizare ridicat. Atunci însa când intră în contact direct cu argilele salifere devin clorurato-sodice. Ca şi o caracteristică aparte. Agapia şi Cracăul). relativ perpendiculara (vest-est). această direcţie regăsindu-se cel mai evident în cadrul limitei vestice a parcului. Pe lângă această orientare generală a reliefului.

pluvio – nival.Topolita primeşte ca afluent pârâul Nemtisor (pe stânga). pentru alimentarea cu apa a orasului Iaşi. Domesnic şi Dolheşti (pe dreapta) iar în Depresiunea Ozana . dupa care patrunde în depresiunea subcarpatică Ozana – Topoliţa.Solurile brune eu-mezobazice ocupă treapta montană inferioară. în condiţiile unor roci cu un chimism intermediar şi bazic. după cum urmează: .Neamt şi se varsă în râul Moldova. În aria subcarpatică. În funcţie de nivelul altitudinal şi de alcătuirea chimico-mineralogică a materialului parental. 7% din suprafaţă). Din aceste ape de infiltraţie sunt alimentate captarile din zona Timişeşti – Zvoronesti. Bazinul Cracăului ocupă o suprafaţă mult mai mica în comparatie cu cel al Ozanei. de la marginea ariei montane pâna pe culmile cele mai înalte (cu mici exceptii). Pe timpul iernii debitul scade deosebit de mult si frecvent se formează gheaţă la mal sau chiar poduri de gheaţă. odată cu topirea zăpezilor şi la începutul verii datorită marii cantităţi de precipitaţii atmosferice. În privinţa alimentării. fiind soluri reprezentative pentru flisul est-carpatic. traversează oraşul Tg. dar pot urca în altitudine până la partea superioară a reliefului. Ca afluenţi în zona carpatică primeşte pârâurile Secu. fară însă a se impune în alcătuirea fondului pedologic. Cracăul Alb. Chitele. Argiluvisolurile cresc ca pondere (ccca. Ozana izvoraşte din zona montană a flisului carpatic. tipurile de sol aparţinând acestei clase se succed altitudinal. SOLURILE Molisolurile ocupă o suprafaţă foarte restrânsă (aproximativ 1% din teritoriu) pe rama vestică a Depresiunii Ozana-Topoliţa. cu ape mari primăvara. cu apariţii în regiunile joase de la periferia parcului. predomină acelaşi tip. Boulet. Principalii afluenţi ai Cracăului sunt Cracăul Negru. Din aceasta clasă sunt caracteristice doar solurile cernoziomoide şi cele cenuşii. în aval de localitatea Timişeşti. debitul Ozanei scade considerabil datorită infiltrării în aluviunile groase din albia acesteia.Reteaua hidrografică de suprafaţă aparţine bazinelor Ozanei ăi Cracăului. care nu sunt însa relevante pentru fondul forestier al teritoriului. Sunt întâlnite aproape pe toate formele de relief. de sub vârful Halauca (1530) şi străbate depresiunea intramontană Pipirig. afluenţi pe dreapta ai Moldovei ăi Bistriţei. 170 . îndeosebi la nivelul versanţilor slab înclinaţi de la poalele culmii Pleşului şi în bordura deluroasă a Depresiunii Ozana-Topoliţa (bazinul Ozanei) Cambisolurile constituie fondul dominant al regiunii. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 427 km2.

dar pot avea apariţii sporadice şi sub 1000 mp un substrat litologic constituit din gresii şi conglomerate debazificate (inclusiv în Culmea Pleşului). În cadrul acţiunii de inventariere flora şi fauna au fost amplasate 65 de pieţe de probă. licheni. Regosolurile sunt caracteristice doar perimetrelor de pajisti secundare pe suprafete cu înclinari mari. unde au fost demarate cercetări cu privire la vegetaţie şi comunităţi de plante. având o extindere mai mare în ecartul altitudinal de 1000-1200 m. amfibieni si reptile.Solurile hidromorfe sunt legate de particularitati ale reliefului. peşti . întrunind condiţii de formare în cazul glacisurilor de racord dintre versanţi şi terase sau lunci. unde procesele de pedogeneza sunt depaşite ca intensitate de cele de morfogeneză. ceea ce reprezintă un indicator al stării de adaptare al speciilor la ecosistemele locale. 171 . dar.Spodosolurile se întâlnesc doar sporadic. caracteristic altitudinilor de peste 1400 m şi pădurilor de conifere. ceea ce este foarte important. Biodiversitatea în raza Parcului Natural Vânatori-Neamt În raza Parcului Natural Vânatori Neamţ se întâlneste o mare divesitate floristică şi faunistică. . păsări. mamifere. o premisă a continuităţii pădurii.Solurile brune acide se situează altitudinal pete cele brune eu-mezobazice. ..ciuperci. fiind condiţionate strict de rocă. insecte. dar si fruntilor de terasa. fiind reprezentate în teritoriu prin regosoluri şi erodisoluri. . cu o mai mare reprezentativitaţie în compartimentul depresionar al Nemţisorului şi cu iviri izolate pe dreapta Ozanei.Solurile neevoluate ocupă suprafeţe restrânse. aval de localitatea Leghin. fiind în acest caz poziţionate la nivel altitudinal mult mai joase fata de etajul pedospodic carpatic.

Din punct de vedere al fondului forestier compoziţia pe specii se prezintă astfel : 40% din suprafata este acoperită cu fag (Fagus sylvatica) urmat. Pe de alta parte.30%.Fauna A .300 specii. şi anume: Pădurea de Argint în care au fost inventariate cca. Mamifere Parcul Natural Vanatori Neamţ constituie un adapost pentru o serie de specii rare sau în extincţie in alte zone: ursul brun (Ursus arctos).grecescui. lupul (Canis 172 . C. Taxus baccata. Cirsium decussatum. Leucanthemum waldstenii. Codrii de Aramă . iar în Rezervaţia de Stejari Dumbrava. în ordine de brad (Abies alba) . molid (Picea abies) . 2. Symphytum cordatum. Phyteuma wagneri.15% şi gorun(Quercus petraea)-2%. C. flora Parcului Natural Vânatori-Neamt contine peste 50 de rarităţi floristice în România la care se adaugă unele specii ocrotite în întreaga ţară: Angelica archangelica.raraurensis (creste numai în Moldova). Flora acestui teritoriu se remarca în primul rând printr-o serie de endemite: Centaurea carpatica ssp. În cadrul Parcului Natural Vânatori Neamţ. Ranunculus carpaticus. Hepatica transsilvanica. Dentaria glandulosa. 150 specii.Flora Pâna în prezent. se gasesc 3 rezervaţii naturale.furiens. inventarul listează un numar de circa 210 specii.1. Cypripedium calceolus. ceea ce reprezintă 53% din flora judeţului Neamţ şi aproximativ 25% din flora României. din studiile efectuate de-a lungul timpului s-au identificat un număr de 1047 de taxoni.

în cuprinsul Parcului Natural Vânatori-Neamţ au fost inventariate un numar de 102 păsări. parte din acestea sunt menţionate ca specii strict protejate prin Convenţia de la Berna şi Convenţia de la Bonn.Corvus corone cornix. râsul (Lynx lynx). mistretul (Sus scrofa). La marginea râurilor sunt întâlnite frecvent: codobatura alba – Motacilla alba. vidra (Lutra lutra).Triturus montandoni .Ciconia nigra care este o specie rara. tritonul cu creasta – Triturus cristatus cristatus (specie de interes 173 . zimbrul (Bison bonasus) . Pasari Pâna în prezent. pisica salbatică (Felix sylvestris). flava.endemism carpatic. cinerea. tritonul carpatic . Alte specii întâlnite la marginea parcului sunt: cioara griva . studiată pîna în prezent cuprinde: salamandra (sau salamâzdra) – Salamandra salamandra. amfibieni si reptile Fauna de amfibieni şi reptile din cuprinsul Parcului Natural VânatoriNeamţ. altadată componentă a faunei sălbatice. iepurele (Lepus europeus) etc. pescaras albastru .lupus). pescarelul negru – Cinclus cinclus. codobatura de munte – M. Alte mamifere care se pot întâlni în raza Parcului Natural Vânatori Neamţ sunt: vulpea (Vulpes vulpes). C.Ciconia ciconia şi barza neagră . căprior (Capreolus capreolus). codobatura galbena – M.Alcedo athis.în captivitate la Rezervaţia de zimbri Dragos-Voda. barza alba . cerbul carpatin (Cervus elaphus). B. Ihtiofauna.

Studiul Oribatidelor din raza Parcului Natural Vânatori Neamţ a condus la identificarea a 81de specii. conservarea lor necesitând o atenţie specială. fiind incluse în anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Convenţia de la Berna). În cadrul ordinului Hymenoptera. caracteristică ecosistemelor acvatice nepoluate. tritonul de munte . Lucanus cervus L. napârca . ca de exemplu: Carabus variolosus Fabr. Ordinul Diptera este reprezentat de aproximativ 16 specii.).. buhaiul de balta .comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC). Pădurea de 174 . Cerambyx cerdo L.Bombina variegata variegata (specie de interes comunitar). Rosalia alpina Scop.. Ordinul Coleoptera este reprezentat de cca. gusterul – Lacerta viridis viridis etc. au fost identificate pâna în prezent 36 specii.. De menţionat că toate speciile de amfibieni şi reptile de pe teritoriul Parcului sunt protejate. etc. alpestris alpestris.T.Natrix natrix. 107.. Dintre reptile menţionăm: vipera de munte – Vipera berus berus cu o concentrare mare în zona Chitele. sopârla de câmp – Lacerta agilis agilis. cuprinde un numar de 7 specii. amintind aici prezenţa salmonidelor ( Salmo trutta fario L. broasca râioasa bruna – Bufo bufo etc. Fauna acvatică. Nevertebrate Grupul lepidopterelor (fluturi) din raza parcului cuprinde aproximativ 138 specii identificate pâna în prezent. PADUREA DE ARGINT Este situată pe teritoriul comunei Agapia lânga sediul Ocolului Silvic Văratec. 3 familii şi 2 ordine.Anguis fragilis. Carabus intricatus L. specie de interes stiinţific. sunt specii protejate prin diverse convenţii şi reglementări internaţionale la care România a aderat. D.. broasca rosie de munte – Rana temporaria temporaria. la altitudinea de 540 m. sarpele de casă . unele dintre acestea. pe terasa inferioară a Topoliţei.

CODRII DE ARAMĂ Este alcatuită în cea mai mare parte din gorun. cu pâlcuri de rachitisuri şi mici mlastini cu rugină şi izmă. fiind alcătuită dintr-o singură asociatie. înmormântată nu departe de această minune alba. foarte viguroşi. Fagus sylvatica şi Pyrus pyraster. Din punct de vedere al biodiversităţii s-au identificat 209 specii de plante aparţinând la 50 familii. REZERVATIA DE STEJAR DUMBRAVA Pădurea Dumbrava. Ultimul studiu efectuat în rezervaţie (1999) a evidenţiat un număr de 150 specii de plante.Pădurii de argint" împotriva paşunatului De frumusetea acestei păduri aminteşte poetul national Mihai Eminescu atunci când. şi anume Quercorobori-carpinetum Soo et Pocs 1957.6 ha este situată între Valea pârâului Neamţ şi a pârâului Nemţisor. Rezervatia forestiera "Codrii de aramă" este situată în comuna Agapia. fiind o rezervaţie de tip mixt. în suprafată de 56. Are o suprafaţă de 2. în desele perindări prin aceasta zonă de un pitoresc deosebit.împrejmuirea cu gard din plasă de sârmă pentru protejarea . bogăţia florei ierboase . 300 specii de plante. interesant prin dimensiunile şi aspectul exemplarelor de stejar. Quercus daleschampii în amestec cu Carpinus betulus.argint este un arboret de mesteacăn.Vârsta acestor arbori variază între 150-200 ani. prin particularităţile subarboretului. la o altitudine cuprinsă între 550 si 650 metri şi are o suprafaţă de cca. la o altitudine cuprinsă între 445 şi 470 m. a scris nemuritoarele versuri inspirate din drumetiile sale alături de poeta Veronica Micle. având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani dar pădurea este completată şi cu arbori de 20 şi 50 de ani. forestieră şi peisagistică. Cei mai în vârstă arbori au peste 135 ani. 21 ha. La poalele dealului se află pârâul Filioara. Pentru conservarea acestei rezervatii în decursul anilor s-au efectuat mai multe lucrări care au constat din: . infiltraţiile de conifere etc. pajistea din jur este alcatuită din păiş roşu şi iarba vântului.4 ha. Este o rezervaţie de tip forestier şi care conservă o pădure de stejari seculari.. 175 . alături de acesta aici fiind inventariate alte cca. pe dealul Filiorul.împăduriri cu mesteacăn în anii 1968 şi 1996 . Arboretul este constituit din Quercus robur. Arboretul este o rezervaţie naturală. la care se mai adauga Prunus avium. Acer campestre.

REZERVAŢIA DE ZIMBRI ŞI FAUNĂ CARPATINĂ DRAGOŞ VODĂ 176 .

Roxana şi Raluca. căpriori. în rezervaţie.N. 15 şi a Mănăstirii Neamţului. pe raza comunei Vânatori Neamţ. în numar de trei. În anul 1970 se aduc primele exemplare de zimbri. Monitorizarea Biodiversitatii 177 . se află în nordul judeţului Neamţ. vulpi. bursuc. iepuri. În anul 1974 . rezervaţia găzduieşte filmarea unor secvenţe de vânatoare pentru filmele “Fraţii Jderi” şi “Stefan cel Mare-Vaslui 1475”. lup. pe lângă zimbri se mai pot întâlni: cerbi carpatini. cerbi lopătari. în apropierea drumului naţional D. Astăzi. dânduli-se numele de Rarău.Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină “Dragoş Vodă” a fost înfiinţată în anul 1968. originare din Polonia. urs. specii de avifaună.

precum şi a peisajelor din raza parcului. cu posibilitatea clarificării cauzalităţii acestor modificări. Începând cu anul 2002 au fost implementate în teren 5 protocoale de monitorizare . planul de monitorizare evaluează presiunile şi ameninţările (inclusiv nivelurile utilizarii resurselor) şi va determina dacă managementul a fost eficient în menţinerea populaţiilor şi habitatelor cheie.specie declarată monument al naturii în România (protocol nr. O serie de întrebări de monitorizare au derivat din planul de management şi din discuţii mai largi. reflectând nevoia de a determina dacă biodiversitatea PFVN este menţinută efectiv.Monitorizarea regenerării puietilor de stejar din Rezervaţia de Stejari Dumbrava (protocol nr. cu ajutorul unor echipe de biologi voluntari de la diferite institute stiinţifice de profil cu care Administraţia parcului colaborează. care permit menţinerea echilibrului durabil al ecosistemelor din areal. . 178 . ecologică a peisajului. fiindca numai prin cunoaşterea stării ecosistemelor se va putea trece la valorificarea. Aceste protocoale sunt : . exploatarea raţională. Planul de monitorizare a fost dezvoltat în cadrul contextului curent.Monitorizarea şi cartarea zonelor de reproducere a speciilor de amfibieni şi habitate lenctice. al sistemului parcului din România. Acest plan a fost dezvoltat în strânsă coresopondenţă cu planul de management al Parcului Natural Vânatori Neamţ sub îndrumarea unor specialişti de la organizatia FFI şi contine 24 de protocoale. inclusiv evaluări detaliate ale timpului. Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul timpului. florei. vegetaţiei şi faunei. axate în principal pe studiul speciei Triturus montandoniendemism carpatic (protocol nr.Unul din obiectivele majore al Administratiei Parcului Natural VânatoriNeamţ îl reprezintă menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi ecosistemelor cheie.2). personalului şi nevoilor de resurse pentru a implementa acestea pe un termen lung. Au fost dezvoltate protocoale pentru fiecare indicator cheie. Monitorizarea are ca obiectiv aprecierea pe termen lung a statutului biodiversitatii în raza parcului şi eficacicatea activităţii manageriale în protejarea biodiversitatii şi peisajelor parcului. în scopul adoptării acelor măsuri administrative de protejare a arealului. a fost elaborat şi dezvoltat un plan de monitorizare a biodiversităţii.Identificarea şi cartarea exemplarelor de tisa (Taxus baccata). Protocoalele de monitorizare au fost evaluate cu o prioritate relativă şi un set de potenţiali indicatori au fost dezvoltaţi pentru fiecare întrebare de monitorizare. Rolul monitorizării prezintă o mare importanţă.1). Monitorizarea are rolul de a sesiza în mod real orice modificare intervenită în areal. . Pe baza studiilor şi cercetărilor efectuate de-a lungul timpului pe diferite grupe biolgice. şi posibil viitor.3).

puternice. ultimul exemplar murind în Caucaz în 1927. prezente odata pe cele doua continente.Zimbrul de prerie sau „bizonul de prerie”. 179 . Bison bison bison Au existat şi două subspecii ale zimbrului European – zimbrul de ses sau de „Bialowieza”. Europa şi America de Nord. confundat adeseori cu bizonul. EUROPEAN BISON Bison bonasus Morfologie Genul Bison cuprinde mamifere de talie mare.15).5). Un individ – mascul.. A trait 18 ani în captivitate la o menajerie din orasul german Boitzenburg. . Bison bison. În cadrul acestor două specii se disting câte două subspecii: .Monitorizarea berzelor care cuibaresc în raza parcului – berzele fiind specii indicatoare de ecosisteme neafectate de impactul antropic (protocol nr. Bison bonasus caucasicus.Monitorizarea păsunilor din punct de vedere al suprapăşunatului (protocol nr. Mai cunoscuţi sunt 2 reprezentanţi: Zimbrul European – Bison bonasus şi Zimbrul Nord – American. Bison bonasus bonasus şi zimbrul de munte sau Caucazian. Zimbrul caucazian nu a supravietuit pâna în zilele noastre. in vârstă de un an – a fost capturat şi dus în Germania în 1908.

La nastere. Totuşi. în timpul iernii zimbrii se adună în jurul hranitoarelor special amenajate. formând grupuri mai mari. Grupurile cele mai răspândite printre populaţia de zimbri sunt cele mixte şi cele compuse numai din masculi. a păstrat foarte putin din caracteristicele Zimbrului caucazian. e ceva obisnuit să întâlneşti grupuri de 2-3 masculi. Grupurile de zimbri nu sunt legate prin relaţii familiale şi compoziţia şi mărimea lor se schimbă frecvent. Comportament în libertate Pot fi identificate doua perioade distincte în ciclul vieţii anuale a zimbrilor Prima este cea a adunării pentru iarnă. O caracteristică particulară a masculilor o reprezintă disproporţionalitatea între partea din faţă a corpului. viţei şi ocazional masculi adulţi. când zăpada lipseşte. Aproximativ 60% dintre masculi trăiesc singuri. în care zimbrii folosesc resursele naturale de hrană întâlnite şi îşi pun în aplicare propria strategie de utilizare a mediului înconjurător. Parul din spate este scurt. tineret de 2-3 ani. Unii masculi se pot aduna în grupuri separate de mai mici dimensiuni. Cele mai mici grupuri de masculi conţin 2 indivizi. Zimbrii de ambele sexe au câte o pereche de coarne localizate sus pe cap. în partea de jos. Zimbrul European având aceasta obârşie. Femelele sunt mai mici. ei sunt rari şi crescuţi separat. Astăzi. care durează pe toată perioada acestui anotimp şi a doua. Grupurile mixte sunt compuse din femele. care formează asa numita barbă. în timp ce grupurile de 4-9 masculi sunt rare. A doua perioadă coincide cu cea a sezonului de creştere. între 16 şi 35 kg. puii au par de culoare rosiatică şi sunt mai degrabă mici. Unele dintre aceste schimbări sunt sezoniere 180 . puternica şi crupa relativ mică.Rezultatul a fost împerecherea masculului de Zimbru caucazian cu femelele de Zimbru de ses ceea ce a dus la aparitia de descendenti hibrizi. de mai multe zeci de indivizi fiecare. în jurul altor hranitori. grupurile de iarna devin mai puţin stabile şi încep sa se destrame în grupuri mai mici care părăsesc hranitorile şi pornesc în căutarea resurselor naturale de hrană. Prin contrast. iar înfatisarea sa nu difera de cea a Zimbrului de ses. dar capetele acestora sunt aduse mai mult în interior în cazul femelelor adulte decât în cel al masculilor. Greutatea masculilor maturi variază între 440 si 920 kg. perioada miscării libere. în timp ce înalţimea la umeri poate atinge 188 cm. greutatea între 320 şi 640 kg şi partea din fata a corpului mai putin bine-facută. Când iarna târzie face loc primăverii. Corpul Zimbrului European este acoperit cu un păr gri-maro care se armonizează cu peisajul înconjurator. Partea din faţă a corpului este acoperita cu un par lung.

şi e observată mai ales la începutul iernii pe terenurile cultivate şi pe pajisti. sau doar animale de un singur sex. în timp ce altele sunt rezultatul unirii mai multor cirezi care se despart apoi. iar zimbrii sunt raspânditi pe un teritoriu mai vast.Rusia – 10 populatii (236). . Fânul e mai puţin folosit de catre zimbri în Noiembrie si Aprilie. . Cele 33 de cirezi salbatice se gasesc în 5 tari: . obţinerea hranei de sub zapadă joacă un rol minimal în viaţa zimbrilor de azi. 181 . ca şi în rezervaţii. ca si în celelalte luni în care iarna e mai blânda.5% din întreaga populatie de zimbri a lumii.Bielorus – 7 populatii (376). Zimbrul european în lume Zimbrul este întâlnit în mod curent în captivitate.5% din populatia totala de 2925 zimbri). structurii sociale. Prin contrast. Animalele consuma cel mai mult fân în perioada Decembrie – Martie. dând nastere unor noi grupuri. Cirezile libere atesta existenta unui numar de 1829 de animale (62. În primul caz animalele sunt în grădini – zoologice. Numarul cirezilor captive de mai mult de zece indivizi este de doar 19.Ucraina – 10 populatii cu un total de (659). dar şi ca populaţie liberă. Un numar de 1096 de zimbri traiau în captivitate în 1997. 37. Liderul unui grup mixt e în general o femela mai bătrână care are un pui. din care cele mai multe sunt în Germania (5) si Polonia (4). animalele aflate în libertate pot alege singure şi pot colinda liber în complexele forestiere selectate. . distribuţiei densităţii şi chiar a reproducerii zimbrilor. deşi cam 36 – mai mult gradini zoologice – au doar un singur specimen. Femelele gestante sau cele care alaptează au nevoie de cantităţi mari de hrană şi de aceea le este necesar suplimentul de fân. fara zapada. sau aprox.Polonia – 5 populatii (537). când acesta reprezintă mai mult sau mai putin de 100% din dieta lor. Asta nu înseamna că zimbrii preferă fânul în locul hranei naturale ci doar că aceasta din urma nu e prezentă în cantităţi suficiente pe timpul iernii. Totuşi.(incluzând naşterea puilor sau momentul împerecherii). Hrana suplimentară Hrana suplimentara are si o influenţă majoră asupra comportamentului. Cartea de Pedigree a Zimbrului European din 1997 arata că exista animale captive în 185 de locuri. Este adevarat ca un declin drastic al populaţiei salbatice ar duce la micsorarea nevoii alimentării suplimentare şi tot atât de adevarat este că încetarea alimentarii suplimentare ar duce la un asemenea declin.

aflată în raza Parcului Natural Vânatori Neamţ a fost înfiintata în anul 1968. la nivelul administratiei parcului au început actiunile pentru atingerea acestui obiectiv ambitios. judeţul Hunedoara. Mentol. Rezervatia „Dragos-Voda” Vânatori-Neamţ. În anul 1977. Un studiu facut în anul 1998 de catre Societatea Zoologica din Londra confirma daca mai era nevoie viabilitatea ecositemelor forestiere din Muntii Neamtului pentru viata zimbrului în libertate. Hateg .Lituania – 1 populatii (21). când la 12 noiembrie 1958 o pereche de zimbri a fost adusă din Polonia în pădurea Slivut-Hateg. au fost aduse 3 exemplare de zimbri.Romsilva (Vânatori-Neamţ. În momentul actual. În prezent. laborator biologic. Dintre acestea. Odata cu înfiintarea Parcului Natural Vânatori-Neamţ din cadrul Direcţiei Silvice Piatra Neamţ se trece practic si în tara noastra la etapa unui management adecvat a populatiilor pentru reintroducerea în libertate. la 24 noiembrie. se gasesc 4 exemplare de zimbri (2 femele. au fost aduşi din ex-URSS 5 zimbri caucazieni: Medalist. Metocika. cu toate utilitatile necesare: ţarcuri de carantină. Meringhia şi Mexicana. Zimbrul european in Romania Initiativa refacerii acestui fond faunistic preţios al padurilor din Muntii Carpaţi. Pe acesta baza. se găsesc şi în Gradina Zoologică Târgovişte şi Gradina Zoologică Bucureşti.Slivut şi Neagra-Bucsani ). zimbrul european se găseste doar în captivitate şi anume 3 rezervaţii apartinând Regiei Nationale a Padurilor . După anul 1977.etc. In anul 1974 se nasc primele două exemplare de zimbru în cadrul rezervaţiei : Rosina şi Roco.. ţarcuri de acomodare. ce adaposteau odinioară numeroase turme. iar în anul 1970. Dimensiunea populatiei din Polonia a fost mentinuta între 600 – 700 în perioada de 10 ani dintre 1988 – 1997. De asemenea. 182 . 25% se afla în captivitate şi 75% în libertate. s-au realizat mai multe schimburi între exemplarele de zimbri din rezervatiile existente în Romania în scopul menţinerii diversitatii genetice. ţarcuri de preeliberare. a început acum 46 de ani. originare din Polonia. un mascul şi un vitel de zimbru de sex feminin) într-un tarc de aproximativ 4 ha. reintroducerea zimbrului în libertate. Obiectivul major este acela de a realiza un Centru de Reproducere şi Management al Zimbrului pe o suprafata de apropximativ 107 ha.

pe locul unui schit mai vechi din lemn. Nu departe se află Schitul Sihla. Mănăstirea Sihăstria Ctitorită în 1655. a fost înalţată în anul 1602 de către vornicul Nestor Ureche (tatăl cronicarului Grigore Ureche). În 1734 episcopul Ghedeon de Husi ridică o nouă biserică.fost ucenic şi egumen la această mănăstire. 183 . în stilul Renaşterii. care a contribuit la consolidarea limbii literare. (schit de călugări) precum şi Peştera Sfintei Cuvioase Teodora. În exterior se află mormântul mitropolitului Varlaam. cunoscută şi sub titlul "Carte românească de învaţătură". datează din anul 1850. racla cu moaştele ei se păstrează astăzi la mănăstirea Pecerska-Kiev sub numele "Cuvioasa Teodora din Crapaţi". care a tiparit la Iaşi în 1643 "Cazania". din piatră pe locul celei vechi. Este prima carte scrisă în limba româna. Pictura interioară.Alte obiextive de interes turistic in yona Vanatori neamt sunt : Mănăstirea Secu Situata pe valea râului cu acelaşi nume.

printr-o pădure de fagi seculari. Mănăstirea Văratec Datează din 1785 când maica Olimpiada pune bazele acestui asezamânt monahal. Pe locul primei construcţii din lemn. se afla schitul Sihla. La 14 noiembrie 1497. Teodora. refacută în 1882. Procov precum şi Seminarul Teologic "Veniamin Costache". ar fi trăit timp de 60 de ani o fată cunoscută în popor sub numele de Sf. Casa Memorială "Mihail Sadoveanu". Ioan Bogoslovul).000 volume. suind pe culmi şi tiharaie înalte. manuscrise în limba slavona. pe un mic platou. Aici se găsesc : Icoana Maicii Domnului-pictată în anul 665. greacă şi română. ajungi pe înaltimile muntelui Sihla (9001000 m). cea mai veche bibliotecă din România conţinând peste 15. Aici. Alexandru cel Bun ridică o biserică din lemn (Sf. Mănăstirea Neamţ Pe locul unei asezări calugăreşti din sec. dupa 2-3 ore de mers. în anii 1818-1812 se ridică actuala mănăstire ce a fost pictată în 1841. după care se afla o pesteră unde. În faţa schitului se înalţă pereţi uriaşi de stânci goale. după cum spune legenda. În apropiere sunt situate schiturile : Vovidenia. XIV voievodul Petru I Muşat zideşte o biserică de piatră. iar după 1400. Stefan cel Mare a sfinţit biserica cea mare cu hramul Înalţării Domnului. 184 . pe cărări de o rară frumuseţe. Icoana.Schitul Sihla Spre sud-vest de Sihastria.

ce ne întimpină cu toată zestrea ei muzeistică :piese de mobilier. cetatea este aparată de un mic grup de plăieţi in faţă asediului armatei polone conduse de Ioan Sobietski. În anul 1691. În timpul domniei lui Alexandru Lăpusneanu (1564-1568) cetatea a fost distrusă parţial. perioadă în care Nicolae Grigorescu a realizat pictura interioară (1858-1862)... In timpul domniei lui Stefan cel Mare. obiecte de cult şi artizanat. fotografii.Manastirea Agapia La începutul secolului al XVII-lea. retrăim parcă peripeţiile lui "Nică". După transformarea mănăstirii Agapia în mănăstire de maici. Prima menţiune documentară datează din 1395. Epoca de maximă stralucire a cetaţii se va incheia odata cu prima domnie a lui Petru Rares. cărţi... spiritul povestitorului humulestean ne domină. călugării de la Agapia Veche şi-au mutat gospodăria pe valea pârâului Agapia. Casa Memorială "Ion Creangă" O mică bijuterie de arhitectură populară.. 185 . In această perioadă sunt ridicate noi ziduri şi este construit un impresionant pod sprijinit pe 11 piloni de piatră.. Până în anul 1803. Ne copleşesc "amintirile". mănăstirea a fost locuită de călugări. la jumătatea secolului al XIX-lea are loc prima restaurare integrală a bisericii "Sfinţii Voievozi". cetatea joacă un important rol de apărare. când turcii ocupă cetătile Moldovei. Cetatea Neamţului A fost ridicată în timpul lui Petru I Musat. unde au construit şi o bisericuţă din lemn (biserica "Sfântul Ioan Bogoslovul" de astăzi).

inspirate din specificul vechilor construcţii din zonă. fiind deopotrivă punct turistic dar şi obiectiv de cercetare pentru oamenii de ştiinţă. Casa memorială "Veronica Micle" Casa care adăposteşte astăzi muzeul a fost construită în anul 1834 de către Mănăstirea Neamţ. Ţăran din Tirpeşti. Mitropolit al Bucovinei în perioada 1935-1940.Muzeul Nicole Popa Muzeul stârneşte interesul şi admiraţia numeroşilor vizitatori. care au o expresivitate fără egal. Neculai Popa este sculptor şi în acelaşi timp un prodigios creator de folclor. Casa. îmbină valoarea sentimentală şi istorico-literară conferită de prezenţa sadoveniană cu certe calităţi arhitecturale. În anul 1864 casa a fost donată ca zestre de nuntă Veronicăi la căsătoria sa cu profesorul Ştefan Micle În ultima parte a vieţii Veronica Micle a locuit la Mănăstirea Văratec şi de aceea a donat casa în anul 1886 maicilor din această mănăstire. Făureşte singur tot felul de măşti şi costume. 186 . Pune în scenă spectacole folclorice. În anul 1934 casa a fost declarată monument istoric Casa memorială "Mihail Sadoveanu La 26 iunie 1966 a fost inaugurată Casa memorială "Mihail Sadoveanu" într-o construcţie ridicată în 1937 de Visarion Puiu. oferită de obştea Mănăstirii Neamţ pentru a folosi marelui nostru scriitor. compune sau improvizează versuri pentru acestea. care ii trec pragul.

biologică. specialiştii administraţiei stau permanent la dispoziţia vizitatorilor pentru informaţii mai amănunţite. În concluzie.categoriile de activităţi permise sau interzise pe teritoriul parcului. 187 .formarea educaţiei ecologice. acest centru oferă informaţii diverse turiştilor şi oricăror persoane interesate. culturală. . . . despre: . . cum sunt: Pădurea de Argint. putând admira totodată imagini şi eşantioane legate de aspectele enumerate mai sus.biodiversitate şi speciile de plante şi animale protejate. situat în satul Văratec chiar în vecinătatea Pădurii de Argint. Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină“Dragoş Vodă”.descrierea generală a parcului (istorică. vizitatorii pot afla amănunte privind creşterea zimbrului. istorică.traseele turistice şi punctele de atracţie din această zonă. Accesul se face pe drumul judeţean Valea Seacă – Văratec Reprezentând o oglindă a principalelor caracteristici ale zonei şi ale activităţilor Administraţiei PFVNT. Pentru exemplificare.) precum şi obiectivele de management ale administraţiei şi realizările acesteia. Cetatea Neamţului.Pentru o mai bună informare a vizitatorilor. etc. geomorfologică. scopul acestui centru de informare turistică este promovarea dezvoltării unui turism compatibil cu principiile conservării biodiversităţii şi a dezvoltării durabile.speciile vegetale toxice şi otrăvitoare (inclusiv ciuperci). portul popular specific zonei. Codrii de Aramă. Tot în cadrul Centrului de Informare se pot admira creaţii ale meşteşugarilor autohtoni precum şi cele mai reprezentative picturi şi desene pe teme ecologice ale elevilor şcolilor din raza PFVNT.meşteşuguri tradiţionale şi artă populară. a Ocolului Silvic Văratec şi a sediului administraţiei parcului. În plus. alte obiective cu valoare ecologică. Administraţia Parcului Natural Vânători-Neamţ a realizat un Centru de Informare Turistică. Mănăstirile Nemţene. . peisagistică deosebită.

peste 20 pensiuni agroturistice. 188 . îmbinând atât modalitaţi tradiţionale cât şi locuri la pensiunile şi mănăstirile din zonă : . . Agapia.Agrement şi cură balneară (staţiunile Băltăţeşti şi Oglinzi) . carpete şi puncte de vânzare a unor obiecte cu specific religios.Turismul practicat în zonă este structurat pe diverse domenii de interes: .Hoteluri din statiunile balneare Băltăţeşti şi Oglinzi. . Mănăstirile din zonă oferă pensiune completă şi ghid de prezentare.Turism de tranzit .Agroturism . Secu. Văratec etc. apte de a caza în medie 4-12 persoane fiecare. în special în zona Agapia-Filioara. covoare.Hanul Ursilor.) . Rezervaţia de Zimbri „Dragos Voda” Facilitatile de cazare sunt diverse.Hoteluri: Casa Arcasului. tesături. Sihla.Pensiuni . Sihăstria.Cadrul peisagistic şi rezervaţii (Pădurea de Argint. Unele mănăstiri găzduiesc ateliere de broderii.Turism pentru vizitarea mănăstirilor (Mănăstirea Neamţ. Doina. Codrii de Aramă.

ECOMIL 2002 la Scoala de arte şi meserii Vânatori Neamţ. Mănăstirea Sihăstria şi Mănăstirea Văratec în secolul al-XVIIIlea. În decursul timpului. urmată de construirea primelor asezăminte monahale: Mănăstirea Neamţului ridicată în perioada 1375. . După înfiinţarea asezămintelor de cult. Miţocu Bălan şi Cracăul Negru aparţinând comunei Cracăoani şi Mănăstirea Neamţ aparţinând comunei Vânatori Neamţ. deţine un anumit număr de unităţi de învăţământ de diferite grade.Prietenii Pdurii la Scoala cu clasele I-VIII Băltăţeşti. 2 Vânatori Neamţ. Segmentul căruia ne adresăm îl reprezintă clasele I-VIII. robii şi servitorii care lucrau pe moşiile mănăstireşti au întemeiat sate în imediata vecinătate a acestor domenii( satul Nemţişor).Club QUERCUS la Scoala Nemţisor. respectiv: . . acestea au primit de-a lungul timpului importante suprafeţe de teren agricol şi pădure. Astăzi. Fiecare localitate din zona parcului.Eco Club BIOS TERRA la Scoala Lunca.ECO CLUB 20 Ozana la Scoala cu clasele I-VIII nr. În imediata vecinătate 189 .COROLAR la Scoala Magazia. în parc se află satele Magazia.1391 de către Petru Musat. LOCALITATI Existenţa asezărilor umane în zona parcului este puternic influenţată de întemeierea Cetaţii Neamţului. administratia parcului acorda o atentie deosebita acestui aspect. în prima parte a secolului XIV. . . . Mănăstirea Agapia 1644.CLUBURI ECOLOGICE Pentru că scoala ocupa un rol important în educarea şi formarea oricaruia dintre noi. Mănăstirea Secu 1602. La şase dintre scolile existente în raza parcului s-au înfiinţat Cluburi ecologice .

1. spre Beliş Fântânele 2. drum judeţean spre Comuna Pietroasa Punct de plecare spre Boga. Parcul Natural Apuseni În Parcul Natural Apuseni se poate pătrunde de pe una dintre cele trei şosele care trec pe la periferia sa: Oradea – Huedin – Cluj-Napoca (N). Băltăţeşti. Ic Ponor Punct de plecare spre Beliş – Fântânele Comuna Gilău Acces auto pe DJ108 Punct de plecare prin comuna Mărişel.se află orasul Târgu Neamţ şi comunele Agapia. Oradea – Huedin – Cluj-Napoca Din Huedin. bifurcaţie spre Beliş Comuna Călata Acces auto pe DJ761B – km 10 Punct de plecare spre Padiş prin Răchiţele. Cracăoani şi Vânatori Neamţ cu satele aferente. Oradea – Beiuş – Deva Comuna Sudrigiu Acces CFR prin Staţia CFR Sudrigiu Acces auto pe DN76 – 10 km de Beiuş. 5. Padiş şi Poiana Glăvoi Punct de plecare spre Poiana Florilor şi Cheile Galbenei 190 . Din acestea se desprind drumuri judeţene.2. Oradea – Beiuş – Deva (V) şi Ştei – Câmpeni – Turda (S). locale şi forestiere.

Padiş. Cheile Galbenei Comuna Gârda de Sus Acces auto pe DN75 . cambisoluri.km 38 Punct de plecare spre Poiana Glăvoi. Ştei – Câmpeni – Turda Comuna Câmpani Acces auto pe DN75 – km 5 Punct de plecare spre Valea Sighişelului Muntele Ţapul Acces auto pe DN75 – km 25 Punct de plecare spre Groapa Ruginoasă Comuna Arieşeni Acces auto pe DN75 . conglomerate. Dintre molisolurile prezente în PNAp face parte rendzina formată pe calcare tectonice şi versanţi cu expoziţii diverse. dolomite. soluri hidromorfe. Aceste soluri sunt favorabile dezvoltării arboretelor de fag în amestec 191 . Argiluvisolurile sunt reprezentate prin tipul de sol brun luvic format pe luturi. soluri neevoluate şi trunchiate şi soluri organice.Punct de plecare spre Valea Aleului Punct de plecare spre Peştera Urşilor şi Valea Crăiasa 3. gresii calcaroase pe versanţi cu expoziţie şi pante diverse. Cambisolurile cuprind următoarele tipuri: soluri brune eumezobazice formate pe roci bogate în minerale calcice şi feromagneziene – calcare.km 46 Punct de plecare spre Gheţarul Scărişoara. şisturi sericitoase şi pe versanţi slab înclinaţi cu expoziţii diverse. cătunul Casa de Piatră Soluri Principalele tipuri de soluri existente pe teritoriul PNAp sunt: molisoluri. spodosoluri. argiluvisoluri.

cu paltinul şi frasinul pe versanţi umbriţi şi a arboretelor de gorun în amestec cu teiul. jugastrul pe versanţi însoriţi. în general umedă şi rece pe culmile înalte. pe versanţi cu expoziţii şi pante diverse. Clima Clima este tipică de munte. Cele mai reprezentative molhaşuri din PNAp sunt cele din zona Izbuc – Călineasa – Ic. cu atenuare treptată spre regiunile joase. situate pe luncile unor pâraie. Acestea s-au format în zone cu molhaşuri amplasate la altitudini de 920-1200 m. Temperatura medie anuală a aerului este de 2°C în masivele Biharia şi Vlădeasa. 4°C în zona platformei calcaroase şi ajunge la 10°C în Depresiunea Beiuş. iar temperatura medie a aerului în iulie este de 10°C în zona montană şi 20°C în depresiune. seria de molhaşuri şi mlaştini din bazinul superior al Someşului Cald până la Giurcuţa de Jos şi gruparea de mlaştini din zona Bălceşti – Călăţele. pe roci acide şi podzoluri care s-au format în condiţii de climă bogată în precipitaţii şi rece. 192 . Pe suprafeţe restrânse se întâlnesc solurile organice. Etajarea pe verticală se manifesta în toţi factorii determinanţi ai climei. reprezentate prin tipul de sol turbos tipic. şi sunt favorabile arboretelor de molid. Datorită prezenţei pe alocuri a substraturilor impermeabile în conexiune cu un regim hidric cu exces de umiditate se întâlnesc şi soluri hidromorfe. pe substrat acid. soluri brune acide formate pe roci acide bogate în minerale feromagneziene. Spodosolurile sunt reprezentate prin soluri brune feriiluviale care s-au format în condiţii de climă foarte umedă şi rece. În luna ianuarie temperatura medie a aerului este de -7°C în munţii înalti şi de -3°C în depresiune.

În iulie. se manifestă mai ales în iulie. Spre poalele munţilor. Iunie este în general ploios. stratul de aer de deasupra lacurilor se încălzeşte şi începe să se ridice. cantitate maximă pentru ţara noastră. o vreme bună se menţine de obicei toată luna august şi în prima jumătate a lui septembrie. în special spre Depresiunea Beiuş. ce se târăşte lent pe sol. munţii oferă totuşi turiştilor perioade favorabile pentru vizitare. După aceea însa vremea se îndreaptă şi octombrie oferă timp stabil. ce ţine şi două săptămâni. extrem de ridicată.400 mm. în Munţii Bihor. care are loc seara. ideal mai ales pentru explorările subterane. Toamna oferă zile frumoase. adesea în a doua jumătate a lunii. Aceste lacuri constituie un rezervor de căldura acumulată ziua. Aerul rece se acumulează astfel pe fundul depresiunii închise unde are loc o stratificaţie termică. Seara. dar de scurtă durată. De obicei pe la mijlocul lui septembrie se instalează o perioadă de timp rece. de timp frumos există însa intervale ploioase. numărul zilelor cu cer acoperit creşte la 12 în iulie. care se găseşte doar în munţii mult mai înalţi (Rodna. Cu climat aspru şi capricios. Luna mai este deosebit de frumoasă prin claritatea atmosferei. şi se destramă la primele raze ale dimineţii. Pe versanţii dinspre depresiune au o largă răspândire vânturile de munte şi de vale (brizele) care se fac simţite mai ales seara. Vremea este frumoasă iarna (în medie 16 zile cu cer acoperit în ianuarie. oferind posibilităţi pentru practicarea turismului de iarnă şi a schiului. când aerul se răceşte. Prinsă între crestele ce înconjoară depresiunea şi fără posibilitatea de a se scurge. Un fenomen climatic aparte se întâlneşte pe platoul calcaros al Bihorului. Şi în această perioadă. ceea ce dă naştere la o ceaţă deasă. Pătrunzând în stratele de aer rece. datorită formelor de relief carstic. de o mare violenţa. Zăpada cade în noiembrie şi persistă până în luna aprilie (în medie sunt 200 zile anual de îngheţ). care ţin 3-5 zile. astfel. cu o mare claritate şi vizibilitate. timpul se îndreapta. În bazinele închise scurgerea aerului rece pe văi. unde fundul depresiunii este plin de doline din care unele adăpostesc lacuri. Retezat şi Făgăraş). O consecinţa directă a acestui fapt este şi cantitatea de precipitaţii căzuta aici. care aduce multe precipitaţii şi determină un mare număr de zile noroase. cu ploi persistente care îngreuneaza mai ales vizitarea peşterilor. în luna iulie sunt în medie 18 zile cu cer acoperit. Furtunile. are loc o condensare parţială. Un aspect aparte al lipsei de briză în bazinele închise se observă la Padiş. cum nu se întâlnesc vara. temperatura aerului crescând cu înalţimea. când poate să cadă zăpadă. fiind mai uşor. Media anuală în zonele înalte depăşeşte 1. 193 . acest fenomen având un rol important şi în distribuţia vegetaţiei. ceaţa formează un strat dens de un metru înălţime. iar precipitaţiile scad la 800 mm. spre deosebire de depresiunea Beiuş unde sunt 22).Vântul dominant este cel de vest. deşi există riscul furtunilor bruşte de primăvară. nu se mai poate face aici deoarece nu există văi pe care să se canalizeze curentul de aer. cu caracter local.

Someşului Mic spre nord şi Văii Arieşului Mare la sud. 194 .Hidrologie Reţeaua hidrologică din PNAp aparţine bazinelor Crişului Negru la vest.

Alba). Al treilea bazin hidrografic din PNAp este bazinul Arieşului Mare. cât şi sectoare de curs subteran. Unele ape au atât un curs de suprafaţă normal. Valea Galbenei. Lacul de acumulare Fântânele situat la 1 050 m altitudine are o suprafaţă de 826 ha şi s-a format în urma barării Văii Someşului Cald în aval de confluenţa sa cu pârâul Beliş. Valea Belişului îşi are obârşia sub Dealul Roşu (jud. De pe partea dreaptă colectează Apa Caldă. mai ales în zonele împădurite. Valea Mare şi Valea Sighiştelului. Porcului. Gârda Seacă. Valea Boga. pârâul Fulgerata. Valea Firii (pe partea stângă). pârâul Olteanu şi pârâul Monoşel. Valea Vijanului. Bazinul râului Crişul Negru situat în partea de vest a PNAp are ca principali colectori Crişul Pietros şi Crişul Băiţa cu direcţia generală de scurgere spre vest. Bazinul Someşului Mic este reprezentat prin două mari cursuri de apă: Valea Someşului Cald şi Valea Belişului care converg în lacul de acumulare Fântânele. Crişul Băiţa are ca afluenţi principali: Hoanca Moţului.475 km. Valea Sebişelului. respectiv caracterul permeabil al rocilor calcaroase şi impermeabilitatea şisturilor. Someşul Cald izvorăşte din zona Piatra Grăitoare – Cârligatele. Pe partea dreaptă primeşte Valea Izbucului care colectează apele pârâului Tomnatec şi Valea Călineasa. Răchiţele. Giurcuţa. Valea Călineasa. Din lacul de acumulare. Apele de adâncime. faţă de care apele curgătoare se orientează radial. Platoul Padiş – Cetăţile Ponorului constituie. 195 . pârâul Ponor. Aceste ape au în general debite constante şi nu produc eroziuni ale solului. Principalii afluenţi sunt pârâul Roşu. pârâul Ciurtuci şi pârâul Potrii. drenat pe cale subterană. până la turbinele Centralei Hidroelectrice Mărişel. Structura rocilor. pâraiele Barna şi Terpeş. un bazin endoreic (închis la exterior). Râul Arieşul Mare izvorăşte din Şaua Vârtop şi are ca afluenţi mai importanţi: Cobleş. mai ales al celei subterane. reprezentate în majoritate de cele din zona endocarstului.Nodul hidrografic este constituit de Platoul Padisului. Crişul Pietros are ca principali afluenţi: Valea Aleului. pârâul Popasului şi râul Albacului. gresiilor şi argilelor. reprezintă o rezervă importantă şi sunt o sursă de alimentare / realimentare a reţelei de suprafaţă. Are un volum de 225-250 milioane m3 de apă. un bazin de formă palmată cu numeroase pâraie care încă de la obârşie au un debit apreciabil. Apele nu au caracter torenţial şi nu produc pagube datorită faptului că pe porţiuni însemnate circulă în subteran. Cea mai mare parte a apelor se scurg în bazinul Crişului Negru şi o foarte mică parte în cel al Someşului Cald. Alunul Mic. Afluenţii Someşului Cald sunt Valea Seacă (Alunul Mare). Valea Luncşoara. Platoul are o suprafaţă de 36 km2. apa este deviată printr-un tunel de 8. constituie elementul determinant al configuraţiei reţelei hidrografice. din punct de vedere hidrologic. Se varsă de asemenea în lacul de acumulare Fântânele.

din care cauză caracterul dominant al reliefului este dat de culmile foarte lungi. Relieful se caracterizează printr-o succesiune de culmi prelungite şi domoale. formate în mai multe etape geologice. Munţii Vlădesei din partea de nord al PNAp. cu enorme grohotişuri şi rupturi de pantă în albia râurilor. cu subunitatea Platoul Padiş (1 250 m). aproape plane. Aleului şi Crişului Pietros face parte din Masivul Vlădeasa. PNAp cuprinde 80% 196 . Regiunea Carpaţii Apuseni. iar partea de la nord de Văile Someşului Cald. vulcanică. Apele platoului circulă pe căi subterane şi apar la suprafaţă prin Izbucul Coteţul Dobreştilor din bazinul Văii Gârda Seacă. pe alocuri apărând chiar mici platouri. Ele sunt mărginite de văi puternic adâncite. subprovincia Munţii Apuseni. Roca dură. ca rezultat al unei eroziuni îndelungate. subprovincia Carpaţii de SE. cea mai reprezentativă fiind cascada Răchiţele. au o structură geologică relativ complexă. Cea mai mare parte a PNAp este situată în Munţii Bihorului. care generează cascade.Platoul Ocoale – Scărişoara este suspendat la peste 100-200 m faţă de văile din jur (Gârda şi Ordâncuşa) şi are o suprafaţă de 16 km2. cu relief şters. În Munţii Vlădeasa platforma este mult mai bine păstrată. fiind constituiţi predominant din roci magmatice şi formaţiuni cristalofiene şi mai puţin din roci sedimentare. ai căror versanţi sunt accentuat înclinaţi.Rocile calcaroase şi dolomitice predomină în Munţii Bihorului. Geomorfologie PNAp din punct de vedere geomorfologic este situat în Provincia Carpatică. se manifestă pe alocuri prin abrupturi.

chei (Ordâncuşa). atât peisagistic. În acest perimetru intensa fragmentare a reliefului nu a permis formarea unor sisteme hidrocarstice de mari dimensiuni. relativ orizontale (denivelările în general nu depăşesc valoarea de 150 m). Zona piemontană cuprinde relieful de măguri cuprinsă între Budureasa şi Băiţa Bihor. şi nu în ultimul rând 2 dintre cele mai mari ponoare din Europa: Cetăţile Ponorului şi Coiba Mare. Acestea au creat un paleocarst hidrotermal mineralizat şi un carst relict hidrotermal. uvale de mari dimensiuni (Bălileasa). Şesuri sau a peşterilor Cetăţile Ponorului.1 km dezvoltare. defilee (Arieşul Mare). Micula. unde a fost pus în evidenţă primul endocarst poligenetic de pe teritoriul României. Grabenului Someşului Cald îi sunt asociate peşteri de mari dimensiuni. văi carstice (Gârdişoara – Gârda). cât şi paleontologic precum P. cu spaţii interioare colosale.85 m) sau P. grabenul Someşului Cald şi zona piemontană (spre Depresiunea Beiuşului).Scărişoara predomină cavităţile puternic descendente (avene şi ponoare). Hodobana (cea mai labirintică peşteră a României) – 22. Izbucul Tăuz (cea mai adâncă peşteră subacvatică . ambele având o a doua deschidere (Avenul Poieniţa. dar în zonă există un număr mare de peşteri deosebit de importante. Zgurăşti. Endocarstul cuprinde peste 1500 de peşteri şi avene cu caracteristici morfogenetice aparte pentru fiecare dintre cele 3 unităţi geomorfologice majore care includ roci carstificabile: Platoul Padiş – Scărişoara. Groapa de la Barsa). O notă aparte o reprezintă bazinul Gârda Seacă care adăposteşte o serie de superlative precum P. Peştera din Valea Rea (21 km lungime) şi-a început evoluţia datorită soluţiilor hidrotermale postmagmatice. de apă rece. Sunt remarcabile cele două străpungeri hidrologice accesibile realizate de peşterile Humpleu şi Cerbului. a celor din Lumea Pierdută. Urşilor. în care se regăsesc practic toate formele din regiunea cu climă temperată. care adăposteşte cel mai mare lac subteran din peşterile României – 85 000 m3 de apă. În urma încetării activităţilor postmagmatice şi ridicarea în perioada Pliocenului a blocului Bihorului Nordic se creează premisele formării unui endocarst clasic. Cerbului. care a remodelat parţial şi spaţiile preexistente. respectiv Avenul cu Vacă) în zona de platou din care se alimentează acviferele. Exocarstul include forme de referinţă precum bazinul endoreic Padiş – Cetăţile Ponorului. câmpuri de lapiezuri (Bătrâna – Călineasa). Este cazul peşterilor Humpleu (fără Avenul Poieniţa). 197 . O notă aparte o reprezintă carstul din zona Cârligate – Valea Rea. asociate eruptivului de Vlădeasa.din totalul suprafeţei rocilor carstificabile din Munţii Bihor – Vlădeasa Complexitatea litologică şi tectonică a regiunii a creat premisele necesare formării unui relief carstic deosebit. sau Măgura. În zona Padiş . care ating în profunzime adesea nivelul piezometric al apelor freatice. accesul fiind oprit de sifoane lungi şi profunde. platouri dolinare haotice (Lumea Pierdută. Este cazul avenelor V5. Rece etc. Sistemul Zăpodie.

din Valea Rea. din ce în ce mai noi. valea Gîrda). metatyuyamunit etc. Cetăţile Ponorului. Zăpodie. de unde şi denumirea de Groapa Ruginoasă. alături de gheţarii Borţig. Geologie În Bihorul nordic predomină calcarele masive ce alternează cu pachete mai subţiri de conglomerate. o a doua fîşie de calcare (valea Sighiştel. gips. Un fenomen unic în peisajul românesc îl constituie Groapa Ruginoasă. cuarţ. Valea Cetăţilor. o ravenă cu un diametru de cca. mai la sud se dispun calcare şi dolomite (zona Padiş—Scărişoara). stratele fiind. malachit. Toate acestea înclină de la nord spre sud. se situează şi printre primele 10 cavităţi de pe Terra din punct de vedere mineralogic. În nord (în Muntele Măgura Vînătă) apar astfel conglomerate şi gresii. Vârtop şi P. în anii ploioşi ravena mărindu-se cu câţiva zeci de metri. Piatra Altarului. Barsa. morfologia Gropii Ruginoase evoluează foarte rapid. Ponorului) etc. în sfîrşit. În timpul ploilor apa antrenează din Groapă fragmente de rocă provocând în deplasare un zgomot care se amplifică datorită ecoului şi creează spaimă turiştilor. valea Galbena. apoi urmează. Urşilor şi Onceasa. 450 m şi o adâncime de 100 m. Din punct de vedere peisagistic cele mai importante peşteri din perimetrul PNAp sunt P. din Poiana Vârtop (din Vl.). În peşteră se regăsesc peste 35 de minerale sub formă de speleoteme (aragonit. Rece. de la Vârtop). de la nord spre sud. Fiind un martor de eroziune activ. Micula. din cel paleontologic P. Datorită substratului litologic apare o nuanţă ruginie. gresii şi şisturi violacee. Vârtop (din zona Casa de Piatră – a nu se confunda cu P. rodocrozit. ale Muntelui Ţapu. şi mai la sud. 198 . creată de eroziunea torenţială în straturile de gresii şi argile roşii violacee de vârstă permo-werfiană. PNAp adăposteşte peste 10 gheţari subterani mai importanţi. Celebrii sunt Gheţarul Scărişoara (amenajat turistic) şi Gheţarul Focul Viu.Peştera din Valea Rea pe lângă faptul că este una dintre cele mai complexe peşteri ale Lumii. o a doua fîşie de gresii şi şisturi (Groapa de la Barsa. valea Gîrdişoara) şi. iar din cel arheologic: P. celestit. dintre care multe descrise pentru prima oară în lume în mediu speleic. Pojarul Poliţei.

carpen (Carpinus betulus). iar speciile care participă la alcătuirea covorului vegetal sunt în majoritatea lor specii cu răspândire montană. cireş sălbatic (Cerasus avium). nucul (Juglans regia). Cu milioane de ani în urmă această zonă vestică s-a prăbuşit pe falii lungi de zeci de kilometri. Flora Întreg teritoriul PNAp aparţine etajului montan-subalpin. păduri de molid (Picea abies) şi păduri de foioase în care se întâlnesc următoarele specii: fag (Fagus silvatica). în care predomină calcarele jurasice şi cretacice inferioare. de la izvoare spre nord pînă dincolo de confluenţa cu Crişul Pietros. Dealul Munţilor. mesteacăn (Betula verrucosa). Păltineţul. ulm de munte (Ulmus montana). salcia de munte (Salix caprea). etc. scoruş de munte (Sorbus aucuparia). Măgura Ferice. jugastru (Acer campestre). din acest motiv ele se păstrează şi astăzi constituind masive ca Tătăroaia. Glăvoiu şi Ţapu. fiind afectate mai puţin de eroziune. O excepţie la această structură obişnuită pentru Bihorul nordic o reprezintă zona de la vest de puternica fractură ce urmăreşte valea Galbena. paltin de munte (Acer pseudoplatanus). frasin (Fraxinus excelsior). climă şi topografie. Depozitele mezozoice ce formează acest sector sînt reprezentate prin roci sedimentare foarte variate. perturbări şi inversiuni. precum şi zona de la vest de creasta Masivului Vlădeasa. 199 . Datorită condiţiilor locale de sol. Stivele de depozite încălecate anterior pe autohton (pânzele) au ocupat astfel o poziţie inferioară. Vegetaţia se diferenţiază pe verticală în următoarele zone: pajişti montane.Zona de izvoare a Someşului Cald reprezintă un larg graben în care formaţiunile geologice (ale autohtonului) s-au prăbuşit pe falii paralele cursului Someşului. acest cadrul general schiţat prezintă unele modificări.

Padiş. Pajiştile montane se caracterizează printr-o diversitate floristică deosebit de ridicată. Aceste turbării se formează fie pe un substrat silicios în zone aproape orizontale (Molhaşurile de la Izbuce). Limita între pădurile de foioase şi cele de răşinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m. iar dintre cele ierboase rogozul (Carex sp. În dolinele de dimensiuni mari. Ocoale. Ca şi o particularitate a platourilor carstice din Apuseni. În această zonă de vegetaţie predomină molidul (Picea abies) şi bradul (Abies alba). datorită stratificării termice a aerului. în vreme ce marginile platourilor sunt aproape întotdeauna acoperite de păduri. fie în zone carstice unde fundul dolinelor se impermeabilizează cu argilă (Padiş. un exemplu tipic fiind Bazinul Padiş. Mărşoaia şi Ursoaia în mare parte sunt lipsite de vegetaţie lemnoasă datorită lipsei apei.Pădurile montane sunt bine dezvoltate în partea superioară a văilor. Barsa. stânjenelul de baltă (Iris pseudaccorus). Pajiştile montane din platourile carstice sunt mai dezvoltate în zonele centrale. Vărăşoaia). Depinzând de asemenea de prezenţa apei. arinul negru (Alnus glutinosa). în timp ce pădurile de foioase cresc pe vârfurile învecinate. Speciile lemnoase caracteristice luncilor sunt: sălciile (Salix alba. Platourile calcaroase Bătrâna. distinct de cel al platourilor şi al zonelor stâncoase. Această vegetaţie de luncă însoţeşte mai ales râul Arieşul Mare. La gurile de intrare ale peşterilor se întâlneşte o vegetaţie caracteristică zonelor umbroase şi umede. Există de asemenea asociaţii vegetale deosebite găsite în aceste pajişti montane. fiind identificate până în prezent. Datorită unor condiţii speciale de microclimat. există zone unde etajul coniferelor dispare cu totul fiind înlocuit de păduri de fag (Fagus silvatica) care se învecinează direct cu pajiştile montane. substrat şi microclimat. care cresc aici la o altitudine neobişnuit de mică. Salix purpurea. în funcţie de relief. şi de asemenea se întâlnesc mai rar laricea (Larix decidua) şi tisa (Taxus baccata). Zonele calcaroase constituie un peisaj special. fapt care a condus la apariţia unor pajişti montane a căror prezenţă nu poate fi explicată doar prin factorul altitudinal. mai ales în păduri de molid. se întâlnesc mlaştini de turbă la altitudini ridicate. care duc uneori şi la inversiuni de vegetaţie. molidul apare în zona centrală a depresiunii. apare un tip de vegetaţie nordică ce creşte la latitudini neobişnuit de sudice. etc. plopul (Populus nigra). în partea inferioară începutul sezonului vegetativ este întârziat. depresionare. Onceasa. de asemenea. Salix triandra). un număr de 420 specii de plante. 200 .). împreună cu unele specii alpine. între altitudinile de 1 200 şi 1 600 m. Datorită inversiunii de temperatură în cadrul acestor depresiuni închise. Ele ocupă azi locul fostelor păduri de fag defrişate în trecut şi aparţin formaţiei de păiuşcă cu diverse specii. ca rezultat al inversiunilor termice. Un tip distinct de vegetaţie se întâlneşte în zonele umede de-a lungul râurilor.

201 . Valea Galbenei şi Cheile Ordâncuşii. Carici rostratae – Sphagnetum şi Carici stellulatae – Sphagnetum (fitocenoze de tranziţie spre mlaştinile mezotrofe. din etajul pădurilor nemorale de pe Valea Sighiştelului. Aceste pajişti se întâlnesc frecvent în etajul montan superior şi subalpin din perimetrul parcului (Micău. 1969. fizionomia şi în general condiţiile de viaţă ale tinovului. chimismul. Andromeda polifolia. Scheuchzeria palustris. 1939). pâlcurile de jneapăn de la marginea sud-estică a tinovului cel mare se aseamănă foarte mult cu cele din Munţii Tatra (Hadač. de care diferă însă. Vaccinio – Pinetum mugi. Caricetum limosae. Violo declinate – Nardetum. Pop et.. Jneapănul (Pinus mugo) este prezent (câteva pâlcuri) în Molhaşurile de la Izbuce. Sfagnetul. dezvoltate la marginea tinoavelor). Carex limosa. principalele asociaţii vegetale care dau nota specifică teritoriului PNAp: Sedo hispanici – Poetum nemoralis. al. cu creştere înceată. semiumbrite. Pop şi colaboratorii (1987) încadrează aceste jnepenişe într-o asociaţie nouă – sphagnetosum a asociaţiei Vaccinio . Din aceste considerente. Drosera rotundifolia. Aceste perniţe sunt străbătute mai ales de Vaccinium microcarpum. Piatra Grăitoare. Eriophorum vaginatum. Thymetum comosi. se dezvoltă rapid sub formă de perniţe compuse înainte de toate din specii de Sphagnum. care alcătuieşte fundamentul întregii flore. Această asociaţie se întâlneşte frecvent în etajul montan şi subalpin. ap. Se întâlneşte pe stâncăriile calcaroase. mobile sau fixate de la baza stâncilor calcaroase din Cheile Ordâncuşii. Parietarietum officinalis. care prin felul său de viaţă decide reacţia. sub aspect floristic şi ecologic. dar mai ales din specii ale muşchiului Sphagnum. umbrite şi semiumbrite de la baza stâncilor calcaroase din perimetrul parcului (exemplu: Cheile Galbenei).5%) şi infiltraţia speciilor puternic acidofile (25%). Fitocenozele analizate în 1987 de către Pop şi colaboratorii au fost încadrate în următoarele asociaţii vegetale: Eriophoro vaginato – Sphagnetum (care au generat. Prezentăm în cele ce urmează pe scurt. Prin compoziţia lor floristică.Flora acestor tinoave este compusă din plante oligotrofe. Rhynchosporetum albae. Carex rostrata etc. prin abundenţadominanţa ridicată a speciilor de Sphagnum şi prin caracterul lor mai hidrofil (37. mai ales prin edificatorii lor şi cea mai cantitate de turbă). Valea Boga. această locaţie fiind citată ca fiind cea mai joasă din Munţii Apuseni (Pop. Scorzonero roseae – Festucetum nigricantis. Carex pauciflora.Pinetum mugi. Se întâlneşte pe grohotişurile fixate. Aceste cenoze pioniere endemice edificate de Thymus comosus se dezvoltă pe grohotişurile fine şi grosiere. acolo unde solul este mai sărac decât în cazul menţionat anterior. Cârligate). 1987). De pe tinoave au fost descrise asociaţii vegetale deosebit de interesante.

Valea Gârda). Aceste păduri au o răspândire sporadică pe Valea Sighiştelului. Leucanthemum waldsteinii. Vaccinium oxycoccus. cu conţinut mai redus de substanţe nutritive. Valea Sighiştelului. Valea Galbenei. Dintre taxonii prezenţi în Listele Roşii naţionale (Dihoru 1994. Festuco – Agrostetum capillaris. Carex limosa. Poiana Horea). simplicifolia. Hieracio rotundati – Piceetum. Calamagrosti . Cheile Ordâncuşii. Cheile Someşului Cald). Valea Gârda. Valea Galbenei). Aceste tufărişuri subalpine de ienupăr pitic se întâlnesc sporadic pe toată cresta nordică a parcului. Cheile Ordâncuşii. Fitocenozele higrofice edificate de Juncus effusus vegetează pe luncile şi terasele unor văi (Valea Călineasa.Seslerietum rigidae. Valea Boga. Symphyto – Fagetum. Aceste asociaţii se întâlnesc frecvent în perimetrul parcului pe stâncile umbrite şi semiumbrite din etajul montan (Cheile Someşului Cald. Se întâlneşte pe terenurile despădurite din zona fagului şi a pădurilor de amestec fag cu molid de pe Valea Sighiştelului. Molhaşurile de la Izbuce. Micău. Dactylorhiza maculata s. 1994). pe soluri aluviale. Valeriana dioica subsp. formează zona molidişurilor. Alături de aceasta. Swertia perennis. Se întâlnesc în mlaştinile eumezotrofe montane din Valea Călineasa. Platoul Padiş. Valea Albacului. l. Leucanthemo waldsteinii – Fagetum (Cheile Ordâncuşii. Valea Galbenei. Micău. Vaccinium microcarpum. Campanulo – Juniperetum. Carpino – Fagetum. Listera cordata. Cheile Ordâncuşii). Valea Albacului. Sphagnetum magellanici şi Carici flavae – Eriophoretum latifolii. Rhynchospora alba. Valea Bulzului.Digitalietum. Scheuchzeria palustris. 202 . între Vârful Poienii şi Vârful Dealul Păltinişului. Campanula patula ssp abietina. Pedicularis limnogena. ele fiind cantonate în poienile şi rariştile de pădure de la limita superioară a molidişurilor (1400-1600 m). Menyanthes trifoliata. până la limita superioară a pădurii de fag (Valea Sighiştelului.. Aceste pajişti mezofile au o mare răspândire pe întreg cuprinsul parcului. între 600 şi 1100 m (Valea Boga. Aceste făgete pure se întâlnesc frecvent în tot PNAp. Oltean & al. nigrum. Drosera rotundifolia. montane din parc. Caricetum limosae. în tinoave şi în zonele lor tampon au fost identificaţi: Andromeda polifolia. Vf. Valea Galbenei. se întâlneşte şi asociaţia Sphagno – Rhynchosporetum albae. ele întâlnindu-se la baza versanţilor umbriţi şi semiumbriţi din etajul montan inferior. Epilobio – Juncetum effusi. Padiş. Această asociaţie rară care prezintă un interes fitogeografic deosebit a fost descrisă pentru mlaştinile oligotrofe. Aceste păduri larg răspândite în parc (Călineasa. Junco – Caricetum fuscae. Cârligate. Cheile Someşului Cald). Piatra Bulzului. Carex strigosa. Empetrum nigrum ssp.

skarisorensis). Fauna Nevertebratele Pe teritoriul PNAp au fost colectate şi descrise foarte multe specii de nevertebrate noi pentru ştiinţă. Cholevinae (Leiodidae) şi Trechinae (Carabidae). are de asemenea un subgen endemic pentru Munţii Bihor. Genurile troglobionte Drimeotus şi Pholeuon sunt endemice pentru Munţii Apuseni. 203 . omagul (Aconitum calibrotryon ssp.Datorită condiţiilor specifice în diverse ecosisteme din PNAp. str. 1971). vioreaua (Viola josi). multe forme de vulturică (Hieracium bifidum ssp. cum ar fi: liliacul transilvănean (Syringa josikaea) (Ştefan. Cel mai bine reprezentat este grupul Coleopterelor. cu un areal de răspândire foarte restrâns. Pholeuon (s. kotschyanum etc. un număr ridicat de specii endemice au fost identificate. O mare parte dintre specii sunt endemice şi multe populează numai una sau două peşteri. Fauna subterană de nevertebrate este foarte bine reprezentată pe teritoriul Parcului. porphiriticum. iar multe au fost declarate ca fiind endemice pentru Munţii Apuseni. garofiţa (Dianthus julii wolfii). H. H. biharicum.) şi este reprezentat în Parc prin 22 de taxoni endemici. Pe teritoriul Parcului se găsesc 15 taxoni (specii şi subspecii) de Drimeotus (Bihorites). Pholeuon.). o specie aparţinând subgenului Drimeotus (Fericeus) şi una subgenului Drimeotus (Trichopharis). sparsum ssp. o plantă descrisă aici pentru prima dată şi miază-noapte (Melamphyrum bihariense). Edraianthus kitaibelii. Celălalt gen.

şarpele de alun (Coronella austriaca). grindelul (Noemacheilus barbatulus). şopârla de munte (Zootoca vivipara). cinteza (Fringilla coelebs). lipanul (Thymallus thymallus). păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis). 204 . ISER Cluj-Napoca. extrem de reduse iar condiţiile de viaţă specifice le fac foarte vulnerabile la orice impact antropic. Cele trei genuri de coleopterelor subterane pot fi întâlnite în aproape toate peşterile de pe teritoriul Parcului. babuşca (Rutilus rutilus carpathorossicus). vinderelul roşu şi cel de seară (Falco tinnunculus şi F. piţigoiul de munte (Parus montanus). moioaga (Barbus meridionalis petenyi). alunarul (Nucifraga caryocatactes). etc. Două dintre aceste specii au fost introduse antropic (păstrăvul fântânel şi păstrăvul curcubeu). mreana (Barbus barbus). vespertinus). şarpele lui Esculap (Elaphe longissima). cleanul (Leuciscus cephalus). cristatus. În zonă trăiesc toate speciile comune de păsări montane. În cele de foioiase. ierunca (Tetrastes bonasia). păstrăvul curcubeu (Salmo irideus). cu o zonalitate bine evidenţiată. mugurarul (Pyrrhula pyrrhula). codobatura de munte (Motacilla cinerea) şi fluierarul de munte (Actitis hypoleucos). dar efectivele lor populaţionale sunt. scobarul (Chondrostoma nasus). piţigoiul moţat (Parus cristatus). acvila de munte (Aquila chrysaetos). şorecarul comun (Buteo buteo). pănţăruşul (Regulus regulus). deşi genul Duvalius nu este endemic pentru teritoriul ţării noastre. speciile: vipera comună (Vipera berus). Pe lângă cursurile de apă se întâlnesc mierla de apă (Cinclus cinclus). Dintre amfibieni sunt de menţionat speciile: salamandra (Salamandra salamandra). zvârluga (Cobitis taenia taenia). tritonii (Triturus alpestris. T. Păsările răpitoare sunt reprezentate de următoarele specii protejate prin legislaţie naţională şi internaţională: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina). iar dintre reptile. de regulă. Vertebratele O atracţie deosebită în cazul Arieşului şi majorităţii afluenţilor săi o prezintă fauna piscicolă. piţigoi de brădet (Parus ater). Triturus vulgaris ampelensis). forfecuţa (Loxia curvirostra). boişteanul (Phoxinus phoxinus). în poieni şi păşuni sunt prezente: porumbelul gulerat (Columba palumbus). În pădurile de conifere sunt frecvente: mierla gulerată (Turdus torquatus). 2006). izvoraşul (Bombina variegata). huhurezul mare (Strix uralensis). zglăvoaca (Cottus gobio). şarpele de sticlă sau năpârca (Anguis fragilis colchicus).Dintre Trechinae. reacţionând chiar şi la simpla vizitare a peşterii (Oana Moldovan. cei 18 taxoni din Bihor sunt endemici pentru acest masiv muntos. ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius). ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactilus). sturzul de vâsc (Turdus viscivorus). corbul (Corvus corax). În ecosistemele acvatice din PNAp se întâlnesc următoarele specii de peşti: păstrăv de râu (Salmo trutta fario). uliul păsărar (Accipiter nisus). şopârla de ziduri (Podarcis muralis).

Tot printre mamiferele carnivore se mai enumeră şi pisica sălbatică (Felis silvestris). veveriţa (Sciurus vulgaris). Vidra (Lutra lutra) este o specie protejată prin legislaţia naţională şi internaţională. 205 . pe judeţul Cluj prezenţa a două grupuri de 10 şi respectiv 5 lupi. şoarecele de câmp (Microtus arvalis). ameninţat din cauza vânătorii abuzive. unele dintre ele fiind de o deosebită importanţă. despre care evaluările au scos în evidenţă existenţa a doar 21 de exemplare. care a fost colonizată în bazinul superior al Crişului Pietros – Valea Boghii. Rezultatele evaluărilor efectuate de personal de specialitate de la ICAS Braşov în colaborare cu personalul silvic de pe teritoriul parcului. existând pe suprafaţa PNAp un număr de 12 rîşi (8 în judeţul Cluj. şoarecele de pământ (M. dihorul (Mustela putorius) şi vidra (Lutra lutra). schimbul de gene nefiind astfel realizat. mistreţ (Sus scrofa). este prezentă şi în Groapa Ruginoasă. În mod similar. luînd în considerare repartiţia habitatelor preferate şi biologia speciei. cerb carpatin (Cervus elaphus). Cetăţile Ponorului. Gârda Seacă şi Beliş. O altă acţiune de repopulare. ar putea ca în viitor să pună în pericol menţinerea speciei în Apuseni. sylvaticus). 4 în Bihor şi 8 în judeţul Alba). Acest fapt este deosebit de grav. Ca exemplu. care trăieşte în familii. Acest număr reprezintă.Fauna pădurilor cuprinde specii în general comune făgetelor şi molidişurilor montane. şoarecele gulerat (Apodemus flavicollis). Scăriţa. agrarius). şoarecele de pădure (A. pârşul mare (Myoxus glis). râs (Lynx lynx). după părerea specialiştilor. şoarecele dungat (A. Mamiferele mici rozătoare sunt reprezentate de 10 specii. a fost semnalat cîte un haitic. Aceşti urşi sunt distribuiţi astfel: 7 pe Bihor. 12 pe Cluj şi 2 pe judeţul Alba. populaţia care ar putea exista pe suprafaţa PNAp. format din 6 şi respectiv. se poate considera o populaţie bine reprezentată şi pentru râs (Lynx lynx). Lupii sunt organizaţi în haiticuri. deoarece această populaţie de urşi este izolată de celelalte populaţii din Carpaţi. pe lângă apele curgătoare mai izolate de impactul antropic. agrestis). a vizat cocoşul de munte (Tetrao urogallus). pârşul de alun (Muscardinus avellanarius) (DH). etc. realizată cu succes între anii 1970-1980. un număr considerat de specialişti ca fiind cu mult sub capacitatea de suport a ecosistemelor preferate de acest mamifer. la care se adaugă capra neagră (Rupicapra rupicapra). fiind semnalate în 2005. Pentru judeţele Bihor şi Alba. Astfel. au aratat că pe teritorilul PNAp trăiesc un număr de 26 lupi (Canis lupus). şoarecele de casă (Mus musculus). căprior (Capreolus capreolus). 5 lupi. fiind listate în Directiva Habitate 92/43/EEC: şoarecele scurmător (Clethrionomys glareolus). Fauna de mamifere mari este bine reprezentată. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre urşi (Ursus arctos). prin populaţii bine consolidate de lup (Canis lupus). au fost semnalate existenţa a câtorva familii pe cursul superior al rîurilor Someşul Cald. fondul genetic fiind insuficient. Astăzi.

P. M. Myotis myotis şi Miniopterus schreibersii reprezintă o mare valoare ştiinţifică. M. Rh. P. 19 se regăsesc în fauna PNAp. daubentonii. baza de date a Asociaţiei pentru Protecţia Liliecilor din România): liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum). Nicoară. dintre care efectivele speciilor Rhinolophus ferrumequinum. Myotis myotis. alte 8 specii sunt periclitate. minutus). chiţcan pitic (S. chiţcan de apă (Neomys fodiens). mystacinus. Miniopterus schreibersii. dasycneme. sunt bine reprezentate. Din cele 29 specii de lilieci identificate în ţara noastră. Plecotus auritus. Câteva peşteri prezintă o importanţă deosebită şi datorită populaţiilor de lilieci pe care le adăpostesc (Lup. Rh. P. emarginatus. M. Borda. chiţcan de câmp (Crocidura leucodon). 1998/1999.De asemenea. alpinus). 10 dintre aceste specii se regăsesc pe Anexa II a Directivei Habitate 92/43/EEC. hipposideros. P. blythii. austriacus. liliac de amurg (Nyctalus noctula). Mai mult. Pipistrellus pipistrellus. 2002. euryale.. M. Peşterile cercetate din punct de vedere chiropterologic sunt: peşterile din Valea Sighiştelului. în PNAp fiind identificate până în prezent un număr de 8 specii (excluzând dintre acestea liliecii): chiţcanul comun (Sorex araneus). mamiferele mici insectivore. brandtii. cârtiţa (Talpa europaea). anomalus). 2005. Humpleu etc. Fagului. Fânaţe. P. chiţcan de mlaştină (N. 2 specii de lilieci (Myotis dasycneme şi Myotis daubentonii) sunt considerate critic periclitate. Conform Cărţii Roşii a Vertebratelor din România. 2005). cuprinzând plante şi animale de interes comunitar care necesită desemnarea de arii speciale de conservare (date furnizate de Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România). M. Şase specii care au fost întâlnite în PNAp sunt considerate prioritate naţională mare. Peisaje 206 . chiţcan de munte (S. iar alte 6 sunt vulnerabile (Botnariuc&Tatole. nattereri. M. Onceasa. M. Barbastella barbastellus. bechsteinii. cele mai importante adăposturi pentru coloniile de lilieci fiind primele patru locaţii. ariciul (Erinaceus concolor). M.

Prin definiţia sa. 207 . Recunoaşterea şi înţelegerea importanţei şi vulnerabilităţii acestor interacţiuni dinamice trebuie să sprijine managementul eficient şi conservarea acestor zone carstice. Acestea sunt reprezentate de către doline. Existenţa acestui tip de peisaj este una dintre premisele existenţei peşterilor cu gheaţă: Gheţarul de la Scărişoara. Stâncăriile. toate situate în zone complet împădurite. apă. sorburi sau guri de peşteri). Trăsătura cheie a carstului e dezvoltarea unei reţele hidrologice subterane particulare. văi seci. lapiezuri. Multe plante posedă adaptări distincte pentru supravieţuirea în aceste medii carstice. Perturbarea oricăruia dintre aceste elemente poate genera impact asupra celorlalte. Rezultă o varietate enormă şi uimitoare de microforme de relief atât terestre. ce ar putea afecta direct sau indirect microclimatul specific. cu drenaj subteran). cât şi subterane. Zonele carstice au o hidrologie şi o morfologie distinctă rezultată ca urmare solubilităţii rocilor şi a porozităţii secundare bine dezvoltate. păşunile montane şi fenomenele carstice de suprafaţă sunt unităţi de peisaj de interes major. tipuri de soluri şi de substraturi. peşterile. gaze.Munţii Apuseni. Avenul Borţig. de viaţă. una din puţinele regiuni de acest fel din ţară. carstul este considerat ca un sistem interactiv complex care încorporează forme de relief. se individualizează printr-un peisaj carstic remarcabil atât ca întindere. Gheţarul de la Barsa etc. cât şi ca amploare şi varietate a formelor.. flux de energie. concentraţii foarte mari de calciu şi magneziu. dar în acelaşi timp susţine o biodiversitate remarcabilă la suprafaţă. care se remarcă prin soluri de grosime mică. Protejarea lor este deosebit de importantă deoarece o mare parte dintre acestea sunt vizitate de turişti. Focul Viu. Subsolul găzduieşte cele mai importante şi fragile habitate şi ecosisteme din PNAp. O particularitate în Munţii Bihor o constituie prezenţa carstului împădurit. Avenul cu gheaţă din Platoul Vârtop. polii (depresiuni plane hidrografice închise. platouri carstice. caracterizat în principal de temperaturi şi umiditate constante şi lipsa curenţilor de aer. văi scurte oarbe (ale căror ape se pierd în calcar prin ponoare. chei şi defilee etc. Pădurea influenţează regimul de dezvoltare a golurilor subterane. şi o drenare puternică a apei în subteran care acţionează ca şi factori limită pentru vegetaţie.

începând de la alegerea lemnului pentru doage şi până la închegarea butoaielor.200 m. orzul şi grâul semănat riscă să nu se coacă pînă la căderea brumei.sunt strîns legaţi de locurile lor natale. cât de cât arabil. se înfiripă şi câte o gospodărie de moţ. obişnuit cu drumul. redus ca întindere. putinilor şi a doniţelor. Cătunele aşezate pe platoul de la Ocoale — Scărişoara. la 1. fără a mai vorbi de confecţionarea tradiţionalelor tulnice şi a obiectelor de artizanat. Munţii le oferă puţine posibilităţi de trai. în Munţii Apuseni aşezările omeneşti permanente urcă până aproape de vîrfurile cele mai înalte.străveche populaţie a Apusenilor . în valorificarea cărora moţii sunt adevăraţi maeştri. 208 . în mod rudimentar. uneori chiar pe fundul plat al unor doline. Climatul rece nu permite decât cultivarea cartofilor.200 m. Cea mai mare bogăţie a Ţării Moţilor o constituie însă pădurile de molid. Terenul agricol. orice mecanizare fiind imposibilă. Moţii . Moţului. Pe culmile înalte se dezvoltă păşuni întinse ce permit creşterea oilor şi a vitelor. satele moţeşti fiind foarte răsfirate. utilizînd la maximum ceea ce le-a dat natura cu zgîrcenie. totuşi ei nu-i părăsesc şi au ştiut să se gospodărească. este aninat pe versanţii văilor sau pe platformele înalte. nu i se pare însă un fapt deosebit că pentru a ajunge de la el de acasă pînă în „centru" are o cale de mai bine de trei ore. Meseria de dogar se moşteneşte din tată în fiu. sunt printre cele mai înalte aşezări din ţară. Agricultura se practică până la altitudinea de 1.Comunitati Spre deosebire de celelalte unităţi carpatice. De aceea oriunde se găseşte un petic de pământ. Tot în acest scop sunt utilizate toate suprafeţele necultivabile. care sunt cosite pentru fân.

aceea a târgurilor anuale. Prin închiderea porţiunii dintre piloni ei obţin grajduri pentru vite sau loc pentru acareturi.Cu aceeaşi măiestrie moţii utilizează lemnul în construirea întregii lor gospodării. Fiind de cele mai multe ori amplasate pe pantă şi neputând săpa solul stâncos pentru obţinerea unei fundaţii orizontale. De aceea ei nu folosesc partea lor de munte decât pentru păşunat. de cele mai variate dimensiuni. Moţii vin cu ciubere. greble. moţii sprijină în partea din deal casa pe pămînt. fiind extensibile. paturile sunt specifice. Sfoartea (din valea Ordâncuşa) şi Casa de Piatră (din valea Gârda Seacă). Casele. cunoscuţi sub numele de „crişeni”. Cel mai caracteristic este acoperişul ţuguiat şi foarte înalt. Este un cub din bârne pe care stă un acoperiş foarte înalt făcut din cetină. fiind înlocuit de cuier. pentru fâneaţă. au o arhitectură specifică. în timpul cositului. Mai la nord regiunea muntoasă nu mai este locuită permanent. cu stâlpi şi arcade. construite exclusiv din lemn. Interiorul casei este sărăcăcios dar curat. din împrejurimile Beiuşului. Din numeroasele datini ale moţilor nu putem trece cu vederea pe cea mai specifică. iar zonele mai accesibile. legume. Moţii nu îşi cumpără mobilă ci o confecţionează singuri: masă. din şindrilă. scaune. care cu vremea se înveleşte cu un covor gros alcătuit din iarbă şi muşchi. Grajdul pentru vite este şi mai caracteristic. Crişenii aduc fructe. fiind legaţi de pământurile mănoase ale depresiunii. Ea aparţine locuitorilor din depresiunea Beiuş. Crişenii locuiesc la poalele munţilor. Ultimele aşezări spre nord ale Ţării Moţilor sunt cătunele Ocoale (de pe platoul Scărişoara). doniţe şi diferite produse de artizanat. uneori sculptate. 209 . Faţada casei are întotdeauna un cerdac. iar în cea dinspre vale pe piloni. laviţă şi pat. cum sunt cele de pe Muntele Găina sau din poiana Călineasa. În locurile de fâneaţă ei îşi construiesc mici colibe pe care le locuiesc numai vara. locul de frunte ocupîndu-l însă tulnicele. ţesături şi obiecte ceramice caracteristice zonelor. Dulapul nu intră în inventarul gospodăriei.

Dupa servirea micului dejun la pensiune. . billiard .După masă turiştii merg să viziteze casele memoriale Ion Creangă şi Mihail Sadoveanu 210 . .După vizitarea rezervaţiei. ►Ziua II: . .CAPITOLUL 6. 6.Plecare din Bucureşti cu autocarul – sosire în localitatea Vânători Neamţ. ping pong. Cazarea se va face la Pensiunea Ursul din localitate. Prezentarea parcului şi a strategiei de populare cu zimbri a parcului. amatorii de jocuri sportive se vor putea relaxa jucînd fotbal. ► Ziua I: . CREAREA UNUI PACHET DE SERVICII TURISTICE. turiştii se întorc la pensiune pentru servirea mesei.1. Pensiunea dispunând de terenurile şi dotările necesare. turiştii vor vizita Rezervaţia de Zimbri Dragoş Vodă. STUDIU DE CAZ ECOTURISM ŞI AGROTURISM ÎN PARCUL NATURAL VÂNĂTORI NEAMŢ.După servirea cinei.

Servrea micului dejun la pensiune.Turiştii servesc micul dejun la pensiune. .După masa de prânz turiştii merg sa viziteze Muzeul Nicole Popa. Servirea cinei. după care vor pleca într-un traseu religios.Ziua se încheie cu masa de seară unde se servesc preparate tradiţionale moldoveneşti - ►Ziua III: .Întoarcerea pentru cina la pensiune. ► Ziua IV: .Întoarcerea la pensiune pentru servirea prânzului.Masa de prânz va fi servită la una din Mănăstiri. Studierea arboretului de mesteacăn. .Un scurt pelerinaj la Mănăstirile Neamt. . elogiate în opera sa de poetul naţional Mihai Eminescu. . Secu şi Sihăstria. după care turiştii vor vizita Pădurea de Argint. ►Ziua V: 211 .

. oferă turiştilor români şi străini. fără respectarea unor reguli scrise şi nescrise. ►Ziua VII: . . este că nu poate exista agroturism. .. după servirea micului dejun. care au ca scop conservarea mediului înconjurător. în jurul unui foc de tabără.După micul dejun turistii merg să viziteze Cetatea Neamţului. de Ecoturism şi Agroturism. . ariile protejate din România. cu recoltarea de fructe de pădure sau plante medicinale pentru acasă.2.Masa de seară va fi servită în aer liber.Prânzul se va servi în afara pensiunii. cu scopul de a face cunoscută. Concluzii Concluzia principală. ocazia de a fi martori la spectacolul naturii.După micul dejun traseul turistic continuă cu un ultim pelerinaj religios la Mănăstirile Agapia şi Văratec.Pachetul turistic se va încheia. precum şi vizitarea casei memoriale Vasile Alecsandri. 212 . care conţine dansuri populare din zona Neamţ.Servirea cinei la pensiune ►Ziua VI: .Parcul Natural Vânători Neamţ. 6. În acelaşi timp.După masa de prânz vizitarea casei memoriale "Veronica Micle" . Turiştii vor admira un program artistic. care se desprinde din lucrare.Întoarcerea la pensiune pentru masa de prânz. Am încercat să coroborăm semnificaţiile celor două concepte. una dintre ariile protejate ale ţării noastre mai puţin cunoscută publicului larg .

*** . 2007 6.a. – „Management în turism. Bucureşti.aer.Pornind de la acest deziderat. BIBLIOGRAFIE 1. 2005. *** . Ecoturismul. *** . 2004. 2005 7.ro 213 . *** . 2002 3.componentă a turismului modern”.Ghidul Pensiunilor. 2006.site I. www. Psihomedia. Foriş Tiberiu. *** . N. Legislaţia din domeniul turismului 1997-2007 5.Institutul Naţional de Statistică. Creţu Romeo Cătălin – „Legislaţie în alimentaţie publică şi agroturism”.breviar statistic” 2000-2006 4. Creţu Romeo ş. Editura CERES. 2005 2. am reuşit să identificăm punctele de interes turistic ale acestei zone. Sibiu. Ed.T 8. ANTREC. Antonoaie Niculaie. D. C.Monitorul Oficial al României.Revista Vacanţe la Ţară. propunând un pachet de servicii agroturistice. „Turismul României.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful