MORARIU LETIŢIA • SPĂTARU RUXANDRA ŞTEFĂNESCU FLORICA • PUIU VICTORIA • CHIRU FLORIAN PÂRLOG MARIA • TOFAN RUXANDRA

1555
TESTE DE EVALUARE CONTINUĂ ÎN NURSING.

Coordonator colecţie: Dr. MIOARA MINCU

Editura ANA DAVILA Bucureşti, 2003

1

CAPITOLUL I Nevoile fundamentale umane.
1. Respiraţia este un proces format din următoarele etape: a) inspiraţie şi expiraţie; b) ventilaţie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisulară; c) etapa pulmonară şi etapa tisulară. 2. Ventilaţia este influenţată de: a) permeabilitatea căilor respiratorii şi concentraţia oxigenului în aerul respirat; b) funcţionalitatea centrilor respiratorii şi expansiunea cutiei toracice; c) alimentaţie şi efort fizic. 3. Etapa circulatorie a respiraţiei depinde de: a) numărul şi calitatea hematiilor din sânge; b) debitul cardiac şi permeabilitatea capilară; c) viteza cu care circulă sângele arterial. 4. Actul respirator este reglat prin: a) SNC; b) sistemul neurovegetativ; c) sistemul nervos şi prin stimulare chimică. 5. Componenta voluntară a respiraţiei este reglată la nivelul: a) centrului respirator bulbar; b) scoarţei cerebrale; c) centrului pneumotaxic pontin. 6. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse între: a) 16-20 r/min; b) 12-14 r/min; 7. Termenul de apnee înseamnă: a) oprirea respiraţiei; 8. Dispneea este: a) oprirea respiraţiei; b) respiraţie normală; c) respiraţie dificilă. 9. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu: a) afonie, disfonie; b) apnee; c) modificarea amplitudinii respiratorii. 10. În unele afecţiuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce ajută la stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlată este specifică pacientului cu: a) tuberculoză pulmonară; b) cancer pulmonar; c) astm bronşic.
2

c) 23-25 r/min. c) respiraţie modificată.

b) respiraţie normală;

11. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2 este: a) observarea culorii tegumentelor; b) notarea modificărilor apărute în frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei; c) determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 în sânge. 12. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizată prin: a) perioade de respiraţii din ce în ce mai frecvente, după care frecvenţa se reduce, urmează apnee; ciclul se reia; b) respiraţie foarte slabă; c) perioade de respiraţii rapide, întrerupte de perioade de apnee. 13. Respiraţia Kussmaul înseamnă: a) respiraţie de tip superficial; b) respiraţie modificată întâlnită în stările febrile; c) inspiraţie prelungită urmată de expiraţia forţată şi apnee. 14. Ralurile reprezintă: a) zgomote supraadăugate, patologice, percepute în timpul ascultaţiei; b) secreţii pe căile respiratorii superioare; c) murmurul vezicular. 15. Ortopneea se defineşte ca o: a) expectoraţie seroasă; b) respiraţie în poziţie verticală a corpului; c) respiraţie în poziţie orizontală a corpului. 16. Atelectazia înseamnă: a) o metodă de investigaţie a plămânului; b) o modificare a respiraţiei; c) pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea căilor aeriene intrapulmonare. 17. Capacitatea vitală se referă la: a) amplitudinea respiratorie; b) cantitatea maximă de aer ce poate fi expirată din plămâni după o inspiraţie forţată; c) aerul rămas în plămâni în urma expiraţiei forţate. 18. Intre MD ale dispneei întâlnim: a) ortopneea; b) situaţia de criză; c) hiperventilaţia; d) tusea; e) cianoza; f) paliditatea tegumentelor. 19. Drenajul postural înseamnă: a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse; b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar; c) o incizie la care se aplică un tub de dren. 20. In cursul observării unui pacient se descoperă că prezintă „torace în butoi". Acesta poate fi: a) normal; b) rezultat al măririi ficatului sau inimii; c) rezultat al obstrucţiei prelungite şi generalizate a căilor respiratorii.
3

c) tărie. 31. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) valoarea glicemiei. Valorile normale ale pulsului la persoana adultă sunt cuprinse între: a) 50-70 bătăi/minut. Măsurarea pulsului se poate efectua: a) numai pe artera carotidă. 29. b) 70-90 bătăi/minut. însemnând: a) rapiditate. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte. c) starea emoţională. c) vârstă şi sex. 25. c) în cadrul intim. respectiv diastolei cardiace. Când intervalele între pulsaţiile percepute la artera radială sunt inegale. c) numai pe o venă vizibilă. 28. 26. b) neregulat. pulsul se defineşte a fi: a) filiform. b) în repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. 23. b) presiunea sângelui arterial în timpul sistolei. b) ritmicitate. b) alimentaţie şi factorii de risc. Valoarea maximă şi minimă a tensiunii arteriale se referă la: a) parametrii în afara cărora viaţa pacientului este în pericol. c) unda vibratoare tradusă printr-o mişcare ritmică a arterelor. b) contracţiile inimii. 4 . c) o convenţie care stabileşte limitele normale ale presiunii sângelui. Tensiunea arterială este determinată de: a) forţa de contracţie a inimii şi elasticitatea pereţilor arteriali. c) slab. alături de familie. c) valoarea temperaturii corporale. 24. b) valoarea tensiunii arteriale. Celeritatea este o caracteristică a pulsului. Valoarea pulsului variază odată cu: a) vârsta. care poate fi comprimată pe un plan osos. 22.21. sincronă cu sistola ventriculară. 27. 30. b) puls rapid. Pulsul reprezintă: a) presiunea sângelui în vase. Pulsul tahicardie înseamnă: a) puls rar. b) pe orice arteră accesibilă palpării. pacientul se va afla: a) în decubit dorsal. c) puls superficial. c) 60-80 bătăi/minut. viteza unei pulsaţii. b) rezistenţa vasculară periferică.

Asistenta medicală calculează necesarul de calorii/24 ore în funcţie de: a) activitatea şi vârsta individului. 34. Pentru a obţine o valoare corectă a tensiunii arteriale. c) perioadele de activitate sau repaus. 41. b) dimineaţa după somn. c) lipsa senzaţiei de foame. 33. c) eructaţie. b) vârstă. În îngrijirile bolnavului cu afecţiuni digestive. Tensiunea arterială diferenţială este: a) diferenţa dintre valorile tensiunii arteriale sistolice şi diastolic b) diferenţa de tensiune individuală. anorexia. b) la nivelul funcţionării tuturor sistemelor organismului. apar în cadrul dimensiunii bio-fiziologice următorii termeni: a) anorexie = refuzul mâncării. 38. În alimentaţia neadecvată în deficit. c) numai la nivelul funcţionării aparatului cardio-vascular. în exclusivitate. are caracter ritmic. c) în repaus. Termenul medical pentru scăderea apetitului este: a) caşexie. 35. se numeşte: a) meteorism. care din următoarele formulări sunt manifestări de dependenţă: a) disfagia. d) bulimie = ingestie a unor cantităţi excesive de alimente. c) inapetenţă. d) pirozis. determină tulburări: a) la nivelul funcţionării tuturor aparatelor organismului. c) diferenţa tensională în cadrul ritmului circadian. 5 . b) consum redus de lichide şi săruri minerale. b) malnutriţie = digestie deficitară din mai multe puncte de vedere c) malabsorbţie = sindrom în cadrul unor boli ce se manifestă cu diaree şi absorbţie intestinală deficitară. c) religia. 40. Care din următorii termeni sunt factori psihologici ce pot influenţa satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca: a) climatul. 37. ca problemă de dependenţă. periodic (cauza fiind hiperaciditatea). Insuficienţa aportului alimentar şi lichidian. Polifagia reprezintă: a) nevoia exagerată de a mânca fără senzaţie de saţietate. 39. b) regurcitaţie.32. c) polifagia. Arsura retrosternală care uneori înlocuieşte durerea. b) senzaţia exagerată de foame cu ingestie mică de alimente. 36. aceasta va determinată: a) înainte de mese. b) anxietatea. la sculare. b) anorexie.

47. poliurie. c) uşurinţei defecării. c) greţuri. b) pacientul să fie echilibrat psihic. c) asigurarea unui climat cald. culoare deschisă. 46. b) conştientizarea pacientului asupra importanţei regimului alimentar. b) regularităţii scaunelor. culoare deschisă. 43. e) anurie. Diureza reprezintă: a) eliminarea din organism a substanţelor inutile provenite din metabolism. când este prezentă o ingestie mare de lichide: a) densitate crescută 1020-1040. culoare închisă. Care din următoarele formulări pot fi intervenţii ale asistentei medicale în susţinerea obiectivului ca pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic: a) efectuarea bilanţului lichidelor ingerate şi eliminate. consistenţei. d) disfagie. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină: a) polakiurie. 49. c) 25 cal/kg corp/24 h. În îngrijirea pacientului cu alimentaţie neadecvată în surplus. fără vărsături şi greţuri. d) 45-60 cal/kg corp/24 h. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. culoare deschisă. 50. 6 . Evaluarea eliminării scaunelor ar trebui să includă observaţii asupra: a) obiceiurilor alimentare. 45. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uşoară sunt de: a) 35-40 cal/kg corp/24 h. anurie. cu referire la caracterele urinei. d) poliurie. vărsături. e) culorii. c) folosirea de soluţii intravenoase. d) măsuri de prevenire a deshidratării. b) cantitatea de urină eliminată din organism în 24 h. c) disurie. b) măsurarea densităţii urinare. b) 40-4-5 cal/kg corp/24 h.42. confortabil. b) oligurie. 48. mirosului. 44. Alimentaţia neadecvată . c) pacientul să aibă o stare de bine.se poate manifesta prin: a) deficit. c) densitate normală 1015-1020. oligurie. b) surplus. poliurie. d) densitate scăzută 1001-1002. c) actul prin care urina acumulată în vezică este eliminată sub forma emisiunilor urinare. b) densitate scăzută 1001-1002.ca problemă de dependenţă . Care din următoarele formulări sunt corecte. d) perioadei de zi sau noapte. asistenta medicală îşi propune următoarele obiective: a) pacientul să desfăşoare o activitate fizică crescută.

d) prin aparatul cardiovascular. 54. d) alimentele alterate. b) unor bile conglomerate. b) hematemeza şi melenă. c) de zeamă de pepene. c) efectuând la nevoie o clismă evacuatoare simplă. Scaunul în constipaţie poate lua aspectul: a) unor bile dure de mărimea măslinelor. e) prin aparatul respirator. b) spasmele vezicale. b) administrând laxative. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin: a) hemoptizie şi hematemeza. pot fi: a) lipsa de control a sfmcterelor. 58. asistenta medicală intervine: a) determinând pacientul să efectueze exerciţii fizice cu regularitate. c) prin aparatul genital feminin. Pentru ca un pacient cu constipaţie să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice. Aspectul „ca zeama de orez" a scaunului diareic. 52. b) intoxicaţii. scaun la interval de 6-7 zile. Excreţia deşeurilor din organism se efectuează: a) prin piele. 53. Sursele de dificultate în cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina. c) hematurie şi melenă. d) melenă. la indicaţia medicului. 57.51. 55. 56. Printre factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina se numără: a) vârsta. b) constipaţie. c) poluarea apei. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin: a) diureză. se poate întâlni în: a) gastrita cronică. 59. b) programul de eliminare intestinală. 7 . c) ulcerul gastro-intestinal. d) apendicită acută. c) eliminarea frecventă a gazelor intestinale. b) hematemeză. b) prin aparatul renal. c) educaţia şi cultura. c) procesul de homeostazie. Care din următoarele definiţii caracterizează ileusul: a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze.

Prima menstruaţie se numeşte: a) menarhă. 61. 68. Menţinerea independenţei mişcării corpului şi a bunei posturi este determinată de integritatea: a) aparatului locomotor. c) schimbarea poziţiei pacientului la fiecare 3 ore. c) aparatului vestibular. Printre factorii sociologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură. b) scăderea forţei musculare. c) organizarea socială. braţele vor fi: a) sprijinite. c) mişcare de supinaţie. extensie: a) mişcări de apropiere sau îndepărtate a două segmente apropiate. b) ulceraţie a pielii. Pentru menţinerea independenţei mişcării. b) sistemului nervos. c) aparatul cardiovascular. b) învăţarea pacientului să folosească tehnici de destindere.60. c) maron-verzui. 64. intervenţiile asistentei medicale pot fi: a) stabilirea împreună cu pacientul a nevoii de exerciţii fizice. b) mişcări de îndepărtare faţă de axul median al corpului. 70. b) pe lângă corp. c) mişcări de apropiere faţă de axul median al corpului. c) scăderea forţei musculare. Culoarea scaunului în caz de melenă este: a) roşu deschis. 65. Tonusul muscular şi mişcările fine sunt reglate de către: a) sistemul nervos. 66. În ortostatism. c) în balans continuu. se numeşte: a) mişcare de pronaţie. b) aparatul vestibular. se află şi: a) vârsta şi dezvoltarea. 63. d) aparatul digestiv. b) negru ca păcura. Care din următoarele mişcări sunt de flexie. de relaxare. b) rolurile sociale. b) amenoree. 69. Anchiloza este tradusă prin: a) diminuarea sau imposibilitatea mişcării unei articulaţii. d) mişcare de circumducţie. a contractibilităţii sale. 62. Atrofia musculară este: a) mărirea de volum a unui muşchi. Mişcarea realizată în jurul axului care trece prin lungul segmetului care se deplasează. 67. 8 . c) diminuarea volumului unui muşchi. c) oligomenoree. b) mişcare de rotaţie.

b) absenţa stării de veghe. b) de ordin psihologic.71. 72. 77. dureri menstruale. involuntare ale ochilor. c) diminuarea valorilor tensiunii arteriale şi a respiraţiei. deficitul senzorial este sursă de dificultate: a) de ordin fizic. clasic. c) starea de anxietate. c) trei = somnul paradoxal. 79. Câte tipuri de somn se cunosc şi care sunt ele: a) două = somnul lent şi somnul rapid. Nevoia de a dormi şi a se odihni variază în funcţie de: a) vârstă. Starea de letargie. ortodox. b) faţă rigidă. 76. 80. 78. b) micţiuni de urină necontrolată. Insomnia se defineşte ca o dificultate: a) de a bea. a unui braţ. ca manifestare de dependenţă se caracterizează prin: a) stare de spaimă intensă. b) mişcări convulsive. c) lipsă sau diminuare a mişcărilor normale. c) diaforeză. Prin akinezie se înţelege: a) mers propulsiv. în timpul somnului. b) hipersomnie continuă. b) patru = somnul lent. 73. c) oboseală marcată. mai profundă. e) capacitatea de a se destinde. b) psihologici. c) sociologici. ca manifestare de dependenţă în hipersomnie înseamnă: a) comportament verbal şi non verbal lent. 75. cu boală Parkinson. 9 . stare de disconfort. Somnul se traduce prin: a) formă particulară de odihnă. d) diminuarea metabolismului bazai. d) diminuarea puterii de concentraţie. c) de ordin sociologic. gurii. Pavorul nocturn. b) de a se mişca şi a lua poziţii comode. greoi. d) sex. c) contracţii involuntare a mai multor muşchi. Programul de activitate şi locul de odihnă sunt factori ce influenţează satisfacerea nevoii de somn: a) biologici. paradoxal. cu funcţii vitale diminuate. b) activitate şi deprinderi legate de somn. Pentru pacientul cu mişcări necoordonate. clasic. d) tulburări de coordonare. c) de a dormi sau de a se odihni dormind. mai frecventă la copii. Ticurile sunt: a) vorbire precipitată. 74.

d) faţă palidă şi ochi încercănaţi. c) socio-culturală. c) funcţia religioasă. f) toate manifestările sunt adevărate. b) astenie.81. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca. Purtarea de obiecte semnificative pune în evidenţă: a) rangul social. slab bătut. Purtarea de îmbrăcăminte contribuie la: a) pierderea imaginii de sine. c) refuz de a se îmbrăca şi dezbrăca. d) narcolepsie. transpiraţii reci. c) maturitatea psiho-motorie. b) psihologică. este creată de imposibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca. statutul social şi munca. se manifestă prin: a) tegumente palide. Problema de dependenţă în satisfacerea nevoii. de exemplu: a) dezinteres pentru măsurile de igienă. 82. Capacitatea fizică de îmbrăcare şi dezbrăcare este reprezentată de: a) mobilitatea articulară. d) stări de iritabilitate. d) activitatea. e) incapacitate de a se îmbrăca şi dezbrăca. fac parte din grupul factorilor de influenţă: a) biologică. c) vârsta. c) puls rar lent. d) toate enunţurile sunt false. 10 . şi se manifestă prin: a) dezbrăcare continuă. c) comunicare ineficace la nivelul afectiv şi intelectual. 89. d) dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. b) emoţiile. b) însemnătatea personală. 86. b) dezinteres fată de ţinută. 84. b) vulnerabilitate în faţa pericolelor. la pacientul cu oboseală. Clima. 83. c) comunicare. Dependenţa în satisfacerea nevoii de a dormi şi a se odihni. sunt: a) vise penibile cu trezire bruscă din somn şi adormire cu greutate. sunt următorii: a) credinţa. 85. 87. b) expresia corporală. b) aţipiri în timpul zilei. b) tonusul muscular. Coşmarurile ce apar ca manifestare de dependenţă la pacientul cu insomnie. c) perioade de somn perturbant. determină MD a celorlalte nevoi fundamentale. Nesatisfacerea nevoii manifestată prin oboseală. 88.

prin: a) identificarea capacităţii şi limitelor fizice ale pacientului. 11 . adică pierderea de căldură din organism. c) activitate. c) hipertonia musculară. d) explicarea gesturilor ce se cer efectuate. talia. absenţa membrului superior. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a) credinţa şi emoţiile. se referă la posibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca singur. În vederea obţinerii unei stări de bine. sărăcia. 91. b) talie şi statură. plămâni. b) termoliza. stridentă poate exprima o boală psihică. vasodilataţie. statura. c) credinţa şi cultura. d) îmbrăcămintea protejează intimitatea sexuală. e) calităţii materialelor. c) a şi b. b) alimentaţia. f) exigenţei în intimitate. e) emoţiile nu influenţează satisfacerea nevoii. c) T° mediului. c) îmbrăcămintea atestă integritatea individului. indivizii îşi aleg vestimentaţiile în funcţie de: a) temperatura corpului. c) numai prin rinichi. într-un termen dat. b) vârstei. b) îmbrăcămintea bizară. La un pacient cu dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. 95. b) insuficienţa cunoştinţelor. rinichi. c) evaluarea gradului de confuzie. Ca urmare a producerii de căldură în organism. 98. pot avea ca surse de dificultate: a) lezarea fizică. b) executarea zilnică a exerciţiilor de motricitate. 96. Asistenta medicală intervine în acest scop. stresul. c) vârsta şi sexul. slăbirea. ingestia în special de proteine. d) activităţii. d) starea psihică. rezultat al proceselor oxidative. 97. are loc: a) termogeneza. b) munca. 93. unul din obiectivele de îngrijire propuse. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a menţine temperatura corpului în limite normale pot fi şi: a) anxietatea. 92. 94. vestimentaţia este un semn de sănătate. se realizează: a) prin vasoconstricţie. hipotonia musculară. b) prin piele. Care din următoarele formulări sunt false: a) din punct de vedere al psihiatrilor. Obstacolele care împiedică mobilitatea membrelor superioare. Menţinerea independenţei nevoii se poate realiza prin alegerea îmbrăcămintei corespunzătoare: a) climei.90. Termoliza. emoţiile puternice. aparatul gipsat.

103. Piloerecţia se traduce prin: a) piele cianotică. se disting 3 perioade: a) perioada iniţială. b) poarte încălţăminte călduroasă. combinativă. se manifestă cu: a) febră ridicată. la intervale regulate de timp. 100. vezicule. b) alcoolice. b) piele roşie caldă. Planul de îngrijire a unui pacient cu hipertermie. va evalua zilnic prin activitatea asistentei medicale: a) temperatura corporală. în cantităţi mici. 12 . b) poliurie. asistenta medicală stabileşte ca obiective de îngrijire.99. c) erupţie cu macule. 102. ca problemă de dependenţă. Asistenta medicală învaţă pacientul. când temperatura mediului ambiant este crescută. c) perioada de declin. c) pacientul să-şi păstreze integre tegumentele. b) pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic. În evoluţia unei febre. 104. c) aspectul tegumentelor. La pacientul care prezintă hipotermie. c) uşor călduţe. La un pacient cu hipertermie. b) aspectul scaunului. c) inapetenţă. au termoreglarea fragilă din cauza: a) imaturităţii centrului reglator. b) piele cu aspect „de găină" şi senzaţie de frig. pentru menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii să: a) consume lichide şi alimente reci. b) perioada de stare. 107. apar probleme. d) perioada mixtă. continuă. 106. Nou-născutul şi copilul mic. Când temperatura mediului ambiant creşte peste 25°C se produc următoarele fenomene la nivelul organismului: a) vasoconstricţie periferică. c) reducă alimentele cu valoare calorică mare. manifestări şi la nivelul celorlalte nevoi fundamentale: a) dispnee. următoarele: a) pacientul să nu prezinte tulburări de vorbire. Hipertermia. b) hidratării insuficiente. se administrează lichide: a) numai foarte calde. c) sindrom febril. c) greutăţii necorespunzătoare. umedă. papule. d) temperaturii mediului ambiant. In caz de hipertermie. d) pacientul să nu fie apatic. 108. 105. 101. c) vasodilataţie periferică. b) inhibare a activităţilor glandelor sudoripare.

b) sănătoasă. 13 . c) climatului. b) uşor deshidratată. d) lipsa de cunoaştere. Factorii biologici care influenţează nevoia de a menţine tegumentele curate sunt: a) emoţiile şi educaţia. catifelată. c) alterarea tegumentelor şi fanerelor. d) elastică.109. b) alege măsuri pentru prevenirea infecţiilor nasocomiale. b) pierdere de substanţă rezultând dintr-un proces patologic ce acţionează asupra pielii. 117. c) temperatura corpului. Ca manifestare de independenţă. 118. d) efectuează toaleta pe regiuni. c) ajută pacientul să-şi efectueze toaleta zilnică. la nevoie. Lipsa de curăţenie determină o serie de neplăceri nu numai individului dar şi celor din jurul său. d) anchiloze. Pot fi manifestări de independenţă şi următoarele: a) pierderea imaginii de sine. 112. b) hematoame. 111. d) dezinteres pentru modul cum arată. b) neadaptării organismului. 113. b) deprinderile igienice satisfăcute. 116. c) hipotrofie musculară. c) comunicare ineficace la nivel afectiv şi intelectual. c) îngrijită. Care sunt acestea: a) sentiment de respingere. 110. pielea va fi: a) curată. 115. b) alimentaţia. c) cu prurit. c) culoarea galbenă a dinţilor. Care din următoarele enunţuri pot fi considerate probleme de dependenţă în satisfacerea nevoii: a) lezarea fizică. Ulceraţiile pielii se caracterizează prin: a) acnee şi prurit. pierderile de căldură sunt mai mari datorită: a) reducerii proceselor oxidative. b) halena fetidă. Pentru a-şi îndeplini rolurile cunoscute. pigmentată normal. pielea trebuie să fie: a) curată. Între intervenţiile asistentei medicale privind pacientul cu carenţe igienice se găsesc şi următoarele: a) efectuează toaleta cavităţii bucale la pacienţii comatoşi. 114. La persoanele vârstnice. c) dilatarea unor vene superficiale. Murdăria acumulată la nivelul pielii produce: a) cruste ce pot degenera în ulceraţii. netedă. b) carenţele de igienă.

de relaxare. 123. b) măsuri de prevenire a agresiunilor fizice. 126. c) factorii sociologici. Ca manifestări de independenţă în menţinerea securităţii fizice se întâlnesc: a) măsuri de prevenire a infecţiilor şi bolilor. b) ineficace la nivel senzorial. 127. 122. 128. Când este modificată/alterată nevoia. c) emoţiile şi educaţia.Alterarea integrităţii fizice se manifestă prin următoarele semne inflamatorii: a) durere şi căldură locală. b) biologic. e) toate enunţurile sunt adevărate.Practicarea unor religii este o preocupare ideologică care permite individului să-şi menţină: a) o bună postură. c) educând pacientul pentru prevenirea unor accidente. e) surmenaj. c) metode de destindere. b) tumefacţie. 121. b) dezechilibru metabolic. 120. b) factorii psihologici. d) numai a şi b. d) poluare. c) frica.Pentru menţinerea unui mediu sănătos. 14 .Mecanismul de apărare este un factor de influenţă: a) psihologic.Care din următoarele sunt semne de insecuritate patologică: a) agitaţia. c) ineficace la nivel senzoro-afectiv şi intelectual. 125. Dezechilibrul ca sursă de dificultate de ordin fizic poate fi reprezentat de: a) durere. c) roşeaţă locală. Surse de dificultate de ordin psihologic care influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) exerciţiile fizice. c) o securitate sociologică.119. b) o securitate psihologică. 124. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a evita pericolele sunt: a) factorii biologici. asistenta medicală intervine: a) educând pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf. b) agresivitatea. d) măsuri de protecţie socială. b) curentul şi organizarea socială. d) limitarea mişcărilor segmentului afectat. c) dezechilibru electrolitic. c) sociologic. comunicarea este: a) eficace la nivel intelectual. b) efectuând imunizările obligatorii.

134. nevoia fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi.Care din următoarele sunt manifestări de independenţă de ordin biologic: a) fineţe gustativă şi a mirosului. c) alege procedee de investigaţie cu risc minim de infecţie. b) hipoacuzie. c) asigură un mediu de securitate. d) asigură îngrijiri relative la perturbarea senzorială. b) limbajul corpului. eşec. b) nonverbal. 136. d) utilizarea adecvată a mecanismelor de adaptare. precis. b) factor psihologic. 15 . pune în mişcare un proces: a) verbal. c) cecitate. c) dezvoltarea intelectuală corespunzătoare. c) alcoolism.Anturajul este determinat în satisfacerea nevoii. c) factor biologic. 133. c) dinamic. 131. c) ambele enunţuri nu sunt reale. 135. este un obiectiv de îngrijire susţinut de următoarele intervenţii ale asistentei medicale: a) administrează tratamentul medicamentos antiinfecţios. Ce fel de factor de influenţă este: a) factor sociologic. c) apartenenţa la grupuri de diverse interese.Modul de comunicare nonverbal foloseşte: a) limbajul verbal.Independenţa în satisfacerea nevoii presupune: a) integritatea individului. Diminuarea auzului se traduce prin: a) surditate. f) tulburări de gândire.129. b) droguri. b) furnizează mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. e) tulburări circulatorii cerebrale. b) limbaj clar. d) anxietate. b) percepţia şi emoţiile. 130.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii sunt următoarele.Sursele de dificultate de ordin fizic care determină dependenţa în satisfacerea nevoii pot fi: a) conflicte. d) favorizează adaptarea pacientului la noul mediu. b) învaţă pacientul să menţină integritatea. 138.Comunicarea. 137. 132.Pacientul să fie echilibrat psihic. cu două excepţii: a) explorează împreună cu pacientul mijloacele de comunicare. c) integritatea organelor de simţ.Factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) inteligenţa. b) integritatea organelor de simţ.

Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori este influenţată în satisfacerea ei de următorii factori sociologici în afară de: a) gesturi corporale. 147.Manifestările de depresie în „culpabilitate" sunt următoarele cu excepţia: a) mişcări lente. 142. c) forme ale conştiinţei sociale.Valorile sunt formate de: a) participări la fapte de caritate. dar şi participarea la jocuri este prezentă: a) adolescenţa. b) halucinaţii.Care este vârsta la care activitatea dominantă este învăţătura.Comunicarea ineficace la nivelul senzorial se poate manifesta prin următoarele reacţii afective în insuficienţă sau exces: a) nelinişte. e) autoacuzare. d) tahicardie. e) apartenenţa 141.Activitatea dominantă a copilului mic este: a) somnul. b) ansambluri de credinţe şi atitudini care reflectă ceea ce este dorit. Pentru menţinerea independenţei nevoii. c) sentiment dureros. c) ansambluri de reguli de conduită într-o societate. d) cultura. b) comună unui grup profesional. c) specifică pe grupe de vârstă. b) ansamblu de ceremonii religioase. b) ajutându-1 să identifice cauza frustrării. c) învăţătura. b) senzaţie de pierdere a libertăţii de acţiune. singurătate. c) emoţii. 146. hiperventilaţie. 148.Capacitatea individului de a fi ocupat şi a se realiza este: a) unică şi necesară pe tot parcursul vieţii. b) plâns. d) autopedepsire. 140. 16 . dizartrie.139. c) determinând pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori. b) atitudini corporale. d) afazie. dar şi benefic individului. anxietate. c) copilăria.„Credinţele" sunt: a) convingeri personale ale individului faţă de realitate. c) furie împotriva lui Dumnezeu.„Frustrarea" se manifestă la un individ care prezintă: a) sentiment de inutilitate. insomnie. b) preadolescenta. b) jocul. 143. c) izolare. poziţie curbă. asistenta medicală intervine: a) planificând împreună cu pacientul activităţi religioase. 145. 144.

159. 157.Surse de dificultate ale „devalorizării" sunt: a) tulburările de gândire. c) starea de relaxare. b) cultura. agresivitate. 150. c) vârsta. c) constituţia şi capacităţile fizice. b) durerea. influenţează satisfacerea nevoii de a se recrea: a) emoţiile. 158. b) un sentiment de mulţumire. de tristeţe.149.„Obsesia" faţă de problemele personale ale pacientului înseamnă: a) preocupare în permanenţă în legătură cu problemele sociale. e) lezarea integrităţii fizice.„Ambiţia" se defineşte în felul următor: a) dragostea faţă de muncă. 154. . zilnice. 155. 153.„Plictiseala" reprezintă: a) impresia de vid. de încetare a unei tensiuni nervoase.Satisfacerea nevoii se manifestă prin: a) bucurie. asistenta medicală: a) câştigă încrederea pacientului şi îl ajută să depăşească momentele dificile.Pentru menţinerea independenţei nevoii. b) lipsa de interes faţă de activităţile obişnuite. autocritică. b) diminuarea unei funcţii. c) dorinţa arzătoare de a realiza cât mai mult în activitatea depusă.„Satisfacţia" este: a) o manifestare de independenţă. b) îl învaţă tehnici de relaxare. 152. b) apartenenţa la o grupare socială. Rolurile şi organizarea socială fac parte din grupul factorilor: a) biologici. c) eşecul profesional.„Neputinţa" problemă de dependenţă. d) cultura. care au prioritate faţă de activitatea depusă. 151. de plăcere. c) explorează gusturile şi interesul pacientului pentru activităţi recreative. lipsă de ambiţie. se manifestă prin: a) b) c) d) e) 17 apatie. de dezinteres pentru activităţi sau evenimente curente ale vieţii. c) sociologici. b) psihologici. c) descurajare. c) o manifestare de dependenţă. d) somnolenţă. c) stare de dependenţă fizică. în vederea realizări b) stare de deznădejde. 156. sentiment de inferioritate.Care din următorii factori. pasivitate. Intre factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii se întâlnesc: a) emoţiile. eşec profesional. b) integritate fizică şi psihică.

b) motivarea. c) deprinderi.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii se referă la: a) elaborarea de obiective de studiu.„Învăţarea" este o problemă comună a: a) b) c) d) pedagogiei. se manifestă cu: a) nesiguranţă şi frică de necunoscut. 163. b) atitudini. c) capacitatea fizică.160.Individul va obţine un sentiment de siguranţă după ce a dobândit pentru menţinerea sănătăţii: a) cunoştinţe. psihologiei. 161. împreună cu bolnavul. 165. 164. c) tulburări de gândire. eticii. b) organizarea de activităţi educative pentru sănătate. 162. d) nerespectarea sfaturilor medicale în tratarea şi prevenirea îmbolnăvirilor.„Ignoranţa" — lipsa de cunoştinţe. sociologiei.Un factor psihologic care influenţează satisfacerea nevoii de a învăţa este şi: a) mediul ambiant. priceperi. b) tulburări de memorie. b) pacientul să-şi recapete încrederea şi stima de sine. deprinderi pentru menţinerea sau recuperarea sănătăţii. 18 .Ce obiective prioritare îşi propune asistenta medicală la un pacient cu „neputinţă": a) pacientul să fie conştient de propria valoare. c) conştientizarea bolnavului asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. c) pacientul să fie echilibrat fizic. d) identificarea obiceiurilor şi deprinderilor greşite ale bolnavului.

c) dependenţa persoanei. Procesul de nursing este: a) o intervenţie delegată a asistentei medicale. analiza şi interpretarea datelor. b) condiţia de apariţie a simptomului. programarea acţiunilor. c) îngrijire de calitate pentru toţi pacienţii. verificarea intervenţiilor. interpretarea datelor. 4.CAPITOLUL II Procesul de îngrijire. b) lipsa bolii. c) o metodă organizată şi sistematică ce permite acordarea de îngrijiri individualizate. c) un semn sau simptom. psihic şi social. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură: a) dependentă. comunicarea rezultatelor. b) un dezechilibru ce constă în diferenţa dintre semnele obiective şi cele subiective. b) îndeplineşte numai sarcinile care-i revin prin lege. Prima şcoală de nursing din lume a fost înfiinţată de: a) Virginia Henderson. proiectarea intervenţiilor. Prin funcţia dependentă înseamnă că asistenta medicală: a) nu poate interveni decât cu consimţământul pacientului. 9. c) îndeplineşte sarcini delegate de către medic. 6. evaluarea. 3. c) interdependentă. Manifestarea de dependenţă reprezintă: a) o cauza de boala. implementarea îngrijirilor. b) analiza datelor. 7. c) aprecierea stării pacientului. c) o stare de dependenţă potenţială. planificarea îngrijirilor. Definiţia sănătăţii după OMS: a) o stare de echilibru intern şi extern. Procesul de nursing cuprinde următoarele etape: a) culegerea datelor. 5. . Problema de sănătate se referă la: a) cauza bolii. b) un demers ştiinţific pentru supravegherea bolnavului. b) o lipsă de cunoaştere. Viziunea holistă a îngrijirii presupune: a) îngrijire centrată pe persoană. comunicarea rezultatelor. 1. d) toate trei. c) Abraham Maslow. 19 . 8. b) Florence Nightingale. evaluarea rezultatelor. b) îngrijire acordată în echipă. 10. implementarea. b) independentă. Sursa de dificultate este definită ca: a) orice obstacol care împiedică satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. c) o stare de bine completă din punct de vedere fizic. 2.

c) este individual. c) să-şi bazeze îngrijirile pe principii religioase. Surse de informaţie pentru culegerea de date pot fi: a) pacientul şi aparţinătorii. 16 Diagnosticul de nursing are următoarele caracteristici: a) este fix. c) o problemă de dependenţă. 20 . d) implică participarea pasivă a ascultătorului. 17. 19. Obiectivul de îngrijire se defineşte ca: a) scopul îngrijirii. 13. b) membrii echipei de îngrijiri. cauza ei. c) programele de educaţie sunt identice. c) o problemă uşoară. 14. b) este nemodificabil. 18. formulat în termeni proprii. 20. sentimente. In interviu sunt folosite întrebări: a) pe care le aşteaptă bolnavul. b) să-şi asume răspunderea pentru îngrijirile oferite fiecărui pacient. 12. Codul eticii profesionale în nursing afirmă că: a) practica se bazează pe legile statului. înscris în listele unor clasificări adoptate. Comunicarea este procesul care: a) implică schimb de cuvinte. d) principiile servesc ca ghid pentru practică. c) documentele medicale şi schemele de referinţă. b) nursa acordă îngrijiri bazate pe cunoştinţe ştiinţifice. c) cu caracter închis sau deschis. b) serviciul telefonic. b) o problemă cu mare probabilitate de apariţie. c) permite schimbul de idei. b) un comportament sau o atitudine a pacientului obţinute în urma intervenţiei. d) toate. Responsabilitatea profesională cere asistentei medicale: a) să împărtăşească aceleaşi convingeri cu membrii echipei de sănătate. 15 Problema potenţială înseamnă: a) o problemă gravă. gânduri. b) o etichetă a bolii. formulat în termeni medicali consacraţi. Următoarele forme sunt metode de culegere a datelor: a) observaţia şi interviul. b) concise şi clare. c) o intervenţie planificată. Diagnosticul de nursing este: a) o problemă de dependenţă. semnele şi simptomele prin care se manifestă. b) include simpatie şi căldură. d) să aibă aceleaşi condiţii socio-culturale cu pacientul.11. c) internetul şi email-ul. flexibil.

spălarea perineului de mai multe ori pe zi. . c) o excepţie pentru examenul fizic. Numerotaţi ordinea efectuării următoarelor acţiuni care corespund etapelor procesului de nursing: a) analiza şi interpretarea datelor. .exces. d) evaluarea beneficiilor terapeutice ale pacientului. . 2. d) intervenţiile. La care din etapele procesului de nursing se referă decizia? a) culegerea de date. trântirea uşilor şi zgomotul produs de căderea unor obiecte pe pardoseală. 26. Pe o coloană a planului de îngrijire sunt notate problemele pacientului şi pe alta intervenţiile de nursing. . . b) examenul fizic al pielii. 21 1. 23. neiritabile.igienă deficitară. d) cateter urinar (sondă a demeure) în perioada postoperatorie. tristeţe. b) realizată prin metode de comunicare verbale şi nonverbale. pentru că: a) zgomotul poate deveni sursă de dificultate în satisfacerea nevoilor fundamentale.acceptare. asociaţi fiecare problemă cu intervenţia care ar putea ajuta cel mai bine la satisfacerea nevoilor pacientului.îndeplinire. a) imposibilitatea de a mişca membrul superior şi inferior stâng (AVC).exerciţii. b) diagnosticul de nursing. c) insomnie. . securitate. c) menţinerea curăţeniei şi stimularea circulaţiei. 27. . 25. deliberat şi profesionist.somn. c) o componentă a relaţiilor interpersonale asistentă şi pacient. hrănirea pacientului cu alimente semilichide. c) zgomotul duce la pierderea treptată a auzului.21.eliminare. . bucurie. .nutriţie. plimbări în aer liber. b) inflamarea cavităţii bucale şi a gingiilor după chimioterapie. 24.neglijare. e) monitorizarea semnelor vitale. 4. Alegeţi un singur cuvânt care nu aparţine grupului în fiecare din cele trei grupe: Emoţional: Comportamental: Fizic: anxietate. 22. schimbarea poziţiilor pacientului de mai multe ori pe zi. 3. c) planificarea. Atingerea mâinii pacientului în timpul comunicării reprezintă: a) un gest necugetat. b) o tehnică de comunicare terapeutică. Comunicarea terapeutică este: a) un act planificat. b) zgomotul contravine regulilor sanitare. iritabilitate. . In cadrul activităţii de îngrijire asistenta trebuie să evite discuţiile cu voce tare. Nursa decide că nevoia prioritară a îngrijirii unui pacient este nutriţia.dragoste. . d) o implicaţie sexuală. exerciţii de mişcare.

c) aprecierea serviciilor prestate de asistenta medicală. pedagogică şi terapeutică. c) termen lung.28 Obiectivele de îngrijire pot fi formulate pe: a) termen scurt. d) aprecierea rezultatelor. b) măsurarea unor parametrii vitali. Când are de îndeplinit o intervenţie de nursing. c) implementarea . 22 .aplicarea îngrijirilor. 30. c) să pregătească echipamentul necesar şi să poziţioneze pacientul. care poate fi: a) funcţională şi pedagogică. 31. Caracteristica unei implementări eficiente a planului de îngrijire include: a) să poţi îndeplini sarcinile de îngrijire cât mai repede. b) planificarea îngrijirilor. c) funcţională. b) să îndeplineşti obiectivele pe rând. 29. Eficienţa procesului de îngrijire depinde prioritar de: a) evaluarea stării bolnavului. Evaluarea în procesul de nursing se referă la: a) aprecierea rezultatelor obţinute în funcţie de obiectivele propuse. apreciind rezultatele fiecăruia. b) să explice pacientului procedura astfel încât acesta să înţeleagă scopul şi rezultatele acesteia. c) să planifici obiectivele prioritare pe o perioadă scurtă de timp. b) termen mediu. 33. În executarea îngrijirilor asistenta stabileşte o relaţie de comunicare cu pacientul. 32. asistenta va avea grijă în primul rând: a) să raporteze colegei de echipă efectele procedurii asupra pacientului. b) pedagogică.

4. 8. c) se sterilizează la autoclav. Sterilizarea la pupinel se realizează la următorii parametrii: a) 120° C . c) este lăsat neacoperit o perioadă mai lungă de timp.CAPITOLUL III Metode de prevenire a infecţiei. b) este prins cu mănuşi sterile.. 10. Instrumentele chirurgicale cu tăiş ascuţit. c) 133° C.60 min. Se obţine o temperatură de: a) 190° C. Sterilizarea eficientă a materialelor din polietilenă se realizează: a) prin fierbere. 1. 7 Spatula linguală se sterilizează prin: a) fierbere. 9. 6. Infecţia se defineşte astfel: a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism. Un instrument sterilizat este contaminat dacă: a) este prins cu pensa de servit. c) se pot utiliza numai în plăgile cu secreţii. c) ştergere cu soluţie de formol. Când sterilizarea se face la autoclav. la o presiune de 2 atm.60 min. 5. 3. 23 . b) 180° C . b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism. c) 240° C . b) autoclavare. vor avea o perioadă mai lungă de utilizare în condiţii optime dacă: a) se sterilizează la căldură uscată. b) cu ajutorul razelor Gama.. de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect. O casoletă plină cu material moale este adusă de la staţia de sterilizare si conţine comprese umede. b) sterile. b) a fost bine spălat.60 min. c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător. c) nu există microorganisme pe suprafaţa sau profunzimea lui. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. Aceste materiale vor fi considerate: a) nesterile. Un obiect este steril dacă: a) este lipsit de germenii cei mai patogeni. 2. c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism. b) se sterilizează prin fierbere. c) prin flambare. b) 180° C.

Ce este dezinfecţia : a) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. b) metodă curativă de luptă contra infecţiilor. 12. 18. 16. obiecte din încăperi. c) metodă curativă de distrugere a microbilor dintr-o plagă. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice: a) sterilizarea cu formol. la autoclav. c) sol. 15. c) aer uscat. 14. În ce concentraţie se foloseşte cloramina cu rol antiseptic: a) sol. Ce este antisepsia: a) metodă profilactică de luptă contra infecţiilor.5 atm. Ce urmăreşte asepsia şi cui se adresează: a) dezinfecţia mâinilor chirurgilor şi îmbrăcarea materialului steril. 17. 13. materialelor moi şi de sutură. c) sterilizează sălile de operaţie. d) alcoolul de 70°.11. b) sterilizarea la pupinel. b) fierbere sub presiune. 20. cloramina 3%. 10%. 19. c) sterilizarea cu oxid de etilena. Prin iradierea cu raze Gama se: a) sterilizează curent în unităţile spitaliceşti. c) dezinfecţia tegumentului regiunii de operat şi acoperirea bolnavului cu câmpuri sterile. ploşti urinare. prin fierbere. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curăţirea unei plăgi accidentale: a) H2O2. c) sterilizarea prin flambare. b) tinctura de iod. b)sterilizarea cu căldură uscată şi umedă. obiecte din încăperi. material moale. etc. b) sol. Materialul moale se sterilizează la: a) 120° C şi 2 atm. b) metodă de prevenire a infecţiei plăgii operatorii. b) sterilizează în industria ce produce materiale de unică folosinţă. b) sterilizarea instrumentelor. 5%. Prin ce metodă se sterilizează la autoclav: a) vapori supraîncălziţi la presiune. Ce sistem de sterilizare a instrumentelor din metal este cel mai bun: a) sterilizarea la autoclav. 1-3%. 24 . d) sterilizarea cu ultrasunete. d)sterilizarea prin ultrasunete. la pupinel. b) 133° C şi 2. c) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. c) 130° C şi 2 atm. c) sol. plăgi.

c) folosirea dezinfectantelor uzuale-moderne. 23. c) vaporizarea. Soluţia de cloramina are acţiune: a) bactericidă. Conceptul de precauţiuni universale se referă la: a) sângele. b) scufundarea prin acoperirea completă cu soluţie dezinfectantă a obiectelor. c) prepararea soluţiilor în concentraţia recomandată. Scopul aplicării „precauţiunilor universale" (PU): a) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină. b) spălare + aspirare umedă. b) curent. HBV sau cu alţi agenţi patogeni. 30. fluidele biologice şi ţesuturile pacienţilor considerate a fi infectate cu HIV. b) raderea pilozităţii din regiune. b) apă caldă şi detergent. d) ştergerea uscată. Dezinfecţia mecanică se realizează prin: a) spălarea cu apă caldă la 35-40°C + detergenţi. c) mixt. Dezinfecţia chimică este precedată de: a) o riguroasă curăţenie. c) degresarea tegumentelor cu acid boric 5%. 27. 25 . 25. b) toţi pacienţii potenţial infectaţi cu HIV. b) o ştergere a suprafeţelor cu săpun lichid. Pentru ce se foloseşte soluţia de albastru de metilen: a) dezinfecţia plăgilor. c) oxidul de etilen. necesită şi spălare cu: a) soluţie amoniac 1%. Metodele următoare realizează dezinfecţie chimică în afară de: a) ştergerea umedă. c) sol. b) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă. var cloros 10%.21. 29. b) razele ultraviolete. b) tratarea faringitelor. c) la locul de muncă al personalului. c) tratarea cistitelor. HBV sau alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină. 28. b) favorabilă dezvoltării microorganismelor. 31. 24 Tehnica antisepsiei cutanate mai cuprinde şi: a) badijonare cu sol. 26. Pregătirea instrumentelor de metal murdărite de sânge pentru sterilizare. de cloramină 8%. 22. c) sporicidă. Dezinfecţia ca metodă de lucru se execută în mod: a) ciclic. Sterilizarea la „rece" utilizează: a) razele Gama.

e) numai a şi b. spermă. Contactul tegumentelor cu următoarele produse trebuie considerat la RISC: a) sânge. complect. c) orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge. ţesuturi. folosind şi peria.c) toţi pacienţii cu afecţiuni infecto-contagioase transmise pe cale respiratorie. d) numai b şi c. 32. secreţii vaginale. LCR. 33. alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV. corect. pericardic. c) consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi. b) spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor. 34. peritoneal. pleural. Reguli de bază în aplicarea precauţiunilor universale sunt următoarele: a) este suficientă spălarea riguroasă cu apă caldă şi săpun. b) lichid amniotic. b) consideră că sângele. Aplicarea precauţiunilor universale se referă la: a) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat. HBV. d) consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare. f) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională. sinovial. c) personalul medico-sanitar infestat cu HIV. 26 .

un adult pierde zilnic: a) 200. Necesarul proteic la adulţi este de: a) 1-1. 27 . b) 2-3 g/kg corp/zi. 3. 12. b) energetic.600 ml. b) 300. 10. c) amidon. 11. Prin transpiraţie în condiţii normale de temperatură exterioară (20°C) şi efort fizic moderat. în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat.perspiratio insensibile". un adult pierde zilnic: a) 200.5 g/kg corp/zi. Forma de depozit a glucidelor în ficat este reprezentată de: a) pectine.600 ml. un adult pierde zilnic: a) 200. c) 1000-1500 ml. c) 4-6 g/kg corp/zi. c) 4-6 g/kg corp/zi. b) glicogen. b) structural. Fibrele alimentare au rol: a) de reţinere a unor substanţe toxice ce se elimină cu bolul fecal.5 g/kg corp/zi. c) de solvent al substanţelor din mediul intern. c) 2-3. Necesarul lipidic la adulţi este de: a) 1. b) 300.5 g/kg corp/zi.5 g/kg corp/zi. Proteinele au rol: a) în menţinerea echilibrului acido-bazic al sângelui. 9. 2.300 ml. Apa are rol: a) energetic. b) de reglator termic. b) 300. 8. 7. 4. Prin urină în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. b) de stimulare a tranzitului intestinal. Glucidele au rol: a) structural.300 ml. b) în imunitatea organismului.CAPITOLUL IV Nutriţie şi dietetică.. Necesarul glucidic la adulţi este de: a) 1-1. c) 1000-1500 ml. Prin . c) 1000-1500 ml. c) structural. b) 2-3 g/kg corp/zi. 1. c) de a reţine apa. Principalul rol al lipidelor este: a) furnizarea de energie.300 ml. 6. 5.600 ml. c) ambele variante sunt false. b) 1 g/kg corp/zi. c) ambele răspunsuri sunt false.

b) modificarea ritmului cardiac. 24. c) în prevenirea arterosclerozei. 28 . d) tinde să crească glicemia. Vitamina D este importantă pentru absorbţia: a) sodiului. c) asigurarea respiraţiei celulare. b) stimulează hematogeneza. b) de a inhiba acţiunea insulinei. Vitamina E are rol de a: a) interveni în formarea cicatricilor tegumentare.13. c) reglarea distribuţiei apei în diferite sectoare ale organismului. c) nu stimulează secreţia sucurilor digestive. Cuprul are rol: a) în procesul de creştere. Clorul: a) intră în compoziţia HC1 din sucul gastric. b) inhibarea secreţiei gastrice. Bicarbonaţii: a) menţin echilibrul acido-bazic. c) creşte colesterolemia. b) potasiului. c) scădea gradul de coagulabilitate sanguină. d) în favorizarea pătrunderii vitaminei B6 în celula nervoasă. Fosforul are rol: 20. c) antiinflamator. d) în micşorarea amplorii proceselor alergice. b) intervine la refacerea potenţialului de efort în perioada de odihnă. c) în consolidarea echilibrului funcţional al sistemului nervos. b) în procesul de coagulare a sângelui. 21. Vitamina A: a) influenţează procesul de reproducere. 23. c) în realizarea structurii solide a oaselor şi dinţilor. Magneziul are rol: a) în realizarea structurii de rezistenţă a scheletului. Calciul are rol: a) structural în oase şi dinţi. 18. Potasiul are rol în: 15. b) în eliberarea fierului de către ficat. b) scădea rezistenţa antiinfecţioasă. 17. 14. b) scăderea valorilor tensiunii arteriaLe. a) în stocarea energiei în compuşii energetici. Sodiul (Na) are rol în: a) păstrarea excitabilităţii neuro-musculare. c) ajută respiraţia celulară. c) transformarea glucozei în glucogen. Fierul are rol în: a) scăderea rezistenţei la infecţii. c) calciului. b) au rol în stocarea energiei. 19. b) în reglarea absorbţiei şi transportului substanţelor alimentare. a) sinteza insulinei. 16. 22.

c) vitamină D. 29. 34. c) previne acumularea de lipide în ficat. 33. d) după intervenţii chirurgicale. b) intervine în mecanismele care permit menţinerea vederii. b)colică renală. Vitamina K: a) participă la respiraţia celulară. c) faza nedureroasă a ulcerului gastro-duodenal. Vitamina B. 28. a) vitamine B. esenţială procesului de coagulare. c)insuficienţă cardiacă avansată. Carnea este o sursă importantă de: 32. Vitamina B2: a) are rol în sinteza hemoglobinei. Vitamina B12: a) protejează muşchiul cardiac. b) contribuie la menţinerea integrităţii mucoaselor tubului digestiv. 29 . 35.: a) are efecte antinevritice. c) antidiareic. b) vitamină C. 36. Vitamina C: a) creşte rezistenţa antiinfecţioasă. c) grăsimi. c) inhibă producerea de energie. c) stimulează longevitatea activă. Creierul este bogat în: a) proteine. 31. e) boli infecţioase febrile. c) participă la degradarea grăsimilor. d)acumularea de lichide în unele cavităţi (ascită). Dieta hidrică este indicată în: a) dermatite. b) intervine în hematopoieză. b) consolidează rezistenţa oaselor şi a dentiţiei. Dieta hidrică este contraindicată în: a) obezitate. c) intervine în inhibarea irigaţiei tisulare. c) vitamina C. b) fosfolipide. 26. Ficatul are un conţinut bogat în: a) seleniu. b) gastroenterite acute toxice sau infecţioase. b) antiinflamator. c) scade rezistenţa la stres. 27.25. b) este necesară formării de protrombină. Apa de orez are efect: a) laxativ. b) participă la producerea de energie. Vitamina PP: a) participă la procesele de oxidoreducere din organism. 30. d) împiedică absorbţia intestinală a fierului. b) vitamina A.

40. 30 . c) la persoanele de peste 60 de ani. b) la sportivi în efort fizic considerabil. Regimul hiposodat este folosit în: a) hipertensiune arterială. 44. Regimul vegetarian: a) este deosebit de toxic. 41. c) obezitate. c) insuficienţă cardiacă. d) tratamentul cu cortizon. timp de 10 zile. b) obezitate. e) sindromul posttraumatic sau hemolitic. este indicată în: a) gastroenterita acută. 39. Regimul hipercaloric se administrează: a) în perioada de sarcină. d) în tratamentul cu aspirină. c) insuficienţa renală acută. Regimul hipocaloric este recomandat: a) în faza de realimentare a marilor denutriţi. Regimul hipoprotidic se recomandă în: a) gută. d) insuficienţă renală cronică cu reţinere azotată. b) în perioada de lactaţie. b) ciroză hepatică cu ascită. b) ciroză hepatică decompensată. Regimul hipersodat se recomandă în: a) insuficienţa renală acută. d) alcaloză. c) denutriţie. 43. 46. 45. litiază biliară. c) are efect benefic în gută. 42. Regimul de crudităţi se recomandă în: a) diaree.37. b) boala Addison. c) hipertensiunea arterială. d) ateroscleroză. b) arsuri întinse. Regimul lacto-ovo-vegetarian se indică în: a) hipotensiunea arterială. b) afecţiuni cardiorenale însoţite de edeme. Regimul hipolipidic se indică în: a) b) c) d) anorexie psihică. c) hipotiroidie. 38. b) împiedică fenomenul de putrefacţie în intestin. Regimul hiperprotidic este indicat la persoanele cu: a) insuficienţă renală cronică avansată b) ateroscleroză. 47. e) hipertiroidie. c) în cure de slăbire. Scăderea aportului alimentar de potasiu. c) diaree. pancreatită cronică (cu steatoree). diabetul insipid.

c) ambele afirmaţii sunt false. d) aluaturile cu unt. 60. b) pastele făinoase. c) 9. Creşterea aportului alimentar de potasiu este necesară în: a) gastroenterita acută şi cronică. peştele. b) 4. c) pentru legumele fierte. care fragmentează dieta. b) unele dermatoze. 59. 57. b) două mese/zi. după tratamentul termic. 58. după prăjire.1 calorii. carnea de vita fiarta. b) merele dulci. d) uleiurile vegetale. 50. portocalele. 55. mămăliga. 53. În cura de slăbire se recomandă: a) o masă/zi. strugurii. b) ouăle tari. b) carnea de vită. 56. Prin arderea unui gram de proteine se furnizează: a) 2 calorii. c) carnea.1 calorii. b) acidoză. înainte de coacere. conservele de peşte. Regimul acidifiant este recomandat în: a) litiaza renală fosfaturică. Unui obez îi sunt permise următoarele alimente: a) carnea şi peştele gras. La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cântărite: a)merele.3 calorii. Regimul alcalinizant se indică în: a) alcaloză. La un bolnav cu diabet cântărirea alimentelor se face: a) pentru pâinea prăjită. 52. b) 4. 51. 49. b) 4. c) 9.1 calorii. egale cantitativ. c) bomboanele cu alune. La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără restricţii: a) carnea. Unui bolnav cu diabet zaharat îi sunt interzise: a) bomboanele de orice fel. caisele. c) insuficienţa renală acută. mezelurile. completă. c) ambele afirmaţii nu sunt adevărate. b) boala Addison.48. c) 9. brânza topită. b) pentru fructe coapte. Alimentele indicate în dispepsiile gastrice sunt: a) b) c) d) bulionul de carne. fructele coapte la cuptor. c) bananele.3 calorii. 31 . c) jeleurile. Prin arderea unui gram de lipide se furnizează: a) 2 calorii. stafidele. d) caşcavalul. Prin arderea unui gram de glucide se furnizează: a) 2 calorii.3 calorii. c) cinci mese/zi. 54.

61. 63. c) smântână. se consumă: a) ceai fierbinte. În colita de putrefacţie sunt recomandate: . tăiţei. 62. foarte proaspete. b) brânza de vaci dulce. b) fructele şi legumele crude. b) carnea de vită sau pasăre fiartă sau friptă. In hemoragia gastrică. c) sosurile pe bază de rântaş. smântână. În colita de fermentaţie sunt contraindicate: a) alunele. c) lacto-fructo-vegetarian. 65. b) lacto-vegetarian. b) brânza de vaci. d) carnea grasă. 67. 66. Alimentele permise în ulcerul gastric sunt: a) laptele dulce şi preparatele cu lapte (gris. 69 Se contraindică în dischineziile hipertone: a) smântână. grisul. b) conservele. b) băuturi alcoolice. d) alcoolul. b) icre. c) laptele dulce. 64. 32 72. c) came slabă de pasăre sau vită. In hepatita cronică nu se consumă: a) unt. b) maioneza şi rântaşurile. 70. În dischineziile biliare hipertone se indică următoarele alimente: a) peştele slab. c) preparatele cu brânză de vaci. 68. c) biscuiţii. b) varza. c) orezul. În litiaza biliară se consumă: a) viscere. orez). d) afumăturile. b) ceai rece. c) pâinea albă. a) orezul. În primele 24-48 de ore un bolnav cu enterocolită acută va primi un regim: a) hidric. Alimentele indicate în gastrita cronică hipoacidă sunt: a) ouăle şi smântână. 71. frişca. c) apă zaharată caldă. c) brânzeturile fermentate. în prima zi. In litiaza biliară se contraindică: a) carnea afumată. Alimentele care sunt contraindicate în ulcerul gastric sunt: a) făinosul cu lapte. c) carnea slabă de peşte fiert sau fript. b) carnea slabă.

brânză de vaci. în primele 1-2 zile este următorul: a) orez sau gris fiert în apă. b) caş. brânză proaspătă. c) formele cu hemoptizie. nu sunt necesare măsuri dietetice speciale: a) formele grave. îngheţata şi alcoolul. În care din formele tuberculozei. d) lapte cu fainos. Tratamentul dietetic în toxiinfectiile alimentare cu tablou acut de tip infecţios sau toxic. b) carnea slabă de vită. 76. 74. c) iaurt şi pâine prăjită. condimentele iritante. 33 . b) formele necomplicate. urdă. Dietoterapia în ateroscleroză nu cuprinde: a) afumăturile. b) lapte bătut. Alimentele indicate în constipaţia spastică sunt: a) cartofi fierţi. cu evoluţie benignă. c) pâine neagră. 78. viţel. d) varză şi leguminoase uscate. 75. Din alimentaţia enterocolitei cronice se va evita: a) b) c) d) carnea grasă şi ouăle prăjite. b) repaus digestiv sau dietă hidrică. c) frişca şi smântână. Regimul hiposodat din insuficienţa cardiacă se realizează pornind de la următoarele produse permise: a) laptele în limita cantităţii de sodiu permisă. 77.73. ouă fierte tari. pasăre. c) miere de albine.

c) nu administrăm conţinutul. c) subcutanată. b) grăsimi şi pudre. d) noptiera bolnavului. 8. c) nu. b) da. c) dulapul cu medicamente. se utilizează: a) inoforeza. Soluţiile sterile preparate în farmacia spitalului se depozitează în: a) frigiderul secţiei destinat acestora. b) frigiderul din salon. Medicamentele solide se pot administra. 2. 10. 6. subcutanată. prezintă un înscris neclar sau după deschidere cioburi în interior. b) general. se pot efectua: a) parţial.CAPITOLUL V Administrarea medicamentelor. intradermică. apă.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat. cu: a) ceai. cum procedăm: a) administrăm conţinutul fără reţinere. Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide care conţin: a) substanţa activă încorporată în vaselină. 1 O soluţie hipertonă se administrează pe cale: a) intramusculară. c) săpunuri medicinale.Băile medicinale cu multiple efecte asupra tegumentelor. 9. c) cu temperatura apei apropiată de cea a corpului. intraarterială. după caz. c) limonada. c) ambele metode. b) intravenoasă. orice soluţie uleioasă. 4. b) lapte. 34 . b) complet. b) fricţionarea. în cazuri speciale. 7. c) se asigură timpii de efectuare corectă. Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi: a) local. grăsimi animale sau vegetale. 5. Pe cale subcutanată se pot administra soluţii uleioase ? a) da. Pentru obţinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutantă. b) filtrăm conţinutul înainte de administrare. c) numai local.Injecţiile de orice tip se efectuează doar dacă: a) se asigură asepsia mâinilor. 3. b) se asigură asepsia materialelor.

care este acesta: a) absorbţie rapidă. 14. în special. c) O2. b) mască. Nu pot fi considerate accidente ale injecţiei intramusculare: a) flebalgia. c) când bolnavul nu prezintă vărsături şi greţuri. 12. Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub formă de supozitoare sau clisme şi este folosită: a) după efectuarea unei clisme evacuatorii. comodă şi foarte acceptată de bolnav (calea orală-bucală) prezintă şi unele dezavantaje. asistenta medicală va urmări efectele acestora. b) antiinflamatoare. frisoane. d) antialgică. 16. c) amândouă enunţurile sunt corecte. edeme palpebrale. c) nu se foloseşte la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus.11. enumerate mai jos: a) nu are acţiune imediată. b) erupţii cutanate. 17 Pe calea suprafeţelor mucoaselor şi conjunctivelor se pot administra medicamente ce au acţiune: a) antiseptică. c) epitelizantă. medicamentele sub formă: a) de gaze sau substanţe gazeificate. b) dozare precisă. Ce se foloseşte pentru prevenire: a) mânuşi. 13. c) greţuri. Injecţia intravenoasă se poate face: a) numai în venele epicraniene. c) embolia gazoasă. totală. b) aerosolii. TA. c) este suficientă spălarea pe mâini după efectuarea administrării. 15. După administrarea medicamentelor. la supravegherea bolnavului va ţine seama de: a) modificarea comportamentului. b) paralizia prin lezarea nervului sciatic. transpiraţii. d) modificări ale valorilor P. Pe cale respiratorie se administrează: a) anestezicele volatile. b) când se urmăreşte o acţiune locală. c) necesită instrumentar şi soluţii injectabile sterile. Calea naturală. b) păstrând cea mai bună venă pentru urgenţă. 19. 20. 18. dar şi un mare dezavantaj. b) de lichide fin pulverizate sau vapori. a stării psihice şi constipaţiei. b) se poate folosi când bolnavul varsă. Calea parenterală oferă o serie de avantaje. Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează administrarea acestora. 35 . Putem administra pe cale respiratorie. c) în venele de la plică cotului.

b) administrare intraarterială. 24. b) tinctură de iod. d) medic. 28. 26. c) intradermică. uleioase. c) administrare subcutanată. b) faţa supero-externă a coapsei. 36 . 29. Administrarea parenterală a medicamentelor se face: a) per os. Locul de elecţie pentru injecţia intramusculară la copiii mici este: a) faţa externă a braţului. c) nu se face dezinfecţie. 31. dezinfecţia locală se face cu: a) alcool 70°. (excepţie la tuberculină). c) izotone. absorbţia se face cel mai puţin: a) calea intravenoasă.R. Prin injecţia intramusculară se administrează soluţii: a) izotone. 25. coloidale.R.D. b) subcutanată. Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin: a) administrare intravenoasă. Se administrează prin inhalare: a) medicamente sub orice formă. b) lichide volatile sau gaze. b) izotone.D. Când un medicament prezintă o modificare de aspect. In cazul I.21. 27. b) intravenos. asistenta medicală trebuie să ştie că: a) acest lucru se va întâmpla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă. miros. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia: a) intravenoasă. 22. In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează în scop de diagnostic: a) infiltraţia intradermică cu novocaină. Administrarea soluţiilor injectabile uleioase se face: a) intramuscular. b) alternând locurile de elecţie. hipertone. b) I. Injecţia subcutanată se efectuează: a) zilnic în acelaşi loc. b) calea intramusculară. c) intramuscular. c) calea orală. nu trebuie administrat ci returnat farmaciei în schimbul unuia corespunzător calitativ. b) medicamentele se administrează dar se consemnează în foaia de observaţie că era modificat. b) sublingual. 30. 23. c) numai farmacistul răspunde de calitatea medicamentului eliberat. c) desensibilizare în reacţii alergice. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor. culoare. 32. c) pe orice cale. c) regiunea deltoidiană. c) aerosoli. c) nu există indicaţii speciale.

A. abdominale şi nu are diagnostic fixat următoarele: a) analgezice minore. b) va măsura frecvenţa respiratorie. d) stimulator respirator. La atingerea nervului sciatic. 39. unul este tonicardiac şi se foloseşte în tratamentul insuficienţei cardiace. 34.33. ingestia de alcool. Având în vedere efectele secundare ale hipotensoarelor. Betablocantele sunt medicamente indicate în următoarele afecţiuni.. în afară de: a) bradicardie mai mică decât 50 bătăi/minut. c) imediat după injectare. tradusă prin durere violentă se: a) se retrage aerul. b) instantaneu. 38. a) Nifedipin. 42. fumatul. b) tonic cardiac. c) laxative. ortostatismul prelungit. Asistenta medicală trebuie să ştie că nu are voie să administreze unei persoane care suferă de dureri severe. b) se alege alt loc de injectat. c) va măsura tensiunea arterială. 35. Înainte de administrarea fiecărei doze de digitală. d) să ia medicamentele înainte de mese. Prin introducerea accidentală de aer într-un vas de sânge se produce: a) embolie gazoasă. 36. asistenta medicală: a) va măsura pulsul bolnavului. Medicul prescrie unei bolnave digitală. cafeaua. b) să continue administrarea medicaţiei în aceiaşi doză până la scăderea tensiunii arteriale la 130/70 mmHg. b) nici un medicament antiacid. c) se continuă injectarea. b) H. Unui pacient i s-a recomandat perfuzie continuă cu un ritm în care se vor administra 1000 ml fluid perfuzabil în 6 ore. b) hematom. b) Lanatozid.T. 37 . 37. al cărui efect este definit ca: a) depresiv. asistenta medicală va sfătui în primul rând bolnavul: a) să evite schimbările bruşte de poziţie. Dintre următoarele medicamente.. d) va controla dacă are determinat şi notat în foaia de observaţie un timp de sângerare. Resorbţia medicamentului administrat prin injecţie intramusculară începe: a) după 5-10 minute de la administrare. c) Furantril. 40. Care din următoarele debite este corect calculat dacă soluţia conţine 10 pic/ml: a) 22 pic/min b) 28 pic/min c) 32 pic/min d) 36 pic/min. c) să-şi controleze repetat tensiunea arterială şi pulsul. d) infarct miocardic necomplicat. 41. c) cardiopatie ischemică. c) paralizie. c) coagulant.

43. d) cresc numărul de receptori beta-adrenergici.A. complicată cu E. 38 . c) Morfină.: a) Miofilin. b) cresc vâscozitatea sputei.A. c) inhibă secreţia mucoasei bronşice.T. Care din următoarele medicamente nu se administrează unui bolnav astmatic care suferă de H.P. 44. b) Diuretic. Corticoizii au toate acţiunile de mai jos cu excepţia uneia: a) antiinflamatorie cu scăderea edemului mucoasei bronşice.

ţipăt. 39 . c) h. halucinaţii. Încercuiţi electrolitul care controlează distribuţia apei în organism: a) Na+. vărsături. b) valoarea normală a funcţiilor vitale. c) echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului. b) aproximativ 150 ml mai mare ingesta decât excreta.T. b) confuzie. d) uscăciunea gurii. c) Ca++. 2. 1 Care este ingestia şi excreţia normală în 24 h a unei persoane fără probleme renale? a) nu mai mult de 50 ml diferenţa între ingestă şi excretă. O cauză frecventă a producerii alcalozei metabolice este: a) diareea. edeme. c) crize convulsive. c) deshidratare. c) vărsăturile. la ce trebuie să fie atentă asistenta medicală: a) să amestece soluţia cu o soluţie ce conţine calciu. a) edem. b) tahicardia. 8. c) să administreze soluţia repede. 5. c) aproximativ 150 ml mai mică ingesta decât excreta.CAPITOLUL VI Modificări hidroelectrolitice. 9. Care din următorii pacienţi prezintă un risc mare de deshidratare: a) pacientul cu arsură extinsă.Care este semnul cel mai fidel în hipovolemia acută. 3. b) să prevină extravazarea soluţiei ce se administrează. febră.Semnele deshidratării sunt: a) sete marcată. 4. oligurie.. b) pacienta în vârstă de 80 de ani cu insuficienţă cardiacă.A. c) o perturbare a compoziţiei hidroelectrolitice a organismului într-un timp relativ scurt. b) K+. Sindromul de deshidratare acută este: a) o pierdere de lichide în cantităţi mici. b) diabetul. b) o pierdere de lichide în cantitate mare şi în timp scurt. d) Mg++. a) H. Când se administrează pe cale intravenoasă soluţie de clorură de Potasiu unui pacient. Homeostazia este: a) un echilibru hemodinamic. 10. 7. în scop adaptativ. violenţă. b) scăderea sodiului seric. scădere ponderală. c) pacientul în vârstă de 76 ani cu fractură de femur. piele uscată. peste 60% din suprafaţa corpului..T. Acumularea de lichid seros în ţesuturi se manifestă prin. 6. d) dispneea.A.

c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine. b) soluţii izotone: . b) apa conţinută în alimente. 20.Dextroză 5% în apă. b) acumularea în sânge a acizilor nevolatili.45. b) 1000-1200 ml. confuzii. Alcaloza respiratorie este: a) scăderea în sânge a presiunii dioxidului de carbon.Aminoacizi. Care din posibilităţile de mai jos nu reprezintă aportul exogen de apă: a) aport de apă ca atare. Acidozele pot fi: a) pierdere de acizi . c) apa de oxidare. b) acumulare de acizi nevolatili şi de acid carbonic. c) 60%-70%. Intr-o deshidratare mare. Ringer lactat. 14.NaCl 0. Care este cota normală de apă care se pierde din organism în 24 h: a) 2000-2500 ml. 15. b) concentraţia scăzută a ionilor de hidrogen. c) acumulare de baze prin scăderea presiunii CO2.Hidrocarbonaţi. . halucinaţii. raportată la greutatea corporală: a) 20%. pacientul prezintă: a) edem cerebral.Bicarbonat de Na. b) agitaţie. 12. . Aciditatea este: a) concentraţia crescută a ionilor de hidrogen. 16. 17. d) 4000-4500 ml. Dintre fluidele ce pot fi administrate deosebim: a) soluţii hipertone . Acidoza respiratorie este: a) acumularea în sânge a unui acid volatil. Dextroză 5% în soluţie salină. c) exagerarea reflexelor cutanate şi tendinoase. d) acumularea în sânge a bazelor tampon. 18. 13.11. 40 .45%.35-7. . d) 90%. . b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale. .prin acumulare în sânge a bazelor tampon. c) pH în limite de 7. 19. Care este proporţia medie a apei conţinute în organism. b) acumularea în sânge a unui acid nevolatil. Ritmul circadian reprezintă: a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism. d) abolirea reflexului fotomotor la lumină şi distanţă. c) devierea reacţiei acido-bazice.9 %o.Glucoza 33%. c) 3000-3200 ml. c) soluţii hipotone . b) 30%.NaCl 0.Normosol R. c) scăderea în sânge a acidului carbonic.

21. Pentru a se evita hiperhidratarea, la care bolnavi ne vom spori atenţia: a) bolnavi vârstnici; b) tineri şi copii; c) hipertensivi, cardiaci. 22. In deficitul de Na+ bolnavul poate prezenta: a) H.T.A. şi venoasă; b) oboseală, apatie, tulburări vizuale; c) exagerarea reflexelor osteotendinoase, bradicardie; d) stări sincopale la trecerea din elino - în ortostatism, crampe musculare, convulsii, hTA. 23. Pierderea acută de K+ duce la: a) scăderea K+ seric; b) deficit de K+ celular; c) scăderea de K+ seric şi celular; d) menţinerea K+ celular. 24. În reechilibrarea hidrică care din criteriile de mai jos trebuiesc respectate: a) menţinerea unei corecte balanţe hidrice; b) administrarea lichidelor să fie realizată în funcţie de examenul clinic amănunţit, eventuală cântărire a bolnavului; c) cantitatea de lichide să nu depăşească în + (plus) sau (-) minus 1000 ml, limită până la care nu se dezechilibrează hemodinamica. 25. Care este ritmul în care trebuie administrată perfuzia: a) nu mai mare de 300—500 ml/h pentru soluţii izotonice; b) 300-400 ml/h pentru soluţii hipertonice; c) sub 200 ml/h pentru soluţii izotonice: d) sub 200 ml/h pentru soluţii hipertonice. 26. Ce soluţii se folosesc pentru hidratare: a) soluţia izotonică de CINa 9%o; b) soluţia C1K 10-20%; c) ser glucozat 5-10%, iar pentru aportul energetic mai mare soluţie 20%, tamponat cu insulina/1 u. insulina la 2 g glucoza; d) soluţie NaCl 10-20%; e) soluţii poliminerale Ringer sau Ringer lactat. 27. Cum se combate hiperhidratarea: a) prin administrarea de soluţii hipertonice; b) prin administrarea de tonicardiace, diuretice; c) efectuarea de toracocenteză şi paracenteză pentru golirea hidrotoraxului şi ascitei; d) prin aspiraţie gastrică, flebotomie în supraîncărcarea vasculară; e) resuscitare cardio-respiratorie. 28. Corectarea deficitului de Na+ se face în funcţie de: a) examenul clinic al bolnavului; b) valorile ionogramei serice şi urinare; c) lichidele pierdute. 29. Corectarea deficitului de Na+ se va face cu: a) ser fiziologic; b) ser glucozat; c) soluţie Ringer.
41

30. Corectarea acidozei metabolice se realizează prin: a) aspiraţie gastrică în cazul dilataţiei acute de stomac; b) tratamentul patogenic al diabetului sau şocului; c) administrarea în perfuzie de ser glucozat + clorură de K; n d) perfuzie cu soluţie de bicarbonat sau THAM. 31. Corectarea alcalozei metabolice se face prin: a) administrarea de clorură de K în pierderile prin vărsături; b) administrarea de ser glucozat 100 ml; c) hemodializă în cazul insuficienţei renale. 32. Metabolismul bazai şi activitatea fizică minimă (bolnav la pat) necesită ca aportul nutritiv-energetic se fie de: a) 100 cal/ Kgc/zi; b) 15 cal/Kgc/zi; c) 30 cal/Kgc/zi; d) 50 cal/Kgc/zi. 33. Administrarea intravenoasă în perfuzie a serului fiziologic se face pentru: a) corectarea alcalozei; b) favorizarea absorbţiei antibioticelor; c) refacerea volumului plasmatic.

42

CAPITOLUL VII

Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii.
1. Unde are loc schimbul de gaze în arborele respirator la nivelul: a) bronhiilor segmentare; b) la nivelul membranei alveolo-capilare; c) la nivelul canalelor aeriene. 2. Care din condiţiile de mai jos duc la apariţia dispneei acute: a) scăderea conţinutului de O2; b) creşterea consumului de O2 în efort; c) scăderea conţinutului de CO2 în sânge; d) îngroşarea membranei alveolo-capilare. 3. In care din următoarele boli, dispneea este simptom dominant: a) edem pulmonar acut; b) pleurezie; c) pneumotorax; d) nevroză.

4. Tusea umedă este caracteristică în următoarele afecţiuni:

a) pleurite; b) bronşiectazie; c) laringite.

5. Sputa din astmul bronşic prezintă următoarele elemente patognomonice este: a) vâscoasă, perlată; b) aerată, rozacee; c) striată, numulară. 6. Sângele provenit din arboarele bronşic se defineşte ca: a) hematemeză; b) melenă; c) hemoptizie. 7. Care poate fi cauza unei respiraţii paradoxale în prezenţa unui traumatism thoracic: a) suferinţa centrilor respiratori; b) paralizia muşchilor respiratori; c) voletul costal. 8. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă: a) pacientul va respira adânc, va tuşi şi expectora într-un recipient steril, oferit; b) pacientul va tuşi şi expectora într-o tăviţă renală; c) în cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată înainte de culcare. 9 Care este manevra corectă a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2: a) se introduce sonda prin cavitate bucală, se roteşte la 180° în timp ce se avansează; b) se alege o sondă potrivită şi se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la tragus; c) se poziţionează pacientul şezând când se introduce sonda.

hipersonoritatea la percuţie. 17. b) pneumotorax.10. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este: a) şezând cu trunchiul semiflectat. c) trimis la domiciliu cu medicaţia respectivă. b) modalitatea prin care se inspiră în scop terapeutic diferite gaze. b) necesită un tratament imediat fiind expus bolii. c) metoda prin care se foloseşte aerul comprimat sau rarefiat în scop terapeutic. b) stop cardio-respirator reflex. c) metoda terapeutică care foloseşte gaze. 15. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate prin actul respiraţiei. . fără alte semne în acest moment. c) criză de astm bronşic. dispnee. prezintă brusc o durere toracică violentă. după un efort fizic. d) persoane aflate în tratament pentru tuberculoză cu altă localizare. semnifică pentru o persoană că: a) poate să fie sau nu un caz de TBC. 16. c) cei cu reacţie pozitivă 3a IDR (la tuberculină) şi se află sub corticoterapie. În cazul depistării unui caz de TBC se indică tratament preventiv la persoanele cu risc major. 11. în special copii. d) anurie. Un pacient cu TBC diagnosticat. Diagnosticul de probabilitate este: a) hemotorax. necesitând teste de investigaţi suplimentare. 12. 13. b) o modalitate terapeutică ce foloseşte aerul rarefiat. Aerosolii pot fi definiţi ca: a) o stare de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. braţele pe coapse. Care din următoarele categorii nu vor fi trataţi preventiv: a) membrii familiei. sub terapia indicată de medic. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate. d) atelectazie pulmonară. d) izolat până când are 3 culturi negative din spută. Inhalaţia înseamnă: a) starea de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. IDR la tuberculină pozitivă. la pat. c) este o tuberculoză activă. b) şezând cu braţul ridicat deasupra cefei până la urechea opusă de partea unde se practică puncţia. c) şezând cu braţele pe lângă corp. b) nou-născuţii contacţi cu bolnavii. este: a) izolat strict până ce examenul pulmonar arată localizarea leziuniib) izolat până când biopsia nu mai relevă prezenţa BK în fragmentele prelevate. d) trebuie izolat imediat. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale: a) tromboflebită profundă a membrelor superioare. c) pleurezie. diminuarea sau abolirea murmurului vezicular. 14. Un tânăr.

d) inflamaţia acută a bronhiolelor. 19. c) la femei. Pneumonia este definită ca infecţie a: a) alveolelor. d) inspir scurt. febrei. . b) pleurei. 24.100% se datorează adesea: a) retenţiei de CO2. cianozei. b) subfebrilitate constantă. ca urmare a întreruperii administrării de O2. c) respiraţie şuerătoare. b) o atelectazie pulmonară. c) îngroşarea pereţilor bronhiilor mici. d) un pneumotorax. d) scăderea frecvenţei respiratorii. c) parenhimului pulmonar. d) pneumotoraxului în tensiune. a) sinuzită. c) administrarea de penicilină. c) un abces subfrenic. tahicardiei. Cea mai serioasă leziune la un pacient cu un trecut de astm bronşic este: a) dilataţia bronşică. Fumatul produce: a) efecte cardiace negative. b) bronhiile mai pline cu mucus şi puroi. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei. b) la fumători. d) bronhiilor şi alveolelor. expir prelungit greoi e) inspir şi expir reduse. 20. 21. Spasmul bronşiolar se manifestă prin: a) inspir normal şi expir scurt. 27 Care din următoarele aprecieri vor oferi cele mai importante informaţii la un pacient cu pneumonie: a) valorile T° corporale. junghiului toracic. b) bronşită cronică. c) inspir prelungit. c) hipovolemiei. d) creşterea agregabilităţii plachetare.18. 23. 22 Cianoza apărută la un bolnav. Semnele clasice ale astmului bronşic sunt: a) expectoraţie sanghinolentă. Cancerul bronhopulmonar apare mai frecvent: a) la indivizii în vârstă de 20-30 ani. c) scăderea nivelului imunoglobulinelor. expir prelungit greoi. sugerează asistentei medicale: a) o embolie pulmonară. 25. Criza de astm bronşic extrinsec poate fi declanşată de: 26. b) culoarea sputei. ce poate fi corectată doar prin administrarea de O2 . b) colapsului pulmonar masiv. c) transpiraţia abundentă. b) inspir prelungit. b) creşterea numărului de hematii.

32. ce explorări consideraţi utile şi imediate: a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive. d) un emfizem subcutanat. are o boală respiratorie cronică de câţiva ani. TC. b) pacientul nu va mânca cu cel puţin 8 ore înainte. b) radiografie toraco-pulmonară. d) tacâmurile contaminate. b) alveolele pulmonare. d) traheea. Emfizemul pulmonar este o boală cronică care afectează în principal: a) bronhiile. pulmonară. pulmonară va primi intravenos o substanţă de contrast. cristalin în plămâni.28. c) aportului alimentar. c) pleura. pentru o eventuală intervenţie chirurgicală. 31. c) reacţiile interstiţiale pulmonare sunt ireversibile. d) înainte de Rx. c) pacientului i se va efectua o clismă în dimineaţa examinării. este sfătuit de asistentă să-şi amelioreze respiraţia prin: a) expirări prelungite. c) determinarea grupei sanguine. b) picăturile din salivă răspândite prin tuse. După ce aţi obiectivat hemoptizia. Ce sugerează prezenţa unor crepitaţii în zona antero-superioară a trunchiului: a) o pneumonie. pentru a fi examinat de un medic specialist. Silicoza este una din cele mai frecvente pneumoconiaze. Pentru această examinare: a) nu este necesară o pregătire specială. d) folosirea unei respiraţii de tip abdominal. . cu scleroemfizem pulmonar. 35. b) creşterea frecvenţei respiratorii. care din formulările de mai jos le consideraţi edificatoare pentru definirea ei: a) e datorată acumulărilor de SIO2 liber. c) reducerea utilizării diafragmei în respiraţie. 30. 29. d) poziţiei corpului. torace în butoi. V. Trăieşte la ţară şi este convins de fiul său să meargă la spital. va da prioritate în perioada postoperatorie imediată: a) tuşitului şi respiraţiilor profunde. Primul examen la care va fi supus este Rx. b) se însoţeşte de păstrarea arhitecturii alveolare. fumător. 34. d) citologia sputei. c) o fractură costală. c) produsele lactate. Un bolnav de 65 ani. 33. b) o pleurezie. TS. Planul de îngrijire la un bolnav cu carcinom bronşic operat. Asistenta informează o bolnavă cu TBC pulmonar că cel mai obişnuit mod de transmitere sunt: a) mâinile murdare contaminate. Dl. b) igienei şi confortului.

Pacientul este instruit să respire adânc şi să tuşească eficace. Care din următoarele nu vor fi incluse în instrucţiuni: a) să inspire adânc şi să expire suflând printre buzele întredeschise. 39. Prima responsabilitate a asistentei este: a) să explice pacientului de ce este necesar. B .poziţionarea bolnavului astfel încât plămânii să nu fie comprimaţi de alte organe interne. d) laringoscopie. 38.36. b) A şi C. asistenta medicală că a observat la pacientul ce a efectuat bronhoscopia: a) o inflamare. b) întărească musculatura respiratorie. refuză mâncarea după exerciţiile de respiraţie. a) toate cu excepţia lui D. Prin care din următoarele măsuri de nursing: A . Dl.prevenirea constipaţiei. striaţii sanghinolente a orofaringelui. Asistenta poate elimina anorexia dându-i: a) o doză dublă de vitamine în fiecare zi. prompt. b) edemul feţei şi gâtului. d) uşor disconfort la înghiţit. 42. Scopul este să: a) crească aportul sanghin la plămâni. d) să-şi apese pieptul şi musculatura abdominală cu o pernă sau pătură pliată. c) administrarea O2 ca şi a restului medicaţiei. b) să-i efectueze spălaturi în gât în scopul prevenirii hemoragiei. d) să observe atent reacţiile pacientului de O2 şi să adapteze debitul în funcţie de colorarea cianotică a acestuia. D . b) poziţia şezând. c) să încerce să elimine secreţiile printr-o tuse puternică şi explozivă. c) disfonie. Pacientului i se prescrie drenaj postural. b) să prevină formarea dependenţei faţă de O2. . d) perfuzii cu soluţii minerale şi vitamine. c) lichide în cantitate mai mare. poate fi redusă. C . c) cistoscopie. d) îndepărteze secreţiile acumulate în arborele respirator. Înainte de bronhoscopie. Asistenta medicală îl programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor şi a traheei. Insuficienţa respiratorie a d-lui V. Când au revenit la salon după examinare. d) toate în afară de D. Acest examen se numeşte: a) bronhografie. 37. aplecat uşor înainte. Ce va trebui să raporteze. b) bronhoscopie.restricţii de lichide. 41. c) îndepărteze lichidele din activitatea pleurală. 43. cel mai important lucru pe care asistenta îl are în vedere este: a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească câteva zile. b) alimente preferate. 40 Pacientului i se prescrie administrarea de O2. V. se efectuează o anestezie locală.mese dese în cantităţi mici. c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea până când se va restabili reflexul de deglutiţie. c) A şi D.

48. sacadată. datorată deficienţelor de a înghiţi. b) creşterea diametrului antero-posterior al toracelui. Înainte de examinare pacientului i se fac următoarele recomandări cu excepţia: A suprimarea fumatului şi a îmbolnăvirii cu alţi iritanţi. b) să aşeze bolnavul în poziţie Trendelenburg. insomnie. este fumător de la vârsta de 11 ani. b) deshidratarea. 50. B. 51.R. Nu necesită terapie medicamentoasă. C. a se odihni. Care este prioritatea în planul de îngrijiri pentru bolnav: a) poziţionarea semişezând. Care este nevoia fundamentală urmărită prioritar: a) a respira. C. c) va fi ridicat din pat de 3 ori pe zi pentru exerciţii de respiraţie. B.evitarea extremelor de temperatură şi a excesului de activitate fizică.evitarea contactului cu persoanele care au infecţii respiratorii. S. 49. d) administrarea de O2 în funcţie de necesităţii. c) conservarea energiei. b) comportament potenţial destructiv. 46. c) toate fără E. se plânge de greutate în respiraţie. c) oboseala. Din cauza oxigenării deficitare la pacient apare următoarea problemă: a) pierderea conştientei. Suplimentar i se prescrie oxigenoterapie. 47. anxietate şi epuizare fizică. B . d) toate fără C. Dl. D. . E . c) respiraţie dureroasă. Dl. d) delirul.să ia antiinflamatoare numai când respiraţia devine dificilă. a) A. de 64 ani.44. D . In cadrul planului de îngrijire asistenta îl va învăţa pe pacient să aleagă în primul rând: a) evitarea mişcării. b) se va aşeza bolnavul pe un scaun. Soţia pacientului afirmă faptul că soţul ei doarme pe două perne. 45. sprijinit în pat. Care este cea mai bună măsură de care asistenta va ţine seama: a) să anticipeze nevoia pentru umidificare. c) respiraţie deficitară secundară bolii pulmonare cronice. Pe fondul emfizemului pulmonar face o infecţie respiratorie şi se internează. D b) B. d) a dormi. Ce va aştepta asistenta să găsească în timpul evaluării îngrijirii pacientului: a) variaţii ale EKG. d) greutatea şi înălţimea corporală care nu indică obezitate. d) testul limitelor toleranţei. b) a evita pericolele. b) fortificarea. Care din următoarele afirmaţii exprimă cel mai bine problema de îngrijire a pacientului: a) stare nutriţională precară. d) administrarea de O2 la cerere.. c) a comunica. secundar depresiei.utilizarea tehnicilor de relaxare pentru a-şi reduce anxietatea. cu emfizem pulmonar este internat cu pneumonie.

d) permite bolnavului somnul. prezintă febră mare şi tuse persistentă. d) benefică. d) a ajuta la distrugerea bacteriilor din tractul respirator. Această zonă inflamată este: a) sinusul. văzută de medicul de circă. I. b) strănut. Care vor fi cele mai indicate alimente pentru masa de seară: a) o băutură dulce. Bolnava se plânge că are nasul înfundat. 58. congestie nazală.n. b) fluidificarea secreţiilor bronşice. Cere instalarea unui vaporizator în salon pentru: a) administrarea de O2. c) febră şi dureri articulare. b) orofaringele. 57. 55. c) scăderea temperaturii. 53. în urmă cu o săptămână. b) este iritantă. d) teritoriu bronşiolitic.R. c) teritoriu bronşic. 59. Părinţii s-au gândit că fiica lor are ceva mai mult decât un simplu guturai banal. . Această medicaţie: a) produce o cantitate mare de spută. b) să i se administreze antibiotice. b) cacao cu lapte şi miere. durere moderată în gât. c) persistentă. c) reduce reflexul de tuse şi micşorează nevoia de a tuşi.C.A.C. Tipul de sirop de tuse recomandat de medic este o mixtură pentru sedarea tusei.R. punând diagnosticul de bronşită acută. include: a) febră mare şi tegumente eritematoase.A.S. b) înlăturarea secreţiilor nazale şi a mucusului din bronhii.c. Medicul decide internarea unei bolnave în spital pentru tratament. Simptomele precoce ale I. cefalee. de 18 ani. c) ceai cu pâine prăjită.S. Este denumită: a) iritativă. cel mai bine este: a) să i se reducă cantitatea de lichide în 24 h. mucoasa nazală congestionată şi este roşie în gât. 54. să bea lichide mai puţine şi să facă gimnastică. fiind un depresiv al s. Gargara ajută la ameliorarea simtomatologiei prin: a) distrugerea bacteriilor în tractul respirator. c) furnizarea de aer cald şi umed. b) productivă. Tânăra fiind bolnavă. Tusea la început este uscată şi seacă. a fost reţinută de la şcoală pentru diagnosticul I.c) planul de îngrijire să-i permită observarea frecventă a pacientului. pentru mucoasa bronşică. c) să se odihnească cât mai mult şi să bea lichide.L. tulburări de vedere. 52. d) reducerea inflamaţiei mucoasei gâtului prin îndepărtarea mucusului. 56. d) să iasă la aer curat. d) dureri articulare.

d) utilizeze o mică cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului. e) o pancreatită acută. 2. c) un pneumotorax. c) diureză. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus în tubul de traheostomie este important să se: a) umecteze aerul respirat de bolnav. 5. b) glicemie. b) aritmie extrasistolică. 1 Care centru. c) clătească frecvent cateterul pentru îndepărtarea mucusului. 4. d) clătească cateterul cu ser fiziologic. c) flutter atrial. c) dificultăţile respiratorii datorită obstrucţiei tubului. Cărei tulburări de ritm cardiac îi aparţin contracţiile cardiace premature şi ectopice: a) fibrilaţie atrială. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare.d) cafea. 60. c) nodului sino-atrial. d) scăderea tensiunii arteriale prin şoc. . Când este îngrijit un bolnav cu traheostomie recentă. 3. b) pierderea conştientei datorită lipsei de oxigen. deţine comanda emiterii impulsurilor în ritm de 60-80/min: a) nodului atrio-ventricular. b) pericardită. b) fasciculul lui Hiss. Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru: a) o afecţiune coronariană. Durerea toracică apărută în urma unui efort este caracteristică pentru: a) infarctul miocardic. b) pună câteva picături de apă distilată periodic în tub. b) utilizeze o sondă foarte fină. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) debitul cardiac. c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic. 61. d) reţeaua lui Parkinje. 62. asistenta medicală trebuie să fie permanent atentă la: a) apariţia hemoptiziei. c) angină pectorală. d) o radiculită. Când se aspiră tubul de traheostomie este important să se: a) prevină contaminarea plăgii cu germenii patogeni. din ţesutul de conducere al inimii. b) o spondilartroză.

Următoarele medicamente produc hTA posturală (ortostatică): a) clonidină. Factorii de risc ce favorizează apariţia HTA. Cardiopatia ischemică cronică devine simptomatică la o stenoză a arterelor coronare de peste: a) 50%. b) evoluţie accelerată spre alterarea rapidă a funcţiei renale. sarea de bucătărie trebuie redusă la: a) 10 gr/zi. b) persistenţa de canal arterial. c) lipsa aportului vitaminei C. c) 90%. b) obezitatea şi alimentaţia bogată în grăsimi. 17. c) valori tensionale mai mari de 210/120 mmHg. c) hipertrofia ventriculară dreaptă. b) nifedipinul. În tratamentul nefarmacologic al HTA. sunt: a) fumatul şi alcoolul. ascita. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de: a) pauză alimentară. hidrotoraxul şi hidroperitoneul caracterizează: a) insuficienţa ventriculară stângă acută. 13. Purpurele vasculare se caracterizează prin peteşii care: a) dispar la presiune. c) diureticele. b) 5 gr/zi. HTA arterială malignă înseamnă: a) HTA complicată. 18. 15. Trilogia şi tetralogia Fallot au în comun: a) stenoza arterei pulmonare. 11. Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice: a) sindromului de ischemie periferică acută. c) digoxinul. 19. 10. b) 75%. c) insuficienţă cardiacă globală. Prioritatea intervenţiilor în cazul unui puseu acut de HTA este: a) regimul desodat. Edemele cardiace. c) 110 mmHg. c) boli varicoase. b) insuficienţă ventriculară dreaptă cronică. . c) 2 gr/zi. Durerea precordială este o manifestare pentru: a) bronşite. b) 100 mmHg. 16. b) tromboflebitelor. 14. 8. 12. c) pneumotoraxul spontan. b) comunicarea interventriculară.6. c) trilogia Fallot. c) bolile digestive. b) infarctul de miocard. Sunt cardiopatii congenitale necianogene: a) coarctaţia de aortă. b) efortul fizic. b) betablocantele (Propranolol). 9. Forma medie a HTA presupune valori ale TA diastolice peste: a) 95 mmHg. 7.

După efectuarea puncţiei. d) poziţionarea bolnavului. b) compresie eficientă de minim 5 minute. In mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul: a) venei jugulare. c) tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale. anxietate. abordul venos periferic pentru perfuzie. b) somnolenţă. supravegherea bolnavului presupune în ordine: a) urmărirea locului puncţiei. reorganizarea locului. 25. c) diuretice. tuse. Pentru determinarea grupelor sanguine asistenta medicală efectuează în ordine: a) pregătirea bolnavului. 26.6 1/min. edeme ale membrelor inferioare. pacientului i se administrează rezerpină. b) 3. monitorizarea pulsului şi TA şi calmarea durerii. Oxigenoterapia. a) hiperkaliemie. b) atitudinea de luat în urgenţele cu durere toracică. d) la braţul drept stând culcat şi apoi la braţul stâng stând în picioare.. Care sunt efectele secundare ale acestui alcaloid. b) dispnee cu ortopnee. la locul puncţiei.b) nu dispar la presiune. hemoptizie.8 Vmin. c) hepatomegalie. cardiomegalie. 24. ascită. e) după prelevare. 21. depresor al SNC. c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia în ortostatism. după ce bolnavul a stat în clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min. mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant. 20.. agitaţie. bradicardie. b) venei temporale. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este: a) la ambele braţe. . Care din următoarele manifestări sunt semnificative pentru o insuficienţă ventriculară stângă cu edem pulmonar: a) dispnee cu tahicardie şi raluri de stază. b) la ambele braţe stând în decubit dorsal. c) spălarea mâinilor şi folosirea mănuşilor sterile. tahicardie. reprezintă: a) tratamentul de bază al durerii toracice. apatie. c) 6-10 1/min. 22. c) venei poplitee. Intervenţiile pentru reducerea masei sângelui circulant se face prin: a) sângerarea albă. b) pregătirea materialului. c) hipotensiune ortostatică. 23. d) şanţului radial. 28. hipoaciditate gastrică. b) emisie de sânge. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de: a) 6. d) diaree. 27. dilataţia jugularelor. insomnie. d) oligurie. In cadrul tratamentului antihipertensiv.

31. c) mâna stânga. să-şi taie cu atenţie unghiile fără a se răni. d) înregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 în 4 h 37. 34. b) mâna stângă. Pentru prevenirea trombozei venoase şi a emboliei în perioada postoperatorie. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare: a) defecte congenitale şi predispoziţie ereditară. În care din următoarele afecţiuni. asistenta medicală: a) aşează pacientul în decubit dorsal. 32. c) gimnastică medicală cu masaj şi pedalare a piciorului. c) studenţi. În cazul efectuării unui EKG. b) tromboflebitei. c) fistulei arterio-venoase. Un bolnav suferind de tromboflebită a membrelor inferioare. d) lipsei de alimentare a bolnavului în acel moment. 36. arteroscleroza. 33. Pregătirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmăreşte compensarea cordului prin: a) regim alimentar cu multe lichide. cu excepţia: a) administrarea de anticoagulante şi salicilaţi. 38. b) repaus la pat. b) trombangeita obliterantă Burger. să poarte pantofi confortabili. asistenta învaţă pacientul să-şi spele cu atenţie picioarele. c) constă doar din efectuarea unei clisme evacuatoare. b) pune o pernă sau sul sub genunchii pacientului. c) piciorul drept. va beneficia de următoarele îngrijiri. b) nu are pregătire specială. Pregătirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemănătoare cu: a) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale. c) sarcini multiple şi tumori abdominale. b) repaus la pat cu membrele inferioare ridicate. b) obezitate şi orostatismul prelungit.c) hrănirea imediată a bolnavului. b) asistenta medicală. d) medicaţie tonicardiacă. 30. să schimbe zilnic ciorapii. electrodul roşu se aplică la: a) mâna dreaptă. b) piciorul drept. se realizează de către: a) medic. 35. Electrodul negru pentru efectuarea unui EKG se aplică la: a) mâna dreaptă. d) hipercolesterolemia. . să nu facă baie cu apă fierbinte sau prea rece: a) maladia Raynoud. d) elevi. c) educă pacientul să efectueze cu atenţie mişcări active ale membrelor inferioare la pat. c) oxigenoterapie. Abordul venos periferic. Contraindicaţiile abordului venos periferic sunt: a) celulitei. 29.

c) varicele hidrostatice cu tulburări trofice. c) începe resuscitarea cardio-respiratorie şi strigă după ajutor. Z.Dl. dar nu paralizată sau cu incontinenţă. b) ea nu va fi total imobilizată la pat. d) nimeni nu va atinge pacientul. valoarea pulsului. este adus la camera de gardă pentru durere acută de piept cu iradiere în braţul stâng. palidă. starea limbii. 64 ani. 39. obiceiurile alimentare. Planul de îngrijire pentru pacientă prevede ca asistenta să o ajute în toate activităţile zilnice. Care din următoarele grupuri de observaţie nursing. b) nu există în apropierea sa nimic metalic. de ce soţul ei are acest sentiment.. are fii. c) anoxia generalizată a ţesuturilor şi starea letargică constituie un risc crescut.D-na N. în timp ce asistenta pregăteşte pacientul pentru examinare. refuză să-şi schimbe poziţia sau să efectueze exerciţiile recomandate pentru menţinerea unei circulaţii adecvate a membrelor inferioare. care o întreabă pe asistentă. c) gradul de paloare. deci riscul este redus. Aceasta este: a) o inflamaţie a venei pe fondul unei tromboze venoase. este letargică şi cu edeme ale gleznelor. d) o ulcerare a unui vas sanguin oarecare.G. înainte de aplicarea unei manevre. b) obţine obscuritate în cameră trăgând perdelele la geamuri. este cel mai posibil să ajute medicul în stabilirea diagnosticului: a) valoarea temperaturii corporale. d) atacul de cord a afectat raţionamentul prin lipsa de oxigenare la nivelul s.. b) culoarea scaunului. patul sau brancardul în timpul execuţiei manevrei. analiza urinii şi valoarea ritmului respirator. valoarea TA şi a greutăţii corpului. îi este teamă de moarte. G. este foarte îngrijorat. d) cantitatea de urină eliminată. deoarece este fără respiraţie. Este în colaps cu midriază şi apnee. Atitudinea o nelinişteşte pe soţia sa. d) arterita localizată la membrele inferioare. D-na M.4 g%. bolnavul trebuie încurajat pentru a reuşi să depăşească momentul. riscul fiind aproximativ. nu are respiraţie. b) să urmărească şi să stabilească toleranţa la mişcare.Dl.c. 41.tromboflebită. 44. . este adusă în secţia medicală. c) senzaţia de moarte iminentă o au aceşti bolnavi cu atac cardiac. Asistenta va da cel mai bun răspuns: a) pacientul realizează că a avut un atac de cord şi că este foarte bolnav. 42. valoarea TA. 40. d) vârsta sa şi dezorientarea probabilă cu internarea sunt relative. imobilizată la pat de câteva săptămâni. Care din următoarele afirmaţii este corectă privind probabilitatea ca pacienta să facă escare de decubit: a) riscul este uşor.Fiind necesară o defibrilare. internat pentru o afecţiune cardiacă. b) o inflamaţie venoasă posttraumatică. 45. 43. = 5. c) o dilatare a peretelui unei artere. b) multe alte persoane au presimţirea apropierii morţii. ne asigurăm că: a) pacientul nu poartă obiecte metalice. cu sclere uşor gălbui. lntr-o zi acuză dureri la nivelul gambei stângi şi i se pune diagnosticul medical .P. c) în apropiere nu se află nici o persoană străină. Care din următoarele constituie prioritate pentru asistentă: a) lasă pacientul cu familia şi merge după medicul de gardă.n. determinarea valorii pulsului la carotidă nu se poate face. Motivul pentru aceasta este: a) să prevină complicaţiile cardiace cauzate de depunerea efortului fizic. mişcarea membrelor.

d) medicamente hipotensoare. atât de necesar pacientei în acest moment. înaintea intervenţiei.bolus. exacte soţului pacientei pentru a înţelege situaţia reală a soţiei sale. 51. se repetă după 5 minute administrarea. pentru a rezolva favorabil problema ivită: a) rezolvarea anxietăţii asociată cu epuizarea fizică. b) reducerea valorilor ritmului cardiac. 49. c) durerea solicită administrarea de morfină pentru reducere. b) prezenţa obligatorie a părinţilor. Care este obiectivul asistentei propus în planul de îngrijire. c) recoltarea de sânge pentru determinarea enzimelor cardiace. d) prezentarea unei radiografii efectuate în timpul intervenţiei. d) administrarea de antiaritmice. b) durerea cedează la repaus şi la nitroglicerină.c) să prevină tulburările psihologice şi depresive. 47. Fetiţa J. După reducerea cu succes a crizei se continuă activitatea cu: a) controlul pulsului şi TA. b) schimbarea frecventă a poziţiei pacientului pentru prevenirea stazei venoase. Nu ştie însă care este diferenţa dintre aceasta şi cea din infarctul de miocard. c) dacă nu se obţine o ameliorare se practică un abord intravenos cu nitroglicerină în perfuzie.. A doua zi după internare soţul d-nei J. c) arătarea cateterului ce va fi introdus în vasul sangvin. Asistenta răspunde. demonstrând pacientei caracterele de angină astfel: a) durerea durează de obicei 3-5 minute. şi declară asistentei convingerea că durerea pe care o simte în piept este de angină pectorală. la 30 min. 48 Intervenţiile iniţiale în criza de angină pectorală stabilă sunt următoarele: a) repaus la pat obligatoriu. d) să restabilească un mod normal de autoîngrijire.D. d) durerea radiază în braţul stâng. b) oxigen pe sondă nazală. 52. este internată la serviciul de T. 50.I.. Ce va include asistenta pentru explicarea intervenţiei: a) o planşe demonstrativă a sistemului circulator. care din masurile de nursing de mai jos este esenţială: a) menţinerea ingestiei adecvate de lichide. b) dacă nu se remite simptomatologia după 2 pufuri de nitroglicerină spray. c) medicamente sedative. c) menţinerea pacientului în clinostatism. 46. în infarctul de miocard nu radiază deloc. D-na J. c) oferirea de informaţii corecte. cere externarea acesteia. b) monitorizarea ischemiei pe EKG. . d) crearea mediului de siguranţă.F.. este internată în vederea unei intervenţii chirurgicale pentru diagnostic defect septal ventricular. In următoarele ore după efectuarea cateterismului cardiac. Dacă nu apare ameliorarea aşteptată se administrează: a) heparină 1 flacon intravenos . la 5 ani împliniţi în urmă cu 2 luni. fetiţei trebuie să i se efectueze un cateterism cardiac. d) controlul permanent al pulsului la braţul cateterizat. d) antibioterapie. deoarece în cursul următoarei seri este de serviciu şi nu are cu cine lăsa copiii. interval.

b) copilul va trebui să evite activităţile care cresc mult frecvenţa cardiacă. c) să mănânce cantităţi mai mari de alimente. colorată înainte. 58. Are modificări respiratorii şi edeme periferice. c) păr şi unghii fragile. trebuie să includă strategii de nursing pentru: a) stabilirea limitelor în activitate. prin compresiunea: a) arterei radiale. 59. Care dintre următoarele ar trebui să fie o sugestie dată de asistenta medicală atâta timp cât D-na A. 55. care din următoarele activităţi vor fi recomandabile pentru fetiţă.53.Pacienta va cunoaşte locul în care îşi va determina valoarea pulsului pentru un minut. Se măsoară tensiunea arterială în clinostatism şi apoi în ortostatism. b) favorizarea unei atmosfere relaxante. c) arterei temporale. Asistenta îngrijeşte un bolnav de 37 ani cu HTA. c) hTA ortostatice. Pacienta se plânge că este mereu obosită.71 de ani. În perioada postoperatorie. d) să doarmă cât mai mult posibil. c) copiii cu defecte cardiace sunt consideraţi întotdeauna handicapaţi. mama fetiţei şi-a exprimat teama rămânerii copilului handicapat din cauza afecţiunii. b) decupaje de hârtie desenată. friabile. I se explică bolnavului că acest test este necesar pentru determinarea unei: a) depresii a SNC. Ana . b) mucoase uscate şi diaree. d) chiar dacă vindecarea nu va fi totală. modificări vizuale. d) reducerea administrării de fluide pe cale intravenoasă. răspunsul corect al asistentei a fost: a) după vindecarea completă. Ea doreşte să cunoască care sunt semnele unei intoxicaţii cu digitală dintre următoarele simptome: a) halucinaţii auditive şi bradicardie. fetiţa nu va fi considerată o handicapată. . D-na A. 54. c) jocul cu păpuşile de-a „pacientul şi doctorul". Planul de îngrijire pentru reducerea edemelor. în general nu vor fi limitate activităţile fetiţei. b) venei cubitale.25 mg Lanoxin/zi. Pentru îndepărtarea stării de anxietate a mamei. pentru exteriorizarea sentimentelor legate de experienţa trăită: a) jocul cu cuburile pentru construcţii. d) bradicardie. este încă la pat: a) să continue exerciţiile active cu membrele inferioare. este internată în spital cu diagnosticul medical insuficienţă cardiacă congestivă. b) să nu se gândească la oboseală. d) insuficienţe circulatorii.A. 56. c) identificarea unor scopuri de îngrijire personală.D-na Ana primeşte 0. Anterior intervenţiei. 57. b) HTA maligne.

c) doza şi ritmul de administrare a fiecărui medicament prescris. b) morcovul.Asistenta medicală îi recomandă pacientului la externarea din spital. 5.N. TA arată 170/92 mmHg. de a aduce valorile TA la un nivel normal. greţuri şi vărsături postprandiale.. 2. b) ştie ce este pulsul bradicardie. b) la o oră postprandial calmată de ingestia de lichide. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. b) determinarea zilnică a greutăţii corporale. 61. c) durere „în bară" în etajul abdominal superior. asistenta medicală trebuie să-l înveţe pe pacient să evită în alimentaţie: a) brânza. este tratat în spital pentru HTA.Ca să faciliteze abilitatea D-lui B. 3. c) aspiraţie prin sonda tip duodenală.60. Gastrita acută este produsă de următoarele cauze cu excepţia: a) excesului de alcool. Pacientul a luat propanolol (inderal) 80 mg în picături. . Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric? a) dureri nocturne şi înainte de mese. d) opreşte administrarea medicamentului numai dacă apare o durere în piept. b) dureri în epigastru. b) anaclorhidrie.Dl. Gastrita atipică prezintă următoarele semne cu excepţia: a) hiperaciditate. b) substanţelor caustice. să respecte: a) controlul medical în ritmul stabilit de medic. B. b) prin administrare de antispastice. condimentat. acuză stare de oboseală şi ameţeală. c) permanentă. d) sângerează dramatic cu ocazia unui episod de insuficienţă respiratorie. Cel mai bun indiciu că a învăţat în prealabil despre acest medicament este că: a) îşi controlează pulsul singur. 6. c) evoluează frecvent spre perforaţie. c) pliurile mucoasei gastrice şterse. c) face o pauză de administrare a medicamentului când observă o stare de oboseală. d) zahărul. 1. c) sosul picant.57 ani. In cancerul gastric durerea apare: a) la 30 minute postprandial. 62. Nelu . 4. Apreciaţi modalităţile clinice sub care poate evolua ulcerul gastro-duodenal: a) are o simptomatologie atipică. b) localizare exclusivă pe mica curbură a stomacului. Cum se combate staza în ocluzia intestinală? a) se suspendă orice alimentaţie peros şi reechilibrare volemică.

Având în supraveghere 2 pacienţi: A cu diaree şi B cu vărsături. Între manifestările enterocolitei acute se întâlnesc: a) durerile retrosternale. 7 Tratamentul hemoragiei gastrice presupune următoarele manevre cu excepţia: a) cateterizarea intravenoasă şi transfuzii de sânge izogrup. d) paracetamolului. 12. c) deshidratarea. se rezolvă de la sine. b) 2 1 lapte/zi. 11. b) borborismele. asistenta medicală colaborează direct? a) colecistografie. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistenta intervine astfel: a) introduce o sondă pentru gaze. c) pacientului B. 17. pacientul va respecta un regim alimentar format din: a) ouă fierte moi şi frişca. b) hemoragia. c) mobilizarea precoce a pacientului. Din ce motive este contraindicată administrarea de morfină sau codeină în pancreatita acută? a) pot determina dependenţă. 10. 15. . 9. c) supe cu cereale. 16. cu excepţia: a) alimente bogate în celuloză.c) aspirinei. Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni: a) edemele membrelor inferioare. c) irigoscopie. b) pungă cu gheaţă pe abdomen. 8 Regimul alimentar de cruţare în colite constă în următoarele. c) brânzeturi proaspete. b) radioscopie gastro-intestinală. Gastroscopia necesită pregătirea pacientului prin: a) evacuarea conţinutului stomacal. În plină criză dureroasă de ulcer. ceai şi frişca. d) carne slabă fiartă sau la grătar. 13. Compresele reci sunt indicate în: a) hemoragii digestive. d) sonda de aspiraţie nazogastrică. c) constipaţia. b) pacientului A. c) inflamaţii cronice. c) nu intervine. b) inhibă centrul respirator bulbar. 14. b) colică hepatică. b) anunţă de urgenţă medicul. b) ouă moi. c) produc spasm al sfincterului Oddi. În care din următoarele investigaţii radiologice. perişoare dietetice din carne. asistenta medicală acordă atenţie deosebită: a) ambilor pacienţi.

Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află: a) seringa Guyon. 20.. b) unei hemoragii microscopice în diagnosticul hemoragiei digestive. 25. c) prezenţa produselor patologice — puroi. . c) pensa hemostatică. c) examen radiologic al colecistului cu substanţă de contrast. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon. paraziţi.i. Medicul recomandă pentru un pacient o colangiografie care implică un: a) test de evaluare a bilirubinei în sânge. culoarea. c) nici o pregătire. b) o evacuare completă a tubului digestiv. 26. b) psihică a nursei. Un test Addler determină prezenţa: a) unei ulceraţii a tractului digestiv. forma. va fi: a) irigoscopia. Înaintea introducerii în stomac a sondei gastrice asistenta medicală: a) se va spăla pe mâini. sânge.i. c) tranzitul baritat. d) colecistografia. Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de contrast impune în prealabil: a) nimic deosebit. b) test de laborator pentru evidenţierea canalelor biliare intrahepaticc. b) delegat şi autonom. c) un regim alimentar lacto-fainos. c) delegat. Valoarea normală a Tymohdui este cuprinsă între: a) 12-14 u. 21. 22. 27. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia: a) cantitatea. 94 Sondaj înseamnă introducerea unei sonde într-o cavitate în scop: a) explorator.b) clismă evacuatoare în seara precedentă examenului. b) urografia. În efectuarea sondajului gastric rolul asistentei medicale este: a) autonom. 18. 23. c) 10-12 u.i. b) sonda gastrică şi duodenală sterilă . b) 2-5 u. b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate. 19. În pregătirea bolnavului pentru sondaj se include şi pregătirea: a) psihică a bolnavului. mirosul. 28. d) doar forma şi cantitatea. c) psihică a anturajului bolnavului.de unică folosinţă.. c) profilactic. b) terapeutic. c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv. d) unor hematii şi leucocite de tip special care pot apare în scaun în cancerul de colon.

b) suc pancreatic. c) aspirarea unui lichid mucos cenuşiu. c) să înghită. c) bila C.. Pentru a capta bila veziculară este necesară introducerea pe sondă de: a) bicarbonat de sodiu 10% = 20-40 ml. 39. c) sonda Faucher. c) novocaină 1% = 5-10 ml. 32. b) scurgerea bilei A. b) înnoadă. . In momentul trecerii sondei din faringe în esofag şi apoi din esofag în stomac. i se cere bolnavului: a) să respire profund. b) îndepărtarea substanţelor depuse accidental pe mucoasa gastrică. 34. Prezenţa sondei în duoden pentru efectuarea sondajului duodenal este confirmată de: a) gradaţia sondei la 45 în dreptul arcadelor dentare. apoi în decubit lateral drept. c) numele executantului. b) încălzită. aceasta se: a) pensează. b) să-şi ţină respiraţia pentru a pătrunde sonda. c) umectată. Spălătură gastrică se indică în: a) intoxicaţiile voluntare. 30. Poziţia bolnavului la sondajul duodenal este: a) în decubit dorsal. Sondajul duodenal se realizează cu: a) sonda Foley. 35. 33. În urma sondajului duodenal se recoltează: a) suc duodenal. b) în decubit lateral stâng. c) şezând. c) nu există indicaţie expresă în acest sens. c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastrică.b) va umezi gura bolnavului pentru alunecarea sondei. b) sulfat de magneziu 33% = 40 ml. c) bila. 29. In foaia de observaţie nursa va nota după efectuarea sondajului duodenal: a) data şi ora efectuării sondajului duodenal. Bila recoltată de la nivelul coledocului este: 37. Scopul spălăturii gastrice este: a) evacuarea conţinutului gastric. 38.. 31. a) bila A. b) sonda Einhorn. In momentul extragerii sondei gastrice. 40. c) va efectua igiena cavităţii bucale a bolnavului. b) aspectul macroscopic al lichidului de spălătură. Sondajul gastric se efectuează cu sonda: a) lubrefiată. b) bila B. 36.

c) pâlnie. b) laparotomie. D-l V. d) laparoscopie. 50. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală: a) paracenteză. fumător. Prima investigaţie care i se face este un examen radiologie al stomacului. 40. b) de stimulare a reflexului de deglutiţie. D-l. 47. vărsături. 41. asistenta medicală va explica procedura bolnavului şi va face următoarele manevre. este internat pentru examninarea tractului digestiv. b) seringă de 20 ml. 43. În spălătura gastrică la extremitatea liberă a sondei se ataşează o: a) seringă de 2 ml. d)tubaj esogastroduodenal. b) un scaun cu spătar. c) decubit ventral sau dorsal. 49. 51. 46. d) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului şi dacă pacientul este copil. Ce rol are clisma efectuată în scop terapeutic: a) de administrare a medicamentelor. c) canula unsă cu vasilină se introduce 15-20 cm în canalul anal.2° C) şi va aşeza bolnavul în decubit lateral. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta din lichidul de ascită se pregătesc următoarele materiale: a) soluţie de acid acetic glacial. b) până la venirea medicului. limpede. esofagului şi intestinului subţire. c) numai cu acceptul pacientului în intoxicaţiile voluntare. b) irigografie. după pusee repetate de indigestie. 44. d) de efectuare a anesteziei pe cale rectală. c) celiotomie. Pentru efectuarea spălăturii gastrice avem nevoie de: a) un scaun cu rotile. c) doar două ore. 42 Poziţia bolnavului în spălătura gastrică este: a) semişezând. greţuri. va introduce încet circa 300 ml lichid. denumit: a) gastroscopie. b) şezând.b) intoxicaţiile involuntare. cu excepţia: a) va încălzi apa pentru clismă (37. . c) un cărucior rulant. c) tranzit baritat. c) soluţie Haycn. în vârstă de 40 ani. b) va goli aerul din tubulatură şi canulă şi va pensa tubul. e) de realimentare a bolnavului în cazuri excepţionale. 45. agent de asigurări. Introducerea de lichid de spălătura se face: a) până când lichidul devine clar. K. este internat cu diagnosticul ulcer duodenal. c) pe perioada cât lichidul conţine substanţe toxice ingerate. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare. senzaţie de arsură în epigastru. b) pe perioada cât lichidul conţine resturi alimentare.. Care din următoarele manifestări de dependenţă sunt caracteristice pentru boală? a) durere chinuitoare epigastrică apărută la 2-3 ore după mese. După efectuarea spălăturii gastrice lichidul de spălătura se păstrează: a) până a doua zi. c) de golire a colonului.I. b) soluţie de sulfat de magneziu 33%.

După instalarea în pat. vărsături postprandial precoce. ca o prioritate: a) acomodarea cu plosca. primele intervenţii de îngrijire acordate pacientului. Prezintă ascită şi varice esofagiene. a avut o importantă problemă timp de 15 ani cu abuzul de alcool. 52. rolul prioritar îl va avea: a) excluderea alimentelor iritante şi a fumatului. Evaluarea D-lui T. c) apreciază aspectul sângelui (proaspăt. prima intervenţie pe care asistenta medicală ar trebui să o facă este: a) să desumfle balonaşul sondei esofagiene. asistenta oferă medicului informaţii utile. c) HTA. Tratamentul dietetic major pentru prezenţa ascitei impune: a) proteine în cantitate crescută. melenă). din cauza stării confuzionale crescânde şi a expectoraţiei sanguinolente. în vârstă de 46 ani se internează cu manifestări de H. . legate de boală şi anume: a) apreciază statusul mental.b) durere severă în etajul superior abdominal imediat după masă. Care din următoarele efecte secundare sunt cauzate de acest medicament? a) uscăciunea gurii. D-l A. 54. După un scurt interviu — culegere de date. zaţ de cafea. diaree. Sandu . d) menţinerea pH gastric. hipopotasemie. Diagnosticul medical este ciroză hepatică. Soţia îl aduce la camera de gardă. O sondă Blakemore se montează pentru a opri sângerarea. b) utilizarea medicaţiei antiacide. c) să monitorizeze semnele vitale. d) evaluează funcţiile vitale. După aplicarea acesteia. c) restricţie de sodiu.D. 55. Planul de îngrijire al acestuia. a fost tratat cu un anticolingeric. 57. c) urmarea unei cure balneare. b) abdomen mărit de volum. d) să informeze medicul. b) recoltarea de sânge pentru examenele de laborator. b) distensie abdominală.I. Bazându-se pe această manifestare. c) monitorizarea semnelor vitale. c) greţuri. 59. D-l V.56 ani. T. Pacientul sângerează.. sunt următoarele: a) abord venos cu lumen larg. 56. c) sondă nazo-gastrică. vedere neclară. b) să-1 încurajeze să respire adânc. 53. 58. b) potasiu în cantitate crescută. Sandu ar releva toate manifestările următoare cu excepţia: a) ombilic proeminent. pacientul are dificultăţi în respiraţie.S. b) administrarea rapidă de sânge şi fluide. La externarea din spital. de urgenţă. ar trebui să includă. constipaţie. pacientul va cunoaşte cum să se comporte pentru prelungirea perioadelor de acalmie. b) apreciază cantitatea de sânge pierdută. c) decolorare albăstruie a ombilicului.I.

c) pentru a opri peristaltismul şi ileusul paraclinic. d) toate. este internată cu diagnostic apendicită perforată şi este pregătită pentru intervenţie. Înainte de gastrectomie. plus antibioterapie. crescute. 60. cuprinde următoarele. 63. b) prin regim sărac în reziduri. În ce constă modul corect de pregătire a colonului în cazul unui bolnav cu cancer colorectal. clisme repetate. clisme evacuatoare 4—5 zile preoparator plus antibioterapie. b) pentru a reduce producerea de acid clorhidric. concomitent. c) dietă fără regim 3-4 zile. c) măsuri generale de TI. b) intubaţie. A. 61. sânge roşu. Care sunt deciziile urgente.18 ani. înainte de intervenţia chirurgicală? a) dietă bogată în celuloză 3-4 zile. 66. clisme evacuatoare inclusiv în preziua operaţiei şi 5 ore înainte de operaţie. aspiraţia în arborele traheobronşic. neomicină). c) este sigură că este o situaţie normală. Avantajul major al acestui fapt este: a) încrederea deosebită în personalul de îngrijire. bolnavul sângerează prin tubul de aspiraţie gastrică. la intervale de 30 de minute. un pacient ar trebui să primească toate explicaţiile detaliate. d) dietă hidrică 3 zile. transfuzie. b) reechilibrarea hidroelectrolitică. stomacul trebuie să fie golit înainte de anestezia generală: a) pentru a reduce greaţa. d) pentru a preveni în caz de regurgitare a conţinutului stomacului. b) eliminarea grijilor şi a anxietăţii.I. d) prin tratament cu antibiotice cu 48 h înaintea intervenţiei (tetraciclină. 65. cu o excepţie: a) reluarea mişcărilor peristaltice. privind îngrijirea postoperatorie. Conduita asistentei medicale este: a) observă aspectul secreţiilor drenate. . Evaluarea eficienţei intervenţiei nursing la un pacient operat de peritonită generalizată. c) aprecierea progreselor în evoluţie. 62.d) supravegherea sistemului circulator. e) planificarea la examen endoscopic. Cum pregătim preoperator colonul: a) prin regim alimentar bogat în fibre celulozice. Pentru care din următoarele motive. urmată de o zi regim hidric şi clismă evacuatorie. d) ritmul de cooperare şi de revenire. d) va întrerupe drenajul pensând tubul. În prima zi postoperator după hemigastrectomie pentru ulcer duodenal. b) aspiraţie gastrointestinală şi regim hidric 3 zile. c) limitarea durerilor în etajul abdominal inferior. b) anunţă imediat medicul. în ordinea imediată: a) corectarea volemică. c) prin administrarea de purgative drastice (sulfat de Mg). regim hidric 1-3 zile. Cazul se complică spre şoc hemoragie. 64. .

b) măsurarea densităţii urinare. 69. . b) administrăm vitamina K şi C. c) în dimineaţa următoare. e) la 48-78 ore. c) o hemoragie internă exteriorizată. b) 1200-2500 ml/24 h. b) dureri la micţiune. Oliguria este o modificare a volumului diurezei. c) emisiune nocturnă de urină. c) cantitate mare de urină eliminată în 24 h. în intervenţiile făcute în afara tubului digestiv. c) 3500-4000 ml/24 h. c) folosirea soluţiilor de manitol intravenos. c) între 1200 şi 1500 ml/24 h. d) efectuăm transfuzii masive cu sânge. 4. b) o afecţiune a aparatului renal. Hematuria semnifică: a) diabet zaharat. d) după felul anesteziei. Valoarea diurezei normale este cuprinsă între: a) 2500-3500 ml/24 h. b) sub 1000 ml/24 h. Cum pregătim bolnavul hepatic pentru o intervenţie chirurgicală: a) oferim alimentaţie bogată în lipide.57 La cât timp după operaţie se reia tranzitul intestinal. după rahianestezie. c) efectuăm PEV cu hidrolizate de proteine şi aminoacizi. b) schimbarea imediată când există regurgitări de la pungă. 1. b) la 4-5 zile. în mod obijnuit: a) la 7 zile. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. deci o cantitate de urină: a) sub 100 ml/24 h. c) utilizarea pungilor cu capăt deschis. Asistenta medicală recomandă: a) spălarea tegumentelor din jur cu apă călduţă şi săpun neutru. Poliuria reprezintă: a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină. Se plânge că tegumentele din jurul stomei s-au iritat. 6. Ce reprezintă hematuria? a) o hemoragie internă. D-l D. 3. B. b) o hemoragie externă. are de 5 săptămâni ileostomie şi a început să utilizeze aparatul permanent de contenţie. 5. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. 68. 2.

În IRA se produce: a) alcaloză metabolică. b) laparoscopia şi sumarul de urină. c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină. 8. c) acidoză metabolică. b) radiografierea căilor biliare. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt: a) urografia şi echografia.45. 10. 15. Cistita este: a) boala cea mai frecventă a tractului urinar la femei. b) administrare de antispatice. inclusiv a colecistului. b) anemiile hemolitice.d) măsuri de prevenire a deshidratării şi a dezechilibrelor electrolitice. 7. IRC este: a) sindrom ireversibil de alterare a funcţiei renale. Urografia este metoda de: a) radiografiere a vezicii urinare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale orală. c) colecistocolangiografia şi endoscopia. 17. Cauza posibilă a retenţiei acute de urină este: a) durerea. . b) incontinenţă urinară. c) radiografierea rinichiului şi a vezicii urinare cu ajutorul unei substanţe de contrast administrată intravenos. c) caracterizată prin frison şi febră mare. d) caracterizată prin disurie şi polakiurie. c) mixedem. c) insuficienţă renală acută. Polakiuria este: a) cantitate mare de urină în 24 h.35 şi 7. b) infarctul miocardic acut. c) sondaj vezical sau puncţie vezicală. 13. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la: a) administrare de diuretice. 12. b) sindrom reversibil de alterare a funcţiei renale. c) oprirea diurezei. 14. b) prezenţa calculilor. c) deshidratarea. 11. 9 Una dintre afecţiunile următoare conduce la apariţia HTA secundare: a) ulcerul gastroduodenal. 16 Urografia este contraindicată în următoarele afecţiuni: a) insuficienţă renală. prin umplerea cu substanţă de contrast administrată pe cale intravenoasă. Substanţa de contrast folosită în urografie este: a) Odistonul. c) Razebilul. b) mai frecventă la bărbaţi. b) Pobilanul. b) pH între 7.

5 mg%.1. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină: a) din 24-48 h. 20. Valoarea normală a creatininei sanguine variază între: a) 3 .6 . c) numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit.3 mg%.' 24.1. În seara precedentă zilei în care se efectuează examenul radiologic renal se va administra: a) ulei de ricin. 27. b) 2-3 1 de lichide acidulate. 25.3 mg%. e) introducerea sondei. b) prezenţa unor calculi renali cu diferită compoziţie. d) pregătirea materialelor necesare sondajului. 22. b) 0.5 mg%.6 . c) tavegyl. Cu două zile înaintea efectuării unei urografii: a) se va administra pacientului cărbune medicinal de 3 ori/zi. c) radiografică.40 mg%. 28. b) fructe bogate în celuloză. c) se vor oferi pacientului alimente bogate în hidrocarbonate concentrate.18. 19. 29. Radiografia simplă renală poate evidenţia: a) conturul şi poziţia rinichiului. 23. b) 0. c) 20 .1. Ce înţelegem prin sondă à démeure: a) sondă fixată.6 . c) ape gazoase.5-2 1 de lichide.5 mg%. c) calculi vezicali radioopaci. b) se vor prescrie alimente bogate în celuloză. Cistografia este o metodă de investigaţie a vezicii urinare de natură: a) biochimică. . 21. c) după ingestia a 1. Valoarea normală a ureei sanguine variază între: a) 3 . Stabiliţi priorităţile în efectuarea sondajului vezical: a) îmbrăcarea mănuşilor sterile. c) 20 .40 mg%. Valoarea normală a acidului uric sanguin variază între: a) 3 . c) toaleta organelor genitale externe. în recipient special. Cu două trei zile înaintea efectuării unei radiografii renale trebuie evitată alimentaţia cu: a) carne. b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore. b) 0. b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă. c) 20 . Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează: a) în condiţii sterile. b) hematologică. b) repetarea sondajelor vezicale. b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj.3 mg%. lăsată timp îndelungat în vezica urinară.40 mg%. 26.

Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin: a) determinarea pH-ului sanguin. 32. d) o bucată de tifon. 31. Proba „celor trei pahare" pentru determinarea originii hematuriei arată dacă urina este hematurică: a) numai în primul pahar. Pentru filtrarea urinei şi depistarea calculilor se utilizează: a) o sită metalică. originea este renală. edemele. b) cu soluţii izotone. 39. d) tulburările digestive. originea este vezicală. 37. Ce deficienţe urmează a fi corectate. c) ataxie şi disurie. Pentru ridicarea moralului copilului aflat de câteva săptămâni în spital. 36. . Care sunt manifestările de dependenţă caracteristice acestei boli? a) edeme ale extremităţilor şi ploapelor însoţite de urină tulbure. 30. b) schimbarea pansamentului. c) să prevină întoarcerea bolnavului pe partea opusă. Pentru depistarea germenilor patogeni din urină cea mai indicată metodă este: a) colectarea întregii micţiuni după efectuarea toaletei organelor genitale externe. mama o întreabă pe asistentă ce ar fi mai indicat să îi aducă copilului: a) jucării a căror utilizare presupune efort fizic. originea este uretrală sau prostatică. b) în ultimul pahar. c) o bucată de pânză albă subţire. b) o foaie de plastic. b) hTA şi tulburările de ritm cardiac. b) colectarea în condiţii sterile a unei mici cantităţi de urină. c) se corectează numai după examenul de laborator. Scopul esenţial al îngrijirii pacientului este: a) menţinerea unei ingestii abundente de lichide. orar.C. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie. b) determinarea punctului crioscopic al plasmei. Corectarea echilibrului hidric în caz de IRA se face: a) cu soluţii hipotone. b) scădere ponderală şi apatie. c) colectarea a 2-3 probe (mostre) de urină în timp de 24 h. b) asigurarea repausului la pat. preoperator. HTA. c) hipoproteinemia. c) determinarea rezervei alcaline. este internat cu sindrom nefrotic. 34. la un bolnav renal: a) dezechilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic. de 9 ani. 38. 33. A.. c) în toate trei paharele. asistenta va avea în vedere în principal următoarea activitate: a) măsurarea debitului urinar.c) dilatarea uretrei stricrurate cu ajutorul sondelor. c) asigurarea unei diete hiperproteice. 35.

c) efectuarea unei cistografii în următoarea săptămână după oprirea tratamentului. nedureroase. Unui pacient cu IRC i se efectuează hemodializă de trei ori pe săptămână. Care dintre măsurile următoare este adecvată pentru îngrijirea pacientului? a) administrarea antibioticului recomandat de medic. b) repetarea săptămânală a uroculrurii după oprirea tratamentului timp de o lună. 48..b) temele de şcoală pentru a nu rămâne în urmă. 43.C. 47. brânză). Ce este important . c) golirea completă a vezicii urinare la fiecare micţiune. timp de 6 luni. cu excepţia: a) febră. frisoane. este adusă la spital cu febră. 40. Urocultura a ieşit pozitivă cu Escherichia coli. b) scăderea cantităţii de urină/24 ore. b) reducerea lichidelor ingerate. Pacientul B. 25 ani. cu o singură excepţie: a) asigurarea unui regim dietetic acidifiant (carne. Asistenta medicală va recunoaşte următoarele manifestări de dependenţă. Asistenta constată: a) absenţa urinei în vezica urinară. cel mai des germen incriminat în etiologie este: a) proteus.. 45.F. b) klepsiella. Pacienta B. ouă. prezintă anurie. numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10. 46.000 germeni/ml. Ce va trebui să evite copilul la întoarcerea acasă? a) alimentele ce conţin multe proteine. In pielonefrite acute. transpiraţie. c) nu-i va da nici un fel de indicaţie. b) locurile aglomerate şi contactul cu persoanele ce au diferite infecţii. La externare se recomandă tratament cu 20 mg. citit). c) colibacil. c) diferite activităţi (scris. c) polakiurie.000 germeni/ml. care este sensibilă la toate antibioticele testate de antibiogramă. b) dureri lombare surde. d) edeme albe. în vârstă de 6 ani. d) piocianic. apoi lunar. b) va lua prednisonul seara la culcare.B.. Asistenta va instrui mama în legătură cu acest tratament şi anume: a) va lua prednisonul atâta timp cât a recomandat medicul. M. disurie. b) între 10. moi. d) administrarea medicaţiei analgezice şi antiinfecţioase.000-100.. 44. 41. 42. Prednison/zi. c) eliminarea urinei cu dificultate.000 germeni/ml. c) scrisorile primite acasă de la prieteni şi colegii de şcoală. c) peste 100. Pentru a considera urocultura pozitivă. este internat cu pielonefrită. Intervenţiile acordate de asistenta medicală pacientului cu pielonefrită vor urmări următoarele îngrijiri. Se efectuează urocultura.

c) 1-2 săptămâni. Sanda -17 ani. orar. să nu cadă. cu excepţia: a) administrarea de O2. c) cheamă preotul. este internată cu diagnosticul de IRA . măsurile de nursing sunt: a) spălarea tegumentelor cu alcool. Maladia D-nei E. D-na E. are de 15 ani. b) să fie izolată într-o cameră fără zgomote şi alţi stimuli care pot declanşa o convulsie. La internarea actuală. b) va creşte aportul de lichide. c) spălarea tegumentelor cu o soluţie slabă de acid acetic şi aplicarea unei loţiuni cu lanolină. c) compoziţia şi temperatura soluţiei de dializă. b) anunţă familia că bolnava este muribundă şi solicită un preot. pentru a preveni rănirea în timpul contracţiilor involuntare. va alerta asistenta medicală. c) să se ridice plasa (auxiliarele) patului. In ziua internării a prezentat contracturi musculare şi cefalee. b) 3-7 zile. Simptomele de nefrită au apărut la câteva săptămâni. glomerulonefrită cronică. Diagnosticul medical este de: glomerulonefrită cronică în puseu acut. edemele au crescut. c) va solicita medicului un medicament anticonvulsivant. Pacienta o întreabă pe asistenta medicală cât va dura până la prima micţiune. d) ungerea tegumentelor cu ulei mineral. D-na E. 50. apare uremia prin insuficienţă renală. ulterior. d) va administra calciu intravenos. cu 2 copii. 54 B. b) autourmărirea în timpul dializei.să ştie pacientul? a) tratamentul şi implicaţiile sale. ea devine foarte sujennda. Pentru a calma pruritul şi disconfortul date de sărurile de uree depuse pe tegumente. b) aplicarea loţiunilor calmante. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în îngrijire: a) măsurarea debitului urinar. Boala D-nei E.este oligurică şi are proteinurie. c) să fixeze bine tuburile de dren. d) să fie informat medicul pentru a prescrie bolnavei un sedativ. b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată. 53. 49. 52. . Sanda face edem pulmonar acut în urma suferinţei renale. Periodic a constatat. de la o amigdalită tratată acasă. în ultima vreme. In acest caz. relatează că. să se pună două perne lateral. nu răspunde bine la tratament. de 50 de ani. Contracţiile musculare apărute la D-na E. va trebui: a) să fie legată la pat. fără medic. d) 3-4 săptămâni. Având secuse musculare D-na E. reapariţia simptomelor de nefrită. după spălare cu săpun activ. Un răspuns corect ar fi că această perioadă de suferinţă va dura aproximativ: a) 1-2 zile. care: a) va controla frecvent starea neurologică a bolnavei. asistenta ' medicală: a) consideră că bolnava delirează. la capătul patului. d) aşteaptă până soseşte preotul spitalului la vizita săptămânală. Ea solicită un preot. 51. Intervenţiile asistentei medicale ar trebui să includă următoarele. 55. are tulburări de vedere şi episoade de greţuri şi vărsături. se agravează.

c) modalităţi de testare numai a părţii afectate. d) refacerea lichidelor pierdute. La ce se vor referi cunoştinţele dobândite de pacientă atunci când este instalată pentru dializă: a) înţelegerea tratamentului şi a implicaţiilor lui . Apariţia undei U pe EKG ar trebui să alerteze asistenta medicală să controleze rezultatele laboratorului pentru: a) hiperkalemie. Reflexul Babinski reprezintă: a) un reflex osteo-tendinos. c) hipernatremie. 5. c) automonitorizarea în timpul dializei. c) un reflex cutanat. Neuronul reprezintă: a) celula nervoasă propriu-zisă. c) aşezarea pacientei în poziţia semi .scop. b) modalităţi de testare a sensibilităţii profunde. b) descrierea comportamentului în momentul reacţiei. Lezarea nervului spinal produce: a) jena respiratorie. b) parasimpaticul. b) un reflex vegetativ. b) venă lărgită. b) refularea lichidelor pe nas. d) hiponatremie. 1. c) neuropatia diabetică.b) încurajarea pacientei de a tuşi şi respira adânc. b) nevralgia trigeminală. . Evaluarea alterării nivelului de conştientă se realizează prin: a) determinarea reacţiei pacientului prin stimuli. b) hipokalemie. eficienţă.Fowler. 4. 3. c) idiopaticul. Sanda B. prezintă IRC ca rezultat al episodului de insuficienţă acută. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt: a) simpaticul. c) descrierea răspunsului verbal şi motor al pacientului. La ce ar trebui să se aştepte Sanda să constate când va evalua fistula: a) suprafaţă cu echimoze. 57. 56. 58. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. în acest scop face hemodializă de 3 ori pe săptămână. c) roşeaţă. c) paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez. b) independenţă în manevrarea şuntului. 6. Pentru evaluarea senzorială a pacientului se folosesc: a) modalităţi superficiale de testare.. 2.

17. Convulsia reprezintă: a) pierderea conştientei. Acalculia reprezintă: a) incapacitatea de a scrie. 19. b) utilizează corect obiectele. Pacientul prezintă cecitate verbală când: a) nu înţelege scrisul. c) mers cu paşi mici. târşiţi. 11. b) tulburări de formare a bolului alimentar. Hemibalismul reprezintă: a) mişcări ample. c) tulburări de fonaţie. c) nu înţelege cuvântul vorbit. b) mers ca de beţiv . 14. b) paralizie generalizată. 9 Pacientul prezintă alexie când: a) nu înţelege ce i se spune. 18. c) rigiditate vasculară. c) nu reproduce corect cuvintele. 12. Hiperpneea reprezintă o metodă de activare: a) electrocardiografică. b) mişcarea involuntară. Mişcările coreice reprezintă: a) tremurătura involuntară. b) nu înţelege ceea ce este scris. b) incapacitatea de a efectua calcule. c) paralizia celor patru membre. b) electroencefalografică. 15. c) relaxarea musculară. c) aude dar nu înţelege. Hemiplegia reprezintă: a) absenţa forţei musculare. dezordonate numai la membrele de aceeaşi parte. Pacientul prezintă surditate verbală când: a) execută corect gesturile. c) pierderea vocii. 10. c) contracţii musculare urmate de relaxare. . Paraplegia reprezintă: a) paralizia unui singur membru. Pareza reprezintă: a) contractura musculară. c) electromiografică. b) mişcări involuntare bruşte care dispar în somn. c) paralizia unei jumătăţi de corp. b) paralizia părţii inferioare a corpului. 16. c) fasciculaţii involuntare.7. Lezarea nervului hipoglos determină: a) amiotrofia limbii. 13. b) mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare. Mioclonia reprezintă: a) contracţia bruscă a unui muşchi. 8. b) înţelege cuvântul vorbit.„mers ebrios". b) diminuarea forţei musculare.

Durerea spontană a extremităţilor cefalice reprezintă: a) migrena. ştearsă. c) traumatisme. Lezarea nervului acustico-vestibular produce: a) lipsa posibilităţii de a fluiera. Lezarea nervului optic produce: a) amauroza = orbire. c) spasm facial. 21. voce nazonată. c) halucinaţii vizuale. b) ambliopie = diminuarea acuităţii vizuale. Lezarea nervului glosofaringian produce: a) incapacitatea pacientului de a umfla obrajii. b) halucinaţii olfactive. c) diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris. b) neperceperea culorilor. b) tulburări de scris. b) tulburări de echilibru. c) tulburări gustative. 25. Lezarea nervului trigemen produce: a) trismus = încleştarea maxilarelor. 30. Lezarea nervului facial produce: a) tulburări de gust. 23. c) paralizie masticatorie. c) durere de cap (cefalee). c) anosmia = absenţa mirosului. Agrafia reprezintă: a) capacitatea de a scrie. b) tulburări de formare a bolului alimentar. Lezarea nervului vag produce: a) disfazie = tulburări de vorbire. b) antecedente heredocolaterale.20. 29. c) incapacitatea de a scrie selectiv. b) hiperosmia = exacerbarea mirosului. Lezarea nervului olfactiv produce: a) cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplăcute. Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de: a) febră. 32. b) incapacitatea de a citi. b) paralizie masticatorie. c) prodrom şi aură. b) cefalee nevrotică. c) căderea maxilarului. 31. Începutul convulsiilor este precedat de: a) mişcări de supinaţie (întoarcerea palmei în sus). Afazia reprezintă: a) dificultatea în articularea cuvintelor. b) incapacitatea de a-şi coordona mişcările. 26. Tremurătura degetelor mâinii la un parkinsonian seamănă cu: . 28. 22. c) scotom = pierderea parţială a câmpului vizual. 24. 27.

b) mişcarea de numărare a banilor. 39. 41. au caracter: a) psihogen. c) dispare în timpul mişcărilor voluntare.a) mişcarea de pendulare. Tremurătura la un pacient cu parkinson: a) dispare în timpul somnului. b) după consumul de alcool. Pacientul cu parkinson prezintă: a) tremurătura. . b) endocrin. 37. 36. Tulburările de mers. c) mers încet cu paşi mici. c) tulburări de vorbire. b) mişcarea de batere a măsurilor muzicale. b) somn superficial cu treziri dese. isterice. 43. Narcolepsia reprezintă: a) nevoia bruscă de somn. In timpul crizei convulsive generalizată: a) imobilizăm forţat pacientul. 34. c) aşteptăm să se termine criza. c) somn cu durată peste limitele normale. Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită: a) mişcarea de pedalare. b) tulburări oculare. 38. b) accidente vasculare cerebrale. b) în timpul somnului. b) rigiditate. c) după consumul de droguri. Scăderea bruscă a valorilor TA la pacient cu ATS avansată conduce la: a) ameliorarea stării generale. 33. 40. b) poziţionăm postural pacientul. c) renal. 35. c) consum de narcotice. Pacientul cu miastenie prezintă: a) oboseală musculară exagerată. c) dacă pacientul este destins şi liniştit. Starea confuzională poate fi provocată de: a) întreruperea consumului de alcool cu abstinenţă prelungită. 42. Tremurătura pacientului cu etilism cronic se ameliorează: a) după abstinenţa prelungită. c) mişcarea de balansare. c) mişcarea de întors ceasul. b) este tremurătura de repaus. b) abuz de medicamente. c) accidente coronariene. Tremurătura parkinsoniană dispare: a) în timpul mişcărilor voluntare.

b) tulburări vestibulare. b) acumulare în exces de LCR. 56. b) prezintă repaus obligatoriu la pat. c) transport pe distanţe mari. Pentru AVC sunt factori de risc: a) hipertensiunea arterială. b) anticoagulante. 52.44. b) luminozitate scăzută. 45. b) risc de accidente. Hipertensiunea intracraniană este prezentă în: a) tumori cerebrale.În A VC semnele de debut sunt: a) vertij. Accesul epileptic major are ca manifestări: a) relaxare sfincteriană. c) deficit motor. c) hemostatice. 51. Pacientului cu neuroinfecţii îi asigurăm: a) repaus obligatoriu la pat. . 54. În timpul crizei grand-mal pacientul prezintă: a) pierderea conştientei. Pacientului cu hemoragie cerebrală i se pot administra: a) vasodilatatoare. c) edem cerebral generalizat. c) alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale. b) pătrunderea microbilor în substanţa cerebrală. b) mişcări bruşte necontrolate ale capului. Pacientul cu scleroză multiplă prezintă: a) tulburări oculare. c) redoare de ceafa. c) valori tensionale crescute. 46. c) muşcarea limbii. c) este transportat cu căruciorul pentru investigaţii. 49. b) dureri auriculare. 53. c) predispoziţia ereditară. Criza epileptică majoră se caracterizează prin: a) epistaxis. 48. 50. b) cefalee occipitală. b) incontinenţă de fecale. b) obezitatea. La pacienţii cu AVC nu efectuăm: a) trecerea rapidă în ortostatism. c) evacuarea în exces de LCR. Paralizia facială periferică este precedată de: a) deficit motor al membrelor superioare. c) tulburări motorii. c) izolare. 55. 47. Edemul cerebral reprezintă: a) creşterea de volum a creierului. b) criza convulsivă generalizată. Pacientul cu hemoragie cerebrală: a) este poziţionat şezând în primele 24 h.

c) reducerea dozelor fără recomandare medicală. 65. 64. b) pacientul va fi sedat (medicaţie anxiolitică). b) acuze dureroase ale capului după traumatisme. Pentru examinările cu substanţă de contrast efectuăm: a) supravegherea funcţiilor vitale. . 63. b) contractura musculară. c) tulburări senzitivo-senzoriale. c) vederea dublă. Ptoza palpebrală din miastenie reprezintă: a) căderea ploapelor. 69.C. c) radem zona de examinat. b) suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile. 60. c) tulburări digestive. Pentru examinare EEG: a) pacientul va fi sedat. Neuroinfecţiile primitive reprezintă: a) proces infecţios la nivel circulator. 67. 68. Neuroluesul este transmis: a) pe calea genitală. c) dezbrăcăm regiunea de examinat. 61. 62. Pacientului epileptic nu îi sunt recomandate: a) consumul de neurotoxice.57. Sindromul encefalitic se manifestă cu: a) tulburări neurologice. b) tulburări psihice. Evoluţia sclerozei multiple este: a) cronică. b) privirea saşie. b) transplancentar. c) pacientul va fi pregătit psihic. c) la naştere. 58.N. c) alternantă cu remisie completă. Pentru angiografie cerebrală şi pneumoencefalografie: a) pacientul va fi nemâncat. fără recidivă. Migrena reprezintă: a) durerea paroxistică a capului de obicei unilaterală. Pentru examinarea radiologică a pacientului: a) părul lung îl vom lega pe creştet. b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat. Pacientul parkinsonian are: a) mers cu supleţe şi paşi mari. b) mers fără supleţe cu paşi mici. c) criza de pierdere a conştientei.. ciclică în puseuri. la nevoie. c) mers cu pasul şi trunchiul înclinat pe spate. 66. b) proces infecţios la nivel respirator. c) proces infecţios asupra S. b) acută. b) îndepărtăm obiectele radioopace. b) testul de toleranţă a substanţei de contrast. 59. Sindromul meningitic are ca manifestări: a) tulburări sezitivo-senzoriale.

75. 78. 77. Biopsia musculară se execută în: a) salon. . b) nesteril. După efectuarea puncţiei occipitale: a) se asigură 8 h repaus total pacientului. b) un tampon de vată. Asistenta medicală oferă medicului pentru efectuarea puncţiei: a) mănuşi de unică folosinţă. Examinarea oftalmoscopică este necesară unui pacient cu afecţiune neurologică: a) da. nesterile. c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu: a) apă şi săpun. b) 5/5 cm indiferent de sens. b) şezând. c) da. b) tinctură de iod. 80. b) asistenta medicală de laborator. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este: a) decubit lateral. b) nu. 70. b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h.c) poziţia pacientului va fi în ortostatism. b) la apariţia episoadelor de epistaxis. 73. c) 10/10 cm din centru în afară. 76. c) domiciliul pacienţilor. b) pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute. c) medic. Puncţia lombară se execută de către: a) asistenta medicală de salon. numai în cazul HTA. b) mănuşi sterile. c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice. 79. 71. c) îl depune în sacul colector. Tratamentul anticoagulant este contraindicat: a) la apariţia gigivoragiilor. 81. c) mănuşile nu sunt necesare. 74. Asistenta medicală badijonează locul puncţiei pe suprafaţa de: a) 25/25 cm din afară spre centru. Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu: a) o compresă sterilă. c) o compresă nesterilă. c) alcool sanitar. b) sala de operaţii. Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei: a) steril. După puncţia lombară pacientul are voie: a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus. 72. c) se asigură pacientului repaus fizic 60 minute. d) numai dacă pacientul acceptă.

90. aproximativ o săptămână.. d) mobilizarea precoce activă. c) conducător metrou. b) poziţia şezând. b) poziţionarea laterală.. recomandată. 89. e) clătirea gurii după vărsături. cu excepţia: a) conducător auto.i/ml. c) apă distilată. b) stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns. c) 70-80 picături/min. f) hidratarea şi alimentarea adecvată. Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin: a) asigurarea colaborării familiei pacientului. . 84. b) 40 picături/min. b) supravegherea funcţiilor vitale. pe care asistenta îl curăţă zilnic. d) economist. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală. 83. b) se folosesc tampoane de vată înmuiate în sol. d) efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte. 87. Autonomia de deplasare este asigurată prin: a) menţinerea ortostatismului. d) poziţionarea semi-şezândă cu două perne. Îngrijirea cavităţii bucale a pacientului de. c) prevenirea complicaţiilor generale. i se interzic următoarele profesiuni. c) evaluarea volumului şi caracterului vărsăturilor. de acid boric 1% sau ceai de muşeţel. 86. Pentru păstrarea „venei deschise" folosim în cadrul fluturaşi lor sau a branulelor un căpăcel de conectare cu capacul acestora. ce reduc greaţa. d) apă bicarbonatată. e) repaus absolut la pat. după fiecare utilizare cu: a) heparină 10 u. 85. c) mers.c) când LCR-ul este sanguinolent. c) începerea precoce a intervenţiilor de reeducare. mai sus: a) se efectuează dimineaţa şi seara. c) mucoasele şi limba se badijonează cu glicerina boraxată de 3 ori pe zi. Monitorizarea şi combaterea vărsăturilor realizată de asistentă se referă la: a) respiraţii profunde ale bolnavului. Capacitatea de autoservire generală constă în: a) igienă personală. Unui bolnav cu epilepsie.. 88. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de: a) 60-70 picături/min. b) activităţi manuale diverse. 82. asistenta îşi va fixa ca obiective: a) evitarea mobilizării pacientului fără aviz medical. b) o soluţie de clorură de Na normală. b) macaragiu. c) îmbrăcat-dezbrăcat.

b) o aşezăm în decubit ventral pe podea şi solicităm urgent o sursă de ajutor. b) Trendeleburg. 99. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes. c) nu contează. Pacientul cu deficit motor parţial se îmbracă: a) începând cu membrul sănătos. 94. regulate susţinute cu creşterea în amplitudine. 98. acest tip de respiraţie este explicat astfel: a) respiraţie completă neregulată. 97. b) inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii. dar să fim asiguraţi unde se află. i s-a pus dg. b) să-i permitem să se aşeze liniştită pe marginea patului şi să meargă însoţită la WC. b) începând cu membrul plegic. 12 ani. comă. c) respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi scăzând până la apnee. Planul de îngrijire include poziţionarea prin ridicarea capului patului la 30°. Reeducarea funcţională a membrului paralizat trebuie începută: a) după 30 de zile de la debut. în timpul orei de istorie are o criză de epilepsie. . c) de decubit lateral. instruită. E. care este anxioasă şi dominatoare. d) reduce intensitatea durerii. 96. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este: a) de decubit dorsal. D-lui M. c) creşte valoarea TA.91. 95. să se mişte. c) nu contează momentul ales. îndepărtând obiectele traumatizante din apropiere. c) o aşezăm în decubit dorsal. c) să-i permitem să se ridice. b) menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului. timp de 24 h. conştientă. Refracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin: a) menţinerea corectă a membrelor paralizate. Asistenta recunoaşte că această îngrijire este eficientă pentru că: a) pacientul va respira mai uşor. în timp ce urmăreşte un program la TV în holul secţiei: a) o poziţionăm postural pe podea. capul va fi întors pe o parte pentru scurgerea secreţiilor şi rugăm celelalte persoane să părăsească încăperea. singurul copil al unor părinţi de vârstă mijlocie. Ioana. ce durează 10-20 sec. Care din următoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei în spital: a) să-i administrăm un sedativ prescris şi odihnă strictă la pat. Este internată la spital. 93. b) în perioada acută. cu amplitudine superficială şi adâncă. Care din următoarele va fi acţiunea prioritară când Ioana va avea o altă criză. d) respiraţii rapide. sub observaţie. inteligentă. c) evitarea mişcării. 92. de HT-intracraniană şi este internat în serviciul de neurologie. însoţită de mama ei. mai bine. b) promovează drenajul venos. Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie: a) tonic. automatism. clonic.

M. 106. somn. b) intenţia de tremurătură.b) aură. b) agravarea tulburărilor cardio-vasculare. 72 ani. include: a) monitorizarea orelor de somn. este: a) poziţionarea. d) să efectueze cât mai variate activităţi. c) curând. automatism. indică faptul că înţelege dificultatea leziunii sale: a) vreau să folosesc un scaun cu rotile. c) prevenirea aspiraţiei pulmonare. c) clonic. este: a) confuzia. clonic. Ca să evalueze eficacitatea programului intestinal de evacuare. b) controlează frecvent umplerea vezicii urinare. Este internat pentru că starea generală din ultimele zile s-a alterat. 100. fără ajutor. Ce activitate a pacientului demonstrează învăţarea corectă cu privire Ic îngrijirea tractului urinar: a) limitează lichidele ingerate la 1000 ml/24 h. 107. d) aplicarea de aţele la membrele afectate.o lezare incompletă a vertebrei T4. 104. clonic. 101. c) paloarea tegumentelor. b) să fie adus în starea de independenţă. 108. Cel mai important simptom al bolii care confirmă starea alterată. 103. tonic. c) spală din 2 în 2 ore vasul urinar. Marin. c) tulburări trofice cutanate. Care din următoarele afirmaţii ale D-lui I. Imobilizarea prelungită la pat a pacientului determină: a) complicaţii pulmonare. voi merge. este reinternat în spital în vederea începerii unui program intensiv de recuperare. 22 ani. tonic. b) evitarea alimentelor carbohidrante. clătinarea. I. b) efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv. 105. b) scopul meu este să mă deplasez independent. în urmă cu 6 luni a suferit un traumatism . 102. c) să se bazeze pe medicaţie pentru stabilizarea bolii. D-l R.O. d) gândul de a fi supraprotejată de mama ei. Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cât mai repede posibil după un AVC (pareză) cea mai importantă acţiune este: a) poziţionarea corectă a membrului respectiv. c) schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore. Prioritatea planului de îngrijire întocmit pacientului. Care din următoarele situaţii i se par iniţial Ioanei ca fiind cea mai dificilă: a) să spună rudelor sale despre boală. are de 10 ani Parkinson. c) colaborarea cu pacientul mai ales atunci când îşi planifică programul de activităţi. Cea mai potrivită îngrijire nursing. somn. asistenta medicală ar trebui . somn. d) tremurătură. b) să se întoarcă la şcoală şi să-şi întâlnească colegii. d) aură. pentru a alina suferinţa pacientului. tonic. D-l.

pentru: a) formarea protrombinei. 3. 6. Vârsta de debut a schizofreniei este în majoritatea cazurilor: a) 18-35 ani. b) activitatea sistemului nervos. 5. Aerofobia este: a) teama de locuri înalte. Pacientul care umple „golurile sau spaţiile albe" din memorie. de lămâie. 9. b) ecolalie. b) se indică asocierea alcool/antidepresive triciclice pentru vindecarea rapidă a depresiei endogene. se numeşte: a) autism. c) o circulaţie sanguină bună. c) să schimbe zilnic vasul pentru eliminare. 1. 8. de tip nevrotic. c) rinichiul. d) realizarea diurezei. Pacientul cu delirium tremens te întreabă. contradictorii. Repetarea frazelor spuse de altă persoană. b) ficatul. Riscul de sinucidere este maxim în cazul: a) depresiei simple. c) are halucinaţii. 109. lipsite de consecvenţă: a) confabulează. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. b) minte. dând cu spray. c) aceşti gândaci sunt o manifestare a bolii. b) după 50 ani. Care din răspunsurile următoare este fals: a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului. speriat. b) să nu accepte incontinenţa. 7. Ce observaţie apărută va reconsidera indicaţia: a) somnolenţa. c) după 65 ani. b) nu văd nici un gândac. 4. b) scăderea apetitului. c) spasmele musculare severe. cu evenimente imaginare.să aştepte ca pacientul să fie capabil: a) să evite laxativcle şi scaunele moi. . 2. b) teama de murături. Asistenta medicală îi administrează diazepam 100 mg. c) balbism. Asistenta medicală va răspunde: a) vom scăpa de ei. Dieta bogată în proteine şi vitamine previne distrugerea unui organ care detoxifică alcoolul: a) pancreasul. Vitamina B1 şi PP sunt indicate în tratamentul pacientului cu delirium tremens. dacă vezi gândacii care se urcă pe patul său. b) depresii endogene.

integrată socio-pro-fesional.10. 15. Ce metodă contraceptivă ar fi utilă unei persoane tinere epileptice care urmează un tratament cu fenobarbital: a) contraceptive orale. c) nu poate avea o existenţă independentă. Diazepamul este contraindicat în: a) starea de şoc. c) tulburări psihosomatice. b) alcoolism. 18. c) meprobamat. b) fenobarbitalul este medicament de elecţie în tratamentul intoxicaţiei etanolice acute. cu tendinţă la transfer către psihoze. 13. 12. b) diazepam. Indicaţi răspunsul corect: a) diazepamul se administrează intravenos lent (50 mg/min. c) este rezultatul unor leziuni cerebrale cu caracter sechelar. 19. 16. b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă. Haloperidolul se contraindică pacienţilor cu: a) boală Parkinson. . b) se dau alimente pe care le poate mânca „din mers" (ca sendvişuri)c) nu se ia nici o măsură.). c) demenţă. 14. Care medicament de mai jos are efect miorelaxant pe musculatura somatică: a) antideprin. b) sterilet. d) clodelazin. Tulburările psihice postpartum evoluează: a) tranzitoriu şi au prognostic favorabil. 21. b) fenobarbitalul se administrează intravenos lent. 11. Cum procedăm corect faţă de un pacient hiper ac tiv aflat în stare de agitaţie maniacală şi care refuză hrana: a) va fi imobilizat în cămaşă de forţă. c) boala Alzheimer. b) limbajul însuşit este minim. Care enunţ este fals: a) fenobarbitalul scade efectul corticoizilor. b) trenant. b) demenţă senilă. b) se datorează unor factori endogeni ce intervin după vârsta de 3 ani. 17. la nevoie se aplică pedeapsa corporală şi este forţat să mănânce. Sindromul discordant este caracteristic pentru: a) schizofrenie. c) vasectomie. când va fi înfometat va veni singur să primească hrana. întârzierea mintală gravă: a) corespunde descrierii clasice de idioţie. c) nu determină fenomene de intoleranţă şi dependenţă. 20. Indicaţi enunţurile false referitoare la barbiturice: a) se utilizează fără pericol de către gravidă sau lăuza ce alăptează. b) se poate resorbi şi administra sub formă de supozitoare. Oligrofrenia: a) se caracterizează prin factor QI > 90.

Semnele de neuroglicopenie cerebrală sunt: a) transpiraţii. . cu tulburări confuzionale la vârstnici. fatigabilitate. 23. b) denumită şi „petit mal". 27. c) dezinhibiţie sexuală. c) afecţiuni neurologice. În postpartumul precoce pot apare: a) stări confuzionale. 32. b) schizofrenie. ■ 28. embolii cerebrale repetate şi aflat sub tratament de întreţinere cu trombostop şi chinidină: a) fenobarbital. c) tratată cu infiltraţii de apă distilată suprapubian. Teama nejustificată de moarte se numeşte: a) nosofobie. 31. 33. Schizofrenia se caracterizează prin: a) autism. 75 Marcaţi răspunsul incorect = epilepsia cu crize convulsive generalizate. Gândirea forţată face parte din delirul întâlnit în: a) paranoie. Pacientul cu sindrom catatonic este: a) euforic. este: a) parţială sau focală. c) halucinaţiile vizuale. c) pierderea stării de conştientă. 29. b) dizarmonii în structura personalităţii. d) halucinaţie. cântă. jovial. b) depresie majoră. b) anxietate. pot surveni: a) deces. ' tonico-clonice. tremurături. b) stări depresive. c) haloperidol. 30. c) thanatofobie. c) demenţă. b) imobil. b) halucinaţiile vestibulare. b) adolescenţei. b) acte de agresivitate. c) în stare de comă de gradul IV. dansează. inert. Psihopatiile apar la vârsta: a) copilăriei. 26. b) anxietate.22. Ce hipnotic se indică la un pacient cu fibrilaţie atrială. Tulburările psihice determinate de tumorile cerebrale temporale. pot fi: a) halucinaţiile auditive. În cursul stării de agitaţie psihomotorie. c) gândire forţată. 24. b) nitrazepam. c) idei de infanticid şi tendinţă de suicid în doi. cu flexibilitate ceroasă. d) ambivalenţă afectivă. e) acvafobie. c) adultului. Psihopatiile sunt: a) boli psihice.

c) prevenirea comportamentului deviant la copii şi tineri. transpiraţii. b) cubital. In coma alcoolică. 39. 44. Medicaţia antipsihotică este eficace în: a) controlul simptomelor. d) înlăturarea ideilor false despre alcool. c) da. d) complicaţii banale. b) promovarea contactului cu realitatea. c) prevenirea debutului psihozei. b) pot fi cantitative. b) se evită asocierea. 37. 42. fără importanţă pentru nou-născut. ce constituie o urgenţă. deşi pacientul este „beat mort" asistenta medicală va interveni prin: a) menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. c) majeptil. Se indică asocierea de antideprin la un pacient deprimat şi cu HTA sub tratament cu clonidină: a) întotdeauna se asociază. c) tulburări de gândire. 40. 36. 43 Îngrijirea pacientului cu demenţă implică din partea asistentei medicale: a) o atitudine umanitară. b) halucinaţii vizuale. b) măsurarea TA şi pulsului. 41 Abuzul de halucinogene determină următoarele simptome ale drogării: a) midriază. Ce hipnotic şi/sau tranchilizant se recomandă la un pacient hipertensiv.nevrotic şi sub tratament cu propanolol: a) diazepam. îşi va propune următoarele obiective: . b) malformaţii congenitale. e) lipsă de comunicare prin izolarea pacientului. Complicaţiile neonatale ale folosirii de droguri pot fi următoarele: a) prematuritate. dacă se asociază şi cu furosemid. b) fenobarbital. c) supravegherea diurezei. 35. c) median. c) distrofii. Tulburările de memorie: a) se numesc dismnezii. convulsii. d) realizarea unei diete echilibrate. în planul de îngrijire întocmit pentru un bolnav oligofren. tahicardie. 38. Combaterea tendinţelor de consum şi abuz de alcool la toate vârstele poate fi susţinută prin: a) modalităţi de educaţie sanitară la toate grupele de vârstă.34. Injectarea accidentală a soluţiei de calciu bromatparavenos (la plică de flexie a cotului) determină paralizia nervului: a) radial. b) anularea obiceiului de a da alcool copiilor. c) neimplicarea familiei în asigurarea suportului emoţional. b) reducerea efectelor secundare. c) pot fi calitative. Asistenta medicală. depersonalizare.

c) acceptă ajutorul celorlalţi pacienţi. b) prevenirea complicaţiilor medicale. d) ergoterapia. b) antideprin. c) diazepam. Faţă de bolnavii cu agresivitate şi agitaţie psiho-motorie asistenta medicală va lua o serie de măsuri utile până la venirea medicului. d) nitrazepam. 52. c) uscăciunea mucoasei bucale. b) tulburări de vedere şi reacţii extrapiramidale. Pentru că isteria se poate manifesta asemănător cu epilepsia. Printre efectele secundare ale neurolepticelor (clorpromazin) se pot întâlni: a) hTA ortostatică (mai ales la copii şi vârstnici). b) dispensarizarea deosebită a gravidei cu peste 35 ani. e) previne agitaţia în salon. asistenta medicală va cunoaşte în mod deosebit: a) diferenţierea crizei de epilepsie generalizată (grand mal) faţă de criza de isterie. nu îl părăseşte şi anunţă medicul prin altă persoană. 47. e) terapia familiei. b) fenobarbital. 46. În tratamentul schizofreniei apar mai multe variante. 50. a) imobilizează pacientul prin contenţie manuală şi mecanică. . b) pe ce cale se administrează diazepamul. c) susţinerea familiei în asigurarea îngrijirilor la domiciliu. b) administrează neuroleptice sedative pe cale parenterală. Printre intervenţiile asistentei medicale în prezenţa unei paciente în „criză de isterie" întâlnim următoarele: a) sustragerea atenţiei pacientei de la preocuparea asupra crizei. 45.cu scop sedativ. Care din următoarele medicamente sunt hipnotice: a) amital sodic. c) amitriptilină. Care din următoarele medicamente au efect tranchilizant: a) diazepam. d) hidroxizin. d) supraveghează continuu pacientul. c) psihoterapia în grup sau individuală. b) administrarea de diazepam . 49. Sfatul genetic este foarte important în prevenirea demenţelor şi se realizează prin: a) dispensarizarea gravidei cu risc de sindrom Down. d) constipaţie. c) menţinerea pacientei în mediul unde a făcut criza. care din următoarele au drept obiectiv readaptarea şi reintegrarea în mediul socio-familial: a) administrarea de neuroleptice. c) nu cere supraveghere deosebită. 48. c) cum se transportă pacientul în timpul crizei. b) insulinoterapia.a) promovarea dezvoltării optime. 51.

c) în perioada de reinserţie socială. d) înlesnirea vizitelor membrilor familiei. familială. de 31 de ani. b) ajutarea bolnavei să dobândească încredere în cadrele medicale din secţie. c) prevenirii tulburărilor de decubit. 60. b) epilepsie. In cursul terapiei prin somn (cămaşă de forţă chimică) aplicată unui pacient cu afecţiune psihică.53. capabilă „fofesional are sentimentul că. 57. b) în convalescenţă. 54. o persoană fără prieteni. b) depresiei. d) numai în perioada de convalescenţă. b) schimbării lenjeriei. . Scopul iniţial al asistentei medicale v-a fi îndreptat spre: a) antrenarea pacientei în activitatea de grup. c) isteriei. de câteva luni este criticată de colegi nentm indiscreţie şi că unii studenţi au fost puşi să o spioneze. b) infarct de miocard acut. Reacţii afective şi comportamentale imprevizibile prezintă un pacient cu: a) schizofrenie. asistenta medicală va acorda atenţie: a) igienei generale. are anorexie. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat să administrăm antideprin? a) glaucom. c) epilepsie. influenţa familiei poate fi utilă: a) în faza acută a bolii. 56. d) odihnă. Faţă de pacientul cu tulburări psihice. 55 Doamna R. Pacientul cu psihastenie poate prezenta obsesii şi fobii cu conţinut: a) agresiv b) sexual. Tratamentul nevrozelor este întregit de: a) psihoterapie. d) apatiei. b) ergoterapie. profesoară. insomnie şi a scăzut în greutate. 59. Doamna A. c) relaxare. Asistenta medicală ştie că aceste simptome sunt caracteristice: a) alcoolismului. c) îndepărtarea altor pacienţi şi limitarea contactelor cu aceştia. 58. c) oligofrenie.

b) toleranţa la efort. c) gradul de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. înainte de activitate. d) lordoza. 6. . Ocupaţia poate favoriza şi influenţa apariţia unor afecţiuni ale aparatului locomotor. 3. e) limitarea mişcărilor. 4. 2. d) să-şi ofere o alimentaţie bogată în calciu şi vitamine. respiraţiei. tensiunii arteriale. 9. ca: a) ruptura de menise. 10. d) a membrelor superioare. b) îmbrăcatul şi dezbrăcatul. Cifoscolioza este o boală: a) restrictivă. asistenta îi recomandă: a) să efectueze zilnic mişcare (mers pe jos). c) luxaţia de şold. b) vărsături. b) degete supra numeroase. respiraţiei. cuprinde: a) spălatul şi pieptănatul. c) să se odihnească cât mai mult. 7 Care din următoarele sunt malformaţii congenitale: a) piciorul strâmb. b) să doarmă pe un plan dur. Bursita se manifestă prin: a) sindrom inflamator. tensiunii arteriale. c) genu valgum. b) tenosinovita. d) febră. Bradidactilia se caracterizează prin: a) degete mari şi subţiri. c) independenţa în comunicare. c) ameţeli. 5. după activitatea desfăşurată. c) a membrelor inferioare. b) măsurarea pulsului. b) observarea apariţiei unor semne legate de limitarea mişcărilor. în afara tratamentului medicamentos prescris de medic. Din planul de îngrijire a unui pacient cu bursită fac parte următoarele intervenţii: a) repausul regiunii. b) obstructivă. d) degete mari. c) degete scurte. 1. Unei paciente cu osteoporoză. Pentru evaluarea morfo-funcţională a aparatului locomotor al unei paciente asistenta va determina: a) poziţia corpului şi a membrelor. b) scolioza. Evaluarea gradului de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. 8.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. c) prelevarea de produse biologice şi patologice. Evaluarea toleranţei la efort impune: a) măsurarea pulsului.

b) uşoară abducţie elastică a braţului. 15. 11. Care din următoarele afecţiuni perturbă metabolismul ţesutului conjunctiv şi articular: a) raa. d) schimbării locului de muncă. ca problemă. c) atelă gipsată femuro-podală. „Morbul lui Pott" sau: a) osteoporoza. c) osteoartrita tuberculoasă coxofemurală. b) femeia la menopauză. Luxaţia coxo-femurală congenitală se întâlneşte mai frecvent la: a) persoana vârstnică. 19. d) necesitatea tracţiunii pentru vindecare. b) anxietate. 12. Imobilizarea corectă a unei fracturi de gambă în urgenţă se face în: a) aparat gipsat gambiero-podal. 16. Care din următoarele probleme este prioritară în cazul unui pacient care a suferit o amputaţie: a) potenţial de complicaţii. c) existenţa fenomenului de „membru fantomă". d) masaj al regiunii. c) umăr globular. Care din următoarele semne nu apar în luxaţia scapulo-humerală? a) umăr în epolet. e) poziţionarea corectă a corpului în mişcare. 13. Ruptura musculară se manifestă prin următoarele. c) panariţii şi furunculi. d) atelă gipsată gambiero-podală. a unui pacient cu afecţiune locomotorie este consecinţa: a) imobilizării segmentelor corpului. 18. cu excepţia: a) durere intensă apărută brusc. 14. b) deformării şi rigidităţii articulare. La ce se referă suportul psihic oferit de asistentă pacientului cu amputaţie: a) încurajarea să-şi privească bontul. Deficitul de autoîngrijire. b) diabetul. b) aparat gipsat pelvi-podal. d) infecţii bacilare (bacii Koch). 17. c) deformarea regiunii la distanţă. b) impotenţă funcţională. . c) apariţiei complicaţiilor gastro-intestinale. d) băieţi. b) osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale. c) fetiţe. d) echimoză. c) perturbarea imaginii corporale.c) captarea vărsăturilor pe 24 h. CI b) existenţa posibilităţii de protezare.

c) presiune la nivelul membrului afectat. 26. 27. c) observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat. amorţeli. c) scintigrafie osoasă. În prezenţa unui aparat gipsat asistenta îşi propune următoarele cu excepţia: a) sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat. b) unei articulaţii. b) întoarce bolnava din 2 în 2 ore exceptând decubit lateral de pe partea operată şi-i va aşeza două perne între membrele inferioare. c) ambele. tracţiune. Cum se va proceda în cazul unei părţi amputate: a) se alipesc cele două segmente. Funcţia articulară poate avea drept scop: a) explorator. Artoscopia este examinarea endoscopică a: a) unui muşchi. care din următoarele intervenţii vor fi aplicate de asistenta medicală? a) întoarce bolnava din 2 în 2 orc în decubit lateral sau stâng. ameţeli. 29. d) se introduce într-un recipient cu gheaţă. b) observarea schimbării culorii gipsului la nivelul plăgii. d) sprijinirea precoce pe membrul afectat. 24. asistenta îşi propune ca intervenţii: a) verificarea poziţiei membrelor în funcţie de tracţiune. b) biopsie osoasă. Pacientul cu aparat gipsat este învăţat să anunţe dacă acuză: a) furnicături. d) previne eventualele mişcări ale gambei. b) terapeutic. c) radiografia simplă. în cazul unui pacient cu extensie.20. b) aparat gipsat brahio-palmală. . b) se recuperează imediat segmentele. 25. c) se pansează cu comprese umede/soluţie cloramină. dorsal sau ventral. e) program de mobilizare la 8 ore. 22. b) electromiograma. d) interzicerea vizitatorilor. b) urmărirea culorii şi temperaturii membrelor. c) încurajarea pacientului. 23. c) atelă gipsată antebrahio-palmară. 28. piciorului şi a degetelor. O fractură de antebraţ se imobilizează în urgenţă în: a) atelă gipsată brahio-palmară. În cazul unei bolnave de 70 de ani. b) cefalee. c) întoarce bolnavul din 30 minute în 30 minute. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poartă denumirea de: a) puncţie osoasă. cu fractură de col femural operată. internat în secţia de ortopedie. 21. Care din următoarele este o explorare funcţională a muşchiului: a) mielografia.

Imobilizarea la pat. d) evitarea sedentarismului. este palid. c) 3 1/2 ore. b) mănâncă bine. d) punerea unui garou în 1/3 medie a coapsei drepte. b) escare. are dispnee şi o plagă care sângerează la nivelul gambei drepte. b) evitarea ortostatismului prelungit. Asistenta întocmeşte. .M. Care sunt explorările ce urmează a se efectua. c) dureri. Domnul B.. 31. 33. se află internat cu un aparat gipsat pentru o fractură de femur. În timpul mobilizării active asistenta va urmări dacă pacientul: a) execută mişcările permise. 35 Bolnavul D. cu excepţia: a) greţuri şi vărsături. b) deficit de autoîngrijire. senzaţii de furnicături. c) examene imunologice. 34. d) durere. cu excepţia: a) prezenţa unei dureri vii la nivelul membrului inferior fracturat. predispune pacientul la următoarele complicaţii. c) culoarea degetelor de la piciorul afectat şi temperatura cutanată. 36 Care din următoarele probleme vor face parte din planul de îngrijire întocmit de asistentă unui pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie: a) potenţial de complicaţii. impotenţa funcţională şi cianoza degetelor. cu insomnie. 37. b) senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplăcut. 32. de 18 ani se internează pentru dureri la nivelul coloanei vertebrale care-l obligă să nu se aplece. a suferit un politraumatism prin accident de circulaţie. c) disconfort. C. D-na R. Care dintre următoarele semne relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat? a) edemul. d) examene bacteriologice. c) măsurarea pulsului şi TA. are aparat gipsat la membrul inferior stâng. b) examinarea permeabilităţii căilor respiratorii superioare. d) impotenţa funcţională şi anestezia degetelor. c) anchiloze. b) explorări serologice. Următoarele observaţii sunt relevante pentru evoluţia cazului.. în vârstă de 17 ani. b) este ajutat. ştiind că este vorba de TBC vertebrală secundară unei localizări pulmonare: a) explorări radiologice. de 38 ani. Care este prima măsură luată de asistentă: a) hemostază provizorie prin pansament compresiv. A. transpiraţii abundente. c) efectuează 10 mişcări în 8 ore. b) 8 ore. împreună cu pacientul imobilizat la pat. c) respectarea unei alimentaţii echilibrate. 38. dimineaţa. subfebril. răceală şi albirea degetelor. inapetenţă. d) 2 ore.Care din următoarele sunt obiective ce vizează educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor locomotorii: a) poziţionarea corectă în timpul unei activităţi.30. un orar de schimbare a poziţiei la: a) 6 ore.

d) uree. 2. b) poliartrita reumatoidă. c) spondilita anchilozantă. Goniometrul este folosit pentru: a) examenul mobilităţii articulare. In toate bolile reumatice se examinează sângele prin determinarea de: a) V. 3. Durerea articulară se accentuează la: . c) primele 2 vertebre lombare. c) un examen radioscopic pulmonar. 4.. Pregătirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă este o măsură de profilaxie: a) primară. b) depistarea purtătorilor sănătoşi de streptococ betahemolitic. Care din următoarele boli reumatismale au o evoluţie acută: a) reumatismul articular acut. c) proteină C reactivă. b) gonartroza. sunt: a) regim igieno-dietetic complet.S. Pentru evidenţierea procesului de osteoporoză pacientul va efectua: a) o artoscopie. c) terţiară. în ordinea priorităţilor. c) evitarea factorilor trumatici şi mecanici.Ce vertebre ale coloanei vertebrale sunt cel mai frecvent afectate în TBC: a) ultimele vertebre toracice. b) tratament cu tuberculostatice. 5. 1.e) IDR. Printre măsurile de profilaxie primară se află: a) depistarea purtătorilor de infecţii streptococice acute. 39. b) secundară. b) vertebrele cervicale. d) guta. b) examenul lichidului sinovial. 7. d) uneori fizioterapie. Care din următoarele boli reumatismale sunt degenerative: a) reumatismul articular acut. d) nu există o lombozare predilectă.In cazul pacientului M.. 8. b) fibrinogen. c) vizualizarea suprafeţelor articulare. 40. intervenţiile. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. c) coxartroza. 6. b) un examen radiologie osteoarticular. c) imobilizare pe un plan tare.C.H.

încălţare. c) cefalee.A. Manifestările de dependenţă pot fi: a) anchiloza articulaţiei. b) durerea ce se accentuează dimineaţa la sculare. b) menţinerea unei măsuri de independenţă în autoservire. 17. e) reducerea capacităţii ventilatorii pulmonare. Caracterele acestor exerciţii vor fi: . 19. b) risc de complicaţii oculare. 14. 16. c) repaus. 13. T.Printre intervenţiile cuprinse în planul de îngrijire a unei paciente cu spondilită anchilozantă. b) episod inflamator. c) anchiloza articulară. c) un regim alimentar bogat în vitamina B1.în întocmirea unui plan de îngrijire. ameţeli. 12. 9. asistenta medicală nu uită: a) asigurarea repausului pe un pat tare şi neted. dezbrăcare.. b) frig. Se ştie că în cazul unei paciente care are o spondilită anchilozantă exerciţiile de postură se execută încă din faza de debut.Tumefacţia articulară este: a) un semn obiectiv. c) complicaţiile gastrice. b) un semn subiectiv. 18. b) impotenţa funcţională musculară. c) mişcări articulare limitate. a unei paciente cu poliartrită reumatoidă.Susţinerea pacientului din punct de vedere psihic previne: a) stările depresive. b) supravegherea pulsului. c) migrarea durerii de la o articulaţie la alta.Activitatea profesională şi autoservirea sunt afectate de: a) impotenţa funcţională articulară. Printre problemele pacienţilor cu artroză întâlnim: a) dificultate în îmbrăcare. este caracterizată prin: a) inflamaţia structurilor vertebrale. 10. d) să o înveţe executarea de exerciţii posturale şi respiratorii. b) un regim alimentar hiposodat. b) uzura cartilajului articular. d) căldură. c) alimentaţia foarte bogată în proteine şi vitamine. asistenta medicală îşi fixează obiectivele următoare: a) scăderea în greutate. c) hipertrofia extremităţilor osoase. Redoarea articulară reprezintă: a) reducerea mobilităţii articulare. 11. T°. Artroza. d) modificarea schemei corporale.In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi: a) un regim alimentar hipercaloric. 15.a) mişcare. cea mai frecventă boală reumatică. b) anxietatea. c) sprijinirea psihică pentru a se adapta la reducerea capacităţii sale funcţionale.

c) ocitocina şi antidiureticul (ADH).poliartrită reumatoidă: a) examene radiologice articulare. Hiperfuncţia tiroidiană conduce la: a) mixedem. Pacientul cu sciatică vertebrală îşi va preveni recidivele dacă: a) nu va efectua exerciţii zilnice pentru reeducarea musculară. c) va relua activitatea în mod gradat.D-na N. stare generală modificată.V. b) numai pasivă. 1. Hormonii neurohipofizari sunt următorii: a) insulina şi glucagonul. 2. b) execuţia uşoară. 6. ştiind că bolnava suferă de un sindrom reumatoid în cadrul bolii . 22. 5. recuperarea prin termoterapie se realizează cu: a) nămol cald. b) parafină. Reducerea funcţională a articulaţiilor periferice se realizează prin exerciţii de mobilitate: a) activă şi pasivă. b) examene serologice . b) boala Cushing. 7. c) stimularea resorbţiei de Ca intestinal sub influenţa vitaminei D. b) va evita mişcările bruşte care solicită coloana. . c) tomografie computerizată. 4. Hiperfuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. c) exoftalmie. Hipofuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. c) boala Addison. b) hormon de creştere. 20.factori reumatoizi. de 45 ani se internează pentru dureri matinale la nivelul articulaţiilor metacarpiene. b) boală Addison. Care sunt investigaţiile recomandate în acest caz. b) stimularea secreţiei de adrenalină. alături de noduli subcutanaţi situaţi deasupra proeminenţelor osoase. b) adenocorticotropul (ACHT) şi somatotropul (STH). b) gigantism. c) boală Cushing. c) nu se efectuează exerciţii de mobilitate. 21. Somatotropul se mai numeşte şi: a) hormon antidiuretic. c) raze ultraviolete. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. cu tumefiere. In artroze şi spondiloze.a) durata scurtă. Adrenalina este secretată de: a) medulosuprarenală. c) hormon corticostimulant. 23. c) repetarea lor la 3 ore. 3. Parathormonul are ca acţiune: a) stimularea glicogenezei. mai prezintă febră.

. b) nanism. b) atonia musculară a sfinterului vezical. Hormonul responsabil pentru apariţia diabetului zaharat este: a) glucagonul. 18. c) senzaţia de vomă. c) 2 ore.b) sistemul nervos parasimpatic. Pacientul cu boala Addison prezintă ca manifestări de dependenţă: a) oboseală. c) reflexogramei achiliene. va face o operaţie pentru adenom de prostată. Care sunt intervenţiile de urgenţă ? a) aplicarea unei comprese reci pe frunte. 13. scăderea ponderală. 11. 12. Explorarea funcţională a glandei tiroide se poate face prin determinarea: a) iodemiei. 9. b) iodului legat proteic. 14. 8. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul? a) tahicardie. Hipofuncţia tiroidei conduce la: a) exoftalmic. c) hiperglicemiei provocate. paloare. 10. inapetenţă. 15. b) administrarea unui preparat de calciu. c) durerea abdominală. 17. b) ADH-ul hipofizar. 16. b) hipotensiune arterială. hipotensiune arterială. c) insulina. Care din următoarele este complicaţia cea mai obişnuită după catetizare: a) strictura uretrală. c) descheierea hainelor pentru asigurarea respiraţiei pacientului. D-l. Imediat după tireoidectomie asistenta medicală constată următoarele manifestări. . b) hiperfuncţia corticosuprarenalei. PS. b) 48 ore. Feocromocitomul este o afecţiune cauzată de: a) hiperfuncţia medulosuprarenalei. Tratamentul hipofuncţiilor endocrine constă în: a) tratament simptomatic. c) ambele. c) hiperfuncţia adenohipofizei. Glanda tiroidă este explorată funcţional pentru determinarea: a) metabolismului bazai. b) testului THORN. pigmentarea tegumentelor. c) regim alimentar.76 ani. b) administrare de hormoni deficitari. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urină din: a) 24 ore. b) încetarea drenajului. d) infecţia ascendentă. La un bolnav cu hipocalcemie apare o criză de tetanie. c) corticosuprarenală. A fost internat cu o săptămână în urmă şi are un cateter vezical. c) mixedem.

b) tulburări gastro-intestinale. urmărind: a) scopul dietei. cu aspect „de linguriţă". c) datorată somnolenţei. . c) subţiri şi fisurate longitudinal.Alterarea confortului". 22. b) îl ajută să înţeleagă că unele manifestări dispar după tratament.19. furnizează informaţii nespecifice bolnavului cu afecţiune endocrinologică. 21. b) lungi şi înguste. Care sunt intervenţiile asistentei medicale pentru realizarea obiectivului propus: a) încurajarea igienei. 27. Care sunt cele mai frecvente: a) cefalee. 25. 26. 20. c) dificultate în vorbire. c) dă explicaţii sumare pentru a nu-1 obosi.sau hipertiroidie. loţiuni pentru diminuarea pahidermiei. d) cu aspect „pătrat". e) tulburări de memorie. c) folosirea de creme. b) lentoarc în gândire. tulburări ale somnului. d) agitaţie marcată. d) nu este necesară o astfel de instruire. răspunde la întrebări. c) supravegherea şi înregistrarea diurezei. Pentru educaţia bolnavului asistenta medicală va realiza instruirea ce se referă la modificarea regimului alimentar. subţiri. b) datorată cefaleei din tumorile hipofizare. b) hidratare parentrală (dacă este prescrisă). dacă vor fi fierte în apă cu sare. b) uneori. Asistenta medicală asigură echilibrul hidric normal al bolnavului prin: a) hidratare orală (dacă tolerează). In formularea următoarei probleme a pacientului . transpiraţie. a lentoarei psihice. c) tulburări ale aparatului genital. În vederea îmbunătăţirii şi acceptării imaginii modificate ale bolnavului. d) lasă medicul să determine bolnavul să-şi accepte imaginea.. 24. b) observarea aspectului tegumentelor. oboseală. În afecţiunile endocrine întâlnim modificări ale stării mentale. tulburări cardio-respiratorii. care vor fi intervenţiile autonome ale asistentei medicale: a) îl ascultă cu răbdare. Aspectul faciesului este o caracteristică specifică unor boli endocrine? a) da. adăugaţi sursa de dificultate: a) datorată tulburărilor de termoreglare în hipo. printre care: a) labilitate afectivă. friabile. 23. Culegerea de date prin interviu. c) nu. Unul din obiectivele planului de îngrijire este „menţinerea igienei corporale ". Unghiile în boala Addison sunt: a) convexe. c) modul de preparare a alimentelor. dar cu valoare deosebită într-un contest dat. b) tipul şi cantitatea de alimente ce vor fi evitate.

D-na M. 28. Acuză o scădere a greutăţii corporale. c) stare psihotică acută. M. c) o determine să se mobilizeze ziua. b) cu lipsă de iod.I. R. 30. 31. e) administrarea de tireostatice. e) folosirea de colaci. D-na I. c) pac. Pentru a putea să cunoască nevoile D-nei M. b) intoxicaţie acută exogenă. de cele mai multe ori şi problemele pacientei: a) cu lipsă de calorii. b) o asigure cu privire la aparenţele ei generale. g) sedare. c) cu lipsă de sodiu. sunt în ordine: a) monitorizarea P. guşă şi TA crescută. b) Echo. 33. Cu ce deficienţă de nutriţie sunt probabil asociate.. TSH bazai.d) pudrarea tegumentelor. asistenta medicală îşi propune ca prioritate în îngrijire să: a) o încurajeze să discute schimbările ei fizice. Evaluarea nivelului de conştiinţă al pacientului prin determinarea permanentă a orientării în timp şi spaţiu şi menţinerea unui mediu sigur. nestresant sunt intervenţii care susţin următorul obiectiv: a) pacientul să fie capabil să se autoîngrijească. d) determinarea probelor de disproteinemie. nervozitate. d) cu lipsă de fier. tulburări ale somnului. să crească motivaţia pentru unele activităţi. de tiroidă. are guşă simplă. 45 ani. TA. d) explorări specifice. Ioana. c) substituire volemică cu glucoza sol. 32. f) administrarea de blocanţi. Intervenţiile aplicate D-nei IM.tul să demonstreze orientare temporo-spaţială. în vârstă de 45 de ani se internează cu tulburări de ritm cardiac (tahicardie sinusală). b) abord venos. Simptomele de mai sus caracterizează o: a) criză de hipertiroidie. b) pacientul să-şi reia eliminarea normală. T°. 5%. c) dozare a T3T4. Ea este contactată de asistenta medicală din comunitate pentru a fi învăţată şi urmărită cu privire la deficienţele de nutriţie pe care le are. 29. scintigrafie tiroidiană. prezintă cădere a părului. în ciuda apetitului păstrat. Explorările funcţionale în cazul pacientei pot fi: a) EKG. .

Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este: a) obezitatea. a diabetului include factori: a) ereditari. greu de stabilit. b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate). din populaţie următorul procent. polidipsie. 1. hiperlipidemie. devenind o problemă de sănătate publică: a) 20%. d) hormonali. d) 5 stadii. 10. c) creşterea lipidelor în sânge. b) de mediu. b) cronică. poliurie. c) glicozuria din urina spontană.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie.50%. 2. obezitate. c) 3 stadii. c) numai a şi b. b) 4%. . Diabetul zaharat evoluează în: a) 2 stadii. 9. b) hiperglicemie şi glicozurie. 11. b) deshidratarea. Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) afectarea metabolismului bazai. Diabetul zaharat afectează. c) 8. poliurie. b) LCR. Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă în: a) urină. c) polifagie. Glicozuria se clasifică în 2 categorii: a) glicozuria de 24 h. Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare: a) acută. 6. c) mixtă. b) polipnee. Etiologia. c) diabet major şi diabet minor. c) angiopatia diabetică. Din punct de vedere clinic deosebim: a) diabet zaharat de tip juvenil (între 0-20 ani). c) diabet zaharat numai de tip adult (între 22-30 ani). b) glicozuria din 8 h. b) 4 stadii. 7. 8. tahicardie. b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent. Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică: a) polifagie. Tipurile de diabet zaharat sunt: a) diabet esenţial şi neesenţial. 4. c) plasmă. 3. d) glicozuria din 48 h. 5.

cartofi. c) secundară. Obezitatea este considerată o maladie: a) care acţionează prin bulimie. sucuri concentrate de fructe. tară grăsimi. b) adaptarea dietei la bugetul familiei. 13. c) atingerea şi menţinerea greutăţii ideale. 21.5% şi sporirea masei ţesutului adipos. 17.12. c) să reducă consumul de tutun sau să nu fumeze. Insulinele lente. c) rapidă. O definiţie uzitată a obezităţii este considerarea ca fiind o sporire a greutăţii corpului peste greutatea ideală cu: a) 10% şi sporirea masei ţesutului adipos. una din măsurile terapeutice. b) asigură necesarul caloric şi nutriţional patologic. c) 12. b) leziuni viscerale (mai ales renale). 20. c) manifestări respiratorii grave. b) mixtă. b) să insiste pe un regim echilibrat. c) intermediare. Guta se caracterizează prin: a) manifestări articulare specifice. de cele mai multe ori. Ce sfaturi putem da unei persoane care trebuie să slăbească. 18. Obezitatea se manifestă prin formă: a) primară. legume. d) renunţarea la orice activitate fizică. f) să insiste pe lapte. d) să bea ceaiuri bine îndulcite. e) să reducă consumul de sare. c) 5 h. au o durată a efectului de: a) 10 h. b) 24 h. 14. cereale cu lapte. cele care intră în acţiune în 90-120 minute. 19. Insulina cristalină are acţiune: a) intermediară. b) lentă. c) stilul de viaţă al bolnavului cu diabet. d) hiperuricemie. Ce urmăreşte: a) menţinerea unui echilibru metabolic în limite normale. ou fiert. 15. alături de medicaţie şi exerciţiu fizic. În programul de educaţie pentru bolnav şi familie vom include: a) noţiuni legate de individualizarea dietei. b) numai ereditară. b) lente. c) de comportament. . d) particulară. b) 15-20% şi sporirea masei ţesutului adipos. Preparatele insulinice pot fii în raport cu dinamica acţiunii lor insuline: a) cu acţiune rapidă (scurtă). d) premixte. să piardă din greutate: a) să mănânce de mai multe ori pe zi. 16. Regimul alimentar reprezintă.

25. c) hidrozaharat. Elementul clinic decisiv pentru diagnostic este: a) constipaţia. vorbire monotonă. In denutriţie se mai întâlnesc următoarele manifestări: a) apatie şi indiferenţă faţă de mediu. c) hiperproteică.E. 29. b) lacto-fructo-vegetarian. c) asigurarea unei diureze de 2 l/zi. Denutriţia este definită prin ansamblul tulburărilor chimicobiologice cauzate de subalimentaţie: a) carenţa în principii nutritive. 26. 27. b) hipocalorică. b) voce lentă. b) scăderea în greutate. c) aport crescut de fructoză. umiditate. Excreţia uraţilor este favorizată de: a) lapte.22. 24. 31. d) carnat. b) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare activităţii. b) flebita. Alimentaţia bolnavului de gută poate fi: a) hipercalorică. Factorii declanşatori ai gutei sunt următorii: a) frig. d) stresul psihic. c) semne carenţiale ale vitaminei B6. 23. c) artrita. c) modificarea valorilor TA. d) realimentare numai prin P. d) căldură umedă locală. 28. 30. In tratamentul atacului acut de gută se vor aplica şi următoarele măsuri: a) repaus la pat. b) scăderea în greutate cu mai mult de 15% faţă de greutatea ideală. Tratamentul denutriţiei constă în: a) realimentare. c) sucurile de fructe.V. b) abuz alimentar. Regimul alimentar al acestor bolnavi trebuie să fie: a) numai lactat. c) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare cu vârsta şi talia. b) tratament dietetic. b) supa de zarzavat. de alcool. . c) scăderea în greutate cu mai puţin de 12% faţă de greutatea ideală. Suportul major al denutriţiei este: a) menţinerea greutăţii la valori corespunzătoare vârstei.

d) mers pe jos 60-90 min/zi. . d) tulburări psihice. Susţinerea şi încurajarea pacientului obez cu probleme psihice se referă la: a) pierderea imaginii şi stimei de sine. b) risc crescut faţă de tbc. per os " se va efectua progresiv după ce ne formăm o apreciere asupra: a) modului de alimentaţie în ultima perioadă. b) denutriţiei grave cu astenie şi anorexie intensă. e) plăgi nevindecabile. d) uscăciunea tegumentelor. 33. 36. c) anorexiei pasagere. In culegerea de date obţinută de la un pacient cu sindrom de slăbire(subponderal) circumstanţele de apariţie pot fi: a) aport alimentar scăzut din cauza sărăciei. c) risc de modificare a metabolismului glucidic. 37. d) danturii individului. Care din următoarele pot fi probleme într-un posibil plan de îngrijire a unui pacient denutrit: a) tulburări circulatorii.32. ciclism). lipidic. c) tulburările de deglutiţie. c) obiceiurilor şi gusturilor alimentare. 38. 34. Obiectivul principal în îngrijirea persoanei obeze este: a) să prevină complicaţiile. Care din următoarele pot fi posibile probleme într-un plan de îngrijire a unei paciente cu obezitate: a) intoleranţă la activitatea fizică. Realimentarea . de masticaţie. b) HTA. b) să prezinte mobilitate normală. 39. d) să-şi reducă greutatea corporală în funcţie de sex şi vârstă în limite normale. In stabilirea programului de activitate fizică a pacientului asistenta va include: a) efectuarea de exerciţii fizice moderate. Alimentaţia pe sondă este rezervată: a) denutriţiei uşoare. b) pierderea imaginii de sine. c) intoleranţă la efort fizic.. c) prevenirea complicaţiilor. b) duratei de subalimentaţie. 35. tenis. d) fazei de tranziţie de la alimentaţia pe sondă la alimentaţia solidă. b) manifestările de dependenţă. b) depunerea de efort fizic crescut. c) să aibă poziţie adecvată. c) practicarea unor sporturi (înot. e) toate enunţurile sunt corecte.

c) convulsii. b) să cunoască şi să respecte alimentaţia prescrisă pentru a preveni accesele gutoase. d) risc de invalidităţi. c) asigurarea igienei corporale. 47 S.? a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza în sânge. Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru pacientul S. d) hipertensiune. d) halenă acetonică. c) să depună efort fizic deosebit.C. b) alterarea tegumentelor prin prezenţa tofilor gutoşi. c) recoltarea sângelui şi urinei pentru analize.. b) greţuri. este internat cu comă hiperglicemică în spital. c) să crească cantitatea de proteine în alimentaţie. Comei hiperglicemice îi sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia: a) hipotensiune arterială. 48. d) educarea pacientului pentru respectarea prescripţiilor medicale. c) mobilitate redusă. e) toate sunt enunţuri corecte. . polifagie. mioclonii. c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii. b) să comunice verbal corespunzător. dureri abdominale. b) comprese calde. 43. b) asigurarea realimentării progresive. b) este inconştient şi prezintă acidoză. 44.C. c) are un nivel ridicat al glucozei în sânge şi prezintă deshidratare. se vor aplica local: a) comprese alcoolizate. b) menţinerea căilor respiratorii libere. vărsături. Obiectivul principal al îngrijirilor este ca pacientul: a) să-şi recapete pofta de mâncare. In accesul gutos. 45. elev în vârstă de 16 ani. 42. poliurie. Printre intervenţiile zilnice ale asistentei medicale cuprinse în planul de îngrijiri se găseşte: a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale. tremurături. Care din următoarele semne nu caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză . 46. să recupereze deficitul ponderal. reci. b) semne de deshidratare. Obiectivul prioritar al pacientului gutos este: a) să ştie să execute exerciţiile fizice indicate. La un pacient bolnav de gută în stadiul cronic.40. bradicardic.cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat? a) polidipsie. 41. Care este îngrijirea prioritară în cazul lui la internare? a) înregistrarea observaţiilor făcute. următoarele sunt probleme de îngrijire: a) dureri articulare.

La externare mama întreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea în loc de zaharină. c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sânge. c) cianoza. şi nu are voie să o folosească. Papulele sunt: a) vezicule cu lichid. Coloraţia roşie violacee a extremităţilor degetelor este: a) onicoza. transpiraţii. a fost adus la camera de gardă de către soţie. In cazul pacientului. c) sensibilitatea termică. 2. 51. c) glandele sebacee. b) glandele sudoripare. I. aceasta este: a) sensibilitatea tactică. nelinişte. tremor. b) integritatea ei. . Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. 50. Eritemul are culoarea: a) roşie (sistem arterial afectat). Domnul S.sulfamide şi dietă. b) modificări ale hipodermului. b) galbenă. b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru îndulcire. e) monitorizarea permanentă a funcţiilor vitale. b) zgârietură. D-l. 4. 3.I. pielea are nevoie de o condiţie principală. b) reducerea ingestei de alimente. glicozuriei. a prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă. Ce va răspunde asistenta? a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare. c) ragadă. d) toate formulările sunt false. 5. 6. Excoriaţia se mai numeşte şi: a) contuzie. astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun. 1. c) stabilirea unei scheme de terapie şi dietă. Se apreciază ca fiind o criză hipoglicemică. c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit. care sunt intervenţiile aplicate în ordine: a) determinarea glicemiei. care a relatat că soţul ei este suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani.49. Care din următoarele sunt anexe ale pielii: a) părul şi unghiile. d) controlul glicemiei după 15 minute şi după 60 minute. b) administrarea de glucoza per os sau în perfuzie sol. c) violacee (sistem venos afectat). le-a făcut: a) administrarea incorectă a sulfamidelor. Care sunt posibilele greşeli pe care D-l S. 40%.I. S. b) congestia. c) pete vasculare congenitale. cu tratament oral . Pentru a-şi îndeplini rolul ei.

14. b) igiena anexelor pielii. c) tricofiţia. b) aplicaţii locale de alcool 70°. 10. c) testare prin scarificare. b) pregăti psihic şi fizic pacientul. b) examenul citologic. 11. 8. 13. 15.Veziculele pe fond eritematos.Individul cu scabie: a) nu prezintă prurit.7. care după rupere lasă suprafaţa umedă şi prin uscare cruste galben-brune. sunt caracteristice în: a) scabie. b) examinarea histopatologică.Care din următoarele sunt investigaţii şi examene de laborator în afecţiuni dermatologice: a) examenul micologic. c) contactul cu alergeni. d) numai în prezenţa umidităţii. Educaţia sanitară pentru prevenirea afecţiunilor dermatologice se referă la: a) igiena tegumentelor şi mucoaselor. c) hidratarea corespunzătoare. b) onicoza. d) impetigo. d) imunofluorescenţa. c) prezintă prurit exacerbat nocturn. 16. 9. nu este nevoie de prezenţa unor factori favorizanţi. b) infecţii fungice. Afecţiunile dermatologice pot apare în următoarele circumstanţe: a) infecţii virale.Bolile unghiilor sunt: a) pelada. c) endoscopia gastrică.Prevenirea intertrigoului se face prin: a) spălarea şi limpezirea zonelor predispuse.Biopsia cutanată constă în: a) recoltarea unui fragment de piele. c) respectă regiunea abdominală liberă de elemente întotdeauna. c) recolta produsele patologice. . b) prezintă prurit localizat. 12. Elementele urticariene: a) pot lua orice localizare. e) oricând. b) pitiriazis versicolor. Rolul asistentei medicale în realizarea unor investigaţii şi examene de laborator este de a: a) pregăti materialele necesare. c) presterilizare corectă. c) urticarie. b) nu pot lua orice localizare.

c) prevenirea extinderii leziunilor. In tratamentul local se aplică şi mixturi care au acţiuni: a) emoliente. d) cicatrizarea rapidă. b) necesitatea păstrării unei igiene riguroase. 22. Crioterapia utilizează: a) azot lichid sau zăpadă carbonică. Prevenirea extinderii leziunilor considerăm a fi: a) obiectiv de îngrijire. 21.Educaţia pacientului cu afecţiuni dermatologice se referă la: a) măsuri de prevenire a transmiterii boli. b) prevenirea complicaţiilor. Care este problema posibilă a pacientului cu scabie.În afecţiunile dermatologice. c) disconfort. d) educaţia pacientului privind necesitatea unei igiene riguroase. d) absorbante. b) modalităţile de îndepărtare a resturilor după aplicarea tratamentului local.17. 19. b) problemă a pacientului. b) izolarea pacientului cu leziuni contagioase.Printre intervenţiile asistentei medicale atunci când îngrijeşte un pacient cu o afecţiune dermatologică se află şi: a) aplicarea tratamentului local. 25. b) observarea apariţiei unor complicaţii. c) manifestări de dependenţă. c) pregătirea pacienţilor pentru bronhoscopie. 24. b) alterarea integrităţii pielii. c) nu sunt necesare măsuri deosebite de prevenire. c) pungă cu apă foarte rece. Băile ce se efectuează în unele afecţiuni dermatologice realizează: a) îndepărtarea crustelor. c) pregătirea pentru un tratament chirurgical. Care din următoarele fac parte din intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni dermatologice: a) administrarea de calmante. obiectivele cuprinse în planul de îngrijire vizează: a) ameliorarea durerii. 20. Printre intervenţiile asistentei medicale se află obligatoriu: a) aprecierea aspectului tegumentelor. b) antipruriginoase. 26. d) reintegrarea socio-profesională. mucoaselor şi anexelor. 18. manifestată prin prurit: a) potenţial de suprainfectare a erupţiei. . b) fricţionarea cutanată. c) antiinflamatoare. c) reintegrarea socio-profesională. 23. c) hidratarea cutanată. b) tinctură de iod.

4. c) 45 %. b) de cimitir al eritrocitelor. d) formaţiuni limfoide. d) rol în apărarea organismului. b) plasmatici. e) numai c. d) modalităţi de alimentaţie. 1 Sângele este un ţesut lichid format din: a) elemente figurate. d) de distrugere a hematiilor. b) 35 %.Care din următoarele sunt probleme potenţiale ale pacientului cu boală dermatologică: a) alterarea integrităţii pielii. . secreţie sudorală. d) insuficiente cunoştinţe despre rehidratare. b) modificarea funcţiei cardio-respiratorie. Educaţia pentru prevenirea bolilor hematologice se referă la: a) măsuri de prevenire primară. d) numai a şi b. c) igiena personală. c) rol de termoreglare. stare de hidratare. c) de elaborare a anticorpilor. c) măsuri de prevenire terţiară. c) alterarea imaginii corporale. Limfocitele şi monocitele se formează în următoarele organe hematopoetice: a) splină. b) turgor. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori: a) vasculari.Aprecierea aspectului tegumentelor. 7. b) transportă CO2 la plămâni. 2. 3. leziuni cutanate.27. c) termici. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. Rolul splinei este: a) de rezervor al sângelui. d) trombocitari. c) ganglioni limfatici. b) măsuri de prevenire secundară. 6. Elementele figurate reprezintă din volumul sanguin: a) 40 %. 5. c) ambele. b) măduva osoasă. mucoaselor şi anexelor se efectuează pe baza datelor despre: a) culoare. 28. e) cunoştinţe despre boala dermatologică. b) plasmă. Care din următoarele sunt funcţii ale sângelui: a) transportă O2 şi substanţele nutritive la ţesuturi.

melena. Care din următoarele semne va alerta asistenta medicală în cursul unui tratament cu anticoagulante: a) sângerări gingivale. b) pacientul să prezinte perioade de remisiune cât mai lungi. În cazul apariţiei hemartrozei se vor aplica pe articulaţii: a) comprese reci. peteşii şi echimoze. c) pacientul să fie susţinut de familie. Probleme posibile în anemia acută pot fi: a) ameţeli.A. d) tahicardie. c) comprese cu soluţie de rivanol 2%. 12. d) stabilirea rezistenţei globulare. c) apariţia greţuri lor şi a hematemezei. cefalee. b) un sindrom hemoragie ereditar. Care din următoarele manifestări se vor afla în tabloul semiologic al afecţiunilor hematologice: a) paliditate sau hipercoloraţie.hematoame. b) modificări ale respiraţiei. junghi toracic. Hemofilia este: a) o afecţiune renală. 14. c) oligurie. c) transfuzia de plasmă antihcmofilică. semne neurologice de focar. H. c) întâlnită la bărbaţi. b) transfuzia de masă eritrocitară. d) dispnee. dureri articulare. b) apariţia edemelor. d) scaune diareice. d) transfuzia de concentrat de factor VIII. Tratamentul prescris de medic poate cuprinde: a) transfuzia de sânge integral. Principalul obiectiv al planului de îngrijiri pentru un hemofilic este: a) pacientul să nu prezinte escare de decubit. e) determinarea glucozei şi a ureei. epistaxis. d) o afecţiune cu risc de complicaţii . 9.8. 13. b) elemente purpurice. hemoragii. 16. Care din următoarele obiective se pot regăsi în planul de îngrijire a unui bolnav cu leucemie: a) stabilirea unui plan de mobilizare din 2 în 2 ore. c) stabilirea valorilor hemoglobinei. dureri abdominale. de anturaj mai ales în perioadele terminale. e) splenomegalie. peteşii. b) perna electrică. 15. 11. hematurie. zilnic. c) determinarea bilanţului hidric. 10. a durerilor în membrele inferioare. b) pacientul să fie ferit de traumatisme.. cefalee. c) risc de şoc hemoragie. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sângelui şi a organelor hemato-formatoare se află: a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare. b) numărarea hematiilor. .T.

paloare. b) femural sau tibie. slăbiciune. Un copil de 10 ani are hemofilie A şi este internat cu diagnostic de hemartroză a genunchiului drept.17. Care din următoarele intervenţii ale asistentei medicale ar agrava starea generală ? a) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe genunchi. rece. c) ridicarea membrului inferior drept deasupra nivelului cordului. faringelui. d) poliadenopatii. b) leucemia cronică granulocitară. c) colul numeral. 20. b) perforaţia inimii. echimoze. b) acordarea de sfaturi genetice. c) proliferarea excesivă de elemente imature. 25. scădere ponderală. Osul cel mai obişnuit în care se execută puncţia este: a) sternul sau creasta iliacă. b) administrarea de aspirină şi analgezic. 19. c) splenomcgalie. c) alergii medicamentoase. 24. oboseală. c) pot fi şi cu evoluţie acută. Următoarele pot fii măsuri de prevenire secundară în cadrul hemofiliei: a) educarea copilului hemofilic din copilărie. Leucemia acută este caracterizată de următoarele elemente cu excepţia: a) anemia este hipocromă şi regenerativă. b) cancer. Ca accidente imediate în cazul puncţiei sternale putem întălni: a) hemoragie. inapetenţă. In ce afecţiuni poate apare purpura: a) boli infectocontagioase. extenuare fizică. 23. infecţii ale cavităţii bucale. b) sunt scăderi de hemoglobina şi de hematii în sânge. d) alergii alimentare. 22. 26. Paloarea marcată a pielii „ ca hârtia". . plămânului. c) leucemia cronică limfatică. pulmonare. Care din următoarele semne caracterizează leucemia mieloidă acută? a) febră. c) fenomene de insuficienţă cardiacă. slăbiciune. dureri articulare. b) blocarea maturării liniei leucocitare. paloare. Anemiile: a) semnifică scăderea cantităţii de sânge din artere. Splenomegalia domină tabloul clinic în: a) leucemia acută. b) vasculopatii şi trombocitopenii. 21. d) imobilizarea membrului inferior drept. d) au întotdeauna simptome evidente. scădere ponderală. c) icter. epuizare. b) oboseală. 18. Un bolnav de leucemie este programat pentru puncţia medulară. se poate întâlni în: a) anemia acută hemoragică. c) reorientarea profesională.

b) eritrocite standard. c) ambele afirmaţii sunt reale. b) pacientul să se autoîngrijcască. b) modificarea coloraţiei pielii. . d) prezenţa de albumină. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Beth Vincent se utilizează: a) seruri standard. c) scintigramă hepatică şi splenică. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Simonin se utilizează: a) seruri standard. Obiectivele ce pot fi incluse în planul de îngrijire a unui bolnav cu anemie sunt: a) pacientul să prezinte o respiraţie adecvată vârstei. c) 2/100. c) dureri articulare şi musculare. b) eritrocite standard. c) splenomegalia. raportul dintre picătura de sânge şi cea din serurile standard trebuie să fie de: a) 1/10. Sunt manifestări ale incompatibilităţii de grup sanguin: a) durerile lombare. b) puncţie splenică. c) inapetenţa. 31. 28. b) alternarea respiraţiei şi circulaţiei. Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin: a) puncţia osoasă.27. 29 Alegeţi problemele posibile ale pacientului cu anemie acută: a) risc de şoc hemoragie. Pentru a determina grupele sanguine prin metoda Beth Vincent. c) pacientul să prezinte o circulaţie corespunzătoare vârstei. 32. în abundenţă. 33. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă posibile în boli hematologice: a) astenia marcată. 34. b) 1/100. b) bradipneea expiratorie. în urină. 30. c) a şi b.

c) sindrom vertiginos. c) aplicarea de căldură uscată local. Otomicoza este: a) o afecţiune congenitală a urechii. b) în sus şi înapoi. Spălătura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluţie de: a) rivanol 1%. b) proces supuraţiv. Proteza auditivă este contraindicată în: a) otoscleroză.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni O. c) supuraţie otică. b) alcool 70°. c) dureroasă şi nedureroasă.L. b) o dermită a conductului auditiv extern. 8. b) diapazonul. Sindromul Meniere este: a) sindrom algic. printre intervenţiile asistentei medicale se află: a) instilaţiile auriculare cu soluţie de boramid cald. c) un porttampon într-o eprubetă sterilă. b) hipoacuzie posttraumatică. . 10.Când se efectuează o instilaţie auriculară la un copil se va trage uşor pavilionul urechii: a) în sus şi înainte. 7. 4. c) audiometrul. c) o durere la nivelul urechii medii. b) o compresă sterilă şi o pensă. Durerea otică. b) difuză şi focalizată. Pentru recoltarea de secreţie în cazul unei otoragii abundente folosim: a) o seringă cu un ac scurt.R. 2. 9. cu pernă electrică sau săculeţ cu sare încălzită. b) aplicarea de comprese reci. 5. b) masticaţie. d) respiraţia profundă. b) 3 m. d) DNF. locale. c) bicarbonat de sodiu în glicerina 1/20. c) 5 m. Care este distanţa la care se percepe vocea şoptită: a) 1m. în prezenţa unui furuncul. 3. catarală şi supurată. 6. este exacerbată de către: a) tuse. c) tracţiunea pavilionului urechii. 11. d) 10 m. c) în jos şi înapoi. Otita medie acută poate fi: a) congestiva. La un pacient cu otită medie congestiva. Audiograma se efectuează cu: a) vocea şoptită la diferite distanţe. 1.

scăderea auzului. c) surditate maximă. hipnotice. somn liniştit. tahicardie. d) secreţii mucopurulente abundente. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt: a) angiomul şi chistul dermoid. b) inflamaţia marginilor pleoapelor. b) H. La copii de 5-6 ani laringita acută se manifestă prin: a) criză de dispnee însoţită de tiraj şi cornaj. dacă apare o creştere a T° corpului sau apar dureri sinusale. d) 24 h. e) voce nazanată. 15.T. vărsături. paloare. În cazul unui tamponament anterior (în epistaxis) meşa va fi menţinută pe loc: a) 24 h. 19. Dacriocistita este: a) obturarea canalului nazo-lacrimal. tuse lătrătoare.A. c) papilomatoza şi papilomul cornos. c) unele infecţii cutanate. În prezenţa vegetaţiilor adenoide. antipiretice. b) pulberi vegetale inhalate. b) nasului. apatie. d) streptococul hemolitic. hipotensoare. c) lipsa de paralelism a globilor oculari. 13. . c) antimicotice. d) stare de şoc. c) cianoză. b) corticoizi. c) nistagmus. b) dispnee cu polipnee. b) cofoză..12. Lipsa totală a percepţiei sunetului se numeşte: a) surditate de transmisie. d) cavităţii bucale. un copil prezintă: a) respiraţie pe gură mai ales noaptea.Surditatea brusc instalată se tratează cu: a) antibiotice. c) sinusurilor. vasodilatatoare. greaţă. f) cefalee. Sindromul Meniere se manifestă cu: a) ameţeli. 20. 14. 16. 17. b) erupţii tegumentare. betablocante. c) expistaxis repetat. b) epiteliomul şi sarcomul. anticoagulante. c) 72 h. voce voalată. b) 48 h. Rinita acută alergică poate fi produsă de: a) alimente alterate. 18. pierderea echilibrului. 21. agitaţie.Diafanoscopia este o metodă de examinare a: a) laringelui.

c) nu are importanţă ce şi cum. i se efectuează o biopsie de laringe sub anestezie locală. b) nelinişte. 23. Care din următoarele manifestări vor apare dacă un pacient a sângerat după amigdalectomie: a) paloare. . Ce se contraindică bolnavului amigdalectomizat recent: a) alimentele calde. b) gargară cu ceai fierbinte. 25. La întoarcerea în salon. c) tahicardie. îi dăm să bea şi să mănânce: a) lichide mici şi alimente semi-lichide. b) să efectueze aspiraţie laringiană timp de 24 h. cel mai important lucru pe care-l va observa asistenta este ca: a) pacientul să nu vorbească câteva zile. b) ceai cu lămâie multă pe care-1 bea cu paiul. c) pacientul să facă frecvent gargară. NA . c) să vorbească. d) reflex de înghiţire crescut (accentuat). 24.22. Bolnavului amigdalectomizat recent. d) pacientului să-i fie interzisă ingestia de lichide şi alimente până la revenirea reflexului de deglutiţie. Pacientului V.9 ani.R.

10. Care caracteristică a cataractei senile nu este corectă: a) este cea mai frecventă formă clinică. Orfeletul. b) viciu de refracţie. 2. b) o tumoară malignă. 4. 7.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. c) o inflamaţie. c) viciu de refracţie în care imaginea se formează înapoia retinei. 9. c) lentile cilindrice . b) situaţia normală a refracţiei în care imaginea se formează la nivelul maculei lutea.convergente. b) secreţie conjunctivală. c) imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumină puternică. c) astigmatismul. Care este viciul de refracţie datorat unor deficienţe în convexitatea corneei sau a cristalinului. În care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei: a) hipermetropia. Hemeralopia este: a) dispariţia vederii. 11. c) este bilaterală şi afectează mai ales persoanele trecute de 60-65 ani. 5. b) miopia. b) intoleranţa la lumină. Chalazionul este: a) inflamaţia folicolului pilos şi a glandei sebacee situată pe marginea ploapelor. 3. Keratita este: a) inflamafia corneei. . Conjunctivita acută se manifestă cu: a) hiperemie a vaselor conjunctive. b) presbiţia. este: a) o tumoară benignă. Ce este emetropia? a) viciu de refracţie în care imaginea se formează înaintea retinei. b) este rezultatul unei contuzii sau plăgi a cristalinului. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia: a) lentile biconvexe. c) imposibilitatea de acomodare la întuneric. b) lentile biconcave. c) paralizia nervului oculomotor. afecţiune a ploapei. d) presbiţia. care fac ca razele luminoase orizontale şi verticale să nu conveargă în acelaşi focar: a) hipermetropia. c) obstruarea canalului nazo-lacrimal. Cataracta este: a) vedere dublă prin paralizia muşchiului globului ocular. 6. c) astigmatismul. 8. b) opacifierea cristalinului. c) senzaţie de arsură şi usturime locală. b) un ulcer cornean. 1.

Blefarita este: a) inflamatia marginii libere a ploapei. b) imposibilitatea de acomodare la întuneric. Glaucomul este: a) o tumoare la nivelul umorii apoase. c) oscilometrul. conjunctivita. 18. 21. b) hipermetropia. c) inflamatia irisului şi a corpului ciliar. se efectuează cu: a) optotipul. c) scăderea tensiunii intraoculare. b) blefarita. c) extragerea pe cale chirurgicală a cristalinului. recent. 15. V. c) miopia. 19. a fost diagnosticat cu glaucom cronic. 16. . 20. b) viciu de acomodare. orjeletul. Iridociclita este: a) viciu de refracţie. b) oftalmoscopul. iridociclita dacriocistita. A fost internat pentru tratament. Dl. Tratamentul cataractei senile este: a) regim alimentar şi tratament medicamentos. c) strabismul. Care din următoarele sunt considerate vicii de refracţie: a) miopia. c) hipertensiune intraoculară. la copilul şcolar. c) formarea unei membrane în corpul vitros anterior. d) pierderea vederii nocturne. Care suni seninele caracteristice pe care le va aprecia asistenta referitor la situaţia bolnavului: a) pierderea vederii periferice. c) inflamatia camerei posterioare a globului ocular. 22. b) infecţia folicului pilos şi a glandei sebacee.12. b) pierderea bruscă a vederii.. în spatele cristalului. 14. astigmatismul. 13. b) combaterea aterosclerozei. b) creşterea tensiunii intraoculare. Cecitatea vizuală este: a) intoleranţa la lumină. c) dispariţia vederii. b) inflamatia camerei anterioare a globului ocular. d) cataracta. b) modificările chimice ale proteinelor. d) purtarea de ochelari după intervenţia chirurgicală. 17. hipermetropia. Glaucomul se manifestă prin: a) creşterea T. c) pierderea vederii centrale.A. Viciile de refracţie ale ochiului sunt: a) keratita. Glaucomul este o boală cauzată de: a) blocarea circulaţiei umorii apoase. Determinarea abaterilor de la normal a acuităţii vizuale.

Care din următoarele constituie măsuri de prevenire primară a bolilor oculare: a) igiena vederii. durerea. 27. se pot însoţi de: a) paloare. Spasmele de acomodare în hipermitropie. 24. c) să se aplice instilaţii în sacul conjunctival. 26. d) diplopia. b) acuitatea vizuală să se păstreze intactă. tulburări psihice. b) cefalee localizată frontal după citit.T. c) aplicarea unui unguent oftalmic. In cazul unui pacient care prezintă o afecţiune inflamatoare a ochiului. Prin oftalmoscopie se examinează: a) fundul de ochi. c) şi se determină câmpul vizual. tahicardie. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă prezentate de pacienţii cu afecţiuni oculare: a) reacţia pupilară. . c) scăderea acuităţii vizuale. astigmatism. b) educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului. 25. ce obiective apar în planul de îngrijire: a) să se prevină apariţia complicaţiilor. c) stare de nelinişte. b) capacitatea de a distinge culorile.23. h. c) dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere. b) acoperirea ochiului cu un pansament curat. Primul ajutor într-o arsură chimică a ochiului constă din: a) efectuarea unor spălaturi imediate şi prelungite cu apă.A. 28. b) fotofobia.

2. c) deshidratare. În cadrul sindromului febril apar şi alte manifestări de dependenţă: a) astenie. c) artificială. Care sunt cele 3 elemente care trebuie să fie prezente pentru producerea unei infecţii: a) calea de transmitere. d) rozătoarele. Imunitatea dobândită poate fi: a) congenitală. inapetenţă. La erupţia cutanată se observă: a) modul de distribuţie. c) fagocitele. b) gazda receptivă. . 10. 4. 11. c) condiţiile de muncă. 9. b) piele. 5. b) cefalee. b) geografici. c) indirectă. 7 Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecţioase se vor obţine o serie de date: a) epidemiologice. c) de laborator. Calea de transmitere în bolile infecţioase poate fi: a) directă. c) temperatura adecvată. Factorii naturali. b) prin vectori. b) mixtă. tahicardie. herpes labial. Sindromul eruptiv întâlnit în unele boli infecţioase se manifestă cu: a) exantem. 3. ca factori epidemiologici secundari. b) naturală. 1. 8. Mijloacele nespecifice şi specifice prin care se apără organismul sunt: a) bariera anatomică. Rezistenţa specifică a organismului este realizată de: a) imunoglobuline. c) complement. c) sporiciditatea. d) epidemia. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice. b) enantem. pot fi: a) casnici. b) tulburările de tranzit intestinal. d) sursa de infecţie. c) hTA şi hipotermia. d) dinamica erupţiei. b) chimice.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. 6. b) sistemul imun.

Pentru ameliorarea pruritului. Transmiterea infecţiilor se face pe calea aerului şi se produce: a) prin apă. Riscul de deshidratare. . d) parotidită epidemică. Varicela are acelaşi agent etiologic cu: a) rubeolă. la afecţiunile transmise pe cale respiratorie. b) consumul redus de lichide. d) pudra de talc cu mentol. va face referiri la: a) cele 14 nevoi fundamentale. care utilizează tuberculina purificată PPD. 13. c) testul Elisa. b) Zona zoster. b) identificarea agentului patogen. Insămânţări pe mediul de cultură se pot face cu: a) sânge. în cazul îmbolnăvirii de varicela. b) alcoolul iodat. 17. În afecţiunile respiratorii. Culegerea de date. c) să ţinem cont de acceptul bolnavului.Când recoltăm produsele biologice şi patologice trebuie: a) să respectăm măsurile de asepsie. c) scaunele diareice. c) materii fecale. c) examen bacteriologic. Punerea în evidenţă a agentului cauzal se realizează prin: a) examen biochimic. 14. d) reducerea anxietăţii. 21.IDR Mantaux. b) să respectăm măsurile de autoprotecţie. este în legătură cu: a) hipertermia. 15. se va folosi: a) ceaiul de muşeţel.12. c) rujeola. ajută la punerea diagnosticului: a) tuberculozei. b) receptivitatea organismului. c) supravegherea funcţiilor vitale. c) scarlatinei. ca problemă a pacientului cu scarlatină. b) examen hematologic. 22. c) datele epidemiologice. obiectivele de îngrijire vizează: a) limitarea propagării infecţiei. 18. Care din următoarele examene serologice (reacţii de imunitate) sunt metode imunoenzimatice: a) reacţii de aglutinare . 20. b) urină. 16. b) difteriei. c) prin mâinile murdare. multiple.Widal. b) prin picăturile lui Pflugge. b) reacţii de fixare a complementului. c) alcoolul mentolat. 19.

23. b) bacteriile saprofite din organism. Hepatita virală A poate debuta uneori atipic. c) salivă. În cazul pacienţilor cu toxiinfecţii alimentare o problemă prioritară este formulată astfel: a) deshidratare cu dereglări hidroelectrolitice din cauza vărsăturilor. Ce considerăm ca primă intervenţie în îngrijirea bolnavului cu HAV: a) observarea funcţiilor vitale. b) durere la înghiţit alimentele solide. SIDA se poate transmite prin: a) picăturile lui Flugge. endocorditei bacteriene. diareei. Raa şi glomerulonefritei acute este de regulă: a) streptococul (3 hemolitic. tuşea. 28. d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale. TGO. 30. 27. pe frunte. b) electro. Modificarea aerului din cameră: a) previne deshidratarea pacientului.nursing este: a) asigurarea unui mediu liniştit. D . cea mai potrivită intervenţie de îngrijire . 33. de mai jos. b) prin proceduri medicale şi nemedicale. c) nerespectarea regimului alimentar impus. 32. c) bacilul coli. polipneea. în afară de: a) TGP. b) efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioare. c) prin contact sexual.şi inumoelectroforeza. câte 15 minute. b) înghiţituri mici-fracţionate. d) educarea bolnavului. cu lumină puţină. Când îngrijim un pacient cu meningită. 26. c) aplicaţii calde în regiunea occipitală şi a spatelui. nazal şi traheobronşic . Hepatitele virale: B. c) diminua obstrucţia căilor respiratorii. c) brânză de vaci şi morcovi raşi.este caracteristic în îmbolnăvirile cu: a) varicelă. b) scarlatină. b) se administrează medicaţia antitermică. după dorinţă.se pot transmite: a) prin tatuaje. Dieta hidrică este asigurată de: a) lichide reci. b) previne infecţia tegumentelor. Triplul cater — ocular. torace şi la nivelul membrelor. d) de la mamă la fat. c) uree şi acid uric. . b) sângele contaminat. 31. Pentru diminuarea şi reducerea febrei: a) se aeriseşte camera de 3-4 ori pe zi. c) izolarea bolnavului. care se efectuează sunt deosebit de importante. C. b) combaterea febrei. examenele de laborator. c) rujeolă. 25. c) se aplică comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi. 29. moale. d) pâine proaspătă. Agentul etiologic al scarlatinei. 24.

d) prin examen clinic de laborator. Care este prima măsură într-un focar de boală infecto-contagioasă: a) izolarea bolnavului. Educarea pacientului cu HAV se efectuează pentru: a) cruţarea ficatului. pentru perioada de covalescenţă. c) 1 lună. gamaglobulină contacţilor de următoarea boală: a) poliomielită. b) rubeolă. d) dezinfecţia WC-urilor. . b) analgezic. b) ritmul controlului. 37. 42. Metionina. asistenta oferă informaţii utile. In care din următoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este obligatorie: a) scarlatină. 39. 40. d) reluarea cât mai repede a efortului fizic şi intelectual. ceaiurile. b) evitarea consumului alimentelor interzise. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatită acută se efectuează la: a) 1 lună şi 3 luni de la data îmbolnăvirii. 38. Supravegherea contacţilor într-un focar de hepatită acută se face: a) pe întreaga perioadă a incubaţiei maxime. 41. b) bronşită acută.6°C. c) recoltarea de sânge sau urină. c) o dispensarizare corectă. a dispensarizării. b) după ce a terminat tratamentul cu antibiotice. 35. b) pe durata a 3 săptămâni. 3 luni. d) parotidită epidemică. 6 luni. ce se referă la: a) respectarea regimului alimentar. Anca -10 ani.34. b) 1 lună şi 6 luni. B. 12 luni şi 18 luni. c) după forma bolii (A. etc). 36. b) vaccinarea contacţilor. intactă şi au căzut toate crustele. d) 1 lună şi 9 luni. c) când toate elementele de pe piele au cruste. e) varicelă. Se administrează. d) reluarea efortului fizic în raport cu toleranţa organismului. c) hepatită acută. dacă medicul consideră necesar. După ce a fost izolată la domiciliu pentru varicelă. silimarina şi aspatofortul sunt medicamente cu efect: a) lipotrop (hepatotrop). d) când pielea este curată. c) diuretic. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatită acută. c) hidratarea corespunzătoare evitând siropurile. c) hepatită acută. poate intra în colectivitate şcoală: a) după ce febra a scăzut la 37.

E) BCG. 44. . 46. 45. c) nu se cer îngrijiri speciale. Supravegherea contacţilor într-un focar de scarlatină se efectuează prin: a) control clinic zilnic pe întreaga perioadă de incubaţie. b) vaccin DiTe toată viaţa. are febră de 39. c) nu are importanţă. c) controlul tegumentelor. f) parotidită epidemică.11 ani. băut sau fumat.5°C şi transpiră din abundenţă. cum se vor prezenta ei mâine dimineaţă: a) fără să fi mâncat.43. e) rujeolă.HB. d) să fi făcut gargară cu apă bicarbonatată. b) fără să se fi spălat pe dinţi. Asistenta recomandă contactilor de scarlatină dintr-o clasă recoltarea unui exudat faringian pentru depistarea SH. . d) tuse convulsivă. B) DiTePer. b) difterie. uscate. d) asigurarea lenjeriei curate. A. a) tetanos. 47. culoarea lor. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizată prin administrarea de: a) vaccin DiTePer până la vârsta de 3 ani. C) AP. c) scarlatină. b) controlul temperaturii şi aspectul fundului de gât. c) asigurarea tegumentelor curate. d) controlul sclerelor. F) v. în planul de îngrijire. este internat pentru rujeolă. asistenta nu va uita să fixeze următoarele obiective: a) hidratarea corespunzătoare a copilului. b) menţinerea T° corporale în limite fiziologice.T. Realizaţi relaţia posibilă între următoarele vaccinări şi afecţiuni: A) DiTe. D) AR.

F. 2. prezintă sarcină de 32 săptămâni. cu sarcină la termen. măsurată. 3. în travaliu.C. d) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară dreaptă... 1 Stabiliţi data probabilă a naşterii ştiind că prima zi a ultimei menstruaţii a d-nei G. este în travaliu.D. Care din următoarele semne constatate la gravida D. ameninţare de avort.. b) mişcările fetale.C. ca intervenţie salutară se practică: a) plimbarea gravidei prin cameră.. b) în jurul ombilicului. în ce constă ajutorul asistentei medicale: a) aşteaptă expulzia fătului. stetoscopul obstetrical se pune: a) deasupra ombilicului. b) analiza..D. b) 12 cm deasupra simfizei pubiene. c) obiective d) culegerea datelor.. e) stabilirea priorităţilor problemelor. 6.I. 4. când sunt bradicardice. c) 15 aprilie 2000..S.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. dau certitudinea de sarcină: a) senzaţia de greaţă matinală şi gust pervertit. prezintă B. normal este: a) 8 cm deasupra simfizei pubiene. Pacienta Z. pe linia mediană. c) schimbarea poziţiei gravidei în pat. c) o hidratează între contracţii cu sucuri sau ceai. b) administrarea de oxigen prin sonda endonazală. c) 24 cm deasupra simfizei pubiene.F. d) 18 cm deasupra simfizei pubiene. . dur lemnos.. de 26 de am.. prezentaţia este O. Fixaţi ordinea etapelor de întocmire a planului de îngrijire în cazul gravidei G. a fost 15 martie 2000: a) 5 noiembrie 2000. f) evaluare.T. c) B. înălţimea fundului uterin. d) însoţirea la sala de naştere. trebuie să i se asculte B. d) 25 decembrie 2000. b) masează gravida pe spate în timpul contracţiilor. modificate. se află la sfârşitul lunii a patra de sarcină.N. d) mişcările fetale. b) prezenţa B. d) creşterea în volum a uterului. d) îi dă o pătură să se încălzească. cu sarcină luna a patra. internată în Secţia de obstetrică patologică: a) intervenţii. 5.F. c) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară stângă.F.D. de 25 de ani. 7.A. c) micţiunile frecvente. 8. de 28 de ani.D.Z.C. când sunt tahicardice.C.. Gravida L. Care din următoarele criterii ne ajută să precizăm diagnosticul adevărat al sarcinii: a) amenoreea. b) 25 martie 2001. D-na G. D-na G.

9. Care din următoarele expresii sunt false: a) pelvimetria internă a bazinului se măsoară cu pelvimetrul; b) ascultarea B.C.F. se face cu stetoscopul biauricular; c) mişcările fetale se percep la 4 Vi luni de sarcină; d) vergeturile dispar după sarcină. 10. Care este pericolul cel mai mare în cazul pacientei C.Z., operată cu cezariană prin intubatie orotraheală în perioada de trezire: a) hipotensiune arterială; b) sângerare prin vagin; c) căderea limbii în orofaringe; d) agitaţie din cauza durerii. 11. Alimentaţia gravidei G.P., aflată în ultimul trimestru de sarcină, va fi bogată în: a) lipide, protide, sare de bucătărie; b) vitamine, glucide, proteine; c) săruri minerale, apă; d) nu se recomandă decât restricţie de sare. 12. În care din situaţiile de mai jos poate apare incompatibilitatea de grup sau Rh: a) mama Rh pozitiv - făt Rh negativ; b) fat Rh pozitiv - mamă Rh negativ; c) mamă, OI - făt, AII; d) mamă, AII - fat, OI 13. În cazul unei incompatibilităţi materno-fetale de grup sau Rh, pericolul poate fi: a) naşterea copilului malformat; b) boala hemolitică a nou-născutului; c) creşterea titrului de anticorpi materni; d) scăderea mare în greutate a nou-născutului. 14. Nu constituie semn de infecţie urinară pentru gravida N.M. de 28 de ani, cu sarcină luna a VIII-a: a) temperatura de 37°C seara; b) prezenţa corpilor cetonici în urină; c) reducerea capacităţii de concentrare a urinei; d) urocultura cu peste 1.000.000 g germeni. 15. Gravida T.N. de 32 de ani, sarcină luna a Vil-a, prezintă la mai multe examene TA 150/80 mmHg; cu rol autonom îi recomanzi: a) regim alimentar hiposodat; b) repaus la pat; c) regim alimentar hipersodat; d) reducerea efortului fizic. 16. Sursele generatoare de placentă praevia pot fi: a) uterul cicatricial; b) avorturile anterioare; c) multiparitatea; d) hidramniosul. 17. Ruptura uterină se poate produce în caz de : a) prezentaţie transversă; b) uter cicatricial; c) prezentaţie pelvină; d) hidramnios.

18. Mecanismele fiziologice ale eclampsiei şi preeclampsiei pot fi: a) vasospasmul generalizat; b) reducerea volemiei; c) scăderea filtrării glomerulare; d) modificarea stării de conştientă. 19. Care dintre manifestările de dependenţă expuse mai jos sunt specifice placentei praevia: a) sângerare vaginală, cu sânge negru; b) tonus uterin normal; c) sângerare în repaus; d) sângerare vaginală cu sânge roşu. 20. Pentru evaluarea stării de sănătate a gravidei C.N. de 20 de ani, căreia i se prescriu analize de laborator, asistenta îi face anumite recomandări în vederea recoltărilor. a) să consume o cafea în dimineaţa analizelor; b) să nu mănânce şi să nu bea nimic în dimineaţa respectivă; c) să facă duş; d) să se spele parţial. 21. În cursul sarcinii, la pacienta Z.D., au apărut valori de hipertensiune arterială; care sunt riscurile materne ce pot surveni, dacă nu se impune un regim de viaţă corespunzător: a) accidentul vascular cerebral; b) apoplexia utero-placentară; c) icterul mecanic; d) moartea maternă. 22. În cazul dezlipirii premature de placentă inserată, ca manifestare de dependenţă prioritar apare: a) durere abdominală violentă; b) hemoragie abundentă de sânge cu cheaguri; c) stare de şoc; d) tonus uterin crescut; e) ascensiunea fundului uterin. 23. Ce obiective pe termen scurt fixezi în cazul gravidei N.P. de 32 de ani, cu sarcină în luna a IX-a şi stare de preeclampsie: a) să scadă tensiunea arterială; b) să poată naşte pe căi naturale; c) să nu se instaleze insuficienţa renală; d) să reducă consumul de lichide. 24. Care sunt factorii care pot favoriza infectarea gravidei cu virusul hepatitei tip B: a) vârsta sarcinii, multiparitatea; b) alcoolismul, alimentaţia hipersodată; c) administrarea transfuziei de sânge izogrup - izoRh; d) asistarea naşterii în condiţii necorespunzătoare. 25. Ruptura de uter pe o sarcină la termen, poate avea următoarele surse: a) contracţii subintrante pe prezentaţie transversă; b) prezentaţie facială; c) travaliu prelungit pe uter cicatricial; d) prezentaţie pelvină.

26. Gravida Z.C., de 30 de ani, cu sarcină în luna a VIII-a, prezintă retinopatie hipertensivă. Pentru precizarea diagnosticului clinic, asistenta are rolul să pregătească gravida pentru: a) examinarea câmpului vizual; b) examinarea fundului de ochi; c) acumetria fonică; d) proba Romberg. 27. Care din următoarele enunţuri sunt false în recomandările alimentare făcutei gravidei T.B., de 32 de ani, cu sarcină în luna a VII-a: a) igiena alimentaţiei previne bolile digestive; b) alimentele preparate prin fierbere aduc aport de vitamine; c) alimentaţia este aceeaşi pe tot parcursul sarcinii; d) gravida trebuie să mănânce cât doi. 28. Gravida acuză somn neodihnitor. Ce sfaturi i se vor da: a) să evite înainte de culcare băuturile stimulente; b) să reducă lichidele ingerate seara; c) să doarmă doar pe o singură pernă; d) să evite plimbarea înainte de culcare. 29. Unde se metabolizează, în proporţie mai mare, medicamentele administrate pe cale bucală, la gravida T.R., cu sarcină luna a VII-a: a) în gură; b) în stomac; c) în intestinul subţire; d) în intestinul gros. 30. Pacienta C, cu sarcină în luna a VIII-a, când s-a trezit dimineaţa a observat că pierde sânge roşu, curat pe căi genitale. Poate fi vorba de: a) dezlipire prematură a placentei; b) placenta praevia; c) sarcină extrauterină ruptă; d) ameninţarea de sarcină prematură. 31. În cursul sarcinii, o gravidă poate prezenta epistaxis. Asistenta îi recomandă: a) să micşoreze cantitatea de lichide ingerate, să-şi sufle nasul pentru evacuarea sângelui; b) să pună punga de gheaţă pe nas, să nu sufle puternic nasul; c) să pună picături în nas cât mai des cu putinţă; d) să stea în repaus la pat, în poziţie Trendelenburg.

c) tablete pe cale bucală. 9. b) sarcină extrauterină. d) schimbarea partenerului. sânge în cantitate moderată. c) placenta praevia. 5. 3. pierde. d) supozitoare. d) trichomonas vaginalis. prurit. d) aplicarea de ovule. c) injecţia. b) aplicarea de tampoane. de 32 de ani. 6. 4. c) herpes genital. Avortul reprezintă: a) întreruperea sarcinii în primele 2 luni. prezintă la nivelul labiilor vezicule cu lichid. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin: a) salpingografie. Sterilitatea fiziologică se produce prin: a) folosirea anticoncepţionalelor. 8. c) menstră. . edem. c) utilizarea prezervativelor. 7.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. cancerigenă. b) alăptare sau menopauza. b) hipermenoree. b) întreruperea sarcinii în primele 6 luni. în caz de afecţiune ginecologică. stare de disconfort. Când aveţi de administrat medicamente pe mai multe căi la o ginecopată. în caz de: a) avort spontan. c) întreruperea sarcinii după 7 luni. durata 3-4 zile. d) metroragie. prin organele genitale. b) colposcopie. alergică. c) gastroscopie. periodic. a) condiloma acuminatum. b) ovule vaginale. d) naşterea fătului înainte de termen. d) fibrom uterin. Se spune că „uterul plânge" din cauza săngerărilor mici fără cheaguri.. Pacienta M. ar putea fi vorba de. d) puncţia fundului de sac Douglas. usturime. b) condiloma late. 1. Pacienta T. benignă. care va fi ordinea administrării: a) injecţii. Tratamentul local. 2. poate fi: a) irigaţia vaginală. Metastazele pot fi de origine: a) b) c) d) septică. poate fi vorba de: a) menoragie.

c) sângerarea vaginală abundentă. c) Simonin. b) multimenoree. b) hidratare cu ceai îndulcit. c) K. b) clorura de calciu. are ciclul menstrual la 18 zile.D.10. b) cu ser fiziologic sau apă distilată. c) diabetului zaharat. d) 1 lingură sare la 1 litru de apă. de 32 de ani. c) pielografia. 17. aflată în a doua zi după histerectomie subtotală: a) alimentaţie cu supă de vită. d) Oehlecker. b) intoxicaţiilor endogene. are de efectuat 800. pentru a nu apare incompatibilitatea. Care din explorările de mai jos sunt efectuate pacientei din cazul cuplului steril: a) irigoscopia. trebuie să i se administreze sânge. medicamentul ce-l are de efectuat. c) glicerina. Semnele clinice caracteristice. 12. Pacientei Z.D-na C.000 u. în vederea pregătirii pentru histerectomie subtotală. c) cu novocaină. Care vitamină este numită vitamina antihemoragică: a) B6 b) B12. pentru a diminua durerea. . 16.i. poate fi vorba de: a) dismenoree. d) plimbare fără însoţitor. penicilină la 6 ore. în urma unei hemoragii metroragice. modificarea pulsului. b) histerosalpingografia. conform vârstei sarcinii. sunt următoarele. c) scoaterea firelor de sutură de la piele. b) Jeanbrau. Pacienta Z. i se prescrie clisma. d) A. d) mărirea de volum a uterului. 13. d) colposcopia. b) prăbuşirea TA. 15. Care din următoarele indicaţii sunt false în cazul pacientei Z. ca soluţie se poate folosi: a) sulfatul de magneziu. în cazul unei sarcini extrauterine rupte. 14. de 23 de ani. dizolvi antibioticul: a) cu vitamina C. 11.Următoarele cauze de ordin general joacă rol important în producerea avortului spontan.v. d) cu glucoza pe care o are prescrisă pe cale i. d) metroragie.. cu excepţia: a) infecţiilor acute febrile. d) traumatismelor abdominale repetate. cu sângerare abundentă. care sunt probele obligatorii care se fac: a) Beth-Vincent. în afară de: a) modificarea ciclului menstrual. 18. c) menoragie. durata de 6 zile.Ginecopatei C.

b) grupul sanguin. Pacienta M. d) nu are importanţă. trebuie să fie pregătită pentru operaţie. Care din elementele de mai jos pot constitui surse ale cancerului de ovar: a) multiparitatea. prurit. 23. 25. Pacienta C. c) să consume iaurtul după 1/2 oră de la administrarea tetraciclinei. b) avorturile anterioare. 21.W. ai constatat că pacienta T. dintre care unele sunt biochimice. b) sângerarea uterului. cum ar fi: a) hemoleucograma.. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune în evidenţă trichomonas vaginalis: a) frotiu. c) îngrijorarea este nefondată. Soţul d-nei H. tegumente iritate. e) bilirubina. b) evoluţia este imprevizibilă în următoarea perioadă. Prin observare. i se prescrie o serie de analize ale sângelui. micţiuni dureroase. de 42 de ani. pentru a preveni distrugerea florei saprofite îi recomanzi să consume iaurt. leucoree.B. c) R. semnele şi examenul clinic prezintă: a) b) c) d) prurit.19. prezintă fibrom uterin. d) tumorile benigne de ovar. b) infecţie cu gonococ. se teme că soţia va rămâne cu sechele psihice postmastectomie: care informaţie dată de asistentă influenţează în bine pacienta: a) pacienta va rămâne cu leziuni definitive... efectuează tratamentul cu tetraciclină. b) să bea mai înainte iaurtul şi după 1/2 oră. c) tulburări de micţiue. să ia tetraciclină. 20. d) parazitare cu candida albicans. prezintă leucoree galben-verzuie. în general. 24. d) problemele se vor rezolva de la sine. b) leucograma. ştiind că îi diminuează absorbţia medicamentului îi atragi atenţia: a) să asocieze tetraciclină cu iaurtul. d) creatinina. Pacienta G. În vulvovaginitele fetiţelor. c) folosirea anticoncepţionalelor. c) ureea sanguină. c) parazitare cu trichomonas. de 20 de ani. constipaţie. este posibilă o: a) infecţie cu haemofilus. d) instalarea menopauzei. 26. de 27 de ani. . care din următoarele complicaţii sunt posibile: a) mărirea rapidă de volum a uterului. 22.

postmastectomie: a) să citească cât mai multe cărţi documentare despre boală. din spital. este internată şi pregătită pentru mastectomie. b) să fie în stare să-şi poarte propria-i îmbrăcăminte peste proteză. la orice vârstă. c) să-şi păstreze imaginea de sine. d) ocitocină. progesteron.. Prevenirea afecţiunilor inflamatorii din regiunea genitală. d) printr-o infecţie în sistemul hepatic. . ocitocină.27. se realizează prin: a) control genital la 6 luni. plimbări şi excursii. c) prin secreţia unui exudat de către tumoară. b) prolactină. 28. d) nimic deosebit. 30. c) extrogeni. b) prin ruperea unor părţi de tumoară şi deplasarea lor în alte zone.. care din următorii hormoni sunt responsabili pentru creşterea glandei mamare la pubertate: a) extrogeni. d) să facă vizite. Doamna T. datorită diagnosticului de carcinom la sân. Care este factorul psihologic cel mai important la externarea d-nei T. progesteron. 29. Cum trece cancerul de sân în metastază: a) prin transmiterea celulelor în alte părţi ale corpului vehiculate de sânge şi limfa. b) respectarea măsurilor de igienă locală. se prezintă la medicul curant după ce a simţit la palpare o umflătură la sânul stâng. ocitocină. c) alimentaţie bogată în vitamine.

c) să aplice preventiv a soluţie de nitrat de Hg. este în a treia zi de lăuzie. b) asigurarea condiţiilor de odihnă şi somn. e) alăptarea la sân. diureza). b) umezirea cămăşii în dreptul mameloanelor. moderate. merge să-şi alăpteze copilul.Îngrijiri ale lăuzelor. 3. 4. prezintă perineorafie. ca asistentă pe sector.. c) aplicarea pungii cu gheaţă pe abdomen. c) apă oxigenată. b) greutatea femeii. care din următoarele acţiuni (manevre) îi recomandaţi să le facă: a) cântărirea zilnică a copilului. este în a IH-a zi după naştere.G. Care intervenţii sunt prioritare după delivrenţa naturală de placentă în cazul pacientei C.P. c) cantitate mică. 6 Lăuza T..P. c) pulsul. b) soluţia de permanganat de potasiu l%o. are impresia că nu se alimentează suficient. g) supravegherea alăptării. d) nou-născutul plânge după alăptare. d) să şteargă mameloanele după alăptare cu ceai de muşeţel. 7 Fixaţi ordinea priorităţilor de îngrijire în cazul lăuzei T. la ora 12.F. 8. c) pregătirea mediului de siguranţă pentru alăptare. Pacienta Z.A. respiraţia. c) măsurarea lungimii copilului. Ca să prevină lezarea mameloanelor în timpul alăptării. d) stoarcerea sânului. temperatura. b) roşii. d) supravegherea diurezei. . f) reorganizarea locului de muncă. Care din următoarele elemente indică lactaţia suficientă a d-nei Z. d) spălarea mâinilor şi a sânilor. b) să spele mameloanele cu apă şi săpun înainte de alăptare.. 5.00: a) asigurarea eliminărilor. b) administrarea tratamentului medicamentos. pentru îngrijirea plăgii foloseşti: a) alcool de 70°. mama va fi învăţată: a) să aplice pe mameloane înainte de alăptat un unguent. A doua zi după naştere asistenta apreciază lohiile ca fiind normale: a) roşii cu cheaguri. aflată pe masa ginecologică: a) masarea abdomenului. d) alcool iodat. b) proba fiecărui supt. de aspect maroniu. 2.: a) creşterea în greutate a noului născut. D-na Z. 1.C. d) eliminările (scaun. d) diluate şi albe. c) nou-născutul adoarme în timpul alăptării. urmăreşti zilnic: a) involuţia uterină. aspectul lohiilor.

13. c) 1 cm/zi.5 cm/zi. Involuţia uterină se face cu: a) 0. c) dorinţa de a urina. este după operaţie cezariană. naşte un băieţel cu „buza de iepure" sub anestezie generală. c) starea perineului. uterul trebuie să fie: a) globulos şi tonic. 15. aflată în a 4-a zi de lăuzie. 14.M. asistenta medicală o va informa despre: a) naşterea unui băieţel.. la palpare. d) scăderea în greutate. 16. în perioada postnatală: a) continuarea monitorizării TA. Fixaţi ordinea manevrelor de intervenţii în executarea irigaţiei vaginale: a) pregătirea fizică. b) pregătirea materialului. c) mama se teme să nu lezeze copilul. După naştere. d) aspectul tegumentelor. pe perioada spitalizării asistenta urmăreşte: a) lohiile. ea a născut în urmă cu 3 ore. d) montarea unei sonde vezicale şi măsurarea diurezei. e) reorganizarea locului de muncă. c) scop. pregătirea psihică.9. 17. care ar putea fi cauza: a) lohiometria. prin incizie pe linia mediană. b) involuţia rapidă a uterului.G.. Lăuza R.L. Lăuza D. trebuie să urmăreşti: a) senzaţia de foame şi sete. d) involuţia uterină.. c) greutatea corporală. b) 0. b) starea pansamentului. prezintă perturbată „nevoia de a avea temperatura corpului normală (febră) ". 12. această reacţie se datoreşte faptului că: a) nou-născuţii cu malformaţii nu sunt acceptaţi uşor. d) malformaţia nou-născutului. D-na F. b) eliminările. d) modul de executare. c) furia laptelui.G. 11.2 cm/zi. care acţiune de mirsing va fi inclusă în planul de îngrijire.O. D-na B. d) mama consideră copilul urât. b) valorile funcţiilor vitale. D-na B. are o severă preeclampsie. respiraţiei şi reflexelor. b) mama are o reacţie de respingere exagerată. c) montarea deschizătorului de gură. Pentru satisfacerea nevoii de hidratare şi alimentare a pacientei T. .G. c) nepalpabil. b) globulos şi flasc. 10. este în a 3-a zi după naştere. nu doreşte să-şi ţină copilul în braţe. b) încurajarea parturicntei.

b) puls = 70/minut. Colostrul este: a) un lichid gălbui cu conţinut bogat în glucide. b) laptele care se scurge la sânul opus în timpul alăptării. d) tegumente cianotice. b) serosanghinolente. Lohiile în primele 6-10 zile sunt: a) seroase. 1. b) un lichid gălbui cu conţinut bogat în proteine. Care din elementele de mai jos sunt normale pentru nou-născutul C. c) sanghinolente. Lohiile în primele 4-6 zile sunt: a) seroase. b) se aplică local un unguent bactericid. la 1 oră de la naştere: a) temperatură = 37°C. c) 30 de zile de la naştere. 20. 21. 2. 22. b) 7 zile. c) se vor efectua local 2-3 şedinţe cu ultrascurte. care dintre următoarele criterii indică că mama are lapte suficient: a) creşterea de prolactină. b) serosanghinolente. c) creşterea progresivă în greutate a copilului. e) sebum la nivelul plicelor. cât stă copilul la maternitate. c) un lichid gălbui cu conţinut bogat în săruri minerale. 4. c) ambele răspunsuri sunt bune. La formarea ragadelor pe mameloane: a) nu este obligatorie întreruperea suptului la mamelonul afectat. 19. d) sugarul adoarme în timpul alăptării. D-na S. c) respiraţii = 35/minut. Enumeraţi 5 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească lenjeria nou-născutului: a) ________________ b) ________________ c) ________________ d) ________________ 3. b) anticorpi.L. Lohiile în primele 2-3 zile sunt: a) seroase. c) sanghinolente. b) serosanghinolente. Cât durează perioada de nou-născut: a) 24 de ore după naştere. c) sanghinolente. . Colostrul are în compoziţie: a) antigeni.18. merge să alăpteze nou-născutul. 23. Îngrijiri ale nou-născutului.

500 grame. b) frecvenţa respiratorie de 70/minut. d) onfalitei. Prematuritatea se defineşte prin următoarele. c) prematuri. b) granulomului. c) malformaţii vizibile. b) subponderali. După căderea bontului ombilical pot apărea complicaţii.. d) sângerarea ombilicului.500 grame. b) bătăile cordului în limite normale. 13. născuţi la termen se numesc: a) normoponderali.120/minut. Prezenţa icterului fiziologic poate avea ca sursă: a) mama care a avut în antecedente hepatită (în urmă cu 5 ani). c) culoarea galbenă a pielii.900-2.5. acesta va fi: a) poziţionat cinci minute în decubit lateral stâng. d) macrosomi. tegumentele membrelor superioare şi inferioare sunt uşor cianotice. d) cianoza extremităţilor. Care din următoarele semne din primele 24 de ore ale nou-născutului G nu indică a fi elemente patologice: a) eliminarea meconiului în primele 24 de ore. 9. Pentru evitarea regurgitaţiei nou-născutului după alăptare. plânge viguros. c) 9. c) liniştit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen. cu excepţia: a) gangrenei umede. Nou-născutul G. 12. 7 Prima baie generală după naşterea nou-născutului se face: a) la 3 zile după naştere. d) scăderea în greutate a nou-născutului. c) imediat după naştere. d) plânset viguros. cu excepţia: a) greutate sub 2. . 11. b) la 3 zile după detaşarea bontului ombilical. nou-născutul prezintă: a) mişcări respiratorii normale. b) talie sub 47 cm. Copiii cu greutatea de 2. b) naşterea prematură a nou-născutului. 10. 8. b) 8. 6. scorul APGAR este notat: a) 7.00. d) 10. d) depinde de starea generală a nou-născutului. c) hematomului. Născut cu asfixie albă. b) ridicat în braţe şi bătut pe spate. mişcă extremităţile. s-a născut la ora 12. el prezintă pulsul . c) aspect de păpuşă de ceară. c) valoarea bilirubinei în creştere în a 3-a zi.

19. Bontul ombilical secţionat se acoperă cu comprese sterile îmbibate în: a) alcool de 70°. c) boala cardiacă preexistentă sarcinii şi naşterii. ce se acordă nou-născutului este: a) tăierea cordonului ombilical. 20. b) se prepară în apă nefiartă. c) urini ce pătează scutecele. 15. imediat după naştere. Prima manevră de îngrijire. b) unguent oftalmic cu Kanamicină. c) sol. 17. Ce se înţelege prin criza genitală: a) creşterea în greutate. Cărui tip de asfixie aparţin elementele următoare: puls tahicardie peste 120/minut.5°C. cianoza generalizată. d) refuzul nou-născutului de a primi sânul. d) înfăşarea nou-născutului. b) tinctură de iod. . nitrat de Hg 1%. b) bacilul bifidus. c) înlocuieşte perfect laptele de mamă. d) scaun galben auriu. c) rivanol. b) mameloanele ombilicale. 21. 22. In cazul alimentaţiei naturale a nou-născutului care din microbii saprofiţi se dezvoltă în intestin: a) bacilul coli. b) dezobstruarea căilor respiratorii. 16. c) scurgerea sanguinolentă la nivelul organelor genitale.14. d) descuamaţia fiziologică. c) salmonella. b) tumefierea mameloanelor. Profilaxia oftalmiei gonococice se face cu: a) proculin. Care din următoarele elemente sunt fiziologice la nou-născut în primele 24 de ore: a) temperatura 37°-37. b) coloraţia icterică a tegumentelor. d) protargol. b) asfixie albastră. c) asfixie albă. Care afirmaţii nu sunt adevărate privind calităţile necesare preparatului de lapte praf pentru sugari: a) este bogat în vitamina C. c) stropirea cu apă rece. d) e preferabil laptelui de vacă. 18. tonus păstrat: a) apnee tranzitorie. Constituie contraindicaţie pentru alimentaţia naturală: a) colicele abdominale ale nou-născutului.

c) dezobstruarea căilor respiratorii. d) a hidratării suficiente. greutatea. b) fototerapia. Care din următorii parametri îndeplinesc condiţiile incubatorului: a) temperatura 37°C. sistem de alarmă. b) la prematuri. 29.23. b) între 10-12 zile. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. cu tegumente icterice. Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-născutului: a) să fie din nylon. oxigen 40 vol%. c) incompatibilitatea de grup sau Rh. 27. oxigen 40 vol. asistenta are datoria să înregistreze zilnic: a) aspectul tegumentelor. c) funcţiile vitale. . umiditate constantă. 31. sistem de alarmă. Intervenţiile asistentei medicale în cazul nou-născutului cu apnee tranzitorie sunt. 30. umiditate 50%. 28. 26. 24. în greutate de 2. d) la macrosomi. c) alimentaţia la sân. c) la dismaturi. La ce categorie de nou-născuţi sunt mai frecvente crizele de apnee şi cianoză: a) la eutrofici. 25.7 zile. Naşterea prematură poate avea ca sursă: a) uterul cicatrical. d) baia generală. d) să se încheie pe umeri cu şireturi. b) a nerespectării regulilor de igienă. Pentru supravegherea nou-născutului. b) să se poată fierbe. c) temperatura 36°C. trebuie să i se efectueze unele intervenţii. care sunt acestea: a) vaccinarea BCG. Muguetul (mărgăritărelul) la sugar apare ca urmare: a) a nerespectării orelor de masă. d) după 14 zile. b) respiraţie artificială manuală sau cu aparat portabil. temperatura. a) masarea blândă a toracelui. d) funcţiile vitale. reflexul suptului. Detaşarea bontului ombilical ligaturat. respiraţia. b) temperatura de 40°C. în mod fiziologic se face după naştere: a) între 7-10 zile. b) somnul.%. reflexul suptului. Nou-născutului de 4 zile. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. b) multiparitatea. scaunul. d) vârsta mamei. c) a naşterii premature. c) între 5.500 grame. c) să aibă cusătură pe mijloc. umiditate 70-80%. d) gavaj. urina. oxigen 20 vol%.

32. Asistenta medicală recunoaşte icterul fiziologic al nou-născutului după următoarele caracteristici: a) stare generală alterată; b) se instalează după 2-3 ore de la naştere; c) scaunul, urina sunt normal colorate; d) apare în a 3-a zi după naştere; e) starea generală este bună. 33. Faceţi asocieri între următoarele elemente: a) sugar 1 lună; 1) lapte praf 12,5%; b) sugar 3 luni; 2) stă în şezut; c) sugar 6 luni. 3) nevoi calorice 110 cal/24 ore; 4) lapte praf 8%; 5) degete flectate în palmă; 6) brânză de vacă; 7) pronunţă silabe.

Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.
1. Copilul M., de 8 luni, are febră şi diaree, este propus pentru vaccinare antipolio: a) i se face tratament şi reprogramare; b) i se face reprogramare pentru anul viitor; c) i se face vaccinare conform programării; d) nu va fi vaccinat deloc. 2. Pentru interpretarea IDR la tuberculină în cazul tânărului V., de 15 ani, asistenta îl cheamă la cabinet: a) după 24-72 ore; b) după 2-4-6 ore; c) urmăreşte reacţia imediat; d) nu are rost să fie chemat la control. 3. Copilul L., de 12 ani, nu are poftă de mâncare, prezintă stare de disconfort şi prurit anal; prioritar, în intervenţiile medicale, este: a) baia generală, baia pe porţiuni; b) recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic; c) alimentarea la timp a copilului; d) scoaterea la aer a copilului. 4. La 7 luni, L. V. are o dezvoltare normală psihomotorie; ultima realizare, probabil, este: a) întoarcerea de pe o parte pe alta; b) să stea în şezut fără sprijin; c) să stea în picioare, susţinut; d) să apuce obiecte cu mâinile. 5. In care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabiliţi ca pacientul L. V., de 7 luni, are o dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei: a) evaluare; b) planificare; c) implementare; d) diagnostic de nursing. 6. B.F., în vârstă de 6 ani, este adus la spital cu febră şi disurie; i se efectuează urocultura care este pozitivă; numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10.000 germeni/ml; b) între 10.000-100.000 germeni/ml; c) peste 100.000 germeni/ml. 7. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priză 1 gr. soluţie medicamentoasă la un interval de 6 ore; câte prize sunt în 24 ore şi câte picături, folosindu-se pipeta pentru administrare: a) 4 prize x 20 pic. pe priză; b) 6 prize x 10 pic. pe priză; c) 2 prize x 40 pic. pe priză; d) nu se administrează medicamente cu pipeta. 8. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi între: a) 120-140/min.; b) 80-100/min.; c) 60- 80/min.; d) 90-100/min.

9. Ce greutate va avea un sugar de 7 luni, născut cu o greutate de 3.000 grame: a) 7,500 kg; b) 6,500 kg; c) 10.000 grame; d) 5.700 grame. 10. Ce se înţelege prin enurezis: a) inversarea emisiilor de urină cu predominanţă noaptea; b) pierderea de urină în cursul nopţii; c) pierderea involuntară de urină noaptea la copii peste vârsta de 3 ani. 11. Nu se administrează tablete şi drajeuri nepisate copilului: a) sub 6 luni; b) sub 2 ani; c) sub 6 ani; d) sub 1 an. 12. Condiţiile recoltării scaunului pentru examenul parazitologic sunt: a) 3 zile consecutiv; b) de sub unghii; c) din anus; d) din scaunul spontan. 13. Alimentaţia sugarului de 6 luni poate fi: a) naturală; b) diversificată; c) mixtă; d) artificială.

14. Pentru pregătirea copiilor în vederea explorării radiologice a colonului se efectuează: a) clismă evacuatoare; b) pauză alimentară de 12 ore; c) administrare de purgativ; d) nu se efectuează decât clismă baritată. 15. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecventă a convulsiilor este: a) epilepsia; b) febra; c) temperamentul agitat; d) glicozuria. 16. Noţiunea de „copil febril" este echivalent temperaturii măsurate rectal a cărei valoare poate fi: a) 37,5°C; b) 38°C; c) 39^K)°C; d) 36,5-37°C. 17. Cantitatea de lichide pe kg/corp administrată unui sugar de 5 luni va fi: a) 100-120 ml; b) 130-160 ml; c) 150-180 ml; d) 500 ml. 18. CRI., de 12 luni, este spitalizat cu angină difterică; i se administrează O2; care este cea mai adecvată manevră: a) utilizarea sondei endonazale; b) umedifierea O2; c) utilizarea cortului de O2; d) injecţia subcutanată de O2.

c) retardarea mintală. 21. de 16 ani. c) decubit lateral. cu meningită. b) în primele 4 ore de la ingestie. asistenta. greutatea normală. b) acetonă. după puncţie. L. în comă hiperglicemică. care este ordinea priorităţilor de îngrijire: a) urmărirea pulsului. medicul recomandă recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor agenţi patologici. Copilul A. C. febră 39°C şi contracţii tonicoclonice.R. de 14 ani. b) decubit dorsal cu pernă. greutatea normală.. b) folosirea de saci din cauciuc pânzat pentru transportarea lenjeriei murdare. dacă nu se acordă îngrijirile corespunzătoare: a) encefalita. d) decubit ventral. 20. este internată cu otită medie acută bilaterală. de 2 ani. Pacientul C. este intoxicat cu ciuperci. 22. greutatea normală. d) identificarea problemelor de nursing. b) hidrocefalia. 26. 23. poziţia copilului va fi: a) decubit dorsal fără pernă sub cap. d) se practică mai întâi spălătura gastrică. d) rubajul duodenal pentru recoltarea bilei B.. b) crescută.19. 25. este suspectat de giardia şi lamblia. Intoxicaţia acută cu substanţe pesticide şi organofosforice se manifestă prin mirosul de: a) usturoi. d) septicemia. c) recoltarea analizelor de laborator. b) examenul coproparazitologic. are 12 luni şi are 72 cm lungime şi 13 kg. este internat în secţia de pediatrie. c) migdale.. Copilul D. c) examenul sucului gastric. d) mere coapte. . d) recoltarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic. 24. c) mică. de 7 luni.. b) menţinerea căilor respiratorii libere. cu semne de deshidratare moderată. c) nu se practică provocarea vărsăturii. c) spălarea mâinilor după orice manevră tehnică de lucru. CI. este internată la secţia de pediatrie. după o gastroenterită acută. provocarea vărsăturilor se va face: a) după 6 ore de la ingestie. în cadrul evaluării. V. care examene de laborator pot pune în evidenţă prezenţa paraziţilor sau a chisturilor: a) analiza sângelui. consideră înălţimea: a) normală. d) normală. greutatea adecvată. Care din complicaţiile de mai jos pot apărea în cazul pacientului C. ce modalitate folosim pentru a împiedica răspândirea infecţiei: a) folosirea sacilor din pânză albă pentru transportarea lenjeriei murdare.

27. Care din intervenţiile de mai jos nu sunt valabile în profilaxia rahitismului: a) aerisirea încăperii; b) introducerea Slinosului în primele 5 luni de viaţă; c) administrarea de vitamina D2 la ieşirea nou-născutului din maternitate; d) administrarea de calciu şi vitamina D2 în luna a Vlll-a de sarcină. 28. Care din următoarele manifestări de dependenţă nu fac parte din semnele BDA: a) tegumente curate integre; b) pliu cutanat persistent; c) scaune frecvente modificate; d) buna dispoziţie. 29. Medicamentele pe cale bucală la copiii internaţi în spital sunt administrate: a) de mamele însoţitoare; b) de asistentele medicale; c) de infirmiere; d) se lasă pe noptieră pentru a fi luate de copil conform prescripţiilor. 30. Ce avitaminoză produce hemeralopia: a) vitamina PP; b) vitamina C; c) vitamina A; d) vitamina B6.

31. Pacientului G., de 10 ani, i se recomandă examenul coproparăzitologic; pentru recoltare foloseşti: a) un borcan curat; b) o cutie de chibrituri; c) coprocultor direct; d) coprocultor steril cu apă distilată. 32. Notaţi răspunsul corect: a) nu apare sindromul digestiv; b) poate apare colapsul periferic; c) apare prăbuşirea TA; d) nu apare febra. 33. Pentru dezinfecţia pavimentului, în secţia pediatrie, îi atragi atenţia îngrijitoarei să aibă în dotare, pentru executarea corectă a manevrelor: a) o găleată; b) două găleţi; c) cel puţin trei găleţi; d) nu are nevoie de nici un vas. 34. Pacientul V., de 5 ani, are nevoie de toaleta cavităţii bucale; fixaţi ordinea manevrelor de executare corectă a tehnicii: a) spălarea cavităţii bucale; b) pregătirea materialelor; c) pregătirea bolnavului; d) spălarea mâinilor; e) îndepărtarea materialelor utilizate; f) crearea microclimatului. 35. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru: a) persoanele care fac tratament cu antibiotice; b) persoanele care fac tratament cu cortizon; c) copiii mici; d) toţi indivizii.

36. Antibiograma este metoda de laborator care: a) determină prezenţa microbilor; b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv; c) nu arată decât creşterea germenilor. 37. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi: a) orofaringele; b) mucoasa nazală; c) valul palatin; d) amigdalele. 38. Pacientul Z, de 14 ani, este suspect de hepatită serică (TIP B); se recoltează sânge; care rezultat al analizei precizează diagnosticul clinic: a) prezenţa proteinei C; b) prezenţa antigenului Australia; c) prezenţa trichinelei spiralis; d) prezenţa bacilului Tific. 39. Limbajul activ devine problemă pentru un copil: a) până la vârsta de 1 an; b) până la vârsta de 2 ani; c) până la vârsta de 3 ani; d) după vârsta de 3 ani. 40. Conturarea personalităţii copilului se manifestă prin: a) reducerea somnului; b) exprimarea preferinţelor şi repulsiilor; c) căpătarea îndemânării; d) memorarea a cât mai multe poezii. 41. În caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatură de 39,9°C, se vor aplica următoarele intervenţii: a) administrarea de diazepam 1-2 zile; b) administrarea de analeptice cardiovasculare; c) administrarea de antibiotice; d) comprese călduţe pe frunte; e) administrarea de fenobarbital 1/2 fiolă.

Îngrijiri ale persoanei vârstnice.
1. Pentru a se putea iniţia demersurile terapeutice şi corective necesare practicii în geriatrie se impune: a) diferenţierea patologicului de normal; b) cunoaşterea cu precădere a activităţilor; c) delimitarea stării de boală de cea de sănătate. 2. Care din următoarele sisteme şi aparate ale organismului uman suferă importante modificări de îmbătrânire: a) aparatul renal; b) sistemul cardio-vascular; c) sistemul respirator; d) sistemul locomotor. 3. Unele modificări, legate de înaintare în vârstă sunt considerate între anumite limite, ca aparţinând unei îmbătrâniri normale. Care sunt acestea: a) modificări ale pielii şi fanerelor; b) presbiopia; c) scăderea secreţiei lacrimale; d) presbiacuzia; e) fenoastenia; f) toate enunţurile sunt adevărate. 4. Îmbătrânirea psihologică este rezultanta modificărilor induse de vârstă în planul biostructurilor; la baza acestor modificări stau: a) factori ereditari, uzura sistemului vieţii psihice; b) factori ecologici; c) factori socio-culturali. 5. In abordarea unui pacient vârstnic, se vor evalua următoarele funcţiuni psihice: a) capacitatea de orientare; b) starea afectivă; c) memoria; d) gradul tulburărilor de integrare. 6 Numiţi cele trei aspecte generale ale psihologiei senescenţei: a) .......................... ; b) ......................... ; c) ............................ 7. O asistentă medicală care se consacră nursingului geriatrie va cunoaşte şi va respecta cu siguranţă: a) cadrul manierelor elegante; b) drepturile persoanelor vârstnice; c) legislaţia generală; d) măsuri protective specifice. 8. Factorii de risc ai abuzului contra persoanei vârstnice, includ şi: a) vârsta peste 75 ani; b) incapacitatea de autoîngrijire; c) starea biologică. 9. Câte categorii de abuzuri sunt descrise caftind implicate în majoritatea cazurilor: a) patru; b) opt; c) zece.

b) hipertrofia de prostată care determină nicturie. 12. Consecinţele căderilor vârstnicului sunt importante şi afectează: a) starea fizică şi psihică. b) autonomia. include: a) tulburări cantitative. b) complexitatea consecinţelor. în sensul inversării. Incontinenţa anală. întâmplătoare. d) relaţiile sociale şi familiale. 15. Dissomnia reală a vârstnicului. 17. Importanţa căderilor în îngrijirea vârstnicului ţine seama în special de: a) amploarea consecinţelor. c) măsurile de prim ajutor calificat. Ce recomandă asistenta medicală unui vârstnic. 14. 16. c) posibilitatea de a bea şi mânca. Un important factor ce perturbă somnul nocturn la vârstnic (bărbat) îl constituie: a) trezirile repetate. c) o infirmitate demoralizantă. c) să bea o cană cu ceai de tei. b) vârsta înaintată. de regulă hiposomnia. pentru a favoriza un somn odihnitor: a) să facă o baie caldă. 13. Ce fel de căderi fac îndeosebi obiectul sindromului de cădere: a) căderile unice. c) kineziterapie şi ergoterapie de susţinere. b) căderile alternative. c) căderile repetate. d) în relaţia cu familia pentru reintegrarea socială. . In cazul unui vârstnic care a suferit o cădere asistenta medicală intervine: a) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor tardive. o mare şi gravă problemă a asistenţei geriatrice este pentru vârstnic: a) o afecţiune temporară.10. d) greu de suportat. de regulă hipersomnia. b) să facă un duş rece. Cel mai important factor de risc al căderilor este considerat a fi: a) sexul. b) terapie recuperativă. individualizat. 20. c) bolile cronice. Tratamentul preventiv al sindromului de imobilizare este esenţial. b) întocmind un plan de îngrijire. el se va aplica cu răbdare şi sistemic evitând invalidităţile prin: a) cunoaşterea şi anticiparea riscului. c) somnul diurn. b) accidente banale. insuficient cantitativ. b) tulburări ale ritmului normal. 18. b) o infirmitate umilitoare. Căderile persoanei vârstnice sunt considerate: a) aspecte ale senescenţei posturii. c) tulburări cantitative. c) aspecte ale senescenţei echilibrului. 19. ce se cere diferenţiată de falsa insomnie. c) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor imediate. 11.

d) folosirea de laxative. fructe şi legume moi. b) pierderea controlului.îngrijiri va cuprinde formularea „alterare a funcţiei intestinale . b) absenţa diareei. b) incontinenţa urinară indusă. . 24. c) mesele rare şi bogat-cantitative.Care din următoarele sunt exerciţiile de tehnică respiratorie pe care asistenta medicală i le prezintă pentru învăţare vârstnicului afectat de dispnee: a) respiraţia diafragmatică. 29. 27. d) consumarea de ciorbe sau supe calde care stimulează apetitul. c) se modifică în raport cu poziţia. Care din următoarele tipuri de incontinenţă urinară nu ţine de factorii legaţi de fiziologia micţiunii: a) incontinenţa urinară definitivă sau stabilă. c) respiraţia cu buzele strânse. b) abordarea unei posturi care favorizează respiraţia. c) urmărirea efectelor secundare ale medicamentelor. e) efectuarea de clisme evacuatoare. Contextul unei incontinenţe urinare include adesea şi următoarele: a) anorexie. b) ingerarea suficientă de lichide. b) consumarea de alimente semisolide. acţiunile planificate de asistenta medicală vor avea următoarele scopuri: a) menţinerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor. Cum va determina asistenta medicală împrejurările apariţiei dispneei: a) la ce grad de efort apare. c) dependenţă. Pentru a menţine independenţa nevoii de a mânca şi a bea. constituind una din acuzele cele mai frecvente ale vârstnicilor.actuală şi potenţială". b) factorii de risc. c) afecţiunile locomotorii şi neurologice.21. asistenta medicală va cunoaşte: a) dificultăţile legate de bolile cronice. În cazul unei disfuncţii de eliminare intestinală diagnosticul de nursing . d) factorii de risc şi bolile cronice. Metoda de elecţie în tratamentul incontinenţei urinare este reeducarea. Care din următoarele intervenţii preventive sunt menite să acţioneze asupra unor factori ce pot satisface nevoia de a mânca şi a bea: a) periajul corect al dinţilor. b) în ce moment al zilei. Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare şi cardiace. care urmăreşte: a) creşterea spaţiului de timp dintre micţiuni. c) reinstaurarea reflexului de micţiune. Eficacitatea intervenţiilor va fi evoluată în raport cu: a) frecvenţa şi aspectul scaunelor. 26. tranzitorie şi reversibilă. 25. 23. d) semnele unui deficit nutriţional. 28. b) creşterea capacităţii vezicale. 22. c) incontinenţa urinară de stres sau de efort.

30. c) menţinerea mobilităţii articulare. b) recomandarea de a urina la prima senzaţie de micţiune şi până la completa golire a vezicii. etc. b) concomitent cu o alimentaţie completă şi complexă. 31. c) folosirea de dispozitive ajutătoare. 33. c) evitarea ingestiei de băuturi diuretice (cafea. d) stabilirea unui orar de folosire a toaletei. b) tulburări de deglutiţie. e) afecţiuni neuro-psihice. afecţiunile cronice de care suferă acesta şi care produc disconfort. Modificările fiziologice din cadrul procesului de îmbătrânire se cer cunoscute întrucât joacă un rol important în satisfacerea nevoii de a se mişca. Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare la un vârstnic se va realiza: a) numai apelând la exerciţii izotonice şi izometrice. c) menţinerea rezistenţei musculare. orarul lor. b) HTA. b) menţinerea valorilor TA în limite normale. d) respectarea regimului alimentar. 36. b) felul eliminărilor. c) diabetul. Exerciţiile de amplitudine au drept scop: a) menţinerea mobilităţii articulaţiilor. Acestea pot fi: a) atrofia lenta a musculaturii. În cazul incontinenţei urinare reversibile. b) probleme respiratorii. vis-ă-vis de nevoia de a se mişca. 34. durere. Intervenţiile preventive. culegerea de date se va referi cu precădere la: a) capacitatea şi toleranţa la efort. Perturbarea somnului la persoana vârstnică are drept cauză principală. d) osteoporoza. alcool). cuprinse în planul de îngrijire a unui vârstnic. 37. d) prezenţa durerii şi identificarea cauzei determinante. 32. . vor fi orientate către: a) motivaţia vârstnicului. depresie. d) menţinerea valorilor TA. ceai. c) în concordanţă cu starea de nutriţie. ordonaţi după importanţă problemele şi bolile des întâlnite: a) probleme gastrice. b) menţinerea forţei şi rezistenţei musculare. Care din următoarele boli pot afecta mobilitatea la persoana vârstnică: a) artroza. e) poliartroza. d) afecţiuni cardiace. In cadrul procesului de nursing. care din următoarele pot fi considerate intervenţii curative: a) efectuarea de exerciţii pentru tonificarea musculaturii sfincteriene.c) tipul de dispnee. c) scăderea tonusului şi forţei musculare. e) reducerea cantităţii de proteine din alimentaţie 35. c) hipertrofia de prostată.

mai ales după ora 18. c) a se folosi săpunuri grase. pot fi următoarele. veselă. 39. d) activităţi reduse în cursul zilei pentru a nu acumula oboseală. din următoarele categorii de diagnostice de îngrijiri-nursing: a) tulburări de somn legate de oboseală. care va urmări următoarele: a) evitarea excitantelor. de a se conforma unui regim de viaţă. diureză. b) echilibrul. Intervenţiile curative care se vor iniţia ţinând cont de sursa de dificultate şi făcând distincţia între problemele medicale şi modificările fiziologice. Pentru prevenirea uscării pielii. 40. e) alterarea potenţială a integrităţii mucoaselor. Intervenţiile preventive constau în sfătuirea vârstnicului. c) alterare a integrităţii tegumentelor. . d) forţa musculară. b) valorile TA. c) lipsa anturajului favorabil. b) a se folosi după zvântarea pielii unele loţiuni alcoolizante. Care sunt acestea: a) dexteritatea. fac parte. c) aerisirea camerei de dormit. e) a se asigura o hidratare corespunzătoare.38. f) toate enunţurile sunt adevărate. Problemele de dependenţă la nivelul nevoii de a fi curat şi a avea tegumente îngrijite. 44. R. cu corectarea ritmului veghe-somn. asistenta medicală recomandă următoarele. c) mobilitatea articulară. Care din următoarele sunt afecţiuni neurologice ce afectează major nevoia de a se îmbrăca a vârstnicului: a) diabetul insipid. 43. în afară de: a) a nu se face baie generală zilnic. d) gută. e) depunerile de grăsime. d) alterarea alimentaţiei legată de somnolenţă. 45. 42. Care din următoarele modificări fac problematică alegerea şi ajustarea îmbrăcăminţii: a) deformările osoase. d) tulburările de auz. intacte. P. c) hemiplegiile. Observaţiile asistentei medicale vor urmări: a) orarul zilnic de somn. 41. c) semne de nedormit. Îmbrăcatul şi dezbrăcatul presupun o serie de abilităţi care sunt afectate in cadrul procesului de îmbătrânire. d) cină uşoară. b) respectarea tratamentului cu somnifere. b) asigurarea de confort fizic prin poziţionare şi calmarea durerii. c) ascultarea de muzică ritmată. în general. b) deficit de autoîngrijire. b) maladia Parkinson. b) deformările coloanei vertebrale. în afară de: a) instituirea unui orar zilnic. d) a nu se face abuz de pudră de talc. d) condiţiile de mediu. eventual un pahar cu lapte. c) coordonarea.

b) deshidratarea.1°C. Cel mai frecvent factor legat de accidentele hipotermice este: a) hipotensiunea ortostatică. b) determinarea vârstnicului să folosească băuturi alcoolice ca mijloc de „a se încălzi". c) practicarea de activităţi fizice uşoare (plimbări). b) persoanele cu afecţiuni digestive cronice. In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană vârstnică: a) 36°C. e) manifestată prin ipohondrie. După ce durerea a fost evaluată. eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminua. b) se clăteşte cu apă caldă după ce a fost spălată cu detergent/săpun pentru copii.46. decizie. c) consumarea de lichide cât mai calde. c) se îndepărtează resturile alimentare de pe ea. c) mişcarea şi schimbarea poziţiei conform orarului stabilit. c) persoanele cu boli cardio-vasculare. 53. d) prezentă la femei. regimul alimentar al persoanei vârstnice va fi orientat către: a) o alimentaţie bogată în hidraţi de carbon. 47. 50. c) va apela la tehnici diverse de relaxare. Persoana vârstnică când se simte în pericol: a) îşi va înrăutăţi starea de sănătate. d) se păstrează noaptea într-o soluţie slabă de oţet.4°C. c) 35. 52. Nevoia de sucuritate este strâns legată de numeroase aspecte privind mediul înconjurător. 51. e) se clăteşte cu apă rece înainte de a o monta. Este cel mai adesea: a) atipică. . d) purtarea în cursul nopţii a unor ciorapi. b) în coexistenţă cu boala somatică. b) asigurarea unei poziţii confortabile. Proteza dentară va fi îngrijită în felul următor: a) se spală pe toate feţele folosind o periuţă aspră. c) uşor de determinat. asistenta medicală va lua măsuri pentru diminuarea sau îndepărtarea ei. Care persoane sunt cele mai vulnerabile în faţa hipertermiei: a) persoanele obeze. d) consumarea de lichide reci. b) o reducere a grăsimilor. utilizând următoarele strategii: a) manipularea vârstnicului cu rapiditate. b) se va retrage în securitatea unei lumi interioare. c) oboseala. 54. Pentru prevenirea hipertermiei. Depresia este una dintre cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la vârstnici. b) 37. Acţiuni desfăşurate de asistenta medicală pentru menţinerea temperaturii corporale a vârstnicului în limite normale sunt şi: a) asigurarea temperaturii ambiante de 20-21°C. brusc. Odată cu vârsta. 49. 48.

asistenta medicală va proceda în felul următor: a) nu va folosi metode non-verbale de comunicare. b) acuităţii vizuale scăzute. 60. b) să aibă o viaţă socială. în nevoia de a comunica. b) evaluarea funcţiilor cognitive. c) să nu împiedice comunicarea prin reacţiile sale emoţionale. va avea în vedere elemente legate de: a) personalitatea vârstnicului. ca primă etapă a procesului de îngrijire. e) toate enunţurile sunt adevărate. Culegerea de date. Din punct de vedere al scopului comunicarea asistentei medicale poate fi: a) informaţională. Pentru îmbunătăţirea comunicării cu vârstnicul. c) va vorbi lent. c) pedagogică. cu faţa la partenerul de dialog. Problemele care apar cel mai frecvent sunt: a) alterare a comunicării verbale legată de un deficit auditiv sau vizual. individul trebuie: a) să aibă integre organele senzoriale. b) terapeutică. d) evaluarea funcţiilor senzoriale. . clar. c) alterare a comunicării verbale legată de afazie. d) tulburărilor tactile.55. 57. b) comunicare ineficace din cauza valorilor mari ale tensiunii arteriale. Procesul de îmbătrânire afectează nevoia de comunicare diminuând-o datorită prezenţei: a) hipoacuziei. b) va da dovadă de empatie. Pentru a fi independent. c) surplusului ponderal. 56. 59. 58. c) trecutul patologic.

6. d) combaterea durerii. şi. înainte de începerea anesteziei. b) mialgin.şi postoperatorie. Care din următoarele metode contribuie la buna pregătire psihică a bolnavului: a) înlăturarea factorilor nocivi. e) combaterea manifestărilor ce provoacă disconfort. d) nu se dau alimente grele cu 24 h înaintea operaţiei. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei intervenţii chirurgicale: a) să recolteze corect probele prescrise. seara hidric. b) prin injecţie intramusculară. Cu cît timp înaintea operaţiei trebuie să depilăm regiunile păroase: a) cu 48 h. e) să coreleze rezultatele cu starea clinică a bolnavului. 5. d) pe masa de operaţie. Ce obiective urmăreşte pregătirea psihică a bolnavului chirurgical internat: a) acomodarea cu condiţiile. b) regim hidric. c) cu 1-2 h. Cum se testează eventuala alergie la novocaină: a) prin injecţie intradermică. Ce regim alimentar oferim bolnavului în preajma operaţiei: a) regim alimentar obişnuit. 7. b) înlesnirea vizitei familiei. a operaţiei pentru sedarea şi liniştirea bolnavului: a) fenobarbital. c) dimineaţa şi la prânz regim obişnuit. c) prin injecţie intravenoasă. 1. deci. c) grija pentru odihnă. c) respectarea disciplinei spitaliceşti. b) în seara premergătoare. c) respectarea prescripţiilor medicale şi efectuarea explorărilor. d) respectarea relaţiilor cu bolnavii ceilalţi. c) fortral. d) diazepam. somn liniştit.CAPITOLUL VIII Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre. b) convingerea că intervenţia chirurgicală este benefică. Care sunt regulile în îngrijirea preoperatorie a bolnavului: a) crearea condiţiilor care să împiedice traumele psihice. 4. d) să interpreteze rezultatele. înlăturarea fricii de spital. Ce medicamente se administrează cu 30 min. f) crearea siguranţei că operaţia şi starea postoperatorie vor fi favorabile. c) să aducă rezultatele de la laborator. 2. d) câştigarea încrederii bolnavului în echipa de îngrijire. b) să ducă probele la laborator. b) cunoaşterea bolnavului şi a bolii. 3. . 8.

Ce soluţie de xilină se foloseşte în rahianestezie: a) 0. c) căderea limbii. c) 8%.9.5-1%. d) insolubil în grăsimi. b) hTA. beralginul. 14. dispnee. c) cefalee persistentă. b) lichid incolor. b) planificare. . fentanilul. Cu ce culoare sunt vopsite buteliile cu protroxid de azot: a) albă. d) nu are importanţă concentraţia soluţiei. seara dinaintea operaţiei. c) implementare. au regim de substanţe stupefiante (opiance) a) fortralul. algocalminul. morfina. Pentru evitarea confuziilor. b) tahicardie. d) protecţia antiinfecţioasă. c) piafenul. vărsături. 10. volatil. 12 Care din analgezicele de mai jos. d) portocalie. c) relaxarea musculară. administrăm: a) fenobarbital. fortralul. d) agitaţia bolnavului din cauza durerii mari. Care din următoarele obiective sunt urmărite prin efectuarea anesteziei generale: a) hipnoza. buteliile de gaz sunt colorate standard. In care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă îngrijirea postoperatorie a fost eficientă: a) evaluare. d) diagnostic de nursing. 17. c) albastră. 11. b) mialginul. b) 2-A%. Care este pericolul cel mai mare în perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubaţia orotraheală: a) sângerarea plăgii. b) analgezia. 15. d) intoleranţă la medicamente. d) romergan. b) neagră. 16. c) paracetamol. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie: a) greţuri. b) mialgin. c) uşor inflamabil. Eterul este: a) gaz cu miros caracteristic. 13. Pentru a avea un somn liniştit. astuparea glotei şi asfixierea bolnavului.

putând lua orice poziţie doreşte. nu va ridica capul. c) prevenirea stazei venoase şi producerea bolii tromboembolice. fără pernă. 22. b) decubit lateral. vor fi aşezaţi în pat în următoarele poziţii: a) decubit dorsal cu pernă sub picioare. b) în poziţie Trendclenburg. d) complicaţiile care apar. 24. 21. b) încurajează mobilizarea. b) escară de decubit. Care din următoarele. d) decubit dorsal cu capul pe pernă. c) starea generală a bolnavului. e) monitorizarea funcţiei renale. asistenta va efectua următoarele activităţi în afară de: a) schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit. Mobilizarea precoce a bolnavului urmăreşte: a) combaterea durerii. Pentru îngrijirea unui bolnav. b) mobilizarea bolnavului. este efectul secundar al unui analgezic (Fortral) administrat postoperator: a) reduce greaţa. d) în decubit dorsal. d) combaterea atelectazei pulmonare. d) epistaxis şi lipotimie. c) tulburări circulatorii periferice. 25. c) monitorizarea cardio-vasculară. Care din următoarele se consideră complicaţii apărute la un bolnav imobilizat timp îndelungat la pat: a) artrită acută.18. b) combaterea tulburărilor hidro-electrolitice. Bolnavii operaţi cu anestezie locală. 23. în perioada postoperatorie. c) protejarea zonelor de presiune. c) decubit ventral. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat în următoarea poziţie pe pat: a) în decubit dorsal cu două perne sub cap. cu o tăviţă renală alături. b) felul anesteziei. c) în poziţie laterală stângă sau dreaptă. d) administrarea unor medicamente specifice. . 19. c) stimulează peristaltismul. Care din îngrijirile postoperatorii sunt pentru bolnavii trimişi în salon cât şi pentru cei din STI: a) aşezarea corespunzătoare în pat. 20. cu capul flectat spre dreapta. b) menţinerea tegumentelor uscate şi curate. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi. d) urmărirea evoluţiei febrei. ţinem seama de: a) natura operaţiei.

32. d) la cei cu leziuni pulmonare preexistente. Care din următoarele sunt aspecte esenţiale ale planului de nursing postoperator: a) promovarea mobilizării şi încurajarea ingestiei de lichide. 31. c) operaţii la nivelul membrelor inferioare. b) în decubit dorsal fără pernă timp de 24 h. c) creşterea dezechilibrelor hidro-electrolitice. cu o operaţie medie.000 cal/zi. b) furnizarea terapiei diversionale şi a fizioterapiei. 33. b) cicatrizarea plăgilor. Bolnavul operat cu anestezie locală va fi aşezat: a) în decubit dorsal cu capul pe pernă.000 cal/zi. c) prevenirea insomniei şi a anxietăţii. c) în poziţie Trendelenburg. 27 La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaţii pulmonare: a) la bolnavii vârstnici. 34. c) cu rahianestezie. c) cu afecţiuni esofagiene operate.000-4. este nevoie ca aportul caloric să fie de: a) 2. putându-şi schimba în anumite limite poziţia.26.000 cal/zi. Pentru un bolnav. d) compensarea proceselor catabolice ce au loc postoperator. insuficient tratate. . 29.000-3. c) la fumători. b) cu peritonite operate. b) membre inferioare. Poziţia Fowler (semişezândă) este favorabilă bolnavilor cu operaţii pe: a) torace.500 cal/zi. c) coloana vertebrală. d) în poziţie Fowler. b) de afecţiuni pleuropulmonare sau esofagiene.000-1. Aportul proteic postoperator este necesar pentru: a) corectarea hipoproteinemiei. d) efectuarea de baie parţială zilnică. c) 1. 28. In poziţie Trendelenburg vor fi aşezaţi bolnavii cu: a) peritonite generalizate. In poziţie de decubit lateral vor fi aşezaţi bolnavii: a) operaţi pentru afecţiuni pleuropulmonare. b) irigare cerebrală deficitară. 30. În poziţie de decubit ventral vor fi aşezaţi bolnavii operaţi: a) pe coloana vertebrală. b) la copii. d) 3. b) 800-1. după dorinţă.

b) simptomatic. putem folosi următoarele căi: a) gastrostomia. b) supravegherea aspectului pansamentului. 43. b) prevenirea apariţiei unor complicaţii. Când calea naturală eficientă în administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul chirurgical. 36. 42. 38. b) calea intravenoasă. Oxigenoterapia este un act terapeutic: a) etiologic. d) permite aspiraţia secreţiilor traheobronşice şi reduce mişcările paradoxale în voletul costal. Oxigenul pur administrat timp îndelungat are efect: a) benefic pentru organism. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite: a) urmărirea evoluţiei bolnavilor. b) pentru a nu aluneca. cu excepţia: a) monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute.35. c) evită obstacolul glotic şi reduce spaţiul mort cu aproximativ 65%. 41. d) din care rezultă modificări structurale şi funcţionale ale plămânilor (EPA). c) barbotor. b) creem o atmosferă cât mai puţin septică. La administrarea oxigenului din bombă. scoasă. Ce facem pentru a nu se forma crustă la o traheotomie: a) spălăm cu ser fiziologic şi îndepărtăm mecanic secreţiile formate. Care sunt avantajele traheotomiei: a) reduce spaţiul mort cu aproximativ 10%. 37. avem nevoie pentru reducerea presiunii şi umidificare de: a) mască. 39. d) pentru a nu putea fi mobilizată. d) lipide. d) modificarea conduitei. d) mobilizarea la marginea patului. c) sonda nazogastrică sau nazojejunală. c) ce produce insuficienţă hepato-renală. . b) toxic pentru organism. c) prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei. Aportul energetic va fi dat de: a) glucide. în funcţie de evoluţie. În prima oră după anestezia generală. c) pentru a împiedica sângcrarea şi infecţia. c) provocăm tuse artificială. b) vitamine. b) reductor. de un bolnav agitat. c) de urgenţă. cel puţin în primele zile postoperator. De ce se fixează canula de traheotomie la piele: a) pentru a nu se astupa cu corpi străini. c) urmărirea eficacităţii tratamentului aplicat. 44. 40. b) separă calea aeriană de cea digestivă prin canule speciale. c) apă şi electroliţi. obiectivele planului de îngrijire sunt următoarele.

5. b) pansament compresiv. c) să scoată persoana afară din garaj. În cazul unui pacient politraumatizat prioritatea în acordarea primului ajutor constă în: a) oprirea hemoragiei externe. c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor. d) aplicarea garoului. Care este atitudinea corectă la locul accidentului în cazul unui traumatism abdominal închis: a) administrare de calmante. 1. 8. c) hemostază locală. c) să-i controlăm respiraţia. c) 150-250 mg. b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare. Care din următoarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinică: a) delirul. cu un motor de maşină funcţionând. şocul anafilatic. Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este: a) executarea unui baraj de securitate. b) de ieşire. c) imobilizarea fracturilor osoase. . d) dilataţia pupilară. b) 100-200 mg. d) 300-400 mg. Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai întâi: a) să eliberăm căile respiratorii. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a) ligatura vaselor lezate. b) evaluarea rapidă a situaţiei. 7. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici: a) 150-175 mg. e) administrarea medicaţiei hemostatice. c) febra mare şi mucoasele uscate. In cazul în care o persoană este găsită căzută într-un garaj închis. b) transport de urgenţă la spital. 4. d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie. c) compresiune la distanţă. 2. 6.CAPITOLUL IX Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale. b) tahicardia. c) sunt egale. b) să controleze respiraţia. 3. Într-o plagă „în seton" orificiul mai mare este: a) de intrare. b) să o punem în poziţia de siguranţă. 9. salvatorul trebuie: a) să oprească motorul.

Pentru acordarea primului ajutor în cazul electrocutării: a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură. b) se îndepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie. b) de gradul III. 16. c) gangrena. c) imobilitatea prelungită. Primul ajutor în caz de arsură constă în: a) administrarea de antialgice. 14. 20. Care sunt factorii care favorizează degeraturile: a) frigul umed. c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte. c) de gradul IV. b) să câştigi încrederea pacientului. c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos. a) eritem. c) cu stare de şoc toxicoseptic. 11. c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot. c) instalaţii auriculare cu glicerina boraxată. b) aplicarea garoului deasupra leziunii. b) fără complicaţii. În accidentele maxilofaciale. În cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgenţă este efectuarea de: a) spălaturi auriculare cu ser fiziologic sau apă distilată. b) frigul uscat. d) încălţămintea lejeră. c) se transportă victima la spital. se face prin compresiune directă pe: a) regiunea preauriculară. b) tamponament local. 19. b) administrarea de antialergice. 18. b) flictene. b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot. 15. c) să cunoşti natura substanţei ingerate. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin. hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială. In cazul electrocutării la locul de intrare şi ieşire a curentului electric se produc arsuri: a) de gradul II. 13.10.În cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar: a) acordul pacientului. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel: a) cu stare de şoc hipovolemic. . b) marginea inferioară a mandibulei. Care din următoarele manevre se practică în cazul muşcăturilor de şarpe veninos: a) incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată. c) administrarea de antiinflamatoare steroide. 17. Primul ajutor în cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă în: a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei. 12.

In cazul unei fracturi închise la un membru inferior. d) hemostază provizorie. 25. crepitaţie osoasă. Ce manifestări sunt tipice pentru o hemoragie internă: a) tegumente palide şi reci. c) schimbarea tamponului din oră în oră. Pentru imobilizarea provizorie a membrului inferior stâng fracturat asistenta medicală procedează în felul următor: a) imobilizează membrul inferior stâng fracturat folosind drept atelă celălalt membru inferior. d) indiferenţă. 22. deformarea regiunii. crepitaţie osoasă. corectă a fracturii. c) foloseşte o atelă Kramer. b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaţiilor deasupra şi dedesubtul fracturii. 28. c) imobilizarea provizorie. c) sete accentuată. b) stare de agitaţie. b) netransmisibilitatea mişcărilor distal de fractură. cu resturi alimentare (eventual). In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită flectarea capului pe tor ace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce: a) şoc hemoragie. c) elasticitatea cutiei toracice. 26. întreruperea continuităţii osului. b) sediul fracturilor. Hematemeza este o hemoragie internă exteriorizată manifestată prin: a) vărsătură de sânge roşu aerat. b) prevenirea complicaţiilor . d) comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal. 24. c) calmarea durerii. b) accentuarea durerilor. c) mobilitate anormală. c) vărsătură de sânge negru lucios ca păcura. 23. Semnele de certitudine într-o fractură a membrelor sunt: a) mobilitate anormală. c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării. Severitatea unei fracturi costale depinde de: a) numărul fracturilor. hemoragii.21. impotenţă funcţională. b) nu este nevoie de imobilizare. asistenta medicală aplică: a) reducerea precoce.paralizii. . Epistaxisul se tratează de urgenţă prin: a) aşezarea bolnavului în decubit dorsal. b) aplicarea imediată a unui tampon din tifon introdus compresiv în fosa nazală. b) vărsătură de sânge ca zaţul de cafea. 29. la locul accidentului. 27. Obiectivul principal în acordarea primului ajutor în cazul unei fracturi la locul accidentului este: a) reducerea fracturii.

b) până la apariţia bătăilor inimii. accidentatul putând fi încă resuscitat: a) midriază fixă. 39 În edemul pulmonar acut pacientul se aşează în: a) clinostatism. b) 8-10 minute. In cazul unui singur reanimator în resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre insuflaţii şi masajul cardiac extern este de: a) 1 la 8. c) respiraţie oprită. puls absent. 37. c) 20 minute. b) hipotonie musculară şi pete cianotice. 33. paloare midriază. c) recolorarea tegumentelor. b) 2 la 15. relaxare sfincteriană. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă: a) respiraţie superficială. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de: a) 60. Care este timpul limită de acţiune în reanimarea cardio-respiratorie? a) 3.30. concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajul cardiac extern. stare de inconştienţă. hipotensiune arterială conştientă pierdută.80/min. 32. c) decubit dorsal.. 35. cu picioarele atârnând la marginea parului. Cât timp se va păstra ritmul 2 la 15: a) până la reluarea respiraţiei spontane. b) clinostatism. 31. c) până la reluarea respiraţiei spontane şi apariţia bătăilor inimii. cu capul în hiperextensie. c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG. cu capul mai ridicat decât restul corpului. . c) poziţie şezând. b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii. 38. c) 100-120/min. pe un plan dur. accidentatul se va afla în următoarea poziţie: a) decubit lateral drept. c) 1 la 2.60/min. puls tahicardie. b) respiraţie profundă. c) insuflaţia aerului gură la gură. Pentru intervenţiile de urgenţă în edemul pulmonar acut asistenta medicală pregăteşte: a) instrumente pentru sângerare şi oxigenoterapie. cu capul mai jos decât restul corpului. În resuscitarea respiratorie prima manevră este: a) administrarea oxigenului. puls filiform. Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas. b) în orice poziţie. Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin: a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale. stare de inconştienţă. 40. b) dispariţia midriazei. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică. 34. 36. b) medicaţie tonică cardiacă. In stopul cordiorespirator. c) trusa pentru traheostomie. b) 40.4 minute..

b) decubit lateral sau semi-ventral. c) stenoză mitrală. c) administrarea de atropină. frig. c) tulburări respiratorii. 44. hipotensiune. 46. 45. In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziţia decubit dorsal. hipertensiv. are o durată între 3-15 min. Pacientul inconştient. emoţii. b) durere toracică surdă. In care dintre come. b) tulburări renale. 50. redoare de ceafa. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană: a) cefalee. 42. b) poziţia decubit ventral. b) sistarea tratamentului hipoglicemiant. transpirat. b) infarct miocardic acut. Care dintre următoarele cauze pot determina apariţia comei diabetice: a) postul prelungit. c) pacient somnolent. . Criza de angină pectorală durează în general sub: a) 5 min. debutul se instalează lent: a) diabet. b) hemiplegie. 43. fotofobie. d) uremie. b) hemoragii cerebrale.41. poate fi transportat în poziţie: a) decubit dorsal tară pernă.. 51. c) poziţia semişezândă. c) absenţa mişcărilor toracice în timpul respiraţiei. afazie. Cărui grad de comă îi este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şi cutanate: a) comă profundă grad III. 47. c) 30 min.. b) 15 min. Durerea coronariană ce survine la efort. şi care cedează la nitroglicerină este caracteristică în: a) angina pectorală. b) comă vigilă grad I. comatos. c) Trendelenburg. În starea de şoc indiferent de cauza sa se produce: a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabqlice la nivelul ţesuturilor. 48. 49. cu tegumente palide şi reci. puls filiform. b) pacient agitat. Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă: a) pacient inert. c) intoxicaţii cu cianuri. Unul din semnele pneumotoraxului este: a) spută cu sânge. d) comă ireversibilă grad IV. d) poziţia decubit lateral (de siguranţă). c) comă propriu-zisă grad II. tahicardie. somnolent.

53. c) extragerea sau împingerea corpului străin prin procedee oarbe. c) hipertensiunea arterială. 55. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini esofagieni este: a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin. b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală. c) o leziune medulară.apă distilată. Existenţa hemiplegiei în cadrul comelor semnifică: a) o leziune meningeană. 52. c) spălătură cu seringa Guyon . 54. sete de aer. .c) agitaţie psiho-motorie. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este: a) redoarea de ceafă. b) hemiplegia. b) o leziune cerebrală. b) extracţia corpului cu pensa. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini vii auriculari este: a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon.

c) în ultimele 4 luni de sarcină. c) la sfârşitul sem. a controalelor periodice ale gravidei. c) doar în trimestrul II de sarcină. notăm: a) aspectul general şi nivelul de cultură. c) respect al regulamentului de funcţionare. Care din următoarele se regăsesc în modalităţile de efectuare a educaţiei gravidei: a) prezentarea semnelor naşterii la termen. c) recoltează sânge pentru glicemie şi urce. La primul interviu. Activitatea de educaţie a gravidei se realizează: a) în primele 2 luni de sarcină. T°. c) prezentarea cauzelor ce declanşează travaliul. I de sarcină. R. b) istoricul ciclului menstrual şi activitatea sexuală. Notăm în fişa medicală a gravidei: a) evenimentele petrecute de la ultimul control periodic. 3. La terminarea stagiului practic în comunitate. 9. d) aplică sub supraveghere intervenţii de urgenţă. pe parcursul vizitelor. b) tehnica puncţiei venoase. 8. c) câştigul sau pierderea în greutate. b) vaccinările efectuate. Alterarea comportamentului sexual datorită disconfortului este o posibilă problemă a gravidei specifică: a) trimestrului III de sarcină. se stabilesc: a) în raport cu numărul sarcinilor. 7. d) numai înainte de a rămâne însărcinată. II de sarcină. d) în trimestrul I de sarcină. 4. b) continuu. P. Pentru îngrijirea femeii gravide la domiciliu vom cunoaşte: a) modalităţile de estimare a vârstei sarcinii. pentru stabilirea relaţiei cu femeia gravidă. c) modalităţi de administrare a O2. elevii îşi vor însuşii următoarele abilităţi şi deprinderi practice: a) determină indicatorii de dezvoltare fizică.CAPITOLUL X Îngrijiri comunitare. a controlului periodic. 5. c) sarcinile trecute. evoluţia lor. . b) la sfârşitul scm. b) supraveghează procesele de boli infecto-contagioase. 1. b) pe parcursul celor 9 luni de sarcină. b) responsabilitate şi corectitudine. 2. 6. b) prezentarea semnelor unei naşterii premature. Printre atitudinile şi capacităţile afective ale elevilor se găsesc: a) dorinţa de comunicare. Ritmul vizitelor. d) tehnici de monitorizare a elementelor particulare ale sarcinii. d) determinarea valorilor TA.

cu toc jos. c) desfacă curelele sau elasticele prea ferme. b) va efectua exerciţii de relaxare a spatelui. c) să-şi mărească greutatea corpului prin ingestie de alimente în surplus. 11. c) va folosi corect spatele pentru a ridica un obiect. La senzaţia stării de leşin gravida este sfătuită să: a) ia poziţie şezând sau în decubit lângă o sursă de aer curat. a migrenei.speciali. Deficitul de cunoştinţe al femeii gravide depistat la vizita iniţială prenatală se referă la: a) diagnosticul de sarcină. Pentru evitarea cefaleei. Durerile dorsale pot fi reduse dacă gravida: a) va purta încălţăminte adecvată. d) depistarea factorilor de risc. c) evitarea poziţiei nemişcate a picioarelor. ce va sublinia: a) faptul că femeia gravidă a înţeles şi poate demonstra înţelegerea informaţiilor oferite. c) înţelegerea producerii în sarcina normală a HTA. După aplicarea diferitelor modalităţi ce se referă la educarea femeii gravide. d) bea apă minerală cu o felie de lămâie. b) bea lapte rece aproximativ 100 ml. b) să-şi exprime neliniştea sau frica în legătură cu orice problemă pe care o consideră diferită. curat. femeia gravidă: a) se va plimba în aer liber. sincer. d) purtarea de ciorapi elastici . 17. După evaluarea cauzelor varicelor membrelor inferioare se recomandă: a) evitarea ingestiei de fructe acide.10. cu îndoirea genunchilor şi rămânerea spatelui drept. 16. nepoluat. Care din următoarele pot fi obiective în îngrijirea la dotniciliu a unei gravide: a) gravida să cunoască schimbările fizice ce se produc în timpul sarcinii. d) atitudinea permanentă de anxietate. c) va avea suport psihic-emoţional din partea familiei. 12. Femeia gravidă pregătită pentru naştere va cunoaşte: a) ce sunt şi cum se produc BCF. . c) datele când se va prezenta la controalele de specialitate. urmează evaluarea. cu asistenta medicală. b) cunoaşterea modalităţilor de păstrare a unei poziţii corecte. b) evitarea obezităţii. 15. c) unde să se prezinte în caz de urgenţă. b) cum să discute direct. 13. b) îngrijirea copilului de vârstă preşcolară. 14. b) va lua preventiv 1 tabletă aspirină.

Care din următoarele acuze. c) tulburări de vedere. 20. 21. . Manifestările prezentate sunt: a) stare de istovire cu dorinţă de a adormi în cursul zilei. c) răul de dimineaţă. Pentru a instrui femeia gravidă în legătură cu semnele de pericol ce pot apare în trimestrul II de sarcină. inelele nu se mai potrivesc. c) dimineaţa pe degetele umflate şi amorţite. comune celor 3 trimestre de sarcină. b) sunt foarte dureroase. 19. ' d) lua urgent bicarbonat de sodiu. este determinată de solicitările crescute ale sarcinii şi uneori de starea de nelinişte. pentru a determina starea generală a sănătăţii gravidei. Ce recomandaţi femeii gravide care simte nevoia de a urina cât mai des (apare mai ales în trimestrul III): a) să bea cât mai puţine lichide seara. b) monitoriza câştigul în greutate. deoarece corpul reţine apa în exces în timpul sarcinii. b) numai în trimestrul I de sarcină. 22. d) hemoragiile vaginale. c) evita mesele abundente. c) să nu bea decât ceai de tei cu lămâie. d) să bea lapte în amestec cu ceai de plante. 25. b) dacă apare şi durere. d) înregistra rezultatele examenelor de urină. evaluarea îngrijirilor referitoare la deficitul de cunoştinţe va sublinia: a) valorile respiraţiei şi prezenţa edemelor gambiere. gravida va: a) bea lapte cald seara. condimentele şi prăjelile. 24. pot fi reclamate de femeia gravidă: a) respiraţia dificilă. La vizitele din trimestrul II de sarcină. c) punerea de către gravidă a unor întrebări semnificative. b) dormi fără pernă şi cu picioarele pe un sul (pătură). care nu prezintă un motiv de îngrijorare: a) glezne uşor umflate la sfârşitul zilei şi mai ales în zi caldă. Cum se manifestă aceste edeme. d) sângerarea gingiilor. c) măsura fundul sacului uterin. Un anumit grad de edem este normal. b) înţelegerea de către gravidă a explicaţiilor. b) numai c şi d. asistenta medicală va lua în discuţie următoarele semne: a) absenţa mişcărilor fetale. Oboseala ce este acuzată de gravidă. c) nevoia de somn prelungit în timpul nopţii.18. să se prezinte la medic. b) constipaţia şi somnul dificil. asistenta medicală va: a) administra vaccin antihepatitic A şi B. d) de natură infecţioasă. usturimi. 23. În planul de îngrijire ce s-a întocmit gravidei la vizita iniţială. În prezenţa arsurilor gastrice — a gastralgiilor.

b) scăderea fiziologică în greutate. e) icterul fiziologic. b) modalităţile de adaptare la noile condiţii.26. d) doar b şi c. c) diversificată. Care din următoarele fac parte din manifestările specifice copilului nou-născut: a) aspectul unghiilor. d) aspectul şi evoluţia bontului ombilical. 33. c) artificială. e) aspectul fontanelelor şi suturilor craniene. 28. Ce cuprinde această evaluare: a) poziţia. Asistenta medicală demonstrează şi efectuează în prezenţa mamei sau a bunicii o serie de activităţi referitoare la: a) igiena corporală. c) în caietul sugarului aflat la mamă. b) în fişa de sănătate a copilului. 29. Alimentaţia nou-născutului şi sugarului poate fi: a) naturală. b) dezvoltarea ţesutului subcutanat adipos. Se vor evalua şi înregistra caracterele morfologice următoare în afară de: a) valoarea greutăţii corporale. orificiilor auditive şi nazale. b) artificială. 27. b) eliminarea de urină şi materii fecale. b) reflexele tonice. b) diversificată. Unde sunt înregistrate datele obţinute la vizitele copilului: a) nu este necesară o înregistrare specială. d) criza hormonală. Pentru a îngriji un copil nou-născut sau sugar la domiciliu asistenta medicală va cunoaşte şi aprecia următoarele: a) particularităţile anatomofiziologice ale copilului. 32. c) toleranţă alimentară bună. c) sensibilitatea dureroasă. . b) aspectul şi culoarea tegumentelor. c) aspectul testiculilor. Aprecierea unei bune stări de nutriţie se realizează după următoarele criterii: a) curba ponderală prezentă. c) perimetrele cranian şi toracic. d) obiectivele şi intervenţiile specifice necesare îngrijirii. d) dezvoltarea psihomotorie corespunzătoare vârstei. c) îngrijirea ochilor. mobilitatea. 31. 30. tonusul muscular. 34. ascendentă. Asistenta medicală va aprecia dezvoltarea motorie a nou-născutului. c) modalităţile de creştere şi dezvoltare. Supa de zarzavat şi brânza de vacă sunt preparate ce se introduc în alimentaţia: a) naturală.

b) o relaţie specială de încredere cu familia. c) a ţine seama de starea de sănătate a copilului. e) îngrijire necorespunzătoare a pielii şi mucoaselor. poate prezenta: a) regurgitări. Pentru ca familia să accepte şi să respecte data planificată a unor vaccinări. observaţii despre acesta. 40. se manifestă prin: a) prezenţa eritemului fesier. după dorinţă. c) alimentaţia necorespunzătoare. 39. c) refuzul de a vaccina copilul. După ce sugarul este alăptat. în afară de: a) când sugarul a plâns cu lacrimi. b) când sugarul a ţinut capul. Deficitul de îngrijire a tegumentelor. e) câte ori a schimbat scutecele. Mama sau bunica. b) colici abdominale. d) administrarea unor medicamente din proprie dorinţă. b) condiţiile de supraveghere. 42. asistenta medicală va realiza: a) motivarea vaccinărilor. d) când a apărut primul dinte. c) crampe abdominale. c) vârsta şi starea generală. b) un program zilnic conceput de mamă. părinţii sunt obligaţi să accepte vaccinarea copiilor. b) toate răspunsurile sunt neadevărate. 38. . 37. c) necorelarea programului de viaţă cu starea de sănătate a sugarului. 36. 41. de sinceritate.35. Pentru a preveni îmbolnăvirea nou-născutului şi sugarului. la sugar. c) nu este nevoie de o activitate specială. va nota în caietul sugarului. Regimul de viaţă al sugarului înseamnă: a) un program zilnic individualizat. mama este sjătuită să evite: a) aglomeraţiile. b) prezenţa leziunilor de intertrigo. În realizarea călirii organismului unui sugar se vor lua în consideraţie: a) condiţiile meteorologice. c) când sugarul a stat în şezut. Care din următoarele nu sunt greşeli de îngrijire prin neglijenta mamei: a) supraîncălzirea copilului. d) persoanele bolnave. d) modalităţile de ridicare şi ţinere în braţe. f) câte ore a dormit în cursul zilei. d) mobilitatea redusă. b) administrarea incorectă a O2. d) numai b şi c.

d) determinarea taliei. la domiciliu pot fi: a) nutriţia. Care din următoarele pot fi considerate motive pentru care un bebeluş ar putea plânge: a) boala. în vârstă de 1-3 ani. b) să observe elementele anormale apărute pe tegumente. c) prilej de intimitate cu implicaţii psihice favorabile mamei şi sugarului. b) determinarea greutăţii. c) nevoile sociale. d) 18° şi 22°. b) numai a. După baia generală. 51. c) aprecierea stării de nutriţie. c) aprecierea dezvoltării fizice. d) să noteze modificările în programul de somn şi veghe. Pentru a evalua modul cum sugarul primeşte alimentaţia prescrisă de medic. c) să supravegheze orarul şi caracterul tusei. 49. Între tehnicile specifice care se aplică se găseşte şi: a) măsurarea perimetrului cranian. b) nevoile emoţionale. b) prezenţa eritemului fesier.5°. 48. 45.43. c) ulei (fiert). b) plicile şi cutele pielii. d) aplicarea de comprese calde-alcoolice pe abdomen. c) colicele. În timpul băii. tamponarea şi uscarea pielii se efectuează cu atenţie în zonele următoare: a) pielea capului. mama va şti: a) să facă bilanţul alimentelor primite faţă de cele indicate. b) talc (în strat subţire). Protejarea zonelor predispuse la leziuni ale pielii se face cu: a) alcool camforat. Baia generală contribuie la călirea organismului sugarului dar este şi: a) prilej de curăţenie. d) securitate. 44. 46. c) regiunea interdigitală. c) aplicarea de supozitoare antitermice pentru sugari. 47. Pentru combaterea febrei mama va şti să folosească una din metodele următoare: a) administrarea de lichide (ceai). 50. Nevoile de îngrijire ale copilului mic. b) aplicarea de comprese-împachetări. d) toate cele de mai sus. b) 20° şi 22°. temperatura în cameră şi a apei va fi în jur de: a) 20° şi 23. ştergerea. . c) 18° şi 20°. .

c) medicamente (tablete. 59. apă. Deprinderi care se învaţă în această perioadă şi se perfecţionează sunt: a) relaţia faţă de mediu. Indicatorii de dezvoltare fizică se obţin prin prelucrarea valorilor de greutate şi înălţime. c) scrisul cu creionul. ţinând cont de: a) vârstă. drageuri). La apariţia unui semn de boală contagioasă la domiciliu. b) semnele bolilor respiratorii. 56. 54. Jocul la această grupă de vârstă se realizează: a) cu obiecte ce pot fi trase sau împinse. b) o dată la 12 luni. la jocul cu: a) obiecte mici. în afară de: a) mânuirea cănii. 55.comunitate. pe înţeles despre: a) modalităţile de izolare a copilului bolnav la domiciliu. b) părţi din jucării descompuse. e) comportamentul pcrsonal-social. . c) semnele bolilor transmisibile. Asistenta medicală instruieşte părinţii. c) cu mama sau persoana care acordă îngrijirile la domiciliu. e) comportamentul personal-social. b) mersul singur. d) atitudinea faţă de bolnav şi faţă de contacţi. d) tabelele cu indicatorii medii de dezvoltare fizică. se va evalua referindu-ne la următoarele. b) cu nisip. d) prin dans simplu (mişcări ritmate). 58. c) aruncarea mingii. alergatul. d) comportamentul adaptiv. asistenta medicală va fi în permanentă legătură cu: a) asistenta medicală de la camera de gardă. b) perfecţionarea limbajului ca metodă de comunicare. a lingurei. 57. 53. c) cântând. c) din 6 în 6 ani. Dezvoltarea comportamentală şi socială. b) asistenta de igienă din teritoriu .52. b) sex. Examenul de bilanţ se efectuează de către medic şi asistenta medicală: a) din 3 în 3 luni. făcând referire la momentele de nesupraveghere a copilului. săritul. d) controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare. Familia este informată corespunzător. c) abaterile de la normal ale coloanei vertebrale.

b) limbajul. e) capacitatea de gândire. comportamentul: a) cognitiv. Evaluarea modalităţilor de îngrijire a copilului preşcolar la domiciliu include a) normele de igienă personală şi deprinderea copilului cu ele. cu: a) asistenta de gardă. atitudinea şi limbajul necesar. c) tonul. In realizarea unei comunicări eficace. Asistenta medicală cunoaşte şi recunoaşte următoarele nevoi ale adolescentului: a) identitatea şi independenţa. d) dezvoltarea mentală . 67. . 66. 63. b) examen coproparazitologic. copilul va efectua următoarele investigaţii de laborator:. evaluarea stării de sănătate se realizează: a) periodic. c) MICRO. asistenta medicală va găsi: a) tonul şi atitudinea. e) indicatorii de dezvoltare fizică. c) tulburările de poziţie. c) la vârsta de 5 şi 7 ani. La copilul în vârstă preşcolară (3-7 ani). 64. b) aprobarea colegilor. 61. pentru rezolvare. b) prin examene medicale de bilanţ obligatorii. d) capacitatea de comunicare. d) doar la vârsta de 5 ani. b) capacitatea de cunoaştere. d) exudat faringian pentru SH şi bacii difteric. c) asistenta şefa a spitalului teritorial de copii. 62. d) verbal. c) mixt. Asistenta medicală evaluează în cadrul examenului psihologic şi: a) acuitatea vizuală. Pentru înscrierea la grădiniţă. 65. în mod individual. a) IDR la PPD. internarea acestora într-o instituţie de protecţie. e) social afectiv. b) asistenta socială. Pentru cazurile de copii care necesită. c) lupta cu instinctul sexual. asistenta medicală va colabora. b) motor.limbajul. oferind informaţiile necesare. Asistenta medicală participă la examenul psihologic al copilului pentru a determina. conform planului stabilit. b) alimentaţia corespunzătoare vârstei.60. c) acuitatea auditivă. a unui dialog cu copilul.

Evaluarea stării de sănătate a adolescentului interesează şi: a) prezenţa caracterelor sexuale secundare la fete şi băieţi. e) alimentaţia să cuprindă puţine vitamine. b) numai prin discuţii cu familia. asistenta medicală va include în planul său de lucru şi supravegherea: a) respectării tuturor circuitelor funcţionale. c) insuficienta somnului. c) metode obiective . 73. 75. d activităţii infirmierelor din subordine. încredere. 74. Triajul epidemiologie al copilului din creşe se efectuează: a) numai la plecarea acasă. b) evitarea suprasolicitării prin eforturi exagerate. Care din următoarele sunt cauzele apariţiei abaterii în starea de sănătate a copilului: a) starea constituţională. 72. În activitatea zilnică în creşe. dragoste. d) activitatea fizică şi de relaxare cât mai redusă cu putinţă. Evaluarea oboselii excesive se poate realiza prin: a) metode subiective . 70. d) alimentaţia necorespunzătoare. b) oferirea de afecţiune. În planul de îngrijire a unui şcolar cu surmenaj. b) zilnic pentru creşa cu orar de zi. are spirit de echipă. Asistenta medicală ce-şi desfăşoară activitatea într-o creşă prezintă următoarele atitudini şi capacităţi afective: a) ştie să prelucreze datele pe care le obţine.68. următoarele: a) monitorizarea modului de desfăşurare a procesului instructiv-educativ. c) încurajarea participării la activităţi de grup. Una din posibilele probleme ale şcolarului este „oboseala excesivă surmenajul". b) aplicării corecte a programului de viaţă stabilit pentru fiecare grupă de copii. vor fi incluse pentru atenuarea stării de oboseală. c) săptămânal pentru creşa cu program săptămânal. c) depistarea abaterilor de la normal a AV. c) asigurarea condiţiilor de odihnă de natură fizică şi psihică. b) antecedentele vaccinate. c) activităţii părinţilor care se ocupă de copil. b) este bine pregătită profesional. . b) starea neurovegetativă şi endocrină. e) inspiră încredere şi siguranţă. d) colaborează bine cu mama. Pentru satisfacerea nevoilor emoţionale şi sociale ale copilului în vârstă de 7-18 ani.chestionare. 71. 69. c) este organizată. asistenta medicală va sugera familiei: a) un control de specialitate la stomatolog. d) activitatea fizică prezentă.sondarea directă. AA.

b) tehnici de evaluare a stării de sănătate a şcolarului. Dacă în unitate funcţionează un punct de desfacere a produselor alimentare. 77. Prin activitatea sa zilnică. b) condiţiile de mediu. c) să se îmbrace şi să se dezbrace singur. b) folosirea corectă a instalaţiilor sanitare. 82. programul de activitate şi odihnă. 80. c) medic. b) existenţa frigiderului cu probe alimentare. e) activitatea din blocul alimentar. Acesta va cuprinde următoarele în afară de: a) triajul epidemiologie şi activitatea în focar. 83. d) efectuarea de vaccinări conform catagrafiilor întocmite. b) filmul. Activitatea profesională în grădiniţă se desfăşoară în echipa compusă din: a) educatoare. asistenta medicală participă la consolidarea deprinderilor de igienă a copiilor. d) psiholog. c) diapozitivul. sunt desfăşurate folosindu-se: a) jocul. b) activitatea liberă şi cea obligatorie. b) asistenta medicală. Acţiunile de educaţie sanitară adaptate nivelului de înţelegere a copiilor. 78.76. b) copilul să fie pregătit pentru clasa I. 81. d) starea de sănătate a personalului. organizarea şi funcţionalitatea unei şcoli. individualizat de vârstă. Activitatea de supraveghere şi control a asistentei medicale din grădiniţă se referă la: a) procurarea medicamentelor de urgenţă. care sunt următoarele: a) spălatul singur pe corp şi dinţi. colaborând cu educatoarea. Asistenta medicală întocmeşte. Între cunoştinţele şi deprinderile teoretice ale asistentei medicale ce asigură asistenţa medicală într-o unitate şcolară se află: a) amplasarea. e) toate enunţurile sunt adevărate. d) problemele specifice ale preşcolarului. c) organizarea şi funcţionarea bufetelor sau punctelor de desfacere. c) odihnă după masă şi somn. c) acţiuni de protecţie sanitaro-antiepidemică. c) copilul să scrie şi să citească foarte bine. 79. suntem obligaţi să verificăm: a) valabilitatea „Autorizaţiei de funcţionare". Obiectivul principal a regimului instructiv-educativ din grădiniţă este: a) copilul să se joace cât mai mult singur. c) starea de igienă a localului. . d) să-şi aşeze ordonat şi la locul lor jucăriile.

Planul de activitate (stabilit în echipă) va fi întocmit pe: a) termen lung. în afară de: a) cântar de bucătărie şi pediometru. c) termen scurt. Pregătirea unei campanii de vaccinare. 91. e) examen neuro-psihic. Cabinetul medical va fi dotat cu următoarele. d) determinarea perimetrului toracic.S. e) termen mediu. Asistenta medicală participă la examenul medical de bilanţ al stării de sănătate cu efectuarea de măsurători: a) somatometrice. c) aparat pentru măsurarea TA. b) MRF şi RBW. e) VIII şi IX. e) educaţie pentru sănătate. c) aprecierea TA şi P. d) optotip cu cifre. f) frigider pentru probe alimentare. Controalele medicale periodice.F. c) vaccinare a tuturor contacţilor. d) RBW şi vaccinare DiTe. 90. 89.F. e) frigider pentru vaccin. b) XII. c) comandarea numărului de doze de vaccin necesar. b) TA şi P. Examenul medical de bilanţ al stării de sănătate la elevi se efectuează la următoarele clase: a) I şi IV. 86. c) I şi II. b) cântar de persoane şi taliometru. 85. . b) pe 2 luni. b) procurarea de ace şi seringi de unică folosinţă.84. d) supraveghere a contacţilor direcţi pe toată perioada de incubaţie a bolii.S. cuprinde: a) catagrafierea grupelor de elevi ce vor fi vaccinate. d) VIII. pe care trebuie să le efectueze personalul didactic. administrativ şi de îngrijire sunt: a) numai examen clinic. cuprinsă în planul anual al M. c) T° corpului. c) examen clinic. d) verificarea funcţionalităţii frigiderului. b) intensificarea măsurilor de igienă şi dezinfecţie. d) pe 4 luni. 87. în conformitate cu ordinele M. Investigaţiile fiziometrice elementare efectuate unui şcolar pot fi: a) aprecierea AV şi AA. b) determinarea greutăţii corporale.. Activitatea într-un focar de boală transmisibilă în şcoală conform instrucţiunilor se desfăşoară prin următoarele acţiuni de: a) întocmire a fişei de focar (supraveghere). 88.

b) diapozitive.92. c) contraindicaţiile temporare şi definitive. d) timp de 48 h. b) respectarea normelor de igienă în cantină. hemostază. h) anatoxină tetanică (la frigider). b) în colaborare cu conducerea şcolii. se vor supraveghea obligatoriu şi controla: a) respectarea normelor de alimentaţie raţională. b) în recipiente corespunzătoare. c) soluţii dezinfectante. f) sondă Nelaton pentru sondaj vezical. 97. Pentru a putea acţiona în situaţii neprevăzute. 98. d) materiale pentru pansat plăgi. b) eprubete şi soluţii anticoagulante pentru recoltarea de sânge. 99. d) măsurile de aseptie şi antisepsie. b) fumatul şi alcoolul. c) numai din clasele IX. c) respectând priorităţile vârstei şcolarului. c) casete video. Planul de educaţie sanitară se întocmeşte: a) doar pentru clasele I-IV. sexul întâmplător şi neprotejat" se va prezenta şi dezbate în colectivele de elevi: a) din clasele V şi VIII. Materialele folosite pentru documentare şi exemplificare sunt: a) afişe. d) modul de prelucrare a alimentelor. e) numai contraindicaţiile definitive. 93. c) igiena personală. asistenta medicală va avea pregătite la orice oră în cabinetul medical următoarele: a) trusa de mică chirurgie sterilă. broşuri. Probele alimentare din ziua respectivă. . „Relaţia dintre sexe. La elevii claselor I-IV se recomandă teme de genul: a) igiena intimă. c) desfăşurarea şi respectarea circuitelor funcţionale în bucătărie şi anexe. e) numai 6 ore. b) locul de elecţie şi doza. pliante. La administrarea vaccinului vom respecta: a) conservarea vaccinului în condiţii corespunzătoare. 96. g) medicamente de urgenţă conform baremului. c) închise şi etichetate. 95. vor fi prezente în frigider: a) timp de 36 ore. e) materiale pentru diferite imobilizări. b) IX-XII. 94. La o şcoală cu bloc alimentar — cantină. d) filme.

d) cunoaştem numai problemele persoanei adulte. b) unic şi ferm. 106. d) afecţiunea cronică. în instituţii de ocrotire. 103. c) recunoaştem nevoile şi capacităţile funcţionale ale vârstnicului. dacă este cazul. c) şcoală postliceală.Copii cu nevoi speciale — cu dificultăţi de integrare. e) comportarea la stress. d) toate enunţurile sunt adevărate. c) întârzierea apariţiei invalidităţii. b) evalueze capacitatea şi limitele familiei pentru sprijinirea vârstnicului.Pentru a acorda îngrijiri unei persoane vârstnice la domiciliu trebuie să: a) cunoaştem procesele de îmbătrânire. aproximativ 65% din totalul lor. b) conştientizarea nutriţiei. 101. b) prevenirea crizelor. c) încercarea de normalizare a stilului de viaţă şi a interacţiunilor. complet. f) centre de educaţie specială şi recuperare. 104. de educaţie şi sanitare. d) desfăşoare un interviu corect.100. ţinem seama de următoarele: a) funcţia ameliorării. Asistenta medicală din comunitate ştie să: a) evalueze cronicitatea şi efectele acesteia. d) licee teoretice. In întocmirea planului de îngrijire. b) grădiniţă specială. va fi: a) dinamic. 102 Diversitatea vârstei a 3-a este susţinută de 5 dimensiuni ale normalităţii în afară de: a) autoresponsabilitate . Care din următoarele nu fac parte dintre aceste instituţii: a) cămin-spital. b) cunoaştem problemele de îmbătrânire. c) comunice cu persoana vârstnică şi familia. în cazul unei boli cronice: a) prevenirea izolării sociale. d) menţinerea unei stări stabile. c) starea fizică. e) secţii de SIDA. b) prevenirea complicităţilor.îngrijire. . Care din următoarele fac parte din cele 7 repere principale după care ne orientăm. Planul de îngrijire întocmit pentru vârstnic. ce reprezintă cadrul de bază pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate. c) interpersonal. 105. f) handicapul. sunt ocrotiţi în România în regim rezidenţial. g) stabilitatea la mediu.

b) respectarea orarului. b) individualizată. 112. 113. Informaţiile se referă printre altele la: a) nivelul socio-cultural al vârstnicului. d) caracterul recuperabil sau nerecuperabil al bilanţului morbid. b) controlul funcţiilor vitale şi vegetative. c) înlăturarea disconfortului. b) aprecierea capacităţii de autoservire.107. De aceea vârstnicul va folosi. Activitatea fizică şi intelectuală se continuă şi va fi: a) adaptată posibilităţilor. Surmenajul fizic şi psihic va fi evitat: a) printr-un somn odihnitor. dependenţa. e) efectuarea de clismă evacuatoare la fiecare 5 zile. c) efectuată doar 2 h pe zi. b) bastonul. 111. c) prin neurmărirea programelor TV după ora 20. b) prin condiţii de mediu ambiant corespunzător. . e) încălţămintea cu talpă antiderapantă. metodă de lucru atunci când ne aflăm în faţa unui „diagnostic social" se realizează şi pe baza datelor oferite de asistenta medicală din comunitate. 108. produse mai ales prin cădere. Întocmirea anchetei medico-sociale. Prin cunoştinţele sale profesionale asistenta medicală participă la demonstraţii a unor forme de recuperare a vârstnicului. d) prin adaptarea activităţii zilnice la posibilităţile organismului. d) stimulată. d) cârja. c) cadrul. 109. Evaluările vor fi: a) finale. e) condiţiile materiale ale familiei. 110. e) desfăşurată doar o zi pe săptămână. la nevoie: a) sprijinul altei persoane. Vârstnicul trebuie să-şi menţină cât mai mult timp independenţa în eliminarea renală şi intestinală prin: a) folosirea de laxative. pregătind astfel vârstnicul. zilnic. b) succesive. pensionarea. Obiectivele planului de îngrijire pot fi următoarele în afară de: a) încetinirea declinului. familia sau persoana care ajută la îngrijirile de acasă. O atenţie deosebită în viaţa vârstnicului este îndreptată cu scopul prevenirii accidentelor de acasă sau de pe stradă. d) exerciţii de tonifiere a musculaturii sfincteriene. c) hidratare corespunzătoare. c) cu reaşezarea unor intervenţii. c) raportul cu activitatea.

pentru prevenirea şi combaterea acestei gerodisfuncţii. c) asigurarea permanenţei umane în îngrijire. e) starea dentiţiei. b) creşterea spaţiului de timp între micţiuni. c) sunt în raport cu sexul şi greutatea. f) îndemnarea şi sprijinirea pentru efectuarea gesturilor cotidiene. b) ţin seama de toleranţa fizică. d) consumarea zilnic numai de lichide acidulate. Vârstnicului cu impotenţă funcţională a membrelor inferioare şi durere. . b) numărul zilnic de mese şi regularitatea lor. solidaritate. Îngrijirile paleative fac parte din planul de îngrijire la domiciliu şi au obiective simple: a) controlul la 2 zile a greutăţii corporale. d) ţin seama de toleranţa psihică. d) reinstaurarea reflexului de micţiune. asistenta i se adresează prin intervenţiile autonome următoare: a) stimularea autonomiei. c) prezenţa unor modificări de eliminare. 118. c) îndemnarea să respecte un regim alimentar hiperglucidic. În incontinenţa de urină. d) activitate fizică. c) creşterea capacităţii vezicale. 117. 119. b) prezenţa umană. securitate. d) crearea unui sentiment de linişte. e) ergoterapie de funcţie. b) controlul durerii. Evaluarea nutriţională a persoanei vârstnice se realizează prin obţinerea de informaţii despre următoarele în afară de: a) prezenţa unor boli cronice sau deficienţe. b) evitarea pasivităţii. e) respingerea şi abandonul persoanei. Planul de îngrijiri paleative va răspunde nevoilor personale ale vârstnicului.114. 116. obiectivele propuse vor fii şi: a) montarea unei sonde vezicale cu pungă colectoare. Acţiunile desfăşurate în cadrul planului de recuperare a persoanei vârstnice: a) se individualizează. 120. 115. b) menţinerea ambianţei obişnuite. c) comunicarea. în afară de: a) hrană şi eliminare. d) asigurarea consideraţiei şi a respectului ca persoană. e) se evaluează periodic. d) garantarea unui grad de autonomie cât mai mare posibil. c) apărarea demnităţii. aproximativ 800 ml. mobilizare. Realizarea unei relaţii umane şi individualizate cu persoana aflată în iminenţa unei stări terminale înseamnă: a) izolarea persoanei de cei dragi.

de pâine integrală. persoana vârstnică va: a) consuma alimente cu conţinut adecvat de amidon şi fibră. b) mării consumul de produse cerealiere. . persoana vârstnică: a) va reduce din alimentaţie grăsimile. c) consuma carne de organe şi gălbenuş de ou prăjite. Pentru menţinerea greutăţii ideale. zahărul şi alcoolul. Pentru prevenirea constipaţiei. 122. d) nu va consuma lapte şi produse lactate. b) va face mai multă mişcare fizică.121. c) nu va mânca carne deloc.

a 84. c 74. 50. 38.d 20.e b a. 49. 140. exces 26.d 75. a. 54.c 89.c. 48. 43.c. 65. a.b. b 16. c 34.b.b 69. 158. 56. b 18. c 17. 138. 46.b. 58. 57.c. c 71. c 127. a 10.c 107. a. a 15. 59.c 115. 64.c 108. a. a. =2a.d 93.c 88.b. 40.b a.c a. c 5. a. a. a 70.e c a.b 77. c 87. c 78.5d.d CAPITOLUL II PROCESUL DE ÎNGRIJIRE 1.b.b.b.b.c 126. 42. 143. b. 157. f 90.c a. c 21.e 19. b 30. a 110.c.c.4d 29. b. a. a. b 119.b.d a.Grila cu răspunsuri corecte. b 135. 68.1b. 150. e 95. c 120. a. a. CAPITOLUL I NEVOILE FUNDAMENTALE UMANE. 139. 39.d a. a 80. c.b. a 106. 147.b.c 99.b. a. a 27.d 86. c 17.b 98. c 134.d 113.b a a b b c a.c b a. 45. a. a. c 6.d 116. 47. 2a.b. c 23. d 13. 164. a. b 25.c. b 123. a 5. d 3.b. b 6.b. 145. 141.b. a 118.b a.b 136. c 15. a 7.b. a. c 11.b. b. b 16.b.c a. a. 3c. c. c 7. b 72. b 19. 159. a.c 131. b. a.b. a 76.c 129.c 96.b. 162. b 2. 62. c 14. c 22.c a. a.c 35.c. a 73. a . c 31. 149.d 82.c 121.c 133. c 11.e c a.b a.c 30. a.d a. 142. a.c. b 114.c 100. 67. a 12.3b. e 128.c 22. 154.c.b a.c 85.c 111.b a. b 132.c b a b a.b b a. a.c. c 21. b. securitate dragoste. c 79.b.d 130. 153. 155. b 104.b a. b 29.c. a 13.b. 151. 41. c 12. 55.c 83. 63.c.b b.b. a. 161. c a d b a a.b 3. 44.b c a c a a. 1c. a 97. 160. b 32. 156.c b a b a a.b. a.c 101.c 112. c 92. a 8. a 125. a.c.c 28. a. a 8.b. a. 66. a 33.d 117. 152. b 26. b 32 b 33. a 31. b 24. b. b. b 122. 146. c 109. 61. b 2. 60. c 4.c.4e 25. a. c 14. a 24.b.b 94. 163. a 10.b c a.d a b d b. b. a 91.d 137. 51.c a b a. 144. c 9. 148.b 4.b. a.b 124. 1. b 20. 37. 165. b 103.c 102. a. b 81.c b a. b 27. a.d. c 105. c 9. 53. b 23. b 18. 36.b. 52.b a.

11. 23.d a.b a b 37.c.c c c a. 47.b b b.c. 70.b. 24. 63. 22. 32.b. 18.b. a. 46. 44.d c c a. a b c b b c a.e a 49. 1. 8. b. 22. 35. 31.c a.d a.b d 28.c b. c 12. 54.c a. 42. 3.b. a.b. 27.b. 11.c d 29. a.c 13. a.d a.c a b. 56. 55. 20. 5. 40.b. 51. a.b. 53. 69. 72. 20.c b b c b.d. 13. a b. a a c b a.c.b.d 19. 26.b. 31. 27.b. c a. 26. 6.b a. 21. 62.c c a a.c a.d.b a.c 15.d a. 18. 38. 25. a.b a.b a. b a.d 17. 26. 23. b a. 12. 13.b a. 29. 24.b c b b a.b a b. 12. 14. 45.c a.c a. 52. 64. 5. 33. 7.d a.e c.b a a. 1.b. c 9.CAPITOLUL III METODE DE PREVENIRE A INFECŢIEI. 44. 43. 18.c 8. 28.c 2.b.c b b CAPITOLUL V ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. 23. a.b a a a.b.b 7. 10.c b b. 71.d 15.e b.d 16.c a a b 33. 30.c. 42. 29. 50. 20.c c 10.d b.b.b.b. 40. 27.c a. 21. 28.b. 39. 15. 78. 17.c. 16. 33.c a. a a b a. 30.b.c b. 31. 75. 36.c a.c a.b c a.c 14. 34.b a. 25. 48. 30. 9.d a. 68. b a b b. b 6. a b b b a a b. 59. 4. b a a. b 11.b b. a. 17.b c c a. 2. 41. 25.c a.c b. 32. 36. 39. a 10.b. a 3.c.c a. 19.c.b 4.c a.f CAPITOLUL IV NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ 1. 14.d a. b b.c c b 174 .c b a b a b.b c a. a. 7.b.b. 41. 4. 57.c a. 77. 9. 67.b c a.b 8. 35. 76. 32.b a. 24. 2. 43. 21. 73. 37. 6.c.c a. 34. b. a. b 5.b a.c b 65.c.c a c a. 74.c 22. 19. 66. 38. 16.b. 61. 3. 34. 60.b. 58.

1.b 30. 19. d 38. c 8.b a. c 2. 6. 43. a 34. 11. 16. 62. b 13.d a.d b c c c c c 27. 56.c. b 7. 25. 17.b. b 3. 31. 50.d 35. 28. a. 41. 3b.b c a.b. 51. c 36. b 11. 45. 23. 25. 4d. 18. a. 21. a 9. 55. 30.c 175 . b 12. 44.d c a a a a 15. c 37.c a. 48. 18.c. 10. 26.b. c 7. 24. 33. 61.b a. 7. 9. 20.c.c a b c b b d a b b a a.c b 52. 53. b 10. 57. b 8. a 14. 2c. a 4. 56. 32. 47.d a.CAPITOLUL VI MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE.c c CAPITOLUL VII ÎNGRIJIREI ALE PACIENŢILOR CU DIFERITE AFECŢIUNI. 28. 20. 50. 15. 40. a 32. b d b b a. 20. 2. 59. 22. 52. 29. b 33. b. a 13. 4. a 4. 36. 45. 44.d a. d 39.e b. 32. 55. 58. 61. c b d c a c b c a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. d a c c a a d a a. b 11. 49.d 3. 23.c 31. 49. 57. 19. 3. a.d a. c 5. 5e 28. b 5.c 27. 26. 22. 47. 39. a 6. 43. a 6. 59. 30. a a. 17. 23. 48. 60. b 2.c 29. b a. 21.d a. a c c d c b a. c 14.d b.c b a d a b c b a 40. 12. 25. b b c c a b a. 31. 54. 58. 62. 1. 5. 14. 27. a. 24. 41. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii. 18. 13.c b. 21. 26. 60. b 9. 35.c 22. b. 34. 24. 17. 16. 1. c d c b c a c a c b c c b 53. 46. 16. a. b 10. 54.c b.b 29.c.b. 51. a d d b b d a. 42. 37. 46. 42.b c. a c a a a b c 8. 19. 38. 1a. c 12. 15.b.

20. a. 19. 21.b.c b c a. 32. b 4. a. 55.c. 45. 51. 34.b.c a. c 5. 39.b. 44. 38.b. 37. b 9.c b a. b 14.c a b c a c a.c. 76. 2b. 22. 16.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. 38. e 60. 26.b. 25. 59. 35. 27.b 4. b 31. 87.b a. 41. 24. a 13. b 11. 90.c b b 73. 46.c 33. 82. a 5.b. 23. c 8.c c a b d c b c a. 64. b 11. 57. 42.b b a 37. 47. 54. b 10.c a. b 2. a. a 13. 30.c. c c a b c b c a b a a.d 7. c 12.c a b c a b b a.d a. 65.c a. 20.b.b. 69. c 34. 1. 15.b. a a b. 16. 62.c a. 80. 72. a 30. d 7.c a. 21. 1. c 3.c a. 69. c 5.c b b a. 41. 43. 31. a a. a 12. b. a 13. 63. 5e 29.b.c a. 63. 28. 41. 32. 56.c a. b 32. 56. 78. 23.b a a a b. 18. 31. 42.c c b. 62. a. 53.b. 28. 56. 70. 35. 49. 52.b. 38. c 12.c a 29. 18. 48. 79. 58. 75. 29.c.b. c 17. 52. 42. 66.b.c a. 81.b.d a c a. 55. c 11.b b b 43. 77.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. 50.b. 65.d c a. 22.b.c d a. a. 17. 50.b. 44. 53.b.c a b. 44.c a. b c c a. c 9. c 4. 40. c 10. b 28. 49. a.c a. 40. 17. 19. c a a b c b b a a.c a. c 6. b 18. b 10. c 6.c.b a 48. d 3. c 26. 45. 61. a 9.c a.e a. 67. a 19.c a b a.c a. 25. 66. 26. 36.b. b 16. 39.b 3.c.c a b a a c a.d a. 27. 88.b. 51. 24. a.c . a 27.c b a.c 7. 30.c a c c c d b a b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. c 15. 54. 53.b a. b 2. c 8.b. 50. 23.b. 47. 67.c a. 48.b. 52. 54. 83.b.c a.b.c a. c a b a a c a. b 6. 46. 36. 45. 20.b. c 15. 4a. 74.b. a.b. 22. 61. 57. 46. 37.c 176 55.b.b.d e b. a. 49. 86.b.c a a.d c a a a c c c 57. d b c d c d b. 1. 24.b a b b. 34. 40. 14.b. a 14. 21.c a. 58.b.c a c b a 25. 43.d.b. 85. 68. 64.b.b. a. d 36.c 8. 89.b. 3c. a 35.b. 59.c 2. 47. 51. 33.c a. 58. 68.b. 39. 60. a a. 33. 1d. 84. 71.

a b b a 95.d b b 25.b.c 61.e a. 39. 60.c a. 2b.c a.b a. c 9. 38. a 4. 54. a 10. 1. 47. a 31. 28.b 9.c b c b c a. a.c c 29. 44.c.c a.b c 19. 36. b. b 30.b.c a. 24. 19. 96.b.b. 26.c 22.b c a a. 2b.c. b. 9. a 8. 22. 27.c b. 13.d 104.b.b a c. 55.b a a. a.a.c c a 6.d a.b. 39.b a. 7.d 37.c 103. b 9. 34. 6. b 12. 2. 45. 14. 50.c a. 23.b a.c. 6e.b. 3.c b a a a. a 13. 58.b 101. a.d a. 8. a. 19. 1. 4c. 19. 5. 11.91.b 109. b. 51. 25.d a. 17. b 3. 24.c b a.b a. 33. 56.d 16. 3. 18. 29. c 6. b 8.c a. a 7. d 100. c a. 3d.c b.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice.c b. 6. 14.c a.b.d a.b. 33. 26.c a.b. 48.b. a.d a.c c a.b a. 24. 13.b.d.e 22. 36. c c b b c b a 8. 22.c 106.b a. 21.c a. 94. 14.d d c b 28. 21. 3.c a. c b b a d a b b a. 16.b 105. 57. 52. 17. 29.b. 42. d a a. 7. 5f. 18.c. 53.b. 15.b. 1c. 7g 177 .c. 17. 20.b a a.c c b b b a b a 37. 35. 27. 25. a c a a 99.b c a.b. 40. 46. 4.c a. 4. 97. 20. a 2.b. 93. 18.e 10. a a.b. b 7. 17. 16. 38. 4. b b a a.b. 32.d.b. 31. b. 12. 20. 21. 1.b 102.d a. 13. a 11. 2.d a.d a. 27. 23.c b b a. 2. 59.b a 21. 15.b. 23.b 23. a b. a. a 32. 28.b. a 12. 43.e 49. 18.c a.b.c a. 4d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice.b.c a. 1a. 30. b 5.b 108.c. a. 16.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine.c 14. 98. 1. 5.b a.c. 31.b.c 3a. c 15. a. a.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. 35.b. a. b 10.c a.b.d a.d. 26.b.b a.c 33.b. 40. 41.b. 32. b 11. 20.b.b. 30. 12.b.b 107. 5. 15. a 11. 92.d a. 34. c 10.c. c c d a.c a a.b.

d a.b. b 11.b. 25.b a.b. 5. 17. 14. 30.e a. 3. c 47. 24.c 8.d 13. c 50. a a.d 23. b 5.b.c. c 9. 1a.e 10.b. b 48.c d a. 16. 4. 5. b 14. 22. 2. 33. d a. 4c. 1. 24. c 9. 22.b. b 8.c a.d e b a 45. 24. b 6. 20. 20. 20. 27. b 11. 24. a. 2b. 30.c 51.d 34. a.d c d.c d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. 17. 26.b. 21. 3. 13. 14. 12. 27. 27. c. 5.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. 22.b.b. 26. 18.d a. 1.c b a. c a.b 25. 27.b.c a b a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL. 16. 21. a.c a.c 29.d a. 17. a.b. 42. b. a. 18. 24. b a a b a a.c. 5. a 10.d b a. c 10. 26. 3d.c. 39.d a b a b.b b.d a. d 46.b a. 18.c 9.b.d c b a.b. 6. 1. a. 4. c b b a a. 35. 16.c. 2.c. a 15. 17.c a.b.b a 178 . a 11. a. 36. 21. 4. a.b.b.c a. c 4. a.d 3.c. b b c b a a. 23. 28.c 12.c a. 34.b a.c a.b. 29.c. 14. a 9. 21.c. 5e Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. c 12.c. c b b. b 7.c a.b.b.d a.b 10.d 9.e 16. 15. 28. 40. 6. 3.b.b. a.b 25. b 2.b.b. 28. a. 28.c a a.d a 6.d a a. c c b.c a a. 7.b b a 21. 15.c c a 19. 19. a. c 8. 31.c 12. b.b. b. c c a.c a b 22.c e b. c 49. b. 22.c 11. 25. c 10. 33.d a.c. 31.b a.c.c. 18. 32. 6. 1. a.b b a. c 7.b. d 12. a.b. a b c a a c 19. a.b. 26. 19. 18. 19. 16.c. 15. 37. 20.d a.c a. 1.c a. 15. 13. 23.b. 17. 4. 23. 43. b 8.c. 2. 32.b.c c b a.b. 20.b.b.c.d a.c a. 38. 2.b c a b a. 41. 25.b.c 11.c a.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie. a.c b 7.c c a a. 23. a. b 13.c 8. 44.d 13. 3.c 7. 14.

b. 22. 2b.c c a a.d 44. a.b 21. 7f. 6f 9. 23. C-. 14.b.c. a. 21. b 2. 5. a. c 22. 18. 1.d c b c c.b.6. b .d c a. 38.b. 16. 47. a. c.c b. a.c c d b. 25.c a. 20. a. .c c a. b 6.c b 27.3. 2.b. b 1. 27. 4d. 2b. 17.c b. 20. din bumbac. a.b. a. 29. 27. a . c 10. 25. 34. 30.b 31. 15. b 7.b. b 30.d 14. a 16. a. E-. 24. a.c. 1a.d 20.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. 1c. 16. b 12.2. a 15.c. b 8. b 10.c 13. 40. 33.b. a. 19. 19.d 10. c 13. c 2. 23. 18.b. 18. 14. 15.c a.d c. b. 5e 13. 19. 15.c a.b.c b.d c. b 3. 3b. b. b.c Îngrijiri ale lăuzelor. 5.d c a a.c. moale.b.c.b.b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. 20.c 24.c 9.c b a a.d a. c 8.c 6.c a a. a.d 6. 1. a 25. 3. 37. 2a.c a.e 21. 6.b. 17. 179 31.c. 21. c 9.d a. 24. b.c b.d a.5. a.e a. 7.b a. a 7. a 11. a.c 3. 26.c. 4d.d d b a 22.c 8. 3b. b 4. 6. c .d. b.b 46.d.b 11.d b b.b b a. albă.b.d 5.e 33. 30. 5a.c 28.b 10.c.b a c 7. 20.c 2. a. să se poată fierbe 3.c. 28. 18. b 23.d c.c 45. 1. 25. 1. 13. 16. a.b c b b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. 26. a 30. b. F-.4. 19. d 43.c. b 12.d 11. 4d 5. 39. A -a.b.d c. c 9.d a. 21. 4.b. 16. 17. 17.c 10. 31. 2a. 15. a. B-a. 3. 5e. 12.c b 28. 3c. 19. b. 24. c 11. 36. a. a c c b a b.b 14. b c c c c a b a a a.d a. fără cusături pe mijloc.b. c 29. a. a.d 7. c 26. 3e.d a.b.c b. c.b.d 42. 26. b 27. b 11. 6g 8. 28. 17.d 9.c 4. c.7. b 29. c. 4. a.d c 41. 22. c 12.d b.d a.c b 8. b. 2.1.c b a d a. 1c. 22. 13. a. D-e. 32. 14.b. a.e Îngrijiri ale nou-născutului. b. 35.b. 29. c 5. 23.b. 18. c 23.b. a. d b.b 4. 4c.c 12. a. c 32. 1d.

a. a 20. 32.b a.d a b b.b.c a. 19. c 7. 22.c. a 37. b.c 3. 23. 40. 3d.d a.d b. b 8.c. 4b. 28.d a. 24. 24. 14. a. a.d a. a a. c 14.b.d a. c 9. a.e a.b. 1f d b a.d 15. 2c.b. 29. 6e.c. a. a. 26.d 41.c 44. 49.b. 55. 39. 3a.c CAPITOLUL VIII ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR ÎN PERIOADA PRE ŞI POSTOPERATORIE. b 30.b. 21. 2.d 4. 8.d a.c 21. 34.c.c a.Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.b b. a. 4c. 7. a 48.b. b.c. 1b. a. 31. 38.e 43.c d a. 4d 24. f 42. 20. a. a.b.b 19. 29. b.c.c 20.b.d 36. 51.c a. a. a 6.c a. c 34. 28.c 12. 17. 9.c. 4.d 21. b-polideterminarea.b. b 12.c.e 47.d 29. b 16.f 2.b 5.d b. b 23.d 10. 41.b 18.c b.b.c. a-caracterul diferenţial.c a.c 9. b 28. a 22. 11.d 6. 36. f 4.c.d a.c.c 19. a.c a. 56.c a. a a b b a c a b b 10.d e a. a. 3a. b.d 3.d d d c.b.c 180 . 37.c. c. 32. c-caracterul relativ al deficienţelor. b. a. c 31.b. b. c. a.c a. b.d 32.c 5.c 27.b.c.b.b. 41. a. a. 33. 40.d a. 53. 39.c 36. 33.b 11. 1. 5a. 30. a. 27. a. 25.d 8. 5e 38. 23. a.b. d. b 10. b. 52.c a. 37.d 39.d b.b.c. 2b.c 33.c 13.c a.b. 1d. b. c 17. 2c.b. 22. 34. c 16. a. a. b 17. 42.b. 7.b.c 2.c. a 18.e. 60. 3. 30. c b a. 38.c 35.e a. 1.c. 26. 57. 43. 58.b b c b a. 12.d a. 16.b. 13. 5.b. 35. 15. a 27.b. b 46.c e Îngrijiri ale persoanei vârstnice.d.e 45. a. b 26.c b a. 44. 54.d 25. 1. c.d 40.b.c 14. b 13. 6.c b a a a. 50. c 15. 59.d c a.d.d a a a.d b d b. 35. a.d b. a. 31. 18.d b. 25.c 11. d a.

a. 46. c 3.b.c 25. 54. 49. a 10.c 16.d 4.c a.d.d 20.c a. 45. 66.d 2. 43.c 3. 58.b.b. 1. a.b. 31.b 122.c 19.b.d 99. 37.b. 42. 63. d 6.b.h 98.b. c b b b.b. a.c.f a.d 22. 51.c b a.c b. a. 82.b. 43.c c a. 59.c. 33.d 101. 46. 28. a. 18. a. b 108.d. d. 39.d a.c. 51. 95.b. 90.c.f 120. a.b.d.c.d b. 54. 47. d 106. 48. 84.d a.d a.d 21.c.c a.e a.b. a c c b.f a.c 24.c a.c a.c.c e a. a. a. 41.d 10. 41.b.b.b.b. 53.b. 28. 15.c b.d c a.d 11.b b.d 104.c.c 4. a. 94.d 109.c.e 112.b. a. a.c. a. 32.c.d 27.b. a.b. 52. 78. a.c a. b 7. 87. 38.d.c b e.d a.b. b 77. 37. b 13.c.d a. 96.c b a. d a. 42. 64. 17. 74.d 111.d 121.c a. 31.c b 23.b.c. 14. b.d b. 91.c 18. 35. 89. 16. 30. a.b.c a.b.c. 26. 35. 92.c.d 118. b. 81.c 15.c.b. 75. 40. 33.b.c a. b.c a c b a a. b. 49.d b.b.b. 65. a. 32.b. 25. b.c a.b b.f 103. 44.d. a.g.c 5. 13. e. 80.b.c b. a. 47. 79.b.d b.c 14. 60. b 9.d 116.c.b.c. a. 70. 83. 69. 36. 86. 48. 39. b.d a.b. 93.b.d b c a. 88.d. 30. a.c. 50. d. 19. 34. 57. 55.e a. a.c.d 107.d b. a. 29.c b a.e 115.e 113.c 100.b.d a b a a b CAPITOLUL X ÎNGRIJIRI COMUNITARE. 61. a. 36. 20. 71. 27. 85. 68. 38.c 114.b. d 6.b.b.b. 67. 73.d 52. a.e. c.d a. 53.c.e b.d 110. b. c a.c. a.c. 97.b b.d a.c a a.e 76.b 17. a.b 181 . 44.c 7. 55.d a. b. b 11.c 8. a.c.d 5.c a.c a. b.c c c b a c 34. b 8.d a. a. 62. 56. a. a.c.c 12. a.b.c 105.c a. b.b.e a.b.c.c a b a 45. d.c. 40.c a.b a.d a c b c a.b.b. 29. a 9. a. d 119.CAPITOLUL IX ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR CU URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE. a b c c a. a 12. d.b. a.c 26.b.b. 22. 1.c. e 50.b a.c.c b a.b a.c a. a.d a. 72.e a. 24.c. a 117. c 2. a.b.c 102.b 23.c a.c. 21.b. a.d b.

Ed. 1998. E. Bucureşti. 1997. Athena. VUZITAS . CRIŞĂN.Chirurgie. FL. M. POPESCU . Ed. Medicală. D. C. RĂŞCANU . Bucureşti. Ed. Ed.Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos. 1993.Educaţia pentru sănătate în şcoală.Ghid practic de neurologie. MOLDOVAN . Ed.Manual de medicină internă. 1994.Fundamente în nursing. CHIRU şi colaboratorii . ANGHELESCU.Bazele teoretice şi practice ale îngrijirii omului sănătos şi bolnav. D. Zecasin. Ş. Ed. Bucureşti.Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali. M. FL. E. TITIRICĂ . Ed. Ed.Puericultura şi pediatrie. BUCUR. A. O. Ed. Bucureşti. Ed. N. Z. Ed. 1998. 1996. NANU . Bucureşti. Info Team. Bucureşti. 1994. Bucureşti. Ed. GEORMĂNEANU. Bucureşti. C. 1999.Ginecologie. R. Ed. Ed. CONSTANTINESCU . Bucureşti. L. 2001. specialităţi înrudite şi îngrijiri paliative. Ştiinţă şi Tehnică. . Info Team. Ştiinţă şi Tehnică. L.Ghid de nursing geriatrie. Ed. Bucureşti.Obstetrică. M. GH.Urgenţe medico-chirurgicale. MARCEAN. Bucureşti. Ştiinţă şi Tehnică. 1999. 1996.Boli infecţioase şi epidemiologie. All. Bucureşti. 1996. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ C.Neurologie şi psihiatrie. Cison. Bucureşti. Nursing în chirurgie. CHIRU . STOIANOVICI . Carol Davila. 2002. Bucureşti. TITIRICĂ . Ed. Specialităţi înrudite. 2000. MINCU şi colaboratorii . BOCÂRNEA . Ed. 1998. MORARIU şi colab. 1998. Universul. Viaţa medicală românească. Bucureşti. CHIŢIMIA şi colaboratorii . Bucureşti. 1995. Universul. Ed. Sub redacţia C. Fiat Lux.Medicină internă. BORUNDEL . BOGDAN. Bucureşti.Puericultura şi pediatrie. NANU .Psihologie medicală şi asistenţă socială. Cison. Ştiinţă şi Tehnică. Ştiinţă şi Tehnică. L. 182 . M. PÂRLOG . 1995.

............... Spătaru Ruxandra.... Spătaru Ruxandra..................... Morariu Letiţia................91 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine..........158 Grila cu răspunsuri corecte.................................93 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie........ Tofan Ruxandra ............................................................105 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL............... Morariu Letiţia... Procesul de îngrijire......146 Capitolul IX.................................... 39 Capitolul VIL                       Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni: Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii.............................130 Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.................................... Puiu Victoria ............................. 27 Capitolul V..........71 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice..........58 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale..................... Spătaru Ruxandra............................ Spătaru Ruxandra ....... 19 Capitolul III.... Spătaru Ruxandra.... Morariu Letiţia ................... Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre.............102 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice.........................112 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase...................................... 152 Capitolul X...........CUPRINS Capitolul I......................... ............................................. Puiu Victoria ....................... Ştefănescu Florica......... Morariu Letiţia ...... Spătaru Ruxandra ...................................140 Capitolul VIII............. .....................................65 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice......... Spătaru Ruxandra............................ Morariu Letiţia................ 2 Capitolul II................. Morariu Letiţia.............. 23 Capitolul IV......................................................................43 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare......................................................................................................51 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive......................................................87 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. Morariu Letiţia. Morariu Letiţia ....124 Îngrijiri ale lăuzelor.................................................................................................................................................. Administrarea medicamentelor............. Morariu Letiţia .... Puiu Victoria . Îngrijiri comunitare................. Spătaru Ruxandra................................................................................ Nutriţie şi dietetică..............183 Cuprins .......................................................................................................... ............................................................... Ştefănescu Florica...... ....120 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice........... Ştefănescu Florica........................115 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale.........174 Bibliografie selectivă... Morariu Letiţia ....... Pârlog Măria.............. ............................ Spătaru Ruxandra. Morariu Letiţia ......................... Modificări hidroelectrolitice...128 Îngrijiri ale nou-născutului....... 34 Capitolul VI........................... Chiru Florian............................... Morariu Letiţia ...... Pârlog Maria...............................................135 Îngrijiri ale persoanei vârstnice. Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirur-gicale..................................... Spătarii Ruxandra....................... ....... Spătaru Ruxandra ........ Spătaru Ruxandra.......... Spătaru Ruxandra ... Morariu Letiţia................................................................................................... Spătaru Ruxandra..................... ........................... Spătaru Ruxandra...................... Metode de prevenire a infecţiei.............şi post operatorie..... Morariu Letiţia.......................................................... ....................................... Morariu Letiţia ........................ Spătaru Ruxandra.......... Nevoile fundamentale umane....81 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii............ Puiu Victoria .... Puiu Victoria .................109 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice..........184 .......... .............................................. Morariu Letiţia .................97 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice.......................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful