MORARIU LETIŢIA • SPĂTARU RUXANDRA ŞTEFĂNESCU FLORICA • PUIU VICTORIA • CHIRU FLORIAN PÂRLOG MARIA • TOFAN RUXANDRA

1555
TESTE DE EVALUARE CONTINUĂ ÎN NURSING.

Coordonator colecţie: Dr. MIOARA MINCU

Editura ANA DAVILA Bucureşti, 2003

1

CAPITOLUL I Nevoile fundamentale umane.
1. Respiraţia este un proces format din următoarele etape: a) inspiraţie şi expiraţie; b) ventilaţie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisulară; c) etapa pulmonară şi etapa tisulară. 2. Ventilaţia este influenţată de: a) permeabilitatea căilor respiratorii şi concentraţia oxigenului în aerul respirat; b) funcţionalitatea centrilor respiratorii şi expansiunea cutiei toracice; c) alimentaţie şi efort fizic. 3. Etapa circulatorie a respiraţiei depinde de: a) numărul şi calitatea hematiilor din sânge; b) debitul cardiac şi permeabilitatea capilară; c) viteza cu care circulă sângele arterial. 4. Actul respirator este reglat prin: a) SNC; b) sistemul neurovegetativ; c) sistemul nervos şi prin stimulare chimică. 5. Componenta voluntară a respiraţiei este reglată la nivelul: a) centrului respirator bulbar; b) scoarţei cerebrale; c) centrului pneumotaxic pontin. 6. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse între: a) 16-20 r/min; b) 12-14 r/min; 7. Termenul de apnee înseamnă: a) oprirea respiraţiei; 8. Dispneea este: a) oprirea respiraţiei; b) respiraţie normală; c) respiraţie dificilă. 9. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu: a) afonie, disfonie; b) apnee; c) modificarea amplitudinii respiratorii. 10. În unele afecţiuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce ajută la stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlată este specifică pacientului cu: a) tuberculoză pulmonară; b) cancer pulmonar; c) astm bronşic.
2

c) 23-25 r/min. c) respiraţie modificată.

b) respiraţie normală;

11. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2 este: a) observarea culorii tegumentelor; b) notarea modificărilor apărute în frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei; c) determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 în sânge. 12. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizată prin: a) perioade de respiraţii din ce în ce mai frecvente, după care frecvenţa se reduce, urmează apnee; ciclul se reia; b) respiraţie foarte slabă; c) perioade de respiraţii rapide, întrerupte de perioade de apnee. 13. Respiraţia Kussmaul înseamnă: a) respiraţie de tip superficial; b) respiraţie modificată întâlnită în stările febrile; c) inspiraţie prelungită urmată de expiraţia forţată şi apnee. 14. Ralurile reprezintă: a) zgomote supraadăugate, patologice, percepute în timpul ascultaţiei; b) secreţii pe căile respiratorii superioare; c) murmurul vezicular. 15. Ortopneea se defineşte ca o: a) expectoraţie seroasă; b) respiraţie în poziţie verticală a corpului; c) respiraţie în poziţie orizontală a corpului. 16. Atelectazia înseamnă: a) o metodă de investigaţie a plămânului; b) o modificare a respiraţiei; c) pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea căilor aeriene intrapulmonare. 17. Capacitatea vitală se referă la: a) amplitudinea respiratorie; b) cantitatea maximă de aer ce poate fi expirată din plămâni după o inspiraţie forţată; c) aerul rămas în plămâni în urma expiraţiei forţate. 18. Intre MD ale dispneei întâlnim: a) ortopneea; b) situaţia de criză; c) hiperventilaţia; d) tusea; e) cianoza; f) paliditatea tegumentelor. 19. Drenajul postural înseamnă: a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse; b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar; c) o incizie la care se aplică un tub de dren. 20. In cursul observării unui pacient se descoperă că prezintă „torace în butoi". Acesta poate fi: a) normal; b) rezultat al măririi ficatului sau inimii; c) rezultat al obstrucţiei prelungite şi generalizate a căilor respiratorii.
3

pacientul se va afla: a) în decubit dorsal. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) valoarea glicemiei. b) pe orice arteră accesibilă palpării. b) alimentaţie şi factorii de risc. b) rezistenţa vasculară periferică. 29. 27. b) neregulat. c) 60-80 bătăi/minut. Pulsul reprezintă: a) presiunea sângelui în vase. b) 70-90 bătăi/minut. 30. 26. c) vârstă şi sex. c) puls superficial. c) tărie. b) valoarea tensiunii arteriale. Valorile normale ale pulsului la persoana adultă sunt cuprinse între: a) 50-70 bătăi/minut. 24. 25. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte. c) unda vibratoare tradusă printr-o mişcare ritmică a arterelor. c) în cadrul intim. Celeritatea este o caracteristică a pulsului. pulsul se defineşte a fi: a) filiform. Pulsul tahicardie înseamnă: a) puls rar. Valoarea pulsului variază odată cu: a) vârsta. sincronă cu sistola ventriculară. b) presiunea sângelui arterial în timpul sistolei. viteza unei pulsaţii. c) numai pe o venă vizibilă. b) în repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. 4 . 28. c) valoarea temperaturii corporale. Valoarea maximă şi minimă a tensiunii arteriale se referă la: a) parametrii în afara cărora viaţa pacientului este în pericol. alături de familie. c) slab.21. Tensiunea arterială este determinată de: a) forţa de contracţie a inimii şi elasticitatea pereţilor arteriali. 23. c) starea emoţională. Măsurarea pulsului se poate efectua: a) numai pe artera carotidă. b) ritmicitate. respectiv diastolei cardiace. 31. însemnând: a) rapiditate. Când intervalele între pulsaţiile percepute la artera radială sunt inegale. c) o convenţie care stabileşte limitele normale ale presiunii sângelui. b) puls rapid. care poate fi comprimată pe un plan osos. 22. b) contracţiile inimii.

32. Asistenta medicală calculează necesarul de calorii/24 ore în funcţie de: a) activitatea şi vârsta individului. 40. În alimentaţia neadecvată în deficit. c) diferenţa tensională în cadrul ritmului circadian. aceasta va determinată: a) înainte de mese. are caracter ritmic. 38. în exclusivitate. determină tulburări: a) la nivelul funcţionării tuturor aparatelor organismului. În îngrijirile bolnavului cu afecţiuni digestive. ca problemă de dependenţă. b) consum redus de lichide şi săruri minerale. 41. b) regurcitaţie. b) la nivelul funcţionării tuturor sistemelor organismului. se numeşte: a) meteorism. d) pirozis. c) inapetenţă. c) eructaţie. c) religia. c) polifagia. anorexia. apar în cadrul dimensiunii bio-fiziologice următorii termeni: a) anorexie = refuzul mâncării. Tensiunea arterială diferenţială este: a) diferenţa dintre valorile tensiunii arteriale sistolice şi diastolic b) diferenţa de tensiune individuală. c) perioadele de activitate sau repaus. 34. 36. Termenul medical pentru scăderea apetitului este: a) caşexie. d) bulimie = ingestie a unor cantităţi excesive de alimente. 35. 37. Insuficienţa aportului alimentar şi lichidian. b) vârstă. b) malnutriţie = digestie deficitară din mai multe puncte de vedere c) malabsorbţie = sindrom în cadrul unor boli ce se manifestă cu diaree şi absorbţie intestinală deficitară. 39. 5 . Care din următorii termeni sunt factori psihologici ce pot influenţa satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca: a) climatul. Pentru a obţine o valoare corectă a tensiunii arteriale. b) anorexie. Polifagia reprezintă: a) nevoia exagerată de a mânca fără senzaţie de saţietate. c) numai la nivelul funcţionării aparatului cardio-vascular. c) lipsa senzaţiei de foame. b) dimineaţa după somn. Arsura retrosternală care uneori înlocuieşte durerea. c) în repaus. 33. b) senzaţia exagerată de foame cu ingestie mică de alimente. la sculare. care din următoarele formulări sunt manifestări de dependenţă: a) disfagia. periodic (cauza fiind hiperaciditatea). b) anxietatea.

c) folosirea de soluţii intravenoase. fără vărsături şi greţuri. b) densitate scăzută 1001-1002. poliurie. e) anurie. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uşoară sunt de: a) 35-40 cal/kg corp/24 h. Alimentaţia neadecvată . b) 40-4-5 cal/kg corp/24 h. culoare închisă. 46. când este prezentă o ingestie mare de lichide: a) densitate crescută 1020-1040. c) actul prin care urina acumulată în vezică este eliminată sub forma emisiunilor urinare. culoare deschisă. c) 25 cal/kg corp/24 h. mirosului. 44. d) disfagie. d) măsuri de prevenire a deshidratării. c) pacientul să aibă o stare de bine. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină: a) polakiurie. d) poliurie. c) disurie. b) pacientul să fie echilibrat psihic. oligurie. b) cantitatea de urină eliminată din organism în 24 h. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. d) densitate scăzută 1001-1002.42. 48. Care din următoarele formulări pot fi intervenţii ale asistentei medicale în susţinerea obiectivului ca pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic: a) efectuarea bilanţului lichidelor ingerate şi eliminate. b) regularităţii scaunelor. anurie. 47. c) densitate normală 1015-1020.ca problemă de dependenţă .se poate manifesta prin: a) deficit. b) conştientizarea pacientului asupra importanţei regimului alimentar. 50. 6 . asistenta medicală îşi propune următoarele obiective: a) pacientul să desfăşoare o activitate fizică crescută. d) perioadei de zi sau noapte. b) surplus. 49. e) culorii. 43. c) greţuri. b) măsurarea densităţii urinare. culoare deschisă. Evaluarea eliminării scaunelor ar trebui să includă observaţii asupra: a) obiceiurilor alimentare. cu referire la caracterele urinei. Diureza reprezintă: a) eliminarea din organism a substanţelor inutile provenite din metabolism. vărsături. c) uşurinţei defecării. Care din următoarele formulări sunt corecte. c) asigurarea unui climat cald. b) oligurie. 45. poliurie. confortabil. d) 45-60 cal/kg corp/24 h. consistenţei. În îngrijirea pacientului cu alimentaţie neadecvată în surplus. culoare deschisă.

54. 57. asistenta medicală intervine: a) determinând pacientul să efectueze exerciţii fizice cu regularitate. d) melenă. 52. c) efectuând la nevoie o clismă evacuatoare simplă. se poate întâlni în: a) gastrita cronică. Printre factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina se numără: a) vârsta. c) prin aparatul genital feminin. c) hematurie şi melenă. b) prin aparatul renal. Care din următoarele definiţii caracterizează ileusul: a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze. b) constipaţie. c) poluarea apei. scaun la interval de 6-7 zile. 58. 56. la indicaţia medicului. d) alimentele alterate. b) administrând laxative. c) ulcerul gastro-intestinal. c) procesul de homeostazie. b) hematemeza şi melenă. b) hematemeză. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin: a) hemoptizie şi hematemeza. e) prin aparatul respirator. b) spasmele vezicale. c) de zeamă de pepene. c) educaţia şi cultura. b) intoxicaţii. 55. d) apendicită acută. pot fi: a) lipsa de control a sfmcterelor. Excreţia deşeurilor din organism se efectuează: a) prin piele. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin: a) diureză. 53. 7 . b) programul de eliminare intestinală. Aspectul „ca zeama de orez" a scaunului diareic. Sursele de dificultate în cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina.51. Scaunul în constipaţie poate lua aspectul: a) unor bile dure de mărimea măslinelor. d) prin aparatul cardiovascular. b) unor bile conglomerate. c) eliminarea frecventă a gazelor intestinale. 59. Pentru ca un pacient cu constipaţie să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice.

c) mişcări de apropiere faţă de axul median al corpului. se află şi: a) vârsta şi dezvoltarea. de relaxare. Atrofia musculară este: a) mărirea de volum a unui muşchi. b) ulceraţie a pielii. c) aparatul cardiovascular. Pentru menţinerea independenţei mişcării. b) mişcare de rotaţie. b) scăderea forţei musculare. 62. c) diminuarea volumului unui muşchi. Anchiloza este tradusă prin: a) diminuarea sau imposibilitatea mişcării unei articulaţii. În ortostatism. d) aparatul digestiv. Mişcarea realizată în jurul axului care trece prin lungul segmetului care se deplasează. c) maron-verzui. b) aparatul vestibular. b) învăţarea pacientului să folosească tehnici de destindere. c) organizarea socială. braţele vor fi: a) sprijinite. c) în balans continuu. intervenţiile asistentei medicale pot fi: a) stabilirea împreună cu pacientul a nevoii de exerciţii fizice. 8 . 67. d) mişcare de circumducţie. b) rolurile sociale. b) amenoree. extensie: a) mişcări de apropiere sau îndepărtate a două segmente apropiate. 69. c) oligomenoree. Culoarea scaunului în caz de melenă este: a) roşu deschis. c) mişcare de supinaţie. Menţinerea independenţei mişcării corpului şi a bunei posturi este determinată de integritatea: a) aparatului locomotor. c) aparatului vestibular. 65. b) mişcări de îndepărtare faţă de axul median al corpului. se numeşte: a) mişcare de pronaţie. b) sistemului nervos. c) schimbarea poziţiei pacientului la fiecare 3 ore. Tonusul muscular şi mişcările fine sunt reglate de către: a) sistemul nervos. 68. b) pe lângă corp. 61. b) negru ca păcura. c) scăderea forţei musculare. 63. 66.60. 70. Printre factorii sociologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură. 64. Prima menstruaţie se numeşte: a) menarhă. a contractibilităţii sale. Care din următoarele mişcări sunt de flexie.

79. d) tulburări de coordonare. b) absenţa stării de veghe. mai profundă. ca manifestare de dependenţă se caracterizează prin: a) stare de spaimă intensă. 74. 9 . Prin akinezie se înţelege: a) mers propulsiv. 76. mai frecventă la copii. involuntare ale ochilor. d) sex. b) activitate şi deprinderi legate de somn. b) faţă rigidă. c) sociologici. a unui braţ. ca manifestare de dependenţă în hipersomnie înseamnă: a) comportament verbal şi non verbal lent. gurii. b) patru = somnul lent. c) diminuarea valorilor tensiunii arteriale şi a respiraţiei. c) trei = somnul paradoxal. 78. Câte tipuri de somn se cunosc şi care sunt ele: a) două = somnul lent şi somnul rapid. Starea de letargie. c) de a dormi sau de a se odihni dormind. paradoxal. în timpul somnului. 77. 75. Insomnia se defineşte ca o dificultate: a) de a bea. Pavorul nocturn. e) capacitatea de a se destinde. greoi. c) de ordin sociologic. c) diaforeză. c) contracţii involuntare a mai multor muşchi. b) mişcări convulsive. b) de a se mişca şi a lua poziţii comode. deficitul senzorial este sursă de dificultate: a) de ordin fizic. clasic. stare de disconfort. d) diminuarea puterii de concentraţie. 73. Programul de activitate şi locul de odihnă sunt factori ce influenţează satisfacerea nevoii de somn: a) biologici. clasic. dureri menstruale. b) hipersomnie continuă. ortodox. Ticurile sunt: a) vorbire precipitată. b) de ordin psihologic. b) micţiuni de urină necontrolată. cu funcţii vitale diminuate.71. Nevoia de a dormi şi a se odihni variază în funcţie de: a) vârstă. c) oboseală marcată. Somnul se traduce prin: a) formă particulară de odihnă. 80. Pentru pacientul cu mişcări necoordonate. b) psihologici. d) diminuarea metabolismului bazai. c) starea de anxietate. cu boală Parkinson. c) lipsă sau diminuare a mişcărilor normale. 72.

d) toate enunţurile sunt false. c) puls rar lent. 88. d) narcolepsie. transpiraţii reci. d) activitatea. sunt: a) vise penibile cu trezire bruscă din somn şi adormire cu greutate. 87. c) refuz de a se îmbrăca şi dezbrăca. c) comunicare. la pacientul cu oboseală. c) vârsta. c) maturitatea psiho-motorie. 86. b) psihologică. c) perioade de somn perturbant. slab bătut.81. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca. c) comunicare ineficace la nivelul afectiv şi intelectual. b) vulnerabilitate în faţa pericolelor. c) socio-culturală. 85. Purtarea de îmbrăcăminte contribuie la: a) pierderea imaginii de sine. Purtarea de obiecte semnificative pune în evidenţă: a) rangul social. şi se manifestă prin: a) dezbrăcare continuă. de exemplu: a) dezinteres pentru măsurile de igienă. b) aţipiri în timpul zilei. b) astenie. 82. 10 . 83. Coşmarurile ce apar ca manifestare de dependenţă la pacientul cu insomnie. e) incapacitate de a se îmbrăca şi dezbrăca. b) tonusul muscular. b) însemnătatea personală. b) dezinteres fată de ţinută. Clima. este creată de imposibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca. fac parte din grupul factorilor de influenţă: a) biologică. c) funcţia religioasă. d) stări de iritabilitate. determină MD a celorlalte nevoi fundamentale. Dependenţa în satisfacerea nevoii de a dormi şi a se odihni. d) faţă palidă şi ochi încercănaţi. sunt următorii: a) credinţa. f) toate manifestările sunt adevărate. b) expresia corporală. 84. statutul social şi munca. d) dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. Capacitatea fizică de îmbrăcare şi dezbrăcare este reprezentată de: a) mobilitatea articulară. b) emoţiile. Problema de dependenţă în satisfacerea nevoii. se manifestă prin: a) tegumente palide. Nesatisfacerea nevoii manifestată prin oboseală. 89.

b) prin piele. 98. c) T° mediului. plămâni. Menţinerea independenţei nevoii se poate realiza prin alegerea îmbrăcămintei corespunzătoare: a) climei. b) executarea zilnică a exerciţiilor de motricitate. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a menţine temperatura corpului în limite normale pot fi şi: a) anxietatea. e) emoţiile nu influenţează satisfacerea nevoii. 97. c) hipertonia musculară. se realizează: a) prin vasoconstricţie. stridentă poate exprima o boală psihică. e) calităţii materialelor. 91. d) activităţii. c) evaluarea gradului de confuzie. f) exigenţei în intimitate. c) activitate. se referă la posibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca singur. adică pierderea de căldură din organism. 92. c) credinţa şi cultura. b) termoliza. absenţa membrului superior. ingestia în special de proteine. b) insuficienţa cunoştinţelor. d) starea psihică. c) numai prin rinichi. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a) credinţa şi emoţiile. talia. d) îmbrăcămintea protejează intimitatea sexuală. slăbirea. b) munca. Termoliza. În vederea obţinerii unei stări de bine. b) alimentaţia. 96. stresul. c) îmbrăcămintea atestă integritatea individului. d) explicarea gesturilor ce se cer efectuate. emoţiile puternice. vestimentaţia este un semn de sănătate. vasodilataţie. aparatul gipsat. b) talie şi statură. pot avea ca surse de dificultate: a) lezarea fizică. 93. La un pacient cu dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. 95. rezultat al proceselor oxidative. rinichi. unul din obiectivele de îngrijire propuse. b) îmbrăcămintea bizară. are loc: a) termogeneza. Ca urmare a producerii de căldură în organism. hipotonia musculară. statura. 11 . Obstacolele care împiedică mobilitatea membrelor superioare. 94. prin: a) identificarea capacităţii şi limitelor fizice ale pacientului. într-un termen dat.90. c) a şi b. Asistenta medicală intervine în acest scop. Care din următoarele formulări sunt false: a) din punct de vedere al psihiatrilor. indivizii îşi aleg vestimentaţiile în funcţie de: a) temperatura corpului. b) vârstei. sărăcia. c) vârsta şi sexul.

În evoluţia unei febre. c) pacientul să-şi păstreze integre tegumentele. pentru menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii să: a) consume lichide şi alimente reci. 100. 101. La un pacient cu hipertermie. c) uşor călduţe. Asistenta medicală învaţă pacientul. d) temperaturii mediului ambiant. manifestări şi la nivelul celorlalte nevoi fundamentale: a) dispnee. se disting 3 perioade: a) perioada iniţială. In caz de hipertermie. b) perioada de stare. asistenta medicală stabileşte ca obiective de îngrijire. b) piele cu aspect „de găină" şi senzaţie de frig. Nou-născutul şi copilul mic. c) aspectul tegumentelor. b) poarte încălţăminte călduroasă. 108. se administrează lichide: a) numai foarte calde. b) alcoolice. b) poliurie. au termoreglarea fragilă din cauza: a) imaturităţii centrului reglator. 104. La pacientul care prezintă hipotermie. b) inhibare a activităţilor glandelor sudoripare. combinativă. vezicule. Când temperatura mediului ambiant creşte peste 25°C se produc următoarele fenomene la nivelul organismului: a) vasoconstricţie periferică. în cantităţi mici. apar probleme. ca problemă de dependenţă. c) inapetenţă. 12 . c) perioada de declin. c) greutăţii necorespunzătoare. când temperatura mediului ambiant este crescută. b) aspectul scaunului. Hipertermia. va evalua zilnic prin activitatea asistentei medicale: a) temperatura corporală. Planul de îngrijire a unui pacient cu hipertermie. Piloerecţia se traduce prin: a) piele cianotică. c) reducă alimentele cu valoare calorică mare. următoarele: a) pacientul să nu prezinte tulburări de vorbire. 107. d) pacientul să nu fie apatic. b) pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic. c) erupţie cu macule. se manifestă cu: a) febră ridicată. continuă. d) perioada mixtă. b) piele roşie caldă. c) sindrom febril. papule. 105. umedă. 102. c) vasodilataţie periferică. b) hidratării insuficiente. 103.99. la intervale regulate de timp. 106.

Murdăria acumulată la nivelul pielii produce: a) cruste ce pot degenera în ulceraţii. 115. Ulceraţiile pielii se caracterizează prin: a) acnee şi prurit. 118. 113. b) uşor deshidratată. b) alimentaţia. 114. c) îngrijită. La persoanele vârstnice. b) halena fetidă. pigmentată normal.109. Pot fi manifestări de independenţă şi următoarele: a) pierderea imaginii de sine. pielea trebuie să fie: a) curată. Care sunt acestea: a) sentiment de respingere. 112. 111. 117. 116. b) pierdere de substanţă rezultând dintr-un proces patologic ce acţionează asupra pielii. d) efectuează toaleta pe regiuni. catifelată. b) carenţele de igienă. c) climatului. 13 . c) cu prurit. Factorii biologici care influenţează nevoia de a menţine tegumentele curate sunt: a) emoţiile şi educaţia. Lipsa de curăţenie determină o serie de neplăceri nu numai individului dar şi celor din jurul său. b) alege măsuri pentru prevenirea infecţiilor nasocomiale. Între intervenţiile asistentei medicale privind pacientul cu carenţe igienice se găsesc şi următoarele: a) efectuează toaleta cavităţii bucale la pacienţii comatoşi. d) dezinteres pentru modul cum arată. d) elastică. c) comunicare ineficace la nivel afectiv şi intelectual. Care din următoarele enunţuri pot fi considerate probleme de dependenţă în satisfacerea nevoii: a) lezarea fizică. pielea va fi: a) curată. pierderile de căldură sunt mai mari datorită: a) reducerii proceselor oxidative. Pentru a-şi îndeplini rolurile cunoscute. c) alterarea tegumentelor şi fanerelor. d) anchiloze. c) culoarea galbenă a dinţilor. c) ajută pacientul să-şi efectueze toaleta zilnică. netedă. Ca manifestare de independenţă. c) temperatura corpului. b) neadaptării organismului. b) hematoame. b) deprinderile igienice satisfăcute. b) sănătoasă. la nevoie. c) dilatarea unor vene superficiale. 110. c) hipotrofie musculară. d) lipsa de cunoaştere.

d) poluare. Dezechilibrul ca sursă de dificultate de ordin fizic poate fi reprezentat de: a) durere. c) dezechilibru electrolitic. Surse de dificultate de ordin psihologic care influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) exerciţiile fizice. d) numai a şi b.Mecanismul de apărare este un factor de influenţă: a) psihologic. b) efectuând imunizările obligatorii.Practicarea unor religii este o preocupare ideologică care permite individului să-şi menţină: a) o bună postură. 125. c) ineficace la nivel senzoro-afectiv şi intelectual. b) factorii psihologici. b) măsuri de prevenire a agresiunilor fizice. 128. c) factorii sociologici. b) dezechilibru metabolic. Ca manifestări de independenţă în menţinerea securităţii fizice se întâlnesc: a) măsuri de prevenire a infecţiilor şi bolilor. 120. e) toate enunţurile sunt adevărate. c) frica. b) biologic. b) o securitate psihologică. 14 . d) măsuri de protecţie socială. c) sociologic. 121. b) tumefacţie. asistenta medicală intervine: a) educând pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf. d) limitarea mişcărilor segmentului afectat. e) surmenaj. comunicarea este: a) eficace la nivel intelectual. b) ineficace la nivel senzorial. c) o securitate sociologică. b) agresivitatea. 122. c) educând pacientul pentru prevenirea unor accidente. 124. 123. 127.Care din următoarele sunt semne de insecuritate patologică: a) agitaţia. c) emoţiile şi educaţia. Când este modificată/alterată nevoia. 126.Alterarea integrităţii fizice se manifestă prin următoarele semne inflamatorii: a) durere şi căldură locală. b) curentul şi organizarea socială. c) metode de destindere.119.Pentru menţinerea unui mediu sănătos. c) roşeaţă locală. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a evita pericolele sunt: a) factorii biologici. de relaxare.

c) asigură un mediu de securitate. precis.Modul de comunicare nonverbal foloseşte: a) limbajul verbal. e) tulburări circulatorii cerebrale.129. b) învaţă pacientul să menţină integritatea.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii sunt următoarele. c) dinamic. 137. b) hipoacuzie. nevoia fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi. 135. b) limbaj clar. 131. 134. c) apartenenţa la grupuri de diverse interese. b) furnizează mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. Diminuarea auzului se traduce prin: a) surditate.Factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) inteligenţa. c) ambele enunţuri nu sunt reale. pune în mişcare un proces: a) verbal. b) nonverbal. 15 . cu două excepţii: a) explorează împreună cu pacientul mijloacele de comunicare. b) percepţia şi emoţiile. b) factor psihologic.Anturajul este determinat în satisfacerea nevoii. b) integritatea organelor de simţ.Pacientul să fie echilibrat psihic. c) cecitate. 130. c) factor biologic. eşec.Care din următoarele sunt manifestări de independenţă de ordin biologic: a) fineţe gustativă şi a mirosului. d) anxietate.Independenţa în satisfacerea nevoii presupune: a) integritatea individului. d) utilizarea adecvată a mecanismelor de adaptare. c) alege procedee de investigaţie cu risc minim de infecţie. Ce fel de factor de influenţă este: a) factor sociologic. 132. d) favorizează adaptarea pacientului la noul mediu. 138. d) asigură îngrijiri relative la perturbarea senzorială. c) dezvoltarea intelectuală corespunzătoare.Sursele de dificultate de ordin fizic care determină dependenţa în satisfacerea nevoii pot fi: a) conflicte.Comunicarea. b) droguri. 136. c) alcoolism. f) tulburări de gândire. 133. b) limbajul corpului. c) integritatea organelor de simţ. este un obiectiv de îngrijire susţinut de următoarele intervenţii ale asistentei medicale: a) administrează tratamentul medicamentos antiinfecţios.

146. e) apartenenţa 141. poziţie curbă. singurătate. c) ansambluri de reguli de conduită într-o societate. b) comună unui grup profesional.139. b) halucinaţii. 143. 148. c) sentiment dureros. c) emoţii. b) ansamblu de ceremonii religioase.Manifestările de depresie în „culpabilitate" sunt următoarele cu excepţia: a) mişcări lente. d) cultura. c) izolare. b) atitudini corporale. b) jocul. 145. c) învăţătura.„Frustrarea" se manifestă la un individ care prezintă: a) sentiment de inutilitate. 147. insomnie. b) ansambluri de credinţe şi atitudini care reflectă ceea ce este dorit. anxietate. c) specifică pe grupe de vârstă. 142. hiperventilaţie. b) senzaţie de pierdere a libertăţii de acţiune.Care este vârsta la care activitatea dominantă este învăţătura. dizartrie.Comunicarea ineficace la nivelul senzorial se poate manifesta prin următoarele reacţii afective în insuficienţă sau exces: a) nelinişte. e) autoacuzare.Valorile sunt formate de: a) participări la fapte de caritate. dar şi benefic individului. c) determinând pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori. 144.Activitatea dominantă a copilului mic este: a) somnul. b) ajutându-1 să identifice cauza frustrării. c) forme ale conştiinţei sociale. 140. b) plâns. d) autopedepsire. b) preadolescenta. dar şi participarea la jocuri este prezentă: a) adolescenţa. d) afazie.Capacitatea individului de a fi ocupat şi a se realiza este: a) unică şi necesară pe tot parcursul vieţii. 16 . d) tahicardie. c) copilăria.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori este influenţată în satisfacerea ei de următorii factori sociologici în afară de: a) gesturi corporale. c) furie împotriva lui Dumnezeu. asistenta medicală intervine: a) planificând împreună cu pacientul activităţi religioase.„Credinţele" sunt: a) convingeri personale ale individului faţă de realitate. Pentru menţinerea independenţei nevoii.

158. c) explorează gusturile şi interesul pacientului pentru activităţi recreative. zilnice.149. Rolurile şi organizarea socială fac parte din grupul factorilor: a) biologici. de dezinteres pentru activităţi sau evenimente curente ale vieţii. în vederea realizări b) stare de deznădejde. 157. . Intre factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii se întâlnesc: a) emoţiile. de plăcere. c) starea de relaxare. pasivitate. 152. d) somnolenţă.„Ambiţia" se defineşte în felul următor: a) dragostea faţă de muncă. c) sociologici. b) integritate fizică şi psihică. de tristeţe. b) diminuarea unei funcţii. asistenta medicală: a) câştigă încrederea pacientului şi îl ajută să depăşească momentele dificile. 156. 159. c) descurajare.„Neputinţa" problemă de dependenţă. 153.Satisfacerea nevoii se manifestă prin: a) bucurie. c) o manifestare de dependenţă. b) îl învaţă tehnici de relaxare. c) vârsta. care au prioritate faţă de activitatea depusă. 154. lipsă de ambiţie. c) constituţia şi capacităţile fizice. 150. b) durerea. influenţează satisfacerea nevoii de a se recrea: a) emoţiile.„Plictiseala" reprezintă: a) impresia de vid. c) eşecul profesional. 155. d) cultura.Pentru menţinerea independenţei nevoii. b) apartenenţa la o grupare socială.Surse de dificultate ale „devalorizării" sunt: a) tulburările de gândire. de încetare a unei tensiuni nervoase. se manifestă prin: a) b) c) d) e) 17 apatie. b) un sentiment de mulţumire. b) lipsa de interes faţă de activităţile obişnuite. autocritică. e) lezarea integrităţii fizice. b) cultura. c) dorinţa arzătoare de a realiza cât mai mult în activitatea depusă. sentiment de inferioritate. c) stare de dependenţă fizică.„Obsesia" faţă de problemele personale ale pacientului înseamnă: a) preocupare în permanenţă în legătură cu problemele sociale.„Satisfacţia" este: a) o manifestare de independenţă. eşec profesional.Care din următorii factori. agresivitate. b) psihologici. 151.

psihologiei. b) organizarea de activităţi educative pentru sănătate. b) pacientul să-şi recapete încrederea şi stima de sine. împreună cu bolnavul.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii se referă la: a) elaborarea de obiective de studiu. c) capacitatea fizică.„Învăţarea" este o problemă comună a: a) b) c) d) pedagogiei. sociologiei. c) tulburări de gândire. 162. 163. 18 . 161.„Ignoranţa" — lipsa de cunoştinţe.160. priceperi. b) tulburări de memorie.Ce obiective prioritare îşi propune asistenta medicală la un pacient cu „neputinţă": a) pacientul să fie conştient de propria valoare. c) deprinderi.Individul va obţine un sentiment de siguranţă după ce a dobândit pentru menţinerea sănătăţii: a) cunoştinţe. deprinderi pentru menţinerea sau recuperarea sănătăţii. 164. c) conştientizarea bolnavului asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. se manifestă cu: a) nesiguranţă şi frică de necunoscut. d) nerespectarea sfaturilor medicale în tratarea şi prevenirea îmbolnăvirilor.Un factor psihologic care influenţează satisfacerea nevoii de a învăţa este şi: a) mediul ambiant. b) motivarea. 165. eticii. b) atitudini. c) pacientul să fie echilibrat fizic. d) identificarea obiceiurilor şi deprinderilor greşite ale bolnavului.

Prima şcoală de nursing din lume a fost înfiinţată de: a) Virginia Henderson. c) o stare de bine completă din punct de vedere fizic. c) un semn sau simptom.CAPITOLUL II Procesul de îngrijire. c) dependenţa persoanei. c) o metodă organizată şi sistematică ce permite acordarea de îngrijiri individualizate. 8. 19 . c) îngrijire de calitate pentru toţi pacienţii. implementarea îngrijirilor. b) condiţia de apariţie a simptomului. interpretarea datelor. b) îngrijire acordată în echipă. evaluarea. c) interdependentă. proiectarea intervenţiilor. Sursa de dificultate este definită ca: a) orice obstacol care împiedică satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. Definiţia sănătăţii după OMS: a) o stare de echilibru intern şi extern. Viziunea holistă a îngrijirii presupune: a) îngrijire centrată pe persoană. comunicarea rezultatelor. c) o stare de dependenţă potenţială. comunicarea rezultatelor. 4. c) îndeplineşte sarcini delegate de către medic. b) un demers ştiinţific pentru supravegherea bolnavului. b) un dezechilibru ce constă în diferenţa dintre semnele obiective şi cele subiective. 10. Procesul de nursing cuprinde următoarele etape: a) culegerea datelor. b) Florence Nightingale. 7. 9. c) Abraham Maslow. d) toate trei. . Prin funcţia dependentă înseamnă că asistenta medicală: a) nu poate interveni decât cu consimţământul pacientului. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură: a) dependentă. b) lipsa bolii. planificarea îngrijirilor. b) îndeplineşte numai sarcinile care-i revin prin lege. implementarea. 5. psihic şi social. Manifestarea de dependenţă reprezintă: a) o cauza de boala. 6. 1. b) o lipsă de cunoaştere. Procesul de nursing este: a) o intervenţie delegată a asistentei medicale. evaluarea rezultatelor. c) aprecierea stării pacientului. b) analiza datelor. analiza şi interpretarea datelor. Problema de sănătate se referă la: a) cauza bolii. 2. 3. verificarea intervenţiilor. programarea acţiunilor. b) independentă.

formulat în termeni proprii. 12. flexibil. cauza ei. 13. b) include simpatie şi căldură. b) o problemă cu mare probabilitate de apariţie. b) serviciul telefonic. c) documentele medicale şi schemele de referinţă. b) nursa acordă îngrijiri bazate pe cunoştinţe ştiinţifice. 17. Responsabilitatea profesională cere asistentei medicale: a) să împărtăşească aceleaşi convingeri cu membrii echipei de sănătate. semnele şi simptomele prin care se manifestă. b) concise şi clare. Surse de informaţie pentru culegerea de date pot fi: a) pacientul şi aparţinătorii. 20. Diagnosticul de nursing este: a) o problemă de dependenţă. c) este individual. c) programele de educaţie sunt identice. Obiectivul de îngrijire se defineşte ca: a) scopul îngrijirii. 15 Problema potenţială înseamnă: a) o problemă gravă. b) este nemodificabil. gânduri. b) un comportament sau o atitudine a pacientului obţinute în urma intervenţiei.11. 20 . Codul eticii profesionale în nursing afirmă că: a) practica se bazează pe legile statului. Comunicarea este procesul care: a) implică schimb de cuvinte. d) toate. d) implică participarea pasivă a ascultătorului. 16 Diagnosticul de nursing are următoarele caracteristici: a) este fix. d) principiile servesc ca ghid pentru practică. c) internetul şi email-ul. c) o problemă de dependenţă. 14. 19. înscris în listele unor clasificări adoptate. c) cu caracter închis sau deschis. b) să-şi asume răspunderea pentru îngrijirile oferite fiecărui pacient. Următoarele forme sunt metode de culegere a datelor: a) observaţia şi interviul. In interviu sunt folosite întrebări: a) pe care le aşteaptă bolnavul. sentimente. b) membrii echipei de îngrijiri. c) o problemă uşoară. d) să aibă aceleaşi condiţii socio-culturale cu pacientul. c) o intervenţie planificată. formulat în termeni medicali consacraţi. c) să-şi bazeze îngrijirile pe principii religioase. c) permite schimbul de idei. b) o etichetă a bolii. 18.

22.somn. . d) o implicaţie sexuală. c) insomnie. 25. . c) menţinerea curăţeniei şi stimularea circulaţiei. neiritabile. plimbări în aer liber.exerciţii. Pe o coloană a planului de îngrijire sunt notate problemele pacientului şi pe alta intervenţiile de nursing.acceptare. a) imposibilitatea de a mişca membrul superior şi inferior stâng (AVC).nutriţie. b) examenul fizic al pielii. d) evaluarea beneficiilor terapeutice ale pacientului. La care din etapele procesului de nursing se referă decizia? a) culegerea de date.exces. 24.neglijare. 3. 26. Atingerea mâinii pacientului în timpul comunicării reprezintă: a) un gest necugetat. b) realizată prin metode de comunicare verbale şi nonverbale. 27. 23. b) diagnosticul de nursing. 21 1. bucurie. asociaţi fiecare problemă cu intervenţia care ar putea ajuta cel mai bine la satisfacerea nevoilor pacientului. hrănirea pacientului cu alimente semilichide.21. c) planificarea.igienă deficitară. . . . c) o excepţie pentru examenul fizic. b) inflamarea cavităţii bucale şi a gingiilor după chimioterapie. . Comunicarea terapeutică este: a) un act planificat. deliberat şi profesionist.îndeplinire. b) o tehnică de comunicare terapeutică. d) intervenţiile. tristeţe.dragoste. . e) monitorizarea semnelor vitale.eliminare. In cadrul activităţii de îngrijire asistenta trebuie să evite discuţiile cu voce tare. 4. c) zgomotul duce la pierderea treptată a auzului. schimbarea poziţiilor pacientului de mai multe ori pe zi. . c) o componentă a relaţiilor interpersonale asistentă şi pacient. . . Alegeţi un singur cuvânt care nu aparţine grupului în fiecare din cele trei grupe: Emoţional: Comportamental: Fizic: anxietate. trântirea uşilor şi zgomotul produs de căderea unor obiecte pe pardoseală. iritabilitate. securitate. exerciţii de mişcare. d) cateter urinar (sondă a demeure) în perioada postoperatorie. pentru că: a) zgomotul poate deveni sursă de dificultate în satisfacerea nevoilor fundamentale. . 2. b) zgomotul contravine regulilor sanitare. Numerotaţi ordinea efectuării următoarelor acţiuni care corespund etapelor procesului de nursing: a) analiza şi interpretarea datelor. spălarea perineului de mai multe ori pe zi. Nursa decide că nevoia prioritară a îngrijirii unui pacient este nutriţia.

b) să explice pacientului procedura astfel încât acesta să înţeleagă scopul şi rezultatele acesteia. c) să planifici obiectivele prioritare pe o perioadă scurtă de timp. b) să îndeplineşti obiectivele pe rând. b) planificarea îngrijirilor. Când are de îndeplinit o intervenţie de nursing. b) măsurarea unor parametrii vitali. c) implementarea . c) termen lung.28 Obiectivele de îngrijire pot fi formulate pe: a) termen scurt. În executarea îngrijirilor asistenta stabileşte o relaţie de comunicare cu pacientul. pedagogică şi terapeutică. c) funcţională.aplicarea îngrijirilor. 29. 22 . asistenta va avea grijă în primul rând: a) să raporteze colegei de echipă efectele procedurii asupra pacientului. 31. c) aprecierea serviciilor prestate de asistenta medicală. apreciind rezultatele fiecăruia. Evaluarea în procesul de nursing se referă la: a) aprecierea rezultatelor obţinute în funcţie de obiectivele propuse. Eficienţa procesului de îngrijire depinde prioritar de: a) evaluarea stării bolnavului. care poate fi: a) funcţională şi pedagogică. c) să pregătească echipamentul necesar şi să poziţioneze pacientul. 30. 33. b) pedagogică. b) termen mediu. d) aprecierea rezultatelor. 32. Caracteristica unei implementări eficiente a planului de îngrijire include: a) să poţi îndeplini sarcinile de îngrijire cât mai repede.

b) se sterilizează prin fierbere. c) se sterilizează la autoclav. c) nu există microorganisme pe suprafaţa sau profunzimea lui. c) se pot utiliza numai în plăgile cu secreţii. b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism. c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător. c) 240° C .. Se obţine o temperatură de: a) 190° C. b) cu ajutorul razelor Gama. c) ştergere cu soluţie de formol. la o presiune de 2 atm.60 min. b) autoclavare. 5. 3. c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism. 9. Sterilizarea la pupinel se realizează la următorii parametrii: a) 120° C . Aceste materiale vor fi considerate: a) nesterile. 10. de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect. Infecţia se defineşte astfel: a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism. c) este lăsat neacoperit o perioadă mai lungă de timp. Sterilizarea eficientă a materialelor din polietilenă se realizează: a) prin fierbere. O casoletă plină cu material moale este adusă de la staţia de sterilizare si conţine comprese umede. 2. 7 Spatula linguală se sterilizează prin: a) fierbere. 23 . Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor.. b) a fost bine spălat.60 min. c) prin flambare. c) 133° C. Când sterilizarea se face la autoclav. 1. b) sterile. Un obiect este steril dacă: a) este lipsit de germenii cei mai patogeni. Instrumentele chirurgicale cu tăiş ascuţit.CAPITOLUL III Metode de prevenire a infecţiei. 6. b) este prins cu mănuşi sterile. b) 180° C. 4. 8. Un instrument sterilizat este contaminat dacă: a) este prins cu pensa de servit.60 min. b) 180° C . vor avea o perioadă mai lungă de utilizare în condiţii optime dacă: a) se sterilizează la căldură uscată.

b) 133° C şi 2. b) metodă curativă de luptă contra infecţiilor. Ce este dezinfecţia : a) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. c) 130° C şi 2 atm. b) sol. b) sterilizarea la pupinel. 20. b) metodă de prevenire a infecţiei plăgii operatorii. prin fierbere. 12. etc. obiecte din încăperi. obiecte din încăperi. materialelor moi şi de sutură. d) sterilizarea cu ultrasunete. d)sterilizarea prin ultrasunete. la autoclav. b) sterilizarea instrumentelor. b) tinctura de iod. la pupinel. Ce urmăreşte asepsia şi cui se adresează: a) dezinfecţia mâinilor chirurgilor şi îmbrăcarea materialului steril. c) sol. Ce este antisepsia: a) metodă profilactică de luptă contra infecţiilor. 19. Prin ce metodă se sterilizează la autoclav: a) vapori supraîncălziţi la presiune. c) sol. c) aer uscat. Materialul moale se sterilizează la: a) 120° C şi 2 atm. 1-3%.11.5 atm. c) metodă curativă de distrugere a microbilor dintr-o plagă. material moale. 10%. 15. b) fierbere sub presiune. d) alcoolul de 70°. b) sterilizează în industria ce produce materiale de unică folosinţă. 24 . cloramina 3%. Prin iradierea cu raze Gama se: a) sterilizează curent în unităţile spitaliceşti. 16. c) sterilizarea cu oxid de etilena. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curăţirea unei plăgi accidentale: a) H2O2. c) dezinfecţia tegumentului regiunii de operat şi acoperirea bolnavului cu câmpuri sterile. 5%. ploşti urinare. Ce sistem de sterilizare a instrumentelor din metal este cel mai bun: a) sterilizarea la autoclav. 13. c) sterilizează sălile de operaţie. 18. 17. 14. c) sterilizarea prin flambare. plăgi. c) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. În ce concentraţie se foloseşte cloramina cu rol antiseptic: a) sol. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice: a) sterilizarea cu formol. b)sterilizarea cu căldură uscată şi umedă.

Pentru ce se foloseşte soluţia de albastru de metilen: a) dezinfecţia plăgilor. b) o ştergere a suprafeţelor cu săpun lichid. b) tratarea faringitelor. Scopul aplicării „precauţiunilor universale" (PU): a) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină. 29. HBV sau cu alţi agenţi patogeni. b) scufundarea prin acoperirea completă cu soluţie dezinfectantă a obiectelor. 27. Sterilizarea la „rece" utilizează: a) razele Gama. c) folosirea dezinfectantelor uzuale-moderne. b) spălare + aspirare umedă. Soluţia de cloramina are acţiune: a) bactericidă. 22. c) tratarea cistitelor. Dezinfecţia ca metodă de lucru se execută în mod: a) ciclic. Dezinfecţia mecanică se realizează prin: a) spălarea cu apă caldă la 35-40°C + detergenţi. 28. c) sporicidă.21. c) vaporizarea. Conceptul de precauţiuni universale se referă la: a) sângele. b) raderea pilozităţii din regiune. 24 Tehnica antisepsiei cutanate mai cuprinde şi: a) badijonare cu sol. HBV sau alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină. 23. c) sol. c) oxidul de etilen. 30. 26. d) ştergerea uscată. 25 . Pregătirea instrumentelor de metal murdărite de sânge pentru sterilizare. b) favorabilă dezvoltării microorganismelor. c) degresarea tegumentelor cu acid boric 5%. c) mixt. Metodele următoare realizează dezinfecţie chimică în afară de: a) ştergerea umedă. 31. 25. c) prepararea soluţiilor în concentraţia recomandată. fluidele biologice şi ţesuturile pacienţilor considerate a fi infectate cu HIV. b) apă caldă şi detergent. b) curent. b) toţi pacienţii potenţial infectaţi cu HIV. c) la locul de muncă al personalului. Dezinfecţia chimică este precedată de: a) o riguroasă curăţenie. var cloros 10%. necesită şi spălare cu: a) soluţie amoniac 1%. b) razele ultraviolete. b) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă. de cloramină 8%.

spermă. f) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională. d) numai b şi c. folosind şi peria. sinovial. LCR. e) numai a şi b. b) lichid amniotic. corect. pericardic. c) personalul medico-sanitar infestat cu HIV. pleural. peritoneal. 32.c) toţi pacienţii cu afecţiuni infecto-contagioase transmise pe cale respiratorie. b) consideră că sângele. b) spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor. c) orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge. Contactul tegumentelor cu următoarele produse trebuie considerat la RISC: a) sânge. secreţii vaginale. alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV. ţesuturi. c) consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi. 33. d) consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare. Reguli de bază în aplicarea precauţiunilor universale sunt următoarele: a) este suficientă spălarea riguroasă cu apă caldă şi săpun. 26 . HBV. 34. complect. Aplicarea precauţiunilor universale se referă la: a) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat.

c) de solvent al substanţelor din mediul intern. un adult pierde zilnic: a) 200. c) ambele variante sunt false. c) amidon.300 ml. b) 300. b) glicogen.600 ml. c) 1000-1500 ml. 7. 3. b) 1 g/kg corp/zi. 4. Prin transpiraţie în condiţii normale de temperatură exterioară (20°C) şi efort fizic moderat. Fibrele alimentare au rol: a) de reţinere a unor substanţe toxice ce se elimină cu bolul fecal. Prin . Necesarul glucidic la adulţi este de: a) 1-1. b) 2-3 g/kg corp/zi.5 g/kg corp/zi. c) de a reţine apa. b) 2-3 g/kg corp/zi. b) 300. 6.600 ml. un adult pierde zilnic: a) 200. c) ambele răspunsuri sunt false. c) 4-6 g/kg corp/zi.CAPITOLUL IV Nutriţie şi dietetică. 9.300 ml. 1. în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat.5 g/kg corp/zi. 8. b) în imunitatea organismului. c) 2-3. Prin urină în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. 27 . 5. Necesarul proteic la adulţi este de: a) 1-1.. c) structural. b) structural. 12.5 g/kg corp/zi.600 ml. Necesarul lipidic la adulţi este de: a) 1. un adult pierde zilnic: a) 200. b) de reglator termic.perspiratio insensibile". Apa are rol: a) energetic. b) energetic. c) 1000-1500 ml. 2. 11. b) 300. Glucidele au rol: a) structural. c) 1000-1500 ml. Principalul rol al lipidelor este: a) furnizarea de energie.5 g/kg corp/zi. 10.300 ml. Forma de depozit a glucidelor în ficat este reprezentată de: a) pectine. b) de stimulare a tranzitului intestinal. c) 4-6 g/kg corp/zi. Proteinele au rol: a) în menţinerea echilibrului acido-bazic al sângelui.

24. c) nu stimulează secreţia sucurilor digestive.13. c) transformarea glucozei în glucogen. b) stimulează hematogeneza. c) asigurarea respiraţiei celulare. b) intervine la refacerea potenţialului de efort în perioada de odihnă. b) scăderea valorilor tensiunii arteriaLe. Cuprul are rol: a) în procesul de creştere. d) tinde să crească glicemia. Magneziul are rol: a) în realizarea structurii de rezistenţă a scheletului. c) ajută respiraţia celulară. Vitamina D este importantă pentru absorbţia: a) sodiului. b) în reglarea absorbţiei şi transportului substanţelor alimentare. 14. d) în micşorarea amplorii proceselor alergice. c) antiinflamator. b) scădea rezistenţa antiinfecţioasă. 22. c) calciului. b) inhibarea secreţiei gastrice. c) scădea gradul de coagulabilitate sanguină. b) în eliberarea fierului de către ficat. Potasiul are rol în: 15. a) sinteza insulinei. Fosforul are rol: 20. 17. Vitamina E are rol de a: a) interveni în formarea cicatricilor tegumentare. b) de a inhiba acţiunea insulinei. Vitamina A: a) influenţează procesul de reproducere. 28 . 18. a) în stocarea energiei în compuşii energetici. 19. b) au rol în stocarea energiei. d) în favorizarea pătrunderii vitaminei B6 în celula nervoasă. Bicarbonaţii: a) menţin echilibrul acido-bazic. b) în procesul de coagulare a sângelui. Sodiul (Na) are rol în: a) păstrarea excitabilităţii neuro-musculare. 21. Clorul: a) intră în compoziţia HC1 din sucul gastric. 23. c) în realizarea structurii solide a oaselor şi dinţilor. 16. Calciul are rol: a) structural în oase şi dinţi. b) modificarea ritmului cardiac. c) în prevenirea arterosclerozei. b) potasiului. c) reglarea distribuţiei apei în diferite sectoare ale organismului. c) în consolidarea echilibrului funcţional al sistemului nervos. Fierul are rol în: a) scăderea rezistenţei la infecţii. c) creşte colesterolemia.

25. 34. d)acumularea de lichide în unele cavităţi (ascită). Creierul este bogat în: a) proteine. b) antiinflamator. Vitamina B. d) împiedică absorbţia intestinală a fierului. b) contribuie la menţinerea integrităţii mucoaselor tubului digestiv. e) boli infecţioase febrile. 31.: a) are efecte antinevritice. 36. 29. b) intervine în hematopoieză. Dieta hidrică este indicată în: a) dermatite. 35. c) scade rezistenţa la stres. c) previne acumularea de lipide în ficat. esenţială procesului de coagulare. Vitamina B12: a) protejează muşchiul cardiac. c) inhibă producerea de energie. c) antidiareic. Vitamina B2: a) are rol în sinteza hemoglobinei. b) intervine în mecanismele care permit menţinerea vederii. a) vitamine B. b) este necesară formării de protrombină. 33. 28. b)colică renală. Vitamina C: a) creşte rezistenţa antiinfecţioasă. Ficatul are un conţinut bogat în: a) seleniu. Vitamina K: a) participă la respiraţia celulară. 27. c) participă la degradarea grăsimilor. c) faza nedureroasă a ulcerului gastro-duodenal. c) vitamină D. b) vitamină C. Dieta hidrică este contraindicată în: a) obezitate. d) după intervenţii chirurgicale. c) intervine în inhibarea irigaţiei tisulare. c) stimulează longevitatea activă. b) gastroenterite acute toxice sau infecţioase. c) vitamina C. Apa de orez are efect: a) laxativ. b) fosfolipide. c)insuficienţă cardiacă avansată. 30. Vitamina PP: a) participă la procesele de oxidoreducere din organism. b) vitamina A. c) grăsimi. Carnea este o sursă importantă de: 32. 26. 29 . b) consolidează rezistenţa oaselor şi a dentiţiei. b) participă la producerea de energie.

40. 38. b) afecţiuni cardiorenale însoţite de edeme. 46. c) diaree. b) ciroză hepatică decompensată. b) boala Addison. Regimul hiposodat este folosit în: a) hipertensiune arterială. c) în cure de slăbire. 47. diabetul insipid. 39. pancreatită cronică (cu steatoree). c) hipertensiunea arterială. c) insuficienţă cardiacă. d) tratamentul cu cortizon. 42. 43. Regimul hipolipidic se indică în: a) b) c) d) anorexie psihică. c) obezitate. Regimul hipercaloric se administrează: a) în perioada de sarcină. d) alcaloză. Regimul hipocaloric este recomandat: a) în faza de realimentare a marilor denutriţi. c) insuficienţa renală acută. Regimul hipoprotidic se recomandă în: a) gută. e) hipertiroidie. c) denutriţie. b) la sportivi în efort fizic considerabil. d) în tratamentul cu aspirină. b) în perioada de lactaţie. 41. d) ateroscleroză. b) ciroză hepatică cu ascită. 44. b) arsuri întinse. c) are efect benefic în gută. litiază biliară. c) la persoanele de peste 60 de ani.37. este indicată în: a) gastroenterita acută. Regimul lacto-ovo-vegetarian se indică în: a) hipotensiunea arterială. Regimul hiperprotidic este indicat la persoanele cu: a) insuficienţă renală cronică avansată b) ateroscleroză. Regimul de crudităţi se recomandă în: a) diaree. e) sindromul posttraumatic sau hemolitic. Regimul hipersodat se recomandă în: a) insuficienţa renală acută. b) împiedică fenomenul de putrefacţie în intestin. timp de 10 zile. Regimul vegetarian: a) este deosebit de toxic. c) hipotiroidie. 30 . Scăderea aportului alimentar de potasiu. 45. d) insuficienţă renală cronică cu reţinere azotată. b) obezitate.

c) 9.1 calorii. c) cinci mese/zi. c) 9. 52. b) ouăle tari. b) unele dermatoze. Prin arderea unui gram de proteine se furnizează: a) 2 calorii. d) caşcavalul. d) aluaturile cu unt. Unui obez îi sunt permise următoarele alimente: a) carnea şi peştele gras. mezelurile. conservele de peşte.3 calorii. La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cântărite: a)merele. b) merele dulci. c) pentru legumele fierte. egale cantitativ. Alimentele indicate în dispepsiile gastrice sunt: a) b) c) d) bulionul de carne. 56. care fragmentează dieta. c) ambele afirmaţii sunt false. c) bomboanele cu alune. Prin arderea unui gram de glucide se furnizează: a) 2 calorii. caisele. 55. Regimul alcalinizant se indică în: a) alcaloză. c) carnea.1 calorii. carnea de vita fiarta. înainte de coacere. stafidele. c) 9. Regimul acidifiant este recomandat în: a) litiaza renală fosfaturică. 53. după tratamentul termic. completă. 50. b) 4. c) jeleurile. 59. Prin arderea unui gram de lipide se furnizează: a) 2 calorii. fructele coapte la cuptor. c) ambele afirmaţii nu sunt adevărate. brânza topită. Creşterea aportului alimentar de potasiu este necesară în: a) gastroenterita acută şi cronică. Unui bolnav cu diabet zaharat îi sunt interzise: a) bomboanele de orice fel.3 calorii. 58. 31 . c) insuficienţa renală acută. mămăliga. b) 4. 51. 57. 60.1 calorii.48. b) boala Addison. portocalele. b) acidoză. d) uleiurile vegetale. peştele.3 calorii. b) carnea de vită. b) 4. strugurii. La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără restricţii: a) carnea. după prăjire. b) pentru fructe coapte. 49. 54. c) bananele. b) două mese/zi. La un bolnav cu diabet cântărirea alimentelor se face: a) pentru pâinea prăjită. b) pastele făinoase. În cura de slăbire se recomandă: a) o masă/zi.

c) preparatele cu brânză de vaci. 66. În dischineziile biliare hipertone se indică următoarele alimente: a) peştele slab. c) sosurile pe bază de rântaş. Alimentele indicate în gastrita cronică hipoacidă sunt: a) ouăle şi smântână. b) lacto-vegetarian.61. 63. se consumă: a) ceai fierbinte. b) brânza de vaci dulce. c) came slabă de pasăre sau vită. b) maioneza şi rântaşurile. In litiaza biliară se contraindică: a) carnea afumată. 71. c) smântână. c) pâinea albă. 65. grisul. b) varza. In hemoragia gastrică. în prima zi. b) băuturi alcoolice. În colita de putrefacţie sunt recomandate: . În primele 24-48 de ore un bolnav cu enterocolită acută va primi un regim: a) hidric. c) carnea slabă de peşte fiert sau fript. b) fructele şi legumele crude. c) brânzeturile fermentate. c) biscuiţii. foarte proaspete. 62. b) carnea slabă. tăiţei. c) laptele dulce. b) ceai rece. Alimentele permise în ulcerul gastric sunt: a) laptele dulce şi preparatele cu lapte (gris. 67. 68. frişca. b) icre. smântână. a) orezul. c) lacto-fructo-vegetarian. În litiaza biliară se consumă: a) viscere. Alimentele care sunt contraindicate în ulcerul gastric sunt: a) făinosul cu lapte. În colita de fermentaţie sunt contraindicate: a) alunele. d) afumăturile. b) brânza de vaci. 69 Se contraindică în dischineziile hipertone: a) smântână. c) orezul. c) apă zaharată caldă. 32 72. b) carnea de vită sau pasăre fiartă sau friptă. In hepatita cronică nu se consumă: a) unt. 70. 64. orez). b) conservele. d) alcoolul. d) carnea grasă.

d) varză şi leguminoase uscate. Regimul hiposodat din insuficienţa cardiacă se realizează pornind de la următoarele produse permise: a) laptele în limita cantităţii de sodiu permisă. b) lapte bătut. b) caş. c) frişca şi smântână. 74. cu evoluţie benignă. b) formele necomplicate. viţel. c) pâine neagră. condimentele iritante. în primele 1-2 zile este următorul: a) orez sau gris fiert în apă. b) repaus digestiv sau dietă hidrică. 75. urdă. c) iaurt şi pâine prăjită. Alimentele indicate în constipaţia spastică sunt: a) cartofi fierţi. Tratamentul dietetic în toxiinfectiile alimentare cu tablou acut de tip infecţios sau toxic.73. b) carnea slabă de vită. brânză proaspătă. pasăre. 76. ouă fierte tari. nu sunt necesare măsuri dietetice speciale: a) formele grave. Dietoterapia în ateroscleroză nu cuprinde: a) afumăturile. brânză de vaci. d) lapte cu fainos. 77. 33 . c) miere de albine. Din alimentaţia enterocolitei cronice se va evita: a) b) c) d) carnea grasă şi ouăle prăjite. îngheţata şi alcoolul. 78. c) formele cu hemoptizie. În care din formele tuberculozei.

c) dulapul cu medicamente.Băile medicinale cu multiple efecte asupra tegumentelor. b) da. c) se asigură timpii de efectuare corectă. Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide care conţin: a) substanţa activă încorporată în vaselină. c) subcutanată. c) limonada. orice soluţie uleioasă. prezintă un înscris neclar sau după deschidere cioburi în interior. Medicamentele solide se pot administra. după caz. 2. d) noptiera bolnavului. în cazuri speciale. 10. 7. intradermică. se pot efectua: a) parţial. Pentru obţinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutantă. grăsimi animale sau vegetale. b) intravenoasă. apă. cum procedăm: a) administrăm conţinutul fără reţinere.Injecţiile de orice tip se efectuează doar dacă: a) se asigură asepsia mâinilor. b) grăsimi şi pudre. c) nu. 5. 8. cu: a) ceai. intraarterială. Pe cale subcutanată se pot administra soluţii uleioase ? a) da. b) fricţionarea. b) general. 34 .Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat. subcutanată. Soluţiile sterile preparate în farmacia spitalului se depozitează în: a) frigiderul secţiei destinat acestora. Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi: a) local.CAPITOLUL V Administrarea medicamentelor. b) lapte. c) ambele metode. c) nu administrăm conţinutul. 3. b) filtrăm conţinutul înainte de administrare. c) săpunuri medicinale. b) complet. se utilizează: a) inoforeza. b) frigiderul din salon. 1 O soluţie hipertonă se administrează pe cale: a) intramusculară. c) cu temperatura apei apropiată de cea a corpului. 6. b) se asigură asepsia materialelor. 4. 9. c) numai local.

19. c) greţuri. c) este suficientă spălarea pe mâini după efectuarea administrării. Pe cale respiratorie se administrează: a) anestezicele volatile. 17 Pe calea suprafeţelor mucoaselor şi conjunctivelor se pot administra medicamente ce au acţiune: a) antiseptică. care este acesta: a) absorbţie rapidă. Ce se foloseşte pentru prevenire: a) mânuşi. 13. b) paralizia prin lezarea nervului sciatic. 15. TA. Putem administra pe cale respiratorie. După administrarea medicamentelor. b) antiinflamatoare. la supravegherea bolnavului va ţine seama de: a) modificarea comportamentului. 20. b) de lichide fin pulverizate sau vapori. c) embolia gazoasă. d) modificări ale valorilor P. d) antialgică. b) păstrând cea mai bună venă pentru urgenţă. transpiraţii. 12. frisoane. Calea parenterală oferă o serie de avantaje. dar şi un mare dezavantaj. b) erupţii cutanate. c) epitelizantă.11. c) când bolnavul nu prezintă vărsături şi greţuri. c) în venele de la plică cotului. medicamentele sub formă: a) de gaze sau substanţe gazeificate. 18. c) nu se foloseşte la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus. 35 . b) aerosolii. c) O2. c) necesită instrumentar şi soluţii injectabile sterile. 16. c) amândouă enunţurile sunt corecte. Nu pot fi considerate accidente ale injecţiei intramusculare: a) flebalgia. Calea naturală. în special. Injecţia intravenoasă se poate face: a) numai în venele epicraniene. Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub formă de supozitoare sau clisme şi este folosită: a) după efectuarea unei clisme evacuatorii. a stării psihice şi constipaţiei. enumerate mai jos: a) nu are acţiune imediată. totală. comodă şi foarte acceptată de bolnav (calea orală-bucală) prezintă şi unele dezavantaje. b) se poate folosi când bolnavul varsă. b) dozare precisă. b) mască. b) când se urmăreşte o acţiune locală. 14. Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează administrarea acestora. edeme palpebrale. asistenta medicală va urmări efectele acestora.

c) administrare subcutanată. 28. Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin: a) administrare intravenoasă. Administrarea parenterală a medicamentelor se face: a) per os. c) izotone. b) sublingual. b) medicamentele se administrează dar se consemnează în foaia de observaţie că era modificat. c) regiunea deltoidiană. b) tinctură de iod. b) alternând locurile de elecţie. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia: a) intravenoasă. 36 . 32.D.R. c) aerosoli. nu trebuie administrat ci returnat farmaciei în schimbul unuia corespunzător calitativ. b) administrare intraarterială. Injecţia subcutanată se efectuează: a) zilnic în acelaşi loc. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor. c) numai farmacistul răspunde de calitatea medicamentului eliberat. asistenta medicală trebuie să ştie că: a) acest lucru se va întâmpla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă. c) desensibilizare în reacţii alergice. b) I. 29. In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează în scop de diagnostic: a) infiltraţia intradermică cu novocaină. Prin injecţia intramusculară se administrează soluţii: a) izotone.R. 26. coloidale. hipertone. uleioase. b) izotone. b) intravenos. miros. Administrarea soluţiilor injectabile uleioase se face: a) intramuscular.21. 31. b) calea intramusculară. 22. b) lichide volatile sau gaze. b) subcutanată. b) faţa supero-externă a coapsei. 25. 30. Se administrează prin inhalare: a) medicamente sub orice formă. (excepţie la tuberculină). Când un medicament prezintă o modificare de aspect. c) intradermică. 27. dezinfecţia locală se face cu: a) alcool 70°. c) intramuscular. c) nu există indicaţii speciale. d) medic. culoare. 23. Locul de elecţie pentru injecţia intramusculară la copiii mici este: a) faţa externă a braţului. c) nu se face dezinfecţie. In cazul I.D. 24. c) calea orală. c) pe orice cale. absorbţia se face cel mai puţin: a) calea intravenoasă.

c) imediat după injectare. 39. Unui pacient i s-a recomandat perfuzie continuă cu un ritm în care se vor administra 1000 ml fluid perfuzabil în 6 ore. b) nici un medicament antiacid. fumatul. d) să ia medicamentele înainte de mese. ortostatismul prelungit. 40. ingestia de alcool. d) va controla dacă are determinat şi notat în foaia de observaţie un timp de sângerare. 42. d) stimulator respirator. d) infarct miocardic necomplicat.T. c) paralizie. Având în vedere efectele secundare ale hipotensoarelor. Dintre următoarele medicamente. b) instantaneu. b) va măsura frecvenţa respiratorie. b) se alege alt loc de injectat. abdominale şi nu are diagnostic fixat următoarele: a) analgezice minore. cafeaua. asistenta medicală: a) va măsura pulsul bolnavului. Resorbţia medicamentului administrat prin injecţie intramusculară începe: a) după 5-10 minute de la administrare. Asistenta medicală trebuie să ştie că nu are voie să administreze unei persoane care suferă de dureri severe. c) cardiopatie ischemică. b) să continue administrarea medicaţiei în aceiaşi doză până la scăderea tensiunii arteriale la 130/70 mmHg.. asistenta medicală va sfătui în primul rând bolnavul: a) să evite schimbările bruşte de poziţie. Care din următoarele debite este corect calculat dacă soluţia conţine 10 pic/ml: a) 22 pic/min b) 28 pic/min c) 32 pic/min d) 36 pic/min. 37 . a) Nifedipin. tradusă prin durere violentă se: a) se retrage aerul.33.. c) să-şi controleze repetat tensiunea arterială şi pulsul. 35. c) coagulant. c) va măsura tensiunea arterială. c) se continuă injectarea. Medicul prescrie unei bolnave digitală. 36. La atingerea nervului sciatic. Prin introducerea accidentală de aer într-un vas de sânge se produce: a) embolie gazoasă. c) laxative. c) Furantril. b) hematom. Betablocantele sunt medicamente indicate în următoarele afecţiuni. unul este tonicardiac şi se foloseşte în tratamentul insuficienţei cardiace. în afară de: a) bradicardie mai mică decât 50 bătăi/minut. b) H. Înainte de administrarea fiecărei doze de digitală. b) Lanatozid.A. 41. 37. al cărui efect este definit ca: a) depresiv. b) tonic cardiac. 38. 34.

d) cresc numărul de receptori beta-adrenergici.T. Care din următoarele medicamente nu se administrează unui bolnav astmatic care suferă de H.43.A. c) Morfină.P. 38 . complicată cu E. b) Diuretic.: a) Miofilin. c) inhibă secreţia mucoasei bronşice. Corticoizii au toate acţiunile de mai jos cu excepţia uneia: a) antiinflamatorie cu scăderea edemului mucoasei bronşice.A. b) cresc vâscozitatea sputei. 44.

b) K+. a) edem. halucinaţii. c) vărsăturile. 2. b) aproximativ 150 ml mai mare ingesta decât excreta. d) uscăciunea gurii. c) pacientul în vârstă de 76 ani cu fractură de femur. febră. c) o perturbare a compoziţiei hidroelectrolitice a organismului într-un timp relativ scurt. 4. b) pacienta în vârstă de 80 de ani cu insuficienţă cardiacă. b) o pierdere de lichide în cantitate mare şi în timp scurt. 39 . b) scăderea sodiului seric.A. c) h. a) H. c) echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului. b) să prevină extravazarea soluţiei ce se administrează. vărsături. c) să administreze soluţia repede. b) diabetul. Sindromul de deshidratare acută este: a) o pierdere de lichide în cantităţi mici. 5.CAPITOLUL VI Modificări hidroelectrolitice.T. la ce trebuie să fie atentă asistenta medicală: a) să amestece soluţia cu o soluţie ce conţine calciu. edeme. Încercuiţi electrolitul care controlează distribuţia apei în organism: a) Na+. b) tahicardia. Care din următorii pacienţi prezintă un risc mare de deshidratare: a) pacientul cu arsură extinsă.T. c) deshidratare. peste 60% din suprafaţa corpului. 6. Când se administrează pe cale intravenoasă soluţie de clorură de Potasiu unui pacient. c) aproximativ 150 ml mai mică ingesta decât excreta. scădere ponderală. d) dispneea. 7. ţipăt. Homeostazia este: a) un echilibru hemodinamic. O cauză frecventă a producerii alcalozei metabolice este: a) diareea. 9. 1 Care este ingestia şi excreţia normală în 24 h a unei persoane fără probleme renale? a) nu mai mult de 50 ml diferenţa între ingestă şi excretă. b) confuzie. c) Ca++. 10. 3. în scop adaptativ.Care este semnul cel mai fidel în hipovolemia acută. violenţă.A. b) valoarea normală a funcţiilor vitale. c) crize convulsive. d) Mg++. piele uscată... Acumularea de lichid seros în ţesuturi se manifestă prin. oligurie. 8.Semnele deshidratării sunt: a) sete marcată.

pacientul prezintă: a) edem cerebral. . c) devierea reacţiei acido-bazice. Acidozele pot fi: a) pierdere de acizi . 12. d) 90%. . b) acumularea în sânge a acizilor nevolatili.prin acumulare în sânge a bazelor tampon. Ritmul circadian reprezintă: a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism. Care este proporţia medie a apei conţinute în organism. b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale. . 15. Acidoza respiratorie este: a) acumularea în sânge a unui acid volatil.45%.35-7. Intr-o deshidratare mare.Hidrocarbonaţi. c) 60%-70%. d) 4000-4500 ml. 18. confuzii. raportată la greutatea corporală: a) 20%. halucinaţii.NaCl 0.Normosol R. 19.Dextroză 5% în apă. c) exagerarea reflexelor cutanate şi tendinoase. c) soluţii hipotone . Care din posibilităţile de mai jos nu reprezintă aportul exogen de apă: a) aport de apă ca atare. c) scăderea în sânge a acidului carbonic.Bicarbonat de Na. 17. Alcaloza respiratorie este: a) scăderea în sânge a presiunii dioxidului de carbon. Aciditatea este: a) concentraţia crescută a ionilor de hidrogen. d) abolirea reflexului fotomotor la lumină şi distanţă. c) 3000-3200 ml.45. b) apa conţinută în alimente. Dintre fluidele ce pot fi administrate deosebim: a) soluţii hipertone . b) 30%. b) agitaţie.NaCl 0.9 %o. b) soluţii izotone: .11. Dextroză 5% în soluţie salină. c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine. c) apa de oxidare. c) pH în limite de 7. Care este cota normală de apă care se pierde din organism în 24 h: a) 2000-2500 ml. c) acumulare de baze prin scăderea presiunii CO2. . b) acumulare de acizi nevolatili şi de acid carbonic. Ringer lactat. . 40 . 13. 14. 16. b) concentraţia scăzută a ionilor de hidrogen. 20.Aminoacizi. b) acumularea în sânge a unui acid nevolatil.Glucoza 33%. b) 1000-1200 ml. d) acumularea în sânge a bazelor tampon.

21. Pentru a se evita hiperhidratarea, la care bolnavi ne vom spori atenţia: a) bolnavi vârstnici; b) tineri şi copii; c) hipertensivi, cardiaci. 22. In deficitul de Na+ bolnavul poate prezenta: a) H.T.A. şi venoasă; b) oboseală, apatie, tulburări vizuale; c) exagerarea reflexelor osteotendinoase, bradicardie; d) stări sincopale la trecerea din elino - în ortostatism, crampe musculare, convulsii, hTA. 23. Pierderea acută de K+ duce la: a) scăderea K+ seric; b) deficit de K+ celular; c) scăderea de K+ seric şi celular; d) menţinerea K+ celular. 24. În reechilibrarea hidrică care din criteriile de mai jos trebuiesc respectate: a) menţinerea unei corecte balanţe hidrice; b) administrarea lichidelor să fie realizată în funcţie de examenul clinic amănunţit, eventuală cântărire a bolnavului; c) cantitatea de lichide să nu depăşească în + (plus) sau (-) minus 1000 ml, limită până la care nu se dezechilibrează hemodinamica. 25. Care este ritmul în care trebuie administrată perfuzia: a) nu mai mare de 300—500 ml/h pentru soluţii izotonice; b) 300-400 ml/h pentru soluţii hipertonice; c) sub 200 ml/h pentru soluţii izotonice: d) sub 200 ml/h pentru soluţii hipertonice. 26. Ce soluţii se folosesc pentru hidratare: a) soluţia izotonică de CINa 9%o; b) soluţia C1K 10-20%; c) ser glucozat 5-10%, iar pentru aportul energetic mai mare soluţie 20%, tamponat cu insulina/1 u. insulina la 2 g glucoza; d) soluţie NaCl 10-20%; e) soluţii poliminerale Ringer sau Ringer lactat. 27. Cum se combate hiperhidratarea: a) prin administrarea de soluţii hipertonice; b) prin administrarea de tonicardiace, diuretice; c) efectuarea de toracocenteză şi paracenteză pentru golirea hidrotoraxului şi ascitei; d) prin aspiraţie gastrică, flebotomie în supraîncărcarea vasculară; e) resuscitare cardio-respiratorie. 28. Corectarea deficitului de Na+ se face în funcţie de: a) examenul clinic al bolnavului; b) valorile ionogramei serice şi urinare; c) lichidele pierdute. 29. Corectarea deficitului de Na+ se va face cu: a) ser fiziologic; b) ser glucozat; c) soluţie Ringer.
41

30. Corectarea acidozei metabolice se realizează prin: a) aspiraţie gastrică în cazul dilataţiei acute de stomac; b) tratamentul patogenic al diabetului sau şocului; c) administrarea în perfuzie de ser glucozat + clorură de K; n d) perfuzie cu soluţie de bicarbonat sau THAM. 31. Corectarea alcalozei metabolice se face prin: a) administrarea de clorură de K în pierderile prin vărsături; b) administrarea de ser glucozat 100 ml; c) hemodializă în cazul insuficienţei renale. 32. Metabolismul bazai şi activitatea fizică minimă (bolnav la pat) necesită ca aportul nutritiv-energetic se fie de: a) 100 cal/ Kgc/zi; b) 15 cal/Kgc/zi; c) 30 cal/Kgc/zi; d) 50 cal/Kgc/zi. 33. Administrarea intravenoasă în perfuzie a serului fiziologic se face pentru: a) corectarea alcalozei; b) favorizarea absorbţiei antibioticelor; c) refacerea volumului plasmatic.

42

CAPITOLUL VII

Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii.
1. Unde are loc schimbul de gaze în arborele respirator la nivelul: a) bronhiilor segmentare; b) la nivelul membranei alveolo-capilare; c) la nivelul canalelor aeriene. 2. Care din condiţiile de mai jos duc la apariţia dispneei acute: a) scăderea conţinutului de O2; b) creşterea consumului de O2 în efort; c) scăderea conţinutului de CO2 în sânge; d) îngroşarea membranei alveolo-capilare. 3. In care din următoarele boli, dispneea este simptom dominant: a) edem pulmonar acut; b) pleurezie; c) pneumotorax; d) nevroză.

4. Tusea umedă este caracteristică în următoarele afecţiuni:

a) pleurite; b) bronşiectazie; c) laringite.

5. Sputa din astmul bronşic prezintă următoarele elemente patognomonice este: a) vâscoasă, perlată; b) aerată, rozacee; c) striată, numulară. 6. Sângele provenit din arboarele bronşic se defineşte ca: a) hematemeză; b) melenă; c) hemoptizie. 7. Care poate fi cauza unei respiraţii paradoxale în prezenţa unui traumatism thoracic: a) suferinţa centrilor respiratori; b) paralizia muşchilor respiratori; c) voletul costal. 8. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă: a) pacientul va respira adânc, va tuşi şi expectora într-un recipient steril, oferit; b) pacientul va tuşi şi expectora într-o tăviţă renală; c) în cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată înainte de culcare. 9 Care este manevra corectă a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2: a) se introduce sonda prin cavitate bucală, se roteşte la 180° în timp ce se avansează; b) se alege o sondă potrivită şi se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la tragus; c) se poziţionează pacientul şezând când se introduce sonda.

15. Inhalaţia înseamnă: a) starea de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. 17. 12. d) izolat până când are 3 culturi negative din spută. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este: a) şezând cu trunchiul semiflectat. c) trimis la domiciliu cu medicaţia respectivă. . Aerosolii pot fi definiţi ca: a) o stare de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. c) criză de astm bronşic. c) pleurezie. c) este o tuberculoză activă. b) şezând cu braţul ridicat deasupra cefei până la urechea opusă de partea unde se practică puncţia. Un pacient cu TBC diagnosticat. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale: a) tromboflebită profundă a membrelor superioare. 16. după un efort fizic. la pat. semnifică pentru o persoană că: a) poate să fie sau nu un caz de TBC. este: a) izolat strict până ce examenul pulmonar arată localizarea leziuniib) izolat până când biopsia nu mai relevă prezenţa BK în fragmentele prelevate. În cazul depistării unui caz de TBC se indică tratament preventiv la persoanele cu risc major. dispnee. b) o modalitate terapeutică ce foloseşte aerul rarefiat. c) şezând cu braţele pe lângă corp. Care din următoarele categorii nu vor fi trataţi preventiv: a) membrii familiei. necesitând teste de investigaţi suplimentare. 11. d) trebuie izolat imediat. în special copii. d) atelectazie pulmonară.10. 14. Diagnosticul de probabilitate este: a) hemotorax. b) pneumotorax. braţele pe coapse. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate prin actul respiraţiei. c) metoda prin care se foloseşte aerul comprimat sau rarefiat în scop terapeutic. b) necesită un tratament imediat fiind expus bolii. d) persoane aflate în tratament pentru tuberculoză cu altă localizare. c) metoda terapeutică care foloseşte gaze. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate. 13. c) cei cu reacţie pozitivă 3a IDR (la tuberculină) şi se află sub corticoterapie. hipersonoritatea la percuţie. b) stop cardio-respirator reflex. sub terapia indicată de medic. d) anurie. diminuarea sau abolirea murmurului vezicular. b) modalitatea prin care se inspiră în scop terapeutic diferite gaze. fără alte semne în acest moment. Un tânăr. b) nou-născuţii contacţi cu bolnavii. IDR la tuberculină pozitivă. prezintă brusc o durere toracică violentă.

Pneumonia este definită ca infecţie a: a) alveolelor. b) culoarea sputei. Spasmul bronşiolar se manifestă prin: a) inspir normal şi expir scurt. febrei. ce poate fi corectată doar prin administrarea de O2 . d) pneumotoraxului în tensiune. . d) bronhiilor şi alveolelor. 24. c) administrarea de penicilină. 22 Cianoza apărută la un bolnav. b) la fumători. 25. b) creşterea numărului de hematii. expir prelungit greoi. b) colapsului pulmonar masiv. c) inspir prelungit. d) inspir scurt. Fumatul produce: a) efecte cardiace negative. Semnele clasice ale astmului bronşic sunt: a) expectoraţie sanghinolentă. c) parenhimului pulmonar. b) pleurei. b) inspir prelungit. d) inflamaţia acută a bronhiolelor. b) bronşită cronică. c) un abces subfrenic.100% se datorează adesea: a) retenţiei de CO2. Cea mai serioasă leziune la un pacient cu un trecut de astm bronşic este: a) dilataţia bronşică. tahicardiei. c) la femei. a) sinuzită. expir prelungit greoi e) inspir şi expir reduse. b) subfebrilitate constantă. c) respiraţie şuerătoare. sugerează asistentei medicale: a) o embolie pulmonară. d) scăderea frecvenţei respiratorii. junghiului toracic. c) hipovolemiei. cianozei. b) bronhiile mai pline cu mucus şi puroi. c) îngroşarea pereţilor bronhiilor mici. ca urmare a întreruperii administrării de O2. 19. 21. 20. 23. d) un pneumotorax. Cancerul bronhopulmonar apare mai frecvent: a) la indivizii în vârstă de 20-30 ani. b) o atelectazie pulmonară. Criza de astm bronşic extrinsec poate fi declanşată de: 26. c) transpiraţia abundentă. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei. c) scăderea nivelului imunoglobulinelor.18. 27 Care din următoarele aprecieri vor oferi cele mai importante informaţii la un pacient cu pneumonie: a) valorile T° corporale. d) creşterea agregabilităţii plachetare.

b) creşterea frecvenţei respiratorii. 32. are o boală respiratorie cronică de câţiva ani. c) produsele lactate. care din formulările de mai jos le consideraţi edificatoare pentru definirea ei: a) e datorată acumulărilor de SIO2 liber. TC.28. c) aportului alimentar. V. 34. c) determinarea grupei sanguine. 35. pentru o eventuală intervenţie chirurgicală. pulmonară. cristalin în plămâni. Emfizemul pulmonar este o boală cronică care afectează în principal: a) bronhiile. Silicoza este una din cele mai frecvente pneumoconiaze. 29. Pentru această examinare: a) nu este necesară o pregătire specială. 31. c) pleura. d) tacâmurile contaminate. Dl. b) picăturile din salivă răspândite prin tuse. Asistenta informează o bolnavă cu TBC pulmonar că cel mai obişnuit mod de transmitere sunt: a) mâinile murdare contaminate. 30. Primul examen la care va fi supus este Rx. pentru a fi examinat de un medic specialist. cu scleroemfizem pulmonar. fumător. c) o fractură costală. TS. d) poziţiei corpului. Un bolnav de 65 ani. Trăieşte la ţară şi este convins de fiul său să meargă la spital. va da prioritate în perioada postoperatorie imediată: a) tuşitului şi respiraţiilor profunde. ce explorări consideraţi utile şi imediate: a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive. b) o pleurezie. pulmonară va primi intravenos o substanţă de contrast. torace în butoi. d) înainte de Rx. d) folosirea unei respiraţii de tip abdominal. După ce aţi obiectivat hemoptizia. este sfătuit de asistentă să-şi amelioreze respiraţia prin: a) expirări prelungite. c) reducerea utilizării diafragmei în respiraţie. b) pacientul nu va mânca cu cel puţin 8 ore înainte. c) reacţiile interstiţiale pulmonare sunt ireversibile. b) radiografie toraco-pulmonară. 33. b) se însoţeşte de păstrarea arhitecturii alveolare. d) un emfizem subcutanat. c) pacientului i se va efectua o clismă în dimineaţa examinării. . Planul de îngrijire la un bolnav cu carcinom bronşic operat. b) alveolele pulmonare. b) igienei şi confortului. d) citologia sputei. d) traheea. Ce sugerează prezenţa unor crepitaţii în zona antero-superioară a trunchiului: a) o pneumonie.

b) A şi C. C . Insuficienţa respiratorie a d-lui V. Pacientului i se prescrie drenaj postural. b) alimente preferate. striaţii sanghinolente a orofaringelui. Care din următoarele nu vor fi incluse în instrucţiuni: a) să inspire adânc şi să expire suflând printre buzele întredeschise. d) perfuzii cu soluţii minerale şi vitamine. b) să-i efectueze spălaturi în gât în scopul prevenirii hemoragiei. c) să încerce să elimine secreţiile printr-o tuse puternică şi explozivă. asistenta medicală că a observat la pacientul ce a efectuat bronhoscopia: a) o inflamare.36. b) să prevină formarea dependenţei faţă de O2. d) îndepărteze secreţiile acumulate în arborele respirator. 42. 40 Pacientului i se prescrie administrarea de O2. Asistenta poate elimina anorexia dându-i: a) o doză dublă de vitamine în fiecare zi. d) toate în afară de D. Prin care din următoarele măsuri de nursing: A . b) întărească musculatura respiratorie. c) cistoscopie. se efectuează o anestezie locală. d) uşor disconfort la înghiţit. c) disfonie. Când au revenit la salon după examinare. aplecat uşor înainte.prevenirea constipaţiei. . Dl. Acest examen se numeşte: a) bronhografie. 37. V. Pacientul este instruit să respire adânc şi să tuşească eficace. Înainte de bronhoscopie. Asistenta medicală îl programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor şi a traheei. D . c) A şi D. c) lichide în cantitate mai mare. c) îndepărteze lichidele din activitatea pleurală. poate fi redusă. prompt. a) toate cu excepţia lui D. B . d) laringoscopie. Prima responsabilitate a asistentei este: a) să explice pacientului de ce este necesar. 43. Ce va trebui să raporteze. cel mai important lucru pe care asistenta îl are în vedere este: a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească câteva zile. d) să-şi apese pieptul şi musculatura abdominală cu o pernă sau pătură pliată.poziţionarea bolnavului astfel încât plămânii să nu fie comprimaţi de alte organe interne.restricţii de lichide. 38. b) bronhoscopie. d) să observe atent reacţiile pacientului de O2 şi să adapteze debitul în funcţie de colorarea cianotică a acestuia. 39. refuză mâncarea după exerciţiile de respiraţie.mese dese în cantităţi mici. b) poziţia şezând. b) edemul feţei şi gâtului. 41. c) administrarea O2 ca şi a restului medicaţiei. Scopul este să: a) crească aportul sanghin la plămâni. c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea până când se va restabili reflexul de deglutiţie.

. d) a dormi.evitarea extremelor de temperatură şi a excesului de activitate fizică. S. datorată deficienţelor de a înghiţi. 47. Nu necesită terapie medicamentoasă. Soţia pacientului afirmă faptul că soţul ei doarme pe două perne. a) A.44. Care este prioritatea în planul de îngrijiri pentru bolnav: a) poziţionarea semişezând.evitarea contactului cu persoanele care au infecţii respiratorii.utilizarea tehnicilor de relaxare pentru a-şi reduce anxietatea. d) delirul. B . 51. de 64 ani. Din cauza oxigenării deficitare la pacient apare următoarea problemă: a) pierderea conştientei. Care este nevoia fundamentală urmărită prioritar: a) a respira. 49. Dl. a se odihni. 50. b) fortificarea. anxietate şi epuizare fizică. In cadrul planului de îngrijire asistenta îl va învăţa pe pacient să aleagă în primul rând: a) evitarea mişcării. Pe fondul emfizemului pulmonar face o infecţie respiratorie şi se internează. c) conservarea energiei. 46. b) se va aşeza bolnavul pe un scaun. D. cu emfizem pulmonar este internat cu pneumonie. c) respiraţie dureroasă. E . d) testul limitelor toleranţei. d) greutatea şi înălţimea corporală care nu indică obezitate. d) administrarea de O2 la cerere. d) administrarea de O2 în funcţie de necesităţii. c) a comunica. b) să aşeze bolnavul în poziţie Trendelenburg. D . Dl. 48. b) deshidratarea. B. sprijinit în pat. Suplimentar i se prescrie oxigenoterapie. b) a evita pericolele. insomnie. c) va fi ridicat din pat de 3 ori pe zi pentru exerciţii de respiraţie.să ia antiinflamatoare numai când respiraţia devine dificilă. c) respiraţie deficitară secundară bolii pulmonare cronice. se plânge de greutate în respiraţie. Înainte de examinare pacientului i se fac următoarele recomandări cu excepţia: A suprimarea fumatului şi a îmbolnăvirii cu alţi iritanţi. b) comportament potenţial destructiv. este fumător de la vârsta de 11 ani. C. b) creşterea diametrului antero-posterior al toracelui. c) oboseala. D b) B. 45. Ce va aştepta asistenta să găsească în timpul evaluării îngrijirii pacientului: a) variaţii ale EKG.. d) toate fără C. B. Care este cea mai bună măsură de care asistenta va ţine seama: a) să anticipeze nevoia pentru umidificare. C. secundar depresiei. c) toate fără E.R. sacadată. Care din următoarele afirmaţii exprimă cel mai bine problema de îngrijire a pacientului: a) stare nutriţională precară.

59. punând diagnosticul de bronşită acută. c) teritoriu bronşic. 54.n. b) productivă.c. prezintă febră mare şi tuse persistentă. c) să se odihnească cât mai mult şi să bea lichide. tulburări de vedere. Tânăra fiind bolnavă.L. Tipul de sirop de tuse recomandat de medic este o mixtură pentru sedarea tusei. pentru mucoasa bronşică. Tusea la început este uscată şi seacă. Care vor fi cele mai indicate alimente pentru masa de seară: a) o băutură dulce. Simptomele precoce ale I. Gargara ajută la ameliorarea simtomatologiei prin: a) distrugerea bacteriilor în tractul respirator. c) scăderea temperaturii. a fost reţinută de la şcoală pentru diagnosticul I. Bolnava se plânge că are nasul înfundat. 53. 57. b) strănut. b) înlăturarea secreţiilor nazale şi a mucusului din bronhii. mucoasa nazală congestionată şi este roşie în gât. c) persistentă. cefalee. Medicul decide internarea unei bolnave în spital pentru tratament.c) planul de îngrijire să-i permită observarea frecventă a pacientului. b) să i se administreze antibiotice. 56. 52. include: a) febră mare şi tegumente eritematoase. . Această medicaţie: a) produce o cantitate mare de spută. de 18 ani.S.A.C. c) reduce reflexul de tuse şi micşorează nevoia de a tuşi. congestie nazală. b) fluidificarea secreţiilor bronşice. durere moderată în gât. Această zonă inflamată este: a) sinusul. Este denumită: a) iritativă. în urmă cu o săptămână. Părinţii s-au gândit că fiica lor are ceva mai mult decât un simplu guturai banal. văzută de medicul de circă.C. d) a ajuta la distrugerea bacteriilor din tractul respirator. d) reducerea inflamaţiei mucoasei gâtului prin îndepărtarea mucusului. I. d) permite bolnavului somnul. cel mai bine este: a) să i se reducă cantitatea de lichide în 24 h. c) febră şi dureri articulare. c) furnizarea de aer cald şi umed. d) dureri articulare. 58. d) teritoriu bronşiolitic.R. b) orofaringele. d) benefică.A. c) ceai cu pâine prăjită. Cere instalarea unui vaporizator în salon pentru: a) administrarea de O2. 55. b) este iritantă. să bea lichide mai puţine şi să facă gimnastică. d) să iasă la aer curat. b) cacao cu lapte şi miere.R.S. fiind un depresiv al s.

d) cafea. 1 Care centru. 61. 2. Durerea toracică apărută în urma unui efort este caracteristică pentru: a) infarctul miocardic. c) dificultăţile respiratorii datorită obstrucţiei tubului. b) pericardită. c) angină pectorală. c) flutter atrial. 4. c) clătească frecvent cateterul pentru îndepărtarea mucusului. Când se aspiră tubul de traheostomie este important să se: a) prevină contaminarea plăgii cu germenii patogeni. c) diureză. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus în tubul de traheostomie este important să se: a) umecteze aerul respirat de bolnav. d) o radiculită. e) o pancreatită acută. c) nodului sino-atrial. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) debitul cardiac. deţine comanda emiterii impulsurilor în ritm de 60-80/min: a) nodului atrio-ventricular. Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru: a) o afecţiune coronariană. 3. b) utilizeze o sondă foarte fină. b) aritmie extrasistolică. c) un pneumotorax. b) fasciculul lui Hiss. asistenta medicală trebuie să fie permanent atentă la: a) apariţia hemoptiziei. b) glicemie. d) scăderea tensiunii arteriale prin şoc. b) o spondilartroză. din ţesutul de conducere al inimii. . b) pierderea conştientei datorită lipsei de oxigen. 5. d) reţeaua lui Parkinje. d) utilizeze o mică cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului. c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. 62. 60. Când este îngrijit un bolnav cu traheostomie recentă. Cărei tulburări de ritm cardiac îi aparţin contracţiile cardiace premature şi ectopice: a) fibrilaţie atrială. d) clătească cateterul cu ser fiziologic. b) pună câteva picături de apă distilată periodic în tub.

c) bolile digestive. sarea de bucătărie trebuie redusă la: a) 10 gr/zi. b) insuficienţă ventriculară dreaptă cronică. b) obezitatea şi alimentaţia bogată în grăsimi. 16. ascita. 19. Trilogia şi tetralogia Fallot au în comun: a) stenoza arterei pulmonare. 10. b) betablocantele (Propranolol). c) boli varicoase. c) lipsa aportului vitaminei C. Purpurele vasculare se caracterizează prin peteşii care: a) dispar la presiune. hidrotoraxul şi hidroperitoneul caracterizează: a) insuficienţa ventriculară stângă acută. b) tromboflebitelor. 8. b) 100 mmHg. HTA arterială malignă înseamnă: a) HTA complicată. b) 5 gr/zi. c) trilogia Fallot. b) evoluţie accelerată spre alterarea rapidă a funcţiei renale. Sunt cardiopatii congenitale necianogene: a) coarctaţia de aortă. b) persistenţa de canal arterial. . c) valori tensionale mai mari de 210/120 mmHg. Prioritatea intervenţiilor în cazul unui puseu acut de HTA este: a) regimul desodat. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de: a) pauză alimentară. c) hipertrofia ventriculară dreaptă. b) nifedipinul. b) comunicarea interventriculară. b) efortul fizic. c) 110 mmHg. c) insuficienţă cardiacă globală. c) 2 gr/zi. Durerea precordială este o manifestare pentru: a) bronşite. Următoarele medicamente produc hTA posturală (ortostatică): a) clonidină. 11. c) pneumotoraxul spontan. c) diureticele. Cardiopatia ischemică cronică devine simptomatică la o stenoză a arterelor coronare de peste: a) 50%. b) infarctul de miocard. c) digoxinul. 18. Edemele cardiace. 17. c) 90%. 13. 12. 9. În tratamentul nefarmacologic al HTA. 15. 14. Factorii de risc ce favorizează apariţia HTA. 7. Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice: a) sindromului de ischemie periferică acută.6. b) 75%. sunt: a) fumatul şi alcoolul. Forma medie a HTA presupune valori ale TA diastolice peste: a) 95 mmHg.

agitaţie. 26. depresor al SNC. tahicardie. c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia în ortostatism. mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant.. abordul venos periferic pentru perfuzie. reprezintă: a) tratamentul de bază al durerii toracice. Intervenţiile pentru reducerea masei sângelui circulant se face prin: a) sângerarea albă. b) la ambele braţe stând în decubit dorsal. 22. dilataţia jugularelor. 20. b) dispnee cu ortopnee. b) emisie de sânge. ascită. pacientului i se administrează rezerpină. 21. b) 3. d) şanţului radial. Care sunt efectele secundare ale acestui alcaloid.. după ce bolnavul a stat în clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min. reorganizarea locului. apatie. b) venei temporale. c) tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale. 25. . c) 6-10 1/min. a) hiperkaliemie. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este: a) la ambele braţe. b) atitudinea de luat în urgenţele cu durere toracică.6 1/min. 23.8 Vmin. cardiomegalie. c) venei poplitee. d) oligurie. insomnie. După efectuarea puncţiei. tuse. Care din următoarele manifestări sunt semnificative pentru o insuficienţă ventriculară stângă cu edem pulmonar: a) dispnee cu tahicardie şi raluri de stază. In cadrul tratamentului antihipertensiv. c) diuretice. b) somnolenţă. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de: a) 6. In mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul: a) venei jugulare. d) la braţul drept stând culcat şi apoi la braţul stâng stând în picioare. supravegherea bolnavului presupune în ordine: a) urmărirea locului puncţiei. 28. c) hipotensiune ortostatică. e) după prelevare. 27. hemoptizie. c) spălarea mâinilor şi folosirea mănuşilor sterile. anxietate. Pentru determinarea grupelor sanguine asistenta medicală efectuează în ordine: a) pregătirea bolnavului. d) diaree. Oxigenoterapia. b) compresie eficientă de minim 5 minute. hipoaciditate gastrică. 24.b) nu dispar la presiune. bradicardie. monitorizarea pulsului şi TA şi calmarea durerii. la locul puncţiei. edeme ale membrelor inferioare. c) hepatomegalie. d) poziţionarea bolnavului. b) pregătirea materialului.

să schimbe zilnic ciorapii. În care din următoarele afecţiuni. b) repaus la pat cu membrele inferioare ridicate. c) constă doar din efectuarea unei clisme evacuatoare. c) fistulei arterio-venoase. c) studenţi. b) pune o pernă sau sul sub genunchii pacientului.c) hrănirea imediată a bolnavului. În cazul efectuării unui EKG. d) elevi. să poarte pantofi confortabili. să nu facă baie cu apă fierbinte sau prea rece: a) maladia Raynoud. c) piciorul drept. 33. d) hipercolesterolemia. asistenta învaţă pacientul să-şi spele cu atenţie picioarele. să-şi taie cu atenţie unghiile fără a se răni. Abordul venos periferic. Pentru prevenirea trombozei venoase şi a emboliei în perioada postoperatorie. b) asistenta medicală. electrodul roşu se aplică la: a) mâna dreaptă. Pregătirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemănătoare cu: a) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale. b) piciorul drept. asistenta medicală: a) aşează pacientul în decubit dorsal. Electrodul negru pentru efectuarea unui EKG se aplică la: a) mâna dreaptă. cu excepţia: a) administrarea de anticoagulante şi salicilaţi. 32. d) medicaţie tonicardiacă. c) educă pacientul să efectueze cu atenţie mişcări active ale membrelor inferioare la pat. Contraindicaţiile abordului venos periferic sunt: a) celulitei. b) mâna stângă. d) lipsei de alimentare a bolnavului în acel moment. 36. 34. Pregătirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmăreşte compensarea cordului prin: a) regim alimentar cu multe lichide. va beneficia de următoarele îngrijiri. arteroscleroza. c) oxigenoterapie. c) sarcini multiple şi tumori abdominale. c) mâna stânga. b) trombangeita obliterantă Burger. b) tromboflebitei. b) repaus la pat. 35. 30. b) nu are pregătire specială. 29. 31. 38. c) gimnastică medicală cu masaj şi pedalare a piciorului. Un bolnav suferind de tromboflebită a membrelor inferioare. . se realizează de către: a) medic. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare: a) defecte congenitale şi predispoziţie ereditară. b) obezitate şi orostatismul prelungit. d) înregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 în 4 h 37.

este adus la camera de gardă pentru durere acută de piept cu iradiere în braţul stâng. b) nu există în apropierea sa nimic metalic. Care din următoarele afirmaţii este corectă privind probabilitatea ca pacienta să facă escare de decubit: a) riscul este uşor. Z. c) o dilatare a peretelui unei artere. obiceiurile alimentare. b) culoarea scaunului. care o întreabă pe asistentă. b) obţine obscuritate în cameră trăgând perdelele la geamuri.c) varicele hidrostatice cu tulburări trofice. 42. starea limbii. 40. b) multe alte persoane au presimţirea apropierii morţii. este adusă în secţia medicală. d) vârsta sa şi dezorientarea probabilă cu internarea sunt relative. de ce soţul ei are acest sentiment.P. c) în apropiere nu se află nici o persoană străină.G. Planul de îngrijire pentru pacientă prevede ca asistenta să o ajute în toate activităţile zilnice. b) ea nu va fi total imobilizată la pat. palidă. analiza urinii şi valoarea ritmului respirator. Este în colaps cu midriază şi apnee. c) gradul de paloare. este foarte îngrijorat.tromboflebită. Care din următoarele grupuri de observaţie nursing. este letargică şi cu edeme ale gleznelor. riscul fiind aproximativ.n.Dl. c) anoxia generalizată a ţesuturilor şi starea letargică constituie un risc crescut. mişcarea membrelor. Motivul pentru aceasta este: a) să prevină complicaţiile cardiace cauzate de depunerea efortului fizic. d) cantitatea de urină eliminată. ne asigurăm că: a) pacientul nu poartă obiecte metalice. d) atacul de cord a afectat raţionamentul prin lipsa de oxigenare la nivelul s. dar nu paralizată sau cu incontinenţă. 43. imobilizată la pat de câteva săptămâni. valoarea TA şi a greutăţii corpului. îi este teamă de moarte.c.. 45. deci riscul este redus. Asistenta va da cel mai bun răspuns: a) pacientul realizează că a avut un atac de cord şi că este foarte bolnav. d) nimeni nu va atinge pacientul. G. internat pentru o afecţiune cardiacă. are fii. d) o ulcerare a unui vas sanguin oarecare. d) arterita localizată la membrele inferioare. determinarea valorii pulsului la carotidă nu se poate face.. refuză să-şi schimbe poziţia sau să efectueze exerciţiile recomandate pentru menţinerea unei circulaţii adecvate a membrelor inferioare. bolnavul trebuie încurajat pentru a reuşi să depăşească momentul. c) începe resuscitarea cardio-respiratorie şi strigă după ajutor. cu sclere uşor gălbui. patul sau brancardul în timpul execuţiei manevrei. 39. b) să urmărească şi să stabilească toleranţa la mişcare.Dl. b) o inflamaţie venoasă posttraumatică. Atitudinea o nelinişteşte pe soţia sa.Fiind necesară o defibrilare. 41.4 g%. valoarea TA. înainte de aplicarea unei manevre. Care din următoarele constituie prioritate pentru asistentă: a) lasă pacientul cu familia şi merge după medicul de gardă. Aceasta este: a) o inflamaţie a venei pe fondul unei tromboze venoase. c) senzaţia de moarte iminentă o au aceşti bolnavi cu atac cardiac. deoarece este fără respiraţie. nu are respiraţie. 44.D-na N. valoarea pulsului. = 5. . D-na M. lntr-o zi acuză dureri la nivelul gambei stângi şi i se pune diagnosticul medical . 64 ani. este cel mai posibil să ajute medicul în stabilirea diagnosticului: a) valoarea temperaturii corporale. în timp ce asistenta pregăteşte pacientul pentru examinare.

După reducerea cu succes a crizei se continuă activitatea cu: a) controlul pulsului şi TA. şi declară asistentei convingerea că durerea pe care o simte în piept este de angină pectorală.c) să prevină tulburările psihologice şi depresive. d) antibioterapie.D. fetiţei trebuie să i se efectueze un cateterism cardiac.I. d) prezentarea unei radiografii efectuate în timpul intervenţiei. exacte soţului pacientei pentru a înţelege situaţia reală a soţiei sale. b) reducerea valorilor ritmului cardiac. care din masurile de nursing de mai jos este esenţială: a) menţinerea ingestiei adecvate de lichide. c) menţinerea pacientului în clinostatism. 52. cere externarea acesteia. b) monitorizarea ischemiei pe EKG. deoarece în cursul următoarei seri este de serviciu şi nu are cu cine lăsa copiii. A doua zi după internare soţul d-nei J. 47. b) prezenţa obligatorie a părinţilor. b) oxigen pe sondă nazală. b) durerea cedează la repaus şi la nitroglicerină.bolus. pentru a rezolva favorabil problema ivită: a) rezolvarea anxietăţii asociată cu epuizarea fizică. 51. Care este obiectivul asistentei propus în planul de îngrijire. d) medicamente hipotensoare. In următoarele ore după efectuarea cateterismului cardiac. b) schimbarea frecventă a poziţiei pacientului pentru prevenirea stazei venoase. Fetiţa J. demonstrând pacientei caracterele de angină astfel: a) durerea durează de obicei 3-5 minute. c) medicamente sedative. înaintea intervenţiei. . se repetă după 5 minute administrarea. Nu ştie însă care este diferenţa dintre aceasta şi cea din infarctul de miocard. interval. c) dacă nu se obţine o ameliorare se practică un abord intravenos cu nitroglicerină în perfuzie. este internată în vederea unei intervenţii chirurgicale pentru diagnostic defect septal ventricular. d) durerea radiază în braţul stâng. atât de necesar pacientei în acest moment. la 5 ani împliniţi în urmă cu 2 luni. d) administrarea de antiaritmice. d) crearea mediului de siguranţă. Dacă nu apare ameliorarea aşteptată se administrează: a) heparină 1 flacon intravenos . c) durerea solicită administrarea de morfină pentru reducere. 46. 48 Intervenţiile iniţiale în criza de angină pectorală stabilă sunt următoarele: a) repaus la pat obligatoriu. D-na J.. este internată la serviciul de T. 50. în infarctul de miocard nu radiază deloc. c) recoltarea de sânge pentru determinarea enzimelor cardiace. la 30 min. d) să restabilească un mod normal de autoîngrijire. Ce va include asistenta pentru explicarea intervenţiei: a) o planşe demonstrativă a sistemului circulator.. c) oferirea de informaţii corecte. Asistenta răspunde. c) arătarea cateterului ce va fi introdus în vasul sangvin. b) dacă nu se remite simptomatologia după 2 pufuri de nitroglicerină spray. d) controlul permanent al pulsului la braţul cateterizat..F. 49.

c) arterei temporale. Pacienta se plânge că este mereu obosită. .71 de ani. 56. b) venei cubitale. Pentru îndepărtarea stării de anxietate a mamei. b) favorizarea unei atmosfere relaxante. d) insuficienţe circulatorii. modificări vizuale. fetiţa nu va fi considerată o handicapată.A. În perioada postoperatorie. mama fetiţei şi-a exprimat teama rămânerii copilului handicapat din cauza afecţiunii. este încă la pat: a) să continue exerciţiile active cu membrele inferioare. răspunsul corect al asistentei a fost: a) după vindecarea completă. Are modificări respiratorii şi edeme periferice. c) să mănânce cantităţi mai mari de alimente. d) să doarmă cât mai mult posibil. c) păr şi unghii fragile. b) mucoase uscate şi diaree.D-na Ana primeşte 0. d) reducerea administrării de fluide pe cale intravenoasă.53. c) copiii cu defecte cardiace sunt consideraţi întotdeauna handicapaţi. prin compresiunea: a) arterei radiale. 55.25 mg Lanoxin/zi. c) jocul cu păpuşile de-a „pacientul şi doctorul". friabile. Care dintre următoarele ar trebui să fie o sugestie dată de asistenta medicală atâta timp cât D-na A. c) identificarea unor scopuri de îngrijire personală.Pacienta va cunoaşte locul în care îşi va determina valoarea pulsului pentru un minut. b) HTA maligne. Se măsoară tensiunea arterială în clinostatism şi apoi în ortostatism. 54. Ea doreşte să cunoască care sunt semnele unei intoxicaţii cu digitală dintre următoarele simptome: a) halucinaţii auditive şi bradicardie. Anterior intervenţiei. 58. I se explică bolnavului că acest test este necesar pentru determinarea unei: a) depresii a SNC. b) decupaje de hârtie desenată. colorată înainte. trebuie să includă strategii de nursing pentru: a) stabilirea limitelor în activitate. pentru exteriorizarea sentimentelor legate de experienţa trăită: a) jocul cu cuburile pentru construcţii. 57. d) bradicardie. Ana . d) chiar dacă vindecarea nu va fi totală. este internată în spital cu diagnosticul medical insuficienţă cardiacă congestivă. în general nu vor fi limitate activităţile fetiţei. b) să nu se gândească la oboseală. 59. c) hTA ortostatice. care din următoarele activităţi vor fi recomandabile pentru fetiţă. Planul de îngrijire pentru reducerea edemelor. b) copilul va trebui să evite activităţile care cresc mult frecvenţa cardiacă. Asistenta îngrijeşte un bolnav de 37 ani cu HTA. D-na A.

Cel mai bun indiciu că a învăţat în prealabil despre acest medicament este că: a) îşi controlează pulsul singur. c) aspiraţie prin sonda tip duodenală. c) permanentă. 1.Asistenta medicală îi recomandă pacientului la externarea din spital. este tratat în spital pentru HTA. Gastrita atipică prezintă următoarele semne cu excepţia: a) hiperaciditate. c) doza şi ritmul de administrare a fiecărui medicament prescris. b) substanţelor caustice. b) morcovul. b) ştie ce este pulsul bradicardie. c) durere „în bară" în etajul abdominal superior.60.Ca să faciliteze abilitatea D-lui B. c) face o pauză de administrare a medicamentului când observă o stare de oboseală. B. 61. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. acuză stare de oboseală şi ameţeală. b) determinarea zilnică a greutăţii corporale. 62. d) zahărul. b) prin administrare de antispastice. b) la o oră postprandial calmată de ingestia de lichide. b) localizare exclusivă pe mica curbură a stomacului.N. 3. c) pliurile mucoasei gastrice şterse. 6. 4. 5. TA arată 170/92 mmHg. Pacientul a luat propanolol (inderal) 80 mg în picături. să respecte: a) controlul medical în ritmul stabilit de medic. In cancerul gastric durerea apare: a) la 30 minute postprandial. Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric? a) dureri nocturne şi înainte de mese.Dl.57 ani. . c) sosul picant. Gastrita acută este produsă de următoarele cauze cu excepţia: a) excesului de alcool. d) opreşte administrarea medicamentului numai dacă apare o durere în piept. greţuri şi vărsături postprandiale. b) anaclorhidrie. Apreciaţi modalităţile clinice sub care poate evolua ulcerul gastro-duodenal: a) are o simptomatologie atipică. 2. condimentat. b) dureri în epigastru. Cum se combate staza în ocluzia intestinală? a) se suspendă orice alimentaţie peros şi reechilibrare volemică. Nelu . asistenta medicală trebuie să-l înveţe pe pacient să evită în alimentaţie: a) brânza. c) evoluează frecvent spre perforaţie.. de a aduce valorile TA la un nivel normal. d) sângerează dramatic cu ocazia unui episod de insuficienţă respiratorie.

Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni: a) edemele membrelor inferioare. 7 Tratamentul hemoragiei gastrice presupune următoarele manevre cu excepţia: a) cateterizarea intravenoasă şi transfuzii de sânge izogrup. c) deshidratarea. b) inhibă centrul respirator bulbar. 13. d) paracetamolului. 12. c) pacientului B. Compresele reci sunt indicate în: a) hemoragii digestive. d) sonda de aspiraţie nazogastrică.c) aspirinei. c) produc spasm al sfincterului Oddi. 9. b) ouă moi. asistenta medicală acordă atenţie deosebită: a) ambilor pacienţi. b) radioscopie gastro-intestinală. 10. 16. 14. b) hemoragia. pacientul va respecta un regim alimentar format din: a) ouă fierte moi şi frişca. b) colică hepatică. c) mobilizarea precoce a pacientului. c) irigoscopie. b) anunţă de urgenţă medicul. b) pacientului A. În care din următoarele investigaţii radiologice. c) inflamaţii cronice. b) 2 1 lapte/zi. d) carne slabă fiartă sau la grătar. 11. b) borborismele. c) nu intervine. Între manifestările enterocolitei acute se întâlnesc: a) durerile retrosternale. asistenta medicală colaborează direct? a) colecistografie. cu excepţia: a) alimente bogate în celuloză. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistenta intervine astfel: a) introduce o sondă pentru gaze. perişoare dietetice din carne. În plină criză dureroasă de ulcer. ceai şi frişca. 8 Regimul alimentar de cruţare în colite constă în următoarele. c) brânzeturi proaspete. Având în supraveghere 2 pacienţi: A cu diaree şi B cu vărsături. b) pungă cu gheaţă pe abdomen. Din ce motive este contraindicată administrarea de morfină sau codeină în pancreatita acută? a) pot determina dependenţă. c) supe cu cereale. 17. se rezolvă de la sine. . c) constipaţia. 15. Gastroscopia necesită pregătirea pacientului prin: a) evacuarea conţinutului stomacal.

culoarea. 23. c) psihică a anturajului bolnavului. c) examen radiologic al colecistului cu substanţă de contrast. b) urografia. c) pensa hemostatică. Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de contrast impune în prealabil: a) nimic deosebit. b) psihică a nursei. b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate. 20. În pregătirea bolnavului pentru sondaj se include şi pregătirea: a) psihică a bolnavului. 19. c) nici o pregătire. 28. mirosul. va fi: a) irigoscopia.. 22. b) terapeutic. c) prezenţa produselor patologice — puroi. În efectuarea sondajului gastric rolul asistentei medicale este: a) autonom. sânge. c) profilactic. c) tranzitul baritat. Un test Addler determină prezenţa: a) unei ulceraţii a tractului digestiv. 27. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon. 26.de unică folosinţă. d) doar forma şi cantitatea. 25. d) unor hematii şi leucocite de tip special care pot apare în scaun în cancerul de colon. b) unei hemoragii microscopice în diagnosticul hemoragiei digestive. . paraziţi.b) clismă evacuatoare în seara precedentă examenului. d) colecistografia.i. c) un regim alimentar lacto-fainos..i. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia: a) cantitatea. Valoarea normală a Tymohdui este cuprinsă între: a) 12-14 u. c) delegat. 18. Înaintea introducerii în stomac a sondei gastrice asistenta medicală: a) se va spăla pe mâini. c) 10-12 u. Medicul recomandă pentru un pacient o colangiografie care implică un: a) test de evaluare a bilirubinei în sânge. b) 2-5 u. b) test de laborator pentru evidenţierea canalelor biliare intrahepaticc. forma. Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află: a) seringa Guyon.i. b) delegat şi autonom. c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv. b) o evacuare completă a tubului digestiv. 21. b) sonda gastrică şi duodenală sterilă . 94 Sondaj înseamnă introducerea unei sonde într-o cavitate în scop: a) explorator.

c) să înghită. a) bila A. Prezenţa sondei în duoden pentru efectuarea sondajului duodenal este confirmată de: a) gradaţia sondei la 45 în dreptul arcadelor dentare. c) şezând. 31. b) sonda Einhorn. b) înnoadă.. b) aspectul macroscopic al lichidului de spălătură. Bila recoltată de la nivelul coledocului este: 37. 33. c) bila. c) numele executantului. b) să-şi ţină respiraţia pentru a pătrunde sonda. c) aspirarea unui lichid mucos cenuşiu. 30. c) nu există indicaţie expresă în acest sens. . Sondajul duodenal se realizează cu: a) sonda Foley. i se cere bolnavului: a) să respire profund.. 39. c) sonda Faucher. Pentru a capta bila veziculară este necesară introducerea pe sondă de: a) bicarbonat de sodiu 10% = 20-40 ml. 36. c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastrică. 34. Scopul spălăturii gastrice este: a) evacuarea conţinutului gastric. In momentul trecerii sondei din faringe în esofag şi apoi din esofag în stomac. Poziţia bolnavului la sondajul duodenal este: a) în decubit dorsal. 40. b) bila B. b) încălzită. 29. In foaia de observaţie nursa va nota după efectuarea sondajului duodenal: a) data şi ora efectuării sondajului duodenal. aceasta se: a) pensează. b) suc pancreatic. c) umectată. 38. Sondajul gastric se efectuează cu sonda: a) lubrefiată. c) bila C. b) scurgerea bilei A. În urma sondajului duodenal se recoltează: a) suc duodenal.b) va umezi gura bolnavului pentru alunecarea sondei. 35. 32. apoi în decubit lateral drept. In momentul extragerii sondei gastrice. c) novocaină 1% = 5-10 ml. Spălătură gastrică se indică în: a) intoxicaţiile voluntare. c) va efectua igiena cavităţii bucale a bolnavului. b) îndepărtarea substanţelor depuse accidental pe mucoasa gastrică. b) în decubit lateral stâng. b) sulfat de magneziu 33% = 40 ml.

b) seringă de 20 ml. b) laparotomie. D-l V.b) intoxicaţiile involuntare. D-l. în vârstă de 40 ani. d) de efectuare a anesteziei pe cale rectală.. asistenta medicală va explica procedura bolnavului şi va face următoarele manevre. c) soluţie Haycn.I. senzaţie de arsură în epigastru. b) şezând. c) pâlnie. după pusee repetate de indigestie. b) irigografie. agent de asigurări. 50. cu excepţia: a) va încălzi apa pentru clismă (37. denumit: a) gastroscopie. 47. c) un cărucior rulant. d)tubaj esogastroduodenal. b) până la venirea medicului. este internat pentru examninarea tractului digestiv. 41. greţuri. limpede. 46. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta din lichidul de ascită se pregătesc următoarele materiale: a) soluţie de acid acetic glacial. 49. d) laparoscopie. K. e) de realimentare a bolnavului în cazuri excepţionale. 40. b) un scaun cu spătar. b) va goli aerul din tubulatură şi canulă şi va pensa tubul. b) de stimulare a reflexului de deglutiţie. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare. În spălătura gastrică la extremitatea liberă a sondei se ataşează o: a) seringă de 2 ml. c) de golire a colonului. este internat cu diagnosticul ulcer duodenal. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală: a) paracenteză. c) tranzit baritat. esofagului şi intestinului subţire. 43. c) celiotomie. b) soluţie de sulfat de magneziu 33%. Prima investigaţie care i se face este un examen radiologie al stomacului. . d) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului şi dacă pacientul este copil. 42 Poziţia bolnavului în spălătura gastrică este: a) semişezând. 51. c) doar două ore.2° C) şi va aşeza bolnavul în decubit lateral. fumător. Ce rol are clisma efectuată în scop terapeutic: a) de administrare a medicamentelor. va introduce încet circa 300 ml lichid. b) pe perioada cât lichidul conţine resturi alimentare. Care din următoarele manifestări de dependenţă sunt caracteristice pentru boală? a) durere chinuitoare epigastrică apărută la 2-3 ore după mese. c) pe perioada cât lichidul conţine substanţe toxice ingerate. Introducerea de lichid de spălătura se face: a) până când lichidul devine clar. c) numai cu acceptul pacientului în intoxicaţiile voluntare. c) decubit ventral sau dorsal. După efectuarea spălăturii gastrice lichidul de spălătura se păstrează: a) până a doua zi. 45. 44. Pentru efectuarea spălăturii gastrice avem nevoie de: a) un scaun cu rotile. vărsături. c) canula unsă cu vasilină se introduce 15-20 cm în canalul anal.

I. 56. c) urmarea unei cure balneare. c) restricţie de sodiu. 58. Sandu . de urgenţă. b) utilizarea medicaţiei antiacide. în vârstă de 46 ani se internează cu manifestări de H. Evaluarea D-lui T. 54.. zaţ de cafea. d) menţinerea pH gastric. Sandu ar releva toate manifestările următoare cu excepţia: a) ombilic proeminent. c) greţuri.S.I. . 59. ca o prioritate: a) acomodarea cu plosca. Tratamentul dietetic major pentru prezenţa ascitei impune: a) proteine în cantitate crescută. După instalarea în pat. vărsături postprandial precoce. a fost tratat cu un anticolingeric. Bazându-se pe această manifestare. 53. diaree. pacientul are dificultăţi în respiraţie. 52. D-l V. a avut o importantă problemă timp de 15 ani cu abuzul de alcool. pacientul va cunoaşte cum să se comporte pentru prelungirea perioadelor de acalmie. După aplicarea acesteia. 57. hipopotasemie.56 ani. b) distensie abdominală. ar trebui să includă. melenă). După un scurt interviu — culegere de date. b) abdomen mărit de volum. d) să informeze medicul. b) să-1 încurajeze să respire adânc. asistenta oferă medicului informaţii utile. primele intervenţii de îngrijire acordate pacientului. c) sondă nazo-gastrică. c) să monitorizeze semnele vitale. Care din următoarele efecte secundare sunt cauzate de acest medicament? a) uscăciunea gurii. D-l A. b) apreciază cantitatea de sânge pierdută.D. d) evaluează funcţiile vitale. Pacientul sângerează. b) potasiu în cantitate crescută. rolul prioritar îl va avea: a) excluderea alimentelor iritante şi a fumatului. vedere neclară.b) durere severă în etajul superior abdominal imediat după masă. Planul de îngrijire al acestuia. constipaţie. prima intervenţie pe care asistenta medicală ar trebui să o facă este: a) să desumfle balonaşul sondei esofagiene. Prezintă ascită şi varice esofagiene. La externarea din spital. Diagnosticul medical este ciroză hepatică. Soţia îl aduce la camera de gardă. T. b) recoltarea de sânge pentru examenele de laborator. O sondă Blakemore se montează pentru a opri sângerarea. b) administrarea rapidă de sânge şi fluide. c) apreciază aspectul sângelui (proaspăt. sunt următoarele: a) abord venos cu lumen larg. c) HTA. c) decolorare albăstruie a ombilicului. legate de boală şi anume: a) apreciază statusul mental. c) monitorizarea semnelor vitale. 55. din cauza stării confuzionale crescânde şi a expectoraţiei sanguinolente.

e) planificarea la examen endoscopic. Conduita asistentei medicale este: a) observă aspectul secreţiilor drenate. 65. un pacient ar trebui să primească toate explicaţiile detaliate. b) intubaţie. d) va întrerupe drenajul pensând tubul. d) prin tratament cu antibiotice cu 48 h înaintea intervenţiei (tetraciclină. în ordinea imediată: a) corectarea volemică. . b) prin regim sărac în reziduri. aspiraţia în arborele traheobronşic. b) reechilibrarea hidroelectrolitică.d) supravegherea sistemului circulator. d) toate. Cazul se complică spre şoc hemoragie. este internată cu diagnostic apendicită perforată şi este pregătită pentru intervenţie. clisme repetate. c) măsuri generale de TI. plus antibioterapie. concomitent. Înainte de gastrectomie. clisme evacuatoare inclusiv în preziua operaţiei şi 5 ore înainte de operaţie. b) aspiraţie gastrointestinală şi regim hidric 3 zile. urmată de o zi regim hidric şi clismă evacuatorie. b) eliminarea grijilor şi a anxietăţii. În ce constă modul corect de pregătire a colonului în cazul unui bolnav cu cancer colorectal. c) dietă fără regim 3-4 zile. Pentru care din următoarele motive. 61. c) prin administrarea de purgative drastice (sulfat de Mg). bolnavul sângerează prin tubul de aspiraţie gastrică. 66. sânge roşu. 64. b) anunţă imediat medicul. A. În prima zi postoperator după hemigastrectomie pentru ulcer duodenal. Care sunt deciziile urgente. regim hidric 1-3 zile. stomacul trebuie să fie golit înainte de anestezia generală: a) pentru a reduce greaţa. c) pentru a opri peristaltismul şi ileusul paraclinic. crescute. c) limitarea durerilor în etajul abdominal inferior. înainte de intervenţia chirurgicală? a) dietă bogată în celuloză 3-4 zile. privind îngrijirea postoperatorie. transfuzie. . neomicină). d) dietă hidrică 3 zile. Avantajul major al acestui fapt este: a) încrederea deosebită în personalul de îngrijire. 60.I. d) pentru a preveni în caz de regurgitare a conţinutului stomacului. Evaluarea eficienţei intervenţiei nursing la un pacient operat de peritonită generalizată. 62. cu o excepţie: a) reluarea mişcărilor peristaltice. c) este sigură că este o situaţie normală. la intervale de 30 de minute. d) ritmul de cooperare şi de revenire. b) pentru a reduce producerea de acid clorhidric. 63. clisme evacuatoare 4—5 zile preoparator plus antibioterapie. c) aprecierea progreselor în evoluţie. Cum pregătim preoperator colonul: a) prin regim alimentar bogat în fibre celulozice. cuprinde următoarele.18 ani.

Cum pregătim bolnavul hepatic pentru o intervenţie chirurgicală: a) oferim alimentaţie bogată în lipide. 5. b) administrăm vitamina K şi C. d) după felul anesteziei. b) 1200-2500 ml/24 h. după rahianestezie. b) schimbarea imediată când există regurgitări de la pungă.57 La cât timp după operaţie se reia tranzitul intestinal. b) o afecţiune a aparatului renal. b) dureri la micţiune. are de 5 săptămâni ileostomie şi a început să utilizeze aparatul permanent de contenţie. c) utilizarea pungilor cu capăt deschis. B. în mod obijnuit: a) la 7 zile. Se plânge că tegumentele din jurul stomei s-au iritat. Poliuria reprezintă: a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină. Hematuria semnifică: a) diabet zaharat. b) sub 1000 ml/24 h. Oliguria este o modificare a volumului diurezei. c) folosirea soluţiilor de manitol intravenos. 4. c) între 1200 şi 1500 ml/24 h. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. c) cantitate mare de urină eliminată în 24 h. 68. c) în dimineaţa următoare. 1. e) la 48-78 ore. în intervenţiile făcute în afara tubului digestiv. b) măsurarea densităţii urinare. c) efectuăm PEV cu hidrolizate de proteine şi aminoacizi. c) 3500-4000 ml/24 h. D-l D. b) o hemoragie externă. 69. 2. Valoarea diurezei normale este cuprinsă între: a) 2500-3500 ml/24 h. deci o cantitate de urină: a) sub 100 ml/24 h. c) emisiune nocturnă de urină. b) la 4-5 zile. 6. 3. Asistenta medicală recomandă: a) spălarea tegumentelor din jur cu apă călduţă şi săpun neutru. . Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. Ce reprezintă hematuria? a) o hemoragie internă. c) o hemoragie internă exteriorizată. d) efectuăm transfuzii masive cu sânge.

c) sondaj vezical sau puncţie vezicală. Polakiuria este: a) cantitate mare de urină în 24 h. Cauza posibilă a retenţiei acute de urină este: a) durerea. c) mixedem. b) anemiile hemolitice. 7. 14. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt: a) urografia şi echografia. c) oprirea diurezei. 9 Una dintre afecţiunile următoare conduce la apariţia HTA secundare: a) ulcerul gastroduodenal. c) acidoză metabolică. Substanţa de contrast folosită în urografie este: a) Odistonul. c) insuficienţă renală acută. b) radiografierea căilor biliare. 17. În IRA se produce: a) alcaloză metabolică.d) măsuri de prevenire a deshidratării şi a dezechilibrelor electrolitice. b) mai frecventă la bărbaţi. Urografia este metoda de: a) radiografiere a vezicii urinare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale orală. Cistita este: a) boala cea mai frecventă a tractului urinar la femei. IRC este: a) sindrom ireversibil de alterare a funcţiei renale. b) prezenţa calculilor. 16 Urografia este contraindicată în următoarele afecţiuni: a) insuficienţă renală. c) caracterizată prin frison şi febră mare. c) colecistocolangiografia şi endoscopia. 10. inclusiv a colecistului. c) radiografierea rinichiului şi a vezicii urinare cu ajutorul unei substanţe de contrast administrată intravenos. b) incontinenţă urinară. c) Razebilul. prin umplerea cu substanţă de contrast administrată pe cale intravenoasă. d) caracterizată prin disurie şi polakiurie. b) pH între 7. . 15.45. c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină. 13. 11. b) administrare de antispatice. b) sindrom reversibil de alterare a funcţiei renale. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la: a) administrare de diuretice. c) deshidratarea. 12. b) laparoscopia şi sumarul de urină.35 şi 7. b) infarctul miocardic acut. b) Pobilanul. 8.

Radiografia simplă renală poate evidenţia: a) conturul şi poziţia rinichiului. 28. b) 0.6 . c) 20 . d) pregătirea materialelor necesare sondajului. 22. c) 20 . Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină: a) din 24-48 h. b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă. Valoarea normală a creatininei sanguine variază între: a) 3 .1. Valoarea normală a acidului uric sanguin variază între: a) 3 . c) se vor oferi pacientului alimente bogate în hidrocarbonate concentrate. Valoarea normală a ureei sanguine variază între: a) 3 . b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj. c) după ingestia a 1. Stabiliţi priorităţile în efectuarea sondajului vezical: a) îmbrăcarea mănuşilor sterile. Cu două zile înaintea efectuării unei urografii: a) se va administra pacientului cărbune medicinal de 3 ori/zi.' 24. 23. în recipient special. Cu două trei zile înaintea efectuării unei radiografii renale trebuie evitată alimentaţia cu: a) carne.6 . b) se vor prescrie alimente bogate în celuloză.40 mg%. b) 0. c) 20 . c) numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit. 25. b) prezenţa unor calculi renali cu diferită compoziţie. b) hematologică. c) radiografică. b) fructe bogate în celuloză. c) ape gazoase.40 mg%. 20.5 mg%.5 mg%. 27. b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore. 29. lăsată timp îndelungat în vezica urinară. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează: a) în condiţii sterile.6 . b) 0. c) toaleta organelor genitale externe.18. 26.40 mg%.3 mg%.5 mg%. c) calculi vezicali radioopaci.1. c) tavegyl. Cistografia este o metodă de investigaţie a vezicii urinare de natură: a) biochimică. .5-2 1 de lichide.3 mg%. 21. b) repetarea sondajelor vezicale. 19. Ce înţelegem prin sondă à démeure: a) sondă fixată.3 mg%. b) 2-3 1 de lichide acidulate. În seara precedentă zilei în care se efectuează examenul radiologic renal se va administra: a) ulei de ricin.1. e) introducerea sondei.

c) să prevină întoarcerea bolnavului pe partea opusă. asistenta va avea în vedere în principal următoarea activitate: a) măsurarea debitului urinar. Ce deficienţe urmează a fi corectate. c) în toate trei paharele. Corectarea echilibrului hidric în caz de IRA se face: a) cu soluţii hipotone..c) dilatarea uretrei stricrurate cu ajutorul sondelor. d) o bucată de tifon. 39. c) ataxie şi disurie. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin: a) determinarea pH-ului sanguin. A. d) tulburările digestive. Pentru depistarea germenilor patogeni din urină cea mai indicată metodă este: a) colectarea întregii micţiuni după efectuarea toaletei organelor genitale externe. la un bolnav renal: a) dezechilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic. c) se corectează numai după examenul de laborator. b) în ultimul pahar. b) schimbarea pansamentului. c) colectarea a 2-3 probe (mostre) de urină în timp de 24 h. .C. 33. 35. originea este uretrală sau prostatică. c) asigurarea unei diete hiperproteice. b) o foaie de plastic. b) asigurarea repausului la pat. Care sunt manifestările de dependenţă caracteristice acestei boli? a) edeme ale extremităţilor şi ploapelor însoţite de urină tulbure. originea este renală. Scopul esenţial al îngrijirii pacientului este: a) menţinerea unei ingestii abundente de lichide. b) colectarea în condiţii sterile a unei mici cantităţi de urină. c) determinarea rezervei alcaline. mama o întreabă pe asistentă ce ar fi mai indicat să îi aducă copilului: a) jucării a căror utilizare presupune efort fizic. b) scădere ponderală şi apatie. b) cu soluţii izotone. Proba „celor trei pahare" pentru determinarea originii hematuriei arată dacă urina este hematurică: a) numai în primul pahar. c) hipoproteinemia. 36. c) o bucată de pânză albă subţire. preoperator. HTA. 31. 34. Pentru filtrarea urinei şi depistarea calculilor se utilizează: a) o sită metalică. orar. Pentru ridicarea moralului copilului aflat de câteva săptămâni în spital. 30. este internat cu sindrom nefrotic. edemele. b) hTA şi tulburările de ritm cardiac. 37. de 9 ani. 38. 32. originea este vezicală. b) determinarea punctului crioscopic al plasmei.

Ce este important . este internat cu pielonefrită. b) dureri lombare surde. c) eliminarea urinei cu dificultate.. în vârstă de 6 ani. 44. transpiraţie. Pentru a considera urocultura pozitivă. c) nu-i va da nici un fel de indicaţie. cel mai des germen incriminat în etiologie este: a) proteus. c) peste 100. Unui pacient cu IRC i se efectuează hemodializă de trei ori pe săptămână. La externare se recomandă tratament cu 20 mg. b) scăderea cantităţii de urină/24 ore. Asistenta va instrui mama în legătură cu acest tratament şi anume: a) va lua prednisonul atâta timp cât a recomandat medicul. c) polakiurie. 48. Urocultura a ieşit pozitivă cu Escherichia coli. M. 25 ani. d) administrarea medicaţiei analgezice şi antiinfecţioase. numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10. 42. cu o singură excepţie: a) asigurarea unui regim dietetic acidifiant (carne.. 41. Pacientul B. Se efectuează urocultura. cu excepţia: a) febră. Prednison/zi. b) reducerea lichidelor ingerate. 47. d) piocianic. este adusă la spital cu febră. Asistenta constată: a) absenţa urinei în vezica urinară. timp de 6 luni. c) golirea completă a vezicii urinare la fiecare micţiune. Pacienta B. apoi lunar.000-100. 46.F..b) temele de şcoală pentru a nu rămâne în urmă. 45. c) scrisorile primite acasă de la prieteni şi colegii de şcoală.C. c) efectuarea unei cistografii în următoarea săptămână după oprirea tratamentului.B. c) diferite activităţi (scris. ouă. b) repetarea săptămânală a uroculrurii după oprirea tratamentului timp de o lună. care este sensibilă la toate antibioticele testate de antibiogramă. 43. disurie. In pielonefrite acute.000 germeni/ml. b) locurile aglomerate şi contactul cu persoanele ce au diferite infecţii.000 germeni/ml. b) klepsiella. moi. 40. d) edeme albe. prezintă anurie. Intervenţiile acordate de asistenta medicală pacientului cu pielonefrită vor urmări următoarele îngrijiri. Asistenta medicală va recunoaşte următoarele manifestări de dependenţă. brânză). nedureroase. Ce va trebui să evite copilul la întoarcerea acasă? a) alimentele ce conţin multe proteine. citit). b) va lua prednisonul seara la culcare. frisoane. b) între 10.000 germeni/ml. Care dintre măsurile următoare este adecvată pentru îngrijirea pacientului? a) administrarea antibioticului recomandat de medic.. c) colibacil.

54 B. b) anunţă familia că bolnava este muribundă şi solicită un preot. cu 2 copii. este internată cu diagnosticul de IRA . b) autourmărirea în timpul dializei. care: a) va controla frecvent starea neurologică a bolnavei. pentru a preveni rănirea în timpul contracţiilor involuntare. la capătul patului. asistenta ' medicală: a) consideră că bolnava delirează. Intervenţiile asistentei medicale ar trebui să includă următoarele. Pentru a calma pruritul şi disconfortul date de sărurile de uree depuse pe tegumente. apare uremia prin insuficienţă renală. de la o amigdalită tratată acasă. glomerulonefrită cronică. d) să fie informat medicul pentru a prescrie bolnavei un sedativ. Un răspuns corect ar fi că această perioadă de suferinţă va dura aproximativ: a) 1-2 zile. 55. 50. c) să se ridice plasa (auxiliarele) patului. Boala D-nei E.să ştie pacientul? a) tratamentul şi implicaţiile sale. 52. La internarea actuală. nu răspunde bine la tratament. are de 15 ani. d) aşteaptă până soseşte preotul spitalului la vizita săptămânală. va trebui: a) să fie legată la pat. . Pacienta o întreabă pe asistenta medicală cât va dura până la prima micţiune. cu excepţia: a) administrarea de O2. edemele au crescut. b) 3-7 zile. Maladia D-nei E. ulterior. d) va administra calciu intravenos. c) cheamă preotul. Ea solicită un preot. D-na E. are tulburări de vedere şi episoade de greţuri şi vărsături. Având secuse musculare D-na E. relatează că. b) aplicarea loţiunilor calmante. ea devine foarte sujennda.este oligurică şi are proteinurie. b) va creşte aportul de lichide. c) spălarea tegumentelor cu o soluţie slabă de acid acetic şi aplicarea unei loţiuni cu lanolină. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în îngrijire: a) măsurarea debitului urinar. Sanda -17 ani. să se pună două perne lateral. 49. D-na E. reapariţia simptomelor de nefrită. Periodic a constatat. In acest caz. după spălare cu săpun activ. Contracţiile musculare apărute la D-na E. să nu cadă. Simptomele de nefrită au apărut la câteva săptămâni. în ultima vreme. orar. Sanda face edem pulmonar acut în urma suferinţei renale. c) compoziţia şi temperatura soluţiei de dializă. 51. măsurile de nursing sunt: a) spălarea tegumentelor cu alcool. c) să fixeze bine tuburile de dren. fără medic. de 50 de ani. b) să fie izolată într-o cameră fără zgomote şi alţi stimuli care pot declanşa o convulsie. se agravează. d) ungerea tegumentelor cu ulei mineral. 53. b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată. In ziua internării a prezentat contracturi musculare şi cefalee. c) va solicita medicului un medicament anticonvulsivant. c) 1-2 săptămâni. va alerta asistenta medicală. Diagnosticul medical este de: glomerulonefrită cronică în puseu acut. d) 3-4 săptămâni.

b) modalităţi de testare a sensibilităţii profunde. c) idiopaticul. c) paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez. b) refularea lichidelor pe nas. c) aşezarea pacientei în poziţia semi . Sanda B. 6. b) hipokalemie. Neuronul reprezintă: a) celula nervoasă propriu-zisă. d) hiponatremie. 56. Pentru evaluarea senzorială a pacientului se folosesc: a) modalităţi superficiale de testare. c) automonitorizarea în timpul dializei. eficienţă. 2. b) un reflex vegetativ. . c) roşeaţă. c) modalităţi de testare numai a părţii afectate. 57. 3. b) venă lărgită. 58. b) parasimpaticul. Lezarea nervului spinal produce: a) jena respiratorie. în acest scop face hemodializă de 3 ori pe săptămână. prezintă IRC ca rezultat al episodului de insuficienţă acută. La ce ar trebui să se aştepte Sanda să constate când va evalua fistula: a) suprafaţă cu echimoze.Fowler. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt: a) simpaticul. La ce se vor referi cunoştinţele dobândite de pacientă atunci când este instalată pentru dializă: a) înţelegerea tratamentului şi a implicaţiilor lui . b) independenţă în manevrarea şuntului. 5. 1.. c) descrierea răspunsului verbal şi motor al pacientului. Evaluarea alterării nivelului de conştientă se realizează prin: a) determinarea reacţiei pacientului prin stimuli. c) hipernatremie. d) refacerea lichidelor pierdute.scop. Reflexul Babinski reprezintă: a) un reflex osteo-tendinos.b) încurajarea pacientei de a tuşi şi respira adânc. Apariţia undei U pe EKG ar trebui să alerteze asistenta medicală să controleze rezultatele laboratorului pentru: a) hiperkalemie. c) neuropatia diabetică. c) un reflex cutanat. 4. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. b) descrierea comportamentului în momentul reacţiei. b) nevralgia trigeminală.

dezordonate numai la membrele de aceeaşi parte. b) utilizează corect obiectele. b) mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare. b) înţelege cuvântul vorbit. c) tulburări de fonaţie. c) paralizia celor patru membre. 14. Hiperpneea reprezintă o metodă de activare: a) electrocardiografică. Hemibalismul reprezintă: a) mişcări ample. 10. 19. b) diminuarea forţei musculare. 11. 9 Pacientul prezintă alexie când: a) nu înţelege ce i se spune. c) fasciculaţii involuntare. 12. c) contracţii musculare urmate de relaxare. c) pierderea vocii. 17. b) mers ca de beţiv . c) rigiditate vasculară. b) mişcarea involuntară. Lezarea nervului hipoglos determină: a) amiotrofia limbii. c) nu înţelege cuvântul vorbit. . Acalculia reprezintă: a) incapacitatea de a scrie. c) paralizia unei jumătăţi de corp. 8. Hemiplegia reprezintă: a) absenţa forţei musculare. Paraplegia reprezintă: a) paralizia unui singur membru. Pacientul prezintă cecitate verbală când: a) nu înţelege scrisul.7. 13. Mioclonia reprezintă: a) contracţia bruscă a unui muşchi. c) nu reproduce corect cuvintele. b) nu înţelege ceea ce este scris. b) paralizie generalizată. b) paralizia părţii inferioare a corpului. c) electromiografică. târşiţi. c) relaxarea musculară. Convulsia reprezintă: a) pierderea conştientei. b) mişcări involuntare bruşte care dispar în somn. Pareza reprezintă: a) contractura musculară. 16. 18. b) tulburări de formare a bolului alimentar. c) aude dar nu înţelege. Pacientul prezintă surditate verbală când: a) execută corect gesturile. Mişcările coreice reprezintă: a) tremurătura involuntară.„mers ebrios". 15. b) electroencefalografică. b) incapacitatea de a efectua calcule. c) mers cu paşi mici.

20. b) tulburări de formare a bolului alimentar. b) halucinaţii olfactive. b) incapacitatea de a-şi coordona mişcările. b) neperceperea culorilor. c) scotom = pierderea parţială a câmpului vizual. b) ambliopie = diminuarea acuităţii vizuale. Durerea spontană a extremităţilor cefalice reprezintă: a) migrena. Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de: a) febră. 30. b) paralizie masticatorie. Afazia reprezintă: a) dificultatea în articularea cuvintelor. Lezarea nervului vag produce: a) disfazie = tulburări de vorbire. 23. Tremurătura degetelor mâinii la un parkinsonian seamănă cu: . c) prodrom şi aură. c) halucinaţii vizuale. b) cefalee nevrotică. 31. 32. b) hiperosmia = exacerbarea mirosului. c) căderea maxilarului. Lezarea nervului glosofaringian produce: a) incapacitatea pacientului de a umfla obrajii. c) paralizie masticatorie. 29. c) incapacitatea de a scrie selectiv. 25. Agrafia reprezintă: a) capacitatea de a scrie. b) incapacitatea de a citi. 24. 22. Lezarea nervului facial produce: a) tulburări de gust. Lezarea nervului trigemen produce: a) trismus = încleştarea maxilarelor. 26. ştearsă. c) spasm facial. c) anosmia = absenţa mirosului. c) traumatisme. b) tulburări de echilibru. Lezarea nervului optic produce: a) amauroza = orbire. Începutul convulsiilor este precedat de: a) mişcări de supinaţie (întoarcerea palmei în sus). Lezarea nervului acustico-vestibular produce: a) lipsa posibilităţii de a fluiera. b) tulburări de scris. 27. 28. voce nazonată. c) durere de cap (cefalee). b) antecedente heredocolaterale. 21. Lezarea nervului olfactiv produce: a) cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplăcute. c) diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris. c) tulburări gustative.

41. c) mişcarea de întors ceasul. Starea confuzională poate fi provocată de: a) întreruperea consumului de alcool cu abstinenţă prelungită. b) endocrin. b) este tremurătura de repaus. c) tulburări de vorbire. b) tulburări oculare. b) somn superficial cu treziri dese. c) accidente coronariene. b) accidente vasculare cerebrale. c) somn cu durată peste limitele normale. b) în timpul somnului. 38. c) dispare în timpul mişcărilor voluntare. b) abuz de medicamente. Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită: a) mişcarea de pedalare. c) renal.a) mişcarea de pendulare. Narcolepsia reprezintă: a) nevoia bruscă de somn. Scăderea bruscă a valorilor TA la pacient cu ATS avansată conduce la: a) ameliorarea stării generale. Tremurătura parkinsoniană dispare: a) în timpul mişcărilor voluntare. b) mişcarea de numărare a banilor. c) aşteptăm să se termine criza. b) după consumul de alcool. c) consum de narcotice. b) poziţionăm postural pacientul. 34. 40. Pacientul cu miastenie prezintă: a) oboseală musculară exagerată. 42. 36. Pacientul cu parkinson prezintă: a) tremurătura. 39. au caracter: a) psihogen. In timpul crizei convulsive generalizată: a) imobilizăm forţat pacientul. 37. Tulburările de mers. 43. 33. . c) mişcarea de balansare. b) rigiditate. c) dacă pacientul este destins şi liniştit. Tremurătura la un pacient cu parkinson: a) dispare în timpul somnului. Tremurătura pacientului cu etilism cronic se ameliorează: a) după abstinenţa prelungită. isterice. c) mers încet cu paşi mici. c) după consumul de droguri. b) mişcarea de batere a măsurilor muzicale. 35.

b) tulburări vestibulare. c) este transportat cu căruciorul pentru investigaţii. În timpul crizei grand-mal pacientul prezintă: a) pierderea conştientei. c) muşcarea limbii. Paralizia facială periferică este precedată de: a) deficit motor al membrelor superioare. Pacientul cu hemoragie cerebrală: a) este poziţionat şezând în primele 24 h. b) incontinenţă de fecale. 55. 46. b) mişcări bruşte necontrolate ale capului. b) luminozitate scăzută. Pacientul cu scleroză multiplă prezintă: a) tulburări oculare. Edemul cerebral reprezintă: a) creşterea de volum a creierului. 56. c) deficit motor. b) dureri auriculare. c) alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale. Hipertensiunea intracraniană este prezentă în: a) tumori cerebrale. b) pătrunderea microbilor în substanţa cerebrală. Accesul epileptic major are ca manifestări: a) relaxare sfincteriană. c) edem cerebral generalizat. c) transport pe distanţe mari. b) acumulare în exces de LCR. La pacienţii cu AVC nu efectuăm: a) trecerea rapidă în ortostatism. c) predispoziţia ereditară. b) prezintă repaus obligatoriu la pat. 47. 54. c) evacuarea în exces de LCR. Criza epileptică majoră se caracterizează prin: a) epistaxis. c) tulburări motorii. Pacientului cu hemoragie cerebrală i se pot administra: a) vasodilatatoare. b) anticoagulante. c) valori tensionale crescute. b) cefalee occipitală. c) hemostatice. 45. 50. b) obezitatea.În A VC semnele de debut sunt: a) vertij. Pentru AVC sunt factori de risc: a) hipertensiunea arterială. 51. . 52. b) criza convulsivă generalizată. c) izolare. b) risc de accidente. Pacientului cu neuroinfecţii îi asigurăm: a) repaus obligatoriu la pat. 48. 49. 53.44. c) redoare de ceafa.

b) acuze dureroase ale capului după traumatisme.. c) vederea dublă. Evoluţia sclerozei multiple este: a) cronică. 63. c) radem zona de examinat. Sindromul encefalitic se manifestă cu: a) tulburări neurologice. c) alternantă cu remisie completă. 60. 61.C. la nevoie. c) tulburări digestive. Ptoza palpebrală din miastenie reprezintă: a) căderea ploapelor. . fără recidivă. b) testul de toleranţă a substanţei de contrast. c) la naştere. b) suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile. b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat. c) mers cu pasul şi trunchiul înclinat pe spate. ciclică în puseuri. 65. b) mers fără supleţe cu paşi mici. c) proces infecţios asupra S.57. b) îndepărtăm obiectele radioopace. 66. 67. b) transplancentar. Sindromul meningitic are ca manifestări: a) tulburări sezitivo-senzoriale. b) privirea saşie. b) tulburări psihice. Neuroinfecţiile primitive reprezintă: a) proces infecţios la nivel circulator. Pentru angiografie cerebrală şi pneumoencefalografie: a) pacientul va fi nemâncat. b) proces infecţios la nivel respirator. c) dezbrăcăm regiunea de examinat. b) contractura musculară. Pacientul parkinsonian are: a) mers cu supleţe şi paşi mari. Pentru examinare EEG: a) pacientul va fi sedat. 59. c) tulburări senzitivo-senzoriale. c) reducerea dozelor fără recomandare medicală. b) pacientul va fi sedat (medicaţie anxiolitică). Pentru examinarea radiologică a pacientului: a) părul lung îl vom lega pe creştet. Pentru examinările cu substanţă de contrast efectuăm: a) supravegherea funcţiilor vitale. Migrena reprezintă: a) durerea paroxistică a capului de obicei unilaterală. 58. 69.N. b) acută. 62. 68. c) pacientul va fi pregătit psihic. c) criza de pierdere a conştientei. Pacientului epileptic nu îi sunt recomandate: a) consumul de neurotoxice. Neuroluesul este transmis: a) pe calea genitală. 64.

c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale. 70. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu: a) apă şi săpun. b) un tampon de vată. Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei: a) steril. b) şezând. c) da. Biopsia musculară se execută în: a) salon. b) 5/5 cm indiferent de sens. După puncţia lombară pacientul are voie: a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus. 81. După efectuarea puncţiei occipitale: a) se asigură 8 h repaus total pacientului. d) numai dacă pacientul acceptă. 71. c) mănuşile nu sunt necesare. b) asistenta medicală de laborator. 80. 75. c) se asigură pacientului repaus fizic 60 minute. Puncţia lombară se execută de către: a) asistenta medicală de salon. . 76. b) sala de operaţii. b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h.c) poziţia pacientului va fi în ortostatism. c) o compresă nesterilă. Examinarea oftalmoscopică este necesară unui pacient cu afecţiune neurologică: a) da. numai în cazul HTA. c) medic. Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu: a) o compresă sterilă. c) 10/10 cm din centru în afară. c) îl depune în sacul colector. b) nu. Asistenta medicală oferă medicului pentru efectuarea puncţiei: a) mănuşi de unică folosinţă. c) alcool sanitar. Asistenta medicală badijonează locul puncţiei pe suprafaţa de: a) 25/25 cm din afară spre centru. b) nesteril. 79. 74. b) mănuşi sterile. 72. Tratamentul anticoagulant este contraindicat: a) la apariţia gigivoragiilor. c) domiciliul pacienţilor. b) la apariţia episoadelor de epistaxis. 78. c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice. b) pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este: a) decubit lateral. 73. b) tinctură de iod. 77. nesterile.

Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin: a) asigurarea colaborării familiei pacientului. recomandată. b) poziţionarea laterală.. pe care asistenta îl curăţă zilnic. 88. d) economist. d) mobilizarea precoce activă.. f) hidratarea şi alimentarea adecvată. c) mers. mai sus: a) se efectuează dimineaţa şi seara. 86. asistenta îşi va fixa ca obiective: a) evitarea mobilizării pacientului fără aviz medical. d) poziţionarea semi-şezândă cu două perne. c) mucoasele şi limba se badijonează cu glicerina boraxată de 3 ori pe zi. 87. c) evaluarea volumului şi caracterului vărsăturilor. 84. cu excepţia: a) conducător auto. c) apă distilată. c) 70-80 picături/min. b) 40 picături/min. 90. e) repaus absolut la pat.c) când LCR-ul este sanguinolent. 82. de acid boric 1% sau ceai de muşeţel. d) efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală. c) îmbrăcat-dezbrăcat. Îngrijirea cavităţii bucale a pacientului de. Pentru păstrarea „venei deschise" folosim în cadrul fluturaşi lor sau a branulelor un căpăcel de conectare cu capacul acestora. 83. i se interzic următoarele profesiuni. Capacitatea de autoservire generală constă în: a) igienă personală. d) apă bicarbonatată. b) se folosesc tampoane de vată înmuiate în sol. aproximativ o săptămână. după fiecare utilizare cu: a) heparină 10 u. ce reduc greaţa. b) poziţia şezând. 85. b) stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns. b) activităţi manuale diverse. Monitorizarea şi combaterea vărsăturilor realizată de asistentă se referă la: a) respiraţii profunde ale bolnavului. . c) conducător metrou. c) începerea precoce a intervenţiilor de reeducare. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de: a) 60-70 picături/min. b) supravegherea funcţiilor vitale. Autonomia de deplasare este asigurată prin: a) menţinerea ortostatismului. e) clătirea gurii după vărsături. 89.. Unui bolnav cu epilepsie. b) macaragiu. b) o soluţie de clorură de Na normală. c) prevenirea complicaţiilor generale.i/ml.

cu amplitudine superficială şi adâncă. Ioana. sub observaţie. Este internată la spital. Care din următoarele va fi acţiunea prioritară când Ioana va avea o altă criză. ce durează 10-20 sec. comă. care este anxioasă şi dominatoare. Reeducarea funcţională a membrului paralizat trebuie începută: a) după 30 de zile de la debut. să se mişte. d) respiraţii rapide. în timpul orei de istorie are o criză de epilepsie. regulate susţinute cu creşterea în amplitudine. Refracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin: a) menţinerea corectă a membrelor paralizate. c) o aşezăm în decubit dorsal. Asistenta recunoaşte că această îngrijire este eficientă pentru că: a) pacientul va respira mai uşor. automatism. b) inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii. c) evitarea mişcării. mai bine. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes. Care din următoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei în spital: a) să-i administrăm un sedativ prescris şi odihnă strictă la pat. inteligentă. 94. de HT-intracraniană şi este internat în serviciul de neurologie. clonic. d) reduce intensitatea durerii. 99. acest tip de respiraţie este explicat astfel: a) respiraţie completă neregulată. b) să-i permitem să se aşeze liniştită pe marginea patului şi să meargă însoţită la WC. 97. c) de decubit lateral. b) promovează drenajul venos. 92. îndepărtând obiectele traumatizante din apropiere. D-lui M. 12 ani. b) o aşezăm în decubit ventral pe podea şi solicităm urgent o sursă de ajutor. 93. E. b) menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului. b) începând cu membrul plegic. în timp ce urmăreşte un program la TV în holul secţiei: a) o poziţionăm postural pe podea. 95. b) Trendeleburg. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este: a) de decubit dorsal. singurul copil al unor părinţi de vârstă mijlocie. Pacientul cu deficit motor parţial se îmbracă: a) începând cu membrul sănătos.91. c) creşte valoarea TA. dar să fim asiguraţi unde se află. c) să-i permitem să se ridice. 98. 96. instruită. b) în perioada acută. însoţită de mama ei. capul va fi întors pe o parte pentru scurgerea secreţiilor şi rugăm celelalte persoane să părăsească încăperea. c) nu contează momentul ales. Planul de îngrijire include poziţionarea prin ridicarea capului patului la 30°. . i s-a pus dg. c) respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi scăzând până la apnee. conştientă. Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie: a) tonic. timp de 24 h. c) nu contează.

104. c) prevenirea aspiraţiei pulmonare. b) evitarea alimentelor carbohidrante. Imobilizarea prelungită la pat a pacientului determină: a) complicaţii pulmonare. fără ajutor.o lezare incompletă a vertebrei T4. c) clonic. d) aură. indică faptul că înţelege dificultatea leziunii sale: a) vreau să folosesc un scaun cu rotile. Prioritatea planului de îngrijire întocmit pacientului. M. 101. I. 100. Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cât mai repede posibil după un AVC (pareză) cea mai importantă acţiune este: a) poziţionarea corectă a membrului respectiv. b) controlează frecvent umplerea vezicii urinare. 107. c) schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore. c) spală din 2 în 2 ore vasul urinar. 103. Care din următoarele situaţii i se par iniţial Ioanei ca fiind cea mai dificilă: a) să spună rudelor sale despre boală. somn. asistenta medicală ar trebui . d) aplicarea de aţele la membrele afectate. 22 ani. b) scopul meu este să mă deplasez independent. pentru a alina suferinţa pacientului. 106. c) paloarea tegumentelor. b) agravarea tulburărilor cardio-vasculare. Cea mai potrivită îngrijire nursing. c) colaborarea cu pacientul mai ales atunci când îşi planifică programul de activităţi. b) intenţia de tremurătură. Marin. 72 ani. b) să fie adus în starea de independenţă. clătinarea. c) să se bazeze pe medicaţie pentru stabilizarea bolii. clonic. este: a) confuzia. este reinternat în spital în vederea începerii unui program intensiv de recuperare. Este internat pentru că starea generală din ultimele zile s-a alterat. 105. b) efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv. 102. Care din următoarele afirmaţii ale D-lui I. în urmă cu 6 luni a suferit un traumatism . Ca să evalueze eficacitatea programului intestinal de evacuare. D-l R. c) tulburări trofice cutanate. are de 10 ani Parkinson. clonic. d) gândul de a fi supraprotejată de mama ei. d) să efectueze cât mai variate activităţi. b) să se întoarcă la şcoală şi să-şi întâlnească colegii. tonic. include: a) monitorizarea orelor de somn. tonic. voi merge. 108. tonic.b) aură. Cel mai important simptom al bolii care confirmă starea alterată. D-l. este: a) poziţionarea. c) curând. automatism. Ce activitate a pacientului demonstrează învăţarea corectă cu privire Ic îngrijirea tractului urinar: a) limitează lichidele ingerate la 1000 ml/24 h. d) tremurătură. somn. somn.O.

lipsite de consecvenţă: a) confabulează. de tip nevrotic. b) activitatea sistemului nervos. b) ecolalie. 1. b) ficatul. 2. contradictorii. se numeşte: a) autism. speriat. dând cu spray. 4. 3. Ce observaţie apărută va reconsidera indicaţia: a) somnolenţa. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. pentru: a) formarea protrombinei. Asistenta medicală va răspunde: a) vom scăpa de ei. Pacientul care umple „golurile sau spaţiile albe" din memorie. b) nu văd nici un gândac. 9. 6. Pacientul cu delirium tremens te întreabă. c) o circulaţie sanguină bună. 8. Aerofobia este: a) teama de locuri înalte. b) după 50 ani. c) spasmele musculare severe. Vitamina B1 şi PP sunt indicate în tratamentul pacientului cu delirium tremens. Repetarea frazelor spuse de altă persoană. c) să schimbe zilnic vasul pentru eliminare. b) să nu accepte incontinenţa. cu evenimente imaginare.să aştepte ca pacientul să fie capabil: a) să evite laxativcle şi scaunele moi. c) are halucinaţii. c) după 65 ani. 7. b) scăderea apetitului. . 5. b) minte. d) realizarea diurezei. c) aceşti gândaci sunt o manifestare a bolii. b) se indică asocierea alcool/antidepresive triciclice pentru vindecarea rapidă a depresiei endogene. de lămâie. c) rinichiul. Vârsta de debut a schizofreniei este în majoritatea cazurilor: a) 18-35 ani. 109. c) balbism. b) depresii endogene. Care din răspunsurile următoare este fals: a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului. b) teama de murături. Riscul de sinucidere este maxim în cazul: a) depresiei simple. Dieta bogată în proteine şi vitamine previne distrugerea unui organ care detoxifică alcoolul: a) pancreasul. Asistenta medicală îi administrează diazepam 100 mg. dacă vezi gândacii care se urcă pe patul său.

21. b) fenobarbitalul se administrează intravenos lent. 14. Care medicament de mai jos are efect miorelaxant pe musculatura somatică: a) antideprin. 13. . 19. b) sterilet. c) boala Alzheimer. 12. 16. b) se dau alimente pe care le poate mânca „din mers" (ca sendvişuri)c) nu se ia nici o măsură. b) demenţă senilă. b) se poate resorbi şi administra sub formă de supozitoare. Cum procedăm corect faţă de un pacient hiper ac tiv aflat în stare de agitaţie maniacală şi care refuză hrana: a) va fi imobilizat în cămaşă de forţă. Oligrofrenia: a) se caracterizează prin factor QI > 90. 17. la nevoie se aplică pedeapsa corporală şi este forţat să mănânce. c) nu determină fenomene de intoleranţă şi dependenţă. b) fenobarbitalul este medicament de elecţie în tratamentul intoxicaţiei etanolice acute. Ce metodă contraceptivă ar fi utilă unei persoane tinere epileptice care urmează un tratament cu fenobarbital: a) contraceptive orale. 15. b) trenant. Diazepamul este contraindicat în: a) starea de şoc. când va fi înfometat va veni singur să primească hrana. b) se datorează unor factori endogeni ce intervin după vârsta de 3 ani. Indicaţi enunţurile false referitoare la barbiturice: a) se utilizează fără pericol de către gravidă sau lăuza ce alăptează.10. Indicaţi răspunsul corect: a) diazepamul se administrează intravenos lent (50 mg/min. Tulburările psihice postpartum evoluează: a) tranzitoriu şi au prognostic favorabil. întârzierea mintală gravă: a) corespunde descrierii clasice de idioţie. cu tendinţă la transfer către psihoze. c) nu poate avea o existenţă independentă. 11. Haloperidolul se contraindică pacienţilor cu: a) boală Parkinson. Sindromul discordant este caracteristic pentru: a) schizofrenie. c) demenţă. b) diazepam. d) clodelazin. Care enunţ este fals: a) fenobarbitalul scade efectul corticoizilor. c) este rezultatul unor leziuni cerebrale cu caracter sechelar.). b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă. 18. c) vasectomie. 20. c) tulburări psihosomatice. b) limbajul însuşit este minim. c) meprobamat. integrată socio-pro-fesional. b) alcoolism.

Tulburările psihice determinate de tumorile cerebrale temporale. c) halucinaţiile vizuale. pot fi: a) halucinaţiile auditive. este: a) parţială sau focală. Psihopatiile apar la vârsta: a) copilăriei. d) ambivalenţă afectivă. 75 Marcaţi răspunsul incorect = epilepsia cu crize convulsive generalizate. c) demenţă. Pacientul cu sindrom catatonic este: a) euforic. c) în stare de comă de gradul IV. . c) tratată cu infiltraţii de apă distilată suprapubian. c) thanatofobie. b) anxietate. c) haloperidol. fatigabilitate. Schizofrenia se caracterizează prin: a) autism. ' tonico-clonice. e) acvafobie. 24. b) dizarmonii în structura personalităţii. Ce hipnotic se indică la un pacient cu fibrilaţie atrială. Semnele de neuroglicopenie cerebrală sunt: a) transpiraţii. cu flexibilitate ceroasă. b) depresie majoră. tremurături. În cursul stării de agitaţie psihomotorie. b) stări depresive. b) anxietate. embolii cerebrale repetate şi aflat sub tratament de întreţinere cu trombostop şi chinidină: a) fenobarbital. c) dezinhibiţie sexuală. c) idei de infanticid şi tendinţă de suicid în doi. c) gândire forţată. cântă. dansează. Psihopatiile sunt: a) boli psihice. b) adolescenţei. 31. În postpartumul precoce pot apare: a) stări confuzionale. Gândirea forţată face parte din delirul întâlnit în: a) paranoie. b) schizofrenie. 32. c) adultului. cu tulburări confuzionale la vârstnici. Teama nejustificată de moarte se numeşte: a) nosofobie. b) halucinaţiile vestibulare. 26. c) pierderea stării de conştientă. inert.22. 33. 30. b) nitrazepam. b) denumită şi „petit mal". b) imobil. ■ 28. jovial. d) halucinaţie. c) afecţiuni neurologice. b) acte de agresivitate. pot surveni: a) deces. 29. 27. 23.

dacă se asociază şi cu furosemid. Se indică asocierea de antideprin la un pacient deprimat şi cu HTA sub tratament cu clonidină: a) întotdeauna se asociază. Complicaţiile neonatale ale folosirii de droguri pot fi următoarele: a) prematuritate. 39. c) pot fi calitative. Medicaţia antipsihotică este eficace în: a) controlul simptomelor. c) da. îşi va propune următoarele obiective: . c) median. Ce hipnotic şi/sau tranchilizant se recomandă la un pacient hipertensiv. 42. în planul de îngrijire întocmit pentru un bolnav oligofren. c) prevenirea debutului psihozei. Asistenta medicală. 38. 36. b) anularea obiceiului de a da alcool copiilor.nevrotic şi sub tratament cu propanolol: a) diazepam. Combaterea tendinţelor de consum şi abuz de alcool la toate vârstele poate fi susţinută prin: a) modalităţi de educaţie sanitară la toate grupele de vârstă. convulsii.34. e) lipsă de comunicare prin izolarea pacientului. c) supravegherea diurezei. transpiraţii. 44. d) complicaţii banale. depersonalizare. 43 Îngrijirea pacientului cu demenţă implică din partea asistentei medicale: a) o atitudine umanitară. fără importanţă pentru nou-născut. b) promovarea contactului cu realitatea. c) distrofii. b) se evită asocierea. b) malformaţii congenitale. d) înlăturarea ideilor false despre alcool. b) cubital. Injectarea accidentală a soluţiei de calciu bromatparavenos (la plică de flexie a cotului) determină paralizia nervului: a) radial. 41 Abuzul de halucinogene determină următoarele simptome ale drogării: a) midriază. c) neimplicarea familiei în asigurarea suportului emoţional. 35. b) fenobarbital. Tulburările de memorie: a) se numesc dismnezii. 37. c) tulburări de gândire. In coma alcoolică. b) halucinaţii vizuale. b) pot fi cantitative. ce constituie o urgenţă. b) reducerea efectelor secundare. deşi pacientul este „beat mort" asistenta medicală va interveni prin: a) menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. b) măsurarea TA şi pulsului. d) realizarea unei diete echilibrate. c) majeptil. 40. tahicardie. c) prevenirea comportamentului deviant la copii şi tineri.

c) psihoterapia în grup sau individuală. 52. care din următoarele au drept obiectiv readaptarea şi reintegrarea în mediul socio-familial: a) administrarea de neuroleptice. 49. b) fenobarbital. Care din următoarele medicamente sunt hipnotice: a) amital sodic. c) uscăciunea mucoasei bucale. 48.a) promovarea dezvoltării optime. b) administrează neuroleptice sedative pe cale parenterală. Faţă de bolnavii cu agresivitate şi agitaţie psiho-motorie asistenta medicală va lua o serie de măsuri utile până la venirea medicului. În tratamentul schizofreniei apar mai multe variante. b) prevenirea complicaţiilor medicale. c) acceptă ajutorul celorlalţi pacienţi. b) insulinoterapia. c) nu cere supraveghere deosebită. c) susţinerea familiei în asigurarea îngrijirilor la domiciliu. b) dispensarizarea deosebită a gravidei cu peste 35 ani. 50. e) previne agitaţia în salon. c) diazepam. d) hidroxizin. Printre intervenţiile asistentei medicale în prezenţa unei paciente în „criză de isterie" întâlnim următoarele: a) sustragerea atenţiei pacientei de la preocuparea asupra crizei. b) administrarea de diazepam . 45.cu scop sedativ. b) antideprin. d) supraveghează continuu pacientul. d) constipaţie. Pentru că isteria se poate manifesta asemănător cu epilepsia. 51. asistenta medicală va cunoaşte în mod deosebit: a) diferenţierea crizei de epilepsie generalizată (grand mal) faţă de criza de isterie. b) tulburări de vedere şi reacţii extrapiramidale. b) pe ce cale se administrează diazepamul. c) amitriptilină. c) cum se transportă pacientul în timpul crizei. nu îl părăseşte şi anunţă medicul prin altă persoană. c) menţinerea pacientei în mediul unde a făcut criza. 46. Care din următoarele medicamente au efect tranchilizant: a) diazepam. d) ergoterapia. d) nitrazepam. 47. . e) terapia familiei. a) imobilizează pacientul prin contenţie manuală şi mecanică. Printre efectele secundare ale neurolepticelor (clorpromazin) se pot întâlni: a) hTA ortostatică (mai ales la copii şi vârstnici). Sfatul genetic este foarte important în prevenirea demenţelor şi se realizează prin: a) dispensarizarea gravidei cu risc de sindrom Down.

56. de câteva luni este criticată de colegi nentm indiscreţie şi că unii studenţi au fost puşi să o spioneze. c) îndepărtarea altor pacienţi şi limitarea contactelor cu aceştia.53. d) odihnă. familială. are anorexie. Tratamentul nevrozelor este întregit de: a) psihoterapie. In cursul terapiei prin somn (cămaşă de forţă chimică) aplicată unui pacient cu afecţiune psihică. Pacientul cu psihastenie poate prezenta obsesii şi fobii cu conţinut: a) agresiv b) sexual. 58. Asistenta medicală ştie că aceste simptome sunt caracteristice: a) alcoolismului. 55 Doamna R. . 54. b) în convalescenţă. c) prevenirii tulburărilor de decubit. c) în perioada de reinserţie socială. b) infarct de miocard acut. b) ajutarea bolnavei să dobândească încredere în cadrele medicale din secţie. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat să administrăm antideprin? a) glaucom. b) ergoterapie. influenţa familiei poate fi utilă: a) în faza acută a bolii. c) oligofrenie. b) epilepsie. d) apatiei. asistenta medicală va acorda atenţie: a) igienei generale. c) epilepsie. Scopul iniţial al asistentei medicale v-a fi îndreptat spre: a) antrenarea pacientei în activitatea de grup. c) relaxare. d) numai în perioada de convalescenţă. 59. c) isteriei. b) depresiei. profesoară. Faţă de pacientul cu tulburări psihice. Doamna A. 60. capabilă „fofesional are sentimentul că. 57. de 31 de ani. b) schimbării lenjeriei. d) înlesnirea vizitelor membrilor familiei. Reacţii afective şi comportamentale imprevizibile prezintă un pacient cu: a) schizofrenie. o persoană fără prieteni. insomnie şi a scăzut în greutate.

d) lordoza. c) luxaţia de şold. c) ameţeli. b) toleranţa la efort. . c) gradul de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. e) limitarea mişcărilor. b) să doarmă pe un plan dur. 2. b) tenosinovita. b) vărsături. Bradidactilia se caracterizează prin: a) degete mari şi subţiri. c) să se odihnească cât mai mult. înainte de activitate. b) scolioza. b) îmbrăcatul şi dezbrăcatul. b) măsurarea pulsului.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. 8. 10. Bursita se manifestă prin: a) sindrom inflamator. b) obstructivă. c) a membrelor inferioare. Unei paciente cu osteoporoză. b) observarea apariţiei unor semne legate de limitarea mişcărilor. în afara tratamentului medicamentos prescris de medic. după activitatea desfăşurată. Din planul de îngrijire a unui pacient cu bursită fac parte următoarele intervenţii: a) repausul regiunii. 6. c) independenţa în comunicare. Pentru evaluarea morfo-funcţională a aparatului locomotor al unei paciente asistenta va determina: a) poziţia corpului şi a membrelor. c) prelevarea de produse biologice şi patologice. tensiunii arteriale. ca: a) ruptura de menise. Evaluarea toleranţei la efort impune: a) măsurarea pulsului. Cifoscolioza este o boală: a) restrictivă. 9. c) degete scurte. c) genu valgum. 5. cuprinde: a) spălatul şi pieptănatul. asistenta îi recomandă: a) să efectueze zilnic mişcare (mers pe jos). respiraţiei. 4. Evaluarea gradului de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. d) a membrelor superioare. 7 Care din următoarele sunt malformaţii congenitale: a) piciorul strâmb. d) să-şi ofere o alimentaţie bogată în calciu şi vitamine. Ocupaţia poate favoriza şi influenţa apariţia unor afecţiuni ale aparatului locomotor. tensiunii arteriale. 1. d) febră. respiraţiei. d) degete mari. 3. b) degete supra numeroase.

17. Care din următoarele afecţiuni perturbă metabolismul ţesutului conjunctiv şi articular: a) raa. d) echimoză. 18. d) masaj al regiunii. 19. e) poziţionarea corectă a corpului în mişcare. c) deformarea regiunii la distanţă. Luxaţia coxo-femurală congenitală se întâlneşte mai frecvent la: a) persoana vârstnică. b) femeia la menopauză. La ce se referă suportul psihic oferit de asistentă pacientului cu amputaţie: a) încurajarea să-şi privească bontul. Care din următoarele semne nu apar în luxaţia scapulo-humerală? a) umăr în epolet. c) apariţiei complicaţiilor gastro-intestinale. 12.c) captarea vărsăturilor pe 24 h. 14. Care din următoarele probleme este prioritară în cazul unui pacient care a suferit o amputaţie: a) potenţial de complicaţii. d) schimbării locului de muncă. d) atelă gipsată gambiero-podală. c) perturbarea imaginii corporale. b) deformării şi rigidităţii articulare. b) impotenţă funcţională. 13. d) necesitatea tracţiunii pentru vindecare. „Morbul lui Pott" sau: a) osteoporoza. c) existenţa fenomenului de „membru fantomă". b) aparat gipsat pelvi-podal. c) umăr globular. d) infecţii bacilare (bacii Koch). ca problemă. c) panariţii şi furunculi. Deficitul de autoîngrijire. c) atelă gipsată femuro-podală. 16. c) osteoartrita tuberculoasă coxofemurală. 15. cu excepţia: a) durere intensă apărută brusc. b) anxietate. 11. Imobilizarea corectă a unei fracturi de gambă în urgenţă se face în: a) aparat gipsat gambiero-podal. b) diabetul. a unui pacient cu afecţiune locomotorie este consecinţa: a) imobilizării segmentelor corpului. b) osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale. c) fetiţe. d) băieţi. . CI b) existenţa posibilităţii de protezare. b) uşoară abducţie elastică a braţului. Ruptura musculară se manifestă prin următoarele.

b) electromiograma. c) radiografia simplă. 23. b) urmărirea culorii şi temperaturii membrelor. c) ambele. Cum se va proceda în cazul unei părţi amputate: a) se alipesc cele două segmente. Artoscopia este examinarea endoscopică a: a) unui muşchi. 24. b) biopsie osoasă. tracţiune. 29. dorsal sau ventral. cu fractură de col femural operată. care din următoarele intervenţii vor fi aplicate de asistenta medicală? a) întoarce bolnava din 2 în 2 orc în decubit lateral sau stâng.20. c) se pansează cu comprese umede/soluţie cloramină. În cazul unei bolnave de 70 de ani. 21. 27. În prezenţa unui aparat gipsat asistenta îşi propune următoarele cu excepţia: a) sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat. d) sprijinirea precoce pe membrul afectat. ameţeli. c) presiune la nivelul membrului afectat. b) unei articulaţii. . c) scintigrafie osoasă. Care din următoarele este o explorare funcţională a muşchiului: a) mielografia. e) program de mobilizare la 8 ore. b) cefalee. O fractură de antebraţ se imobilizează în urgenţă în: a) atelă gipsată brahio-palmară. amorţeli. d) interzicerea vizitatorilor. b) se recuperează imediat segmentele. b) terapeutic. Funcţia articulară poate avea drept scop: a) explorator. b) observarea schimbării culorii gipsului la nivelul plăgii. asistenta îşi propune ca intervenţii: a) verificarea poziţiei membrelor în funcţie de tracţiune. 25. b) aparat gipsat brahio-palmală. c) atelă gipsată antebrahio-palmară. c) întoarce bolnavul din 30 minute în 30 minute. b) întoarce bolnava din 2 în 2 ore exceptând decubit lateral de pe partea operată şi-i va aşeza două perne între membrele inferioare. în cazul unui pacient cu extensie. c) observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat. d) previne eventualele mişcări ale gambei. piciorului şi a degetelor. internat în secţia de ortopedie. c) încurajarea pacientului. 28. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poartă denumirea de: a) puncţie osoasă. 26. Pacientul cu aparat gipsat este învăţat să anunţe dacă acuză: a) furnicături. d) se introduce într-un recipient cu gheaţă. 22.

b) este ajutat. Care dintre următoarele semne relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat? a) edemul. 31.M. inapetenţă. Asistenta întocmeşte. este palid. 38. are dispnee şi o plagă care sângerează la nivelul gambei drepte. are aparat gipsat la membrul inferior stâng. împreună cu pacientul imobilizat la pat.. D-na R. c) măsurarea pulsului şi TA. . cu insomnie. În timpul mobilizării active asistenta va urmări dacă pacientul: a) execută mişcările permise. Următoarele observaţii sunt relevante pentru evoluţia cazului. b) senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplăcut. transpiraţii abundente.. b) mănâncă bine. de 18 ani se internează pentru dureri la nivelul coloanei vertebrale care-l obligă să nu se aplece. un orar de schimbare a poziţiei la: a) 6 ore. 36 Care din următoarele probleme vor face parte din planul de îngrijire întocmit de asistentă unui pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie: a) potenţial de complicaţii. a suferit un politraumatism prin accident de circulaţie. de 38 ani. b) evitarea ortostatismului prelungit. A. 32. b) examinarea permeabilităţii căilor respiratorii superioare. c) disconfort. 33. 35 Bolnavul D. c) dureri. c) anchiloze. C. d) durere. d) 2 ore. d) evitarea sedentarismului. Imobilizarea la pat. răceală şi albirea degetelor. 34. b) escare. 37. predispune pacientul la următoarele complicaţii. b) 8 ore. se află internat cu un aparat gipsat pentru o fractură de femur. cu excepţia: a) greţuri şi vărsături. c) 3 1/2 ore. ştiind că este vorba de TBC vertebrală secundară unei localizări pulmonare: a) explorări radiologice. cu excepţia: a) prezenţa unei dureri vii la nivelul membrului inferior fracturat. subfebril. c) efectuează 10 mişcări în 8 ore. în vârstă de 17 ani. Care este prima măsură luată de asistentă: a) hemostază provizorie prin pansament compresiv. d) examene bacteriologice. Domnul B. b) explorări serologice.30. d) impotenţa funcţională şi anestezia degetelor. senzaţii de furnicături. c) respectarea unei alimentaţii echilibrate. impotenţa funcţională şi cianoza degetelor. b) deficit de autoîngrijire. d) punerea unui garou în 1/3 medie a coapsei drepte. c) examene imunologice. Care sunt explorările ce urmează a se efectua. c) culoarea degetelor de la piciorul afectat şi temperatura cutanată. dimineaţa.Care din următoarele sunt obiective ce vizează educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor locomotorii: a) poziţionarea corectă în timpul unei activităţi.

b) gonartroza.H. In toate bolile reumatice se examinează sângele prin determinarea de: a) V. 1. Pentru evidenţierea procesului de osteoporoză pacientul va efectua: a) o artoscopie. b) vertebrele cervicale. Care din următoarele boli reumatismale au o evoluţie acută: a) reumatismul articular acut.. d) uree. 4. b) tratament cu tuberculostatice. Care din următoarele boli reumatismale sunt degenerative: a) reumatismul articular acut.Ce vertebre ale coloanei vertebrale sunt cel mai frecvent afectate în TBC: a) ultimele vertebre toracice. 5. Printre măsurile de profilaxie primară se află: a) depistarea purtătorilor de infecţii streptococice acute. c) spondilita anchilozantă.e) IDR. c) vizualizarea suprafeţelor articulare..C. b) depistarea purtătorilor sănătoşi de streptococ betahemolitic. d) uneori fizioterapie. sunt: a) regim igieno-dietetic complet.In cazul pacientului M. 7. 6. d) guta. 3. în ordinea priorităţilor. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice.S. 40. Goniometrul este folosit pentru: a) examenul mobilităţii articulare. b) poliartrita reumatoidă. d) nu există o lombozare predilectă. c) un examen radioscopic pulmonar. Pregătirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă este o măsură de profilaxie: a) primară. Durerea articulară se accentuează la: . 39. c) terţiară. c) coxartroza. c) proteină C reactivă. c) imobilizare pe un plan tare. b) fibrinogen. intervenţiile. b) secundară. b) examenul lichidului sinovial. c) primele 2 vertebre lombare. b) un examen radiologie osteoarticular. 8. c) evitarea factorilor trumatici şi mecanici. 2.

c) repaus. este caracterizată prin: a) inflamaţia structurilor vertebrale. 19. b) menţinerea unei măsuri de independenţă în autoservire. b) un semn subiectiv. b) durerea ce se accentuează dimineaţa la sculare. Se ştie că în cazul unei paciente care are o spondilită anchilozantă exerciţiile de postură se execută încă din faza de debut. b) anxietatea. Manifestările de dependenţă pot fi: a) anchiloza articulaţiei. e) reducerea capacităţii ventilatorii pulmonare. c) anchiloza articulară. b) un regim alimentar hiposodat. asistenta medicală îşi fixează obiectivele următoare: a) scăderea în greutate. c) hipertrofia extremităţilor osoase.în întocmirea unui plan de îngrijire. b) frig. 16. 14. b) impotenţa funcţională musculară. c) cefalee. c) sprijinirea psihică pentru a se adapta la reducerea capacităţii sale funcţionale. a unei paciente cu poliartrită reumatoidă. Printre problemele pacienţilor cu artroză întâlnim: a) dificultate în îmbrăcare. b) uzura cartilajului articular. Redoarea articulară reprezintă: a) reducerea mobilităţii articulare. c) alimentaţia foarte bogată în proteine şi vitamine.Printre intervenţiile cuprinse în planul de îngrijire a unei paciente cu spondilită anchilozantă. 10. 11. 9. c) complicaţiile gastrice.Activitatea profesională şi autoservirea sunt afectate de: a) impotenţa funcţională articulară. Caracterele acestor exerciţii vor fi: . T. d) modificarea schemei corporale. b) supravegherea pulsului.Tumefacţia articulară este: a) un semn obiectiv. b) episod inflamator. dezbrăcare. T°.a) mişcare. încălţare. ameţeli. c) mişcări articulare limitate. 12. b) risc de complicaţii oculare.. d) căldură.In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi: a) un regim alimentar hipercaloric.A. 15. 18. 17. cea mai frecventă boală reumatică. 13. Artroza.Susţinerea pacientului din punct de vedere psihic previne: a) stările depresive. d) să o înveţe executarea de exerciţii posturale şi respiratorii. asistenta medicală nu uită: a) asigurarea repausului pe un pat tare şi neted. c) migrarea durerii de la o articulaţie la alta. c) un regim alimentar bogat în vitamina B1.

b) gigantism. Hipofuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. 3. 21. Pacientul cu sciatică vertebrală îşi va preveni recidivele dacă: a) nu va efectua exerciţii zilnice pentru reeducarea musculară. c) repetarea lor la 3 ore. 5. c) tomografie computerizată. In artroze şi spondiloze. c) boală Cushing. ştiind că bolnava suferă de un sindrom reumatoid în cadrul bolii . 6.a) durata scurtă. Reducerea funcţională a articulaţiilor periferice se realizează prin exerciţii de mobilitate: a) activă şi pasivă. c) nu se efectuează exerciţii de mobilitate. b) hormon de creştere. b) execuţia uşoară. c) raze ultraviolete.D-na N. b) va evita mişcările bruşte care solicită coloana. 1. b) examene serologice . b) stimularea secreţiei de adrenalină. b) boală Addison. Parathormonul are ca acţiune: a) stimularea glicogenezei. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. Hiperfuncţia tiroidiană conduce la: a) mixedem. de 45 ani se internează pentru dureri matinale la nivelul articulaţiilor metacarpiene. 23. c) hormon corticostimulant. c) boala Addison.V. 20. c) stimularea resorbţiei de Ca intestinal sub influenţa vitaminei D.poliartrită reumatoidă: a) examene radiologice articulare. Adrenalina este secretată de: a) medulosuprarenală. Hiperfuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. Care sunt investigaţiile recomandate în acest caz. b) adenocorticotropul (ACHT) şi somatotropul (STH). c) ocitocina şi antidiureticul (ADH). 7. c) va relua activitatea în mod gradat. Somatotropul se mai numeşte şi: a) hormon antidiuretic. mai prezintă febră.factori reumatoizi. b) numai pasivă. Hormonii neurohipofizari sunt următorii: a) insulina şi glucagonul. b) parafină. c) exoftalmie. b) boala Cushing. 22. recuperarea prin termoterapie se realizează cu: a) nămol cald. . stare generală modificată. 2. alături de noduli subcutanaţi situaţi deasupra proeminenţelor osoase. 4. cu tumefiere.

b) hiperfuncţia corticosuprarenalei. 9. Pacientul cu boala Addison prezintă ca manifestări de dependenţă: a) oboseală. b) atonia musculară a sfinterului vezical. 14. Care sunt intervenţiile de urgenţă ? a) aplicarea unei comprese reci pe frunte. b) 48 ore. c) regim alimentar. b) încetarea drenajului. b) hipotensiune arterială. va face o operaţie pentru adenom de prostată.76 ani. 17. c) hiperfuncţia adenohipofizei. c) senzaţia de vomă. 10. c) reflexogramei achiliene. b) administrare de hormoni deficitari. Glanda tiroidă este explorată funcţional pentru determinarea: a) metabolismului bazai. 8. D-l. d) infecţia ascendentă.b) sistemul nervos parasimpatic. Feocromocitomul este o afecţiune cauzată de: a) hiperfuncţia medulosuprarenalei. b) testului THORN. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul? a) tahicardie. hipotensiune arterială. b) administrarea unui preparat de calciu. Hipofuncţia tiroidei conduce la: a) exoftalmic. Imediat după tireoidectomie asistenta medicală constată următoarele manifestări. 18. c) 2 ore. 16. Hormonul responsabil pentru apariţia diabetului zaharat este: a) glucagonul. c) hiperglicemiei provocate. c) insulina. PS. . pigmentarea tegumentelor. La un bolnav cu hipocalcemie apare o criză de tetanie. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urină din: a) 24 ore. b) iodului legat proteic. c) mixedem. scăderea ponderală. 13. A fost internat cu o săptămână în urmă şi are un cateter vezical. Explorarea funcţională a glandei tiroide se poate face prin determinarea: a) iodemiei. Tratamentul hipofuncţiilor endocrine constă în: a) tratament simptomatic. 11. Care din următoarele este complicaţia cea mai obişnuită după catetizare: a) strictura uretrală. b) nanism. c) corticosuprarenală. c) ambele. . paloare. 12. c) durerea abdominală. 15. c) descheierea hainelor pentru asigurarea respiraţiei pacientului. inapetenţă. b) ADH-ul hipofizar.

Care sunt cele mai frecvente: a) cefalee. c) dă explicaţii sumare pentru a nu-1 obosi. 26. adăugaţi sursa de dificultate: a) datorată tulburărilor de termoreglare în hipo. b) lentoarc în gândire. furnizează informaţii nespecifice bolnavului cu afecţiune endocrinologică. urmărind: a) scopul dietei. Unghiile în boala Addison sunt: a) convexe.. c) nu. printre care: a) labilitate afectivă. d) lasă medicul să determine bolnavul să-şi accepte imaginea. c) datorată somnolenţei. b) hidratare parentrală (dacă este prescrisă). c) folosirea de creme.Alterarea confortului". b) tipul şi cantitatea de alimente ce vor fi evitate. a lentoarei psihice. 24. subţiri. În afecţiunile endocrine întâlnim modificări ale stării mentale. d) agitaţie marcată. c) subţiri şi fisurate longitudinal. 22. dacă vor fi fierte în apă cu sare. cu aspect „de linguriţă". dar cu valoare deosebită într-un contest dat. . d) nu este necesară o astfel de instruire. d) cu aspect „pătrat". c) tulburări ale aparatului genital. b) îl ajută să înţeleagă că unele manifestări dispar după tratament. 21. Aspectul faciesului este o caracteristică specifică unor boli endocrine? a) da. răspunde la întrebări. 23. b) observarea aspectului tegumentelor. Unul din obiectivele planului de îngrijire este „menţinerea igienei corporale ". b) datorată cefaleei din tumorile hipofizare. Culegerea de date prin interviu. tulburări ale somnului.19. e) tulburări de memorie.sau hipertiroidie. c) modul de preparare a alimentelor. care vor fi intervenţiile autonome ale asistentei medicale: a) îl ascultă cu răbdare. În vederea îmbunătăţirii şi acceptării imaginii modificate ale bolnavului. c) supravegherea şi înregistrarea diurezei. b) lungi şi înguste. 27. transpiraţie. b) uneori. Pentru educaţia bolnavului asistenta medicală va realiza instruirea ce se referă la modificarea regimului alimentar. 25. In formularea următoarei probleme a pacientului . 20. loţiuni pentru diminuarea pahidermiei. Asistenta medicală asigură echilibrul hidric normal al bolnavului prin: a) hidratare orală (dacă tolerează). Care sunt intervenţiile asistentei medicale pentru realizarea obiectivului propus: a) încurajarea igienei. friabile. tulburări cardio-respiratorii. oboseală. b) tulburări gastro-intestinale. c) dificultate în vorbire.

M. c) pac. c) dozare a T3T4. în vârstă de 45 de ani se internează cu tulburări de ritm cardiac (tahicardie sinusală). d) explorări specifice. R. b) cu lipsă de iod. 29. c) o determine să se mobilizeze ziua. Intervenţiile aplicate D-nei IM. b) Echo. b) intoxicaţie acută exogenă. f) administrarea de blocanţi. Acuză o scădere a greutăţii corporale. Cu ce deficienţă de nutriţie sunt probabil asociate. sunt în ordine: a) monitorizarea P. Evaluarea nivelului de conştiinţă al pacientului prin determinarea permanentă a orientării în timp şi spaţiu şi menţinerea unui mediu sigur.I. de cele mai multe ori şi problemele pacientei: a) cu lipsă de calorii. scintigrafie tiroidiană. 31. D-na I. e) administrarea de tireostatice.tul să demonstreze orientare temporo-spaţială. în ciuda apetitului păstrat. 32. D-na M. are guşă simplă. Simptomele de mai sus caracterizează o: a) criză de hipertiroidie. prezintă cădere a părului. b) o asigure cu privire la aparenţele ei generale. c) cu lipsă de sodiu. 5%. T°. 33. să crească motivaţia pentru unele activităţi. g) sedare. nestresant sunt intervenţii care susţin următorul obiectiv: a) pacientul să fie capabil să se autoîngrijească. c) stare psihotică acută. Explorările funcţionale în cazul pacientei pot fi: a) EKG. guşă şi TA crescută. nervozitate. Ioana. tulburări ale somnului. b) abord venos. 28. de tiroidă. TSH bazai. Ea este contactată de asistenta medicală din comunitate pentru a fi învăţată şi urmărită cu privire la deficienţele de nutriţie pe care le are. 30.d) pudrarea tegumentelor. TA. 45 ani.. c) substituire volemică cu glucoza sol. d) determinarea probelor de disproteinemie. e) folosirea de colaci. asistenta medicală îşi propune ca prioritate în îngrijire să: a) o încurajeze să discute schimbările ei fizice. b) pacientul să-şi reia eliminarea normală. Pentru a putea să cunoască nevoile D-nei M. . d) cu lipsă de fier.

10. Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este: a) obezitatea. 11. c) glicozuria din urina spontană. a diabetului include factori: a) ereditari. c) 3 stadii. 6. Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) afectarea metabolismului bazai. 9. Etiologia. c) mixtă. d) glicozuria din 48 h. Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare: a) acută. c) numai a şi b. 7. b) polipnee. hiperlipidemie. b) 4 stadii. c) diabet zaharat numai de tip adult (între 22-30 ani). obezitate. b) 4%. d) hormonali. 1. c) creşterea lipidelor în sânge. greu de stabilit. tahicardie. devenind o problemă de sănătate publică: a) 20%. Din punct de vedere clinic deosebim: a) diabet zaharat de tip juvenil (între 0-20 ani). Tipurile de diabet zaharat sunt: a) diabet esenţial şi neesenţial. 4. b) de mediu. 2. poliurie. c) angiopatia diabetică. 3. Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă în: a) urină. d) 5 stadii. Diabetul zaharat afectează. polidipsie. c) plasmă. Glicozuria se clasifică în 2 categorii: a) glicozuria de 24 h. c) diabet major şi diabet minor. 8.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie. b) hiperglicemie şi glicozurie. din populaţie următorul procent. b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent. c) polifagie. c) 8. poliurie. 5. b) LCR.50%. Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică: a) polifagie. b) deshidratarea. b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate). b) glicozuria din 8 h. b) cronică. Diabetul zaharat evoluează în: a) 2 stadii. .

Obezitatea este considerată o maladie: a) care acţionează prin bulimie. c) stilul de viaţă al bolnavului cu diabet. 18. d) premixte. 16. c) să reducă consumul de tutun sau să nu fumeze. . c) 12. tară grăsimi. Preparatele insulinice pot fii în raport cu dinamica acţiunii lor insuline: a) cu acţiune rapidă (scurtă). Ce sfaturi putem da unei persoane care trebuie să slăbească. cartofi. b) 15-20% şi sporirea masei ţesutului adipos. cereale cu lapte. Ce urmăreşte: a) menţinerea unui echilibru metabolic în limite normale. c) intermediare. 19. Insulina cristalină are acţiune: a) intermediară. e) să reducă consumul de sare. b) lente. c) rapidă. b) numai ereditară. Regimul alimentar reprezintă. să piardă din greutate: a) să mănânce de mai multe ori pe zi. ou fiert. sucuri concentrate de fructe. cele care intră în acţiune în 90-120 minute.5% şi sporirea masei ţesutului adipos. 15. 14. b) leziuni viscerale (mai ales renale). c) de comportament. c) 5 h. b) mixtă. 21. legume. 20. Guta se caracterizează prin: a) manifestări articulare specifice. În programul de educaţie pentru bolnav şi familie vom include: a) noţiuni legate de individualizarea dietei.12. O definiţie uzitată a obezităţii este considerarea ca fiind o sporire a greutăţii corpului peste greutatea ideală cu: a) 10% şi sporirea masei ţesutului adipos. au o durată a efectului de: a) 10 h. 17. b) 24 h. c) atingerea şi menţinerea greutăţii ideale. b) adaptarea dietei la bugetul familiei. d) hiperuricemie. b) să insiste pe un regim echilibrat. Insulinele lente. d) să bea ceaiuri bine îndulcite. 13. de cele mai multe ori. Obezitatea se manifestă prin formă: a) primară. c) manifestări respiratorii grave. d) renunţarea la orice activitate fizică. d) particulară. f) să insiste pe lapte. una din măsurile terapeutice. alături de medicaţie şi exerciţiu fizic. b) asigură necesarul caloric şi nutriţional patologic. c) secundară. b) lentă.

26. b) lacto-fructo-vegetarian. 29. 28. d) stresul psihic. . d) căldură umedă locală. Regimul alimentar al acestor bolnavi trebuie să fie: a) numai lactat. d) carnat.V. In denutriţie se mai întâlnesc următoarele manifestări: a) apatie şi indiferenţă faţă de mediu. In tratamentul atacului acut de gută se vor aplica şi următoarele măsuri: a) repaus la pat. vorbire monotonă. Excreţia uraţilor este favorizată de: a) lapte. c) artrita. Tratamentul denutriţiei constă în: a) realimentare. c) hiperproteică. c) hidrozaharat. c) aport crescut de fructoză. 25. 27. 23. umiditate. Factorii declanşatori ai gutei sunt următorii: a) frig. Suportul major al denutriţiei este: a) menţinerea greutăţii la valori corespunzătoare vârstei. 24. de alcool. 30. Elementul clinic decisiv pentru diagnostic este: a) constipaţia.22. c) asigurarea unei diureze de 2 l/zi. Alimentaţia bolnavului de gută poate fi: a) hipercalorică.E. Denutriţia este definită prin ansamblul tulburărilor chimicobiologice cauzate de subalimentaţie: a) carenţa în principii nutritive. b) abuz alimentar. b) supa de zarzavat. b) voce lentă. b) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare activităţii. b) flebita. b) scăderea în greutate cu mai mult de 15% faţă de greutatea ideală. 31. c) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare cu vârsta şi talia. c) modificarea valorilor TA. c) semne carenţiale ale vitaminei B6. c) sucurile de fructe. b) scăderea în greutate. b) tratament dietetic. d) realimentare numai prin P. b) hipocalorică. c) scăderea în greutate cu mai puţin de 12% faţă de greutatea ideală.

c) practicarea unor sporturi (înot. lipidic. c) să aibă poziţie adecvată. c) prevenirea complicaţiilor. c) anorexiei pasagere. d) să-şi reducă greutatea corporală în funcţie de sex şi vârstă în limite normale. Care din următoarele pot fi posibile probleme într-un plan de îngrijire a unei paciente cu obezitate: a) intoleranţă la activitatea fizică. tenis. Realimentarea .. Alimentaţia pe sondă este rezervată: a) denutriţiei uşoare. 37. ciclism). c) obiceiurilor şi gusturilor alimentare. d) danturii individului. b) HTA. b) denutriţiei grave cu astenie şi anorexie intensă. 35. b) depunerea de efort fizic crescut. 38. d) tulburări psihice.32. c) tulburările de deglutiţie. c) intoleranţă la efort fizic. b) pierderea imaginii de sine. 36. e) plăgi nevindecabile. 33. b) duratei de subalimentaţie. de masticaţie. 39. b) să prezinte mobilitate normală. Obiectivul principal în îngrijirea persoanei obeze este: a) să prevină complicaţiile. per os " se va efectua progresiv după ce ne formăm o apreciere asupra: a) modului de alimentaţie în ultima perioadă. d) uscăciunea tegumentelor. c) risc de modificare a metabolismului glucidic. 34. . b) risc crescut faţă de tbc. d) mers pe jos 60-90 min/zi. e) toate enunţurile sunt corecte. In culegerea de date obţinută de la un pacient cu sindrom de slăbire(subponderal) circumstanţele de apariţie pot fi: a) aport alimentar scăzut din cauza sărăciei. d) fazei de tranziţie de la alimentaţia pe sondă la alimentaţia solidă. In stabilirea programului de activitate fizică a pacientului asistenta va include: a) efectuarea de exerciţii fizice moderate. b) manifestările de dependenţă. Susţinerea şi încurajarea pacientului obez cu probleme psihice se referă la: a) pierderea imaginii şi stimei de sine. Care din următoarele pot fi probleme într-un posibil plan de îngrijire a unui pacient denutrit: a) tulburări circulatorii.

Comei hiperglicemice îi sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia: a) hipotensiune arterială. . La un pacient bolnav de gută în stadiul cronic. b) greţuri. 47 S.? a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza în sânge.. Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru pacientul S. 41. e) toate sunt enunţuri corecte. d) hipertensiune. c) mobilitate redusă. Care din următoarele semne nu caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză . b) să comunice verbal corespunzător. d) risc de invalidităţi. In accesul gutos. b) semne de deshidratare. c) recoltarea sângelui şi urinei pentru analize. 45.C. să recupereze deficitul ponderal. c) asigurarea igienei corporale. c) are un nivel ridicat al glucozei în sânge şi prezintă deshidratare. c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii. b) menţinerea căilor respiratorii libere. Obiectivul principal al îngrijirilor este ca pacientul: a) să-şi recapete pofta de mâncare. b) comprese calde. reci. 48. 42. Care este îngrijirea prioritară în cazul lui la internare? a) înregistrarea observaţiilor făcute. următoarele sunt probleme de îngrijire: a) dureri articulare. elev în vârstă de 16 ani. Obiectivul prioritar al pacientului gutos este: a) să ştie să execute exerciţiile fizice indicate. c) să crească cantitatea de proteine în alimentaţie.cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat? a) polidipsie. mioclonii. 46. tremurături. este internat cu comă hiperglicemică în spital. d) halenă acetonică. poliurie. b) să cunoască şi să respecte alimentaţia prescrisă pentru a preveni accesele gutoase. d) educarea pacientului pentru respectarea prescripţiilor medicale. vărsături. bradicardic. c) convulsii. dureri abdominale. c) să depună efort fizic deosebit. Printre intervenţiile zilnice ale asistentei medicale cuprinse în planul de îngrijiri se găseşte: a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale.40. 44. 43. b) alterarea tegumentelor prin prezenţa tofilor gutoşi. b) este inconştient şi prezintă acidoză. b) asigurarea realimentării progresive.C. se vor aplica local: a) comprese alcoolizate. polifagie.

Pentru a-şi îndeplini rolul ei. 3. d) toate formulările sunt false. . b) congestia. Domnul S. 6. pielea are nevoie de o condiţie principală. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. cu tratament oral . D-l. a fost adus la camera de gardă de către soţie. Care sunt posibilele greşeli pe care D-l S. c) sensibilitatea termică. c) ragadă. glicozuriei. 2. I. 4. Se apreciază ca fiind o criză hipoglicemică. astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun. c) violacee (sistem venos afectat). 5.sulfamide şi dietă. b) zgârietură. b) galbenă. transpiraţii. b) reducerea ingestei de alimente. aceasta este: a) sensibilitatea tactică. b) administrarea de glucoza per os sau în perfuzie sol.I. e) monitorizarea permanentă a funcţiilor vitale. c) glandele sebacee. Excoriaţia se mai numeşte şi: a) contuzie. S. care sunt intervenţiile aplicate în ordine: a) determinarea glicemiei. c) pete vasculare congenitale. b) modificări ale hipodermului.I. 50. d) controlul glicemiei după 15 minute şi după 60 minute. le-a făcut: a) administrarea incorectă a sulfamidelor. Eritemul are culoarea: a) roşie (sistem arterial afectat). La externare mama întreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea în loc de zaharină. c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sânge. Ce va răspunde asistenta? a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare. In cazul pacientului. şi nu are voie să o folosească. c) cianoza. tremor. nelinişte. b) integritatea ei. Coloraţia roşie violacee a extremităţilor degetelor este: a) onicoza. 1. Care din următoarele sunt anexe ale pielii: a) părul şi unghiile. 51. Papulele sunt: a) vezicule cu lichid. c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit. c) stabilirea unei scheme de terapie şi dietă. care a relatat că soţul ei este suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani. b) glandele sudoripare. 40%. a prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă.49. b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru îndulcire.

12. 14. 10. 15. 9. Educaţia sanitară pentru prevenirea afecţiunilor dermatologice se referă la: a) igiena tegumentelor şi mucoaselor. b) onicoza. b) pregăti psihic şi fizic pacientul.Bolile unghiilor sunt: a) pelada.Care din următoarele sunt investigaţii şi examene de laborator în afecţiuni dermatologice: a) examenul micologic. 8. b) prezintă prurit localizat. care după rupere lasă suprafaţa umedă şi prin uscare cruste galben-brune.7. b) nu pot lua orice localizare. b) aplicaţii locale de alcool 70°. c) hidratarea corespunzătoare. 11. c) recolta produsele patologice. 13. sunt caracteristice în: a) scabie. d) impetigo.Veziculele pe fond eritematos. . c) testare prin scarificare. b) examenul citologic. c) prezintă prurit exacerbat nocturn. d) imunofluorescenţa. d) numai în prezenţa umidităţii. b) pitiriazis versicolor. nu este nevoie de prezenţa unor factori favorizanţi. b) igiena anexelor pielii. c) contactul cu alergeni. Afecţiunile dermatologice pot apare în următoarele circumstanţe: a) infecţii virale. Elementele urticariene: a) pot lua orice localizare. c) urticarie. c) respectă regiunea abdominală liberă de elemente întotdeauna. c) presterilizare corectă. 16.Prevenirea intertrigoului se face prin: a) spălarea şi limpezirea zonelor predispuse.Biopsia cutanată constă în: a) recoltarea unui fragment de piele. b) infecţii fungice. c) tricofiţia. b) examinarea histopatologică. Rolul asistentei medicale în realizarea unor investigaţii şi examene de laborator este de a: a) pregăti materialele necesare.Individul cu scabie: a) nu prezintă prurit. c) endoscopia gastrică. e) oricând.

b) observarea apariţiei unor complicaţii. manifestată prin prurit: a) potenţial de suprainfectare a erupţiei. In tratamentul local se aplică şi mixturi care au acţiuni: a) emoliente. d) reintegrarea socio-profesională.17. c) reintegrarea socio-profesională. 19. c) nu sunt necesare măsuri deosebite de prevenire.Educaţia pacientului cu afecţiuni dermatologice se referă la: a) măsuri de prevenire a transmiterii boli. 22. c) pregătirea pacienţilor pentru bronhoscopie. Care este problema posibilă a pacientului cu scabie. Printre intervenţiile asistentei medicale se află obligatoriu: a) aprecierea aspectului tegumentelor. 20. b) alterarea integrităţii pielii. b) antipruriginoase. 26. Prevenirea extinderii leziunilor considerăm a fi: a) obiectiv de îngrijire. c) prevenirea extinderii leziunilor. 23. b) modalităţile de îndepărtare a resturilor după aplicarea tratamentului local. obiectivele cuprinse în planul de îngrijire vizează: a) ameliorarea durerii. c) pregătirea pentru un tratament chirurgical. b) necesitatea păstrării unei igiene riguroase. b) problemă a pacientului. Băile ce se efectuează în unele afecţiuni dermatologice realizează: a) îndepărtarea crustelor. c) pungă cu apă foarte rece. . c) disconfort. b) fricţionarea cutanată. b) tinctură de iod. b) prevenirea complicaţiilor. c) antiinflamatoare. Care din următoarele fac parte din intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni dermatologice: a) administrarea de calmante.În afecţiunile dermatologice. c) manifestări de dependenţă. 18. b) izolarea pacientului cu leziuni contagioase. d) educaţia pacientului privind necesitatea unei igiene riguroase. c) hidratarea cutanată. d) cicatrizarea rapidă. Crioterapia utilizează: a) azot lichid sau zăpadă carbonică. 21. 25. mucoaselor şi anexelor.Printre intervenţiile asistentei medicale atunci când îngrijeşte un pacient cu o afecţiune dermatologică se află şi: a) aplicarea tratamentului local. d) absorbante. 24.

7. d) de distrugere a hematiilor. b) măsuri de prevenire secundară. b) transportă CO2 la plămâni. stare de hidratare. c) ambele. leziuni cutanate.27.Care din următoarele sunt probleme potenţiale ale pacientului cu boală dermatologică: a) alterarea integrităţii pielii. c) rol de termoreglare. b) măduva osoasă. d) modalităţi de alimentaţie. secreţie sudorală. 6. b) turgor. d) numai a şi b. Educaţia pentru prevenirea bolilor hematologice se referă la: a) măsuri de prevenire primară. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori: a) vasculari. 28. c) de elaborare a anticorpilor. mucoaselor şi anexelor se efectuează pe baza datelor despre: a) culoare. b) 35 %. b) plasmatici. c) măsuri de prevenire terţiară. 3. d) trombocitari. b) modificarea funcţiei cardio-respiratorie. Limfocitele şi monocitele se formează în următoarele organe hematopoetice: a) splină. d) formaţiuni limfoide. 5. 1 Sângele este un ţesut lichid format din: a) elemente figurate. b) plasmă. c) alterarea imaginii corporale. c) termici. d) rol în apărarea organismului.Aprecierea aspectului tegumentelor. c) 45 %. Care din următoarele sunt funcţii ale sângelui: a) transportă O2 şi substanţele nutritive la ţesuturi. b) de cimitir al eritrocitelor. d) insuficiente cunoştinţe despre rehidratare. e) cunoştinţe despre boala dermatologică. Elementele figurate reprezintă din volumul sanguin: a) 40 %. 2. e) numai c. Rolul splinei este: a) de rezervor al sângelui. c) ganglioni limfatici. . c) igiena personală. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. 4.

T. cefalee. zilnic. Care din următoarele manifestări se vor afla în tabloul semiologic al afecţiunilor hematologice: a) paliditate sau hipercoloraţie. c) întâlnită la bărbaţi. melena. e) determinarea glucozei şi a ureei. 12. b) un sindrom hemoragie ereditar. În cazul apariţiei hemartrozei se vor aplica pe articulaţii: a) comprese reci. cefalee. c) risc de şoc hemoragie. 15. d) dispnee. c) apariţia greţuri lor şi a hematemezei. e) splenomegalie. b) apariţia edemelor. b) transfuzia de masă eritrocitară. H. peteşii. c) stabilirea valorilor hemoglobinei. c) comprese cu soluţie de rivanol 2%. b) modificări ale respiraţiei. Principalul obiectiv al planului de îngrijiri pentru un hemofilic este: a) pacientul să nu prezinte escare de decubit. c) pacientul să fie susţinut de familie. d) tahicardie. dureri articulare.8. junghi toracic. d) stabilirea rezistenţei globulare. epistaxis. d) o afecţiune cu risc de complicaţii .A.hematoame. de anturaj mai ales în perioadele terminale. b) pacientul să prezinte perioade de remisiune cât mai lungi. 9. Probleme posibile în anemia acută pot fi: a) ameţeli. hemoragii. dureri abdominale. . c) determinarea bilanţului hidric.. Tratamentul prescris de medic poate cuprinde: a) transfuzia de sânge integral. Care din următoarele obiective se pot regăsi în planul de îngrijire a unui bolnav cu leucemie: a) stabilirea unui plan de mobilizare din 2 în 2 ore. c) transfuzia de plasmă antihcmofilică. a durerilor în membrele inferioare. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sângelui şi a organelor hemato-formatoare se află: a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare. b) numărarea hematiilor. Care din următoarele semne va alerta asistenta medicală în cursul unui tratament cu anticoagulante: a) sângerări gingivale. 13. d) transfuzia de concentrat de factor VIII. c) oligurie. hematurie. 10. b) pacientul să fie ferit de traumatisme. d) scaune diareice. 11. b) perna electrică. b) elemente purpurice. Hemofilia este: a) o afecţiune renală. 14. 16. semne neurologice de focar. peteşii şi echimoze.

se poate întâlni în: a) anemia acută hemoragică. c) leucemia cronică limfatică. 25. 21. c) icter. rece. c) proliferarea excesivă de elemente imature. infecţii ale cavităţii bucale. . Splenomegalia domină tabloul clinic în: a) leucemia acută. echimoze. b) oboseală. Un copil de 10 ani are hemofilie A şi este internat cu diagnostic de hemartroză a genunchiului drept. c) fenomene de insuficienţă cardiacă. Ca accidente imediate în cazul puncţiei sternale putem întălni: a) hemoragie. Un bolnav de leucemie este programat pentru puncţia medulară. epuizare. slăbiciune. c) pot fi şi cu evoluţie acută. 23. b) cancer. inapetenţă. paloare. b) leucemia cronică granulocitară. Paloarea marcată a pielii „ ca hârtia". oboseală. 26. slăbiciune. 20. b) perforaţia inimii. b) blocarea maturării liniei leucocitare. scădere ponderală. b) vasculopatii şi trombocitopenii. Care din următoarele intervenţii ale asistentei medicale ar agrava starea generală ? a) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe genunchi. Care din următoarele semne caracterizează leucemia mieloidă acută? a) febră. scădere ponderală. Osul cel mai obişnuit în care se execută puncţia este: a) sternul sau creasta iliacă. d) au întotdeauna simptome evidente. Leucemia acută este caracterizată de următoarele elemente cu excepţia: a) anemia este hipocromă şi regenerativă. d) poliadenopatii. In ce afecţiuni poate apare purpura: a) boli infectocontagioase. pulmonare. b) femural sau tibie. plămânului.17. c) ridicarea membrului inferior drept deasupra nivelului cordului. b) sunt scăderi de hemoglobina şi de hematii în sânge. 19. 18. c) splenomcgalie. 22. d) imobilizarea membrului inferior drept. c) alergii medicamentoase. extenuare fizică. b) acordarea de sfaturi genetice. Următoarele pot fii măsuri de prevenire secundară în cadrul hemofiliei: a) educarea copilului hemofilic din copilărie. dureri articulare. 24. faringelui. c) reorientarea profesională. c) colul numeral. d) alergii alimentare. paloare. Anemiile: a) semnifică scăderea cantităţii de sânge din artere. b) administrarea de aspirină şi analgezic.

34. c) pacientul să prezinte o circulaţie corespunzătoare vârstei. c) inapetenţa. c) 2/100. . b) modificarea coloraţiei pielii. în abundenţă. Sunt manifestări ale incompatibilităţii de grup sanguin: a) durerile lombare. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Beth Vincent se utilizează: a) seruri standard. b) eritrocite standard. raportul dintre picătura de sânge şi cea din serurile standard trebuie să fie de: a) 1/10. 29 Alegeţi problemele posibile ale pacientului cu anemie acută: a) risc de şoc hemoragie. 33. Obiectivele ce pot fi incluse în planul de îngrijire a unui bolnav cu anemie sunt: a) pacientul să prezinte o respiraţie adecvată vârstei. 30. c) ambele afirmaţii sunt reale. d) prezenţa de albumină. b) bradipneea expiratorie. 32. b) eritrocite standard. b) pacientul să se autoîngrijcască. Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin: a) puncţia osoasă. 31. b) 1/100. c) splenomegalia. în urină. c) a şi b. 28.27. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă posibile în boli hematologice: a) astenia marcată. b) alternarea respiraţiei şi circulaţiei. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Simonin se utilizează: a) seruri standard. Pentru a determina grupele sanguine prin metoda Beth Vincent. b) puncţie splenică. c) dureri articulare şi musculare. c) scintigramă hepatică şi splenică.

b) alcool 70°. c) dureroasă şi nedureroasă. printre intervenţiile asistentei medicale se află: a) instilaţiile auriculare cu soluţie de boramid cald. . d) respiraţia profundă. b) aplicarea de comprese reci. 3. c) aplicarea de căldură uscată local. b) diapazonul. 11. 10. 8. c) bicarbonat de sodiu în glicerina 1/20. b) masticaţie. d) DNF. locale. c) o durere la nivelul urechii medii. Otomicoza este: a) o afecţiune congenitală a urechii.R. 9. Durerea otică.L. Pentru recoltarea de secreţie în cazul unei otoragii abundente folosim: a) o seringă cu un ac scurt. b) hipoacuzie posttraumatică. b) difuză şi focalizată. Care este distanţa la care se percepe vocea şoptită: a) 1m. La un pacient cu otită medie congestiva. b) în sus şi înapoi. c) tracţiunea pavilionului urechii. Spălătura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluţie de: a) rivanol 1%. b) o compresă sterilă şi o pensă. 4. catarală şi supurată. cu pernă electrică sau săculeţ cu sare încălzită. 1. 5. c) sindrom vertiginos. c) audiometrul.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni O. Sindromul Meniere este: a) sindrom algic. d) 10 m. este exacerbată de către: a) tuse. c) 5 m. 2. c) un porttampon într-o eprubetă sterilă. 6.Când se efectuează o instilaţie auriculară la un copil se va trage uşor pavilionul urechii: a) în sus şi înainte. b) o dermită a conductului auditiv extern. în prezenţa unui furuncul. b) 3 m. 7. Audiograma se efectuează cu: a) vocea şoptită la diferite distanţe. c) în jos şi înapoi. b) proces supuraţiv. c) supuraţie otică. Proteza auditivă este contraindicată în: a) otoscleroză. Otita medie acută poate fi: a) congestiva.

vasodilatatoare. c) 72 h. b) H. Sindromul Meniere se manifestă cu: a) ameţeli. În prezenţa vegetaţiilor adenoide. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt: a) angiomul şi chistul dermoid. . 20. un copil prezintă: a) respiraţie pe gură mai ales noaptea. b) nasului. 18. Lipsa totală a percepţiei sunetului se numeşte: a) surditate de transmisie. c) lipsa de paralelism a globilor oculari. apatie. hipnotice. d) secreţii mucopurulente abundente.Surditatea brusc instalată se tratează cu: a) antibiotice. c) expistaxis repetat. c) nistagmus. scăderea auzului. 15. b) erupţii tegumentare. paloare. b) corticoizi. anticoagulante. dacă apare o creştere a T° corpului sau apar dureri sinusale. Dacriocistita este: a) obturarea canalului nazo-lacrimal. b) dispnee cu polipnee.Diafanoscopia este o metodă de examinare a: a) laringelui. La copii de 5-6 ani laringita acută se manifestă prin: a) criză de dispnee însoţită de tiraj şi cornaj.T.A. somn liniştit. b) epiteliomul şi sarcomul. greaţă. d) streptococul hemolitic. d) stare de şoc. tahicardie. e) voce nazanată. c) cianoză. b) inflamaţia marginilor pleoapelor.. 13. b) cofoză. c) surditate maximă. c) unele infecţii cutanate. Rinita acută alergică poate fi produsă de: a) alimente alterate. antipiretice. 14. d) cavităţii bucale. betablocante. 21.12. 16. pierderea echilibrului. hipotensoare. tuse lătrătoare. agitaţie. voce voalată. vărsături. c) papilomatoza şi papilomul cornos. În cazul unui tamponament anterior (în epistaxis) meşa va fi menţinută pe loc: a) 24 h. f) cefalee. d) 24 h. b) pulberi vegetale inhalate. 17. b) 48 h. 19. c) sinusurilor. c) antimicotice.

c) tahicardie. b) să efectueze aspiraţie laringiană timp de 24 h. La întoarcerea în salon. i se efectuează o biopsie de laringe sub anestezie locală. b) nelinişte.9 ani. 25. c) nu are importanţă ce şi cum. 23. Care din următoarele manifestări vor apare dacă un pacient a sângerat după amigdalectomie: a) paloare. Bolnavului amigdalectomizat recent.22. c) să vorbească. c) pacientul să facă frecvent gargară. îi dăm să bea şi să mănânce: a) lichide mici şi alimente semi-lichide. cel mai important lucru pe care-l va observa asistenta este ca: a) pacientul să nu vorbească câteva zile. NA . Pacientului V. 24. .R. d) reflex de înghiţire crescut (accentuat). d) pacientului să-i fie interzisă ingestia de lichide şi alimente până la revenirea reflexului de deglutiţie. b) ceai cu lămâie multă pe care-1 bea cu paiul. b) gargară cu ceai fierbinte. Ce se contraindică bolnavului amigdalectomizat recent: a) alimentele calde.

b) intoleranţa la lumină. În care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei: a) hipermetropia. 7. c) o inflamaţie. c) paralizia nervului oculomotor. 2. 9. 6. 8.convergente. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia: a) lentile biconvexe. 10. c) imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumină puternică. b) presbiţia. Conjunctivita acută se manifestă cu: a) hiperemie a vaselor conjunctive. c) lentile cilindrice . Cataracta este: a) vedere dublă prin paralizia muşchiului globului ocular. c) obstruarea canalului nazo-lacrimal. b) secreţie conjunctivală. Ce este emetropia? a) viciu de refracţie în care imaginea se formează înaintea retinei. c) astigmatismul. 1. 4. este: a) o tumoară benignă. 5. 3. b) miopia. b) opacifierea cristalinului. afecţiune a ploapei. b) viciu de refracţie. Keratita este: a) inflamafia corneei. Orfeletul.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. b) o tumoară malignă. c) imposibilitatea de acomodare la întuneric. Chalazionul este: a) inflamaţia folicolului pilos şi a glandei sebacee situată pe marginea ploapelor. c) astigmatismul. Care este viciul de refracţie datorat unor deficienţe în convexitatea corneei sau a cristalinului. b) este rezultatul unei contuzii sau plăgi a cristalinului. c) senzaţie de arsură şi usturime locală. c) viciu de refracţie în care imaginea se formează înapoia retinei. Hemeralopia este: a) dispariţia vederii. b) lentile biconcave. . b) situaţia normală a refracţiei în care imaginea se formează la nivelul maculei lutea. Care caracteristică a cataractei senile nu este corectă: a) este cea mai frecventă formă clinică. c) este bilaterală şi afectează mai ales persoanele trecute de 60-65 ani. d) presbiţia. b) un ulcer cornean. care fac ca razele luminoase orizontale şi verticale să nu conveargă în acelaşi focar: a) hipermetropia. 11.

c) dispariţia vederii. iridociclita dacriocistita. V. 21. d) pierderea vederii nocturne. hipermetropia. 19. Glaucomul este: a) o tumoare la nivelul umorii apoase. 13. în spatele cristalului. Care din următoarele sunt considerate vicii de refracţie: a) miopia. . c) pierderea vederii centrale. 15. Dl. 18. b) inflamatia camerei anterioare a globului ocular. Viciile de refracţie ale ochiului sunt: a) keratita. conjunctivita. se efectuează cu: a) optotipul. b) pierderea bruscă a vederii. recent. Glaucomul se manifestă prin: a) creşterea T. c) formarea unei membrane în corpul vitros anterior. Blefarita este: a) inflamatia marginii libere a ploapei. b) modificările chimice ale proteinelor. c) strabismul. Tratamentul cataractei senile este: a) regim alimentar şi tratament medicamentos. la copilul şcolar. c) oscilometrul. 14. b) infecţia folicului pilos şi a glandei sebacee. c) scăderea tensiunii intraoculare.A. c) hipertensiune intraoculară. b) oftalmoscopul. b) hipermetropia. A fost internat pentru tratament. Cecitatea vizuală este: a) intoleranţa la lumină. 16. b) combaterea aterosclerozei. c) extragerea pe cale chirurgicală a cristalinului. c) miopia. orjeletul. Iridociclita este: a) viciu de refracţie. d) cataracta.12. d) purtarea de ochelari după intervenţia chirurgicală. Care suni seninele caracteristice pe care le va aprecia asistenta referitor la situaţia bolnavului: a) pierderea vederii periferice. 17. a fost diagnosticat cu glaucom cronic. 22. c) inflamatia camerei posterioare a globului ocular. Glaucomul este o boală cauzată de: a) blocarea circulaţiei umorii apoase. b) blefarita. b) creşterea tensiunii intraoculare. c) inflamatia irisului şi a corpului ciliar. Determinarea abaterilor de la normal a acuităţii vizuale. 20. b) viciu de acomodare. b) imposibilitatea de acomodare la întuneric. astigmatismul..

23. Prin oftalmoscopie se examinează: a) fundul de ochi. c) stare de nelinişte. c) aplicarea unui unguent oftalmic. c) şi se determină câmpul vizual. 27. 28. c) scăderea acuităţii vizuale. tahicardie. Spasmele de acomodare în hipermitropie. se pot însoţi de: a) paloare. tulburări psihice. b) capacitatea de a distinge culorile. ce obiective apar în planul de îngrijire: a) să se prevină apariţia complicaţiilor. b) cefalee localizată frontal după citit. . Primul ajutor într-o arsură chimică a ochiului constă din: a) efectuarea unor spălaturi imediate şi prelungite cu apă. b) educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului. c) dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere. b) fotofobia. h. 25. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă prezentate de pacienţii cu afecţiuni oculare: a) reacţia pupilară. 26. 24. Care din următoarele constituie măsuri de prevenire primară a bolilor oculare: a) igiena vederii. d) diplopia.T. c) să se aplice instilaţii în sacul conjunctival. durerea. astigmatism.A. In cazul unui pacient care prezintă o afecţiune inflamatoare a ochiului. b) acuitatea vizuală să se păstreze intactă. b) acoperirea ochiului cu un pansament curat.

La erupţia cutanată se observă: a) modul de distribuţie. b) cefalee. 10. c) indirectă. c) temperatura adecvată. d) dinamica erupţiei. Factorii naturali. d) rozătoarele. 11. b) naturală. b) enantem. b) geografici. d) epidemia. 7 Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecţioase se vor obţine o serie de date: a) epidemiologice. b) mixtă. b) sistemul imun.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. b) prin vectori. În cadrul sindromului febril apar şi alte manifestări de dependenţă: a) astenie. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice. c) condiţiile de muncă. c) de laborator. 5. Care sunt cele 3 elemente care trebuie să fie prezente pentru producerea unei infecţii: a) calea de transmitere. c) artificială. . ca factori epidemiologici secundari. tahicardie. 6. b) tulburările de tranzit intestinal. b) chimice. Mijloacele nespecifice şi specifice prin care se apără organismul sunt: a) bariera anatomică. 3. 1. 4. Sindromul eruptiv întâlnit în unele boli infecţioase se manifestă cu: a) exantem. herpes labial. c) sporiciditatea. 9. Calea de transmitere în bolile infecţioase poate fi: a) directă. 8. c) complement. c) fagocitele. b) piele. 2. Rezistenţa specifică a organismului este realizată de: a) imunoglobuline. b) gazda receptivă. c) deshidratare. d) sursa de infecţie. c) hTA şi hipotermia. Imunitatea dobândită poate fi: a) congenitală. inapetenţă. pot fi: a) casnici.

c) scarlatinei. Care din următoarele examene serologice (reacţii de imunitate) sunt metode imunoenzimatice: a) reacţii de aglutinare . c) testul Elisa. c) scaunele diareice. Riscul de deshidratare. 13. care utilizează tuberculina purificată PPD. 15. b) identificarea agentului patogen. Punerea în evidenţă a agentului cauzal se realizează prin: a) examen biochimic. b) consumul redus de lichide. va face referiri la: a) cele 14 nevoi fundamentale. b) urină.12. b) difteriei. este în legătură cu: a) hipertermia. b) alcoolul iodat. c) prin mâinile murdare. 16. 17. Culegerea de date. b) prin picăturile lui Pflugge. 21. c) alcoolul mentolat. b) examen hematologic. multiple.Widal. . 20. În afecţiunile respiratorii. în cazul îmbolnăvirii de varicela. b) receptivitatea organismului. obiectivele de îngrijire vizează: a) limitarea propagării infecţiei. b) reacţii de fixare a complementului. se va folosi: a) ceaiul de muşeţel. 22. Pentru ameliorarea pruritului. c) supravegherea funcţiilor vitale. d) pudra de talc cu mentol. c) materii fecale. c) să ţinem cont de acceptul bolnavului. 18.Când recoltăm produsele biologice şi patologice trebuie: a) să respectăm măsurile de asepsie. ajută la punerea diagnosticului: a) tuberculozei. b) Zona zoster. b) să respectăm măsurile de autoprotecţie. c) examen bacteriologic. Insămânţări pe mediul de cultură se pot face cu: a) sânge. ca problemă a pacientului cu scarlatină. 19. d) parotidită epidemică. c) rujeola. Transmiterea infecţiilor se face pe calea aerului şi se produce: a) prin apă. Varicela are acelaşi agent etiologic cu: a) rubeolă.IDR Mantaux. 14. d) reducerea anxietăţii. la afecţiunile transmise pe cale respiratorie. c) datele epidemiologice.

c) salivă. b) se administrează medicaţia antitermică. nazal şi traheobronşic . c) izolarea bolnavului.nursing este: a) asigurarea unui mediu liniştit. TGO. b) combaterea febrei. pe frunte. 25. 29. b) prin proceduri medicale şi nemedicale. d) pâine proaspătă. c) se aplică comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi. 31. examenele de laborator. după dorinţă. În cazul pacienţilor cu toxiinfecţii alimentare o problemă prioritară este formulată astfel: a) deshidratare cu dereglări hidroelectrolitice din cauza vărsăturilor. D . c) brânză de vaci şi morcovi raşi. C. 27. c) aplicaţii calde în regiunea occipitală şi a spatelui. tuşea. 32. Când îngrijim un pacient cu meningită. în afară de: a) TGP. b) scarlatină. d) educarea bolnavului.se pot transmite: a) prin tatuaje. c) nerespectarea regimului alimentar impus. Agentul etiologic al scarlatinei. endocorditei bacteriene. Hepatitele virale: B. Triplul cater — ocular. 26. 24. Raa şi glomerulonefritei acute este de regulă: a) streptococul (3 hemolitic. Hepatita virală A poate debuta uneori atipic. c) rujeolă. d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale. b) efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioare. care se efectuează sunt deosebit de importante. polipneea. cu lumină puţină.23. 30. d) de la mamă la fat.este caracteristic în îmbolnăvirile cu: a) varicelă. torace şi la nivelul membrelor. diareei. b) previne infecţia tegumentelor. . c) prin contact sexual. cea mai potrivită intervenţie de îngrijire . Dieta hidrică este asigurată de: a) lichide reci. moale. SIDA se poate transmite prin: a) picăturile lui Flugge. b) bacteriile saprofite din organism. Ce considerăm ca primă intervenţie în îngrijirea bolnavului cu HAV: a) observarea funcţiilor vitale. b) sângele contaminat. Pentru diminuarea şi reducerea febrei: a) se aeriseşte camera de 3-4 ori pe zi. c) diminua obstrucţia căilor respiratorii. c) uree şi acid uric. Modificarea aerului din cameră: a) previne deshidratarea pacientului. b) electro. b) durere la înghiţit alimentele solide. de mai jos.şi inumoelectroforeza. b) înghiţituri mici-fracţionate. c) bacilul coli. 33. câte 15 minute. 28.

ceaiurile. 36. c) o dispensarizare corectă. pentru perioada de covalescenţă. 6 luni. 42. Educarea pacientului cu HAV se efectuează pentru: a) cruţarea ficatului. d) 1 lună şi 9 luni. c) 1 lună. a dispensarizării. 12 luni şi 18 luni. Se administrează. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatită acută. d) parotidită epidemică. c) diuretic. c) când toate elementele de pe piele au cruste. d) când pielea este curată. b) bronşită acută. b) pe durata a 3 săptămâni. 38. Metionina. Care este prima măsură într-un focar de boală infecto-contagioasă: a) izolarea bolnavului. intactă şi au căzut toate crustele. b) vaccinarea contacţilor. c) hepatită acută. 40. b) ritmul controlului. 3 luni. b) analgezic. 41. poate intra în colectivitate şcoală: a) după ce febra a scăzut la 37. c) hidratarea corespunzătoare evitând siropurile. etc). c) hepatită acută. asistenta oferă informaţii utile. 37. b) rubeolă. Supravegherea contacţilor într-un focar de hepatită acută se face: a) pe întreaga perioadă a incubaţiei maxime. c) după forma bolii (A. 39. b) evitarea consumului alimentelor interzise. gamaglobulină contacţilor de următoarea boală: a) poliomielită. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatită acută se efectuează la: a) 1 lună şi 3 luni de la data îmbolnăvirii.6°C. 35. silimarina şi aspatofortul sunt medicamente cu efect: a) lipotrop (hepatotrop). d) prin examen clinic de laborator. e) varicelă. d) reluarea cât mai repede a efortului fizic şi intelectual. b) 1 lună şi 6 luni. ce se referă la: a) respectarea regimului alimentar. b) după ce a terminat tratamentul cu antibiotice. După ce a fost izolată la domiciliu pentru varicelă. . In care din următoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este obligatorie: a) scarlatină.34. c) recoltarea de sânge sau urină. Anca -10 ani. d) reluarea efortului fizic în raport cu toleranţa organismului. d) dezinfecţia WC-urilor. dacă medicul consideră necesar. B.

c) asigurarea tegumentelor curate. C) AP. E) BCG. cum se vor prezenta ei mâine dimineaţă: a) fără să fi mâncat. Asistenta recomandă contactilor de scarlatină dintr-o clasă recoltarea unui exudat faringian pentru depistarea SH. d) asigurarea lenjeriei curate. 44. c) scarlatină. are febră de 39. a) tetanos. c) nu se cer îngrijiri speciale. este internat pentru rujeolă. b) difterie. d) controlul sclerelor. asistenta nu va uita să fixeze următoarele obiective: a) hidratarea corespunzătoare a copilului.5°C şi transpiră din abundenţă. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizată prin administrarea de: a) vaccin DiTePer până la vârsta de 3 ani.HB. uscate. 45.11 ani. d) să fi făcut gargară cu apă bicarbonatată. . B) DiTePer. 47. c) nu are importanţă. Realizaţi relaţia posibilă între următoarele vaccinări şi afecţiuni: A) DiTe. D) AR. d) tuse convulsivă. b) fără să se fi spălat pe dinţi.T. A.43. b) controlul temperaturii şi aspectul fundului de gât. c) controlul tegumentelor. b) vaccin DiTe toată viaţa. culoarea lor. f) parotidită epidemică. b) menţinerea T° corporale în limite fiziologice. 46. F) v. băut sau fumat. în planul de îngrijire. . e) rujeolă. Supravegherea contacţilor într-un focar de scarlatină se efectuează prin: a) control clinic zilnic pe întreaga perioadă de incubaţie.

Z.A. pe linia mediană. prezintă sarcină de 32 săptămâni. înălţimea fundului uterin. c) micţiunile frecvente. când sunt tahicardice. c) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară stângă.T. d) 25 decembrie 2000. de 28 de ani.. prezintă B. d) însoţirea la sala de naştere.I. b) masează gravida pe spate în timpul contracţiilor. c) o hidratează între contracţii cu sucuri sau ceai.C. b) 12 cm deasupra simfizei pubiene. Care din următoarele criterii ne ajută să precizăm diagnosticul adevărat al sarcinii: a) amenoreea. c) obiective d) culegerea datelor. se află la sfârşitul lunii a patra de sarcină. c) 15 aprilie 2000. Care din următoarele semne constatate la gravida D.F. b) 25 martie 2001. d) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară dreaptă. Pacienta Z.. a fost 15 martie 2000: a) 5 noiembrie 2000. ca intervenţie salutară se practică: a) plimbarea gravidei prin cameră. Fixaţi ordinea etapelor de întocmire a planului de îngrijire în cazul gravidei G. 6. ameninţare de avort. cu sarcină luna a patra.. dau certitudinea de sarcină: a) senzaţia de greaţă matinală şi gust pervertit.S.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. 1 Stabiliţi data probabilă a naşterii ştiind că prima zi a ultimei menstruaţii a d-nei G. d) creşterea în volum a uterului. D-na G. b) administrarea de oxigen prin sonda endonazală. d) 18 cm deasupra simfizei pubiene. 2... de 25 de ani. d) îi dă o pătură să se încălzească.C. trebuie să i se asculte B. b) prezenţa B.D.... 4. 3. c) schimbarea poziţiei gravidei în pat.F.F. de 26 de am. 7. D-na G.F. prezentaţia este O. este în travaliu. dur lemnos.D.C. Gravida L.D. . măsurată. b) mişcările fetale.. când sunt bradicardice.D. în travaliu. stetoscopul obstetrical se pune: a) deasupra ombilicului. c) 24 cm deasupra simfizei pubiene. internată în Secţia de obstetrică patologică: a) intervenţii. 8. normal este: a) 8 cm deasupra simfizei pubiene.N. d) mişcările fetale. e) stabilirea priorităţilor problemelor. 5. b) în jurul ombilicului. în ce constă ajutorul asistentei medicale: a) aşteaptă expulzia fătului. f) evaluare.. modificate. c) B. b) analiza. cu sarcină la termen.C.

9. Care din următoarele expresii sunt false: a) pelvimetria internă a bazinului se măsoară cu pelvimetrul; b) ascultarea B.C.F. se face cu stetoscopul biauricular; c) mişcările fetale se percep la 4 Vi luni de sarcină; d) vergeturile dispar după sarcină. 10. Care este pericolul cel mai mare în cazul pacientei C.Z., operată cu cezariană prin intubatie orotraheală în perioada de trezire: a) hipotensiune arterială; b) sângerare prin vagin; c) căderea limbii în orofaringe; d) agitaţie din cauza durerii. 11. Alimentaţia gravidei G.P., aflată în ultimul trimestru de sarcină, va fi bogată în: a) lipide, protide, sare de bucătărie; b) vitamine, glucide, proteine; c) săruri minerale, apă; d) nu se recomandă decât restricţie de sare. 12. În care din situaţiile de mai jos poate apare incompatibilitatea de grup sau Rh: a) mama Rh pozitiv - făt Rh negativ; b) fat Rh pozitiv - mamă Rh negativ; c) mamă, OI - făt, AII; d) mamă, AII - fat, OI 13. În cazul unei incompatibilităţi materno-fetale de grup sau Rh, pericolul poate fi: a) naşterea copilului malformat; b) boala hemolitică a nou-născutului; c) creşterea titrului de anticorpi materni; d) scăderea mare în greutate a nou-născutului. 14. Nu constituie semn de infecţie urinară pentru gravida N.M. de 28 de ani, cu sarcină luna a VIII-a: a) temperatura de 37°C seara; b) prezenţa corpilor cetonici în urină; c) reducerea capacităţii de concentrare a urinei; d) urocultura cu peste 1.000.000 g germeni. 15. Gravida T.N. de 32 de ani, sarcină luna a Vil-a, prezintă la mai multe examene TA 150/80 mmHg; cu rol autonom îi recomanzi: a) regim alimentar hiposodat; b) repaus la pat; c) regim alimentar hipersodat; d) reducerea efortului fizic. 16. Sursele generatoare de placentă praevia pot fi: a) uterul cicatricial; b) avorturile anterioare; c) multiparitatea; d) hidramniosul. 17. Ruptura uterină se poate produce în caz de : a) prezentaţie transversă; b) uter cicatricial; c) prezentaţie pelvină; d) hidramnios.

18. Mecanismele fiziologice ale eclampsiei şi preeclampsiei pot fi: a) vasospasmul generalizat; b) reducerea volemiei; c) scăderea filtrării glomerulare; d) modificarea stării de conştientă. 19. Care dintre manifestările de dependenţă expuse mai jos sunt specifice placentei praevia: a) sângerare vaginală, cu sânge negru; b) tonus uterin normal; c) sângerare în repaus; d) sângerare vaginală cu sânge roşu. 20. Pentru evaluarea stării de sănătate a gravidei C.N. de 20 de ani, căreia i se prescriu analize de laborator, asistenta îi face anumite recomandări în vederea recoltărilor. a) să consume o cafea în dimineaţa analizelor; b) să nu mănânce şi să nu bea nimic în dimineaţa respectivă; c) să facă duş; d) să se spele parţial. 21. În cursul sarcinii, la pacienta Z.D., au apărut valori de hipertensiune arterială; care sunt riscurile materne ce pot surveni, dacă nu se impune un regim de viaţă corespunzător: a) accidentul vascular cerebral; b) apoplexia utero-placentară; c) icterul mecanic; d) moartea maternă. 22. În cazul dezlipirii premature de placentă inserată, ca manifestare de dependenţă prioritar apare: a) durere abdominală violentă; b) hemoragie abundentă de sânge cu cheaguri; c) stare de şoc; d) tonus uterin crescut; e) ascensiunea fundului uterin. 23. Ce obiective pe termen scurt fixezi în cazul gravidei N.P. de 32 de ani, cu sarcină în luna a IX-a şi stare de preeclampsie: a) să scadă tensiunea arterială; b) să poată naşte pe căi naturale; c) să nu se instaleze insuficienţa renală; d) să reducă consumul de lichide. 24. Care sunt factorii care pot favoriza infectarea gravidei cu virusul hepatitei tip B: a) vârsta sarcinii, multiparitatea; b) alcoolismul, alimentaţia hipersodată; c) administrarea transfuziei de sânge izogrup - izoRh; d) asistarea naşterii în condiţii necorespunzătoare. 25. Ruptura de uter pe o sarcină la termen, poate avea următoarele surse: a) contracţii subintrante pe prezentaţie transversă; b) prezentaţie facială; c) travaliu prelungit pe uter cicatricial; d) prezentaţie pelvină.

26. Gravida Z.C., de 30 de ani, cu sarcină în luna a VIII-a, prezintă retinopatie hipertensivă. Pentru precizarea diagnosticului clinic, asistenta are rolul să pregătească gravida pentru: a) examinarea câmpului vizual; b) examinarea fundului de ochi; c) acumetria fonică; d) proba Romberg. 27. Care din următoarele enunţuri sunt false în recomandările alimentare făcutei gravidei T.B., de 32 de ani, cu sarcină în luna a VII-a: a) igiena alimentaţiei previne bolile digestive; b) alimentele preparate prin fierbere aduc aport de vitamine; c) alimentaţia este aceeaşi pe tot parcursul sarcinii; d) gravida trebuie să mănânce cât doi. 28. Gravida acuză somn neodihnitor. Ce sfaturi i se vor da: a) să evite înainte de culcare băuturile stimulente; b) să reducă lichidele ingerate seara; c) să doarmă doar pe o singură pernă; d) să evite plimbarea înainte de culcare. 29. Unde se metabolizează, în proporţie mai mare, medicamentele administrate pe cale bucală, la gravida T.R., cu sarcină luna a VII-a: a) în gură; b) în stomac; c) în intestinul subţire; d) în intestinul gros. 30. Pacienta C, cu sarcină în luna a VIII-a, când s-a trezit dimineaţa a observat că pierde sânge roşu, curat pe căi genitale. Poate fi vorba de: a) dezlipire prematură a placentei; b) placenta praevia; c) sarcină extrauterină ruptă; d) ameninţarea de sarcină prematură. 31. În cursul sarcinii, o gravidă poate prezenta epistaxis. Asistenta îi recomandă: a) să micşoreze cantitatea de lichide ingerate, să-şi sufle nasul pentru evacuarea sângelui; b) să pună punga de gheaţă pe nas, să nu sufle puternic nasul; c) să pună picături în nas cât mai des cu putinţă; d) să stea în repaus la pat, în poziţie Trendelenburg.

alergică. 4. b) alăptare sau menopauza. 1. c) menstră. 3. edem. în caz de: a) avort spontan.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. poate fi: a) irigaţia vaginală. d) puncţia fundului de sac Douglas. d) metroragie. de 32 de ani. Avortul reprezintă: a) întreruperea sarcinii în primele 2 luni. poate fi vorba de: a) menoragie.. c) injecţia. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin: a) salpingografie. ar putea fi vorba de. 5. Se spune că „uterul plânge" din cauza săngerărilor mici fără cheaguri. d) naşterea fătului înainte de termen. Tratamentul local. . 9. prurit. d) aplicarea de ovule. pierde. 2. prezintă la nivelul labiilor vezicule cu lichid. b) întreruperea sarcinii în primele 6 luni. c) întreruperea sarcinii după 7 luni. cancerigenă. 6. sânge în cantitate moderată. b) colposcopie. Sterilitatea fiziologică se produce prin: a) folosirea anticoncepţionalelor. b) condiloma late. usturime. benignă. periodic. d) fibrom uterin. Când aveţi de administrat medicamente pe mai multe căi la o ginecopată. b) hipermenoree. durata 3-4 zile. care va fi ordinea administrării: a) injecţii. 7. Pacienta T. stare de disconfort. b) ovule vaginale. c) herpes genital. b) aplicarea de tampoane. a) condiloma acuminatum. c) placenta praevia. d) trichomonas vaginalis. c) utilizarea prezervativelor. b) sarcină extrauterină. c) gastroscopie. c) tablete pe cale bucală. Pacienta M. Metastazele pot fi de origine: a) b) c) d) septică. d) schimbarea partenerului. 8. în caz de afecţiune ginecologică. prin organele genitale. d) supozitoare.

c) Simonin. d) cu glucoza pe care o are prescrisă pe cale i. d) mărirea de volum a uterului. b) cu ser fiziologic sau apă distilată. cu excepţia: a) infecţiilor acute febrile. b) hidratare cu ceai îndulcit. care sunt probele obligatorii care se fac: a) Beth-Vincent. c) scoaterea firelor de sutură de la piele.000 u. pentru a nu apare incompatibilitatea. penicilină la 6 ore. c) glicerina. c) menoragie. 12.v. 18. i se prescrie clisma. 16. b) prăbuşirea TA. medicamentul ce-l are de efectuat. c) cu novocaină. trebuie să i se administreze sânge. 13. în cazul unei sarcini extrauterine rupte. 15. în vederea pregătirii pentru histerectomie subtotală. c) diabetului zaharat. Care din explorările de mai jos sunt efectuate pacientei din cazul cuplului steril: a) irigoscopia. b) intoxicaţiilor endogene. are de efectuat 800. pentru a diminua durerea. 14. Pacientei Z. c) pielografia. sunt următoarele.10.. de 32 de ani. în afară de: a) modificarea ciclului menstrual.i. d) plimbare fără însoţitor. poate fi vorba de: a) dismenoree. b) multimenoree. b) Jeanbrau. dizolvi antibioticul: a) cu vitamina C. d) A. d) traumatismelor abdominale repetate.Următoarele cauze de ordin general joacă rol important în producerea avortului spontan. Care din următoarele indicaţii sunt false în cazul pacientei Z.Ginecopatei C. modificarea pulsului.D-na C. b) histerosalpingografia. are ciclul menstrual la 18 zile. . Semnele clinice caracteristice. d) metroragie. durata de 6 zile. 17.D. Pacienta Z. c) sângerarea vaginală abundentă. 11. d) 1 lingură sare la 1 litru de apă. Care vitamină este numită vitamina antihemoragică: a) B6 b) B12. de 23 de ani. cu sângerare abundentă. aflată în a doua zi după histerectomie subtotală: a) alimentaţie cu supă de vită. ca soluţie se poate folosi: a) sulfatul de magneziu. conform vârstei sarcinii. c) K. în urma unei hemoragii metroragice. d) Oehlecker. d) colposcopia. b) clorura de calciu.

se teme că soţia va rămâne cu sechele psihice postmastectomie: care informaţie dată de asistentă influenţează în bine pacienta: a) pacienta va rămâne cu leziuni definitive. 20. b) sângerarea uterului. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune în evidenţă trichomonas vaginalis: a) frotiu. 21. i se prescrie o serie de analize ale sângelui. pentru a preveni distrugerea florei saprofite îi recomanzi să consume iaurt. leucoree. prezintă leucoree galben-verzuie. semnele şi examenul clinic prezintă: a) b) c) d) prurit. dintre care unele sunt biochimice. Pacienta M.. În vulvovaginitele fetiţelor. prurit. c) parazitare cu trichomonas. efectuează tratamentul cu tetraciclină. prezintă fibrom uterin. micţiuni dureroase. c) tulburări de micţiue. de 42 de ani. să ia tetraciclină. tegumente iritate. d) nu are importanţă.B. în general. de 27 de ani. de 20 de ani. c) folosirea anticoncepţionalelor. b) avorturile anterioare.. c) să consume iaurtul după 1/2 oră de la administrarea tetraciclinei.19. b) grupul sanguin. d) parazitare cu candida albicans. d) tumorile benigne de ovar. trebuie să fie pregătită pentru operaţie. 24. 26. d) problemele se vor rezolva de la sine. d) instalarea menopauzei. b) evoluţia este imprevizibilă în următoarea perioadă.. b) să bea mai înainte iaurtul şi după 1/2 oră.W. ştiind că îi diminuează absorbţia medicamentului îi atragi atenţia: a) să asocieze tetraciclină cu iaurtul. 22. Care din elementele de mai jos pot constitui surse ale cancerului de ovar: a) multiparitatea. 23. c) îngrijorarea este nefondată. care din următoarele complicaţii sunt posibile: a) mărirea rapidă de volum a uterului. c) R. Pacienta G. ai constatat că pacienta T. c) ureea sanguină. b) infecţie cu gonococ. constipaţie. este posibilă o: a) infecţie cu haemofilus. Soţul d-nei H. b) leucograma. Pacienta C. 25. d) creatinina. Prin observare. cum ar fi: a) hemoleucograma. e) bilirubina. .

datorită diagnosticului de carcinom la sân. 28. c) prin secreţia unui exudat de către tumoară. progesteron. progesteron. 30. plimbări şi excursii. d) printr-o infecţie în sistemul hepatic. la orice vârstă. se prezintă la medicul curant după ce a simţit la palpare o umflătură la sânul stâng.. c) alimentaţie bogată în vitamine. b) prolactină. b) prin ruperea unor părţi de tumoară şi deplasarea lor în alte zone.27. d) nimic deosebit. se realizează prin: a) control genital la 6 luni.. ocitocină. c) să-şi păstreze imaginea de sine. din spital. Cum trece cancerul de sân în metastază: a) prin transmiterea celulelor în alte părţi ale corpului vehiculate de sânge şi limfa. . 29. Prevenirea afecţiunilor inflamatorii din regiunea genitală. d) să facă vizite. Care este factorul psihologic cel mai important la externarea d-nei T. b) respectarea măsurilor de igienă locală. d) ocitocină. postmastectomie: a) să citească cât mai multe cărţi documentare despre boală. care din următorii hormoni sunt responsabili pentru creşterea glandei mamare la pubertate: a) extrogeni. este internată şi pregătită pentru mastectomie. b) să fie în stare să-şi poarte propria-i îmbrăcăminte peste proteză. Doamna T. c) extrogeni. ocitocină.

D-na Z.C.Îngrijiri ale lăuzelor. . c) cantitate mică. b) să spele mameloanele cu apă şi săpun înainte de alăptare. 8. 2. d) eliminările (scaun. e) alăptarea la sân. ca asistentă pe sector. b) roşii. c) să aplice preventiv a soluţie de nitrat de Hg. merge să-şi alăpteze copilul. este în a treia zi de lăuzie. 6 Lăuza T. aflată pe masa ginecologică: a) masarea abdomenului. b) soluţia de permanganat de potasiu l%o. 1. care din următoarele acţiuni (manevre) îi recomandaţi să le facă: a) cântărirea zilnică a copilului. 4. este în a IH-a zi după naştere. 3. temperatura. la ora 12.A. prezintă perineorafie. f) reorganizarea locului de muncă.. d) să şteargă mameloanele după alăptare cu ceai de muşeţel. d) diluate şi albe. d) alcool iodat. 5. b) umezirea cămăşii în dreptul mameloanelor. d) supravegherea diurezei. Care din următoarele elemente indică lactaţia suficientă a d-nei Z. respiraţia. Ca să prevină lezarea mameloanelor în timpul alăptării. c) pregătirea mediului de siguranţă pentru alăptare. c) apă oxigenată. b) administrarea tratamentului medicamentos. pentru îngrijirea plăgii foloseşti: a) alcool de 70°. g) supravegherea alăptării..P. b) asigurarea condiţiilor de odihnă şi somn. diureza). Pacienta Z.G.F.. c) aplicarea pungii cu gheaţă pe abdomen. mama va fi învăţată: a) să aplice pe mameloane înainte de alăptat un unguent.: a) creşterea în greutate a noului născut. moderate. A doua zi după naştere asistenta apreciază lohiile ca fiind normale: a) roşii cu cheaguri. d) nou-născutul plânge după alăptare. b) greutatea femeii. c) nou-născutul adoarme în timpul alăptării. Care intervenţii sunt prioritare după delivrenţa naturală de placentă în cazul pacientei C. d) stoarcerea sânului. are impresia că nu se alimentează suficient. de aspect maroniu. d) spălarea mâinilor şi a sânilor. aspectul lohiilor. c) măsurarea lungimii copilului. b) proba fiecărui supt.P. 7 Fixaţi ordinea priorităţilor de îngrijire în cazul lăuzei T. urmăreşti zilnic: a) involuţia uterină.00: a) asigurarea eliminărilor. c) pulsul.

G.9. c) nepalpabil.O. b) globulos şi flasc. pregătirea psihică. la palpare. e) reorganizarea locului de muncă. b) starea pansamentului. naşte un băieţel cu „buza de iepure" sub anestezie generală. b) eliminările. 12. c) mama se teme să nu lezeze copilul. După naştere.. b) mama are o reacţie de respingere exagerată. 15. b) 0. este în a 3-a zi după naştere. d) malformaţia nou-născutului.5 cm/zi. d) modul de executare. . care acţiune de mirsing va fi inclusă în planul de îngrijire. b) încurajarea parturicntei. prin incizie pe linia mediană. D-na F. d) scăderea în greutate.. b) involuţia rapidă a uterului. c) 1 cm/zi. d) montarea unei sonde vezicale şi măsurarea diurezei. b) valorile funcţiilor vitale. c) greutatea corporală. această reacţie se datoreşte faptului că: a) nou-născuţii cu malformaţii nu sunt acceptaţi uşor. D-na B. Pentru satisfacerea nevoii de hidratare şi alimentare a pacientei T. 10. pe perioada spitalizării asistenta urmăreşte: a) lohiile. 14. are o severă preeclampsie. d) mama consideră copilul urât. 11. Fixaţi ordinea manevrelor de intervenţii în executarea irigaţiei vaginale: a) pregătirea fizică. este după operaţie cezariană.G. d) involuţia uterină. în perioada postnatală: a) continuarea monitorizării TA. aflată în a 4-a zi de lăuzie. c) dorinţa de a urina. b) pregătirea materialului. 16. trebuie să urmăreşti: a) senzaţia de foame şi sete. Lăuza D. c) montarea deschizătorului de gură. Lăuza R. nu doreşte să-şi ţină copilul în braţe.. asistenta medicală o va informa despre: a) naşterea unui băieţel.G. d) aspectul tegumentelor.L. 17. care ar putea fi cauza: a) lohiometria. uterul trebuie să fie: a) globulos şi tonic. respiraţiei şi reflexelor. Involuţia uterină se face cu: a) 0. prezintă perturbată „nevoia de a avea temperatura corpului normală (febră) ". c) furia laptelui. 13. ea a născut în urmă cu 3 ore. c) scop.2 cm/zi.M. D-na B. c) starea perineului.

b) laptele care se scurge la sânul opus în timpul alăptării. d) sugarul adoarme în timpul alăptării.18. Colostrul este: a) un lichid gălbui cu conţinut bogat în glucide. 20. b) puls = 70/minut. 22. c) ambele răspunsuri sunt bune. b) un lichid gălbui cu conţinut bogat în proteine.L. b) serosanghinolente. merge să alăpteze nou-născutul. c) creşterea progresivă în greutate a copilului. c) sanghinolente. b) se aplică local un unguent bactericid. 1. Cât durează perioada de nou-născut: a) 24 de ore după naştere. D-na S. Care din elementele de mai jos sunt normale pentru nou-născutul C. b) serosanghinolente. c) sanghinolente. c) se vor efectua local 2-3 şedinţe cu ultrascurte. b) serosanghinolente. c) sanghinolente. Îngrijiri ale nou-născutului. c) 30 de zile de la naştere. Lohiile în primele 4-6 zile sunt: a) seroase. Colostrul are în compoziţie: a) antigeni. 4. la 1 oră de la naştere: a) temperatură = 37°C. c) respiraţii = 35/minut. cât stă copilul la maternitate. c) un lichid gălbui cu conţinut bogat în săruri minerale. Enumeraţi 5 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească lenjeria nou-născutului: a) ________________ b) ________________ c) ________________ d) ________________ 3. b) 7 zile. Lohiile în primele 2-3 zile sunt: a) seroase. d) tegumente cianotice. La formarea ragadelor pe mameloane: a) nu este obligatorie întreruperea suptului la mamelonul afectat. . e) sebum la nivelul plicelor. 21. b) anticorpi. Lohiile în primele 6-10 zile sunt: a) seroase. 19. 2. care dintre următoarele criterii indică că mama are lapte suficient: a) creşterea de prolactină. 23.

Prematuritatea se defineşte prin următoarele. cu excepţia: a) greutate sub 2.500 grame. el prezintă pulsul . c) 9. b) bătăile cordului în limite normale. c) culoarea galbenă a pielii. d) scăderea în greutate a nou-născutului. b) talie sub 47 cm. c) prematuri. d) 10. c) malformaţii vizibile.500 grame. După căderea bontului ombilical pot apărea complicaţii. Pentru evitarea regurgitaţiei nou-născutului după alăptare. d) sângerarea ombilicului. c) aspect de păpuşă de ceară.900-2.00. 7 Prima baie generală după naşterea nou-născutului se face: a) la 3 zile după naştere. Copiii cu greutatea de 2. d) macrosomi. . c) hematomului. acesta va fi: a) poziţionat cinci minute în decubit lateral stâng.5. tegumentele membrelor superioare şi inferioare sunt uşor cianotice. b) la 3 zile după detaşarea bontului ombilical. plânge viguros. 6. 12. c) imediat după naştere. b) naşterea prematură a nou-născutului. d) plânset viguros. b) subponderali.. c) liniştit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen. cu excepţia: a) gangrenei umede. Care din următoarele semne din primele 24 de ore ale nou-născutului G nu indică a fi elemente patologice: a) eliminarea meconiului în primele 24 de ore. s-a născut la ora 12. d) depinde de starea generală a nou-născutului. 9. d) cianoza extremităţilor. b) ridicat în braţe şi bătut pe spate. mişcă extremităţile. Născut cu asfixie albă. d) onfalitei. Nou-născutul G. născuţi la termen se numesc: a) normoponderali. b) 8. b) frecvenţa respiratorie de 70/minut. nou-născutul prezintă: a) mişcări respiratorii normale. 13. 11. Prezenţa icterului fiziologic poate avea ca sursă: a) mama care a avut în antecedente hepatită (în urmă cu 5 ani). 8. scorul APGAR este notat: a) 7. b) granulomului. c) valoarea bilirubinei în creştere în a 3-a zi.120/minut. 10.

c) înlocuieşte perfect laptele de mamă. Profilaxia oftalmiei gonococice se face cu: a) proculin. d) protargol. c) asfixie albă. Constituie contraindicaţie pentru alimentaţia naturală: a) colicele abdominale ale nou-născutului. c) rivanol. b) asfixie albastră. In cazul alimentaţiei naturale a nou-născutului care din microbii saprofiţi se dezvoltă în intestin: a) bacilul coli. c) urini ce pătează scutecele. Bontul ombilical secţionat se acoperă cu comprese sterile îmbibate în: a) alcool de 70°. 21. Care din următoarele elemente sunt fiziologice la nou-născut în primele 24 de ore: a) temperatura 37°-37. 17. imediat după naştere. d) descuamaţia fiziologică. 19. 22. c) salmonella. . d) e preferabil laptelui de vacă. nitrat de Hg 1%.14. b) tumefierea mameloanelor. c) sol. Cărui tip de asfixie aparţin elementele următoare: puls tahicardie peste 120/minut. b) mameloanele ombilicale. Care afirmaţii nu sunt adevărate privind calităţile necesare preparatului de lapte praf pentru sugari: a) este bogat în vitamina C. 16. d) scaun galben auriu. d) înfăşarea nou-născutului. cianoza generalizată. Ce se înţelege prin criza genitală: a) creşterea în greutate. b) se prepară în apă nefiartă. 15.5°C. b) tinctură de iod. c) scurgerea sanguinolentă la nivelul organelor genitale. 18. c) boala cardiacă preexistentă sarcinii şi naşterii. ce se acordă nou-născutului este: a) tăierea cordonului ombilical. b) unguent oftalmic cu Kanamicină. d) refuzul nou-născutului de a primi sânul. b) coloraţia icterică a tegumentelor. tonus păstrat: a) apnee tranzitorie. b) dezobstruarea căilor respiratorii. c) stropirea cu apă rece. 20. Prima manevră de îngrijire. b) bacilul bifidus.

c) temperatura 36°C. oxigen 20 vol%. 30. d) vârsta mamei. 27. Detaşarea bontului ombilical ligaturat. Pentru supravegherea nou-născutului. sistem de alarmă. 29. b) fototerapia. 24. Nou-născutului de 4 zile. 26. b) somnul. în mod fiziologic se face după naştere: a) între 7-10 zile. Naşterea prematură poate avea ca sursă: a) uterul cicatrical. respiraţia. 25. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. c) alimentaţia la sân. 31. Care din următorii parametri îndeplinesc condiţiile incubatorului: a) temperatura 37°C. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. a) masarea blândă a toracelui. c) incompatibilitatea de grup sau Rh. c) să aibă cusătură pe mijloc. Intervenţiile asistentei medicale în cazul nou-născutului cu apnee tranzitorie sunt. d) la macrosomi.23. greutatea. Muguetul (mărgăritărelul) la sugar apare ca urmare: a) a nerespectării orelor de masă. trebuie să i se efectueze unele intervenţii. La ce categorie de nou-născuţi sunt mai frecvente crizele de apnee şi cianoză: a) la eutrofici. umiditate 50%. oxigen 40 vol%. oxigen 40 vol. b) respiraţie artificială manuală sau cu aparat portabil. b) a nerespectării regulilor de igienă. asistenta are datoria să înregistreze zilnic: a) aspectul tegumentelor. b) temperatura de 40°C. scaunul. b) multiparitatea. b) între 10-12 zile. c) a naşterii premature. d) funcţiile vitale. umiditate constantă. urina. .%. reflexul suptului. sistem de alarmă. c) funcţiile vitale. în greutate de 2. reflexul suptului. d) baia generală. c) la dismaturi. temperatura. b) să se poată fierbe. c) între 5. d) să se încheie pe umeri cu şireturi. b) la prematuri.7 zile.500 grame. d) după 14 zile. cu tegumente icterice. Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-născutului: a) să fie din nylon. d) gavaj. 28. care sunt acestea: a) vaccinarea BCG. umiditate 70-80%. c) dezobstruarea căilor respiratorii. d) a hidratării suficiente.

32. Asistenta medicală recunoaşte icterul fiziologic al nou-născutului după următoarele caracteristici: a) stare generală alterată; b) se instalează după 2-3 ore de la naştere; c) scaunul, urina sunt normal colorate; d) apare în a 3-a zi după naştere; e) starea generală este bună. 33. Faceţi asocieri între următoarele elemente: a) sugar 1 lună; 1) lapte praf 12,5%; b) sugar 3 luni; 2) stă în şezut; c) sugar 6 luni. 3) nevoi calorice 110 cal/24 ore; 4) lapte praf 8%; 5) degete flectate în palmă; 6) brânză de vacă; 7) pronunţă silabe.

Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.
1. Copilul M., de 8 luni, are febră şi diaree, este propus pentru vaccinare antipolio: a) i se face tratament şi reprogramare; b) i se face reprogramare pentru anul viitor; c) i se face vaccinare conform programării; d) nu va fi vaccinat deloc. 2. Pentru interpretarea IDR la tuberculină în cazul tânărului V., de 15 ani, asistenta îl cheamă la cabinet: a) după 24-72 ore; b) după 2-4-6 ore; c) urmăreşte reacţia imediat; d) nu are rost să fie chemat la control. 3. Copilul L., de 12 ani, nu are poftă de mâncare, prezintă stare de disconfort şi prurit anal; prioritar, în intervenţiile medicale, este: a) baia generală, baia pe porţiuni; b) recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic; c) alimentarea la timp a copilului; d) scoaterea la aer a copilului. 4. La 7 luni, L. V. are o dezvoltare normală psihomotorie; ultima realizare, probabil, este: a) întoarcerea de pe o parte pe alta; b) să stea în şezut fără sprijin; c) să stea în picioare, susţinut; d) să apuce obiecte cu mâinile. 5. In care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabiliţi ca pacientul L. V., de 7 luni, are o dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei: a) evaluare; b) planificare; c) implementare; d) diagnostic de nursing. 6. B.F., în vârstă de 6 ani, este adus la spital cu febră şi disurie; i se efectuează urocultura care este pozitivă; numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10.000 germeni/ml; b) între 10.000-100.000 germeni/ml; c) peste 100.000 germeni/ml. 7. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priză 1 gr. soluţie medicamentoasă la un interval de 6 ore; câte prize sunt în 24 ore şi câte picături, folosindu-se pipeta pentru administrare: a) 4 prize x 20 pic. pe priză; b) 6 prize x 10 pic. pe priză; c) 2 prize x 40 pic. pe priză; d) nu se administrează medicamente cu pipeta. 8. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi între: a) 120-140/min.; b) 80-100/min.; c) 60- 80/min.; d) 90-100/min.

9. Ce greutate va avea un sugar de 7 luni, născut cu o greutate de 3.000 grame: a) 7,500 kg; b) 6,500 kg; c) 10.000 grame; d) 5.700 grame. 10. Ce se înţelege prin enurezis: a) inversarea emisiilor de urină cu predominanţă noaptea; b) pierderea de urină în cursul nopţii; c) pierderea involuntară de urină noaptea la copii peste vârsta de 3 ani. 11. Nu se administrează tablete şi drajeuri nepisate copilului: a) sub 6 luni; b) sub 2 ani; c) sub 6 ani; d) sub 1 an. 12. Condiţiile recoltării scaunului pentru examenul parazitologic sunt: a) 3 zile consecutiv; b) de sub unghii; c) din anus; d) din scaunul spontan. 13. Alimentaţia sugarului de 6 luni poate fi: a) naturală; b) diversificată; c) mixtă; d) artificială.

14. Pentru pregătirea copiilor în vederea explorării radiologice a colonului se efectuează: a) clismă evacuatoare; b) pauză alimentară de 12 ore; c) administrare de purgativ; d) nu se efectuează decât clismă baritată. 15. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecventă a convulsiilor este: a) epilepsia; b) febra; c) temperamentul agitat; d) glicozuria. 16. Noţiunea de „copil febril" este echivalent temperaturii măsurate rectal a cărei valoare poate fi: a) 37,5°C; b) 38°C; c) 39^K)°C; d) 36,5-37°C. 17. Cantitatea de lichide pe kg/corp administrată unui sugar de 5 luni va fi: a) 100-120 ml; b) 130-160 ml; c) 150-180 ml; d) 500 ml. 18. CRI., de 12 luni, este spitalizat cu angină difterică; i se administrează O2; care este cea mai adecvată manevră: a) utilizarea sondei endonazale; b) umedifierea O2; c) utilizarea cortului de O2; d) injecţia subcutanată de O2.

consideră înălţimea: a) normală. b) acetonă.. asistenta. greutatea adecvată.. în cadrul evaluării. b) menţinerea căilor respiratorii libere. dacă nu se acordă îngrijirile corespunzătoare: a) encefalita. febră 39°C şi contracţii tonicoclonice. 26. . c) mică. c) spălarea mâinilor după orice manevră tehnică de lucru.. d) identificarea problemelor de nursing. care este ordinea priorităţilor de îngrijire: a) urmărirea pulsului. de 2 ani. este suspectat de giardia şi lamblia. greutatea normală. Intoxicaţia acută cu substanţe pesticide şi organofosforice se manifestă prin mirosul de: a) usturoi. 23. d) septicemia. b) în primele 4 ore de la ingestie. cu meningită. b) hidrocefalia. c) retardarea mintală. după o gastroenterită acută. este internată cu otită medie acută bilaterală. d) rubajul duodenal pentru recoltarea bilei B. greutatea normală. c) examenul sucului gastric. este internată la secţia de pediatrie. d) normală. b) folosirea de saci din cauciuc pânzat pentru transportarea lenjeriei murdare. b) decubit dorsal cu pernă. după puncţie. d) decubit ventral. este internat în secţia de pediatrie. cu semne de deshidratare moderată. CI. 25. greutatea normală. de 16 ani. c) recoltarea analizelor de laborator. care examene de laborator pot pune în evidenţă prezenţa paraziţilor sau a chisturilor: a) analiza sângelui. c) decubit lateral. b) crescută. b) examenul coproparazitologic. C. Care din complicaţiile de mai jos pot apărea în cazul pacientului C. medicul recomandă recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor agenţi patologici. este intoxicat cu ciuperci. Copilul D.R. d) se practică mai întâi spălătura gastrică. 24. poziţia copilului va fi: a) decubit dorsal fără pernă sub cap. 22. V. ce modalitate folosim pentru a împiedica răspândirea infecţiei: a) folosirea sacilor din pânză albă pentru transportarea lenjeriei murdare. d) mere coapte. c) nu se practică provocarea vărsăturii. de 14 ani. are 12 luni şi are 72 cm lungime şi 13 kg. 21. d) recoltarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic. L. 20. c) migdale. Pacientul C..19. Copilul A. provocarea vărsăturilor se va face: a) după 6 ore de la ingestie. în comă hiperglicemică. de 7 luni.

27. Care din intervenţiile de mai jos nu sunt valabile în profilaxia rahitismului: a) aerisirea încăperii; b) introducerea Slinosului în primele 5 luni de viaţă; c) administrarea de vitamina D2 la ieşirea nou-născutului din maternitate; d) administrarea de calciu şi vitamina D2 în luna a Vlll-a de sarcină. 28. Care din următoarele manifestări de dependenţă nu fac parte din semnele BDA: a) tegumente curate integre; b) pliu cutanat persistent; c) scaune frecvente modificate; d) buna dispoziţie. 29. Medicamentele pe cale bucală la copiii internaţi în spital sunt administrate: a) de mamele însoţitoare; b) de asistentele medicale; c) de infirmiere; d) se lasă pe noptieră pentru a fi luate de copil conform prescripţiilor. 30. Ce avitaminoză produce hemeralopia: a) vitamina PP; b) vitamina C; c) vitamina A; d) vitamina B6.

31. Pacientului G., de 10 ani, i se recomandă examenul coproparăzitologic; pentru recoltare foloseşti: a) un borcan curat; b) o cutie de chibrituri; c) coprocultor direct; d) coprocultor steril cu apă distilată. 32. Notaţi răspunsul corect: a) nu apare sindromul digestiv; b) poate apare colapsul periferic; c) apare prăbuşirea TA; d) nu apare febra. 33. Pentru dezinfecţia pavimentului, în secţia pediatrie, îi atragi atenţia îngrijitoarei să aibă în dotare, pentru executarea corectă a manevrelor: a) o găleată; b) două găleţi; c) cel puţin trei găleţi; d) nu are nevoie de nici un vas. 34. Pacientul V., de 5 ani, are nevoie de toaleta cavităţii bucale; fixaţi ordinea manevrelor de executare corectă a tehnicii: a) spălarea cavităţii bucale; b) pregătirea materialelor; c) pregătirea bolnavului; d) spălarea mâinilor; e) îndepărtarea materialelor utilizate; f) crearea microclimatului. 35. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru: a) persoanele care fac tratament cu antibiotice; b) persoanele care fac tratament cu cortizon; c) copiii mici; d) toţi indivizii.

36. Antibiograma este metoda de laborator care: a) determină prezenţa microbilor; b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv; c) nu arată decât creşterea germenilor. 37. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi: a) orofaringele; b) mucoasa nazală; c) valul palatin; d) amigdalele. 38. Pacientul Z, de 14 ani, este suspect de hepatită serică (TIP B); se recoltează sânge; care rezultat al analizei precizează diagnosticul clinic: a) prezenţa proteinei C; b) prezenţa antigenului Australia; c) prezenţa trichinelei spiralis; d) prezenţa bacilului Tific. 39. Limbajul activ devine problemă pentru un copil: a) până la vârsta de 1 an; b) până la vârsta de 2 ani; c) până la vârsta de 3 ani; d) după vârsta de 3 ani. 40. Conturarea personalităţii copilului se manifestă prin: a) reducerea somnului; b) exprimarea preferinţelor şi repulsiilor; c) căpătarea îndemânării; d) memorarea a cât mai multe poezii. 41. În caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatură de 39,9°C, se vor aplica următoarele intervenţii: a) administrarea de diazepam 1-2 zile; b) administrarea de analeptice cardiovasculare; c) administrarea de antibiotice; d) comprese călduţe pe frunte; e) administrarea de fenobarbital 1/2 fiolă.

Îngrijiri ale persoanei vârstnice.
1. Pentru a se putea iniţia demersurile terapeutice şi corective necesare practicii în geriatrie se impune: a) diferenţierea patologicului de normal; b) cunoaşterea cu precădere a activităţilor; c) delimitarea stării de boală de cea de sănătate. 2. Care din următoarele sisteme şi aparate ale organismului uman suferă importante modificări de îmbătrânire: a) aparatul renal; b) sistemul cardio-vascular; c) sistemul respirator; d) sistemul locomotor. 3. Unele modificări, legate de înaintare în vârstă sunt considerate între anumite limite, ca aparţinând unei îmbătrâniri normale. Care sunt acestea: a) modificări ale pielii şi fanerelor; b) presbiopia; c) scăderea secreţiei lacrimale; d) presbiacuzia; e) fenoastenia; f) toate enunţurile sunt adevărate. 4. Îmbătrânirea psihologică este rezultanta modificărilor induse de vârstă în planul biostructurilor; la baza acestor modificări stau: a) factori ereditari, uzura sistemului vieţii psihice; b) factori ecologici; c) factori socio-culturali. 5. In abordarea unui pacient vârstnic, se vor evalua următoarele funcţiuni psihice: a) capacitatea de orientare; b) starea afectivă; c) memoria; d) gradul tulburărilor de integrare. 6 Numiţi cele trei aspecte generale ale psihologiei senescenţei: a) .......................... ; b) ......................... ; c) ............................ 7. O asistentă medicală care se consacră nursingului geriatrie va cunoaşte şi va respecta cu siguranţă: a) cadrul manierelor elegante; b) drepturile persoanelor vârstnice; c) legislaţia generală; d) măsuri protective specifice. 8. Factorii de risc ai abuzului contra persoanei vârstnice, includ şi: a) vârsta peste 75 ani; b) incapacitatea de autoîngrijire; c) starea biologică. 9. Câte categorii de abuzuri sunt descrise caftind implicate în majoritatea cazurilor: a) patru; b) opt; c) zece.

întâmplătoare. Un important factor ce perturbă somnul nocturn la vârstnic (bărbat) îl constituie: a) trezirile repetate. c) kineziterapie şi ergoterapie de susţinere. pentru a favoriza un somn odihnitor: a) să facă o baie caldă. Incontinenţa anală. de regulă hipersomnia. c) măsurile de prim ajutor calificat. c) aspecte ale senescenţei echilibrului. 18. el se va aplica cu răbdare şi sistemic evitând invalidităţile prin: a) cunoaşterea şi anticiparea riscului. Consecinţele căderilor vârstnicului sunt importante şi afectează: a) starea fizică şi psihică. 15. o mare şi gravă problemă a asistenţei geriatrice este pentru vârstnic: a) o afecţiune temporară. insuficient cantitativ. c) posibilitatea de a bea şi mânca. c) să bea o cană cu ceai de tei. include: a) tulburări cantitative.10. c) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor imediate. 20. b) accidente banale. c) căderile repetate. 17. b) căderile alternative. 16. c) o infirmitate demoralizantă. b) autonomia. ce se cere diferenţiată de falsa insomnie. Cel mai important factor de risc al căderilor este considerat a fi: a) sexul. c) bolile cronice. 14. de regulă hiposomnia. b) hipertrofia de prostată care determină nicturie. 11. d) greu de suportat. c) tulburări cantitative. Importanţa căderilor în îngrijirea vârstnicului ţine seama în special de: a) amploarea consecinţelor. b) complexitatea consecinţelor. d) în relaţia cu familia pentru reintegrarea socială. Tratamentul preventiv al sindromului de imobilizare este esenţial. d) relaţiile sociale şi familiale. individualizat. 13. b) o infirmitate umilitoare. b) vârsta înaintată. 19. Dissomnia reală a vârstnicului. b) să facă un duş rece. b) tulburări ale ritmului normal. b) întocmind un plan de îngrijire. Ce fel de căderi fac îndeosebi obiectul sindromului de cădere: a) căderile unice. în sensul inversării. In cazul unui vârstnic care a suferit o cădere asistenta medicală intervine: a) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor tardive. 12. b) terapie recuperativă. . Ce recomandă asistenta medicală unui vârstnic. Căderile persoanei vârstnice sunt considerate: a) aspecte ale senescenţei posturii. c) somnul diurn.

Care din următoarele tipuri de incontinenţă urinară nu ţine de factorii legaţi de fiziologia micţiunii: a) incontinenţa urinară definitivă sau stabilă. d) folosirea de laxative. 28. asistenta medicală va cunoaşte: a) dificultăţile legate de bolile cronice. tranzitorie şi reversibilă. d) factorii de risc şi bolile cronice. b) consumarea de alimente semisolide. 29. Eficacitatea intervenţiilor va fi evoluată în raport cu: a) frecvenţa şi aspectul scaunelor. b) factorii de risc.îngrijiri va cuprinde formularea „alterare a funcţiei intestinale . b) ingerarea suficientă de lichide. Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare şi cardiace. b) absenţa diareei. constituind una din acuzele cele mai frecvente ale vârstnicilor. Pentru a menţine independenţa nevoii de a mânca şi a bea. d) semnele unui deficit nutriţional. Care din următoarele intervenţii preventive sunt menite să acţioneze asupra unor factori ce pot satisface nevoia de a mânca şi a bea: a) periajul corect al dinţilor. c) incontinenţa urinară de stres sau de efort. În cazul unei disfuncţii de eliminare intestinală diagnosticul de nursing . Contextul unei incontinenţe urinare include adesea şi următoarele: a) anorexie. b) abordarea unei posturi care favorizează respiraţia. c) afecţiunile locomotorii şi neurologice. acţiunile planificate de asistenta medicală vor avea următoarele scopuri: a) menţinerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor. Cum va determina asistenta medicală împrejurările apariţiei dispneei: a) la ce grad de efort apare. care urmăreşte: a) creşterea spaţiului de timp dintre micţiuni.Care din următoarele sunt exerciţiile de tehnică respiratorie pe care asistenta medicală i le prezintă pentru învăţare vârstnicului afectat de dispnee: a) respiraţia diafragmatică. 25. c) mesele rare şi bogat-cantitative. 22. . b) pierderea controlului. b) în ce moment al zilei. c) urmărirea efectelor secundare ale medicamentelor. c) reinstaurarea reflexului de micţiune. 27. d) consumarea de ciorbe sau supe calde care stimulează apetitul. c) se modifică în raport cu poziţia. b) incontinenţa urinară indusă. b) creşterea capacităţii vezicale. 23. e) efectuarea de clisme evacuatoare. Metoda de elecţie în tratamentul incontinenţei urinare este reeducarea. 24. c) respiraţia cu buzele strânse.21. 26. c) dependenţă.actuală şi potenţială". fructe şi legume moi.

d) stabilirea unui orar de folosire a toaletei. În cazul incontinenţei urinare reversibile. . b) felul eliminărilor. Exerciţiile de amplitudine au drept scop: a) menţinerea mobilităţii articulaţiilor. ordonaţi după importanţă problemele şi bolile des întâlnite: a) probleme gastrice. 31. depresie. Modificările fiziologice din cadrul procesului de îmbătrânire se cer cunoscute întrucât joacă un rol important în satisfacerea nevoii de a se mişca. vis-ă-vis de nevoia de a se mişca. durere. Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare la un vârstnic se va realiza: a) numai apelând la exerciţii izotonice şi izometrice. care din următoarele pot fi considerate intervenţii curative: a) efectuarea de exerciţii pentru tonificarea musculaturii sfincteriene. c) folosirea de dispozitive ajutătoare. c) evitarea ingestiei de băuturi diuretice (cafea. b) menţinerea valorilor TA în limite normale. b) probleme respiratorii. 30. Acestea pot fi: a) atrofia lenta a musculaturii. vor fi orientate către: a) motivaţia vârstnicului. b) HTA. Perturbarea somnului la persoana vârstnică are drept cauză principală. d) afecţiuni cardiace. 37. c) scăderea tonusului şi forţei musculare. culegerea de date se va referi cu precădere la: a) capacitatea şi toleranţa la efort. b) menţinerea forţei şi rezistenţei musculare. e) reducerea cantităţii de proteine din alimentaţie 35. d) respectarea regimului alimentar. Intervenţiile preventive. c) menţinerea mobilităţii articulare. 32. b) concomitent cu o alimentaţie completă şi complexă. c) în concordanţă cu starea de nutriţie. c) menţinerea rezistenţei musculare. alcool). ceai. d) prezenţa durerii şi identificarea cauzei determinante. afecţiunile cronice de care suferă acesta şi care produc disconfort. d) osteoporoza. Care din următoarele boli pot afecta mobilitatea la persoana vârstnică: a) artroza. 36. c) hipertrofia de prostată. c) diabetul. In cadrul procesului de nursing. e) afecţiuni neuro-psihice. b) recomandarea de a urina la prima senzaţie de micţiune şi până la completa golire a vezicii. 33. b) tulburări de deglutiţie. etc.c) tipul de dispnee. cuprinse în planul de îngrijire a unui vârstnic. 34. orarul lor. e) poliartroza. d) menţinerea valorilor TA.

diureză. Intervenţiile curative care se vor iniţia ţinând cont de sursa de dificultate şi făcând distincţia între problemele medicale şi modificările fiziologice. e) depunerile de grăsime. . b) respectarea tratamentului cu somnifere.38. cu corectarea ritmului veghe-somn. pot fi următoarele. Intervenţiile preventive constau în sfătuirea vârstnicului. 41. d) alterarea alimentaţiei legată de somnolenţă. Care din următoarele sunt afecţiuni neurologice ce afectează major nevoia de a se îmbrăca a vârstnicului: a) diabetul insipid. d) gută. b) maladia Parkinson. c) ascultarea de muzică ritmată. 42. e) alterarea potenţială a integrităţii mucoaselor. Pentru prevenirea uscării pielii. veselă. asistenta medicală recomandă următoarele. 44. în afară de: a) instituirea unui orar zilnic. Care din următoarele modificări fac problematică alegerea şi ajustarea îmbrăcăminţii: a) deformările osoase. în afară de: a) a nu se face baie generală zilnic. R. c) semne de nedormit. Care sunt acestea: a) dexteritatea. c) mobilitatea articulară. d) forţa musculară. fac parte. c) hemiplegiile. d) condiţiile de mediu. c) lipsa anturajului favorabil. d) a nu se face abuz de pudră de talc. P. 40. b) asigurarea de confort fizic prin poziţionare şi calmarea durerii. care va urmări următoarele: a) evitarea excitantelor. eventual un pahar cu lapte. intacte. 39. c) coordonarea. 43. Îmbrăcatul şi dezbrăcatul presupun o serie de abilităţi care sunt afectate in cadrul procesului de îmbătrânire. d) tulburările de auz. Problemele de dependenţă la nivelul nevoii de a fi curat şi a avea tegumente îngrijite. b) echilibrul. c) a se folosi săpunuri grase. c) alterare a integrităţii tegumentelor. d) activităţi reduse în cursul zilei pentru a nu acumula oboseală. mai ales după ora 18. c) aerisirea camerei de dormit. din următoarele categorii de diagnostice de îngrijiri-nursing: a) tulburări de somn legate de oboseală. b) deficit de autoîngrijire. b) a se folosi după zvântarea pielii unele loţiuni alcoolizante. d) cină uşoară. de a se conforma unui regim de viaţă. 45. b) valorile TA. b) deformările coloanei vertebrale. în general. Observaţiile asistentei medicale vor urmări: a) orarul zilnic de somn. f) toate enunţurile sunt adevărate. e) a se asigura o hidratare corespunzătoare.

e) manifestată prin ipohondrie. . b) se clăteşte cu apă caldă după ce a fost spălată cu detergent/săpun pentru copii. brusc. b) asigurarea unei poziţii confortabile.1°C. regimul alimentar al persoanei vârstnice va fi orientat către: a) o alimentaţie bogată în hidraţi de carbon. c) se îndepărtează resturile alimentare de pe ea. utilizând următoarele strategii: a) manipularea vârstnicului cu rapiditate. c) practicarea de activităţi fizice uşoare (plimbări).4°C. b) se va retrage în securitatea unei lumi interioare. b) în coexistenţă cu boala somatică. Depresia este una dintre cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la vârstnici. b) o reducere a grăsimilor. Pentru prevenirea hipertermiei. Este cel mai adesea: a) atipică. Odată cu vârsta. c) oboseala. 54. Proteza dentară va fi îngrijită în felul următor: a) se spală pe toate feţele folosind o periuţă aspră. c) va apela la tehnici diverse de relaxare. Cel mai frecvent factor legat de accidentele hipotermice este: a) hipotensiunea ortostatică. d) consumarea de lichide reci. 51. e) se clăteşte cu apă rece înainte de a o monta. asistenta medicală va lua măsuri pentru diminuarea sau îndepărtarea ei. decizie. 53. 49. 47. După ce durerea a fost evaluată. Nevoia de sucuritate este strâns legată de numeroase aspecte privind mediul înconjurător. c) uşor de determinat. In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană vârstnică: a) 36°C. d) se păstrează noaptea într-o soluţie slabă de oţet. 50. d) prezentă la femei.46. c) consumarea de lichide cât mai calde. Care persoane sunt cele mai vulnerabile în faţa hipertermiei: a) persoanele obeze. d) purtarea în cursul nopţii a unor ciorapi. 52. b) 37. c) persoanele cu boli cardio-vasculare. Persoana vârstnică când se simte în pericol: a) îşi va înrăutăţi starea de sănătate. Acţiuni desfăşurate de asistenta medicală pentru menţinerea temperaturii corporale a vârstnicului în limite normale sunt şi: a) asigurarea temperaturii ambiante de 20-21°C. b) persoanele cu afecţiuni digestive cronice. c) 35. b) determinarea vârstnicului să folosească băuturi alcoolice ca mijloc de „a se încălzi". c) mişcarea şi schimbarea poziţiei conform orarului stabilit. eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminua. 48. b) deshidratarea.

c) alterare a comunicării verbale legată de afazie. 57. 58. în nevoia de a comunica. b) terapeutică. e) toate enunţurile sunt adevărate. d) tulburărilor tactile. . c) să nu împiedice comunicarea prin reacţiile sale emoţionale. Pentru a fi independent. b) comunicare ineficace din cauza valorilor mari ale tensiunii arteriale. cu faţa la partenerul de dialog. b) evaluarea funcţiilor cognitive. asistenta medicală va proceda în felul următor: a) nu va folosi metode non-verbale de comunicare. Problemele care apar cel mai frecvent sunt: a) alterare a comunicării verbale legată de un deficit auditiv sau vizual. Din punct de vedere al scopului comunicarea asistentei medicale poate fi: a) informaţională. c) pedagogică. Culegerea de date. b) să aibă o viaţă socială. clar. b) acuităţii vizuale scăzute. individul trebuie: a) să aibă integre organele senzoriale. d) evaluarea funcţiilor senzoriale. c) va vorbi lent. c) trecutul patologic. b) va da dovadă de empatie.55. 59. va avea în vedere elemente legate de: a) personalitatea vârstnicului. 60. Procesul de îmbătrânire afectează nevoia de comunicare diminuând-o datorită prezenţei: a) hipoacuziei. c) surplusului ponderal. ca primă etapă a procesului de îngrijire. 56. Pentru îmbunătăţirea comunicării cu vârstnicul.

6. 2. deci. c) respectarea disciplinei spitaliceşti. d) combaterea durerii. c) prin injecţie intravenoasă. c) grija pentru odihnă. b) în seara premergătoare. d) pe masa de operaţie. . e) să coreleze rezultatele cu starea clinică a bolnavului. b) mialgin. d) respectarea relaţiilor cu bolnavii ceilalţi. b) prin injecţie intramusculară. d) să interpreteze rezultatele. şi. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei intervenţii chirurgicale: a) să recolteze corect probele prescrise. c) cu 1-2 h. c) să aducă rezultatele de la laborator. seara hidric. d) câştigarea încrederii bolnavului în echipa de îngrijire. înlăturarea fricii de spital. c) respectarea prescripţiilor medicale şi efectuarea explorărilor. 8.şi postoperatorie. b) cunoaşterea bolnavului şi a bolii. d) diazepam. b) convingerea că intervenţia chirurgicală este benefică. 4. c) dimineaţa şi la prânz regim obişnuit. Care sunt regulile în îngrijirea preoperatorie a bolnavului: a) crearea condiţiilor care să împiedice traumele psihice. 5. somn liniştit. a operaţiei pentru sedarea şi liniştirea bolnavului: a) fenobarbital. f) crearea siguranţei că operaţia şi starea postoperatorie vor fi favorabile. 1. b) să ducă probele la laborator.CAPITOLUL VIII Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre. Care din următoarele metode contribuie la buna pregătire psihică a bolnavului: a) înlăturarea factorilor nocivi. b) înlesnirea vizitei familiei. Ce regim alimentar oferim bolnavului în preajma operaţiei: a) regim alimentar obişnuit. Ce obiective urmăreşte pregătirea psihică a bolnavului chirurgical internat: a) acomodarea cu condiţiile. Ce medicamente se administrează cu 30 min. d) nu se dau alimente grele cu 24 h înaintea operaţiei. 3. c) fortral. b) regim hidric. 7. Cu cît timp înaintea operaţiei trebuie să depilăm regiunile păroase: a) cu 48 h. Cum se testează eventuala alergie la novocaină: a) prin injecţie intradermică. e) combaterea manifestărilor ce provoacă disconfort. înainte de începerea anesteziei.

c) uşor inflamabil. b) mialgin. b) 2-A%. 13. Pentru evitarea confuziilor. c) albastră. fortralul. 11. 12 Care din analgezicele de mai jos. dispnee. c) piafenul. d) agitaţia bolnavului din cauza durerii mari. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie: a) greţuri. vărsături. algocalminul. beralginul. seara dinaintea operaţiei. Care din următoarele obiective sunt urmărite prin efectuarea anesteziei generale: a) hipnoza.5-1%. d) protecţia antiinfecţioasă. c) implementare. d) portocalie. c) căderea limbii.9. c) cefalee persistentă. fentanilul. 14. . b) neagră. d) diagnostic de nursing. administrăm: a) fenobarbital. d) nu are importanţă concentraţia soluţiei. In care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă îngrijirea postoperatorie a fost eficientă: a) evaluare. Eterul este: a) gaz cu miros caracteristic. 15. 10. Pentru a avea un somn liniştit. Care este pericolul cel mai mare în perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubaţia orotraheală: a) sângerarea plăgii. b) tahicardie. Cu ce culoare sunt vopsite buteliile cu protroxid de azot: a) albă. 17. b) analgezia. d) insolubil în grăsimi. morfina. d) romergan. d) intoleranţă la medicamente. c) 8%. b) planificare. astuparea glotei şi asfixierea bolnavului. c) paracetamol. au regim de substanţe stupefiante (opiance) a) fortralul. buteliile de gaz sunt colorate standard. b) mialginul. volatil. Ce soluţie de xilină se foloseşte în rahianestezie: a) 0. c) relaxarea musculară. b) hTA. 16. b) lichid incolor.

c) protejarea zonelor de presiune. b) decubit lateral. 25. c) în poziţie laterală stângă sau dreaptă. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi. cu capul flectat spre dreapta. b) escară de decubit. c) decubit ventral. b) felul anesteziei. 22. vor fi aşezaţi în pat în următoarele poziţii: a) decubit dorsal cu pernă sub picioare. d) combaterea atelectazei pulmonare. 21. 20. Mobilizarea precoce a bolnavului urmăreşte: a) combaterea durerii. c) stimulează peristaltismul. Pentru îngrijirea unui bolnav. 23. e) monitorizarea funcţiei renale.18. Bolnavii operaţi cu anestezie locală. b) în poziţie Trendclenburg. în perioada postoperatorie. c) monitorizarea cardio-vasculară. asistenta va efectua următoarele activităţi în afară de: a) schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit. ţinem seama de: a) natura operaţiei. b) încurajează mobilizarea. 24. 19. este efectul secundar al unui analgezic (Fortral) administrat postoperator: a) reduce greaţa. fără pernă. c) prevenirea stazei venoase şi producerea bolii tromboembolice. Care din următoarele. putând lua orice poziţie doreşte. c) tulburări circulatorii periferice. d) complicaţiile care apar. cu o tăviţă renală alături. d) epistaxis şi lipotimie. d) decubit dorsal cu capul pe pernă. c) starea generală a bolnavului. d) administrarea unor medicamente specifice. d) în decubit dorsal. nu va ridica capul. b) menţinerea tegumentelor uscate şi curate. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat în următoarea poziţie pe pat: a) în decubit dorsal cu două perne sub cap. b) combaterea tulburărilor hidro-electrolitice. Care din următoarele se consideră complicaţii apărute la un bolnav imobilizat timp îndelungat la pat: a) artrită acută. . Care din îngrijirile postoperatorii sunt pentru bolnavii trimişi în salon cât şi pentru cei din STI: a) aşezarea corespunzătoare în pat. b) mobilizarea bolnavului. d) urmărirea evoluţiei febrei.

b) de afecţiuni pleuropulmonare sau esofagiene. c) în poziţie Trendelenburg. Pentru un bolnav. 28. c) 1. cu o operaţie medie. c) la fumători. Bolnavul operat cu anestezie locală va fi aşezat: a) în decubit dorsal cu capul pe pernă. . 30. c) coloana vertebrală. d) 3. Aportul proteic postoperator este necesar pentru: a) corectarea hipoproteinemiei. b) cu peritonite operate. b) în decubit dorsal fără pernă timp de 24 h. 29. 32.500 cal/zi. 31. d) efectuarea de baie parţială zilnică. b) membre inferioare.000-3. Care din următoarele sunt aspecte esenţiale ale planului de nursing postoperator: a) promovarea mobilizării şi încurajarea ingestiei de lichide.000-1. In poziţie de decubit lateral vor fi aşezaţi bolnavii: a) operaţi pentru afecţiuni pleuropulmonare. c) cu rahianestezie. c) creşterea dezechilibrelor hidro-electrolitice. b) cicatrizarea plăgilor.000-4. c) cu afecţiuni esofagiene operate. c) prevenirea insomniei şi a anxietăţii.26. b) furnizarea terapiei diversionale şi a fizioterapiei. d) compensarea proceselor catabolice ce au loc postoperator. insuficient tratate. 34.000 cal/zi. d) la cei cu leziuni pulmonare preexistente. d) în poziţie Fowler. In poziţie Trendelenburg vor fi aşezaţi bolnavii cu: a) peritonite generalizate. 27 La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaţii pulmonare: a) la bolnavii vârstnici. 33. b) irigare cerebrală deficitară. după dorinţă. b) 800-1. este nevoie ca aportul caloric să fie de: a) 2. putându-şi schimba în anumite limite poziţia.000 cal/zi.000 cal/zi. În poziţie de decubit ventral vor fi aşezaţi bolnavii operaţi: a) pe coloana vertebrală. b) la copii. Poziţia Fowler (semişezândă) este favorabilă bolnavilor cu operaţii pe: a) torace. c) operaţii la nivelul membrelor inferioare.

scoasă. 44. b) calea intravenoasă. d) pentru a nu putea fi mobilizată. 40. 43. La administrarea oxigenului din bombă. 39. obiectivele planului de îngrijire sunt următoarele. Care sunt avantajele traheotomiei: a) reduce spaţiul mort cu aproximativ 10%. b) pentru a nu aluneca. putem folosi următoarele căi: a) gastrostomia. c) pentru a împiedica sângcrarea şi infecţia. d) permite aspiraţia secreţiilor traheobronşice şi reduce mişcările paradoxale în voletul costal. b) supravegherea aspectului pansamentului. Când calea naturală eficientă în administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul chirurgical. . 41. Aportul energetic va fi dat de: a) glucide. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite: a) urmărirea evoluţiei bolnavilor.35. În prima oră după anestezia generală. c) barbotor. d) din care rezultă modificări structurale şi funcţionale ale plămânilor (EPA). De ce se fixează canula de traheotomie la piele: a) pentru a nu se astupa cu corpi străini. cu excepţia: a) monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute. b) creem o atmosferă cât mai puţin septică. c) prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei. 36. c) urmărirea eficacităţii tratamentului aplicat. c) sonda nazogastrică sau nazojejunală. b) reductor. b) prevenirea apariţiei unor complicaţii. c) ce produce insuficienţă hepato-renală. 38. d) mobilizarea la marginea patului. Ce facem pentru a nu se forma crustă la o traheotomie: a) spălăm cu ser fiziologic şi îndepărtăm mecanic secreţiile formate. c) de urgenţă. b) toxic pentru organism. 42. d) lipide. b) vitamine. avem nevoie pentru reducerea presiunii şi umidificare de: a) mască. c) provocăm tuse artificială. 37. de un bolnav agitat. c) apă şi electroliţi. cel puţin în primele zile postoperator. d) modificarea conduitei. în funcţie de evoluţie. c) evită obstacolul glotic şi reduce spaţiul mort cu aproximativ 65%. Oxigenul pur administrat timp îndelungat are efect: a) benefic pentru organism. b) simptomatic. Oxigenoterapia este un act terapeutic: a) etiologic. b) separă calea aeriană de cea digestivă prin canule speciale.

Într-o plagă „în seton" orificiul mai mare este: a) de intrare. d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie. d) 300-400 mg.CAPITOLUL IX Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale. 8. 5. 9. În cazul unui pacient politraumatizat prioritatea în acordarea primului ajutor constă în: a) oprirea hemoragiei externe. In cazul în care o persoană este găsită căzută într-un garaj închis. c) 150-250 mg. d) aplicarea garoului. b) 100-200 mg. Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai întâi: a) să eliberăm căile respiratorii. 3. 2. b) de ieşire. c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a) ligatura vaselor lezate. e) administrarea medicaţiei hemostatice. Care din următoarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinică: a) delirul. b) pansament compresiv. Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este: a) executarea unui baraj de securitate. b) tahicardia. b) să o punem în poziţia de siguranţă. c) compresiune la distanţă. d) dilataţia pupilară. Care este atitudinea corectă la locul accidentului în cazul unui traumatism abdominal închis: a) administrare de calmante. c) hemostază locală. b) transport de urgenţă la spital. salvatorul trebuie: a) să oprească motorul. b) evaluarea rapidă a situaţiei. . şocul anafilatic. c) să scoată persoana afară din garaj. c) imobilizarea fracturilor osoase. c) sunt egale. c) febra mare şi mucoasele uscate. cu un motor de maşină funcţionând. 4. b) să controleze respiraţia. 6. 7. 1. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici: a) 150-175 mg. c) să-i controlăm respiraţia. b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare.

b) flictene. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel: a) cu stare de şoc hipovolemic. 17. c) gangrena. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin. c) se transportă victima la spital. b) frigul uscat. In cazul electrocutării la locul de intrare şi ieşire a curentului electric se produc arsuri: a) de gradul II. c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot. 20. 11. c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos. 18. c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte. Care din următoarele manevre se practică în cazul muşcăturilor de şarpe veninos: a) incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată. 16. b) de gradul III. c) imobilitatea prelungită. hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială. a) eritem. 14. d) încălţămintea lejeră. b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot. 12. b) tamponament local. b) marginea inferioară a mandibulei.10.În cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar: a) acordul pacientului. 15. b) fără complicaţii. 19. b) să câştigi încrederea pacientului. Primul ajutor în cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă în: a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei. Care sunt factorii care favorizează degeraturile: a) frigul umed. . c) să cunoşti natura substanţei ingerate. Pentru acordarea primului ajutor în cazul electrocutării: a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură. se face prin compresiune directă pe: a) regiunea preauriculară. b) aplicarea garoului deasupra leziunii. c) cu stare de şoc toxicoseptic. b) administrarea de antialergice. În cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgenţă este efectuarea de: a) spălaturi auriculare cu ser fiziologic sau apă distilată. c) de gradul IV. În accidentele maxilofaciale. 13. c) instalaţii auriculare cu glicerina boraxată. Primul ajutor în caz de arsură constă în: a) administrarea de antialgice. b) se îndepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie. c) administrarea de antiinflamatoare steroide.

23. 24. 27. d) comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal. întreruperea continuităţii osului. c) sete accentuată. b) vărsătură de sânge ca zaţul de cafea. 29. hemoragii.paralizii. corectă a fracturii. b) sediul fracturilor. c) foloseşte o atelă Kramer. Hematemeza este o hemoragie internă exteriorizată manifestată prin: a) vărsătură de sânge roşu aerat. In cazul unei fracturi închise la un membru inferior. cu resturi alimentare (eventual). d) hemostază provizorie. c) mobilitate anormală. Semnele de certitudine într-o fractură a membrelor sunt: a) mobilitate anormală. Obiectivul principal în acordarea primului ajutor în cazul unei fracturi la locul accidentului este: a) reducerea fracturii. la locul accidentului. . c) imobilizarea provizorie. 26. b) aplicarea imediată a unui tampon din tifon introdus compresiv în fosa nazală. 22. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită flectarea capului pe tor ace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce: a) şoc hemoragie. crepitaţie osoasă. Ce manifestări sunt tipice pentru o hemoragie internă: a) tegumente palide şi reci. c) elasticitatea cutiei toracice. impotenţă funcţională. b) prevenirea complicaţiilor . b) nu este nevoie de imobilizare. b) accentuarea durerilor. c) vărsătură de sânge negru lucios ca păcura. Epistaxisul se tratează de urgenţă prin: a) aşezarea bolnavului în decubit dorsal. d) indiferenţă. 28. Severitatea unei fracturi costale depinde de: a) numărul fracturilor. c) calmarea durerii. b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaţiilor deasupra şi dedesubtul fracturii. c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării. crepitaţie osoasă. c) schimbarea tamponului din oră în oră. deformarea regiunii.21. asistenta medicală aplică: a) reducerea precoce. 25. Pentru imobilizarea provizorie a membrului inferior stâng fracturat asistenta medicală procedează în felul următor: a) imobilizează membrul inferior stâng fracturat folosind drept atelă celălalt membru inferior. b) netransmisibilitatea mişcărilor distal de fractură. b) stare de agitaţie.

cu capul mai jos decât restul corpului.60/min. Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică. b) hipotonie musculară şi pete cianotice. . c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG. 39 În edemul pulmonar acut pacientul se aşează în: a) clinostatism. 40. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de: a) 60. b) clinostatism. b) în orice poziţie. b) 40. Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin: a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale. cu capul mai ridicat decât restul corpului. c) 1 la 2. Cât timp se va păstra ritmul 2 la 15: a) până la reluarea respiraţiei spontane. 36. accidentatul putând fi încă resuscitat: a) midriază fixă. stare de inconştienţă. b) 8-10 minute. puls tahicardie. 34. b) respiraţie profundă. In cazul unui singur reanimator în resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre insuflaţii şi masajul cardiac extern este de: a) 1 la 8. 32. b) până la apariţia bătăilor inimii. Pentru intervenţiile de urgenţă în edemul pulmonar acut asistenta medicală pregăteşte: a) instrumente pentru sângerare şi oxigenoterapie. b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii. hipotensiune arterială conştientă pierdută. puls filiform.. b) dispariţia midriazei. paloare midriază. c) trusa pentru traheostomie. 35. c) recolorarea tegumentelor.. puls absent. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă: a) respiraţie superficială. b) medicaţie tonică cardiacă. 33. În resuscitarea respiratorie prima manevră este: a) administrarea oxigenului. cu capul în hiperextensie. c) 100-120/min. accidentatul se va afla în următoarea poziţie: a) decubit lateral drept. c) 20 minute. In stopul cordiorespirator. b) 2 la 15. c) decubit dorsal. pe un plan dur.30. concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajul cardiac extern.80/min. c) poziţie şezând. cu picioarele atârnând la marginea parului. c) până la reluarea respiraţiei spontane şi apariţia bătăilor inimii. 38. 37. 31.4 minute. c) respiraţie oprită. stare de inconştienţă. c) insuflaţia aerului gură la gură. relaxare sfincteriană. Care este timpul limită de acţiune în reanimarea cardio-respiratorie? a) 3.

Durerea coronariană ce survine la efort. c) absenţa mişcărilor toracice în timpul respiraţiei. c) administrarea de atropină. Unul din semnele pneumotoraxului este: a) spută cu sânge. c) poziţia semişezândă. 51. afazie. tahicardie. 49. b) sistarea tratamentului hipoglicemiant. b) tulburări renale. 46. b) decubit lateral sau semi-ventral. b) poziţia decubit ventral. d) poziţia decubit lateral (de siguranţă). puls filiform. 42. În starea de şoc indiferent de cauza sa se produce: a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabqlice la nivelul ţesuturilor. debutul se instalează lent: a) diabet. Criza de angină pectorală durează în general sub: a) 5 min. emoţii. transpirat. 43... b) 15 min. c) pacient somnolent. In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziţia decubit dorsal. d) uremie. Care dintre următoarele cauze pot determina apariţia comei diabetice: a) postul prelungit. c) tulburări respiratorii. poate fi transportat în poziţie: a) decubit dorsal tară pernă. c) stenoză mitrală. b) durere toracică surdă. b) infarct miocardic acut. 47. Cărui grad de comă îi este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şi cutanate: a) comă profundă grad III. 45. fotofobie. In care dintre come.41. b) hemiplegie. b) comă vigilă grad I. Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă: a) pacient inert. are o durată între 3-15 min. hipotensiune. comatos. b) hemoragii cerebrale. cu tegumente palide şi reci. d) comă ireversibilă grad IV. . c) intoxicaţii cu cianuri. 44. şi care cedează la nitroglicerină este caracteristică în: a) angina pectorală. hipertensiv. frig. 50. 48. somnolent. c) Trendelenburg. Pacientul inconştient. c) 30 min. c) comă propriu-zisă grad II. redoare de ceafa. b) pacient agitat. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană: a) cefalee.

sete de aer.apă distilată. 54. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini vii auriculari este: a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon. c) hipertensiunea arterială. 55. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este: a) redoarea de ceafă. c) extragerea sau împingerea corpului străin prin procedee oarbe. 53. b) o leziune cerebrală. . b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală. Existenţa hemiplegiei în cadrul comelor semnifică: a) o leziune meningeană. 52.c) agitaţie psiho-motorie. b) extracţia corpului cu pensa. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini esofagieni este: a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin. b) hemiplegia. c) o leziune medulară. c) spălătură cu seringa Guyon .

b) pe parcursul celor 9 luni de sarcină. 3. b) supraveghează procesele de boli infecto-contagioase. elevii îşi vor însuşii următoarele abilităţi şi deprinderi practice: a) determină indicatorii de dezvoltare fizică. b) continuu. Ritmul vizitelor. pentru stabilirea relaţiei cu femeia gravidă. pe parcursul vizitelor. c) sarcinile trecute. La terminarea stagiului practic în comunitate. 8. b) vaccinările efectuate. 7. 9. b) prezentarea semnelor unei naşterii premature. 2.CAPITOLUL X Îngrijiri comunitare. II de sarcină. Activitatea de educaţie a gravidei se realizează: a) în primele 2 luni de sarcină. a controalelor periodice ale gravidei. Notăm în fişa medicală a gravidei: a) evenimentele petrecute de la ultimul control periodic. c) în ultimele 4 luni de sarcină. c) doar în trimestrul II de sarcină. Pentru îngrijirea femeii gravide la domiciliu vom cunoaşte: a) modalităţile de estimare a vârstei sarcinii. P. c) modalităţi de administrare a O2. Care din următoarele se regăsesc în modalităţile de efectuare a educaţiei gravidei: a) prezentarea semnelor naşterii la termen. b) istoricul ciclului menstrual şi activitatea sexuală. c) câştigul sau pierderea în greutate. a controlului periodic. 4. d) determinarea valorilor TA. se stabilesc: a) în raport cu numărul sarcinilor. 5. La primul interviu. d) tehnici de monitorizare a elementelor particulare ale sarcinii. c) prezentarea cauzelor ce declanşează travaliul. I de sarcină. 6. c) la sfârşitul sem. d) în trimestrul I de sarcină. b) responsabilitate şi corectitudine. d) numai înainte de a rămâne însărcinată. 1. b) la sfârşitul scm. d) aplică sub supraveghere intervenţii de urgenţă. b) tehnica puncţiei venoase. Alterarea comportamentului sexual datorită disconfortului este o posibilă problemă a gravidei specifică: a) trimestrului III de sarcină. R. evoluţia lor. c) respect al regulamentului de funcţionare. . notăm: a) aspectul general şi nivelul de cultură. c) recoltează sânge pentru glicemie şi urce. T°. Printre atitudinile şi capacităţile afective ale elevilor se găsesc: a) dorinţa de comunicare.

nepoluat. După evaluarea cauzelor varicelor membrelor inferioare se recomandă: a) evitarea ingestiei de fructe acide. ce va sublinia: a) faptul că femeia gravidă a înţeles şi poate demonstra înţelegerea informaţiilor oferite. cu îndoirea genunchilor şi rămânerea spatelui drept. b) cunoaşterea modalităţilor de păstrare a unei poziţii corecte.10. b) va efectua exerciţii de relaxare a spatelui. b) îngrijirea copilului de vârstă preşcolară. c) desfacă curelele sau elasticele prea ferme. c) va folosi corect spatele pentru a ridica un obiect. c) unde să se prezinte în caz de urgenţă. Deficitul de cunoştinţe al femeii gravide depistat la vizita iniţială prenatală se referă la: a) diagnosticul de sarcină. d) purtarea de ciorapi elastici . c) să-şi mărească greutatea corpului prin ingestie de alimente în surplus. b) evitarea obezităţii. curat. cu toc jos. urmează evaluarea. 13. d) atitudinea permanentă de anxietate. sincer. Pentru evitarea cefaleei. b) să-şi exprime neliniştea sau frica în legătură cu orice problemă pe care o consideră diferită. După aplicarea diferitelor modalităţi ce se referă la educarea femeii gravide. 15. c) înţelegerea producerii în sarcina normală a HTA. 17.speciali. c) va avea suport psihic-emoţional din partea familiei. Durerile dorsale pot fi reduse dacă gravida: a) va purta încălţăminte adecvată. Femeia gravidă pregătită pentru naştere va cunoaşte: a) ce sunt şi cum se produc BCF. 14. Care din următoarele pot fi obiective în îngrijirea la dotniciliu a unei gravide: a) gravida să cunoască schimbările fizice ce se produc în timpul sarcinii. b) bea lapte rece aproximativ 100 ml. 11. a migrenei. c) datele când se va prezenta la controalele de specialitate. La senzaţia stării de leşin gravida este sfătuită să: a) ia poziţie şezând sau în decubit lângă o sursă de aer curat. 16. c) evitarea poziţiei nemişcate a picioarelor. b) va lua preventiv 1 tabletă aspirină. cu asistenta medicală. d) depistarea factorilor de risc. b) cum să discute direct. d) bea apă minerală cu o felie de lămâie. . 12. femeia gravidă: a) se va plimba în aer liber.

condimentele şi prăjelile. În prezenţa arsurilor gastrice — a gastralgiilor. Oboseala ce este acuzată de gravidă. asistenta medicală va lua în discuţie următoarele semne: a) absenţa mişcărilor fetale. asistenta medicală va: a) administra vaccin antihepatitic A şi B.18. Un anumit grad de edem este normal. comune celor 3 trimestre de sarcină. este determinată de solicitările crescute ale sarcinii şi uneori de starea de nelinişte. inelele nu se mai potrivesc. c) să nu bea decât ceai de tei cu lămâie. să se prezinte la medic. 21. . b) înţelegerea de către gravidă a explicaţiilor. pentru a determina starea generală a sănătăţii gravidei. pot fi reclamate de femeia gravidă: a) respiraţia dificilă. d) să bea lapte în amestec cu ceai de plante. deoarece corpul reţine apa în exces în timpul sarcinii. La vizitele din trimestrul II de sarcină. 20. d) hemoragiile vaginale. 19. b) sunt foarte dureroase. usturimi. b) dormi fără pernă şi cu picioarele pe un sul (pătură). Manifestările prezentate sunt: a) stare de istovire cu dorinţă de a adormi în cursul zilei. b) constipaţia şi somnul dificil. d) sângerarea gingiilor. 23. ' d) lua urgent bicarbonat de sodiu. c) evita mesele abundente. care nu prezintă un motiv de îngrijorare: a) glezne uşor umflate la sfârşitul zilei şi mai ales în zi caldă. b) numai c şi d. b) dacă apare şi durere. b) monitoriza câştigul în greutate. d) de natură infecţioasă. c) nevoia de somn prelungit în timpul nopţii. c) dimineaţa pe degetele umflate şi amorţite. În planul de îngrijire ce s-a întocmit gravidei la vizita iniţială. c) punerea de către gravidă a unor întrebări semnificative. c) răul de dimineaţă. b) numai în trimestrul I de sarcină. evaluarea îngrijirilor referitoare la deficitul de cunoştinţe va sublinia: a) valorile respiraţiei şi prezenţa edemelor gambiere. Ce recomandaţi femeii gravide care simte nevoia de a urina cât mai des (apare mai ales în trimestrul III): a) să bea cât mai puţine lichide seara. 25. c) tulburări de vedere. Pentru a instrui femeia gravidă în legătură cu semnele de pericol ce pot apare în trimestrul II de sarcină. 22. Care din următoarele acuze. Cum se manifestă aceste edeme. c) măsura fundul sacului uterin. gravida va: a) bea lapte cald seara. 24. d) înregistra rezultatele examenelor de urină.

c) în caietul sugarului aflat la mamă. e) icterul fiziologic. Care din următoarele fac parte din manifestările specifice copilului nou-născut: a) aspectul unghiilor. orificiilor auditive şi nazale. 31. b) eliminarea de urină şi materii fecale. Asistenta medicală demonstrează şi efectuează în prezenţa mamei sau a bunicii o serie de activităţi referitoare la: a) igiena corporală. 32. b) dezvoltarea ţesutului subcutanat adipos. d) aspectul şi evoluţia bontului ombilical. Se vor evalua şi înregistra caracterele morfologice următoare în afară de: a) valoarea greutăţii corporale. Aprecierea unei bune stări de nutriţie se realizează după următoarele criterii: a) curba ponderală prezentă. b) reflexele tonice. c) artificială. tonusul muscular. d) obiectivele şi intervenţiile specifice necesare îngrijirii. Pentru a îngriji un copil nou-născut sau sugar la domiciliu asistenta medicală va cunoaşte şi aprecia următoarele: a) particularităţile anatomofiziologice ale copilului. b) scăderea fiziologică în greutate. . 28. c) perimetrele cranian şi toracic. e) aspectul fontanelelor şi suturilor craniene. Alimentaţia nou-născutului şi sugarului poate fi: a) naturală. c) aspectul testiculilor. b) aspectul şi culoarea tegumentelor. d) dezvoltarea psihomotorie corespunzătoare vârstei. b) în fişa de sănătate a copilului. Supa de zarzavat şi brânza de vacă sunt preparate ce se introduc în alimentaţia: a) naturală. c) sensibilitatea dureroasă. 33. b) diversificată. 34. 27. c) îngrijirea ochilor. 29. d) criza hormonală. d) doar b şi c. 30. Ce cuprinde această evaluare: a) poziţia. Unde sunt înregistrate datele obţinute la vizitele copilului: a) nu este necesară o înregistrare specială.26. c) toleranţă alimentară bună. b) modalităţile de adaptare la noile condiţii. mobilitatea. c) diversificată. Asistenta medicală va aprecia dezvoltarea motorie a nou-născutului. b) artificială. ascendentă. c) modalităţile de creştere şi dezvoltare.

b) prezenţa leziunilor de intertrigo. în afară de: a) când sugarul a plâns cu lacrimi. c) vârsta şi starea generală. 38. c) necorelarea programului de viaţă cu starea de sănătate a sugarului. după dorinţă. 40. Pentru a preveni îmbolnăvirea nou-născutului şi sugarului. 37. b) administrarea incorectă a O2.35. 42. d) numai b şi c. În realizarea călirii organismului unui sugar se vor lua în consideraţie: a) condiţiile meteorologice. c) alimentaţia necorespunzătoare. Deficitul de îngrijire a tegumentelor. 39. observaţii despre acesta. Care din următoarele nu sunt greşeli de îngrijire prin neglijenta mamei: a) supraîncălzirea copilului. c) crampe abdominale. asistenta medicală va realiza: a) motivarea vaccinărilor. 41. c) nu este nevoie de o activitate specială. Mama sau bunica. b) când sugarul a ţinut capul. d) când a apărut primul dinte. va nota în caietul sugarului. mama este sjătuită să evite: a) aglomeraţiile. e) câte ori a schimbat scutecele. b) condiţiile de supraveghere. c) când sugarul a stat în şezut. b) colici abdominale. c) a ţine seama de starea de sănătate a copilului. b) o relaţie specială de încredere cu familia. e) îngrijire necorespunzătoare a pielii şi mucoaselor. Regimul de viaţă al sugarului înseamnă: a) un program zilnic individualizat. d) administrarea unor medicamente din proprie dorinţă. d) mobilitatea redusă. d) modalităţile de ridicare şi ţinere în braţe. Pentru ca familia să accepte şi să respecte data planificată a unor vaccinări. se manifestă prin: a) prezenţa eritemului fesier. d) persoanele bolnave. După ce sugarul este alăptat. poate prezenta: a) regurgitări. 36. de sinceritate. f) câte ore a dormit în cursul zilei. c) refuzul de a vaccina copilul. b) toate răspunsurile sunt neadevărate. părinţii sunt obligaţi să accepte vaccinarea copiilor. la sugar. . b) un program zilnic conceput de mamă.

mama va şti: a) să facă bilanţul alimentelor primite faţă de cele indicate. d) să noteze modificările în programul de somn şi veghe. d) determinarea taliei. După baia generală. ştergerea. Protejarea zonelor predispuse la leziuni ale pielii se face cu: a) alcool camforat. . tamponarea şi uscarea pielii se efectuează cu atenţie în zonele următoare: a) pielea capului. Nevoile de îngrijire ale copilului mic. în vârstă de 1-3 ani. Care din următoarele pot fi considerate motive pentru care un bebeluş ar putea plânge: a) boala. c) prilej de intimitate cu implicaţii psihice favorabile mamei şi sugarului. la domiciliu pot fi: a) nutriţia. c) ulei (fiert). . Pentru a evalua modul cum sugarul primeşte alimentaţia prescrisă de medic. d) securitate. c) regiunea interdigitală. temperatura în cameră şi a apei va fi în jur de: a) 20° şi 23.43. 50. b) talc (în strat subţire). 48. 47. c) colicele. c) aprecierea stării de nutriţie. 51. 49. În timpul băii. c) aplicarea de supozitoare antitermice pentru sugari. c) nevoile sociale. 44. b) 20° şi 22°. b) determinarea greutăţii. d) toate cele de mai sus. b) nevoile emoţionale. 45. b) plicile şi cutele pielii. c) 18° şi 20°. Pentru combaterea febrei mama va şti să folosească una din metodele următoare: a) administrarea de lichide (ceai). c) să supravegheze orarul şi caracterul tusei. b) prezenţa eritemului fesier. d) 18° şi 22°. b) numai a. d) aplicarea de comprese calde-alcoolice pe abdomen. 46. b) să observe elementele anormale apărute pe tegumente. Baia generală contribuie la călirea organismului sugarului dar este şi: a) prilej de curăţenie. Între tehnicile specifice care se aplică se găseşte şi: a) măsurarea perimetrului cranian. b) aplicarea de comprese-împachetări.5°. c) aprecierea dezvoltării fizice.

Examenul de bilanţ se efectuează de către medic şi asistenta medicală: a) din 3 în 3 luni. d) atitudinea faţă de bolnav şi faţă de contacţi. 58. în afară de: a) mânuirea cănii. La apariţia unui semn de boală contagioasă la domiciliu. 56. b) asistenta de igienă din teritoriu . pe înţeles despre: a) modalităţile de izolare a copilului bolnav la domiciliu. c) cu mama sau persoana care acordă îngrijirile la domiciliu. b) o dată la 12 luni. c) scrisul cu creionul. făcând referire la momentele de nesupraveghere a copilului. Jocul la această grupă de vârstă se realizează: a) cu obiecte ce pot fi trase sau împinse. asistenta medicală va fi în permanentă legătură cu: a) asistenta medicală de la camera de gardă.52. b) sex. b) cu nisip. c) medicamente (tablete. 57. săritul. d) controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare. la jocul cu: a) obiecte mici. . Asistenta medicală instruieşte părinţii. c) din 6 în 6 ani. 53.comunitate. se va evalua referindu-ne la următoarele. apă. d) comportamentul adaptiv. drageuri). b) semnele bolilor respiratorii. Deprinderi care se învaţă în această perioadă şi se perfecţionează sunt: a) relaţia faţă de mediu. a lingurei. b) perfecţionarea limbajului ca metodă de comunicare. 55. Dezvoltarea comportamentală şi socială. Familia este informată corespunzător. c) abaterile de la normal ale coloanei vertebrale. Indicatorii de dezvoltare fizică se obţin prin prelucrarea valorilor de greutate şi înălţime. b) mersul singur. alergatul. 54. e) comportamentul pcrsonal-social. c) aruncarea mingii. c) cântând. c) semnele bolilor transmisibile. d) prin dans simplu (mişcări ritmate). e) comportamentul personal-social. b) părţi din jucării descompuse. d) tabelele cu indicatorii medii de dezvoltare fizică. 59. ţinând cont de: a) vârstă.

c) acuitatea auditivă. b) limbajul. d) verbal. c) mixt. oferind informaţiile necesare. b) capacitatea de cunoaştere. b) asistenta socială. a unui dialog cu copilul. c) lupta cu instinctul sexual. în mod individual. atitudinea şi limbajul necesar. d) dezvoltarea mentală . Pentru înscrierea la grădiniţă. Pentru cazurile de copii care necesită.60. d) capacitatea de comunicare. conform planului stabilit. Asistenta medicală evaluează în cadrul examenului psihologic şi: a) acuitatea vizuală. Evaluarea modalităţilor de îngrijire a copilului preşcolar la domiciliu include a) normele de igienă personală şi deprinderea copilului cu ele. b) motor. a) IDR la PPD. internarea acestora într-o instituţie de protecţie. c) MICRO. 67. c) asistenta şefa a spitalului teritorial de copii. asistenta medicală va găsi: a) tonul şi atitudinea. 65. copilul va efectua următoarele investigaţii de laborator:. b) prin examene medicale de bilanţ obligatorii. e) indicatorii de dezvoltare fizică. comportamentul: a) cognitiv. asistenta medicală va colabora. cu: a) asistenta de gardă. b) examen coproparazitologic. c) la vârsta de 5 şi 7 ani. e) capacitatea de gândire. d) doar la vârsta de 5 ani. 62. pentru rezolvare. evaluarea stării de sănătate se realizează: a) periodic. b) aprobarea colegilor. 64. Asistenta medicală participă la examenul psihologic al copilului pentru a determina. e) social afectiv. 66. 63. c) tonul. . b) alimentaţia corespunzătoare vârstei. c) tulburările de poziţie. Asistenta medicală cunoaşte şi recunoaşte următoarele nevoi ale adolescentului: a) identitatea şi independenţa. La copilul în vârstă preşcolară (3-7 ani).limbajul. d) exudat faringian pentru SH şi bacii difteric. In realizarea unei comunicări eficace. 61.

71. d activităţii infirmierelor din subordine. c) încurajarea participării la activităţi de grup. AA.sondarea directă. asistenta medicală va include în planul său de lucru şi supravegherea: a) respectării tuturor circuitelor funcţionale. încredere. c) este organizată. Una din posibilele probleme ale şcolarului este „oboseala excesivă surmenajul". În planul de îngrijire a unui şcolar cu surmenaj. . 73. 72. e) inspiră încredere şi siguranţă. b) starea neurovegetativă şi endocrină. 69. asistenta medicală va sugera familiei: a) un control de specialitate la stomatolog. c) depistarea abaterilor de la normal a AV. b) antecedentele vaccinate. Asistenta medicală ce-şi desfăşoară activitatea într-o creşă prezintă următoarele atitudini şi capacităţi afective: a) ştie să prelucreze datele pe care le obţine. b) evitarea suprasolicitării prin eforturi exagerate. c) insuficienta somnului. Evaluarea stării de sănătate a adolescentului interesează şi: a) prezenţa caracterelor sexuale secundare la fete şi băieţi. c) metode obiective . 74. următoarele: a) monitorizarea modului de desfăşurare a procesului instructiv-educativ. d) activitatea fizică şi de relaxare cât mai redusă cu putinţă. d) activitatea fizică prezentă. Triajul epidemiologie al copilului din creşe se efectuează: a) numai la plecarea acasă. b) aplicării corecte a programului de viaţă stabilit pentru fiecare grupă de copii. Pentru satisfacerea nevoilor emoţionale şi sociale ale copilului în vârstă de 7-18 ani. b) este bine pregătită profesional. b) zilnic pentru creşa cu orar de zi. b) numai prin discuţii cu familia. b) oferirea de afecţiune. 75. dragoste.chestionare. c) asigurarea condiţiilor de odihnă de natură fizică şi psihică. Care din următoarele sunt cauzele apariţiei abaterii în starea de sănătate a copilului: a) starea constituţională. are spirit de echipă. d) alimentaţia necorespunzătoare. vor fi incluse pentru atenuarea stării de oboseală. În activitatea zilnică în creşe. c) activităţii părinţilor care se ocupă de copil. d) colaborează bine cu mama.68. c) săptămânal pentru creşa cu program săptămânal. Evaluarea oboselii excesive se poate realiza prin: a) metode subiective . 70. e) alimentaţia să cuprindă puţine vitamine.

b) tehnici de evaluare a stării de sănătate a şcolarului. 79. c) odihnă după masă şi somn.76. b) activitatea liberă şi cea obligatorie. suntem obligaţi să verificăm: a) valabilitatea „Autorizaţiei de funcţionare". c) organizarea şi funcţionarea bufetelor sau punctelor de desfacere. 80. d) problemele specifice ale preşcolarului. . b) copilul să fie pregătit pentru clasa I. 77. c) starea de igienă a localului. Prin activitatea sa zilnică. b) asistenta medicală. Între cunoştinţele şi deprinderile teoretice ale asistentei medicale ce asigură asistenţa medicală într-o unitate şcolară se află: a) amplasarea. care sunt următoarele: a) spălatul singur pe corp şi dinţi. organizarea şi funcţionalitatea unei şcoli. d) să-şi aşeze ordonat şi la locul lor jucăriile. Activitatea de supraveghere şi control a asistentei medicale din grădiniţă se referă la: a) procurarea medicamentelor de urgenţă. c) medic. 82. 83. Obiectivul principal a regimului instructiv-educativ din grădiniţă este: a) copilul să se joace cât mai mult singur. colaborând cu educatoarea. d) psiholog. d) starea de sănătate a personalului. b) condiţiile de mediu. b) existenţa frigiderului cu probe alimentare. Dacă în unitate funcţionează un punct de desfacere a produselor alimentare. b) filmul. Acţiunile de educaţie sanitară adaptate nivelului de înţelegere a copiilor. c) copilul să scrie şi să citească foarte bine. individualizat de vârstă. b) folosirea corectă a instalaţiilor sanitare. c) diapozitivul. e) toate enunţurile sunt adevărate. d) efectuarea de vaccinări conform catagrafiilor întocmite. e) activitatea din blocul alimentar. c) acţiuni de protecţie sanitaro-antiepidemică. Acesta va cuprinde următoarele în afară de: a) triajul epidemiologie şi activitatea în focar. 81. Activitatea profesională în grădiniţă se desfăşoară în echipa compusă din: a) educatoare. programul de activitate şi odihnă. Asistenta medicală întocmeşte. asistenta medicală participă la consolidarea deprinderilor de igienă a copiilor. c) să se îmbrace şi să se dezbrace singur. 78. sunt desfăşurate folosindu-se: a) jocul.

Planul de activitate (stabilit în echipă) va fi întocmit pe: a) termen lung. e) examen neuro-psihic. c) aprecierea TA şi P. d) VIII. administrativ şi de îngrijire sunt: a) numai examen clinic. pe care trebuie să le efectueze personalul didactic. 85. c) T° corpului. c) aparat pentru măsurarea TA. 86. f) frigider pentru probe alimentare. c) I şi II. d) verificarea funcţionalităţii frigiderului. b) determinarea greutăţii corporale. b) cântar de persoane şi taliometru. c) examen clinic. e) educaţie pentru sănătate. b) XII. c) comandarea numărului de doze de vaccin necesar. d) determinarea perimetrului toracic. c) termen scurt. b) procurarea de ace şi seringi de unică folosinţă. Controalele medicale periodice. 89. d) supraveghere a contacţilor direcţi pe toată perioada de incubaţie a bolii. b) pe 2 luni. Cabinetul medical va fi dotat cu următoarele. b) TA şi P. 87. e) termen mediu.84. Asistenta medicală participă la examenul medical de bilanţ al stării de sănătate cu efectuarea de măsurători: a) somatometrice. Pregătirea unei campanii de vaccinare. b) MRF şi RBW. 88. e) VIII şi IX. 90. Examenul medical de bilanţ al stării de sănătate la elevi se efectuează la următoarele clase: a) I şi IV. d) optotip cu cifre.F. d) pe 4 luni. cuprinsă în planul anual al M. în conformitate cu ordinele M.S. cuprinde: a) catagrafierea grupelor de elevi ce vor fi vaccinate.. c) vaccinare a tuturor contacţilor. b) intensificarea măsurilor de igienă şi dezinfecţie. Investigaţiile fiziometrice elementare efectuate unui şcolar pot fi: a) aprecierea AV şi AA. d) RBW şi vaccinare DiTe. în afară de: a) cântar de bucătărie şi pediometru. e) frigider pentru vaccin.F. . Activitatea într-un focar de boală transmisibilă în şcoală conform instrucţiunilor se desfăşoară prin următoarele acţiuni de: a) întocmire a fişei de focar (supraveghere). 91.S.

95. La o şcoală cu bloc alimentar — cantină. 93. d) materiale pentru pansat plăgi. c) casete video. 99. b) respectarea normelor de igienă în cantină. b) locul de elecţie şi doza. b) în recipiente corespunzătoare. 98.92. hemostază. e) numai 6 ore. pliante. d) filme. b) fumatul şi alcoolul. c) soluţii dezinfectante. „Relaţia dintre sexe. se vor supraveghea obligatoriu şi controla: a) respectarea normelor de alimentaţie raţională. Probele alimentare din ziua respectivă. b) diapozitive. 94. 96. b) în colaborare cu conducerea şcolii. Pentru a putea acţiona în situaţii neprevăzute. 97. Materialele folosite pentru documentare şi exemplificare sunt: a) afişe. broşuri. g) medicamente de urgenţă conform baremului. Planul de educaţie sanitară se întocmeşte: a) doar pentru clasele I-IV. h) anatoxină tetanică (la frigider). c) numai din clasele IX. La elevii claselor I-IV se recomandă teme de genul: a) igiena intimă. e) numai contraindicaţiile definitive. d) modul de prelucrare a alimentelor. c) desfăşurarea şi respectarea circuitelor funcţionale în bucătărie şi anexe. asistenta medicală va avea pregătite la orice oră în cabinetul medical următoarele: a) trusa de mică chirurgie sterilă. c) închise şi etichetate. e) materiale pentru diferite imobilizări. sexul întâmplător şi neprotejat" se va prezenta şi dezbate în colectivele de elevi: a) din clasele V şi VIII. vor fi prezente în frigider: a) timp de 36 ore. La administrarea vaccinului vom respecta: a) conservarea vaccinului în condiţii corespunzătoare. d) măsurile de aseptie şi antisepsie. b) IX-XII. b) eprubete şi soluţii anticoagulante pentru recoltarea de sânge. c) respectând priorităţile vârstei şcolarului. c) igiena personală. f) sondă Nelaton pentru sondaj vezical. . d) timp de 48 h. c) contraindicaţiile temporare şi definitive.

în instituţii de ocrotire.Pentru a acorda îngrijiri unei persoane vârstnice la domiciliu trebuie să: a) cunoaştem procesele de îmbătrânire. sunt ocrotiţi în România în regim rezidenţial. 103. aproximativ 65% din totalul lor. f) centre de educaţie specială şi recuperare. 102 Diversitatea vârstei a 3-a este susţinută de 5 dimensiuni ale normalităţii în afară de: a) autoresponsabilitate . f) handicapul. c) comunice cu persoana vârstnică şi familia. g) stabilitatea la mediu. d) toate enunţurile sunt adevărate. c) şcoală postliceală. complet. b) prevenirea crizelor. Planul de îngrijire întocmit pentru vârstnic. d) menţinerea unei stări stabile. d) licee teoretice. 101. c) starea fizică. b) cunoaştem problemele de îmbătrânire. b) unic şi ferm. 105. c) întârzierea apariţiei invalidităţii.Copii cu nevoi speciale — cu dificultăţi de integrare. b) evalueze capacitatea şi limitele familiei pentru sprijinirea vârstnicului. va fi: a) dinamic. b) grădiniţă specială. . c) recunoaştem nevoile şi capacităţile funcţionale ale vârstnicului. ţinem seama de următoarele: a) funcţia ameliorării. dacă este cazul.îngrijire. e) secţii de SIDA. în cazul unei boli cronice: a) prevenirea izolării sociale. Care din următoarele fac parte din cele 7 repere principale după care ne orientăm. b) prevenirea complicităţilor. d) cunoaştem numai problemele persoanei adulte. c) încercarea de normalizare a stilului de viaţă şi a interacţiunilor. b) conştientizarea nutriţiei. d) afecţiunea cronică. Asistenta medicală din comunitate ştie să: a) evalueze cronicitatea şi efectele acesteia. 104. In întocmirea planului de îngrijire. de educaţie şi sanitare.100. ce reprezintă cadrul de bază pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate. e) comportarea la stress. 106. d) desfăşoare un interviu corect. c) interpersonal. Care din următoarele nu fac parte dintre aceste instituţii: a) cămin-spital.

c) cu reaşezarea unor intervenţii. e) încălţămintea cu talpă antiderapantă. 113. e) efectuarea de clismă evacuatoare la fiecare 5 zile. la nevoie: a) sprijinul altei persoane. 110. Evaluările vor fi: a) finale. pregătind astfel vârstnicul. metodă de lucru atunci când ne aflăm în faţa unui „diagnostic social" se realizează şi pe baza datelor oferite de asistenta medicală din comunitate. e) condiţiile materiale ale familiei. Vârstnicul trebuie să-şi menţină cât mai mult timp independenţa în eliminarea renală şi intestinală prin: a) folosirea de laxative. d) cârja. c) hidratare corespunzătoare. pensionarea. Întocmirea anchetei medico-sociale. c) raportul cu activitatea. Surmenajul fizic şi psihic va fi evitat: a) printr-un somn odihnitor. zilnic. d) prin adaptarea activităţii zilnice la posibilităţile organismului. Informaţiile se referă printre altele la: a) nivelul socio-cultural al vârstnicului. b) aprecierea capacităţii de autoservire. c) cadrul. . 112. b) succesive. Obiectivele planului de îngrijire pot fi următoarele în afară de: a) încetinirea declinului. dependenţa. d) caracterul recuperabil sau nerecuperabil al bilanţului morbid. c) prin neurmărirea programelor TV după ora 20. produse mai ales prin cădere. d) exerciţii de tonifiere a musculaturii sfincteriene. c) înlăturarea disconfortului. 109. 111. c) efectuată doar 2 h pe zi. b) prin condiţii de mediu ambiant corespunzător. b) controlul funcţiilor vitale şi vegetative. familia sau persoana care ajută la îngrijirile de acasă. b) individualizată. O atenţie deosebită în viaţa vârstnicului este îndreptată cu scopul prevenirii accidentelor de acasă sau de pe stradă. Prin cunoştinţele sale profesionale asistenta medicală participă la demonstraţii a unor forme de recuperare a vârstnicului. De aceea vârstnicul va folosi. b) bastonul. 108. e) desfăşurată doar o zi pe săptămână.107. Activitatea fizică şi intelectuală se continuă şi va fi: a) adaptată posibilităţilor. d) stimulată. b) respectarea orarului.

Evaluarea nutriţională a persoanei vârstnice se realizează prin obţinerea de informaţii despre următoarele în afară de: a) prezenţa unor boli cronice sau deficienţe. solidaritate. c) creşterea capacităţii vezicale. . e) respingerea şi abandonul persoanei. 116. pentru prevenirea şi combaterea acestei gerodisfuncţii. b) creşterea spaţiului de timp între micţiuni. 118. c) apărarea demnităţii. 115. Îngrijirile paleative fac parte din planul de îngrijire la domiciliu şi au obiective simple: a) controlul la 2 zile a greutăţii corporale.114. b) prezenţa umană. b) ţin seama de toleranţa fizică. asistenta i se adresează prin intervenţiile autonome următoare: a) stimularea autonomiei. Planul de îngrijiri paleative va răspunde nevoilor personale ale vârstnicului. securitate. c) comunicarea. d) activitate fizică. f) îndemnarea şi sprijinirea pentru efectuarea gesturilor cotidiene. Vârstnicului cu impotenţă funcţională a membrelor inferioare şi durere. c) prezenţa unor modificări de eliminare. 119. d) ţin seama de toleranţa psihică. b) evitarea pasivităţii. Realizarea unei relaţii umane şi individualizate cu persoana aflată în iminenţa unei stări terminale înseamnă: a) izolarea persoanei de cei dragi. aproximativ 800 ml. c) asigurarea permanenţei umane în îngrijire. în afară de: a) hrană şi eliminare. d) crearea unui sentiment de linişte. Acţiunile desfăşurate în cadrul planului de recuperare a persoanei vârstnice: a) se individualizează. e) se evaluează periodic. b) numărul zilnic de mese şi regularitatea lor. 120. c) îndemnarea să respecte un regim alimentar hiperglucidic. 117. d) reinstaurarea reflexului de micţiune. mobilizare. d) garantarea unui grad de autonomie cât mai mare posibil. b) controlul durerii. obiectivele propuse vor fii şi: a) montarea unei sonde vezicale cu pungă colectoare. d) consumarea zilnic numai de lichide acidulate. b) menţinerea ambianţei obişnuite. d) asigurarea consideraţiei şi a respectului ca persoană. e) starea dentiţiei. În incontinenţa de urină. c) sunt în raport cu sexul şi greutatea. e) ergoterapie de funcţie.

persoana vârstnică va: a) consuma alimente cu conţinut adecvat de amidon şi fibră. de pâine integrală. Pentru prevenirea constipaţiei. Pentru menţinerea greutăţii ideale. 122. . c) nu va mânca carne deloc. persoana vârstnică: a) va reduce din alimentaţie grăsimile. zahărul şi alcoolul. d) nu va consuma lapte şi produse lactate. b) va face mai multă mişcare fizică.121. c) consuma carne de organe şi gălbenuş de ou prăjite. b) mării consumul de produse cerealiere.

c 21. b. 144. b 25.d 75.b.c 96. 52.b. b 19. 165. a 91. b. b 123.b 94. a. a. 65. a. c 120.b.b.b 4.b c a. 53.e c a.b 77. b 132. 41. 54. b 24.c. 151. a.c a.c 30. c 11.b 3. =2a. a. c 78.c 131.c 111.c. a 125. b 32. a 15.b c a c a a.b a.c a b a. a 80.c.c. 159. exces 26. c 21. b 16. a 27. 58.b.c 28. 139.b.d 137. a. c 22. b 29. a. b. b 18.d a.4d 29.b. b 103. d 3. 146. 38. b. 55.Grila cu răspunsuri corecte. 39. a 10.c 126. a. 140. a.b. 3c. 47. c 9. 1c. a. 63.c. c 105.b. a. 57.b 124. c 14. e 95.c 133. 149. b.b 69. a 5. c 12.c a.c 83. d 13. b 2. a 97. 68.5d. c 9. a. a.c. b 72.b. a.c.3b. 66. 141. e 128. b 18. a 84. 36. c 109. a 73. a.d CAPITOLUL II PROCESUL DE ÎNGRIJIRE 1. 49. 160. b 20. c a d b a a. 60.b b a.b.b.d 130.b b.1b.c. b 30.c 99. c 17. c 17. b 104. 43.d 113. a.c. a 110. c 71. 142.c.b. a.c 107. c 23. c 31.b a a b b c a. 164. a. 153.b.e 19.d a b d b.d. 156. b 23. b 119. 161. 64.c 112. 1. c 34. a 24. a 7.d 86.d a. c 11.b a. a 8. a. 158. a. a. a. b 122.c 100. 163.d 82. a 10. a 12. c 7.d 20. b 114.b 98.b 136.c.b a. a.c a. CAPITOLUL I NEVOILE FUNDAMENTALE UMANE.b. a 118.b. 138. 154. 157.b a. 155. a 70. 56. a. 46. b 81. b 16.c 88.d 116.c b a b a. c 6. b 135. c.b. 150.b. a.c b a b a a.b.b.c 35.c a. a. a . a 13. 44. b 2.b a. b. 148. c 14.c.c. b. c 127.b.e c a.c. c 74.c 121. c 87.4e 25.c 101. 37. 59.c b a. a. b 32 b 33. a 33. 45.b.d a. 42.c 85. c 15. b 26. c 5.b. 67. 48. 40. c 79. b 27. c 4.d 93. 62.c b a.d 117. a. 152.e b a. 2a. a. a 31. a 8. a. 147. 162. 50. 143.c 22. a.b.b.b.b a.b. c.b a. a. c 92.b. securitate dragoste.c 102. c 134.b. a 76.c 115.c 129. b 6.c 108. 61. 145. f 90. b. a 106.c 89. 51.

d. 25. 36. 40. 16. 5.c.b a.b c c a. a. 23.b.c 8.c 22. 19.b a a a. a.b.d c c a.b 8. 33.CAPITOLUL III METODE DE PREVENIRE A INFECŢIEI.c a. b a a.b c b b a. 66.e b.b. 17. 77. 78.b. 68. 64. 54.c a. 35. 21. 20.b. 67. a 3. 26.f CAPITOLUL IV NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ 1.d b. 69. 27. 58. 75. a a b a. 21. 30. 18. a.b a.c a.c a. 3.d a.c a. 44.c b. 33. a. 42.d 16. c 9.c b b.c a. 48.d a. 10. 18.b. 11. b a.b.d a.c a.c c b 174 . a b c b b c a. 63.d 19.b c a.c a.c 13. 31.c 15. 59.b. 43.c a. 6. 15.c b 65. 43. 53. 32. 62. 19. 6. a b. 74. b b. 31.c c a a. 14. c 12.b.d 17.b d 28.b. 13. 40. 17.b. 55. b a b b. 21.b a b 37.b a a.d 15. b 5.b 7.b a. 5. 9. 25.e c.c a.d a. 30.c a b. 22. 51.d a.b c a. 36.c. 34. 70. 72. 4. b.c 14.c.c a.c.c. 23. 26. a.b.b a. 31. 50. 1. 76. 41. 12.b. a b b b a a b. 34.b.b a b.c d 29.c b b c b. a. 39. 57.c. 71. 25. a. 42. 61.c.c b a b a b. 2.b c a.b.b. 24. 38.b 4.c b.b. 14. 20. 39. 4. 27. a 10. 73.c a. 16.c a.c b.c. 24. b. 34. 9. a a c b a. 26.c a a b 33.b. 27. 12. a.b a. 47.c.d a. 11. 18. 38. 8. 20. 37.c c c a.c c 10. 1.b. b a.b.b b b. 46. 29. 29. 3.e a 49. 28. 7.d a.c a. a. 2. 35.b. c a.d. 13.c a c a. 7. b 11.b.c 2. 28. 24.c b b CAPITOLUL V ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. 44.b a.b.b. 22. 32. a.b a. 56. 60.b a. 45. 41. 30.b b. 23. 52. 32. b 6.

c a. 41. c 14. 58.b c. 10.b a. 16. 56. 59. d a c c a a d a a. 38.c a b c b b d a b b a a. 20.b. 16.d a. 1a. 26. 51. d 38. 3. b 33. 22. b 10. 24. 49. 43.b. 27.d c a a a a 15. 2c. a 6. 39. 17. 60. 45.d a. 46. 4. b 3.d b.d 3. a 14.d 35. 25. 45. b.c.c b.c. 9. 36. 1.c c CAPITOLUL VII ÎNGRIJIREI ALE PACIENŢILOR CU DIFERITE AFECŢIUNI. 50.b c a. 54. 7. 48. b b c c a b a. a c a a a b c 8. 35. 2.CAPITOLUL VI MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE. 57. 41. 55.c. 5e 28. a. 56. 31. 18. d 39. a. b 2. 19.b. c 8. b 5. 24. 58. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii. 43. 37. 14. 52. 50. 15. 26. b 11. 23. 21. 30.c 27.c b a d a b c b a 40. 20. b 11. 28. 44. 61.d a. a.b 30. a 13. 53. 57. 18.c b. 21.c. 15. 11. 21. 17. 4d. 49. 46. 51. 60. a 9. 59.d a.c 31. a d d b b d a. 30.d a.c 29. c d c b c a c a c b c c b 53. a 4. 20. 1.b. 26. 23. 19. 55. b d b b a. 32.e b. 17. 42. 47. b 9. 16. 47. b 10. a.c b 52.c 22. 22. 12. 48. 61. 33. 34. a 32. b 7. c 5. 40.d b c c c c c 27. 25. a 4. c 7. b 8. 42. c 37. a c c d c b a. a. 3b. c b d c a c b c a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. 62. 25. 13. b 12. c 2. 1. 44. a 34.b.c 175 . 31. 5. 24. a a. 32. 62. c 12. b a. 54. b 13. 6. 29. 28. 19.b 29.b a. a 6. 23. 18. c 36. b.

c 8.c 7. 22. 27.b.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. c 34.c a. 31. 46. 27.c a.c. 72.c a a. 22. a 13.b.b 3.b. 79.c a.d c a a a c c c 57.e a. 86. a.c b b 73.c a.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. a. 53.c a b a.b b b 43.c a.b.c a.c a. 56. 17.d c a. 68.d 7.c 8. 55.b 4. 50. b 11. 1.b.c a b c a b b a.b a 48. 44. 4a. 46.b a b b. e 60. 30. 66. a 13. c 3.b. c 4. 62.c a b c a c a. 61. 21. 68.c a. c 12. 50.b.b a a a b. 41. a a. 57. 25. 50. 26. a. 1.b. 60. 23. 52.c 2. 37. 49. 55. 59. 2b. 18. 51. 67. 84. 52.b. 36. d b c d c d b. 14.b. 63.b.b. a 35.b. c 5.c b a. c 15.c a.b a.b.c a b. a 19. 48. 75.b. 33. 43. 39. b 28. 64. b 10. 43.d a c a. 41.b. 22. a a. a.b. d 7. 63. 90. 54.c. 42. 88. 49. 74. 51.b.b. 31. c 17. 71. 53. 18.b.b. 49. 23. a 9.c d a. 34. c 9. b 6. a. c a a b c b b a a. c 12. 15. b 18.c a. 47. 66.b. 35. 35. 24. 42. 81. b 2. 38.d e b. 58. 39. a a b. 33. 37.c a c b a 25. 70. b 31. b 11. 21. 59. a 13. 64. 48. 80. c 5. 20. 28.c. 69. a 14.c a. 39. 58. 47. 34.c 33. 42. 54.b. 40.c b a. 44. b 14.c b b a. a 5.c 176 55.b.c a. b 4. 52.b. c c a b c b c a b a a. 54. a.b b a 37.b. 20. a 12. b c c a. 83. c 11.b. b 10. 29.c a. 30.b. c 6. a 27. 65. 24. 1d. 77. c 8. d 3.c a. b 32.b. 61.b. 58.c a. d 36. 38.c . 32.b. 41. 45. 44.c a. c 15. 36.d a. 45. 76.c. 38. a.b a. 89. 23. 62.b. b. a. 56.c. c 26. 87.c b c a. 32. 45.d a. a. 57.b.c a 29.c a. 28.b. 40.b.b. 20.d.b. 17. c a b a a c a. 16. 1.c c b. 21. 85. c 10.c a c c c d b a b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. 19. 46. 26. 16. 56. 24. a. 47. 78.b.c a b a a c a. 5e 29. 65. b 2. b 16. 67.c c a b d c b c a.c a. 69. 19.c a. 51. 25. a 30. b 9.b. 53.b. 3c.c. 40. 82. c 6.

7g 177 . 26.b.c c b b b a b a 37.c 33. a 32. 5f. 40.b 102. 14. 25.c.d a.b. 23. 1. 44. a.b a.d 37. b 12.b.d a. 15. 21. 30. a 4.b.b.b. a.e 22. b 30. 20.e 49. 2. 34.d a.b. 34.c a.b. a b.b. 35. a 13. 4. 36.b. 92.b.b 101. 15. 21.d a. 5.d b b 25. 27.c a. 31. 6.c a. 26.b a. 32. 24. 59. b 9. b 10. 38. 58.b 23.b.a.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. 12. 20. 94.b.c c 29.b a. c 6.c.c a a. 46.d. 7.d a. 50.c 61.d a. c 10.b 9. 96. 1a.b. a. b b a a. b.d d c b 28. 25.b.c b b a.c.b.b.c a. 2b.b.d.c c a 6. 45. 33. 20.b 109. a.b 105. b. 14. 14. 4. 38.d a. b 8. a a. 16. 51. c c d a.b. 24. a. 18. a. 19. 15.b. 97.c b c b c a.c b.b a. c c b b c b a 8.c. 7. a 12. 27. 35. 33.b 107.c 22. 53.d 16. 17. a 31.c.c 3a. 16. 40.b c 19. 22.b.c. 4c.c a.c b. 17.d 104. 17. 18.b a.b. 30. d 100.b a c. 57.d a. a. 31. 1.e 10.c a.b.c 106.b. 52. 1. 29. 13.d a.d. 39.b.c 14. 20. 47. b. 6.c. 2. 21.b a. 29.b a a.b 108. c b b a d a b b a. 43. 13.b. 26.c a. 48.b.b c a a. d a a. b 3.c b a a a. 17. 3d.c a. 18. a b b a 95. 2.c 103. 2b. 1c.b. 28. 19. b 11.b.b a a. b 7.c c a. 6e.d a.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine.e a.c a.c a. 19.c. 56.b. c 15. 98. a 11.b.c a. b 5.b a. 9. 4. b. 42. 18.c a.c b a. c a. 32. 23. a 11.b.b. 23. 55.c a.b a 21. 3.91. 13.c a. 41. 28. 5.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. 1. a.c a.b c a. 3. 36. a 8. 93. a 10. a c a a 99. 22. 12. c 9. 54. 24. 27. 8.c b. 16. 60. a 2. 5. 39.b. 3. a 7. a.b a. 4d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. a. 11.

d 23. 23. 14.b. a. 7.d a. 21.b.c 8. 21.c 9.b. b 11.c 51.b. 30. 5. c 10. 4. 4. 1a. 20.c. 23. c 9. a. 30. b. 18.c. 16.c a a. 20. 16.b.c a. 19.c. 2.c c b a. 25.c.b. d 12.d 13. 1. c. 18. b b c b a a.b.c a b 22.c 7.b. 22. 28. 2. d 46.d a.d a.b a.b a.b b. 25.d b a. 23. 3. c 9.c. 35. 20.b.c b 7.d 9.b 25. 31.c a. 18. 26. 20. 24.c.d a. b 48. a.c 12.c 11.b. 25. 33. 2b. 3. 5. 29. 15. a.b. d a. 21.e 16. 5. 5e Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. 18. 15. 40. 3. b 8.c. c c a. c 49. 43. 21. 32. a.c. 2. 27.b. c 7.c d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice.c.b. 44. 33. 5.d 3.c a a.b.e a.b a 178 . 17.b.e 10.d a. 16.c a. 17. 3. 6. c b b a a. b 11. 22.b. a a. b 8. c 47. c 8.c. 34.b.b a.c a. 28. 15. a 10.d a a.c. b 14.c. 16.c c a a.b c a b a.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. 31. 12. 37.d 13. 15.d a. b. 4c. c 12. 14.b. c a.b. 6.d a.b.b a. 28.c 29.c e b.b. c b b.c. 41.b. 38.d c d. 14.d e b a 45. a b c a a c 19. 2. a. a.d c b a.b b a 21. 19. 26. b. 4. 24. c c b. 13. a. 24.c a b a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL.c a.c a.b 25.c. 22.c b a.c a.c a.b. a 15.b. 24. 28. a 9. b 7. 36. 17. 26. 42.b. 6. 39. 27.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie.b. 26. a.b. 3d. a. 4. b 6.b. b 2. b. 1. a. 17.c d a. a. 1. 32.c 12.c 11. 13.d a. 17.d a 6. 18. 27.b 10.b. a 11. 1. 27.c. a.b. 23. c 4. b 5. 14.c a.b.b. a. b a a b a a.d a b a b. b 13.c a.b b a. a. 22.b. 24. a.c c a 19. 20.c a.c 8.d 34. a. c 50. c 10. 1. 19.

19. c 5.b. . b 2. 28.c 45. c 32. c 10. a.d.c 9. 6.d 14.d a.2. b 7. b 8. 2. 26.d a.d b. c 9. 1.b. c 23. 1c. 5e.c.c 24. E-. 6g 8. a . 16. 20. b. b 27.d c. 21.d a. b. 38. c 8. 23. 24.e 21. 22.b. 3b.b. 29.b. 25.b.c b. 20. 21. d 43. 2a.c 12. c 26. b 1.b 14. 29. 18. 20. a. 28. b. a 11. a. 17.d b b.c c d b. a. 2a.b. a.c b. a.d c 41. 32. a. b 4.d 9. 1.b. D-e. 17. 36. 3c. a. b 30. a. 1a. b.d a. a.c 28. 27.d c a.c a.b.d c a a.c 3. 14.b. 4c.c 4. b. 19.d c.c 2. c 12. 13. 35. 5e 13. 15. 2b. 7f. 34. 6. a c c b a b. a. a.4.d d b a 22. b.3. c 9.b. b. fără cusături pe mijloc.c.e Îngrijiri ale nou-născutului. moale. 18.d c. 18. 25.b 31.d c. a 25. 33. a. 19.c 10. 4d. b 12. 18. 2b.e a. 19.c 13.d. b 23.c b 8.c.e 33.d 44. b 3. b 11.c a.d 20.c b 28. 23.5. a.c.c c a a.d a.b. 15. 12. 3b. 27.b b a. a. 24.c. 20. c. c 2. a.c.c 8.c. d b. a.d 10.c 6.b. b.b. c.b. 3e.7. c. 17.c. 4.b. 1.c a a. din bumbac.d 6.b a. b . 30.d 11. a. 179 31. a 15. 40. să se poată fierbe 3. albă.c b. 13.b. 21.c Îngrijiri ale lăuzelor. a. 1d. 23.b 4.c b a d a. a. 22.b a c 7.b c b b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. 18. 2. 47. 16.d a. c 11. 31.d 7.b. 16. 25. F-.c b 27.c b a a.d c b c c.d 42. C-. 37. 14.b 10. b 29. 5a. 19. 4d 5. b c c c c a b a a a.b 46.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. 30. 4d.c. c 29. 26. 6f 9. 3. b 12.b. 15. a 16.b. 3. b 10.b. 1. 39. 17. 5.c a.c b. 14. b 6. c 22.c a. b. 5.b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale.b. a. a. c. a 30. B-a.c. 16.b 21. c .b.c b. 7. 26. c 13. 4.d 5. 1c. a. 22. 17.1.b 11.6. 24. 15. a. a 7.d a.c c a. A -a. a.

d c a. 26.f 2. b 16. b 12.c. b. 1b.d b d b. a a.d b. 58. b. b.d a.d a. c 16. 40. c-caracterul relativ al deficienţelor. 22.b 11.b. 6e. 18. b. 7.e 45.b. b. 51.c 44. 55.d a.c.d 40. 27.b. 22.d 25.b. b 10. 15.b. 1.c 19.c. a.c 35.e 47. 4b.b 5. 17.c d a. a.c 5. 11.c a. a-caracterul diferenţial.b 19. 40.c 13.b.c 27.c 21. b 30.c 11. 49. a.b.c 9. 39.d 4.c.c b a.d a.e a.e a. a. c b a.c 33.b. 30. 13.d a. a 18. a.b.c.d 8.d b. 30.b b c b a.e 43. a.b. a. c 15. 43.d 6.c a. 3a.d a. 25.d e a.b.b.b.c a. c 9.d d d c. 50.c a. 2b.b b. 1.c 2.c 3. a.c a.b.c. 54. f 42.d. b 26.b. 23. 21. 42.b. 39. 44.b a. 25. 59.c.d a. b. 14. b.d 15. 1d.c 20.e.d b. 53.b.b. a.c 36. a. b 8. a. b 23.c a. 28.c. a.d a a a. 29. 24. a. f 4. b. a.c. c. 1. a. 5a. 38. 24.d b. a 48. b-polideterminarea. 35. 4d 24.d 41.d 10.b 18.b. a 6. 1f d b a.b.d 32. b 46.c CAPITOLUL VIII ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR ÎN PERIOADA PRE ŞI POSTOPERATORIE.c. a a b b a c a b b 10. c 31. c 34. 37.d 3. b 28. 3d. a 22. 4c. 2c.c. 38. b.d 21. a 37. 20.c. a. 4. 7. 33. a.d b.d. d a.c b. 28. 19.c 14. a. a.c b a a a.c. 36.c a. a. 5. 12.d 39. 5e 38. 37.b.d 36.Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.b. 23. a.b.c. c 14. b 13.d 29. 26. a. 41.c. 3a. 2c. 56. a.c a.c e Îngrijiri ale persoanei vârstnice. c.c 12. 34.b. 57. a. 9. c 7. a. 34. 31. b 17. 2. 41.d a. a 20. 32.d a b b. c 17. 3.c a. 16. 52.c. 29.b. 35. a 27.c 180 . d. 6.c a. 33. 31. 32. 8. c. 60.b.

30. 93. a. 94.d 104.b. a.c e a. 53.b. 88.c b.c.c.d 111. b 7. 64.d 10.d 22.c a.b. 38. 96.c.b 23.e a.b. 55. d. 17.d a.b.c.d a.d 20.e b. 50. 60.c a.b a. 41. c a.b.b b.c a a. 1.c b a. 87. 65. b.c 7.c. a. a. 81.d a b a a b CAPITOLUL X ÎNGRIJIRI COMUNITARE.c 102.d 110. 91.b.e a. 92. a.b. 37. c 2.c.b. 48.d.c a. 49.c. 39. 62.c. a 117.d 101.c a. 35.c a b a 45.c.d 116. 28. 28. 63.b.d b.c. a 9.c.f 120.b. d.b.d a. a.b. 68. 27. a.c.b. a. a.d 52. 20.b a.b.c.c 19. 41.c.c 3.c a.c.d c a.c 5. 13. 84.b. a.d a. b. 82. b 77.c 14.e 115.d b.b.b.c. 43. 58.c. a.d 5.c a.c a. 85. 73.c. a.c b.c b e. 48.e 112.c 26. a. a.c. 44. 16. 97. 51.b.c a. 57. a.d 107.b.c a. 18.c 100.b. 54. 42. a.c.c.c a c b a a. a.b 17. 70.c b.d. 83.f a.b. 15. 42. 38.b. b 8. a c c b.b.c a. 90.c b a. 55.d 27.d b c a.d b. b. 34.d a. a.c. 40.b. 56.b. 33.c.d.b. a. 29. a. d 6.d b.c 24.b.d a.d a.d.c 15. 43.b.CAPITOLUL IX ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR CU URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE. d 119.c b 23. c b b b.d a. 89. 69.c 8.c 4. c.b b. 22. 86. 46.c a.d 2. 21. 75. a.b. d.d 11. a. 30. a.c 18. 33. 49. a. 95.b. 80. b.f 103.b. a. 45. b. d 106.b. a. 31. d. 79.c a. b 108. b 11.c. 1.d 99.b. 29. b.g. 53. b 9.c. a.b. a. c 3. 32.b a.h 98. d 6. a.b. 44. b.c. a.b 181 . a.d 4.d b.d a c b c a.d 118.b 122. 14.c a.d. 35. 25. b 13.c 114. a. 36.b. a.d 109.c a.c c a.e a.c b a.d 121.b. 47. a.b. e 50. 59. 24. 54. 51. 66. 32.d 21.b. 47.b. a.c a. 71. 72.c 12.c b a. 74.e 76.c 16. 78. 67.c a. a 12.d.b. 61.b. 39.d a. a. e.b b. b. 52.e.d b.b.b.c 25.b.b.c.c.b.c. a 10.e 113. a b c c a. b. 46.d a.c.c.b.c c c b a c 34. 26. a. 19. d a. 36. 31.d a. 40.c 105.f a.b. 37.e a. b.

PÂRLOG . Ed. 1994. STOIANOVICI . BUCUR. E. 1998. 182 . VUZITAS .Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali. specialităţi înrudite şi îngrijiri paliative. Ed. All.Boli infecţioase şi epidemiologie. Ed. Carol Davila. 1999. Ed. MARCEAN. 1996. Ed. Bucureşti. Bucureşti. 1997. R. D.Psihologie medicală şi asistenţă socială. Bucureşti.Puericultura şi pediatrie. 1998.Educaţia pentru sănătate în şcoală. 1998. MOLDOVAN . C. Bucureşti. CHIŢIMIA şi colaboratorii . Cison. A. 2001. GEORMĂNEANU. Sub redacţia C.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ C. FL. Ed. Info Team. 1995. RĂŞCANU . Ed. Ed. CONSTANTINESCU . Ştiinţă şi Tehnică. Bucureşti. M.Obstetrică. Ştiinţă şi Tehnică. Z. M. TITIRICĂ . 1996. O. GH. CHIRU şi colaboratorii . Ed.Ghid de nursing geriatrie. Bucureşti. Ed. 1995. D. BOCÂRNEA . Bucureşti. MORARIU şi colab. M.Chirurgie. Ed. C. Bucureşti. Info Team. 2000. Ed. 1996.Puericultura şi pediatrie. Universul.Fundamente în nursing. Ed. 1998. Specialităţi înrudite. POPESCU . Nursing în chirurgie. Ştiinţă şi Tehnică. NANU . Bucureşti. Ed. N. Cison. TITIRICĂ .Bazele teoretice şi practice ale îngrijirii omului sănătos şi bolnav. 1999. Bucureşti. Viaţa medicală românească. L.Urgenţe medico-chirurgicale. BORUNDEL . Fiat Lux. L.Manual de medicină internă. CRIŞĂN. NANU . ANGHELESCU. Medicală. Ş. Bucureşti. M. Bucureşti. Ed. E. Zecasin. Universul. Ştiinţă şi Tehnică. MINCU şi colaboratorii .Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos. Athena.Ghid practic de neurologie. Bucureşti. Bucureşti. 1993.Medicină internă. Ştiinţă şi Tehnică.Neurologie şi psihiatrie. Ed. BOGDAN. Bucureşti. L. 1994. Bucureşti. CHIRU . Bucureşti. Ed. 2002. Ed.Ginecologie. Bucureşti. . FL.

...... 19 Capitolul III.................158 Grila cu răspunsuri corecte..................... .. Spătaru Ruxandra...............................................65 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice..............184 .......................................................... Morariu Letiţia ..........93 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie..............135 Îngrijiri ale persoanei vârstnice..................................... Spătaru Ruxandra........ Îngrijiri comunitare............................................. Spătaru Ruxandra..................................................... 27 Capitolul V...............43 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare............. Morariu Letiţia ....... Spătaru Ruxandra..................................................................................................................51 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive........ Spătaru Ruxandra ......................................... Pârlog Măria................................................. ..................... Ştefănescu Florica......... Morariu Letiţia ...................................... Puiu Victoria ....... Spătaru Ruxandra ......87 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice........ 39 Capitolul VIL                       Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni: Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii....... Morariu Letiţia................................. ............................ 34 Capitolul VI......... Spătaru Ruxandra...183 Cuprins ...........................................81 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii..................... Morariu Letiţia ...... Pârlog Maria.......................... Morariu Letiţia ........102 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice.................................... Morariu Letiţia............. 2 Capitolul II..........112 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase.......................................... Morariu Letiţia ...............................................97 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice... Puiu Victoria ..........109 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice..................................................... Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirur-gicale.. Chiru Florian.............................................................. 23 Capitolul IV.. Ştefănescu Florica...................... .............. Morariu Letiţia...........................146 Capitolul IX................. Tofan Ruxandra ............................71 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice....................... Procesul de îngrijire.115 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale.......................................................140 Capitolul VIII................ ........................................................ Nevoile fundamentale umane........................... Spătaru Ruxandra ........... Modificări hidroelectrolitice.... ......... Morariu Letiţia ...................................130 Îngrijiri ale copilului de diferite vârste......CUPRINS Capitolul I...........................................şi post operatorie.. .................. Metode de prevenire a infecţiei........91 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine....................... ........................... Spătaru Ruxandra........... .......................................................... Spătaru Ruxandra..................... Spătaru Ruxandra..................... Spătaru Ruxandra....................................... Morariu Letiţia................................ Spătaru Ruxandra .........128 Îngrijiri ale nou-născutului................................................................................. Morariu Letiţia... Morariu Letiţia . Spătarii Ruxandra........124 Îngrijiri ale lăuzelor............................................... Ştefănescu Florica.......................... Puiu Victoria ....... Administrarea medicamentelor................................. Morariu Letiţia ............... Spătaru Ruxandra..................................................174 Bibliografie selectivă.58 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale.........................120 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice..................................... Morariu Letiţia. Puiu Victoria ..............................................................105 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL....... Nutriţie şi dietetică........... Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre. Spătaru Ruxandra.. Morariu Letiţia....... 152 Capitolul X............................ Puiu Victoria ...................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful