29.09.

2008

SPALATURILE
Introducerea de lichid in cavitatea sondata pentru a indeparta substantele daunatoare introduse accidental sau formate in cavitatea respectiva.

SPALATURA VEZICII URINARE
Prin spalatura vezicii urinare se intelege introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica. SCOP:-terapeutic:-indepartarea exudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicali. -pregatirea in vederea unei explorari (citoscopie, pielografie). PREGATIREA MATERIALELOR: -materiale de protectie:musama,aleza,prosoape. -materiale sterile:2 sonde Thiemann si Nelaton,casoleta cu tampoane,casoleta cu manusi,2pense hemostatice (Pian),seringa Guyon si medii de cultura(cutie Petri). -materiale nesterile:bazinet,tavita renala, -medicamente:-ser fiziologic,solutie de rivanol 2% oxicianura de mercur,ulei de parafina,solutie de spalatura 1l,nitrat de argint,incalzite la temperatura corpului 37°. PREGATIREA PACIENTULUI: -psihic:se anunta si se explica necesitatea tehnicii -fizic:se izoleaza cu paravan si se protejeaza cu musama si aleza,se aseaza pacientul in pozitie ginecologica,se efectueaza toaleta regiunii genitale EFECTUAREA TEHNICII -tehnica incepe cu sondajul vezical - dupa evacuarea vezicii se adapteaza la sonda seringa Guyon sau un irigator si se introduce 80100ml solutie fara sa se destinda vezica.

1

-se retrage seringa si se lasa sa se scurga lichidul cea fost introdus,iar capatul sondei fiind asezat pe o compresa. -se repeta operatia pana ce lichidul evacuat este limpede. -reorganizarea locului de munca -notarea in foaia de observatie -se noteaza tehnica si aspectul lichidului de spalatura. DE RETINUT:-tehnica se executa in conditii de asepsie perfecta a materialelor si manevrelor -sonda se poate astupa cu chiaguri de sange-se va elibera prin insuflare de aer sau ser fiziologic -tehnica se executa cu prudenta pt.a preveni complicatiile :hemoragii,traumatisme,infectii.

INSTILATII VEZICALE
-Introducerea unei solutii medicamentoase in vezica,in cantitate redusa cu scopul de a ramane substanta medicamentoasa acolo. Se efectueaza in conditii de asepsie riguroasa pentru a nu infecta caile urinare.Sunt indicate in inflamatii vezicale,urinare,infectii. Drenarea vezicii urinare se realizeaza prin sonda permanenta sau sonda a’demeure pentru a pune in stare de repaos vezica urinara sau pentru a proteja vulva dupa interventii chirurgicale locale.Sonda ramane permanent 12-48 ore dand posibilitatea ca urina sa se evacueze continuu. Indicatiile sondei a,demeure:paralizia vezicii urinare,incontinenta urinara dupa unele interventii chirurgicale.La femei sonda Petzer se introduce cu un mandren.La barbati sonda Foley fixata cu ajutorul benzilor de leucoplast,iar capatul liber al sondei se introduce in vas gradat pentru a colecta urina.

2

SPALATURA VAGINALA
-Prin spalatura vaginala se intelege introducerea unui curent de lichid(apa sau solutii medicamentoase)in vagin, care ,dupa ce spala peretii vaginali,se evacueaza pe langa canula. SCOP:-terapeutic:-indepartarea continutului vaginal(produse normale sau patologice),dezlipirea exudatelor patologice de pe mucoasa. -dezinfectia locala inaintea interventiilor chirurgicale -calmarea durerilor. -reducerea proceselor inflamatoare PREGATIREA MATERIALELOR: -materiale de protectie: paravan, prosoape, traversa, musama,invelitori de flanela. -materiale sterile:canula vaginala,irigator,vata -materiale nesterile:stativ pentru irigator,bazinet -medicamente:2l solutie medicamentoasa(apa oxigenata solutie de cloramina,permanganat de potasiu 1/2000, oxicianura de mercur 1/4000,solutie sublimat 1%. PREGATIREA PACIENTEI: -pshihic:-se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examenului. - fizic:se izoleaza patul cu paravan(daca nu se efectueaza in sala de tratamente) -se protejeaza patul cu musama si aleza -asezarea pacientei in pozitie ginecologica -se introduce bazinetul sub bazinul pacientei -se spala organele genitale cu apa si sapun EFECTUAREA TEHNICII -spalarea si dezinfectarea mainilor -se adapteaza canula la tubul irigatorului,se elimina aerul; se aseaza irigatorul la 50-70cm inaltime fata de simfiza pubiana. -se verifica temperatura solutiei

3

-se spala bine fundul de sac posterior si apoi se plimba canula pe toata suprafata vaginului -se retrage canula inainte ca irigatorul sa se goleasca. -inainte de utilizare se va verifica temperatura acestora SPALATURA OCULARA Prin spalatura oculara se intelege introducerea unui curent de lichid in sacul conjunctival SCOP:-terapeutic:-in procesele inflamatoare ale conjunctivei -in prezenta unor secretii conjunctivale abundente -pentru indepartarea corpilor straini PREGATIREA MATERIALELOR: 4 .se penseaza tubul si se pune in tavita renala. -reorganizarea locului de munca -notarea in foaia de observatie DE RETINUT:-dupa temperatura lor spalaturile vaginale se impart in:-spalaturi reci( pana la 20°C) -spalaturi caldute(35-37°C) -spalturi calde(45-50°C) -solutiile medicamentoase( preparate farmaceutice sau pe loc)vor fi incalzite la temperatura necesara in baie de aburi.care poate contine:flocoane de mucus. INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTEI -se usuca regiunea genitala cu vata si prosoape -se indeparteaza materialele folosite -se ajuta sa se imbrace -se aseaza comod in pat -se aeriseste salonul PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR -se examineaza lichidul de spalatura.-se repereaza orificiul de intrare in vagin.se deschide robinetul si se introduce canula odata cu curentul de lichid pana in fundul de sac posterior al vaginului.chiaguri de sange -se trimite la laborator la solicitarea medicului.puroi.

cu capul aplecat inapoi.oxicianat de mercur 1/5000.cealalta efectueaza tehnica.evitand corneea.ser fiziologic. -deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna incet lichidul din undina(sau alt recipient)in sacul conjunctival. 5 . pacientul va sta in decubit dorsal sau lateral.tampoane de vata.de partea ochiului ce urmeaza a fi spalat(sustinuta de bolnav sau ajutor) -daca starea generala nu permite pozitia sezand. EFECTUAREA TEHNICII -vor participa doua asistente:una supravegheaza pacientul si-l mentine in pozitia aleasa. TIPURI DE FLUIDE: -izotonice:-serul fiziologic-aceeasi concentratie cu lichidul organismului (plasma .apa bicarbonatata 22‰.se dezinfecteaza cu alcool -verifica temperatura lichidului de spalatura: 37°C (temperatura mai joasa declanseaza reflexul de inchidere a pleoapelor).ser) -hipertonice:-concentratie mai mare decat lichidul organismului. -se spala pe maini.-materiale de protectie:-prosoape -materiale sterile:-comprese.cu capul aplecat pe spate. -hipotonice:-concentratie mai scazuta decat lichidul organismului. -aseaza pe cele doua pleoape cate o compresa imbibata in solutia antiseptica de spalare. PREGATIREA PACIENTULUI: -psihic:-se anunta pacientul -i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii -fizic:-se aseaza pacientul in pozitie sezand.undina sau alt recipient(picurator) -materiale nesterile:-tavita renala -medicamente:-acid boric.cu privirea in sus -se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa sterila -se protejeaza cu un prosop in jurul gatului -se aseaza tavita renala lipita de gat.

DE EVITAT:-infectarea ochiului sanatos prin lichidul de spalatura de la ochiul bolnav SPALATURA AURICULARA Prin spalatura auriculara se intelege spalarea conductului auditiv extern prin introducerea unui curent de lichid.-solicita pacientul sa roteasca ochiul in toate directiile -repeta tehnica la nevoie si verifica prezenta corpilor straini in lichidul de spalatura(cand este cazul) -indeparteaza tavita renala.prosop aleza 6 .bromacet -se pregateste sterilizarea Notarea in foaia de observatie:-se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o -aspectul lichidului de spalatura DE RETINUT. SCOP:-terapeutic:-indepartarea secretiilor(puroi. INGRIJIREA BOLNAVULUI DUPA TEHNICA -usuca fata pacientului -aspira lichidul ramas in unghiul nasal al ochiului -indeparteaza compresa de pe ochiul protejat -aseaza pacientul in pozitie comoda REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: -se spala instrumentul folosit -se face dezinfectia cu cloramina. -tratamentul otitelor cornice PREGATIREA MATERIALELOR: -materiale de protectie:doua sorturi de cauciuc. musama.cerumen) -indepartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar.-ciocul undinei va fi tinut la distanta de 6-7cm de ochiul pacientului pt ca eventualele miscari reflexe produse de acesta sau gesturile gresite ale asistentei sa nu traumatizeze ochiul cu varful recipientului.

vata. -in cazul dopului epidermic se instileaza solutie de acid salicilic 1% in ulei de vaselina. solutie de bicarbonat de sodiu 1‰ -materiale nesterile.-materiale sterile.cu 24 ore inainte se instileaza in conductul auditiv extern de 3 ori pe zi solutie de bicarbonat de Na in glicerina1/20.tavita renala.-se aseaza tavita sub urechea pacientului care va tine capul inclinat spre tavita.pe scaun -se protejeaza cu prosopul si sortul. PREGATIREA PACIENTULUI: -psihic:-se anunta pacientul si i se explica scopul tehnicii -fizic:-in cazul dopului de cerumen. -in cazul insectelor vii se fac instilatii cu ulei de vaselina. -solicita pacientul sa deschida gura(conductul se largeste si continutul patologic se indeparteaza mai usor) -trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga .scaun. EFECTUAREA TEHNICII -asistenta se spala pe maini si imbraca sortul de cauciuc -verifica temperatura lichidului de spalatura(3l de apa fiarta si racita-nu se adauga alta apa) si incarca seringa Guyon.masa de tratamente. -in cazul corpilor straini hidrofili (boabe de legume si cereale)se instileaza alcool.iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura spre peretele postero-superior si asteapta evacuarea.solutia medicamentoasa prescrisa. -pacientul se aseaza in pozitie sezand.seringa Guyon. -operatia se repeta la nevoie -se usuca conductul auditiv extern -medicul controleaza rezultatul spalaturii prin otoscopie 7 .lichidul de spalatura la 37°C.glicerina sau se aplica un tampon cu alcool cu efect narcotizant.

intr-o cavitate naturala sau neoformata. 8 .in scopul extragerii unui lichid normal sau patologic sau al unui fragment de tesut.intr-un organ sau orice tesut al organismului cu ajutorul unui ac sau al unui trocar. lipotimie. In practica se executa urmatoarele punctii:venoasa.soc) -efectuarea anesteziei locale pentru prevenirea reflexelor neuro-vegetative care pot produce accidente grave. Pentru efectuarea punctiilor sunt necesare urmatoarele reguli generale:-pregatirea psihica a bolnavului -materialul necesar sa fie pregatit si sterilizat -sa fie dezinfectate regiunile -pregatirea pentru punctie si mainile celui ce va efectua aceasta operatie. 1.2008 PUNCTIILE Punctia reprezinta operatia prin care se patrunde intr-un vas.a fundului de sac Douglas. ameteli. arteriala.-se introduce un tampon de vata in conduct -se aseaza pacientul in decubit dorsal 1/2-1 ora -se examineaza lichidul de spalatura Reorganizarea locului de munca Notarea in foaia de observatie:se noteaza tehnica si rezultatul spalaturii(corpi straini extrasi).dureri. pericardica.osoasa.pleurala abdominala.10. -cavitatile punctionate se vor evacua lent pentru a se preveni accidentele grave(hemoragii.traumatizarea timpanului datorate presiunii prea mari sau temperaturii scazute sau crescute a lichidului de spalatura.punctia biopsica si punctia unor colectii purulente. DE RETINUT:-pot aparea accidente ca varsaturi.a vezicii urinare.articulara rahidiana.

alcool medicinal.lichide hidratante..manusi din cauciuc sterile -pentru dezinfectie si protectia campului cutanat(locul punctiei)-apa.alcool medicinal.cilindru gradat.in acelasi scop se efectueaza si punctiile biopsice in diferite organe pentru a se obtine fragmente de tesuturi necesare examinarilor histopatologice -terapeutic:-evacuarea lichidului abundent din cavitate(prin ac sau prin aspiratie).cantitatea si caracteristicile acestuia. -administrarea de medicamente.porttampon.campuri sterile pentru izolarea locului.ace sterile) -instrumente specifice punctiei-ace.sapun.sticla de ceasornic. -pregatirea fizica consta in asigurarea pozitiei corespunzatoare fiecarei punctii.aparat de ras. articulara). -se recolteaza lichidul din cavitate in vederea examinarii pentru a se stabili natura.trocare -vase colectoare-eprubete. abdominala. MATERIALE: -se pregatesc materiale generale si specifice fiecarei punctii -pentru dezinfectia si protectia mainilor:apa curenta . 9 .alcool iodat.vase colectoare gradate.punctia numinduse evacuatoare.tinctura de iod. PREGATIREA PACIENTULUI: -pregatirea psihica consta in informarea lui.pense.aer sau alte solutii in scop de tratament.sapun. -pentru anestezia locala-solutii anestezice(xilina 1%.lame de microscop.SCOP:explorator:-se stabileste prezenta sau absenta lichidului dintr-o cavitate (pleurala.incurajarea si asigurarea confortului. seringi sterile.

iar celelalte punctii fiind executate de catre medic. • Dezinfectie tip III:-consta in spalarea regiunii.se completeaza formularele de trimitere -se masoara cantitatea -se trimite la laborator REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: -materialele refolosibile se dezinfecteaza.in salon sau in sala de tratament.mentionandu-se cantitatea de lichid evacuata.-materiale pentru pansarea locului punctiei.galeti.tavita renala.eprubetele se eticheteaza.romplast -materiale pentru colectarea deseurilor.participa la recoltarea si evacuarea produselor din cavitatea punctionata -ingrijeste locul punctei INGRIJIRI ULTERIOARE:-pacientul este instalat comod in pat si supravegheat.badijonarea cu alcool iodat de doua ori(pentru celelalte punctii). tampoane .comprese sterile.aspectul lui.este suplinit pentru satisfacerea nevoilor sale. raderea pilozitatii.ajutat de una-doua asistente. PREGATIREA PRODUSULUI RECOLTAT: -pentru examene de laborator. ASISTENTA :-protejeaza patul sau masa pe care se executa punctia -asigura pozitia corespunzatoare -pregateste campul cutanat: • Dezinfectie tip I: -cu tamponul imbibat in alcool se badijoneaza tegumentul timp de 30 sec(pentru punctia venoasa). 10 .se spala. TEHNICA PUNCTIILOR -punctia venoasa se executa de catre asistenta medicala. -supravegheaza pacientul in timpul punctiei -inmaneaza medicului instrumentele in conditii de asepsie.se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza NOTAREA PUNCTIEI:-se face in foaia de temperatura sau de observatie.degresare.

comprese.PUNCTIA ARTERIALA -Reprezinta crearea unei cai de acces intr-o artera prin intermediul unui ac de punctie.seringi pentru injectarea substantelor de contrast si anestezice -medicamente:solutii anestezice.seringi heparinizate pentru examenul gazelor sanguine.tavita renala. SCOP:explorator:-recoltarea sangelui prin analiza gazelor sanguine -introducerea substantelor de contrast pentru examenul radiologic al arterelor-arteriografie.tampoane.manusi.saculet de nisip.camp chirurgical. -terapeutic:-injectarea medicamentelor cu actiune vasodilatatoare. PREGATIREA PACIENTULUI: 11 . pense.cu scop de diagnostic si tratament CONTRAINDICATII:-tendinta crescuta la hemoragii.pentru crearea campului cutanat -se va face dezinfectie de tipIII -instrumentar si materiale sterile:ace de marimi diferite in functie de artera punctionata. INDICATII:-arteriopatii.infectii LOCUL PUNCTIEI:-artera femurala -artera humerala -artera radiala -artera cubitala PREGATIREA MATERIALELOR: -materiale de protectie.substante de contrast -alte materiale:eprubete.

-aplica pansament uscat pe care il comprima cu un saculet cu nisip de 1-5 kg in functie de artera INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI: -ramane la pat.hiperextensia articulatiei pumnului sprijinit pe un saculet cu nisip -sub regiunea punctionata se asaza musama si aleza EFECTUAREA PUNCTIEI -se face de catre medic. -medicul face anestezia locala -asistenta serveste manusile sterile si dezinfecteaza din nou locul punctiei -serveste campul steril -medicul executa punctia -asistenta mentine pacientul in pozitia data. hemoragie.il supravegheaza -medicul retrage acul de punctie -asistenta aplica tamponul compresiv pe care il tine cu pensa porttampon 5 minute.respiratia -se apreciaza culoarea si temperatura locala a tegumentelor 12 .pacientul sta in decubit dorsal pe un plan tare cu coapsa in extensie. -pregatirea fizica:-pentru punctia arterei femurale.-pregatirea psihica:-se informeaza cu privire la scopul punctiei.pozitia in care va sta in timpul si dupa punctie.tensiunea arteriala.pacientul sta in decubit dorsal cu mana intinsa.ajutat de asistenta medicala. -se spala si dezinfecteaza mainile -medicul alege locul punctiei -asistenta dezinfecteaza locul punctiei(dezinfectie tip III) si pregateste seringa cu medicatia anestezica dupa caz.hematom). -se masoara pulsul.1-6 ore in functie de artera punctionata -se controleaza locul punctiei si aspectul pansamentului (roseata. -pentru punctia arterei radiale.in repaos.

PUNCTIA PLEURALA SAU TORACOCENTEZA -Reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul exterior prin intermediul unui ac.se poate introduce un cateter in vederea efectuarii unor explorari ale parametrilor sangelui arterial.produsul va fi ferit de contactul cu aerul.hematoame cu compresiunea tesuturilor -obstructie vasculara din cauza spasmelor trombozelor DE RETINUT:-prin punctia arteriala.se eticheteaza si se trimite imediat la laborator. nervi. Reorganizarea locului de munca Notarea punctiei.PREGATIREA SANGELUI PENTRU EXAMENUL DE LABORATOR: -pentru analiza gazelor sanguine. DE EVITAT:-atingerea produsului. SCOP:-explorator:-punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural -recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativa si calitativa 13 .tesuturi) -hemoragie -injectare pariarteriala -dupa punctie:-hemoragii. COMPLICATII: -intimpul punctiei:-punctionarea altor formatiuni(vase.pentru a preveni imbolnavirea persoanelor care lucreaza cu sangele.

citostatice)dupa spalarea cavitatii INDICATII:-boli inflamatorii sau tumori pulmonare.-terapeutic:-evacuarea lichidului -administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala(antibiotice.pipete.recipiente pentru colectarea lichidului. manusi.tavita renala.solutii anestezice -Materiale pentru reactia Rivalta:-pahar conic de 200ml. -tratament cu anticoagulante LOCUL PUNCTIEI: -se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural -daca lichidul este in stare libera.eprubete.aparate aspiratoare(Dieulafoy sau Potain).indifferent de locul punctiei PREGATIREA PUNCTIEI: MATERIALE:-de protectie a patului.tampoane comprese. punctia se face in spatial VII_VIII intercostal pe linia axilara posterioara -daca lichidul este inchistat.5l si exercita o presiune asupra inimii si plamanului.zona stabilita prin examen clinic -colectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de nivelul lor superior pentru a preantampina fistulizarea lor -punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare. 14 .lampa de spirt.solutie de acid acetic glacial. -pentru dezinfectia de tip III -instrumente si materiale sterile:2-3 ace de 10 cm lungime cu diametrul de 1mm. Alte materiale:romplast.tonicecardiace.punctia se face in plina matitate.impiedicandu-le functiile CONTRAINDICATII:-tulburari de coagulare a sangeluihemofilie. insuficienta cardiaca insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala. seringa de 5ml si ace pentru anestezie. -se va esfectua punctia cand cantitatea revarsatului pleural depaseste 1. camp chirurgical.2-3 seringi de 20-50ml .50ml apa distilata.morfina. MEDICAMENTE:-atropina. pense.

antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunuluij.PREGATIREA PACIENTULUI:psihic:-se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei si la pozitia in care va sta in timpul punctiei.retrage acul de punctie -asistenta dezinfecteaza locul si-l comprima cu un tampon steril -aplica pansamentul uscat fixat cu romplast -ajuta pacientul cu miscari blande sa se aseze in pat -scoate aleza si musamaua.preia seringa cu lichid si-l introduce in eprubeta -mentine pacientul si-l indruma sa-si retina tusea -observa culoarea fetei si respiratia -medicul introduce solutia medicamentoasa.ajuta bolnavul pentru punctie.cu mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la urechea opusa sau cu trunchiul usor aplecat in fata cu antebratele flectate pe brate.ajutat de doua asistente medicale -se desfasoara in salon sau sala de tratamente -asistentele isi dezinfecteaza mainile.pregateste locul punctiei prin dezinfectia de tip III -supravegheaza pacientul. -pacientii cu stare buna se aseaza pe un scaun cu spatar.pe partea sanatoasa.administreaza atropina.cu mainile la ceafa. -se aseaza in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scaunel. -fizic:-se administreaza cu 30 minute inaintea punctiei o fiola de atropine pentru a preveni accidentele(atropine scade excitabilitatea generala si a nervului pneumogastric.inveleste pacientul. INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI -se asigura repaos la pat pe o perioada prescrisa de medic 15 .coatele inainte. -pacientii in stare grava se aseaza in decubit lateral.la marginea patului EXECUTIA PUNCTIEI:-se face de catre medic.

ACCIDENTE:accese de tuse.culoarea tegumentelor.reactia este pozitiva cande picatura de lichid se transforma intr-un nor ca un fum de tigara.se adauga 1-2 picaturi din lichidul de cercetat.pentru examenul citologic si bacteriologic. -Reorganizarea locului de munca -Notarea in foaia de observatie COMPLICATII:-hemoragii intrapleurale. cancer pulmonar) -tulbure:este purulent sau chilos cu aspect albicios.-se supravegheaza pulsul.tensiunea arteriala.dispneei .eprubetele etichetate se trimit la laborator. -hemoragic sau serohemoragic:este roz sau rosu intens in hemoragiile pleurale si pleurezia hemoragica -se masoara cantitatea lichidului extras -examinarea biochimica consta in reactia Rivalta:in paharul conic se pun 50ml de apa distilata si o picatura de acid acetic glacial.tahicardiei. 16 .aspectul si cantitatea lichidului extras.ceea ce inseamna ca lichidul este sarac in albumine.respiratia.colaps-nu se mai efectueaza tehnica.determinate de iritatia pleurei-se intrerupe punctia -lipotimie.rupture pleuropulmonare.avand drept cauza tulburarile circulatorii si purtand numele de transudat.secretiilor bronsice PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU EXAMINARE: -examinarea macroscopica se face imediat apreciindu-se culoarea. -se informeaza imediat medical in cazul aparitiei cianozei. Lichidul poate fi:seros sau serocitrin:este limpede. -pentru dozarea cantitatii de albumina.se pune pacientul in decubit dorsal.periodic.se administreaza analeptice cardiorespiratorii.galben deschis avand cause inflamatoare(tuberculoza) sau avand drept cauza o tulburare circulatory(insuficienta cardiaca.

.ascitele care nu se resorb prin metode obisnuite de tratament. Este o metoda de tratament pentru acumularea de lichid (ascita) care are drept cauza obstacole in circulatia portala ceea ce determina hipertensiune in ramurile venei porte (ciroza hepatica.chisturi ovariene mari.pentru diagnosticul citologic. Contraindicatii: .recoltarea produsului pentru examinari.2008 Punctia abdominala (paracenteza) Definitie: Punctia abdominala (paracenteza) consta in traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar in diferite scopuri.se administreaza tonice cardiace si diuretice. bacteriologic si enzimatic al ascitei. Indicatii: .) Scop: *explorator: . . . O6. venei cave inferioare. 17 .traumatisme inchise ale viscerelor abdominale. .-edem pulmonar acut.pentru efectuarea dializei peritoneale.determinat de evacuarea rapida a lichidului -pneumotorax prin ranirea plamanului cu acul-se intrerupe punctia.pune in evidenta prezenta lichidului peritoneal. cand se banuieste hemiperitoneu.ascitele masive care provoaca tulburari circulatorii si respiratorii prin presiunea asupra diafragmului. hidronefroza. *terapeutic: . insuficienta cardiaca etc. . -pneumotorax prin ranirea plamanului cu acul De evitat: evacuarea unei cantitati de lichid pleural mai mare de 1000-1200ml.10.evacuarea unei colectii libere de lichid in ascitele masive. sarcina.

daca s-a folosit bisturiu se aplica agrafe Michele prin cutarea pielii. se aplica pansament uscat compresiv.pe linia Monroe Richter. comprese.substante medicamentoase. -dezinfectie tip 3.se aseaza pacientul in pozitie decubit dorsal in pat. .pentru dezinfectia tegumentului (dezinfectia tip 3). *fizic: . Pregatirea punctiei: Materiale: .se invita sa urineze sau i se face sondajul vezical. . a liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca anterosuperioara stanga.pe linia ombilico-pubiana la mijlocul ei. . cu flancul stang la marginea patului si trunchiul usor ridicat.instrumente si materiale sterile: trocar gros cu diametrul de 3-4mm. pense hemostatice. tonicecardiace.se face de catre medic. ajutat de una sau doua asistente. . . . cilindru gradat.asistenta medicala pregateste locul punctiei. bisturiu. paravan. Pregatirea pacientului: *psihic: . . cu un mandren ascutit si unul bont de rezerva. . .se informeaza asupra necesitatii punctiei. i se asigura securitatea si intimitatea.Locul punctiei: . peste cearsaful impaturit in lung.tavita renala. galeata gradata de 10l. Executia punctiei: . ace de 5-6mm. tuburi prelungitoare. manusi. la punctul de unire a treimii medii cu cea mijlocie.se deruleaza in salon sau sala de tratamente.in fosa iliaca stanga. tampoane. anestezice locale. . eprubete. 18 . seringi de 5 si 20ml. camp chirurgical.pentru recoltarea si colectarea lichidului.. .se aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare.materiale de protectie a patului.se masoara circumferinta abdominala.

se masoara circumferinta abdomenului.se asigura o temperatura optima in incapere si liniste. Ingrijirea ulterioara a pacientului: . . .se ia pulsul. prin decompensarea brusca a cavitatii abdominale. . se noteaza valorile inregistrate in primele 24ore.colaps vascular.dupa 6ore se indeparteaza cearsaful strans in jurul abdomenului. melena.perforarea intestinului determinand peritonita 19 . Accidente: .se noteaza circumferinta abdomenului inainte si dupa punctie.hemoragie digestiva manifestata prin hematemeza.. ora si numele persoanei care a efectuat punctia. .se aseaza comod in pat. . Notarea in foaia de observatie: . locul punctiei sa fie cat mai sus pentru a evita presiunea asupra orificiului si scurgerea lichidului in continuare. data.se noteaza cantitatea de lichid evacuat.pansamentul se schimba respectand masurile de asepsie. .se strange cearsaful in jurul abdomenului.agrafele se scot la 48-72ore. . Reorganizarea locului de munca. . tensiunea arteriala. .

8. Pregatirea pacientului: *psihica. Locul punctiei: . oxigenoterapie.pozitia decubit dorsal in celelalte cazuri. *fizica: . . Indicatii: punctia se executa in acumulare de lichid intre foitele pericardului ca urmare a inflamatiei. . in punctia evacuatoare (calea epigastrica). . 20 . . lichidul tamponeaza inima si ii ingreuneaza functia. .recoltrea lichidului pentru laborator. Pregatirea punctiei: Materiale: aceleasi ca si la punctia pleurala cu exceptia acului care are o lungime de 8-10cm.examen radiologic al toracelui. Punctia se executa de catre medic si ajutat de 2 asistente (ca si la celelalte punctii). pericardul fiind inextensibil. . transudatiei.evacuarea lichidului acumulat. astfel apare o dispnee accentuata. .spatiul V intercostal stang la 6cm de marginea sternului (in cazul punctiei exploratoare). *terapeutic: .pozitia in functie de scopul punctiei si cantitatea de lichid.spatiul VI-VII la jumatatea distantei dintre linia axilara anterioara si cea medioclaviculara stanga (cand cantitatea de lichid este mare (iese la control radiologic)).2008 Punctia pericardica Definitie: Punctia pericardica reprezinta patrunderea cu un ac in cavitatea pericardica.introducerea substantei medicamentoase dupa evacuarea lichidului.constatarea prezentei lichidului in cavitatea pericardica.10. Scop: *explorator: .la extremitatea apendicelui xifoid.pozitia semisezand pentru punctia evacuatoare. Ingrijirea ulterioara a pacientului. bolnavul fiind in pozitie semisezand.

.soc pericardic. .punctia lombara. Indicatii: . *anestezic: . 21 . antibioticelor sau serurilor imune in spatiul subarahnoidian.prin punctie se face decomprimarea in cazul sindromului de hipertensiune intracraniana. Punctia rahidiana Definitie: Punctia rahidiana reprezinta patrunderea cu un ac in spatiul subarahnoidian.recoltarea lichidului in vederea examenului macroscopic si de laborator. encefalita).Reorganizarea locului de munca. .infectii ale spatiului mediastinal. Notarea punctiei in foaia de observatie.interventii chirurgicale – cu scop anestezic. Scop: *explorator: .se retrage acul.introducerea medicamentelor citostatice.partunderea acului in miocard. Locul punctiei: . Accidente:.introducerea substantelor anestezice: rahianestezia. printre vertebre.boli inflamatorii ale sistemului nervos central ( meningita. . . tumori cerebrale.injectarea de substante radioopace pentru examen radiologic al maduvei (aer sau substante pe baza de iod).D12-L1 sau L4-L5. hemoragie subarahnoidiana. se face reanimarea cardiorespiratorie. *terapeutic: . De retinut: in timpul punctiei pacientul trebuie sa fie imobilizat pentru a preveni orice deviere de la pozitia data. scleroza multipla.masurarea presiunii lichidului cefalorahidian. .

campuri chirurgicale.. capul in hiperflexie.punctia dorsala – D6-D7.materiale de protectie a mesei sau a patului. . pense hemostatice. lampa de spirt. seringi. seruri imune. . barbia atinge pieptul (pozitia „spate de pisica”). salon sau sala de operatie.5mm cu mandren. ajutat de asistente. antibiotice. in pat cu spatele la marginea patului. Pregatirea materialelor pentru punctie: . greturi. Ingrijirea ulterioara: . citostatice. .se informeaza medicul in cazul aparitiei unor manifestari cum ar fi: varsaturi.pozitia sezand.punctia suboccipitala. manometru Claude (pentru masurarea tensiunii LCR). Pregatirea produsului pentru examinare: 22 . coapsele flectate pe abdomen.eprubete. cefalee. Se desfasoara in sala de tratamente.dupa 6ore se poate alimenta si hidrata la pat. Efectuarea punctiei: se face de catre medic. .dezinfectia tip 3.medicamente: anestezice locale pentru rahianestezie. .instrumente si materiale sterile: ace lungi cu diametrul de 1-1. . tavita renala. .pe masa de operatie sau de tratament cu mainile pe coapse.pacientul sta in decubit dorsal fara perna 24ore. . tensiune. preparate cortizonice. Materialele se aleg in functie de scopul punctiei.pozitia este data in functie de locul punctiei si starea pacientului. respiratie). comprese si tampoane. .pozitia decubit lateral. manusi de cauciuc. ace si seringi pentru anestezie. . Pregatirea pacientului: *psihica *fizica: .se supravegheaza functiile vitale (puls. anatomice.

cu varful acului. . varsaturi). anestezice locale.in stari patologice LCR poate fi hemoragic purulent.hemoragii ce apar in timpul punctiei prin ac.administrarea medicamentelor in cavitatea articulara (produse cortizonice. .recoltarea lichidului articular in vederea examinarii sale. Notarea in foaia de observatie. aspectul ( este clar si se scurge picatura cu picatura).dureri violente in membrele inferioare determinate de atingerea ramificatiilor cozii de cal sau maduvei spinarii.sindrom post-punctional (ameteli.. 23 . gatului. Accidente: .socul reflex care poate duce la sincope mortale (accidentul este foarte rar). . .examinarea macroscopica se face imediat pentru a aprecia culoarea. purulent. Reorganizarea locului de munca. . *terapeutic: . cefalee. substante de contrast pentru examen radiologic).punerea in evidenta a prezentei lichidului articular (seros. Punctia articulara Definitie: Punctia articulara reprezinta realizarea unei comunicari instrumentale intre cavitatea articulara si mediul extern. . a unui membru prin atingerea maduvei cervicale. Scop: *explorator: .contractura fetei. . sangvinolent).evacuarea lichidului.

face dezinfectia tip3. traumatisme articulare.se face de catre medic ajutat de 1-2asistente in sala de tratament. medicamente anti-inflamatoare. . . Contraindicatii: procese inflamatorii tegumentare in zona in cate urmeaza a se face punctia. umarului. asistenta serveste seringa cu anestezic.5-2mm pentru aspirat lichidul. antibiotice.dezinfectia pielii (tip 3). Pregatirea pacientului: *psihica.instrumente si materiale sterile: ace de 4-5cm lungime. asistenta protejeaza patul sub articulatie. ace de 8-10cm lungime cu diametrul de 0. se indeparteaza pilozitatea. seringi de 5ml pentru anestezie.medicul aseaza campul sub locul punctiei.alte materiale: romplast. gleznei.materiale de protectie a patului. Executia punctiei: . camp chirurgical. pense. Locul punctiei: se punctioneaza mai frecvent articulatiile: genunchiului. *fizica: se aseaza intr-o pozitie sa permita executia punctiei.medicul alege locul punctiei (zona de maxima fluctuenta). cu articulatia relaxata. manusi. pahar conic gradat. .Indicatii: artrite acute sau cronice. serveste manusile sterile. . tampoane. comprese. Pregatirea materialelor pentru punctie: .asistenta mentine pacientul in pozitia adecvata. substante de contrast pentru examen radiologic. tavita renala.medicul efectueaza anestezia locala. dezinfecteaza locul punctiei. fese. .medicamente: anestezice locale: xilina 1%. . . asistenta serveste campul protector. eventual articulatia se aseaza pe o perna. 24 . . cotului.dezinfectia mainilor. .

. asistenta medicala colecteaza lichidul in vasul gradat.. . De evitat: . aspira lichidul. .se supravegheaza aspectul pansamentului. .tehnica se desfasoara in conditii de asepsie desavarsita. Pregatirea produsului pentru examinare: . fixat cu fasa.se pregatesc eprubetele cu lichid pentru laborator. recolteaza in eprubete.se supravegheaza starea generala si semnele vitale. asistenta dezinfecteaza locul punctiei si comprima cu tampon steril. Reorganizarea locului de munca.se asigura repaosul regiunii.se eticheteaza mentionandu-se cantitatea si apreciinduse aspectul lichidului. *tardive *infectii.se mentine pansamentul compresiv si imobilizarea in atele timp de 24-48ore.se noteaza cantitatea si aspectul lichidului. aplica atele care sa imobilizeze articulatia punctionata. Complicatii: *imediate: lezarea pachetului vascular nervos. Ingrijirea ulterioara: . . De retinut: . . Notarea in foaia de observatie.seroasele articulare prezinta receptivitate deosebita fata de infectii.medicul executa punctia.medicul retrage acul de punctie. 25 .zonele tegumentare in care se gasesc procese inflamatoare pentru executia punctiei. aplica pansament compresiv.

sternul. usor accesibile cum ar fi: .apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale si primelor vertebre lombare.spina iliaca posterosuperioara.materiale de protectie a patului.recoltarea maduvei pentru examinare in vederea stabilirii structurii. . Indicatii: boli hematologice.creasta iliaca. *terapeutic: . Scop: *explorator: .maleolele tibiale. .recoltarea maduvei de la persoane sanatoase in vederea transfuzarii sale la un pacient.Punctia osoasa Definitie: Punctia osoasa reprezinta crearea unei comunicari intre mediul extern si zona spongioasa a osului. . hidratante si nutritive precum si transfuzia intravenoasa.administrarea medicamentelor lichide. .calcaneul. Pregatirea punctiei: . Locul punctiei: la nivelul oaselor superficiale. strabatand stratul sau cortical prin intermediul unui ac. compozitiei si pentru studierea elementelor figurate ale sangelui in diferite faze ale dezvoltarii lor. . 26 .

se aplica comprese sterile pe locul punctiei. . se supravegheaza starea generala si semnele vitale.decubit ventral pe un plan dur sau decubit lateral cu genunchii flectati pentru punctia in creasta iliaca. solutii perfuzabile si medicamente recomandate in cazul punctiei terapeutice. ascutit. . Efectuarea punctiei: .se aseaza in pozitia adecvata :decubit dorsal cu toracele putin ridicat pe in plan dur. ..alte materiale: sticla de ceasornic.instrumente si materiale sterile: ace de punctie de 5 cm lungime rezistente. . ace si seringi pentru anestezia locala.i se va explica ca durerea dispare dupa anestezie. tampoane. ser fiziologic.se adapteaza seringa si medicul aspira 1-2ml de maduva.se administreaza medicamente.se face de catre medic ajutat de 1-2 asistente. . . Pregatirea pacientului: *psihica: .materiale pentru dezinfectia tip 3.medicamente: anestezice. . camp chirurgical. manusi. varful scurt. prevazut cu mandren.se imbraca pacientul si se aseaza comod in pat.se rade pilozitatea. . timpul de coagulare si timpul Quik.se observa pansamentul daca s-a imbibat cu sange. *fizica: . Pregatirea produsului pentru examinare: 27 . pense. . lame de microscop. comprese. .se asigura repaus la pat. in sala de tratamente. . cu diametrul de 1-2mm.se controleaza in preziua punctiei timpul de sangerare. mediul de cultura. seringi de 10-20ml. pentru punctia sternala. Ingrijirea ulterioara a pacientului: .

nu se obtine maduva.fracturi.tulburari de crestere la copii dupa punctia tibiala. daca.prelevarea urinii direct din vezica urinara pentru examenul de laborator.manipularea incorecta a instrumentarului steril = pericol de infectii ale osului. Reorganizarea locului de munca.pe cale transmedulara se administreaza numai solutii izotone.perforatie ale organelor interne (inima. .rar. va fi introdus si apoi aspirat.se efectueaza fortiurile si insamantarile pe medii de cultura. desi acul a patruns in cavitatea medulara.asistenta de laborator evacueaza imediat produsul aspirat prin seringa pe sticla de ceasornic sau pe o lama de sticla mare 20-30cm. ritmul de administrare fiind de 15-20pic/min. Este o interventie de urgenta. . . . De retinut: . fara pericolul contaminarii sale. Notarea in foaia de observatie. *tardive: . infectii ale osului (osteomelita). .serul fiziologic se va pastra caldut si va fi servit medicului in seringa. Punctia vezicii urinare Definitie: Punctia vezicii urinare se realizeaza prin intermediul unui ac pe cale transabdominala in interiorul vezicii urinare.. plamani). Se practica numai daca vezica urinara este supradestinsa. Accidente: *imediate: . . pneumotorax.punctie alba. 28 . existand pericolul ruperii ei. Scop: *explorator: .hematoame.

Pregatirea pacientulu *psihica. pense anatomice si hemostatice. tavita renala. . camp chirurgical. . *fizica: 29 .traumatisme uretrale sau ale vaginului cand sondajul vezical este contraindicat. .vase colectoare. manusi din cauciuc. cilindru gradat. cand sondajul vezical nu poate fi executat. tampoane. comprese. Indicatii: . Pregatirea punctiei: . ace pentru anestezie. tub subtire din polietilena. seringi de 2-20ml. *terapeutic: . Locul punctiei – pe linia mediala abdominala la 2cm deasuprasimfizei pubiene. perna tare.evacuarea urinii in cazurile de retentie acuta de urina.medicamente: anestezice locale. .instrumente si materiale sterile: trocar subtire sau un ac pentru injectie intramusculara de 10-12cm lungime. xilina 1%.se face dezinfectia tip 3.stricturi uretrale sau hipertrofie de prostata cand incercarile de patrundere cu sonda in vezica urinara raman fara rezultat.. .injectarea de produse de contrast pentru examenul radiologic al vezicii urinare.materiale de protectie a mesei pe care se executa punctia. eprubete.

.se determina volumul de urina evacuat. . . se dezbraca regiunea abdominala.nu urineaza cu cateva ore inaintea punctiei exploratoare sau daca este putin plina i se administreaza lichide sau diuretice.urina se recolteaza in eprubete.hemoragie vezicala.pacientul ramane la pat. . . . .punctia negativa. sub bazin se introduce o perna tare.se aseaza in decubit dorsal. . Notarea in foaia de observatie. Accidente: . pansamentul. Efectuarea punctiei: . se supravegheaza functiile vitale.infectii postpunctionale care apar tardiv. . in cazul in care peretele abdominal prezinta un strat gros de grasime si acul patrunde profund in vezica urinara.astuparea acului cu flacoane de fibrina sau tesuturi.se rade parul pubian..formarea de fistule urinare. Reorganizarea locului de munca.etichetarea eprubetelor si trimiterea la laborator pentru urocultura. Ingrijirea ulterioara: . De retinut: 30 . se masoasa densitatea acesteia.se face de catre medic ajutat de 1-2 asistente. pentru a sesiza scurgerea in continuare a urinii prin traiectul neoformat. Pregatirea produsului pentru examinare: .se observa locul punctiei.

vezica urinara se goleste incet si incomplet (500ml urina).colectii purulente.punctia se poate repeta la nevoie de mai multe ori. *terapeutic: . . Prin aceasta punctie se realizeaza o legatura intre cavitatea peritoneala si mediul extern.evacuarea de lichid. . 31 . Punctia fundului de sac Douglas Definitie: Punctia fundului de sac Douglas este o varianta a punctiei intraperitoneale.administrarea unor solutii medicamentoase (antibiotice). Locul punctiei : in dreapta sau in stanga colului uterin si usor inapoia acestuia.pentru confirmarea prezentei unei colectii lichidiene. urmarind sa ajunga in regiunile parauterine. De evitat: comprimarea abdomenului un timpul evacuarii urinei..stabilirea naturii colectiei (puroi. . Scop: *explorator: .suspiciune de sarcina extrauterina. punctia se executa pe cale vaginala. sange. ascita).in caz de intrerupere a scurgerii urinei se va introduce mandrenul pentru desfundare a acului. . Indicatii: . .

. alta inferior). . .materiale de protectie. comprese din tifon. sonde vezicale. tampoane.i se asigura intimitate. . campuri chirurgicale.se executa de catre medic ajutat de 1-2 asistente. .medicul introduce valvele vaginale(una superior.medicul dezinfecteaza fundul de sac posterior al vaginului. . . pense lungi porttampon. alcool iodat.instrumente si materiale sterile: ace cu diametrul de 2mm si lungime de 12-14cm.medicul prinde colul uterin cu pensa. *fizica: .medicamente anestezice. asistenta ofera seringa cu anestezie.se informeaza asupra necesitatii punctiei. irigator. pense pentru prins colul uterin.se asigura ca durerea este inlaturata prin anestezia locala.se dezinfecteaza mainile. 32 . serveste medicul cu tamponul imbibat cu alcool ioat. face anestezia. iar cealalta asistenta serveste medicul cu pense pentru prins colul uterin. .pentru dezinfectia mucoasei vaginale. manusi chirurgicale. Efectuarea punctiei: . eprubete sterile. cu acul adaptat. .se desfasoara in sala de tratamente. asistenta tine valvele vaginale departate. Pregatirea pacientei: *psihica: . .Pregatirea materialelor: . . o fixeaza cu mana.se asigura pozitia ginecologica pe masa ginecologica. asistenta preia pensa. tavita renala. .pacienta urineaza (se poate face sondajul vezical). valve vaginale. ofera acul de punctie adaptat la seringa de 20ml pentru punctie. fixat in port-tampon. canula vaginala.20-o.solutie de permanganat de potasiu 0. seringi de 5-20ml.30 %o (la mie).se face spalatura vaginala cu solutie de permanganat de potasiu. .se imbraca manusile chirurgicale.

Pregatirea produsului pentru examinare: . badijoneaza locul punctiei cu tamponul imbibat in alcool.examenul histopatologic al tesutului extras pentru stabilirea diagnosticului. . splina. indeparteaza pensa de prins colul si valvele vaginale. goleste pe rand seringile. hemoragic sau sange pur. Ingrijirea ulterioara a pacientei: . . plamani. Notarea in foaia de observatie: se noteaza cantitatea de produs extras. Contraindicatii: .asistenta recolteaza lichid in eprubeta. ganglionii limfatici. purulent. aspira lichidul alternand 2 seringi. .rinichi unic (anatomic. . functional) pentru punctia renala. se trimit la laborator (din lichidul purulent se fac insamantari pe medii de cultura).la examenul macroscopic se examineaza aspectul lichidului: seros. tumori solide. medicul retrage acul de punctie.se transporta la pat.diateze hemoragice. Scop: *explorator: . rinichi.medicul executa punctia. tensiunea arteriala. Punctiile biopsice Definitie: Reprezinta introducerea unu ac de punctie intr-un organ parenchimatos pentru recoltarea unui fragment de tesut.eprubetele cu lichidul extras se eticheteaza. se aplica tampon vaginal.se supravegheaza pulsul. Punctia se practica pentru ficat. pansamentul. Indicatii: imbolnaviri ale organelor mai sus mentionate pentru confirmarea diagnosticului clinic sau precizarea stadiului imbolnavirilor. Locul punctiei: 33 . aspectul si continutul lui.. Reorganizarea locului de munca.

regiunea lombara in dreptul discului intervertebral L1-L4 la 8cm de linia mediana: se prefera punctia rinichiului drept fata de cel stang pentru a evita lezarea splinei sau a unor vase mari. . seringi de 5-20ml. *punctia ganglionara si a tumorilor solide: . . 34 . trusa de perfuzie.ace lungi de 10cm cu bizoul alungit pentru punctia splenica. hemostatice. trombocitemia. timpul de protrombina. sange izogrup. . hartie de filtru.materiale pentru dezinfectia tip 3. ace pentru anestezie. Menghini).locul se alege in functie de masa ganglionara sau tumorala. timpul de coagulare.instrumente si materiale sterile: ace pentru punctia hepatica (Vim-Silverman. .medicamente: tonice-cardiace.*punctia hepatica: . sau sub aceste limite). *fizic: .materiale de protectie a mesei de operatie. comprese. *punctia splenica: . manusi. tampoane. izoRh.de-a lungul liniei axilare posterioare in spatiul IX sau X intercostal drept (daca ficatul se mentine in limite normale. Pregatirea pacientului: *psihic. lame de microscop.ace cu diametrul de 1-2mm si lungimi diferite pentru punctia ganglionara. . . pense hemostatice. imediat sub rebordul costal sau in plina matitate (daca ficatul este marit). selectionata pentru examenul histopatologic.spatiul VIII sau IX intercostal stang intre linia axilara anterioara si cea medie in afara rebordului costal. Pregatirea punctiei: . tavita renala. campuri chirurgicale.fata anterioara sau laterala a ficatului pe linia mediana.se controleaza cu cateva zile inainte timpul de sangerare. vas cu 50ml ser fiziologic. *punctia renala: .

respiratia. K.decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat sau decubit lateral stang cu mana dreapta sub cap. supravegheaza pulsul.se face dezinfectia tip 3. asistenta mentine pozitia pacientului. . . sau decubit lateral drept cu mana stanga sub cap. asistenta badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod. culoarea fetei. asistenta serveste acul de punctie. asistenta supravegheaza pacientul pentru a sta in inspiratie profunda. . .se desfasoara in sala de tratament.medicul face anestezia.medicul executa punctia. . *pentru punctia renala. tonicocapilara (vit C. *pentru punctia splenica. serveste manusile sterile. . renala) . medicatie coagulanta. *pentru punctia tumorilor si ganglionilor – pozitia este in functie de localizarea si marimea lor. .se administreaza cu 2 zile inainte. . . asistenta serveste campul chirurgical.medicul alege locul punctiei.medicul protejeaza locul punctiei cu camp steril.decubit dorsal cu membrele superioare pe langa corp.se asigura pozitia: *pentru punctua hepatica. Ingrijirea ulterioara: 35 ..medicul aspira tesutul (cu exceptia punctiei efectuate cu acul Vim-Silverman care este prevazut cu obturator despicat). aplica pansament compresiv uscat fixat cu benzi de romplast. necontractate.decubit ventral cu un saculet de nisip asezat sub abdomen. Efectuarea punctiei: .medicul indeparteaza acul. preparate de calciu) care se continua si dupa punctie 1-2 zile (aceasta pregatire se face indeosebi dupa punctia hepatica. splenica.se executa de catre medic si 2 asistente.se efectueaza dezinfectia mainilor. pozitia corespunzatoare pentru locul punctiei.

. .tuse instantanee. hemotorax prin atingerea pleurala.de administreaza calmante ale tusei daca este cazul. pentru laborator: . . Pregatirea materialelor obtinute prin punctie. Reorganizarea locului de munca.hemoragie care se combate prin hemostatice...fragmentele mici de tesuturi se indeparteaza din ace prin insuflare de aer cu seringa.se supravegheaza functiile vitale timp de 24ore. De evitat: . Accidente: . .pacientul ramane la pat 24-48ore in decubit lateral drept pentru punctia hepatica si decubit dorsal dupa punctia splenica si renala.se intocmeste buletinul de trimitere la laboratorul de anatomie patologica. ALE NURSINGUL PACIENTULUI CU AFECTIUNI APARATULUI RESPIRATOR Pentru depistarea bolii si stabilirea diagnosticului de certitudine se efectueaza o serie de explorari ale aparatului respirator: 36 . sunt pregatite de catre medic sub forma de amprente pe lama de sticla sub forma de frotiuri. . .la locul punctiei se aplica pungi cu gheata. De retinut: . Notarea in foaia de observatie.se controleaza urina 3-4zile dupa punctia urinara pentru a sesiza aparitia hematuriei.miscarea pacientului in timpul punctiei poate duce la ruperea acelor si lezarea organelor punctionate.soc pleural.acele de punctie se sterilizeaza numai prin caldura uscata. . umezeala altereaza tesuturile.

laringoscopia.se dezbraca complet regiunea toracica. cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul.Examinari cu izotopi radioactivi: scintigrafia. Pozitia bolnavului: ortostatica. coatele aduse inainte. spiroergografia. cu mainile pe solduri.1. Cand pozitia ortostatica nu permite se va sta in pozitie sezand sau decubit. pneumoscreenul computerizat). copiii mici. radioscopie. Pregatirea bolnavului pentru radiografie: Psihic: . iar dupa o inspiratie profunda se va efectua radiografia in apnee. examinarea sputei. 37 . bronhografie.se anunta bolnavul explicandu-i-se conditiile examinarii. 4. 2. examinarea LCR-ului (in meningita tuberculoasa).Explorari functionale: spirometria.se indeparteaza obiectele radioopace. sugarii se fixeaza prin infasarea pe un suport de scanduri sau se suspenda in hamuri pentru a nu se iradia persoana care il sustine. spirograful Godat. Aici este invitat sa respecte indicatiile radiologului: va efectua cateva miscari de respiratie.parul se leaga in crestetul capului.bolnavul va fi condus la serviciul de radiologie. 5. . examinarea sangelui. spirografia (cu aparatul Eutest. fara sa ridice umerii. pleuroscopia. EXPLORARI RADIOLOGICE: Organele toracice sunt inima si plamanii. functionalitatii plamanilor. 3. tomografie. . IDR la tuberculina. bronhoscopie. modificarilor de volum si forma a inimii pentru stabilirea diagnosticului in afectiuni pulmonare. . Studierea lor are drept scop depistarea morfologiei. examenul de urina.Examinari biologice: examinarea lichidului pleural.Explorari radiologice: radiografie. Fizic: . biopsia pulmonara.Examinari endoscopice: bronhoscopia.

. Notarea in foaia de observatie. Pregatirea pentru bronhografie: . pana trece efectul anestezicului. lateral drept si stang. Cu jumatate de ora inaintea examinarii se administreaza Atropina (pentru a diminua secretia de saliva si mucus). Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii apoi introduce sonda Metras in arborele bronsic. EXAMINARI ENDOSCOPICE: Pregatirea bolnavului pentru bronhoscopie Endoscopia= o metoda de examinare cu observarea directa a mucoaselor cavitare cu ajutorul endoscoapelor. .se examineaza cu substanta de contrast: lipiodol sau …. 38 . Ingrijirea dupa tehnica: bolnavul nu mananca si nu bea timp de 2ore. Bolnavul dezbracat se va aseza in decubit dorsal putin inclinat spre partea ce trebuie injectata.se pregateste psihic bolnavul.pregatirea fizica incepe cu 1-3 zile inainte de examinare. In timpul injectarii substantei de contrast se schimba pozitia in decubit ventral. In timpul examinarii se aseaza bolnavul in pozitie trendelemburg pentru a se vizualiza arborele bronsic din partile superioare ale plamanului apoi cu toracele moderat ridicat pentru a evidentia bronhiile mijlocii si inferioare. .Ingrijirea bolnavului dupa tehnica. se administreaza medicamente expectorante.se pregatesc materialele necesare. apoi substanta de contrast. Nu inghite sputa deoarece contine iod. In seara examinarii se administreaza 1tableta Fenobarbital sau Bromoval. dorsal.

terapeutic. rotunjita. bolnavul nu va bea si nu va manca nici seara nici dimineata. Prezinta un bec electric situat la extremitatea proximala a tubului. fara sa il inghita. Pregatirea bolnavului pentru bronhoscopie: . prevazut cu orificii laterale cu extremitatea distala taiata oblic. in decubit dorsal cu capul in extensie pe articulatia atlaso-occipitala si gura larg deschisa. va fi informat asupra gustului amar al anestezicului si a senzatiei de ingrosare a gatului si limbii. .in seara precedenta examinarii se administreaza un calmant. Bronhoscopia= explorarea arborelui traheo-bronsic.se informeaza bolnavul asupra examinarii. tinandu-l cateva minute in gura.pozitia: sezand pe scaun. o lupa care mareste terenul vizualizat. punandu-l in legatura cu alti bolnavi.Endoscopul= un instrument tubular cu o sursa luminoasa proprie si un sistem de lentile pentru observatie. . Este prevazut cu un record cu care se poate aspira sau se poate efectua biopsia. etc). La acest aparat se adapteaza unele anexe pentru a efectua recoltari (secretii purulente sau pentru biopsie) sau chiar pentru administrarea de medicamente. Scop: -explorator.dupa anestezie bolnavul se va aseza pe masa de examinare. Bolnavul va efectua o gargara cu anestezicul. . este indicat in afectiuni ale aparatului respirator (tuberculoza bronsica. Sub umerii bolnavului 39 . Bronhoscopul prezinta o garnitura din tuburi rigide din metal de 30-40cm lungime si 4-9mm diametru. se creeaza bolnavului un climat de siguranta pentru a coopera in timpul anesteziei si al examenului. tumori. . .se ofera tavita renala si anestezicul usor incalzit.

Novocaina.serveste medicul cu instrumentele si materialele necesare. care este compus dintr-un cilindru umplut cu apa in care se afla suspendat. linistea. . iar cu mana dreapta sprijina fruntea. . Medicul executa anestezia cu seringa laringiana. coborare. Participarea asistentei medicale la examinare: . Pentocaina 1%. va asigura pozitia comoda a bolnavului.exploreaza ventilatia pulmonara cu ajutorul spirometrului. cerandu-i sa respire linistit pe cale bucala. nu mananca si nu bea pana la dispatitia anestezicului. Dupa anestezie medicul introduce instrumentele bronhoscopului. cu gura in jos. Participarea asistentei medicale la explorarile functionale urmareste obtinerea unei cooperari a bolnavului.fixeaza capul bolnavului pana la efectuarea anesteziei apoi mobilizeaza capul prin ridicare. Pentru explorarile functionale ale aparatului respirator se utilizeaza urmatoarele metode de examinare: Spirometria. . inclinare. modificand ritmul numai la cerere. temperatura constanta a camerei si semiobscuritate. prin intermediul unui scripete.se aseaza o perna tare ridicandu-l la 12-15cm inaltime de la suprafata mesei. EXPLORARI FUNCTIONALE Efectuarea probelor functionale urmareste determinarea modului in care acesta satisface nevoile organismului in stare de repaos sau in conditiile unei supraincarcari functionale (efort mare).mentine bolnavul in pozitia corespunzatoare introducand mana stanga sub regiunea occipitala.dupa tehnica bolnavul este condus in salon. Se administreaza multe lichide pentru a spala faringele. Prin fundul cilindrului cu apa patrunde un tub metalic care ajunge peste 40 . Anestezia se efectueaza cu: Xilina 2-4%. solutie de cocaina 2-4%. un al doilea cilindru.

este prevazut la un capat cu o piesa bucala. Spirografia permite determinarea capacitatii de adaptare a functiilor respiratorii la nevoile energetice ale organismului atat in repaos cat si in timpul eforturilor. . Pe orizontala se poate citi volumul de aer expirat. Hartia este grovata in unitati de volum si de timp. 41 . Aparatul are incadrat in memorie valorile teoretice ale individului iar rezultatul real apare calculat in procente. In stanga aparatului se afla o fanta orizontala prin care se introduce hartia inscriptorie pe care un varf traverseaza curba expirogramei. Miscarile verticale ale cilindrului mobil sunt inregistrate cu ajutorul chimografului. Aerul suflat prin tub. Bolnavul inspira din spirometru si expira printr-un vas cu hidrat de potasiu care absoarbe CO2 din aerul expirat. In exterior. Datele obtinute sunt interpretate imediat.un aparat cu circuit inchis. deasupra nivelului apei.aparatul Godat. tubul metalic se continua cu un tub de cauciuc ce se termina cu un ambou prin care se face insuflatia. .un microprocesor electronic. Spirograful este format dintru-un spirometru asociat cu un chimograf. ridica cilindrul suspendat la inaltimea determinata de cuantumul de aer expirat care se poate citi pe gradatia de pe peretele cilindrului sau a scarii asezate in dreptul greutatii. iar pe orizontala se calculeaza timpul cat a durat inregistrarea dupa viteza de rulare a chimografului.pneumoscreenul computerizat.nivelul apei. se introduce O2. iar pe verticala timpul. un dispozitiv pentru dirijarea in sens unic a curentului de aer.aparatul Eutest.este un spirograf uscat cu burduf. Hartia pe care se efectueaza spirograma este grodata in diviziuni: pe verticala 1cm=300ml aer. Spirografia se poate determina cu: . pana sub capacul cilindrului suspendat. pentru captarea CO2. exprimat in secunde. Tubul prin care expira. este alcatuit din spirometru asociat cu chimograf pe care se inregistreaza un bronhotor cu hidrat de K.

-ul. se penseaza nasul cu o clema si bolnavul respira linistit 30-40 secunde cu supapa aparatului deschisa. Efectuarea probei: Aparatul contine o piesa bucala ce se adapteaza la capatul liber alburdufului.(volum de aer curent) prin respiratie linistita. Piesa bucala se schimba dupa fiecare bolnav. Bolnavul.S.C. 42 . Curba inscrisa se numeste expirograma. linistit. respira cateva secunde. asezat comod. Rezultatul se citeste pe hartia grovata. apoi se expira maxim si profound.E. pentru a coopera cu asistenta medicala. cu 24ore inaintea examinarii. apoi se inchide circuitul si se pune aparatul in pozitia de inregistrare. bolnavul face o inspiratie maxima urmata de o expiratie maxima. ia in mana piesa bucala.Pregatirea bolnavului si a materialelor necesare pentru spirografia cu aparatul Eutest *pregatirea bolnavului: examenul se executa dimineata pe nemancate sau la 2-3ore dupa masa. Se inregistreaza V. Dupa ce s-a introdus piesa. Curba inchisa arata C. se repeta pana cand se obtin 3 curbe egale. Determinarea cu aparatul Godat are aceeasi pregatire a bolnavului.V. Se urmareste C.V (capacitatea vitala) si V. va inspira adanc din aerul atmosferic si la comanda va introduce piesa bucala in gura. In ziua examinarii se asigura repaos fizic si psihic 30-40min.V si se numeste spirograma. normala apoi se inregistreaza C. *pozitia bolnavului: sezand pe scaun. Proba se repeta de mai multe ori pana cand obtinem 2 curbe egale. Buzele se tin inchise strans ca sa nu iasa aerul pe langa piesa bucala. Se scoate piesa din gura bolnavului si se lasa sa se odihneasca.M. medicatie excitanta sau depresiva a centrilor respiratori. Nu se administreaza.

Dupa inregistrarea C.se mentine intensitatea efortului aceeasi de la inceput. doar ca inainte se masoara tensiunea arteriala. silicoza. Valorile ideale apar in: anchiloza costo-vertebrala.R. V.V.un test de efort cu ajutorul caruia se analizeaza capacitatea de adaptare a respiratiei la solicitari suplimentare.S.F.M.R. pneumonii. etc. pulsul si tensiunea arteriala.S-ul. C. Acesti parametrii se determina inainte de efort. sex. pe lobul urechii se aplica celula electrica a unui oximetru si se determina C. presiunea atmosferica.E. apoi se mareste intensitatea efortului pana la limita maxima (cand nu mai creste consumul de O2. C. V. varsta. Se consemneaza datele pentru calcularea parametrilor (nume. indicele tiffeneau= V.S. saturatia sangelui arterial in O2. Bolnavul se racordeaza la spirograf. dureri intercostale. Spiroergografia. umiditatea aerului. cu repaos. inaltime.V-ului bonavul este lasat sa se odihneasca si se determina V.C. 43 . . si aici se obtin 3 cube egale.C. Dupa determinarea parametrilor pacientul respira in repaos pana cand volumul de O2 consumat/minut devine constant.M.M.pacientul este supus unui efort in trepte.E. limitele acestei capacitati si se pun in evidenta modificarile functionale care nu se vad in repaos.E. traumatisme ale cutiei toracice.T.M. Dupa incetarea efortului se urmaresc o serie de parametrii functionali: ventilatia pulmonara.P.E. Se calculeaza cel putin 4 parametri: V. eliminarea CO2. greutate). iar in sange apar valori scazute ale oximetriei).V x 1000. astm bronsic. V.este asemanatoare cu cea pentru spirografie. Pregatirea bolnavului pentru spiroergografie . C. Probele de efort se fac in 2 moduri: . pleurezii. Valorile normale ale acestor parametrii se inscriu intre 7080% din valorile ideale. prenume.V. V.S/C. EKG si frecventa respiratiei. consumul de O2. se noteaza temperatura camerei.

Determinarea O2 se va face prin metode fizice si chimice.S-ul scade cu mai mult de 10-15%. .faza de revenire: parametrii revin la valori normale in 35minute. in sangele venos si arterial. modificarile functionale apar numai la eforturi mai mari depuse de pacient.S-ul creste peste 1015%.faza de echilibru functional: parametrii functionali raman la valori crescute dupa faza de adaptare . *Testul bronhodilatator. Persoana trece prin 3 faze: . se urmareste modul de adaptare a organismului.Determinarea parametrilor in timpul efortului se face cu: bicicleta ergometrica.M. iar in cazul testului bronhoconstrictor este pozitiv daca V.M. Se determina prin administrarea bolnavului de Adrenalina 1% prin aerosoli. Testul este pozitiv daca V. Daca aceasta perioada este mai lunga.E. Presiunea O2 este mai mare in aerul atmosferic decat in aerul alveolar. . banda rulanta. In conditii normale. 44 .cel mai des intrebuintat. *Testul bronhoconstrictor. organismul are o capacitate de efort deficitara.faza de adaptare: dureaza 2-3min. cu acest aparat se determina si presiunea gazelor. timp de 3 min. Valoarea normala: 20 ml O2/100 ml sange. Alte metode de explorare: *Analiza gazelor: se determina continutul de O2 si CO2 din sangele arterial precum si presiunea partiala a acestor gaze in sange. La asmatici si bronsici creste cu peste 20%.E. se caracterizeaza prin cresterea valorilor functionale evaluate inainte de efort. Determinarea O2 in sange prin metode fizice se face cu ajutorul oximetrului care se aplica pe lobul urechii. cu aparatul Astrup in care se recolteaza sange capilar in tuburi cu heparina care sunt livrate cu aparatul. Presiunea CO2 este mai mica decat in alveole si sangele venos.

pulsul la artera carotida si radiala.TRAUMATISMELE TORACICE Se impart in: -traumatisme inchise: *contuziile peretelui toracic. Aprecierea starii accidentatului. .obstructia respiratorie. . vase.ale peretelui thoracic. In I.hemotoraxul masiv. . plamani. *fracturi si luxatii ale scheletului toracic.esofag. . . 45 . .instabilitatea toracica severa (voletele costale). bronhii.pneumotoraxul deschis. dispnee cu tahipnee. miscarile toracice.i se dezgoleste toracele. cianoza. *penetrante (cu sau fara leziuni viscerale) *ale organelor mediastinale: trahee. .tamponada cardiaca. insuficienta circulatorieapare la ranitii hemoragici.accidentatul este culcat la orizontala. -traumatisme deschise-plagi: *nepenetrante.pneumotoraxul compresiv. pleura.se urmareste jetul expirator.R prin obstructia cailor respiratorii. Interventii: . primul ajutor consta in: . . Descoperirea si rezolvarea leziunilor cu risc mortal: . Aceste leziuni se manifesta prin insuficienta respiratorie: asfixie.se priveste culoarea fetei.plagile cardiace. a buzelor. inima. in stare de soc hemoragic sau la traumatisme ale cutiei toracice asociate cu hemoragie.controlul digital al cavitatii bucale. .

sau se fixeaza voletele prin compresiune manuala cu fesi rulate sau cu un manunchi de tifon aplicate pe volet.se produce un suierat caracteristic. .inchiderea cutiei toracice (este un act de urgenta) deoarece tulburarile determinate de traumatismele costale sunt foarte grave. Imobilizarea circulara a toracelui este interzisa. In I. Instabilitatea toracica survine in urma fracturarii unui numar mare de coaste. In functie de gradul de respiratie paradoxala apare cianoza si tahipneea.. . In timpul transportului se previne socul.aspirarea secretiilor de la nivelul faringelui si a bronhiilor. Primul ajutor consta in: .R prin instabilitate toracica. uneori exista si emfizem subcutanat in jurul plagii. se evita Mialginul pentru ca deprima centrul respirator. Pneumotoraxul deschis. la care se adauga durerea ca factor socogen. . contine O2. Acesta se fixeaza cu benzi de leucoplast care sa cuprinda numai toracele lezat. La bolnavii in stare de coma se face intubatie traheala. Imobilizarea fracturilor se incearca prin culcarea victimei pe partea lezata.instalarea unei pipe Guedel. spumos. Voletul se desolidarizeaza de peretele toracic infundandu-se in inspiratie si exteriorizanduse in expiratie provocand respiratia paradoxala.determinat de plagi penetrante in care cavitatea pleurala comunica larg cu exteriorul. la mai multe puncte distanta intre ele. Se suprima durerea prin administrare de calmante: Algocalmin. . se invita bolnavul sa elimine secretiile bronsice print tuse. In fracturile costale victima este asezata in pozitie semisezanda. 46 . se administreaza O2.respiratia este ineficienta.sangele de la nivelul ranii toracice este aerat. La bolnavii constienti pozitia va fi semisezanda.

tahicardie. oxigenoterapie. vasele mamare interne. pleura. Se produce insuficienta cardiaca cu tensiune arteriala scazuta. insuficienta respiratorie. aerul patrunde in cantitate mare si nu mai poate iesi ingreunand actul respirator. In pneumotoraxul cu plagi pulmonare.maxima urgenta. Peste comprese se aplica o panza cauciucata care se va fixa cu benzi de leucoplast. nu sunt urmari grave. comprimarea vaselor mari si deplasarea inimii.. la spital plaga va fi suturata ermetic. se coase la pielea din jur pentru a nu fi aspirate. Datorita socului hemoragic.peste plaga se aseaza comprese sterile(sau cateva straturi de tifon peste care se pune vata). Accidentatul se trimite la spital in pozitia semisezanda sau sezanda. dispnee. necesita interventii de urgenta in servicii de specialitate.acoperirea plagii prin orice mijloace. 47 . perfuzii de sange. Insuficienta respiratorie si circulatorie influientata de hemotoraxul masiv Hemotoraxul masiv survine prin ruperea de vase sanguine din plamani. Cand exista rupturi ale pleurei mediastinale. . vase intercostale. apare cianoza. Pneumotoraxul compresiv In cazul pneumotoraxului simplu. Insuficienta respiratorie determinata de plaga cardiaca acuta este foarte grava. apare emfizemul mediastinal. cand patrunde in pleura o cantitate mica de aer. hemitorace bombat. colaps cardiac si moarte. asimetric. Cel mai simplu gest pe care il poate face medicul este introducerea unui ac in pleura care permite scoaterea presiunii intrapleurale si reducerea deplasarii mediastinale. se produce comprimarea plamanului si suprimarea functiei schimbului de gaze. Primul ajutor consta in punctia cavitatii pleurale cu drenarea sangelui.se comprima vasele gatului. stare hipotermica.

asfixie. secretii. proteze dentare. Primul ajutor in caz de asfixie: .eliberarea cailor aeriene prin tractiunea limbii cu o compresa. . *pentru artera temporala superficiala.scoaterea de la locul accidentului. in plagile planseului bucal.evacuarea secretiilor . . colaps. . Asfixia se poate produce in urma caderii inapoi a limbii.TRAUMATISMELE MAXILO-FACIALE Se insotesc de: hemoregie. In urma traumatismelor maxilo-faciale se poate instala socul caracterizat prin: insuficienta respiratorie. in plagile limbii. Asfixia de cauza centrala este datorata starii de soc a colapsului vascular.in cazul unor inundatii traheo-bronsice se face drenaj postural.in hemoragiile vaselor importante se va face compresiunea pe vasele corespunzatoare plagii: *pentru artera faciala. . hematomul si edemul perifaringian. facies palid.pe marginea inferioara a mandibulei.cand caile respiratorii sunt libere se face respiratie artificiala gura-gura.asezat pe o parte cu capul decliv. transpiratii reci. Hemoragia produce obstructia cailor respiratorii.in asfixiile grave determinate de edem sau hematom se face traheoctomia. este masiva din cauza vascularizarii bogate a partilor moi ale maxilarului. Obstacolele din caile aeriene superioare pot produce asfixia pacientului datorita cheagurilor de sange. . 48 . batista sau pensa. . fragmente de dinti si oase. soc. . Asfixia.pe regiunea preauriculara. se leaga limba cu un fir de ata de primul nasture de la haina. cianotic. gura-nas.

Se intervine pentru a readuce oasele in pozitia normala. se inchide gura bolnavului si se face imobilizarea provizorie a mandibulei (capastru.combaterea socului prin administrare de analgezice. . INGRIJIREA BOLNAVULUI CU HEMOPTIZIE . socul.combaterea hemoragiei prin aplicarea unor pense hemostatice si pansament compresiv.decubit lateral usor trendelemburg. HHC la indicatia medicului. . Fracturile maxilarelor.se linisteste si se aseaza bonlavul in pozitie semisezand. apoi disfagia. hemoragia. Pozitia. caderea limbii. Imobilizarea provizorie cu zabala pentru mentinerea gurii deschisa. In fracturile maxilarului superior cu dislocari de oase. se anunta medicul. pentru a preveni asfixia si socul. disfonia. presand astfel vasul pe suportul osos oferit de coloana vertebrala cervicala.se produce dislocarea oaselor in focar. perfuzii. 49 .*pentru artera carotida externa. transfuzii.combaterea asfixiei prin dezobstruarea cailor respiratorii. bandaj mentonier). semisezanda in cazuri mai usoare. Primul ajutor consta in: . obstructia cailor respiratorii datorita deplasarii osoase. introducerea unui tub de cauciuc prin plaga traheala pentru a asigura respiratia. acumulare de sange in cavitatea bucala. oxigenoterapie. Primul ajutor consta in asigurarea decubitului respirator. TRAUMATISMELE GATULUI Semne majore: asfixia.palma se aplica pe ceafa bolnavului si degetele insinuate inaintea muschiului sterno-cleido-mastoidian. sedative. se produc tulburari respiratorii.

asistenta medicala pregateste medicatie hemostatica: CaCl intravenos.in cazuri exceptionale se incearca realizarea unui emfizem subcutanat pe fata anterioara a hemitoracelui prin introducerea a 400-600 ml aer sau O2 cu o seringa de 20ml. se recomanda respiratia pe nas. nu se va abuza deoarece se pot produce tromboze.igiena corporala. .se combate tusea cu Codenal (2-4tablete). . . Adrenostazin 1-2-4 fiole/zi. Clauden. cu examinari minime (puls.se interzice vorbitul.. lapte.40-50ml) sau o lingura de sare la un pahar de apa per os. 50 . Dionina sau Calmotusin (10-12pic/2ore). vit C intramuscular sau intravenos.se aplica punga cu gheata pe regiunea sternala sau a zonei presupusa sangeranda. . . .solutii hipertonice IV (NaCl 10%. cu picioarele atarnande. compot. Venostat. schimbarea bolnavului se va face reducand la minim mobilizarea bolnavului. Novocaina intravenous.10-20ml. Vasopressin. pe scaun sau pe marginea patului. . . cu temperatura moderata.se asigura pozitia semisezanda. lenta. va fi servit la pat cu urinar si bazinet. .in hemoptiziile abundente se poate face legatura celor 4 membre pentru a diminua intoarcerea venoasa (20-30minute) de mai multe ori in cursul zilei. solutie glucoza 40% . profunda. . . sirop. INGRIJIREA IN EDEMUL PULMONAR . tensiune arteriala. Coagulen. .se prezinta medicului sangele colectat intr-un vas.transfuzii mici de sange proaspat. .nu se dau expectorante.se da bolnavului sa ingere lichide reci in cantitati mici si repetate.bolnavul va fi cat mai putin posibil perturbat de cei din jur.camera va fi bine aerisita. . limonada. temperatura).alimentatia in primele zile se reduce la lichide reci.

Morfina nu se administreaza in edemul pulmonar de origine extracardiaca sau in caz de dubiu de astm bronsic. in cazuri foarte grave. Este foarte important sa se stie ca embolia pulmonara se traduce clinic printr-un junghi toracic accentuat de miscarile respiratorii. 300-500 ml (la indicatia medicului si exceptand cazurile de soc.01-0. infarct miocardic). Pentru aceasta asistenta medicala alege o vena turgescenta. diuretice cu actiune rapida: Furosemid 2080mg intravenos. .intubatie si respiratie asistata. fara compresiunea arterelor. INGRIJIREA IN EMBOLIA PULMONARA Se imobilizeaza in decubit dorsal si anunta medicul. PREGATIREA PREOPERATORIE A BOLNAVULUI CU INTERVENTII TORACICE 51 .se capteaza expectoratia si se curata gura bolnavului.. febra sau chiar stare de soc. tusei. fenomen pe care se relateaza de urgenta medicului.oxigenoterapie: 16-18 l/min. Din 10 in 10 minute. Daca sangerarea nu este posibila se face aplicarea garoului la radacina a 3 membre. .tonicardiace.aspiratia cailor respiratorii superioare.02g intramuscular sau intravenos.aerosoli de alcool etilic si bronhodilatatoare.se pregatesc medicamente: Morfina 0. tuse seaca. . insotit de tahipnee. Scoaterea garoului se face progresiv. . unul din garouri se schimba la al patrulea membru. Oxigenoterapie intermitenta 14-16l/minut. . .scaderea circulatiei de intoarcere prin emisie rapida de sange. pentru tratament trombolitic (streptochinoza) si anticoagulant (heparina). se pregateste materialul necesar pentru perfuzie. Medicamente pentru combaterea durerii.HHC. . barbotat prin alcool iodat: 2/3 apa si 1/3 alcool. respiratie superficiala.

asistenta medicala i se va prezenta bolnavului pentru a stii cui sa i se adreseze.va recolta probele de laborator indicate. Asistenta medicala il ajuta sa se familiarizeze cu sectia. neiritabili. . se va interesa de motivul internarii. optimisti. despre echipa de acolo. linistiti.se dau detalii cum se transporta in sala de operatie. Asistenta medicala va ajuta bolnavul sa se instaleze comod in pat. vor fi transportati la serviciul de terapie intensiva sau in sala de operatie. Pregatirea fizica. Pregatirea psihica pentru operatie: . daca are sapun. cei inconstienti. il amplaseaza cu convalescenti care nu au complicatii postoperatorii. atenta. prosop. Va incepe culegerea datelor. cu salonul.calda. periuta si pasta de dinti. 52 . curat si bine pregatit. Asistenta medicala arata bolnavului unde este baia si il ajuta sa o foloseasca. Se amplaseza in salon cu bolnavii de varsta apropiata. . il ajuta sa-si aseze lucrurile. bolnavul va fi insotit la radiologie. la explorari functionale.Pregatirea psihica a bolnavului pentru interventie chirurgicala incepe de la serviciul de primire. controleaza starea de igiena a pacientului.va asigura bolnavul ca totul se desfasoara in conditii igienice. Bolnavii adusi de urgenta. fara supuratii. de simptomatologie si de problemele rezultate din alterarea necesitatilor. se vor recolta analizele necesare la indicatia medicului. cu somn linistit. Daca bolnavul nu are aceste produse va ruga infirmiera sa i le procure. Pentru efectuarea interventiei chirurgicale asistenta medicala va participa la examene paraclinice: . care sa arate de la inceput bolnavului ca are in spital prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si care il vor insanatosi (daca se poate). cu restul bolnavilor din salon.i se va efectua o preanestezie sau chiar instituirea unei perfuzii pentru anestezie.

va face investigatii preoperatorii. plamanii. La batrani se va determina C. operatia va fi amanata). . preparate de fier. .pentru a depista o eventuala boala pulmonara. pulsul. . Hb.obligatoriu.si postoperator se pot remedia modificarile astfel ca organismul sa suporte bine operatia. . pre-. Anemia se corecteaza prin transfuzii de sange. . iar pentru a stabili starea lor se fac examinari obligatorii: .se va efectua EKG. . respiratia). Ht.in caz de hipercoagulare se administreaza pre si post operator heparina. Printr-un tratament adecvat pre-.V respiratorie (daca exista o infectie respiratorie sau catar naso-faringian.se va controla aspectul cordului si aortei. 53 . in doze variabile.va nota in foaia de observatie rezultatele obtinute. si postoperator. Actul operator si cel anestezic produce modificari in organismul operat.pune in evidenta starea de functionalitate a inimii.. . . creierul. TQ.analiza simpla de urina. TS peste 3 min pana la 7 minute. .interpreteaza datele si le anunta medicului. . sex. aspectul. intra. prezenta peste 40-50mg la 100ml releva tulburari renale si hepatice. leucocitelor. afectiune. sesizate datorita examenelor efectuate. ritmul.examinarea sangelui. se regleaza prin administrarea de vit K. coafulograma.glicemia peste 110-150mg (150mg -> diabet zaharat-> tratament cu insulina. formula sanguina.indica o eventuala anemie. TC. ficatul. Examinarea preoperatorie variaza in functie de varsta.determinarea ureei sanguine.se cerceteaza infectiile urinare sau tulburarile de emisie renala. intra-.asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului.tulburari de sangerare si coagulare apar in momente variabile. inima. TS. . aparatul urinar sufera cel mai mult in timpul interventiei chirurgicale.radiografia plamanilor.numaratoarea eritrocitelor.se masoara functiile vitale (tensiunea arteriala. si vit C. .

la persoanele peste 50 de ani si la cele cu antecedente hepatice. in rest numai la indicatia medicului. Ingrijiri in ziua operatiei: . . fosfataza alcalina.alergii cutanate la iod. inainte si dupa operatie.pregatirea pielii: in infectiile cutanate se anunta medicul..parul va fi ras pe o suprafata larga (15cm fata de limitele inciziei). . Ingrijiri in preziua operatiei .starea de nutritie. transaminaze. intarzie cicatrizarea si favorizeaza supuratiile postoperatorii. deficiente proteice si de vit C. . .se intreaba femeile despre perioada ciclului menstrual. TakataAra. . nu se administreaza purgative decat in cazuri speciale. complicatii postoperatorii la deshidratati si denutriti. Procaina.prescriptii medicamentoase: bolnavul va primi seara. inainte de culcare ca premedicatie o tableta Fenobarbital si Romergan. . In caz de piele murdara. 54 . se fac teste hepatice clasice: Tymol.se va lua numai masa de pranz si nu in cantitate mare. se va face dus in preziua operatiei. se consuma o cantitate mare de lichide. se amana operatia. . . Xilina). .clisma se va efectua bolnavului cu interventii pe tractul digestive.determinarea grupei sanguine si a factorului Rh.determinarea volumului sanguin.regim alimentar.bolnavul nu va fi trezit prea devreme. . Gross.greutatea bolnavului se controleaza la internare. .se testeaza bolnavii cu alergie la anumite medicamente (grave reactii socogene la Penicilina si la alte antibiotice: Novocaina. .preoperator.

li se vor aplica pe gamba si in treimea inferioara a coapsei. usor. pulberi. proteze. . CRIZA DE ASTM BRONSIC Astmul bronsic= o criza de dispnee paroxistica. . iar celor care nu pot urina se administreaza sonda Foley.vor fi invitati sa urineze inainte de a merge pe masa de operatie. polen. par de animale. se lasa pe noptiera. .bolnavilor in varsta cu varice foarte mari. Nealergici: 55 .praf de casa.alergene medicamentoase.unghiile vor fi taiate scurt si nu se lacuiesc.femeile isi scot acele de par si leaga parul cu o basma.contractiei musculare.la bolnavii cu stenoza pilorica.obstructiei bronsice care impiedica eliminarea aerului in expiratie. provocata de stenoza functionala spastica a bronhiilor. se face golirea stomacului cu sonda Faucher. . . . se administreaza intramuscular o fiola Mialgin. .daca are dinti falsi. . expiratorie. cu 30min inainte de a fi introdusi in sala de operatie. Bronhospasmul se datoreaza: .hipersecretiei bronsice.edemului mucoasei bronsice.bolnavul nu va purta lanturi sau podoabe.. un bandaj elastic.alergene alimentare. . o fiola Atropina (medicatie preanestezica). Factori determinanti: Alergici: . . .

transpiratii reci. bradicardie. sprijinit in maini.va fi sters de transpiratii. Simptome: criza de alergii bronsice incepe brusc.frigul. cu capul pe spate. HHC intravenos 50-200mg (in cazul in care criza nu cedeaza la Miofilin). sinuzite. . STAREA DE RAU ASTMATIC 56 .factori infectiosi: bronsite cornice. se evita simpaticomimeticele. Pana la venirea medicului i se administreaza Papaverina. tuse uscata. si se termina brusc.ortopneica. Interventii de urgenta Interventii autonome: in ambulator bolnavul va fi mentinut in pozitia sezanda.24g intravenos. Factori favorizanti: . eliberatoare. Interventii delegate: se administreaza Miofilin 1-2 fiole a 0. precedata de stranut. cenusii. descheiat la haina. cu expiratie fortata. Manifestari de dependenta: . Miofilin. Criza dureaza un sfert de ora pana la 3 ore. In cazul primului acces de astm aparut la un bolnav care nu a mai avut crize. sprijinit. ceata. . simpaticomimetice: tablete Efedrina. exoftalmie. Pozitia bolnavului in criza.facies care exprima spaima (congestionat).Eufilina. Asmopent in inhalatii sau sprei. . hidroree nazala.oral.. lent. Asmofug. se continua apoi cu simpaticomimetice: Bronhodilatin (sublingual). suieratoare. mai frecvent noaptea. Efedrina fiola 1 ml injectie subcutanata cu adrenalina.dispnee cu bradipnee. factori emotionali (stresul).tegumente palide. Daca tot nu cedeaza se administreaza sulfat de Mg intravenos lent 10-20ml. Oxigenoterapie prin sonda nazala. 6-8 l/min. zgomotoasa. la cravata. gura intredeschisa (exprima sete de aer).tuse si expectoratie mucoasa filanta. umezeala. Alupent.

suprimare brutala a corticoterapiei. Pentru a face diferential cu aceste boli. daca este alergic la anumite substante).obligatorie.se aeriseste incaperea.se evita Penicilina deoarece este alergizant. cravata.i se explica bolnavului sa tuseasca.Antitusive si Ketotifen – se administreaza numai in caz de suprainfectie bronsica. asistenta medicala trebuie sa se informeze privind antecedentele personale (daca este un vechi asmatic.i se face oxigenoterapie. cianoza. doza poate creste la 100-250mg. sedative sau tranchilizante. Aceasta criza poate fi asemuita cu edemul pulmonar acut. se poate administra chiar 100mg din 4 in 4 ore.nu se administreaza Morfina. Diagnosticul diferential se mai poate face dupa caracterul dispneei. . Interventii de urgenta: internarea in spital.psihoterapia are un rol important in linistirea bolnavului in criza.Surse de dificultate: infectii bacteriene. virotice. cu toracele impins inainte. Dupa criza sa aiba o viata linistita.absenta tusei si expectoratiei. si semne de insuficienta respiratorie accenuata ca: polipnee. . Interventii autonome: . In raul astmatic.HHC 2 fiole intravenos. utilizarea necorespunzatoare a oxigenului.i se descheie haina. pneumotoraxul spontan. Mialgin. cu fata anxioasa.dispnee expiratorie. In dispneea inspiratorie. aer curat. apoi cate 25mg din4 in 4 ore timp de 24 de ore. si sa nu doarma pana la instalrea echilibrului respirator. sa expectoreze. Interventii delegate: . . . 57 . . . . . alergene.in emfizem pulmonar de natura cardiaca. transpiratii profunde ce chinuiesc bolnavul (care este lac de apa).bolnavul sta in pozitia sezanda. camasa. zgomotul suierator este prezent atat la inspiratie cat si la expiratie. astmul cardiac. Manifestari de dependenta (semne si simptome): .dispnee inspiratorie.

cure balneoclimaterice la indicatia medicului. faciesul. Deoarece durata spitalizarii este mai lunga (in TBC pulmonar) pentru ingrijirea acestor bolnavi. determina lipsa de O2 la nivelul creierului si sentimentul fricii violente de moartea iminenta. pot fi urmate de depresie. cu umiditate ridicata prin aerosolizare. Asistenta medicala va supraveghea comportarea pacientului. etc. se repercuteaza si asupra aparatului cardio-vascular. astenie pronuntata. bronsitele. pozitia bolnavului in pat. idei obsesive. iar cei 58 . fac exceptie bolnavii cu afectiuni bronsice inflamatorii care necesita o atmosfera calda. anxietate. asistenta medicala va culege date si se va informa asupra cauzelor de boala si asupra necesitatilor alterate a manifestarilor de dependenta. este indicat ca saloanele sa fie prevazute cu terase mari. Aceste stari chiar si dupa ameliorarea bolii. abcesul pulmonar. durerea. manifestarile psihice. iar cei mai gravi in clinici de specialitate (de fiziologie). Multe boli pulmonare au caracter infectios: pneumonia. somnul. pentru a primi o luminozitate intensa si permanenta fara actiunea directa a razelor solare. bolnavii pot fi dusi pentru aeroterapie. care se accentueaza spre seara si noaptea. INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI RESPIRATORII Bolnavii cu afectiuni pulmonare sunt tratati in sectii de boli interne. Salonul trebuie sa aiba o buna ventilatie. Temperatura saloanelor va fi moderata (18-19 grade C). Pentru ca evolutia bolii sa fie favorabila se va avea in vedere: Asigurarea conditiilor de mediu: saloanele vor fo orientate cu ferestrele spre nord. adinamie. unde in cursul zilei. TBC-ul. Bolile pulmonare au repercursiuni negative asupra necesitatii de a respira si de a avea o buna circulatie. culoarea tegumentelor. Bolile aparatului respirator genereaza multe tulburari psihice.gimnastica respiratorie.

posibilitate de aeroterapie. se va evita ridicarea prafului deoarece sputa uscata contine un mare numar de germeni patogeni. se sterge cu carpe umede). care sa previna transmiterea sau producerea infectiilor nosocomiale. prin efortul asistentei medicale de satisfacere a cerintelor intelectuale a bolnavului (posibilitate de studiu. Pentru a mentine patul si lenjeria curate. 59 . Se va evita amplasarea alaturi de tineri. cu aspiratoare (se aspira praful. planse. supuratii pulmonare si alte boli cauzate de germeni transmisibili sa fie internati in saloane separate. Patul trebuie sa fie cu rotile. cu durata lunga de spitalizare. Avand in vedere ca multi bolnavi pulmonari transpira abundent. Amplasarea bolnavului: se va avea grija ca cei cu pneumonii. varstnici. Bolnavii cu expectoratii fetide si abundente. Necesitatea de a mentine tegumentele curate si integre. va incepe cu asigurarea curateniei zilnice a lenjeriei de pat. diabetici. Alterarea nevoii de a respira si de a avea o buna circulatie se manifesta prin dispnee. pielea transpirata va fi stearsa cu alcool mentolat care invioreaza circulatia periferica. cu bradipnee sau tahipnee. necesita interventii de nursing. Se va asigura toaleta bolnavului in functie de starea lui. iar mobilierul sa fie din cel care nu retine praful.inaintea meselor se va face toaleta cavitatii bucale si a dintilor. o conditie esentiala o constituie interventiile de nursing privind necesitatea de a se recrea si necesitatea de a invata. ferindu-l in mod deosebit de curentii de aer rece care ar putea cauza revenirea infectiilor virotice latente. . se lezeaza usor si fac mai repede escare de decubit. ceea ce face ca pielea sa fie fragila. radio). carti.cu expectoratii si exhalatii fetide sa aiba sistem de ventilatie perfect si permanent in functiune. se va asigura curatenia salonului zilnic. de corp (sau de cate ori este nevoie). expectoratie. prin: tuse. In saloanele cu bolnavi cronici. Necesita interventii deosebite din partea echipei medicale in vederea ameliorarii acestor manifestari de dependenta. tv.

pneumotorax spontan. va fi dezodorizata cu apa oxigenata. Din sputa se va face examen citologic. asistenta medicala va recolta la patul bolnavului in recipiente speciale. tromboembolia respiratorie acuta. embolia gazoasa. insuficienta respiratorie acuta. postantibioterapie. Alimentatia va fi adaptata perioadei de evolutie a bolii. intrumente si materiale pentru traheostomie. Interventii de nursing: Sputa va fi adunata. pacientul va fi indemnat de mai multe ori pe zi sa tuseasca pentru eliminarea continutului patologic al arborelui bronsic. pentru aspiratia secretiilor bronsice. si chiar pentru respiratie artificiala mecanica. expectoratia fetida din supuratiile pulmonare. in vederea depistarii celulelor neoplazice. bronhodilatatoare. recoltarea se repeta mai multe zile la rand. in timpul eforturilor de eliminare a sputei (rol propriu). recoltarea facandu-se din sputa de dimineata trimisa imediat la laborator. excitanti ai respiratiei. instiinteaza imediat medicul si pregateste tot ce este necesar pentru interventiile de nursing: medicamente cardiotonice.asistenta medicala va supraveghea tusea care este dureroasa in cazul pneumopatiilor acute. pentru a permeabiliza caile respiratorii. va interveni prin exercitarea unei presiuni moderate cu palmele pe spatele si sternul bolnavului. In vederea examenului bacteriologic. 60 . Necesitatea de a se alimenta si hidrata Alimentatia bolnavilor pulmonari este alterata deoarece acesti bolnavi prezinta inapetenta.in cazul bolnavilor cu hemoptizii. masurata si pastrata pentru a fi vazuta de medic.. Pentru a evita aparitia unor pericole (necesitatea de a evita pericolele) este necesar ca asistenta medicala sa recunoasca din timp semnele precoce ale complicatiilor: hemoptizia. tromboembolia pulmonara. apoi va fi trimisa la laborator pentru examinare. .

In bronsiectazie si supuratie pulmonara. insa va fi indemnat sa-si schimbe pozitia cat mai des pentru a evita complicatiile hipostatice. realizata cu ajutorul anexelor. va avea grija de modul de transport a bolnavului la serviciul de examene si tratament. oricat de bizara ar fi.semisezanda. radiografia toracelui. pastoase. La nevoie bolnavul va fi asezat in pozitie de drenaj postural.. trebuie lasat sa stea cum ii convine. bolnavul se va aseza in pozitie optima de evacuare a sputei. se va stabili bilantul hidric deoarece bolnavul se deshidrateaza foarte repede si se va asigura un suport cantitativ de lichide. pentru a putea respira pe partea sanatoasa (pentru a evita durerile).in perioadele febrile.dieta mixta. prin transpiratii etc. caci miscarile active ar putea favoriza reaparitia hemoptiziei. nu trebuie schimbata. Pozitia cea mai buna. trebuie sa fie cat mai comoda (ortopneica. asistenta medicala va ajuta bolnavul sa o mentina. Pe baza planului de ingrijire. C) . bogate in vitamine (in special vit. In caz de hemoptizie sau embolie pulmonara bolnavul trebuie mentinut in repaos absolut. bolnavul se culca pe partea bolnava. bolnavul se culca pe partea sanatoasa pentru a evita durerile.alimente lichide. a carui durata va fi stabilita de medic. In pleureziile uscate.cand simptomele se linistesc. Se vor urmari eliminarile (necesitatea de a elimina) prin pierderile din timpul expectoratiei. alcatuita din alimente usor digerabile. 61 . asistenta medicala prin rolul delegat va pregati bolnavul pentru examinari paraclinice: radioscopia. bolnavul fiind sprijinit cu bratele). Pozitia luata de bolnavii cu astm bronsic. chiar cu ajutorul anexelor patului. hipercalorica. tomografie. Aceasta pozitie. cu capul si trunchiul ridicate. tinand cont de cantitatea lichidelor pierdute. iar daca starea bolnavului nu contravine. continuand la nevoie reanimarea in timpul transportului. Necesitatea de a avea o buna postura. spirografie. etc. Dupa ce apare exudatul care indeparteaza foitele pleurale dureroase.

inaintea sosirii medicului. .bolnavii vor fi instruiti in vederea captarii sputei. vajaituri in urechi. . cu efort dozat.va sesiza efectele secundare prin observarea comportamentului in timpul administrarii de tuberculostatice (manifestari de dependenta ca: ameteli.Interventii de nursing: cu scopul de a ameliora manifestarile de dependenta: . asistenta medicala va creea un climat favorabil psihicului: efectuarea punctuala si constiincioasa a planului de ingrijire.se va face pregatirea in ateliere sau gradini. aparitia inapetentei.baie dus. . .va educa bolnavul sa faca exercitii fizice. atunci cand preda lenjeria murdara.obligatoriu. cand preda sputa si secretiile nazofaringiene. a greturilor) si va raporta medicului. .oxigenoterapia. .pentru a preveni aparitia infectiilor nosocomiale de la pacient.aeroterapie. .pentru a putea evita pericolele ce ar putea altera integritatea psihica a bolnavului.hainele de protectie se vor schimba cat mai des. scaderea acuitatii auditive. asistenta medicala va purta masca de tifon si manusi de cauciuc. . utilizarea scuipatorilor. Asistenta medicala care lucreaza in acest serviciu isi va petrece timpul liber in aer curat si se va prezenta regulat la controale sanitare periodice Ingrijirile acordate bolnavilor 62 .va administra medicamentele indicate. . . transformarea saloanelor in adevarate camine.

cauze termice. deoarece intarzierea poate periclita vindecarea bolii prin aparitia unor complicatii (infirmitati definitive sau deces). Toate masurile luate pentru salvarea vietii si sanatatii bolnavului alcatuiesc asistenta de urgenta. corpii straini care astupa gura. foc.cauze electrice. Toate aceste cauze sunt considerate urgente medicale pentru ca pun in pericol viata. Actiunea distructiva a unora din factorii de mai sus asupa corpului omenesc reprezinta un traumatism . nasul.luxatii sau entorse.fracturi. . apa.in urgente Suferinta organismului provocata prin agresiunea unor factori ai mediului inconjurator (soare. Aceste masuri se aplica de catre persoane instruite de la locul accidentului. din care primele ingrijiri reprezinta primul ajutor. . 63 . . Aceste cauze se impart in 4 categorii: . . . obiecte dure sau taioase) constituie o urgenta care trebuie tratata din primele minute de la producerea ei. .cauze chimice. substantele toxice otravitoare produc intixicatii). Acest factor distructiv (agent vulnerant) poate provoca: de hemoragie externa sau interna.contuzii (zdrobiri).leziuni viscerale (in cadrul organelor interne) insotite Exista agenti vulneranti ce pot actiona asupra organismului.cauze mecanice. Ingrijirile se acorda bolnavilor in functie de cauzele care au generat suferinta. .plagi (rani). . curent electric. sau traheea produc asfixie. dar nu produc traume (apa care daca patrunde in caile respiratorii produce inecul.

2. Transportarea accidentatului la spital. Factori electrici: produc electrocutarea si arsura electrica. apa. degeraturi si socul caloric. 4. imobilizarea provizorie a fracturilor). Efectuarea miscarilor cu blandete pentru a nu mari suferinta. urmarind functiile vitale. vaporii fierbinti sau frigul produc arsuri. toaleta si pansarea plagilor. hemostaza provizorie. Indepartarea persoanelor straine curioase si crearea unui baraj de securitate in jurul accidentului. 3. 9. Pentru salvarea accidentatului indiferent de cauze si gravitate se va actiona cu rapiditate respectandu-se principiile primului ajutor: 1. bazice care actionand pe piele produc arsuri iar cand patrund in caile respiratorii sau digestive. 5. 6. Efectuarea la nevoie a primelor ingrijiri (masaj cardiac extern si respiratie artificiala. obiecte dure taioase care actioneaza asupra corpului. Factori termici: flacara. 10. Examinarea rapida si sumara a victimei pentru aprecierea gravitatii accidentului. Interpretarea cauzei care a produs accidentul. Scoaterea victimei de la locul accidentului si asezarea ei in conditii favorabile acordarii primului ajutor. 7. Anuntarea accidentului.Factori mecanici: arme de foc. Factori chimici: substante acide. 8. Informarea scurta asupra cauzelor accidentului. conjuntivelor produc arsuri si intoxicatii. Salvarea accidentatului electrocutat se face foarte repede respectand unele principii. Acordarea primului ajutor la locul accidentului 64 . Insotirea victimei pana la unitatea sanitara.

daca este inconstient. cu capul mai jos decat trunchiul. . .la sol se aseaza prin gesturi blande in decubit dorsal.Acordarea primului ajutor este diferita. poate muri. .se face imobilizarea (daca sunt fracturi sau luxatii). 3. creaza panica si impiedica miscarile celor ce dau primul ajutor. bazinul. daca sunt sau nu truse de prim ajutor. respiratia.se efectueaza masajul cardiac extern si respiratia artificiala. Asezarea victimei la sol si pe brancarda. membrele. se face dupa locul in care s-a produs accidentul. Mobilizarea se executa astfel incat segmentul cap-gat-trunchibaza sa formeze un bloc rigid (sa fie la acelasi nivel. In cazul unei leziuni la nivelul coloanei vertebrale. pupilele) se controleaza pavilioanele urechilor.masurarea pulsului la artera carotida si concomitent cu cea radiala (in caz de stop cardiac. Se scoate 2. . se examineaza pulsul.se efectueaza toaleta plagii si pansarea sa.in caz de hemoragie abundenta se face hemostaza provizorie. nu se flecteaza capul spre trunchi si trunchiul pe bazin). narinele. Informarea asupra cauzelor accidentului. 5. Scoaterea victimei din focarul de agresiune. 1. Etapele acordarii primului ajutor: victima de la locul accidentului pastrandu-i-se pe cat posibil pozitia in care a fost surprinsa. pentru ca prezenta curiosilor in numar mare impiedica aerisirea bolnavului. 65 6. Efectuarea primelor ingrijiri: . toracele. Examinarea rapida si sumara a victimei consta in: 4. . cand victima nu poate fi transportata repede la spital. Asigurarea barajului de securitate are un rol important . Actul medical propriu-zis va fi adaptat locului respectiv.

iar cand prezinta tulburari respiratorii (sufocare.bolnavul cu traumatism toracic si fracturi costale se aseaza in pozitie semisezanda dorsal.bolnavul cu plagi abdominale va fi asezat in decubit dorsal cu coapsele flectate pe bazin. .bolnavul cu fracturi ale coloanei vertebrale se aseaza in decubit ventral pe o planseta cu capul intors intr-o parte. . ..cand bolnavul prezinta semne de hemoragie abundenta (puls tahicardic.bolnavul traumatizat constient va fi asezat in decubit dorsal. agitatie) in pozitie semisezanda pe partea bolnava (miscarea respiratorie se executa la maxim in hemitoracele sanatos). . . 7 . .primul cuprinde capul si umerii. 8. Ridicarea victimei de la sol.victima se ridica cu ajutoare prin metoda: „cules” sau ridicarea din lateral cu 4 salvatori. Acordarea ajutorului de urgenta in luxatii si entorse 66 .in fracturile coloanei cervicale bolnavul va fi asezat in decubit dorsal cu capul imobilizat pe partile laterale si crestet cu rulou. fixandu-le de brancarda cu o banda ce trece peste frunte.al doilea bazinul. .brancarda este acoperita cu o patura.al treilea membrele inferioare si la comanda unuia dintre salvatori este ridicat pe genunchiul liber al acestora iar al patrulea impinge targa sub accidentat.mentinerea pozitiei targii. .pozitia victimei care este in directia de deplasare (cu capul in acea directie pentru a putea fi supravegheat. . . mucoase palide) va fi asezat in decubit dorsal cu capul inclinat mai jos decat corpul (picioarele se ridica la verticala daca hemoragia este foarte mare). Principiile in efectuarea transportului: . cianoza. . . Transportul se face cu autosanitara.mersul lin cu pas invers. sete. paloare.

Entorsa= intinderea fortata a ligamentelor si capsulei articulare cu mici rupturi ale acestora. . se transporta la spital supraveghindu-l. .deschise: cu plaga cand osul iese din articulatie si produce rupturi de vase de sange. Semnele entorsei: 67 . pierzand contactul dintre ele partial sau total.se administreaza calmante (Algocalmin. ligamentelor. .dislocarea oaselor din articulatie. Antinevralgic) pentru a-i suprima durerea.se aseaza pe targa. muschi cu aparitia hemoragiilor grave sau paraliziilor).inchise: fara plaga cand osul nu paraseste articulatia. . transformarea luxatiei inchisa in deschisa. . Acordarea primului ajutor in luxatie: . comprimarea si sfasierea tesuturilor sau organelor vecine – vase de sange.durere vie.echimoze. nervi.se aplica circular la nivelul articulatiei (articulatie tibiotarsiana) un „manson” imbibat in apa rece pe o portiune cat mai intinsa de de membru fixandu-se cu o fasa efectuand un bandaj compresiv (bandajare in 8) asezand piciorul in unghi drept cu gamba. cu Scop: Semnele luxatiei: Dupa modul in care s-au produs exista urmatoarele tipuri de luxatii: . limitarea miscarilor.reducerea durerii prin imobilizarea corecta a membrului accidentat si prevenirea instalarii complicatiilor (perforarea pielii de catre os. impotenta functionala cu pozitie vicioasa fata de pozitia formala a regiunii. Luxatia= ruptura capsulei articulare. nervi etc. .

. . Acordarea primului ajutor: . Dupa gravitatea modificarilor produse sunt entorse: .se administreaza calmante.accidentatul nu va mai utiliza membrul lezat (daca este o fisura se transforma in fractura). .de gradul 3.deformarea regiunii prin edem si formarea de lichid in interiorul articulatiei (hidrartroza). .de gradul 2. . Entorsele frecvente sunt la articulatia gleznei. umarului. Acordarea ajutorului de urgenta in fracturi 68 .de gradul 1.simple (este o distensie a ligamentelor articulare si se manifesta cu durere suportabila.se transporta la spital unde i se administreaza aparat gipsat 6-8zile.grave (se manifesta prin articulatie tumefiata (ca urmare a hemartrozei).comprese reci (pansament compresiv). De retinut: . degetelor. pumnului. cotului. .durerea (mai putin intensa decat in fracturi si luxatii). edem redus si caldura locala).moderate (se manifesta cu simptomele entorsei de gradul 1 si echimoza).impotenta functionala relativa.in luxatii deschise nu se aplica comprese umede. . . echimoze intinse si laxitate articulara).

Fractura= intreruperea continuitatii unui os, asupra careia a
actionat o forta mecanica externa.

Scop:
- combaterea socului traumatic prin suprimarea durerii; - imobilizarea provizorie a focarului de fractura si prevenirea complicatiilor (hemoragii, sectiunea nervilor).

A. Semne de recunoastere: 1. Semne de probabilitate:
- durerea (caracteristica intr-un punct fix unde atinge maximum si creste la orice miscare sau manevra brutala facuta in regiunea fracturata); - deformarea regiunii datorita deplasarii fragmentelor osoase sau prin dezvoltrea hematomului local; - impotenta functionala; - scurtarea segmentului si pozitie vicioasa; - sufuziuni sanguine ce apar imediat sau dupa 24-48ore.

2. Semne de certitudine:
- mobilitate anormala a segmentului fracturat la miscari active sau pasive (se fac cu mare prudenta si blandete pentru a nu mari durerea prin lezarea vaselor, nervilor, muschilor); - lipsa transmiterii miscarii; - crepitatia osoasa produsa la palparea fragmentelor osoase fracturate; - intreruperea traiectului osului depistata la palpare si vizibila radiologic.

B. Tipuri de fracturi:
In functie de agentul cauzal se deosebesc: - fracturi traumatice (lovituri, caderi, smulgeri, striviri); - fracturi patologice (tumori, boli de oase, boli nervoase).

Fracturile traumatice pot fi: - inchise (tegumentul care acopera fractura este intact);

69

- deschise (fractura este insotita de o plaga care intereseaza
pielea si muschii, ajungand pana la os);

- incomplete sau „ in lemn verde” (solutia de continuitate

intereseaza numai o parte a osului); - complete (solutia de continuitate intereseaza in totalitate grosimea osului).

Principii de imobilizare a fracturilor
- atelele improvizate si speciale vor fi captusite cu vata sau alte materiale moi pt a nu leza pielea sau a nu mari durerea; - in atele se vor fixa cele 2 articulatii vecine regiunii fracturate; - manevrele de imobilizare vor fi efectuate cu multa blandete; - extremitatea segmentului fracturat (degetele de la mana si de la picior) va fi lasata descoperita; - atelele se fixeaza cu fasa circulara, serpuitoare, suficient de strans, dar fara sa impiedice circulatia.

I. Imobilizarea provizorie in fracturile deschide: Materiale necesare:
- atele de sarma, gutiere, atele pneumatice, atele gipsate sau mijloace improvizate: bastoane, carton presat, jgheaburi de tabla, bete pe care se ruleaza patura etc. (se acopera cu vata sau haine, lana, rufe, cearsafuri); - materiale necesare pansamentului; - vata sau materiale moi pentru captusirea atelelor specializate, fasa de 10cm latime.

Etape de executie: 1. Stabilirea diagnosticului:
- se palpeaza regiunea dureroasa; - se analizeaza aspectul plagii (daca exista), continutul si natura impuritatilor; - se examineaza cu blandete cercetand semnele de certitudine.

2. Efectuarea hemostazei:
- in cazul hemoragiilor mari se aplica garoul astfel incat sa opreasca circulatia, dar culoarea tegumentelor sa fie pastrata;
70

- mentinerea garoului nu trebuie sa depaseasca 2 ore; - se efectueaza pansamentul plagii cu un bandaj compresiv (in hemoragii mici).

3. Efectuarea toaletei plagii:
- se administreaza calmante (Algocalmin, Mialgin etc) pentru combaterea durerii si prevenirea socului traumatic; - se sterge plaga cu alcool iodat;

4. Efectuarea pansamentului:
- se realizeaza pansarea plagii.

5. Mobilizarea provizorie a fracturii:
- se pregatesc atelele speciale sau improvizate (care au fost captusite cu vata sau alt material moale); - se efectueaza reducerea fracturii cu o usoara tractiune in axul membrului cu blandete pentru a-i reda forma apropiata de cea normala (pentru a nu mari durerea si a nu disloca fragmentele osoase); - imobilizarea se face prin asezarea atelelor deasupra si dedesuptul fracturii, fixand cele 2 articulatii vecine locului fracturii cu ajutorul fesei (sa nu stanjeneasca circulatia, sa nu apese pe nerv); - se lasa descoperita zona pansamentului (in fracturile deschise) si extremitatea segmentului fracturat (degetele de la mana sau de la picior) pentru a putea observa aparitia unor modificari de culoare sau aspect (se produc prin compresiunea vaselor).

6. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica:
- se acopera accidentatul dupa efectuarea imobilizarii si se administreaza bauturi calde (iarna ceaiuri indulcite, vara sucuri, citronade); - se aseaza bolnavul in decubit dorsal pe targa sau semisezand (fractura de coasta), sezand (fractura de mandibula, maxilar, antebrat), decubit ventral pe un plan dur (fractura de coloana vertebrala); - se fixeaza accidentatul pe targa cu ajutorul fesilor ; - se efectueaza transportul accidentatului cu salvarea la sectia de terapie intensiva;
71

bolavul isi va mobiliza degetele si articulatiile libere pentru evitarea anchilozelor. .. Aparatul gipsat se scoate prin taiere cu un cutit special.(aparatul gipsat) se pregateste din gips.imobilizarea provizorie se face in spital cu ajutorul aparatului gipsat sau metode chirurgicale.pentru reducerea fracturii se executa o tractiune pe segmentul distal al membrului (extensie) iar pe segmentul proximal se executa o tractiune in sens invers (contraextensie). fibros apoi calus osos). . sens longitudinal si transversal) Suprimarea durerii se face prin infiltratii locale rahianestezie. late de 10cm care se acopera intr-un strat de gips. pentru a interveni la aparitia unor modificari patologice in vederea prevenirii socului. respiratia. anestezie generala (in functie de localizarea fracturii).in spital diagnosticul sigur al fracturii se efectueaza prin examen radiologic. . despicarea se face in lungul lui pe fata anterioara. . gipsul se usuca complet in 24ore. tegumentul fiind uns cu o substanta grasa. . II.4. 72 . 3.3. 4. material de suport si apa. Materialele de suport reprezinta fesile de tifon.tratamentul cuprinde 4 timpi: 1. . .in decursul mentinerii aparatului gipsat (3-4 saptamani) se supravegheaza extremitatea membrului imobilizat. . Mobilizarea provizorie in fractura inchisa: Se efectueaza in acelasi mod fara etapele 2. a pozitiilor vicioase. suprimarea durerii reducerea fracturii (potrivirea capetelor osoase in mobilizarea regiunii fracturate mobilizarea cat mai precoce a bolnavului. tensiunea arteriala. 2.se supravegheaza in timpul transportului pulsul.cu putin timp inainte de utilizare fesile cu gips se introduc in apa incalzita la temperatura corpului iar dupa ce se storc se aplica pe regiunea imobilizata.vindecarea unei fracturi se obtine prin formarea calusului (la inceput calus moale.

Transportul accidentatului cu fractura se efectueaza in primele 6 ore de la accident deoarece dupa acest interval o fractura deschisa se considera infectata.

Imobilizarea provizorie a fracturilor: (osul fracturat/ semne particulare): 1. Clavicula: - caderea umarului
- aplecarea capului spre partea fracturata. Modul de imobilizare: sustinerea antebratului intr-o esarfa cu fixarea membrului superior pe torace.

2. Humerus (de obicei in regiunea proximala)- aceleasi semne ca
mai sus. Mobilizarea se face cu atela de sarma in unghi drept la nivelul corpului sau 2 atele aplicate pe partea posterioara si laterala a bratului, cotul in unghi drept.

3. Col femural: - rotatie interna sau externa a membrului
inferior, nu necesita imobilizarea, se transporta in decubit dorsal cu brancarda.

4. Tibia si peroneul : - nu necesita imobilizare, se transporta in
decubit dorsal cu brancarda.

5. Rotula: - atela se aplica pana la radacina coapsei asezata
posterior.

6. Oasele coxale(bazin):- nu poate sta in picioare;
- rupturi ale viscerelor din bazin; Mod de imobilizare: asezarea victimei in decubit dorsal si imobilizare cu perne sau paturi rulate asezate lateral.

7. Mandibula:- pansament in prastie si transport in pozitie
sezand.

8. Radius, ulna, oasele metacarpiene: - atele laterale cu
sustinerea accidentatului pe langa corp in cazul fracturii de radius si ulna.
73

Imobilizarea – pentru oasele metacarpiene se pune atela pe partea palmara pana la cot si se infasoara cu fesi de tifon.

Ingrijiri de urgenta acordate in hemoragiile externe
Hemoragia= pierderea de sange inafara sistemului vascular. Cauzele hemoragiei:
- traumatisme; - interventiile chirurgicale; - diferite boli (ulcer gastro-duodenal, cancer gastric, tuberculoza pulmonara).

Clasificarea hemoragiilor: - hemoragii arteriale (sange rosu deschis, oxigenat, care
tasneste ritmic din plaga); individual, plaga);

- hemoragie venoasa (sange rosu inchis care curge in valuri - hemoragii capilare (sange rosu care musteste din plaga).

Hemoragiile se clasifica dupa locul unde se scurge sangele in: - externe (sangele apare la suprafata corpului); - interne (sangele se scurge intr-o cavitate inchisa); - exteriorizate (intr-un organ care comunica cu exteriorul): epistaxis=hemoragie nazala; otoragie=hemoragie din urechi; rectoragie=hemoragie din rect (prezenta sangelui in scaun); uretroragie= sange din uretra; hemoptizie= sangele se scurge prin gura (sputa cu sange) provenind din plamani; hematemeza= sangele provine din stomac si este de culoare inchisa (varsatura cu sange); melena= sangele este eliminat cu materii fecale provenit din esofag, stomac, interstin; hematurie= urina cu sange (care este proba celor 3 pahare?).
74

In functie de momentul in care se produc, hemoragiile pot
fi: - primare= se produc odata cu lezarea vasului; - secundare= apar dupa un interval mai lung de la traumatism prin erodarea peretelui vascular de catre un tub de dren, proces supurativ etc).

Dupa cantitatea de sange pierdut hemoragiile pot fi: - mortale- pierderea de sange peste 50% din volumul de
sange al organismului; - mari- pierderea de sange este de 20% din volumul total de sange; - mijlocii si mici- pierderea de sange este sub 20% din volumul total.

Hemostaza = oprirea hemoragiei. Hemostaza poate fi: 1. spontana- se produce prin fenomenul de coagulare a

sangelui. Hemostaza provizorie este efectuata prin compresiunea unor vase de sange si mai ales a arterelor. Ea este executata corect atunci cand face sa dispara pulsul arterial de pe artera pe care o comprima. 2. provizorie- se poate realiza prin pansament compresiv si prin compresiunea manuala sau la distanta, a arterei lezate.

Compresiunea manuala sau digitala la distanta se
practica pe arterele principale mai sus de plaga, alegandu-se un punct in care artera este superficiala si in imediata vecinatate a unui os. Este indicata pana la aplicarea garoului pentru a nu lasa bolnavul sa sangereze. Daca hemoragia este arteriala, compresiunea se face deasupra plagii urmand sa opreasca circulatia sangelui (care vine de la inima catre plaga. Daca hemoragia este venoasa, compresiunea se face dedesuptul plagii urmand sa opreasca circulatia sangelui de intoarcere ( catre plaga).
75

tensiune arteriala prabusita.agitatie.respiratie accelerata.cefalee.ligatura vaselor. dilatarea pupilelor. punctele de compresiune sunt pe arterele: 76 .substante biologice cu actiune hemostatica locala (seruri de om si animale). slabirea sfincterelor. Hemostaza medicamentoasa.rasucirea vasului cu ajutorul pensei hemostatice. banda Esmark . hemostaza se efectueaza prin pansament compresiv cu mai multe comprese si un strat gros de vata. un garou de cauciuc (care strange bratul.Compresiunea la distanta se poate executa cu: mana. ameteli.folosirea de substante chimice cu actiune locala (apa oxigenata. vit K.se bazeaza pe procesul de coagulare a sangelui si anume: . . .pensarea cu pensa hemostatica permanenta. Definitiva – se efectueaza in spital in serviciul de chirurgie prin urmatoarele metode: . esarfe. . 3. Hemoragiile mari se manifesta prin urmatoarele simptome: . gamba. lipotimie. paliditate. . In hemoragia capilara. convulsii.tamponatul plagilor. In hemoragiile mari in care accidentatul prezinta semne de anemie acuta. care efectueaza compresiune circulara in flexiune fortata. puls rapid. In hemostaza provizorie. coapsa) fesi. vit C). . . adrenalina 1%o etc). transpiratii reci. . . antebratul. .substante cu actiune generala (clorura de Ca intra-venos. extremitati reci. dupa efectuarea hemostazei este necesara transfuzia de sange (proaspat sau conservat) sau de plasma.cauterizarea capetelor vasculare sectionate.

capilara).se strange garoul astfel incat sa opreasca circulatia dar culoarea tegumentului sa se mentina apropiata de cea normala (cianoza este semnul unei leziuni tisulare anoxice grave). . .. si incalzindu-i extremitatile cu sticle sau pungi cu apa calda. temporala.se administreaza oxigen daca este posibil. la interval de maximum 15-20minute. De retinut: 77 . . . si se supravegheaza in tot timpul transportului.se aseaza ranitul in decubit dorsal cu capul mai jos decat trunchiul si extremitatile (trendelemburg) pentru a se produce mai usor circulatia la nivelul creierului.in hemoragiile arteriale mari se aplica la membru garoul (deasupra sau dedesuptul plagii) sau un tub elastic fixat in zona traiectului arterei principale. Acordarea ingrijirilor in hemoragii: .se identifica tipul de hemoragie (venoasa. arteriala.se efectueaza hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau compresiune la distanta.faciala. . . un rulou de tifon sau material textil notand pe un bilet data si ora cand s-a aplicat.pe targa bolnavul va fi asezat in decubit dorsal fara perna.garoul se mentine maximum 2 ore slabindu-l 1-2 secunde. . axilara.femurala in treimea mijlocie a coapsei. in functie de marimea hemoragiei si localizarea ei. .se efectueaza incalzirea bolnavului in mod progresiv.se ridica garoul cu multa atentie dupa ce s-au luat toate masurile de prevenire a socului prin degarotare (se intervine prompt la primele manifestari ale socului). . pentru a permite irigarea tesuturilor. . deasupra genunchiului si dedesuptul regiunii poplitee. femurala (deasupra triunghiului lui Scarpa – zona inghinala). humerala. . administrandu-i bauturi calde.femurala la articulatie. carotida. .se iau masuri urgente pentru a transporta ranitul la o unitate sanitara dotata corespunzator.

spalarea si dezinfectarea pielii in primele 6 ore de la accident opreste evolutia spre infectare a organismului. . Plaga= o intrerupere a cantitatii pielii ca rezultat al unui Asepsia= metoda care utilizeaza mijloace ce impiedica Antisepsia= metoda de disrtugere a microbilor din plaga prin Ca solutii antiseptice se folosesc: plaga).tinctura de iod sau alcool iodat 2% (nu se foloseste in 78 . mijloace fizice sau chimice. .nu se fixeaza garoul prin nod.. alcool.decomprimarea garoului nu se face brusc. . nu este iritant). . . .sterilizarea insrtumentelor si materialelor cu care se panseaza plaga. Aceste metode pt fi: .garoul nu se mentine mai mult de 2 ore (pericol de gangrena). . ea este considerata infectata. patrunderea microbilor in organism. . .numai la hemoragia arteriala garoul se aplica pana la disparitia pulsului.spalarea cu apa si sapun.in primele 6 ore organismul lupta cu succes impotriva microbilor.dezinfectia cu tinctura de iod. . dar dupa acest interval. .pe cale limfatica microbii sunt orpiti in ganglioni (linfodenita de vecinatate) iar in urmatoarele zile invadeaza organismul aparand viata accidentatului. Ingrijirile de urgenta acordate in plagi(rani) traumatism devenind astfel poarta de intrare a microbilor in organism.nu se aplica garoul fara rulou de fasa asezat pe traiectul arerial.alcool 70% (este bine tolerat. chiar daca aspectul plagii nu arata infectia.

membrelor. . . Se badijoneaza cu tinctura de iod tegumentele din jurul plagii. rivanol. dezinfectarea cu alcool. . toracica. frigul. abdomenul) fiind numite plagi penetrante iar daca agentul vulnerant raneste si un organ aflat in aceste cavitati. Spalarea pe maini cu apa si sapun. A. solutie 4%. 3.contactul cu unele substante acide sau alcaline. sau cristalizat in creion.permanganatul de potasiu. solutie 2%-1%o. 2. Dupa regiunea unde s-au produs: sunt plagi ale capului. 4. . .profunde (intereseaza pielea si straturile subcutanate). benzina iodata sau alcool.bromocetul (cetazolin).albastru de metil 2%. B.superficiale (intereseaza pielea si mucoasele). hemostatica si de curatire mecanica a plagilor de cheaguri.acidul boric.degeraturi).mesa iodoformata sau pomezi. Plagile profunde pot deschide una din cavitatile naturale ale corpului (cutia craniana. . Dupa agentul cauzal plagile sunt produse de: .cloramina 0. de la plaga spre periferie. . plagi prin arme de foc). Se spala cu apa si sapun.agenti mecanici (taieturi. Se curata si se degreseaza tegumentele din jurul plagii de impuritati. abdomenului etc. etc. intepaturi. solutie 1%.apa oxigenata (are actiune bactericida. ranile se numesc perforante. Dupa adancime plagile pot fi: . Acordarea primelor ingrijiri: 1. resturi de tesuturi). . solutie de 1/4000 (in dezinfectarea mucoaselor si plagilor). toracelui..2-2% folosita frecvent.iodoformol.nitrat de argint. C. Se spala plaga cu solutii antiseptice: apa oxigenata. 5. 79 . .arsuri.agenti termici (caldura. .

.nu se aplica tinctura de iod pe plaga. .nu vor fi scoase din plaga corpurile straine.nu se executa manevre de explorare a ranilor in special a celor perforante. si starea generala a bolnavului (accidentati. profunzimea ei. raniti cranieni. . Tratamentul definitiv al plagilor se face in spital la serviciul de chirurgie. fara margini zdrobite si tesuturi modificate.se efectueza vaccinarea antitonica. aceste manevre pot duce la hemoragii grave. se recurge la sutura plagii(sutura per secundarum). 8. . pozitie ce trebuie pastrata in tot timpul transportului. pneumotorax. Ranile recente sosite in primele 6 ore de la accident. Se fizeaza pansamentul cu benzi de leucoplast. . sosite mai tarziu.. Ele necesita drenaj cu tuburi sau mese. De retinut: . toracici si hemoragici alcatuiesc prima urgenta).nu se aplica vata direct in plaga. se efectueaza pansamentul compresiv pentru oprirea hemoragiei. sau cu fesi. Acordarea ajutorului de urgenta in arsuri 80 . Dupa ce pericolul infectiei este inlaturat. .nu se toarna solutii antiseptice in plagile penetrante si perforante (se aseptizeaza pielea si se efectueaza pansament steril). pot fi cusute de la inceput (sutura per primarum)(contuze) rana este inchisa. Se aseaza regiunea ranita in pozitie de repaus. socati. trebuie deschise larg iar zonele modificate indepartate. . abdominali. fragmentele de os sau chiar agentul vulnerant.nu se aplica antiseptice in arsuri. Transportul este impus de gravitatea ranii. sol de . etc. Ranile contuze neregulate. Se aplica deasupra plagii cateva comprese sterile si un strat de vata.6. 7.

atomice.dispnee (leziuni ale mucoasei cailor respiratorii. ultraviolete. electricitatii (flama). Tulburari generale: . inhalare de vapori fierbinti. metale topite. baze. . . . fluide fierbinti. razelor X). Leziunea locala care cuprinde suprafata arsa si toate tesuturile subiacente afectate de caldura. caldura iradiata de la corpuri incandescente). hipovolemice care poate evolua pana la anemie.tulburari hepatice (consecutiv scaderii circulatiei hepatice si hipoxiei). .tulburari gastro-intestinale (varsaturi ce pot accentua pierderea de lichide si electroliti). a unor substante chimice (acizi. Estimarea suprafetei arse dupa regula lui 9 81 .Arsurile= leziuni produse de agresiunea caldurii (flacari. medicamente). leziunea fiind tridimensionala. in intensitate diferita. Simptome: 1. gaze toxice).scaderea debitului cardiac (in primele 6 ore scade pana la 70%) prin pierderile de lichide si substante proteice la nivelul suprafetei arse. radiatiilor (solare. gravitatea ei depinde de intinderea si profunzimea arsurii. spre profunzime. 2. vapori supraincalziti.tulburari renale.

* zona anterioara a toracelui 18%. * zona inghinala 1%. 82 . * zona membrului superior drept 9%.stang 9%. *zona membrului inferior drept 18%.intinderea arsurii se exprima in unitati procentuale in raport cu suprafata corpului considerat 100.* zona capului 9%.stang 18%. * zona posterioara a toracelui 18%. .

* zona membrului inferior drept 18%. .congestie puternica a pielii insotita de usturime dureroasa.arsuri intre 15-20% pot genera soc si necesita intenare. * gradul I prezinta . * zona inghinala 1%.arsurile usoare sub 15% (necesita spitalizare cand sunt la copii. Vindecarea se face cu sechele posibile. sau in regiuni anatomice speciale (cap. * zona anterioara a toracelui 18%. cicatriceale (in conditii de tratament local si general corespunzator sau se transforma in escare de gradul IV.arsuri peste 40-50% sunt cu risc letal. cu anumite caracteristici lezionale dupa profunzimea pana la care s-a produs necroza. hipertermie urmata de edem si pigmentare trecatoare. durere. gat.stang 18%. gravide. . Vindecarea se face in 2-3 zile.stang 9%.arsuri critice intre 30-40%. .. expunerea prelungita la soare.iar pentru estimarea suprafetei arse se foloseste „regula lui 9” care reprezinta: * zona capului 9%. Profunzimea arsurii: este exprimata in grade de arsura. edem. este cauza cea mai frecventa. varsaturi. . 83 . * gradul III prezinta – flictene cu continut sangvinolent sau escara intradermica. regiunea genitala)). batrani. aparand si cefalee. picioare. * zona posterioara a toracelui 18%. stare de rau pana la lipotimie si colaps (insolatie). putand persista o hiperpigmentatie. Leziunea este vindecabila fara cicatrice. insotita de descuamare. * zona membrului superior drept 9%. serocitrin. * gradul II prezinta – flictene (vezicule) cu continut limpede transparent.

sindrom clinic si biologic. 84 . cloramina. Culoarea escarei variaza de la alb la negru in raport cu gradul de temperatura.escara dermica totala. solutie slaba de bromocet) daca transportul va dura peste 2 ore. . Ingrijirile acrodate imediat: .se administreaza perfuzie cu solutie glucozata si clorura sodica izotonica. etc) nu se vor descoperi de imbracaminte regiunile arse.se calmeaza durerea pt a preveni socul prin administrarea intravenos de Morfina. vapori.cresc sansele de vindecare.* gradul IV prezinta. sterile. . anuleaza posibilitatea vindecarii spontane. Evolutia unui bolnav cu arsuri este ondulanta. cu constantele circulatorii aproape normale).cu un complex de reactii (edeme.se acopera accidentatul cu cearceafuri curate. retractala casanta. hipoxie intensa. . . linistit.se executa spalare locala in arsuri chimice cu apa incalzita la 24-28 grade C. epidermul si dermul distruse in totalitate. . * stadiul II (3-20 zile). * stadiul III (2 luni). Mialgin. anemie.se scoate victima de sub actiunea agentului vulnerant. rigida. devine constient. Se face reechilibrarea bolnavului pana la sfarsitul perioadei (diureza restabilita. in patru stadii bazate pe criterii practice evolutive si terapeutice majore si imediate: * stadiul I (primele 3 zile) –perioada socului. . uscata.se efectueaza stingerea prin stropire cu apa a imbracamintei (arsuri prin flacari. oligo/anurie). * stadiul IV (soc cronic).evolutia diferita dupa gradul arsurii. se pot aplica grefe. .supravegherea in timpul transportului.se face tratament local al plagilor (spalare cu rivanol. fara a indeparta resturile de haine de pe tegumentele arse.

vantul. somnolenta. degeraturile sunt: * de gradul I . . edem. Cauzele pot fi: . .nu se folosesc antiseptice tari (iod).umezeala. delir. .. senzatie de furnicaturi si durere. unguente. tulburari de circulatie. Acordarea ajutorului de urgente in degeraturi Degeratura si inghetarea generalizata= sunt tulburari locale si generale ale organismului determinate de actiunea frigului asupra unor portiuni limitate sau ale intregului corp.transportul foarte rapid pana la spital.determinante. apatie sau agitatie. Cele mai expuse degerarii sunt extremitatile corpului (picioare. Degeratura este o suferinta a intregului organism. pulsul bradicardic impune pozitionarea accidentatului in pozitie trendelemburg. racirea pielii. durere (datorita vasoconstrictiei urmata de vasodilatatie) si eritem (rosu-cianotic).dupa 7-10 zile de la degerare tegumentele incep sa se descuameze.frigul care actioneaza un anumit timp asupra organismului. . pulberi de sulfamina pe plaga. anemia.se administreaza O2.incepe cu paliditate. scaderea tensiunii arteriale si rarirea pulsului. nas. In raport cu gravitatea leziunilor. . imbracamintea stramta si umeda.nu se sparg flictenele. De retinut: .instalarea perfuziei cu glucoza este obligatorie datorita deshidratarii si pierderilor de electroliti. maini. .se supravegheaza functiile vitale (tensiunea arteriala sa nu scada sub 80 mmHg. 85 . urechi).favorizante.

.in cazul degeraturilor de gradul II.in cazul degeraturii de gradul I prin contact cu caldura corpului sau mainilor proprii. * de gradul III . IV se inlatura imbracamintea si incaltamintea de la nivelul regiunilor inghetate (acestea impiedica circulatia sangelui). la temperatura nu prea ridicata 5-10 grade C.. uscat care se detaseaza dupa 2-3saptamani lasand in urma o ulceratie ce se epiteliaza in 2-3luni. . Inghetarea generalizata Din punct de vedere termic organismul se imparte in 2 compatrimente: 86 .se efectueaza un pansament steril pe regiunile dezghetate. .dupa 10-12zile.necroza intereseaza toata grosimea tegumentului. .gangrena uscata la diferite profunzimi ale tesuturilor subcutanate ajungand uneori pana la os. III.se incalzeste regiunea. flictenele se detaseaza lasand o escara superficiala care se vindeca fara sechele. in cateva saptamani.bolnavul se adaposteste la un loc ferit.se identifica gradul degerarii (prin examinarea regiunii degerate). * de gradul IV .degeratura de gradul I este benigna si se vindeca spontan. cu aspect negru. Primul ajutor: .se efectueaza dezghetarea rapid prin cufundarea extremitatilor degerate in apa la 40-42grade C timp de 15-20min. * de gradul II . .dupa 24-36 ore apar flictene cu continut clar sau sangvinolent ca urmate a stazei sanguine si edeme dupa. .

de hipotermie paralitica si faza de coma hipotermica ce se termina prin moarte. Coma hipotermica se caracterizeaza prin: somnolenta. . in prize cat mai dese.se administreaza ceai fierbinte indulcit.pregatirea psihica a bolnavului pentru o evolutie lunga a bolii. TA crescuta. 87 . . Daca temperatura centrala scade sub 35grade C.se efectueaza resuscitarea cardio-respiratorie daca bolnavul prezinta stop cardio-respirator. modificarile evolutive spre faza a II-a de hipotermie paralitica caracterizata prin astenie musculara. tahicardie. Temperatura compartimentului extern scade cu 10grade C. . Mobilizarea unui inghetat poate produce moartea rapida prin mobilizarea sangelui periferic care determina scaderea temperaturii in compartimentul central. bradicardie si bradipnee. . Acordarea primului ajutor unui inghetat .viscerele toraco-abdominale + segmentul cervical inferior si creierul care functioneaza ca un sistem homeotermic.unul central. .tegumentul cu masa musculara si oasele. .se va opri pierderea de caldura (salvatorul imbratiseaza victima). asa numita „moarte alba” care se produce prin fibrilatie ventriculara si stop cardiac. tahipnee. Faza reactiva se caracterizeaza prin: tremuraturi. reincalzirea cu bai la 40-41grade C. apatie sau coma. somnolenta..se transporta urgent la unitatea sanitara unde se urmareste combaterea durerii. . temperatura centrala este scazuta sub 30-28grade C.pansarea plagilor cu material steril. .profilaxia antitetanica (in cele cu plagi). hiporeactivitate.prevenirea infectiei prin administrare de antibiotice. fata de cea a compartimentului central.altul periferic. Scaderea temperaturii centrale spre 28grade C produce modificari sistemice care evolueaza in 3 faze succesive: de reactie sau excitatie hipotermica.reechilibrare volemica prin perfuzii cu glucoza izotonica. .

Dupa 15000V moartea se datoreste arderii la suprafata si in profunzime. blocaj renal. In functie de organele parcurse. Acordarea ajutorului de urgente in electrocutare In contact cu o sursa de curent electric organismul este traversat de aceasta pe calea cea mai scurta. * voltajul curentului – cel alternativ este periculos peste 24V iar cel continuu peste 50V.soc in primele 4-5ore.pierderea cunostintei imediat sau mai tarziu.nu se folosesc pomezi grase.15-25 miliamperi dau contractii musculare fara complicatii grave. spre un alt conductor sau spre pamant. * cand traverseaza creierul produce moartea imediata.reincalzirea se face progresiv. fibrilatie ventriculoasa mortala. anticoagulante sau alcool.nu se face mobilizarea si masarea (frictionarea) segmentului inghetat si administrarea de substante vasodilatatoare. arsura electrica si tulburari grave ale functiilor vitale (respiratie.arsura electrica. .De retinut: . circulatie).nu se efectueaza frictionari in flictene sau plagi. . * traiectul curentului cand traverseaza inima produce aritmii. 88 .regiunea degerata (inghetata) nu se frictioneaza cu zapada ca nu are nici un efect terapeutic. . pierderea cunostintei sau oprirea respiratiei daca este interesat numai centrul respirator. . * la 70-100 miliamperi se produce moartea. curentul electric poate produce leziuni locale. . electrocutarea urmata de moartea rapida sau instantanee.stare de moarte clinica. . Manifestari provocate de curentul electric: . * intensitatea curentului . .

manusi de cauciuc.oprirea inimii sau tulburari de ritm. 2.semne de iritatie meningiana. TA. cu mana protejata de o haina uscata.convulsii tonice si contracturi.dupa revenirea starii de constienta la nivelul plagii (arsurii electrice) se aplica pansament protector aseptic pentru prevenirea infectiei.prabusirea tensiunii arteriale. Nu se folosesc obiecte umede. .oprirea respiratiei. Insolatia 89 . Acordarea primelor ingrijiri: 1. Indepartarea accidentatului: . Primul ajutor trebuie acordat in primele 5min cu multa rapiditate pentru restabilirea functiilor vitale. . topor cu maner de lemn sau cleste cu brate izolate.se supravegheaza pulsul. . starea de constienta in timpul transportului. Transportul accidentatului . Si cu o patura.pierderea reflexelor pupilare. .incapacitatea victimei de a chema ajutor. 3.se actioneaza stand pe o scandura la distanta. .Semne de recunoastere: .cianoza tegumentelor si extremitatilor. . . . Pentru indepartarea de sursa de curent nu se vor atinge partile descoperite cu mana neprotejata.absenta pulsului.se transporta cu viteza maxima la serviciul de terapie intensiva.. . . .pierderea constientei.se intrerupe sursa de curent de la comutator sau se rupe conductorul electric cu un bat. Resuscitarea . respiratia.

HHC 250-500mg lent intravenos. asociat cu Furosemid 4-5fiole.. Plegomazin 25mg intravenos lent sau imtramuscular (la copii un sfert de doza).se administreaza Diazepam 10mg.hidratarea prin perfuzii : glucoza 5%. Manifestari clinice: .se aplica comprese reci pe toata calota (care ajuta la retragerea edemului cerebral). . Inecul (submersia) 90 .cefalee. varsaturi.consecinta expunerii prelungite la soare. . unde se va face combaterea edemului cerebral prin diureza fortala cu Manitol 1-2mg/kg corp. vit C.4% (50-100ml).Dextran in caz de hipotensiune.se verifica functiile vitale. .se administreaza antalgice.prin expunerea la soare. uneori convulsiile care preceda subcoma si coma insolatiei grave. . pentru linistirea convulsiilor. Urgentarea la spital. fotofobie.se administreaza O2 daca este posibilitatea. Primul ajutor: . ameteli. Manifestari ale insolatiei propriu-zise: .asezarea intr-un loc bine ventilat. In colaps se administreaza : Efedeina 25-50mg. . dureri ale globilor oculari.greturi. solutie Ringer sau ser fiziologic. bicarbonat de sodiu 8. . . inapetenta la care se adauga rigiditatea cefei. survine prin actiunea directa a razelor solare asupra corpului neprotejat. congestia fetei. cu capul ridicat. . neliniste. lent intravenos sau in perfuzie cu glucoza 5%. .scoaterea bolnavului de sub influenta razelor solare. o durata mai mare de timp (cateva ore) se produce o congestie a vaselor meningeale si cerebrale insotita de edem cerebral (HTIC (hipertensiune intracraniana)) cu semne meningiene sau hemoragii cerebrale.

91 . hipertensiune arteriala.) 2.uneori din cauza laringospasmului nu are loc inundarea traheobronsica (sunt cu .prin necunoasterea inotului.la adulti toracele si capul decliv aplicandu-se cateva lovituri intre omoplati pentru usurarea evacuarii apei.stopul respirator cu relaxare musculara. . .Inecul este un accident extrem de grav provocat de inundarea cailor aeriene cu apa. Inecul prin traumatisme. .se efectueaza respiratia artificiala „gura la gura”. . Inecul se produce prin accidentele care survin din cauza apei sau in apa. .prin intoarcerea victimei in pozitie ventrala sau laterala. .scoaterea din apa.apnee reflexa cu spasm glotic. puls la carotida. Asfixia (stopul respirator) este urmat de stopul cardiac. .masaj cardiac la nevoie. Inecul propriu-zis: . tahicardie. Acestea sunt: 1. cu capul decliv (copiii pot fi tinuti cu capul in jos fixati de glezne cateva secunde). fie prin epuizare fizica sau panica. apoi se va aseza cu fata in sus si se continua respiratia artificiala.. stare de agitatie cu inundarea plamanilor cu apa.dispnee. pierderea cunostintei. .eliminarea apei din plamani.eliberarea cailor respiratorii daca la prima insuflatie nu se produce expansiunea inspiratorie a toracelui. .stopul cardiac.. . se examineaza daca exista respiratie. Primul ajutor: . La un inecat respiratia artificiala se face mai greu din cauza existentei apei.

. intre moartea clinica si moartea biologica a tesutului nervos (a sistemului nervos central). Stopul cardiac= oprirea brusca a activitatii inimii. Resuscitarea se executa dupa formula HELP-ME= ajuta-ma.Transportul urgent la un serviciu de reanimare pentru terapia intensiva de echilibrare.oprirea respiratiei. . Stopul cardiac este stop cardio-respirator si necesita resuscitarea cardio-respiratorie.absenta pulsului la artera carotida. Oprirea respiratiei este urmata de cateva secunde de oprirea inimii. H= hiperextensia capului. . Oprirea inimii este insotita de 30-90sec de oprirea respiratiei. aceasta afectand in primul rand sistemul nervos central. Acordarea primului ajutor in stopul cardio-respirator Stopul respirator= oprirea miscarilor respiratorii. . Clinic stopul respirator se recunoaste prin: .incetarea batailor inimii. .midriaza (marirea pupilelor). Resuscitarea este o urgenta vitala in care interventia cadrului medical (sau alt salvator) trebuie sa fie rapida si eficienta si continua de la locul accidentului in timpul transportului si la spital.pierderea cunostintei. Intreruperea respiratiei si circulatiei suspenda aprovizionarea organismului cu oxigen si duce la anoxie tisulara. 92 . Incetarea functiei respiratorii si a celei cardiace duce la stopul cardio-respirator care corespunde cu moartea clinica.relaxarea completa a musculaturii (inclusiv a sfincterelor) ducand la pierderi necontrolate de urina si materii fecale. In timpul transportului vor fi continuate masurile de reanimare. .paloare externa (sau cianoza) a tegumentelor.

. cu umerii usor ridicati cu o patura sub omoplati.se trage mandibula inainte si se introduce pipa Guedel (sau degetele protejate cu o batista) pentru a preveni asfixia. . .se executa scurt. se expira si se efectueaza o inspiratie profunda urmata de apnee. L= luxarea mandibulei. ME= masaj cardiac extern. . tifon).cu mana stanga se penseaza narile.se aplica pe fata anterioara a sternului.se elibereaza caile respiratorii de eventualii corpi straini controland cavitatea bucala cu indexul infasurat in tifon sau batista. Respiratia se face astfel: . 93 . in treimea inferioara podul palmei mainii stangi cu degetele rasfirate in sus peste care se aseaza podul mainii drepte. .60 compresiuni/minut astfel incat sa se decomprime cu 68cm spre coloana vertebrala.un salvator executa 2 insuflatii succesive gura la gura si apoi 10 compresiuni presternale.salvatorul se aseaza in partea dreapta a bolnavului.se efectueaza hiperextensia capului. . . .se luxeaza mandibula cu ultimele 4 degete ale mainii aplicate pe unghiul mandibulei si policele pe barbie.se aseaza in decubit dorsal. se inspira. apoi se lasa sa vina toracele spontan la normal.E= eliberarea cailor respiratorii.se aseaza apoi pe fata victimei un material de protectie (batista.cand sunt 2 salvatori se efectueaza o insuflatie profunda si 5 compresiuni presternale. energic si ritmic compresiuni apasand sternul cu bratele intinse. Niciodata nu trebuie abandonata respiratia artificiala directa in favoarea masajului cardiac extern. . ambele sunt la fel de importante. P= pensarea nasului.se deschide larg gura si se aplica repede conturul buzelor peste conturul buzelor victimei si se insufla aerul in caile respiratorii ale victimei. . . . .

Intoxicatii cu: 1. Ca gluconic fiola de 10ml). Tratament simptomatic: . digestiva sau cutanata din mediul extern.obtinerea de informatii asupra toxicului. conditii de intoxicare facandu-se in acelasi timp primele observatii asupra tabloului clinic al victimei. iritatie a sistemului nervos central). tiosulfat de sodiu fiola de 10ml 10%. Tratament antidot: . albus de ou.neutralizarea toxicului cu substante specifice si nespecifice (carbune medicinal 20-30g. doza. calea de patrundere.spalatura gastrica in primele ore. Acordarea primului ajutor: .provocarea vomei prin administrare cu apa calda sau purgativ salin. circulatorii. cu exceptia celor in coma sau ulceratii buco-faringiene. lapte. Tratament: . respiratorii.Acordarea de urgente in intoxicatii acute Sunt urgente medicale determinate de agresiunea unor substante ce patrund in organism pe cale respiratorie.se adreseaza complicatiilor determinate de intoxicatie (tulburari hidroelectrice. . Alcool etilic Simptome: 94 .

tahicardie. .spalatura gastrica cu carbune. scaderea sensibilitatii. Prim ajutor: Spalatura gastrica (contraindicata in prezenta ulceratiilor) sau provocare de varsaturi. In faza de incordare: 2-3%o alcoolemie. midriaza. puls tahicardic. insuficienta hepatorenala. Masuri de prim ajutor: . confuzii. ulceratii pana la suprafata gastro-intestinala urmata de peritonita. dureri retrosternale si epigastrice. amoniac Simptome: disfagie. edem pulmonar acut. colici abdominale). relaxarea sfincterelor. var. oligo/anurie. Antidot= alcool etilic solutie 5%. 2-3ml administrat IV in 3. melena caracteristica. . 30g sulfat de sodiu. dizartrie (nesiguranta in vorbire). perfuzie cu glucoza si vitamine din complexul B. varsaturi. varsaturi. convulsii. ulceratii digestive pana la perforatii esofagiene chiar inflamatii ale mediastinului. In faza de coma: 3-5%o alcoolemie – hipotonie musculara. TA foarte scazuta.tulburari digestive (greata. dispnee. facies congestiv. Alcool metilic Prim ajutor: .spalatura gastrica cu apa bicarbonatata 4-5% si carbune medicinal in primele faze.ser glucozat 20-33% 100ml asociat cu B6 3-4fiole a 250mg. hipotensiune arteriala. midriaza. 95 . . Soda caustica. diaree. B1 3-4fiole a 100mg.In faza de excitatie. tulburari de ritm cardiac. cianoza. tendinta de violenta. „betia alcoolica” (1-2%o alcoolemie) : logoree. 2.in faza de excitatie hidroxizin administrat IV foarte lent.tulburari de coordonare si echilibru.

vertij. Se dau cantitati mari de lichid.este intoxicatie 96 . latrine. Oxid de carbon tahicardic. 6. se aduna in pivnite. Prim ajutor: spalatura gastrica sau provocarea varsaturilor. Forma masiva: paralizia membrelor. coma cu cianoza intensa. somnolenta. vertij. produs din fermentatie alcoolica) frecvent accidentala. oxigenoterapie. sincopa. resuscitare. 5. apa (fara bicarbonat deoarece amital sodic. ciclobarbital. greturi. mers ebrios. palpitatii. varsaturi. Forma acuta: cefalee. crame.scoaterea bolnavului din mediu. Antibiotice: corticoizi in perfuzie. Substante organofosforice. respiratie neregulata si superficiala (Chyne Stokes). insuficienta ventilatorie si colaps circulator. transpiratii. carbune si bicarbonat de sodiu sau putina sare. Barbiturice. slabiciune marcata. sincopa si moarte rapida. In coma barbiturica apar pupile in midriaza ( in mioza=prognostic grav). Se administreaza ulterior prin sonda un purgativ salin(sulfat de sodiu 30g la 200ml apa). (fiind mai greu ca aerul. dispnee. Dioxid de carbon – cefalee. anestezice si analgezice. TA prabusita. Prim ajutor: scoaterea din mediul toxic. fenobarbital. midriaza sau mioza. 4. oxigenoterapie. facies congestiv. coma. 8.Antidot: acid acetic sau citric diluat. coloratie roz a tegumentelor. Antidot: magnezia usta. convulsii. prezinta cefalee. puls 7. Bolnavul este agitat. Prim ajutor: spalatura gastrica. lapte. Prim ajutor: . Acizii caustici: poate agrava perforatia). tahicardie.

Primul ajutor: nu se fac spalaturi. Axul patogenic al socului este suferinta de oxigen la nivelul tesuturilor. Iar in edem pulmonar acut. Factorii principali cauzatori starii de soc (socul este cea mai clasicica starile de soc: Clasificare : exista numeroase criterii in functie de care se 97 .Simptome: hipersalivatie. spasme bronsice. elecrtocutarea. septicemiile si unele cauze neuroendocrine. Ciuperci otravitoare Ingrijirea pacientilor in soc Definitie: Socul este o grava tulburare (reactie complexa) a intregului organism aparuta la actiunea unui agent agresiv cu evolutie acuta si fazica. convulsii. colaps hiposolemic. embolia pulmonara masiva. tamponada cardiaca. bradicardie. Se administreaza Atropina 2-4mg IV la 10-15minute pana apare midriaza. colici abdominale. 9. rinoree. Atropina repetat IV. Furosemid. instilatii oculare si spalaturi oculare cu apa bicarbonatata 2%. dispnee. arsurile. colaps. Sindrom de deshidratare. grava forma a insuficientei cardiovasculare acute) sunt: . se face rehidratare cu ser glucozat in perfuzii asociat cu bicarbonat 1.traumatismele. varsaturi. manifestata hemodinamic si metabolic.4% pentru alcalinizare plasmatica. miaza. transpiratii. deshidratarile masive.hipoxia tisulara.indepartarea hainelor cu manusi si spalarea cu apa si sapun a tegumentului corpului.hemoragiile. Spalatura gastrica (daca a fost ingerata) cu apa bicarbonatata 4% si apoi se introduce pe sonda 30g sulfat de sodiu. infarctul miocardic acut. coma. Prim ajutor: . insuficienta hepatica grava. Gastroenterita severa ce apare dupa 12-24ore. . diaree.

. Clasificare clinico-terapeutica (clasificarea 98 .infarct miocardic. . .*etiopatogenice *clinico-terapeutice *stadiale Clasificarea etiopatogenica: Insuficienta circulatorie periferica (vaso-gena) Hipovolemic (soc hipodinamic) provocat de: .anafilactic. .tamponada cardiaca (traumatism toracic. operatii). . . Insuficienta circulatorie centrala (cardiogena): .embolie pulmonara. peritonite). Normovolemic (soc normo si hiperdinamic) . .toxico-septic.pierderi de hidro-electrolitice (ocluzii.neurogen . . plagi).aritmie grava cardiaca.cauze mixte (traumatisme.chirurgie cardiaca.pierderi de sange (hemoragie). .pierderi de plasma (arsuri).insuficienta endocrina acuta.

tonicardiace. operator) socul vasoplegic (anafilactic. 2. din peritonita si din dilatatia gastrica acuta Actiune terapeutica administrare de fluide -vasodilatatoare -vasoconstrictoare. Stadiul de soc decompensat reversibil (de inhibatie corticala). II. 3. cu tensiune arteriala normala. Clasificarea Mares-Suteu: 1. corticoizi. 99 .soc reversibil precoce. Stadiul de soc decompensat ireversibil (terminal). b. caracterizat prin scaderea tensiunii arteriale. bacterian.soc reversibil tardiv. coagularea intravasculara diseminata devine manifestare clinica. heterotransfuzional) socul cardiogen din embolia pulmonara si din insuficienta cardiaca acuta socul din ocluzie. antibiotice (uneori) -sangerare. aspiratie -reechilibrare hidroelectrolitica. intero chirurgie cu distensie viscerala Clasificarile stadiale I. Clasificarea Hardway a. . . Soc reversibil cu 3 etape de evolutie: . Stadiul de soc compensat (de excitatie corticala). vasodilatatie si staza in microcirculatie. Soc ireversibil: tensiune arteriala scazuta.lui Byrne modificata) Semnul clinic major rece cald congestiv Tipul de soc socul hipovolemic (hemoragic. traumatic. incepe fenomenul de coagulare intravasculara diseminata. vasoconstrictie in microcirculatie (tegumente palide si oligurie) si hipoxie circulara.soc reversibil refractar cu tensiune arteriala aleatorie cu aparitia in microcirculatie a colmatarii celulelor sangelui.

fara a trece prin faza de colaps.socul poate evolua spre vindecare. scaderea amplitudinii pulsului. necunoasterea si nerecunoasterea mecanismelor fiziopatologice care duc la decompensare. operatorii. scaderea consumului de O2. hemoperitoneu (sarcina extrauterina rupta). fibrinoliza.trombocitopenii.endogene – hemoragii digestive. septic.Incidente: . stadiale. Hemoragiile cauzatoare de soc hemoragic pot fi: a. de soc compensat (manifest clinic) si soc decompensat. scaderea fluxului sanguin. Semne clinice: tahicardie. lipsa de masuri terapeutice precoce si energice in faza compensata (manifest clinic) constituie greseli grave. . b. coagulopatii. Socul hemoragic Se intalneste mai rar sub forma pura. extremitati reci.eroarea cea mai mare in tratamentul socului este neintelegerea evolutiei sale fazice. .exogene – traumatisme accidentale. . Medicale: . hematoame.o alta confuzie repetabila este aceea dintre soc si colaps (insuficienta circulatorie acuta cu prabusirea tensiunii arteriale). scaderea tensiunii arteriale sistolice. scaderea presiunii sanguine. palide apoi 100 . Colapsul poate aparea in cursul evolutiei socului (semn de evolutie spre agravare). daca masurile terapeutice prompte si eficace sunt aplicate inca din faza compensata. vasculopatii. metroragii. Chirurgicale: . de obicei el se asociaza cu elemente de soc traumatic. Modificarile fiziopatologice ale socului hemoragic sunt: scaderea volumului sanguin.

b) operator si anestezic. d) de garou. d. Pentru prevenirea unor astfel de socuri se impune o evaluare completa si corecta preoperatorie a functiilor: pulmonare si renale. c) prin suflu. Ringer. factorul evolutiv agravant al sindromului. b.este intalnit in urma cataclismelor naturale. bolnavul devine palid-cianotic. Hemostaza este esentiala. 101 . Dupa inlaturarea fortei de compresiune se instaleaza un edem voluminos si in 24ore apare socul hipovolemic. oligurie apoi anurie. cardiovasculare. Administrarea de substituienti volemici: dextranii. a) Socul de strivire. Sondajul vezical indica o urina de culoare brun-inchisa. transpiratii abundente. In urina apar cilindri de hemoglobina libera. Paraclinic: scaderea Hb si Ht. prezinta transpiratii profunde. Sindromul apare in urma compresiunilor (strivirilor) prelungite cu distrugerea masei musculare. senzatie de sete intensa. Administrarea vasodilatatoarelor. plasma. Este absolut necesar sa fie cunoscut mecanismul de actiune si efectele adverse a substantelor folosite in anestezie (locala regionala sau generala). Socul traumatic Se deosebeste de socul hemoragic prin faptul ca nu este insotit (in mod obligatoriu) de o pierdere de masa sanguina. mai ales cu greutate molecilara mica pentru ca ei reduc si vascozitatea sangelui. hepatice. Diureza scade progresiv. c. Particularitati terapeutice ale socului hemoragic sunt: a. manifestarile digestive sunt dominate de varsaturi. valorile fiind mici. b) Socul operator si anestezic. sol. Variantele socului traumatic: a) socul de strivire.cianotice. Transfuzia de sange izogrup – izoRh este tratamentul optim.

Socul arsilor 102 . Este esential ca diagnosticul de soc septic sa fie stabilit cat mai precoce pentru a exista sanse ca terapia sa fie eficienta. hipotensiune (maxima sub 80mm Hg). tarati. diaree. care produce o actiune de compresiune si decompresiune cu maxima putere. abdominale. Aparitia in organism a unui focar septic major poate altera homeostazia. cu rezistenta generala a organismului diminuata. Se pot produce: leziuni pulmonare. Se incepe rapid dupa ce socul septic a fost diagnosticat clinic si s-au recoltat (produse biologice): sange. d) Socul de garou: ori de cate ori se impune aplicarea unui garou in scop hemostatic. cu puls filiform (100-120p/min). uneori icterice. Asocierile de antibiotice trebuie sa acopere atat spectrul pozitiv cat si cel negativ. Tablotul clinic este reprezentat de temperatura foarte ridicata (30grade-40grade C). In general socul septic este rar observat la bolnavii sub 40ani (cu exceptia socului post-abortum si postpartum). Antibioterapia trebuie sa fie bactericida si masiva. urina. tegumente reci palide. transpiratii. frisoane. varsaturi. oligoanurie. de tip nervos (come). este necesar sa se noteze exact ora si minutele cand a fost aplicat pentru a nu declansa starea de soc.c) Socul prin suflu este rezultatul actiunii asupra corpului omenesc a unei mase de aer cu viteze foarte mari. Socul septic Este mai frecvent intalnit la bolnavii inaintati in varsta. tulburari neuropsihice. puroi pentru culturi. tahicardie.

dar mai ales a proteinelor. Flictenele care apar in arsura de gr II sint expresia edemului. neurologice. care poate aparea dupa introducerea in organism a oricarei substante.Arsura produce alterarea profunda a permeabilitatii capilare care are drept consecinta apariia unei zone de edem. cardiace. Simptomatologia socului anafilactic este brutala. cutanate. (episodul de coagulare intravasculara diseminata supraacut). Tardiv persistenta pierderilor hemoplastice in zonele crude. rezultate in urma arsurilor. toate au insa pe primul plan manifestarile vasculare (hipotensiune brutala) si . La nivelul suprafetelor afectate. In evolutia unei arsuri socul poate aparea in 2 perioade: in primele 3 zile (soc hipovolemic) si la 3-2saptamani de la patrunderea arsurii (soc septic suprapus arsurilor grave).. care sunt activate de conflictul antigen-anticorp) si o etapa viscerala cu expresie anatomo-clinica. Aceasta zona este cu atat mai intinsa cu cat tesutul conjunctiv lax permite aceste fenomene. edem laringian. obstructie bronsica cu criza astmatica. denutritia si tulburarile metabolice sunt agravate de infectia inevitabila (socul septic). Exista mai multe forme clinice de soc anafilactic. se produce o pierdere de lichide din masa circulanta si spatiile interstitiale. fenomene neurologice. miocardita alergica. respiratorii. Tulburarile de irigatii si hipoxia induc tulburari metaboliceacidoza. foarte bogata si consta in: hipotensiune brutala. urticarie (edem Quincke). Socul anafilactic Este un eveniment dramatic. Conditia terapeutica de maxima urgenta cuprinde: 103 .. Se produce o sechestrare a masei volemice. hemoragice. gastrointestinale. digestive. Pierderea volemica are in arsuri un caracter particular deoarece se pierde mai mult plasma decat eritrocitele de unde aparitia unei hemoconcentratii si cresterea vascozitatii sanguine. Socul anafilactic prezinta o etapa imunologica (conflictul antigenului cu anticorpul preformat) si o etapa biochimica (avalanse de substante vasoactive.

c) se instaleaza perfuzie ce HHC (in doze de cel putin 10mg/kg corp). EKG fiind obligatorie. Socul cardiogen Este un soc secundar unei afectiuni moicardice majore (IM acut) care evolueaza dupa regulile patogenice ale socului clasic. 104 . cianotice. tegumente reci. tahicardie. Bolnavii sunt tratati in unitati specializate cu echipament necesar pentru masurarea diversilor parametri ai circulatiei. umede.a) o data cu primele semne de soc anafilactic se aplica garou (numai pentru 20-30min) la radacina membrului injectat. reducerea perfuziei sanguine. d) se practica aspiratii orotraheale – eventual se face o intubatie sau traheostomie si se administreaza O2. tulburari ale starii de constienta. b) se administreaza IM. El reprezinta o insuficienta de pompa a inimii avand consecinta imediata scaderea debitului sistolic.in caz de stop cardiac doza se introduce intracardiac. Elementele clinice definitorii sunt: scaderea presiunii arteriale sistolice sub 85mm Hg. aritmie. IV 0.5ml Adrenalina 1%o. monitorizarea continua.