MORARIU LETIŢIA • SPĂTARU RUXANDRA ŞTEFĂNESCU FLORICA • PUIU VICTORIA • CHIRU FLORIAN PÂRLOG MARIA • TOFAN RUXANDRA

1555
TESTE DE EVALUARE CONTINUĂ ÎN NURSING.

Coordonator colecţie: Dr. MIOARA MINCU

Editura ANA DAVILA Bucureşti, 2003

1

CAPITOLUL I Nevoile fundamentale umane.
1. Respiraţia este un proces format din următoarele etape: a) inspiraţie şi expiraţie; b) ventilaţie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisulară; c) etapa pulmonară şi etapa tisulară. 2. Ventilaţia este influenţată de: a) permeabilitatea căilor respiratorii şi concentraţia oxigenului în aerul respirat; b) funcţionalitatea centrilor respiratorii şi expansiunea cutiei toracice; c) alimentaţie şi efort fizic. 3. Etapa circulatorie a respiraţiei depinde de: a) numărul şi calitatea hematiilor din sânge; b) debitul cardiac şi permeabilitatea capilară; c) viteza cu care circulă sângele arterial. 4. Actul respirator este reglat prin: a) SNC; b) sistemul neurovegetativ; c) sistemul nervos şi prin stimulare chimică. 5. Componenta voluntară a respiraţiei este reglată la nivelul: a) centrului respirator bulbar; b) scoarţei cerebrale; c) centrului pneumotaxic pontin. 6. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse între: a) 16-20 r/min; b) 12-14 r/min; 7. Termenul de apnee înseamnă: a) oprirea respiraţiei; 8. Dispneea este: a) oprirea respiraţiei; b) respiraţie normală; c) respiraţie dificilă. 9. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu: a) afonie, disfonie; b) apnee; c) modificarea amplitudinii respiratorii. 10. În unele afecţiuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce ajută la stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlată este specifică pacientului cu: a) tuberculoză pulmonară; b) cancer pulmonar; c) astm bronşic.
2

c) 23-25 r/min. c) respiraţie modificată.

b) respiraţie normală;

11. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2 este: a) observarea culorii tegumentelor; b) notarea modificărilor apărute în frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei; c) determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 în sânge. 12. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizată prin: a) perioade de respiraţii din ce în ce mai frecvente, după care frecvenţa se reduce, urmează apnee; ciclul se reia; b) respiraţie foarte slabă; c) perioade de respiraţii rapide, întrerupte de perioade de apnee. 13. Respiraţia Kussmaul înseamnă: a) respiraţie de tip superficial; b) respiraţie modificată întâlnită în stările febrile; c) inspiraţie prelungită urmată de expiraţia forţată şi apnee. 14. Ralurile reprezintă: a) zgomote supraadăugate, patologice, percepute în timpul ascultaţiei; b) secreţii pe căile respiratorii superioare; c) murmurul vezicular. 15. Ortopneea se defineşte ca o: a) expectoraţie seroasă; b) respiraţie în poziţie verticală a corpului; c) respiraţie în poziţie orizontală a corpului. 16. Atelectazia înseamnă: a) o metodă de investigaţie a plămânului; b) o modificare a respiraţiei; c) pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea căilor aeriene intrapulmonare. 17. Capacitatea vitală se referă la: a) amplitudinea respiratorie; b) cantitatea maximă de aer ce poate fi expirată din plămâni după o inspiraţie forţată; c) aerul rămas în plămâni în urma expiraţiei forţate. 18. Intre MD ale dispneei întâlnim: a) ortopneea; b) situaţia de criză; c) hiperventilaţia; d) tusea; e) cianoza; f) paliditatea tegumentelor. 19. Drenajul postural înseamnă: a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse; b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar; c) o incizie la care se aplică un tub de dren. 20. In cursul observării unui pacient se descoperă că prezintă „torace în butoi". Acesta poate fi: a) normal; b) rezultat al măririi ficatului sau inimii; c) rezultat al obstrucţiei prelungite şi generalizate a căilor respiratorii.
3

30. c) tărie. c) numai pe o venă vizibilă. 29. b) pe orice arteră accesibilă palpării. 4 . viteza unei pulsaţii. sincronă cu sistola ventriculară. Pulsul tahicardie înseamnă: a) puls rar. 26. 24. b) presiunea sângelui arterial în timpul sistolei. c) o convenţie care stabileşte limitele normale ale presiunii sângelui. c) unda vibratoare tradusă printr-o mişcare ritmică a arterelor. c) slab. b) rezistenţa vasculară periferică. Măsurarea pulsului se poate efectua: a) numai pe artera carotidă. b) contracţiile inimii. b) valoarea tensiunii arteriale. însemnând: a) rapiditate. c) în cadrul intim. c) 60-80 bătăi/minut. b) în repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. Valoarea maximă şi minimă a tensiunii arteriale se referă la: a) parametrii în afara cărora viaţa pacientului este în pericol. c) puls superficial. c) vârstă şi sex. c) starea emoţională. c) valoarea temperaturii corporale. b) ritmicitate. b) puls rapid. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) valoarea glicemiei. 23. Valoarea pulsului variază odată cu: a) vârsta. pacientul se va afla: a) în decubit dorsal. Celeritatea este o caracteristică a pulsului. Când intervalele între pulsaţiile percepute la artera radială sunt inegale. 22. b) alimentaţie şi factorii de risc.21. Valorile normale ale pulsului la persoana adultă sunt cuprinse între: a) 50-70 bătăi/minut. b) 70-90 bătăi/minut. pulsul se defineşte a fi: a) filiform. alături de familie. 25. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte. respectiv diastolei cardiace. Pulsul reprezintă: a) presiunea sângelui în vase. 27. b) neregulat. 28. Tensiunea arterială este determinată de: a) forţa de contracţie a inimii şi elasticitatea pereţilor arteriali. care poate fi comprimată pe un plan osos. 31.

d) pirozis. c) inapetenţă. 5 . c) diferenţa tensională în cadrul ritmului circadian. periodic (cauza fiind hiperaciditatea). 33. 39. b) consum redus de lichide şi săruri minerale. anorexia. c) lipsa senzaţiei de foame. c) în repaus. 37. c) religia. în exclusivitate. d) bulimie = ingestie a unor cantităţi excesive de alimente.32. b) anorexie. b) dimineaţa după somn. are caracter ritmic. În îngrijirile bolnavului cu afecţiuni digestive. Asistenta medicală calculează necesarul de calorii/24 ore în funcţie de: a) activitatea şi vârsta individului. Arsura retrosternală care uneori înlocuieşte durerea. b) vârstă. c) polifagia. care din următoarele formulări sunt manifestări de dependenţă: a) disfagia. se numeşte: a) meteorism. aceasta va determinată: a) înainte de mese. 35. c) perioadele de activitate sau repaus. c) eructaţie. ca problemă de dependenţă. 41. c) numai la nivelul funcţionării aparatului cardio-vascular. Pentru a obţine o valoare corectă a tensiunii arteriale. b) regurcitaţie. b) la nivelul funcţionării tuturor sistemelor organismului. 38. Insuficienţa aportului alimentar şi lichidian. Tensiunea arterială diferenţială este: a) diferenţa dintre valorile tensiunii arteriale sistolice şi diastolic b) diferenţa de tensiune individuală. Care din următorii termeni sunt factori psihologici ce pot influenţa satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca: a) climatul. determină tulburări: a) la nivelul funcţionării tuturor aparatelor organismului. În alimentaţia neadecvată în deficit. b) malnutriţie = digestie deficitară din mai multe puncte de vedere c) malabsorbţie = sindrom în cadrul unor boli ce se manifestă cu diaree şi absorbţie intestinală deficitară. 40. apar în cadrul dimensiunii bio-fiziologice următorii termeni: a) anorexie = refuzul mâncării. 34. b) anxietatea. Polifagia reprezintă: a) nevoia exagerată de a mânca fără senzaţie de saţietate. b) senzaţia exagerată de foame cu ingestie mică de alimente. Termenul medical pentru scăderea apetitului este: a) caşexie. 36. la sculare.

d) măsuri de prevenire a deshidratării. c) disurie. consistenţei. Care din următoarele formulări sunt corecte. Diureza reprezintă: a) eliminarea din organism a substanţelor inutile provenite din metabolism. b) regularităţii scaunelor. b) densitate scăzută 1001-1002. 46. mirosului. vărsături. d) densitate scăzută 1001-1002. e) culorii. c) greţuri. când este prezentă o ingestie mare de lichide: a) densitate crescută 1020-1040. b) măsurarea densităţii urinare. c) 25 cal/kg corp/24 h. c) uşurinţei defecării. culoare deschisă. b) conştientizarea pacientului asupra importanţei regimului alimentar. oligurie. 48. d) poliurie. 50. Alimentaţia neadecvată . b) 40-4-5 cal/kg corp/24 h.ca problemă de dependenţă . culoare deschisă. Care din următoarele formulări pot fi intervenţii ale asistentei medicale în susţinerea obiectivului ca pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic: a) efectuarea bilanţului lichidelor ingerate şi eliminate. poliurie. culoare închisă. culoare deschisă. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uşoară sunt de: a) 35-40 cal/kg corp/24 h. 45. c) pacientul să aibă o stare de bine. În îngrijirea pacientului cu alimentaţie neadecvată în surplus. 6 . b) oligurie. 44. c) asigurarea unui climat cald. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină: a) polakiurie. c) folosirea de soluţii intravenoase. 49. anurie. d) 45-60 cal/kg corp/24 h. poliurie. Evaluarea eliminării scaunelor ar trebui să includă observaţii asupra: a) obiceiurilor alimentare. fără vărsături şi greţuri. 47. c) actul prin care urina acumulată în vezică este eliminată sub forma emisiunilor urinare. d) disfagie. c) densitate normală 1015-1020. 43. confortabil.42. e) anurie. d) perioadei de zi sau noapte. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. b) pacientul să fie echilibrat psihic. asistenta medicală îşi propune următoarele obiective: a) pacientul să desfăşoare o activitate fizică crescută. b) surplus. b) cantitatea de urină eliminată din organism în 24 h.se poate manifesta prin: a) deficit. cu referire la caracterele urinei.

d) apendicită acută. c) educaţia şi cultura. d) prin aparatul cardiovascular. c) procesul de homeostazie. b) spasmele vezicale. b) prin aparatul renal. b) hematemeza şi melenă. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin: a) hemoptizie şi hematemeza. 57. asistenta medicală intervine: a) determinând pacientul să efectueze exerciţii fizice cu regularitate. Sursele de dificultate în cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina. d) alimentele alterate. c) hematurie şi melenă. 55. 54. 7 . b) administrând laxative. 56. Pentru ca un pacient cu constipaţie să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice. c) prin aparatul genital feminin. 52. la indicaţia medicului. Scaunul în constipaţie poate lua aspectul: a) unor bile dure de mărimea măslinelor. c) eliminarea frecventă a gazelor intestinale. Care din următoarele definiţii caracterizează ileusul: a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze. c) ulcerul gastro-intestinal. Printre factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina se numără: a) vârsta. b) intoxicaţii. b) constipaţie. d) melenă. Aspectul „ca zeama de orez" a scaunului diareic. b) hematemeză. scaun la interval de 6-7 zile. 59. pot fi: a) lipsa de control a sfmcterelor. se poate întâlni în: a) gastrita cronică. Excreţia deşeurilor din organism se efectuează: a) prin piele. 58.51. c) poluarea apei. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin: a) diureză. e) prin aparatul respirator. c) de zeamă de pepene. b) unor bile conglomerate. 53. c) efectuând la nevoie o clismă evacuatoare simplă. b) programul de eliminare intestinală.

Menţinerea independenţei mişcării corpului şi a bunei posturi este determinată de integritatea: a) aparatului locomotor. Mişcarea realizată în jurul axului care trece prin lungul segmetului care se deplasează. 8 . d) aparatul digestiv. c) mişcare de supinaţie. 62. Atrofia musculară este: a) mărirea de volum a unui muşchi. extensie: a) mişcări de apropiere sau îndepărtate a două segmente apropiate. a contractibilităţii sale. Anchiloza este tradusă prin: a) diminuarea sau imposibilitatea mişcării unei articulaţii. b) scăderea forţei musculare. c) maron-verzui. b) mişcări de îndepărtare faţă de axul median al corpului. c) în balans continuu.60. braţele vor fi: a) sprijinite. d) mişcare de circumducţie. 68. b) mişcare de rotaţie. c) aparatul cardiovascular. 64. Pentru menţinerea independenţei mişcării. 63. Tonusul muscular şi mişcările fine sunt reglate de către: a) sistemul nervos. b) amenoree. b) negru ca păcura. Culoarea scaunului în caz de melenă este: a) roşu deschis. c) schimbarea poziţiei pacientului la fiecare 3 ore. c) mişcări de apropiere faţă de axul median al corpului. Printre factorii sociologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură. 70. 66. b) învăţarea pacientului să folosească tehnici de destindere. Care din următoarele mişcări sunt de flexie. se numeşte: a) mişcare de pronaţie. Prima menstruaţie se numeşte: a) menarhă. 69. b) pe lângă corp. În ortostatism. c) organizarea socială. c) aparatului vestibular. b) ulceraţie a pielii. 61. c) oligomenoree. b) sistemului nervos. de relaxare. c) diminuarea volumului unui muşchi. se află şi: a) vârsta şi dezvoltarea. 65. b) rolurile sociale. c) scăderea forţei musculare. intervenţiile asistentei medicale pot fi: a) stabilirea împreună cu pacientul a nevoii de exerciţii fizice. 67. b) aparatul vestibular.

ca manifestare de dependenţă se caracterizează prin: a) stare de spaimă intensă. c) de a dormi sau de a se odihni dormind. paradoxal. Somnul se traduce prin: a) formă particulară de odihnă. Programul de activitate şi locul de odihnă sunt factori ce influenţează satisfacerea nevoii de somn: a) biologici. c) de ordin sociologic. c) sociologici. cu funcţii vitale diminuate. greoi. Starea de letargie. c) contracţii involuntare a mai multor muşchi. 78. Câte tipuri de somn se cunosc şi care sunt ele: a) două = somnul lent şi somnul rapid. b) activitate şi deprinderi legate de somn. 75. gurii. Pavorul nocturn. c) diminuarea valorilor tensiunii arteriale şi a respiraţiei. a unui braţ. 73. Insomnia se defineşte ca o dificultate: a) de a bea. în timpul somnului. stare de disconfort. ortodox. 72. b) faţă rigidă. deficitul senzorial este sursă de dificultate: a) de ordin fizic. d) tulburări de coordonare. b) de ordin psihologic.71. c) diaforeză. e) capacitatea de a se destinde. b) mişcări convulsive. b) hipersomnie continuă. d) diminuarea puterii de concentraţie. b) absenţa stării de veghe. c) trei = somnul paradoxal. Nevoia de a dormi şi a se odihni variază în funcţie de: a) vârstă. 76. involuntare ale ochilor. b) psihologici. b) patru = somnul lent. 9 . Ticurile sunt: a) vorbire precipitată. d) diminuarea metabolismului bazai. d) sex. 77. dureri menstruale. mai profundă. cu boală Parkinson. 74. 80. mai frecventă la copii. c) oboseală marcată. b) micţiuni de urină necontrolată. c) lipsă sau diminuare a mişcărilor normale. clasic. 79. ca manifestare de dependenţă în hipersomnie înseamnă: a) comportament verbal şi non verbal lent. b) de a se mişca şi a lua poziţii comode. clasic. c) starea de anxietate. Pentru pacientul cu mişcări necoordonate. Prin akinezie se înţelege: a) mers propulsiv.

este creată de imposibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca. 82. la pacientul cu oboseală. b) tonusul muscular. c) vârsta. Purtarea de obiecte semnificative pune în evidenţă: a) rangul social. şi se manifestă prin: a) dezbrăcare continuă. d) toate enunţurile sunt false. c) maturitatea psiho-motorie. determină MD a celorlalte nevoi fundamentale. b) vulnerabilitate în faţa pericolelor. b) emoţiile. c) socio-culturală. c) puls rar lent. sunt următorii: a) credinţa. 89. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca. b) astenie. Nesatisfacerea nevoii manifestată prin oboseală. d) dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. Purtarea de îmbrăcăminte contribuie la: a) pierderea imaginii de sine. c) perioade de somn perturbant. fac parte din grupul factorilor de influenţă: a) biologică. c) comunicare ineficace la nivelul afectiv şi intelectual. d) stări de iritabilitate. transpiraţii reci. c) comunicare. Dependenţa în satisfacerea nevoii de a dormi şi a se odihni. b) însemnătatea personală. d) activitatea. sunt: a) vise penibile cu trezire bruscă din somn şi adormire cu greutate. b) dezinteres fată de ţinută. d) narcolepsie.81. e) incapacitate de a se îmbrăca şi dezbrăca. b) psihologică. Capacitatea fizică de îmbrăcare şi dezbrăcare este reprezentată de: a) mobilitatea articulară. 88. c) funcţia religioasă. 86. f) toate manifestările sunt adevărate. b) aţipiri în timpul zilei. se manifestă prin: a) tegumente palide. 85. d) faţă palidă şi ochi încercănaţi. Coşmarurile ce apar ca manifestare de dependenţă la pacientul cu insomnie. 87. de exemplu: a) dezinteres pentru măsurile de igienă. Clima. 10 . b) expresia corporală. slab bătut. 84. c) refuz de a se îmbrăca şi dezbrăca. 83. statutul social şi munca. Problema de dependenţă în satisfacerea nevoii.

92. b) insuficienţa cunoştinţelor. c) T° mediului. b) prin piele. 11 . are loc: a) termogeneza. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a menţine temperatura corpului în limite normale pot fi şi: a) anxietatea. hipotonia musculară. b) vârstei. rinichi. 98. vestimentaţia este un semn de sănătate. f) exigenţei în intimitate. rezultat al proceselor oxidative. Obstacolele care împiedică mobilitatea membrelor superioare. Asistenta medicală intervine în acest scop. ingestia în special de proteine. slăbirea. c) vârsta şi sexul. talia. 95. b) alimentaţia. pot avea ca surse de dificultate: a) lezarea fizică.90. b) executarea zilnică a exerciţiilor de motricitate. 97. c) evaluarea gradului de confuzie. c) credinţa şi cultura. emoţiile puternice. prin: a) identificarea capacităţii şi limitelor fizice ale pacientului. b) îmbrăcămintea bizară. b) talie şi statură. c) numai prin rinichi. sărăcia. La un pacient cu dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. Termoliza. vasodilataţie. se referă la posibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca singur. În vederea obţinerii unei stări de bine. plămâni. 96. absenţa membrului superior. Ca urmare a producerii de căldură în organism. b) munca. b) termoliza. e) calităţii materialelor. unul din obiectivele de îngrijire propuse. indivizii îşi aleg vestimentaţiile în funcţie de: a) temperatura corpului. 91. d) explicarea gesturilor ce se cer efectuate. într-un termen dat. c) activitate. aparatul gipsat. e) emoţiile nu influenţează satisfacerea nevoii. stridentă poate exprima o boală psihică. d) activităţii. adică pierderea de căldură din organism. Menţinerea independenţei nevoii se poate realiza prin alegerea îmbrăcămintei corespunzătoare: a) climei. se realizează: a) prin vasoconstricţie. c) îmbrăcămintea atestă integritatea individului. 94. statura. c) a şi b. stresul. d) starea psihică. 93. Care din următoarele formulări sunt false: a) din punct de vedere al psihiatrilor. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a) credinţa şi emoţiile. d) îmbrăcămintea protejează intimitatea sexuală. c) hipertonia musculară.

b) inhibare a activităţilor glandelor sudoripare. 104. 100. 102. b) aspectul scaunului. 105. c) perioada de declin. 107. Asistenta medicală învaţă pacientul. Hipertermia. combinativă. c) inapetenţă. În evoluţia unei febre. vezicule. La pacientul care prezintă hipotermie. 106. 103. c) sindrom febril. Când temperatura mediului ambiant creşte peste 25°C se produc următoarele fenomene la nivelul organismului: a) vasoconstricţie periferică. papule. pentru menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii să: a) consume lichide şi alimente reci. continuă. Planul de îngrijire a unui pacient cu hipertermie. c) erupţie cu macule. b) piele cu aspect „de găină" şi senzaţie de frig. In caz de hipertermie. b) perioada de stare. se manifestă cu: a) febră ridicată. manifestări şi la nivelul celorlalte nevoi fundamentale: a) dispnee. când temperatura mediului ambiant este crescută. se administrează lichide: a) numai foarte calde. 101. apar probleme. 12 . b) hidratării insuficiente. 108. b) poarte încălţăminte călduroasă. c) aspectul tegumentelor. umedă. La un pacient cu hipertermie. în cantităţi mici. ca problemă de dependenţă. va evalua zilnic prin activitatea asistentei medicale: a) temperatura corporală. c) reducă alimentele cu valoare calorică mare. asistenta medicală stabileşte ca obiective de îngrijire. la intervale regulate de timp. b) piele roşie caldă. c) pacientul să-şi păstreze integre tegumentele. următoarele: a) pacientul să nu prezinte tulburări de vorbire. se disting 3 perioade: a) perioada iniţială. b) poliurie. c) greutăţii necorespunzătoare. c) vasodilataţie periferică. c) uşor călduţe.99. Piloerecţia se traduce prin: a) piele cianotică. Nou-născutul şi copilul mic. d) temperaturii mediului ambiant. d) pacientul să nu fie apatic. d) perioada mixtă. b) pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic. b) alcoolice. au termoreglarea fragilă din cauza: a) imaturităţii centrului reglator.

112. c) comunicare ineficace la nivel afectiv şi intelectual. pielea va fi: a) curată. Lipsa de curăţenie determină o serie de neplăceri nu numai individului dar şi celor din jurul său. Pentru a-şi îndeplini rolurile cunoscute. b) sănătoasă. b) hematoame. c) hipotrofie musculară. Pot fi manifestări de independenţă şi următoarele: a) pierderea imaginii de sine. Murdăria acumulată la nivelul pielii produce: a) cruste ce pot degenera în ulceraţii. netedă. b) pierdere de substanţă rezultând dintr-un proces patologic ce acţionează asupra pielii. Factorii biologici care influenţează nevoia de a menţine tegumentele curate sunt: a) emoţiile şi educaţia. b) neadaptării organismului. c) temperatura corpului. b) alimentaţia. d) dezinteres pentru modul cum arată. Care sunt acestea: a) sentiment de respingere. catifelată. c) dilatarea unor vene superficiale. La persoanele vârstnice. d) efectuează toaleta pe regiuni. c) alterarea tegumentelor şi fanerelor. d) lipsa de cunoaştere. c) îngrijită. 111. pierderile de căldură sunt mai mari datorită: a) reducerii proceselor oxidative. 114. 116. b) deprinderile igienice satisfăcute. c) cu prurit. 13 . Între intervenţiile asistentei medicale privind pacientul cu carenţe igienice se găsesc şi următoarele: a) efectuează toaleta cavităţii bucale la pacienţii comatoşi. pielea trebuie să fie: a) curată. c) culoarea galbenă a dinţilor. b) carenţele de igienă. b) alege măsuri pentru prevenirea infecţiilor nasocomiale. c) climatului. d) elastică. Care din următoarele enunţuri pot fi considerate probleme de dependenţă în satisfacerea nevoii: a) lezarea fizică. b) uşor deshidratată. 110.109. b) halena fetidă. Ca manifestare de independenţă. 115. 113. 117. la nevoie. Ulceraţiile pielii se caracterizează prin: a) acnee şi prurit. c) ajută pacientul să-şi efectueze toaleta zilnică. d) anchiloze. pigmentată normal. 118.

Practicarea unor religii este o preocupare ideologică care permite individului să-şi menţină: a) o bună postură.Care din următoarele sunt semne de insecuritate patologică: a) agitaţia. asistenta medicală intervine: a) educând pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf. 120. 126. d) limitarea mişcărilor segmentului afectat. 122. c) educând pacientul pentru prevenirea unor accidente. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a evita pericolele sunt: a) factorii biologici.119. c) frica. c) emoţiile şi educaţia. e) toate enunţurile sunt adevărate. 127. Ca manifestări de independenţă în menţinerea securităţii fizice se întâlnesc: a) măsuri de prevenire a infecţiilor şi bolilor. Surse de dificultate de ordin psihologic care influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) exerciţiile fizice.Alterarea integrităţii fizice se manifestă prin următoarele semne inflamatorii: a) durere şi căldură locală. b) biologic. b) curentul şi organizarea socială. comunicarea este: a) eficace la nivel intelectual. d) măsuri de protecţie socială. b) agresivitatea. de relaxare. Dezechilibrul ca sursă de dificultate de ordin fizic poate fi reprezentat de: a) durere. c) factorii sociologici. e) surmenaj. 128. d) poluare. 14 . c) ineficace la nivel senzoro-afectiv şi intelectual. d) numai a şi b. b) măsuri de prevenire a agresiunilor fizice. Când este modificată/alterată nevoia. b) factorii psihologici. b) tumefacţie. 125. 121. b) dezechilibru metabolic. 123. 124. c) o securitate sociologică. c) sociologic.Mecanismul de apărare este un factor de influenţă: a) psihologic. c) dezechilibru electrolitic.Pentru menţinerea unui mediu sănătos. c) metode de destindere. b) efectuând imunizările obligatorii. b) ineficace la nivel senzorial. b) o securitate psihologică. c) roşeaţă locală.

c) cecitate. eşec. c) integritatea organelor de simţ.Comunicarea. d) anxietate. b) limbajul corpului. 138.Modul de comunicare nonverbal foloseşte: a) limbajul verbal. 131. c) apartenenţa la grupuri de diverse interese. cu două excepţii: a) explorează împreună cu pacientul mijloacele de comunicare. 134. b) hipoacuzie. b) factor psihologic. c) dezvoltarea intelectuală corespunzătoare.Sursele de dificultate de ordin fizic care determină dependenţa în satisfacerea nevoii pot fi: a) conflicte. 136. Diminuarea auzului se traduce prin: a) surditate. b) droguri. d) favorizează adaptarea pacientului la noul mediu. 130. precis. d) utilizarea adecvată a mecanismelor de adaptare. b) învaţă pacientul să menţină integritatea.Pacientul să fie echilibrat psihic. b) percepţia şi emoţiile. 132. d) asigură îngrijiri relative la perturbarea senzorială.129. 15 .Factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) inteligenţa. b) nonverbal.Independenţa în satisfacerea nevoii presupune: a) integritatea individului. c) dinamic. c) alcoolism. 135. nevoia fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi. f) tulburări de gândire. este un obiectiv de îngrijire susţinut de următoarele intervenţii ale asistentei medicale: a) administrează tratamentul medicamentos antiinfecţios. e) tulburări circulatorii cerebrale. b) integritatea organelor de simţ.Anturajul este determinat în satisfacerea nevoii.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii sunt următoarele. c) ambele enunţuri nu sunt reale. b) furnizează mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. pune în mişcare un proces: a) verbal. 133. c) alege procedee de investigaţie cu risc minim de infecţie. c) asigură un mediu de securitate. 137. c) factor biologic. b) limbaj clar.Care din următoarele sunt manifestări de independenţă de ordin biologic: a) fineţe gustativă şi a mirosului. Ce fel de factor de influenţă este: a) factor sociologic.

c) forme ale conştiinţei sociale. 145.Capacitatea individului de a fi ocupat şi a se realiza este: a) unică şi necesară pe tot parcursul vieţii. e) autoacuzare. singurătate. 144. c) învăţătura.„Credinţele" sunt: a) convingeri personale ale individului faţă de realitate. b) senzaţie de pierdere a libertăţii de acţiune. b) halucinaţii. e) apartenenţa 141. c) sentiment dureros. poziţie curbă. asistenta medicală intervine: a) planificând împreună cu pacientul activităţi religioase. 148. b) ansamblu de ceremonii religioase.„Frustrarea" se manifestă la un individ care prezintă: a) sentiment de inutilitate. anxietate. dar şi benefic individului. 146. b) preadolescenta. c) izolare.Care este vârsta la care activitatea dominantă este învăţătura. b) ajutându-1 să identifice cauza frustrării.Comunicarea ineficace la nivelul senzorial se poate manifesta prin următoarele reacţii afective în insuficienţă sau exces: a) nelinişte. c) ansambluri de reguli de conduită într-o societate. c) specifică pe grupe de vârstă. c) determinând pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori.Manifestările de depresie în „culpabilitate" sunt următoarele cu excepţia: a) mişcări lente. d) autopedepsire. b) comună unui grup profesional. b) atitudini corporale. b) jocul. dar şi participarea la jocuri este prezentă: a) adolescenţa. c) emoţii. Pentru menţinerea independenţei nevoii. c) copilăria. b) ansambluri de credinţe şi atitudini care reflectă ceea ce este dorit. 140. d) cultura. d) tahicardie. hiperventilaţie. 143. 142. insomnie. b) plâns. c) furie împotriva lui Dumnezeu. d) afazie. dizartrie. 147.Valorile sunt formate de: a) participări la fapte de caritate. 16 .Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori este influenţată în satisfacerea ei de următorii factori sociologici în afară de: a) gesturi corporale.Activitatea dominantă a copilului mic este: a) somnul.139.

c) descurajare. d) cultura. care au prioritate faţă de activitatea depusă.Satisfacerea nevoii se manifestă prin: a) bucurie.Surse de dificultate ale „devalorizării" sunt: a) tulburările de gândire. 156. c) o manifestare de dependenţă. e) lezarea integrităţii fizice. 153. asistenta medicală: a) câştigă încrederea pacientului şi îl ajută să depăşească momentele dificile. c) sociologici. agresivitate. 150.Care din următorii factori.Pentru menţinerea independenţei nevoii.„Plictiseala" reprezintă: a) impresia de vid.„Ambiţia" se defineşte în felul următor: a) dragostea faţă de muncă. b) integritate fizică şi psihică. 152. influenţează satisfacerea nevoii de a se recrea: a) emoţiile. c) stare de dependenţă fizică. 158. b) cultura. Intre factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii se întâlnesc: a) emoţiile.„Obsesia" faţă de problemele personale ale pacientului înseamnă: a) preocupare în permanenţă în legătură cu problemele sociale. c) eşecul profesional. pasivitate. c) vârsta. de încetare a unei tensiuni nervoase. zilnice. 157. c) dorinţa arzătoare de a realiza cât mai mult în activitatea depusă. b) îl învaţă tehnici de relaxare. b) psihologici. Rolurile şi organizarea socială fac parte din grupul factorilor: a) biologici. de dezinteres pentru activităţi sau evenimente curente ale vieţii. c) constituţia şi capacităţile fizice. 155. 159.„Satisfacţia" este: a) o manifestare de independenţă. b) un sentiment de mulţumire. b) apartenenţa la o grupare socială. d) somnolenţă. 154. de plăcere. de tristeţe. b) lipsa de interes faţă de activităţile obişnuite. lipsă de ambiţie. c) starea de relaxare. în vederea realizări b) stare de deznădejde.„Neputinţa" problemă de dependenţă. 151. eşec profesional. sentiment de inferioritate. b) durerea. autocritică. . se manifestă prin: a) b) c) d) e) 17 apatie.149. b) diminuarea unei funcţii. c) explorează gusturile şi interesul pacientului pentru activităţi recreative.

c) tulburări de gândire.Un factor psihologic care influenţează satisfacerea nevoii de a învăţa este şi: a) mediul ambiant. împreună cu bolnavul. deprinderi pentru menţinerea sau recuperarea sănătăţii. b) organizarea de activităţi educative pentru sănătate.Individul va obţine un sentiment de siguranţă după ce a dobândit pentru menţinerea sănătăţii: a) cunoştinţe. 164.Ce obiective prioritare îşi propune asistenta medicală la un pacient cu „neputinţă": a) pacientul să fie conştient de propria valoare. c) deprinderi. b) pacientul să-şi recapete încrederea şi stima de sine. 163. d) identificarea obiceiurilor şi deprinderilor greşite ale bolnavului. d) nerespectarea sfaturilor medicale în tratarea şi prevenirea îmbolnăvirilor. c) pacientul să fie echilibrat fizic. sociologiei. b) tulburări de memorie.160. 165. se manifestă cu: a) nesiguranţă şi frică de necunoscut.„Învăţarea" este o problemă comună a: a) b) c) d) pedagogiei. eticii. c) conştientizarea bolnavului asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii se referă la: a) elaborarea de obiective de studiu. c) capacitatea fizică. 161.„Ignoranţa" — lipsa de cunoştinţe. 162. psihologiei. b) atitudini. 18 . b) motivarea. priceperi.

c) o stare de dependenţă potenţială. 5. 4. d) toate trei. evaluarea. c) o metodă organizată şi sistematică ce permite acordarea de îngrijiri individualizate. 19 . evaluarea rezultatelor. Prin funcţia dependentă înseamnă că asistenta medicală: a) nu poate interveni decât cu consimţământul pacientului.CAPITOLUL II Procesul de îngrijire. c) o stare de bine completă din punct de vedere fizic. Sursa de dificultate este definită ca: a) orice obstacol care împiedică satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. verificarea intervenţiilor. 9. c) îngrijire de calitate pentru toţi pacienţii. b) îngrijire acordată în echipă. b) Florence Nightingale. . interpretarea datelor. comunicarea rezultatelor. Viziunea holistă a îngrijirii presupune: a) îngrijire centrată pe persoană. Definiţia sănătăţii după OMS: a) o stare de echilibru intern şi extern. b) un demers ştiinţific pentru supravegherea bolnavului. b) o lipsă de cunoaştere. proiectarea intervenţiilor. c) un semn sau simptom. 8. 6. b) un dezechilibru ce constă în diferenţa dintre semnele obiective şi cele subiective. 3. c) îndeplineşte sarcini delegate de către medic. planificarea îngrijirilor. Manifestarea de dependenţă reprezintă: a) o cauza de boala. Problema de sănătate se referă la: a) cauza bolii. programarea acţiunilor. 1. 7. b) condiţia de apariţie a simptomului. b) îndeplineşte numai sarcinile care-i revin prin lege. Procesul de nursing cuprinde următoarele etape: a) culegerea datelor. Procesul de nursing este: a) o intervenţie delegată a asistentei medicale. 2. c) dependenţa persoanei. psihic şi social. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură: a) dependentă. c) aprecierea stării pacientului. b) analiza datelor. c) Abraham Maslow. b) independentă. analiza şi interpretarea datelor. implementarea. Prima şcoală de nursing din lume a fost înfiinţată de: a) Virginia Henderson. 10. c) interdependentă. comunicarea rezultatelor. b) lipsa bolii. implementarea îngrijirilor.

d) principiile servesc ca ghid pentru practică. d) toate. 14. b) un comportament sau o atitudine a pacientului obţinute în urma intervenţiei. c) documentele medicale şi schemele de referinţă. d) implică participarea pasivă a ascultătorului. 20. sentimente. Codul eticii profesionale în nursing afirmă că: a) practica se bazează pe legile statului. cauza ei. b) să-şi asume răspunderea pentru îngrijirile oferite fiecărui pacient. c) este individual. Următoarele forme sunt metode de culegere a datelor: a) observaţia şi interviul. b) este nemodificabil. semnele şi simptomele prin care se manifestă. 17. Responsabilitatea profesională cere asistentei medicale: a) să împărtăşească aceleaşi convingeri cu membrii echipei de sănătate. b) nursa acordă îngrijiri bazate pe cunoştinţe ştiinţifice. b) o etichetă a bolii. gânduri. b) o problemă cu mare probabilitate de apariţie. Diagnosticul de nursing este: a) o problemă de dependenţă. Obiectivul de îngrijire se defineşte ca: a) scopul îngrijirii.11. c) o problemă uşoară. 20 . c) permite schimbul de idei. b) concise şi clare. c) o problemă de dependenţă. flexibil. 15 Problema potenţială înseamnă: a) o problemă gravă. b) include simpatie şi căldură. c) cu caracter închis sau deschis. 16 Diagnosticul de nursing are următoarele caracteristici: a) este fix. formulat în termeni proprii. b) serviciul telefonic. In interviu sunt folosite întrebări: a) pe care le aşteaptă bolnavul. d) să aibă aceleaşi condiţii socio-culturale cu pacientul. c) să-şi bazeze îngrijirile pe principii religioase. 18. c) internetul şi email-ul. 19. 13. formulat în termeni medicali consacraţi. 12. c) o intervenţie planificată. înscris în listele unor clasificări adoptate. c) programele de educaţie sunt identice. Surse de informaţie pentru culegerea de date pot fi: a) pacientul şi aparţinătorii. b) membrii echipei de îngrijiri. Comunicarea este procesul care: a) implică schimb de cuvinte.

c) insomnie. Numerotaţi ordinea efectuării următoarelor acţiuni care corespund etapelor procesului de nursing: a) analiza şi interpretarea datelor. c) o componentă a relaţiilor interpersonale asistentă şi pacient. La care din etapele procesului de nursing se referă decizia? a) culegerea de date.exces. . 26. d) intervenţiile. d) cateter urinar (sondă a demeure) în perioada postoperatorie.21. exerciţii de mişcare. deliberat şi profesionist. In cadrul activităţii de îngrijire asistenta trebuie să evite discuţiile cu voce tare. 21 1. 24. pentru că: a) zgomotul poate deveni sursă de dificultate în satisfacerea nevoilor fundamentale. hrănirea pacientului cu alimente semilichide. trântirea uşilor şi zgomotul produs de căderea unor obiecte pe pardoseală. b) examenul fizic al pielii. 22. schimbarea poziţiilor pacientului de mai multe ori pe zi. d) evaluarea beneficiilor terapeutice ale pacientului. Pe o coloană a planului de îngrijire sunt notate problemele pacientului şi pe alta intervenţiile de nursing. b) diagnosticul de nursing.igienă deficitară. 3.exerciţii.somn. b) inflamarea cavităţii bucale şi a gingiilor după chimioterapie. bucurie. b) zgomotul contravine regulilor sanitare. spălarea perineului de mai multe ori pe zi. Nursa decide că nevoia prioritară a îngrijirii unui pacient este nutriţia. . 23. neiritabile. . a) imposibilitatea de a mişca membrul superior şi inferior stâng (AVC).nutriţie. .eliminare. .îndeplinire. 27. . .neglijare. b) o tehnică de comunicare terapeutică. c) planificarea. Alegeţi un singur cuvânt care nu aparţine grupului în fiecare din cele trei grupe: Emoţional: Comportamental: Fizic: anxietate. securitate. iritabilitate. . b) realizată prin metode de comunicare verbale şi nonverbale. c) o excepţie pentru examenul fizic. e) monitorizarea semnelor vitale. tristeţe. 4.dragoste.acceptare. . plimbări în aer liber. asociaţi fiecare problemă cu intervenţia care ar putea ajuta cel mai bine la satisfacerea nevoilor pacientului. 2. c) zgomotul duce la pierderea treptată a auzului. Comunicarea terapeutică este: a) un act planificat. 25. . c) menţinerea curăţeniei şi stimularea circulaţiei. d) o implicaţie sexuală. Atingerea mâinii pacientului în timpul comunicării reprezintă: a) un gest necugetat. .

care poate fi: a) funcţională şi pedagogică. asistenta va avea grijă în primul rând: a) să raporteze colegei de echipă efectele procedurii asupra pacientului. 32. Când are de îndeplinit o intervenţie de nursing. b) măsurarea unor parametrii vitali. c) implementarea . b) pedagogică.28 Obiectivele de îngrijire pot fi formulate pe: a) termen scurt. 22 . b) să explice pacientului procedura astfel încât acesta să înţeleagă scopul şi rezultatele acesteia. c) termen lung.aplicarea îngrijirilor. În executarea îngrijirilor asistenta stabileşte o relaţie de comunicare cu pacientul. b) termen mediu. c) să pregătească echipamentul necesar şi să poziţioneze pacientul. d) aprecierea rezultatelor. b) să îndeplineşti obiectivele pe rând. 33. c) să planifici obiectivele prioritare pe o perioadă scurtă de timp. c) funcţională. Eficienţa procesului de îngrijire depinde prioritar de: a) evaluarea stării bolnavului. 29. b) planificarea îngrijirilor. Evaluarea în procesul de nursing se referă la: a) aprecierea rezultatelor obţinute în funcţie de obiectivele propuse. 31. apreciind rezultatele fiecăruia. c) aprecierea serviciilor prestate de asistenta medicală. pedagogică şi terapeutică. 30. Caracteristica unei implementări eficiente a planului de îngrijire include: a) să poţi îndeplini sarcinile de îngrijire cât mai repede.

60 min. 10.. Când sterilizarea se face la autoclav. Un instrument sterilizat este contaminat dacă: a) este prins cu pensa de servit. 8. c) 240° C . Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. b) cu ajutorul razelor Gama. c) este lăsat neacoperit o perioadă mai lungă de timp. 7 Spatula linguală se sterilizează prin: a) fierbere. b) a fost bine spălat. Infecţia se defineşte astfel: a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism. c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător. b) sterile. b) autoclavare. c) se sterilizează la autoclav. c) nu există microorganisme pe suprafaţa sau profunzimea lui. b) este prins cu mănuşi sterile. Sterilizarea eficientă a materialelor din polietilenă se realizează: a) prin fierbere. 3. vor avea o perioadă mai lungă de utilizare în condiţii optime dacă: a) se sterilizează la căldură uscată. 2. la o presiune de 2 atm. b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. 4. Se obţine o temperatură de: a) 190° C. O casoletă plină cu material moale este adusă de la staţia de sterilizare si conţine comprese umede. de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect. 6. 9. Sterilizarea la pupinel se realizează la următorii parametrii: a) 120° C . 23 . b) se sterilizează prin fierbere.. c) se pot utiliza numai în plăgile cu secreţii. c) 133° C. c) ştergere cu soluţie de formol. b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism. b) 180° C . 5.60 min. Aceste materiale vor fi considerate: a) nesterile. c) prin flambare. b) 180° C. c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism. Un obiect este steril dacă: a) este lipsit de germenii cei mai patogeni.CAPITOLUL III Metode de prevenire a infecţiei. 1. Instrumentele chirurgicale cu tăiş ascuţit.60 min.

c) sol. material moale. b) sol. d)sterilizarea prin ultrasunete. c) sterilizarea cu oxid de etilena. etc. 12. 24 . d) alcoolul de 70°. c) sterilizează sălile de operaţie. d) sterilizarea cu ultrasunete. Prin ce metodă se sterilizează la autoclav: a) vapori supraîncălziţi la presiune. 1-3%. Ce urmăreşte asepsia şi cui se adresează: a) dezinfecţia mâinilor chirurgilor şi îmbrăcarea materialului steril. b) metodă de prevenire a infecţiei plăgii operatorii. b) 133° C şi 2. b) sterilizarea la pupinel. 17. Ce sistem de sterilizare a instrumentelor din metal este cel mai bun: a) sterilizarea la autoclav. 16. c) aer uscat. b) tinctura de iod. b) sterilizarea instrumentelor. prin fierbere.5 atm. la autoclav. b) fierbere sub presiune. c) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. la pupinel. 20. c) 130° C şi 2 atm. 5%. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curăţirea unei plăgi accidentale: a) H2O2. 13. Prin iradierea cu raze Gama se: a) sterilizează curent în unităţile spitaliceşti. materialelor moi şi de sutură. c) sterilizarea prin flambare. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice: a) sterilizarea cu formol. 19. 14. 10%. c) metodă curativă de distrugere a microbilor dintr-o plagă. Materialul moale se sterilizează la: a) 120° C şi 2 atm. 15. 18.11. b) metodă curativă de luptă contra infecţiilor. b) sterilizează în industria ce produce materiale de unică folosinţă. obiecte din încăperi. c) sol. c) dezinfecţia tegumentului regiunii de operat şi acoperirea bolnavului cu câmpuri sterile. ploşti urinare. obiecte din încăperi. În ce concentraţie se foloseşte cloramina cu rol antiseptic: a) sol. b)sterilizarea cu căldură uscată şi umedă. Ce este dezinfecţia : a) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. Ce este antisepsia: a) metodă profilactică de luptă contra infecţiilor. cloramina 3%. plăgi.

Pentru ce se foloseşte soluţia de albastru de metilen: a) dezinfecţia plăgilor. b) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă. de cloramină 8%. c) oxidul de etilen. Dezinfecţia mecanică se realizează prin: a) spălarea cu apă caldă la 35-40°C + detergenţi. 30. Conceptul de precauţiuni universale se referă la: a) sângele. c) degresarea tegumentelor cu acid boric 5%. 28. Metodele următoare realizează dezinfecţie chimică în afară de: a) ştergerea umedă. 23. c) la locul de muncă al personalului. b) toţi pacienţii potenţial infectaţi cu HIV. 24 Tehnica antisepsiei cutanate mai cuprinde şi: a) badijonare cu sol. 31. 27. b) raderea pilozităţii din regiune. b) spălare + aspirare umedă. b) curent.21. fluidele biologice şi ţesuturile pacienţilor considerate a fi infectate cu HIV. var cloros 10%. b) razele ultraviolete. b) tratarea faringitelor. Scopul aplicării „precauţiunilor universale" (PU): a) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină. b) apă caldă şi detergent. Dezinfecţia chimică este precedată de: a) o riguroasă curăţenie. c) sporicidă. d) ştergerea uscată. 25. 25 . c) folosirea dezinfectantelor uzuale-moderne. b) o ştergere a suprafeţelor cu săpun lichid. c) sol. c) mixt. b) favorabilă dezvoltării microorganismelor. Dezinfecţia ca metodă de lucru se execută în mod: a) ciclic. c) tratarea cistitelor. 26. Pregătirea instrumentelor de metal murdărite de sânge pentru sterilizare. HBV sau alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină. c) prepararea soluţiilor în concentraţia recomandată. 29. Sterilizarea la „rece" utilizează: a) razele Gama. HBV sau cu alţi agenţi patogeni. 22. c) vaporizarea. b) scufundarea prin acoperirea completă cu soluţie dezinfectantă a obiectelor. necesită şi spălare cu: a) soluţie amoniac 1%. Soluţia de cloramina are acţiune: a) bactericidă.

secreţii vaginale. e) numai a şi b. 32. alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV. b) lichid amniotic. 26 . Aplicarea precauţiunilor universale se referă la: a) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat. ţesuturi. d) consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare. c) orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge. Contactul tegumentelor cu următoarele produse trebuie considerat la RISC: a) sânge. peritoneal. pleural. f) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională. LCR. corect. complect. c) personalul medico-sanitar infestat cu HIV. folosind şi peria.c) toţi pacienţii cu afecţiuni infecto-contagioase transmise pe cale respiratorie. d) numai b şi c. b) consideră că sângele. HBV. Reguli de bază în aplicarea precauţiunilor universale sunt următoarele: a) este suficientă spălarea riguroasă cu apă caldă şi săpun. b) spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor. c) consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi. spermă. sinovial. 34. 33. pericardic.

600 ml. 6. b) 300.. b) energetic. 4. b) structural.perspiratio insensibile". c) structural. 9. 8. b) 2-3 g/kg corp/zi. Apa are rol: a) energetic. b) 2-3 g/kg corp/zi. 1.5 g/kg corp/zi. c) 1000-1500 ml.300 ml. 5. Prin urină în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. Glucidele au rol: a) structural. c) ambele răspunsuri sunt false. 27 . c) ambele variante sunt false.5 g/kg corp/zi. Prin . b) 300. Necesarul glucidic la adulţi este de: a) 1-1. c) 2-3. b) în imunitatea organismului. în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. c) 4-6 g/kg corp/zi. 12. Principalul rol al lipidelor este: a) furnizarea de energie. un adult pierde zilnic: a) 200. 2.5 g/kg corp/zi.CAPITOLUL IV Nutriţie şi dietetică.600 ml. b) 300. b) de stimulare a tranzitului intestinal. Prin transpiraţie în condiţii normale de temperatură exterioară (20°C) şi efort fizic moderat. un adult pierde zilnic: a) 200.5 g/kg corp/zi. b) de reglator termic. un adult pierde zilnic: a) 200. 3.600 ml. Fibrele alimentare au rol: a) de reţinere a unor substanţe toxice ce se elimină cu bolul fecal. 10. c) amidon. c) de a reţine apa.300 ml. c) 1000-1500 ml. Necesarul lipidic la adulţi este de: a) 1. Proteinele au rol: a) în menţinerea echilibrului acido-bazic al sângelui. 11. c) 1000-1500 ml. b) glicogen. b) 1 g/kg corp/zi. Forma de depozit a glucidelor în ficat este reprezentată de: a) pectine. c) de solvent al substanţelor din mediul intern. c) 4-6 g/kg corp/zi.300 ml. Necesarul proteic la adulţi este de: a) 1-1. 7.

c) ajută respiraţia celulară. c) reglarea distribuţiei apei în diferite sectoare ale organismului. c) în realizarea structurii solide a oaselor şi dinţilor. c) creşte colesterolemia. Cuprul are rol: a) în procesul de creştere. c) în consolidarea echilibrului funcţional al sistemului nervos. Clorul: a) intră în compoziţia HC1 din sucul gastric. 19. c) transformarea glucozei în glucogen. 17. b) stimulează hematogeneza. Fosforul are rol: 20. Vitamina E are rol de a: a) interveni în formarea cicatricilor tegumentare. 18. 24. b) scădea rezistenţa antiinfecţioasă. c) antiinflamator. Calciul are rol: a) structural în oase şi dinţi. Fierul are rol în: a) scăderea rezistenţei la infecţii. 16. b) potasiului. a) sinteza insulinei. b) în eliberarea fierului de către ficat. b) au rol în stocarea energiei. b) scăderea valorilor tensiunii arteriaLe. d) în favorizarea pătrunderii vitaminei B6 în celula nervoasă. a) în stocarea energiei în compuşii energetici. b) intervine la refacerea potenţialului de efort în perioada de odihnă. b) în reglarea absorbţiei şi transportului substanţelor alimentare. b) de a inhiba acţiunea insulinei. b) inhibarea secreţiei gastrice. 21. c) nu stimulează secreţia sucurilor digestive. c) scădea gradul de coagulabilitate sanguină. c) în prevenirea arterosclerozei. c) calciului. Vitamina A: a) influenţează procesul de reproducere. 23. b) în procesul de coagulare a sângelui. Vitamina D este importantă pentru absorbţia: a) sodiului. 28 .13. Potasiul are rol în: 15. 22. Bicarbonaţii: a) menţin echilibrul acido-bazic. 14. Sodiul (Na) are rol în: a) păstrarea excitabilităţii neuro-musculare. d) în micşorarea amplorii proceselor alergice. c) asigurarea respiraţiei celulare. b) modificarea ritmului cardiac. Magneziul are rol: a) în realizarea structurii de rezistenţă a scheletului. d) tinde să crească glicemia.

28. Vitamina B. c) faza nedureroasă a ulcerului gastro-duodenal. Vitamina B12: a) protejează muşchiul cardiac. 34. Dieta hidrică este indicată în: a) dermatite. c) vitamină D. c) inhibă producerea de energie. Vitamina PP: a) participă la procesele de oxidoreducere din organism. Dieta hidrică este contraindicată în: a) obezitate. Creierul este bogat în: a) proteine. Vitamina K: a) participă la respiraţia celulară. b) consolidează rezistenţa oaselor şi a dentiţiei. c) grăsimi.25. c) vitamina C. c) previne acumularea de lipide în ficat. 36. 35. b) este necesară formării de protrombină. b) gastroenterite acute toxice sau infecţioase. 29 . Vitamina C: a) creşte rezistenţa antiinfecţioasă. Ficatul are un conţinut bogat în: a) seleniu. c) antidiareic. c) intervine în inhibarea irigaţiei tisulare. 30. 29. d) împiedică absorbţia intestinală a fierului. 33. esenţială procesului de coagulare. c) scade rezistenţa la stres. Carnea este o sursă importantă de: 32. b) antiinflamator. d)acumularea de lichide în unele cavităţi (ascită). b)colică renală. b) vitamină C. c)insuficienţă cardiacă avansată. b) intervine în hematopoieză. e) boli infecţioase febrile. 31. 27.: a) are efecte antinevritice. b) fosfolipide. c) participă la degradarea grăsimilor. Vitamina B2: a) are rol în sinteza hemoglobinei. Apa de orez are efect: a) laxativ. b) intervine în mecanismele care permit menţinerea vederii. b) vitamina A. a) vitamine B. b) participă la producerea de energie. 26. c) stimulează longevitatea activă. b) contribuie la menţinerea integrităţii mucoaselor tubului digestiv. d) după intervenţii chirurgicale.

42. b) ciroză hepatică cu ascită. b) la sportivi în efort fizic considerabil. Regimul hipoprotidic se recomandă în: a) gută. 39. Regimul vegetarian: a) este deosebit de toxic. 38. diabetul insipid. c) în cure de slăbire. e) hipertiroidie. Scăderea aportului alimentar de potasiu. Regimul hipolipidic se indică în: a) b) c) d) anorexie psihică. b) ciroză hepatică decompensată. d) alcaloză. b) afecţiuni cardiorenale însoţite de edeme. c) hipotiroidie. Regimul lacto-ovo-vegetarian se indică în: a) hipotensiunea arterială. c) obezitate. d) ateroscleroză. c) denutriţie. litiază biliară. Regimul hiperprotidic este indicat la persoanele cu: a) insuficienţă renală cronică avansată b) ateroscleroză. timp de 10 zile. b) în perioada de lactaţie. 46. c) insuficienţă cardiacă. e) sindromul posttraumatic sau hemolitic. Regimul de crudităţi se recomandă în: a) diaree. b) obezitate. Regimul hipocaloric este recomandat: a) în faza de realimentare a marilor denutriţi. c) are efect benefic în gută. b) arsuri întinse. 30 . Regimul hiposodat este folosit în: a) hipertensiune arterială. pancreatită cronică (cu steatoree). 47. Regimul hipersodat se recomandă în: a) insuficienţa renală acută. c) diaree. c) la persoanele de peste 60 de ani. d) insuficienţă renală cronică cu reţinere azotată. Regimul hipercaloric se administrează: a) în perioada de sarcină. 43. d) în tratamentul cu aspirină. d) tratamentul cu cortizon. b) boala Addison. 41. c) hipertensiunea arterială. c) insuficienţa renală acută. 45. b) împiedică fenomenul de putrefacţie în intestin. este indicată în: a) gastroenterita acută. 44. 40.37.

48. d) uleiurile vegetale.1 calorii. Creşterea aportului alimentar de potasiu este necesară în: a) gastroenterita acută şi cronică.1 calorii. fructele coapte la cuptor. c) 9. b) 4. b) boala Addison. b) ouăle tari. 58. Unui obez îi sunt permise următoarele alimente: a) carnea şi peştele gras. b) unele dermatoze. b) carnea de vită. 49. c) bananele. c) jeleurile. brânza topită. care fragmentează dieta. carnea de vita fiarta. 56.3 calorii. La un bolnav cu diabet cântărirea alimentelor se face: a) pentru pâinea prăjită. Regimul alcalinizant se indică în: a) alcaloză. strugurii. b) două mese/zi. Regimul acidifiant este recomandat în: a) litiaza renală fosfaturică.3 calorii. c) bomboanele cu alune. b) pentru fructe coapte. 57. c) ambele afirmaţii sunt false. 54. 59. Prin arderea unui gram de proteine se furnizează: a) 2 calorii. înainte de coacere. 51.1 calorii. b) 4. b) merele dulci. stafidele. b) acidoză. c) 9. c) 9. Prin arderea unui gram de glucide se furnizează: a) 2 calorii. 50. Alimentele indicate în dispepsiile gastrice sunt: a) b) c) d) bulionul de carne. c) pentru legumele fierte. La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără restricţii: a) carnea. completă. c) ambele afirmaţii nu sunt adevărate. La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cântărite: a)merele. portocalele. d) aluaturile cu unt.3 calorii. mezelurile. după tratamentul termic. 52. b) pastele făinoase. Unui bolnav cu diabet zaharat îi sunt interzise: a) bomboanele de orice fel. b) 4. conservele de peşte. d) caşcavalul. după prăjire. În cura de slăbire se recomandă: a) o masă/zi. 55. egale cantitativ. caisele. mămăliga. peştele. c) cinci mese/zi. c) carnea. 53. 31 . Prin arderea unui gram de lipide se furnizează: a) 2 calorii. 60. c) insuficienţa renală acută.

c) biscuiţii. b) carnea slabă. 32 72. în prima zi. c) sosurile pe bază de rântaş. b) fructele şi legumele crude. orez). b) maioneza şi rântaşurile. b) ceai rece.61. 62. c) apă zaharată caldă. smântână. În colita de putrefacţie sunt recomandate: . d) afumăturile. In litiaza biliară se contraindică: a) carnea afumată. d) carnea grasă. Alimentele indicate în gastrita cronică hipoacidă sunt: a) ouăle şi smântână. c) came slabă de pasăre sau vită. b) brânza de vaci dulce. În dischineziile biliare hipertone se indică următoarele alimente: a) peştele slab. 66. 68. tăiţei. Alimentele care sunt contraindicate în ulcerul gastric sunt: a) făinosul cu lapte. c) brânzeturile fermentate. c) preparatele cu brânză de vaci. 71. a) orezul. 65. În primele 24-48 de ore un bolnav cu enterocolită acută va primi un regim: a) hidric. c) orezul. In hepatita cronică nu se consumă: a) unt. In hemoragia gastrică. b) carnea de vită sau pasăre fiartă sau friptă. 70. frişca. 64. 67. se consumă: a) ceai fierbinte. În litiaza biliară se consumă: a) viscere. d) alcoolul. b) băuturi alcoolice. c) laptele dulce. c) smântână. c) pâinea albă. În colita de fermentaţie sunt contraindicate: a) alunele. c) lacto-fructo-vegetarian. grisul. 63. b) varza. b) conservele. Alimentele permise în ulcerul gastric sunt: a) laptele dulce şi preparatele cu lapte (gris. c) carnea slabă de peşte fiert sau fript. b) icre. foarte proaspete. b) brânza de vaci. 69 Se contraindică în dischineziile hipertone: a) smântână. b) lacto-vegetarian.

brânză de vaci. ouă fierte tari. b) formele necomplicate. 77. c) miere de albine. Din alimentaţia enterocolitei cronice se va evita: a) b) c) d) carnea grasă şi ouăle prăjite. b) carnea slabă de vită. Tratamentul dietetic în toxiinfectiile alimentare cu tablou acut de tip infecţios sau toxic.73. nu sunt necesare măsuri dietetice speciale: a) formele grave. 74. d) varză şi leguminoase uscate. c) frişca şi smântână. b) lapte bătut. În care din formele tuberculozei. cu evoluţie benignă. Regimul hiposodat din insuficienţa cardiacă se realizează pornind de la următoarele produse permise: a) laptele în limita cantităţii de sodiu permisă. Dietoterapia în ateroscleroză nu cuprinde: a) afumăturile. b) caş. Alimentele indicate în constipaţia spastică sunt: a) cartofi fierţi. îngheţata şi alcoolul. brânză proaspătă. în primele 1-2 zile este următorul: a) orez sau gris fiert în apă. 76. pasăre. d) lapte cu fainos. condimentele iritante. c) iaurt şi pâine prăjită. 75. urdă. 33 . c) formele cu hemoptizie. b) repaus digestiv sau dietă hidrică. c) pâine neagră. viţel. 78.

9. c) nu administrăm conţinutul. Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide care conţin: a) substanţa activă încorporată în vaselină. c) nu. prezintă un înscris neclar sau după deschidere cioburi în interior. intradermică. apă. grăsimi animale sau vegetale. Pentru obţinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutantă. 1 O soluţie hipertonă se administrează pe cale: a) intramusculară. b) complet. după caz. b) da. Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi: a) local. b) lapte. orice soluţie uleioasă. 7. b) filtrăm conţinutul înainte de administrare. 5. c) ambele metode. Medicamentele solide se pot administra. c) numai local. c) subcutanată. b) grăsimi şi pudre. 6. 4. c) dulapul cu medicamente.Băile medicinale cu multiple efecte asupra tegumentelor. 10. în cazuri speciale. se utilizează: a) inoforeza. intraarterială.Injecţiile de orice tip se efectuează doar dacă: a) se asigură asepsia mâinilor. b) frigiderul din salon.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat. d) noptiera bolnavului. 2. c) săpunuri medicinale. Pe cale subcutanată se pot administra soluţii uleioase ? a) da. b) intravenoasă. b) se asigură asepsia materialelor. se pot efectua: a) parţial. Soluţiile sterile preparate în farmacia spitalului se depozitează în: a) frigiderul secţiei destinat acestora. cum procedăm: a) administrăm conţinutul fără reţinere. subcutanată.CAPITOLUL V Administrarea medicamentelor. b) general. 8. b) fricţionarea. 3. 34 . c) cu temperatura apei apropiată de cea a corpului. cu: a) ceai. c) limonada. c) se asigură timpii de efectuare corectă.

Calea naturală. Pe cale respiratorie se administrează: a) anestezicele volatile. 14. transpiraţii. Calea parenterală oferă o serie de avantaje. 19. totală. c) O2. edeme palpebrale. TA. c) amândouă enunţurile sunt corecte. c) în venele de la plică cotului. 15. medicamentele sub formă: a) de gaze sau substanţe gazeificate. b) păstrând cea mai bună venă pentru urgenţă. 16. asistenta medicală va urmări efectele acestora. b) se poate folosi când bolnavul varsă. b) dozare precisă. Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub formă de supozitoare sau clisme şi este folosită: a) după efectuarea unei clisme evacuatorii. 20. b) antiinflamatoare. Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează administrarea acestora. c) când bolnavul nu prezintă vărsături şi greţuri. Putem administra pe cale respiratorie. b) aerosolii. la supravegherea bolnavului va ţine seama de: a) modificarea comportamentului. care este acesta: a) absorbţie rapidă. c) epitelizantă. 12. c) embolia gazoasă. Ce se foloseşte pentru prevenire: a) mânuşi. d) modificări ale valorilor P. Nu pot fi considerate accidente ale injecţiei intramusculare: a) flebalgia. b) de lichide fin pulverizate sau vapori. 13. b) când se urmăreşte o acţiune locală. b) mască. frisoane. 18. comodă şi foarte acceptată de bolnav (calea orală-bucală) prezintă şi unele dezavantaje. După administrarea medicamentelor. 17 Pe calea suprafeţelor mucoaselor şi conjunctivelor se pot administra medicamente ce au acţiune: a) antiseptică. d) antialgică. 35 . b) erupţii cutanate. c) nu se foloseşte la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus. c) necesită instrumentar şi soluţii injectabile sterile. Injecţia intravenoasă se poate face: a) numai în venele epicraniene. a stării psihice şi constipaţiei. enumerate mai jos: a) nu are acţiune imediată. b) paralizia prin lezarea nervului sciatic. în special. c) greţuri. dar şi un mare dezavantaj. c) este suficientă spălarea pe mâini după efectuarea administrării.11.

Locul de elecţie pentru injecţia intramusculară la copiii mici este: a) faţa externă a braţului. Administrarea soluţiilor injectabile uleioase se face: a) intramuscular. In cazul I. 24. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor. c) intramuscular. b) medicamentele se administrează dar se consemnează în foaia de observaţie că era modificat. b) intravenos. hipertone. c) desensibilizare în reacţii alergice. Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin: a) administrare intravenoasă. 32. b) faţa supero-externă a coapsei. 23. nu trebuie administrat ci returnat farmaciei în schimbul unuia corespunzător calitativ. 27. (excepţie la tuberculină). coloidale. b) tinctură de iod. 28. b) administrare intraarterială. b) lichide volatile sau gaze. Când un medicament prezintă o modificare de aspect.R. In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează în scop de diagnostic: a) infiltraţia intradermică cu novocaină.21.R. c) pe orice cale. asistenta medicală trebuie să ştie că: a) acest lucru se va întâmpla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă. b) subcutanată. c) numai farmacistul răspunde de calitatea medicamentului eliberat. 36 . c) izotone. b) sublingual. b) izotone. Se administrează prin inhalare: a) medicamente sub orice formă. c) intradermică. c) aerosoli. 31. absorbţia se face cel mai puţin: a) calea intravenoasă. Administrarea parenterală a medicamentelor se face: a) per os. Prin injecţia intramusculară se administrează soluţii: a) izotone. d) medic.D. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia: a) intravenoasă. miros. uleioase. 25. c) regiunea deltoidiană. dezinfecţia locală se face cu: a) alcool 70°. b) alternând locurile de elecţie. 29. c) administrare subcutanată. Injecţia subcutanată se efectuează: a) zilnic în acelaşi loc. c) calea orală. 26. c) nu există indicaţii speciale. culoare. 22.D. b) I. b) calea intramusculară. c) nu se face dezinfecţie. 30.

34. b) tonic cardiac. Medicul prescrie unei bolnave digitală. b) H. c) se continuă injectarea.T. a) Nifedipin. b) instantaneu. Unui pacient i s-a recomandat perfuzie continuă cu un ritm în care se vor administra 1000 ml fluid perfuzabil în 6 ore. d) să ia medicamentele înainte de mese. b) hematom. Având în vedere efectele secundare ale hipotensoarelor. Resorbţia medicamentului administrat prin injecţie intramusculară începe: a) după 5-10 minute de la administrare. c) cardiopatie ischemică. ortostatismul prelungit. d) infarct miocardic necomplicat. d) va controla dacă are determinat şi notat în foaia de observaţie un timp de sângerare.. 39. 41. ingestia de alcool. b) se alege alt loc de injectat. al cărui efect este definit ca: a) depresiv. 37. b) Lanatozid. Asistenta medicală trebuie să ştie că nu are voie să administreze unei persoane care suferă de dureri severe.A. fumatul. Înainte de administrarea fiecărei doze de digitală. Care din următoarele debite este corect calculat dacă soluţia conţine 10 pic/ml: a) 22 pic/min b) 28 pic/min c) 32 pic/min d) 36 pic/min.33. b) nici un medicament antiacid. c) Furantril. Prin introducerea accidentală de aer într-un vas de sânge se produce: a) embolie gazoasă. 42. b) să continue administrarea medicaţiei în aceiaşi doză până la scăderea tensiunii arteriale la 130/70 mmHg. c) va măsura tensiunea arterială. unul este tonicardiac şi se foloseşte în tratamentul insuficienţei cardiace. 38. în afară de: a) bradicardie mai mică decât 50 bătăi/minut. 35. 40. asistenta medicală va sfătui în primul rând bolnavul: a) să evite schimbările bruşte de poziţie. cafeaua. d) stimulator respirator. c) paralizie. La atingerea nervului sciatic. Betablocantele sunt medicamente indicate în următoarele afecţiuni. c) să-şi controleze repetat tensiunea arterială şi pulsul. c) imediat după injectare. c) laxative. 37 . abdominale şi nu are diagnostic fixat următoarele: a) analgezice minore. Dintre următoarele medicamente. c) coagulant. tradusă prin durere violentă se: a) se retrage aerul. asistenta medicală: a) va măsura pulsul bolnavului.. 36. b) va măsura frecvenţa respiratorie.

Corticoizii au toate acţiunile de mai jos cu excepţia uneia: a) antiinflamatorie cu scăderea edemului mucoasei bronşice. c) inhibă secreţia mucoasei bronşice. complicată cu E. b) Diuretic. b) cresc vâscozitatea sputei.: a) Miofilin.A. 38 .A. c) Morfină.T.P. Care din următoarele medicamente nu se administrează unui bolnav astmatic care suferă de H.43. d) cresc numărul de receptori beta-adrenergici. 44.

O cauză frecventă a producerii alcalozei metabolice este: a) diareea. c) să administreze soluţia repede. c) crize convulsive. peste 60% din suprafaţa corpului. b) aproximativ 150 ml mai mare ingesta decât excreta. b) valoarea normală a funcţiilor vitale. halucinaţii. febră. d) uscăciunea gurii. d) Mg++.Semnele deshidratării sunt: a) sete marcată. Homeostazia este: a) un echilibru hemodinamic. b) scăderea sodiului seric..A.Care este semnul cel mai fidel în hipovolemia acută. b) K+. vărsături. ţipăt. b) să prevină extravazarea soluţiei ce se administrează. piele uscată. d) dispneea.T. violenţă. 1 Care este ingestia şi excreţia normală în 24 h a unei persoane fără probleme renale? a) nu mai mult de 50 ml diferenţa între ingestă şi excretă. Sindromul de deshidratare acută este: a) o pierdere de lichide în cantităţi mici. edeme. Când se administrează pe cale intravenoasă soluţie de clorură de Potasiu unui pacient. b) tahicardia. b) pacienta în vârstă de 80 de ani cu insuficienţă cardiacă. Care din următorii pacienţi prezintă un risc mare de deshidratare: a) pacientul cu arsură extinsă. 7. c) deshidratare. Acumularea de lichid seros în ţesuturi se manifestă prin. c) o perturbare a compoziţiei hidroelectrolitice a organismului într-un timp relativ scurt. 10. c) echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului. 2. 3. 9. scădere ponderală. c) h. în scop adaptativ.A. c) aproximativ 150 ml mai mică ingesta decât excreta. c) vărsăturile. a) edem. c) Ca++. oligurie. 8.. a) H. la ce trebuie să fie atentă asistenta medicală: a) să amestece soluţia cu o soluţie ce conţine calciu. Încercuiţi electrolitul care controlează distribuţia apei în organism: a) Na+.CAPITOLUL VI Modificări hidroelectrolitice. 6. b) o pierdere de lichide în cantitate mare şi în timp scurt.T. c) pacientul în vârstă de 76 ani cu fractură de femur. 39 . 5. b) confuzie. 4. b) diabetul.

b) apa conţinută în alimente.9 %o. . Aciditatea este: a) concentraţia crescută a ionilor de hidrogen. Ringer lactat.NaCl 0. . c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine.45. confuzii.prin acumulare în sânge a bazelor tampon. Ritmul circadian reprezintă: a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism.Dextroză 5% în apă. c) exagerarea reflexelor cutanate şi tendinoase. c) soluţii hipotone . . Care este cota normală de apă care se pierde din organism în 24 h: a) 2000-2500 ml. Care este proporţia medie a apei conţinute în organism. b) concentraţia scăzută a ionilor de hidrogen. c) scăderea în sânge a acidului carbonic. b) 30%. 40 . Care din posibilităţile de mai jos nu reprezintă aportul exogen de apă: a) aport de apă ca atare. c) pH în limite de 7. 12. raportată la greutatea corporală: a) 20%. d) 90%. b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale.35-7. d) 4000-4500 ml. 18. .NaCl 0. 14. b) acumularea în sânge a acizilor nevolatili. . c) apa de oxidare. c) devierea reacţiei acido-bazice.Hidrocarbonaţi.Bicarbonat de Na. d) acumularea în sânge a bazelor tampon. b) soluţii izotone: .45%. b) agitaţie. b) acumularea în sânge a unui acid nevolatil. halucinaţii. 16. Intr-o deshidratare mare. Alcaloza respiratorie este: a) scăderea în sânge a presiunii dioxidului de carbon. c) 60%-70%.Normosol R. 17. Dintre fluidele ce pot fi administrate deosebim: a) soluţii hipertone .Aminoacizi. c) acumulare de baze prin scăderea presiunii CO2. Acidoza respiratorie este: a) acumularea în sânge a unui acid volatil. Acidozele pot fi: a) pierdere de acizi .Glucoza 33%. 15. 13. c) 3000-3200 ml. b) acumulare de acizi nevolatili şi de acid carbonic. 19. b) 1000-1200 ml.11. Dextroză 5% în soluţie salină. pacientul prezintă: a) edem cerebral. 20. d) abolirea reflexului fotomotor la lumină şi distanţă.

21. Pentru a se evita hiperhidratarea, la care bolnavi ne vom spori atenţia: a) bolnavi vârstnici; b) tineri şi copii; c) hipertensivi, cardiaci. 22. In deficitul de Na+ bolnavul poate prezenta: a) H.T.A. şi venoasă; b) oboseală, apatie, tulburări vizuale; c) exagerarea reflexelor osteotendinoase, bradicardie; d) stări sincopale la trecerea din elino - în ortostatism, crampe musculare, convulsii, hTA. 23. Pierderea acută de K+ duce la: a) scăderea K+ seric; b) deficit de K+ celular; c) scăderea de K+ seric şi celular; d) menţinerea K+ celular. 24. În reechilibrarea hidrică care din criteriile de mai jos trebuiesc respectate: a) menţinerea unei corecte balanţe hidrice; b) administrarea lichidelor să fie realizată în funcţie de examenul clinic amănunţit, eventuală cântărire a bolnavului; c) cantitatea de lichide să nu depăşească în + (plus) sau (-) minus 1000 ml, limită până la care nu se dezechilibrează hemodinamica. 25. Care este ritmul în care trebuie administrată perfuzia: a) nu mai mare de 300—500 ml/h pentru soluţii izotonice; b) 300-400 ml/h pentru soluţii hipertonice; c) sub 200 ml/h pentru soluţii izotonice: d) sub 200 ml/h pentru soluţii hipertonice. 26. Ce soluţii se folosesc pentru hidratare: a) soluţia izotonică de CINa 9%o; b) soluţia C1K 10-20%; c) ser glucozat 5-10%, iar pentru aportul energetic mai mare soluţie 20%, tamponat cu insulina/1 u. insulina la 2 g glucoza; d) soluţie NaCl 10-20%; e) soluţii poliminerale Ringer sau Ringer lactat. 27. Cum se combate hiperhidratarea: a) prin administrarea de soluţii hipertonice; b) prin administrarea de tonicardiace, diuretice; c) efectuarea de toracocenteză şi paracenteză pentru golirea hidrotoraxului şi ascitei; d) prin aspiraţie gastrică, flebotomie în supraîncărcarea vasculară; e) resuscitare cardio-respiratorie. 28. Corectarea deficitului de Na+ se face în funcţie de: a) examenul clinic al bolnavului; b) valorile ionogramei serice şi urinare; c) lichidele pierdute. 29. Corectarea deficitului de Na+ se va face cu: a) ser fiziologic; b) ser glucozat; c) soluţie Ringer.
41

30. Corectarea acidozei metabolice se realizează prin: a) aspiraţie gastrică în cazul dilataţiei acute de stomac; b) tratamentul patogenic al diabetului sau şocului; c) administrarea în perfuzie de ser glucozat + clorură de K; n d) perfuzie cu soluţie de bicarbonat sau THAM. 31. Corectarea alcalozei metabolice se face prin: a) administrarea de clorură de K în pierderile prin vărsături; b) administrarea de ser glucozat 100 ml; c) hemodializă în cazul insuficienţei renale. 32. Metabolismul bazai şi activitatea fizică minimă (bolnav la pat) necesită ca aportul nutritiv-energetic se fie de: a) 100 cal/ Kgc/zi; b) 15 cal/Kgc/zi; c) 30 cal/Kgc/zi; d) 50 cal/Kgc/zi. 33. Administrarea intravenoasă în perfuzie a serului fiziologic se face pentru: a) corectarea alcalozei; b) favorizarea absorbţiei antibioticelor; c) refacerea volumului plasmatic.

42

CAPITOLUL VII

Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii.
1. Unde are loc schimbul de gaze în arborele respirator la nivelul: a) bronhiilor segmentare; b) la nivelul membranei alveolo-capilare; c) la nivelul canalelor aeriene. 2. Care din condiţiile de mai jos duc la apariţia dispneei acute: a) scăderea conţinutului de O2; b) creşterea consumului de O2 în efort; c) scăderea conţinutului de CO2 în sânge; d) îngroşarea membranei alveolo-capilare. 3. In care din următoarele boli, dispneea este simptom dominant: a) edem pulmonar acut; b) pleurezie; c) pneumotorax; d) nevroză.

4. Tusea umedă este caracteristică în următoarele afecţiuni:

a) pleurite; b) bronşiectazie; c) laringite.

5. Sputa din astmul bronşic prezintă următoarele elemente patognomonice este: a) vâscoasă, perlată; b) aerată, rozacee; c) striată, numulară. 6. Sângele provenit din arboarele bronşic se defineşte ca: a) hematemeză; b) melenă; c) hemoptizie. 7. Care poate fi cauza unei respiraţii paradoxale în prezenţa unui traumatism thoracic: a) suferinţa centrilor respiratori; b) paralizia muşchilor respiratori; c) voletul costal. 8. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă: a) pacientul va respira adânc, va tuşi şi expectora într-un recipient steril, oferit; b) pacientul va tuşi şi expectora într-o tăviţă renală; c) în cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată înainte de culcare. 9 Care este manevra corectă a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2: a) se introduce sonda prin cavitate bucală, se roteşte la 180° în timp ce se avansează; b) se alege o sondă potrivită şi se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la tragus; c) se poziţionează pacientul şezând când se introduce sonda.

prezintă brusc o durere toracică violentă. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este: a) şezând cu trunchiul semiflectat. c) pleurezie. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale: a) tromboflebită profundă a membrelor superioare. c) metoda terapeutică care foloseşte gaze. sub terapia indicată de medic. d) trebuie izolat imediat. d) persoane aflate în tratament pentru tuberculoză cu altă localizare. 16. b) stop cardio-respirator reflex. 13. d) anurie. c) este o tuberculoză activă. b) nou-născuţii contacţi cu bolnavii. c) şezând cu braţele pe lângă corp. fără alte semne în acest moment. semnifică pentru o persoană că: a) poate să fie sau nu un caz de TBC. . În cazul depistării unui caz de TBC se indică tratament preventiv la persoanele cu risc major. Un pacient cu TBC diagnosticat. d) atelectazie pulmonară. b) şezând cu braţul ridicat deasupra cefei până la urechea opusă de partea unde se practică puncţia. Care din următoarele categorii nu vor fi trataţi preventiv: a) membrii familiei. Diagnosticul de probabilitate este: a) hemotorax. braţele pe coapse. 14. diminuarea sau abolirea murmurului vezicular. b) pneumotorax. c) cei cu reacţie pozitivă 3a IDR (la tuberculină) şi se află sub corticoterapie.10. hipersonoritatea la percuţie. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate prin actul respiraţiei. c) metoda prin care se foloseşte aerul comprimat sau rarefiat în scop terapeutic. la pat. este: a) izolat strict până ce examenul pulmonar arată localizarea leziuniib) izolat până când biopsia nu mai relevă prezenţa BK în fragmentele prelevate. necesitând teste de investigaţi suplimentare. b) o modalitate terapeutică ce foloseşte aerul rarefiat. IDR la tuberculină pozitivă. Aerosolii pot fi definiţi ca: a) o stare de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. 12. b) modalitatea prin care se inspiră în scop terapeutic diferite gaze. d) izolat până când are 3 culturi negative din spută. după un efort fizic. Un tânăr. Inhalaţia înseamnă: a) starea de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. c) trimis la domiciliu cu medicaţia respectivă. în special copii. 11. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate. 15. c) criză de astm bronşic. 17. b) necesită un tratament imediat fiind expus bolii. dispnee.

tahicardiei. . b) o atelectazie pulmonară. c) transpiraţia abundentă. expir prelungit greoi e) inspir şi expir reduse. ce poate fi corectată doar prin administrarea de O2 . junghiului toracic. c) inspir prelungit. Spasmul bronşiolar se manifestă prin: a) inspir normal şi expir scurt. 23. b) bronhiile mai pline cu mucus şi puroi. b) colapsului pulmonar masiv. c) parenhimului pulmonar. d) bronhiilor şi alveolelor. c) administrarea de penicilină. c) respiraţie şuerătoare. b) bronşită cronică. Cancerul bronhopulmonar apare mai frecvent: a) la indivizii în vârstă de 20-30 ani. 27 Care din următoarele aprecieri vor oferi cele mai importante informaţii la un pacient cu pneumonie: a) valorile T° corporale. c) îngroşarea pereţilor bronhiilor mici. ca urmare a întreruperii administrării de O2. 24. febrei. c) scăderea nivelului imunoglobulinelor. c) la femei. 19. b) culoarea sputei. sugerează asistentei medicale: a) o embolie pulmonară. c) hipovolemiei. Pneumonia este definită ca infecţie a: a) alveolelor. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei. Criza de astm bronşic extrinsec poate fi declanşată de: 26. b) pleurei. b) subfebrilitate constantă.100% se datorează adesea: a) retenţiei de CO2. Fumatul produce: a) efecte cardiace negative. b) la fumători. d) pneumotoraxului în tensiune. 22 Cianoza apărută la un bolnav. expir prelungit greoi. d) inspir scurt. Cea mai serioasă leziune la un pacient cu un trecut de astm bronşic este: a) dilataţia bronşică.18. cianozei. Semnele clasice ale astmului bronşic sunt: a) expectoraţie sanghinolentă. a) sinuzită. d) un pneumotorax. 25. 20. d) scăderea frecvenţei respiratorii. b) inspir prelungit. b) creşterea numărului de hematii. 21. c) un abces subfrenic. d) inflamaţia acută a bronhiolelor. d) creşterea agregabilităţii plachetare.

pulmonară va primi intravenos o substanţă de contrast. b) o pleurezie. c) pleura. c) reducerea utilizării diafragmei în respiraţie. ce explorări consideraţi utile şi imediate: a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive. torace în butoi. 29. b) picăturile din salivă răspândite prin tuse. b) igienei şi confortului. După ce aţi obiectivat hemoptizia. cu scleroemfizem pulmonar. pentru o eventuală intervenţie chirurgicală. Primul examen la care va fi supus este Rx. d) traheea. d) citologia sputei. d) folosirea unei respiraţii de tip abdominal. Un bolnav de 65 ani. c) o fractură costală. TS. Silicoza este una din cele mai frecvente pneumoconiaze. c) reacţiile interstiţiale pulmonare sunt ireversibile. Dl. b) pacientul nu va mânca cu cel puţin 8 ore înainte. 30. cristalin în plămâni. d) un emfizem subcutanat. Trăieşte la ţară şi este convins de fiul său să meargă la spital. d) poziţiei corpului. c) determinarea grupei sanguine. V. 33. este sfătuit de asistentă să-şi amelioreze respiraţia prin: a) expirări prelungite. b) se însoţeşte de păstrarea arhitecturii alveolare. are o boală respiratorie cronică de câţiva ani. d) înainte de Rx.28. pulmonară. Emfizemul pulmonar este o boală cronică care afectează în principal: a) bronhiile. Asistenta informează o bolnavă cu TBC pulmonar că cel mai obişnuit mod de transmitere sunt: a) mâinile murdare contaminate. Planul de îngrijire la un bolnav cu carcinom bronşic operat. b) alveolele pulmonare. Ce sugerează prezenţa unor crepitaţii în zona antero-superioară a trunchiului: a) o pneumonie. b) creşterea frecvenţei respiratorii. 31. TC. b) radiografie toraco-pulmonară. . fumător. 34. 35. pentru a fi examinat de un medic specialist. 32. care din formulările de mai jos le consideraţi edificatoare pentru definirea ei: a) e datorată acumulărilor de SIO2 liber. d) tacâmurile contaminate. c) produsele lactate. va da prioritate în perioada postoperatorie imediată: a) tuşitului şi respiraţiilor profunde. Pentru această examinare: a) nu este necesară o pregătire specială. c) pacientului i se va efectua o clismă în dimineaţa examinării. c) aportului alimentar.

Care din următoarele nu vor fi incluse în instrucţiuni: a) să inspire adânc şi să expire suflând printre buzele întredeschise.poziţionarea bolnavului astfel încât plămânii să nu fie comprimaţi de alte organe interne. c) cistoscopie. c) disfonie. aplecat uşor înainte. 41. b) edemul feţei şi gâtului. Scopul este să: a) crească aportul sanghin la plămâni. C . c) A şi D. Asistenta poate elimina anorexia dându-i: a) o doză dublă de vitamine în fiecare zi. b) bronhoscopie. d) să observe atent reacţiile pacientului de O2 şi să adapteze debitul în funcţie de colorarea cianotică a acestuia. Pacientul este instruit să respire adânc şi să tuşească eficace. poate fi redusă. Pacientului i se prescrie drenaj postural. c) administrarea O2 ca şi a restului medicaţiei. 43. Când au revenit la salon după examinare.prevenirea constipaţiei. b) poziţia şezând. Dl. b) A şi C. c) îndepărteze lichidele din activitatea pleurală. b) să-i efectueze spălaturi în gât în scopul prevenirii hemoragiei. cel mai important lucru pe care asistenta îl are în vedere este: a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească câteva zile. refuză mâncarea după exerciţiile de respiraţie. c) să încerce să elimine secreţiile printr-o tuse puternică şi explozivă. d) laringoscopie. d) să-şi apese pieptul şi musculatura abdominală cu o pernă sau pătură pliată.restricţii de lichide. 42. se efectuează o anestezie locală. 39. V. c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea până când se va restabili reflexul de deglutiţie. Înainte de bronhoscopie. Prima responsabilitate a asistentei este: a) să explice pacientului de ce este necesar. asistenta medicală că a observat la pacientul ce a efectuat bronhoscopia: a) o inflamare. d) perfuzii cu soluţii minerale şi vitamine.mese dese în cantităţi mici. Ce va trebui să raporteze. b) alimente preferate. prompt. b) să prevină formarea dependenţei faţă de O2. Insuficienţa respiratorie a d-lui V. c) lichide în cantitate mai mare.36. . d) îndepărteze secreţiile acumulate în arborele respirator. d) toate în afară de D. B . 40 Pacientului i se prescrie administrarea de O2. d) uşor disconfort la înghiţit. striaţii sanghinolente a orofaringelui. Prin care din următoarele măsuri de nursing: A . Asistenta medicală îl programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor şi a traheei. a) toate cu excepţia lui D. Acest examen se numeşte: a) bronhografie. 38. D . 37. b) întărească musculatura respiratorie.

c) toate fără E. secundar depresiei. anxietate şi epuizare fizică. In cadrul planului de îngrijire asistenta îl va învăţa pe pacient să aleagă în primul rând: a) evitarea mişcării. Soţia pacientului afirmă faptul că soţul ei doarme pe două perne. Dl. d) greutatea şi înălţimea corporală care nu indică obezitate. c) va fi ridicat din pat de 3 ori pe zi pentru exerciţii de respiraţie.R. a se odihni. B. Care este cea mai bună măsură de care asistenta va ţine seama: a) să anticipeze nevoia pentru umidificare. Nu necesită terapie medicamentoasă. B.evitarea extremelor de temperatură şi a excesului de activitate fizică. c) a comunica. d) administrarea de O2 în funcţie de necesităţii. Pe fondul emfizemului pulmonar face o infecţie respiratorie şi se internează. D . S. 46. 50. b) a evita pericolele. b) se va aşeza bolnavul pe un scaun.să ia antiinflamatoare numai când respiraţia devine dificilă. de 64 ani. c) conservarea energiei. b) deshidratarea. b) creşterea diametrului antero-posterior al toracelui. C. c) respiraţie dureroasă. c) oboseala. 45. a) A. C. b) fortificarea. Înainte de examinare pacientului i se fac următoarele recomandări cu excepţia: A suprimarea fumatului şi a îmbolnăvirii cu alţi iritanţi. Din cauza oxigenării deficitare la pacient apare următoarea problemă: a) pierderea conştientei. Care este nevoia fundamentală urmărită prioritar: a) a respira. Care este prioritatea în planul de îngrijiri pentru bolnav: a) poziţionarea semişezând. se plânge de greutate în respiraţie. cu emfizem pulmonar este internat cu pneumonie. b) comportament potenţial destructiv. sprijinit în pat. Suplimentar i se prescrie oxigenoterapie. insomnie. 47. Care din următoarele afirmaţii exprimă cel mai bine problema de îngrijire a pacientului: a) stare nutriţională precară. . 51. D b) B. d) toate fără C.evitarea contactului cu persoanele care au infecţii respiratorii. d) a dormi. 49. b) să aşeze bolnavul în poziţie Trendelenburg. d) delirul. B . D. d) testul limitelor toleranţei. Ce va aştepta asistenta să găsească în timpul evaluării îngrijirii pacientului: a) variaţii ale EKG. d) administrarea de O2 la cerere. 48.44.utilizarea tehnicilor de relaxare pentru a-şi reduce anxietatea. sacadată. c) respiraţie deficitară secundară bolii pulmonare cronice. este fumător de la vârsta de 11 ani. E . Dl.. datorată deficienţelor de a înghiţi.

d) teritoriu bronşiolitic.C.S. cel mai bine este: a) să i se reducă cantitatea de lichide în 24 h. c) ceai cu pâine prăjită.A.c. I. Este denumită: a) iritativă. Această medicaţie: a) produce o cantitate mare de spută. b) strănut. mucoasa nazală congestionată şi este roşie în gât. b) să i se administreze antibiotice. cefalee. Bolnava se plânge că are nasul înfundat.c) planul de îngrijire să-i permită observarea frecventă a pacientului. fiind un depresiv al s. b) înlăturarea secreţiilor nazale şi a mucusului din bronhii. a fost reţinută de la şcoală pentru diagnosticul I. d) să iasă la aer curat. 58. .C. 56. pentru mucoasa bronşică. Această zonă inflamată este: a) sinusul.S.R.L. 52. c) furnizarea de aer cald şi umed. b) este iritantă. c) teritoriu bronşic. b) cacao cu lapte şi miere. tulburări de vedere. c) persistentă. 57. Gargara ajută la ameliorarea simtomatologiei prin: a) distrugerea bacteriilor în tractul respirator. în urmă cu o săptămână. Cere instalarea unui vaporizator în salon pentru: a) administrarea de O2. 59. Tusea la început este uscată şi seacă. 55.n. prezintă febră mare şi tuse persistentă. Părinţii s-au gândit că fiica lor are ceva mai mult decât un simplu guturai banal. congestie nazală. d) permite bolnavului somnul. de 18 ani. Care vor fi cele mai indicate alimente pentru masa de seară: a) o băutură dulce. d) benefică.A. d) dureri articulare. b) productivă. Medicul decide internarea unei bolnave în spital pentru tratament. punând diagnosticul de bronşită acută. c) să se odihnească cât mai mult şi să bea lichide. c) reduce reflexul de tuse şi micşorează nevoia de a tuşi.R. 53. d) reducerea inflamaţiei mucoasei gâtului prin îndepărtarea mucusului. d) a ajuta la distrugerea bacteriilor din tractul respirator. b) orofaringele. durere moderată în gât. c) scăderea temperaturii. b) fluidificarea secreţiilor bronşice. 54. Tipul de sirop de tuse recomandat de medic este o mixtură pentru sedarea tusei. Tânăra fiind bolnavă. văzută de medicul de circă. include: a) febră mare şi tegumente eritematoase. Simptomele precoce ale I. să bea lichide mai puţine şi să facă gimnastică. c) febră şi dureri articulare.

b) o spondilartroză. 60. e) o pancreatită acută. d) clătească cateterul cu ser fiziologic. 5. c) nodului sino-atrial. d) scăderea tensiunii arteriale prin şoc. b) glicemie. din ţesutul de conducere al inimii. c) diureză. b) utilizeze o sondă foarte fină. d) reţeaua lui Parkinje. c) flutter atrial. c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic. 61. b) fasciculul lui Hiss. Cărei tulburări de ritm cardiac îi aparţin contracţiile cardiace premature şi ectopice: a) fibrilaţie atrială. Durerea toracică apărută în urma unui efort este caracteristică pentru: a) infarctul miocardic. Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru: a) o afecţiune coronariană. 62. Când este îngrijit un bolnav cu traheostomie recentă. b) pună câteva picături de apă distilată periodic în tub. c) dificultăţile respiratorii datorită obstrucţiei tubului. 3. d) utilizeze o mică cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului. . c) un pneumotorax. deţine comanda emiterii impulsurilor în ritm de 60-80/min: a) nodului atrio-ventricular. Când se aspiră tubul de traheostomie este important să se: a) prevină contaminarea plăgii cu germenii patogeni. c) angină pectorală.d) cafea. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus în tubul de traheostomie este important să se: a) umecteze aerul respirat de bolnav. b) aritmie extrasistolică. 2. b) pericardită. c) clătească frecvent cateterul pentru îndepărtarea mucusului. d) o radiculită. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) debitul cardiac. b) pierderea conştientei datorită lipsei de oxigen. asistenta medicală trebuie să fie permanent atentă la: a) apariţia hemoptiziei. 4. 1 Care centru.

c) valori tensionale mai mari de 210/120 mmHg. c) hipertrofia ventriculară dreaptă. c) 110 mmHg. b) insuficienţă ventriculară dreaptă cronică. sarea de bucătărie trebuie redusă la: a) 10 gr/zi. Purpurele vasculare se caracterizează prin peteşii care: a) dispar la presiune. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de: a) pauză alimentară. 7. c) trilogia Fallot. c) boli varicoase. c) 2 gr/zi. Durerea precordială este o manifestare pentru: a) bronşite. Factorii de risc ce favorizează apariţia HTA. b) efortul fizic.6. HTA arterială malignă înseamnă: a) HTA complicată. b) betablocantele (Propranolol). b) nifedipinul. Forma medie a HTA presupune valori ale TA diastolice peste: a) 95 mmHg. c) insuficienţă cardiacă globală. 12. b) comunicarea interventriculară. sunt: a) fumatul şi alcoolul. Prioritatea intervenţiilor în cazul unui puseu acut de HTA este: a) regimul desodat. c) lipsa aportului vitaminei C. Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice: a) sindromului de ischemie periferică acută. c) digoxinul. Următoarele medicamente produc hTA posturală (ortostatică): a) clonidină. 14. c) diureticele. 11. 15. 10. b) 75%. 19. c) bolile digestive. . b) tromboflebitelor. Edemele cardiace. Trilogia şi tetralogia Fallot au în comun: a) stenoza arterei pulmonare. b) infarctul de miocard. 8. c) pneumotoraxul spontan. 17. Cardiopatia ischemică cronică devine simptomatică la o stenoză a arterelor coronare de peste: a) 50%. b) 100 mmHg. 16. b) evoluţie accelerată spre alterarea rapidă a funcţiei renale. 9. hidrotoraxul şi hidroperitoneul caracterizează: a) insuficienţa ventriculară stângă acută. b) 5 gr/zi. b) obezitatea şi alimentaţia bogată în grăsimi. 13. c) 90%. ascita. În tratamentul nefarmacologic al HTA. Sunt cardiopatii congenitale necianogene: a) coarctaţia de aortă. b) persistenţa de canal arterial. 18.

21. agitaţie. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este: a) la ambele braţe. insomnie. pacientului i se administrează rezerpină.6 1/min. c) diuretice. bradicardie. după ce bolnavul a stat în clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min. b) somnolenţă. b) atitudinea de luat în urgenţele cu durere toracică. d) la braţul drept stând culcat şi apoi la braţul stâng stând în picioare. b) pregătirea materialului. edeme ale membrelor inferioare. In cadrul tratamentului antihipertensiv. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de: a) 6. ascită. monitorizarea pulsului şi TA şi calmarea durerii. 27. tuse. d) diaree. b) venei temporale. cardiomegalie.b) nu dispar la presiune. c) 6-10 1/min. 26. Pentru determinarea grupelor sanguine asistenta medicală efectuează în ordine: a) pregătirea bolnavului. 28. abordul venos periferic pentru perfuzie. Intervenţiile pentru reducerea masei sângelui circulant se face prin: a) sângerarea albă. 22. la locul puncţiei. b) compresie eficientă de minim 5 minute. Oxigenoterapia. c) hepatomegalie. reprezintă: a) tratamentul de bază al durerii toracice. c) tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale. . d) şanţului radial.. b) dispnee cu ortopnee. hemoptizie. reorganizarea locului. b) emisie de sânge. Care din următoarele manifestări sunt semnificative pentru o insuficienţă ventriculară stângă cu edem pulmonar: a) dispnee cu tahicardie şi raluri de stază. d) oligurie. a) hiperkaliemie. Care sunt efectele secundare ale acestui alcaloid. apatie. e) după prelevare.. supravegherea bolnavului presupune în ordine: a) urmărirea locului puncţiei. d) poziţionarea bolnavului. 23. anxietate. c) hipotensiune ortostatică. In mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul: a) venei jugulare. tahicardie. b) la ambele braţe stând în decubit dorsal. mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant. 20.8 Vmin. hipoaciditate gastrică. dilataţia jugularelor. c) spălarea mâinilor şi folosirea mănuşilor sterile. 24. c) venei poplitee. 25. depresor al SNC. b) 3. c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia în ortostatism. După efectuarea puncţiei.

c) studenţi. 35. 34. electrodul roşu se aplică la: a) mâna dreaptă. să nu facă baie cu apă fierbinte sau prea rece: a) maladia Raynoud.c) hrănirea imediată a bolnavului. c) sarcini multiple şi tumori abdominale. c) gimnastică medicală cu masaj şi pedalare a piciorului. să-şi taie cu atenţie unghiile fără a se răni. asistenta medicală: a) aşează pacientul în decubit dorsal. Abordul venos periferic. 30. b) repaus la pat cu membrele inferioare ridicate. b) mâna stângă. d) hipercolesterolemia. b) trombangeita obliterantă Burger. b) obezitate şi orostatismul prelungit. Pregătirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemănătoare cu: a) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale. 31. d) înregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 în 4 h 37. Contraindicaţiile abordului venos periferic sunt: a) celulitei. b) repaus la pat. arteroscleroza. c) mâna stânga. b) nu are pregătire specială. Electrodul negru pentru efectuarea unui EKG se aplică la: a) mâna dreaptă. 38. b) asistenta medicală. 29. 36. c) constă doar din efectuarea unei clisme evacuatoare. c) fistulei arterio-venoase. să poarte pantofi confortabili. Pregătirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmăreşte compensarea cordului prin: a) regim alimentar cu multe lichide. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare: a) defecte congenitale şi predispoziţie ereditară. . se realizează de către: a) medic. b) tromboflebitei. c) piciorul drept. b) pune o pernă sau sul sub genunchii pacientului. 32. În care din următoarele afecţiuni. b) piciorul drept. 33. În cazul efectuării unui EKG. să schimbe zilnic ciorapii. c) oxigenoterapie. d) lipsei de alimentare a bolnavului în acel moment. cu excepţia: a) administrarea de anticoagulante şi salicilaţi. Pentru prevenirea trombozei venoase şi a emboliei în perioada postoperatorie. asistenta învaţă pacientul să-şi spele cu atenţie picioarele. Un bolnav suferind de tromboflebită a membrelor inferioare. va beneficia de următoarele îngrijiri. c) educă pacientul să efectueze cu atenţie mişcări active ale membrelor inferioare la pat. d) elevi. d) medicaţie tonicardiacă.

43. internat pentru o afecţiune cardiacă. b) obţine obscuritate în cameră trăgând perdelele la geamuri. în timp ce asistenta pregăteşte pacientul pentru examinare.Dl. dar nu paralizată sau cu incontinenţă. G. d) nimeni nu va atinge pacientul. b) ea nu va fi total imobilizată la pat.. 64 ani. bolnavul trebuie încurajat pentru a reuşi să depăşească momentul. c) începe resuscitarea cardio-respiratorie şi strigă după ajutor. 41. cu sclere uşor gălbui.n. 44. 40. riscul fiind aproximativ. 39. este letargică şi cu edeme ale gleznelor. Care din următoarele afirmaţii este corectă privind probabilitatea ca pacienta să facă escare de decubit: a) riscul este uşor. valoarea pulsului. b) culoarea scaunului. b) să urmărească şi să stabilească toleranţa la mişcare. Asistenta va da cel mai bun răspuns: a) pacientul realizează că a avut un atac de cord şi că este foarte bolnav. Atitudinea o nelinişteşte pe soţia sa.4 g%. Care din următoarele constituie prioritate pentru asistentă: a) lasă pacientul cu familia şi merge după medicul de gardă. c) în apropiere nu se află nici o persoană străină. patul sau brancardul în timpul execuţiei manevrei. refuză să-şi schimbe poziţia sau să efectueze exerciţiile recomandate pentru menţinerea unei circulaţii adecvate a membrelor inferioare.c. Motivul pentru aceasta este: a) să prevină complicaţiile cardiace cauzate de depunerea efortului fizic. nu are respiraţie.c) varicele hidrostatice cu tulburări trofice. d) cantitatea de urină eliminată. deoarece este fără respiraţie. c) anoxia generalizată a ţesuturilor şi starea letargică constituie un risc crescut. este adus la camera de gardă pentru durere acută de piept cu iradiere în braţul stâng. este cel mai posibil să ajute medicul în stabilirea diagnosticului: a) valoarea temperaturii corporale. D-na M. este adusă în secţia medicală. c) senzaţia de moarte iminentă o au aceşti bolnavi cu atac cardiac.P. palidă. are fii. determinarea valorii pulsului la carotidă nu se poate face. = 5. ne asigurăm că: a) pacientul nu poartă obiecte metalice. c) gradul de paloare. d) arterita localizată la membrele inferioare.. deci riscul este redus.D-na N.tromboflebită. de ce soţul ei are acest sentiment. 42. Z.G. analiza urinii şi valoarea ritmului respirator. d) o ulcerare a unui vas sanguin oarecare. valoarea TA şi a greutăţii corpului. valoarea TA. c) o dilatare a peretelui unei artere. mişcarea membrelor. care o întreabă pe asistentă. d) vârsta sa şi dezorientarea probabilă cu internarea sunt relative. Care din următoarele grupuri de observaţie nursing. starea limbii. înainte de aplicarea unei manevre. . b) nu există în apropierea sa nimic metalic. Aceasta este: a) o inflamaţie a venei pe fondul unei tromboze venoase. d) atacul de cord a afectat raţionamentul prin lipsa de oxigenare la nivelul s. imobilizată la pat de câteva săptămâni. b) multe alte persoane au presimţirea apropierii morţii.Dl. 45. este foarte îngrijorat. obiceiurile alimentare.Fiind necesară o defibrilare. Este în colaps cu midriază şi apnee. lntr-o zi acuză dureri la nivelul gambei stângi şi i se pune diagnosticul medical . Planul de îngrijire pentru pacientă prevede ca asistenta să o ajute în toate activităţile zilnice. b) o inflamaţie venoasă posttraumatică. îi este teamă de moarte.

şi declară asistentei convingerea că durerea pe care o simte în piept este de angină pectorală. Ce va include asistenta pentru explicarea intervenţiei: a) o planşe demonstrativă a sistemului circulator. c) recoltarea de sânge pentru determinarea enzimelor cardiace. 51. D-na J.D. d) administrarea de antiaritmice. b) prezenţa obligatorie a părinţilor. 50. fetiţei trebuie să i se efectueze un cateterism cardiac. la 30 min. d) crearea mediului de siguranţă. b) schimbarea frecventă a poziţiei pacientului pentru prevenirea stazei venoase. c) oferirea de informaţii corecte.I. d) durerea radiază în braţul stâng. este internată la serviciul de T. c) arătarea cateterului ce va fi introdus în vasul sangvin. d) medicamente hipotensoare. care din masurile de nursing de mai jos este esenţială: a) menţinerea ingestiei adecvate de lichide. A doua zi după internare soţul d-nei J. d) prezentarea unei radiografii efectuate în timpul intervenţiei. După reducerea cu succes a crizei se continuă activitatea cu: a) controlul pulsului şi TA.. 47. Dacă nu apare ameliorarea aşteptată se administrează: a) heparină 1 flacon intravenos . în infarctul de miocard nu radiază deloc. cere externarea acesteia. este internată în vederea unei intervenţii chirurgicale pentru diagnostic defect septal ventricular. b) monitorizarea ischemiei pe EKG. atât de necesar pacientei în acest moment. 49. interval. b) dacă nu se remite simptomatologia după 2 pufuri de nitroglicerină spray. b) reducerea valorilor ritmului cardiac. înaintea intervenţiei. c) durerea solicită administrarea de morfină pentru reducere. 48 Intervenţiile iniţiale în criza de angină pectorală stabilă sunt următoarele: a) repaus la pat obligatoriu. 46. d) să restabilească un mod normal de autoîngrijire. b) oxigen pe sondă nazală. Asistenta răspunde. demonstrând pacientei caracterele de angină astfel: a) durerea durează de obicei 3-5 minute. Fetiţa J. c) menţinerea pacientului în clinostatism. 52.F. d) antibioterapie. pentru a rezolva favorabil problema ivită: a) rezolvarea anxietăţii asociată cu epuizarea fizică. b) durerea cedează la repaus şi la nitroglicerină. c) dacă nu se obţine o ameliorare se practică un abord intravenos cu nitroglicerină în perfuzie. In următoarele ore după efectuarea cateterismului cardiac. c) medicamente sedative. deoarece în cursul următoarei seri este de serviciu şi nu are cu cine lăsa copiii.c) să prevină tulburările psihologice şi depresive. la 5 ani împliniţi în urmă cu 2 luni. Care este obiectivul asistentei propus în planul de îngrijire. d) controlul permanent al pulsului la braţul cateterizat.bolus. ... exacte soţului pacientei pentru a înţelege situaţia reală a soţiei sale. se repetă după 5 minute administrarea. Nu ştie însă care este diferenţa dintre aceasta şi cea din infarctul de miocard.

Planul de îngrijire pentru reducerea edemelor. prin compresiunea: a) arterei radiale. b) decupaje de hârtie desenată.53. Anterior intervenţiei.25 mg Lanoxin/zi. răspunsul corect al asistentei a fost: a) după vindecarea completă. I se explică bolnavului că acest test este necesar pentru determinarea unei: a) depresii a SNC. pentru exteriorizarea sentimentelor legate de experienţa trăită: a) jocul cu cuburile pentru construcţii. d) să doarmă cât mai mult posibil. d) reducerea administrării de fluide pe cale intravenoasă. modificări vizuale. 56. este internată în spital cu diagnosticul medical insuficienţă cardiacă congestivă. 58. c) să mănânce cantităţi mai mari de alimente. În perioada postoperatorie. în general nu vor fi limitate activităţile fetiţei.A. colorată înainte. b) venei cubitale. c) hTA ortostatice. Se măsoară tensiunea arterială în clinostatism şi apoi în ortostatism. Ea doreşte să cunoască care sunt semnele unei intoxicaţii cu digitală dintre următoarele simptome: a) halucinaţii auditive şi bradicardie. c) jocul cu păpuşile de-a „pacientul şi doctorul". c) identificarea unor scopuri de îngrijire personală. care din următoarele activităţi vor fi recomandabile pentru fetiţă.71 de ani. d) bradicardie. 59. b) să nu se gândească la oboseală. c) arterei temporale. 55. mama fetiţei şi-a exprimat teama rămânerii copilului handicapat din cauza afecţiunii.D-na Ana primeşte 0. Pacienta se plânge că este mereu obosită. d) insuficienţe circulatorii. Care dintre următoarele ar trebui să fie o sugestie dată de asistenta medicală atâta timp cât D-na A. b) mucoase uscate şi diaree. D-na A. c) copiii cu defecte cardiace sunt consideraţi întotdeauna handicapaţi. 54. friabile. fetiţa nu va fi considerată o handicapată.Pacienta va cunoaşte locul în care îşi va determina valoarea pulsului pentru un minut. este încă la pat: a) să continue exerciţiile active cu membrele inferioare. . Ana . Pentru îndepărtarea stării de anxietate a mamei. b) HTA maligne. Are modificări respiratorii şi edeme periferice. 57. trebuie să includă strategii de nursing pentru: a) stabilirea limitelor în activitate. b) copilul va trebui să evite activităţile care cresc mult frecvenţa cardiacă. d) chiar dacă vindecarea nu va fi totală. b) favorizarea unei atmosfere relaxante. c) păr şi unghii fragile. Asistenta îngrijeşte un bolnav de 37 ani cu HTA.

c) permanentă. In cancerul gastric durerea apare: a) la 30 minute postprandial.Dl. este tratat în spital pentru HTA.60. 3. Cum se combate staza în ocluzia intestinală? a) se suspendă orice alimentaţie peros şi reechilibrare volemică. c) durere „în bară" în etajul abdominal superior.57 ani. Nelu . de a aduce valorile TA la un nivel normal. acuză stare de oboseală şi ameţeală. condimentat. d) sângerează dramatic cu ocazia unui episod de insuficienţă respiratorie. b) dureri în epigastru. 2. c) aspiraţie prin sonda tip duodenală. b) la o oră postprandial calmată de ingestia de lichide. 5. greţuri şi vărsături postprandiale.Ca să faciliteze abilitatea D-lui B. Apreciaţi modalităţile clinice sub care poate evolua ulcerul gastro-duodenal: a) are o simptomatologie atipică.N. b) determinarea zilnică a greutăţii corporale. 62. asistenta medicală trebuie să-l înveţe pe pacient să evită în alimentaţie: a) brânza. c) evoluează frecvent spre perforaţie. 61. b) ştie ce este pulsul bradicardie. 6. d) opreşte administrarea medicamentului numai dacă apare o durere în piept. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. c) pliurile mucoasei gastrice şterse. b) localizare exclusivă pe mica curbură a stomacului. Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric? a) dureri nocturne şi înainte de mese.. 1. Gastrita atipică prezintă următoarele semne cu excepţia: a) hiperaciditate. TA arată 170/92 mmHg. Pacientul a luat propanolol (inderal) 80 mg în picături. b) substanţelor caustice.Asistenta medicală îi recomandă pacientului la externarea din spital. . 4. b) prin administrare de antispastice. b) morcovul. Gastrita acută este produsă de următoarele cauze cu excepţia: a) excesului de alcool. c) sosul picant. să respecte: a) controlul medical în ritmul stabilit de medic. B. c) doza şi ritmul de administrare a fiecărui medicament prescris. d) zahărul. Cel mai bun indiciu că a învăţat în prealabil despre acest medicament este că: a) îşi controlează pulsul singur. c) face o pauză de administrare a medicamentului când observă o stare de oboseală. b) anaclorhidrie.

Compresele reci sunt indicate în: a) hemoragii digestive. 9. c) mobilizarea precoce a pacientului. c) produc spasm al sfincterului Oddi. d) paracetamolului. perişoare dietetice din carne. c) irigoscopie. c) pacientului B. b) colică hepatică. se rezolvă de la sine. 17. 12. 11. b) 2 1 lapte/zi. b) ouă moi. 7 Tratamentul hemoragiei gastrice presupune următoarele manevre cu excepţia: a) cateterizarea intravenoasă şi transfuzii de sânge izogrup. c) inflamaţii cronice. c) supe cu cereale. ceai şi frişca. Având în supraveghere 2 pacienţi: A cu diaree şi B cu vărsături. b) pungă cu gheaţă pe abdomen. Între manifestările enterocolitei acute se întâlnesc: a) durerile retrosternale. 10. În care din următoarele investigaţii radiologice. cu excepţia: a) alimente bogate în celuloză. 8 Regimul alimentar de cruţare în colite constă în următoarele. asistenta medicală acordă atenţie deosebită: a) ambilor pacienţi. pacientul va respecta un regim alimentar format din: a) ouă fierte moi şi frişca. asistenta medicală colaborează direct? a) colecistografie. Din ce motive este contraindicată administrarea de morfină sau codeină în pancreatita acută? a) pot determina dependenţă. . c) nu intervine. Gastroscopia necesită pregătirea pacientului prin: a) evacuarea conţinutului stomacal. b) inhibă centrul respirator bulbar. b) radioscopie gastro-intestinală. 13. c) deshidratarea. 14. În plină criză dureroasă de ulcer. Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni: a) edemele membrelor inferioare. 16. c) brânzeturi proaspete. d) carne slabă fiartă sau la grătar. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistenta intervine astfel: a) introduce o sondă pentru gaze.c) aspirinei. b) pacientului A. c) constipaţia. b) anunţă de urgenţă medicul. d) sonda de aspiraţie nazogastrică. 15. b) hemoragia. b) borborismele.

d) unor hematii şi leucocite de tip special care pot apare în scaun în cancerul de colon. culoarea. c) nici o pregătire. 23. 27. paraziţi. d) colecistografia. d) doar forma şi cantitatea. c) pensa hemostatică. 25.. 22. c) psihică a anturajului bolnavului. c) prezenţa produselor patologice — puroi. 26. va fi: a) irigoscopia. b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate. b) 2-5 u. Medicul recomandă pentru un pacient o colangiografie care implică un: a) test de evaluare a bilirubinei în sânge. Valoarea normală a Tymohdui este cuprinsă între: a) 12-14 u. forma. Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de contrast impune în prealabil: a) nimic deosebit. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia: a) cantitatea. sânge. b) delegat şi autonom.i. b) unei hemoragii microscopice în diagnosticul hemoragiei digestive. În pregătirea bolnavului pentru sondaj se include şi pregătirea: a) psihică a bolnavului. . b) test de laborator pentru evidenţierea canalelor biliare intrahepaticc. 20.i. c) delegat. c) tranzitul baritat. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon. b) o evacuare completă a tubului digestiv.. 21.de unică folosinţă. b) terapeutic. 94 Sondaj înseamnă introducerea unei sonde într-o cavitate în scop: a) explorator. Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află: a) seringa Guyon. b) psihică a nursei. Un test Addler determină prezenţa: a) unei ulceraţii a tractului digestiv. c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv. c) un regim alimentar lacto-fainos. mirosul. b) urografia.i. c) examen radiologic al colecistului cu substanţă de contrast. c) 10-12 u.b) clismă evacuatoare în seara precedentă examenului. Înaintea introducerii în stomac a sondei gastrice asistenta medicală: a) se va spăla pe mâini. 18. c) profilactic. 28. 19. În efectuarea sondajului gastric rolul asistentei medicale este: a) autonom. b) sonda gastrică şi duodenală sterilă .

In momentul extragerii sondei gastrice. c) să înghită. Sondajul gastric se efectuează cu sonda: a) lubrefiată. 33. b) aspectul macroscopic al lichidului de spălătură. b) să-şi ţină respiraţia pentru a pătrunde sonda. . Bila recoltată de la nivelul coledocului este: 37. b) încălzită.b) va umezi gura bolnavului pentru alunecarea sondei. c) numele executantului. c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastrică. apoi în decubit lateral drept. 31. b) suc pancreatic. In foaia de observaţie nursa va nota după efectuarea sondajului duodenal: a) data şi ora efectuării sondajului duodenal.. 38. c) bila C. Spălătură gastrică se indică în: a) intoxicaţiile voluntare. 32. In momentul trecerii sondei din faringe în esofag şi apoi din esofag în stomac. c) bila. b) sulfat de magneziu 33% = 40 ml. c) va efectua igiena cavităţii bucale a bolnavului. b) bila B. c) nu există indicaţie expresă în acest sens. b) în decubit lateral stâng. Poziţia bolnavului la sondajul duodenal este: a) în decubit dorsal. c) şezând. Pentru a capta bila veziculară este necesară introducerea pe sondă de: a) bicarbonat de sodiu 10% = 20-40 ml. c) umectată. c) sonda Faucher. În urma sondajului duodenal se recoltează: a) suc duodenal. Scopul spălăturii gastrice este: a) evacuarea conţinutului gastric. Prezenţa sondei în duoden pentru efectuarea sondajului duodenal este confirmată de: a) gradaţia sondei la 45 în dreptul arcadelor dentare. i se cere bolnavului: a) să respire profund. 34. c) novocaină 1% = 5-10 ml. b) îndepărtarea substanţelor depuse accidental pe mucoasa gastrică. b) înnoadă. 39. 29. 36. c) aspirarea unui lichid mucos cenuşiu. Sondajul duodenal se realizează cu: a) sonda Foley.. 30. 35. a) bila A. b) sonda Einhorn. 40. b) scurgerea bilei A. aceasta se: a) pensează.

c) doar două ore. e) de realimentare a bolnavului în cazuri excepţionale. în vârstă de 40 ani. 44. D-l.b) intoxicaţiile involuntare. este internat cu diagnosticul ulcer duodenal. agent de asigurări. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare. b) de stimulare a reflexului de deglutiţie. este internat pentru examninarea tractului digestiv.2° C) şi va aşeza bolnavul în decubit lateral. 43. 45. Prima investigaţie care i se face este un examen radiologie al stomacului. . b) până la venirea medicului. D-l V. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta din lichidul de ascită se pregătesc următoarele materiale: a) soluţie de acid acetic glacial. c) celiotomie. 46. c) soluţie Haycn. fumător. 40.I. b) laparotomie.. d) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului şi dacă pacientul este copil. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală: a) paracenteză. d)tubaj esogastroduodenal. b) un scaun cu spătar. Pentru efectuarea spălăturii gastrice avem nevoie de: a) un scaun cu rotile. 47. K. 41. c) un cărucior rulant. 42 Poziţia bolnavului în spălătura gastrică este: a) semişezând. c) pe perioada cât lichidul conţine substanţe toxice ingerate. b) soluţie de sulfat de magneziu 33%. După efectuarea spălăturii gastrice lichidul de spălătura se păstrează: a) până a doua zi. după pusee repetate de indigestie. cu excepţia: a) va încălzi apa pentru clismă (37. d) laparoscopie. c) canula unsă cu vasilină se introduce 15-20 cm în canalul anal. vărsături. d) de efectuare a anesteziei pe cale rectală. limpede. Introducerea de lichid de spălătura se face: a) până când lichidul devine clar. senzaţie de arsură în epigastru. 50. Ce rol are clisma efectuată în scop terapeutic: a) de administrare a medicamentelor. În spălătura gastrică la extremitatea liberă a sondei se ataşează o: a) seringă de 2 ml. esofagului şi intestinului subţire. b) pe perioada cât lichidul conţine resturi alimentare. c) decubit ventral sau dorsal. Care din următoarele manifestări de dependenţă sunt caracteristice pentru boală? a) durere chinuitoare epigastrică apărută la 2-3 ore după mese. 51. c) numai cu acceptul pacientului în intoxicaţiile voluntare. 49. greţuri. va introduce încet circa 300 ml lichid. b) va goli aerul din tubulatură şi canulă şi va pensa tubul. b) şezând. denumit: a) gastroscopie. b) irigografie. b) seringă de 20 ml. c) tranzit baritat. asistenta medicală va explica procedura bolnavului şi va face următoarele manevre. c) de golire a colonului. c) pâlnie.

de urgenţă. d) evaluează funcţiile vitale. hipopotasemie. ar trebui să includă. Bazându-se pe această manifestare. c) decolorare albăstruie a ombilicului. 56. 58. pacientul va cunoaşte cum să se comporte pentru prelungirea perioadelor de acalmie. D-l V. vedere neclară. După aplicarea acesteia. primele intervenţii de îngrijire acordate pacientului. După instalarea în pat. 55. 57. Pacientul sângerează. asistenta oferă medicului informaţii utile. T.. rolul prioritar îl va avea: a) excluderea alimentelor iritante şi a fumatului.S. b) apreciază cantitatea de sânge pierdută. Care din următoarele efecte secundare sunt cauzate de acest medicament? a) uscăciunea gurii. c) HTA. Sandu ar releva toate manifestările următoare cu excepţia: a) ombilic proeminent. b) abdomen mărit de volum. zaţ de cafea. La externarea din spital. b) utilizarea medicaţiei antiacide. d) menţinerea pH gastric. b) distensie abdominală. prima intervenţie pe care asistenta medicală ar trebui să o facă este: a) să desumfle balonaşul sondei esofagiene. vărsături postprandial precoce. c) să monitorizeze semnele vitale. legate de boală şi anume: a) apreciază statusul mental. Evaluarea D-lui T. c) restricţie de sodiu. 53. c) greţuri. a avut o importantă problemă timp de 15 ani cu abuzul de alcool. Sandu . din cauza stării confuzionale crescânde şi a expectoraţiei sanguinolente. c) urmarea unei cure balneare. b) administrarea rapidă de sânge şi fluide. După un scurt interviu — culegere de date. pacientul are dificultăţi în respiraţie. Tratamentul dietetic major pentru prezenţa ascitei impune: a) proteine în cantitate crescută. b) recoltarea de sânge pentru examenele de laborator. Soţia îl aduce la camera de gardă. b) să-1 încurajeze să respire adânc. Prezintă ascită şi varice esofagiene.I. a fost tratat cu un anticolingeric. sunt următoarele: a) abord venos cu lumen larg. 59. O sondă Blakemore se montează pentru a opri sângerarea. Diagnosticul medical este ciroză hepatică. constipaţie. c) monitorizarea semnelor vitale. D-l A.56 ani. .D. melenă). diaree. 52.b) durere severă în etajul superior abdominal imediat după masă. b) potasiu în cantitate crescută. ca o prioritate: a) acomodarea cu plosca. Planul de îngrijire al acestuia. în vârstă de 46 ani se internează cu manifestări de H. d) să informeze medicul. c) sondă nazo-gastrică.I. 54. c) apreciază aspectul sângelui (proaspăt.

d) ritmul de cooperare şi de revenire. bolnavul sângerează prin tubul de aspiraţie gastrică. plus antibioterapie. Evaluarea eficienţei intervenţiei nursing la un pacient operat de peritonită generalizată. b) pentru a reduce producerea de acid clorhidric. 66.d) supravegherea sistemului circulator. Care sunt deciziile urgente. c) măsuri generale de TI.18 ani. d) pentru a preveni în caz de regurgitare a conţinutului stomacului. concomitent. În ce constă modul corect de pregătire a colonului în cazul unui bolnav cu cancer colorectal. 65. . b) anunţă imediat medicul. 62. b) reechilibrarea hidroelectrolitică. În prima zi postoperator după hemigastrectomie pentru ulcer duodenal. clisme evacuatoare 4—5 zile preoparator plus antibioterapie. b) aspiraţie gastrointestinală şi regim hidric 3 zile. Înainte de gastrectomie. 60. la intervale de 30 de minute. c) prin administrarea de purgative drastice (sulfat de Mg). b) eliminarea grijilor şi a anxietăţii. cu o excepţie: a) reluarea mişcărilor peristaltice. c) pentru a opri peristaltismul şi ileusul paraclinic. c) aprecierea progreselor în evoluţie. 64.I. c) dietă fără regim 3-4 zile. A. . sânge roşu. Pentru care din următoarele motive. neomicină). e) planificarea la examen endoscopic. d) dietă hidrică 3 zile. b) prin regim sărac în reziduri. stomacul trebuie să fie golit înainte de anestezia generală: a) pentru a reduce greaţa. Avantajul major al acestui fapt este: a) încrederea deosebită în personalul de îngrijire. în ordinea imediată: a) corectarea volemică. înainte de intervenţia chirurgicală? a) dietă bogată în celuloză 3-4 zile. este internată cu diagnostic apendicită perforată şi este pregătită pentru intervenţie. privind îngrijirea postoperatorie. d) va întrerupe drenajul pensând tubul. transfuzie. b) intubaţie. un pacient ar trebui să primească toate explicaţiile detaliate. clisme repetate. crescute. cuprinde următoarele. Conduita asistentei medicale este: a) observă aspectul secreţiilor drenate. 63. Cum pregătim preoperator colonul: a) prin regim alimentar bogat în fibre celulozice. 61. clisme evacuatoare inclusiv în preziua operaţiei şi 5 ore înainte de operaţie. Cazul se complică spre şoc hemoragie. d) prin tratament cu antibiotice cu 48 h înaintea intervenţiei (tetraciclină. aspiraţia în arborele traheobronşic. urmată de o zi regim hidric şi clismă evacuatorie. c) este sigură că este o situaţie normală. c) limitarea durerilor în etajul abdominal inferior. regim hidric 1-3 zile. d) toate.

c) 3500-4000 ml/24 h. Valoarea diurezei normale este cuprinsă între: a) 2500-3500 ml/24 h. b) o hemoragie externă. c) efectuăm PEV cu hidrolizate de proteine şi aminoacizi. Poliuria reprezintă: a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină. b) 1200-2500 ml/24 h. . c) în dimineaţa următoare. c) utilizarea pungilor cu capăt deschis. 69. Cum pregătim bolnavul hepatic pentru o intervenţie chirurgicală: a) oferim alimentaţie bogată în lipide. 3. b) sub 1000 ml/24 h. c) emisiune nocturnă de urină. D-l D. 1. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. b) la 4-5 zile. Ce reprezintă hematuria? a) o hemoragie internă. 4. 5. d) după felul anesteziei. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. b) schimbarea imediată când există regurgitări de la pungă. b) măsurarea densităţii urinare. d) efectuăm transfuzii masive cu sânge. are de 5 săptămâni ileostomie şi a început să utilizeze aparatul permanent de contenţie. c) o hemoragie internă exteriorizată. 6. 68. B. e) la 48-78 ore.57 La cât timp după operaţie se reia tranzitul intestinal. b) o afecţiune a aparatului renal. b) administrăm vitamina K şi C. după rahianestezie. Hematuria semnifică: a) diabet zaharat. Asistenta medicală recomandă: a) spălarea tegumentelor din jur cu apă călduţă şi săpun neutru. 2. c) folosirea soluţiilor de manitol intravenos. în intervenţiile făcute în afara tubului digestiv. c) între 1200 şi 1500 ml/24 h. Se plânge că tegumentele din jurul stomei s-au iritat. în mod obijnuit: a) la 7 zile. Oliguria este o modificare a volumului diurezei. deci o cantitate de urină: a) sub 100 ml/24 h. c) cantitate mare de urină eliminată în 24 h. b) dureri la micţiune.

Cistita este: a) boala cea mai frecventă a tractului urinar la femei. c) colecistocolangiografia şi endoscopia. c) insuficienţă renală acută. b) administrare de antispatice. IRC este: a) sindrom ireversibil de alterare a funcţiei renale. b) sindrom reversibil de alterare a funcţiei renale. 13. 10. Urografia este metoda de: a) radiografiere a vezicii urinare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale orală. b) laparoscopia şi sumarul de urină. c) deshidratarea. b) anemiile hemolitice.35 şi 7. 15. b) Pobilanul. b) prezenţa calculilor. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt: a) urografia şi echografia. 12. c) oprirea diurezei. b) infarctul miocardic acut. Cauza posibilă a retenţiei acute de urină este: a) durerea. În IRA se produce: a) alcaloză metabolică.45. b) radiografierea căilor biliare. Substanţa de contrast folosită în urografie este: a) Odistonul. c) Razebilul. 8.d) măsuri de prevenire a deshidratării şi a dezechilibrelor electrolitice. c) acidoză metabolică. . c) radiografierea rinichiului şi a vezicii urinare cu ajutorul unei substanţe de contrast administrată intravenos. 16 Urografia este contraindicată în următoarele afecţiuni: a) insuficienţă renală. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la: a) administrare de diuretice. b) pH între 7. c) sondaj vezical sau puncţie vezicală. b) incontinenţă urinară. c) mixedem. Polakiuria este: a) cantitate mare de urină în 24 h. c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină. c) caracterizată prin frison şi febră mare. 11. 9 Una dintre afecţiunile următoare conduce la apariţia HTA secundare: a) ulcerul gastroduodenal. 7. inclusiv a colecistului. b) mai frecventă la bărbaţi. 14. prin umplerea cu substanţă de contrast administrată pe cale intravenoasă. 17. d) caracterizată prin disurie şi polakiurie.

c) tavegyl. b) 0.' 24.5 mg%. 27. lăsată timp îndelungat în vezica urinară.3 mg%. 25. .1.3 mg%. În seara precedentă zilei în care se efectuează examenul radiologic renal se va administra: a) ulei de ricin. b) prezenţa unor calculi renali cu diferită compoziţie. 29. b) fructe bogate în celuloză. Ce înţelegem prin sondă à démeure: a) sondă fixată.1. Valoarea normală a ureei sanguine variază între: a) 3 .40 mg%.6 . c) 20 .1. Cu două trei zile înaintea efectuării unei radiografii renale trebuie evitată alimentaţia cu: a) carne. Cu două zile înaintea efectuării unei urografii: a) se va administra pacientului cărbune medicinal de 3 ori/zi. 21. c) radiografică.5-2 1 de lichide. 23. b) se vor prescrie alimente bogate în celuloză.6 . Radiografia simplă renală poate evidenţia: a) conturul şi poziţia rinichiului.40 mg%.40 mg%.5 mg%. c) toaleta organelor genitale externe. b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj.18. c) se vor oferi pacientului alimente bogate în hidrocarbonate concentrate.6 . c) calculi vezicali radioopaci. c) ape gazoase. c) numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit. b) hematologică. c) 20 . b) 2-3 1 de lichide acidulate. Stabiliţi priorităţile în efectuarea sondajului vezical: a) îmbrăcarea mănuşilor sterile. b) 0. b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă. Valoarea normală a acidului uric sanguin variază între: a) 3 . c) 20 .5 mg%. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează: a) în condiţii sterile. 28. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină: a) din 24-48 h. 20. 19. e) introducerea sondei. b) 0. b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore. d) pregătirea materialelor necesare sondajului. Cistografia este o metodă de investigaţie a vezicii urinare de natură: a) biochimică. Valoarea normală a creatininei sanguine variază între: a) 3 . b) repetarea sondajelor vezicale. c) după ingestia a 1. 22. în recipient special.3 mg%. 26.

mama o întreabă pe asistentă ce ar fi mai indicat să îi aducă copilului: a) jucării a căror utilizare presupune efort fizic. 33. d) tulburările digestive. de 9 ani. 37. asistenta va avea în vedere în principal următoarea activitate: a) măsurarea debitului urinar. b) asigurarea repausului la pat. edemele. b) cu soluţii izotone. 31. Ce deficienţe urmează a fi corectate. 35. 38. A. d) o bucată de tifon. 34. b) scădere ponderală şi apatie. . originea este vezicală. c) o bucată de pânză albă subţire. c) colectarea a 2-3 probe (mostre) de urină în timp de 24 h. orar. la un bolnav renal: a) dezechilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic. b) schimbarea pansamentului. 30. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin: a) determinarea pH-ului sanguin. c) determinarea rezervei alcaline. Scopul esenţial al îngrijirii pacientului este: a) menţinerea unei ingestii abundente de lichide. c) ataxie şi disurie. c) în toate trei paharele. c) asigurarea unei diete hiperproteice. Pentru ridicarea moralului copilului aflat de câteva săptămâni în spital. 32. b) o foaie de plastic. Proba „celor trei pahare" pentru determinarea originii hematuriei arată dacă urina este hematurică: a) numai în primul pahar. c) să prevină întoarcerea bolnavului pe partea opusă.. b) colectarea în condiţii sterile a unei mici cantităţi de urină. originea este uretrală sau prostatică.c) dilatarea uretrei stricrurate cu ajutorul sondelor. b) în ultimul pahar. 36. Pentru filtrarea urinei şi depistarea calculilor se utilizează: a) o sită metalică. preoperator.C. HTA. b) determinarea punctului crioscopic al plasmei. Pentru depistarea germenilor patogeni din urină cea mai indicată metodă este: a) colectarea întregii micţiuni după efectuarea toaletei organelor genitale externe. c) se corectează numai după examenul de laborator. este internat cu sindrom nefrotic. 39. Care sunt manifestările de dependenţă caracteristice acestei boli? a) edeme ale extremităţilor şi ploapelor însoţite de urină tulbure. Corectarea echilibrului hidric în caz de IRA se face: a) cu soluţii hipotone. originea este renală. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie. c) hipoproteinemia. b) hTA şi tulburările de ritm cardiac.

b) reducerea lichidelor ingerate.000 germeni/ml.000 germeni/ml. 46. Pacientul B. 43. Ce este important . 44. c) polakiurie. 48. M. Ce va trebui să evite copilul la întoarcerea acasă? a) alimentele ce conţin multe proteine. b) locurile aglomerate şi contactul cu persoanele ce au diferite infecţii. Asistenta medicală va recunoaşte următoarele manifestări de dependenţă. c) eliminarea urinei cu dificultate. b) scăderea cantităţii de urină/24 ore. moi. timp de 6 luni. este adusă la spital cu febră. Pacienta B. c) colibacil. Care dintre măsurile următoare este adecvată pentru îngrijirea pacientului? a) administrarea antibioticului recomandat de medic. Urocultura a ieşit pozitivă cu Escherichia coli. Unui pacient cu IRC i se efectuează hemodializă de trei ori pe săptămână. 25 ani.000 germeni/ml. c) efectuarea unei cistografii în următoarea săptămână după oprirea tratamentului. c) peste 100. d) piocianic. b) klepsiella. b) între 10. Asistenta va instrui mama în legătură cu acest tratament şi anume: a) va lua prednisonul atâta timp cât a recomandat medicul. este internat cu pielonefrită. d) administrarea medicaţiei analgezice şi antiinfecţioase. b) repetarea săptămânală a uroculrurii după oprirea tratamentului timp de o lună. c) golirea completă a vezicii urinare la fiecare micţiune. ouă. apoi lunar. Pentru a considera urocultura pozitivă. c) diferite activităţi (scris.F. care este sensibilă la toate antibioticele testate de antibiogramă.000-100. c) nu-i va da nici un fel de indicaţie. b) dureri lombare surde. cel mai des germen incriminat în etiologie este: a) proteus. prezintă anurie. în vârstă de 6 ani.. 45.b) temele de şcoală pentru a nu rămâne în urmă.. Se efectuează urocultura. Prednison/zi. c) scrisorile primite acasă de la prieteni şi colegii de şcoală.. nedureroase. Intervenţiile acordate de asistenta medicală pacientului cu pielonefrită vor urmări următoarele îngrijiri.. b) va lua prednisonul seara la culcare. d) edeme albe. disurie. frisoane. 47. cu o singură excepţie: a) asigurarea unui regim dietetic acidifiant (carne. brânză). In pielonefrite acute.C. cu excepţia: a) febră. transpiraţie. La externare se recomandă tratament cu 20 mg. 40. 41.B. 42. numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10. citit). Asistenta constată: a) absenţa urinei în vezica urinară.

Având secuse musculare D-na E. asistenta ' medicală: a) consideră că bolnava delirează. Intervenţiile asistentei medicale ar trebui să includă următoarele. In acest caz. relatează că. în ultima vreme. fără medic. are tulburări de vedere şi episoade de greţuri şi vărsături. de 50 de ani. c) 1-2 săptămâni. se agravează. D-na E. Pentru a calma pruritul şi disconfortul date de sărurile de uree depuse pe tegumente. c) să se ridice plasa (auxiliarele) patului. b) să fie izolată într-o cameră fără zgomote şi alţi stimuli care pot declanşa o convulsie. d) să fie informat medicul pentru a prescrie bolnavei un sedativ. c) cheamă preotul. 51. pentru a preveni rănirea în timpul contracţiilor involuntare. de la o amigdalită tratată acasă. In ziua internării a prezentat contracturi musculare şi cefalee. c) să fixeze bine tuburile de dren. Ea solicită un preot. c) va solicita medicului un medicament anticonvulsivant.să ştie pacientul? a) tratamentul şi implicaţiile sale. b) autourmărirea în timpul dializei. să nu cadă. Periodic a constatat. 49. . Un răspuns corect ar fi că această perioadă de suferinţă va dura aproximativ: a) 1-2 zile. b) anunţă familia că bolnava este muribundă şi solicită un preot. edemele au crescut. b) 3-7 zile. b) aplicarea loţiunilor calmante. 53. Simptomele de nefrită au apărut la câteva săptămâni. Sanda face edem pulmonar acut în urma suferinţei renale. 52. cu excepţia: a) administrarea de O2. ea devine foarte sujennda. are de 15 ani. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în îngrijire: a) măsurarea debitului urinar. glomerulonefrită cronică. este internată cu diagnosticul de IRA . la capătul patului. să se pună două perne lateral. Sanda -17 ani. 55.este oligurică şi are proteinurie. Pacienta o întreabă pe asistenta medicală cât va dura până la prima micţiune. Contracţiile musculare apărute la D-na E. d) 3-4 săptămâni. va trebui: a) să fie legată la pat. reapariţia simptomelor de nefrită. c) spălarea tegumentelor cu o soluţie slabă de acid acetic şi aplicarea unei loţiuni cu lanolină. Maladia D-nei E. d) ungerea tegumentelor cu ulei mineral. cu 2 copii. La internarea actuală. 50. măsurile de nursing sunt: a) spălarea tegumentelor cu alcool. nu răspunde bine la tratament. va alerta asistenta medicală. d) aşteaptă până soseşte preotul spitalului la vizita săptămânală. ulterior. 54 B. după spălare cu săpun activ. D-na E. orar. d) va administra calciu intravenos. b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată. Boala D-nei E. Diagnosticul medical este de: glomerulonefrită cronică în puseu acut. b) va creşte aportul de lichide. apare uremia prin insuficienţă renală. c) compoziţia şi temperatura soluţiei de dializă. care: a) va controla frecvent starea neurologică a bolnavei.

5. Evaluarea alterării nivelului de conştientă se realizează prin: a) determinarea reacţiei pacientului prin stimuli. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt: a) simpaticul. . b) independenţă în manevrarea şuntului. Apariţia undei U pe EKG ar trebui să alerteze asistenta medicală să controleze rezultatele laboratorului pentru: a) hiperkalemie. c) un reflex cutanat. Neuronul reprezintă: a) celula nervoasă propriu-zisă. b) descrierea comportamentului în momentul reacţiei. 6. c) descrierea răspunsului verbal şi motor al pacientului. prezintă IRC ca rezultat al episodului de insuficienţă acută. c) modalităţi de testare numai a părţii afectate. c) neuropatia diabetică.. b) un reflex vegetativ. d) refacerea lichidelor pierdute. 56. 1. La ce se vor referi cunoştinţele dobândite de pacientă atunci când este instalată pentru dializă: a) înţelegerea tratamentului şi a implicaţiilor lui . Pentru evaluarea senzorială a pacientului se folosesc: a) modalităţi superficiale de testare. 58. b) hipokalemie.Fowler. c) hipernatremie. b) refularea lichidelor pe nas. Sanda B. c) paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez.scop. c) automonitorizarea în timpul dializei. Lezarea nervului spinal produce: a) jena respiratorie. eficienţă. c) aşezarea pacientei în poziţia semi . 3. Reflexul Babinski reprezintă: a) un reflex osteo-tendinos. c) idiopaticul. b) nevralgia trigeminală. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. b) venă lărgită. b) modalităţi de testare a sensibilităţii profunde. d) hiponatremie. c) roşeaţă. în acest scop face hemodializă de 3 ori pe săptămână. 57.b) încurajarea pacientei de a tuşi şi respira adânc. La ce ar trebui să se aştepte Sanda să constate când va evalua fistula: a) suprafaţă cu echimoze. b) parasimpaticul. 2. 4.

c) nu reproduce corect cuvintele. Hiperpneea reprezintă o metodă de activare: a) electrocardiografică. b) utilizează corect obiectele. 17. b) mişcarea involuntară. 16. b) tulburări de formare a bolului alimentar. c) paralizia unei jumătăţi de corp. Mişcările coreice reprezintă: a) tremurătura involuntară. c) mers cu paşi mici. 19. b) nu înţelege ceea ce este scris. Pacientul prezintă surditate verbală când: a) execută corect gesturile. 8. Hemibalismul reprezintă: a) mişcări ample. b) mişcări involuntare bruşte care dispar în somn. c) tulburări de fonaţie. c) contracţii musculare urmate de relaxare. b) electroencefalografică. 13.7. 10. c) electromiografică. Pareza reprezintă: a) contractura musculară. 11. Mioclonia reprezintă: a) contracţia bruscă a unui muşchi. c) fasciculaţii involuntare. Acalculia reprezintă: a) incapacitatea de a scrie. Lezarea nervului hipoglos determină: a) amiotrofia limbii. c) rigiditate vasculară. 18. târşiţi. . Convulsia reprezintă: a) pierderea conştientei. b) înţelege cuvântul vorbit. 12. b) paralizia părţii inferioare a corpului. b) paralizie generalizată. dezordonate numai la membrele de aceeaşi parte. 9 Pacientul prezintă alexie când: a) nu înţelege ce i se spune. b) mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare. Pacientul prezintă cecitate verbală când: a) nu înţelege scrisul. b) incapacitatea de a efectua calcule. c) relaxarea musculară. Paraplegia reprezintă: a) paralizia unui singur membru. c) nu înţelege cuvântul vorbit. c) paralizia celor patru membre. 15. b) diminuarea forţei musculare.„mers ebrios". Hemiplegia reprezintă: a) absenţa forţei musculare. 14. b) mers ca de beţiv . c) pierderea vocii. c) aude dar nu înţelege.

Lezarea nervului olfactiv produce: a) cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplăcute. c) tulburări gustative. Lezarea nervului facial produce: a) tulburări de gust. Tremurătura degetelor mâinii la un parkinsonian seamănă cu: . c) durere de cap (cefalee). b) antecedente heredocolaterale. Lezarea nervului glosofaringian produce: a) incapacitatea pacientului de a umfla obrajii. b) hiperosmia = exacerbarea mirosului. Agrafia reprezintă: a) capacitatea de a scrie. c) scotom = pierderea parţială a câmpului vizual. 29. c) anosmia = absenţa mirosului. 30. Lezarea nervului trigemen produce: a) trismus = încleştarea maxilarelor. c) paralizie masticatorie. c) spasm facial. Afazia reprezintă: a) dificultatea în articularea cuvintelor. c) prodrom şi aură. voce nazonată. 27. c) halucinaţii vizuale. b) neperceperea culorilor. c) traumatisme. Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de: a) febră. 28. b) tulburări de echilibru. b) cefalee nevrotică. Durerea spontană a extremităţilor cefalice reprezintă: a) migrena.20. b) tulburări de formare a bolului alimentar. c) căderea maxilarului. Începutul convulsiilor este precedat de: a) mişcări de supinaţie (întoarcerea palmei în sus). c) diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris. 24. b) incapacitatea de a-şi coordona mişcările. 32. Lezarea nervului vag produce: a) disfazie = tulburări de vorbire. b) tulburări de scris. ştearsă. 25. 31. 22. b) ambliopie = diminuarea acuităţii vizuale. b) paralizie masticatorie. Lezarea nervului optic produce: a) amauroza = orbire. Lezarea nervului acustico-vestibular produce: a) lipsa posibilităţii de a fluiera. 23. b) incapacitatea de a citi. 26. 21. b) halucinaţii olfactive. c) incapacitatea de a scrie selectiv.

Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită: a) mişcarea de pedalare. c) accidente coronariene.a) mişcarea de pendulare. b) după consumul de alcool. 38. c) mişcarea de balansare. c) tulburări de vorbire. 36. c) aşteptăm să se termine criza. b) este tremurătura de repaus. c) somn cu durată peste limitele normale. Tremurătura pacientului cu etilism cronic se ameliorează: a) după abstinenţa prelungită. Tremurătura parkinsoniană dispare: a) în timpul mişcărilor voluntare. c) mers încet cu paşi mici. 35. . b) mişcarea de batere a măsurilor muzicale. 43. au caracter: a) psihogen. 41. 40. Scăderea bruscă a valorilor TA la pacient cu ATS avansată conduce la: a) ameliorarea stării generale. b) abuz de medicamente. Pacientul cu miastenie prezintă: a) oboseală musculară exagerată. In timpul crizei convulsive generalizată: a) imobilizăm forţat pacientul. b) somn superficial cu treziri dese. Tremurătura la un pacient cu parkinson: a) dispare în timpul somnului. 34. b) în timpul somnului. c) după consumul de droguri. b) endocrin. b) mişcarea de numărare a banilor. c) dispare în timpul mişcărilor voluntare. b) tulburări oculare. Pacientul cu parkinson prezintă: a) tremurătura. c) renal. isterice. 39. c) consum de narcotice. c) mişcarea de întors ceasul. 37. Narcolepsia reprezintă: a) nevoia bruscă de somn. 42. b) accidente vasculare cerebrale. b) rigiditate. b) poziţionăm postural pacientul. 33. c) dacă pacientul este destins şi liniştit. Tulburările de mers. Starea confuzională poate fi provocată de: a) întreruperea consumului de alcool cu abstinenţă prelungită.

48. b) pătrunderea microbilor în substanţa cerebrală. Hipertensiunea intracraniană este prezentă în: a) tumori cerebrale. b) anticoagulante. Pentru AVC sunt factori de risc: a) hipertensiunea arterială. b) obezitatea. c) hemostatice. b) incontinenţă de fecale. b) dureri auriculare. . b) acumulare în exces de LCR. 47. 46. c) deficit motor. 54. Paralizia facială periferică este precedată de: a) deficit motor al membrelor superioare. b) risc de accidente. c) predispoziţia ereditară. 53. Accesul epileptic major are ca manifestări: a) relaxare sfincteriană. b) criza convulsivă generalizată. c) tulburări motorii. Criza epileptică majoră se caracterizează prin: a) epistaxis. b) cefalee occipitală. c) evacuarea în exces de LCR.În A VC semnele de debut sunt: a) vertij. Pacientului cu hemoragie cerebrală i se pot administra: a) vasodilatatoare. b) mişcări bruşte necontrolate ale capului. c) muşcarea limbii. 56. c) transport pe distanţe mari. 51. 55. 52. 45. c) redoare de ceafa. c) edem cerebral generalizat. b) tulburări vestibulare. c) valori tensionale crescute. Pacientului cu neuroinfecţii îi asigurăm: a) repaus obligatoriu la pat.44. Pacientul cu hemoragie cerebrală: a) este poziţionat şezând în primele 24 h. b) luminozitate scăzută. c) alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale. 49. b) prezintă repaus obligatoriu la pat. c) izolare. Pacientul cu scleroză multiplă prezintă: a) tulburări oculare. Edemul cerebral reprezintă: a) creşterea de volum a creierului. În timpul crizei grand-mal pacientul prezintă: a) pierderea conştientei. c) este transportat cu căruciorul pentru investigaţii. La pacienţii cu AVC nu efectuăm: a) trecerea rapidă în ortostatism. 50.

c) criza de pierdere a conştientei. c) tulburări digestive. b) pacientul va fi sedat (medicaţie anxiolitică). 60. 69. b) mers fără supleţe cu paşi mici.N. b) tulburări psihice. b) suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile. 68. b) contractura musculară. Migrena reprezintă: a) durerea paroxistică a capului de obicei unilaterală. Neuroluesul este transmis: a) pe calea genitală. Pacientului epileptic nu îi sunt recomandate: a) consumul de neurotoxice.57. b) transplancentar. la nevoie. Sindromul encefalitic se manifestă cu: a) tulburări neurologice. b) îndepărtăm obiectele radioopace. fără recidivă. c) mers cu pasul şi trunchiul înclinat pe spate. c) reducerea dozelor fără recomandare medicală. b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat. Ptoza palpebrală din miastenie reprezintă: a) căderea ploapelor. 59.. 66. Pentru examinarea radiologică a pacientului: a) părul lung îl vom lega pe creştet. c) dezbrăcăm regiunea de examinat. . b) proces infecţios la nivel respirator. 58. b) privirea saşie. Pacientul parkinsonian are: a) mers cu supleţe şi paşi mari. b) acuze dureroase ale capului după traumatisme. c) proces infecţios asupra S. Sindromul meningitic are ca manifestări: a) tulburări sezitivo-senzoriale. Pentru examinările cu substanţă de contrast efectuăm: a) supravegherea funcţiilor vitale. Pentru examinare EEG: a) pacientul va fi sedat. c) la naştere. 61. 62. Neuroinfecţiile primitive reprezintă: a) proces infecţios la nivel circulator. 64. ciclică în puseuri. 63. c) tulburări senzitivo-senzoriale. 67. c) vederea dublă. c) pacientul va fi pregătit psihic. Pentru angiografie cerebrală şi pneumoencefalografie: a) pacientul va fi nemâncat.C. c) radem zona de examinat. b) testul de toleranţă a substanţei de contrast. 65. c) alternantă cu remisie completă. b) acută. Evoluţia sclerozei multiple este: a) cronică.

b) la apariţia episoadelor de epistaxis. c) se asigură pacientului repaus fizic 60 minute. b) sala de operaţii. b) tinctură de iod. 71. Puncţia lombară se execută de către: a) asistenta medicală de salon. c) îl depune în sacul colector. 77. 73. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu: a) apă şi săpun. b) nu. 72. b) nesteril. După efectuarea puncţiei occipitale: a) se asigură 8 h repaus total pacientului. După puncţia lombară pacientul are voie: a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este: a) decubit lateral. 75. b) 5/5 cm indiferent de sens. 78. Asistenta medicală oferă medicului pentru efectuarea puncţiei: a) mănuşi de unică folosinţă. c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice. b) un tampon de vată. c) medic. 76. 80. b) asistenta medicală de laborator. b) şezând. b) mănuşi sterile. b) pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute. c) da. 79. Examinarea oftalmoscopică este necesară unui pacient cu afecţiune neurologică: a) da. . c) o compresă nesterilă. 74. b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h. c) domiciliul pacienţilor. Tratamentul anticoagulant este contraindicat: a) la apariţia gigivoragiilor. c) alcool sanitar. numai în cazul HTA. Asistenta medicală badijonează locul puncţiei pe suprafaţa de: a) 25/25 cm din afară spre centru.c) poziţia pacientului va fi în ortostatism. Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu: a) o compresă sterilă. nesterile. 81. d) numai dacă pacientul acceptă. c) mănuşile nu sunt necesare. Biopsia musculară se execută în: a) salon. Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei: a) steril. 70. c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale. c) 10/10 cm din centru în afară.

82. b) poziţia şezând. pe care asistenta îl curăţă zilnic. c) apă distilată. 89. recomandată.c) când LCR-ul este sanguinolent. c) mucoasele şi limba se badijonează cu glicerina boraxată de 3 ori pe zi. de acid boric 1% sau ceai de muşeţel. d) poziţionarea semi-şezândă cu două perne. aproximativ o săptămână.i/ml. b) o soluţie de clorură de Na normală. Capacitatea de autoservire generală constă în: a) igienă personală. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de: a) 60-70 picături/min. b) activităţi manuale diverse. b) poziţionarea laterală. c) conducător metrou. e) repaus absolut la pat. Monitorizarea şi combaterea vărsăturilor realizată de asistentă se referă la: a) respiraţii profunde ale bolnavului. c) mers. c) începerea precoce a intervenţiilor de reeducare.. 87. d) efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte. 84. . d) mobilizarea precoce activă. ce reduc greaţa. Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin: a) asigurarea colaborării familiei pacientului. b) stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns. b) macaragiu. b) supravegherea funcţiilor vitale. i se interzic următoarele profesiuni. cu excepţia: a) conducător auto. Autonomia de deplasare este asigurată prin: a) menţinerea ortostatismului. c) îmbrăcat-dezbrăcat. mai sus: a) se efectuează dimineaţa şi seara. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală. b) 40 picături/min. c) 70-80 picături/min. e) clătirea gurii după vărsături. după fiecare utilizare cu: a) heparină 10 u. 88. Unui bolnav cu epilepsie. 86. b) se folosesc tampoane de vată înmuiate în sol. asistenta îşi va fixa ca obiective: a) evitarea mobilizării pacientului fără aviz medical. d) economist. d) apă bicarbonatată. 83.. 85. Îngrijirea cavităţii bucale a pacientului de. f) hidratarea şi alimentarea adecvată. 90. c) evaluarea volumului şi caracterului vărsăturilor.. Pentru păstrarea „venei deschise" folosim în cadrul fluturaşi lor sau a branulelor un căpăcel de conectare cu capacul acestora. c) prevenirea complicaţiilor generale.

Pacientul cu deficit motor parţial se îmbracă: a) începând cu membrul sănătos. clonic. automatism. c) o aşezăm în decubit dorsal. 12 ani. de HT-intracraniană şi este internat în serviciul de neurologie. c) nu contează momentul ales. comă. b) o aşezăm în decubit ventral pe podea şi solicităm urgent o sursă de ajutor. c) nu contează. capul va fi întors pe o parte pentru scurgerea secreţiilor şi rugăm celelalte persoane să părăsească încăperea. îndepărtând obiectele traumatizante din apropiere. instruită. Reeducarea funcţională a membrului paralizat trebuie începută: a) după 30 de zile de la debut. . inteligentă. c) de decubit lateral. ce durează 10-20 sec. c) evitarea mişcării. mai bine. Este internată la spital. i s-a pus dg. 95. 94. D-lui M. b) inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii. Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie: a) tonic. E. Asistenta recunoaşte că această îngrijire este eficientă pentru că: a) pacientul va respira mai uşor. d) respiraţii rapide. 97. cu amplitudine superficială şi adâncă. timp de 24 h. Ioana. b) promovează drenajul venos. dar să fim asiguraţi unde se află. c) să-i permitem să se ridice. Planul de îngrijire include poziţionarea prin ridicarea capului patului la 30°. 98. însoţită de mama ei. Refracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin: a) menţinerea corectă a membrelor paralizate. 99. care este anxioasă şi dominatoare. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes. în timp ce urmăreşte un program la TV în holul secţiei: a) o poziţionăm postural pe podea. b) menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului. Care din următoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei în spital: a) să-i administrăm un sedativ prescris şi odihnă strictă la pat. Care din următoarele va fi acţiunea prioritară când Ioana va avea o altă criză. acest tip de respiraţie este explicat astfel: a) respiraţie completă neregulată. d) reduce intensitatea durerii. conştientă. 96. singurul copil al unor părinţi de vârstă mijlocie. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este: a) de decubit dorsal. sub observaţie. b) Trendeleburg. b) în perioada acută. să se mişte. c) respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi scăzând până la apnee.91. în timpul orei de istorie are o criză de epilepsie. b) începând cu membrul plegic. 92. c) creşte valoarea TA. b) să-i permitem să se aşeze liniştită pe marginea patului şi să meargă însoţită la WC. 93. regulate susţinute cu creşterea în amplitudine.

101. Marin. voi merge. 108.o lezare incompletă a vertebrei T4. D-l. 106. c) schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore. d) tremurătură. Care din următoarele afirmaţii ale D-lui I.O. M.b) aură. b) să fie adus în starea de independenţă. 72 ani. d) să efectueze cât mai variate activităţi. Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cât mai repede posibil după un AVC (pareză) cea mai importantă acţiune este: a) poziţionarea corectă a membrului respectiv. Care din următoarele situaţii i se par iniţial Ioanei ca fiind cea mai dificilă: a) să spună rudelor sale despre boală. b) să se întoarcă la şcoală şi să-şi întâlnească colegii. c) spală din 2 în 2 ore vasul urinar. c) clonic. este: a) poziţionarea. clonic. b) agravarea tulburărilor cardio-vasculare. b) evitarea alimentelor carbohidrante. 103. automatism. D-l R. d) gândul de a fi supraprotejată de mama ei. I. tonic. fără ajutor. c) prevenirea aspiraţiei pulmonare. tonic. Imobilizarea prelungită la pat a pacientului determină: a) complicaţii pulmonare. asistenta medicală ar trebui . d) aplicarea de aţele la membrele afectate. 107. tonic. Ca să evalueze eficacitatea programului intestinal de evacuare. în urmă cu 6 luni a suferit un traumatism . include: a) monitorizarea orelor de somn. indică faptul că înţelege dificultatea leziunii sale: a) vreau să folosesc un scaun cu rotile. 102. b) intenţia de tremurătură. c) colaborarea cu pacientul mai ales atunci când îşi planifică programul de activităţi. 105. c) să se bazeze pe medicaţie pentru stabilizarea bolii. este: a) confuzia. pentru a alina suferinţa pacientului. c) curând. 104. somn. Este internat pentru că starea generală din ultimele zile s-a alterat. c) tulburări trofice cutanate. clătinarea. clonic. 22 ani. este reinternat în spital în vederea începerii unui program intensiv de recuperare. c) paloarea tegumentelor. b) controlează frecvent umplerea vezicii urinare. b) efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv. somn. somn. are de 10 ani Parkinson. Cel mai important simptom al bolii care confirmă starea alterată. 100. d) aură. Prioritatea planului de îngrijire întocmit pacientului. Cea mai potrivită îngrijire nursing. Ce activitate a pacientului demonstrează învăţarea corectă cu privire Ic îngrijirea tractului urinar: a) limitează lichidele ingerate la 1000 ml/24 h. b) scopul meu este să mă deplasez independent.

Asistenta medicală va răspunde: a) vom scăpa de ei. b) să nu accepte incontinenţa. Riscul de sinucidere este maxim în cazul: a) depresiei simple. b) se indică asocierea alcool/antidepresive triciclice pentru vindecarea rapidă a depresiei endogene. c) o circulaţie sanguină bună. Care din răspunsurile următoare este fals: a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului. b) activitatea sistemului nervos. Aerofobia este: a) teama de locuri înalte. Pacientul care umple „golurile sau spaţiile albe" din memorie. Vârsta de debut a schizofreniei este în majoritatea cazurilor: a) 18-35 ani. Asistenta medicală îi administrează diazepam 100 mg. . c) aceşti gândaci sunt o manifestare a bolii. Dieta bogată în proteine şi vitamine previne distrugerea unui organ care detoxifică alcoolul: a) pancreasul. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. b) ficatul. 3. b) ecolalie. b) nu văd nici un gândac. 8. 4. 5. 6. Ce observaţie apărută va reconsidera indicaţia: a) somnolenţa. dacă vezi gândacii care se urcă pe patul său. 9. pentru: a) formarea protrombinei. Vitamina B1 şi PP sunt indicate în tratamentul pacientului cu delirium tremens. c) are halucinaţii. b) teama de murături. c) spasmele musculare severe. b) depresii endogene. c) balbism. c) rinichiul. 7. b) minte. b) după 50 ani. b) scăderea apetitului. contradictorii. 109. lipsite de consecvenţă: a) confabulează. Repetarea frazelor spuse de altă persoană. c) să schimbe zilnic vasul pentru eliminare. 1. speriat. d) realizarea diurezei. 2. dând cu spray. se numeşte: a) autism. de tip nevrotic. c) după 65 ani. Pacientul cu delirium tremens te întreabă.să aştepte ca pacientul să fie capabil: a) să evite laxativcle şi scaunele moi. cu evenimente imaginare. de lămâie.

11. c) meprobamat. Ce metodă contraceptivă ar fi utilă unei persoane tinere epileptice care urmează un tratament cu fenobarbital: a) contraceptive orale. b) fenobarbitalul se administrează intravenos lent. b) limbajul însuşit este minim. 19. Oligrofrenia: a) se caracterizează prin factor QI > 90. Diazepamul este contraindicat în: a) starea de şoc. la nevoie se aplică pedeapsa corporală şi este forţat să mănânce. Care medicament de mai jos are efect miorelaxant pe musculatura somatică: a) antideprin. 17. 20. Cum procedăm corect faţă de un pacient hiper ac tiv aflat în stare de agitaţie maniacală şi care refuză hrana: a) va fi imobilizat în cămaşă de forţă. Haloperidolul se contraindică pacienţilor cu: a) boală Parkinson. Indicaţi enunţurile false referitoare la barbiturice: a) se utilizează fără pericol de către gravidă sau lăuza ce alăptează. b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă. c) vasectomie. c) nu poate avea o existenţă independentă. Indicaţi răspunsul corect: a) diazepamul se administrează intravenos lent (50 mg/min. b) sterilet. 12. 15. 21. b) se datorează unor factori endogeni ce intervin după vârsta de 3 ani. d) clodelazin. când va fi înfometat va veni singur să primească hrana. Sindromul discordant este caracteristic pentru: a) schizofrenie. c) boala Alzheimer. c) nu determină fenomene de intoleranţă şi dependenţă. cu tendinţă la transfer către psihoze. . b) diazepam. b) trenant. c) tulburări psihosomatice. 16. 18. b) alcoolism. întârzierea mintală gravă: a) corespunde descrierii clasice de idioţie. b) demenţă senilă. Care enunţ este fals: a) fenobarbitalul scade efectul corticoizilor. 13.). Tulburările psihice postpartum evoluează: a) tranzitoriu şi au prognostic favorabil. c) demenţă. c) este rezultatul unor leziuni cerebrale cu caracter sechelar. b) fenobarbitalul este medicament de elecţie în tratamentul intoxicaţiei etanolice acute. integrată socio-pro-fesional. 14.10. b) se poate resorbi şi administra sub formă de supozitoare. b) se dau alimente pe care le poate mânca „din mers" (ca sendvişuri)c) nu se ia nici o măsură.

c) în stare de comă de gradul IV. d) ambivalenţă afectivă. tremurături. fatigabilitate. 26. b) halucinaţiile vestibulare. 23. Tulburările psihice determinate de tumorile cerebrale temporale. Psihopatiile sunt: a) boli psihice. În cursul stării de agitaţie psihomotorie. 75 Marcaţi răspunsul incorect = epilepsia cu crize convulsive generalizate. 33. ' tonico-clonice. Psihopatiile apar la vârsta: a) copilăriei. 24. embolii cerebrale repetate şi aflat sub tratament de întreţinere cu trombostop şi chinidină: a) fenobarbital. c) dezinhibiţie sexuală. c) thanatofobie. c) idei de infanticid şi tendinţă de suicid în doi. Pacientul cu sindrom catatonic este: a) euforic. pot fi: a) halucinaţiile auditive. inert. c) demenţă. b) schizofrenie. cu tulburări confuzionale la vârstnici.22. b) adolescenţei. c) halucinaţiile vizuale. d) halucinaţie. b) depresie majoră. cu flexibilitate ceroasă. cântă. 30. ■ 28. b) dizarmonii în structura personalităţii. c) pierderea stării de conştientă. c) tratată cu infiltraţii de apă distilată suprapubian. Semnele de neuroglicopenie cerebrală sunt: a) transpiraţii. b) anxietate. b) anxietate. c) gândire forţată. b) nitrazepam. b) stări depresive. b) denumită şi „petit mal". jovial. b) acte de agresivitate. 31. e) acvafobie. Ce hipnotic se indică la un pacient cu fibrilaţie atrială. . b) imobil. În postpartumul precoce pot apare: a) stări confuzionale. 32. 27. Gândirea forţată face parte din delirul întâlnit în: a) paranoie. Teama nejustificată de moarte se numeşte: a) nosofobie. este: a) parţială sau focală. pot surveni: a) deces. c) afecţiuni neurologice. dansează. Schizofrenia se caracterizează prin: a) autism. c) adultului. 29. c) haloperidol.

tahicardie. 42. In coma alcoolică. e) lipsă de comunicare prin izolarea pacientului. c) prevenirea comportamentului deviant la copii şi tineri. dacă se asociază şi cu furosemid. Injectarea accidentală a soluţiei de calciu bromatparavenos (la plică de flexie a cotului) determină paralizia nervului: a) radial. Medicaţia antipsihotică este eficace în: a) controlul simptomelor. b) halucinaţii vizuale. depersonalizare. b) promovarea contactului cu realitatea. c) distrofii. c) pot fi calitative. fără importanţă pentru nou-născut. 40. deşi pacientul este „beat mort" asistenta medicală va interveni prin: a) menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. b) reducerea efectelor secundare. c) da. b) cubital. b) anularea obiceiului de a da alcool copiilor. 38. Tulburările de memorie: a) se numesc dismnezii. d) înlăturarea ideilor false despre alcool.34. d) realizarea unei diete echilibrate. Ce hipnotic şi/sau tranchilizant se recomandă la un pacient hipertensiv. îşi va propune următoarele obiective: . c) median. 35. transpiraţii. 43 Îngrijirea pacientului cu demenţă implică din partea asistentei medicale: a) o atitudine umanitară. b) fenobarbital. b) se evită asocierea. c) majeptil. c) tulburări de gândire. 41 Abuzul de halucinogene determină următoarele simptome ale drogării: a) midriază. Asistenta medicală. în planul de îngrijire întocmit pentru un bolnav oligofren. ce constituie o urgenţă. 44. d) complicaţii banale. Combaterea tendinţelor de consum şi abuz de alcool la toate vârstele poate fi susţinută prin: a) modalităţi de educaţie sanitară la toate grupele de vârstă. 37. c) supravegherea diurezei. b) măsurarea TA şi pulsului. Complicaţiile neonatale ale folosirii de droguri pot fi următoarele: a) prematuritate. b) malformaţii congenitale. 39. c) neimplicarea familiei în asigurarea suportului emoţional. convulsii.nevrotic şi sub tratament cu propanolol: a) diazepam. c) prevenirea debutului psihozei. b) pot fi cantitative. Se indică asocierea de antideprin la un pacient deprimat şi cu HTA sub tratament cu clonidină: a) întotdeauna se asociază. 36.

cu scop sedativ. Printre efectele secundare ale neurolepticelor (clorpromazin) se pot întâlni: a) hTA ortostatică (mai ales la copii şi vârstnici). 49. c) nu cere supraveghere deosebită. e) previne agitaţia în salon. c) diazepam. b) tulburări de vedere şi reacţii extrapiramidale. c) susţinerea familiei în asigurarea îngrijirilor la domiciliu. 50. b) fenobarbital. b) dispensarizarea deosebită a gravidei cu peste 35 ani. Care din următoarele medicamente sunt hipnotice: a) amital sodic. nu îl părăseşte şi anunţă medicul prin altă persoană. 46. Sfatul genetic este foarte important în prevenirea demenţelor şi se realizează prin: a) dispensarizarea gravidei cu risc de sindrom Down. c) acceptă ajutorul celorlalţi pacienţi. 51. b) prevenirea complicaţiilor medicale. d) hidroxizin. c) cum se transportă pacientul în timpul crizei. c) menţinerea pacientei în mediul unde a făcut criza. Faţă de bolnavii cu agresivitate şi agitaţie psiho-motorie asistenta medicală va lua o serie de măsuri utile până la venirea medicului. a) imobilizează pacientul prin contenţie manuală şi mecanică. d) supraveghează continuu pacientul. e) terapia familiei. b) antideprin. d) ergoterapia. d) constipaţie. c) psihoterapia în grup sau individuală. Printre intervenţiile asistentei medicale în prezenţa unei paciente în „criză de isterie" întâlnim următoarele: a) sustragerea atenţiei pacientei de la preocuparea asupra crizei. b) insulinoterapia. c) amitriptilină. b) pe ce cale se administrează diazepamul. 52. Care din următoarele medicamente au efect tranchilizant: a) diazepam. . b) administrarea de diazepam . care din următoarele au drept obiectiv readaptarea şi reintegrarea în mediul socio-familial: a) administrarea de neuroleptice. asistenta medicală va cunoaşte în mod deosebit: a) diferenţierea crizei de epilepsie generalizată (grand mal) faţă de criza de isterie. b) administrează neuroleptice sedative pe cale parenterală. 45.a) promovarea dezvoltării optime. 48. c) uscăciunea mucoasei bucale. În tratamentul schizofreniei apar mai multe variante. d) nitrazepam. Pentru că isteria se poate manifesta asemănător cu epilepsia. 47.

In cursul terapiei prin somn (cămaşă de forţă chimică) aplicată unui pacient cu afecţiune psihică. c) relaxare. capabilă „fofesional are sentimentul că. de 31 de ani. b) în convalescenţă. insomnie şi a scăzut în greutate. c) în perioada de reinserţie socială. de câteva luni este criticată de colegi nentm indiscreţie şi că unii studenţi au fost puşi să o spioneze. Asistenta medicală ştie că aceste simptome sunt caracteristice: a) alcoolismului. c) prevenirii tulburărilor de decubit. are anorexie. 60. c) epilepsie. 58. Scopul iniţial al asistentei medicale v-a fi îndreptat spre: a) antrenarea pacientei în activitatea de grup. familială. 55 Doamna R. 56. b) epilepsie. Reacţii afective şi comportamentale imprevizibile prezintă un pacient cu: a) schizofrenie. c) isteriei. . o persoană fără prieteni. influenţa familiei poate fi utilă: a) în faza acută a bolii.53. 57. profesoară. b) depresiei. d) odihnă. b) ergoterapie. b) infarct de miocard acut. 59. c) oligofrenie. Tratamentul nevrozelor este întregit de: a) psihoterapie. 54. b) ajutarea bolnavei să dobândească încredere în cadrele medicale din secţie. b) schimbării lenjeriei. d) numai în perioada de convalescenţă. Faţă de pacientul cu tulburări psihice. asistenta medicală va acorda atenţie: a) igienei generale. Doamna A. Pacientul cu psihastenie poate prezenta obsesii şi fobii cu conţinut: a) agresiv b) sexual. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat să administrăm antideprin? a) glaucom. d) înlesnirea vizitelor membrilor familiei. c) îndepărtarea altor pacienţi şi limitarea contactelor cu aceştia. d) apatiei.

Evaluarea gradului de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. Din planul de îngrijire a unui pacient cu bursită fac parte următoarele intervenţii: a) repausul regiunii. cuprinde: a) spălatul şi pieptănatul. c) independenţa în comunicare. în afara tratamentului medicamentos prescris de medic. d) a membrelor superioare. c) degete scurte. d) degete mari. Ocupaţia poate favoriza şi influenţa apariţia unor afecţiuni ale aparatului locomotor. . c) prelevarea de produse biologice şi patologice. Unei paciente cu osteoporoză. d) să-şi ofere o alimentaţie bogată în calciu şi vitamine. b) măsurarea pulsului. 4. b) degete supra numeroase. înainte de activitate. c) să se odihnească cât mai mult. d) febră. 9. 1. tensiunii arteriale. 8. c) a membrelor inferioare. c) gradul de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. c) genu valgum. b) toleranţa la efort. b) îmbrăcatul şi dezbrăcatul.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. Bursita se manifestă prin: a) sindrom inflamator. 3. b) tenosinovita. Evaluarea toleranţei la efort impune: a) măsurarea pulsului. b) să doarmă pe un plan dur. 2. d) lordoza. Bradidactilia se caracterizează prin: a) degete mari şi subţiri. ca: a) ruptura de menise. asistenta îi recomandă: a) să efectueze zilnic mişcare (mers pe jos). Cifoscolioza este o boală: a) restrictivă. 10. c) luxaţia de şold. după activitatea desfăşurată. b) vărsături. e) limitarea mişcărilor. b) obstructivă. respiraţiei. tensiunii arteriale. c) ameţeli. 6. 5. respiraţiei. Pentru evaluarea morfo-funcţională a aparatului locomotor al unei paciente asistenta va determina: a) poziţia corpului şi a membrelor. b) observarea apariţiei unor semne legate de limitarea mişcărilor. 7 Care din următoarele sunt malformaţii congenitale: a) piciorul strâmb. b) scolioza.

d) infecţii bacilare (bacii Koch). Deficitul de autoîngrijire. cu excepţia: a) durere intensă apărută brusc. c) panariţii şi furunculi. „Morbul lui Pott" sau: a) osteoporoza. c) apariţiei complicaţiilor gastro-intestinale. c) fetiţe. Care din următoarele semne nu apar în luxaţia scapulo-humerală? a) umăr în epolet. La ce se referă suportul psihic oferit de asistentă pacientului cu amputaţie: a) încurajarea să-şi privească bontul. 11. Luxaţia coxo-femurală congenitală se întâlneşte mai frecvent la: a) persoana vârstnică. b) anxietate. Ruptura musculară se manifestă prin următoarele. d) băieţi. b) uşoară abducţie elastică a braţului. c) perturbarea imaginii corporale. b) impotenţă funcţională. 14. c) osteoartrita tuberculoasă coxofemurală. b) diabetul. Imobilizarea corectă a unei fracturi de gambă în urgenţă se face în: a) aparat gipsat gambiero-podal. c) umăr globular. Care din următoarele probleme este prioritară în cazul unui pacient care a suferit o amputaţie: a) potenţial de complicaţii. 19. d) masaj al regiunii. b) osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale. c) atelă gipsată femuro-podală. 15.c) captarea vărsăturilor pe 24 h. Care din următoarele afecţiuni perturbă metabolismul ţesutului conjunctiv şi articular: a) raa. b) aparat gipsat pelvi-podal. 17. b) deformării şi rigidităţii articulare. CI b) existenţa posibilităţii de protezare. ca problemă. . 12. d) necesitatea tracţiunii pentru vindecare. c) existenţa fenomenului de „membru fantomă". d) echimoză. b) femeia la menopauză. c) deformarea regiunii la distanţă. 16. d) schimbării locului de muncă. d) atelă gipsată gambiero-podală. 13. e) poziţionarea corectă a corpului în mişcare. a unui pacient cu afecţiune locomotorie este consecinţa: a) imobilizării segmentelor corpului. 18.

Artoscopia este examinarea endoscopică a: a) unui muşchi. d) sprijinirea precoce pe membrul afectat. 25. c) încurajarea pacientului. d) interzicerea vizitatorilor. asistenta îşi propune ca intervenţii: a) verificarea poziţiei membrelor în funcţie de tracţiune. b) terapeutic. Pacientul cu aparat gipsat este învăţat să anunţe dacă acuză: a) furnicături. piciorului şi a degetelor. dorsal sau ventral. b) întoarce bolnava din 2 în 2 ore exceptând decubit lateral de pe partea operată şi-i va aşeza două perne între membrele inferioare. 27. d) se introduce într-un recipient cu gheaţă. c) presiune la nivelul membrului afectat. c) întoarce bolnavul din 30 minute în 30 minute. . 21. b) observarea schimbării culorii gipsului la nivelul plăgii. c) radiografia simplă. În cazul unei bolnave de 70 de ani. cu fractură de col femural operată. 29. b) se recuperează imediat segmentele. 24. b) cefalee. c) atelă gipsată antebrahio-palmară. care din următoarele intervenţii vor fi aplicate de asistenta medicală? a) întoarce bolnava din 2 în 2 orc în decubit lateral sau stâng. c) observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat. Care din următoarele este o explorare funcţională a muşchiului: a) mielografia. 26. b) aparat gipsat brahio-palmală. tracţiune. Funcţia articulară poate avea drept scop: a) explorator. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poartă denumirea de: a) puncţie osoasă. amorţeli. internat în secţia de ortopedie. b) biopsie osoasă. În prezenţa unui aparat gipsat asistenta îşi propune următoarele cu excepţia: a) sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat. d) previne eventualele mişcări ale gambei. b) urmărirea culorii şi temperaturii membrelor. Cum se va proceda în cazul unei părţi amputate: a) se alipesc cele două segmente. ameţeli. e) program de mobilizare la 8 ore. b) unei articulaţii.20. 22. c) ambele. în cazul unui pacient cu extensie. O fractură de antebraţ se imobilizează în urgenţă în: a) atelă gipsată brahio-palmară. 28. 23. c) se pansează cu comprese umede/soluţie cloramină. b) electromiograma. c) scintigrafie osoasă.

Domnul B. se află internat cu un aparat gipsat pentru o fractură de femur. de 38 ani. d) punerea unui garou în 1/3 medie a coapsei drepte. are aparat gipsat la membrul inferior stâng. b) este ajutat. Imobilizarea la pat. de 18 ani se internează pentru dureri la nivelul coloanei vertebrale care-l obligă să nu se aplece. d) durere. împreună cu pacientul imobilizat la pat. c) culoarea degetelor de la piciorul afectat şi temperatura cutanată. are dispnee şi o plagă care sângerează la nivelul gambei drepte. subfebril. 38. c) disconfort.30. 36 Care din următoarele probleme vor face parte din planul de îngrijire întocmit de asistentă unui pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie: a) potenţial de complicaţii. este palid.. A. transpiraţii abundente. În timpul mobilizării active asistenta va urmări dacă pacientul: a) execută mişcările permise. 34. impotenţa funcţională şi cianoza degetelor. d) 2 ore. cu excepţia: a) greţuri şi vărsături. ştiind că este vorba de TBC vertebrală secundară unei localizări pulmonare: a) explorări radiologice. c) respectarea unei alimentaţii echilibrate.M. Următoarele observaţii sunt relevante pentru evoluţia cazului. b) examinarea permeabilităţii căilor respiratorii superioare. senzaţii de furnicături. 37. Care este prima măsură luată de asistentă: a) hemostază provizorie prin pansament compresiv. d) impotenţa funcţională şi anestezia degetelor. b) evitarea ortostatismului prelungit. b) mănâncă bine. Asistenta întocmeşte. răceală şi albirea degetelor. cu excepţia: a) prezenţa unei dureri vii la nivelul membrului inferior fracturat. b) escare. 31. d) evitarea sedentarismului. .Care din următoarele sunt obiective ce vizează educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor locomotorii: a) poziţionarea corectă în timpul unei activităţi. 35 Bolnavul D. dimineaţa. Care sunt explorările ce urmează a se efectua. 33. D-na R. în vârstă de 17 ani. a suferit un politraumatism prin accident de circulaţie. b) explorări serologice. b) 8 ore. inapetenţă. C. c) măsurarea pulsului şi TA. d) examene bacteriologice. c) examene imunologice. c) anchiloze. 32. c) dureri. b) senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplăcut. un orar de schimbare a poziţiei la: a) 6 ore. Care dintre următoarele semne relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat? a) edemul. cu insomnie. predispune pacientul la următoarele complicaţii. b) deficit de autoîngrijire. c) 3 1/2 ore.. c) efectuează 10 mişcări în 8 ore.

2.C. sunt: a) regim igieno-dietetic complet. 3.e) IDR. 39.In cazul pacientului M. 5. c) coxartroza. d) uneori fizioterapie. d) uree. 6. Care din următoarele boli reumatismale au o evoluţie acută: a) reumatismul articular acut. In toate bolile reumatice se examinează sângele prin determinarea de: a) V.. intervenţiile. Pentru evidenţierea procesului de osteoporoză pacientul va efectua: a) o artoscopie. b) gonartroza. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice.. Pregătirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă este o măsură de profilaxie: a) primară. 8. b) tratament cu tuberculostatice. b) fibrinogen. b) un examen radiologie osteoarticular. c) primele 2 vertebre lombare. b) examenul lichidului sinovial. c) vizualizarea suprafeţelor articulare.Ce vertebre ale coloanei vertebrale sunt cel mai frecvent afectate în TBC: a) ultimele vertebre toracice. c) evitarea factorilor trumatici şi mecanici. Care din următoarele boli reumatismale sunt degenerative: a) reumatismul articular acut. Printre măsurile de profilaxie primară se află: a) depistarea purtătorilor de infecţii streptococice acute. Durerea articulară se accentuează la: . c) proteină C reactivă. Goniometrul este folosit pentru: a) examenul mobilităţii articulare. b) vertebrele cervicale.S. b) poliartrita reumatoidă. 1. 7. c) terţiară. b) secundară. b) depistarea purtătorilor sănătoşi de streptococ betahemolitic. c) imobilizare pe un plan tare. c) spondilita anchilozantă. 40.H. d) guta. d) nu există o lombozare predilectă. 4. c) un examen radioscopic pulmonar. în ordinea priorităţilor.

12. d) modificarea schemei corporale. 9. c) un regim alimentar bogat în vitamina B1. 11. b) un regim alimentar hiposodat. T°. 15. c) complicaţiile gastrice. b) supravegherea pulsului.Printre intervenţiile cuprinse în planul de îngrijire a unei paciente cu spondilită anchilozantă. ameţeli. b) un semn subiectiv.In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi: a) un regim alimentar hipercaloric. 13. dezbrăcare. 16. 10. c) hipertrofia extremităţilor osoase. cea mai frecventă boală reumatică. asistenta medicală îşi fixează obiectivele următoare: a) scăderea în greutate. b) menţinerea unei măsuri de independenţă în autoservire. d) căldură. c) cefalee. 14. b) uzura cartilajului articular. Se ştie că în cazul unei paciente care are o spondilită anchilozantă exerciţiile de postură se execută încă din faza de debut. b) anxietatea. 19. Artroza. c) mişcări articulare limitate. Manifestările de dependenţă pot fi: a) anchiloza articulaţiei. Printre problemele pacienţilor cu artroză întâlnim: a) dificultate în îmbrăcare.a) mişcare. c) anchiloza articulară. c) migrarea durerii de la o articulaţie la alta. c) repaus.Tumefacţia articulară este: a) un semn obiectiv.. 18.Activitatea profesională şi autoservirea sunt afectate de: a) impotenţa funcţională articulară. Redoarea articulară reprezintă: a) reducerea mobilităţii articulare. încălţare.Susţinerea pacientului din punct de vedere psihic previne: a) stările depresive. a unei paciente cu poliartrită reumatoidă. b) episod inflamator. este caracterizată prin: a) inflamaţia structurilor vertebrale. Caracterele acestor exerciţii vor fi: . d) să o înveţe executarea de exerciţii posturale şi respiratorii. c) sprijinirea psihică pentru a se adapta la reducerea capacităţii sale funcţionale. 17. b) impotenţa funcţională musculară.A. b) durerea ce se accentuează dimineaţa la sculare. b) risc de complicaţii oculare. e) reducerea capacităţii ventilatorii pulmonare.în întocmirea unui plan de îngrijire. c) alimentaţia foarte bogată în proteine şi vitamine. asistenta medicală nu uită: a) asigurarea repausului pe un pat tare şi neted. T. b) frig.

Hiperfuncţia tiroidiană conduce la: a) mixedem. Parathormonul are ca acţiune: a) stimularea glicogenezei. stare generală modificată. . Care sunt investigaţiile recomandate în acest caz. b) parafină. de 45 ani se internează pentru dureri matinale la nivelul articulaţiilor metacarpiene. b) hormon de creştere. c) va relua activitatea în mod gradat. 5. mai prezintă febră. 1. c) exoftalmie. c) nu se efectuează exerciţii de mobilitate. c) hormon corticostimulant.poliartrită reumatoidă: a) examene radiologice articulare. 7. 6. b) boala Cushing. b) numai pasivă. b) adenocorticotropul (ACHT) şi somatotropul (STH). Hormonii neurohipofizari sunt următorii: a) insulina şi glucagonul. 4. c) stimularea resorbţiei de Ca intestinal sub influenţa vitaminei D. Hiperfuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. 21. 20. 22. c) raze ultraviolete. alături de noduli subcutanaţi situaţi deasupra proeminenţelor osoase. b) va evita mişcările bruşte care solicită coloana. b) stimularea secreţiei de adrenalină. Reducerea funcţională a articulaţiilor periferice se realizează prin exerciţii de mobilitate: a) activă şi pasivă. c) repetarea lor la 3 ore. Somatotropul se mai numeşte şi: a) hormon antidiuretic. b) boală Addison.factori reumatoizi. c) boală Cushing. b) execuţia uşoară. c) tomografie computerizată. Pacientul cu sciatică vertebrală îşi va preveni recidivele dacă: a) nu va efectua exerciţii zilnice pentru reeducarea musculară. Hipofuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid.a) durata scurtă. 2. recuperarea prin termoterapie se realizează cu: a) nămol cald. ştiind că bolnava suferă de un sindrom reumatoid în cadrul bolii . Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. c) ocitocina şi antidiureticul (ADH). 3. c) boala Addison. Adrenalina este secretată de: a) medulosuprarenală. b) gigantism.D-na N. 23. b) examene serologice . cu tumefiere. In artroze şi spondiloze.V.

Care sunt intervenţiile de urgenţă ? a) aplicarea unei comprese reci pe frunte. d) infecţia ascendentă. c) regim alimentar. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul? a) tahicardie. Tratamentul hipofuncţiilor endocrine constă în: a) tratament simptomatic. pigmentarea tegumentelor. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urină din: a) 24 ore. b) hipotensiune arterială. 17. . c) insulina. D-l. 15. b) atonia musculară a sfinterului vezical. Glanda tiroidă este explorată funcţional pentru determinarea: a) metabolismului bazai. 16. c) ambele. c) corticosuprarenală. PS. A fost internat cu o săptămână în urmă şi are un cateter vezical. c) descheierea hainelor pentru asigurarea respiraţiei pacientului. b) administrarea unui preparat de calciu. b) încetarea drenajului. Care din următoarele este complicaţia cea mai obişnuită după catetizare: a) strictura uretrală. Imediat după tireoidectomie asistenta medicală constată următoarele manifestări. paloare. b) testului THORN.76 ani. c) mixedem. Hipofuncţia tiroidei conduce la: a) exoftalmic. b) iodului legat proteic. c) reflexogramei achiliene. c) senzaţia de vomă. b) hiperfuncţia corticosuprarenalei. 18. va face o operaţie pentru adenom de prostată. c) durerea abdominală. inapetenţă. 10. 14. c) hiperfuncţia adenohipofizei. Hormonul responsabil pentru apariţia diabetului zaharat este: a) glucagonul. Explorarea funcţională a glandei tiroide se poate face prin determinarea: a) iodemiei. 8. 9.b) sistemul nervos parasimpatic. 13. c) 2 ore. scăderea ponderală. b) administrare de hormoni deficitari. Feocromocitomul este o afecţiune cauzată de: a) hiperfuncţia medulosuprarenalei. . hipotensiune arterială. b) ADH-ul hipofizar. La un bolnav cu hipocalcemie apare o criză de tetanie. Pacientul cu boala Addison prezintă ca manifestări de dependenţă: a) oboseală. 12. c) hiperglicemiei provocate. b) nanism. b) 48 ore. 11.

Aspectul faciesului este o caracteristică specifică unor boli endocrine? a) da. tulburări cardio-respiratorii. d) nu este necesară o astfel de instruire. urmărind: a) scopul dietei. b) observarea aspectului tegumentelor. printre care: a) labilitate afectivă. b) tulburări gastro-intestinale. loţiuni pentru diminuarea pahidermiei.Alterarea confortului". furnizează informaţii nespecifice bolnavului cu afecţiune endocrinologică. b) îl ajută să înţeleagă că unele manifestări dispar după tratament. 27. d) cu aspect „pătrat". e) tulburări de memorie. În vederea îmbunătăţirii şi acceptării imaginii modificate ale bolnavului. 21. . 22. 24. tulburări ale somnului. 20. d) lasă medicul să determine bolnavul să-şi accepte imaginea. Unghiile în boala Addison sunt: a) convexe. În afecţiunile endocrine întâlnim modificări ale stării mentale. Care sunt cele mai frecvente: a) cefalee. b) tipul şi cantitatea de alimente ce vor fi evitate. b) uneori. c) dă explicaţii sumare pentru a nu-1 obosi. b) lungi şi înguste. oboseală. c) subţiri şi fisurate longitudinal. c) supravegherea şi înregistrarea diurezei. 23. adăugaţi sursa de dificultate: a) datorată tulburărilor de termoreglare în hipo. b) lentoarc în gândire. c) folosirea de creme.sau hipertiroidie. transpiraţie. Pentru educaţia bolnavului asistenta medicală va realiza instruirea ce se referă la modificarea regimului alimentar. Culegerea de date prin interviu. 26. c) modul de preparare a alimentelor. c) dificultate în vorbire. cu aspect „de linguriţă". dacă vor fi fierte în apă cu sare. a lentoarei psihice. c) tulburări ale aparatului genital. care vor fi intervenţiile autonome ale asistentei medicale: a) îl ascultă cu răbdare. b) hidratare parentrală (dacă este prescrisă).. subţiri. 25. b) datorată cefaleei din tumorile hipofizare. In formularea următoarei probleme a pacientului . răspunde la întrebări. Asistenta medicală asigură echilibrul hidric normal al bolnavului prin: a) hidratare orală (dacă tolerează).19. d) agitaţie marcată. Unul din obiectivele planului de îngrijire este „menţinerea igienei corporale ". Care sunt intervenţiile asistentei medicale pentru realizarea obiectivului propus: a) încurajarea igienei. dar cu valoare deosebită într-un contest dat. c) nu. friabile. c) datorată somnolenţei.

de tiroidă. Intervenţiile aplicate D-nei IM. b) o asigure cu privire la aparenţele ei generale. sunt în ordine: a) monitorizarea P. 28. în vârstă de 45 de ani se internează cu tulburări de ritm cardiac (tahicardie sinusală). c) cu lipsă de sodiu. tulburări ale somnului. să crească motivaţia pentru unele activităţi. b) abord venos. e) administrarea de tireostatice. c) substituire volemică cu glucoza sol. g) sedare. TSH bazai. c) pac. de cele mai multe ori şi problemele pacientei: a) cu lipsă de calorii. 33. are guşă simplă. TA. 32. scintigrafie tiroidiană. nervozitate. f) administrarea de blocanţi. c) o determine să se mobilizeze ziua. c) dozare a T3T4. D-na I. R. asistenta medicală îşi propune ca prioritate în îngrijire să: a) o încurajeze să discute schimbările ei fizice. Acuză o scădere a greutăţii corporale.. Ea este contactată de asistenta medicală din comunitate pentru a fi învăţată şi urmărită cu privire la deficienţele de nutriţie pe care le are. Cu ce deficienţă de nutriţie sunt probabil asociate. . T°. b) cu lipsă de iod. nestresant sunt intervenţii care susţin următorul obiectiv: a) pacientul să fie capabil să se autoîngrijească. 30.tul să demonstreze orientare temporo-spaţială. 31. guşă şi TA crescută. 5%. Pentru a putea să cunoască nevoile D-nei M. b) intoxicaţie acută exogenă.d) pudrarea tegumentelor. 45 ani. Explorările funcţionale în cazul pacientei pot fi: a) EKG. d) cu lipsă de fier. b) pacientul să-şi reia eliminarea normală. c) stare psihotică acută. d) explorări specifice. Ioana. Evaluarea nivelului de conştiinţă al pacientului prin determinarea permanentă a orientării în timp şi spaţiu şi menţinerea unui mediu sigur. M. D-na M. b) Echo. 29. Simptomele de mai sus caracterizează o: a) criză de hipertiroidie. d) determinarea probelor de disproteinemie. e) folosirea de colaci. prezintă cădere a părului. în ciuda apetitului păstrat.I.

10. 5. hiperlipidemie. c) numai a şi b. c) diabet zaharat numai de tip adult (între 22-30 ani). Diabetul zaharat afectează. a diabetului include factori: a) ereditari. 11. b) deshidratarea. Tipurile de diabet zaharat sunt: a) diabet esenţial şi neesenţial.50%. d) glicozuria din 48 h. din populaţie următorul procent. Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este: a) obezitatea. b) LCR. b) 4%. . c) glicozuria din urina spontană. b) polipnee. Diabetul zaharat evoluează în: a) 2 stadii. poliurie. c) mixtă. b) glicozuria din 8 h. d) 5 stadii. poliurie.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie. b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate). b) de mediu. polidipsie. 8. 3. Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) afectarea metabolismului bazai. 6. c) diabet major şi diabet minor. d) hormonali. Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare: a) acută. c) plasmă. c) creşterea lipidelor în sânge. b) hiperglicemie şi glicozurie. Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă în: a) urină. Din punct de vedere clinic deosebim: a) diabet zaharat de tip juvenil (între 0-20 ani). c) polifagie. 2. obezitate. 7. 4. b) cronică. 1. b) 4 stadii. b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent. devenind o problemă de sănătate publică: a) 20%. Etiologia. c) angiopatia diabetică. tahicardie. c) 8. Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică: a) polifagie. c) 3 stadii. Glicozuria se clasifică în 2 categorii: a) glicozuria de 24 h. greu de stabilit. 9.

În programul de educaţie pentru bolnav şi familie vom include: a) noţiuni legate de individualizarea dietei. c) stilul de viaţă al bolnavului cu diabet. b) asigură necesarul caloric şi nutriţional patologic. O definiţie uzitată a obezităţii este considerarea ca fiind o sporire a greutăţii corpului peste greutatea ideală cu: a) 10% şi sporirea masei ţesutului adipos. d) particulară. c) atingerea şi menţinerea greutăţii ideale. d) premixte. b) 15-20% şi sporirea masei ţesutului adipos. b) să insiste pe un regim echilibrat. c) rapidă. sucuri concentrate de fructe. 19. legume.12. c) intermediare. d) renunţarea la orice activitate fizică. 20. cartofi. ou fiert. Preparatele insulinice pot fii în raport cu dinamica acţiunii lor insuline: a) cu acţiune rapidă (scurtă). b) numai ereditară. b) adaptarea dietei la bugetul familiei. f) să insiste pe lapte. 15. b) lente. b) mixtă. alături de medicaţie şi exerciţiu fizic. cele care intră în acţiune în 90-120 minute. . d) să bea ceaiuri bine îndulcite. Obezitatea se manifestă prin formă: a) primară. au o durată a efectului de: a) 10 h. Insulinele lente. Guta se caracterizează prin: a) manifestări articulare specifice. c) manifestări respiratorii grave. cereale cu lapte. 17. b) leziuni viscerale (mai ales renale). de cele mai multe ori. Ce urmăreşte: a) menţinerea unui echilibru metabolic în limite normale. c) 12. c) secundară. Ce sfaturi putem da unei persoane care trebuie să slăbească. c) să reducă consumul de tutun sau să nu fumeze. Regimul alimentar reprezintă.5% şi sporirea masei ţesutului adipos. 16. 18. tară grăsimi. c) de comportament. b) lentă. să piardă din greutate: a) să mănânce de mai multe ori pe zi. d) hiperuricemie. Insulina cristalină are acţiune: a) intermediară. c) 5 h. e) să reducă consumul de sare. Obezitatea este considerată o maladie: a) care acţionează prin bulimie. 14. una din măsurile terapeutice. 13. b) 24 h. 21.

24. umiditate. d) carnat. 28. . Regimul alimentar al acestor bolnavi trebuie să fie: a) numai lactat. c) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare cu vârsta şi talia. de alcool. b) voce lentă. Excreţia uraţilor este favorizată de: a) lapte. Factorii declanşatori ai gutei sunt următorii: a) frig. c) scăderea în greutate cu mai puţin de 12% faţă de greutatea ideală. b) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare activităţii. b) hipocalorică.E. 31. b) flebita. b) scăderea în greutate cu mai mult de 15% faţă de greutatea ideală. Tratamentul denutriţiei constă în: a) realimentare. d) realimentare numai prin P. b) supa de zarzavat. c) artrita. 27.22. Denutriţia este definită prin ansamblul tulburărilor chimicobiologice cauzate de subalimentaţie: a) carenţa în principii nutritive. c) modificarea valorilor TA. b) scăderea în greutate. Elementul clinic decisiv pentru diagnostic este: a) constipaţia. d) căldură umedă locală. c) aport crescut de fructoză. c) hidrozaharat.V. d) stresul psihic. 25. 30. c) sucurile de fructe. In tratamentul atacului acut de gută se vor aplica şi următoarele măsuri: a) repaus la pat. b) abuz alimentar. vorbire monotonă. 29. In denutriţie se mai întâlnesc următoarele manifestări: a) apatie şi indiferenţă faţă de mediu. c) semne carenţiale ale vitaminei B6. b) tratament dietetic. 26. c) asigurarea unei diureze de 2 l/zi. Alimentaţia bolnavului de gută poate fi: a) hipercalorică. c) hiperproteică. Suportul major al denutriţiei este: a) menţinerea greutăţii la valori corespunzătoare vârstei. 23. b) lacto-fructo-vegetarian.

c) risc de modificare a metabolismului glucidic. c) anorexiei pasagere. d) fazei de tranziţie de la alimentaţia pe sondă la alimentaţia solidă. c) intoleranţă la efort fizic. 36. 35. d) mers pe jos 60-90 min/zi. d) tulburări psihice. c) obiceiurilor şi gusturilor alimentare. b) HTA. b) pierderea imaginii de sine. c) prevenirea complicaţiilor.. Care din următoarele pot fi posibile probleme într-un plan de îngrijire a unei paciente cu obezitate: a) intoleranţă la activitatea fizică. 34. c) tulburările de deglutiţie. b) manifestările de dependenţă. c) să aibă poziţie adecvată. 38. b) denutriţiei grave cu astenie şi anorexie intensă. Realimentarea . Alimentaţia pe sondă este rezervată: a) denutriţiei uşoare. 37. 39. Susţinerea şi încurajarea pacientului obez cu probleme psihice se referă la: a) pierderea imaginii şi stimei de sine. b) duratei de subalimentaţie. e) toate enunţurile sunt corecte. d) să-şi reducă greutatea corporală în funcţie de sex şi vârstă în limite normale. b) depunerea de efort fizic crescut. ciclism). tenis. d) uscăciunea tegumentelor. lipidic. d) danturii individului. In stabilirea programului de activitate fizică a pacientului asistenta va include: a) efectuarea de exerciţii fizice moderate. Care din următoarele pot fi probleme într-un posibil plan de îngrijire a unui pacient denutrit: a) tulburări circulatorii. 33.32. b) să prezinte mobilitate normală. c) practicarea unor sporturi (înot. . In culegerea de date obţinută de la un pacient cu sindrom de slăbire(subponderal) circumstanţele de apariţie pot fi: a) aport alimentar scăzut din cauza sărăciei. b) risc crescut faţă de tbc. per os " se va efectua progresiv după ce ne formăm o apreciere asupra: a) modului de alimentaţie în ultima perioadă. Obiectivul principal în îngrijirea persoanei obeze este: a) să prevină complicaţiile. e) plăgi nevindecabile. de masticaţie.

b) menţinerea căilor respiratorii libere. 41. b) asigurarea realimentării progresive. Obiectivul principal al îngrijirilor este ca pacientul: a) să-şi recapete pofta de mâncare. Care din următoarele semne nu caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză .C. d) halenă acetonică. următoarele sunt probleme de îngrijire: a) dureri articulare. dureri abdominale. d) risc de invalidităţi.C. elev în vârstă de 16 ani. c) să crească cantitatea de proteine în alimentaţie. c) asigurarea igienei corporale. 42. să recupereze deficitul ponderal. c) convulsii. d) educarea pacientului pentru respectarea prescripţiilor medicale.? a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza în sânge. mioclonii. 47 S. Comei hiperglicemice îi sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia: a) hipotensiune arterială. b) greţuri. c) să depună efort fizic deosebit. In accesul gutos. e) toate sunt enunţuri corecte. La un pacient bolnav de gută în stadiul cronic. Care este îngrijirea prioritară în cazul lui la internare? a) înregistrarea observaţiilor făcute.cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat? a) polidipsie. 43. Printre intervenţiile zilnice ale asistentei medicale cuprinse în planul de îngrijiri se găseşte: a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale.40. c) mobilitate redusă. este internat cu comă hiperglicemică în spital. vărsături. b) să cunoască şi să respecte alimentaţia prescrisă pentru a preveni accesele gutoase. 46. c) are un nivel ridicat al glucozei în sânge şi prezintă deshidratare. b) comprese calde. d) hipertensiune. b) este inconştient şi prezintă acidoză. 48. b) semne de deshidratare. 44. bradicardic. Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru pacientul S. b) să comunice verbal corespunzător. b) alterarea tegumentelor prin prezenţa tofilor gutoşi. se vor aplica local: a) comprese alcoolizate. tremurături. c) recoltarea sângelui şi urinei pentru analize.. reci. . poliurie. Obiectivul prioritar al pacientului gutos este: a) să ştie să execute exerciţiile fizice indicate. c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii. 45. polifagie.

a prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă. 50. a fost adus la camera de gardă de către soţie. transpiraţii. c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sânge. Care sunt posibilele greşeli pe care D-l S. 1. c) violacee (sistem venos afectat). d) toate formulările sunt false. c) cianoza. In cazul pacientului. b) zgârietură. glicozuriei. c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit. care a relatat că soţul ei este suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani. e) monitorizarea permanentă a funcţiilor vitale. d) controlul glicemiei după 15 minute şi după 60 minute. b) administrarea de glucoza per os sau în perfuzie sol.I. 51. .49. le-a făcut: a) administrarea incorectă a sulfamidelor. 3. c) sensibilitatea termică. 2.sulfamide şi dietă. c) pete vasculare congenitale. pielea are nevoie de o condiţie principală. c) glandele sebacee. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. Excoriaţia se mai numeşte şi: a) contuzie. b) modificări ale hipodermului. Domnul S. şi nu are voie să o folosească. 40%. Ce va răspunde asistenta? a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare. b) reducerea ingestei de alimente. D-l.I. nelinişte. b) congestia. b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru îndulcire. Care din următoarele sunt anexe ale pielii: a) părul şi unghiile. cu tratament oral . c) ragadă. La externare mama întreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea în loc de zaharină. Se apreciază ca fiind o criză hipoglicemică. astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun. Eritemul are culoarea: a) roşie (sistem arterial afectat). b) integritatea ei. c) stabilirea unei scheme de terapie şi dietă. aceasta este: a) sensibilitatea tactică. Coloraţia roşie violacee a extremităţilor degetelor este: a) onicoza. 5. 4. tremor. b) galbenă. b) glandele sudoripare. Pentru a-şi îndeplini rolul ei. S. 6. care sunt intervenţiile aplicate în ordine: a) determinarea glicemiei. Papulele sunt: a) vezicule cu lichid. I.

e) oricând. 15. Rolul asistentei medicale în realizarea unor investigaţii şi examene de laborator este de a: a) pregăti materialele necesare. Educaţia sanitară pentru prevenirea afecţiunilor dermatologice se referă la: a) igiena tegumentelor şi mucoaselor. b) nu pot lua orice localizare. b) pitiriazis versicolor.Biopsia cutanată constă în: a) recoltarea unui fragment de piele.7. c) hidratarea corespunzătoare.Individul cu scabie: a) nu prezintă prurit.Care din următoarele sunt investigaţii şi examene de laborator în afecţiuni dermatologice: a) examenul micologic. d) numai în prezenţa umidităţii. sunt caracteristice în: a) scabie. . 16. c) tricofiţia. 12.Bolile unghiilor sunt: a) pelada. c) urticarie. b) examinarea histopatologică. 11. Afecţiunile dermatologice pot apare în următoarele circumstanţe: a) infecţii virale. b) onicoza. b) infecţii fungice. b) examenul citologic. c) presterilizare corectă. 14. c) endoscopia gastrică. b) prezintă prurit localizat. c) contactul cu alergeni.Prevenirea intertrigoului se face prin: a) spălarea şi limpezirea zonelor predispuse. c) respectă regiunea abdominală liberă de elemente întotdeauna.Veziculele pe fond eritematos. d) imunofluorescenţa. b) igiena anexelor pielii. 13. 10. c) recolta produsele patologice. 8. c) prezintă prurit exacerbat nocturn. care după rupere lasă suprafaţa umedă şi prin uscare cruste galben-brune. b) aplicaţii locale de alcool 70°. 9. nu este nevoie de prezenţa unor factori favorizanţi. Elementele urticariene: a) pot lua orice localizare. b) pregăti psihic şi fizic pacientul. d) impetigo. c) testare prin scarificare.

c) antiinflamatoare. c) hidratarea cutanată. 22.Educaţia pacientului cu afecţiuni dermatologice se referă la: a) măsuri de prevenire a transmiterii boli. b) antipruriginoase. Printre intervenţiile asistentei medicale se află obligatoriu: a) aprecierea aspectului tegumentelor. c) pregătirea pentru un tratament chirurgical. 18. 23.În afecţiunile dermatologice. c) pregătirea pacienţilor pentru bronhoscopie. b) prevenirea complicaţiilor. 24. d) absorbante. . obiectivele cuprinse în planul de îngrijire vizează: a) ameliorarea durerii. mucoaselor şi anexelor. b) izolarea pacientului cu leziuni contagioase. c) pungă cu apă foarte rece. Prevenirea extinderii leziunilor considerăm a fi: a) obiectiv de îngrijire. In tratamentul local se aplică şi mixturi care au acţiuni: a) emoliente. b) necesitatea păstrării unei igiene riguroase. 25. d) educaţia pacientului privind necesitatea unei igiene riguroase. c) nu sunt necesare măsuri deosebite de prevenire. Care este problema posibilă a pacientului cu scabie. b) problemă a pacientului. d) cicatrizarea rapidă. 21. d) reintegrarea socio-profesională. 20. c) prevenirea extinderii leziunilor. b) alterarea integrităţii pielii. 26. 19. Care din următoarele fac parte din intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni dermatologice: a) administrarea de calmante.Printre intervenţiile asistentei medicale atunci când îngrijeşte un pacient cu o afecţiune dermatologică se află şi: a) aplicarea tratamentului local. b) tinctură de iod.17. b) observarea apariţiei unor complicaţii. c) manifestări de dependenţă. c) disconfort. manifestată prin prurit: a) potenţial de suprainfectare a erupţiei. c) reintegrarea socio-profesională. b) fricţionarea cutanată. Băile ce se efectuează în unele afecţiuni dermatologice realizează: a) îndepărtarea crustelor. Crioterapia utilizează: a) azot lichid sau zăpadă carbonică. b) modalităţile de îndepărtare a resturilor după aplicarea tratamentului local.

leziuni cutanate. c) 45 %. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori: a) vasculari. 4. b) modificarea funcţiei cardio-respiratorie. d) rol în apărarea organismului. mucoaselor şi anexelor se efectuează pe baza datelor despre: a) culoare. . c) rol de termoreglare. d) formaţiuni limfoide. c) de elaborare a anticorpilor. 7. c) ganglioni limfatici. c) ambele. b) transportă CO2 la plămâni. Educaţia pentru prevenirea bolilor hematologice se referă la: a) măsuri de prevenire primară.27. b) 35 %. b) de cimitir al eritrocitelor. Elementele figurate reprezintă din volumul sanguin: a) 40 %. d) numai a şi b. b) măduva osoasă. c) igiena personală. b) plasmă. b) turgor. c) alterarea imaginii corporale. c) măsuri de prevenire terţiară. secreţie sudorală. c) termici.Care din următoarele sunt probleme potenţiale ale pacientului cu boală dermatologică: a) alterarea integrităţii pielii. 28. 3. 2. d) de distrugere a hematiilor. d) trombocitari. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. Care din următoarele sunt funcţii ale sângelui: a) transportă O2 şi substanţele nutritive la ţesuturi. 1 Sângele este un ţesut lichid format din: a) elemente figurate. d) insuficiente cunoştinţe despre rehidratare.Aprecierea aspectului tegumentelor. stare de hidratare. b) măsuri de prevenire secundară. e) cunoştinţe despre boala dermatologică. 6. Limfocitele şi monocitele se formează în următoarele organe hematopoetice: a) splină. Rolul splinei este: a) de rezervor al sângelui. 5. e) numai c. d) modalităţi de alimentaţie. b) plasmatici.

. hematurie. Care din următoarele manifestări se vor afla în tabloul semiologic al afecţiunilor hematologice: a) paliditate sau hipercoloraţie. 13.8. c) oligurie. c) transfuzia de plasmă antihcmofilică. b) pacientul să fie ferit de traumatisme. d) o afecţiune cu risc de complicaţii . d) scaune diareice. hemoragii. Hemofilia este: a) o afecţiune renală. Principalul obiectiv al planului de îngrijiri pentru un hemofilic este: a) pacientul să nu prezinte escare de decubit. c) comprese cu soluţie de rivanol 2%.hematoame. b) numărarea hematiilor. 14. peteşii şi echimoze. b) elemente purpurice. b) transfuzia de masă eritrocitară. d) tahicardie. H. c) stabilirea valorilor hemoglobinei. e) determinarea glucozei şi a ureei. b) apariţia edemelor. 9. cefalee. Care din următoarele obiective se pot regăsi în planul de îngrijire a unui bolnav cu leucemie: a) stabilirea unui plan de mobilizare din 2 în 2 ore. cefalee. dureri articulare. a durerilor în membrele inferioare. d) stabilirea rezistenţei globulare. semne neurologice de focar. zilnic. melena. b) un sindrom hemoragie ereditar. d) transfuzia de concentrat de factor VIII. Tratamentul prescris de medic poate cuprinde: a) transfuzia de sânge integral. În cazul apariţiei hemartrozei se vor aplica pe articulaţii: a) comprese reci. 12. c) apariţia greţuri lor şi a hematemezei. c) pacientul să fie susţinut de familie.A. d) dispnee. Care din următoarele semne va alerta asistenta medicală în cursul unui tratament cu anticoagulante: a) sângerări gingivale. epistaxis. b) modificări ale respiraţiei. b) perna electrică. b) pacientul să prezinte perioade de remisiune cât mai lungi. dureri abdominale. 15. c) întâlnită la bărbaţi. c) risc de şoc hemoragie. e) splenomegalie. Probleme posibile în anemia acută pot fi: a) ameţeli. de anturaj mai ales în perioadele terminale. 11. 16. 10.T. junghi toracic. c) determinarea bilanţului hidric. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sângelui şi a organelor hemato-formatoare se află: a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare. . peteşii.

23. scădere ponderală. c) splenomcgalie. d) alergii alimentare. 21. slăbiciune. se poate întâlni în: a) anemia acută hemoragică. c) reorientarea profesională. b) femural sau tibie. Splenomegalia domină tabloul clinic în: a) leucemia acută. infecţii ale cavităţii bucale. c) alergii medicamentoase. Care din următoarele intervenţii ale asistentei medicale ar agrava starea generală ? a) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe genunchi. b) acordarea de sfaturi genetice. b) leucemia cronică granulocitară. c) icter. Un bolnav de leucemie este programat pentru puncţia medulară. Anemiile: a) semnifică scăderea cantităţii de sânge din artere. d) au întotdeauna simptome evidente. paloare. Următoarele pot fii măsuri de prevenire secundară în cadrul hemofiliei: a) educarea copilului hemofilic din copilărie. . 19. rece.17. extenuare fizică. pulmonare. Paloarea marcată a pielii „ ca hârtia". b) cancer. c) proliferarea excesivă de elemente imature. slăbiciune. b) oboseală. Leucemia acută este caracterizată de următoarele elemente cu excepţia: a) anemia este hipocromă şi regenerativă. 22. dureri articulare. scădere ponderală. oboseală. faringelui. c) leucemia cronică limfatică. inapetenţă. b) sunt scăderi de hemoglobina şi de hematii în sânge. 26. echimoze. b) vasculopatii şi trombocitopenii. c) pot fi şi cu evoluţie acută. 24. d) poliadenopatii. In ce afecţiuni poate apare purpura: a) boli infectocontagioase. plămânului. Un copil de 10 ani are hemofilie A şi este internat cu diagnostic de hemartroză a genunchiului drept. c) ridicarea membrului inferior drept deasupra nivelului cordului. b) perforaţia inimii. 20. paloare. b) blocarea maturării liniei leucocitare. 25. Osul cel mai obişnuit în care se execută puncţia este: a) sternul sau creasta iliacă. Care din următoarele semne caracterizează leucemia mieloidă acută? a) febră. epuizare. c) colul numeral. 18. Ca accidente imediate în cazul puncţiei sternale putem întălni: a) hemoragie. d) imobilizarea membrului inferior drept. c) fenomene de insuficienţă cardiacă. b) administrarea de aspirină şi analgezic.

c) scintigramă hepatică şi splenică. d) prezenţa de albumină. Sunt manifestări ale incompatibilităţii de grup sanguin: a) durerile lombare. b) pacientul să se autoîngrijcască. c) 2/100. c) dureri articulare şi musculare. . b) eritrocite standard. Pentru a determina grupele sanguine prin metoda Beth Vincent. b) alternarea respiraţiei şi circulaţiei. b) 1/100. raportul dintre picătura de sânge şi cea din serurile standard trebuie să fie de: a) 1/10. c) splenomegalia. 30. c) a şi b. c) pacientul să prezinte o circulaţie corespunzătoare vârstei. Obiectivele ce pot fi incluse în planul de îngrijire a unui bolnav cu anemie sunt: a) pacientul să prezinte o respiraţie adecvată vârstei. 28. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă posibile în boli hematologice: a) astenia marcată. b) puncţie splenică. c) inapetenţa. b) bradipneea expiratorie. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Simonin se utilizează: a) seruri standard. b) eritrocite standard. b) modificarea coloraţiei pielii. 29 Alegeţi problemele posibile ale pacientului cu anemie acută: a) risc de şoc hemoragie.27. Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin: a) puncţia osoasă. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Beth Vincent se utilizează: a) seruri standard. 32. 31. în urină. 33. 34. în abundenţă. c) ambele afirmaţii sunt reale.

c) în jos şi înapoi. c) dureroasă şi nedureroasă.L.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni O. b) hipoacuzie posttraumatică. 4. d) DNF. c) 5 m. este exacerbată de către: a) tuse. b) aplicarea de comprese reci.Când se efectuează o instilaţie auriculară la un copil se va trage uşor pavilionul urechii: a) în sus şi înainte. c) un porttampon într-o eprubetă sterilă. b) diapazonul. Proteza auditivă este contraindicată în: a) otoscleroză. Care este distanţa la care se percepe vocea şoptită: a) 1m. 2. 11. 7. locale. c) supuraţie otică. 10. b) o compresă sterilă şi o pensă. 3. . Sindromul Meniere este: a) sindrom algic. c) o durere la nivelul urechii medii. printre intervenţiile asistentei medicale se află: a) instilaţiile auriculare cu soluţie de boramid cald. c) audiometrul. c) bicarbonat de sodiu în glicerina 1/20. b) 3 m. c) tracţiunea pavilionului urechii. 8. c) aplicarea de căldură uscată local. b) o dermită a conductului auditiv extern. 1. b) proces supuraţiv. La un pacient cu otită medie congestiva. Audiograma se efectuează cu: a) vocea şoptită la diferite distanţe. b) în sus şi înapoi. Spălătura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluţie de: a) rivanol 1%. b) alcool 70°. c) sindrom vertiginos. Otita medie acută poate fi: a) congestiva. b) masticaţie. d) respiraţia profundă. în prezenţa unui furuncul. 5.R. catarală şi supurată. b) difuză şi focalizată. Durerea otică. Otomicoza este: a) o afecţiune congenitală a urechii. 9. d) 10 m. cu pernă electrică sau săculeţ cu sare încălzită. Pentru recoltarea de secreţie în cazul unei otoragii abundente folosim: a) o seringă cu un ac scurt. 6.

d) streptococul hemolitic. antipiretice. c) cianoză. b) nasului. 16. vărsături. voce voalată. c) nistagmus. Rinita acută alergică poate fi produsă de: a) alimente alterate. b) H. c) surditate maximă. d) stare de şoc. e) voce nazanată. tahicardie. d) secreţii mucopurulente abundente. 14. 15. c) 72 h. b) 48 h. b) erupţii tegumentare. c) lipsa de paralelism a globilor oculari. vasodilatatoare. c) unele infecţii cutanate. c) expistaxis repetat. somn liniştit. În cazul unui tamponament anterior (în epistaxis) meşa va fi menţinută pe loc: a) 24 h. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt: a) angiomul şi chistul dermoid. b) dispnee cu polipnee. b) inflamaţia marginilor pleoapelor.. b) corticoizi. 21. dacă apare o creştere a T° corpului sau apar dureri sinusale.T.Surditatea brusc instalată se tratează cu: a) antibiotice. Sindromul Meniere se manifestă cu: a) ameţeli. c) antimicotice. d) cavităţii bucale. scăderea auzului. greaţă.Diafanoscopia este o metodă de examinare a: a) laringelui. c) papilomatoza şi papilomul cornos. apatie. 13. 18. d) 24 h. betablocante. c) sinusurilor. În prezenţa vegetaţiilor adenoide.A. Dacriocistita este: a) obturarea canalului nazo-lacrimal. pierderea echilibrului. b) cofoză. paloare. tuse lătrătoare. hipotensoare. f) cefalee. . La copii de 5-6 ani laringita acută se manifestă prin: a) criză de dispnee însoţită de tiraj şi cornaj. 17. hipnotice. b) epiteliomul şi sarcomul. 19. Lipsa totală a percepţiei sunetului se numeşte: a) surditate de transmisie. agitaţie. un copil prezintă: a) respiraţie pe gură mai ales noaptea. 20.12. anticoagulante. b) pulberi vegetale inhalate.

Ce se contraindică bolnavului amigdalectomizat recent: a) alimentele calde. i se efectuează o biopsie de laringe sub anestezie locală. NA . d) pacientului să-i fie interzisă ingestia de lichide şi alimente până la revenirea reflexului de deglutiţie. Bolnavului amigdalectomizat recent. b) să efectueze aspiraţie laringiană timp de 24 h. 23. 24. c) să vorbească.22. . îi dăm să bea şi să mănânce: a) lichide mici şi alimente semi-lichide.R. b) ceai cu lămâie multă pe care-1 bea cu paiul. d) reflex de înghiţire crescut (accentuat). c) nu are importanţă ce şi cum. c) pacientul să facă frecvent gargară. b) nelinişte.9 ani. c) tahicardie. cel mai important lucru pe care-l va observa asistenta este ca: a) pacientul să nu vorbească câteva zile. b) gargară cu ceai fierbinte. La întoarcerea în salon. Pacientului V. 25. Care din următoarele manifestări vor apare dacă un pacient a sângerat după amigdalectomie: a) paloare.

2. b) viciu de refracţie. b) miopia. c) imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumină puternică. 8. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia: a) lentile biconvexe. În care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei: a) hipermetropia. b) secreţie conjunctivală. Cataracta este: a) vedere dublă prin paralizia muşchiului globului ocular.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. 9. b) este rezultatul unei contuzii sau plăgi a cristalinului. c) paralizia nervului oculomotor. 7. d) presbiţia. c) lentile cilindrice . 6. Care este viciul de refracţie datorat unor deficienţe în convexitatea corneei sau a cristalinului. b) intoleranţa la lumină. 1. care fac ca razele luminoase orizontale şi verticale să nu conveargă în acelaşi focar: a) hipermetropia. 4. c) obstruarea canalului nazo-lacrimal. 3. Conjunctivita acută se manifestă cu: a) hiperemie a vaselor conjunctive. c) imposibilitatea de acomodare la întuneric. b) lentile biconcave. c) senzaţie de arsură şi usturime locală. c) o inflamaţie. b) o tumoară malignă. Hemeralopia este: a) dispariţia vederii. afecţiune a ploapei. b) presbiţia. c) este bilaterală şi afectează mai ales persoanele trecute de 60-65 ani. c) viciu de refracţie în care imaginea se formează înapoia retinei. Care caracteristică a cataractei senile nu este corectă: a) este cea mai frecventă formă clinică. b) un ulcer cornean. Orfeletul. c) astigmatismul. c) astigmatismul. b) situaţia normală a refracţiei în care imaginea se formează la nivelul maculei lutea. 10. 5.convergente. este: a) o tumoară benignă. Keratita este: a) inflamafia corneei. Ce este emetropia? a) viciu de refracţie în care imaginea se formează înaintea retinei. . 11. b) opacifierea cristalinului. Chalazionul este: a) inflamaţia folicolului pilos şi a glandei sebacee situată pe marginea ploapelor.

17. d) pierderea vederii nocturne. c) oscilometrul. b) creşterea tensiunii intraoculare. se efectuează cu: a) optotipul. V. 22. A fost internat pentru tratament. 14. c) miopia. Iridociclita este: a) viciu de refracţie. Viciile de refracţie ale ochiului sunt: a) keratita. 19. b) infecţia folicului pilos şi a glandei sebacee. b) imposibilitatea de acomodare la întuneric. Care suni seninele caracteristice pe care le va aprecia asistenta referitor la situaţia bolnavului: a) pierderea vederii periferice. Blefarita este: a) inflamatia marginii libere a ploapei. c) pierderea vederii centrale. orjeletul. c) dispariţia vederii. c) inflamatia camerei posterioare a globului ocular. recent. c) scăderea tensiunii intraoculare. Glaucomul este: a) o tumoare la nivelul umorii apoase. b) blefarita. b) modificările chimice ale proteinelor. b) pierderea bruscă a vederii. b) combaterea aterosclerozei. 18.12. c) strabismul. în spatele cristalului. Determinarea abaterilor de la normal a acuităţii vizuale. d) purtarea de ochelari după intervenţia chirurgicală. 21. Care din următoarele sunt considerate vicii de refracţie: a) miopia. c) inflamatia irisului şi a corpului ciliar. b) viciu de acomodare. hipermetropia. 20. 16. 15. b) inflamatia camerei anterioare a globului ocular. iridociclita dacriocistita.A. conjunctivita. c) hipertensiune intraoculară. Tratamentul cataractei senile este: a) regim alimentar şi tratament medicamentos. b) hipermetropia. Glaucomul se manifestă prin: a) creşterea T.. astigmatismul. d) cataracta. Dl. Glaucomul este o boală cauzată de: a) blocarea circulaţiei umorii apoase. . c) extragerea pe cale chirurgicală a cristalinului. 13. c) formarea unei membrane în corpul vitros anterior. b) oftalmoscopul. Cecitatea vizuală este: a) intoleranţa la lumină. a fost diagnosticat cu glaucom cronic. la copilul şcolar.

A. tulburări psihice. c) stare de nelinişte. b) cefalee localizată frontal după citit.T. c) şi se determină câmpul vizual. ce obiective apar în planul de îngrijire: a) să se prevină apariţia complicaţiilor. durerea. se pot însoţi de: a) paloare.23. b) fotofobia. c) să se aplice instilaţii în sacul conjunctival. 28. h. Primul ajutor într-o arsură chimică a ochiului constă din: a) efectuarea unor spălaturi imediate şi prelungite cu apă. b) acuitatea vizuală să se păstreze intactă. 26. Prin oftalmoscopie se examinează: a) fundul de ochi. 27. c) dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere. d) diplopia. c) aplicarea unui unguent oftalmic. Care din următoarele constituie măsuri de prevenire primară a bolilor oculare: a) igiena vederii. b) acoperirea ochiului cu un pansament curat. b) educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă prezentate de pacienţii cu afecţiuni oculare: a) reacţia pupilară. 24. astigmatism. In cazul unui pacient care prezintă o afecţiune inflamatoare a ochiului. c) scăderea acuităţii vizuale. 25. . tahicardie. b) capacitatea de a distinge culorile. Spasmele de acomodare în hipermitropie.

c) indirectă. c) artificială. d) epidemia.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. . b) tulburările de tranzit intestinal. c) hTA şi hipotermia. herpes labial. b) piele. c) temperatura adecvată. c) deshidratare. Mijloacele nespecifice şi specifice prin care se apără organismul sunt: a) bariera anatomică. d) dinamica erupţiei. c) fagocitele. 9. d) sursa de infecţie. Imunitatea dobândită poate fi: a) congenitală. b) gazda receptivă. 8. b) geografici. La erupţia cutanată se observă: a) modul de distribuţie. 1. În cadrul sindromului febril apar şi alte manifestări de dependenţă: a) astenie. c) complement. b) cefalee. tahicardie. 6. Factorii naturali. c) condiţiile de muncă. Sindromul eruptiv întâlnit în unele boli infecţioase se manifestă cu: a) exantem. 2. 3. b) mixtă. 10. Care sunt cele 3 elemente care trebuie să fie prezente pentru producerea unei infecţii: a) calea de transmitere. b) chimice. c) de laborator. b) enantem. b) naturală. d) rozătoarele. c) sporiciditatea. pot fi: a) casnici. 11. inapetenţă. 4. ca factori epidemiologici secundari. 5. Rezistenţa specifică a organismului este realizată de: a) imunoglobuline. 7 Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecţioase se vor obţine o serie de date: a) epidemiologice. b) prin vectori. b) sistemul imun. Calea de transmitere în bolile infecţioase poate fi: a) directă. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice.

este în legătură cu: a) hipertermia. multiple. în cazul îmbolnăvirii de varicela. c) scarlatinei. 22. b) consumul redus de lichide. d) reducerea anxietăţii. care utilizează tuberculina purificată PPD. 18. c) prin mâinile murdare. ajută la punerea diagnosticului: a) tuberculozei. se va folosi: a) ceaiul de muşeţel. Insămânţări pe mediul de cultură se pot face cu: a) sânge. d) parotidită epidemică. Punerea în evidenţă a agentului cauzal se realizează prin: a) examen biochimic. c) să ţinem cont de acceptul bolnavului.12. b) urină. ca problemă a pacientului cu scarlatină. c) datele epidemiologice. Varicela are acelaşi agent etiologic cu: a) rubeolă. b) să respectăm măsurile de autoprotecţie. 20. b) Zona zoster. 17.Widal. 14. c) testul Elisa. Culegerea de date. b) prin picăturile lui Pflugge. b) alcoolul iodat. c) scaunele diareice. c) supravegherea funcţiilor vitale. Pentru ameliorarea pruritului. d) pudra de talc cu mentol. 13.Când recoltăm produsele biologice şi patologice trebuie: a) să respectăm măsurile de asepsie. 16. c) rujeola. obiectivele de îngrijire vizează: a) limitarea propagării infecţiei. va face referiri la: a) cele 14 nevoi fundamentale. c) examen bacteriologic. la afecţiunile transmise pe cale respiratorie. Care din următoarele examene serologice (reacţii de imunitate) sunt metode imunoenzimatice: a) reacţii de aglutinare . 21. c) alcoolul mentolat. . b) examen hematologic. În afecţiunile respiratorii. c) materii fecale. 19. b) difteriei. Riscul de deshidratare. 15. b) identificarea agentului patogen. Transmiterea infecţiilor se face pe calea aerului şi se produce: a) prin apă. b) reacţii de fixare a complementului.IDR Mantaux. b) receptivitatea organismului.

b) bacteriile saprofite din organism. 33. d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale. 28. Agentul etiologic al scarlatinei. după dorinţă. b) scarlatină. Ce considerăm ca primă intervenţie în îngrijirea bolnavului cu HAV: a) observarea funcţiilor vitale.este caracteristic în îmbolnăvirile cu: a) varicelă. 27. Când îngrijim un pacient cu meningită. Raa şi glomerulonefritei acute este de regulă: a) streptococul (3 hemolitic. Modificarea aerului din cameră: a) previne deshidratarea pacientului. c) brânză de vaci şi morcovi raşi. Pentru diminuarea şi reducerea febrei: a) se aeriseşte camera de 3-4 ori pe zi. c) diminua obstrucţia căilor respiratorii. 30. cu lumină puţină.nursing este: a) asigurarea unui mediu liniştit. d) educarea bolnavului. 31. 25. b) combaterea febrei.23. D . b) înghiţituri mici-fracţionate. c) prin contact sexual. Dieta hidrică este asigurată de: a) lichide reci. C. c) uree şi acid uric. c) aplicaţii calde în regiunea occipitală şi a spatelui. b) previne infecţia tegumentelor. SIDA se poate transmite prin: a) picăturile lui Flugge. c) nerespectarea regimului alimentar impus. 32. moale. c) salivă. 29. c) se aplică comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi. . de mai jos. În cazul pacienţilor cu toxiinfecţii alimentare o problemă prioritară este formulată astfel: a) deshidratare cu dereglări hidroelectrolitice din cauza vărsăturilor.şi inumoelectroforeza. în afară de: a) TGP. Hepatitele virale: B. diareei. d) pâine proaspătă. cea mai potrivită intervenţie de îngrijire . d) de la mamă la fat. c) izolarea bolnavului. torace şi la nivelul membrelor. b) electro. care se efectuează sunt deosebit de importante. polipneea. examenele de laborator. b) durere la înghiţit alimentele solide. TGO. b) efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioare. b) prin proceduri medicale şi nemedicale. c) bacilul coli. tuşea. 26. c) rujeolă. pe frunte. b) se administrează medicaţia antitermică. endocorditei bacteriene. Hepatita virală A poate debuta uneori atipic. nazal şi traheobronşic .se pot transmite: a) prin tatuaje. 24. câte 15 minute. b) sângele contaminat. Triplul cater — ocular.

b) evitarea consumului alimentelor interzise. 42. c) hepatită acută. 6 luni. b) vaccinarea contacţilor. 39. silimarina şi aspatofortul sunt medicamente cu efect: a) lipotrop (hepatotrop). a dispensarizării.34. După ce a fost izolată la domiciliu pentru varicelă. 41. Anca -10 ani. c) hepatită acută. . B. intactă şi au căzut toate crustele.6°C. c) o dispensarizare corectă. b) ritmul controlului. b) pe durata a 3 săptămâni. b) 1 lună şi 6 luni. c) după forma bolii (A. Care este prima măsură într-un focar de boală infecto-contagioasă: a) izolarea bolnavului. ceaiurile. d) parotidită epidemică. gamaglobulină contacţilor de următoarea boală: a) poliomielită. dacă medicul consideră necesar. 40. e) varicelă. Educarea pacientului cu HAV se efectuează pentru: a) cruţarea ficatului. c) recoltarea de sânge sau urină. b) după ce a terminat tratamentul cu antibiotice. 35. etc). 38. c) hidratarea corespunzătoare evitând siropurile. asistenta oferă informaţii utile. In care din următoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este obligatorie: a) scarlatină. d) când pielea este curată. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatită acută se efectuează la: a) 1 lună şi 3 luni de la data îmbolnăvirii. c) diuretic. d) reluarea efortului fizic în raport cu toleranţa organismului. pentru perioada de covalescenţă. 3 luni. d) reluarea cât mai repede a efortului fizic şi intelectual. b) rubeolă. b) bronşită acută. Se administrează. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatită acută. d) prin examen clinic de laborator. ce se referă la: a) respectarea regimului alimentar. Metionina. poate intra în colectivitate şcoală: a) după ce febra a scăzut la 37. 37. Supravegherea contacţilor într-un focar de hepatită acută se face: a) pe întreaga perioadă a incubaţiei maxime. 36. 12 luni şi 18 luni. c) când toate elementele de pe piele au cruste. c) 1 lună. b) analgezic. d) dezinfecţia WC-urilor. d) 1 lună şi 9 luni.

F) v. Asistenta recomandă contactilor de scarlatină dintr-o clasă recoltarea unui exudat faringian pentru depistarea SH. d) asigurarea lenjeriei curate. . 47. d) controlul sclerelor. A. d) să fi făcut gargară cu apă bicarbonatată.5°C şi transpiră din abundenţă. c) nu se cer îngrijiri speciale. D) AR. uscate. a) tetanos. c) nu are importanţă.43. c) controlul tegumentelor. culoarea lor. b) menţinerea T° corporale în limite fiziologice.T. b) vaccin DiTe toată viaţa. în planul de îngrijire. . 46. are febră de 39. Supravegherea contacţilor într-un focar de scarlatină se efectuează prin: a) control clinic zilnic pe întreaga perioadă de incubaţie. E) BCG. b) difterie. b) fără să se fi spălat pe dinţi.11 ani. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizată prin administrarea de: a) vaccin DiTePer până la vârsta de 3 ani. d) tuse convulsivă.HB. 45. 44. e) rujeolă. b) controlul temperaturii şi aspectul fundului de gât. asistenta nu va uita să fixeze următoarele obiective: a) hidratarea corespunzătoare a copilului. C) AP. c) asigurarea tegumentelor curate. Realizaţi relaţia posibilă între următoarele vaccinări şi afecţiuni: A) DiTe. băut sau fumat. c) scarlatină. este internat pentru rujeolă. f) parotidită epidemică. B) DiTePer. cum se vor prezenta ei mâine dimineaţă: a) fără să fi mâncat.

b) analiza. 4. prezentaţia este O. cu sarcină luna a patra. Care din următoarele semne constatate la gravida D. stetoscopul obstetrical se pune: a) deasupra ombilicului.N. d) 18 cm deasupra simfizei pubiene. c) schimbarea poziţiei gravidei în pat. 6. de 28 de ani... dau certitudinea de sarcină: a) senzaţia de greaţă matinală şi gust pervertit. normal este: a) 8 cm deasupra simfizei pubiene. c) 24 cm deasupra simfizei pubiene.C. cu sarcină la termen. se află la sfârşitul lunii a patra de sarcină.I. dur lemnos.F. e) stabilirea priorităţilor problemelor. Care din următoarele criterii ne ajută să precizăm diagnosticul adevărat al sarcinii: a) amenoreea..S.. când sunt tahicardice. d) însoţirea la sala de naştere. 2.C. prezintă sarcină de 32 săptămâni.D. modificate.D. b) mişcările fetale. c) micţiunile frecvente. d) îi dă o pătură să se încălzească. înălţimea fundului uterin. Fixaţi ordinea etapelor de întocmire a planului de îngrijire în cazul gravidei G.. b) masează gravida pe spate în timpul contracţiilor. c) o hidratează între contracţii cu sucuri sau ceai. ameninţare de avort. d) creşterea în volum a uterului.Z. c) obiective d) culegerea datelor. b) în jurul ombilicului.. c) B. 5. de 26 de am. d) 25 decembrie 2000.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. este în travaliu.D. măsurată.C.. trebuie să i se asculte B. ca intervenţie salutară se practică: a) plimbarea gravidei prin cameră. în travaliu. în ce constă ajutorul asistentei medicale: a) aşteaptă expulzia fătului. pe linia mediană. 3. 1 Stabiliţi data probabilă a naşterii ştiind că prima zi a ultimei menstruaţii a d-nei G.F. Pacienta Z.T. D-na G. internată în Secţia de obstetrică patologică: a) intervenţii. b) 12 cm deasupra simfizei pubiene.. d) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară dreaptă. b) prezenţa B. Gravida L.F. .. c) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară stângă. b) 25 martie 2001.. a fost 15 martie 2000: a) 5 noiembrie 2000. 8.D. prezintă B. D-na G. când sunt bradicardice. f) evaluare. b) administrarea de oxigen prin sonda endonazală.F.C. c) 15 aprilie 2000. d) mişcările fetale. 7.A. de 25 de ani.

9. Care din următoarele expresii sunt false: a) pelvimetria internă a bazinului se măsoară cu pelvimetrul; b) ascultarea B.C.F. se face cu stetoscopul biauricular; c) mişcările fetale se percep la 4 Vi luni de sarcină; d) vergeturile dispar după sarcină. 10. Care este pericolul cel mai mare în cazul pacientei C.Z., operată cu cezariană prin intubatie orotraheală în perioada de trezire: a) hipotensiune arterială; b) sângerare prin vagin; c) căderea limbii în orofaringe; d) agitaţie din cauza durerii. 11. Alimentaţia gravidei G.P., aflată în ultimul trimestru de sarcină, va fi bogată în: a) lipide, protide, sare de bucătărie; b) vitamine, glucide, proteine; c) săruri minerale, apă; d) nu se recomandă decât restricţie de sare. 12. În care din situaţiile de mai jos poate apare incompatibilitatea de grup sau Rh: a) mama Rh pozitiv - făt Rh negativ; b) fat Rh pozitiv - mamă Rh negativ; c) mamă, OI - făt, AII; d) mamă, AII - fat, OI 13. În cazul unei incompatibilităţi materno-fetale de grup sau Rh, pericolul poate fi: a) naşterea copilului malformat; b) boala hemolitică a nou-născutului; c) creşterea titrului de anticorpi materni; d) scăderea mare în greutate a nou-născutului. 14. Nu constituie semn de infecţie urinară pentru gravida N.M. de 28 de ani, cu sarcină luna a VIII-a: a) temperatura de 37°C seara; b) prezenţa corpilor cetonici în urină; c) reducerea capacităţii de concentrare a urinei; d) urocultura cu peste 1.000.000 g germeni. 15. Gravida T.N. de 32 de ani, sarcină luna a Vil-a, prezintă la mai multe examene TA 150/80 mmHg; cu rol autonom îi recomanzi: a) regim alimentar hiposodat; b) repaus la pat; c) regim alimentar hipersodat; d) reducerea efortului fizic. 16. Sursele generatoare de placentă praevia pot fi: a) uterul cicatricial; b) avorturile anterioare; c) multiparitatea; d) hidramniosul. 17. Ruptura uterină se poate produce în caz de : a) prezentaţie transversă; b) uter cicatricial; c) prezentaţie pelvină; d) hidramnios.

18. Mecanismele fiziologice ale eclampsiei şi preeclampsiei pot fi: a) vasospasmul generalizat; b) reducerea volemiei; c) scăderea filtrării glomerulare; d) modificarea stării de conştientă. 19. Care dintre manifestările de dependenţă expuse mai jos sunt specifice placentei praevia: a) sângerare vaginală, cu sânge negru; b) tonus uterin normal; c) sângerare în repaus; d) sângerare vaginală cu sânge roşu. 20. Pentru evaluarea stării de sănătate a gravidei C.N. de 20 de ani, căreia i se prescriu analize de laborator, asistenta îi face anumite recomandări în vederea recoltărilor. a) să consume o cafea în dimineaţa analizelor; b) să nu mănânce şi să nu bea nimic în dimineaţa respectivă; c) să facă duş; d) să se spele parţial. 21. În cursul sarcinii, la pacienta Z.D., au apărut valori de hipertensiune arterială; care sunt riscurile materne ce pot surveni, dacă nu se impune un regim de viaţă corespunzător: a) accidentul vascular cerebral; b) apoplexia utero-placentară; c) icterul mecanic; d) moartea maternă. 22. În cazul dezlipirii premature de placentă inserată, ca manifestare de dependenţă prioritar apare: a) durere abdominală violentă; b) hemoragie abundentă de sânge cu cheaguri; c) stare de şoc; d) tonus uterin crescut; e) ascensiunea fundului uterin. 23. Ce obiective pe termen scurt fixezi în cazul gravidei N.P. de 32 de ani, cu sarcină în luna a IX-a şi stare de preeclampsie: a) să scadă tensiunea arterială; b) să poată naşte pe căi naturale; c) să nu se instaleze insuficienţa renală; d) să reducă consumul de lichide. 24. Care sunt factorii care pot favoriza infectarea gravidei cu virusul hepatitei tip B: a) vârsta sarcinii, multiparitatea; b) alcoolismul, alimentaţia hipersodată; c) administrarea transfuziei de sânge izogrup - izoRh; d) asistarea naşterii în condiţii necorespunzătoare. 25. Ruptura de uter pe o sarcină la termen, poate avea următoarele surse: a) contracţii subintrante pe prezentaţie transversă; b) prezentaţie facială; c) travaliu prelungit pe uter cicatricial; d) prezentaţie pelvină.

26. Gravida Z.C., de 30 de ani, cu sarcină în luna a VIII-a, prezintă retinopatie hipertensivă. Pentru precizarea diagnosticului clinic, asistenta are rolul să pregătească gravida pentru: a) examinarea câmpului vizual; b) examinarea fundului de ochi; c) acumetria fonică; d) proba Romberg. 27. Care din următoarele enunţuri sunt false în recomandările alimentare făcutei gravidei T.B., de 32 de ani, cu sarcină în luna a VII-a: a) igiena alimentaţiei previne bolile digestive; b) alimentele preparate prin fierbere aduc aport de vitamine; c) alimentaţia este aceeaşi pe tot parcursul sarcinii; d) gravida trebuie să mănânce cât doi. 28. Gravida acuză somn neodihnitor. Ce sfaturi i se vor da: a) să evite înainte de culcare băuturile stimulente; b) să reducă lichidele ingerate seara; c) să doarmă doar pe o singură pernă; d) să evite plimbarea înainte de culcare. 29. Unde se metabolizează, în proporţie mai mare, medicamentele administrate pe cale bucală, la gravida T.R., cu sarcină luna a VII-a: a) în gură; b) în stomac; c) în intestinul subţire; d) în intestinul gros. 30. Pacienta C, cu sarcină în luna a VIII-a, când s-a trezit dimineaţa a observat că pierde sânge roşu, curat pe căi genitale. Poate fi vorba de: a) dezlipire prematură a placentei; b) placenta praevia; c) sarcină extrauterină ruptă; d) ameninţarea de sarcină prematură. 31. În cursul sarcinii, o gravidă poate prezenta epistaxis. Asistenta îi recomandă: a) să micşoreze cantitatea de lichide ingerate, să-şi sufle nasul pentru evacuarea sângelui; b) să pună punga de gheaţă pe nas, să nu sufle puternic nasul; c) să pună picături în nas cât mai des cu putinţă; d) să stea în repaus la pat, în poziţie Trendelenburg.

b) ovule vaginale. Pacienta M. Când aveţi de administrat medicamente pe mai multe căi la o ginecopată. d) trichomonas vaginalis. d) supozitoare. Avortul reprezintă: a) întreruperea sarcinii în primele 2 luni. Sterilitatea fiziologică se produce prin: a) folosirea anticoncepţionalelor. poate fi: a) irigaţia vaginală. 3. b) sarcină extrauterină. d) fibrom uterin. durata 3-4 zile. b) hipermenoree. c) utilizarea prezervativelor. . pierde. de 32 de ani. c) menstră. d) metroragie. care va fi ordinea administrării: a) injecţii. d) schimbarea partenerului. 1. d) naşterea fătului înainte de termen. Se spune că „uterul plânge" din cauza săngerărilor mici fără cheaguri. c) injecţia. Metastazele pot fi de origine: a) b) c) d) septică. ar putea fi vorba de. cancerigenă. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin: a) salpingografie. 7. prezintă la nivelul labiilor vezicule cu lichid. 2. în caz de afecţiune ginecologică. benignă. Pacienta T. prurit. c) întreruperea sarcinii după 7 luni.. prin organele genitale. 9. 6. c) tablete pe cale bucală. poate fi vorba de: a) menoragie. 5. b) întreruperea sarcinii în primele 6 luni. c) placenta praevia. sânge în cantitate moderată.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. b) colposcopie. în caz de: a) avort spontan. periodic. 8. alergică. c) gastroscopie. c) herpes genital. usturime. Tratamentul local. d) puncţia fundului de sac Douglas. edem. a) condiloma acuminatum. 4. b) condiloma late. d) aplicarea de ovule. stare de disconfort. b) aplicarea de tampoane. b) alăptare sau menopauza.

Care vitamină este numită vitamina antihemoragică: a) B6 b) B12. 16. modificarea pulsului. b) intoxicaţiilor endogene. 17. c) scoaterea firelor de sutură de la piele. b) histerosalpingografia. care sunt probele obligatorii care se fac: a) Beth-Vincent.i. d) Oehlecker.Următoarele cauze de ordin general joacă rol important în producerea avortului spontan. d) colposcopia. are de efectuat 800. durata de 6 zile. dizolvi antibioticul: a) cu vitamina C. aflată în a doua zi după histerectomie subtotală: a) alimentaţie cu supă de vită. c) sângerarea vaginală abundentă. d) plimbare fără însoţitor. 12. c) Simonin. d) mărirea de volum a uterului. pentru a nu apare incompatibilitatea. c) menoragie.Ginecopatei C. b) prăbuşirea TA. de 32 de ani. în afară de: a) modificarea ciclului menstrual. sunt următoarele. Pacienta Z. Care din explorările de mai jos sunt efectuate pacientei din cazul cuplului steril: a) irigoscopia. conform vârstei sarcinii. c) glicerina. ca soluţie se poate folosi: a) sulfatul de magneziu. d) metroragie. d) cu glucoza pe care o are prescrisă pe cale i.000 u. c) K. medicamentul ce-l are de efectuat. c) pielografia. penicilină la 6 ore. 15. 18. d) traumatismelor abdominale repetate.10. de 23 de ani. d) 1 lingură sare la 1 litru de apă. b) Jeanbrau. b) clorura de calciu. poate fi vorba de: a) dismenoree. b) multimenoree. 11. i se prescrie clisma. 13. d) A.D-na C. în cazul unei sarcini extrauterine rupte. Pacientei Z. b) cu ser fiziologic sau apă distilată. trebuie să i se administreze sânge. . Care din următoarele indicaţii sunt false în cazul pacientei Z. în vederea pregătirii pentru histerectomie subtotală. c) diabetului zaharat. 14.D. pentru a diminua durerea. în urma unei hemoragii metroragice. are ciclul menstrual la 18 zile. c) cu novocaină.. cu excepţia: a) infecţiilor acute febrile. b) hidratare cu ceai îndulcit.v. cu sângerare abundentă. Semnele clinice caracteristice.

de 42 de ani. cum ar fi: a) hemoleucograma. 20. efectuează tratamentul cu tetraciclină. semnele şi examenul clinic prezintă: a) b) c) d) prurit. c) îngrijorarea este nefondată. b) avorturile anterioare.W. 25. c) folosirea anticoncepţionalelor. de 20 de ani. prezintă fibrom uterin. 21. d) parazitare cu candida albicans. se teme că soţia va rămâne cu sechele psihice postmastectomie: care informaţie dată de asistentă influenţează în bine pacienta: a) pacienta va rămâne cu leziuni definitive. Pacienta G. c) ureea sanguină. ai constatat că pacienta T. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune în evidenţă trichomonas vaginalis: a) frotiu.19. constipaţie. prurit. d) nu are importanţă. b) evoluţia este imprevizibilă în următoarea perioadă. trebuie să fie pregătită pentru operaţie. b) leucograma. 22.. i se prescrie o serie de analize ale sângelui. 24. b) să bea mai înainte iaurtul şi după 1/2 oră. c) să consume iaurtul după 1/2 oră de la administrarea tetraciclinei. e) bilirubina. leucoree. Pacienta C. În vulvovaginitele fetiţelor. micţiuni dureroase. d) problemele se vor rezolva de la sine. de 27 de ani. dintre care unele sunt biochimice. pentru a preveni distrugerea florei saprofite îi recomanzi să consume iaurt. b) infecţie cu gonococ. d) creatinina. Care din elementele de mai jos pot constitui surse ale cancerului de ovar: a) multiparitatea. 26. b) grupul sanguin. d) instalarea menopauzei. în general. b) sângerarea uterului. Soţul d-nei H. c) parazitare cu trichomonas.. ştiind că îi diminuează absorbţia medicamentului îi atragi atenţia: a) să asocieze tetraciclină cu iaurtul. prezintă leucoree galben-verzuie. Prin observare. .. este posibilă o: a) infecţie cu haemofilus. d) tumorile benigne de ovar. c) R. Pacienta M. care din următoarele complicaţii sunt posibile: a) mărirea rapidă de volum a uterului. 23.B. tegumente iritate. să ia tetraciclină. c) tulburări de micţiue.

c) prin secreţia unui exudat de către tumoară. progesteron. . d) nimic deosebit. Prevenirea afecţiunilor inflamatorii din regiunea genitală. ocitocină. b) să fie în stare să-şi poarte propria-i îmbrăcăminte peste proteză. Cum trece cancerul de sân în metastază: a) prin transmiterea celulelor în alte părţi ale corpului vehiculate de sânge şi limfa. c) să-şi păstreze imaginea de sine.27. d) să facă vizite. din spital. d) printr-o infecţie în sistemul hepatic. la orice vârstă. Care este factorul psihologic cel mai important la externarea d-nei T. b) prolactină. d) ocitocină. care din următorii hormoni sunt responsabili pentru creşterea glandei mamare la pubertate: a) extrogeni. c) alimentaţie bogată în vitamine. plimbări şi excursii. postmastectomie: a) să citească cât mai multe cărţi documentare despre boală.. c) extrogeni. 29.. ocitocină. 30. se realizează prin: a) control genital la 6 luni. progesteron. 28. este internată şi pregătită pentru mastectomie. b) prin ruperea unor părţi de tumoară şi deplasarea lor în alte zone. datorită diagnosticului de carcinom la sân. se prezintă la medicul curant după ce a simţit la palpare o umflătură la sânul stâng. Doamna T. b) respectarea măsurilor de igienă locală.

P. pentru îngrijirea plăgii foloseşti: a) alcool de 70°.Îngrijiri ale lăuzelor. urmăreşti zilnic: a) involuţia uterină. D-na Z.P. 4. c) aplicarea pungii cu gheaţă pe abdomen. b) roşii. Pacienta Z.00: a) asigurarea eliminărilor. d) nou-născutul plânge după alăptare. c) măsurarea lungimii copilului.F. b) asigurarea condiţiilor de odihnă şi somn. d) diluate şi albe. aflată pe masa ginecologică: a) masarea abdomenului. care din următoarele acţiuni (manevre) îi recomandaţi să le facă: a) cântărirea zilnică a copilului. 8. b) să spele mameloanele cu apă şi săpun înainte de alăptare. 1. b) soluţia de permanganat de potasiu l%o. b) proba fiecărui supt. ca asistentă pe sector. 3.A..C. d) eliminările (scaun. Care intervenţii sunt prioritare după delivrenţa naturală de placentă în cazul pacientei C. e) alăptarea la sân. . d) alcool iodat. temperatura. g) supravegherea alăptării. 7 Fixaţi ordinea priorităţilor de îngrijire în cazul lăuzei T. Care din următoarele elemente indică lactaţia suficientă a d-nei Z. respiraţia. de aspect maroniu. c) cantitate mică. d) să şteargă mameloanele după alăptare cu ceai de muşeţel. 5.. f) reorganizarea locului de muncă. aspectul lohiilor. moderate.G. are impresia că nu se alimentează suficient. c) nou-născutul adoarme în timpul alăptării. este în a IH-a zi după naştere. la ora 12. b) umezirea cămăşii în dreptul mameloanelor. d) supravegherea diurezei. 6 Lăuza T.: a) creşterea în greutate a noului născut. diureza). A doua zi după naştere asistenta apreciază lohiile ca fiind normale: a) roşii cu cheaguri. c) pulsul. c) apă oxigenată. c) să aplice preventiv a soluţie de nitrat de Hg. b) administrarea tratamentului medicamentos. este în a treia zi de lăuzie.. b) greutatea femeii. Ca să prevină lezarea mameloanelor în timpul alăptării. merge să-şi alăpteze copilul. mama va fi învăţată: a) să aplice pe mameloane înainte de alăptat un unguent. prezintă perineorafie. c) pregătirea mediului de siguranţă pentru alăptare. d) stoarcerea sânului. 2. d) spălarea mâinilor şi a sânilor.

pregătirea psihică. 12. c) furia laptelui. b) starea pansamentului. uterul trebuie să fie: a) globulos şi tonic. d) involuţia uterină. Pentru satisfacerea nevoii de hidratare şi alimentare a pacientei T. d) scăderea în greutate. c) montarea deschizătorului de gură. După naştere.G. Involuţia uterină se face cu: a) 0. e) reorganizarea locului de muncă. b) eliminările. b) încurajarea parturicntei. d) malformaţia nou-născutului. prezintă perturbată „nevoia de a avea temperatura corpului normală (febră) ". . 13. D-na B. b) valorile funcţiilor vitale.G. la palpare. care ar putea fi cauza: a) lohiometria. Lăuza D. pe perioada spitalizării asistenta urmăreşte: a) lohiile.L. c) starea perineului.G. c) greutatea corporală. naşte un băieţel cu „buza de iepure" sub anestezie generală.. ea a născut în urmă cu 3 ore. aflată în a 4-a zi de lăuzie. d) aspectul tegumentelor. respiraţiei şi reflexelor. 16. 14. b) mama are o reacţie de respingere exagerată. este după operaţie cezariană. b) involuţia rapidă a uterului. 15. 11. d) mama consideră copilul urât. c) mama se teme să nu lezeze copilul. d) montarea unei sonde vezicale şi măsurarea diurezei.M. c) 1 cm/zi.. c) scop. este în a 3-a zi după naştere. în perioada postnatală: a) continuarea monitorizării TA. 17. D-na B. 10. d) modul de executare. b) 0. Lăuza R.O.5 cm/zi. c) dorinţa de a urina. b) pregătirea materialului. D-na F. prin incizie pe linia mediană. această reacţie se datoreşte faptului că: a) nou-născuţii cu malformaţii nu sunt acceptaţi uşor..9. Fixaţi ordinea manevrelor de intervenţii în executarea irigaţiei vaginale: a) pregătirea fizică. b) globulos şi flasc. nu doreşte să-şi ţină copilul în braţe. care acţiune de mirsing va fi inclusă în planul de îngrijire. are o severă preeclampsie. trebuie să urmăreşti: a) senzaţia de foame şi sete. asistenta medicală o va informa despre: a) naşterea unui băieţel. c) nepalpabil.2 cm/zi.

b) serosanghinolente. b) un lichid gălbui cu conţinut bogat în proteine. c) respiraţii = 35/minut. Colostrul are în compoziţie: a) antigeni. Colostrul este: a) un lichid gălbui cu conţinut bogat în glucide. Enumeraţi 5 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească lenjeria nou-născutului: a) ________________ b) ________________ c) ________________ d) ________________ 3. b) anticorpi. care dintre următoarele criterii indică că mama are lapte suficient: a) creşterea de prolactină.18. c) sanghinolente. merge să alăpteze nou-născutul. Lohiile în primele 2-3 zile sunt: a) seroase. Care din elementele de mai jos sunt normale pentru nou-născutul C. 23. Lohiile în primele 6-10 zile sunt: a) seroase. b) se aplică local un unguent bactericid. 4. c) creşterea progresivă în greutate a copilului. 2. b) 7 zile. b) serosanghinolente. e) sebum la nivelul plicelor. . cât stă copilul la maternitate. 22.L. c) se vor efectua local 2-3 şedinţe cu ultrascurte. 20. La formarea ragadelor pe mameloane: a) nu este obligatorie întreruperea suptului la mamelonul afectat. D-na S. d) sugarul adoarme în timpul alăptării. c) ambele răspunsuri sunt bune. 21. c) sanghinolente. d) tegumente cianotice. 19. Îngrijiri ale nou-născutului. 1. b) puls = 70/minut. c) sanghinolente. c) 30 de zile de la naştere. b) laptele care se scurge la sânul opus în timpul alăptării. c) un lichid gălbui cu conţinut bogat în săruri minerale. Cât durează perioada de nou-născut: a) 24 de ore după naştere. Lohiile în primele 4-6 zile sunt: a) seroase. la 1 oră de la naştere: a) temperatură = 37°C. b) serosanghinolente.

c) 9.500 grame. d) scăderea în greutate a nou-născutului.900-2. d) depinde de starea generală a nou-născutului. Prematuritatea se defineşte prin următoarele. c) prematuri. d) cianoza extremităţilor. Nou-născutul G. Pentru evitarea regurgitaţiei nou-născutului după alăptare. . d) macrosomi.. nou-născutul prezintă: a) mişcări respiratorii normale. b) 8. Copiii cu greutatea de 2. c) malformaţii vizibile. 6. scorul APGAR este notat: a) 7. c) culoarea galbenă a pielii. d) sângerarea ombilicului. cu excepţia: a) greutate sub 2. cu excepţia: a) gangrenei umede. 12. 7 Prima baie generală după naşterea nou-născutului se face: a) la 3 zile după naştere. 8. b) subponderali. c) hematomului. născuţi la termen se numesc: a) normoponderali.00. acesta va fi: a) poziţionat cinci minute în decubit lateral stâng. mişcă extremităţile. b) granulomului.5. b) talie sub 47 cm. plânge viguros. d) plânset viguros. 10. b) la 3 zile după detaşarea bontului ombilical. 13. c) liniştit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen. d) onfalitei. b) bătăile cordului în limite normale. c) imediat după naştere. Prezenţa icterului fiziologic poate avea ca sursă: a) mama care a avut în antecedente hepatită (în urmă cu 5 ani). Născut cu asfixie albă. c) valoarea bilirubinei în creştere în a 3-a zi. d) 10.120/minut. b) ridicat în braţe şi bătut pe spate. 11. el prezintă pulsul . b) frecvenţa respiratorie de 70/minut. s-a născut la ora 12.500 grame. 9. După căderea bontului ombilical pot apărea complicaţii. tegumentele membrelor superioare şi inferioare sunt uşor cianotice. c) aspect de păpuşă de ceară. b) naşterea prematură a nou-născutului. Care din următoarele semne din primele 24 de ore ale nou-născutului G nu indică a fi elemente patologice: a) eliminarea meconiului în primele 24 de ore.

c) salmonella. Prima manevră de îngrijire. 17. d) înfăşarea nou-născutului. 22. b) tinctură de iod. Ce se înţelege prin criza genitală: a) creşterea în greutate. nitrat de Hg 1%. 16. b) coloraţia icterică a tegumentelor. ce se acordă nou-născutului este: a) tăierea cordonului ombilical. c) scurgerea sanguinolentă la nivelul organelor genitale. 18. imediat după naştere. Care afirmaţii nu sunt adevărate privind calităţile necesare preparatului de lapte praf pentru sugari: a) este bogat în vitamina C. c) urini ce pătează scutecele. d) refuzul nou-născutului de a primi sânul. d) e preferabil laptelui de vacă. d) descuamaţia fiziologică. cianoza generalizată. b) se prepară în apă nefiartă. . Profilaxia oftalmiei gonococice se face cu: a) proculin. b) unguent oftalmic cu Kanamicină.14. Constituie contraindicaţie pentru alimentaţia naturală: a) colicele abdominale ale nou-născutului. c) rivanol. 21. tonus păstrat: a) apnee tranzitorie. Care din următoarele elemente sunt fiziologice la nou-născut în primele 24 de ore: a) temperatura 37°-37. b) dezobstruarea căilor respiratorii. 15.5°C. c) sol. d) scaun galben auriu. b) tumefierea mameloanelor. c) înlocuieşte perfect laptele de mamă. c) stropirea cu apă rece. b) asfixie albastră. Cărui tip de asfixie aparţin elementele următoare: puls tahicardie peste 120/minut. b) bacilul bifidus. c) asfixie albă. b) mameloanele ombilicale. d) protargol. 20. Bontul ombilical secţionat se acoperă cu comprese sterile îmbibate în: a) alcool de 70°. c) boala cardiacă preexistentă sarcinii şi naşterii. In cazul alimentaţiei naturale a nou-născutului care din microbii saprofiţi se dezvoltă în intestin: a) bacilul coli. 19.

d) gavaj. în greutate de 2. c) incompatibilitatea de grup sau Rh. în mod fiziologic se face după naştere: a) între 7-10 zile. 30. Naşterea prematură poate avea ca sursă: a) uterul cicatrical. scaunul. 26. c) dezobstruarea căilor respiratorii. Nou-născutului de 4 zile. 25. reflexul suptului. umiditate 50%. Pentru supravegherea nou-născutului. temperatura. Care din următorii parametri îndeplinesc condiţiile incubatorului: a) temperatura 37°C. Detaşarea bontului ombilical ligaturat.500 grame. Muguetul (mărgăritărelul) la sugar apare ca urmare: a) a nerespectării orelor de masă. asistenta are datoria să înregistreze zilnic: a) aspectul tegumentelor. Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-născutului: a) să fie din nylon. oxigen 40 vol%. b) între 10-12 zile. b) a nerespectării regulilor de igienă. d) funcţiile vitale.23.7 zile. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. d) după 14 zile. a) masarea blândă a toracelui. 29. cu tegumente icterice. b) multiparitatea. c) temperatura 36°C. c) alimentaţia la sân. Intervenţiile asistentei medicale în cazul nou-născutului cu apnee tranzitorie sunt. urina. oxigen 20 vol%. c) să aibă cusătură pe mijloc. 24. 27. reflexul suptului. d) vârsta mamei. d) a hidratării suficiente. 31. respiraţia. b) respiraţie artificială manuală sau cu aparat portabil. greutatea. oxigen 40 vol. b) fototerapia. b) temperatura de 40°C. d) baia generală. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. b) la prematuri. sistem de alarmă. care sunt acestea: a) vaccinarea BCG. d) la macrosomi. 28. trebuie să i se efectueze unele intervenţii. b) somnul. La ce categorie de nou-născuţi sunt mai frecvente crizele de apnee şi cianoză: a) la eutrofici. c) între 5. sistem de alarmă. . c) funcţiile vitale. umiditate 70-80%. umiditate constantă. c) a naşterii premature. b) să se poată fierbe. d) să se încheie pe umeri cu şireturi.%. c) la dismaturi.

32. Asistenta medicală recunoaşte icterul fiziologic al nou-născutului după următoarele caracteristici: a) stare generală alterată; b) se instalează după 2-3 ore de la naştere; c) scaunul, urina sunt normal colorate; d) apare în a 3-a zi după naştere; e) starea generală este bună. 33. Faceţi asocieri între următoarele elemente: a) sugar 1 lună; 1) lapte praf 12,5%; b) sugar 3 luni; 2) stă în şezut; c) sugar 6 luni. 3) nevoi calorice 110 cal/24 ore; 4) lapte praf 8%; 5) degete flectate în palmă; 6) brânză de vacă; 7) pronunţă silabe.

Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.
1. Copilul M., de 8 luni, are febră şi diaree, este propus pentru vaccinare antipolio: a) i se face tratament şi reprogramare; b) i se face reprogramare pentru anul viitor; c) i se face vaccinare conform programării; d) nu va fi vaccinat deloc. 2. Pentru interpretarea IDR la tuberculină în cazul tânărului V., de 15 ani, asistenta îl cheamă la cabinet: a) după 24-72 ore; b) după 2-4-6 ore; c) urmăreşte reacţia imediat; d) nu are rost să fie chemat la control. 3. Copilul L., de 12 ani, nu are poftă de mâncare, prezintă stare de disconfort şi prurit anal; prioritar, în intervenţiile medicale, este: a) baia generală, baia pe porţiuni; b) recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic; c) alimentarea la timp a copilului; d) scoaterea la aer a copilului. 4. La 7 luni, L. V. are o dezvoltare normală psihomotorie; ultima realizare, probabil, este: a) întoarcerea de pe o parte pe alta; b) să stea în şezut fără sprijin; c) să stea în picioare, susţinut; d) să apuce obiecte cu mâinile. 5. In care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabiliţi ca pacientul L. V., de 7 luni, are o dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei: a) evaluare; b) planificare; c) implementare; d) diagnostic de nursing. 6. B.F., în vârstă de 6 ani, este adus la spital cu febră şi disurie; i se efectuează urocultura care este pozitivă; numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10.000 germeni/ml; b) între 10.000-100.000 germeni/ml; c) peste 100.000 germeni/ml. 7. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priză 1 gr. soluţie medicamentoasă la un interval de 6 ore; câte prize sunt în 24 ore şi câte picături, folosindu-se pipeta pentru administrare: a) 4 prize x 20 pic. pe priză; b) 6 prize x 10 pic. pe priză; c) 2 prize x 40 pic. pe priză; d) nu se administrează medicamente cu pipeta. 8. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi între: a) 120-140/min.; b) 80-100/min.; c) 60- 80/min.; d) 90-100/min.

9. Ce greutate va avea un sugar de 7 luni, născut cu o greutate de 3.000 grame: a) 7,500 kg; b) 6,500 kg; c) 10.000 grame; d) 5.700 grame. 10. Ce se înţelege prin enurezis: a) inversarea emisiilor de urină cu predominanţă noaptea; b) pierderea de urină în cursul nopţii; c) pierderea involuntară de urină noaptea la copii peste vârsta de 3 ani. 11. Nu se administrează tablete şi drajeuri nepisate copilului: a) sub 6 luni; b) sub 2 ani; c) sub 6 ani; d) sub 1 an. 12. Condiţiile recoltării scaunului pentru examenul parazitologic sunt: a) 3 zile consecutiv; b) de sub unghii; c) din anus; d) din scaunul spontan. 13. Alimentaţia sugarului de 6 luni poate fi: a) naturală; b) diversificată; c) mixtă; d) artificială.

14. Pentru pregătirea copiilor în vederea explorării radiologice a colonului se efectuează: a) clismă evacuatoare; b) pauză alimentară de 12 ore; c) administrare de purgativ; d) nu se efectuează decât clismă baritată. 15. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecventă a convulsiilor este: a) epilepsia; b) febra; c) temperamentul agitat; d) glicozuria. 16. Noţiunea de „copil febril" este echivalent temperaturii măsurate rectal a cărei valoare poate fi: a) 37,5°C; b) 38°C; c) 39^K)°C; d) 36,5-37°C. 17. Cantitatea de lichide pe kg/corp administrată unui sugar de 5 luni va fi: a) 100-120 ml; b) 130-160 ml; c) 150-180 ml; d) 500 ml. 18. CRI., de 12 luni, este spitalizat cu angină difterică; i se administrează O2; care este cea mai adecvată manevră: a) utilizarea sondei endonazale; b) umedifierea O2; c) utilizarea cortului de O2; d) injecţia subcutanată de O2.

C. b) hidrocefalia. c) mică. este intoxicat cu ciuperci. care este ordinea priorităţilor de îngrijire: a) urmărirea pulsului. cu semne de deshidratare moderată. în comă hiperglicemică. Copilul A. d) mere coapte. 26. d) normală. după o gastroenterită acută. c) decubit lateral. V.. d) se practică mai întâi spălătura gastrică. b) examenul coproparazitologic. de 2 ani. asistenta. b) crescută. Intoxicaţia acută cu substanţe pesticide şi organofosforice se manifestă prin mirosul de: a) usturoi. este internată la secţia de pediatrie. d) identificarea problemelor de nursing. CI. b) decubit dorsal cu pernă. medicul recomandă recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor agenţi patologici. d) septicemia. c) nu se practică provocarea vărsăturii.. 25. provocarea vărsăturilor se va face: a) după 6 ore de la ingestie. de 7 luni. Copilul D.19. 21. după puncţie. b) acetonă. cu meningită. d) decubit ventral. 22. poziţia copilului va fi: a) decubit dorsal fără pernă sub cap. ce modalitate folosim pentru a împiedica răspândirea infecţiei: a) folosirea sacilor din pânză albă pentru transportarea lenjeriei murdare. greutatea normală. 20. care examene de laborator pot pune în evidenţă prezenţa paraziţilor sau a chisturilor: a) analiza sângelui. b) menţinerea căilor respiratorii libere. 24. b) folosirea de saci din cauciuc pânzat pentru transportarea lenjeriei murdare.. . este suspectat de giardia şi lamblia. greutatea normală. de 14 ani. este internată cu otită medie acută bilaterală. L. este internat în secţia de pediatrie. greutatea adecvată. în cadrul evaluării. d) recoltarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic. 23. b) în primele 4 ore de la ingestie. c) migdale. are 12 luni şi are 72 cm lungime şi 13 kg. dacă nu se acordă îngrijirile corespunzătoare: a) encefalita. Pacientul C. c) recoltarea analizelor de laborator. Care din complicaţiile de mai jos pot apărea în cazul pacientului C. c) examenul sucului gastric. c) spălarea mâinilor după orice manevră tehnică de lucru. c) retardarea mintală.R. d) rubajul duodenal pentru recoltarea bilei B. greutatea normală.. febră 39°C şi contracţii tonicoclonice. consideră înălţimea: a) normală. de 16 ani.

27. Care din intervenţiile de mai jos nu sunt valabile în profilaxia rahitismului: a) aerisirea încăperii; b) introducerea Slinosului în primele 5 luni de viaţă; c) administrarea de vitamina D2 la ieşirea nou-născutului din maternitate; d) administrarea de calciu şi vitamina D2 în luna a Vlll-a de sarcină. 28. Care din următoarele manifestări de dependenţă nu fac parte din semnele BDA: a) tegumente curate integre; b) pliu cutanat persistent; c) scaune frecvente modificate; d) buna dispoziţie. 29. Medicamentele pe cale bucală la copiii internaţi în spital sunt administrate: a) de mamele însoţitoare; b) de asistentele medicale; c) de infirmiere; d) se lasă pe noptieră pentru a fi luate de copil conform prescripţiilor. 30. Ce avitaminoză produce hemeralopia: a) vitamina PP; b) vitamina C; c) vitamina A; d) vitamina B6.

31. Pacientului G., de 10 ani, i se recomandă examenul coproparăzitologic; pentru recoltare foloseşti: a) un borcan curat; b) o cutie de chibrituri; c) coprocultor direct; d) coprocultor steril cu apă distilată. 32. Notaţi răspunsul corect: a) nu apare sindromul digestiv; b) poate apare colapsul periferic; c) apare prăbuşirea TA; d) nu apare febra. 33. Pentru dezinfecţia pavimentului, în secţia pediatrie, îi atragi atenţia îngrijitoarei să aibă în dotare, pentru executarea corectă a manevrelor: a) o găleată; b) două găleţi; c) cel puţin trei găleţi; d) nu are nevoie de nici un vas. 34. Pacientul V., de 5 ani, are nevoie de toaleta cavităţii bucale; fixaţi ordinea manevrelor de executare corectă a tehnicii: a) spălarea cavităţii bucale; b) pregătirea materialelor; c) pregătirea bolnavului; d) spălarea mâinilor; e) îndepărtarea materialelor utilizate; f) crearea microclimatului. 35. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru: a) persoanele care fac tratament cu antibiotice; b) persoanele care fac tratament cu cortizon; c) copiii mici; d) toţi indivizii.

36. Antibiograma este metoda de laborator care: a) determină prezenţa microbilor; b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv; c) nu arată decât creşterea germenilor. 37. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi: a) orofaringele; b) mucoasa nazală; c) valul palatin; d) amigdalele. 38. Pacientul Z, de 14 ani, este suspect de hepatită serică (TIP B); se recoltează sânge; care rezultat al analizei precizează diagnosticul clinic: a) prezenţa proteinei C; b) prezenţa antigenului Australia; c) prezenţa trichinelei spiralis; d) prezenţa bacilului Tific. 39. Limbajul activ devine problemă pentru un copil: a) până la vârsta de 1 an; b) până la vârsta de 2 ani; c) până la vârsta de 3 ani; d) după vârsta de 3 ani. 40. Conturarea personalităţii copilului se manifestă prin: a) reducerea somnului; b) exprimarea preferinţelor şi repulsiilor; c) căpătarea îndemânării; d) memorarea a cât mai multe poezii. 41. În caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatură de 39,9°C, se vor aplica următoarele intervenţii: a) administrarea de diazepam 1-2 zile; b) administrarea de analeptice cardiovasculare; c) administrarea de antibiotice; d) comprese călduţe pe frunte; e) administrarea de fenobarbital 1/2 fiolă.

Îngrijiri ale persoanei vârstnice.
1. Pentru a se putea iniţia demersurile terapeutice şi corective necesare practicii în geriatrie se impune: a) diferenţierea patologicului de normal; b) cunoaşterea cu precădere a activităţilor; c) delimitarea stării de boală de cea de sănătate. 2. Care din următoarele sisteme şi aparate ale organismului uman suferă importante modificări de îmbătrânire: a) aparatul renal; b) sistemul cardio-vascular; c) sistemul respirator; d) sistemul locomotor. 3. Unele modificări, legate de înaintare în vârstă sunt considerate între anumite limite, ca aparţinând unei îmbătrâniri normale. Care sunt acestea: a) modificări ale pielii şi fanerelor; b) presbiopia; c) scăderea secreţiei lacrimale; d) presbiacuzia; e) fenoastenia; f) toate enunţurile sunt adevărate. 4. Îmbătrânirea psihologică este rezultanta modificărilor induse de vârstă în planul biostructurilor; la baza acestor modificări stau: a) factori ereditari, uzura sistemului vieţii psihice; b) factori ecologici; c) factori socio-culturali. 5. In abordarea unui pacient vârstnic, se vor evalua următoarele funcţiuni psihice: a) capacitatea de orientare; b) starea afectivă; c) memoria; d) gradul tulburărilor de integrare. 6 Numiţi cele trei aspecte generale ale psihologiei senescenţei: a) .......................... ; b) ......................... ; c) ............................ 7. O asistentă medicală care se consacră nursingului geriatrie va cunoaşte şi va respecta cu siguranţă: a) cadrul manierelor elegante; b) drepturile persoanelor vârstnice; c) legislaţia generală; d) măsuri protective specifice. 8. Factorii de risc ai abuzului contra persoanei vârstnice, includ şi: a) vârsta peste 75 ani; b) incapacitatea de autoîngrijire; c) starea biologică. 9. Câte categorii de abuzuri sunt descrise caftind implicate în majoritatea cazurilor: a) patru; b) opt; c) zece.

în sensul inversării. Incontinenţa anală. 16. el se va aplica cu răbdare şi sistemic evitând invalidităţile prin: a) cunoaşterea şi anticiparea riscului. d) greu de suportat. b) vârsta înaintată. Dissomnia reală a vârstnicului. c) aspecte ale senescenţei echilibrului. b) o infirmitate umilitoare. insuficient cantitativ. c) să bea o cană cu ceai de tei. o mare şi gravă problemă a asistenţei geriatrice este pentru vârstnic: a) o afecţiune temporară. întâmplătoare. individualizat. pentru a favoriza un somn odihnitor: a) să facă o baie caldă. Un important factor ce perturbă somnul nocturn la vârstnic (bărbat) îl constituie: a) trezirile repetate. 20. c) tulburări cantitative. b) terapie recuperativă. ce se cere diferenţiată de falsa insomnie. d) în relaţia cu familia pentru reintegrarea socială.10. Căderile persoanei vârstnice sunt considerate: a) aspecte ale senescenţei posturii. 19. Consecinţele căderilor vârstnicului sunt importante şi afectează: a) starea fizică şi psihică. c) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor imediate. c) o infirmitate demoralizantă. Cel mai important factor de risc al căderilor este considerat a fi: a) sexul. Ce fel de căderi fac îndeosebi obiectul sindromului de cădere: a) căderile unice. 17. 12. b) să facă un duş rece. In cazul unui vârstnic care a suferit o cădere asistenta medicală intervine: a) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor tardive. 15. b) accidente banale. 18. include: a) tulburări cantitative. b) tulburări ale ritmului normal. . 11. d) relaţiile sociale şi familiale. de regulă hipersomnia. b) complexitatea consecinţelor. c) somnul diurn. b) hipertrofia de prostată care determină nicturie. c) kineziterapie şi ergoterapie de susţinere. b) autonomia. b) întocmind un plan de îngrijire. c) măsurile de prim ajutor calificat. 13. c) bolile cronice. Tratamentul preventiv al sindromului de imobilizare este esenţial. b) căderile alternative. Ce recomandă asistenta medicală unui vârstnic. Importanţa căderilor în îngrijirea vârstnicului ţine seama în special de: a) amploarea consecinţelor. de regulă hiposomnia. c) posibilitatea de a bea şi mânca. 14. c) căderile repetate.

c) dependenţă.21. Pentru a menţine independenţa nevoii de a mânca şi a bea. b) ingerarea suficientă de lichide.actuală şi potenţială". fructe şi legume moi. c) reinstaurarea reflexului de micţiune. b) în ce moment al zilei. constituind una din acuzele cele mai frecvente ale vârstnicilor. 29. d) factorii de risc şi bolile cronice. c) urmărirea efectelor secundare ale medicamentelor. c) afecţiunile locomotorii şi neurologice. În cazul unei disfuncţii de eliminare intestinală diagnosticul de nursing . Contextul unei incontinenţe urinare include adesea şi următoarele: a) anorexie. 22. d) folosirea de laxative. care urmăreşte: a) creşterea spaţiului de timp dintre micţiuni. b) abordarea unei posturi care favorizează respiraţia. d) semnele unui deficit nutriţional. 24. b) factorii de risc. . b) pierderea controlului.Care din următoarele sunt exerciţiile de tehnică respiratorie pe care asistenta medicală i le prezintă pentru învăţare vârstnicului afectat de dispnee: a) respiraţia diafragmatică. tranzitorie şi reversibilă. Metoda de elecţie în tratamentul incontinenţei urinare este reeducarea. 27. b) absenţa diareei. 25. asistenta medicală va cunoaşte: a) dificultăţile legate de bolile cronice. Care din următoarele intervenţii preventive sunt menite să acţioneze asupra unor factori ce pot satisface nevoia de a mânca şi a bea: a) periajul corect al dinţilor. c) mesele rare şi bogat-cantitative. b) incontinenţa urinară indusă. b) consumarea de alimente semisolide. Cum va determina asistenta medicală împrejurările apariţiei dispneei: a) la ce grad de efort apare. b) creşterea capacităţii vezicale. e) efectuarea de clisme evacuatoare.îngrijiri va cuprinde formularea „alterare a funcţiei intestinale . Care din următoarele tipuri de incontinenţă urinară nu ţine de factorii legaţi de fiziologia micţiunii: a) incontinenţa urinară definitivă sau stabilă. acţiunile planificate de asistenta medicală vor avea următoarele scopuri: a) menţinerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor. d) consumarea de ciorbe sau supe calde care stimulează apetitul. 23. 26. c) se modifică în raport cu poziţia. Eficacitatea intervenţiilor va fi evoluată în raport cu: a) frecvenţa şi aspectul scaunelor. c) respiraţia cu buzele strânse. c) incontinenţa urinară de stres sau de efort. 28. Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare şi cardiace.

b) menţinerea valorilor TA în limite normale. Acestea pot fi: a) atrofia lenta a musculaturii. c) scăderea tonusului şi forţei musculare. etc. 34. Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare la un vârstnic se va realiza: a) numai apelând la exerciţii izotonice şi izometrice. In cadrul procesului de nursing. d) osteoporoza. c) folosirea de dispozitive ajutătoare. . durere. b) menţinerea forţei şi rezistenţei musculare. vor fi orientate către: a) motivaţia vârstnicului. d) afecţiuni cardiace. 33.c) tipul de dispnee. b) felul eliminărilor. vis-ă-vis de nevoia de a se mişca. Care din următoarele boli pot afecta mobilitatea la persoana vârstnică: a) artroza. c) menţinerea rezistenţei musculare. c) diabetul. Modificările fiziologice din cadrul procesului de îmbătrânire se cer cunoscute întrucât joacă un rol important în satisfacerea nevoii de a se mişca. e) reducerea cantităţii de proteine din alimentaţie 35. În cazul incontinenţei urinare reversibile. b) concomitent cu o alimentaţie completă şi complexă. 30. d) respectarea regimului alimentar. afecţiunile cronice de care suferă acesta şi care produc disconfort. d) prezenţa durerii şi identificarea cauzei determinante. 32. b) probleme respiratorii. 37. care din următoarele pot fi considerate intervenţii curative: a) efectuarea de exerciţii pentru tonificarea musculaturii sfincteriene. c) evitarea ingestiei de băuturi diuretice (cafea. ordonaţi după importanţă problemele şi bolile des întâlnite: a) probleme gastrice. Exerciţiile de amplitudine au drept scop: a) menţinerea mobilităţii articulaţiilor. alcool). d) menţinerea valorilor TA. c) în concordanţă cu starea de nutriţie. 36. 31. e) poliartroza. b) recomandarea de a urina la prima senzaţie de micţiune şi până la completa golire a vezicii. c) menţinerea mobilităţii articulare. Intervenţiile preventive. d) stabilirea unui orar de folosire a toaletei. c) hipertrofia de prostată. b) HTA. depresie. e) afecţiuni neuro-psihice. cuprinse în planul de îngrijire a unui vârstnic. b) tulburări de deglutiţie. Perturbarea somnului la persoana vârstnică are drept cauză principală. culegerea de date se va referi cu precădere la: a) capacitatea şi toleranţa la efort. orarul lor. ceai.

d) forţa musculară. 39. d) cină uşoară. 43. 40. d) a nu se face abuz de pudră de talc. b) deficit de autoîngrijire. veselă. Problemele de dependenţă la nivelul nevoii de a fi curat şi a avea tegumente îngrijite. Pentru prevenirea uscării pielii. intacte. c) semne de nedormit. c) aerisirea camerei de dormit. . R. b) deformările coloanei vertebrale. 42. d) condiţiile de mediu. c) a se folosi săpunuri grase. Care din următoarele sunt afecţiuni neurologice ce afectează major nevoia de a se îmbrăca a vârstnicului: a) diabetul insipid. e) depunerile de grăsime. b) valorile TA. în afară de: a) instituirea unui orar zilnic. c) hemiplegiile. e) alterarea potenţială a integrităţii mucoaselor. d) tulburările de auz. c) mobilitatea articulară. Intervenţiile preventive constau în sfătuirea vârstnicului. c) alterare a integrităţii tegumentelor. diureză. Observaţiile asistentei medicale vor urmări: a) orarul zilnic de somn. eventual un pahar cu lapte. în afară de: a) a nu se face baie generală zilnic. mai ales după ora 18. c) ascultarea de muzică ritmată. 44. d) activităţi reduse în cursul zilei pentru a nu acumula oboseală. 41. cu corectarea ritmului veghe-somn. P. fac parte. d) gută. b) maladia Parkinson. c) coordonarea. e) a se asigura o hidratare corespunzătoare. Care din următoarele modificări fac problematică alegerea şi ajustarea îmbrăcăminţii: a) deformările osoase. Intervenţiile curative care se vor iniţia ţinând cont de sursa de dificultate şi făcând distincţia între problemele medicale şi modificările fiziologice. din următoarele categorii de diagnostice de îngrijiri-nursing: a) tulburări de somn legate de oboseală. care va urmări următoarele: a) evitarea excitantelor. de a se conforma unui regim de viaţă. Îmbrăcatul şi dezbrăcatul presupun o serie de abilităţi care sunt afectate in cadrul procesului de îmbătrânire. b) a se folosi după zvântarea pielii unele loţiuni alcoolizante. 45. d) alterarea alimentaţiei legată de somnolenţă. Care sunt acestea: a) dexteritatea. b) asigurarea de confort fizic prin poziţionare şi calmarea durerii. b) respectarea tratamentului cu somnifere.38. în general. c) lipsa anturajului favorabil. asistenta medicală recomandă următoarele. b) echilibrul. f) toate enunţurile sunt adevărate. pot fi următoarele.

Cel mai frecvent factor legat de accidentele hipotermice este: a) hipotensiunea ortostatică. e) se clăteşte cu apă rece înainte de a o monta. c) oboseala. Nevoia de sucuritate este strâns legată de numeroase aspecte privind mediul înconjurător. Acţiuni desfăşurate de asistenta medicală pentru menţinerea temperaturii corporale a vârstnicului în limite normale sunt şi: a) asigurarea temperaturii ambiante de 20-21°C. regimul alimentar al persoanei vârstnice va fi orientat către: a) o alimentaţie bogată în hidraţi de carbon. 52. eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminua. d) prezentă la femei.1°C. 50. In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană vârstnică: a) 36°C. Este cel mai adesea: a) atipică. b) se va retrage în securitatea unei lumi interioare. 47. b) se clăteşte cu apă caldă după ce a fost spălată cu detergent/săpun pentru copii. c) practicarea de activităţi fizice uşoare (plimbări). c) se îndepărtează resturile alimentare de pe ea. 51. c) uşor de determinat. brusc. Depresia este una dintre cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la vârstnici. Odată cu vârsta. b) deshidratarea. c) mişcarea şi schimbarea poziţiei conform orarului stabilit. d) purtarea în cursul nopţii a unor ciorapi. b) 37. e) manifestată prin ipohondrie. 48. utilizând următoarele strategii: a) manipularea vârstnicului cu rapiditate. b) determinarea vârstnicului să folosească băuturi alcoolice ca mijloc de „a se încălzi". c) persoanele cu boli cardio-vasculare. 54. asistenta medicală va lua măsuri pentru diminuarea sau îndepărtarea ei. Persoana vârstnică când se simte în pericol: a) îşi va înrăutăţi starea de sănătate. decizie. 49. . b) o reducere a grăsimilor. b) persoanele cu afecţiuni digestive cronice.46. c) 35. Proteza dentară va fi îngrijită în felul următor: a) se spală pe toate feţele folosind o periuţă aspră. După ce durerea a fost evaluată.4°C. d) consumarea de lichide reci. Care persoane sunt cele mai vulnerabile în faţa hipertermiei: a) persoanele obeze. b) în coexistenţă cu boala somatică. c) va apela la tehnici diverse de relaxare. b) asigurarea unei poziţii confortabile. d) se păstrează noaptea într-o soluţie slabă de oţet. 53. Pentru prevenirea hipertermiei. c) consumarea de lichide cât mai calde.

59. va avea în vedere elemente legate de: a) personalitatea vârstnicului. b) terapeutică. b) evaluarea funcţiilor cognitive. în nevoia de a comunica. d) evaluarea funcţiilor senzoriale.55. c) trecutul patologic. b) să aibă o viaţă socială. cu faţa la partenerul de dialog. 57. d) tulburărilor tactile. 56. b) va da dovadă de empatie. b) acuităţii vizuale scăzute. Culegerea de date. . individul trebuie: a) să aibă integre organele senzoriale. c) surplusului ponderal. Pentru îmbunătăţirea comunicării cu vârstnicul. Din punct de vedere al scopului comunicarea asistentei medicale poate fi: a) informaţională. clar. c) alterare a comunicării verbale legată de afazie. b) comunicare ineficace din cauza valorilor mari ale tensiunii arteriale. c) să nu împiedice comunicarea prin reacţiile sale emoţionale. 60. asistenta medicală va proceda în felul următor: a) nu va folosi metode non-verbale de comunicare. ca primă etapă a procesului de îngrijire. c) pedagogică. Problemele care apar cel mai frecvent sunt: a) alterare a comunicării verbale legată de un deficit auditiv sau vizual. c) va vorbi lent. e) toate enunţurile sunt adevărate. Procesul de îmbătrânire afectează nevoia de comunicare diminuând-o datorită prezenţei: a) hipoacuziei. 58. Pentru a fi independent.

Ce medicamente se administrează cu 30 min. 5. 1. b) regim hidric. c) dimineaţa şi la prânz regim obişnuit. înlăturarea fricii de spital. c) respectarea prescripţiilor medicale şi efectuarea explorărilor.şi postoperatorie. c) cu 1-2 h. 3. c) respectarea disciplinei spitaliceşti. d) combaterea durerii. Care din următoarele metode contribuie la buna pregătire psihică a bolnavului: a) înlăturarea factorilor nocivi. e) să coreleze rezultatele cu starea clinică a bolnavului. deci. somn liniştit.CAPITOLUL VIII Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre. f) crearea siguranţei că operaţia şi starea postoperatorie vor fi favorabile. 7. Care sunt regulile în îngrijirea preoperatorie a bolnavului: a) crearea condiţiilor care să împiedice traumele psihice. 2. b) cunoaşterea bolnavului şi a bolii. înainte de începerea anesteziei. b) convingerea că intervenţia chirurgicală este benefică. d) pe masa de operaţie. d) respectarea relaţiilor cu bolnavii ceilalţi. b) în seara premergătoare. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei intervenţii chirurgicale: a) să recolteze corect probele prescrise. b) să ducă probele la laborator. d) câştigarea încrederii bolnavului în echipa de îngrijire. b) înlesnirea vizitei familiei. c) grija pentru odihnă. . Cu cît timp înaintea operaţiei trebuie să depilăm regiunile păroase: a) cu 48 h. 6. b) prin injecţie intramusculară. 8. c) fortral. Cum se testează eventuala alergie la novocaină: a) prin injecţie intradermică. a operaţiei pentru sedarea şi liniştirea bolnavului: a) fenobarbital. 4. d) să interpreteze rezultatele. e) combaterea manifestărilor ce provoacă disconfort. şi. seara hidric. b) mialgin. c) să aducă rezultatele de la laborator. Ce regim alimentar oferim bolnavului în preajma operaţiei: a) regim alimentar obişnuit. Ce obiective urmăreşte pregătirea psihică a bolnavului chirurgical internat: a) acomodarea cu condiţiile. c) prin injecţie intravenoasă. d) nu se dau alimente grele cu 24 h înaintea operaţiei. d) diazepam.

13. b) mialgin. d) diagnostic de nursing. b) hTA. d) nu are importanţă concentraţia soluţiei. 16. d) insolubil în grăsimi. . 11. 10. Pentru evitarea confuziilor. 15. 12 Care din analgezicele de mai jos. seara dinaintea operaţiei. volatil. c) relaxarea musculară. c) implementare. c) uşor inflamabil. d) portocalie. Eterul este: a) gaz cu miros caracteristic.9. Care din următoarele obiective sunt urmărite prin efectuarea anesteziei generale: a) hipnoza. dispnee. c) cefalee persistentă. buteliile de gaz sunt colorate standard. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie: a) greţuri. fortralul. morfina. b) lichid incolor. d) romergan. b) mialginul.5-1%. c) 8%. Care este pericolul cel mai mare în perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubaţia orotraheală: a) sângerarea plăgii. c) paracetamol. c) piafenul. au regim de substanţe stupefiante (opiance) a) fortralul. Cu ce culoare sunt vopsite buteliile cu protroxid de azot: a) albă. d) intoleranţă la medicamente. Pentru a avea un somn liniştit. Ce soluţie de xilină se foloseşte în rahianestezie: a) 0. astuparea glotei şi asfixierea bolnavului. vărsături. 17. c) albastră. b) analgezia. c) căderea limbii. fentanilul. b) planificare. b) neagră. b) tahicardie. In care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă îngrijirea postoperatorie a fost eficientă: a) evaluare. beralginul. b) 2-A%. administrăm: a) fenobarbital. d) protecţia antiinfecţioasă. d) agitaţia bolnavului din cauza durerii mari. algocalminul. 14.

d) urmărirea evoluţiei febrei. e) monitorizarea funcţiei renale. d) decubit dorsal cu capul pe pernă. Pentru îngrijirea unui bolnav. d) epistaxis şi lipotimie. d) combaterea atelectazei pulmonare. b) încurajează mobilizarea. ţinem seama de: a) natura operaţiei. Care din îngrijirile postoperatorii sunt pentru bolnavii trimişi în salon cât şi pentru cei din STI: a) aşezarea corespunzătoare în pat. b) în poziţie Trendclenburg. nu va ridica capul. Care din următoarele. 19. b) mobilizarea bolnavului. putând lua orice poziţie doreşte. Mobilizarea precoce a bolnavului urmăreşte: a) combaterea durerii. c) starea generală a bolnavului. b) decubit lateral. 23. asistenta va efectua următoarele activităţi în afară de: a) schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit. c) tulburări circulatorii periferice. d) complicaţiile care apar. 20. cu o tăviţă renală alături. vor fi aşezaţi în pat în următoarele poziţii: a) decubit dorsal cu pernă sub picioare. 25. b) menţinerea tegumentelor uscate şi curate. c) în poziţie laterală stângă sau dreaptă. 24. Care din următoarele se consideră complicaţii apărute la un bolnav imobilizat timp îndelungat la pat: a) artrită acută. în perioada postoperatorie. este efectul secundar al unui analgezic (Fortral) administrat postoperator: a) reduce greaţa. c) decubit ventral.18. Bolnavii operaţi cu anestezie locală. c) prevenirea stazei venoase şi producerea bolii tromboembolice. d) în decubit dorsal. . fără pernă. b) escară de decubit. b) felul anesteziei. c) stimulează peristaltismul. 21. 22. b) combaterea tulburărilor hidro-electrolitice. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi. d) administrarea unor medicamente specifice. c) monitorizarea cardio-vasculară. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat în următoarea poziţie pe pat: a) în decubit dorsal cu două perne sub cap. c) protejarea zonelor de presiune. cu capul flectat spre dreapta.

după dorinţă. c) operaţii la nivelul membrelor inferioare. 33. 30. putându-şi schimba în anumite limite poziţia. b) de afecţiuni pleuropulmonare sau esofagiene.500 cal/zi.000 cal/zi. 27 La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaţii pulmonare: a) la bolnavii vârstnici.000-4. d) compensarea proceselor catabolice ce au loc postoperator. Aportul proteic postoperator este necesar pentru: a) corectarea hipoproteinemiei. c) cu rahianestezie. c) la fumători. d) în poziţie Fowler. c) cu afecţiuni esofagiene operate. c) în poziţie Trendelenburg. 28. b) 800-1. cu o operaţie medie. In poziţie Trendelenburg vor fi aşezaţi bolnavii cu: a) peritonite generalizate. Bolnavul operat cu anestezie locală va fi aşezat: a) în decubit dorsal cu capul pe pernă. În poziţie de decubit ventral vor fi aşezaţi bolnavii operaţi: a) pe coloana vertebrală. este nevoie ca aportul caloric să fie de: a) 2. d) 3. c) creşterea dezechilibrelor hidro-electrolitice. 34.000-3. c) coloana vertebrală. . Pentru un bolnav. d) efectuarea de baie parţială zilnică. b) în decubit dorsal fără pernă timp de 24 h. Care din următoarele sunt aspecte esenţiale ale planului de nursing postoperator: a) promovarea mobilizării şi încurajarea ingestiei de lichide. c) 1. 31. b) la copii. b) cu peritonite operate.000 cal/zi. b) furnizarea terapiei diversionale şi a fizioterapiei.000-1. 29. d) la cei cu leziuni pulmonare preexistente. b) membre inferioare. c) prevenirea insomniei şi a anxietăţii. 32. insuficient tratate. b) cicatrizarea plăgilor. In poziţie de decubit lateral vor fi aşezaţi bolnavii: a) operaţi pentru afecţiuni pleuropulmonare.000 cal/zi. b) irigare cerebrală deficitară. Poziţia Fowler (semişezândă) este favorabilă bolnavilor cu operaţii pe: a) torace.26.

b) pentru a nu aluneca. b) creem o atmosferă cât mai puţin septică. d) lipide. b) toxic pentru organism. La administrarea oxigenului din bombă. d) modificarea conduitei. Când calea naturală eficientă în administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul chirurgical. 36. 41. cu excepţia: a) monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute. putem folosi următoarele căi: a) gastrostomia. Ce facem pentru a nu se forma crustă la o traheotomie: a) spălăm cu ser fiziologic şi îndepărtăm mecanic secreţiile formate. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite: a) urmărirea evoluţiei bolnavilor. Oxigenul pur administrat timp îndelungat are efect: a) benefic pentru organism. c) sonda nazogastrică sau nazojejunală.35. b) supravegherea aspectului pansamentului. c) barbotor. c) apă şi electroliţi. c) pentru a împiedica sângcrarea şi infecţia. 40. b) reductor. în funcţie de evoluţie. c) prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei. b) separă calea aeriană de cea digestivă prin canule speciale. d) permite aspiraţia secreţiilor traheobronşice şi reduce mişcările paradoxale în voletul costal. 38. 37. scoasă. În prima oră după anestezia generală. b) calea intravenoasă. c) urmărirea eficacităţii tratamentului aplicat. 42. cel puţin în primele zile postoperator. d) mobilizarea la marginea patului. b) prevenirea apariţiei unor complicaţii. b) simptomatic. obiectivele planului de îngrijire sunt următoarele. 44. c) de urgenţă. Oxigenoterapia este un act terapeutic: a) etiologic. c) evită obstacolul glotic şi reduce spaţiul mort cu aproximativ 65%. c) provocăm tuse artificială. Aportul energetic va fi dat de: a) glucide. Care sunt avantajele traheotomiei: a) reduce spaţiul mort cu aproximativ 10%. . b) vitamine. d) din care rezultă modificări structurale şi funcţionale ale plămânilor (EPA). de un bolnav agitat. 39. d) pentru a nu putea fi mobilizată. c) ce produce insuficienţă hepato-renală. De ce se fixează canula de traheotomie la piele: a) pentru a nu se astupa cu corpi străini. avem nevoie pentru reducerea presiunii şi umidificare de: a) mască. 43.

4. d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie.CAPITOLUL IX Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale. b) transport de urgenţă la spital. c) febra mare şi mucoasele uscate. b) să o punem în poziţia de siguranţă. 3. c) 150-250 mg. d) 300-400 mg. c) să scoată persoana afară din garaj. c) sunt egale. c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor. 2. d) dilataţia pupilară. b) 100-200 mg. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici: a) 150-175 mg. Într-o plagă „în seton" orificiul mai mare este: a) de intrare. b) tahicardia. b) pansament compresiv. b) de ieşire. In cazul în care o persoană este găsită căzută într-un garaj închis. cu un motor de maşină funcţionând. c) imobilizarea fracturilor osoase. Care este atitudinea corectă la locul accidentului în cazul unui traumatism abdominal închis: a) administrare de calmante. 5. b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare. 6. c) compresiune la distanţă. 8. şocul anafilatic. Care din următoarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinică: a) delirul. c) să-i controlăm respiraţia. b) să controleze respiraţia. Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este: a) executarea unui baraj de securitate. În cazul unui pacient politraumatizat prioritatea în acordarea primului ajutor constă în: a) oprirea hemoragiei externe. Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai întâi: a) să eliberăm căile respiratorii. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a) ligatura vaselor lezate. c) hemostază locală. b) evaluarea rapidă a situaţiei. 1. salvatorul trebuie: a) să oprească motorul. 7. e) administrarea medicaţiei hemostatice. 9. . d) aplicarea garoului.

se face prin compresiune directă pe: a) regiunea preauriculară. 18. 15. În accidentele maxilofaciale. Pentru acordarea primului ajutor în cazul electrocutării: a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură. 12. b) flictene. b) se îndepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie. a) eritem. Primul ajutor în cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă în: a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei. c) imobilitatea prelungită. b) tamponament local.În cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar: a) acordul pacientului. c) se transportă victima la spital. b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot. c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos. 17. c) de gradul IV. b) aplicarea garoului deasupra leziunii. 13. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin. 16. b) frigul uscat. c) gangrena. c) să cunoşti natura substanţei ingerate. b) marginea inferioară a mandibulei. 20. b) administrarea de antialergice. b) de gradul III. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel: a) cu stare de şoc hipovolemic. 19. 14. Primul ajutor în caz de arsură constă în: a) administrarea de antialgice. hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială. Care sunt factorii care favorizează degeraturile: a) frigul umed. c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte. b) să câştigi încrederea pacientului. c) cu stare de şoc toxicoseptic.10. Care din următoarele manevre se practică în cazul muşcăturilor de şarpe veninos: a) incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată. c) instalaţii auriculare cu glicerina boraxată. In cazul electrocutării la locul de intrare şi ieşire a curentului electric se produc arsuri: a) de gradul II. d) încălţămintea lejeră. c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot. În cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgenţă este efectuarea de: a) spălaturi auriculare cu ser fiziologic sau apă distilată. 11. c) administrarea de antiinflamatoare steroide. b) fără complicaţii. .

c) sete accentuată. 29. Ce manifestări sunt tipice pentru o hemoragie internă: a) tegumente palide şi reci. In cazul unei fracturi închise la un membru inferior. cu resturi alimentare (eventual). Obiectivul principal în acordarea primului ajutor în cazul unei fracturi la locul accidentului este: a) reducerea fracturii. d) indiferenţă. Pentru imobilizarea provizorie a membrului inferior stâng fracturat asistenta medicală procedează în felul următor: a) imobilizează membrul inferior stâng fracturat folosind drept atelă celălalt membru inferior. Epistaxisul se tratează de urgenţă prin: a) aşezarea bolnavului în decubit dorsal. hemoragii. b) stare de agitaţie. b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaţiilor deasupra şi dedesubtul fracturii. c) calmarea durerii.paralizii. 24. d) hemostază provizorie. asistenta medicală aplică: a) reducerea precoce. . crepitaţie osoasă. b) vărsătură de sânge ca zaţul de cafea. întreruperea continuităţii osului. impotenţă funcţională. 27.21. c) imobilizarea provizorie. crepitaţie osoasă. deformarea regiunii. b) accentuarea durerilor. la locul accidentului. c) mobilitate anormală. 28. b) aplicarea imediată a unui tampon din tifon introdus compresiv în fosa nazală. 25. 23. b) netransmisibilitatea mişcărilor distal de fractură. c) schimbarea tamponului din oră în oră. Semnele de certitudine într-o fractură a membrelor sunt: a) mobilitate anormală. c) elasticitatea cutiei toracice. Severitatea unei fracturi costale depinde de: a) numărul fracturilor. b) sediul fracturilor. 22. b) prevenirea complicaţiilor . c) vărsătură de sânge negru lucios ca păcura. c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită flectarea capului pe tor ace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce: a) şoc hemoragie. d) comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal. b) nu este nevoie de imobilizare. corectă a fracturii. 26. c) foloseşte o atelă Kramer. Hematemeza este o hemoragie internă exteriorizată manifestată prin: a) vărsătură de sânge roşu aerat.

. relaxare sfincteriană. cu picioarele atârnând la marginea parului. c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG. accidentatul putând fi încă resuscitat: a) midriază fixă. b) 8-10 minute. puls tahicardie. Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas.80/min. b) medicaţie tonică cardiacă. cu capul în hiperextensie. b) în orice poziţie. accidentatul se va afla în următoarea poziţie: a) decubit lateral drept. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă: a) respiraţie superficială. c) decubit dorsal. 33. 39 În edemul pulmonar acut pacientul se aşează în: a) clinostatism. b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii.4 minute. 32. puls absent. 38. Care este timpul limită de acţiune în reanimarea cardio-respiratorie? a) 3. În resuscitarea respiratorie prima manevră este: a) administrarea oxigenului. b) 2 la 15. b) dispariţia midriazei.. paloare midriază. pe un plan dur. b) respiraţie profundă. 34. c) 1 la 2. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de: a) 60. cu capul mai ridicat decât restul corpului. c) până la reluarea respiraţiei spontane şi apariţia bătăilor inimii. . c) insuflaţia aerului gură la gură. Pentru intervenţiile de urgenţă în edemul pulmonar acut asistenta medicală pregăteşte: a) instrumente pentru sângerare şi oxigenoterapie. 36. b) hipotonie musculară şi pete cianotice.60/min. b) clinostatism. stare de inconştienţă. c) poziţie şezând. 35. puls filiform. cu capul mai jos decât restul corpului. 37. c) trusa pentru traheostomie. Cât timp se va păstra ritmul 2 la 15: a) până la reluarea respiraţiei spontane. 31. c) 100-120/min. c) respiraţie oprită. b) 40. concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajul cardiac extern. 40. hipotensiune arterială conştientă pierdută. c) recolorarea tegumentelor. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică.30. b) până la apariţia bătăilor inimii. In stopul cordiorespirator. stare de inconştienţă. In cazul unui singur reanimator în resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre insuflaţii şi masajul cardiac extern este de: a) 1 la 8. Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin: a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale. c) 20 minute.

b) infarct miocardic acut. Cărui grad de comă îi este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şi cutanate: a) comă profundă grad III. debutul se instalează lent: a) diabet. d) comă ireversibilă grad IV. c) administrarea de atropină. Unul din semnele pneumotoraxului este: a) spută cu sânge. 48. cu tegumente palide şi reci. comatos. b) durere toracică surdă. c) pacient somnolent. frig.41. . c) poziţia semişezândă. 46. În starea de şoc indiferent de cauza sa se produce: a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabqlice la nivelul ţesuturilor. Care dintre următoarele cauze pot determina apariţia comei diabetice: a) postul prelungit. c) intoxicaţii cu cianuri. 51. c) stenoză mitrală. are o durată între 3-15 min. d) uremie. c) Trendelenburg. c) comă propriu-zisă grad II.. b) 15 min. tahicardie. Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă: a) pacient inert. In care dintre come.. transpirat. b) poziţia decubit ventral. afazie. In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziţia decubit dorsal. c) 30 min. b) hemoragii cerebrale. d) poziţia decubit lateral (de siguranţă). fotofobie. hipotensiune. 43. emoţii. hipertensiv. Durerea coronariană ce survine la efort. 42. puls filiform. c) tulburări respiratorii. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană: a) cefalee. b) pacient agitat. b) decubit lateral sau semi-ventral. b) tulburări renale. poate fi transportat în poziţie: a) decubit dorsal tară pernă. b) sistarea tratamentului hipoglicemiant. 50. redoare de ceafa. somnolent. şi care cedează la nitroglicerină este caracteristică în: a) angina pectorală. 49. c) absenţa mişcărilor toracice în timpul respiraţiei. b) hemiplegie. 45. Pacientul inconştient. Criza de angină pectorală durează în general sub: a) 5 min. 44. b) comă vigilă grad I. 47.

Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este: a) redoarea de ceafă. 53. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini esofagieni este: a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin. b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală. c) spălătură cu seringa Guyon . c) hipertensiunea arterială. c) extragerea sau împingerea corpului străin prin procedee oarbe. sete de aer. b) hemiplegia. Existenţa hemiplegiei în cadrul comelor semnifică: a) o leziune meningeană. 55.apă distilată. 52. c) o leziune medulară. 54. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini vii auriculari este: a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon. . b) extracţia corpului cu pensa. b) o leziune cerebrală.c) agitaţie psiho-motorie.

c) câştigul sau pierderea în greutate. evoluţia lor. b) vaccinările efectuate. Alterarea comportamentului sexual datorită disconfortului este o posibilă problemă a gravidei specifică: a) trimestrului III de sarcină. Ritmul vizitelor. . 2. d) tehnici de monitorizare a elementelor particulare ale sarcinii. c) respect al regulamentului de funcţionare. La terminarea stagiului practic în comunitate. b) prezentarea semnelor unei naşterii premature.CAPITOLUL X Îngrijiri comunitare. 7. 1. Care din următoarele se regăsesc în modalităţile de efectuare a educaţiei gravidei: a) prezentarea semnelor naşterii la termen. Pentru îngrijirea femeii gravide la domiciliu vom cunoaşte: a) modalităţile de estimare a vârstei sarcinii. T°. 8. pentru stabilirea relaţiei cu femeia gravidă. P. Activitatea de educaţie a gravidei se realizează: a) în primele 2 luni de sarcină. se stabilesc: a) în raport cu numărul sarcinilor. c) modalităţi de administrare a O2. c) recoltează sânge pentru glicemie şi urce. 6. d) aplică sub supraveghere intervenţii de urgenţă. elevii îşi vor însuşii următoarele abilităţi şi deprinderi practice: a) determină indicatorii de dezvoltare fizică. 9. d) determinarea valorilor TA. 3. 5. c) prezentarea cauzelor ce declanşează travaliul. La primul interviu. d) în trimestrul I de sarcină. b) continuu. R. b) istoricul ciclului menstrual şi activitatea sexuală. Printre atitudinile şi capacităţile afective ale elevilor se găsesc: a) dorinţa de comunicare. Notăm în fişa medicală a gravidei: a) evenimentele petrecute de la ultimul control periodic. II de sarcină. b) responsabilitate şi corectitudine. b) la sfârşitul scm. a controalelor periodice ale gravidei. 4. c) doar în trimestrul II de sarcină. b) tehnica puncţiei venoase. notăm: a) aspectul general şi nivelul de cultură. c) la sfârşitul sem. I de sarcină. pe parcursul vizitelor. d) numai înainte de a rămâne însărcinată. b) supraveghează procesele de boli infecto-contagioase. a controlului periodic. c) în ultimele 4 luni de sarcină. c) sarcinile trecute. b) pe parcursul celor 9 luni de sarcină.

c) să-şi mărească greutatea corpului prin ingestie de alimente în surplus. 12. b) va lua preventiv 1 tabletă aspirină. Pentru evitarea cefaleei. b) să-şi exprime neliniştea sau frica în legătură cu orice problemă pe care o consideră diferită. b) evitarea obezităţii. . Durerile dorsale pot fi reduse dacă gravida: a) va purta încălţăminte adecvată. 14. a migrenei. d) atitudinea permanentă de anxietate. 17. 11. c) va folosi corect spatele pentru a ridica un obiect. 16. curat. c) evitarea poziţiei nemişcate a picioarelor. 13. d) bea apă minerală cu o felie de lămâie. cu asistenta medicală. După aplicarea diferitelor modalităţi ce se referă la educarea femeii gravide.speciali. Deficitul de cunoştinţe al femeii gravide depistat la vizita iniţială prenatală se referă la: a) diagnosticul de sarcină. nepoluat. b) cum să discute direct. c) înţelegerea producerii în sarcina normală a HTA. La senzaţia stării de leşin gravida este sfătuită să: a) ia poziţie şezând sau în decubit lângă o sursă de aer curat. c) datele când se va prezenta la controalele de specialitate. c) desfacă curelele sau elasticele prea ferme. b) îngrijirea copilului de vârstă preşcolară.10. Femeia gravidă pregătită pentru naştere va cunoaşte: a) ce sunt şi cum se produc BCF. Care din următoarele pot fi obiective în îngrijirea la dotniciliu a unei gravide: a) gravida să cunoască schimbările fizice ce se produc în timpul sarcinii. 15. femeia gravidă: a) se va plimba în aer liber. c) unde să se prezinte în caz de urgenţă. d) purtarea de ciorapi elastici . ce va sublinia: a) faptul că femeia gravidă a înţeles şi poate demonstra înţelegerea informaţiilor oferite. urmează evaluarea. b) bea lapte rece aproximativ 100 ml. b) cunoaşterea modalităţilor de păstrare a unei poziţii corecte. După evaluarea cauzelor varicelor membrelor inferioare se recomandă: a) evitarea ingestiei de fructe acide. c) va avea suport psihic-emoţional din partea familiei. sincer. cu toc jos. d) depistarea factorilor de risc. cu îndoirea genunchilor şi rămânerea spatelui drept. b) va efectua exerciţii de relaxare a spatelui.

condimentele şi prăjelile. În prezenţa arsurilor gastrice — a gastralgiilor. d) de natură infecţioasă. Cum se manifestă aceste edeme. c) să nu bea decât ceai de tei cu lămâie. inelele nu se mai potrivesc. Care din următoarele acuze. b) constipaţia şi somnul dificil. Un anumit grad de edem este normal. c) nevoia de somn prelungit în timpul nopţii. asistenta medicală va lua în discuţie următoarele semne: a) absenţa mişcărilor fetale. 24. care nu prezintă un motiv de îngrijorare: a) glezne uşor umflate la sfârşitul zilei şi mai ales în zi caldă. pot fi reclamate de femeia gravidă: a) respiraţia dificilă. comune celor 3 trimestre de sarcină. b) numai în trimestrul I de sarcină. b) înţelegerea de către gravidă a explicaţiilor. Oboseala ce este acuzată de gravidă. . gravida va: a) bea lapte cald seara. ' d) lua urgent bicarbonat de sodiu. 20. La vizitele din trimestrul II de sarcină. d) sângerarea gingiilor. d) să bea lapte în amestec cu ceai de plante. În planul de îngrijire ce s-a întocmit gravidei la vizita iniţială. b) dacă apare şi durere. c) evita mesele abundente. evaluarea îngrijirilor referitoare la deficitul de cunoştinţe va sublinia: a) valorile respiraţiei şi prezenţa edemelor gambiere. 22. asistenta medicală va: a) administra vaccin antihepatitic A şi B. este determinată de solicitările crescute ale sarcinii şi uneori de starea de nelinişte. Pentru a instrui femeia gravidă în legătură cu semnele de pericol ce pot apare în trimestrul II de sarcină. c) răul de dimineaţă. pentru a determina starea generală a sănătăţii gravidei.18. 19. să se prezinte la medic. b) monitoriza câştigul în greutate. 21. deoarece corpul reţine apa în exces în timpul sarcinii. c) dimineaţa pe degetele umflate şi amorţite. b) sunt foarte dureroase. c) măsura fundul sacului uterin. b) numai c şi d. d) hemoragiile vaginale. Manifestările prezentate sunt: a) stare de istovire cu dorinţă de a adormi în cursul zilei. 25. c) tulburări de vedere. 23. usturimi. b) dormi fără pernă şi cu picioarele pe un sul (pătură). Ce recomandaţi femeii gravide care simte nevoia de a urina cât mai des (apare mai ales în trimestrul III): a) să bea cât mai puţine lichide seara. d) înregistra rezultatele examenelor de urină. c) punerea de către gravidă a unor întrebări semnificative.

29. Aprecierea unei bune stări de nutriţie se realizează după următoarele criterii: a) curba ponderală prezentă. Care din următoarele fac parte din manifestările specifice copilului nou-născut: a) aspectul unghiilor. d) criza hormonală. b) artificială. 34. 28. d) obiectivele şi intervenţiile specifice necesare îngrijirii. c) diversificată. c) modalităţile de creştere şi dezvoltare. d) aspectul şi evoluţia bontului ombilical. b) în fişa de sănătate a copilului. d) doar b şi c. tonusul muscular. mobilitatea. b) diversificată. Alimentaţia nou-născutului şi sugarului poate fi: a) naturală. c) sensibilitatea dureroasă. 30. 27. ascendentă. Pentru a îngriji un copil nou-născut sau sugar la domiciliu asistenta medicală va cunoaşte şi aprecia următoarele: a) particularităţile anatomofiziologice ale copilului. c) toleranţă alimentară bună. e) icterul fiziologic. 33. Ce cuprinde această evaluare: a) poziţia.26. e) aspectul fontanelelor şi suturilor craniene. d) dezvoltarea psihomotorie corespunzătoare vârstei. b) modalităţile de adaptare la noile condiţii. b) scăderea fiziologică în greutate. c) în caietul sugarului aflat la mamă. Supa de zarzavat şi brânza de vacă sunt preparate ce se introduc în alimentaţia: a) naturală. b) dezvoltarea ţesutului subcutanat adipos. c) artificială. b) eliminarea de urină şi materii fecale. c) îngrijirea ochilor. Asistenta medicală va aprecia dezvoltarea motorie a nou-născutului. 31. . c) aspectul testiculilor. Asistenta medicală demonstrează şi efectuează în prezenţa mamei sau a bunicii o serie de activităţi referitoare la: a) igiena corporală. orificiilor auditive şi nazale. b) aspectul şi culoarea tegumentelor. Se vor evalua şi înregistra caracterele morfologice următoare în afară de: a) valoarea greutăţii corporale. Unde sunt înregistrate datele obţinute la vizitele copilului: a) nu este necesară o înregistrare specială. b) reflexele tonice. c) perimetrele cranian şi toracic. 32.

se manifestă prin: a) prezenţa eritemului fesier. observaţii despre acesta. b) condiţiile de supraveghere. la sugar. După ce sugarul este alăptat. c) vârsta şi starea generală. va nota în caietul sugarului. b) prezenţa leziunilor de intertrigo. d) mobilitatea redusă. Pentru ca familia să accepte şi să respecte data planificată a unor vaccinări. d) administrarea unor medicamente din proprie dorinţă. b) administrarea incorectă a O2. b) toate răspunsurile sunt neadevărate. 40. . Regimul de viaţă al sugarului înseamnă: a) un program zilnic individualizat. c) crampe abdominale. 42. b) colici abdominale. 37. Pentru a preveni îmbolnăvirea nou-născutului şi sugarului. 36. c) a ţine seama de starea de sănătate a copilului. Mama sau bunica. d) persoanele bolnave. c) alimentaţia necorespunzătoare. c) nu este nevoie de o activitate specială. 41. Care din următoarele nu sunt greşeli de îngrijire prin neglijenta mamei: a) supraîncălzirea copilului. f) câte ore a dormit în cursul zilei. În realizarea călirii organismului unui sugar se vor lua în consideraţie: a) condiţiile meteorologice. mama este sjătuită să evite: a) aglomeraţiile. în afară de: a) când sugarul a plâns cu lacrimi. 39. Deficitul de îngrijire a tegumentelor.35. c) refuzul de a vaccina copilul. e) câte ori a schimbat scutecele. d) modalităţile de ridicare şi ţinere în braţe. de sinceritate. părinţii sunt obligaţi să accepte vaccinarea copiilor. b) un program zilnic conceput de mamă. după dorinţă. b) o relaţie specială de încredere cu familia. e) îngrijire necorespunzătoare a pielii şi mucoaselor. d) numai b şi c. b) când sugarul a ţinut capul. asistenta medicală va realiza: a) motivarea vaccinărilor. 38. d) când a apărut primul dinte. c) când sugarul a stat în şezut. poate prezenta: a) regurgitări. c) necorelarea programului de viaţă cu starea de sănătate a sugarului.

Care din următoarele pot fi considerate motive pentru care un bebeluş ar putea plânge: a) boala. c) aprecierea stării de nutriţie.5°. 47. d) securitate. temperatura în cameră şi a apei va fi în jur de: a) 20° şi 23. Nevoile de îngrijire ale copilului mic. tamponarea şi uscarea pielii se efectuează cu atenţie în zonele următoare: a) pielea capului. d) toate cele de mai sus. mama va şti: a) să facă bilanţul alimentelor primite faţă de cele indicate. c) colicele. d) să noteze modificările în programul de somn şi veghe. în vârstă de 1-3 ani. c) aprecierea dezvoltării fizice. c) nevoile sociale. Pentru a evalua modul cum sugarul primeşte alimentaţia prescrisă de medic. Baia generală contribuie la călirea organismului sugarului dar este şi: a) prilej de curăţenie. c) 18° şi 20°. b) plicile şi cutele pielii. b) talc (în strat subţire). ştergerea. la domiciliu pot fi: a) nutriţia. b) aplicarea de comprese-împachetări. d) 18° şi 22°. 44. b) numai a. 48. c) ulei (fiert). c) prilej de intimitate cu implicaţii psihice favorabile mamei şi sugarului. . b) prezenţa eritemului fesier. Protejarea zonelor predispuse la leziuni ale pielii se face cu: a) alcool camforat. Între tehnicile specifice care se aplică se găseşte şi: a) măsurarea perimetrului cranian. 46. 50. b) 20° şi 22°. 49. b) determinarea greutăţii. . d) aplicarea de comprese calde-alcoolice pe abdomen. d) determinarea taliei. În timpul băii. b) să observe elementele anormale apărute pe tegumente.43. c) regiunea interdigitală. 51. Pentru combaterea febrei mama va şti să folosească una din metodele următoare: a) administrarea de lichide (ceai). 45. b) nevoile emoţionale. c) aplicarea de supozitoare antitermice pentru sugari. După baia generală. c) să supravegheze orarul şi caracterul tusei.

d) controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare. 54. alergatul. c) scrisul cu creionul. se va evalua referindu-ne la următoarele. 58. 55. . drageuri). săritul. c) abaterile de la normal ale coloanei vertebrale. d) comportamentul adaptiv. asistenta medicală va fi în permanentă legătură cu: a) asistenta medicală de la camera de gardă. la jocul cu: a) obiecte mici. 56. apă. ţinând cont de: a) vârstă. a lingurei. d) tabelele cu indicatorii medii de dezvoltare fizică. b) părţi din jucării descompuse. Dezvoltarea comportamentală şi socială. e) comportamentul personal-social. în afară de: a) mânuirea cănii. La apariţia unui semn de boală contagioasă la domiciliu. pe înţeles despre: a) modalităţile de izolare a copilului bolnav la domiciliu. Deprinderi care se învaţă în această perioadă şi se perfecţionează sunt: a) relaţia faţă de mediu. Indicatorii de dezvoltare fizică se obţin prin prelucrarea valorilor de greutate şi înălţime. făcând referire la momentele de nesupraveghere a copilului. b) semnele bolilor respiratorii. c) cântând. b) asistenta de igienă din teritoriu . e) comportamentul pcrsonal-social. b) cu nisip. c) cu mama sau persoana care acordă îngrijirile la domiciliu. 57.52. Asistenta medicală instruieşte părinţii. c) aruncarea mingii. d) prin dans simplu (mişcări ritmate). b) mersul singur. 53. Examenul de bilanţ se efectuează de către medic şi asistenta medicală: a) din 3 în 3 luni. b) o dată la 12 luni. b) perfecţionarea limbajului ca metodă de comunicare. b) sex. 59. c) medicamente (tablete. c) semnele bolilor transmisibile.comunitate. Familia este informată corespunzător. c) din 6 în 6 ani. d) atitudinea faţă de bolnav şi faţă de contacţi. Jocul la această grupă de vârstă se realizează: a) cu obiecte ce pot fi trase sau împinse.

cu: a) asistenta de gardă. Asistenta medicală cunoaşte şi recunoaşte următoarele nevoi ale adolescentului: a) identitatea şi independenţa. 67. 61. e) capacitatea de gândire. b) prin examene medicale de bilanţ obligatorii. 62. c) lupta cu instinctul sexual. c) tulburările de poziţie. pentru rezolvare. Pentru înscrierea la grădiniţă. d) exudat faringian pentru SH şi bacii difteric. Asistenta medicală evaluează în cadrul examenului psihologic şi: a) acuitatea vizuală. b) alimentaţia corespunzătoare vârstei. b) limbajul. conform planului stabilit. b) asistenta socială. copilul va efectua următoarele investigaţii de laborator:. b) motor. Pentru cazurile de copii care necesită. asistenta medicală va găsi: a) tonul şi atitudinea. 64. d) capacitatea de comunicare. d) dezvoltarea mentală . evaluarea stării de sănătate se realizează: a) periodic. In realizarea unei comunicări eficace. b) capacitatea de cunoaştere. b) examen coproparazitologic. c) MICRO.limbajul. a unui dialog cu copilul. 66. d) verbal. e) social afectiv. c) la vârsta de 5 şi 7 ani. c) tonul. comportamentul: a) cognitiv. c) mixt. c) asistenta şefa a spitalului teritorial de copii. oferind informaţiile necesare. .60. atitudinea şi limbajul necesar. 63. d) doar la vârsta de 5 ani. internarea acestora într-o instituţie de protecţie. b) aprobarea colegilor. în mod individual. a) IDR la PPD. Asistenta medicală participă la examenul psihologic al copilului pentru a determina. 65. Evaluarea modalităţilor de îngrijire a copilului preşcolar la domiciliu include a) normele de igienă personală şi deprinderea copilului cu ele. e) indicatorii de dezvoltare fizică. c) acuitatea auditivă. asistenta medicală va colabora. La copilul în vârstă preşcolară (3-7 ani).

Evaluarea stării de sănătate a adolescentului interesează şi: a) prezenţa caracterelor sexuale secundare la fete şi băieţi. c) asigurarea condiţiilor de odihnă de natură fizică şi psihică. e) inspiră încredere şi siguranţă. d) activitatea fizică prezentă. d) activitatea fizică şi de relaxare cât mai redusă cu putinţă. b) antecedentele vaccinate. c) metode obiective . c) depistarea abaterilor de la normal a AV. c) săptămânal pentru creşa cu program săptămânal. asistenta medicală va sugera familiei: a) un control de specialitate la stomatolog. e) alimentaţia să cuprindă puţine vitamine. Care din următoarele sunt cauzele apariţiei abaterii în starea de sănătate a copilului: a) starea constituţională. Una din posibilele probleme ale şcolarului este „oboseala excesivă surmenajul". asistenta medicală va include în planul său de lucru şi supravegherea: a) respectării tuturor circuitelor funcţionale.chestionare. c) activităţii părinţilor care se ocupă de copil. b) este bine pregătită profesional. 70. d activităţii infirmierelor din subordine. d) alimentaţia necorespunzătoare. 74. c) insuficienta somnului. b) numai prin discuţii cu familia. încredere. d) colaborează bine cu mama. 75. dragoste. 72. Triajul epidemiologie al copilului din creşe se efectuează: a) numai la plecarea acasă. În planul de îngrijire a unui şcolar cu surmenaj. Asistenta medicală ce-şi desfăşoară activitatea într-o creşă prezintă următoarele atitudini şi capacităţi afective: a) ştie să prelucreze datele pe care le obţine. .sondarea directă. 73. are spirit de echipă. c) este organizată. c) încurajarea participării la activităţi de grup. b) zilnic pentru creşa cu orar de zi. AA. b) aplicării corecte a programului de viaţă stabilit pentru fiecare grupă de copii. b) evitarea suprasolicitării prin eforturi exagerate. 69. b) starea neurovegetativă şi endocrină. b) oferirea de afecţiune. următoarele: a) monitorizarea modului de desfăşurare a procesului instructiv-educativ. Evaluarea oboselii excesive se poate realiza prin: a) metode subiective . Pentru satisfacerea nevoilor emoţionale şi sociale ale copilului în vârstă de 7-18 ani. vor fi incluse pentru atenuarea stării de oboseală.68. În activitatea zilnică în creşe. 71.

care sunt următoarele: a) spălatul singur pe corp şi dinţi. Prin activitatea sa zilnică. sunt desfăşurate folosindu-se: a) jocul. b) filmul. Acţiunile de educaţie sanitară adaptate nivelului de înţelegere a copiilor. b) activitatea liberă şi cea obligatorie. b) tehnici de evaluare a stării de sănătate a şcolarului. 81. Obiectivul principal a regimului instructiv-educativ din grădiniţă este: a) copilul să se joace cât mai mult singur. b) condiţiile de mediu. Dacă în unitate funcţionează un punct de desfacere a produselor alimentare. . c) organizarea şi funcţionarea bufetelor sau punctelor de desfacere. Asistenta medicală întocmeşte. d) efectuarea de vaccinări conform catagrafiilor întocmite. suntem obligaţi să verificăm: a) valabilitatea „Autorizaţiei de funcţionare". b) folosirea corectă a instalaţiilor sanitare. asistenta medicală participă la consolidarea deprinderilor de igienă a copiilor. c) medic. Între cunoştinţele şi deprinderile teoretice ale asistentei medicale ce asigură asistenţa medicală într-o unitate şcolară se află: a) amplasarea. d) psiholog. c) odihnă după masă şi somn. c) acţiuni de protecţie sanitaro-antiepidemică. 80. c) să se îmbrace şi să se dezbrace singur. colaborând cu educatoarea. d) starea de sănătate a personalului. 83. c) starea de igienă a localului. e) toate enunţurile sunt adevărate. Acesta va cuprinde următoarele în afară de: a) triajul epidemiologie şi activitatea în focar. Activitatea de supraveghere şi control a asistentei medicale din grădiniţă se referă la: a) procurarea medicamentelor de urgenţă. organizarea şi funcţionalitatea unei şcoli. 82. Activitatea profesională în grădiniţă se desfăşoară în echipa compusă din: a) educatoare. b) asistenta medicală. d) să-şi aşeze ordonat şi la locul lor jucăriile. programul de activitate şi odihnă. 77. e) activitatea din blocul alimentar. b) copilul să fie pregătit pentru clasa I.76. b) existenţa frigiderului cu probe alimentare. 79. individualizat de vârstă. 78. d) problemele specifice ale preşcolarului. c) diapozitivul. c) copilul să scrie şi să citească foarte bine.

c) comandarea numărului de doze de vaccin necesar. b) procurarea de ace şi seringi de unică folosinţă. d) determinarea perimetrului toracic. f) frigider pentru probe alimentare. 91. c) examen clinic. administrativ şi de îngrijire sunt: a) numai examen clinic. e) termen mediu. în conformitate cu ordinele M. c) aparat pentru măsurarea TA.. Planul de activitate (stabilit în echipă) va fi întocmit pe: a) termen lung. c) I şi II. d) supraveghere a contacţilor direcţi pe toată perioada de incubaţie a bolii. Cabinetul medical va fi dotat cu următoarele. c) T° corpului.F. Pregătirea unei campanii de vaccinare. în afară de: a) cântar de bucătărie şi pediometru. Activitatea într-un focar de boală transmisibilă în şcoală conform instrucţiunilor se desfăşoară prin următoarele acţiuni de: a) întocmire a fişei de focar (supraveghere). Investigaţiile fiziometrice elementare efectuate unui şcolar pot fi: a) aprecierea AV şi AA. b) cântar de persoane şi taliometru. b) MRF şi RBW. d) optotip cu cifre. d) verificarea funcţionalităţii frigiderului. pe care trebuie să le efectueze personalul didactic. 85. b) pe 2 luni. 88. d) pe 4 luni.S. c) termen scurt. Examenul medical de bilanţ al stării de sănătate la elevi se efectuează la următoarele clase: a) I şi IV. b) TA şi P. d) VIII. c) vaccinare a tuturor contacţilor. cuprinsă în planul anual al M. c) aprecierea TA şi P. b) determinarea greutăţii corporale. e) educaţie pentru sănătate. 87. . Controalele medicale periodice.S. b) intensificarea măsurilor de igienă şi dezinfecţie.F. e) VIII şi IX. e) examen neuro-psihic. e) frigider pentru vaccin. 86. Asistenta medicală participă la examenul medical de bilanţ al stării de sănătate cu efectuarea de măsurători: a) somatometrice. d) RBW şi vaccinare DiTe. cuprinde: a) catagrafierea grupelor de elevi ce vor fi vaccinate. 89. 90. b) XII.84.

c) contraindicaţiile temporare şi definitive. Planul de educaţie sanitară se întocmeşte: a) doar pentru clasele I-IV. e) numai contraindicaţiile definitive. Pentru a putea acţiona în situaţii neprevăzute. e) materiale pentru diferite imobilizări. b) IX-XII. d) timp de 48 h. c) desfăşurarea şi respectarea circuitelor funcţionale în bucătărie şi anexe. d) materiale pentru pansat plăgi. sexul întâmplător şi neprotejat" se va prezenta şi dezbate în colectivele de elevi: a) din clasele V şi VIII. se vor supraveghea obligatoriu şi controla: a) respectarea normelor de alimentaţie raţională. d) măsurile de aseptie şi antisepsie. Probele alimentare din ziua respectivă. e) numai 6 ore. asistenta medicală va avea pregătite la orice oră în cabinetul medical următoarele: a) trusa de mică chirurgie sterilă. vor fi prezente în frigider: a) timp de 36 ore. b) în colaborare cu conducerea şcolii. 93. b) locul de elecţie şi doza. broşuri. La administrarea vaccinului vom respecta: a) conservarea vaccinului în condiţii corespunzătoare. h) anatoxină tetanică (la frigider). c) soluţii dezinfectante. g) medicamente de urgenţă conform baremului. hemostază. La o şcoală cu bloc alimentar — cantină. c) numai din clasele IX. Materialele folosite pentru documentare şi exemplificare sunt: a) afişe. d) filme. c) casete video. c) închise şi etichetate. c) igiena personală. b) în recipiente corespunzătoare. 96. d) modul de prelucrare a alimentelor.92. „Relaţia dintre sexe. b) fumatul şi alcoolul. 98. b) diapozitive. 95. 99. La elevii claselor I-IV se recomandă teme de genul: a) igiena intimă. b) respectarea normelor de igienă în cantină. 94. pliante. 97. b) eprubete şi soluţii anticoagulante pentru recoltarea de sânge. . f) sondă Nelaton pentru sondaj vezical. c) respectând priorităţile vârstei şcolarului.

îngrijire. c) starea fizică. b) cunoaştem problemele de îmbătrânire. Planul de îngrijire întocmit pentru vârstnic. Care din următoarele fac parte din cele 7 repere principale după care ne orientăm.100. va fi: a) dinamic. 103. c) şcoală postliceală. c) comunice cu persoana vârstnică şi familia. f) centre de educaţie specială şi recuperare. b) grădiniţă specială. c) încercarea de normalizare a stilului de viaţă şi a interacţiunilor. 106. f) handicapul. c) interpersonal. g) stabilitatea la mediu. 101. d) afecţiunea cronică. b) prevenirea crizelor. aproximativ 65% din totalul lor. d) licee teoretice. . complet. Asistenta medicală din comunitate ştie să: a) evalueze cronicitatea şi efectele acesteia. In întocmirea planului de îngrijire.Pentru a acorda îngrijiri unei persoane vârstnice la domiciliu trebuie să: a) cunoaştem procesele de îmbătrânire. c) întârzierea apariţiei invalidităţii. 105. b) conştientizarea nutriţiei. în instituţii de ocrotire. sunt ocrotiţi în România în regim rezidenţial. e) secţii de SIDA. d) menţinerea unei stări stabile. b) evalueze capacitatea şi limitele familiei pentru sprijinirea vârstnicului. d) cunoaştem numai problemele persoanei adulte.Copii cu nevoi speciale — cu dificultăţi de integrare. Care din următoarele nu fac parte dintre aceste instituţii: a) cămin-spital. ce reprezintă cadrul de bază pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate. c) recunoaştem nevoile şi capacităţile funcţionale ale vârstnicului. d) desfăşoare un interviu corect. ţinem seama de următoarele: a) funcţia ameliorării. b) unic şi ferm. 104. b) prevenirea complicităţilor. e) comportarea la stress. 102 Diversitatea vârstei a 3-a este susţinută de 5 dimensiuni ale normalităţii în afară de: a) autoresponsabilitate . de educaţie şi sanitare. d) toate enunţurile sunt adevărate. în cazul unei boli cronice: a) prevenirea izolării sociale. dacă este cazul.

pregătind astfel vârstnicul. e) încălţămintea cu talpă antiderapantă. produse mai ales prin cădere. Surmenajul fizic şi psihic va fi evitat: a) printr-un somn odihnitor. zilnic. e) desfăşurată doar o zi pe săptămână. b) aprecierea capacităţii de autoservire. 110. d) caracterul recuperabil sau nerecuperabil al bilanţului morbid. De aceea vârstnicul va folosi. c) cadrul. Informaţiile se referă printre altele la: a) nivelul socio-cultural al vârstnicului. 112. d) exerciţii de tonifiere a musculaturii sfincteriene. d) cârja. Vârstnicul trebuie să-şi menţină cât mai mult timp independenţa în eliminarea renală şi intestinală prin: a) folosirea de laxative. b) respectarea orarului. Obiectivele planului de îngrijire pot fi următoarele în afară de: a) încetinirea declinului. 111.107. b) controlul funcţiilor vitale şi vegetative. c) efectuată doar 2 h pe zi. c) înlăturarea disconfortului. 113. b) succesive. c) hidratare corespunzătoare. familia sau persoana care ajută la îngrijirile de acasă. c) cu reaşezarea unor intervenţii. Întocmirea anchetei medico-sociale. metodă de lucru atunci când ne aflăm în faţa unui „diagnostic social" se realizează şi pe baza datelor oferite de asistenta medicală din comunitate. . Prin cunoştinţele sale profesionale asistenta medicală participă la demonstraţii a unor forme de recuperare a vârstnicului. Evaluările vor fi: a) finale. la nevoie: a) sprijinul altei persoane. 109. e) condiţiile materiale ale familiei. b) bastonul. Activitatea fizică şi intelectuală se continuă şi va fi: a) adaptată posibilităţilor. b) prin condiţii de mediu ambiant corespunzător. c) raportul cu activitatea. pensionarea. b) individualizată. dependenţa. 108. e) efectuarea de clismă evacuatoare la fiecare 5 zile. O atenţie deosebită în viaţa vârstnicului este îndreptată cu scopul prevenirii accidentelor de acasă sau de pe stradă. d) stimulată. d) prin adaptarea activităţii zilnice la posibilităţile organismului. c) prin neurmărirea programelor TV după ora 20.

f) îndemnarea şi sprijinirea pentru efectuarea gesturilor cotidiene.114. obiectivele propuse vor fii şi: a) montarea unei sonde vezicale cu pungă colectoare. d) activitate fizică. e) se evaluează periodic. e) starea dentiţiei. 120. e) respingerea şi abandonul persoanei. mobilizare. d) reinstaurarea reflexului de micţiune. Acţiunile desfăşurate în cadrul planului de recuperare a persoanei vârstnice: a) se individualizează. 117. d) asigurarea consideraţiei şi a respectului ca persoană. d) ţin seama de toleranţa psihică. asistenta i se adresează prin intervenţiile autonome următoare: a) stimularea autonomiei. . b) evitarea pasivităţii. e) ergoterapie de funcţie. b) prezenţa umană. b) numărul zilnic de mese şi regularitatea lor. b) menţinerea ambianţei obişnuite. c) sunt în raport cu sexul şi greutatea. Realizarea unei relaţii umane şi individualizate cu persoana aflată în iminenţa unei stări terminale înseamnă: a) izolarea persoanei de cei dragi. d) crearea unui sentiment de linişte. Vârstnicului cu impotenţă funcţională a membrelor inferioare şi durere. pentru prevenirea şi combaterea acestei gerodisfuncţii. 115. 116. c) comunicarea. b) creşterea spaţiului de timp între micţiuni. În incontinenţa de urină. c) apărarea demnităţii. securitate. solidaritate. c) creşterea capacităţii vezicale. Îngrijirile paleative fac parte din planul de îngrijire la domiciliu şi au obiective simple: a) controlul la 2 zile a greutăţii corporale. b) controlul durerii. b) ţin seama de toleranţa fizică. Planul de îngrijiri paleative va răspunde nevoilor personale ale vârstnicului. Evaluarea nutriţională a persoanei vârstnice se realizează prin obţinerea de informaţii despre următoarele în afară de: a) prezenţa unor boli cronice sau deficienţe. c) îndemnarea să respecte un regim alimentar hiperglucidic. 118. în afară de: a) hrană şi eliminare. c) asigurarea permanenţei umane în îngrijire. 119. d) consumarea zilnic numai de lichide acidulate. d) garantarea unui grad de autonomie cât mai mare posibil. aproximativ 800 ml. c) prezenţa unor modificări de eliminare.

persoana vârstnică va: a) consuma alimente cu conţinut adecvat de amidon şi fibră. Pentru menţinerea greutăţii ideale. . zahărul şi alcoolul. c) consuma carne de organe şi gălbenuş de ou prăjite. b) mării consumul de produse cerealiere. c) nu va mânca carne deloc. d) nu va consuma lapte şi produse lactate.121. b) va face mai multă mişcare fizică. 122. de pâine integrală. Pentru prevenirea constipaţiei. persoana vârstnică: a) va reduce din alimentaţie grăsimile.

c 107. 62. 157. d 13. b. 1c. b 114.c. 44. 162. CAPITOLUL I NEVOILE FUNDAMENTALE UMANE.5d. a.c b a.b. b 2.c b a b a a. 145.b. a 80. 139.c 108. c 6. b 20. b. a 24.c. 154. 146. 155.b. 64. 49. 51. a 8. c 17. 55. a 13. 61.c 131.d 137.d 20. c 21.b 94.c.b.4e 25. a 97. 2a. c. c 22. a 5. a . b 25. 66. 152. 140. a. 56. 150. 143.c 85.b a. a.c 126. 36. a. b.d 82. b. b 6.c a. 153.c 30.b. 50.4d 29.b. 45. c 23.d 117.3b. c 14. 164.b 4.b. 59. b. a.c 89.c 111. a 70. b 72. b 81.b. a.c 88. b 26. securitate dragoste.c b a b a. 159.c 112. f 90.b a.b.b a. c 9. 46. a. 57. c 31.c 115.b.c 129.b. =2a.b 77. b 32.b b a.c. c 109. b 32 b 33. 142. 39.b a. a 118. a. a. a. a. a. 147. b. a 10. 151. a.b 124. 138. a. a 76. e 128. c 79. a 8. c 9. c 92.d a.d 75. 52. c 34. 43. b 18.b.b.b a. a. b 104. a. b 135.b 98.c 35.c. a 31. a.c. 149. b 16.b. a.c a. a. a 12. c.c 96. 148. 1. b 27. b 18. a 27. a.d 116. c 134. a.b c a c a a. c 71.b a a b b c a. a 10.d a b d b.b a. 68.b.c 100. a 91. 42. a 7. 160.c.b 69. c a d b a a. b 30. c 87. a. b 29.c 28.c.b.d 86. c 120. 156. c 11.b. c 14.b 136.c. a 84. 41.c.b.c 101. 144.c. b 23. 38. 47. a 73.c 22. c 105.c a.e 19. c 5. c 11. a. 161.b.b 3. a. b 16. 54. 158. e 95. b 24. 48. 165. 63.b.b. a 33.c 133. a 15. a. 40. c 7. a. exces 26.b. a 125. b 123.e b a.e c a.c 83.b a.e c a.b. c 21. b 103. a. a.b. 3c. b 2.b.c b a. c 17. 163. 58. d 3.b. 65.c 99. b 122. a. a.c. c 78. 53. c 15. 37.b.c 102. c 4. b 19.b c a. 67. b 132. c 12.c.Grila cu răspunsuri corecte. 141. a.d a.c 121. 60.d.c a.d a.1b.d CAPITOLUL II PROCESUL DE ÎNGRIJIRE 1. a. b 119. a 106. b.b b.d 113.c.b. a 110. c 127.d 93.d 130.c a b a. c 74. b.b.

69. 27. b.c 22. 9.c.b. a b c b b c a.b a a. a. 1. 78. 6.b a.c a.b 7.b. 19.b b. 18. 62.c a. c 9. c 12. 12.b. 41. a b. 57.b a. 30. 22.c b. 61.d a. a.b 8.c. a a c b a. 25. 32.c a a b 33.b.b c b b a. 43. 14. 58. 53. b 11. 33.c.b. 37. 77. 5. 27.c d 29.c a. 23. c a.b b b. a. 16. 20. 4.b a.b. 17. 6.c b b. 18. a 10.b.b. 29. 36.d b.b.c 15. 3. 16.b. 32. 38. 35.b c a. b a. 41.b.b a a a. 28. 23. 21. 59.b c a. 74.b.b a. b 5.b.b. 64.c.b. a b b b a a b. 73.c c 10.c 8. a.b.c a. 13.d a.c b. 7. 54. 63. 46. 45.b 4. 11.e b. 76. 4. 42. a. 13. 55. 36. 68.b a.d a.c b a b a b.c a c a.c a. 48.c b b c b.b. 33. 26.c a. 28.c 2. 30.e c.d.c.d a. 39.c b. 35.c a.c c a a.d c c a. 25. 15. 34. 21.b c c a. b 6.c 13. 2. 1. 70. 51. 39. 30. 60. 12. 43. a.c b 65. 5.b. 9.c a.c a. 31. 52. 31.f CAPITOLUL IV NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ 1. a. 2. b. 66. 3.d. a a b a. b a a.d 17.b. 40. 7.c b b CAPITOLUL V ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR.c a b. 72. 26. 23.b a. 20. 31.e a 49.b a b. b a. 34.b d 28.CAPITOLUL III METODE DE PREVENIRE A INFECŢIEI.d 19.c. b b. 20.b. 50.d a. a.c a. 34. 38. 67. 44. 14. 25. 42. 22.c a.b. a. 21. 26. 10.d a. 44.c a.b.b. 27.d 15.b.b a. 11. 19. 8. 47. b a b b.c.c c c a.c a.c c b 174 . 18. a.d a.d 16.c.b c a. 40. 71. 56. 24.c. 17. 75. 24. 29.c 14.b a b 37. 32.c a. 24. a 3.b a.

3. 57.c b 52.d a. 60.b 29.c b a d a b c b a 40. a c c d c b a. a d d b b d a.c 27. 48. 1.c. 28. 49. b a. 28. 53.b. 43. b. a 9. a 13.CAPITOLUL VI MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE. d a c c a a d a a. c 7. 62. 12. a 32. 55. 30. c 5. c 14. b 2. 17. a. a. a. c 37. 1. 1a. a.b a. c d c b c a c a c b c c b 53.c 175 . Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii. 24. b 9. 50. 3b. 23. 9. 17. 19. 55. 26.c b. 56.d 3. 2c. 20. 33. b 11.d a. 54.b c a. a 6. c 2. 19. 58.b. a 34. b 11. d 39. 17. 5e 28. a 14. c 8. 2. 22. b 10. a c a a a b c 8. 34. 30. 32.c 22.c. 27.b. 31. 16. 37. b 33. 13. 22. 32. 61. b 8.b c.d c a a a a 15. 42. d 38. 51. 57. 25. b 3. 15. 4d. b b c c a b a. 46. 24. 23. 7. 60.c 31. b 10. 61.c a. 5. 48. 18. 20. 29. 45. b 13. 47. 39.e b. b d b b a. 54.d b c c c c c 27. 23. 47. 56. 59.b. 21. 21. a a. 52.b a. b 5. 25. 15. 43. c 36. a 6. 41. 11.d a. 38. 26.c. 14.b 30. 49.b. 6. a 4.d a. c 12. 19.c. 62. 31. a 4. 16. b. 51. 18. a. 36. 1. 10. 18.d a. 44. c b d c a c b c a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. 20. 58. 59. 45. 50. 40. 4.d b.c a b c b b d a b b a a.d 35. b 7.c c CAPITOLUL VII ÎNGRIJIREI ALE PACIENŢILOR CU DIFERITE AFECŢIUNI. 35. 24. 21. 44. b 12. 42.c b. 25. 26. 46.c 29. 41. 16.

26. 58.c. 2b.d c a. 18.c 7. 83.c a b a. c 10. 70.b. 88. 28. b 4. 55. 58.c . 28. a a b. 27. 42. b 6. 53. 25.b. 16. 21. 33.b. 29. 1d. 47.c a.c 8.e a.b. 78. d 3. 47. 47. a 35.b.c a 29. 65. 72. a a.d a. 41.b. 16. 79.b.b. a.c b b 73. 67. 63.b. c 11. 84. 23. 45. 17. e 60.b. 48. 18.b. 36. a 13.b. a. 49. 65. 64. d b c d c d b. 5e 29.b. a. 22. a a. 89. 32. 20.c a b a a c a. 90. 54.c a. 80. 62.c a.b.b a a a b. 46. a 13. 4a.c 2.b. 22. 56. 15. c 15. b c c a. 20. b 18. a 9.b. 37. 52. 40. c 26. b 28. 39. b 2. 50.b. 68. 27.c a.b. c 3. 53.c b c a. 39. 38.c a. 34. 31. b 16.c a b c a b b a. 1.c.c a. 81. c 6.d. 42. 37. 45. 50. 19. c 34. 68. a 12. 39. c 15. 38. 57. 52.b b b 43.c a c b a 25.c a.b. b 10. d 36. a.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive.b.c.c a.c a. c 8. 54. a 14.c 176 55. b 32. 57. 38.c a. 66. b 14. 61.b. c c a b c b c a b a a. b 2.b. 41. 58.c a.c. 76.c a.c a.b a b b. 50. 46. 31.c c a b d c b c a.c b a.b.b. 33. 62.c b b a. 61.c a b. 66. 86. 1. 25. 53.c a. 69. 32. 40. 30. c a b a a c a. 14. 60. 1. 44. 23. 67. b 10.b.d c a a a c c c 57.b.b.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. a. 82.b. a 5. c 5.b. 42.c a a. 35.c a.d a c a. a. 19. 55. a 19. 69. a. 59. a.d a.b. 45. c a a b c b b a a. 71. 34.b 3.b a. 40.c d a. 48. d 7.c a. 74. a. c 17. 24. a 13.c a. 56. c 4. 51. a 27. c 12. 21.b.b. a 30. 75.b. 21.b 4.c c b. a. 20. 52. b 11. b. b 9. 17. 44.b a.c.c a c c c d b a b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice.b.b. b 11.b. 30.c a.b b a 37. 51. 44.b.c b a.b. 49. 51.d e b. 63. 36. 26. 64. 46. 3c. c 8.c a b c a c a. 56. 41.b a 48. c 6. 43.c. c 9. 22. 77. 24. 43. 23.b. c 5. c 12.b. b 31. 49. 54. 59. 24. 85.c 33. 87. 35.c a.d 7.

d d c b 28. 1c. 7. 1a. 4. 5. 57. 21.b a a. 4d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice.c b a a a.c. 5. c c b b c b a 8.c a. a.c b b a.c. 22. 1. 54. 24. 17. 47.b 108.b. 2b.b a. 2b. a.b. 59. c b b a d a b b a. 41. 12.c b a.b a. 6. a. 19. 2. 25.c a.d a. 23.b.c 14.d a. 31.c c a 6. b 10. a. 25. 40. 33.b a. d 100. 1. 5.d a.b c a. 60. 35. a a. 21. 44.d.b. 13. 21. 29. 50. 16.c a.c 106. 5f.b 109. a 11. 15. 36. a 2.b.b. 30. 14.b a c.d a. 23.b.c 33.b. a 4. 51.b 9. 1. a 7. 27.b.e a.c a. 22.c a. b 9.b. 98.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. 1.d 104. 13. 3.b. 27. a 10.b. 3d.d b b 25. 27. 18. b b a a. b. c 10.b a.b. a.b 105.b. 36. 18. 15.b.b a. 23. b 8. 39. 58.b. 43. b.b. 3.d a.b. b 30.d a.b 102. c 15.d a.c.91.c c b b b a b a 37. a 8. 17.b. d a a.b c a a.b 101. 46. c 6. 2.c.b 107. 20.b.b. c a. 38. 13. 6.c 3a.c a. 53. a. a 13. 17. 34.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. 4.b a. 29.c 103. 12. 39.c a.c a a.b. 28. 20. 8.c. a 31. 52. 14. 7.b.b a 21.c a.d. 19. 93.b.c a. b 7.d a. a 12.b a. 48.c a. b.c b. 14.c 61. 26. 3.b. 18. c c d a.c a. a. 96.a. a.d 37. 97. 32. 56. 16. a b. b.c. 94.e 10. 2.c 22.c.c b. 16. 9.b.b a a.c a.b a.b. b 3. 20. 11. b 5.d.b c 19. 4. 34. a c a a 99. a. a 11.c.b. 30. 31. 32.d a. b 11. 40. 35. 92.e 49. b 12. a. 20.d 16.c c 29. 42.b.b.c b c b c a.c a. 28. 45.b. 19.b 23.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. a 32. 24. 26. c 9.b. 7g 177 . 33.c c a. a b b a 95. 24.c b. 15.b. 55. 4c. 17. 18. 38. 6e. 26.e 22.c a.c a.d a.b.

13.d a. 3.b 10. b a a b a a.c a a. b. 19. a. 38. a. 34. 19. 18. 17.c 11.d a. 26. b 2. d 12. 15. 1. a.b a. b 13.b c a b a.b.b.c c a a.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie. 28.c a b 22. c. 18.c b a. a.b. 16. 22.c. 1. 27.d e b a 45. 20. 24. 7.c c a 19. 28.d 9.c a. a b c a a c 19.c a. 21.b.b.b b a 21. 28.c a.d a.b. 28.c 12.b. 3. c 10. 17. a 10. 4. a. b 11. b 8. 15.b a.b.b. 20. b. 5. c 4.d b a. b. c c a. c 47.b. 24. 44. c 8. 23. 2.c a b a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL. a.b 25. 5e Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. 1.d a. 16. 15.c. 1a.c 51. a 15.b.c.b. 35.c.d c d.b a. c 12.c 9. a.d a b a b.c a. 4. b 7. 20. 1.c e b.d 13. 14. 33.c. 15. 21. 24.c c b a. b 11.b. 3.c. 24.b. 31.c 7.c a.c 8. b.b. 23. 26. 5.c a.c.c 11. 25.b. 22.b a. a a. 1. a.c d a. 4.d a. 25. 26.d a 6. 18. c 10.c a. 12.c. c b b a a. 4. 27. d a. 16. 22. c 50.b. 2.c d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. a 11. 39.d 13.b. 14. 2.b. 2. d 46.d c b a. 42. b b c b a a.c 29.e a.b b. a. a. a.b. 41.c a.c.d a. 20. 27. 2b. 20. 6.d a. 5. 3.c a.d 23.c. 37.c 12.c 8.c.c. 17. 30.c. a. 32. 21. c a. 5.b. 43. 14. c 49.b. 40.b. a.e 16. 27. 31. 33. 21.e 10. 36. 29. b 48. 18. c 9.d 3.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. 24. 32.b.c b 7.d 34. b 5. b 8. a. c c b.b. 17. 4c.b 25. a. 6. 30.b. 17. 25.c a a.b. 3d. 14.b. a. 18.b. 23.c a. 22. 23. 16.c. b 14. 13.c. 6.b b a.b.d a. a. 19. c b b.b. a 9. b 6.d a a. c 9. c 7.b.c a. 26.b a 178 .b.

a.d b b. 20.c a.b. să se poată fierbe 3. 6. c 26. c 12. 4d. a. B-a.b 10.d a.b.b 21.b.b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. 17. c 13. b 12.b 11.b. c . b. 6. b 7. 26.d c b c c. a.7.d a. 23.b.d 9. a. 25. 15.c 24.c b.c a. 22.c b. 3b. 16. c 5. 18.d c a a. a. D-e.b. 16. . d b. c. b 30. b 12. b 2. 3e. 2. 37. b. 25. 23.b.c 3. b.d 20.c b 8. a. E-. a. 18.c. 30. 4.1.b.b 4. C-. a 15. c 32. 4c.d a. 28. 7f. a 7.4.c. b. 18. 5e 13.c. b. 5. a 30. b 6. 3.c b 28. 1c. a.b.c b. 19. c 29. 31. a. 19.e 33.c.d c. 16. 28. 27.b. a. 24.d c 41.b 31. 17. 24. 6f 9. c.c b a a. a.b. a. 3. 4d. c.d.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. 14.d a. b 27. moale. a.b.d c a. 1. 29.e Îngrijiri ale nou-născutului. b 1. 2b.d 5. b 4. b. b 3. 20.b a.c. 27. a.b. 39. 6g 8. fără cusături pe mijloc.d a. a 11. c 10.d 7. 5e. b. 30. 4d 5. 1c.b.c a. a 16. 3b. 36. 5. 22.c. a.d c.c 9. a.b b a. 2a.d 14.d 11.c a. 12.c. b 23. 7. a. 17. 2a. c 11. 22. c 23.c 12. 3c.c 4.b.b. d 43.b. 33. 13. 2. 18. a.b. a. c 2. 19.c a a. 21.b.d c. a. a . 29.b 46. albă. 38. 18.c. A -a.e 21. 1. a.5. a 25. c 9. 26.d 6.d c.c 45.c c a.e a.d 44. 17.d a. 16. 14.c b. 20.b 14.6.b.d 10. b.c 28. 26. 47.b a c 7. 13. 32. b.d 42.c 2. a. b c c c c a b a a a.c 10.c b 27. 34. 24. 21. a c c b a b. 1. 5a. din bumbac. 23. c 22. 14.b. 21.d d b a 22.c b a d a.d. 1d. F-.d b. b 8.c 6. 4. c 8.c.3. 20. a. 1. 25. 17. 1a. b 10. a. 19.c c d b.c 13.c c a a.b. 2b. c.c b.b. b . b 29. 35. c 9.d a.c 8.c Îngrijiri ale lăuzelor. a. 15.2. b 11.c. 15. 15.b c b b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. 179 31. 19. 40.

c 9. b.d.c.d 21. c.e.c 36.b.c.c.d. b 28.d 40. 2.d a. 4c. a.c a.b. 15.b. a 18. 2b. 4b. a.b. 1. 7. 6.d a b b. 52. 34.f 2.b. 12.b.d b. 29.d b. 54.c a. a.b.d e a.c 13. c 16.d a.b. a.c 11. a. 58. 28. a. a-caracterul diferenţial.c 27.c 14.b b. d. b 8. a. 36.d 10. a. 4. b 16.c a. 53. 30.d 41. a.c 20. 4d 24.d a.c 5.d 25. c 15. 1.c 21. a a b b a c a b b 10. 33.c.e 43. 13.b. a 27. 3. 60. 31. 59. a 20. 39.c a. 32.b.b. 6e. 41.b. a.c a.c e Îngrijiri ale persoanei vârstnice.b 5. 2c. 11.c.c a. a. c 9. 51.c.c.d b. 55. 37.b.d 3. a 22. b 30. b.b.c a. 18. a a.b.c.c. b 12. 37. 24.c. 23.c a.e 47. a.b b c b a. 22. b.c d a. 49.c 35. a. 23.d 29.c. a. 2c. 40. b.c 3. b. c 34.Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.b. 31. a. 22.d 39. c 31. b 13.c b a.b.c. 9.d a. 28.d d d c. c 17. 40. a 48.e a. f 42.c.b. 32. 21. 25. 30.d a. a.d 32. 44. 38.d 8. 16.c. a 37.c. a. 7. b 10.d b.b 18.c 180 . 3a. 3d. b. 29. c.c 33. 56. 38. 5a. b.b. 5. c 7. a 6. 34. 1d. c-caracterul relativ al deficienţelor. c 14. 43.c b a a a. 1.b. 26.c. 35.d a a a.d 15. f 4.b. 1f d b a.d a. 42.b. b. a.c 12.d b d b. a. d a. c. 33.c b.d 6. 25.c CAPITOLUL VIII ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR ÎN PERIOADA PRE ŞI POSTOPERATORIE. a.d a. 8. 17.b 11.d c a.b.d 4. 1b. 14. b 26. 39. b 23.b.c a. 19.b.d b.b. 41. a.c 44.e 45. b 17. 20. 35. a. 50. b 46. 26.c a.b a. b.e a.c 2. 57. 5e 38. c b a.d a. a.c 19.d 36.b 19. a. 3a. 24. b-polideterminarea. a. 27.

46. 65.b. 30. b 108. c a. e.c. b.b a. 78.d b. 40.e a. 1.d a.c. 54. 64.b. d 106.d a.c b a. 29. 96.b.b 17. a. 28.b. 97. a 10.f a.d 104.c.c.c a b a 45.b.c 18.c c a.d 20.c. 52. 42. c 3.b. 94. b.c.d 110.d 21.c. b.d. 44. 25.c a. 95. a. 53.b.c b. a. 91.c.c e a.d 2. 31. 70. 38.c.c. 17.c 8. 86.b. a.c a.c.c 26.CAPITOLUL IX ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR CU URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE.e a. a.c 16. 84.c a a. 58. 22. a. 45. d. 48.b.b. a.c b a.c a.c a. b 13.b.b.c a.c a. 57. 88.e 113. 37.b a.d 99. 61.d b c a.d a. 27. a. a.d b. a.b. b. a.c.b. 67. 41. 14.b.e 115. 66. d. 63.b.d a. a.d a. b 11. d a. 28.c a.b.e 76.c c c b a c 34.d b.c 12.b. a.c b a.c. 49. a. b. 79.d 101. 47. 21. a.c a c b a a. d 119.d 111.b.d. 50.b. 49. 36. 48. b 8.c 102.d c a.b. a.b. a. a. 29. d.d a.d 5. a. 82.d b.d 116. a 12. 35. 53.b 23.b. 13. 46.c 19. b 9.d a b a a b CAPITOLUL X ÎNGRIJIRI COMUNITARE. 68.c. 39.b.b 181 . a. a. a.c.c 4. a.b. 15. 37. 59. 30.b. a.b.c 100.c a.c b. a. 80. a. 1. a. a 117.b. 74.d a.c 5. 33.d a c b c a.d.b. 35. 54.e.c. 33.d 10.c.b b. a.d 121. 83.g. 89. a.c 7.d 107.b.b. b.e a. c b b b. c.e a.b.h 98.c 14.b.c 15.c b.c.c.e b. a. 60.d 118. 72. 32.c b a.d 52. 81.d.b b.b.b 122.b.b. 71. 43. 55. 40.e 112.f 103.c a.d 11. 69. a c c b.d b. a b c c a.b.c.d.c a.c 114. d 6.b.c 24. 90. a.b. 31.b. d 6. 19.b.d 109.b. 20.d 27. 85. 51.c.c a. 24. a. 44.b. 73. 55. b.c.c 105. 39.d a.c b e.c.c 25. e 50.c. 42. a.c.d 4.b a.b.c. 56. c 2.f 120. 43. a.d 22.c b 23.c. 51.d a. 92. 47.d a. b.b b. d.c.b.b.c. 32.d a. b.d.d b. 75.c. b 77. 34.f a. a. 38. b.c a.c a.c.b. 41.b. a.c a. 93.c a. 26.b. a 9. 16.c a. 62. a. 18.c 3. 36.b. 87. b 7.

C. 1995.Manual de medicină internă. E. M. Ed. Info Team. R. Cison. BORUNDEL . NANU . 2001. GEORMĂNEANU. Ed. 1998. Info Team. Ed. Carol Davila.Psihologie medicală şi asistenţă socială. L. Bucureşti. Ed. BUCUR. CRIŞĂN. 1998.Puericultura şi pediatrie. 2000. 1996. Ed. 1999. Ş. M. 2002. MORARIU şi colab. 182 . MARCEAN. PÂRLOG . All. BOGDAN.Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali. Nursing în chirurgie.Fundamente în nursing. Ed. CONSTANTINESCU . Ed. Bucureşti. Ed. BOCÂRNEA . Ştiinţă şi Tehnică. . Bucureşti. STOIANOVICI . Bucureşti.Obstetrică. TITIRICĂ . Zecasin. Ed. 1995. D. TITIRICĂ .Boli infecţioase şi epidemiologie. ANGHELESCU. C. POPESCU . Viaţa medicală românească. 1998.Bazele teoretice şi practice ale îngrijirii omului sănătos şi bolnav. Bucureşti. Ed. Bucureşti.Urgenţe medico-chirurgicale. Bucureşti. Specialităţi înrudite. Medicală. Bucureşti. D.Ghid de nursing geriatrie.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ C. 1997.Puericultura şi pediatrie. Ştiinţă şi Tehnică. NANU . L. Bucureşti. 1994. 1996. CHIRU şi colaboratorii . CHIŢIMIA şi colaboratorii . Ed. M. 1999. 1994. Ed. Z. Ed. Bucureşti. Ştiinţă şi Tehnică. Ed.Educaţia pentru sănătate în şcoală. Ed. GH. Ştiinţă şi Tehnică. FL.Ghid practic de neurologie. L. Sub redacţia C. RĂŞCANU . Bucureşti. Ed. 1996. Bucureşti. N. VUZITAS . Universul. CHIRU . Cison. Bucureşti. MOLDOVAN . 1993. FL. Athena. M. Fiat Lux. Bucureşti.Chirurgie. Bucureşti. Ştiinţă şi Tehnică. Ed. Ed.Ginecologie.Medicină internă. MINCU şi colaboratorii . E. specialităţi înrudite şi îngrijiri paliative. Universul. Bucureşti.Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos. Bucureşti. A.Neurologie şi psihiatrie. 1998. O. Bucureşti.

.... Puiu Victoria ................................................................ Ştefănescu Florica. Nutriţie şi dietetică........................................ Tofan Ruxandra ....65 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice...... Modificări hidroelectrolitice.............................. Morariu Letiţia ..183 Cuprins ............ Puiu Victoria ........... Morariu Letiţia ..............140 Capitolul VIII................................................................ Morariu Letiţia ..................... Spătaru Ruxandra.......................................... Spătaru Ruxandra......................... Pârlog Măria..................71 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice....... Spătaru Ruxandra ............................... ........... Morariu Letiţia......... 152 Capitolul X..................158 Grila cu răspunsuri corecte................................................... Morariu Letiţia.............112 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase.................. Spătarii Ruxandra....................................................................... ................................ 23 Capitolul IV...........51 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive................... Spătaru Ruxandra...........................................................124 Îngrijiri ale lăuzelor................................... Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre...............120 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice........................... Puiu Victoria ................... ........................... Chiru Florian.. Spătaru Ruxandra......şi post operatorie............. Metode de prevenire a infecţiei.... .......................................130 Îngrijiri ale copilului de diferite vârste........................ Morariu Letiţia.................................. Spătaru Ruxandra ................. Spătaru Ruxandra..... Administrarea medicamentelor... Pârlog Maria...58 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale............. Spătaru Ruxandra....................................102 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice..............105 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL..............................................135 Îngrijiri ale persoanei vârstnice..........................115 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale............................................... Spătaru Ruxandra.................. Morariu Letiţia ... Morariu Letiţia ................. Spătaru Ruxandra.......... Spătaru Ruxandra..... ....................................................................................................... Puiu Victoria ..........87 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice..... 2 Capitolul II.. Morariu Letiţia...............................................97 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice........... 19 Capitolul III..... Morariu Letiţia................. Nevoile fundamentale umane.146 Capitolul IX...................128 Îngrijiri ale nou-născutului................. 27 Capitolul V.... 34 Capitolul VI........ ......91 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine.......................................................... Morariu Letiţia ..............................................................................81 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii......CUPRINS Capitolul I......................................................................................43 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare........... Morariu Letiţia ... Ştefănescu Florica...........109 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice.............................................. ......... ..............................184 ........................ Procesul de îngrijire...... Puiu Victoria ....................... 39 Capitolul VIL                       Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni: Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii.................................. Morariu Letiţia...........................................................93 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie...............................................174 Bibliografie selectivă............................ Ştefănescu Florica.... Îngrijiri comunitare............................................................... Spătaru Ruxandra ................... Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirur-gicale.......................... ........................................ Spătaru Ruxandra...... Spătaru Ruxandra .. Morariu Letiţia........ Morariu Letiţia ........................................... Morariu Letiţia .................... Spătaru Ruxandra......

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful