SUPERPOWER GLASS
prin intermediul unor ochelari digitali, cu ajutorul cărora
aduce zâmbetul pe chipurile
copiilor cu autism
Nr. 14 (1522), anul XXXI, 5 aprilie 2019 l 16 pagini + 4 pagini anunţuri – 4 lei
HELIPORT PENTRU COPII
Corpul firav al acestui nou-năs-
cut, operat la Spitalul Marie Curie,
este conectat la nu mai puţin de
11 aparate. La doar trei zile de când
a văzut lumina zilei, bebelușul,
având multiple deficienţe ale or-
ganelor, este monitorizat și asistat
la Terapie Intensivă. E doar una
dintre numeroasele urgenţe ma-
jore cu care medicii se confruntă în
cursul unui an.
Din aproximativ 400 de cazuri
grave sosite la acest spital din toată
ACTUALITATE
Imbold
financiar
Medicina de familie,
finanţată cu peste 800 de
milioane de euro. PAGINA 3
INTERVIU
Protonoterapie
la București
Serialul Ion-Christian
Chiricuţă despre metodele
moderne de radioterapie
se încheie astăzi, dar dis-
cuţiile continuă. PAGINA 11
OPINII
Motivarea experţilor
în sănătate
Selectarea profesională
corectă necesită crearea unui
sistem de valori.
PAGINA 5
Viaţa copiilor cu tulburări de spectru autist ar putea fi îmbunătăţită
copiii pot fi instruiţi în interpretarea emoţiilor și expresiilor faciale,
ceea ce le-ar putea facilita interacţiunile sociale. PAGINA 16
ţara, cam 40% necesită transport
aerian specializat. Lipsa unui loc
de aterizare specializat produce
întârzieri care fac irecuperabile
multe situaţii. Așa că Asociaţia
Inima Copiilor, bazându-se pe an-
vergura faimosului doctor Cătălin
Cîrstoveanu, a convins grupul pe-
trolier maghiar Mol să sponso-
rizeze integral construirea unui
heliport pe acoperișul spitalu-
lui. Costă 425.000 de euro, con-
strucţia începe la toamnă și va
Medic în
România
”
Femeile se
prezintă la
medic destul
de târziu, uneori
prea târziu.
Este avertizarea dr. Adriana
Bertina Codreș, în contextul
în care în Slatina cancerul
de col este tot mai des
întâlnit. PAGINA 15
ABONAMENTE
2019
Promoţia s-a încheiat.
Vă puteţi abona
în continuare la preţ
întreg (200 de lei).
021.315.60.60 l
abonamente@
viata-medicala.ro
www.viata-medicala.ro
MEDICI
ROMÂNI FĂRĂ
FRONTIERE
Vieţile n-au
naţionalitate.
CONFESIUNI
DIN ZONE DE
CONFLICT
Republica Democratică Congo
și Iordania sunt doar câteva dintre
ţările pe care mulţi dintre noi le
privim ca destinaţii turistice. Deschiși și
fără teamă, cu responsabilitatea
în bagaje, dr. Gheorghe Zastavniţchi
și asist. med. Iulian Sîrbu au fost
în aceste locuri, dar nu pentru a le
vizita, ci în misiuni, pentru a oferi
dura un an și jumătate. Proiectul
include și amenajarea completă a
o șansă la mai bine oamenilor care
trasabilităţii micuţilor bolnavi. sunt puși în pericol din cauza conflic-
În România, doar Spitalul telor, războaielor, epidemiilor.
Judeţean din Oradea are un heli- Ei fac parte din grupul celor 35 de români
port, funcţional din 2017. În această
primăvară e anunţată darea în fo- voluntari care au participat în ultimii cinci
losinţă și a celui de pe acoperișul ani la misiunile din cadrul organizaţiei Médecins Sans Frontières.
SUUB. În Capitală, doar Turnul Dar care sunt oare standardele medicinei de peste graniţe, în timp
ING de pe Bd. Iancu de Hune- ce „în România, medicina este condiţionată, iar asta duce la un
doara are un loc de aterizare pentru
elicoptere. tratament inechitabil al pacientului fără posibilităţi”?
Dorin Chioţea PAGINILE 8-9
CHIMIA IUBIRII. Ce se întâmplă în corp când ne îndrăgostim
Dragostea este unul dintre comportamentele cele mai
răspândite și studiate, dar și cel mai puţin înţelese. Cercetă-
rile arată că furtuna de neuromediatori stârnită de iubirea
romantică acţionează la nivelul circuitelor cerebrale de
recompensare, generând, deci, dependenţă. Două dintre
regiunile creierului care au prezentat activitate în scanările
fIRM au fost corpul postero-dorsal al nucleului caudat, o
regiune asociată cu detectarea și așteptarea recompenselor
și cu integrarea experienţelor senzoriale în comportamentul
social, și zona tegmentală ventrală, asociată cu plăcerea,
atenţia concentrată și cu motivaţia de a urmări și de a obţine
recompense. În timp, balanţa neuromediatorilor se modifică,
dar există modalităţi prin care, și după ani de relaţie, parte-
nerii pot fi îndrăgostiţi „nebunește”. PAGINA 10
Vincent van Gogh, un geniu bolnav
Patologia de care a suferit Vincent Willem van Gogh
a stârnit dintotdeauna interesul cercetătorilor.
De-a lungul timpului au fost scrise lucrări și organizate
expoziţii pe această temă. Printre afecţiunile cu care
pictorul a fost diagnosticat sau suspicionat se numără:
epilepsie, glaucom, intoxicaţie cu absint și burnout.
Cercetătorii au găsit corelaţii între acestea și utilizarea
anumitor forme sau culori în picturile sale. PAGINA 14
2 Actualitate VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14

Servicii
integrate
pentru
persoanele
cu autism
Persoanele diagnosticate cu tulburări de spectru autist
(TSA) vor avea acces săptămânal garantat la cinci ore de
terapie complementară actului medical, oferită de specialiști
în psihoterapie și psihopedagogie specială, anunţă
Ministerul Sănătăţii (MS).

S
ăptămâna aceasta, MS
a semnat un protocol de
colaborare cu Ministerul
Educaţiei Naţionale, Mi-
nisterul Finanţelor Publice și Casa
Naţională de Asigurări de Sănă-
tate destinat persoanelor cu TSA.
Proiectul are ca scop dezvoltarea
și implementarea unor programe
destinate îmbunătăţirii accesului
persoanelor diagnosticate cu TSA
la servicii integrate de sănătate,
sociale și de educaţie.
Potrivit MS, în cadrul Pro-
gramului Naţional de Sănătate
Mintală (PNSM) va fi înfiinţat un
subprogram destinat persoanelor
cu TSA, pentru servicii integrate
de sănătate – evaluarea, diagnosti-
cul și serviciile conexe actului me-
dical. Prin intermediul acestuia,
copiii diagnosticaţi cu TSA vor fi
sprijiniţi în a-și dezvolta abilităţile
sociale. Cadrele didactice, consili-
erii școlari și asistenţii sociali din
sistemul educaţional vor fi instru-
iţi pentru a putea identifica și fa-
cilita intervenţiile în cadrul TSA.
În acest scop, MS a elaborat un
manual de instruire destinat con-
silierilor școlari din sistemul edu-
caţional, aproximativ 600 dintre
aceștia urmând să beneficieze de ening și a profilaxiei în patologia fost elaborat un manual de instru- venţie asupra copiilor, menite să
sesiuni de instruire. psihiatrică. Tot prin intermediul ire destinat părinţilor, în vederea faciliteze dezvoltarea sănătoasă,
PNSM au fost achiziţionate teste dezvoltării abilităţilor sociale și armonioasă și pozitivă a persona-
Programe de instruire standardizate pentru diagnos- emoţionale ale copiilor cu TSA. lităţii acestora. Măsurile urmăresc
pentru medici și părinţi ticarea copiilor cu TSA. Potrivit În paralel, aproximativ 12.000 să prevină tulburările de sănătate
Medicii de familie au fost și MS, începând cu anul 2016, aces- de părinţi din toată ţara au bene- mintală, precum anxietatea sau
ei instruiţi pentru screeningul tea sunt utilizate în zece centre ficiat de sesiuni de instruire, sub depresia, pe care un copil le poate
precoce de identificare timpurie reprezentative din ţară, unde 146 îndrumarea profesioniștilor în do- dezvolta atunci când trăiește în-
a copiilor cu TSA. Anul trecut, de specialiști au fost instruiţi să le meniul sănătăţii mintale. Scopul tr-un mediu familial ostil, lipsit de
Sorina Pintea le-a trimis o scri- utilizeze. acestor sesiuni a fost deprinderea atenţie pentru nevoile sale de dez-
soare în care sublinia importanţa Educaţia parentală nu a fost metodelor și tehnicilor de manage- voltare emoţională.
utilizării chestionarului de scre- nici ea neglijată. În acest sens, a ment comportamental și de inter- Cristina Ghioca

Schimb de experienţă la școala Centru naţional de radioterapie

pacienţilor
Peste 40 de reprezentanţi ai unor asociaţii de pacienţi cu boli
în Maramureș
cronice din București și din ţară au participat, timp de două zile, Pacienţii cu afecţiuni oncologice din judeţul Maramureș și din zonele limitrofe pot
la cea de-a cincea ediţie a masterclassului „Școala pacienţilor”.
beneficia de tratament radioterapeutic modern, la standarde europene.

G azda manifestării a fost Casa Na-

ţională de Asigurări de Sănătate
(CNAS), ai cărei reprezentanţi (cei care
au fost prezenţi la întâlnire) au încercat
să înregistreze doleanţele participanţi-
lor și, acolo unde s-a putut, să ofere ex-
plicaţii la obiect.
Alături de aceștia au fost și repre-
zentanţi ai Agenţiei Naţionale a Medi-
camentului și a Dispozitivelor Medicale,
dar și medici care tratează acești paci-
enţi. Medicii au oferit explicaţii și even-
tuale soluţii medicale la problemele pe
care pacienţii cu astfel de boli le au.
S-au discutat, de asemenea, în ca-
drul unei sesiuni speciale, multe dintre
problemele cu care se confruntă asocia-
ţiile de pacienţi, s-au expus aspecte din
experienţa pacienţilor (clinică, fizică și
emoţională), dar și soluţii pe care aso-
ciaţiile de pacienţi le propun autorită-
ţilor. Nu în ultimul rând, în prezenţa
reprezentanţilor presei, s-au abordat
aspectele legate de comunicare în ca-
drul asociaţiilor, dar și între asociaţii și
mass-media, autorităţi etc., astfel încât
vocea acestor comunităţi să se facă auzi-
tă și respectată de cei care decid accesul
la servicii și tratamente.
În cadrul întâlnirii de la CNAS, par-
ticipanţii au putut afla elemente impor-
tante legate de ghiduri și protocoale
terapeutice, ce înseamnă contractele
cost-volum rezultat și ce noutăţi aduc
ele din acest an. Au fost discuţii despre
programele de finanţare pentru asocia-
ţii, ce proiecte ale lor pot fi sprijinite de
companii, dar și despre etică și rezultate
concrete.
Dan Dumitru Mihalache
D e câteva zile, la Spitalul Judeţean de
Urgenţă „Dr. Constantin Opriș” din
Baia Mare funcţionează un centru naţional
de radioterapie. Compartimentul inaugurat
la 3 aprilie are zece paturi, pacienţii
oncologici urmând a fi îngrijiţi de trei
medici specialiști, nouă asistenţi medicali
specializaţi în radiologie și radioterapie și doi
fizicieni.
Serviciile de radioterapie sunt acordate în
sistem ambulatoriu sau în spitalizare continuă,
iar la ele vor putea apela și bolnavii din judeţe
precum Satu Mare, Sălaj sau Bistriţa. Clădirea
care găzduiește buncărul a fost construită din
fondurile spitalului, iar echipamentul a fost
achiziţionat de Ministerul Sănătăţii, în cadrul
unui acord cu Banca Mondială.
Inaugurarea centrului de radioterapie a
avut loc în prezenţa Sorinei Pintea, ministrul
Sănătăţii, care a afirmat că instituţia pe care
o conduce evaluează posibilitatea extinderii
programului de dotare cu echipamente și în
alte centre de radioterapie din ţară, în afara
celor opt care urmează să primească finanţare
prin intermediul acordului cu Banca Mondială,
respectiv centrele naţionale din București,
Cluj-Napoca, Oradea, Galaţi, Constanţa,
Craiova.
Ministrul Sănătăţii a declarat că la
momentul acesta există în laborator un
accelerator liniar, un computer tomograf cu
opţiune de simulare, un sistem de planificare
a tratamentului, sisteme de dozimetrie și de
contenţie pregătite pentru a trata peste 700 de
pacienţi anual, dar și spaţii „la cheie” dedicate
unui al doilea accelerator liniar și aparaturii de
brahiterapie.
Cristina Ghioca

VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Consultant editorial
DORIN CHIOŢEA
Redactori
dr. ROXANA DUMITRIU,
CRISTINA GHIOCA,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
BIANCA PÂNZARU,
dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA, dr. MIHAI G. CĂLIN,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN, dr.
MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
prof. dr. GABRIEL M. GURMAN,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
prof. dr. MIRCEA-IOAN POPA,
PAULA ROMANESCU, dr. BOGDAN
SOCEA, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. MARIUS I. UNGUREANU,
dr. FLORINA VÎRNĂ,
conf. dr. CORNELIU ZEANA
Consultant ArtDirector
GINA CHIOVEANU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
PAULA ROTARU
EDITOR Difuzare: Abonamentele se pot încheia și direct
TATIANA ICHIMESCU, în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
BERTA ALEXE perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Adresa: Green Gate, Titularii abonamentelor pe 12 luni
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22, sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
etaj 11, sector 5, București
Den­tiști din România – 5 ore de EMC;
Telefon: 021.315.61.09;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
Fax: 021.315.69.80;
România – 10 ore de EFC;
Publicitate: 0729.729.737
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Director general Website: www.viata-medicala.ro
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
SIMONA MELNIC ISSN 1220-5354
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
Director vânzări Tiparul executat de Deasign Print
abonamente@viata-medicala.ro.
GEORGE PAVEL ABONAMENTE
Conducerea săptămânalului
Marketing și Publicitate  În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate „Viaţa medicală” respectă opiniile titularilor
MARIANA MINEA oficiile poștale din ţară, se pot încheia abo­ de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
Financiar-contabilitate na­mente la „Viaţa medicală” până la sfârșitul colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
ALINA PANAITE, MARIA STEMATE anului 2019. În Catalogul de presă al săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
Secretariat Poștei Române, „Viaţa medicală” câtă vreme acestea sunt argumentate și
DANIELA RADU figurează la nr. 19078. exprimate într-un limbaj decent.

Curs de gastroenterologie – aspecte clinice și anatomopatologice
Program de investiţii,
după 20 de ani de reformă
Medicina de familie ar putea
primi o finanţare de peste
800 de milioane de euro la
sfârșitul acestui an. Ministrul
Finanţelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici,
a anunţat că pregătește,
împreună cu Ministerul
Sănătăţii (MS), o schemă de
finanţare pentru medicii de
familie printr-un
împrumut de la Banca
Mondială.
V
estea a fost dată săptă-
mâna trecută (28–31
martie), într-o dezba-
tere publică din cadrul
Conferinţei de Medicina Familiei,
organizată în Capitală de Asociaţia
Medicilor de Familie București-
Ilfov. Potrivit oficialilor, împru-
mutul ar putea fi aprobat de Banca
Mondială până în luna august, ur-
mând ca finanţarea să poată înce-
pe până la sfârșitul acestui an. „În
ceea ce privește serviciile medicale,
ca ministru de Finanţe fac totul ca
lucrurile să crească din punct de
vedere calitativ, să aveţi și dumnea-
voastră, ca medici, tot ce vă trebuie,
de la salarizare, echipamente, pre-
gătirea necesară pentru ca lucrurile
să se schimbe în bine”, a transmis
ministrul Finanţelor în cadrul dez-
baterii. În baza acestui împrumut,
Studiu clinic cu medicamente
inovatoare pentru mastocitoză
U n medicament inovator pen-
tru pacienţii cu mastocitoză
va fi testat în cadrul unui studiu
Cristian Grasu (stg), secretar de stat în MS; Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii;
Adriana Nica, manager SUUB; Horia Bumbea, vicepreședintele CMMB
Bolile inflamatorii intestinale,
oncologia digestivă, sindromul
de malabsorbţie, steatohepatita
nonalcoolică și tulburările
funcţionale gastrointestinale
sunt principalele teme care vor fi
abordate în cadrul primei ediţii
a cursului de patologie clinică
„Corelaţii anatomopatologice și
clinice în gastroenterologie”, care
MS ar urma să stabilească o listă de nătăţii, Sorina Pintea, a declarat că
activităţi pe care medicii de familie se vor căuta soluţii pentru ca munca
să le presteze. Astfel, medicii și-ar medicului de familie să fie răsplătită
putea extinde serviciile medicale corespunzător, „facem eforturi pen-
furnizate prin dotarea cabinetelor tru a majora veniturile. Anul acesta
cu echipamente corespunzătoare și a crescut procentul alocat medicinei
chiar prin achiziţionarea de ambu- de familie, dar nu suficient”, urmând
lanţe, care să fie folosite prin aso- ca împrumutul să contribuie la creș-
ciere cu alţi medici de familie de la terea fondurilor alocate asistenţei
nivel local. De asemenea, medicii medicale primare de la 6,5% la circa
ar putea plăti o parte din salariile 10%. Pe de altă parte, dr. Cristian
personalului medical și ar putea Sever Oană, medic de familie, a
susţine cheltuielile pentru formarea atras atenţia asupra faptului că ba-
profesională necesară. Ministrul Să- nii nu reprezintă singura problemă
clinic desfășurat la Spitalul Uni-
versitar de Urgenţă din București
(SUUB), a anunţat conf. dr. Horia
Bumbea în cadrul unei conferinţe
de presă. În prezent sunt îndeplini-
te ultimele formalităţi care să per-
mită lansarea acestu-
ia. Până acum au fost
identificaţi cel puţin
20 de pacienţi care ar
putea fi incluși în stu-
diu, din cei 51 înregis-
traţi până în prezent
la SUUB, a adăugat
vicepreședintele Co-
legiului Medicilor din
Municipiul București.
Făcând o trecere
în revistă a progrese-
lor înregistrate în do-
meniul mastocitozei,
Sorina Pintea, minis-
trul Sănătăţii, a rea-
mintit că anul trecut
a fost introdusă o mo-
leculă pentru masto-
citoza severă în lista
medicamentelor com-
VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14
va avea loc în perioada 19–20
aprilie la București. Evenimentul
va fi realizat sub coordonarea
știinţifică a conf. dr. Gabriel
Becheanu și a prof. dr. Mircea
Diculescu, sub egida Asociaţiei de
Patologie Digestivă, a Clinicii de
Gastroenterologie și Hepatologie
din cadrul Institutului Clinic
Fundeni și a UMF „Carol Davila”
a acestei specialităţi: „Ne trebuie și
oameni. Cu durere în suflet spun că
la Colegiu am semnat 600 de sus-
pendări de oameni din București
care au emigrat în ultimul an. Nu
avem asistenţi, nu avem doctori”.
În acest context, reprezen-
tanţii organizaţiilor medicinei de
familie au fost invitaţi de minis-
trul Teodorovici să întocmească
o listă de „zece puncte care ard”,
pentru a fi discutate, asumate și
îndeplinite.
Bianca Pânzaru
pensate și gratuite, asigurând astfel
tratamentul inovator pentru paci-
enţii care suferă de această afecţiu-
ne. De asemenea, s-a reușit elabora-
rea criteriilor de încadrare în grad
de handicap în mastocitoză, care
sunt publicate deja în Monitorul
Oficial, diferenţiate pentru adulţi
și copii. Totodată, Sorina Pintea a
subliniat că, în 2018, Ministerul Să-
nătăţii își propunea aprobarea unui
centru de boli rare hematologice,
iar anul acesta, Centrul Naţional de
Boli Rare Hematologice SUUB este
deja funcţional și reunește pacien-
ţii din întreaga ţară cu acest tip de
afecţiuni.
Adriana Nica, managerul
SUUB, a amintit că, la nivel euro-
pean, peste 27 de milioane de per-
soane sunt afectate de boli rare, iar
în România, numărul acestora de-
pășește un milion, 75% din bolnavi
fiind copii.
Cristina Ghioca
Actualitate 3
București. Cursul se adresează
medicilor din diverse specialităţi
medicale și oferă participanţilor
oportunitatea de a prezenta
și explora noi direcţii și teme
medicale referitoare la bolile
digestive. Detalii despre înscriere,
pe site-ul evenimentului,
www.gastropathology.ro.
Dr. Mariana Minea
Editorial
Calificări reale
și corecte
N u au făcut-o. Nu, din câte știu
eu. Iar dacă au făcut-o, eu îmi
cer anticipat iertare. După ce Insti-
tutul Fundeni a instituit un „anga-
jament antișpagă” pentru toţi anga-
jaţii, Colegiul Medicilor București
s-a pronunţat, prin departamentul
de jurisprudenţă, că acest angaja-
ment este abuziv (ápud prezentarea
avocatului Fătu, la Conferinţa CMB,
martie 2019). Nu avem însă o poziţie
oficială.
Fiecare dintre cele 11 puncte
ale „angajamentului” ar merita un
editorial. Mă
opresc doar la
unul: „Califică-
rile mele sunt
reale și corec-
te”. El poate
fi interpretat
prin oglinda
Dr. Gabriel
întâmplărilor
Diaconu
recente, unde:
a) un fals medic făcea intervenţii
de chirurgie cosmetică/estetică; b)
o falsă doctoriţă lucra „voluntar”
de mai mulţi ani într-o secţie de
chirurgie.
Ce înseamnă „calificări reale
și corecte”? Înseamnă că doctorul
chiar e doctor, deci e „real”. Cum
ajunge un doctor să fie „real”? Păi
absolvă o facultate de medicină, face
un rezidenţiat, dă un examen, dacă
îl ia, primește un certificat de medic
specialist, după care se înscrie în
Colegiu și, cu o taxă și o asigurare de
malpraxis, e numai bun să presteze
meserie. Să înţelegem aici că Insti-
tutul Fundeni știe (și) despre alte
feluri de doctori, care au calificări
nonreale?
Cât privește „calificări corecte”,
aici suntem în marginea gândirii
kafkiene. Ce este aceea o califica-
re corectă? Există și un alt fel de
calificări, fie ele medicale ori non-
medicale, în sistem, unele „incorec-
te”? Sau sunt medici care fac acte
medicale fără să aibă calificarea ori
competenţa necesară? Aceasta este
o implicaţie gravissimă, care-ar
fi trebuit deja să atragă reacţia
autorităţilor.
Să faci ecografii, de exemplu,
fără să ai competenţă în ecogra-
fie e o infracţiune, la fel cum e și să
fi făcut o „competenţă” pe hârtie,
fără o curriculă autentică în spate.
E o infracţiune, ce-i drept, la adresa
moralităţii, să fi făcut un reziden-
ţiat fără curriculă verificabilă, fără
ca sistemul să-ţi faciliteze acce-
sul la dobândirea competenţelor
necesare.
Și-atunci, cât valorează, de fapt,
semnătura unui medic sub acel
„angajament antișpagă”, care conţi-
ne într-însul și o afirmaţie nelegată
de subiectul promisiunii, cât calita-
tea medicului în general, care doar
la Fundeni știm, în scripte, că este
„real și corect”?
4 Actualitate
Criza alimentară
la nivel mondial
Peste 113 milioane de persoane din 53 de ţări au suferit din cauza foametei la nivel global în 2018,
avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite. Deficitele alimentare sunt cauzate în special
de războaie și dezastre naturale, continentul african fiind regiunea cea mai lezată, potrivit AFP.
P
rintre ţările cele mai
afectate de inaniţie se nu-
mără Yemen, Republica
Democrată Congo, Afga-
nistan și Siria, a anunţat Food and
Agriculture Organization (FAO),
în cadrul ultimului raport global
despre criza alimentară. Directorul
responsabil pentru situaţiile de ur-
genţă al FAO, Dominique Burgeon,
a declarat recent pentru AFP că
statele africane sunt afectate dispro-
porţionat, existând aproximativ 72
de milioane de persoane care suferă
de foame în Africa. Instabilitatea
economică, situaţiile conflictuale și
schimbările climatice, care generea-
ză secetă sau inundaţii, sunt printre
principalele cauze generatoare ale
lipsurilor alimentare. Burgeon men-
ţionează că, în cadrul ţărilor defavo-
rizate din punct de vedere socioeco-
nomic, „până la 80% din populaţie
depinde de agricultură. Aceștia au
nevoie atât de ajutoare umanitare
pentru furnizarea alimentelor, dar
și de stabilirea unor măsuri de îmbu-
nătăţire a agriculturii”.
Criză cu potenţial dezastruos
în Venezuela
FAO estimează că, din cauza
crizei economice care a afectat Ve-
nezuela, în următorul an ţara se va
confrunta și cu o criză alimentară
cu potenţial dezastruos. Dominique
Grădiniţa pentru vârstnici
E xistă noi speranţe pentru
bolnavii care suferă de boală
Alzheimer sau de alte tipuri de de-
menţă. Un centru special de îngrijiri
care oferă o abordare inedită acestor
patologii provocatoare a fost inaugu-
rat recent în SUA. Centrul de zi spe-
cializat în îngrijirea specifică a paci-
enţilor cu tulburări de memorie și-a
început activitatea la finalul lunii
martie, anunţă ABC News4. Această
instituţie este unică în Carolina de
Sud, funcţionând similar cu o grădi-
niţă pentru copii, dar adaptată adul-
ţilor cu nevoi speciale. Astfel, de luni
VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14
l În 2018, la nivel mondial,
113 milioane de persoane
au suferit din cauza foamei.
l 72 de milioane de per-
soane din Africa suferă de
foame.
l Copiii sunt printre
cei mai afectaţi de criza
alimentară.
Burgeon a specificat că este foarte
îngrijorat de „creșterea importantă
și semnificativă” a sărăciei din Vene-
zuela, condiţiile de viaţă deficitare
fiind accentuate suplimentar de cri-
za politico-economică neîntreruptă.
Raportul a remarcat îmbună-
tăţirea discretă a situaţiei crizei
alimentare internaţionale, fiind se-
sizată numai o scădere ușoară a nu-
mărului de persoane care au suferit
de foame.
Tendinţa pozitivă pare a fi
atribuită numărului mai redus de
dezastre naturale care au afectat ţă-
rile din America Latină și Asia, com-
parativ cu anii anteriori. Totuși, FAO
susţine că, în următorii ani, numă-
rul persoanelor care suferă de mal-
nutriţie va rămâne în jurul cifrei de
100 de milioane, din cauza nume-
roaselor situaţii internaţionale de
criză.
până vineri, de la 08:30 la 16:30,
vârstnicii își petrec timpul într-un
mediu nostalgic creat special pen-
tru ei: muzică pe discuri de vinil din
vremuri demult apuse, tablouri cu
actori faimoși și diferite momente
istorice importante, pacienţii având
la dispoziţie și o colecţie vastă de
ziare din 1933 și până în prezent.
Programul este bine structurat,
rutina fiind esenţială în manage-
mentul acestor boli. Directorul exe-
cutiv al centrului, Diane Sancho,
a declarat în cadrul unui interviu:
„Voiam să oferim o terapie specială
Copiii, victimele malnutriţiei
Copiii par a fi cei mai afectaţi de
criza alimentară, raportul sublini-
ind ratele alarmante de malnutriţie
identificate în zonele afectate de
conflicte, precum cele din Sudan
(28%), Ciad (18%) sau Nigeria (10–
16%). Riscul de malnutriţie gene-
rat de criza alimentară depinde de
factori precum gradul de siguranţă
civilă, disponibilitatea și accesibi-
litatea hranei și a apei potabile, dar
și accesul la serviciile medicale de
bază.
Persoanele din zonele afectate
sunt predispuse la dobândirea unor
boli infecţioase severe, precum hole-
ra sau alte boli diareice acute.
În aceste condiţii, raportul cri-
zei alimentare globale furnizează
un tablou complet al severităţii si-
tuaţiei actuale, fiind un instrument
vital pentru planificarea interven-
ţiilor umanitare și alocarea resur-
selor specifice. „Pentru a elimina
complet foametea, trebuie să ţintim
rădăcinile problemei: conflictele, in-
stabilitatea, impactul schimbărilor
climatice. Băieţii și fetele trebuie să
fie bine hrăniţi și educaţi, femeile
trebuie sprijinite, iar infrastructu-
ra rurală ar trebui să fie îmbunătă-
ţită pentru îndeplinirea ţelului”, a
declarat David Beasley, directorul
executiv al WFP (UN World Food
Program).
pacienţilor noștri, care include an-
trenarea memoriei pentru a-și rea-
minti diferite secvenţe din trecut”.
Această metodă terapeutică le-ar
permite bolnavilor menţinerea me-
moriei în stadiile actuale, nu rever-
sibilitatea afecţiunii, întrucât acest
deziderat nu este încă posibil.
Îngrijirile sunt asigurate de o
echipă profesionistă, alcătuită din
medici, asistenţi, dar și specialiști în
terapie ocupaţională, fiziokinetote-
rapeuţi și logopezi. Activităţile zilni-
ce includ yoga, bingo, muzicoterapie
și terapie asistată de animale.
Grupaj
realizat de
dr. Alina
Simache
Transplant renal HIV pozitiv,
în premieră mondială
Medicii de la Johns Hopkins Hospital au transplantat recent un
rinichi provenit de la un donator HIV pozitiv viu către un primitor
seropozitiv, în premieră internaţională. Potrivit The Washington
Post, procedura revoluţionară a fost realizată în speranţa că se va
putea extinde disponibilitatea transplantului de organe în rândul
persoanelor HIV pozitive, schimbându-se percepţiile negative în
privinţa acestei boli. În 1981, la începutul propagării epidemiei HIV,
infecţia era considerată letală. Din fericire, în prezent, medicaţia
antiretrovirală specifică poate supresa infecţia până la obţinerea unor
niveluri nedetectabile ale virusului în sânge în majoritatea cazurilor.
Holera face ravagii
Numărul cazurilor de holeră continuă să crească în orașul Beira din
Mozambic, ajungând la 271, anunţă Reuters. După inundaţiile recente
devastatoare produse de ciclonul Idai, autorităţile guvernamentale
locale încearcă să controleze răspândirea bolilor infecţioase cu
potenţial catastrofal. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că
va fi iniţiată o campanie de vaccinare împotriva holerei în cursul
săptămânii următoare. Mii de persoane sunt în continuare izolate în
localităţile inundate, neavând acces la apă potabilă. Numărul total
al deceselor înregistrare în ultimele două săptămâni în Mozambic,
Zimbabwe și Malawi a ajuns la aproximativ 750.
Restricţii pentru copiii din
vecinătatea orașului New York
Copiilor nevaccinaţi din Rockland County le-a fost interzis accesul
în spaţii publice, precum școli, biserici sau mari centre comerciale,
din cauza răspândirii recente alarmante a rujeolei, boală cu potenţial
letal. Interdicţia va fi valabilă cel puţin în următoarele 30 de zile sau
până la vaccinarea tuturor copiilor cu vaccin MMR (echivalentul
ROR – rujeolă, oreion, rubeolă), specifică Reuters. Până în prezent
au fost confirmate 153 de cazuri de rujeolă în Rockland, majoritatea
copiilor afectaţi fiind nevaccinaţi.
Schimbări în protocoalele
de mamografie din SUA
FDA (Food and Drug Administration) a propus modificarea protocoa-
lelor naţionale de mamografie pentru a îmbunătăţi screeningul can-
cerului de sân, în special pentru femeile cu sâni cu densitate crescu-
tă. Conform Fox News, furnizorii de servicii medicale specializaţi în
mamografii ar trebui să informeze pacientele cu privire la densitatea
sânilor. În aceste cazuri, rezultatele obţinute sunt dificil de interpre-
tat, fiind afectată acurateţea metodei de screening. FDA propune şi
dezvoltarea unui limbaj specific, pentru a putea explica clar paciente-
lor relaţia dintre densitatea sânilor și riscul de neoplazie, dar și influ-
enţa acestei trăsături asupra sensibilităţii mamografiei.

CMMB
Mecanisme de motivare
a experţilor în sănătate
C
onstatăm, în ultima
vreme, că știrile medi-
cale sunt contradictorii.
Avem știri pozitive, care
descriu progrese făcute în lumea
medicală românească, sau știri
negative, care aduc în faţă insuc-
cesele medicilor sau care inter-
pretează ca eșec deficienţele sis-
temului de sănătate din România.
Dacă în urmă cu un an eram
îngrijoraţi de sustenabilitatea
schimbărilor salariale, am văzut
că impactul a fost în general pozi-
tiv, inclusiv prin afluenţa crescută
a candidaţilor la medicină în toa-
tă ţara, și, probabil, prin reduce-
rea emigraţiei medicilor. În pre-
zent însă, au apărut voci care cer
un sistem de valorificare a com-
petenţei și a expertizei, în funcţie
de complexitate și de volumul de
muncă depus, ceea ce sistemul ac-
tual de salarizare nu poate realiza.
Cu siguranţă că un astfel de meca-
nism este necesar, însă, în același
timp, o motivare suplimentară a
medicilor de a acoperi zone mai
puţin favorizate este practicată
peste tot în lume, în cadrul politi-
cilor de sănătate, iar introducerea
tuturor acestor factori îngreunea-
OAMGMAMR
Egalitatea de șanse, fundamentul societăţii
Î n perioada 13–15 martie 2019, la
Sinaia, a avut loc cea de-a doua
sesiune de formare în domeniul
politicilor publice din cadrul pro-
iectului POLMED.
Componenta de egalitate de
șanse face parte integrantă din
aceste sesiuni de formare, deoare-
ce este evident că politicile publice
trebuie să ţină cont și să promove-
ze sistematic, explicit și implicit
valori importante într-o societate
democratică modernă, precum:
egalitatea, dreptatea, respectarea
diversităţii dintre oameni. Egali-
tatea de șanse este o valoare fun-
damentală a societăţii, iar în Ro-
mânia, stat de drept, democratic,
demnitatea omului, drepturile și
libertăţile cetăţenilor, libera dez-
voltare a personalităţii umane re-
Conf. dr. Horia
Bumbea,
vicepreședinte CMMB
ză realizarea unui echilibru. Ce
rămâne cu adevărat neacoperit în
actualul sistem este motivarea ex-
perţilor, lucru despre care am mai
scris în editoriale precedente.
Este necesar să se găsească
mecanisme care să aducă laolal-
tă experţi în domenii complexe
ale sistemului de sănătate. Este
nevoie să se realizeze un sistem
care să permită centrelor de cer-
cetare, de exemplu, să își extindă
expertiza spre aplicaţiile clinice,
de diagnostic sau intervenţiona-
le, pentru că în prezent există o
dihotomizare între cercetare și
activitatea clinică sau paraclinică
prezintă valori supreme garantate
de lege.
Principiul egalităţii între ce-
tăţeni, al excluderii privilegiilor
și discriminării sunt stipulate în
legea fundamentală, în Constitu-
ţie, precum și în legislaţia privind
egalitatea de șanse și antidiscri-
minare. Politicile publice care pro-
movează egalitatea de șanse sunt,
deci, acelea care răspund mai bine
nevoilor cetăţenilor femei și băr-
baţi în diversitatea lor, contribuie
la reducerea inegalităţilor sociale,
oferă cadrele instituţionale pen-
tru o societate democratică. Deși
în ultimii ani s-au realizat eforturi
impresionante la nivelul instituţii-
lor naţionale, regionale și interna-
ţionale în direcţia eliminării sau
atenuării discriminărilor pe bază
din sistemul public de sănătate.
Cu siguranţă trebuie schimbată
și mentalitatea organizatorică
a sistemului public, obișnuit cu
deferenţa, uneori chiar absoluti-
zată, faţă de șeful ierarhic, și care
face în prezent ca unii experţi din
sistemul public să se piardă, ei
migrând nu doar către sistemul
privat, dar și în alte ţări în care
sistemul de valori le permite recu-
noașterea expertizei. Schimbările
sistemului de sănătate românesc
în ceea ce privește procedurile de
acreditare instituţionale și orien-
tarea treptată spre criteriile eu-
ropene, ca referinţe, par a fi căile
de formare a sistemului de valori
care să conducă la selectarea pro-
fesională corectă.
Iar pentru că în unele situ-
aţii mediatizate încă se judecă
visceral, cred că este nevoie, nu
în ultimul rând, de educarea pu-
blicului, care să nu mai caute cu
orice preţ vinovatul, ci soluţia.
Niciun sistem de sănătate nu este
perfect, iar dacă există abateri,
ele trebuie corectate în cadrul sis-
temului, cu elementele care le-au
produs, nu cu eliminarea lor fără
discernământ.
Laura Grünberg,
expert politici publice
de gen, rasă, religie, orientare se-
xuală, etnie, vârstă  etc., studii și
analize pertinente indică existenţa
în continuare de multiple decalaje
sociale, economice și culturale în-
tre diferite grupuri sociale. Popu-
laţia de etnie romă se confruntă cu
probleme de discriminare pe piaţa
VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14
În prima săptămână
de la externare
O are cum este făcută externa-
rea în spitalul dumneavoas-
tră? Există vreun ritual legat de
asta? Cine îi explică pacientului
clar și pe înţelesul lui cum să își
ia medicamentele, ce alte inves-
tigaţii și vizite la alţi medici mai
are de făcut, care sunt semnele
și simptomele de alarmă, cum să
aibă grijă de ei înșiși odată ajunși
la domiciliu, când va fi cazul să
solicite o eventuală nouă interna-
re? Medicul curant? Asistenta?
Rezidentul, acolo unde acesta
există? Cine se asigură că pacien-
tul a înţeles ce are de făcut și cum
va reuși să facă acele lucruri?
Îmi amintesc când am fost să
o externez pe bunica mea după un
AVC destul de mare. Mai văzusem
pacienţi ca ea: aproape inconști-
entă, nu recunoștea pe nimeni,
abia dacă putea înghiţi alimente
semilichide, sondată, aproape
tetraplegică și arăta înfricoșător
pentru propriul nepot. Niciodată
însă nu mi-au fost atât de apropi-
aţi și niciodată nu eram pe de-a-n-
tregul responsabil de sănătatea
și îngrijirea lor, cum era în acest
caz.
Medicul neurolog mi-a arătat
empatie, mi-a dat documentele,
între care o reţetă cu vreo opt me-
dicamente și cam atât. Am insis-
tat să o întreb pe doctoriţă ce fac
alţii în situaţia mea și am reușit să
primesc de la dânsa numărul de
telefon al unui domn care oferea
îngrijiri la domiciliu în zona ei
rurală. Acel domn a fost parcă tri-
misul divin. Ne-a învăţat multe.
Ne-a spus că, deși arată rău acum,
va face ceva progrese și ar putea
să mai trăiască un an, doi, poate
chiar trei. Chiar așa a fost. Deși
perspectivele păreau terifiante și
eu eram în pragul disperării, am
reușit împreună cu familia să ne
adunăm și să avem grijă de ea. A
mai trăit aproape patru ani într-o
stare ceva mai bună decât vege-
tativă. Bunica mea nu a mai fost
niciodată la spital. Atunci când
starea ei s-a înrăutăţit pe final,
am lăsat-o să sfârșească acasă,
în patul ei, înconjurată de mica-i
agoniseală de o viaţă.
Experienţa mă face să înţeleg
două lucruri. Primul, că pot fi si-
muncii și în educaţie, precum și
cu percepţii negative din partea
populaţiei majoritare. Violenţa
casnică, traficul de femei, decala-
jele salariale și perpetuarea stere-
otipurilor de gen sunt doar câteva
aspecte legate de situaţia femeilor
comparativ cu bărbaţii.
Cu cât politicile publice vor
fi mai inclusive în raport cu acest
tip de probleme, cu atât vor fi mai
eficiente, cu atât va crește calitatea
procesului legislativ, cu atât politi-
cile generate vor fi mai relevante
pentru societate în ansamblul ei,
dar și pentru grupuri de cetăţeni
particulare.
Au fost discuţii interesante, cu
păreri diverse, legate de poziţiona-
rea în raport cu politicile afirmati-
ve sau cu preluarea fără adaptare a
Opinii 5
Dr. Nicolae-
Iordache Iordache
tuaţii, poate chiar excepţii, când
pacienţii pleacă acasă din spital
insuficient lămuriţi de situaţia,
perspectivele și modul în care se
pot ajuta pe ei înșiși. Al doilea, că
un sfat competent și bun poate
ajuta enorm deopotrivă pacienţii
și aparţinătorii puși la încercare.
Iar dacă aceștia înţeleg ce și cum,
și povara pe sistemul de sănătate
este mai mică.
Oare efortul de a lămuri pe de-
plin pacienţii și familiile despre
ce îi așteptă după externare are
sau nu beneficii tangibile? Un stu-
diu (Rayan-Gharra, RN, Tadmor,
Flaks-Manov, & Balicer, 2019)
făcut în Israel arată ca da. Dacă
pacienţii externaţi au făcut o vi-
zită la medicul de familie, unde
au fost consiliaţi corespunzător
despre situaţia prin care trec (li
s-a explicat pe înţelesul lor bile-
tul de ieșire din spital), au avut
mai puţine reinternări în termen
de 30 de zile. Această corelaţie a
fost chiar mai puternică decât cea
legată de calitatea briefingului
din spital și de simpla vizită de
urmărire la medicul de familie.
Așa că, dacă lucrezi în spi-
tal, poţi ajuta destul de mult,
explicând pe înţelesul pacientu-
lui ce urmează să facă, iar dacă
ești medic de familie, poţi ajuta
poate chiar mai mult, rediscu-
tând aspectele îngrijirii imediat
după externare. Acesta poate fi
interpretat ca fiind un apel deo-
potrivă către medicii din spital,
medicii de familie și administra-
torii de sistem de sănătate care ţin
ocupaţi medicii cu tot felul de
sarcini care nu ajută deloc
pacientul.
unor reglementări și pachete din
alte ţări cu democraţii mai dezvol-
tate. La finalul modulului, partici-
panţii au fost invitaţi să dea un ver-
dict legat de gradul de integrare a
problemelor de egalitate de șanse
în politicile publice din domeniul
sănătăţii: sunt ele oarbe, neutre,
sensibile sau transformaţionale
din acest punct de vedere? Majori-
tatea le-au considerat mai curând
neutre. Este, deci, loc pentru efor-
turi suplimentare de tipul cursu-
rilor de formare și conștientizare
din acest proiect pentru ca pe vii-
tor politicile publice din sănătate
să devină sensibile cu adevărat
la vasta problematică a egalităţii
de șanse. Atât cadrele medicale,
cât și pacienţii vor avea de
câștigat.
6 Ars medici
VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14

Boala Crohn: diagnostic d

Boala Crohn (BC) este o boală cronică a intestinului, cu ţă particulară în contextul în care
evoluţie ondulantă, cu perioade de activitate și de remisiune, scopul tratamentului în BC a evo-
luat de la rezultatele tratamentului
dominată de inflamaţia intestinală. Diagnosticul BC
bazate pe simptom la rezultatele
are la bază tabloul clinic, la care se adaugă examinările tratamentului asupra inflamaţiei
endoscopice, histopatologice, imagistice și biologice. la nivel tisular – vindecarea mu-
și cu un risc evolutiv spre forma
fibrozantă/stenozantă a BC (1).
Proteina C reactivă (CRP) și
viteza de sedimentare a hematii-
lor (VSH) pot să nu prezinte valori
crescute la pacienţii cu BC. Crește-

N
u există teste specifice plicaţii și a unor markeri serologici
de diagnostic. Explo- care au fost asociaţi cu BC (ASCA/
rările utilizate sunt pANCA). Examenul de scaun
destinate, în principal, poate identifica markeri de infla-
precizării diagnosticului pozitiv maţie nespecifici (calprotectină,
al BC, a formei anatomoclinice de lactoferină) și trebuie să excludă
boală și a activităţii bolii, a compli- infecţiile (tabelul 1) (1, 2).
caţiilor. În același timp, investiga-
ţiile servesc la diferenţierea BC de Calprotectina
colita ulcerativă (CU), precum și la Calprotectina este un consti-
diferenţierea de alte entităţi ana- tuent al citosolului leucocitelor
Romeo Chira este șef de lucrări la
Simona Vălean este conferenţiar la UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca
UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca și medic primar medicină internă
și specialist gastroenterologie la
și medic primar medicină internă și
gastroenterologie la Spitalul Clinic Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca. Cluj-Napoca.
tomoclinice cu afectare intestina- neutrofile. Calprotectina fecală a
lă (alte colite din afara spectrului fost recunoscută ca marker de in-
bolilor inflamatorii intestinale de flamaţie a mucoasei intestinale.
cauză neprecizată) și de sindro- Dozarea calprotectinei fecale pare
mul de intestin iritabil. În ţările să se impună ca test noninvaziv
cu prevalenţă ridicată a tubercu- de monitorizare a evoluţiei bolilor
lozei, trebuie exclusă tuberculoza intestinale inflamatorii, BC și CU,
intestinală (1–4). sub tratament și pentru selectarea
pacienţilor care au nevoie de alte
Biomarkeri de activitate investigaţii.
La primul diagnostic al BC, Modificările calprotectinei
precum și la evaluările periodice, fecale au fost asociate pozitiv cu
biomarkerii de activitate ai BC variabilitatea evoluţiei bolii intes-
sunt utilizaţi ca semne de boală tinale (BC și CU). Calprotectina
intestinală activă și sunt anali- fecală a fost corelată cu modifică-
zaţi în corelaţie cu constatările rile endoscopice și histopatologice
endoscopice și imagistice. Aceștia de inflamaţie, active. Mai mult, s-a
pot fi utilizaţi, ulterior, ca markeri constatat o creștere a calprotec-
noninvazivi de monitorizare a tinei fecale premergătoare unui
activităţii bolii (1–4). puseu acut de activitate a bolii,
Examinările biologice din sân- clinic manifest, atât în BC, cât și
ge sunt destinate identificării unui în CU (1).
sindrom inflamator, a unor caren- Utilizarea potenţială a testelor
ţe secundare malabsorbţiei sau din scaun, noninvazive, de infla-
pierderilor digestive, a unor com- maţie intestinală, are o importan-
Tabelul 1. Explorări utilizate în BC
Tipuri de examinări Teste
Examinări biologice Inflamaţie: VSH, proteina C reactivă (CRP);
din sânge Hemoleucograma: anemie, leucocitoză, trombocitoză;
Sindrom carenţial: proteine totale, albumină, deficite
(Fe, B12, acid folic, calciu, vitamina D, Mg, K);
Markeri serologici: ASCA (50–60%), pANCA (15%),
anti-OmpC, anti-Cbir1, anti 12;
Status imunitar;
Complicaţii;
Teste genetice.
Examen scaun: Calprotectina;
markeri de inflamaţie Lactoferina.
Alte teste – Anticorpi pentru Yersinia enterolitica;
diagnostic diferenţial/ Examen scaun: examen bacteriologic, Clostridium
TBC/suprainfecţie difficile – toxină;
Populare bacteriană patologică a intestinului;
Teste pentru excluderea TBC.
coasei (1). Deși asemenea teste de rea CRP a fost asociată cu semnele
inflamaţie intestinală, efectuate clinice, endoscopice și histologice
din scaun, pot fi mai sensibile de- de activitate a BC. Alţi markeri de
cât testele din sânge, ele rămân inflamaţie acută pot deriva din es-
grevate de nespecificitate și nece- timarea leucocitelor, feritinei (1).
sită interpretare în context. Exclu-
derea infecţiilor și a malignităţii Examenul
este necesară în toate etapele de anatomopatologic
evaluare (1). Examenul anatomopatologic
a contribuit esenţial la conturarea
Markeri serologici BC. Conform definiţiei, în BC, lo-
Markerii serologici ai bolilor calizarea de elecţie este reprezen-
inflamatorii de cauză neprecizată tată de ileonul terminal. Alte loca-
(BC și CU) s-au dovedit utili pen- lizări posibile sunt reprezentate
tru diagnostic, clasi­ficare (BC vs. de colon, rect, anus, jejun, duoden,
CU), diferenţierea de alte colite, de stomac, esofag. Distribuţia leziuni-
sindromul de intestin iritabil și în lor este segmentară, discontinuă.
aprecierea prognosticului. La examenul macroscopic, leziu-
Au fost descriși mai mulţi mar- nile sunt polimorfe. La examenul
keri serologici (1). Cei mai utili- histopatologic, inflamaţia este
zaţi sunt reprezentaţi de ASCA și transmurală. Granulomul epite-
pANCA (tabelul 1). La primul di- loid, fără cazeificare, considerat o
agnostic de boală inflamatorie marcă a BC, poate fi identificat la
intestinală de cauză neprecizată 30–60% din cazuri.
Tabelul 2. Scorul CDAI (Crohn Disease Activity Index)
Variabile Descriere Pondere
Număr scaune Suma scaunelor din ultimele x2
diareice șapte zile
Durere abdominală Suma ratingurilor din ultimele x5
șapte zile (0 – deloc, 1 – ușoară,
2 – moderată, 3 – severă)
Stare generală Suma ratingurilor din ultimele x7
șapte zile (0 – bună,
1, 2, 3 – intermediară, 4 – alterată)
Prezenţa compli- Câte un punct pentru prezenţă: x 20
caţiilor – artrită sau artralgii;
– leziuni tegumentare (pioderma
gangrenosum, eritem nodos,
ulcere aftoide);
– uveită sau irită;
l prezint
– boală perianală (fisuri anale,
Intestinu
ganglion
fistule sau abcese perianale);
îngustat,
– alte fistule;
ul este î
mezenter
– febră (peste 37,8°C)
e stenoz
absenţa d
Administrare de 0 – nu; 1 – da x 30
antidiareice
Prezenţa de mase ab- 0 – nu; 2 – probabil; 5 – da x 10
dominale palpabile
Hematocrit Ht actual – Ht standard (Ht std x6
bărbaţi – 47%, Ht std femei – 42%)
Scădere ponderală 100 x [(greutate ideală – greutate x1 prezintă perete îngroșat, lumen
actuală)/greutate ideală] îngustat, ganglionii sunt măriţi
de volum, mezenterul este îngro-
(BC sau CU), markerii serologici Există diferenţe între rezul- șat/scurtat, prezenţa/absenţa de
pot oferi informaţii suplimentare tatele examenului anatomopa- stenoze, fistule.
diagnostice, în contextul clinic și tologic realizat pe un eșantion Pentru multe dintre aspectele
al constatărilor endoscopice și ra- de biopsie endoscopică, faţă de morfologice care conturează ca-
diologice. În același timp, markerii examenul histopatologic al piesei drul anatomoclinic al BC există în
serologici nu prezintă o acurateţe de rezecţie chirurgicală. Exame- prezent și alte examinări orienta-
suficientă pentru diagnostic, cu nul anatomopatologic realizat pe tive, reprezentate de endoscopie și
valoare independentă și nu sunt eșantionul de biopsie endoscopică imagistică.
utilizaţi în screening (1). oferă informaţii detaliate privitoa-
Profilul serologic al BC a fost re la inflamaţie: infiltrat inflama- Scoruri de activitate a BC
asociat cu prognosticul BC, cu tor limfoplasmocitar, hiperplazie Scorurile sintetice de apreci-
complicaţiile și cu evoluţia post- limfoidă focală, abcese criptice, ere a activităţii BC au apărut ca
chirurgicală. Un nivel crescut al fibroză. Granulomul epiteloid fără o necesitate, pentru diagnosticul
markerilor serologici a fost aso- cazeificare este rar constatat. Exa- bolii active și monitorizarea rezul-
ciat cu riscul de boală stenozantă menul anatomopatologic realizat tatului tratamentului (5). Aceste
și/sau fistulizantă și cu riscul de pe piesa de rezecţie chirurgicală scoruri au evoluat de la cele bazate
recidivă a BC după intervenţie oferă informaţii mai complexe: ca- predominant pe parametri clinici
chirurgicală (1). Profilul serologic racterul transmural al inflamaţiei, (5) la cele bazate pe metodele de
al BC a fost asociat și cu genele de prezenţa/absenţa granulomului diagnostic morfologic dezvoltate
susceptibilitate specifice, precum epiteloid fără cazeificare, ulceraţii în timp, endoscopice și imagistice
mutaţiile NOD2. Markerii genetici de tip aftoid, ulcere lineare pro- (6–12). Capsula endoscopică oferă
au fost asociaţi cu severitatea bolii funde, fisuri profunde. Intestinul posibilitatea unui bilanţ lezional
 VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14 Ars medici 7

de laborator Vorbim
prea puţin
Scorurile pentru diagnostic prin
aprecieri privitoare la
sintetice
extinderea BC, ca-
de apreciere a racterul transmural

activităţii BC au apărut
ca o necesitate, pentru
diagnosticul bolii active
despre
al leziunilor, con-
firmarea/exclude-
rea complicaţiilor
și a manifestărilor

cancerul
extraintestinale
și monitorizarea
(7, 8). Dublate de
rezultatului tehnici suplimenta-
tratamentului re, metodele imagisti-

pulmonar
ce actuale oferă și date
privitoare la activitatea in-
flamatorie la nivelul leziunii (1,
2, 7–9, 11, 12).

Scorul CDAI
Pentru aprecierea sintetică a
activităţii BC au fost create scoruri
compozite. Scorul de activitate al
bolii Crohn, CDAI (Crohn Disease
Activity Index), este un asemenea
scor, cu utilizare în studiile clinice,
dar și în practica curentă, pentru
evaluarea rezultatelor tratamen-
tului. Scorul utilizează o sumă de
simptome clinice subiective și de-
rivate din examenul obiectiv al pa-
cientului și un parametru derivat
din explorările biologice, nivelul
hemoglobinei (5).
Numărul de simptome prezen-
te la pacient este multiplicat cu
un factor de importanţă acordat
fiecărei categorii dintre manifes-
tările monitorizate. Un scor total
până în 150 caracterizează o boa-
E xistă mai multe tipuri de can-
cer pulmonar, dar, în general,
se disting două mari categorii: can-
cer pulmonar cu celule mici, întâl-
nit în aproximativ 25% din cazuri,
și cancer pulmonar fără celule mici
– circa 75% din cazuri. În afară de
fumat, există numeroşi alţi factori
incriminaţi în creșterea riscului de
apariţie a bolii, cum ar fi expunerea
la unele substanţe chimice la locul
de muncă sau în mediul de viaţă
(radon, azbest, arsenic, gaze de eşa-
pament, fibre sintetice etc.), posibil
pe fondul unor leziuni pulmonare
preexistente.
La persoanele cu cancer pulmo-
nar, simptomele nu apar întotdeau-
na imediat. Cu toate acestea, unii
oameni pot observa simptome cum
ar fi: pierderea apetitului, răgușea-
lă, bronșite sau pneumonii repeta-
te, tuse persistentă, dificultăţi de
respiraţie, dureri de cap inexplica-
bile, pierdere în greutate, respiraţie
șuierătoare etc. O persoană poate
prezenta și simptome mai severe
asociate unui cancer pulmonar,
iar aici includem dureri severe to-
racice sau osoase, spută de culoare
sângerie.
Diagnosticarea precoce a can-
cerului pulmonar este extrem de
importantă. În prezent sunt dis-
ponibile și accesibile mai multe
teste de diagnostic, cum ar fi: radi-
ografia, tomografia computerizată
și tomografia cu emisie de pozi-
troni, rezonanţa magnetică nucle-
ară, bronhoscopia, puncţia-biopsie,
toracoscopia sau chirurgia toraci-
că asistată video, respectiv ana-
liza sputei și analizele sanguine
specifice.
Tratamentul în cancerul pul-
monar depinde de localizarea și de
stadiul acestuia, precum și de sta-
rea generală de sănătate a individu-
lui. Chirurgia și radioterapia sunt
cele mai comune metode de tratare
a cancerului pulmonar, însă chimi-
oterapia se aplică în cazul canceru-
lui pulmonar cu celule mici.
Schema de tratament a can-
cerului pulmonar implică deseori
colaborarea unor experţi me-
dicali din mai multe domenii:
chirurgi, radiologi, oncologi,
pneumologi etc.
Dr. Petru Emil Munteanu

Importanţa masajului terapeutic

lă inactivă clinic. Un scor total de
mai mare de 150 caracterizează o
boală activă (tabelul 2) (1, 5).

în programele de recuperare
Scorul CDAI are limite deoare-
ce nu încorporează biomarkeri de
activitate inflamatorie/lezională
serici și din scaun și nici activita-
tea endoscopică și tisulară, care În practica clinică,
reprezintă noile ţinte ale pacienţii adresează
tratamentului. numeroase întrebări legate
men
e r e te în groșat, lu de beneficiile masajului
tă p lum, Dezvoltări și perspective terapeutic, cum ar fi:
ii s u n t m ăriţi de vo a/ Au fost propuse scoruri noi,
t, prezenţ
n ,,La ce mă ajută pe mine
t/s cu r ta care tind să încorporeze leziunile
îngroșa endoscopice, precum și inflamaţia
masajul terapeutic?”,
. ,,Dar nu o să mă doară
ze, fistule de la nivel tisular evaluată imagis-
mai tare dacă îmi faceţi
tic (1, 6–12).
Biomarkerii fecali de inflama- masaj?” sau, în cel mai
ţie pot prezenta o importanţă par- rău caz, „De ce nu doar
ticulară, ca markeri noninvazivi de kinetoterapie?”.
inflamaţie intestinală, cu utilitate

macroscopic la nivelul intestinu-

în diagnosticul puseurilor acute
ale BC, la selectarea pacienţilor
pentru investigaţii complementa-
B eneficiile masajului terapeu-
tic pot fi multiple. Ne referim
la intensificarea circulaţiei, orga-
lui subţire (9, 11, 12). Noile metode re și la monitorizarea rezultatelor nismul furnizând o cantitate mai
imagistice aduc informaţii majore terapeutice (7, 9–11). mare de oxigen și de substanţe
nutritive în ţesuturi și în organe dere efectuarea unei evaluări ini- beneficiilor sale, nu trebuie să
Bibliografie
vitale, inclusiv cu creșterea fle- ţiale kinetoterapeutice, constând înlocuiască îngrijirea medicală
1.Melmed GY et al. Crohn’s disease: clinical manifestations and management. In: xibilităţii articulare. Ne referim într-un set de întrebări privind periodică.
Yamada’s Tetbook of Gastroenterology. 5th ed. Podolski DK et al. (eds). Wiley-Blackwell, la relaxarea mușchilor afectaţi manifestarea anumitor simpto- În concluzie, includerea masa-
Oxford, 2016
2.Travis SPL et al. Gastroenterology. 3rd ed. Blackwell, Oxford, 2005 (răniţi) și suprasolicitaţi, cu di- me, detalii legate de istoricul me- jului terapeutic în programul de
3. Gheorghe L, Gheorghe C. Bolile inflamatorii intestinale. In: Tratat de minuarea spasmelor și a crampe- dical, de posibile reacţii adverse. recuperare și reabilitare ajută la
Gastroenterologie, vol. 2. Grigorescu M (ed.). Editura Medicală Naţional, București, 2001 lor musculare. Intervenţia prin În continuarea evaluării, specia- îmbunătăţirea calităţii vieţii paci-
4. Dejica D. Boli inflamatorii intestinale. In: Tratat de Gastronterologie Clinică, vol. 1.
Grigorescu M, Pascu O (eds.). Editura Tehnică, București, 1996 masaj terapeutic și exerciţiile de listul ar trebui să execute diferite entului, în vederea scurtării peri-
5. Best WR et al. Development of a Crohn’sdisease activity index. National cooperative stretching previn atrofierea mus- palpări pentru a localiza zonele oadei de recuperare a acestuia.
Crohn’s disease study. Gastroenterology. 1976;70:439-44
culaturii și pot reduce aderenţele dureroase sau tensionate și, toto- Masajul terapeutic îi oferă pa-
6. Mary JY et al. Development and validation of an endoscopic index of the severity for
Crohn’s disease: a prospective multicenter study. Gut. 1989;30:983-9 survenite postchirurgical și ede- dată, pentru a determina presiu- cientului un confort psihic atât
7. D’Inca R et al. Measuring disease activity in Crohn’s disease: what is currently available mele. Prin eliberarea de endorfi- nea care poate fi aplicată pe zona iniţial, cât și pe termen lung, prin
to the clinician. Clin Exp Gastroenterol. 2014 May 20;7:151-61
8. Domachevsky L et al. Correlation of 18F-FDG PET/MRE metrics with inflammatory
ne, analgezice naturale ale corpu- afectată. menţinerea la un nivel cât mai
biomarkers in patients with Crohn’s disease: a pilot study. Contrast Media Mol Imaging. lui, masajul terapeutic oferă un Specialistul în recuperare ar ridicat a tonusului muscular și
2017 Sep 19;2017:7167292 control și o calmare a durerii. trebui să ţină cont de recoman- articular, fiecare pacient dorin-
9. Shitrit ABG et al. A prospective study of fecal calprotectin and lactoferrin as predictors
of small bowel Crohn’s disease in patients undergoing capsule endoscopy. Scand J
dările medicale primite de paci- du-și menţinerea unui grad de
Gastroenterol. 2017 Mar;52(3):328-33 Când folosești masajul ent și să evalueze dacă aplicarea independenţă pe o perioadă cât
10. Ministro P et al. Fecal biomarkers in inflammatory bowel disease: how, when and why? terapeutic în programul masajului terapeutic în planul de mai lungă, pentru a nu se simţi o
Expert Rev Gastroenterol Hepatol. 2017 Apr;11(4):317-328
11. Kopylov U et al. Fecal calprotectin for the prediction of small-bowel Crohn’s disease by de recuperare? recuperare poate fi benefică sau povară pentru ceilalţi membri ai
capsule endoscopy: a systematic review and meta-analysis. Eur J Gastroenterol Hepatol. Specialistul care aplică paci- dacă există vreo contraindicaţie. familiei.
2016 Oct;28(10):1137-44 entului sesiunile de recuperare și Totodată, i se explică pacientului Bogdan Racoviţă,
12. Niv Y et al. Capsule Endoscopy Crohn’s Disease Activity Index (CECDAIic or Niv
Score) for the Small Bowel and Colon. J Clin Gastroenterol. 2018 Jan;52(1):45-9 reabilitare ar trebui să aibă în ve- că masajul terapeutic, în ciuda kinetoterapeut
8 Special VIA�A MEDICALĂ

Misiuni în slu
5 aprilie 2019 l Nr. 14

Médecins Sans Frontières (MSF), cunoscută românilor

și sub numele de „Medici fără frontiere”, este o organizaţie
nonguvernamentală umanitară internaţională cu peste
45.000 de membri în 150 de ţări. Proiectul a fost pornit
în decembrie 1971, la Paris, de 13 medici și un grup de
jurnaliști, cărora li s-au alăturat 300 de voluntari. Datorită
MSF, oameni din peste 70 de ţări beneficiază de asistenţă Depinde de misiune, de prof
medicală umanitară. Organizaţia intervine atunci când viaţa nii. Participând la misiuni ch
și sănătatea oamenilor sunt puse în pericol din cauze diverse: nu am dus lipsă practic de n
conflict sau război, dezastre naturale, epidemii, mortalitate cazuri când ai unele lipsuri, d
să înţelegi că desfășori o ac
crescută. zone de conflict, greu accesib
Etica medicală, imparţialitatea, transparenţa și neutralitatea trebuie să te adaptezi. De ex
sunt câteva dintre principiile de aur păstrate și astăzi de ultima misiune, cea din Rep
organizaţia MSF, ale cărei fonduri provin 90% din donaţii rundi, am avut la dispoziţie
trebuit: imagistică, inclusiv
particulare, prin aproximativ șase milioane de donatori
diologie, ecografie, laborator
individuali. sânge etc. Oricum, un spital
În ultimii cinci ani, 35 de români au fost recrutaţi de capabil să funcţioneze auton
organizaţia MSF, iar în acest moment, cinci români rent de regiune și de misiune
se află în misiuni. Printre voluntarii care au participat în puţin șase luni.
Din punctul de vedere al pe
misiunile din cadrul proiectului MSF se numără medical sunt probleme?
dr. Gheorghe Zastavniţchi și asist. med. Iulian Sîrbu. În majoritatea misiunilor se

MSF, un „virus”
ză cu personal local, fapt ca
plusuri, cât și minusuri. Part
e că personalul local te ajută
mai bine pacientul și cultur
uneori e greu să comunici cu
local – sunt diferenţe în ceea

care te împinge
pregătirea, nu poţi fi sigur că
în totalitate –, în general poz
clasează negativul în relaţia c
lul local.

spre acţiune Dr. Gheorghe Zastavniţchi Aţi avut vreodată sentiment

Interviu cu dr. Gheorghe Zastavniţchi
Cu ce gând aţi pornit în acest demers,
respectiv participarea la misiuni ale
MSF?
Totul a început cu un e-mail trimis în
primăvara anului 2012, prin care am
aplicat la acest proiect. A urmat o comu-
nicare de lungă durată cu organizaţia,
tot prin e-mail (documente, diplome,
recomandări de la colegi), iar în toamna
anului 2012 am fost invitat la o convor-
bire la Viena. Discuţiile cu cei de acolo
s-au purtat pe parcursul a două zile. Pes-
te șapte zile am primit răspuns, ceva de
genul „felicitări, ne conveniţi, sunteţi
membru al echipei MSF”.
De ce v-aţi dorit să faceţi parte din
acest proiect?
Am vrut o schimbare la ceea ce făceam
acasă, am vrut să văd dacă pot face faţă
la ceva deosebit din punct de vedere
profesional, chirurgical. Pentru aceas-
ta, am decis să merg cel puţin o dată cu
MSF, dar am fost „infectat cu virusul
MSF” și am mai mers de încă patru ori
cu ei. Și nu regret.
Vă gândiţi să mai mergeţi în astfel de
misiuni?
Chiar duc lipsa acelor misiuni, sigur mă
voi întoarce.
Obligatoriu de făcut
A fost nevoie să participaţi la progra-
me de pregătire înainte de a participa
la misiuni? Există vreun protocol în
acest sens?
Da, din momentul în care am fost ac-
ceptat ca parte a echipei medicale MSF,
după convorbire, în ianuarie 2013, am
fost invitat la Viena – cred că eram pes-
te 20 de participanţi –, la PPD (Prepare
for Primary Departure), un curs care
durează o săptămână pentru medici.
Participă și alţi specialiști, dar pentru ei
cursul e mai scurt. În această etapă ești
informat despre cum funcţionează MSF
și tot felul de particularităţi ce ţin de
misiuni. Obligatorii sunt și unele vacci-
nuri pe care trebuie să le facem înainte
de a pleca în misiune, sunt diferite în
funcţie de regiunea în care se merge.
Eu, de exemplu, am avut nevoie de vac-
cin pentru febra galbenă, hepatita B,
meningită etc. Toate sunt decontate de
MSF. De asemenea, în cadrul MSF sunt
organizate cursuri de formare profesi-
onală atât pentru medici, cât și pentru
personalul nonmedical. Ele pot include
cursuri de limbi străine la „Hands-on
training” pentru chirurgi – am partici-
pat la un astfel de curs în Germania, la
Düsseldorf. MSF chiar dorește să acor-
de asistenţă medicală la cel mai înalt ni-
vel posibil și depune tot efortul pentru
Dr. Zastavniţchi alături de personal medical local
(Chișinău) este chirurg generalist
și voluntar în cinci misiuni ale
organizaţiei Médecins Sans
Frontières în continentul african:
una în Somalia (2013), două în
Republica Central Africană (2014 și
2015), una în Republica Democratică
Congo (2016) și una în Republica
Burundi (2016). În prezent este
chirurg generalist la Spitalul Clinic
Judeţean de Urgenţă Constanţa
aceasta, inclusiv prin perfecţionarea
continuă a personalului care participă
în misiuni.
Care este componenţa unei echipe de
voluntari în misiunile MSF? Ce res-
ponsabilităţi are medicul în cadrul
acestor echipe?
Ca în orice sistem de sănătate, trebuie
să-ţi faci treaba, să acorzi asistenţă me-
dicală pacientului la cel mai înalt stan-
dard posibil în contextul în care te afli.
Să nu uităm că MSF este o organizaţie
umanitară care activează în zone de
dezastre naturale ori create de oameni.
În ce situaţii v-au fost solicitate
intervenţiile?
Fiind chirurg generalist și activând toa-
tă viaţa mea profesională doar în spitale
de urgenţă, nu am simţit mare diferenţă
faţă de ceea ce făceam în afara misiu-
nilor, din punct de vedere profesional.
Desigur, în misiune trebuie să faci ceva
mai mult decât faci acasă: fracturi, chi-
rurgie plastică și reconstructivă, obste-
trică, chirurgie pediatrică etc.
Colaborarea cu personalul local
are și plusuri, dar și minusuri
Ce resurse aveaţi pentru a vă desfășu-
ra activitatea – investigaţii, diagnos-
tic, tratament?
guranţă?
Aș spune mai mult dubii o
tudine referitor la ce meto
tament să folosesc în anum
Nesiguranţă referitor la in
fizică nu am simţit. Desig
afectat psihoemoţional după
siuni, dar asta face parte din
acasă.
Experienţe care schimbă
percepţiile asupra vieţii
Care ar fi cel mai mare risc
putea fi expus un membru a
Nu știu ce să spun, probabil
accident de transport, auto
în rest nu pot să spun că au f
mai mari decât acasă. Am
bine informat referitor la s
securitate din misiune și da
nimic din ceea ce este interz
sări pe timp de noapte de unu
zone interzise, de exemplu – n
întâmpla nimic grav. Ar mai
boli infecţioase, dar și acestea
prevenite.
Ce au însemnat pentru dv.
siuni?
O experienţă unică de viaţă
și profesional. Am învăţat
ceea ce am învăţat pot utili
tru tratamentul pacienţilor
Oricum, cred că devii mai to
mintea mult mai deschisă du
une. Am cunoscut mulţi oam
biţi în acele misiuni, cu care c
azi.
Dacă ar fi să vă amintiţi desp
dificil moment în relaţia dv
care ar fi acela?
Probabil când ţi se impune să
liza pentru a fi evacuat, știin
urmă pacienţi, echipament.
același timp însă, speri că te v
într-o bună zi.
Vi s-a schimbat percepţia de
după această experienţă? A
vă ocupaţi?
Această experienţă mi-a ofe
percepţie asupra vieţii. Cu c
acum? Din ianuarie 2015
Spitalul Clinic Judeţean d
ţă Constanţa. Activitatea p
desfășor acolo este tot de
generală.

Anunţuri
SPITALUL MUNICIPAL VATRA
DORNEI (JUDEȚUL SUCEAVA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările
și modificările ulterioare, un post cu
normă întreagă de chimist principal
în cadrul Laboratorului de Analize
medicale.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs sau adeverință
care să ateste că este membru al
OBBCSSR;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art. 39
alin. (1) lit. c) sau d) din Legea nr.
460/2003 privind exercitarea profe-
siunilor de biochimist, biolog și chi-
mist, înființarea, organizarea și func-
ționarea OBBCSSR;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate;
j) asigurare de malpraxis pentru
anul 2019.
Taxa de concurs este de 150
de lei și se face în contul unității nr.
RO45TREZ24F660601200130X,
cod fiscal: 4535414 sau la contabi-
litatea instituției.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala-
bilitate. La depunerea dosarelor de
înscriere candidații au obligația de a
prezenta originalele actelor depuse
la dosar în copie.
Tematica de concurs se poa-
te accesa pe: http://www.ms.ro/
tematici-biolog-biochimist-
chimist-specialist/
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, str. Mihai Eminescu
nr. 12, în termen de 15 zile calen-
daristice de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în peri-
oada cuprinsă între 31 și 90 de zile
de la publicarea în „Viața medicală”.
În cazul în care ultima zi de înscriere
coincide cu o zi nelucrătoare, candi-
dații vor putea depune dosarele de
înscriere inclusiv în prima zi lucră-
toare după expirarea celor 15 zile.
Relații suplimentare se pot obține
la Biroul RUNOS, tel.: 0230.375.528,
int. 44.
SPITALUL CLINIC DE
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
„DR. IOAN AUREL SBÂRCEA”
BRAȘOV
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările
și modificările ulterioare, un post cu
normă întreagă de medic specialist
confirmat în specialitatea Medicină
de laborator în cadrul Laboratorului
de Analize medicale.
POSTURI SCOASE LA CONCURS PUBLICITATE
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătă-
ții, republicată, cu modificările ulteri-
oare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala­
bilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic specia-
list în specialitatea postului, postată
pe site-ul Ministerului Sănătății.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, str. Gh. Barițiu nr. 36,
în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar con-
cursul se organizează în perioada
cuprinsă între 31 și 90 de zile de la
publicarea în „Viața medicală”.
REPUBLICARE
SPITALUL MUNICIPAL MORENI
(JUDEȚUL DÂMBOVIȚA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările și
modificările ulterioare, următoarele
posturi:
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Recupera-
re, medicină fizică și balneologie la
Secția Recuperare, medicină fizică
și balneologie;
 un post cu normă întreagă
de medic în specialitatea Radiolo-
gie-imagistică medicală pentru La-
boratorul de Radiologie și imagistică
medicală.
La concurs se pot prezenta me-
dici cu drept de liberă practică, spe-
cialiști sau primari confirmați în spe-
cialitatea respectivă, rezidenți aflați
în ultimul an de pregătire în speciali-
tatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
Nr. 14/5 aprilie 2019
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătă-
ții, republicată, cu modificările ulteri-
oare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei și se va achita la sediul unității.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala­
bilitate.
Tematica și bibliografia de con-
curs se vor afișa la sediul spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizea-
ză în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare se pot obți-
ne la tel.: 0245.666.036.
REPUBLICARE
SPITALUL DE
PNEUMOFTIZIOLOGIE FLOREȘTI
(JUDEȚUL PRAHOVA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările și
modificările ulterioare, următoarele
posturi:
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Pneumologie
la Secția Pneumologie I;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Pneumologie
la Secția Pneumologie II;
 două posturi cu normă întrea-
gă de medic cu competențe limitate.
La concurs se pot prezenta me-
dici cu drept de liberă practică, spe-
cialiști sau primari confirmați în spe-
cialitatea respectivă, rezidenți aflați
în ultimul an de pregătire în speciali-
tatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătă-
ții, republicată, cu modificările ulteri-
oare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala­
bilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic specia-
list în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizea-
ză în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare se pot obți-
ne la tel.: 0244.369.215, int. 230.
SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN
DE URGENȚĂ „SF. APOSTOL
ANDREI” CONSTANȚA
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s.p. nr. 1.406/2006, coroborat
cu prevederile art. 184 din Legea
nr. 95/2006 și cu prevederile Ord.
m.s.p. nr. 1.706/2007 cu modificările
și completările ulterioare, funcția de
șef Unitatea de Primiri Urgențe.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
funcția pentru care candidații do-
resc să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de
studii;
c) adeverință din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa la Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006;
e) declarație pe propria răspun-
dere a candidatului, din care să re-
zulte că nu a fost condamnat penal
pentru fapte care îl fac incompatibil
cu funcția pentru ocuparea căreia
dorește să candideze;
f) declarație pe propria răspun-
dere a candidatului, din care să re-
zulte că nu se află în stare de incom-
patibilitate;
g) certificat privind starea de să-
nătate tip A5;
h) dovadă/adeverință din care să
rezulte că în ultimii 2 ani nu a fost
sancționat de conducerea unităților
în care și-a desfășurat activitatea
sau de Colegiul Medicilor din Româ-
nia;
i) copie xerox de pe certificatul
de membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) copie xerox de pe carnetul de
muncă sau, după caz, o adeverință
care să ateste confirmarea în speci-
alitate și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluția viitoare a unității/
compartimentului;
l) chitanța de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 200 de
lei.
Actele enumerate se prezintă
însoțite de documentele originale,
care se certifică pentru conformi-
tate cu originalul de către Serviciul
RUNOS, sau în copii legalizate.
Pentru funcția de medic șef UPU
la concurs se pot prezenta medici
cu specialitatea Medicină de urgen-
ță, cu grad de medic specialist sau
primar, cu experiență minimă de lu-
cru de 3 ani fără întrerupere în cadrul
unei UPU.
Concursul va consta în urmă-
toarele probe: interviu – susținerea
proiectului de management, proba
scrisă, proba clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susține după întrebări cu subiecte
din Legea nr. 95/2006 privind refor-
ma în domeniul sănătății, cu modi-
ficările și completările ulterioare și
legislația secundară aferentă speci-
alității secției.
Proba clinică sau proba practi-
că se susține pe baza metodologiei
stabilite pentru obținerea titlului de
medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
de la apariția acestui anunț, iar con-
cursul se organizează în termen de
minimum 30 de zile și maximum
90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
INSTITUTUL NAȚIONAL
PENTRU SĂNĂTATEA MAMEI ȘI
COPILULUI „ALESSANDRESCU-
RUSESCU” BUCUREȘTI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările
și modificările ulterioare, un post cu
normă întreagă de medic specialist
confirmat în specialitatea Anestezie
și terapie intensivă la Componenta
Obstetrică-ginecologie – temporar
vacant până la 01.09.2020.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătă-
ții, republicată, cu modificările ulteri-
oare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala­
bilitate.
Tematica de concurs va fi cea
pentru examenul de medic specia-
list în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, bd. Lacul Tei nr. 120,
sector 2, București, Biroul RUNOS,
în termen de 10 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar con-
cursul se organizează în maximum
30 de zile lucrătoare de la publica-
rea în „Viața medicală”, dar nu mai
devreme de 6 zile lucrătoare de la
încheierea înscrierilor.
2 VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14
INSTITUTUL NAȚIONAL
PENTRU SĂNĂTATEA MAMEI ȘI
COPILULUI „ALESSANDRESCU-
RUSESCU” BUCUREȘTI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările
și modificările ulterioare, un post cu
normă întreagă de medic specia-
list confirmat în specialitatea ATI la
Componenta Obstetrică-ginecolo-
gie Polizu.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătă-
ții, republicată, cu modificările ulteri-
oare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala­
bilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic specia-
list în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, bd. Lacul Tei nr. 120,
sector 2, București, Biroul RUNOS,
în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar con-
cursul se organizează în perioada
cuprinsă între 31 și 90 de zile de la
publicarea în „Viața medicală”.
REPUBLICARE
SPITALUL MUNICIPAL
RM. SĂRAT (JUDEȚUL BUZĂU)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările și
modificările ulterioare, următoarele
posturi:
 două posturi cu normă întrea-
gă de medic în specialitatea Medici-
nă internă;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Chirurgie ge-
nerală;
Spitalul privat AS Medica
din localitatea Bucov, judeţul Prahova,
cu o policlinică multidisciplinar gândită și cu un laborator de analize
cu dotări de ultimă generaţie, reprezintă locul în care pacienţii pot
descoperi ce înseamnă cu adevărat un diagnostic precis, un trata-
ment adecvat și o echipă de specialiști. În acest context, suntem
în căutare de Medici specialiști/primari, cu specialitatea Medicină
Internă, care să se alăture echipei noastre.
Oferim un salariu atractiv (2000–2500 de euro brut), un mediu de
lucru confortabil și stimulativ și o echipă profesionistă și deschisă,
care susţine învăţarea continuă.
Așteptăm C.V.-urile dumneavoastră pe adresa de e-mail
office@as-medica.ro
Posturi scoase la concurs
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Epidemiolo-
gie;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Obstetrică-gi-
necologie;
 două posturi cu normă întrea-
gă de medic în specialitatea Neona-
tologie;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea ATI;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Neurologie;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Cardiologie;
 două posturi cu normă întrea-
gă de medic în specialitatea Pedia-
trie;
 două posturi cu normă întrea-
gă de medic în specialitatea Boli in-
fecțioase;
 două posturi cu normă întrea-
gă de medic în specialitatea Radio-
logie-imagistică medicală;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Diabet za-
harat, nutriție și boli metabolice;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Oncologie
medicală;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Urologie.
La concurs se pot prezenta me-
dici cu drept de liberă practică, spe-
cialiști sau primari confirmați în spe-
cialitatea respectivă, rezidenți aflați
în ultimul an de pregătire în speciali-
tatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătă-
ții, republicată, cu modificările ulteri-
oare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala­
bilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic specia-
list în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, str. N. Bălcescu nr. 2,
în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar con-
cursul se organizează în perioada
cuprinsă între 31 și 90 de zile de la
publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obți-
ne la tel.: 0238.561.231.
SPITALUL MUNICIPAL
MANGALIA
(JUDEȚUL CONSTANȚA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările
și modificările ulterioare, un post cu
normă întreagă de medic specialist
confirmat în specialitatea Medicină
internă la Secția Medicină internă.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănă-
tății, republicată, cu modificările
ulterioare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala­
bilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic specia-
list în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizea-
ză în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
SPITALUL DE OFTALMOLOGIE ONIOPTIC CRAIOVA
angajează medic cu competențe limitate (fără rezidențiat),
absolvent al facultății de medicină cu diplomă de licență.
Relații la telefon: 0251.416.207 sau e-mail: onixonioptic@yahoo.com
Clinică medicală cu sediul în București,
sectorul 3, aflată în contract cu CASMB,
angajează cu contract de muncă full-time sau part-time
medici specialiști cardiologi
cu competenţă în ecografie – 2 posturi.
Date de contact: tel. 0745.182.161 sau 0733.947.061,
e-mail: clinicamemento@yahoo.com
SPITALUL DE ORTOPEDIE
ȘI TRAUMATOLOGIE AZUGA
(JUDEȚUL PRAHOVA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completări-
le și modificările ulterioare, un post
cu normă întreagă de farmacist cu
drept de liberă practică la Farmacia
cu circuit închis a spitalului.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătă-
ții, republicată, cu modificările ulteri-
oare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei și se achită la casieria spitalului.
Copiile de pe actele prevăzute
mai sus se prezintă însoțite de do-
cumentele originale, care se certifică
pentru conformitate cu originalul de
către secretariatul comisiei de con-
curs, sau în copii legalizate. Docu-
mentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la
dosar în termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de farmacist spe-
cialist în specialitatea Farmacie ge-
nerală.
Concursul va consta în susține-
rea următoarelor probe: proba scri-
să, proba practică.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unității, Compartimentul
RUNOS, în termen de 15 zile calen-
daristice de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în peri-
oada cuprinsă între 31 și 90 de zile
de la publicarea în „Viața medicală”.
În cazul în care ultima zi de înscriere
coincide cu o zi nelucrătoare, can-
didații vor putea depune dosarele
de înscriere inclusiv în prima zi lu-
crătoare după expirarea celor 15
zile. Data concursului se va anunța
la avizierul spitalului și pe site-ul:
www.ortopedieazuga.ro
Secretarul comisiei de concurs
– ec. Daniela Brînzaru din cadrul
Compartimentului Resurse Umane,
tel.: 0244.322.051, int. 211.
SPITALUL UNIVERSITAR
DE URGENȚĂ ELIAS BUCUREȘTI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările și
modificările ulterioare, următoarele
posturi:
 un post cu normă întreagă de
medic primar confirmat în speciali-
tatea Recuperare, medicină fizică și
balneologie la Secția exterioară Re-
cuperare, medicină fizică și balneo-
logie Olănești;
 un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în specia-
litatea Oncologie medicală la Secția
clinică Oncologie medicală.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătă-
ții, republicată, cu modificările ulteri-
oare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala­
bilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic specia-
list/primar în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizea-
ză în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Angajăm pentru Clinica
Paltinul Sibiu
și Spital Victoria
doi medici Recuperare, medicină
fizică și balneologie
și câte un medic în specialităţile
Medicină internă, Cardiologie,
Diabet, nutriţie și boli
metabolice.
Informaţii: tel. 0766.365.821

MINISTERUL FINANȚELOR
PUBLICE
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările
și modificările ulterioare, un post cu
normă întreagă de medic specialist
confirmat în specialitatea Medicina
muncii din cadrul Ministerului Finan-
țelor Publice.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătă-
ții, republicată, cu modificările ulteri-
oare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
PROMO
Depuneți formularul 230, prin care direcționați
3,5% din impozitul pe venit și susțineți sănătatea
a mii de oameni, dar și educația copiilor pe care
îi avem în cele două centre educaționale ale
Fundației Inovații Sociale Regina Maria.
Puteți descărca formularul de pe site-ul fundației,
www.fundatiareginamaria.ro
CUM POȚI DEPUNE FORMULARUL 230?
1. Prin poștă sau direct la ghișeul ANAF – trimite
formularul completat, prin Poșta Română, sau
depune-l la ghișeul ANAF din localitatea ta de domiciliu
2. Depune-l la unul dintre sediile Fundației Inovații
Sociale Regina Maria și îl vom depune noi la ANAF
pentru tine. Punctele de colectare sunt:
® Strada Gârlei nr. 88, sector 1, București,
contact 0722.209.687 (sediul administrativ)
® Strada Ion Câmpineanu nr. 23, sector 1, București,
contact 0722.209.687 (Policlinica Socială)
3. Depune online formularul prin intermediul serviciului
ANAF, Spațiul privat virtual
Pentru alte detalii:
frm@fundatiareginamaria.ro
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala­
bilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic specia-
list în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizea-
ză în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
REPUBLICARE
SPITALUL ORĂȘENESC
„IOAN LASCĂR” COMĂNEȘTI
(JUDEȚUL BACĂU)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările și
modificările ulterioare, următoarele
posturi:
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea ATI;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Boli infec­
țioase;
 un post cu normă întrea-
gă de medic în specialitatea
Posturi scoase la concurs
Recuperare, medicină fizică și
balneologie;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Cardiologie;
 trei posturi cu normă întreagă
de medic în specialitatea Chirurgie
generală;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Dermatove-
nerologie;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Diabet za-
harat, nutriție și boli metabolice;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Epidemio­
logie;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Gastroentero-
logie;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Laborator ex-
plorări funcționale;
 două posturi cu normă întrea-
gă de medic în specialitatea Medici-
nă de familie;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Medicină de
laborator;
 două posturi cu normă întrea-
gă de medic în specialitatea Medici-
nă de urgență;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Medicină in-
ternă;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Nefrologie;
 două posturi cu normă întrea-
gă de medic în specialitatea Neuro-
logie;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Obstetrică-gi-
necologie;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Oftalmologie;
 două posturi cu normă întrea-
gă de medic în specialitatea Ortope-
die și traumatologie;
 două posturi cu normă întrea-
gă de medic în specialitatea Pedia-
trie;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Psihiatrie;
 un post cu normă întreagă
de medic în specialitatea Radiolo-
gie-imagistică medicală;
 un post cu normă întreagă
de medic în specialitatea Radiolo-
gie-imagistică medicală – Compar-
timent CT;
 un post cu normă întreagă
de medic în specialitatea Radiolo-
gie-imagistică medicală – Compar-
timent RMN;
 un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Urologie.
La concurs se pot prezenta me-
dici cu drept de liberă practică, spe-
cialiști sau primari confirmați în spe-
cialitatea respectivă, rezidenți aflați
în ultimul an de pregătire în speciali-
tatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătă-
ții, republicată, cu modificările ulteri-
oare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150
de lei și se achită în contul spitalului
nr.: RO47TREZ06321F330800XXXX
deschis la Trezoreria municipiului
Moinești.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala­
bilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic specia-
list în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la se-
diul unității, Biroul Resurse Umane,
tel.: 0234.374.215/0234.374.219,
int. 106, în termen de 15 zile calen-
daristice de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în peri-
oada cuprinsă între 31 și 90 de zile
de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Serviciul RUNOS, tel.:
0234.374.215, int. 106.
CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
DÂMBOVIȚA
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările și
modificările ulterioare, două posturi
cu normă întreagă de medic primar
confirmat în specialitatea Expertiză
medicală a capacității de muncă la
Cabinetul de Expertiză medicală nr.
4 și Cabinetul de Expertiză medicală
nr. 5.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătă-
ții, republicată, cu modificările ulteri-
oare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar / declarație
scrisă din care să rezulte că nu a
fost condamnat penal sau nu se află
în curs de cercetare penală pen-
tru fapte care-l fac incompatibil cu
postul pentru care dorește să con-
cureze;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate, certificat de
naștere și certificat de căsătorie;
j) copie de pe carnetul de muncă
și adeverință de salariat pentru ve-
chime în muncă, pentru perioada de
după 01.01.2011.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Copiile de pe actele prevăzute
mai sus se prezintă însoțite de do-
cumentele originale, sau în copii le-
galizate.
VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14
3
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala­
bilitate.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unității din Târgoviște,
str. T. Vladimirescu nr. 1A, et. 1,
camera 108, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizea-
ză în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Concursul nu se va desfășura în
condițiile stabilite mai sus, dacă prin
reglementări sau dispoziții ale celor
în drept se va dispune altfel.
Relații suplimentare privind con-
dițiile generale și specifice pentru
ocuparea postului, tematica de con-
curs, bibliografia, locul, data și ora
desfășurării probelor de concurs
se pot obține de la Compartimentul
Resurse Umane, tel.: 0245.213.308,
int. 225, fax: 0245.640.487. Persoa-
nă de contact Luminița Rădulescu,
tel.: 0245.213.308, int. 225.
CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
CĂLĂRAȘI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările și
modificările ulterioare, următoarele
posturi:
 un post cu normă întreagă de
medic primar confirmat în specialita-
tea Expertiză medicală a capacității
de muncă la Cabinetul de Expertiză
medicală și recuperarea capacității
de muncă Călărași;
 un post cu normă întreagă de
medic primar confirmat în specialita-
tea Expertiză medicală a capacității
de muncă la Cabinetul de Expertiză
medicală și recuperarea capacității
de muncă Oltenița.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să concu-
reze;
b) copie xerox de pe diploma de
licență și certificatul de specialist sau
primar pentru medici, medici dentiști,
farmaciști, respectiv adeverință de
confirmare în gradul profesional pen-
tru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art. 455
alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin.
(1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628
alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății, republicată, cu modificările
ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcu-
larea punctajului prevăzut în Anexa
nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să
rezulte că este apt din punct de ve-
dere fizic și neuropsihic pentru exer-
citarea activității pentru postul pentru
care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit. d),
f) și g) sunt valabile trei luni și se de-
pun la dosar în termen de vala­bilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic specialist/
primar în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la se-
diul unității, str. Flacăra nr. 57-59, în
termen de 15 zile calendaristice de la
apariția acestui anunț, iar concursul
se organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publicarea
în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la sediul instituției sau la
tel.: 0242.315.235; 0242.318.959,
int. 117.
4 VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14
SPITALUL MUNICIPAL
TURNU MĂGURELE
(JUDEȚUL TELEORMAN)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările
și modificările ulterioare, funcția de
farmacist-șef la Farmacia cu circuit
închis.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
funcția pentru care dorește să candi-
deze;
b) copie xerox de pe diploma de
licență și certificatul de specialist sau
primar;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art. 455
alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin.
(1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628
alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății, republicată, cu modificările
ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcu-
larea punctajului prevăzut în Anexa
nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să
rezulte că este apt din punct de ve-
dere fizic și neuropsihic pentru exer-
citarea activității pentru postul pentru
care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit. d),
f) și g) sunt valabile trei luni și se de-
pun la dosar în termen de valabilitate.
La concurs se pot înscrie numai
candidații care au obținut minimum
două puncte din cele prevăzute la
pct. 9 din Anexa nr. 3 la ordin.
La concurs se pot prezenta far-
maciști cu minimum 2 ani experiență
profesională.
Pentru proba scrisă un subiect
va fi din legislația sanitară (Legea nr.
95/2006).
Tematica de concurs este afi-
șată pe site-ul spitalului sau se
Posturi scoase la concurs
poate obține de la Compartimentul
RUNOS.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizea-
ză în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare se pot obține
la tel.: 0247.416.646, int. 120.
SPITALUL JUDEȚEAN
DE URGENȚĂ VÂLCEA
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările și
modificările ulterioare, următoarele
posturi:
 un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în specia-
litatea Pediatrie la Secția Pediatrie;
 un post cu normă întreagă de
medic primar confirmat în specialita-
tea Psihiatrie la Centrul de Sănătate
Mintală;
 un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în speci-
alitatea Radiologie-imagistică medi-
cală cu competență în CT pentru La-
boratorul de Radiologie și imagistică
medicală;
 un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în specia-
litatea Anestezie și terapie intensivă
la Secția ATI.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să concu-
reze;
b) copie xerox de pe diploma de
licență și certificatul de specialist sau
primar pentru medici, medici dentiști,
farmaciști, respectiv adeverință de
confirmare în gradul profesional pen-
tru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art. 455
alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin.
(1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628
alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății, republicată, cu modificările
ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcu-
larea punctajului prevăzut în Anexa
nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să
rezulte că este apt din punct de ve-
dere fizic și neuropsihic pentru exer-
citarea activității pentru postul pentru
care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit. d),
f) și g) sunt valabile trei luni și se de-
pun la dosar în termen de vala­bilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic specialist
în specialitatea postului și este afișa-
tă pe site-ul spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, Serviciul RUJC, în ter-
men de 15 zile calendaristice de la
apariția acestui anunț, iar concursul
se organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publicarea
în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține
la tel.: 0250.748.001, int. 3269.
SPITALUL MUNICIPAL BRAD
(JUDEȚUL HUNEDOARA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările
și modificările ulterioare, un post cu
normă întreagă de medic specialist
confirmat în specialitatea Medicină
internă la Secția Medicină internă.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să concu-
reze;
b) copie xerox de pe diploma de
licență și certificatul de specialist sau
primar pentru medici, medici dentiști,
farmaciști, respectiv adeverință de
confirmare în gradul profesional pen-
tru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art. 455
alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin.
(1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628
alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății, republicată, cu modificările
ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcu-
larea punctajului prevăzut în Anexa
nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să
rezulte că este apt din punct de ve-
dere fizic și neuropsihic pentru exer-
citarea activității pentru postul pentru
care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate;
j) copia certificatului de naștere,
certificatului de căsătorie (dacă este
cazul).
Taxa de concurs este de 150 de
lei și se achită la casieria spitalului.
Documentele prevăzute la lit. d),
f) și g) sunt valabile trei luni și se de-
pun la dosar în termen de vala­bilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic specialist
în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, str. Spitalului nr. 10, în
termen de 15 zile calendaristice de la
apariția acestui anunț, iar concursul
se organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publicarea
în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot ob-
ține la Biroul RUNOS sau la tel.:
0254.611.600, int. 226.
SPITALUL CLINIC DE
NEFROLOGIE „DR. CAROL
DAVILA” BUCUREȘTI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările
și modificările ulterioare, un post cu
normă întreagă de medic specialist
confirmat în specialitatea ATI la Sec-
ția clinică ATI.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează
postul pentru care dorește să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
PROMO
list sau primar pentru medici, medici
dentiști, farmaciști, respectiv adeve-
rință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de mem-
bru al organizației profesionale cu
viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancțiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1)
lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătă-
ții, republicată, cu modificările ulteri-
oare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Ane-
xa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar în original;
g) certificat medical (tip A5) din
care să rezulte că este apt din punct
de vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala-
bilitate. Celelalte documente vor fi
prezentate și în original în vederea
verificării conformității copiilor cu
acestea.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic specia-
list în specialitatea postului, afișată
pe site-ul Ministerului Sănătății, la
sediul și pe site-ul spitalului.
Probele de concurs sunt: proba
scrisă, proba clinică sau practică,
analiza și evaluarea activității profe-
sionale și științifice.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizea-
ză în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare se pot obți-
ne la tel.: 021.318.91.84, int. 193.

ALPHA CLINIC, situată în Oltenița, Călărași, reprezintă o rețea medicală formată din:
• Centrul medical cu specializări multiple: Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Cardiologie, Urologie,
Pneumologie, Oftalmologie, ORL, Endocrinologie, Recuperare medicală;
• Centrul de diagnostic cu laborator propriu de analize, Computer Tomograf și Radiologie digitală;
• Spitalul de boli cronice.
Această continuă dezvoltare ne determină să ne mărim echipa și să acoperim adresabilitatea foarte
mare a numărului de pacienți. Dorim să angajăm medici specialiști cu normă întreagă/jumătate de normă
pentru următoarele specialități medicale:
1. Medicină internă;
2. Neurologie;
3. Medicină de laborator.
Cerințe:
- certificat de membru al Colegiului Medicilor și asigurare malpraxis valabile;
- disponibilitate pentru contract cu CAS, cât și în regim privat;
- bune abilități de organizare și planificare, comunicare și relaționare cu pacienții.
Noi oferim:
- salariu foarte atractiv, între 2.000 și 5.000 de euro;
- angajare cu normă întreagă (funcție de bază) sau jumătate de normă – cu contract individual de
muncă, PFI sau SRL;
- posibilitatea decontării transportului;
- echipament medical de ultimă generație și management performant.

Așteptăm cu interes CV-urile dumneavoastră la adresele de e-mail:

office@alphaclinic.ro sau dan.jalba@alphaclinic.ro
Alpha Clinic
str. Argeșului nr. 123, Oltenița, jud. Călărași
+40.754.042.298/ +40.732.098.362
www.alphaclinic.ro
 VIA�A MEDICALĂ
Special 9

ujba binelui
5 aprilie 2019 l Nr. 14

Grupaj
realizat de
Bianca
Pânzaru

ÎN MEDICINĂ NU E LOC DE PANICĂ

filul misiu-
hirurgicale,
nimic. Sunt
dar trebuie
ctivitate în
bile, așa că Interviu cu asist. med. Iulian Sîrbu
xemplu, în
publica Bu- Iulian Sîrbu este voluntar la Crucea Roșie din anul 2005, iar din 2009 este asistent medical
tot ce ne-a
v CT și ra-
generalist. A început colaborarea cu MSF în 2017, sub egida căreia a participat la trei misiuni
r, bancă de în Sudanul de Sud, Iordania și Republica Democrată Congo. În paralel, a efectuat alte două
l MSF este misiuni, independent de MSF, în Irak și Argentina. În prezent, locuiește într-un sat din judeţul
nom indife-
timp de cel
Gorj și își caută un loc de muncă.

ersonalului
colaborea-
are are atât
tea pozitivă
să înţelegi
ra lui. Deși Ce a cântărit în decizia dv. de a
personalul face parte din organizaţia MSF?
ce privește Îmi place să lucrez pentru oameni
ești înţeles care au aceleași valori ca ale mele.
zitivul sur- Consider că în domeniul medical
cu persona- trebuie să existe o etică riguroasă,
astfel încât pacienţii să fie trataţi
tul de nesi- corespunzător indiferent de sta-
tutul social și financiar, ceea ce nu
ori incerti- am văzut întotdeauna în sistemul
odă de tra- public de sănătate. Am considerat
mite cazuri. că MSF nu face niciun fel de di-
ntegritatea ferenţiere de acest fel, ceea ce s-a
gur, poţi fi dovedit a fi adevărat.
ă unele mi- Cum a început colaborarea cu
n profesie și MSF?
Nu m-am gândit niciodată că voi
pleca în afara ţării să ofer asisten-
ă ţă medicală. Auzisem de MSF încă
i de când eram voluntar la Crucea
Roșie, însă știam că una dintre con-
c la care ar diţiile de bază ale organizaţiei era
al echipei? să ai minimum doi ani experienţă
riscul unui în muncă și cunoștinţe medii de
ori aviatic, limba engleză și limba franceză. În
fost riscuri cazul meu, lipsa cunoștinţelor de
fost foarte limba franceză mă dezavantaja. În
situaţia de 2016, am aplicat hotărât, iar cola-
acă nu faci borarea a început în ianuarie 2017,
zis – depla- în prima misiune din cadrul MSF –
ul singur în în Sudanul de Sud.
nu se poate Care este rolul asistentului
fi riscul de medical în astfel de misiuni?
a pot fi ușor Depinde foarte mult de misiune. În
Sudanul de Sud ofeream servicii de
aceste mi- asistenţă medicală comunitară –
am recrutat și am format o echipă
ă, personal de community healthcare workers.
multe, iar În urma cursurilor de formare,
iza și pen- participanţii puteau să trateze
r de acasă. afecţiuni precum diareea acută și
olerant și ai malaria. Au dobândit niște noţiuni
upă o misi- de bază astfel încât să se descurce
meni deose- singuri în comunităţile lor. În Ior-
comunic și dania am coordonat de la distanţă
activitatea a trei spitale din Siria
pre cel mai sprijinite de MSF. Acolo ofeream
v. cu MSF, suport logistic, traininguri prin
Skype și aveam o reţea de teleme-
ă îţi faci va- dicină prin care colaboram cu me-
nd că lași în dicii. Cea de-a treia misiune a fost
... totul. În în Republica Democrată Congo.
vei întoarce Cum diferă asistenţa medicală de
acasă de cea din misiunile MSF?
espre viaţă Este foarte important ca membrii
Acum cu ce echipei medicale, dar nu numai,
să urmeze niște proceduri simple,
erit o nouă clare. Consider că actul medical nu
ce mă ocup trebuie să fie condiţionat de posi-
lucrez la bilităţile financiare și de statutul
de Urgen- social al pacientului. Din păcate,
pe care o în România, medicina este condi-
e chirurgie ţionată de aceste lucruri, iar asta
duce la un tratament inechitabil al
pacientului fără
posibilităţi. Așa
cum organizaţia
MSF a identifi-
cat anumite gru-
puri-ţintă priori-
tare, cred că se poate și la noi.
Cum sunt stabilite aceste gru-
puri?
De exemplu, copiii cu vârsta de
până în cinci ani și femeile repre-
zintă un grup-ţintă. Se acordă o
atenţie deosebită femeilor, în spe-
cial la vârsta procreării. Dacă într-o
comunitate aproape toţi oamenii
ar avea nevoie de noi, au întâietate
femeile și victimele agresiunilor –
armate sau domestice. Prioritatea
este acordată civililor, pentru că
până la urmă noi eram la dispoziţia
celor care erau victime ale diferite-
lor violenţe.
Au existat momente de panică?
Nu ai timp de așa ceva, trebuie să te
concentrezi pe ce ai de făcut. Cred
că viaţa te pregătește pentru astfel
de situaţii. Dacă până atunci nu ai
ieșit din zona de confort, va fi greu.
Experienţa personală contribuie
mult.
Pe cine iei în barcă
Aţi fost nevoit să faceţi faţă unor
situaţii-limită?
Erau momente când trebuia să
iau decizii grele atât din punct de
vedere medical, cât și uman. Am
ajuns cu o barcă de o capacitate de
12 persoane la 100 de km de spita-
lul MSF. La un moment dat, aceas-
ta s-a umplut și mai erau mulţi alţi
pacienţi pe mal. Atunci a trebuit
să decid cu cine plec spre spital,
având de ales între un pacient de
70 de ani care suferea de Kala Azar,
o boală tropicală, sau o mamă cu un
copil subnutrit.
Ce aţi decis?
Decizia de atunci a fost să luăm în
barca respectivă mama și copilul.
De regulă, în funcţie de situaţie, fie
decizi tu la faţa locului, fie te con- copiilor malnutriţi cu vârsta între mai strânsă cu rădăcinile. Mi se
sulţi cu coordonatorul medical și șase luni și cinci ani le măsuram pare ciudat, pentru că avem mult
hotărâţi împreună. circumferinţa superioară a bra- personal medical care lucrează în
Cât de importantă este comuni- ţului și, în funcţie de rezultat, le străinătate, dar când vine vorba
tatea? suplimentam hrana cu alimente de o organizaţie de acest fel, fac
Au fost momente când, în colabo- terapeutice. un pas înapoi. Cred că unul dintre
rare cu farmaciști, am trimis an- V-aţi confruntat cu bariere motive ar fi lipsa informaţiei. Nu
tiretrovirale unui grup de victime lingvistice în activitatea dv.? știu câţi români au auzit de MSF.
ce au fost agresate sexual, la 100 Cum le-aţi depășit? Poate și considerentele ce ţin de fa-
de km de unitatea noastră, prin- Nu ești niciodată singur faţă în faţă milie influenţează această decizie.
tr-un gardian al spitalului, care a cu un pacient. Întotdeauna este cu Depinde mult și de stilul de viaţă,
mers până acolo pe jos pentru că tine un membru al staffului local sunt oameni care doar asta fac –
era aproape imposibil de ajuns cu care vorbește limba engle- merg din misiune în misiune. Cei
mașina. În astfel de situaţii, spriji- ză și limba de acolo. care vor să participe trebuie
nul comunităţii e foarte important. Nu suntem puţini să înţeleagă mai întâi ce
Marele merit
Comunitatea trebuie să înţeleagă în astfel de situ- îţi poate oferi această
cine ești, de ce ești acolo, cum le aţii. În Iorda-
al MSF experienţă.
este că a redus Ce abilităţi trebuie
medicina cu tot ce să aibă un asistent
înseamnă ea la câteva medical pentru a
ghiduri clinice face faţă misiunilor
accesibile aproape MSF?
Sunt anumite calităţi de
oricui.
ordin uman. Să fii deschis
către un mediu multicultural,
pentru că va trebui să te adaptezi
anumitor situaţii. Să fii respon-
sabil, diplomat, să nu ai orgoliu,
pentru că de multe ori vei fi într-o
poziţie în care trebuie să coordo-
nezi o echipă medicală. Trebuie să
Camera de primiri urgenţe a fii mereu dispus să înveţi de la alţii.
spitalului din Kigulube, Republica Un sfat pentru cei care vor să se
Democrată Congo înscrie ca voluntari în astfel de
misiuni?
poţi oferi ajutor și Să își urmeze instinctele și să își
cum te poate ajuta găsească motivaţia. Să se gândeas-
și ea. Nu de puţine că foarte bine la scop. A oferi cuiva
ori am apelat la o șansă la mai bine este un lucru
sprijinul localnici- extraordinar, iar MSF asta face.
lor pentru a scoate De multe ori ai responsabilitatea
o mașină din noroi de a coordona și de a împărtăși din
sau pentru a ne cunoștinţele tale. Alteori, cu apă
caza peste noapte potabilă și săpun, poţi preveni o se-
atunci când ne de- rie de maladii transmisibile într-o
plasam de la unită- comunitate, fără a avea nevoie de
ţile MSF. antibiotice.
Cum este privit sprijinul MSF? nia aveam un translator ce tradu- Ce aţi apreciat mai mult când
Poate că pe mine mă vedeau pen- cea conversaţiile pe care le aveam v-aţi întors din misiuni?
tru prima dată în viaţa lor. Însă cu colegii mei. Faptul că la noi în ţară ești la un clic
tricourile cu logoul MSF, mașinile distanţă de a-ţi comanda orice. Pe
inscripţionate nu le vedeau pentru Românii și voluntariatul când acolo, dacă nu găseam ceva
prima dată, ei știau despre ce este pe piaţa locală, trebuia să iau legă-
vorba. Noi ne întâlneam cu liderii Aţi mai cunoscut români în tura cu un coleg care se afla în capi-
acestor comunităţi, aveam o discu- cadrul proiectului? tala ţării respective, să îmi trimită
ţie și apoi ne apucam de lucru. Le Asistenţi medicali nu am mai în- acel lucru. Am apreciat mai mult
explicam care este exact rolul nos- tâlnit. Refuz să cred că aș fi singu- lucrurile banale de zi cu zi.
tru acolo, pentru că oamenii au tot rul asistent român voluntar MSF. Aţi mai participat și la alte misi-
felul de așteptări. Odată ce văd ma- Am întâlnit doi medici români uni, în afară de cele MSF?
șinile sau dacă observă că ai un te- la un eveniment din București. Prima mea misiune în afara ţării
lefon, spre exemplu, localnicii vor În Amman am cunoscut o colegă a fost în Irak pentru vreme de un
avea tot felul de cerinţe, pentru că psiholog, iar în Sudanul de Sud am an în 2010, iar în 2011 m-am întors
ei consideră că ai bani. Într-un fel avut un coleg inginer. Știu că mai pentru câteva luni. Lucram într-o
foarte politicos îţi vor cere lucruri. sunt ingineri, administratori ro- bază militară americană și ofe-
Ce vi s-a cerut? mâni în MSF. ream servicii de medicina muncii
Ţi se cere mâncare, de exemplu. De ce refuză medicii, asistenţii să împreună cu un doctor român. Tot
Atât ca reprezentant al organizaţi- participe la astfel de proiecte? în 2011, am mai participat alături
ei, cât și ţie personal. Atunci oferim De regulă, românii au un simţ al de Marius Roca și sub îndrumarea
explicaţii despre care este scopul proprietăţii foarte dezvoltat, un dr. Gabriel Panait la o expediţie
nostru acolo exact. Spre exemplu, dor de casă puternic și o relaţie medicală în Argentina.
10 Inedit VIA�A MEDICALĂ
Biochimia
5 aprilie 2019 l Nr. 14
Dragostea este unul
dintre comportamentele
cele mai studiate, cele
mai răspândite, dar și
dragostei
cel mai puţin înţelese.
Beneficiile nete pentru
sănătate pot fi umbrite
doar de riscurile
sindromului de sevraj.
E
xistă motive serioase de
a suspecta că dragostea
romantică este menţinu-
tă în viaţă de ceva funda-
mental pentru natura noastră bio-
logică”, declara Richard Schwartz,
profesor asociat de psihiatrie la
Harvard Medical School (HMS) și
consultant al spitalelor McLean și
Massachusetts General (MGH), el
însuși îndrăgostit de patru decenii
de Jaqueline Olds, partenera sa de
cercetare. Dragostea este o funcţie
mintală complexă, care interacţio-
nează cu alte procese, precum me-
moria, atenţia, percepţia, gustul și
raţionamentul. A fost distilată în
trei componente: dorinţa sexuală,
atracţia (în sensul de gândire ob-
sesivă la partener și nivel crescut
de energie) și atașamentul. Aceste
trei repertorii comportamentale
se bazează pe sisteme din creier în
mare parte distincte, dar interde-
pendente și care interacţionează
în moduri specifice pentru a or-
chestra reproducerea, folosind atât
hormoni, cât și monoamine. Testo-
steronul și estrogenul sunt corelaţi
cu dorinţa sexuală, cu voluptatea;
dopamina, norepinefrina și sero-
tonina sunt asociate atracţiei; iar
oxitocina și vasopresina mediază
atașamentul. Hipotalamusul joacă
un rol important în acest proces de
dorinţă sexuală, stimulând produc-
ţia hormonilor sexuali (testosteron
și estrogen) din testicule și ovare.
Dacă dragostea durează, avalanșa de emoţii se calmează
într-un an sau doi, timp în care cresc nivelurile altor
hormoni.
N ivelurile cortizolului și ale
serotoninei revin la normal
în primii doi ani de dragoste, însă
crește nivelul celor doi hormoni ai
atașamentului, vasopresina și oxi-
tocina. Oxitocina sau hormonul
răsfăţului (cuddling) este un neu-
rotransmiţător asociat cu o formă
de iubire mai caldă și mai matură.
Este eliberat în sarcină, în perioada
Mulţi cercetători, în principal psi-
hologi, au stabilit caracteristicile
impulsive și motivaţionale ale dra-
gostei, care sunt similare cu cele ale
dependenţei de droguri.
Ne recompensăm cu dragoste
„În cel mai bun caz, [dragos-
tea] este o dependenţă minunată.
În cel mai rău caz, duce la depresie,
sinucidere și chiar crimă”, declara
Helen Fischer, un cunoscut antro-
polog și biolog. „Studiile noastre de
scanare a creierului arată că, atunci
când o persoană este îndrăgostită,
manifestă activitate în aceleași re-
giuni ale creierului care devin acti-
ve atunci când cineva este depen-
dent de cocaină și de alte droguri”, a
continuat ea. În 2005, Helen Fisher
a publicat un studiu inedit care a in-
clus primele imagini de rezonanţă
magnetică funcţională (fIRM) ale
creierului indivizilor îndrăgostiţi.
Echipa ei a analizat 2.500 de sca-
nări ale creierului unor persoane
care au vizionat fotografii ale celor
pe care îi iubeau și le-au comparat
cu scanările efectuate atunci când
subiecţii se uitau la pozele unor
cunoscuţi. La vederea imaginilor
persoanelor iubite, creierul partici-
panţilor devenea activ în regiunile
implicate în producerea și distri-
buţia dopaminei, așa-numitul ne-
alăptării, dar și în timpul orgasmu-
lui și prin contactul piele-pe-piele.
Contribuie la cimentarea relaţiei
între parteneri pe măsură ce inti-
mitatea este mai intensă, la sen-
timentul de securitate, de calm și
atașament profund. Crește funcţia
imună și conferă beneficiile pen-
tru sănătate identificate în cazul
cuplurilor căsătorite, care, astfel,
Grupaj realizat de
dr. Cornelia Paraschiv
urotransmiţător al stării de bine.
Două dintre regiunile cerebrale
care au prezentat activitate în
scanările fIRM au fost corpul
postero-dorsal al nucleului
caudat, o regiune asociată
cu detectarea și așteptarea
recompenselor și cu integra-
rea experienţelor senzoriale
în comportamentul social,
și zona tegmentală ventrală,
asociată cu plăcerea, atenţia
concentrată și cu motivaţia de a
urmări și de a obţine recompense. celelalte structuri care contribuie motivaţia și tânjirea după cel drag.
Suprafaţa tegmentală ventrală la circuitul de recompensă, amig- Simultan cu creșterea nivelului de
face parte din circuitul de recom- dala, hipocampul și cortexul pre- cortizol scade nivelul de serotoni-
pensare al creierului, este activă frontal sunt deosebit de sensibile la nă. Interesant este faptul că per-
soanele care suferă de tulburare
obsesiv-compulsivă au, de aseme-
sursa: http://sitn.hms.harvard.edu/flash/2017/love-actually-science-behind-lust-attraction-
nea, niveluri scăzute de serotonină,
determinând oamenii de știinţă să
speculeze că acest fapt stă la baza
stării de surescitare, a ideaţiei obse-
sive, a anxietăţii și a sentimentului
de „îndrăgostit nebunește” care ca-
racterizează etapele de început ale
iubirii.
În plus, când suntem implicaţi
în dragostea romantică, mecanis-
mul neuronal responsabil pentru
evaluarea critică, inclusiv a celor
companionship/
cu care suntem implicaţi în mod ro-
mantic, este inhibat. „Aceasta este
baza neuronală pentru vechea zica-
în toate comportamentele de bază, (și întăresc) comportamentul care lă – dragostea este oarbă”, a explicat
cum ar fi foamea, setea, sexul și induce plăcere, cum ar fi sexul, con- Richard Schwartz.
somnul, și este, de asemenea, ac- sumul de alimente și de droguri.
tivă în dragoste (Acevedo et al.,
2012). În plus, reglează dependenţa Chimia iubirii romantice
de cocaină sau de alte medicamen- Profesorul Richard
te (Grieder et al., 2014) și are legă- Schwartz spune că nivelul
turi puternice cu porţiunea posteri- de cortizol, hormonul de
oară a cortexului cingulat anterior, stres, crește în fazele de
care este, de asemenea, legată de început ale dragostei
percepţia durerii, în timp ce o parte romantice similar ni-
a sa mai anterioară este implicată velului de dopamină,
în emoţii (Kobayashi, 2011). Acest componenta centrală
circuit de recompensare dopami- a sistemului de recom-
nergic, care se leagă de nucleul pensare a creierului,
accumbens, este considerat a fi o cea care dă îndrăgos-
reţea neuronală primitivă. Dintre titului atenţia, energia,
Au trăit fericiţi
până la adânci bătrâneţi?
au șanse de a trăi mai mult, au mai Cei care tocmai se îndrăgostiseră lui, făcând cuplurile să se dorească
puţine accidente vasculare cere- aveau activitate într-o regiune a tot mai intens. Numai acest fapt,
brale și infarcturi miocardice, sunt creierului asociată cu anxietatea, a spus ea, ar putea fi de ajuns pen-
mai puţin deprimate și au rate mai în timp ce la îndrăgostiţii de lungă tru a reînvia iubirea pasională în
mari de supravieţuire în caz de in- durată exista activitate în regiunile cupluri.
tervenţii chirurgicale majore și de creierului legate de calm și supri- Partenerii ar trebui, spune ea,
cancer. Vasopresina este legată de marea durerii”, a spus Fischer. să își menţină mereu curiozitatea
comportamentul care produce re- Este posibilă reaprinderea trează, să nu facă prezumţii despre
laţii pe termen lung, monogame. pasiunii în cuplu? „Noi îl numim celălalt, să-și exercite compasiunea
Însă un studiu realizat în 2011 fenomenul de rugină. Cuplurile și aprecierea, în loc să fie critici și
de Helen Fischer și colaboratorii renunţă de obicei la sex, nu mai să emită judecăţi de valoare. Rela-
săi constata că este posibil să fii
îndrăgostit „nebunește” și după
decenii de căsătorie. „Am scanat
sunt îndrăgostite și, de multe ori,
din motive întemeiate: serviciu,
copii, părinte bolnav. Dar acel tip
ţiile apropiate, mai mult decât ba-
nii sau faima, sunt ceea ce îi ţine pe
oameni fericiţi pe toată durata vie-
oameni care erau îndrăgostiţi pe de iubire poate fi reintrodus”, este ţii lor, a arătat un studiu efectuat de
termen lung. Acești bărbaţi și fe- de părere Jacqueline Olds, speci- cercetătorii de la Harvard. Aceste
mei erau căsătoriţi, în medie, de 21 alist în terapia de cuplu. O soluţie, legături au efect protector, ajută
de ani, dar au demonstrat aceeași spune cercetătoarea americană, la întârzierea declinului mintal și
activitate în sistemul de recom- este activitatea sexuală, care crește fizic și sunt predictori mai buni ai
pensare identificată la cei recent nivelul de oxitocină și poate activa vieţii lungi și fericite decât clasa
îndrăgostiţi, cu o singură excepţie. circuitul de recompense al creieru- socială, IQ-ul sau chiar genele.

Cum vi se pare decizia de a realiza
un centru de radioterapie cu pro-
toni la București?
Este o decizie importantă și în con-
cordanţă cu eforturile făcute și de
alte state europene în acest sens.
Norvegia, de exemplu, și-a planifi-
cat, într-o primă etapă, două astfel
de centre, cărora se pare că le vor
urma alte trei. Conceptul norve-
gian este de a avea un centru la un
milion de locuitori. Un concept ase-
mănător este și în Belgia, în care se
preconizează construirea a două
centre de protonoterapie. Olanda
are și ea deja centre de protono-
terapie, plus, în curs de finalizare,
primul centru din Europa de edu-
caţie pentru această nouă metodă
terapeutică.
O problemă pentru noul centru ar
putea fi și personalul care trebuie
să deservească noile echipamen-
te. Pregătește România astfel de
specialiști?
De la un produs secundar al cercetării la o modalitate integrată de tratament
„Dispozitivele de tratament prin protonoterapie evoluează de la...”
Un produs secundar, derivat
Dispozitiv
de cercetare
fizico-nucleară,
Echipament de
~100 mil. euro
Sursa: Tom Depuydt, ParTICLe proton therapy, UZ Leuven
Fig. 1 – Etapele reducerii costurilor pentru un centru de protonoterapie
de la complex la compact
Din păcate, mulţi medici români
radioterapeuţi, un număr deloc de
neglijat, au plecat să lucreze în stră-
inătate. Mulţi fizicieni medicali au
plecat gata educaţi și au fost imedi-
at asimilaţi în ţările în care au emi-
grat. Înapoi nu a venit mai nimeni...
poate doar eu. Educaţia fizicienilor
în cadrul facultăţilor de fizică din
Romania, pe profilul radioterapie,
lasă mult de dorit acum. Asisten-
ţii medicali în radioterapie sunt
educaţi „la locul de muncă”, fapt ce
creează probleme majore în imple-
mentarea lor într-un serviciu cu
aparatură de ultimă generaţie.
Salarizarea a contribuit și ea în a-i
determina pe mulţi să plece?
Este poate cea mai acută problemă
a fizicienilor medicali și a perso-
nalului tehnic din acest domeniu.
Recunoașterea muncii lor, printr-o
mărire adecvată de salariu, a fost
recent respinsă în Parlamentul
României. Personalul din această
ramură medicală merită mai mult
respect, reflectat inclusiv printr-o
salarizare cel puţin egală cu remu-
neraţia în celelalte state europene.
Dacă nu se va face așa, degeaba vor
fi investiţi bani în aparatura de ulti-
mă generaţie, pentru că aparatura
de una singură nu face nimic, ea ne-
cesită și oameni dedicaţi.
PROTONOTERAPIA,
de la vis la realitate
Realizarea unui centru pentru terapie cu protoni la București este un demers care atrage după sine mult mai multe
acţiuni și investiţii decât și-ar putea închipui un neiniţiat. Sumele vehiculate sunt de ordinul sutelor de milioane de
euro doar pentru construcţie, dar de aici până la intrarea lui în funcţiune mai este cale lungă. Prof. dr. Ion-Christian
Chiricuţă a încercat, pe parcursul a trei episoade, la care se adaugă și acesta, al patrulea, să explice care sunt
principiile de bază ale terapiei cu protoni în raport cu terapia cu fotoni, realizată cu acceleratoare liniare, prezentând
totodată avantajele și dezavantajele fiecărui tip de radioterapie.
Sistemele compacte reduc
mult costurile
Care credeţi că ar fi varianta op-
timă în protonoterapie? Centre
mari care să trateze pacienţii cu
miile sau centre mai mici, com-
pacte?
În ultimul deceniu a avut loc un
schimb de atitudine faţă de inves-
tiţiile în centre mari de protono-
terapie cu mai multe terminale,
ce pot trata peste 1.000 sau 2.000
de pacienţi oncologici pe an.
Figura 1 ilustrează acest trend, ra-
portat la costurile mai reduse ale
noilor concepte cu aparate com-
pacte, cu maximum două termi-
nale, unul pentru cercetare și unul
pentru tratamentul pacienţilor. Se
poate observa cum preţul redus al
acestor sisteme compacte le face
mult mai atractive în comparaţie
cu instalaţiile din prima etapă de
dezvoltare a protonoterapiei. În
Dispozitiv Dispozitiv
dedicat, de încorporat
sine stătător
Spital
Echipament Echipament de
de ~ 60 mil. euro ~25 mil. euro
PT văzut ca o modalitate adiţională la soluţiile
medicale disponibile
prezent este o mare concurenţă în-
tre cele câteva firme care oferă „la
cheie” astfel de centre, dar și edu-
caţia personalului medical și tehnic
necesar.
Câţi pacienţi poate trata un ase-
menea centru compact?
Se poate ajunge până la 300 de pa-
cienţi pe an. Măsurile de control
al calităţii radioterapiei aplicate,
precizia unei astfel de iradieri și du-
rata ceva mai lungă a procedurilor
la copii conduc către acest număr
mai redus de pacienţi tratabili pe
an cu protonoterapie în comparaţie
Ţinte mici contigue
Indicaţii clasice:
Tumorile bazei craniului
Melanom ocular (uveal)
Tumori cerebrale
Tumori pediatrice
Tumori spinale/paraspinale
Cancere de prostată
Plămâni
20–30% din toate tratamentele
prin iradiere
Fig. 2 – Recomandări generale pentru protonoterapie
Plan „cu
fotoni”
Informaţie
Container de date
clinică
Plan „cu
protoni”
Fig. 3 – O vizualizare a sistemului de „conducte” constând din trei braţe principale
cu numărul aproape dublu ce sunt
iradiaţi cu un accelerator liniar. Nu
trebuie uitat că astăzi pe glob încă
sunt mai mulţi pacienţi iradiaţi cu
aparate de Cobalt 60, urmate ca nu-
măr de cei iradiaţi cu acceleratoare
liniare.
Nu trebuie uitate nici indicaţiile.
Desigur. Sunt recomandări bine
stabilite legat de tipurile de tumori
maligne la copii și adulţi care pot fi
tratate cu protonoterapie (fig. 2).
Copiii și adolescenţii,
principalii beneficiari
Poate fi combinată protonotera-
pia cu chimioterapia?
Sunt în curs de finalizare mai multe
studii randomizate, care încearcă
să dovedească avantajul radiotera-
piei cu protoni la diferite stadii ale
tumorilor și la diferite combinaţii
cu o chimioterapie de sensibilizare.
În 2017 au fost publicate 629 de ar-
ticole referitoare la protonoterapie,
iar alte 160 de trialuri clinice sunt
în curs de desfășurare și finalizare.
În ţările europene, scopul imple-
mentării acestui tip de radioterapie
este în primul rând pentru copiii și
adolescenţii cu tumori maligne. La
acești pacienţi, marele său avantaj
este reducerea inducerii de tumori
maligne secundare, care în general
sunt mult mai agresive și limitează
Realizare
clinică a Ţinte mari necontigue
PBS
Pencil Beam Scanning
a modificat peisajul:
Plămâni
Ficat
Sân
Esofag
Tumori pelvine
Sarcoame mari
Prostată – afecţiuni cu
risc crescut
Tumori mediastinale
Reiradierea tumorilor recurente
80% din toate tratamentele prin
iradiere
VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14
Braţ A
DVH Toxicitate
(histograma doză-volum)
DVH Toxicitate
Braţ B
succesul primei terapii cu protoni.
Există studii care dovedesc acest
lucru?
În ultimul an a fost publicată o lu-
crare de maximă importanţă – ra-
portul Consorţiului Registrului (An
Update From the Pediatric Proton
Consortium Registry. Frontiers in
Oncology, 2018) – ce include pen-
tru prima dată toţi copiii trataţi cu
protonoterapie în Statele Unite,
pentru care este raportată evoluţia
după terminarea terapiei iniţiale.
Este vorba de 1.850 de pacienţi
trataţi între octombrie 2012 și sep-
tembrie 2017. Tumorile cerebrale
au reprezentat 61% din cele tratate,
iar restul de 39% au fost sarcoame
de părţi moi și limfom Hodgkin.
Acești pacienţi au deja o suprave-
ghere minimă și maximă de 1,5,
respectiv 4,6 ani. Datele ce vor fi
furnizate de această statistică vor fi
de mare importanţă pentru perioa-
da ce va urma.
Închiderea unor centre
de protonoterapie în Statele
Unite
Aveţi cunoștinţă de centre care
s-au închis din lipsă de pacienţi?
În Statele Unite sunt situaţii în
care centre mari, care trebuiau să
trateze mii de pacienţi pe an, și-au
închis porţile. Un asemenea caz
este cel de la Baltimore. Înainte de
deschidere se aprecia un număr
posibil de 20.000 de potenţiali pa-
cienţi pe an. Se preconiza o cifră
de 85 de pacienţi iradiaţi zilnic.
Maryland Proton Center, deschis
acum doi ani cu o promovare „ma-
iestoasă”, este acum în insolvenţă
și stă în faţa deciziei de închidere.
Indiana University Center a fost
deschis în 2004, iar în decembrie
2017 a fost închis. Câteva dintre
cauze au fost costurile mari de
întreţinere și deschiderea de noi
centre în vecinătate, lucru ce a
redus numărul potenţial de
pacienţi.
Asigurările medicale preferă
acest tip de terapie?
Interviu 11
Dan Dumitru Mihalache
Cost eficienţă
Terapie cu fotoni
Comparaţie sau terapie cu
protoni
Braţ C
Cost eficienţă
Sursa: Cheng et al./Radiotherapy and Oncology
La început erau foarte deschi-
se unei astfel de iradieri, dar,
din cauza costului încă ridicat,
și-au schimbat atitudinea și ela-
nul le-a mai scăzut. Sigur că în
cadrul iradierilor cu un sistem
compact costurile unui astfel de
tratament au fost mult reduse.
Actualmente se fac eforturi de
optimizare a indicaţiei pentru
anumite situaţii clinice în care
protonoterapia aduce acel ceva
în plus, fie printr-un bun control
tumoral, fie prin efecte secunda-
re reduse, astfel încât să devină
avantajoasă faţă de iradierea cu
acceleratorul liniar.
Cum vedeţi viitorul protono­
terapiei?
Drumul protonoterapiei are un sin-
gur sens, întoarcere nu există. Este
drumul corect. Raţiunea aplicării
este corectă, și anume vindecare
fără efecte secundare. Felul cum
acest lucru trebuie implementat în
rutina clinică este arătat de studiul
efectuat la MAASTRO Clinic de la
Maastricht, Olanda (fig. 3).
În numărul anterior am descris
acest concept aplicat în cazul tumo-
rilor sferei ORL, dar el a fost dezvol-
tat de grupul condus de Q. Cheng și
pentru alegerea pacienţilor cu tu-
mori pulmonare.
Dacă la baza conceptului de im-
plementare a acestei noi terapii se
pune o valoare standard a QALY –
cât costă calitatea vieţii pe un an de
viaţă câștigat printr-o nouă terapie
–, atunci putem spune că s-a stabilit
punctul de pornire în compararea
diferitelor terapii.
Fiecare societate ar trebui să aibă
această valoare bine definită. În
Olanda, de exemplu, a fost stabilită
la 80.000 de euro.
Prin conceptul etalonat la
MAASTRO Clinic este posibilă se-
lectarea corectă a pacienţilor care
pot beneficia de o vindecare cu
efecte secundare acute și cronice
reduse și cu o incidenţă mai mică
de tumori radioinduse.
Aceia vor fi trataţi cu protono-
terapie.
12 Reuniuni medicale
Interdisciplinaritatea în dermatologie, dezbătută la Iași
Tema principală a celei de-a opta ediţii a Primăverii
Dermatologie Ieșene este „dermatologia la interfaţa
cu alte specialităţi”, un loc aparte în cadrul reuniunii
știinţifice fiind ocupat de dialogul între generaţiile de
specialiști.
A proximativ 30 de lectori in-
ternaţionali provenind din
opt ţări și peste 70 din România
vor participa la manifestaţia ști-
inţifică desfășurată între 10 și 14
aprilie, la Iași. Programul știinţi-
fic va urmări principiul modern
al interdisciplinarităţii și va fi
susţinut exclusiv de keynote spea-
kers, după cum a declarat prof. dr.
Daciana Brănișteanu (foto), pre-
ședinta Asociaţiei Dermatologilor
din Moldova și copreședinte al
Antifumători
din toată lumea,
la București
Peste 400 de experţi internaţionali au participat în București, în perioada 27–29 martie, la
cea de-a patra ediţie a Conferinţei internaţionale European Network for Smoking Prevention
(ENSP) și la Conferinţa naţională a Societăţii Române de Pneumologie (SRP). Conferinţa
ENSP a dovedit încă o dată că această asociaţie progresează de la un an la altul și are un
cuvânt din ce în ce mai greu de spus în lupta antifumat pe mapamond.
R
eprezentanţii României
au fost prezenţi cu expu-
neri care au disecat rând
pe rând atât progresele
în domeniul „tobacco control”, cât
și nerealizările, limitele acestor
activităţi. Reuniunea știinţifică
a fost precedată în 26 martie de
o întâlnire a experţilor, în cadrul
Forumului Global „Drepturile
Omului și o Lume fără tutun” găz-
duit de Administraţia Prezidenţia-
lă, la Palatul Cotroceni. În deschi-
dere, președintele Klaus Werner
Iohannis a arătat modalităţile prin
care pot fi susţinute activităţile de
prevenţie și a subliniat misiunea
importantă pe care toţi cei care
sunt implicaţi în controlul tabagis-
mului ar trebui să o aibă.
Au vorbit, cu această ocazie, in-
vitaţi de marcă, precum Comisarul
european pentru Sănătate și Sigu-
ranţă Alimentară, care a punctat
pericolele pe care le reprezintă in-
dustria tutunului pentru sănătatea
naţiunilor, subliniind necesitatea
intervenţiilor radicale în acest do-
VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14
Primăverii Dermatologice Ieșene
2019, alături de prof. dr. Simona
Roxana Georgescu, de la Univer-
sitatea de Medicină și Farmacie
„Carol Davila” București.
Printre temele abordate amin-
tim: psoriazisul, boala venoasă
cronică, vitiligo, patologia cutana-
tă tumorală, tehnici de chirurgie
dermatologică, maladii transmi-
sibile sexual, psihodermatologie,
dermatozele alergice, colagenoze-
le, îmbătrânirea cutanată și tehni-
meniu pentru stoparea consecinţe-
lor sale asupra sănătăţii naţiunilor.
Intervenţii în favoarea controlului
tabagismului au venit și din partea
prinţesei Dina Mired a Iordaniei,
a prof. dr. Ildiko Horvat, secreta-
rul de stat pentru Sănătate din
Ungaria ș.a.
Președintelui României i s-a
acordat o diplomă de recunoaște-
re a meritelor și pentru sprijinul
activităţilor antifumat din partea
ENSP și SRP. În următoarele trei
zile s-au desfășurat activităţile
știinţifice organizate în cadrul ce-
lor două reuniuni știinţifice. Pre-
zenţa a fost impresionantă: 50 de
ţări reprezentate de organizaţii
nonguvernamentale și asocia-
ţii profesionale și 400 de experţi
internaţionali.
Stomatologii, militanţi
antifumat
Temele abordate au fost de o di-
versitate covârșitoare, fiind ancora-
te în toate schimbările de strategie
a industriei tutunului din ultimii
cile moderne anti-aging, derma-
topediatrie, noutăţi terapeutice
dermatologice etc.
ani. Au fost dezbătute subiecte pre-
cum: tinerii și tutunul, acţiunile UE
în controlul tabagismului, taxarea
și preţurile produselor din tutun în-
călzit, traficul ilicit de tutun, vocea
femeilor în controlul tabagismului
în Europa, dependenţa nicotinică și
tratamentul acesteia etc. În premi-
eră pentru o astfel de manifestare,
merită amintite reuniunile cu asis-
tentele din Europa, dar și cu cele
din România și Republica Moldova,
simpozioanele Societăţii Europe-
ne de Boli Respiratorii și EUREST,
acesta din urmă anunţând rezulta-
tele proiectelor proprii, comparaţia
strategiilor legislative din Balcani,
dar și înfiinţarea unui grup de lucru
al dentiștilor care va iniţia acţiuni
specifice legate de lupta antifumat.
Cea de-a patra ediţie a
conferinţei internaţionale ENSP
s-a bucurat de succes, modul de
organizare fiind apreciat la scară
deschisă.
Prof. dr. Florin Mihălţan,
Institutul de Pneumoftiziologie
„Marius Nasta” București
Acces direct la tehnologiile
laser
Ediţia din acest an este una
specială, întrucât în cadrul ei va
avea loc și Conferinţa „Laser Eu-
rope 2019”, cu tema Laser Skin
and Body – Health and Science,
organizată de European Socie-
ty for Laser Aesthetic Surgery
(ESLAS), în parteneriat cu Eu-
ropean Laser Association (ELA).
Acest eveniment este o premieră
pentru România și le va oferi par-
ticipanţilor acces direct la ulti-
mele tehnologii laser, cu aplicaţii
atât în dermatologie, cât și în alte
specialităţi medicale. Conferinţa
va fi girată de prezenţa, ca iniţia-
tor al manifestării, a cunoscutului
Terminologia
în traducerea
cărţilor medicale
Orașul Cluj-Napoca a fost gazda unui interesant curs
internaţional, „Hands-on translation”, desfășurat în
perioada 28–30 martie. Aflat la prima ediţie, evenimentul
în sine este unul de formare a traducătorilor, interpreţilor
și terminologilor din România.
L ectorii invitaţi au împărtășit
din experienţa lor celor peste
60 de participanţi la curs. Princi-
palele teme abordate s-au referit la
teoria și practica în domeniul tra-
ducerilor, traducerea și localizarea
aplicaţiilor mobile, consolidarea
cooperării dintre traducători în
vederea dezvoltării unor comuni-
tăţi profesionale, întâlnirea dintre
clienţi și traducători. Despre ideea
acestui curs și nu numai am stat
de vorbă cu Laura Sabău și Tolnai
Thomas, organizatorii evenimen-
tului. Ambii sunt traducători de
carte medicală.
Traducerea literară vs.
traducerea știinţifică
Laura Sabău a explicat că ideea
cursului s-a născut din dorinţa de
a pune accentul pe formarea ade-
vărată a traducătorilor. În opinia
sa, o traducere a unui text literar
este mult mai ofertantă decât tra-
ducerea unui text știinţific, oferă
șansa aproximărilor, a metafore-
lor, a licenţelor literare. Alta este
situaţia în cazul traducerii unei
cărţi medicale, unde „o virgulă pusă
greșit, un cuvânt tradus greșit pot
schimba soarta pacientului, agra-
vând-o. De aici și importanţa de a
lucra în echipe, de a avea alături de
noi specialiști care să cunoască și să
stăpânească limba străină din care
traducem”. Totodată, Laura Sabău
a afirmat că traducătorul trebuie
să aibă suficiente cunoștinţe din
medic Dana Mihaela Jianu, preșe-
dintele ESLAS și vicepreședinte al
Societăţii Române de Chirurgie
Estetică.
Potrivit acesteia, evenimen-
tul va include masterclassuri pri-
vind teoria și practica în acest
domeniu, cursanţii având posibi-
litatea să încorporeze cunoștinţe
de bază și avansate în acest sens.
Între speakerii români care vor
lua cuvântul se numără dr. Ștefan
Jianu și dr. Eduard Ursuleanu,
despre chirurgia laser a varice-
lor; dr. Andrei Martin – chirur-
gie plastică estetică; dr. Daniel
Brănișteanu – operaţii cu laser în
oftalmologie.
Dr. Florina Vîrnă
domeniul medical, dobândite în ani
mulţi de traduceri.
Nevoia de cunoștinţe
în domeniu
Tolnai Thomas a întărit ideea
că un traducător are nevoie de baze
terminologice serioase, făcute pe
structuri solide, tonul dându-l în
acest caz specialiștii, care trebuie să
se pună de acord asupra termenilor
care se folosesc: „Poate că școala de
la București preferă un termen, cea
de la Cluj altul, la fel și Iașiul sau Ti-
mișoara”. Potrivit acestuia, medicii
preferă să-și simplifice traducerile
apelând la limba engleză. Pentru
traducători însă este importantă
acurateţea lingvistică și aici intră în
discuţie protejarea limbii române,
asigurarea unei uniformităţi în lim-
ba română. „Iată de ce este nevoie
și de colaborare mult mai apropiată
între medic și traducător, astfel în-
cât lingviștii să vină cu expertiza lor
prin propunerea de alternative pen-
tru termenii împrumutaţi din limba
engleză. Acest lucru este important
însă pentru absolut toate limbile
din care se traduce sau în care se
traduce”. În ceea ce privește utiliza-
rea traducerilor automate generate
de Google Translate, specialistul a
explicat că, în prezent, există mode-
le automate la care se apelează, „se
face posteditare, dar până la urmă
tot factorul uman decide traduce-
rea, chiar dacă este să o ia de zero”.
Demostene Șofron
 VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14 Apariţii editoriale 13

Vitaminele B în terapia
durerii neuropate
Fiziologia durerii neuropate și tratarea
acesteia cu ajutorul vitaminelor B sunt
câteva dintre subiectele abordate în pa-
ginile revistei Farmacist.ro*, ajunsă deja
la numărul 186. Alte articole interesante
se referă la tratamentul farmacologic al
bolilor cardiovasculare ischemice și al
afecţiunilor inflamatorii intestinale.
*Farmacist.ro este o revistă creditată cu
10 puncte EFC pentru farmaciști, respectiv
5 puncte EMC pentru asistenţi de farmacie.
Abonamentul digital anual costă 89 de lei,
respectiv 119 lei – în format tipărit și digital,
și se poate realiza online pe platforma
www.medichub.ro.
De la tradiţie la știinţă
Moartea subită cardiacă este una din-
tre cele mai frecvente cauze de de-
ces prematur la sportivi. La cei sub
35 de ani predomină cardiopatiile
moștenite, iar la cei mai în vârstă –
boala coronariană aterosclerotică.
Despre acest subiect puteţi citi în cea
mai recentă ediţie a revistei Maramu-
Misterul numit Edvard Munch
L a sfârșitul veacului al XIX-lea,
Åsgårdstrand, o mică localitate norve-
giană mărginită de fiordurile Mării Nordului,
este renumită datorită luminii deosebite,
preferată de pictori mai mult sau mai puţin
celebri. Printre aceștia se numără și Edvard
Munch, un artist bolnav și considerat un
păcătos, care locuiește la câţiva pași de acolo,
fiind detestat de localnici și bănuit de toate
relele. În ciuda tuturor zvonurilor, bărbatul
trezește o fascinaţie irezistibilă, mai ales asu-
pra femeilor tinere, ca, de pildă, domnișoara
Tullik, fiica unui amiral extrem de reputat.
Vocea naratoare este cea a Johannei,
servitoare în familia amiralului și cea mai
bună prietenă a lui Tullik, o adolescentă cu
inimă mare, cu minte deschisă și cu mâini de
aur (era pupila lui Munch, dar și modelul cu-
noscutei picturi „Fata cu fragi”, operă a unui
alt reputat pictor ce obișnuia să vină vară de
vară în casa părinţilor Johannei, dispuși să
i-o închirieze).
Romanul semnat de Lisa Strømme, „Fata
cu fragi”, apărut la editura Humanitas în anul
2017, frapează nu atât prin scriitură sau fir
epic, cât prin pasiune. Autoarea reușește să
inducă cititorului sentimentele domnișoarei
Tullik pentru Munch, un personaj pasional
desprins parcă din teatrul lui Strindberg. La
rândul ei, Johanne este confidenta, martora
dezlănţuirilor pasionale și purtătoarea de
cuvânt a acestora. La un moment dat, ne
aflăm prinși în vârtejul unei iubiri devasta-
Amintiri, gusturi
și senzaţii concrete
toare și, totodată,
confruntaţi
cu o problemă
suși. Munch se mimetizează ca un cameleon
în ambient pentru a putea observa în liniște.
Pictează. Desenează. Comunică prin forme și
de sinestezie culoare. Johanne îl surprinde adesea privind
oferită chiar de viaţa. Învaţă și ea să se exprime. Se maturi-
naratoare: vedem zează.
acea pasiune Rarisimă este și prietenia veritabilă,
prin interme- ajunsă în vecinătatea sacrificiului dintre o
diul culorilor, fată-n casă și stăpâna sa, o prietenie izvorâtă
căci Johanne se din sinceritate, admiraţie și stimă, pe care
hrănește platonic timpul nu poate decât să o înveșnicească. Și-
cu sentimentele apoi iubirea pasională dintre cei doi, Tullik și
și emoţiile trăite Edvard, în ciuda faptului că nu există referiri
de prietena sa, explicite sau descrieri legate de fizicitatea
transfigurându-le celor doi amanţi.
cromatic. Munch preferă să picteze mii de tablouri
Scriitura romancierei britanice se adap- decente, dar neterminate, și numai unul
tează din mers procedeelor expresioniste, singur finisat, dar urât. El întrupează acel tip
spre a creiona situaţii și portrete ajunse în de artist ce consideră o singură tușă de penel
pragul paroxismului. Romanul poate fi citit o operă de artă, cu condiţia să fie realizată cu
doar în cheia pasiune și emoţii, povestite prin sentiment. Se refugiază în pictura sa.
intermediul picturii, culorilor, nuanţelor și Cititorul, precum și tânăra sa amantă și
senzaţiilor. Însuși titlul induce două culori model Tullik, nu fac altceva decât să-l urme-
ce parcă străpung ochiul, fiind totodată o ze ca în transă înlăuntrul necunoscutului său
impecabilă sinecdocă a întregului roman. Cu- microcosmos spiritual: umori, sentimente și
lorile se confundă cu personajele. Personajele cugetări schimbătoare în funcţie de schim-
romanului sunt chiar culorile vieţii intense, barea lumii exterioare. Munch este însuși
complicate, interiorizate ale artistului misterul, de vreme ce viaţa însăși este mis-
norvegian. terul. Iubirea însăși este misterul. Iubirea ce
Memorabilă este descrierea pădurii din urnește soarele și stelele, vorba lui Dante, sub
Åsgårdstrand și a grădinii casei lui Munch, zodia cărora se petrece viaţa noastră, dincolo
frecventate de Johanne și apoi de Tullik, a de spaţiu și timp.
colibei pescarilor, a bărcilor și a fiordului în- Geo Vasile
Viaţa în societatea
concentraţionară

C hiar dacă un medic filosof ar fi egalul zeilor, cum spunea Hipocrate,

reșul Medical, alături de alte subiecte,
precum: efectele încălzirii globale asu-
pra sănătăţii populaţiei, fiziologia îm-
bătrânirii, medici și farmaciști din Ma-
ramureș participanţi la Primul Război
Mondial.
S-a dublat rata vaccinării
împotriva HPV în Danemarca
A ieșit de sub tipar numărul 127 al re-
vistei Medic.ro*, primul pe anul în curs.
Printre subiectele abordate aici se găsesc
informaţii interesante despre modul în
care danezii au reușit să dubleze, de la un
an la altul, numărul tinerelor vaccinate
împotriva HPV. Aceasta, în contextul în
care rata vaccinării scăzuse, la un mo-
ment dat, de la 90% la aproape 40%! De
remarcat că revista vine la pachet cu un
supliment dedicat gastroenterologiei.
*Revista Medic.ro, editată sub egida SNMF,
este creditată cu 10 puncte EMC de Colegiul
Medicilor din România, respectiv 5 puncte
EMC pentru asistenţii medicali.
poate că, mai avizat fiind decât alte categorii cu privire la știinţa și
arta de a trăi, el ar fi „chemat să devină și în plan literar un promotor al
unui soi de medicină verticală (medicina omului sănătos, activ, educat
și demn)” (Dr. G. Bușoi/VM).
Recent, la București a fost lansat
volumul Fereastra spre mâine, semnat
de dr. Simona Mihuţiu, proaspăt apărut
la editura Total Publishing. Coperta
este creaţia Gizellei Popescu, autoarea
primei cărţi de colorat pentru adulţi din
România. Magda Puskas și Rareș Suciu
au întregit evenimentul de lansare cu un
program artistic de excepţie.
Volumul are valoare documentară,
pe alocuri, mărturisind despre vremurile
timpurii ale capitalismului nostru româ-
nesc, postdecembrist, și despre statutul
ingrat al medicului într-o societate care
și-a răsturnat reperele și, odată cu ele,
își pune valorile la grea încercare. O so-
cietate rurală pestriţă, cu urme de accente proletcultiste à la „Toamna
bobocilor”, dar fără idilizările excesive și inutile. De altfel, o societate cu
moșteniri medievale, care mai de care mai desuete (sau nu), dar și cu
încercările anilor ’90, în care vechea ordine se dezagrega, fără a pune
altceva în loc, poate doar cultul banului și al înclinaţiilor materiale.
Personal, acest amalgam îmi trezește amintiri, gusturi și senzaţii
concrete, de care îmi era aproape dor, pentru că generaţia noastră a
trăit acele vremuri. Iar acest volum, fără a se pretinde a fi o cronică
exhaustivă, surprinde asemenea fapte, episoade, detalii și nuanţe.
Găsim apoi specificul glumiţelor studenţilor la medicină, cu câteva
detalii de culise, care ne îndeamnă, din poziţia de parti-prís în care ne
aflăm, să încercăm să ghicim autorul. Iar dacă îl ghicim, nu îl divulgăm,
să nu îi necăjim pe monștrii sacri ai medicinei clujene.
În rest, eternul „el și ea” și reţeta de succes a unui episod de dragoste
foarte sensibil descris. O iubire care, chiar dacă nu urmează reţeta
printr-un happy end, îmbogăţește cititorul prin consideraţii mai adânci
asupra temelor noastre omenești, care nu se demodează niciodată:
dragoste, fericire, echilibru.
Că o fi din categoria în care dr. Iuliu Fodor, fiul legendarului profe-
sor și asistentul nostru de grupă, la medicină internă, la Cluj, încadra
bucuriile simple ale vieţii (era specializat în rectoscopii și, în urma
ședinţelor dedicate, spunea că, odată ieșit din acel cabinet, viaţa pare
cu adevărat frumoasă); că și Simona se străduiește să plătească încă un
tribut vieţii, după ce în viaţa de zi cu zi întâlnește și adresează suferinţa;
că e, pur și simplu, validarea unui impuls artistic, care trebuia capturat
undeva pe hârtie... Că o fi ce-o fi, personal, o îndemn pe Simona să reci-
diveze și să-și ofere bucuria, pe care apoi să o împărtășească și cu noi, de
a-și închega gândurile și sentimentele într-un nou volum.
Dr. Simona Melnic
C ea mai recentă carte a doctorului Virgil Răzeșu, „Viaţa ca o
apă curgătoare”, este o splendidă realizare pe tărâmul prozei
de calitate, autorul dând dovadă de o perfectă cunoaștere a regu-
lilor genului. Lucrare de amplă respiraţie, romanul de faţă este o
construcţie complexă, care stă bine pe picioare, are o acţiune con-
dusă cu pricepere, dar și personaje multiple, conturate cu dibăcie,
care-și urmează fiecare pulsiunea spre finalul care i-a fost hărăzit
de autor. Nimic de mirare în acest nou succes literar, autorul exer-
sându-și de mulţi ani pana în ale scrisului, având la activ nu mai
puţin de 21 de lucrări de ficţiune sau inspirate din realitate.
Viaţa descrisă în romanul „Viaţa ca o apă curgătoare” este una
complicată, precum Bistriţa autorului nemţean, plină de meandre
și de năpustiri peste bolovani colţoși, imenși, și de căderi în abisuri
care lasă la vedere doar spuma albă și nevinovată. Este, de fapt,
viaţa noastră de zi cu zi din societatea concentraţionară prin care
am avut neșansa să trecem, o viaţă plină de succese și eșecuri,
speranţe și decepţii, limite și dureroase îngrădiri.
Un personaj masculin domină de de-
parte paginile cărţii. Crișan este un fost
pădurar ajuns prin jocurile nedeslușite
ale vieţii pe eșalonul de sus al Partidului
Comunist Român, un om obișnuit pe
care activitatea partinică îl transformă
în omul care se descurcă mulţumitor
în acea societate dictatorială. Femeile
sunt obiect de supunere necondiţio-
nată și de consum în viaţa lui, până în
momentul în care întâlnește dragostea
adevărată. Al doilea personaj masculin,
Victor, un profesor din Capitală eșuat
în provincie, deși pare om de treabă, la
locul lui, nu ezită să iubească o femeie. Evident, există în carte la
tot pasul și acel personaj patibular, malefic, acţionând la ordinele
absurde ale partidului unic. Femeia este un alt personaj al cărţii,
autorul lansându-se adesea în lungi divagaţii despre rolul acesteia
în societate, despre capabilităţile și imensele ei responsabilităţi,
afirmând că, deși este o făptură delicată și plină de merite, prea
des cade victimă a convingerii superiorităţii bărbatului. Și ca
filosofie, și pragmatic. Ca linie generală, femeia din cartea lui
Virgil Răzeșu este persecutată și de soartă, și de bărbatul atotpu-
ternic, de unde tristeţea personajelor, indiferent dacă vorbim de
Marta, de Minodora, de Aimée sau de Annelise. Multe divagaţii
sunt legate de considerente sociale și de frumuseţea și eficienţa
chirurgiei, autorul dedicându-și peste trei decenii acestei specia-
lităţi pe care a practicat-o cu dedicaţie și rezultate. „Viaţa ca o apă
curgătoare” se citește ușor, fastidiosul fiind de negăsit în paginile
cărţii, suspansul este construit abil, dar ce domină romanul este
nota de amărăciune legată de soarta atât de des potrivnică femeii
și nu mai puţin de cea a bărbatului, neocolit de situaţii nedrepte.
Dr. Dora Petrilă
14 Medic-medicină-cultură
Spiritul francofoniei,
în desene și cusături
Institutul francez și Grupul ambasadelor, institutelor și delegaţiilor francofone din România
(GADIF) au avut și în acest an o agendă plină de evenimente, sub genericul
„Luna francofoniei”. Anul acesta, evenimentul a fost onorat și de vizita la București a noului
secretar general al Francofoniei, Louise Mushikiwabo.
P
rintre întâlnirile la nivel
înalt, dezbateri, atelie-
re, proiecţii de filme și
prezentări de carte, s-au
făcut remarcate și două expoziţii
cu caracter inedit. Prima, găzdu-
ită de Muzeul Naţional al Satului
„Dimitrie Gusti” în cadrul seriei
„Întâlniri francofone”, a adus în
același spaţiu femei pasionate de
artizanat și de vechiul meșteșug
al lucrului cu acul. „Broderie, tra-
diţii și antreprenoriat” prezintă
un parcurs expoziţional în care
motivele create cu aţă pe ţesătu-
ră depășesc graniţe și culturi, de-
venind pur și simplu expresii ale
sensibilităţii și frumosului, dincolo
de utilitatea practică. Creatoare
din Albania, Armenia, Bulgaria,
Franţa, Grecia, Macedonia de
Nord, Republica Moldova, Româ-
nia, Ucraina și Regiunea Valonă
din Bruxelles intră în sinergie, prin
dialoguri cromatice și alternanţe
de modele între bluze și marame,
goblenuri, covoare și ștergare,
piese de podoabă și mici obiecte
decorative.
Bordel mascat la Teatrul Naţional
Dorina, personajul principal din
„Noii Infractori”, își pune casa
în slujba unui bordel mascat,
generând atât drama onorabilităţii,
Foto: Florin Ghioca
cât mai ales comedia unor întâlniri
erotice clandestine.
D acă n-ar fi bine ancorată în re-
alităţile israeliene de azi, s-ar
putea spune că „Noii Infractori”,
piesa scriitoarei israeliene Edna
Mazya (n. 1957), își are filiaţia în
două capodopere ale literaturii
dramatice: „Totul în grădină” de
Eduard Albee și „Casa Zoikăi” a lui
M. Bulgacov. La fel ca eroina celor
două piese, confruntată cu dificul-
tăţi financiare, Dorina, personajul
principal din „Noii Infractori” – fe-
meie onorabilă, căsătorită cu copii
mari –, acceptă iniţiativa unei cu-
noștinţe, care-i propune să-și pună
casa în slujba unui bordel mascat.
Astfel devine, involuntar, o „mada-
mă”, generând atât drama onorabi-
lităţii, cât mai ales comedia unor
astfel de întâlniri erotice clandes-
tine, în cele din urmă ajungând la
închisoare.
Pete de culoare amuzante
Spectacolul realizat de Ion Ca-
ramitru se înscrie în seria celor
regizate de el în dulcele stil clasic,
VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14
Ironie și dramă
În foaierul Sălii Studio a Tea-
trului Naţional a avut loc „Salonul
umorului francofon”, o expoziţie
aflată la prima ediţie, prin care ţă-
rile membre ale GADIF au venit
în faţa publicului cu o altă latură a
personalităţii fiecăreia. Aspectele
comice exprimate grafic sub formă
de desene de presă, caricaturi sau
benzi desenate, precum și afișe de
film și două scurtmetraje, prove-
nind din ţări europene și chiar din
îndepărtata Americă Latină (Ar-
gentina, Uruguay), dau un aspect
relaxat și vesel spaţiilor de expune-
re. Alăturarea unor artiști din epoci
și spaţii geografice diferite scoate
în evidenţă similitudini de expri-
mare, dar și particularităţi legate
de realităţile sociale și istorice par-
curse de fiecare dintre ei.
Simboluri nobiliare
Fără a avea legătură directă
cu francofonia, dar făcând uz de
aceeași delicată artă a desenului,
expoziţia „Stemele heraldistului
Keöpeczi Sebestyén József”, de la
căutând să pună în valoare calită-
ţile piesei, dar și ale interpreţilor,
folosind și nume mai puţin uzitate
din trupa destul de numeroasă a
Teatrului Naţional. Printre aceștia
se numără Andrei Finţi, un actor
excelent ajuns la maturitate, care
interpretează rolul de șef al unei
familii obișnuite israeliene. Pentru
rolul principal a ales-o pe Virginia
Mirea, actriţă care găsește resurse
pentru motivaţia interioară a per-
sonajului care are credinţa naivă
că ceea ce face este un lucru folosi-
tor familiei ei. Ca în orice piesă mo-
ralizatoare, ea va fi până la urmă
descoperită de poliţie și deferită
justiţiei.
Virginia Mirea e secondată de
interpreţii celorlalţi membri ai
familiei, mai exacţi, mai prompţi,
după dimensiunea și intensitatea
dramatică a rolului: Silviu Biriș
(fiul), Afrodita Andone (nora),
Teodora Mareș (altă fiică ce va
scrie ulterior istoria penitenţei
Institutul Balassi, ne-a prezentat
o îndeletnicire azi căzută în de-
suetudine, aproape în uitare, dar
de a cărei existenţă se leagă ele-
mente importante pentru iden-
titatea fiecărui popor. Născut în
Ardeal, pictorul și graficianul
József Sebestyén Keöpeczi (1878–
1964) își descoperă interesul pen-
tru istorie și heraldică lucrând la
Muzeul Naţional de la Budapesta.
Utilizând culorile cu plăcere și mă-
iestrie, Keöpeczi a ilustrat însem-
nele tradiţionale ale multor familii
și comunităţi, cele mai remarcabile
realizări ale sale fiind simbolurile
Regatului Ungar, stema mijlocie și
sigiliul statului, realizate înainte de
Primul Război Mondial, precum și
Stema Regatului României, realiza-
tă în 1921. Aceste lucrări, precum și
alte creaţii de gen, sunt menite să
trezească interesul și curiozita-
tea pentru un univers fascinant
în care fiecare element aduce cu
sine o lume de simboluri, de po-
vești și tradiţii ce așteaptă să fie
redescoperite.
Dr. Raluca Bulea
mamei ei). O pată de culoare origi-
nală este obţinută prin distribuirea
Alexandrinei Halic în rolul bunicii.
Aplauzele și simpatia publicu-
lui merg însă unanim spre excelen-
tele realizări ale interpretelor ce-
lor trei prostituate. Ileana Olteanu,
Cosmina Olariu, Aylin Cadîr dez-
voltă personajele cu lejeritatea
caracteristică, uneori cu graţie,
alteori cu aplomb exploziv. Alte
pete de culoare amuzante realizea-
ză în nuanţe comice, bine plasate,
actorii Daniel Badale (Șimșon),
Alexandru Hasnaș (Șlom), Geor-
ge Piștereanu (Haim) și Mihai
Verbiţchi, în rolurile celor ce se
înfruptă din plăcerile amorului
clandestin. A fost o plăcere pentru
mine să-l revăd pe scenă pe fostul
meu coleg de Institut, Alexandru
Hasnaș, la venerabila etate de 86
de ani, într-o vreme când actorii
în vârstă au fost pur și simplu alun-
gaţi de pe scenă de o lege neroadă.
Candid Stoica
Vincent Willem van Gogh,
între patologie și artă
Născut la 30 martie 1853,
pictorul și desenatorul
olandez postimpresionist
Vincent Willem van Gogh,
unul dintre fondatorii artei
moderne, a realizat peste
2.000 de opere de artă în
ultimii zece ani de viaţă.
Creaţia sa a influenţat major
arta secolului al XIX-lea
prin culorile vii și tehnica
originală, exprimând senzaţii,
sentimente și forme.
V incent Willem van Gogh pro-
vine dintr-o familie cu ante-
cedente psihiatrice, de suicid și
demenţă, fiind un tânăr încercat
de mai multe afecţiuni. Unele din-
tre ele au fost tratate cu mijloacele
disponibile la acea vreme, altele
au fost suspicionate de specialiștii
care i-au studiat evoluţia ca artist.
Ei au încercat să găsească explica-
ţii medicale ale diferitelor inovaţii
Café Terrace at Night (Vincent van Gogh)
cu picturi viu colorate, bazate pe
linii curbe, din care reiese lupta lui
cu suferinţa fizică și psihică („Gră-
dina spitalului”, „Flori de migdal”,
„Rădăcini de copac”, „Trunchiuri
de copac”).
Mulţi cercetători s-au ocupat de
patologia de care ar fi putut suferi
Vincent van Gogh, cercetându-i
scrisorile și jurnalele, dar și arhi-
vele medicale ale spitalelor unde a
fost tratat. Până astăzi nu se cunosc
cu certitudine toate afecţiunile de
care ar fi suferit artistul, dar există
numeroase supoziţii, stabilindu-se
anumite corelaţii între fiecare din-
tre ele și acţiunile sau opera lui.
Au fost incriminate: epilepsia
„Petit mal intelectual” sau „epi-
lepsie focală cu crize parţial-com-
plexe” – descrisă de epileptologul
francez Fairet –, tratată cu bromură
de potasiu, de sodiu sau digitală;
tulburarea bipolară – episoade de
depresie și maniacale, atacuri de
panică, tulburări psihice cu episoa-
de de autoagresivitate – descrise de
medicul Paul Ferdinand Gachet,
iubitor de artă și artiști, care a utili-
zat metode de tratament alopate și
homeopate insuficient precizate.
Stări descrise de artist
Van Gogh își descrie stările în
cele peste 800 de scrisori trimi-
se fratelui său în decurs de 18 ani,
precum și în jurnalul propriu, prin
sentimente de furie apărute din se-
nin, halucinaţii, confuzie, teamă,
pierderi de memorie. Astfel, i-au
Portret de Carmen Ţanu
fost atribuite afecţiuni precum:
schizofrenie – pânze pictate la
Anvers spre sfârșitul vieţii, denu-
mite de unii specialiști în artă „Ope-
ra nebună”, folosind culori violente
și linii curbe (de exemplu, „Biserica
din Anvers”); intoxicaţie cu alcool,
alimentaţie deficitară, muncă până
la epuizare sau intoxicaţie
cu absint (băutură alcooli-
că tare, amară, de culoare
verde).
Consumul exagerat de
absint are, între altele,
efecte asupra sistemului
nervos central (halucina-
ţii, crize epileptice, leziuni
cerebrale difuze cu riscul
agravării unor boli psihice
și apariţiei tentativelor de
suicid). Conform cercetă-
rilor efectuate de Wilfred
Arnold, van Gogh deve-
nise dependent de absint
de la vârsta de 30 de ani,
suferind de efectele se-
cundare induse de acesta
– folosirea obsesivă a cu-
lorii verzi. Luptă cu simp-
tomele dependenţei, fapt
ce transpare din unele lu-
crări ale sale (de exemplu, „Natură
moartă cu absint”).
Explicaţii posibile
Paul Wolf expune, în 2001, te-
oria potrivit căreia utilizarea gal-
benului intens ar fi putut fi deter-
minată de intoxicaţia cu bromură,
digitală, primită în scop terapeutic
antiepileptic (ex: „Floarea soa-
relui”). Pânzele create după anul
1888, care prezintă umbre colorate,
irizaţii, halouri în jurul surselor de
lumină, asemănătoare curcubeului
(ex: „Terasa Cafenelei Noaptea”) ar
putea avea ca explicaţie prezenţa
glaucomului. O altă afecţiune sus-
picionată este sindromul Ménière
cu tinitus, care l-ar fi determinat
să își taie pavilionul urechii. Unii
critici consideră însă că van Gogh
nu și-ar fi tăiat urechea, ci ar fi fost
victima unui scandal cu pictorul
Paul Gauguin, dar ar fi luat asupra
sa incidentul pentru a nu-i crea
probleme prietenului său. Nici cu
actul de suicid nu sunt de acord toţi
cercetătorii.
Dispariţia unui geniu alertea-
ză evident specialiștii, din păcate,
postmortem. Van Gogh nu este
singurul caz, victimă a vremurilor
și a contemporanilor săi. Creaţiile
sale însă sunt unanim recunoscu-
te și apreciate astăzi în întreaga
lume, iar toate aceste supoziţii nu
pot decât să demonstreze limitele
știinţei și ale medicinei secolului
al XIX-lea.
Dr. Gabriela Mihăilescu
 Medic în România 15
VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14

Financiar stăm bine la CMR

într-un spital în care, din punctul
meu de vedere, nu ar trebui să se
desfășoare activitate medicală,
pentru că nu asigură anestezie
după-amiaza sau seara, nu au neo-
natologi decât dacă sunt chemaţi
de acasă, acestea nu sunt condiţii
care să permită o naștere. O naș-
tere știi cum începe, dar nu știi
Aproape 300 de reclamaţii au ajuns anul trecut la Colegiul cum se finalizează; orice sarcină
Medicilor din România (CMR). Cele mai multe au vizat aparent perfectă se poate termina
dramatic”, explică profesorul Vlă-
specialităţile obstetrică-ginecologie (51), cardiologie/ dăreanu, medic primar obstetrică
medicină internă (29), chirurgie (28). și ginecologie.
Potrivit acestuia, medicul că-
Medicilor, la nivel naţional, in-
clusiv medici rezidenţi, spune dr.
Gheorghe Borcean, președinte-
le CMR. Încărcarea datelor în
așteptatul registru al medicilor
se pare că se apropie de 90%, ac-
tualmente fiind înscriși aproape
58.000 de medici, adaugă acesta.
Datele sunt încărcate în registru
de colegiile teritoriale în momen-
tul în care se emite noul certificat
de membru.
„Numărul a fost aproximativ
mereu același în ultimii ani, pen-
tru că sunt în ţară facultăţi și uni-
de medici. Restul de medici se
află împrăștiaţi prin capitalele de
judeţ, iar pe măsură ce te îndepăr-
tezi spre periferia judeţului, aceș-
tia nu mai sunt”. Una dintre grijile
permanente ale legiuitorului și ale
administratorilor de sistem trebu-
ie să fie aceea de a face în așa fel
încât „să fie peste tot o proporţie
corectă de medici”.
Datele de mai sus au fost pre-
zentate săptămâna trecută în ca-
drul Adunării generale a CMR,
desfășurată la București. Cu ace-
eași ocazie au fost prezentate ra-

P e parcursul anului 2018, Co-

misia superioară de discipli-
nă a CMR a adoptat 180 de deci-
zii, corespunzătoare unui număr
identic de dosare disciplinare so-
luţionate. Dintre acestea, 29 s-au
soldat cu sancţiuni, una chiar cu
retragerea calităţii de membru și
alta cu o amendă de 1.500 de lei.
Au mai fost cinci cauze soldate cu
vot de blam, zece avertismente și
douăsprezece mustrări.
Specialitatea obstetrică-gi-
necologie se află în capul listei de
reclamaţii, pentru că „în aceste
cazuri este vorba de doi pacienţi,
mama și fătul, iar demersul de a
merge la capăt bine cu amândoi
nu este totdeauna reușit”, afir-
mă prof. dr. Radu Vlădăreanu,
membru în Comisia superioară
de disciplină. Acesta amintește
că dotările sunt foarte diferite
la nivelul întregii ţări: „Să naști
ruia i s-a retras calitatea de mem-
bru al Colegiului Medicilor era
rezident în chirurgie plastică și re-
paratorie și profesa într-un spital
privat „ca și când ar fi fost medic
specialist”. În momentul acesta,
cazul se află în instanţă.
60.000, numărul de medici
în România
Acesta este numărul preco-
nizat de membri ai Colegiului
versităţi de medicină și farmacie
care produc an de an medici, mult
mai mult decât se pleacă și se iese
din sistem pe căi naturale”, spune
Gheorghe Borcean.
Potrivit acestuia, problema
nu ar fi numărul de medici, ci
repartiţia lor: „În primele 6–7
orașe mari ale ţării, cele tradiţi-
onal universitare, se află până la
25.000–30.000 de medici. Doar în
București se află aproape 15.000
poartele departamentelor CMR, a
execuţiei bugetare pe anul 2018 și
aprobarea bugetului pentru anul
2019. De menţionat că faţă de un
buget de venituri, respectiv chel-
tuieli, de 6,15 milioane de lei apro-
bat pentru 2018, CMR a înregis-
trat venituri de peste 7 milioane
de lei și cheltuieli de puţin peste
5 milioane de lei, cu un profit de
peste 1,8 milioane de lei.
Dan Dumitru Mihalache

Femeile se prezintă târziu

la ginecolog
„Oamenii au, de regulă, obiceiul de a alerga după sănătate ca să o
dobândească, nu ca să o întreţină”, este de părere Adriana Bertina Codreș,
medic specialist chirurgie generală și obstetrică-ginecologie în cadrul
Spitalului Judeţean din Slatina.
Chirurgie generală, apoi ginecologie.
Ce v-a determinat să vă schimbaţi orienta-
rea?
Prima mea intenţie a fost să aleg o speciali-
tate chirurgicală. Ulterior, am colaborat cu
o echipă de medici ginecologi, mi-am dat
seama că mi-ar plăcea mai mult și mi s-ar po-
trivi această specialitate. După cinci ani de
chirurgie generală, m-am îndreptat către gi-
necologie. Au fost niște ani mai grei de pregă-
tire, însă practic această profesie cu pasiune.
Aţi întâmpinat dificultăţi când aţi termi-
nat studiile?
În 2008, după ce am terminat rezidenţiatul,
am fost tentată și am făcut actele să plec în
Spania, pentru că primisem de acolo o ofertă
de muncă, iar aici nu aveam unde să lucrez.
După 13 ani de pregătire și formare, aproape
un an mi-am căutat un loc de muncă. Vreau
să cred că am făcut o alegere bună că am ră-
mas să practic meseria de medic în România.
Ce v-a determinat să nu mai plecaţi?
A fost alegere personală. Dacă ar fi să aleg
acest lucru din nou, lucrurile ar sta la fel. Am
avut multe colege care au plecat, eu am prefe-
rat să rămân. Întâmplarea a făcut că în acea
perioadă îmi susţineam și lucrarea de docto-
rat. Poate că ar fi fost o experienţă diferită.
Grija de sănătate
Care sunt cele mai frecvente afecţiuni pe
care le diagnosticaţi la pacientele care vă
calcă pragul?
Aș menţiona aici patologia inflamatorie ca
fiind cel mai des întâlnită în rândul pacien-
telor mele. Din nefericire, întâlnim destul
de des și patologia tumorală, tot mai multe
femei tinere sunt diagnosticate cu cancer
de col într-un stadiu avansat. Femeile se pre-
zintă la medic destul de târziu, uneori prea
târziu.
Dacă ar fi să schimbaţi un lucru la mentali-
tatea pacienţilor, care ar fi acela?
Dacă aș fi în locul pacientului român comun,
aș avea mai multă grijă de propria sănătate.
Oamenii au, de regulă, obiceiul de a alerga
după sănătate ca să o dobândească, nu ca să o
întreţină. În ceea ce le privește pe graviduţe,
le sfătuiesc să fie mai atente la copilul pe care
îl poartă în pântece și la sănătatea lui. Pe de
altă parte, informarea de pe internet repre-
zintă o problemă majoră în mentalitatea pa-
cienţilor în general.
Este o problemă pe care o întâlniţi des?
În ciuda posibilităţilor de acum, faţă de cele
de pe vremuri, femeile însărcinate nu se în-
grijesc așa cum ar trebui. Trebuie să aibă mai
multă grijă de igiena sanitară, să monitori-
zeze mai des sarcinile. Desigur, nu trebuie
generalizat, mai sunt și excepţii, însă mi-aș
dori ca toate femeile să conștientizeze acest
lucru. Noi, medicii, facem prevenţie ori de
câte ori avem posibilitatea, îndrumăm paci-
entele să facă analizele și testele de rutină.
În ceea ce privește sarcinile nedorite, cum
stau lucrurile la nivel local?
În prezent, lucrurile s-au mai schimbat faţă
de anii anteriori. Acum femeile sunt mai in-
formate, știu despre metodele de contracep-
ţie. Nu pot să spun că situaţia ridică un nivel
alarmant.
Care este vârsta medie a femeilor care
devin mame?
Media femeilor care rămân însărcinate este
în jurul vârstei de 20–25 de ani. Dar sunt și
gravide adolescente, de 13–15 ani, care nu
provin neapărat din medii defavorizate sau
din familii de etnie romă etc.
Tot mai adesea, femeile preferă naște-
rea prin cezariană în defavoarea naște-
rii pe cale naturală. Care credeţi că este
motivul?
Într-adevăr, este o tendinţă vehiculată. În
spitalul nostru, această practică nu este o
modă. Pacientelor li se explică în ce constau
cele două metode și ce presupune viitorul
obstetrical în cezariană și în nașterea natu-
CARTE DE VIZITĂ:
• Medic specialist chirurgie
generală și obstetrică-
ginecologie
• Doctor în știinţe medicale
• Competenţe ecografie generală
• Competenţe ecografie
obstetricală și ginecologică
• Competenţe în colposcopie
rală. Desigur, sunt și situaţii în ur-
genţe când cezariana este impusă
de context. Consider că această
decizie trebuie luată de medicul
curant și de mamă, pentru a
găsi cea mai bună soluţie pri-
vind sănătatea copilului și, de
asemenea, a gravidei. Sunt fe-
mei care și-au setat alegerea
pentru a recurge la cezariană
și atunci trebuie să le fie res-
pectată decizia. Probabil că
teama de durere și tot ce pre-
supune nașterea vaginală sunt prin-
cipalii factori.
Medicina din provincie
Ce îi lipsește spitalului din Slatina,
în care activaţi? Aveţi tot ce vă tre-
buie pentru a vă desfășura activi-
tatea?
Spitalul Judeţean din Slatina oferă
condiţii optime de lucru pentru a
ne desfășura actele medicale în si-
guranţă. Dispunem de aparatură și
de toate resursele necesare. Recent
au fost achiziţionate ecografe foarte
performante. Activitatea noastră nu a-mi trata vreo afecţiune, de orice natură ar
este periclitată din acest punct de vedere. fi ea.
Este personal medical suficient? Unde vă vedeţi peste ani?
Noi suntem o echipă foarte unită și comple- Făcând ceea ce fac și astăzi, cu o experienţă
tă. Așa îmi place mie să cred. mai bogată în spate și cu un grad de pregă-
Dv. unde mergeţi la ginecolog? tire profesională diferit. Îmi doresc să devin
La colegele mele din secţia de gineco- medic primar, ceea ce voi încerca să reali-
logie a Spitalului Judeţean din Slatina. zez anul acesta. Nu cred că aș fi în stare să
Am încredere în echipa medicală de aici. Nu practic altă meserie.
am mers niciodată în afara orașului pentru Bianca Pânzaru
16 Medicina altfel
Superpower Glass
în sprijinul copiilor
cu autism
Copiii care suferă de tulburări de spectru autist ar putea interpreta mai ușor expresiile
faciale ale persoanelor din jur prin intermediul unor ochelari speciali conectaţi la
telefon, facilitându-le astfel interacţiunile sociale.
U
n studiu clinic rando-
mizat, desfășurat în pe-
rioada iunie 2016–de-
cembrie 2017, a inclus
71 de copii, cu vârsta între 6 și 12
ani, diagnosticaţi cu o tulburare de
spectru autist. O parte dintre copii
(56,3%) au beneficiat de terapia cu
ochelari digitali, asociată cu anali-
za comportamentală aplicată, iar
grupul de control (43,7%) a primit
numai terapia convenţională. Eva-
luarea finală a rezultatelor a fost
efectuată în cadrul Standford Uni-
versity Medical School, iar con-
cluziile au fost publicate în JAMA
Pediatrics.
Intervenţia cu Superpower
Glass promovează recunoașterea
emoţiilor și a expresiilor faciale
în diferite situaţii sociale, folosind
și o aplicaţie mobilă. Tratamentul
s-a desfășurat în sesiuni de 20 de
minute, chiar în locuinţele famili-
ilor incluse în studiu, de patru ori
pe săptămână, timp de șase săptă-
mâni. Sistemul digital identifică
feţele și clasifică emoţiile parte-
nerilor sociali ai copilului, oferind
două tipuri de indicii, în timp real.
Un semnal luminos avertizează
copilul atunci când este detectat
un chip, iar ulterior expresia faci-
ală este identificată și comunicată
copilului printr-un mecanism de
conducere osoasă și afișarea unui
emoticon corespunzător.
Aplicaţia mobilă reprezintă
centrul de control al experimente-
lor, ceea ce permite administrarea
cât mai eficientă a sistemului de
către terapeut. Prin intermediul
unor activităţi distractive, copiii
56,3%
din copii au beneficiat de
terapia cu ochelari digitali
VIA�A MEDICALĂ
5 aprilie 2019 l Nr. 14
cu tulburări de spectru autist au
fost motivaţi să surprindă zâm-
bete în cadrul propriilor familii,
spunând glume, de exemplu, sau să
ghicească anumite expresii faciale.
Pe durata experimentului, copiii
au fost sprijiniţi de terapeuţi speci-
alizaţi în analiza comportamenta-
lă aplicată.
Rezultate promiţătoare
După sesiunile terapeutice
desfășurate pe parcursul a șase
săptămâni, copiii care utilizaseră
Superpower Glass au obţinut re-
zultate mult mai bune la testele de
socializare, comunicare și compor-
tament, comparativ cu cei din gru-
pul de control. Principalul autor al
studiului, Dennis Wall, de la Uni-
versitatea Stanford, California, a
declarat într-un interviu acordat
Reuters: „Cu ajutorul Superpower
Glass, copiii descoperă interacţi-
unile sociale, învaţă că feţele sunt
interesante și că pot ajunge să în-
ţeleagă ce le transmit prin mimică
respectivele feţe. Acest lucru este
esenţial, întrucât încurajează iniţi-
erile sociale ale copiilor, ajutându-i
să înţeleagă emoţiile partenerilor
sociali”. Deși dispozitivul a obţinut
rezultate promiţătoare în primele
teste experimentale, sunt necesa-
re cercetări ulterioare amănunţite
pentru a evalua fezabilitatea meto-
dei în circumstanţe reale.
Prevalenţa tulburărilor de
spectru autist a crescut conside-
rabil în ultimii ani în SUA, dar și
la nivel internaţional, avertizează
autorii studiului. Dificultăţile în-
tâmpinate în procesul de socializa-
re se numără printre cele mai frec-
vente acuze. Astfel, copiilor le este
greu să se concentreze, să menţină
contactul vizual sau să recunoască
expresiile faciale în cadrul unor
interacţiuni sociale. Tratamentul
de bază este, în prezent, analiza
comportamentală aplicată, rea-
43,7%
din copii au primit numai
terapia convenţională
lizată de un terapeut specializat.
Din nefericire, această variantă
terapeutică, deși este eficientă,
asociază costuri considerabile,
nefiind accesibilă tuturor copiilor
afectaţi.
Ziua Mondială pentru Conști-
entizarea Autismului este marcată
anual pe 2 aprilie.
Grupaj
realizat de
dr. Alina
Simache
Pijamale pentru monitorizarea
somnului
Pijamalele contribuie la îmbunătăţirea calităţii somnului. Recent,
o echipă de cercetători de la Universitatea din Massachusetts a pre-
zentat un prototip de pijamale inteligente – „Phyjama”–, echipate cu
senzori specializaţi în monitorizarea continuă a frecvenţei cardiace
și a celei respiratorii, dar și a posturii corpului în timpul somnului.
Invenţia care ar putea îmbunătăţi calitatea somnului, oferind infor-
maţii esenţiale atât pacienţilor, cât și medicilor, a fost prezentată în
cadrul American Chemical Society Spring 2019 National Meeting &
Exposition.
Liderul echipei de savanţi, dr. Trisha Andrew, menţionează într-un
interviu acordat publicaţiei Science Daily: „Pijamalele noastre inteli-
gente au reușit să depășească numeroase dificultăţi tehnice. Am fost
nevoiţi să integrăm senzorii și sursele portabile de energie în obiectele
vestimentare comune, menţinând simultan greutatea, senzaţia și con-
fortul acestora. Am colaborat, de asemenea, cu specialiști IT și ingi-
neri electroniști pentru procesarea eficientă a semnalelor înregistrate
de senzori, cu furnizarea unor informaţii cât mai clare”. Piesele vesti-
mentare inteligente au fost realizate printr-un proces chimic special,
care permite spălarea materialului textil în siguranţă, fără afectarea
senzorilor.
Dispozitivul inteligent a fost testat deja pe voluntari, obţinându-se
rezultate promiţătoare. Cercetătorii estimează că produsul ar putea
fi comercializat în următorii doi ani, la un preţ moderat. În prezent,
echipa și-a extins studiile pentru dezvoltarea unor senzori portabili
care ar putea anticipa și preveni căderile din timpul somnului. O astfel
de invenţie ar putea fi utilizată cu succes în spitale sau în centrele de
asistenţă pentru vârstnici, unde au loc frecvent asemenea evenimente
traumatice.
Scaunul de toaletă inteligent
Cercetătorii de la Rochester Institute of Technology au dezvoltat
un scaun de toaletă inteligent, destinat în special pacienţilor cu boli
cardiace. Astfel, persoanele care suferă de boli cardiovasculare croni-
ce, în particular insuficienţa cardiacă congestivă, ar putea fi monito-
rizaţi îndeaproape, în confortul propriului cămin, prin intermediul
ingenioasei invenţii.
Dispozitivul interesant poate măsura activitatea electrică și meca-
nică a cordului, monitorizând frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială,
saturaţia în oxigen a sângelui, volumul bătaie și greutatea pacientu-
lui. Informaţiile înregistrate ar urma să fie transmise furnizorilor de
servicii de sănătate, alertându-i în momentul descoperirii unor valori
anormale. Medicii cardiologi ar putea decide, ulterior, ce fel de inter-
venţii ar trebui implementate.
Unul dintre dezvoltatorii produsului inteligent, Nicholas Conn,
fondator și CEO (Chief Executive Officer) al Heart Health Intelligen-
ce, a declarat în cadrul unui interviu: „În general, la 30 de zile după
externare, 25% din pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă sunt
internaţi din nou. La 90 de zile după externare, 45% din pacienţi sunt
readmiși în spital”, accentuând importanţa introducerii în practica
medicală curentă a unui astfel de dispozitiv. Potrivit acestuia, scaunul
de toaletă inteligent ar putea depista indicatori ai degradării stării ge-
nerale chiar înainte de apariţia simptomatologiei clasice. În plus, prin
analizarea rapidă a datelor obţinute, medicii specialiști pot interveni
imediat, prin schimbarea medicaţiei sau consultarea pacientului în
ambulatoriu, fără a fi necesară internarea.