Octavian Baban

CURSUL 1 - OBIECTUL ŞI NECESITATEA HERMENEUTICII.....................................10 A. Ce este hermeneutica? ...................................................................................................12 1. Termenul .....................................................................................................................12 2. Definiţie simplă ...........................................................................................................12 2. Abordări ......................................................................................................................13 B. Relaţia hermeneuticii cu alte domenii............................................................................14 C. De ce este nevoie de o hermeneutică biblică? ...............................................................14 D. Punctul de pornire în hermeneutică ...............................................................................16 E. Baza axiomatică a hermeneuticii ...................................................................................16 F. Natura duală a Scripturii.................................................................................................17 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................17 CURSUL 2 - HERMENEUTICA BIBLICĂ ÎN PERSPECTIVĂ ISTORICĂ.....................18 A. Hermeneutica clasică .....................................................................................................18 1. Perioada patristică .......................................................................................................18 2. Perioada scolastică (sec XII - XIV) ............................................................................18 3. Perioada Reformei ......................................................................................................19 B. Hermeneutica modernă ..................................................................................................19 1. Abordări din perspectiva autorului (pînă în anii 1940) ..............................................19 2. Abordări din perspectiva textului (anii 1950-1970) ...................................................20 3. Abordări din perspectiva cititorului ............................................................................20 C. Hermeneutica contemporană .........................................................................................21 1. Tendinţa pneumatologică ............................................................................................21 2. Tendinţa critic-istorică ................................................................................................21 3. Tendinţa eclesiocentrică..............................................................................................21 4. Tendinţa ideologică.....................................................................................................21 5. Tendinţa relativistă......................................................................................................21 Bibliografie .........................................................................................................................21 CURSUL 3 - HERMENEUTICĂ ŞI COMUNICARE .........................................................22 A. Elemente de teoria comunicării .....................................................................................22 B. Cum comunică Dumnezeu? ...........................................................................................22 C. Importanţa limbajului.....................................................................................................23 1. Limbaj şi semnificare ..................................................................................................23 2. Limbajul şi mandatul cultural ....................................................................................23 3. Limbajul după Babel ...................................................................................................23 D. Hermeneutică şi semiotică .............................................................................................23 1. Proiecţiile textului în sistemul semiotic ......................................................................23 2. O axiomatică a textului biblic din perspectiva semioticii ...........................................24 CURSUL 4 - ROLUL DUHULUI SFÎNT ŞI AL COMUNITĂŢII ÎN HERMENUTICĂ...24 A. Iluminare şi interpretare .................................................................................................24 1. Factorii de natură teologică indică relevanţa şi urgenţa hermeneuticii ......................24 2. Doctrina Duhului Sfînt face ca hermeneutica să nu fie necesară ...............................25 B. Biserica - comunitate hermeneutică ...............................................................................26 1. Criterii .........................................................................................................................26 2

Curs de hermeneutică biblică

Bucureşti, 2009
(prelucrare după D. Mănăstireanu, Curs de introducere în hermeneutica biblică teoretică, Iaşi, 2005)

1

2. Necesitate - Protecţie împotriva relativizării sensului Scripturii. ...............................26 3. Valoarea şi limetele tradiţiei în interpretare................................................................26 C. Responsabilitate în hermeneutică ..................................................................................27 Bibliografie .........................................................................................................................27 CURSUL 5 - CE SE ÎNTÎMPLĂ CÎND CITIM TEXTUL BIBLIC? ...................................27 A. Introducere în teoria lecturii ..........................................................................................28 1. Definiţie ......................................................................................................................28 2. Tipuri de lectură ..........................................................................................................28 B. Rolul presupoziţiilor în interpretare ...............................................................................29 1. Ce înţelegem prin presupoziţii (preînţelegere)?..........................................................29 2. Categorii de presupoziţii .............................................................................................29 3. Rolul presupoziţiilor ...................................................................................................29 4. Întrebări pentru seminar ..............................................................................................29 C. Spirala hermeneutică ......................................................................................................29 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................30 CURSUL 6 - PARADIGMA CONCEPTUALĂ A MODERNITĂŢII .................................30 A. Cîteva definiţii ...............................................................................................................30 B. Baza filosofică a modernităţii ........................................................................................30 1. Rene Descartes (1596-1650) .......................................................................................30 2. Immanuel Kant (1724-1804) ......................................................................................30 C. Implicaţiile raţionalismului iluminist .............................................................................31 1. Dichotomia fapt - valoare ...........................................................................................31 2. Dichotomia privat - public ..........................................................................................31 3. Individualism - colectivism ........................................................................................31 4. Fragmentare ................................................................................................................31 5. Dominaţia maşinii .......................................................................................................31 6. Urbanism .....................................................................................................................31 7. Secularizare .................................................................................................................31 8. Societatea de consum ..................................................................................................31 9. Fenomenul adolescenţei ..............................................................................................31 10. Revoluţia sexuală ......................................................................................................32 D. Influenţa modernismului asupra gîndirii protestante .....................................................32 1. Friedrich Schleiermacher (1768- 1834) ......................................................................32 2. Caracteristicile teologiei moderniste ..........................................................................32 3. Forme de manifestare ..................................................................................................32 E. Paradigme şi mutaţii paradigmatice ...............................................................................32 1. Thomas Kuhn ..............................................................................................................32 2. Mutaţia paradigmatică ................................................................................................33 3. Paradigmele teologice .................................................................................................33 4. Implicaţii asupra paradigmei modernităţii ..................................................................33 F. Reacţia post-modernă la criza gîndirii raţionaliste .........................................................33 1. Deconstructivismul .....................................................................................................33 2. Încotro? .......................................................................................................................33 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................34 CURSUL 7 - ROLUL METODELOR ÎN INTERPRETARE...............................................34 A. Metode centrate pe autor ...............................................................................................34 1. Critica sursei - identificarea surselor textului .............................................................34 3

2. Critica formei - Formgeschichte – ..............................................................................35 3. Critica redactării - identificarea scopului teologic al autorului - Brueggemann, Conzelmann, Marxsen ....................................................................................................35 4. Critica de tip canonic – ...............................................................................................35 B. Metode centrate pe text ..................................................................................................36 1. Critica formală (noua critică) - Roland Barthes..........................................................36 2. Structuralismul - identificarea structurilor textului - Ferdinand de Saussure .............37 C Metode centrate pe cititor ...............................................................................................37 1. Critica reacţiei cititorului ............................................................................................37 2. Critica narativă ............................................................................................................37 3. Critica feministă ..........................................................................................................39 Bibliografie .........................................................................................................................39 CURSUL 8 - HERMENEUTICA GENURILOR LITERARE: VECHIUL TESTAMENT.39 A. Terminologie..................................................................................................................39 B. Genurile literare ale Vechiului Testament .....................................................................40 1. Naraţiunea ...................................................................................................................40 2. Legea ...........................................................................................................................40 3. Literatura sapienţială ...................................................................................................40 4. Poezia ..........................................................................................................................40 5. Literatura profetică......................................................................................................41 C. Interpretarea textelor poetice .........................................................................................41 1. Formele poetice - Paralelismul ...................................................................................41 2. Tipuri de poezie ..........................................................................................................41 3. Principii hermeneutice ................................................................................................42 D. Interpretarea textelor profetice ......................................................................................42 1. Natura slujbei profetice ...............................................................................................42 2. Natura mesajului profetic............................................................................................42 3. Principii hermeneutice ................................................................................................43 E. Interpretarea textelor sapienţíale ....................................................................................44 1. Caracteristici ...............................................................................................................44 2. Subgenuri sapienţiale ..................................................................................................44 CURSUL 9 - HERMENEUTICA FORMELOR LITERARE: NOUL TESTAMENT ......45 A. Genurile literare ale Noului Testament .........................................................................45 1. Evanghelia...................................................................................................................45 2. Parabola.......................................................................................................................46 3. Faptele Apostolilor .....................................................................................................46 4. Epistola .......................................................................................................................46 5. Apocalipsa...................................................................................................................47 B. Interpretarea evangheliilor .............................................................................................47 1. Evanghelia ca naraţiune ..............................................................................................47 2. Centralitatea conceptului de împărăţie a lui Dumnezeu .............................................47 3. Un exemplu - Ev după Matei ......................................................................................47 E. Interpretarea epistolelor .................................................................................................48 1. Caracteristici ...............................................................................................................48 2. Structura ......................................................................................................................48 3. Subgenuri ....................................................................................................................49 4. Principii de interpretare...............................................................................................49 4

D. Interpretarea Apocalipsei ...............................................................................................49 1. Forma mesajului apocaliptic .......................................................................................49 2. Caracteristici ale literaturii apocaliptice .....................................................................50 3. Interpretarea simbolurilor ...........................................................................................50 4. Principii hermeneutice ................................................................................................50 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................50 CURSUL 10 - ROLUL CANONULUI ÎN INTERPRETARE .............................................51 A Ce este canonul? .............................................................................................................51 B. Formarea canonului .......................................................................................................51 C. Interpretare canonică ......................................................................................................52 D. Armonizare: valoare şi limite ........................................................................................53 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................53 CURSUL 11 - INTENŢIA AUTORULUI.............................................................................53 A. Observaţii preliminare ...................................................................................................53 B. Procesul de validare .......................................................................................................54 C. Limitele metodei ............................................................................................................55 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................55 CURSUL 12 - IMPORTANŢA ŞI LIMITELE CONTEXTULUI ........................................55 A. Text, co-text, context .....................................................................................................56 B. Contextul literar .............................................................................................................56 C. Contextul istoric şi cultural ............................................................................................57 D. Limitele contextului .......................................................................................................57 Bibliografie .........................................................................................................................58 CURSUL 13 - PRINCIPII DE INTERPRETARE ŞI APLICARE ......................................58 A. Principii de interpretare .................................................................................................58 B. Principii de aplicare .......................................................................................................59 C. Valoarea studierii Bibliei pe cărţi ..................................................................................60 Bibliografie .........................................................................................................................60 CURSUL 14 - INTEGRAREA MODELULUI HERMENEUTIC .......................................60 A. Hermeneutică şi teologie ...............................................................................................60 B. Necesitatea unui model integrator .................................................................................60 C. Episteme şi praxis în hermeneutică................................................................................61 Bibliografie .........................................................................................................................61

HERMENEUTICĂ
Conţinutul cursului Introducere 1. Definirea hermeneuticii: obiect şi metodologie A. Ce este hermeneutica? B. Relaţia hermeneuticii cu alte domenii C. De ce este nevoie deo hermeneutică biblică? D. Punctul de pornire în hermeneutică E. Baza axiomatică a hermeneuticii F. Natura duală a Scripturii 2. Hermeneutica biblică în perspectivă istorică A. Hermeneutica clasică B. Hermeneutica modernă C Hermeneutica contemporană 3. Hermeneutică şi comunicare A. Elemente de teorica comunicării B. Cum comunică Dumnezeu? C. Importanţa limbajului D. Hermeneutică şi semiotică 4. Rolul Duhului Sfînt şi al comunităţii în hermeneutică A. Iluminare şi interpretare B. Biserica - comunitate hermeneutică C. Responsabilitate în hermeneutică Lumea din faţa textului 5. Ce se întîmplă cînd citim textul biblic? A. Introducere în teoria lecturii B. Rolul presupoziţiilor în interpretare C. Spirala hermeneutică 6. Paradigma conceptuală a modernităţii A. Cîteva definiţii B. Baza filosofică a modernităţii C. Implicaţiile raţionalismului iluminist D. Influenţa modernismului asupra gîndirii protestante E. Paradigme şi mutaţii paradigmatice F. Reacţia postmodernă la criza gîndirii raţionaliste

5

6

Rolul metodelor în interpretare A. final 8. Principii de aplicare C. Genurile literare ale Vechiului Testament C. Contectul istoric şi cultural D. Rolul canonului în interpretare A. Eutih. Contextul literar C. Luca 19. 5. 1 Timotei 6 : 2. Limitele contextului Concluzii 13. Importanţa şi limitele contextului A. Hermeneutica genurilor literare: Noul Testament A. 4. Interpretarea evangheliilor C. Hermeneutică şi teologie B. Integrarea modelului hermeneutic A.Eseu final / examen 7 8 . Eclesiastul. Marcu 11. Principii de interpretare şi aplicare A. Discutaţi pilda „Samariteanului milostiv“ din perspective criticii istorice şi literare. Matei 21. Ce este canonul B. Interpretarea textelor profetice 9. Geneza 1 6. Cântarea cântărilor. Limitele metodei 12. Elementele cursului . context B. Text. Observaţii preliminare B. Valoarea studierii Bibliei pe cărţi 14. Hermeneutica genurilor literare: Vechiul Testament A. Interpretarea Apocalipsei 10.7. Genurile literare ale Noului Testament B. Intenţia autorului A. Metode centrate pe autor B Metode centrate pe text C Metode centrate pe cititor Lumea dinăuntrul textului 8. final 7. co-text. Episteme şi praxis în hermeneutică Teme pentru eseul final 1.lucrare . Terminologie B. Interpretarea textelor poetice D. 9. Apocalipsa 12 3. Interpretarea canonică D.Cursuri . Armonizare: valoare şi limite Lumea din spatele textului 11. Importanţa Duhului Sfânt în inspiraţia şi interpretarea Scripturii. Lecţia smochinului.Seminarii (mese rotunde) . Formarea canonului C. Principii interpretare B. Necesitatea unui model integrator C. Procesul de validare C. Fapte 20.

trebuie să interpretezi corect ce am spus. acţiuni. codul. înţelegerea finală a mesajului. Exegeza: analiza care duce la înţelegerea mesajului original. Diferenţe conceptuale între hermeneutică şi exegeză Istoricul hermeneuticii. pe o înţelegere finală a acestui text. Cine complică înţelegerea: codificarea. În mod specific. sau: „Nu m-ai înţeles. prin care se descriu metodele de înţelegere a mesajului unui text.. media (mijlocul de comunicare. decodificarea. Biserica. Adesea. Termenul „interpretare” este înţeles uneori negativ. cea care determină la acţiune în prezent. acţiunea demarată în urma unui perceperii unui mesaj). filosofie. prin interpretare se înţelege o forţare subiectivă a înţelesului unei comunicări: „Ai interpretat corect. semne + mesaj. în text) media şi contextul (contextul: un set comun de coduri. limbaj. interpretare. mesaj înţeles. etc. codificare..). Hermeneutica justifică practica.. viaţa socială. care funcţionează ca bază pentru acţiunea iminentă (astfel.CURSUL 1 . reguli Hermeneutica este o rafinare a analizei exegetice. nu este departe de ea. la aplicare. dar merge mai departe. limbajul: se pot transmite concepţiile.. anume. Hermeneutică: înţelegerea reflectată şi aplicată în prezent a intenţiei originale.. Comunicare: autor. dar şi o filosofie cu regulile ei. dispoziţii) 9 10 . sau: „Este interpretarea ta”.. a intenţiei celei mai probabile a autorului textului pe care acesta doreşte să o comunice destinatarului său primar. codificări aleatoare în media. intenţia. are aceeaşi temelie. se are în vedere înţelegerea finală care motivează şi fundamentează aplicaţia. acţiunea (închinarea. în limba română.OBIECTUL ŞI NECESITATEA HERMENEUTICII Note introductive Hermeneutica este un proces.” Hermeneutica: ştiinţa şi arta interpretării unei comunicări. mesaj intenţionat. concepte. destinatar. concepte. în cursul acesta se pune accentul pe înţelegerea textului de către cititorul contemporan – şi. De la comunicare la mesaj. decodificare.

mesajul este mai nuanţat. ce nuanţe percepem (interpretare şi aplicare) Principii de hermeneutică: Istoric-gramatical Comunitatea Bisericii (autoritatea Bisericii) Echilibru subiectiv-obiectiv Menţinerea apartenenţei la contextul – comunitatea hermeneutică (educaţie. biblice. cf. Hermeneutica este o ştiinţă pentru că: 1) Operează cu rigoare metodologică. Blomberg). Ce înţelegem: Context primar: are o nevoie. Exemplu: Cerşetorul. nu trebuie să îi dau. Poliţistul.. civilizaţie. Ce este hermeneutica? 1. Cititorul poate interpreta textul conform propriilor sale coduri sau informaţii deţinute. ce ne transmite... Variabilele comunicării: cultură. Bodaproste. o activitate constantă. traducere. Termenul . ce ne spune prin asta. 12 . a. Logosul.gr. cea dobândită înainte de a acţiona Aplicaţii pe texte biblice. Ce încearcă să spună. nici de ortodocşii credincioşi. Sunt parte dintr-o bandă: nu încuraja bandele. Hermeneutică: înţelegerea reflectată şi aplicată în prezent a intenţiei originale. cu privire la comunicare: supervizarea divină. Textul poate re-aşeza comunicarea în funcţie de modul de receptare a textului într-o cultură dată. inspiraţia. înţelegerea finală a mesajului. Domnul Iisus să vă binecuvinteze.. cu reguli de interpretare şi istoric al interpretării) A. comunitatea juriştilor şi interpretarea legilor. Context creştin: are o spiritualitate creştină.Hermeneia . bărbaţii sunt mai insensibili. acţiunea religioasă (închinarea. Duhul Sfânt. Teorie şi exemple. Aş putea să îl ajut. Ce spune autorul. Constanţa firii umane. limbă. Sunt orfan. interpretare. Contex informat: Vrea să ne manipuleze.semantica cititorului Q: cât din mesajul iniţial se transmite cu succes? Q: cât din mesajul receptat sunt interferenţe în text şi interferenţe în destinatar? Constantele comunicării: Dumnezeu. Să nu îi intorc spatele. Pastorul. este preocupată să slujească adevărul. Politicianul. Ziare: sunt foarte bogaţi. Ce zice. în particular a textelor scrise (Klein.). Am nevoie. de fapt. 2) Ca şi celelalte ştiinţe. Exemplu: Cerşetorul. O traiectorie a înţelesurilor.Hermes . Biserica. temperamente.ştiinţa şi arta interpretării mesajelor. Ce vrea să spună: sunt sărac.. viaţa socială. Asigurări creştine. Hermeneutica este disciplina despre priceperea (tehnica) de a interpreta un mesaj dat. situaţii de viaţă. Definiţie Hermeneutica . Nu am mâncat de trei zile. opusă filosofiei dobândirii unor înţelesuri mereu şi imprevizibil noi. Vameşul. Context de gen: sunt femeie. Context de asistent social: îi ştim pe oamenii cu aceste probleme... Hermeneutica motivează şi justifică practica.mesagerul şi interpretul zeilor în mitologia greacă 2. cea care determină la acţiune în prezent. etc. Hermeneutică: înţelegerea reflectată şi aplicată. omul. cu valori tradiţionale. Cursul de faţă studiază Hermeneutica Biblică. istoria. înţelegerea finală. Un traseu hermeneutic prevăzut de divinitate: o teorie a hermeneuticii predestinate de Dumnezeu. Constanţa şi continuitatea planului divin de salvare. Context social contestatar: şi eu muncesc pe bani. practică. Am o anume spiritualitate şi nu sunt departe nici de evanghelicii credincioşi. să muncească şi el. în armonie cu contextul contemporan al receptorului din prezent. Cu cât presupoziţiile sunt mai complexe. în armonie cu autorul şi contextul originar şi. femeile înţeleg şi sunt impresionabile Sunt bărbat. de asemeni.. Ce se înţelege. ce înţelegem. 11 Există o legislaţie care rezolvă criza lor. stabilirea înţelesului unei comunicări . Ce spune: Da-ţi-mi un ban. folosindu-se de reguli şi principii. educaţie. Amin. istorie.

în lumea anglo-saxonă efortul s-a concentrat asupra orizontului actual al hermeneuticii: Ex. simplu enunţate şi aplicate.În mod tradiţional această abordare include atît exegeza . Răspunde la întrebarea: Ce trebuie să facem pentru a înţelege un text biblic. Biblia nu este doar o carte omenească 3. inclusiv exegeza însăşi dar şi asupra actului înţelegerii.În spaţiul cultural german concentrarea a fost asupra textului însuşi: Ex. care se concentrează asupra interpretului . Biblia este o carte veche. dar nu exclusivă în cursul nostru. 1 Cor.podul între lumea textului (autorului) şi lumea contemporană Ex.literal. b. cît şi felul în care interpretul este interpretat de text. . Genesa 1-3 . Biblia manifestă dificultăţi textuale specifice a. concentrată asupra procesului hermeneutic.a fi ca Isus . Hermeneutica biblică Exegeza-----------------Herneneutica biblică-----------------Dogmatica C.: Goldsworthy (Gospel and Kingdom) .O tendinţă mai nouă. Matei 6 .teoria exegezei. Relaţia hermeneuticii cu alte domenii 1. De ce este nevoie de o hermeneutică biblică? 1. în celibat. Hermeneutica este o artă. metode şi reguli în baza cărora putem înţelege sensul corect al textului biblic .aplicarea mesajului în contextul contemporan Ex.: Fee şi Stuart (How to Read the Bible for All Its Worth) .O abordare tehnică şi pragmatică. Biblia afirmă o relaţie specială între Dumnezeu şi interpret 4.ce a însemnat textul biblic în contextul original.Ea implică faţă de cititorul actual diferenţe: a. Abordarea subiectivă . pentru cititorul contemporan .: Maier (Biblical Hermeneutics) . nu le pot asigura.exegeză şi contextualizare . în moralitate 5. Contextualizarea şi înţelegerea unui mesaj cere nuanţe pe care regulile. Abordarea prescriptivă .ontologic.litaral.: Osborne (The Hermeneutical Spiral) . o tehnică. mitic b. Biblia ca obiect de studiu este unică 2.O abordare mai subtilă. tipologic e. 1 Ioan 3:2 .rugăciuni scurte sau lungi c.hermeneutică . cît şi actualizarea . Cartea cîntărilor . ştiinţific.În general. a modului în care este posibilă înţelegerea. Abordări a. B. care sînt validate sau invalidate în procesul cercetării. alegoric.Aceasta va fi abordarea dominantă. cronologice 14 13 .3) Presupune o atitudine autucritică. ceea ce ne duce către următorul tip de abordare. manifestată prin perfecţionarea continuă a metodologiei. pentru că Nici un set de reguli şi principii nu poate asigura exactitatea rezultatului.În acest sens: Hermeneutica este un ansamblu de principii.vorbirea femeii în adunare d. apărută în condiţii culturale speciale .Luca 18 . 14:34 . . 2. în autoritate. Abordarea descriptivă .1 Cor. 4) Ca şi celelalte ştiinţe. b.ce înseamnă textul biblic acum. Hermeneutica generală Ştiinţele textului-----------------Hermeneutica-----------------Ştiinţele gîndirii 2. 11:5 . c. subliniind felul în care interpretul influenţează procesul hermeneutic. porneşte de la un set de presupoziţii. poetic.

PRINCIPIUL ISTORICITĂŢII . Ulima axiomă (prezentă în mod implicit la Stott. De aici decurg ultimele două axiome.PRINCIPIUL SIMPLITĂŢII .Sensul general .dogmatica 2. Necesitatea abordării inductive . Necesitatea unui reper transcendental . Punctul de pornire în hermeneutică .b.totuşi. lingvistice D. completată de Beniamin Fărăgău) Afirmaţia centrală: Biblia este Cuvîntul lui Dumnezeu. .Reguli teologice .Bibla ESTE din pricina realizării intenţiei lui Dumnezeu de a comunica cu omul Dumnezeu a vorbit. geografice d.Biblia ESTE CEEA CE ESTE din pricina atributelor lui Dumnezeu. Baza axiomatică a hermeneuticii (Perspectiva lui John Stott. dar explicitată de B. Dumnezeu a vorbit în timp şi spaţiu . Dumnezeu nu se contrazice pe Sine .Reguli istorice . . Dumnezeu a vorbit ca să se facă înţeles .PRINCIPIUL ARMONIEI . Riscul deductivismului .iluminismul b.Sensul natural. Axioma 3. Revelaţia ca punct de pornire a. culturale c. Omul ca punct de pornire a. Din aceasta decurg primele două axiome.Pînă aici axiomele au mai mult de-a face cu exegeza.Două soluţii posibile: 1. nu există inducţie pură b.Reguli gramaticale şi literare Axioma 2. 15 16 . Riscul raţionalismului .Sensul original .existenţialismul c. Axioma 1. Riscul subiectivismului . Fărăgău) se referă la actualizare.principiul profetic E.

428) c.Biserica d. 1137) . Perioada patristică .Ioan Chrysostom (m.Exegeza . Sensul tropologic (moral) . 379) . Sensul alegoric (spiritual).principala metodă hermeneutică a Bisericii în primele secole.Interes pentru dogmatică. Hermeneutica clasică 1. Sensul literal . How to Read the Bible for All Its Worth.Interpretarea Bibliei 17 18 . 430) b.Ierusalim . Şcoala literalistă antiohiană .Axioma 4. Word. 407) -Teodor de Mopsuestia (m. Ierusalim . Logos.ex.Linia de echilibru .Sensul actual . 1993. John Să înţelegem Biblia.HERMENEUTICA BIBLICĂ ÎN PERSPECTIVĂ ISTORICĂ A.Ierusalim . 395) 2.Factorul integrator . D.ex. Cuvîntul omului BIBLIOGRAFIE Fărăgău. 215) . 254) . Sensul anagogic (escatologic) . 7 .XIV) . Ierusalim . Shema Israel. 1994.Rădăcinile iudaice . IV) .importanţa istoriei . 5-15 Stott. GD şi Stuart. The Hermeneutical Spiral.Cetatea cerească . Biblical Hermeneutics. Scripture Union. a.Fundată de Panten (m.Continuator în Vest . Wheaton: Crossway. Introduction to Biblical Interpretation. cap.Rădăcinile platonice .Anselm de Canterbury (m. 1992 Fee. mai degrabă decît pentru exegeză . 3-20 Maier. 1983.Fundată de Lucian şi Dorotei (înc. 1991. GR. 206) .Urmează în general abordarea alegorică . RomAF.Vasile cel Mare (m.sufletul omului c. moral şi alegoric . Natura duală a Scripturii 1.Augustin (m. Dumnezeu nu se schimbă . Cuvîntul lui Dumnezeu 2.Toma de Aquino (m. B.Reguli generale şi de aplicare CURSUL 2 .Clement din Alexandria (m. Perioada scolastică (sec XII . 1993.cele trei sensuri: literal.Grigore de Nyssa (m. Şcoala alegorică alexandrină . Şcoala tipologică capadociană . IVP.oraşul din Palestina b. sec.PRINCIPIUL ACTUALITĂŢII . G.Cvadriga: a.ex. 15-44 Osborne.Origen (m. p. 1127 Klein WW et al. 1274) F. Cluj.

Hermeneutica modernă . Ex. Ex.Sensul se crează prin interacţiunea cititorului cu textul.3.: J. Conzelmann. Derrida şi Don Cuppit 19 20 .Subminarea hermeneuticii prezenţei .Textul ca o realitate deschisă a. Ex.Cititorul este el însuşi interpretat de către text. Sensul depinde de o reconstrucţie şi adesea arbitrară a contextului original. R. aşa cum a apărut el în contextul original (Sitz im Leben) a.:M. Abordări din perspectiva textului (anii 1950-1970) . Textul este suficient. există oare garanţia împlinirii exacte a autorului în text? 2) Se acordă o atenţie exagerată contextului. 3) Presupoziţiile raţionaliste de la care au pornit iniţial metodele critice pot deforma rezultatele.Analogia fidei . Textul nu înseamnă nimic pînă cînd cititorul nu-i dă un anume sens.Scop .Dominanţa elementului individual . . aşa cum a fost ea primită de comunitatea credinţei Ex. Fish b. Bultmann c.Sola Scriptura .Eliminarea straturilor ulterioare.principiul hermeneutic fundamental . Abordări din perspectiva cititorului .Scop .Moartea autorului .Descoperirea şi selectarea diverselor surse ale textului biblic Ex. nu redactările lui anterioare. Marxsen Critica de tip canonic . convenţii şi structuri literare existente deja în cultura sa.: B. Dibelius şi R. Critica formei . ci el foloseşte mijloace.Urmează în general abordarea literală . .Intenţia şi lumea autorului nu sînt importante pentru stabilirea sensului. în detrimmentul textului. 4) Expresia Cuvîntului lui Dumnezeu este textul în starea lui finală.Scop .Textul privit ca o multitudine de straturi .Liberalismul teologic clasic .Autonomia cititorului . Critica reacţiei cititorului . Critica sursei .Iluminismul . nu în intenţia autorului. G. Iser 3. Noua critică . Childs şi JA Sanders . S.izvorul transcendent al acordului între limbaj şi realitatea la care acesta se referă. Critica redactării . Ex. Perioada Reformei .Autonomia textului intenţiei precară a.Baur şi Schleiermacher 1.: H.Identificarea formei orale originale a mesajului biblic Ex. pentru descoperirea esenţei mesajului.Autorul nu este un creator original. 1547) .Martin Luther (m.Scop . Structuralismul . de Saussure b.Identificarea scopului teologic al autorilor textului biblic Ex. Bornkamm şi W.Descartes şi Kant .Jean Calvin (m.Cititorul este cel care crează sensul.Concentrarea asupra formei canonice a textului.: Wellhausen b.Probleme ale acestor abordări: 1) Dată fiind implicarea elementului uman în elaborarea textului biblic.Juan Maldonado B. Abordări din perspectiva autorului (pînă în anii 1940) Metodele critice istorice în general . Barthes şi W.Scop . Deconstructivismul .: F. 2.Relativizarea sensului . Sensul rezidă în aceste convenţii. 1564) .

: S. Dumnezeu refuză predictibilul şi stereotipurile 7. sens) 3. În comunicare. Codificare 4.analogic şi anagogic Ex. Introduction to Biblical Interpretation. 1993 Ramm. Comunicarea lui Dumnezeu nu este generală.: feminism . Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Idee 7. Comunicarea lui Dumnezeu este personală 5. Tendinţa pneumatologică . Comunicarea lui Dumnezeu este interactivă 6. Apollos. Bucureşti.O realitate în continuă mişcare . Dumnezeu operează în sistemul de referinţă al receptorului Bibliografie Comisia Biblică Pontificală.Limbajul este pur convenţional Ex. Has the Church Misread the Bible?. Idee (înţeles.F. Tendinţa eclesiocentrică .Limbajul ca fenomen pur refenţial Ex. WW et al. Grand Rapids: Baker. Tendinţa ideologică .Limbajul este polisemic .C.: E. Dallas: Word. B. Decodificare 6.Cinci tendinţe majore: 1. Tendinţa relativistă . A. Maier 4. Comunicarea lui Dumnezeu stimulează descoperirea personală a adevărului 22 . Dumnezeu ia iniţiativa în comunicare 3. Comunicarea lui Dumnezeu produce impact asupra receptorului 2. Receptor B. Gutierez Silva. Linnemann 2. Protestant Biiblical Interpretation. 1995 Klein.Ştiinţa şi arta recreării înţelesului (sensului) unei comunicări (mesaj). Mesaj 5. Interpretarea Bibliei în Biserică. Tendinţa critic-istorică . M. 1987 CURSUL 3 . Stuhlmacher 3. Elemente de teoria comunicării 1. ci specifică 8. Fish 1. 1970 21 4. Pentru a conunica.Limbajul ca vehicul al transcendenţei Ex.capabil să spună lucruri diferite în diferite contexte Ex. Cum comunică Dumnezeu? 5. liberaţionism .Limbajul este simbolic . Emiţător 2.: G.HERMENEUTICĂ ŞI COMUNICARE Hermeneutica . Hermeneutica contemporană .: P. Leicester.ES Fiorenza.

Scara pragmatică: obiect.A. scop 1. Limbaj şi semnificare Literatura este expresia lingvistică a întregii lumi simbolice a unei culturi.o formă de luare în stăpînire a lumii 3. 2.Decăderea limbajului . Finalitatea comunicării lui Dumnezeu este dedicarea a. Grand Rapids: Baker. Axioma necesităţii c. propoziţie. Care credeţi că este raportul între efortul de înţelegere a textului şi iluminarea Duhului Sfînt? 3. Axioma paradoxului b.mijloc de restrîngere a efectelor răului .Cuvîntul .studiul general al semnelor 1.Un caz .2. ideologii.D. p. 13. O axiomatică a textului biblic din perspectiva semioticii 9. Hermeneutică şi comunitate 23 24 A. p. unitar din punct de vedere sintactic (formă). Axioma modestiei C. Axioma suficienţei d. Importanţa limbajului 1.Împărţirea limbilor . dacă vrem ca mai tîrziu să avem textul înaintea noastră în amvon?“ b. decît înţelesul ei pentru destinatarii originali? Ori aceasta este o falsă dihotomie? 4. Limbajul şi mandatul cultural . Este oare Duhul Sfînt mai interesat de a ne face capabili să înţelegem semnificaţia Scripturii pentru noi înşine. secţiune.formă de ascundere a gîndului . idee. principiu c. subiect. de partea cui vă plasaţi şi de ce? 2. expresii religioase şi relaţii sociale care dau identitate unei anumite culturi. Auzind acest caz.ROLUL DUHULUI SFÎNT ŞI AL COMUNITĂŢII ÎN HERMENUTICĂ .mijloc de răscumpărare CURSUL 4 . semantic (înţeles) şi pragmatic (funcţie). Limbajul după Babel . Factorii de natură teologică indică relevanţa şi urgenţa hermeneuticii a. Hermeneutică şi proclamare Ernest Fuchs . carte b. stare de fapt. . Axioma studierii f. Hermeneutică şi semiotică Semiotică . Care sînt procesele în baza cărora Duhul madiază în noi înţelegerea Bibliei? D. Axioma completitudinii e. Exegetical Fallacies. a. Carson. Scara sintactică: cuvînt. Iluminare şi interpretare .Limbajul . paragraf. atitudine. (Tate.un ansamblu de semne lingvistice. 1984. Comunicarea divină îl invită pe receptor să se identifice cu Dumnezeu 10. Axioma necontradicţiei g.Două poziţii: .„Ce anume trebuie să facem la masa de lucru. Proiecţiile textului în sistemul semiotic Textul . Scara semantică: concept.Întrebări: 1.labirintul nesfîrşit de obiceiuri. 12) -Lume simbolică .

Comunitatea de referinţă în interpretare a devenit breasla profesională a teologilor şi nu oamenii din Bierrica vie a lui Christos. consensio 2.“ (T.Între om şi Cuvîntul lui Dumnezeu nu există nici un punct natural de contact. inclusiv Cuvîntul lui Dumnezeu. b. Biserica . Sursă de noi perspective 2. 3. întotdeauna şi de către toţi“ 1. că omul este subiectul căruia trebuie să-i dea socoteală toate lucrurile. London: Oxford Univ. astfel încît să nu-L putem cunoaşte în mod direct în ipostasul Său. El se estompează pe Sine pentru ca Dumnezeul Trinitar unic să strălucească prin El înaintea noastră. „Rezultatul studierii Bibliei în academie este o incapacitate savantă de a aborda problemele reale.„Noi trebuie să ne ţinem de ceea ce a fost crezut peste tot. iar prin modul Său de a acţiona.“ c.Walter Wink. c. Necesitate . ale oamenilor reali.Protecţie împotriva relativizării sensului Scripturii. Doctrina Duhului Sfînt face ca hermeneutica să nu fie necesară a. Comunicarea Duhului s-ar face independent de procesele naturale ale înţelegerii umane. Problema Noi n-ar trebui să fim atît de preocupaţi de problema înţelegerii. Duhul Sfînt este activ în interpretarea Cuvîntului pentru noi. Context hermeneutic b. 167) 25 26 . The Bible in Human Transformation . Argumentul Karl Barth. Răspunsul Afirmaţia că Duhul lucrează prin intermediul proceselor naturale de înţelegere nu diminuează nicidecum importanţa crucială a Duhului Sfînt în interpretare. Implicaţii: 1. endemică perioadei moderne. Criterii a. ca Lumină transparentă. The Word of God and the Wod of Man . God and Rationality. p. Press. Torrance. Vincenţiu de Lerins . antiquitas c. Language.comunitate hermeneutică Sf. Aceasta este parte a „presupunerii. Hermeneutică şi lingvistică Robert Funk. de vreme ce Duhul Sfînt va avea grijă ca mesajul să fie înţeles.“ 2. universitas b. Valoarea şi limetele tradiţiei în interpretare a. în viaţa de fiecare zi. B.Hermeneutica este adesea viciată de presupunerea eronată că Cuvîntul lui Dumnezeu nu este nimic mai mult decît un „lucru“ care este „accesibil exegetului ca obiect de cercetare“. 1971. „Prin însuşi modul Său de existenţă Duhul Sfînt se ascunde pe Sine de noi. Hermeneutic and the Word of God .

El nu se plasează deasupra textului şi nici nu pretinde a-l interpreta pentru alţii.încercarea de a recupera ceva ce nu se află în mod explicit în text. În lectura literară cititorul este cu adevărat cititor şi nu critic. Exeter: Paternoster. 5.Constă în proiectarea asupra textului a unor convingeri care îşi au originea în afara acestuia.ansamblul activităţilor perceptive şi cognitive vizînd identificarea şi comprehensiunea mesajelor transmise scriptic (Paul Cornea.riscul eisegezei. regula fidei.Urmăreşte recuperarea: 1) intenţiei autorului (sau a înţelesului textului pentru destinatari). .Problema . Reader Response: Demythologizing the Text). Minerva. 2) situaţiei de viaţă (Sitz im Leben) a comunităţii creştine primare din care s-a născut sau căreia îi este adresat textul. Lectură doctrinală .divin şi uman .riscul relativizării sensului (legitimarea unor posibile interpretări contradictorii). Recunoaşterea complexităţii sarcinii exegetice. Necesitatea smereniei. p. Locul Scripturii în tradiţia ortodoxă (în bibliotecă. autorul. textul şi cititorul trebuind să fie luat în serios. Dimpotrivă. D. Bibliografie Goldingay. fiecare dintre participanţi. 7. A. în caseta Centrului de cercetare teologică ) c. Bucureşti. Lectură literară .A. în absenţa unor criterii adecvate (canonul. Definiţie Lectură . Introducere în teoria lecturii. The Two Horizons. 6. Responsabilitate în hermeneutică 1. CURSUL 5 . b.Acest tip de lectură porneşte de la premisa că înţelesul (sensul) nu rezidă decît în persoane. 1988) 2. (Schuyler Brown.1994. J. p. Conştientizarea presupoziţiilor cu care ne apropiem de textul biblic. Prioritatea întrebării despre ce anume a intenţionat autorul .. . Luarea în considerare a importanţei contextului. 4. 85-92 Mănăstireanu. 3. Conştientizarea esenţei procesului de comunicare.Problema . Lectură istorică .să comunice. 1. 222-260 Thiselton. 2. . Introducere în teoria lecturii C. Models of Scripture. Recunoaşterea rolului canonului în interpretare. 3) vieţii lui Isus (în cazul evangheliilor). 1980. comunitatea) de validare a concluziilor. cititorul este penetrat de text şi caută să se lase citit de text. Tipuri de lectură a. 8. considerînd cartea drept contextul minim.Problema . Aprecierea corespunzătoare a rolului aspectelor literare ale textului şi mai ales ale genului literar în interpretare. Carlisle: Paternoster.CE SE ÎNTÎMPLĂ CÎND CITIM TEXTUL BIBLIC? 27 28 .

XVII-XIX. sec.oferă o bază indispensabilă pentru înţelegerea subiectului b. IVP. Hendrickson. Cîteva definiţii 1. determinaţiile de ordin social.1781 .examinarea gîndirii teoretice prin ea însăşi. Word. convingerile politice etc. 1994 . 1991 G.Atracţia riigorii matematice .Afirmarea solitară a subiectului cugetător (Jeanne Hersch.În ce măsură este posibilă în aceste condiţii interpretarea obiectivă a textului biblic? W.Asumţiile (lucrurile presupuse ca fiind adevărate) şi atitudinile pe care interpretul le aduce cu sine în procesul interpretării: limba..filosofia de viaţă.un efect neintenţionat al Reformei 2. ca posesoare de elemente a priori . Rene Descartes (1596-1650) .mişcare ideologică şi culturală antifeudală a burgheziei în ascensiune. Introduction to Biblical Interpretation. The Hermeneutica Spiral. Rolul presupoziţiilor a. Categorii de presupoziţii a. Întrebări pentru seminar . inteligenţa.Îndoiala ca metodă de atingere a certitudinii .raţionalitate) B. înclinaţii. Tate. metodologice .Critica raţiunii pure .ceea ce ştin dinainte despre subiect b.teorie epistemologică ce consideră raţiunea drept singurul izvor al cunoaşterii (raţionalism . deoarece 29 30 .. sexul. pînă în momentul în care sînt testate şi validate în mos adecvat. negativ .Presupoziţiile deţin o autoritate provizorie. Ce înţelegem prin presupoziţii (preînţelegere)? .Pentru Kant Biblia este normativă numai în măsura în care este în acord cu raţiunea şi conştiinţa . Iluminism . Humanitas. Spirala hermeneutică ..filosofie de viaţă şi fenomen sociologic născut la interferenţa raţionalismului iluminist cu revoluţia industrială 2. a luminilor în mase. Biblical Interpretation. ideologice . prin răspîndirea culturii.BIBLIOGRAFIE B. predispoziţii c. de atitudine .Q 1. informaţionale . pozitiv . Baza filosofică a modernităţii 1. Mirarea filozofică.pot distorsiona percepţia realităţii .El repinge argumentul ontologic.. sistemul de referinţă d. Klein et al.1637 ..prejudecăţi. Modernitate (modernism) .W.ceea ce sălăşluieşte în spirit înaintea oricărei experienţe (Hersch) . Raţionalism .Presupoziţiile pot avea o influenţă mai mare sau mai mică.Argumentul ontologic .Care sînt presupoziţiile fundamentale pentru o înţelegere creştină (respectiv evanghelică) a textului biblic? .Autonomizarea subiectului .începutul gîndirii moderne . 1991 W. valorile culturale. 1993 CURSUL 6 . militînd pentru înlocuirea feudalismului printr-o orînduire raţională.modul de abordare a subiectului 3. Immanuel Kant (1724-1804) C.PARADIGMA CONCEPTUALĂ A MODERNITĂŢII A.Discurs asupra metodei .R. fincţie de relevanţa lor asupra subiectului abordat.întoarcerea de la analiza logică a conceptului (Anselm) la sursa conceptului înlăuntrul subiectului gînditor (Descartes) . 2.R. . (DEX) 3. Osborne. mediul fizic.Q 2 . Rolul presupoziţiilor în interpretare 1. 4.

S..1834) .Metafizică .material . Societatea de consum 9.Părintele hermeneuticii moderne .1962 .set de convingeri şi presupoziţii împărtăşit de o anumită comunitate ştiinţifică .Valori .Petismul lui Schleiermacher . snobism cronologic (C. superteorie. în baza afirmaţiilor oamenilor de ştiinţă . Individualism .Fapte .public . (Hersch) 10.simţuri . or. Influenţa modernismului asupra gîndirii protestante 1. Fragmentare 5.Rădăcina totalitarismului (Polanyi) 4.Paradigmă (model.Kuhn respinge perspectiva tradiţională asupra dezvoltării ştiinţei pe calea cercetării inductive.înrădăcinată în sentimentul dependenţei absolute de Dumnezeu 2. subiective. Dichotomia privat . Implicaţiile raţionalismului iluminist 1.credinţa .Religie .tot ce avem în prezent este mai bun decît ceea ce era în trecut b. cu scopul pur al dezvoltării cunoaşterii şi o înlocuieşte cu ideea că 32 . fundamentalismul E.Spiritual . autonomia libertăţii .reconstrucţia mesajului iniţial al autorului .colectivism . Urbanism 7. Thomas Kuhn . Dominaţia maşinii . Caracteristicile teologiei moderniste a.Dezumanizarea omului în producţia de serie 6.. Paradigme şi mutaţii paradigmatice 1. matrice a disciplinei) . Forme de manifestare a. . nu avem nici o intuiţie a lui Dumnezeu şi nici nu ştim ce înţelegem prin conceptul a exista atunci cînd este vorba de Dumnezeu . liberalismul teologic C.valoare .nu putem spune că ceva există decît dacă o intuiţie se uneşte cu un concept.El n-a permis convingerilor lui filosofice raţionaliste să triumfe asupra conştiinţei religioase . Lewis) . cu care toţi trebuie să fim de acord.ştiinţă 3. relative 2.îl putem discerne pe Dumnezeu ca trăsătură a structurii generale a lumii c. Dichotomia fapt . Friedrich Schleiermacher (1768.o Idee.realităţi ştiinţifice obiective. cît şi să respingem existenţa lui Dumnezeu.convingeri particulare.scopul interpretării . imanentism . Revoluţia sexuală D. Sîntem deci incapabili atît să demonstrăm. a însemnat Scleiermacher pentru teologie părintele liberalismului teologic.Structura revoluţiilor ştiinţifice . Secularizare 8.Ceea ce a reprezentat Kant pentru filosofie. Fenomenul adolescenţei 31 b.a fi uman înseamnă a fi un individ autonom 3.

Necesitatea restaurării referentului transcendental al limbajului. Colin E. Humanitas.Scop . 1993 CURSUL 7 .generarea de înţelesuri contradictorii din acelaşi text. 3. riscul de a folosi textul doar pentru a reconstitui imaginea unei anume perioade istorice 1. pentru a dovedi că în final orice text se de-construieşte (se subminează) singur. Critica sursei . Bucureşti. nov.identificarea surselor textului a. al căror scop este mai degrabă rezolvarea de probleme concrete.Lumea autorului . Downers Grove: Apollos. Sfîrştiul modernităţii. E .refuzul sistemului (A.Holtzmann şi Streeter .. Metode centrate pe autor Introducere . ci mai degrabă anomaliile celei vechi reprezintă elementul determinant.Profilul autorului .ROLUL METODELOR ÎN INTERPRETARE A. Grant R.Pentateuchul .. 1. Constanţa. Pontica. Science and Hermeneutics.elohistă. 1994 Kuhn.patru surse: J . Paradigmele teologice .ipoteza celor două documente: Marcu şi Q (Quelle) 34 F. Creation and the Culture of Modernity. Derrida .Don Cupit . The Hermeneutical Spiral. Thomas S.aplicarea deconstrucţiei la interpretarea parabolelor . . 1988 Vatimo. presupoziţii .Toma de Aquino . The One the Three and the Many: God. ci schimbarea întregii paradigme . . D .deuteronomică . 1993 Hersch. postmodernismul a realizat că acest lucru este o iluzie. prin raţiune.Revoluţiile ştiinţifice au loc atunci cînd anomaliile dint-o anumită disciplină nu mai pot fi ignorate şi cînd se poate găsi o matrice conceptuală superioară care s-o înlocuiască.Vocabularul. Downers Grove: IVP..post-structuralism.Metoda critică istorică .paradigmele ştiinţifice controlează comunităţile ştiinţifice.Reacţie şi contrareacţie .. 1991 Poythress. Încotro? 33 . Crossan . Reacţia post-modernă la criza gîndirii raţionaliste . Pleşu .„imbecilul american superior citeşte numai Derrida“ . 2.Neoortodoxia 4. Implicaţii asupra paradigmei modernităţii .Este oare postmodernismul o alternativă viabilă .D.Slăbiciuni: a. Cambridge: Cambridge Univ.preoţească. Editura ştiinţifică şi enciclopedică. 1976 Osborne. P .Nu superioritatea noii paradigme.J.J.yahwistă.teoria Graff-Wellhausen . stilul şi ideologia autorului pot fi descoperite şi folosite ca grilă de analiză a textului b. BIBLIOGRAFIE Gunton.Nu schimbări cosmetice. exemple . Jeanne. Mutaţia paradigmatică . Opţiunea sa este plonjarea în relativism şi pesimism.Dilema 96.Evangheliile .complexe şi impredictibile b.Augustin . Structura revoluţiilor ştiinţifice. perioadele istorice . Bucureşti.1989 marchează sfîrşitul iluziei moderniste 2. Mirarea filozofică. îţi va crea propriul destin. Gianni. 94 .Periodizarea istoriei .Modernismul şi-a făcut iluzia că omul. Press.Sursa cea mai veche este cea mai vrednică de încredere .Raţionalism . Deconstructivismul . Vern S.

Procesul: 1) selecţia surselor. ci în viaţa de credinţă a comunităţii.Autonomia textului . Critica redactării .c. 3) aranjarea materialului.Înţelegerea întregului influenţează înţelegerea părţilor componente. 2) adaptarea materialului.Neglijarea importanţei istoriei 3. Critica formei . psihanaliza) determină sensul textului. presupoziţii .Fără identificarea surselor nu este posibil a face afirmaţii despre scopul teologic al folosirii surselor . presupoziţii .Autorul poate folosi alte surse. . probleme .Sensul textului nu trebuie căutat în istoria din spatele acestuia sau în activitatea redacţională a autorului.Formgeschichte – identificarea formei orale aflate la baza textului .Elemente exterioare (ex. oralitate .Autorii au aranjat şi modificat sursele lor funcţie de scopul lor teologic . presupoziţii .Principiile descoperite în studiile etnologice pot fi aplicate culturilor biblice. b. ci inventate de comunităţile primare.. . probleme .Selectivitate . . ci pentru formele textului. 36 . uşor de memorat.Brevard Childs a. 35 b. 4. .Textul este privit ca întreg. .Ignorarea diferenţei între antichitate şi societatea contemporană (ex. probleme . structurat din diverse elemente.Folclorul modifică continuu sursele transmise oral. probleme .Insuficientă atenţie dată autorului şi contextului său.Deşi cartea este privită ca întreg (aspect pozitiv).Contextul literar determină înţelesul textului. ceea ce conduce la o hermeneutică a resemnificării. reprezintă mijlocul prin care tradiţia este păstrată şi transmisă (critica tradiţiei). Marxsen a. ci pentru textul însuşi.Lectura istorică a textului este înlocuită cu o studiere istorică a procesului de canonizare. Rudolf Bultmann. . probleme . Metode centrate pe text . Critica formală (noua critică) .Multe dintre relatările evangheliilor n-ar fi autentice.Înţelesul textului nu poate fi perceput decît în cadrul comunităţii credinţei.scriere) .„Moartea“ autorului .Roland Barthes a.Concluziile bazate pe critica sursei şi a formei sînt luate ca bază . luat drept punct de plecare în exegeza biblică .Lipsa acordului între diverşii adepţi ai acestor teorii . concluziile suferă . b.Martin Dibelius. 1. .identificarea scopului teologic al autorului Brueggemann. 4) contribuţia autorului la text b. cu care este de acord .Preocuparea exegetului trebuie să fie nu în primul pentru ceea ce se află în spatele textului. Vincent Taylor a.Interes nu pentru genul literar.Dacă premisele sînt false.Fragmente (forme) scurte.Pierderea unităţii textului 2. nu este luat în considerare întreg canonul. . Conzelmann. presupoziţii . B. Critica de tip canonic – concentrarea asupra canonului acceptat de Biserică.

să devină un personaj. . cititorul este obiect pasiv . Structuralismul . probleme . probleme . 187) . . premise .„Povestea“ nu există în mod autonom în text. situaţia.Concentrare nu asupra a ce înseamnă textul.Opoziţia între ficţiune şi realitate C Metode centrate pe cititor . premise .coduri şi convenţii.rădăcini existenţialiste. p.Relativizarea sensului 2. Critica narativă a.Naraţiunea invită cititorul să intre în această „poveste fără sfîrşit“. . 37 38 . presupoziţii .Textul nu este purtător de sens. chiar atunci cînd circumstanţele care le-au dat naştere nu pot fi recuperate? .De ce continuăm să citim texte. 2) structuri culturale .Este corect să vorbim despre text fără a lua în consideraţie ceea ce se întîmplă atunci cînd citim? .identificarea structurilor textului . audienţă.Cititorul este cel care creează sensul textului.intenţia. ci este adusă în fiinţă de interacţiunea dintre text şi cititor .„Orice activitate socială umană este manifestarea unor sisteme de convenţii care coordonează felul în care oamenii îşi organizează existenţa în structuri semnificative. b. ci numai de mesaj.De ce unele texte au un impact mai mare decît altele? 1.Orice activitate umană este esenţialmente o formă de comunicare. b.Modul de lectură este influenţat de contextul social. probleme .Ferdinand de Saussure a. Critica reacţiei cititorului a.Arta naratorului . . ci a felului cum transmite textul înţelesul lui .Structurile există la nivelul subconştientului.2.centrală în producerea experienţei existenţiale .“ (Tate.Textul este privit static.impactul structurilor universale b. 3) structuri de efect .Tipuri de structuri: 1) structuri enunţiative .

modul de gîndire pe care îl reflectă este cel inductiv. operează nu cu argumente. care se poate folosi de oricare dintre genuri. CURSUL 8 . reflectă o abordare inductivă.Patriarhalismul textului biblic . c. b. cu scopul de a produce o schimbare în cei cărora li se adresează.exprimă în formă narativă (în poezie sau proză) idei. Cuvîntul lui Dumnezeu. Legea a.Conştiinţa feministă . . d discursiv . Poezia a. adresîndu-se în primul rînd afectivităţii. Naraţiunea a. cu caracter juridic. 39 40 .Literatura poetică este prin excelenţă cuvîntul omului despre Dumnezeu. devenit sub imperiul inspiraţiei Duhului. c. în lumina experienţei" (Fee). 2. b. sentimente şi acţiuni ale unor personaje în cadrul unor întîmplări reale sau imaginare. b. gen liric sau epic.modalitate literară specifică de reprezentare a realităţii: a. B.transmite idei logic înlănţuite. Gen literar . Forme literare ."aplicarea adevărului în propria viaţă.categorie literară subordonată genului (de exemplu comedia şi tragedia. 3. ca specii ale genului dramatic). 1993. 4. Literatura sapienţială a. liric . . b. sentimente intime. .Selecţia arbitrară a textelor biblice pe grade de autoritate 3. premise . A.Un exemplu biblic nu are valoare normativă decît atunci cînd este susţinut de o poruncă. scopul este împărtăşirea înţelepciunii . c. c. Genurile literare ale Vechiului Testament 1. Peabody: Hendricksen. povestirea unui şir de evenimente într-o desfăşurare gradată. de sorginte marxistă b. Randolph.cuprinde lucrări scrise pentru a fi reprezentate pe scenă. 2.3.Principiul profetic . Specie literară . gen discursiv.Fiecare gen literar implică modalităţi specifice de comunicare. ci ca "îndrumător spre Cristos" (Gal 3:24). deducînd din aceasta necesitatea existenţei şi a implicării lui Dumnezeu în lume.Legea este expresia caracterului desăvîrşit al lui Dumnezeu şi a fost revelată omului nu ca mijloc de ajungere la mîntuire. constituită din porunci individuale. Bibliografie Tate. Biblical Interpretation.categorie literară generală cuprinzînd diversele modalităţi în care comunică operele literare. c.exprimă în mod direct stări afective personale. Critica feministă a. epic .HERMENEUTICA VECHIUL TESTAMENT GENURILOR LITERARE: . dramatic . Acestea trebuie să fie cunoscute ca atare şi impun aplicarea unor principii specifice de interpretare. grupate în mai multe categorii. probleme .Confuzia între gen şi sex . b.teologia eliberării. formă literară mixtă.Rădăcini . nedreptăţii (Iov) şi zădărniciei (Eclesiast) lumii. gen epic.Literatura sapienţială se concentrează asupra regularităţii (Proverbe). pentru a da sens vieţii. . constituie o condiţie a legămîntului lui Dumnezeu cu Israel. istoria implicării lui Dumnezeu cu omul. ci cu imagini şi metafore. Terminologie 1.

p.nu există paralelism sinonimic pur a. c. c. 24). 50:19b).). Yahweh Protectorul (Ps. de întronare (Ps. climactic . g.Paralelismul . imnuri de mulţumire . Natura slujbei profetice a. c.al doilea vers îl repetă pe primul cu foarte puţină variaţie sau deloc (Ps.(Ps 1) h. Interpretarea textelor profetice . a. 12). alături de Deuteronom şi de Isaia.o dezvoltare a ideii. f. b. studiaţi psalmii mesianici in termenii sensului lor istoric.Expresii ale vieţii de închinare a poporului lui Dumnezeu a. 53:5). p.Yahweh Creatorul (Ps 8).al doilea vers se află în contrast cu primul (Prov. p. . e. c. Literatura profetică a. .structură chiastică (Ps.Psalmii . cel mai adesea exprimată în formă poetică.Noutatea instituţiei profetice . Este bazată pe relaţia de legămînt între Dumnezeu şi Israel. cîntece de sărbătoare . d. Natura mesajului profetic a. 15:1-18). f. p. 2. inversat .în contextul blestemelor legate de legămînt (Ps 12). psalmi imprecativi .Is. păstrarea tradiţiei. 8:3-4). sintetic . 33). b. primirea şi comunicarea unei revelaţii de la Dumnezeu b. 2:2-4. individuale (Ps.În literatura profetică nu elementul de previziune este dominant.preotul. 1. Formele poetice .apariţia unei noi idei. psalmi sapienţiali . ci dorinţa lui Dumnezeu de a produce o schimbare în actualitate în viaţa poporului Său. antitetic . D. identificaţi contextul istoric al psalmului. . p. grupaţi versurile paralele. d. identificaţi tipul specific de poezie. 30:8-10). regele şi profetul.Printre cele mai citite cărţi ale Bibliei.trei tipuri de paralelism .(Cînt. 18) şi colective (Ps. studiaţi limbajul metaforic. 1. nu atît inovaţie. studiaţi psalmul în întregime. Ier. 2. dacă este posibil.cea mai citată carte în NT. reflectă un mod de gîndire deductiv. cînt. Principii hermeneutice C. Tipuri de poezie . 3. imnuri (cîntece de laudă) . plîngeri . cîntece de dragoste .mai multe versuri construiesc către un punct culminant (Ps. 1:3. g. Ps.1750 .Longman . 3:1.aduse lui Dumnezeu care a răspuns unor rugăciuni. cît reformă c. înainte de a trage concluzii. înainte de a cerceta sensul lor escatologic. Interpretarea textelor poetice .individuale (Ps 13) şi colective (Ps. identificaţi strofele poeziei . 20:7). sinonimic . Yahweh Domnul istoriei (Ps. pornind de la Lege către viaţă.Moise (Ex. aspectul escatologic: 1) distanţa istorică îngreuiază interpretarea 41 42 . Psalmi regali: de încoronare (Ps 2). e. cîntece de război . b. 65).Robert Lowth . 66). în care al doilea vers adaugă ceva la primul (Ps.celebrează legămîntul lui Dumnezeu cu Israel. b.5.

Tipuri de proverbe: 1) descriptive .Prov. multiplă (Fee). . implicîndu-se în viaţa cotidiană.Ier. garanţii absolute. dependenţa de Dumnezeu: 1) leagă experienţele zilnice de centralitatea Legămîntului lui Dumnezeu.Prov. 6) dispute profetice .2) problema împlinirii: perspectiva telescopică asupra istoriei. f.Prov. 41:8-20. d. teologia creaţiei . 43 44 . identificaţi elementele literale şi pe cele simbolice. păstraţi echilibrul între elementul istoric şi cel escatologic.Prov. Principii hermeneutice a. 8:33.accent pe creaţie 1)principiul răsplătirii guvernează Universul 2) apărarea polemică a dreptăţii lui Dumnezeu 2. c.Poezie.Amos 7:15-17. formele mesajului profetic . căutaţi situaţii analoge în biserica modernă. 3) identificarea cu Torah.Folosesc verbul la imperativ . 2) profeţii de binecuvîntare .Is. nu vă impuneţi propriul sistem teologic asupra textului.Ier. 15:17 4) proverbe numerice . nu unul absolut. 3) vaiuri . b. 3:13-26. 5) oracole de tip proces .Genuri conexe: zicala. înţeleciune. 33:23-26. 18:1-10. vedenii. proverbe . c. E. tipologică (Osborne). 2) prezenţa divină transcende sfera profetică sau preoţească. ghicitoarea.Folosesc verbul la indicativ . ci cele mai mari şanse de succes b. starea profetului: 1) vise. autoritate indirectă .Is. 3. e. memorabile ale unor adevăruri învăţate în cursul unei experienţe îndelungate de viaţă . 19:17 3) comparaţii .Prov. 2) revelaţii directe.Cuprinde în principal Iov. Subgenuri sapienţiale a.Tipuri de sfaturi sapienţiale: 1) îndemnuri scurte . Ele nu oferă promisiuni. orientare practică b. dar nu este afirmată în mod explicit d.Prov. uneori utilizînd structura: a) interdicţie (poruncă). Proverbele şi Eclesiastul. 30: 18-19 5) proverbe antitetice . sfaturi . identificaţi tipul oracolului.Amos 5:18-20. b. 15:18 . Interpretarea textelor sapienţíale 1.Definiţie: formulări concise.Mai întîi un mod de viaţă şi apoi un gen literar a. apocaliptic 1) mesaje de judecată . plus cîţiva psalmi sapienţiali. 4) acţiuni simbolice . Caracteristici .tipuri de oracole: .autoritatea divină este presupusă.Principiu: Proverbele comunică un adevăr probabil. 3) împlinire condiţionată. identificaţi oracolele. g. 11:24 2) prescriptive . delimitaţi cu atenţie accentele cristologice. . 4) tendinţa de personificare a înţelepciunii c.

2) Identificare modului în care contribuie deversele moduri de expresie la zidirea argumentului. povestiri şi reflecţii exemplare . 45 46 . b. nu sugestii relative. întrebare retorică) 3) concluzie morală . . CURSUL 9 .HERMENEUTICA FORMELOR LITERARE: NOUL TESTAMENT A.Prov.Iov.Precedentul istoric nu poate fi privit ca normativ. ci instrumente folosite pentru a provoca un răspuns.Definiţie: Un vorbitor încearcă să-şi convingă iterlocutorul de un anumit adevăr . . . . ţinînd în general de naraţiune. disputa . ale reducerii la un singur punct moralizator şi ale alegorizării.Iov. . identificarea contextului istoric în care au fost scrise este esenţială pentru interpretarea epistolelor. Faptele Apostolilor a. documente ocazionale c. gen literar mixt. c.Structură: 1) formulă introductivă 2) povestire (proverb. ci a Duhului Sfînt. c. apoi la contextul evangheliei şi apoi la contextul contemporan. decît în cazul în care încearcă să stabilească un tipar repetabil.Interpretarea parabolelor trebuie să evite cele două extreme. 1:20-33 . identificînd elementele semnificative şi aplicîndu-le întîi la contextul activităţii lui Isus. ce a permis recontextualizarea lor. nu oferă o imagine a întregului. Evanghelia a. gen discursiv.Principiu: Poruncile şi interdicţiile prezentate sînt cerinţe absolute. o istorie nu a oamenilor.Varietatea modurilor de expresie folosite: 1) plîngeri . nu o istorie completă.Din pricina naturii lor ocazionale. 16:7 2) invocări . Epistola a. c. a mişcării Evangheliei de la iudei la neamuri. Parabola a. 3. nici istorie pură.Gen oarecum autobiografic. caracter plurisemantic.b) motivaţie .Prov.Principii: 1) Identificarea adevărului care domină discursul. 22:22-23 2) învăţături extinse . un tip specific de naraţiune. 4. d. ci a problemelor şi a soluţiilor. nu este nici biografie. b. 31:5 .înţelepciunea personificată ca o femeie care îşi strigă mesajul pe uliţă . b. b. . 2. aici auzim ambele părţi. 24:30-34.variantă: discursul sapienţial . Genurile literare ale Noului Testament 1. c.Exemple: Prov. Eclesiastul .Iov 9:5 4) afirmarea nevinovăţiei . teologia evanghelistului şi Sitz im Leben al comunităţii creştine primare. ci selectivă. rostiri sau povestiri cu caracter simbolic.Principiu: Cheia în interpretare este observarea felului în care elementele componente susţin concluzia morală.În interpretarea evangheliilor trebuie diferenţiate cele trei contexte la interferenţa cărora sau format ele: viaţa şi lucrarea lui Isus.Spre deosebire de disputele profetice. 16:18-21 3) imnuri . nu sînt ilustraţii. urmăreşte un scop teologic bine conturat.Iov.

personajele şi împrejurările pentru a comunica în mod eficare acele adevăruri. Interpretarea epistolelor B. c. începutul sfîrşitului . salutarea . 108) c.combinarea unei variante modificate a salutării greceşti cu salutarea ebraică. istorie şi ficţiune d. extensii ale evangheliilor c.anunţarea scopului epistolei .1 Cor.Rom.). Cu alte cuvinte. Structura a.elemente: . ci în realitatea pe care povestirea îl cheamă pe cititor să o creeze. 1:10 . (3-7).schiţa subiectelor tratate c."deja şi totuşi nu încă" 3. 1:4 . Apocalipsa a. E. procesul 1) autorii stabilesc adevărul pe care vor să-l comunice 2) ei selectează. corpul dogmatic al epistolei . b. cu accentuat caracter simbolic. b. structură polemică . Predica de pe munte . folosirea unui secretar . referenţialitate .1 Cor. 1:10-17 . ucenicii . I.Dialogul cu iudaismul rabinic a.adevărata interpretare aTorei 47 1.anunţarea unei posibile vizite . decît intim e.5. formă de rezistenţă. partea aplicativă a epistolei .Rolul criticii narative .Ev după Matei . dominanţa dimensiunii religioase n raport cu cea personală a autorilor umani (ex. (19:2-26:1).amanuensis 2. ton mai degrabă public. Interpretarea evangheliilor 1. (11:2-13:53).aprecierea calităţilor destinatarilor. (Tate. cealaltă jumătate fiind interpretarea către care povestirea ne conduce. Epilog (26:3-28:20) e.. IV. Isus . 4:14-21 d.prezentarea colaboratorilor b.noii interpreţi ai Torei. Centralitatea conceptului de împărăţie a lui Dumnezeu a.lumea povestirii ne îndreaptă către o realitate dincolo de ea însăşi. documente ocazionale b. epistolar. unilaterale . p. II (8-11:1). 1:13 .formulă de solicitare sau poruncă . V. c. mulţumirea . mai degrabă decît ca simplu om) d. Povestirea însăşi nu este decît jumătate din metaforă.formula de exprimare a bucuriei . contextul escatologic al NT b. . Caracteristici a.redescoperirea evangheliei ca formă de literatură. ca apostol. profetic etc.formula de dezvăluire . gen complex (narativ.afirmarea autorităţii apostolice a autorului . nu oferă tratări exhaustive g.. înţelesul nu rezidă doar în evenimentele din lăuntrul povestirii.cap 23 b.1 Cor.ca şi cum am asculta o singură parte într-o comvorbire telefonică f. Evanghelia ca naraţiune . (13:54-19:1). solid înrădăcinată în elemente veterotestamentale. Structura în cinci părţi: Prolog (1-2). . lectură verticală şi orizontală 2.1 Cor. triada . Pavel. Un exemplu .note autobiografice . în perioade de opresiune şi persecuţie.adevăratul interpret al Torei şi personificarea Torei d.Interpretarea genului apocaliptic după regulile de interpretare a genului profetic este eronată. ordonează şi interpretează evenimentele. a.elemente: 48 . III.

Studiaţi dezvoltarea logică a argumentului . 4.autorul intenţionează să ne îndrepte către Dumnezeu. 2:18-22 j. remarcaţi structura pasajului sau a cărţii. captatio benevolentiae . scopul . Principii de interpretare .Gal. încheiere .Concluzie: În lumina multelor forme literare prezente în epistole. credeuri . 5:19-23 . 4:13-18 e. 1:5-7 . D. cultural determinate şi cele extraculturale.ce caracteristici manifestă. 2) ruptura faţă de trecut şi prezent.Fil. 13 b. nu doar spre evenimentele viitoare. întrebări retorice . b.să îndrepte mintea cititorilor dinspre evenimente către sensul lor teologic.rareori simbolurile îţi fixează sensul. elementul etic . Principii hermeneutice a. a. gen şi formă .1 Cor. 5:9 f.cheia înţelegerii altor elemente simbolice ale viziunilor.variate îndemnuri cu caracter moral .principiul bulgărelui de zăpadă e. pesimism faţă de prezent b. ci în utilizarea simbolului în contextul original.un element vizual şi unul ideatic. Interpretarea Apocalipsei 1. b.atenţie la riscul subiectivităţii în reconstruirea contextului c. formulări sapienţiale . Grand Rapids: Zondervan. simboluri interpretate .. 5:10-11 c.Rom. c. imnuri . flexibilitate . nu este o surpriză faptul că specialiştii au recunoscut natura profund literară şi eminamente artistică a literaturii biblice epistolare. metafore . simbolism ezoteric g.nu o caracteristică exclusivă 49 BIBLIOGRAFIE Fee & Stuart. mediaţie angelică d. structura . lanţuri de cuvinte . remarcaţi perspectiva pasajului .diferenţe faţă de profeţie: 1) necondiţionalitate.Rom. necesitatea căutării fondului biblic al simbolurilor. 2:6-11 h.Efes. Forma mesajului apocaliptic a. 9:24 l.dialoguri cu un adversar ipotetic .1 Cor. topos . revelaţie prin vise şi vedenii . 6:16) 3. accentuaţi elementul teologic şi fiţi rezervaţi faţă de cel predictiv .formularea unor răspunsuri standard la întrebări puse curent Rom.Problema hermeneutică fundamentală: distincţia între elelentele ocazionale.nu în situaţia prezentă. e. 12:9-13 .clarificarea scopului viziunilor pentru cititori f.2Cor. ciclul apocaliptic . Subgenuri a. 23-28 d. determinism istoric e. 3:9 i.îndemnuri homiletice centrate în jurul unui subiect . 8:21-32 k. remarcaţi tipul de literatură . remarcaţi funcţia şi înţelesul simbolurilor.Iacov. liste de vicii şi virtuţi . liste cu reguli de comportament în comunitate . c. adevărata lor semnificaţie .2 Pet. Remarcaţi diversele subgenuri c.1 Cor. promisiunea mîntuirii c. perspectiva realităţii transcendentale d. 1982 50 .1 Cor.1Tes. e.atenţia la diferenţa de stil între autori b. 3) proză simbolică. d. dualism modificat 3. liste de împrejurări . Interpretarea simbolurilor a.prefaţată de o listă de îndemnuri finale . d. diatribe . How to Read the Bible for All Its Worth.conţine aluzii care conclud epistola (Gal. 15:1-5 g.puţine lucrări sînt total apocaliptice b. 4..liste de vicii şi virtuţi .Gal. Caracteristici ale literaturii apocaliptice a. Studiaţi contextul la care se referă afirmaţiile epistolei . 5:21-6:9 e. recapitularea istoriei 2.

Sensuri ale cuvîntului: a. Cîntarea cîntărilor şi Estera. "canonică" a cărţilor Bibliei. G.Criterii de canonicitate: Klein et al. c. apostolicitate b. b. . B.prima încercare de fixare a unui canon . d.Osborne. Interpretare canonică 1.Cărţi problemă: Proverbe. b.comunitatea (externă sau internă?). (Terence Keegan) a.problema canonului în canon (subcanonul).după Sundberg aceasta este Biblia pe care trebuie s-o fi acceptat primii creştini.canonul ca proces a. standard . b. Dallas: Word. Noul Testament . 52 .) 51 sa. catolicitate CURSUL 10 . Vechiul Testament a. c. Introduction to Biblical Interpretation. recunoaşterea valorii comunităţii.ROLUL CANONULUI ÎN INTERPRETARE A Ce este canonul? .C. neglijarea NT .conţine unele dintre apocrife .C. definiţia canonului .Diferenţe de percepţie între protestanţi.neclară.Marcion . Downers Grove: IVP. ortodocşi şi catolici 2. Ezechiel. c. Profeţii şi Scrierile. b. ortodoxie c.) şi Cartagina (397 d. forma finală. 1993 a.) . Josephus (Contra Apion 1:38-41) . 1991 . Conciliul iudaic de la Jamnia (90 d. 2. Critica criticii canonice a. regulă.C. Critică canonică: James Sanders . C. Formarea canonului 1.prima listă de 27 de cărţi accceptată fără ezitare (Epistola pascală 367 d.) . Septuaginta . . resemnificarea textului . fideism . Critică canonică : Brevard Childs ..C.Confirmarea canonului: Hippo (393 d. recuperarea ansamblului.Childs nu oferă o bază istorico-teologică justificabilă pentru critica b.pluralitatea sensurilor (semnificaţiilor) 3.reaplicarea lui succesivă în cursul procesului de canonizare.22 de cărţi (cele 39 ale canonului protestant): Legea. Textul este acela pe care Biserica l-a făcut parte a vieţii ei şi care rămîne cu Biserica pînă în ziua de azi.Athanasius .listă. o perspectivă "holistică" asupra textului biblic. Acest text acceptat sub raport canonic este puctul de pornire al oricărei exegeze.fixarea canonului. c. Eclesiast.canonul ca produs Cel mai important lucru este textul acceptat de Biserică drept canonic. lista cărţilor care compun împreună Sfînta Scriptură.Canon . o hermeneutică a resemnificării . refacerea legăturii între academie şi biserică. The Hermeneutical Spiral. sursa de autoritate .

în sens restrîns .D. corespondenţă . W. Mişcarea de la AUTOR. Existenţa unui hiatus între naşterea ideii în mintea autorului şi specificitatea culturală a limbii .măsura în care interpretarea este permisă de regulile normale ale limbajului.decizia apriorică de a armoniza şi a integra tot ceea ce se găseşte în Scriptură.căutarea unei teologii a NT. bazată pe convingerea existenţei unei anume unităţi a Scripturii. legitimitate .E. b. pasaj . acordul cu genul . b. et al. e. carte . "The Intentional Fallacy") B. c.luarea în considerare a tuturor componentelor textului.p. Schleiermacher (1768-1834) şi W. Procesul de validare BIBLIOGRAFIE Bruce. 1988 Klein. Fish şi W. ci sensul intenţionat de autor.Poate fi textul o oglindire perfectă a minţii autorului? (W. c. în baza criteriilor de mai sus. prin TEXT. coerenţa .Sens şi semnificaţie . bazată pe credinţa în ineranţa Scripturii . 3. Gadamer c. Validity in Interpretation .-G.Necesitatea unui standard de validare care să elimine relativismul . Scara de aplicare a. Observaţii preliminare 1. b.O clarificare necesară: nu propriu-zis intenţia autorului. fără excepţie. Revenirea autorului . aşa cum este el reflectat în text.interpretarea aleasă este mai plauzibilă decît alte posibilităţi. Biblie . d.în absenţa sensului intenţionat de autor nu există speranţa realizării unui consens (Hirsch). . Dallas: Word. b. Concluzii a.F.combinarea mai multor pasaje aparent contradictorii.D. necesitatea păstrării echilibrului între diversitatea şi unitatea Scripturii a: F.armonizarea diferitelor cărţi biblice. Validarea: a. general .măsura în care urmează regulile genului literar în care se încadrează textul. Realizarea intenţiei autorului -.credinţa în posibilitatea reconcilierii unor pasaje aparent contradictorii. The Canon of Scripture. 2.căutarea unei teolgii sistematice. CURSUL 11 . Beardsley. Dilthey (1833-1911) b. F. Armonizare: valoare şi limite 1.Importanţa identificării intenţiei autorului .W. Introduction to Biblical Interpretation. Identificarea interpretărilor posibile 2. Wimsatt şi M. către CITITOR 53 d. 53-69 1. 1993 (cap 3 .căutarea unei teologii biblice. pericolul armonizării forţate. Definiţie a. în sens larg . H. 3. testament . Iser 2. Evaluarea implicaţiilor fiecărei interpretări 3.INTENŢIA AUTORULUI A. Downers Grove: IVP. 54 . S. Hirsch..

tipuri de relaţii structurale (Klein.tipul de linie ideatică depinde de genul literar. celelalte cărţi ale autorului respectiv BIBLIOGRAFIE Hirsch. 3. optimism . paragrafe. Grand Rapids: Eerdmans.relaţiile dintre cuvinte în propoziţii. b. Cercurile contextului a. centralitatea autorului .. cartea ca întreg c. Press. imposibilitatea falsificării (Juhl) .revenirea la text a. contextul imediat b. circularitate . Importanţa contextului literar a. Princeton: Princeton Univ. scopul şi temele b. Text.IMPORTANŢA ŞI LIMITELE CONTEXTULUI f. diagrame structurale 2. Context . Thiselton . transcriere structurală. riscul distorsionării textului. 164).autorul nu poate fi cunoscut decît în măsura în care îl revelează textul. Biblia CURSUL 12 . b. Press. Dumnezeu 55 56 . o recomandare. Text . context 1. imposibilitatea separării stricte a sensului şi a semnificaţiei. & Walhout. din pasajul care formează obiectul de studiu 2.pentru a alege sensul probabil din cele posibile metoda presupune cunoaşterea sensului intenţionat. co-text. 1967 Juhl. care este tocmai obiectivul metodei. 1985 d. Limitele metodei 1.R.. ed. Orice text scos din context riscă să devină un pretext A.acesta ancorează textul în istorie şi face posibilă interpretarea sensului original. 1980 Lundin. scoate în evidenţă relaţiile structurale din text . iar autorul este produsul unei epoci. luarea în considerare a acţiunii reciproce între text şi cititor. Thiselton. E.D.. Interpretation: An Essaz in the Philosophy of Literary Criticism. Peter Juhl . P. A.Hirsch presupune un grad de obiectivitate care nu este posibil în condiţiile preînţelegerii cu care se apropie cititorul de text.termeni c. reprezintă un ghid pentru identificarea sensului corect al cuvintelor cuvinte . Tate C. secţiuni 3. revelaţia g. nu o metodă c. Co-text . b. C.împrejurările concrete în care a luat naştere şi cărora li se adresează textul B. caracterul esenţial al textului . . Validity in Interpretation.definiţia intenţiei autorului la Hirsch este o presupoziţie..problema împărţirii textului în versete şi capitole.C.Textul este produsul unui autor. R. Responsibility in Hermeneutics.cuvintele propriu-zise. Probleme ale abordării lui Hirsch a. Contextul literar 1. ne dă acces la linia ideatică a autorului . testamentul e.D. 2. p.modelul acţiunii a. New Haven: Yale Univ.

mentalitatea c. către ceea ce este necunoscut. data 3. Limitele contextului 1. p. datele disponibile. Interpretarea Bibliei trebuie să fie un proces. Scriptura trebuie interpretată prin Scriptură. detaliile fiind interpretate în lumina întregului. Bibliografie W. Introduction to Biblical Interpretation. „Contextul“. Fiecare afirmaţie trebuie înţeleasă potrivit sensului ei natural în contextul literar în care apare. 7. riscul arbitrariului.normal . Dallas: Word. ci Persoana lui Dumnezeu. .3.Raţiunea nu este singura cale de investigare. perspectiva b. 5. Scopul cercetării contextului . CURSUL 13 . 1994. Biblia trebuie interpretată în mod raţional.mijloace de validare . neglijarea textului . Contextul istoric şi cultural 1. În interpretarea Bibliei trebuie să pornim de la ceea ce este cunoscut.literal .autorităţi . destinatarii c. 9. A. Limite: intenţia autorului. Biblia este autoritatea finală în materie de credinţă. Principii de interpretare 1. Principii hermeneutice legate de contextul literar a. 6. 155-214 Andrei Pleşu. dar este singurul mijloc de validare a interpretării. Importanţa contextului istoric şi cultural a. 3. Principii hermeneutice legate de contextul istoric şi cultural a.W. .sensus plenior 4. 88. Dilema. . Biblia trebuie interpretată în lumina intenţiei autorului. 57 58 D. Scriptura are un singur înţeles şi acela este înţelesul normal. 1993. 2. Interpretarea trebuie să înceapă cu imaginea de ansamblu. . Biblia trebuie interpretată în lumina culturii autorului original şi a destinatarilor iniţiali. autorul b.reconstruirea (sau cel puţin înţelegerea) ambianţei istorice şi culturale a textului 2.Imaginea de ansamblu se obţine prin acumularea de detalii. Adevărul biblic trebuie exprimat în propria limbă într-un mod cît mai apropiat de ideile culturii originale. nu un produs. ea trebuie să încorporeze tot ceea ce se spune în Biblie despre acel subiect. Corolar: Ceea ce este obscur trebuie înţeles în lumina a ceea ce este clar. Corolar: Nu Biblia este obiectivul studiului nostru. Corolar: Pentru ca o învăţătură să fie biblică. 3. contextualizarea 2. Cu cît mai redus este pasajul studiat. Elementele contextului a.PRINCIPII DE INTERPRETARE ŞI APLICARE C. 8. Trebuie să identificăm impactul pe care l-a avut mesajul biblic asupra destinatarilor originali. p.interpretare individualistă şi comunitară 2. b. Klein. cu atît mai mare este riscul de a greşi în interpretare. (nu are nevoie de alte autorităţi pentru a fi înţeleasă). b. 16-22 sept. et al.

.în viaţa personală -Corolar: Învaţă-i pe oameni aşa cum înţelegi lucrurile acum . ordinea are nevoie de creativitate.ex. nu să fie controlată de aceasta. Principii de aplicare 1. practică g. .particular: aplicaţie personală. sistematică e. 9.. Haosul are nevoie de legi. trebuie să căutăm principiul general pe care acesta îl ilustrează. clarifică interpretarea. el are nevoie să fie susţinut de o poruncă.în Scriptură . . ca cei din Corint. 59 Bibliografie Walter Henrichsen. Caracteristici ale teologiei a. dar acestea trebuie să fie doar sugestii. pentru a-i ordona. Necesitatea unui model integrator 1. 3. .Dumnezeu este mai interesat în procesul în care sîntem implicaţi. . Adevărurile generale trebuie aplicate în mod specific.Înainte de a căuta aplicaţia specifică a unui lucru specific din Scriptură. contemporană f. 6. 8. Aplicarea trebuie să-mi modeleze filosofia de viaţă. escatologică 2. comunicîndu-le că eşti gata să-ţi schimbi convingerile.Dacă părerile noastre despre lucruri nu se schimbă.general: principiu aplicativ. 1978 CURSUL 14 . decît în produsul final C. Corolar: Dacă nu-ţi este clar cum trebuie aplicat un pasaj. ci a fi creativi. adevărurile specifice trebuie aplicate în mod general. Aplicarea trebuie să ducă la schimbarea atitudinilor. Pentru ca un exemplu să fie normativ. . dacă datele o impun. trebuie să le dăm perspectiva libertăţii în har. 10. istorică d. A Laymans Guide to Interpreting the Bible. Pentru a face aplicaţii corecte trebuie să înţelegem bine situaţia prezentă. urmărind schimbarea lăuntrică profundă. Aplicaţiile specifice ilustrează adevăruri generale. Grand Rapids: Zondervan. Valoarea studierii Bibliei pe cărţi B. .Dacă este vorba de legalişti scrupuloşi. 10. ca cei din Galatia. nu să fie impuse.: fenomenul adolescenţei 7. Iluminism şi fragmentare 60 . 5.INTEGRAREA MODELULUI HERMENEUTIC A.Nu este vital necesar să ştim răspunsurile la toate întrebările ce se nasc din Scriptură.În predici este util a da exemple de aplicaţii. Harta teologică B. În aplicare trebuie să facem distincţie între general şi particular. ilustraţii. . Aplicarea trebuie să se bazeze pe o interpretare corectă a textului Scripturii. 4. . Hermeneutică şi teologie 1. biblică b.Aplicarea nu înseamnă a face ceva în mod mecanic. În interpretarea Bibliei trebuie să acordăm atenţia cuvenită progresiei revelaţiei. . 2. Aplicarea este un proces. trebuie să le dăm legi. canonică c.Dacă avem de-a face cu oameni haotici. înseamnă că nu am crescut. dar nu le limitează. .

. Procesul integrării Cîte un student va face prezentarea şi evaluarea unui articol. Bucureşti. 2.Osborne. cap.John Stott. 11-27 Desfăşurare biblic. G. 1990 3.2.Steiner. 311-316. . Stuart. Evaluaţi cîteva dintre poziţiile curente cu privire la rolul Duhului Sfînt în inspiraţia şi interpretarea Scripturii. 61 62 . M. RomAF. p. Punctul de plecare: practica vieţii 2. p.Lyotard. Word.) 4. 160-173 Bibliografie Prolegomene la orice teologie sistematică. Holism 3. p.Cotterell FP & Turner. Fee şi D. Rolul de premergător al epistemicului 3. 1994 . Discutaţi pilda „Samariteanului milostiv“ din perspective criticii istorice şi literare. Eseuri de hermeneutică. Implicaţii ale situaţiei limbajului „după Babel“ asupra hermeneuticii textului SEMINARUL 1 NECESITATEA ŞI BAZA AXIOMATICĂ A HERMENEUTICII De citit: .G.Fee GD & Stuart.W. IVP.Interpretarea Bibliei . 7 . Humanitas. Editura Babel. Necesitatea absolută a aplicării. How to Read the Bible for All Its Worth. Linguistics and Biblical Interpretation. Bucureşti.Klein. 1993. Dallas: Word. riscul fariseismului 3. Osborne. Interpretarea alegorică .un sfîrşit sau un nou început pentru teologia biblică? Discutaţi. aplicînd rezultatele la un text la alegere.D. 1991. CL & Hubbard.BIBLIOGRAFIE 1. Interpreting the Parables. How to Read the Bible for All Its Worth. Leicester: Apollos. KK.W. Introduction to Biblical Interpretation. London: Scripture Union. CURSUL DE HERMENEUTICĂ TEME PENTRU ESEUL FINAL . D.Blomberg. 1983 . Blomberg. P. London: HarperCollins. 1991. C. p. .R. După Babel: Aspecte ale limbii şi traducerii. The Hermeneutical Spiral.Silva. New Horizons in Hermeneutics: The Theory and Practice of Transforming Biblical Reading. Episteme şi praxis în hermeneutică 1. Univers. p.Ricoeur. 1993. AC. God. Klein et al. RL Jr.235-249 . 1993 . J-F. 5-15 . . 1992. The Hermeneutical Spiral: A Comprehensive Guide to Biblical Interpretation. Necesitatea echilibrului. London: SPCK. 1993 . 1989. Downers Grove: IVP. (. Introduction to Biblical Interpretation. Să înţelegem Biblia. Language and Scripture: Reading the Bible in the Light of General Linguistics. Scripture Union. MMB. 1983. 3-20 (copie xerox în dosarul de hermeneutică din bibliotecă) .G. Împărţirea pe două grupe C.. 1982 . după care vom discuta în grup problemele ridicate de aceste texte.. Bucureşti. Condiţia postmodernă. GR.Thiselton.

Cotterell FP & Turner. Blomberg. How to Read the Bible for All Its Worth. 1989 Valoroasa lucrare a celor doi teologi de la London Bible College abordează implicaţiile lingvisticii în hermeneutica biblică.Fee GD & Stuart.Fee GD & Stuart. Scrisă într-un limbal academic. 5. KK. OBSERVAŢII 63 . Greidanus. 85-92.Thiselton. Exeter: Paternoster. gramaticale. Grand Rapids: Baker. Introduction to Biblical Interpretation. KK. Holy Scripture. 1980.. presupoziţionale şi istorice) întîlnite curent în exegeza biblică. S. Armonizarea textelor paralele în evangheliile sinoptice . How to Read the Bible for All Its Worth. Exegetical Fallacies. ci intenţionează a încheia procesul hermeneutic cu proclamarea. Bultmann. 85-92. Vă sugerăm.Stein. How to Read the Bible for All Its Worth. Logos. . 1991 8. Biblical Interpretation: An Integrated Approach. 1982 Scopul acestei cărţi este definirea principiilor de interpretare a diverselor forme literare prezente în Biblie. London: Scripture Union. care tratează succint diversele erori (semantice. RL Jr. B.capodoperă a literaturii sapienţiale ebraice. Blomberg. Exemplele exegetice utilizate sînt un ajutor nepreţuit pentru cititor. The Modern Preacher and the Ancient Text: Interpreting and Preaching Biblical Literature. 1980. D. London: SPCK. (. MMB. . Limbajul utilizat este accesibil.Tate.Klein. 1994 . Klein. logice. Dallas: Word. .naraţiune sau istorie? . The Historical Reliability of the Gospels. KK. How to Read the Bible for All Its Worth. 1982 BIBLIOGRAFIE COMENTATĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN HERMENEUTICA BIBLICĂ CURSUL LECTURI ESENŢIALE 6. .Blomberg.Bloesch..Klein. DG. D.. Peabody: Hendrickson.Klein. Dallas: Word. 1984 O lucrare a cunoscutului profesor de NT de la Trinity Divinity School.Orice comentariu serios la cartea Iacov. Titlurile sugerate nu sînt decît un punct de plecare pentru propriile investigaţii. RL Jr. Gadamer and Wittgenstein. D. The Synoptic Problem. 1982 . să cercetaţi titlurile din bibliografia generală recomandată pentru curs.) .) . 1994. RL Jr.Maier. Achiziţionarea ei este un imperativ. WR. KK. London: Scripture Union. de asemenea. (. London: Scripture Union. C. această carte are şanse să devină clasică 64 7. 1988 Autorul se concentrează asupra interferenţei hermeneuticii cu homiletica. Blomberg. Analizaţi Epistola lui Iacov din perspectiva autorului.Fee GD & Stuart. . nu exagerat de tehnic. p. The Two Horizons: New Testament Hermeneutics and Philosophical Description with Special Reference to Heidegger. şi abordînd domeniul în mod extensiv şi profund în acelaşi timp. AC. Nu este permisă nicidecum reducerea bibliografiei la aceste titluri. Dallas: Word. . 53-69. 1982 . CL & Hubbard. 1993 . 1993. Linguistics and Biblical Interpretation. Blomberg. CL & Hubbard. Efeseni.valoare şi limite. Dallas: Word.Fărăgău. Introduction to Biblical Interpretation. p. Introduction to Biblical Interpretation. D. Fee GD & Stuart. Cluj.Orice comentariu academic pe cartea Iona. Cartea Iov . RL Jr.. CL & Hubbard. p. DA. Cartea Iona . . Biblical Hermeneutics. Introduction to Biblical Interpretation. Leicester: IVP. 1993 Una dintre cele mai noi lucrări evanghelice care oferă o perspectivă de ansamblu asupra problematicii actuale în hermeneutică. CL & Hubbard. London: Scripture Union. cap 5. G. . Editura Logos o va publica în primăvara anului 1994 sub titlul Biblia ca literatură. Carlisle: Paternoster..Orice comentariu serios pe cartea Iov (vezi maditaţiile lui Kierkegaard). 1993 Carson. R. a textului şi a cititorului. Grand Rapids: Baker. Lectura cărţii este imperativă pentru cei care nu înţeleg a se opri la exegeză.

London: SCM. O lucrare tehnică. stîrnind vii controverse între teologii aparţinînd ambelor domenii. VS. Ramm. RG. Downers Grove: IVP. cartea reprezintă unul dintre cele mai bune materiale bibliografice pentru acest curs. Biblical Interpretation: An Integrated Approach. Face parte din seria Foundations of Biblical Interpretation. Interpretarea Bibliei în Biserică. pe două niveluri de dificultate. New Testament Interpretation: Essays on Principles and Methods. V. devenit însă demodat din perspectiva ultimelor evoluţii pe scena hermeneuticii. ca şi cuvînt inspirat şi. Biblical Hermeneutics. G. IH. a metodelor şi elementelor de bază în studiul biblic. 1994 Ultima lucrare publicată în seria Apollos intitulată Foundations of Biblical Interpretation. este o introducere remarcabilă în problematica perspectivei narative asupra hermeneuticii. 1987 Scopul autorului acestei cărţi este de a-l familiariza pe cititor cu natura literară a Bibliei şi de a-l încunoştiinţa cu privire la cercetările curente făcute asupra Bibliei de criticii literari. 1991 O altă lucrare recentă a unui teolog evanghelic. ca revelaţie trăită.Maier. 1994 Un biblist încearcă să se apropie de problematica pe care o ridică dogmatica în înţelegerea textului biblic. profesor la Tubingen. ce încearcă să ofere o imagine de ansamblu esupra hermeneuticii. Henrichsen. Carlisle: Paternoster. Osborne.. Bucureşti. Autorul nu oferă o bază axiomatică pentru principiile sale. A Dictionary of Biblical Interpretation. unele mai valoroase. Deşi dezamăgeşte uneori. scrisă din perspectivă evanghelică. în sfîrşit. Poythress. Philips Long. DA & Woodbridge. Models for Scripture. a cititorului. Cartea mai conţine o prezentare succintă. precum şi în obţinerea unei imagini asupra dezvoltării conceptelor implicate. Leicester: IVP. pe teme aflate la interferenţa hermeneuticii cu teologia. Longman.. Lucrarea evită limbajul tehnic şi poate oferi o bună privire de ansamblu asupra domeniului. 1986 O nouă colecţie de eseuri pe teme aflate la interferenţa hermeneuticii cu teologia. B. God. Downers Grove: Apollos. 1990 O lucrare de referinţă devenită standard. Cartea oferă o necesară perspectivă continentală într-un domeniu dominat pînă acum de autorii anglo-saxoni. Tremper III. cartea reprezintă o abordare profundă a chestiunilor esenţiale din sfera hermeneuticii NT la începutul anilor optzeci. deşi ea oferă o bună introducere a principiilor de interpretare a Bibliei. Protestant Biblical Interpretation: A Textbook of Hermeneutics. DA & Woodbridge. WR.. a textului. altele mai puţin. Carlisle: Paternoster. Lucrarea va deveni cu siguranţă un punct de reper în domeniu. Leicester: Apollos. Gruenler. The Art of Biblical History. Un curent 65 66 . JL. extrem de utilă în clarificarea terminologiei de bază în hermeneutică. Logos. 1995 O excelentă introducere succintă. 1970 Un manual clasic. 1994 Prima lucrare majoră în domeniul hermeneuticii a unui teolog evanghelic german. Leicester: IVP. Leicester: Apollos. În lucrarea de faţă. în curentele şi metodele hermeneuticii contemporane. Science and Hermeneutics: Implications of Scientific Method for Biblical Interpretation. Autorul priveşte revelaţia ca punctul legitim de pornire în demersul hermeneutic. Meaning and Understanding: The Philosophical Framework for Biblical Interpretation. ed. din perspectivă catolică. Carson. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. de hermeneutică filosofică. JD. Authority and Canon. WA. Deoarece cursul urmează în mare această abordare. Dificilă şi tehnică pe alocuri. M. Peabody: Hendrickson. JD. lectura cărţii poate fi de mare folos pentru student. ca şi canon autorizat. Face parte din seria Foundations of Biblical Interpretation. 1988 O carte fascinantă. Grand Rapids: Baker. Silva. în care vom vedea scurgînde-se multă energie în viitorii ani. 1983 O colecţie de eseuri. Goldingay. 1991 Autorul încearcă să ofere un model hermeneutic integrat. în care autorul trasează paralele între hermeneutică şi teoriile lui Thomas Kuhn.. Comisia Biblică Pontificală. Cercetaţi Scripturile. Cluj. larg acceptate în mediul evanghelic. Leicester: Apollos. Coggins RJ & Houlden. The Hermeneutical Spiral: A Comprehensive Guide to Biblical Interpretation. Wheaton: Crossway. Face parte din seria Foundations of Biblical Interpretation. Hermeneutics. tradusă în engleză. Literary Approaches to Biblical Interpretation. 1995 Aşa cum afirmă şi titlul. J. 1985 O excelentă lucrare evanghelică cu caracter academic. Leicester: IVP. Language and Scripture: Reading the Bible in the Light of General Linguistics. Marshall. Scripture and Truth. 1991 Un studiu comparativ al implicaţiilor hermeneutice ale idealismului european şi ale realismului anglo-american. GR. Tate. ed. ed. iar alteori este plictisitoare. aceasta nu este o lucrare cu caracter academic. LECTURI SUPLIMENTARE Carson. care să sintetizeze avantajele celor trei perspective posibile în hermeneutică: a autorului. autorul priveşte Scriptura din patru perspective: ca tradiţie mărturisitoare. 1990 Silva ne oferă în această carte principii de utilizare a limbajului biblic în baza cărora putem evita erorile curente în acest domeniu. nou în teologia biblică. ed.

cartea oferă şi un excursus istoric în hermeneutică pe traseul Schleiermacher. mişcîndu-se paradoxal între elementul unificator al codului şi cel diversificator al Babelului. O prezentare clasică a semioticii. Introducere în teoria textului. 1980 O lucrare detaliată. din perspectiva ultimelor evoluţii în teoria literaturii. Interpretation in Theological Perspective. Cornea. LECTURI SECULARE Barthes. istoria. Edinburgh: T & T Clark. 1990 O încercare de tratare sistematică a noţiunii de text din perspectivă semiotică. Cluj. semantică şi pragmatică. Editura Academiei Române.Silva. Editura ştiinţifică şi enciclopedică. Text. E. din partea unui bun specialist român în domeniu. În afara unei perspective fenomenologice asupra stadiului discuţiilor hermeneutice actuale.. RomAF. comprehensivă şi extrem de competentă a lecturii. Tratat de semiotică generală. London: HarperCollins. F. Echinox. Leicester: Apollos. Bultmann. Gadamer. 1994 Prima mare lucrare a unui biblist care înţelege că teologia biblică şi dogmatica trebuie să se afle într-un permanent dialog. Autorul promite să reia cîndva tema la un nivel mai profund. prea dificilă pentru un începător. Univers. JRW. Gadamer and Wittgenstein. 1994 O perspectivă psihanalitică asupra lecturii. Has the Church Misread the Bible? The History of Interpretation in the Light of Current Issues. Bucureşti. Thiselton. 1995 În acest nou volum. oferind o introducere simplă în geografia. 1994 Probabil cea mai importantă lucrare de hermeneutică filosofică apărută pînă acum în româneşte. puţini au citit-o şi încă mai puţini o înţeleg. ci au fost prezente în biserică de-a lungul istoriei ei. Cartea Românească. Prima sa carte publicată în româneşte. Heidegger. Minerva. P. G. 1983 O lectură fascinantă. concentrîndu-se asupra contribuţiei lui F. Introducere în teoria lecturii. The Two Horizons: New Testament Hermeneutics and Philosophical Description with Special Reference to Heidegger. de Saussure. Plăcerea textului. 1988 O lucrare de mici dimensiuni a acestui incitant eseist român. E. Dilthey. profundă şi tehnică. Watson. R. Bucureşti. Lucrarea deschide seria Foundations of Biblical Interpretation. care abordează limbajul natural din perspectiva traducerii ca fundament al oricărui proces de comunicare. din perspectivă structuralistă. Exeter: Paternoster. dacă este să înţelegem în mod adecvat revelaţia biblică. 1992 O tratare exhaustivă a hermeneuticii moderne. U. Elemente de filosofie a limbajului. Steiner. Eco. P. din partea unui reprezentant de frunte al noii critici literare. New Horizons in Hermeneutics: The Theory and Practice of Transforming Biblical Reading. extrem de relevant pentru interpretarea biblică. Bucureşti. O lectură imperativă. Cornea. M. autorul face o trecere în revistă a discuţiilor actuale în domeniul filosofiei limbajului. A. Bucureşti. Să înţelegem Biblia. accentuînd noua orientare către importanţa cititorului în procesul hermeneutic. Editura ştiinţifică şi enciclopedică. Church & World. AC. Bucureşti. Vasiliu. Vasiliu. Thiselton. Bucureşti. După Babel: Aspecte ale limbii şi traducerii. 1987 Scopul cărţii de mai sus este de a arăta că dezbaterile actuale din hermeneutică nu sînt noi. din mîna unuia dintre cei mai importanţi specialişti în domeniu Ricoeur. AC. Stott. 1993 Cartea lui Stott se adresează publicului larg. dar esenţială pentru cel avansat. despre care mulţi au auzit. Humanitas. Reprezintă un demers comparativ (schematic şi reducţionist pe alocuri) între cultura greacă şi cea ebraică. Scriere şi oralitate în cultura antică. ca entitate sintactică. mesajul şi interpretarea Bibliei. astfel încît lecţiile istoriei ne pot ajuta cel puţin să nu repetăm erorile din trecut. Eseuri de hermeneutică. Bucureşti. 1982 67 68 . 1988 O tratare tehnică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful