SCALA DE ATITUDINI ŞI CONVINGERI II (ABS II) – DATE PRELIMINARE PENTRU POPULAŢIA DE LIMBĂ ROMÂNĂ / A ROMANIAN ADAPTATION OF THE ATTITUDES AND

BELIEFS SCALE II (ABS II)
Bianca MACAVEI1 Universitatea Babeş-Bolyai / Babes-Bolyai University Cluj-Napoca, România Abstract
The results obtained following administration of the Attitudes and Beliefs Scale II (ABS II)(DiGiuseppe, Leaf, Exner, & Robin, 1988) to a Romanian sample are, on the whole, consistent with those obtained in earlier normative studies involving American samples. The scale was administered to two different groups – normal population (i.e., teenagers and adults) and in-patients at a hospital for mental disorders, diagnosed with clinical depression. In a sample of normal subjects (N=350), internal consistency coefficients (Alpha Cronbach) for the four belief processes and the global score ranged from .60 to .87, which are adequate for reporting reliable results. A pilot study on discriminative validity revealed the ABS II discriminated between normal and clinical groups, as well as between groups with extreme scores on the short version of BDI. Norms for the Romanian version of the scale are also included.

Key words: REBT, irrational beliefs, Romanian norms for the Attitudes and Beliefs Scale II

Normele Scalei de Atitudini şi Convingeri II (ABS II) pentru populaţia de limbă română
Între formele de terapie cognitiv-comportamentală (CBT), terapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT) ocupă un loc privilegiat, atât datorită rădăcinilor istorice care o plasează la originea celei mai influente abordări terapeutice cunoscute până în prezent - CBT- cât şi din perspectiva solidei sale ancorări în practică. În opinia întemeietorului său, Dr. Albert Ellis, relaţia dintre REBT şi CBT este una de incluziune; astfel, forma generală de REBT se suprapune peste ceea ce astăzi numim CBT, pe lângă aceasta mai existând şi aşa numitul REBT “elegant”, având ca finalitate modificarea perspectivei filozofice asupra vieţii şi, deci, flexibilizarea personalităţii pacientului/clientului (Ellis, apud Weinrach, 1996).

În 1955, Albert Ellis elabora o metodă terapeutică pe care o numeşte “raţională”, datorită accentului pus pe identificarea şi modificarea trăsăturilor iraţionale şi ilogice ale gândiri clienţilor săi. Deşi accentul cade pe componenta cognitivă, încă de la început Ellis adoptă un ”eclecticism” metodologic, folosind o gamă largă de tehnici emotive şi comportamentale, care s-a diversificat şi îmbogăţit în timp. Această caracteristică duce, în 1970, la schimbarea denumirii din terapie raţională (RT) în terapie raţional-emotivă (RET). Ulterior, în 1993, la insistenţele psihologilor interesaţi de dezvoltarea şi eficientizarea tehnicii, numele acesteia va deveni “terapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT)”, reflectând paleta largă de tehnici utilizate în reducerea distresului pacienţilor (Ellis & Dryden, 1997; Weinrach, 1996).
Se poate spune deci, că de-a lungul a mai bine de trei decenii REBT a cunoscut o evoluţie ascendentă, rezultat al optimizării şi perfecţionării constante prin efortul mai multor generaţii de practicieni şi cercetători (DiGiuseppe, 1996).

iar viaţa îi confirmă aceste aşteptări iraţionale (caz rar!). Aşadar. . 1997). 1997). (awfulizing – AWF -). duc la emoţii pozitive sau negative adaptative. susţinute de cogniţii disfuncţionale. Aceste evaluări iau adesea forma lingvistică a lui “trebuie cu necesitate”. terapia cognitiv-comportamentală consideră problemele psihologice ca fiind răspunsuri dezadaptative învăţate. aşteptările persoanei sunt infirmate de condiţiile de viaţă (ceea ce este cu atât mai probabil cu cât persoanele sunt mai iraţional 17117u2024r e). de natură absolutistă. fiind “feţe diferite ale aceleiaşi monede” (Ellis & Dryden. se accentuează necesitatea identificării şi modificării cogniţiilor dezadaptative şi înlocuirea comportamentelor disfuncţionale (Ellis & Dryden. dogmatică. însă. În consecinţă. Dacă. dar nu e obligatoriu să se întâmple chiar aşa”. “este obligatoriu”. generează emoţii negative adaptative. Din aceste cogniţii absolutiste centrale derivă apoi un nucleu de credinţe iraţionale (IB): • • • convingeri catastrofice (un eveniment care a avut loc deşi “nu trebuia să aibă loc” este evaluat ca fiind mai mult de 100% negativ). atunci persoana trăieşte emoţii pozitive (deşi in viitor este vulnerabilă la distres). toleranţă scăzută la frustrare (o persoană crede că nu poate fi deloc fericită dacă apare ceva ce “nu trebuia să apară în nici un caz”). (low frustration tolerance – LFT -). chiar în condiţiile unor condiţii de viaţă adverse. cu semnificaţie personală. 1997). Predispoziţia spre patologie este dată de patternurile de gândire absolutistă vis a vis de sine. (demandigness – DEM -). credinţele iraţionale: sunt cogniţii evaluative (adică relevante pentru scopurile individului). dacă lucrurile nu merg aşa cum trebuie). Aceste procese se leagă între ele. Corespondentele raţionale ale lor: sunt cogniţiile evaluative cu semnificaţie personală. “este absolut necesar”. sunt iraţionale deoarece sunt rigide şi blochează atingerea scopurilor. Conform acestei teorii. sau a vieţii ca fiind “mizerabile”. se dezvoltă reacţii emoţionale negative blocante/dezadaptative ca stări depresive. Pe de altă parte. etichetarea globală a propriei persoa-ne. generează emoţii negative dezadaptative.În general. prezenţa credinţelor raţionale (flexibile). nonabsolutistă. stenice. dacă o persoană deţine un pattern de gândire absolutistă. deprecierea şi evaluarea globală (ex. de natură preferenţială. de genul “Mi-aş dori ca lucrurile să decurgă astfel. a celorlalţi. ceilalţi şi viaţă. anxietatea. sentimentele de culpă şi/sau agresivitatea. la baza tulburărilor emoţionale stă tendinţa individului de a face evaluări absolutiste şi rigide ale evenimentelor percepute. (self-downing and/or global evaluation – SD/GE -). Conform teoriei avansate de Albert Ellis (pentru detalii vezi Ellis & Dryden.

comparativ cu alte teste clinice. 1997). fiind uşor de administrat şi cotat. Prin contrast. Vor fi prezentate date referitoare la consistenţa internă a scalei. 1996): (1) Cogniţiile sunt cel mai important determinant al emoţiilor la oameni. precum şi un etalon orientativ construit pe populaţie nonclinică. 1989). în special deoarece oamenii îşi întreţin tulburările prin perpetuarea unui mod disfuncţional de gândire. . (2) Gândirea disfuncţională este cauza principală a distresului emoţional. deşi modificarea acestora implică efort şi perseverenţă din partea individului. limitele acestuia vor fi discutate în secţiunea de concluzii. Fiind o primă tentativă în acest sens. Mai mult. Leaf. Scurt spus. credinţele raţionale se bazează pe realitatea empirică. (Ellis & Dryden. Eficienţa instrumentului este sporită de faptul că permite calcularea unor scoruri separate pe diferite tipuri de credinţe iraţionale. (4) Printre factorii etiologici ai gândirii iraţionale şi psihopatologiei se numără influenţe genetice şi de mediu. ideile care fundamentează această teorie. (6) Credinţele iraţionale pot fi schimbate. Scala a fost concepută de către DiGiuseppe. În esenţă. ABS II este unul dintre cele mai eficiente instrumente de evaluarea a credinţelor iraţionale / raţionale. în situaţiile în care nu este posibilă administrarea integrală. studiul de faţă nu are pretenţia de a fi reuşit să realizeze o investigaţie comprehensivă a proprietăţilor psihometrice ale scalei. putându-se calcula un scor individual pentru aceştia. facilitează atingerea scopurilor persoanei şi respectă principiile logicii (Maultsby apud DiGiuseppe.- sunt raţionale deoarece sunt flexibile şi nu se interpun în calea atingerii scopurilor individului. & Gormon. scala permite selectarea itemilor care evaluează doar un anumit tip de credinţe iraţionale. este incongruentă cu realitatea obiectivă şi blochează atingerea scopurilor individului. Robin. Leaf. (5) REBT pune accent mai ales pe rolul evenimentelor din prezent (mai degrabă decât trecut) în generarea psihopatologiei. pot fi sintetizate astfel (Walen. o credinţă iraţională se defineşte prin faptul că este incorectă din punct de vedere logic. Scopul studiului de faţă este de a oferi persoanelor interesate o primă variantă în limba română a ABS II. precum şi estimarea unor valori globale de raţionalitate / iraţionalitate. Exner şi Robin în 1988 şi este o măsură validă a constructelor centrale în REBT (DiGiuseppe. validitatea discriminantă a acesteia. disponibile la ora actuală. 1996). mare parte din psihopatologie este rezultatul gândirii disfuncţionale. reflectându-se şi în intervenţia terapeutică. În concluzie. modalitatea optimă de a înlătura distresul este modificarea acestor credinte. apud Weinrach. ABS II evaluează convingerile iraţionale şi raţionale descrise în teoria lui Albert Ellis. conţine un număr relativ mic de itemi (72) formulaţi într-un limbaj accesibil. (3) Dacă tulburările emoţionale sunt cauzate de menţinerea unor credinţe iraţionale.

Cotare directă: A=0. D=3. reprezentând patru procese de gândire iraţională: imperativul “trebuie” (DEM) deprecierea şi evaluarea globală (SD/GE) toleranţa scăzută la frustrare (LFT) gândirea catastrofică (AWF).Prezentarea generală a scalei Scala cuprinde 72 de itemi (de la 5-76) dispuşi într-o matrice (4x3x2) alcătuită din trei factori: (1) primul factor se numeşte “procese cognitive” (cognitive processes) şi are patru nivele. asta îmi arată că sunt o persoană lipsită de valoare” este: frazat iraţional (IR). Fiecare item este structurat în funcţie de cei trei factori. C=2. realizare şi confort. Posibilităţile de răspuns ale subiecţilor sunt: A – puternic împotrivă B – parţial împotrivă C – neutru D – parţial de acord E – puternic de acord Cotarea se face pentru 36 dintre itemi direct şi pentru 36 invers. itemul 6: “Dacă oameni importanţi pentru mine nu mă plac. B=1. are un conţinut care se referă la aprobare. (2) cel de-al doilea factor se numeşte “arii de conţinut” (content / context) şi are trei nivele. reprezentând modul de formulare a itemilor: iraţional / raţional. reprezentând convingeri legate de aprobare. De exemplu. (3) cel de-al treilea factor se numeşte “mod de frazare” (irrationality / rationality) şi are două nivele. vizează procesul cognitiv de autoevaluare (SD/GE). E=4 .

D=1. scorurile luate în discuţie în această lucrare ca şi măsură a credinţelor subiecţilor sunt: (1) Total (măsură a iraţionalităţii). LFT – 18 itemi (9 direcţi şi 9 inverşi).Cotare inversă: A=4. C=2. În acelaşi fel. În plus. rezultă 4 subscale: DEM – 18 itemi (9 direcţi şi 9 inverşi). Scorurile se pot calcula şi separat.18 itemi (9 direcţi şi 9 inverşi). Numărul maxim de puncte este 288 (72 itemi x 4 puncte). AWF . SD/GE – 18 itemi (9 direcţi şi 9 inverşi). Numărul minim de puncte ce poate fi realizat este zero (adică la toţi itemii direcţi = frazaţi iraţional s-a răspuns cu “puternic împotrivă” şi la toţi itemii inverşi = frazaţi raţional s-a răspuns cu “puternic de acord”). . utilizând ca şi factor de varianţă “modul de frazare” rezultă 2 subscale: Raţionalitate (RB) – 36 itemi. E=0 Altfel spus. (4) DEM (imperativul “trebuie”). B=3. (3) RB (credinţe raţionale). (2) IB (credinţe iraţionale). (5) SD/GE (autodeprecierea/evaluarea globală) (6) LFT (toleranţa scăzută la frustrare). Aşadar. pe când cei cotaţi invers sunt formulaţi raţional. se pot calcula diferite scoruri rezultate din combinaţii pe scale şi subscale. pentru iraţionalitate şi raţionalitate. itemii cotaţi direct sunt cei formulaţi iraţional. Iraţionalitate (IB) – 36 itemi. Utilizând doar factorul “procese cognitive” (ca şi factor de varianţă). Rezultă că un scor global (Total) mic înseamnă credinţe iraţionale puţine. iar un scor mare credinţe iraţionale multe. (7) AWF (gândirea catastrofică). Scorul pentru fiecare subscală se realizează prin însumarea scorurilor itemilor care o compun.

varianta lungă (21itemi). Un alt grup de 12 persoane a fost format din pacienţi ai spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca (ex. 104 au completat şi Inventarul de Depresie Beck (BDI).11) au format lotul utilizat în estimarea consistenţei interne a scalei. studenţi şi angajaţi cu studii medii şi superioare din diferite întreprinderi (muncitori.73 (2) Scorurile la cele patru subscale ale testului (DEM. informaticieni. Testarea s-a făcut în variantă hârtie-creion. Subiecţii au completat ABS II precum şi BDI. . întâi ABS II iar apoi BDI. imediat după completarea ABS II. funcţionari). ceea ce indică prezenţa depresiei de nivel clinic. Haaga. Testele au fost administrate individual. 1989). Testele au fost administrate individual.68 / p=0. grupul fiind eterogen din punct de vedere ocupaţional şi al nivelului educaţional (cuprinzând de la elevi de liceu la persoane cu studii postuniversitare). SD.01) şi cu scorul total. iar 12 persoane sunt pacienţi ai spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca. conform standardelor recomandate pentru ”formarea” unui lot nondepresiv (Solomon. AWF) corelează (corelaţie liniară) puternic între ele (toate valorile p<0. Aceste 19 persoane au fost astfel selectate încât să aibă un scor scăzut la BDI (9 sau mai mic). în variantă hârtie-creion.23 t=.. Tabelul 1. în grup şi fără limită de timp.93 t=1.34 / p=0.07 / p=0. Un număr de 350 de persoane.63 t=-. varianta lungă (21itemi).49 t=-1. constituind o nouă dovadă în sprijinul ideii conform căreia toate credinţele iraţionale sunt relaţionate din punct de vedere psihologic (DiGiuseppe et al. Toţi subiecţii au înregistrat un scor de 16 sau mai mare la BDI. întâi ABS II iar apoi BDI.09 t=. cu vârste cuprinse între 17 şi 51 de ani au completat ABS II.17 / p=0. în variantă hârtie-creion. Alte 19 persoane. 167 de bărbaţi şi 183 de femei. Clinical de Ergoterapie). Aceştia au completat ABS II.Metodologie Subiecţii cuprinşi în studiu sunt în număr de 381. varianta scurtă (13 itemi). secretare. Rezultate Rezultatele obţinute utilizând o populaţie nonclinică (N=350) arată că: (1) Nu se constată diferenţe semnificative în funcţie de vârstă sau sex. Toţi subiecţii au fost voluntari.35 Sex (M/F) t=. Comparaţii pe scale.55 / p=0.67 / p=0. Brody. fără limită de timp.12 t=.68 / p=0. diagnosticaţi cu depresie (episod depresiv major sau reacţii depresive cu simptome specifice episodului depresiv major). fără limită de timp. Subiecţii au primit instrucţiunea de a răspunde cât mai sincer la afirmaţiile prezentate în chestionar. LFT. Dintre cele 350 de persoane. dintre care: 369 de persoane sunt elevi de liceu. precum şi BDI. Kirk & Friedman. specificându-se că nu există răspunsuri bune sau rele. în funcţie de vârstă şi sex (N=350) Scala DEM SD/GE AWF LFT Total Comparaţii în funcţie de: Vârstă (adulţi / adolescenţi) t=-.36 t=-.89 / p=0. cu vârste cuprinse între 16 şi 49 de ani (m=20.49 t=-1.93 / p=0. 1998).48 / p=0. Testul a fost administrat în aceeaşi manieră.

67) SD m=20.18 (SD=10.92 şi . Mediile (m) şi abaterile standard (SD) pentru un lot românesc şi unul american Scale Lotul românesc (N=350) Total m=113.95 (SD=8.02 (SD=27. .06 (SD=9.73) m=21.43 (SD=9.000 .82 (SD=10.547 .80) m=24.7340 (N=80). Iraţionalitate foarte scăzută Iraţionalitate scăzută Iraţionalitate medie Iraţionalitate ridicată Iraţionalitate foarte ridicată 0-91 92-107 108-121 122-127 136-288 Consistenţa internă a scalei Studiile psihometrice efectuate pe populaţie americană indică o consistenţă internă adecvată utilizării instrumentului. studenţi şi adulţi pentru lotul românesc). După cum se observă.000 . 1989). 1989).. construit în baza datelor obţinute pe populaţie nonclinică (N=350) este prezentat mai jos.000 (3) În tabelul 3 sunt prezentate comparativ mediile şi abaterile standard pentru lotul românesc şi un lot american format din studenţi (DiGiuseppe et al.417 .000 .86. însă această diferenţă ar putea fi explicată de numărul diferit de subiecţi din cele două loturi.44 (SD=7.683) AWF m=28.80) m=26.80) (4) Etalonul orientativ pentru scorul total. valorile obţinute pe populaţia de limbă română sunt mai mari. elevi.Tabelul 2.92) Lotul american (N=764) m=84.492 . precum şi de componenţa diferită a acestora (studenţi pentru lotul american. Tabelul 3.66) DEM m=32.90) m=12.8654 (N=80) (Niculaş. α Cronbach =.606 .99) LFT m=31. Corelaţiile între scorurile subscalelor şi scorul total (N=350) AWF 1.88 (SD=36. Studiile pilot anterioare efectuate pe populaţie românească indică o fidelitate testretest şi o consistenţă internă adecvate: r = .80 (SD=10.277 .824 DEM 1.701 SD LFT Total AWF DEM SD LFT Total 1. 2000).56 (SD=8.723 1. Majoritatea subscalelor discriminează între grupurile clinice şi cele de control (fără psihopatologie) (DiGiuseppe et al.000 ..559 .812 1. astfel coeficienţii alfa pentru cele patru procese şi trei subscale de conţinut variază între .

6795 . varianta scurtă (13 itemi).850 4. Varianta finală a instrumentului conţine doar acei itemi care au întrunit acordul tuturor experţilor convocaţi.102). Pe baza rezultatelor la BDI.6063 .7924 . 1998).0008 <. Tabelul 5. am efectuat comparaţii între un lot de persoane cu diagnostic clinic de depresie (N=12) şi un grup de control. Coeficienţii α Cronbach pentru scalele testului şi scorul total (N=350) Scale Total AWF DEM SD LFT Coeficient α . constituit din subiecţi care nu au avut niciodată un diagnostic psihiatric (N=19). adecvate utilizării în condiţii bune a scalei. 1997).165 3. utilizând formula m± 1SD. care au fost ulterior comparate în funcţie de scorurile la ABS2. Aceste 19 persoane au fost astfel selectate încât să aibă un scor scăzut la BDI (9 sau mai mic). datele obţinute constituie un argument în plus.017 3.0001 <.186 5.187 p <.Datele obţinute în urma acestui studiului efectuat pe un eşantion de 350 vorbitori de limba română indică valori comparabile cu cele obţinute în investigaţia iniţială efectuată pe populaţie americană. În studiul nostru.0001 <. Diferenţele constatate sunt semnificative la pragul de . precum şi între persoane . Tabelul 4. arătând că ABS II este un instrument care discriminează între grupe de populaţie cu nivele diferite ale simptomatologiei depresive.0034 Deşi grupele de subiecţi cu care s-a lucrat sunt mici..8792 . Comparaţii între mediile la ABS II ale unui grup de subiecţi depresivi (N=12) şi ale unui grup de control (N=19) Scala Total DEM LFT SD AWF IB RB t 6. constructul de credinţe iraţionale şi raţionale a fost examinat cu succes în numeroase cercetări (Ellis & Dryden. 1989).0001 .578 7.004 (t=3. Analiza factorială efectuată asupra scalei relevă existenţa unui factor general şi a altor trei factori.0004 . conform standardelor recomandate pentru formarea unui lot nondepresiv (Solomon et al. Rezultatele obţinute sunt sintetizate în tabelul 5. de asemenea.7221 Număr de itemi 72 itemi 18 itemi 18 itemi 18 itemi 18 itemi Validitatea discriminativă Itemii în limba engleză ai scalei au fost concepuţi. de o echipă de experţi (terapeuţi în cadrul Institutului de Terapie Raţional Emotivă din New York). dintre cele 350 de persoane care au completat scala ABS II. confort şi iraţionalitate. în baza unei definiţii anterior formulate. 104 au primit. Totodată.. Studiile de validare efectuate pe populaţie americană indică faptul că majoritatea subscalelor discriminează între loturile clinice şi cele de control (fără psihopatologie) (DiGiuseppe et al. au fost selectate două grupe extreme (N=15 şi N=17). BDI.0001 .756 6. numiţi de autori raţionalitate.

cu depresie clinică şi subiecţi fără psihopatologie. 1988). 5-28. A discriminative validation and factor analysis of a measure of rational /irrational beliefs. .V. adulţi de vârstă mijlocie. în măsură să confirme predicţiile teoriei de la baza ei. Proprietăţile psihometrice adecvate. Edinburg. R. R. Scotland. Exner. Paper presented at the World Congress of Cognitive Therapy. (1988). BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ DiGiuseppe. R. am optat pentru acele categorii de subiecţi indicate ca fiind cel mai vulnerabile la stres: elevi şi studenţi. 1989). confruntaţi în mod direct cu situaţia socio-economică instabilă din România. M. T. B.. the Spielberger Trait Anger Scale şi the Spielberger Trait Anxiety Scale (DiGiuseppe et al. eşantionare aproximativă. & Robin. Journal of Rational – Emotive & Cognitive Behavior Therapy. comparabile cu cele găsite în studii similare efectuate pe populaţie americană. justifică încercarea noastră de a oferi populaţiei de limbă română un prim instrument valid de evaluare a credinţelor iraţionale. Aceste rezultate încurajatoare justifică şi stimulează investigaţiile viitoare orientate spre validarea ABS II.. the General Psychological Well Being Scale (DuPue. Robin. în ultimii ani.1972). de aceea. 1989) ca: forma scurtă a BDI (Beck & Beck.. precum şi orientarea susţinătorilor acesteia spre furnizarea de date empirice.. R. (1996). Totuşi. 14. Datorită limitelor studiului anterior prezentat (loturi mici de subiecţi. the General Health Questionnaire (Goldberg. recomandăm prudenţă în extinderea concluziilor la categorii de vârstă şi socio-profesionale nereprezentate în eşantionul utilizat. DiGiuseppe. Concluzii Interesul tot mai crescut de care se bucură REBT la noi în ţară. modalităţi puţine de aproximare a validităţii şi fidelităţii scalei) datele furnizate trebuie privite ca fiind orientative. Timpul şi resursele limitate avute la dispoziţie nu au permis selectarea unui eşantion reprezentativ. De asemenea. 1972). M. R. Leaf. & Gormon. permit utilizarea în condiţii bune a variantei româneşti a ABS II. cuprinderea în studiu a acestora rămâne ca şi scop al unor investigaţii viitoare.. Studiile efectuate pe populaţie americană indică faptul că scorurile la ABS II corelează puternic cu rezultatele obţinute la alte teste (pentru detalii privind aceste instrumente vezi DiGiuseppe et al. utile însă în a oferi direcţii investigaţiilor viitoare. Din datele obţinute pe populaţie românească rezultă că majoritatea subscalelor ABS II corelează cu forma scurtă a BDI.. UK. The development of a measure of rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior Therapy. Oxford.W. (1989). estimarea validităţii discriminante s-a făcut într-un studiu pilot care va trebui extins în viitor. Leaf. The nature of irrational and rational beliefs: Progress in Rational Emotive Behavior Therapy. DiGiuseppe.

Oradea State University. 2002 / Received March 15. (1997). Priming irrational beliefs in recovered . 107. Primit spre publicare în 15 Martie. 2002 / Accepted (final revision) June 23. Niculaş F.F. (1996). Weinrach.Ellis.. S. Lucrare de diplomă/License Dissertation.. & Friedman.. 2002 Acceptat pentru publicare în 23 Iunie. Brody C. A. D. Relaţia convingeri iraţionale – strategii de coping.London: Springer Publishing Company. D.G. 626-632. (1998). Nine experts describe the essence of Rational-Emotive Therapy while standing on one foot. L. Solomon A.A.G. 440-449. W. Kirk.. & Dryden. 2002 . (2000). Haaga. The Practice of Rational Emotive Behavior Therapy.depressed people.Oradea. Journal of Counseling and Development. Journal of Abnormal Psychology. 74.

Itemii scalei sunt formulaţi la genul masculin. litera care corespunde răspunsului ales de dumneavoastră. unul dintre următoarele răspunsuri care corespunde cel mai bine atitudini dv. Nu este însă obligatorie construirea itemilor specifici pentru utilizarea ABS II! Scala de Atitudini şi Convingeri II (ABS II) Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii. pentru fiecare afirmaţie. faţă de situaţiile descrise. şi nu pot tolera stările acestea atunci când le am. dacă sunteţi PUTERNIC DE ACORD Nu lăsaţi ca răspunsul dv. . Aceştia: (a) sunt itemi de ” încălzire”. Notaţi pe foaia de răspuns. dacă sunteţi NEUTRU D.ANEXA 1 Scala de Atitudini şi Convingeri II (ABS II) Note: 1. dacă sunteţi PUTERNIC ÎMPOTRIVĂ B. dacă sunteţi PARŢIAL ÎMPOTRIVĂ C. intr-o serie de situatii descrise mai jos. dacă sunteţi PARŢIAL DE ACORD E. 2. asta îmi arată că sunt o persoană lipsită de valoare. pentru fiecare afirmaţie în parte. Itemii 1-4 pot fi adăugati de cercetător/clinician. sd/ge) şi credinţele raţionale (4 itemi) specifice fiecărei situatii relevante pentru cercetarea sau intervenţia clinică în care se foloseste ABS II. Aceşti itemi se interpretează separat şi acestă interpretarea se coroborează cu scorurile la ABS II. awf. suntem interesaţi doar in atitudinile dv. Nu există răspunsuri corecte sau incorecte. Dacă oameni importanţi pentru mine nu mă plac. (b) nu se iau in calcul la cotarea scalei. Alegeţi apoi. Este insuportabil să mă simt tensionat sau nervos. 3. Recomandăm adăugarea a 8 itemi care sa măsoare credinţele iraţionale (4 itemi: dem. la un item sa influenţeze răspunsul dv. lft. adaptarea itemilor la sexul celui/celei căruia/cărei i se administrează scala este necesară. la un alt item. 5. 6. A.

şi pot să nu mă condamn pentru că nu am reuşit. Trebuie in mod absolut să fac bine lucrurile importante. tensionat sau nervos. Atunci când nu reuşesc într-o sarcină importantă. 22. valoroasă şi mă pot accepta pe mine însumi chiar dacă eşuez în unele sarcini importante pentru mine. 15. . înţeleg că aceasta nu se răsfrânge asupra valorii mele ca persoană. Este îngrozitor să ai performanţe slabe în sarcini importante. 14. Este regretabil atunci când există necazuri în viaţa mea. Sunt o persoană bună. Este dezamăgitor să nu fiu plăcut de oameni importanţi pentru mine. este din cauză că sunt o persoană nesuferită. 13. Îmi doresc foarte mult să fiu plăcut de anumite persoane. 21. 17. dar înţeleg că a avea parte de necazuri este numai dezamăgitor şi nu ceva îngrozitor. Va fi un dezastru dacă nu îndeplinesc bine lucrurile importante. mă pot accepta pe mine însumi cu greşelile şi limitele mele. şi nu voi accepta să nu le fac bine. Pot suporta ca oameni importanţi pentru mine să nu mă placă sau să nu fie de acord cu mine. 10. Atunci când mă simt tensionat. Nu îmi face plăcere să mă simt inconfortabil. Nu pot suferi să fiu tensionat sau nervos şi cred că aceste stări sunt de nesuportat. şi cred că este un dezastru dacă obţin rezultate slabe. iar viaţa merge înainte. Atunci când viaţa este grea şi mă simt inconfortabil. dar înţeleg că nu trebuie neapărat ca acestea să mă placă. 18. Atunci când oameni importanţi pentru mine nu mă plac. Este insuportabil să eşuez în lucrurile importante. 20. şi nu suport să nu reuşesc să le duc la bun sfârşit. înţeleg că a te simţi inconfortabil sau tensionat nu este îngrozitor ci doar neplăcut. mă gândesc că asta arată ce om lipsit de valoare sunt. 16.7. 19. 9. 11. nervos sau inconfortabil. dar pot suporta stările acestea atunci când apar. 12. Dacă oameni importanţi pentru mine nu mă plac. 8. dar ştiu că asta este doar neplăcut şi nu ceva îngrozitor.

Dacă nu îndeplinesc perfect lucrurile importante pentru mine aceasta va fi un dezastru. Este esenţial să îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine. Nu pot accepta să nu îndeplinesc bine sarcinile importante. 24. Dacă nu îndeplinesc bine sarcinile foarte importante pentru mine. aceasta va fi doar o dezamăgire şi ceva regretabil. dar pot suporta o astfel de neplăcere. Nu suport să nu îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine. Uneori cred că certurile şi nemulţumirile vieţii de zi cu zi sunt îngrozitoare şi sunt cea mai rea parte din viaţa mea. 41. Este dezamăgitor dacă nu sunt plăcut de unii oameni pe care eu îi plac. iar eşecul este insuportabil. 40. Este îngrozitor să nu fiu plăcut de oamenii importanţi pentru mine. 43. îmi dau seama că pot accepta şi suporta faptul că el / ea nu mă place. 39. este din cauză că sunt o persoană incapabilă şi lipsită de valoare. şi este un dezastru dacă ei nu mă plac. chiar dacă nu îndeplinesc intotdeauna bine îndatoririle importante pentru mine. 27. nervos sau inconfortabil. şi este insuportabil dacă aceştia nu mă plac. 38. aşa că trebuie cu necesitate să le fac bine. 30. 36. Vreau să îndeplinesc bine unele lucruri. 44. 34. 35. dar înţeleg că ei nu trebuie să mă placă numai pentru că vreau eu asta. şi înţeleg că dacă ei nu mă plac este doar regretabil. Dacă cineva important pentru mine nu este de acord cu mine sau mă respinge. 42. Trebuie cu necesitate să fiu plăcut de oamenii importanţi pentru mine şi nu voi accepta să nu fiu plăcut de ei. Nu pot suferi să nu fiu plăcut de oamenii importanţi pentru mine. Dacă sunt respins de cineva pe care eu îl/o plac. Este neplăcut să fii tensionat. . înţeleg că nu este absolut obligatoriu să am o viaţă plăcută numai pentru că vreau eu asta. Este o dezamăgire dacă nu îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine. dar înţeleg că nu este absolut obligatoriu să le îndeplinesc perfect doar pentru că vreau eu asta. 25. nu şi îngrozitor. şi nu pot accepta viaţa atunci când aceasta este plină de necazuri si eşecuri. totuşi. Dacă nu voi reuşi in ceea ce fac. chiar atât de bine cât mi-aş dori. 33. 26. pot să mă accept pe mine însumi şi să îmi recunosc valoarea ca fiinţă umană. Am valoare ca persoană. Chiar şi atunci când mă simt tensionat. Nu vreau să eşuez în sarcinile importante pentru mine. dar nu este absolut obligatoriu să iasă bine numai pentru că îmi doresc eu asta. Este important să fiu plăcut de anumiţi oameni. Trebuie cu necesitate să am o viaţă plăcută şi confortabilă aproape tot timpul.23. 32. ştiu că sunt la fel de valoros ca şi ceilalţi. 28. Este important să ai o viaţă plăcută în cea mai mare parte a timpului. 29. 37. 31. dar înţeleg că nu este îngrozitor sau cel mai rău lucru de pe faţa pământului dacă nu le îndeplinesc bine.

şi nu voi accepta ca aceştia să nu mă placă. Este neplăcut să fii certat. Trebuie cu necesitate să fiu plăcut şi acceptat de persoanele care vreau să mă placă. Cred că este îngrozitor şi înspăimântător să trăieşti în tensiune. 51. Dacă nu sunt plăcut de unii oameni importanţi pentru mine. 65. îmi dau seama că pot suporta faptul că ei nu mă plac. Este îngrozitor să existe ceartă în viaţa unui om. dar ştiu că pot suporta nemulţumirea de a le îndeplini mai puţin bine. 48. Trebuie cu necesitate să am o viaţă plăcută şi nu voi accepta problemele atunci când nu le doresc. . Este neplăcut să nu îmi îndeplinesc bine sarcinile importante. Vreau să îmi îndeplinesc bine sarcinile importante. 59. Nu voi fi o persoană cu valoare dacă continui să am eşecuri la serviciu. Atunci când mă confrunt cu certuri şi / sau când viaţa mea este neplăcută. Este absolut esenţial să fii plăcut de oamenii importanţi pentru tine. şi să trăiesc asemenea stări este cel mai rău lucru care mi se poate întâmpla. înţeleg că nu e obligatoriu să mă simt confortabil numai pentru că vreau eu asta. Este îngrozitor şi înspăimântător să fiu respins de oamenii care trebuie să mă placă. 57. 58. 49. la şcoală sau în alte activităţi importante pentru mine. 47. Este de dorit să fii plăcut de anumiţi oameni. Vreau să fiu plăcut şi acceptat de oamenii pe care îi plac. şi este un dezastru să fii certat. Nu pot suferi să nu fiu plăcut de anumiţi oameni. şi nu suport ideea că ei s-ar putea să nu mă placă. Atunci când oamenii pe care eu îi plac mă resping sau nu mă plac. Mă supăr dacă nu îmi îndeplinesc bine sarcinile importante. 55. dar înţeleg că nu este obligatoriu ca ei să mă placă doar pentru că vreau eu asta. şi nu voi accepta ca ele să nu mă placă. dar înţeleg că este doar regretabil dacă acestia nu mă plac. 63. este deoarece sunt o persoană rea şi lipsită de valoare. 53. nervozitate sau nemulţumire. cred că sunt o persoană fără valoare pentru că am parte de certuri şi / sau o viaţă neplăcută. mă gândesc că este numai neplăcut să te simţi astfel.45. 62. nervos sau inconfortabil. dar pot suporta această nemulţumire. dar înţeleg că nu este absolut obligatoriu să reuşesc în aceste sarcini numai pentru că îmi doresc eu asta. 60. 54. 66. 52. Nu pot suferi cearta în viaţa mea. dar pot suporta supărarea provocată de eşecul în lucrurile importante. Este nemulţumitor să nu îmi îndeplinesc bine unele sarcini. dar pot suporta disconfortul de a fi făcut lucrurile mai puţin bine decât mi-ar fi plăcut mie. 46. 50. şi nu ceva îngrozitor. Aş fi o persoană lipsită de valoare dacă aş obţine rezultate slabe la sarcinile foarte importante pentru mine. 61. 56. Atunci când mă simt tensionat sau nervos. 64. Atunci când mă simt tensionat.

dacă sunteţi PARŢIAL DE ACORD E. înţeleg că sunt în continuare o persoană bună. dacă sunteţi NEUTRU D. 76. 73. chiar dacă mă confrunt cu certuri sau necazuri. ANEXA 2 Scala de Atitudini şi Convingeri II – ABS II Foaie de răspuns Nume şi prenume:__________________________________________ Data:__________ Vârsta:_________ Nivel de studii:______________________________Sex:___ M___F Pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos. şi nu voi accepta altceva decât reuşita. şi cred că n-aş putea accepta să mă simt astfel. Când oamenii care vreau eu să mă placă nu sunt de acord cu mine sau mă resping. 72. ştiu că rămân în continuare o persoană valoroasă. Dacă cei iubiţi sau prietenii mă resping. şi nu ceva îngrozitor. Atunci când oamenii care vreau eu să mă placă nu sunt de acord cu mine. 71. marcaţi cu un “X” spaţiul corespunzător răspunsului ales: A. 70. dacă sunteţi PARŢIAL ÎMPOTRIVĂ C. îmi dau seama că necazurile sunt parte a vieţii şi că nu este obligatoriu ca ele să dispară doar pentru că vreau eu asta. am tendinţa să cred că nu sunt o persoană bună. Dacă nu reuşesc în sarcinile importante pentru mine. Atunci când în viaţa mea există disconfort şi ceartă. Trebuie absolut să am succes în activităţile pe care le consider importante. 68. A B C dacă sunteţi PUTERNIC DE ACORD D E A B C D E A B C D E . 74. chiar dacă mă simt inconfortabil. Atunci când viaţa mea devine dezagreabilă. acest lucru nu este doar neplăcut. înţeleg că este doar o dezamăgire să nu reuşeşti. Când mă confrunt cu multe necazuri. nervos sau inconfortabil. 69. Chiar şi atunci când viaţa mea este grea şi dificilă. dacă sunteţi PUTERNIC ÎMPOTRIVĂ B.67. 75. ci este cel mai rău lucru care mi sar putea întâmpla mie. Nu trebuie să mă simt tensionat. nu pot suporta această situaţie. înţeleg că sunt o persoană la fel de bună ca oricare alta.

__ __ __ __ __ 31. __ __ __ __ __ 64. __ __ __ __ __ A A B C D E 50. __ __ __ __ __ 35. __ __ __ __ __ A B C D E 15. __ __ __ __ __ 66. __ __ __ __ __ 47. __ __ __ __ __ 7. __ __ __ __ __ 43. __ __ __ __ __ 9. __ __ __ __ __ 72. __ __ __ __ __ 23. __ __ __ __ __ 75. __ __ __ __ __ 34. __ __ __ __ __ A B C D E A B C D E 40. __ __ __ __ __ 32. __ __ __ __ __ 76. __ __ __ __ __ A B C D E 30. __ __ __ __ __ 8. __ __ __ __ __ 41. __ __ __ __ __ 16. __ __ __ __ __ 69. __ __ __ __ __ 18. __ __ __ __ __ 51. __ __ __ __ __ 11. __ __ __ __ __ 44. __ __ __ __ __ 71. __ __ __ __ __ 36. __ __ __ __ __ 65. __ __ __ __ __ B C D E A B C D E 74. __ __ __ __ __ 67.5. __ __ __ __ __ 17. __ __ __ __ __ A B C D E 55. __ __ __ __ __ 61. __ __ __ __ __ 58. __ __ __ __ __ 25. __ __ __ __ __ 57. __ __ __ __ __ 63. __ __ __ __ __ 42. __ __ __ __ __ A A B C D E 45. __ __ __ __ __ 12. __ __ __ __ __ 6. __ __ __ __ __ 68. __ __ __ __ __ 37. __ __ __ __ __ 62. __ __ __ __ __ A B C D E 10. __ __ __ __ __ 19. __ __ __ __ __ 38. __ __ __ __ __ 33. __ __ __ __ __ A B C D E 60. __ __ __ __ __ 14. __ __ __ __ __ 49. __ __ __ __ __ 22. __ __ __ __ __ 46. __ __ __ __ __ 59. __ __ __ __ __ 70. __ __ __ __ __ 39. __ __ __ __ __ 24. __ __ __ __ __ 13. __ __ __ __ __ 20. __ __ __ __ __ 73. __ __ __ __ __ 48. __ __ __ __ __ 21. __ __ __ __ __ B C D E . __ __ __ __ __ 56.

__ __ __ __ __ 52. __ __ __ __ __ Codurile itemilor pentru cotare sunt: Item 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 Raţionalitate ®/ Iraţionalitate (IR) IR IR R IR IR IR R IR R R IR R R IR R R R IR IR R R IR IR IR R R R R IR IR R R IR R IR R R IR IR R R R IR Conţinut CONFORT APROBARE APROBARE CONFORT APROBARE REALIZARE CONFORT REALIZARE APROBARE APROBARE REALIZARE CONFORT REALIZARE REALIZARE APROBARE REALIZARE CONFORT CONFORT REALIZARE REALIZARE CONFORT APROBARE APROBARE REALIZARE APROBARE REALIZARE REALIZARE CONFORT REALIZARE CONFORT CONFORT APROBARE APROBARE REALIZARE REALIZARE APROBARE REALIZARE REALIZARE CONFORT APROBARE CONFORT REALIZARE CONFORT Proces LFT SD/GE AWF SD/GE SD/GE LFT AWF AWF DEM SD/GE DEM LFT SD/GE AWF LFT SD/GE AWF LFT SD/GE DEM LFT LFT AWF LFT DEM AWF SD/GE SD/GE DEM AWF DEM AWF DEM AWF LFT LFT DEM AWF DEM SD/GE AWF LFT LFT . __ __ __ __ __ 54. __ __ __ __ __ 53.26. __ __ __ __ __ 28. __ __ __ __ __ 27. __ __ __ __ __ 29.

48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 R IR IR R IR IR R R IR R R IR IR R IR IR R IR IR IR IR R R IR R R IR IR R APROBARE CONFORT APROBARE APROBARE APROBARE CONFORT REALIZARE REALIZARE CONFORT APROBARE CONFORT APROBARE CONFORT REALIZARE REALIZARE APROBARE CONFORT REALIZARE APROBARE APROBARE CONFORT CONFORT REALIZARE CONFORT APROBARE CONFORT REALIZARE APROBARE CONFORT DEM AWF LFT AWF DEM AWF LFT DEM DEM LFT LFT AWF SD/GE LFT SD/GE DEM DEM SD/GE SD/GE LFT SD/GE DEM AWF DEM SD/GE SD/GE DEM AWF SD/GE .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful