You are on page 1of 9

Vindecãri

ªapte principii pentru CUPRINS


7 cel ce vrea sã
creascã spiritual

1. Lectureazã Scriptura
,,Ne bucurãm ºi noi de tot ce a lucrat Domnul în viaþa
noastrã; mãcar cã de multe ori suntem întristaþi pentru
puþinã vreme prin felurite încercãri, totuºi prin Domnul
nostru Isus Hristos, noi suntem mai mult decât biruitori”.
plecat acasã. Spre searã am aprins lumina. Deodatã
fetiþa a tresãrit ºi s-a uitat þintã la bec, ceea ce a fost
pentru prima datã. Soþia mea a luat-o în braþe ºi a fost
miratã de felul cum reacþioneazã. Dar slavã Domnului
în mod intens ºi sistematic, În data de 27 februarie 1996, Dumnezeu ne-a trecut cã începând de atunci, fetiþa a început sã urmãreascã
dar cu sinceritate ºi în 3 Editorial printr-o încercare. Fetiþa noastrã în vârstã de 6 luni a cu ochii. Acum este în clasa I ºi nu sunt probleme.
curãþie. Metamorfoze fost programatã pentru o operaþie la picioare. Medicii Spunem ºi noi ca psalmistul: „Doamne, Dumnezeule,
2. Studiazã toatã Biblia au constatat, dupã cele vãzute la radiografie, cã oasele multe sunt minunile tale pentru mine, nimeni nu se
aju-tându-te cu rugãciune în de la baza ºoldului erau deplasate. Soþia, de teamã, a poate asemãna cu Tine”.
mod individual ºi în 4 Închinãtori în duh ºi-n adevãr refuzat operaþia, iar medicul a spus cã vor fi probleme Cel mai mic copil, un bãieþel de doi ani, era mereu
compania oame-nilor sfinþi Anotimpul iertãrii – Iliuþã Petruneac mari, cã fetiþa va merge rãu. bolnav, fãcea febrã mare, avea anemie mare ºi
(atenþie la învãþã-tori!). Venitã acasã de la spital, soþia a început sã plângã. ganglionii cervicali se mãreau foarte tare. Din cauzã
3. Citeºte istoria Bisericii Am hotãrât sã venim înaintea Domnului cu post ºi cu cã febra nu scãdea, trebuia sã merg cu el la spital.
scrisã de autori cu orientãri 6 Principii sfinte rugãciune pentru a i se face ungerea cu untdelemn în Douã, trei sãptãmâni fãcea injecþii, veneam acasã ºi
creºtine diferite. Sacrificiul... în vremuri de lipsã – Iosif Birãu Numele Domnului Isus Hristos dupã cum este scris în îl feream sã nu ia microbi, dar nu treceau zece zile ºi
4.C u n o a º t e s i t u a þ i a Iacov 5:14-15. iar avea febrã. Am mers cu el la Iaºi, a fãcut analize,
actualã a creºtinismului ºi Peste câteva zile am mers la rugãciune cu câþiva injecþii, dar au trecut douã sãptãmâni ºi s-a îmbolnãvit
a celorlalte religii (sumar). 8 Doctrine biblice fraþi în comuna Roma, judeþul Botoºani, la fraþii U. ºi A. din nou. L-am dus ºi la doctori particulari cu studii în
5. Dãruieºte-te lui Dum- Învãþãtura despre botezuri (ultima parte) – Ei erau adunaþi seara la rugãciune, fãrã sã ºtie cã venim strãinãtate. Îmi dãdeau cele mai tari medicamente, îºi
nezeu fãrã rezerve. ºi noi. Dar înainte de a ajunge noi, o sorã de acolo a dãdeau tot interesul sã-mi salveze copilul, dar, cum
Iosif Anca
6. Trãieºte cu demnitate mãrturisit cã în timpul rugãciunii a avut o viziune cereascã treceau zece zile, era din nou bolnav cu febrã mare ºi
ºi iubire în familie. cu un copilaº într-o scãldãtoare. Am venit înaintea imunitatea i-a scãzut foarte mult.
Am învãþat sã învãþãm ºi
Domnului cu stãruinþã ºi rugãciune fierbinte ºi s-a fãcut În data de 7 mai 2005, am ieºit de la spital cu sfatul cã
7.Integreazã-te într-o 10 învãþând ne învãþãm
fetiþei ungerea cu untdelemn în Numele Domnului. va trebui sã merg mai departe pentru analize mai
bise-ricã evlavioasã ºi activã.
Scrisoarea a VII-a – Zaharia Bica
Vã mãrturisesc cã s-a petrecut o minune. Peste speciale. Peste o sãptãmânã, din nou copilul avea
soþia mea care era cu copilul în braþe s-a coborât Duhul febrã mare. În necazul ºi durerea pe care le simþeam
Sfânt cu putere. Iar fratele U. a spus dupã rugãciune de peste un an de zile, am zis cã nu voi mai merge la
12 Familia, cuibul credinþei cã a avut în cunoºtinþã cã Domnul s-a atins de fetiþã ºi spital. Am strigat de multe ori cãtre Dumnezeu cu
Educaþi copiii de mici – Michael Pearl a vindecat-o. Cu lacrimi de bucurie în ochi, ne-am întors lacrimi ºi zile de jertfã, dar, când vedeam cã totul este
acasã, slãvind Numele Domnului pentru cã a lucrat în în zadar, credeam cã Dumnezeu S-a supãrat pe noi.
chip aºa de minunat. De atunci sunt aproape 10 ani, În data de 17 mai 2005, am mers cu bãieþelul la fratele
Statutul moral ºi spiritual al
iar fetiþa noastrã este sãnãtoasã. A. unde ne-am rugat cu toþii ºi i s-a fãcut ungerea cu
Fondurile necesare editãrii ºi distribuirii revistei
15 creºtinunlui Urmãtorul copil, tot o fetiþã, s-a nãscut cu probleme. untdelemn în Numele Domnului Isus. Am venit acasã
„Dragoste pentru Adevãr”, în tiraj de 4000 exemplare, provin Casa satanei – Ioan Suciu La 3 luni nu urmãrea nimic cu ochii, nu zâmbea, nu cu nãdejdea ºi credinþa cã Dumnezeu a lucrat. Nu i-
din donaþii din þarã ºi strãinãtate. Cei care doresc sã sprijine gângurea, cum de altfel fac copiii mici de 6 sãptãmâni. am mai dat antifebrile pentru cã febra a dispãrut.
aceastã lucrare pot face depuneri în contul Asociaþiei 16 Înþelepciune pentru înþelepþi
Medicul a examinat-o ºi ne-a trimis la un specialist în
neuropsihiatrie. În data de 10 august 1997, cu nãdejdea
Treptat, copilul nostru a început sã mãnânce mai bine
ºi nu mai avea nici anemie. Mulþumiri fie aduse
Creºtine de caritate Gosen 2511.1-1584.1/ROL COD IBAN: Ajutaþi-i pe leneºi (Proverbe 24:30-34) –
ºi credinþa în Dumnezeu, am mers la bisericã cu fetiþa Domnului Dumnezeului nostru!
RO91RNCB1200000015840001 sau 2511.1-1584.2/EUR, Iosif Anca
la binecuvântarea noilor nãscuþi. Doi fraþi lucrãtori s-au
COD IBAN: RO64RNCB1200000015840002 deschis la BCR, Z & V.C.
rugat pentru binecuvântarea fetiþei noastre. Apoi am
Arad, care are ca obiect de activitate doar educaþia creºtinã. 18 Istorie
Secolul VII – Daniel Brânzei
Vã mulþumim în Numele Domnului Isus!
Colectivul de redacþie
Întrebãri
1. Ce metode de evanghelizare se practicau în perioada Noului Testament? Toate practicile actuale sunt
compatibile cu spiritul Scripturilor?
2. Care este sistemul nou testamental al susþinerii financiare a lucrãtorilor din Bisericã? Ce asemãnãri ºi
deosebiri au apãrut faþã de Vechiul Testament?
ISSN: 1841-1185 3. Care este relaþia dintre vorbirea în limbi ºi interpretarea lor în scrierile apostolului Pavel? În ce mãsurã
cele prezentate se regãsesc în bisericile din România?

Tipar executat la: sc Studio Media Art srl, Arad, tel./fax: 0257 253391
Istoria Editorial

METAMORFOZE
600-636 – Isidor, episcop al Seviliei. Scrierile lui ne pun sfinþilor” (I Corinteni 14:33). „Cãci mãcar cã sunt departe
la dispoziþie o cunoºtinþã enciclopedicã despre Evul Mediu. cu trupul, …privesc cu bucurie la buna rânduialã care
Este recunoscut, nu numai pentru activitatea de scriitor, ci domneºte între voi…” (Coloseni 2:5).
ºi pentru eforturile lui de a stãvili invaziile barbare ºi de a-i Este normal ca Biserica sã aibã ºi sã pãzeascã niºte
încreºtina (mai mult sau mai puþin cu forþa) pe evrei. A înfiinþat „reguli” sau „rânduieli” care sã-i guverneze viaþa ºi
ºcoli ºi mãnãstiri. activitatea: „Dreptarul învãþãturilor sãnãtoase, pe care l-ai
609 – Panteonul pãgân din Roma este „transformat” auzit de la mine, þine-l cu credinþa ºi dragostea care este în Sã privim ºi sã analizãm posibilele metamorfoze din universul diferitelor fiinþe create de Dumnezeu. Fãrã
în biserica Santa Maria Rotonda. În procesul dedicãrii ei, Hristos Isus” (2 Timotei 1:13, 3:14; Tit 1:9). „Te-am lãsat în
sã ne þinem de lanþul rupt al evoluþiei, putem constata cu uimire cã existã mai multe posibilitãþi de schimbare
papa Bonifaciu (609-610) proclamã „sãrbãtoare tuturor Creta ca sã pui în rânduialã ce mai rãmâne de rânduit” (Tit
sfinþilor”. Creºtinismul parodiazã astfel cultura secularã. 1:5). Din acest punct de vedere, epistolele pastorale sunt
a vieþii. De la celula ou la naºtere, la maturitate ºi apoi la bãtrâneþe. Mai interesantã este trecerea de la stadiu
Mãnãstirile anglo-saxone devin centre importante de primele, probabil, ºi cele mai autoritare surse de învãþãturã de larvã la cel de fluture. Dacã aceste procese sunt evoluþii lente ºi ireversibile, existã ºi metamorfoze înºelãtoare
culturã ºi ºtiinþã. pentru lucrãtorii Bisericilor: „Îþi scriu aceste lucruri cu ºi reversibile. Astfel putem asista la minunea unei vizite în care musafirul „redevine” înger, care poate fi bun
648 – Împãratul Constantin al II-lea publicã edictul „Ty- nãdejdea cã voi veni în curând la tine. Dar dacã voi zãbovi, sau rãu, cãci ºi în lumea lor s-a petrecut o transformare, când oºtirea cerurilor s-a împãrþit în îngeri cãzuþi ºi
pos”, limitând învãþãturile creºtine acceptate la conþinutul celor sã ºtii cum sã te porþi în casa lui Dumnezeu, care este stâlpul îngeri aleºi.
adoptate de primele cinci sinoade ecumenice. Papa Martin I ºi temelia adevãrului” (1 Timotei 3:14-15).
Dar problema noastrã este datã de posibilitatea transformãrii omului numitã naºtere din nou (palingenesia –
(m. 655) refuzã sã semneze acest document, este arestat ºi
regenerare – Tit 3:5). Ea are revers, cãci existã oameni „de douã ori morþi” (Iuda 1:12), dar „încercãrile” se limiteazã
deportat în Crimea. El este ultimul papã venerat ca martir. Ce cuprinde o Constituþie a Bisericii?
664 – Dupã o disputã între biserica celtã ºi misionarii la atât. Nu mai existã posibilitatea naºterii din nou a doua oarã, aceasta ar presupune o altã jertfã christicã, ceea ce
Romano-Catolici, Anglia adoptã romano-catolicismul în De obicei Constituþia Bisericii se compune din douã nu este posibil (Evrei 6:6). De aici încolo, doar doctrina hindusã a reîncarnãrii mai admite trudnice salturi, dar
sinodul de la Whitby. secþiuni distincte: nereuºite, spre divinitate. Scriptura mai relateazã doar despre metamorfoza învierii ºi a rãsplãtirilor veºnice.
Mohamed (c. 570-629) pune temelia islamismului, a) Mãrturisirea de credinþã, care afiºeazã crezul ei Aºadar, existã metamorfoze standardizate, care modificã natura acelor fiinþe, dar existã ºi modificãri fãrã
religie care va înlocui treptat creºtinismul în Orientul Mijlociu doctrinar în lumina Scripturilor. În articolele mãrturisirii de metamorfozare, naturalã sau spiritualã , rezultate din schimbarea mediului. Astfel, existã animale care se pot
ºi nordul Africii. credinþã se clarificã pentru membrii Bisericii ºi pentru
adapta urgent sau în timp ºi în apã, ºi pe uscat, ºi condiþiilor terestre ºi aeriene, sau chiar în cele trei medii.
638 – Islamul cucereºte Ierusalimul. societatea contemporanã: cine ºi ce este Biserica, ce crede
690 – Doi episcopi anglo-saxoni, Kilian ºi Willibord, Biserica ºi ce vrea sã facã Biserica.
Imaginea aceasta ultimã poate fi trãitã ºi de oameni, deºi nu-i de loc recomandatã. Un om poate „zbura”
activeazã intens ca misionari pe continentul European, Articolele de credinþã identificã Biserica drept un grup în lumea spiritualã, imediat poate reveni la sol ºi sã-ºi desfãºoare activitatea cotidianã, care în mod intrinsec
printre franci. distinct de persoane care se unesc în jurul unor convingeri nu-i nici sacrã nici profanã. Dar el poate, dacã se lasã dus de ºarpe în ispitã, sã se bãlãceascã ºi în apele
pentru îndeplinirea unor anumite acþiuni caracteristice. murdare ale mãrii acesteia care zace în cel rãu (Galateni 6:7; Iacov 1:21-26).
Ce este o constituþie a Bisericii? Mãrturisirea de credinþã cãlãuzeºte Biserica în studiul ºi Atenþie! „Nu vã lãsaþi înºelaþi ºi bãgaþi de seamã sã nu vã înºele cineva” (Matei 24:4-5, 23-24).
în interpretare Scripturilor, face public un rezumat al esenþei
Verificaþi-vã propria stare ºi nu confundaþi starea spiritualã cu stãrile de agregare a apei: solidã, lichidã
Deºi fondatã de Domnul Isus Hristos ca un organism credinþei creºtine, înlesneºte Bisericii pãstrarea unei învãþãturi
ºi gazoasã. Verificaþi ºi realitatea spiritualã a celor din jur. Vedeþi, avem de-a face cu o schimbare de mediu –
spiritual viu, din punct de vedere uman, Biserica este ºi o sãnãtoase ºi pune la dispoziþia membrilor ei un instrument
„organizaþie”, iar organizaþiile, pentru a funcþiona bine, au care sã-i ajute în lucrarea de proclamare a Evangheliei. la bisericã (imagini de) sfinþi ºi în lume oameni de lume „dupã mersul lumii acesteia” (ºi ce e mai grav) dupã
nevoie de un sistem de reguli ºi de o anumitã structurã b) Statutul de funcþionare (îndreptarul de practicã), domnul puterii vãzduhului” (Efeseni 2:2). Sau s-a produs minunea (metamorfoza), s-a schimbat natura, e de
acceptatã de bunã voie de toþi membrii lor. Fiecare care-i reglementeazã funcþionarea membrilor în sorginte dumnezeiascã, sfântã în concept ºi în purtare (1 Petru 1:13-19; 2 Petru 1:3-4).
colectivitate umanã funcþioneazã sub reglementarea unui interacþiunea din interiorul bisericii ºi în activitãþile de Dacã schimbarea s-a produs cu adevãrat metamorfoza, se poate observa uºor în medii diferite. Poþi
set de prevederi sau „rânduieli”, scrise sau nescrise. Cu mãrturie din societatea înconjurãtoare. zbura (ai elan), poþi respira (te simþi bine), poþi mânca ºi digera (ai gust sau îþi este greaþã), la fel, în orice
cât este mai mare colectivitatea umanã ºi cu cât þelul ei este Acest îndreptar de practicã adunã ºi interpreteazã
atmosferã? Se îngânã lumina cu întunericul, oare e apus sau rãsãrit de soare? Un sfânt în lume, între oameni
mai complex, cu atât setul de reguli ºi structura devin mai pasajele biblice care se referã la forma de guvernãmânt a
necesare ºi mai importante. Sistemul de „reguli” sau Bisericii. Majoritatea organizaþiilor au un set de reguli ºi
care trãiesc în pãcat, va întâmpina o dublã respingere, una din interior împotriva mediului viciat, alta din
„rânduieli” care guverneazã existenþa ºi activitatea unei structuri care le guverneazã activitatea. exterior, din partea celor ce au altã naturã. Dacã totuºi se poate acomoda, dupã caz ºi loc ºi reuºeºte
organizaþii se numeºte „Constituþie”. Îndreptarul de practicã poate fi comparat cu un astfel „performanþa” sã slujeascã lui Dumnezeu ºi lui Mamona, trebuie sã ºtie cã slujeºte lui Mamona ºi nu lui
Când vorbim despre Bisericã trebuie sã ne amintim de Manual sau Statut de funcþii. El este standardul dupã care Dumnezeu. În viaþa acelui om naºterea din nou încã nu s-a realizat.
cã, în contextul armoniei ºi preciziei matematice despre care Biserica ia decizii ºi conform cãruia îºi desfãºoarã activitãþile. Cred cã la ceva asemãnãtor se gândea apostolul Pavel când a scris: „Copilaºii mei, pentru care iarãºi
mãrturiseºte alcãtuirea universului, Biblia descoperã un
simt durerile naºterii, pânã ce va lua Hristos chip în voi!” (Galateni 4:10).
„Dumnezeu al ordinii”: „Cãci Dumnezeu nu este un extras din
„Identitate creºtinã în istorie”
18 Dumnezeu al neorânduirii, ci al pãcii, ca în toate Bisericile de Daniel Brânzei Editorii 3
Închinãtori în duh ºi-n adevãr Alternative

(continuarea din pag. 15)


este adevãratã interpretarea cu banul, o sã-mi dau
seama în timpul slujirii din bisericã. Mi-am pus semnul:
Casa satanei „dacã greºesc o singurã datã la poezie sunt convins
de pierdere”. Cu durere în inimã m-am întors la unitate.
Pierdusem darul. Atunci mi-am dat seama de pericol.
Acolo era un bãrbat îmbrãcat în negru care mi-a zâmbit Credeam cã la televizor te cultivi, înveþi, dar de fapt
încã de când am intrat. Mi-am pãstrat hotãrârea de era o pierdere de timp ºi sufletul meu nu primea hrana
afarã, sã fiu mai rezervat. ªi nu am rãspuns cu zâmbet. adevãratã.
Þineam foarte strâns într-o mânã o marcã de lampã ªtiam cã banul pierdut poate fi gãsit. Cãutãrile mele
iar în cealaltã o monedã, ca nu cumva sã-mi fie furate. au fost rãsplãtite. La o searã de rugãciune în Biserica
M-am apropiat de masã, ridicând mâna cu moneda ca „Maranata” din Baia-Mare, Dumnezeu mi-a redat darul
sã comand ceva. Când am deschis mâna, am constatat în urma unei rugãciuni fierbinþi fãcutã cu lacrimi. La
cu spaimã cã moneda dispãruse. În acel moment am aceastã rugãciune a fost provocatã toatã biserica de
auzit o voce care spunea: „aici pierzi fãrã sã-þi dai cãtre fratele pãstor Cornel Avram, dupã o predicã cu
seama”. Cu durerea pierderii mi-am zis: „dacã deschid titlul: „Ungerea de sus care se poate pierde pe
ºi mâna dreaptã precis cã nu mai vãd marca”. Trebuie nesimþite”. El nu cunoºtea situaþia mea ºi de asemenea
sã pãrãsesc repede casa aceasta. Afarã am îndrãznit nici vreun alt frate din bisericã, dar am ºtiut cã
sã deschid mâna dreaptã. Marca nu dispãruse. ªi Dumnezeu îmi vorbeºte special prin el. Printre altele a
Iertarea este în primul rând, o demonstraþie a bunãtãþii smerenie, cu blândeþe, cu îndelungã rãbdare. Îngãduiþi-vã unii
atunci am hotãrât: „niciodatã n-o sã mai intru în casa fost amintit cazul lui Samson, care ºi-a pierdut ungerea
lui Dumnezeu, de care se bucurã întreaga omenire. Mai mult, pe alþii, ºi, dacã unul are pricinã sã se plângã de altul, iertaþi-vã
aceasta, ci am sã ocolesc ºi trotuarul din faþa ei. Mã pe nesimþite. Când eram în picioare cu toþii pentru
am putea spune cã este una din însuºirile caracterului Sãu. unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aºa iertaþi-vã ºi voi. Dar
gândeam: am scãpat uºor, de bani mai pot face rost, rugãciune ºi fratele spunea adevãrul cã, Domnul vrea
Parcurgând filele Scripturii, se va deosebi uºor un mai presus de toate acestea, îmbrãcaþi-vã cu dragostea, care
dar dacã-mi pierdeam marca, nu mai aveam cum sã sã redea din nou ungerea celor ce au pierdut-o, o ºoaptã
Dumnezeu înclinat, predispus sã ierte. În Iona 4:2, proorocul este legãtura desãvârºirii” (Coloseni 3:12-14).
procur alta pentru cã era unicã”. strãinã îmi sugera: „nu se mai poate sã primeºti ce ai
a exprimat clar acest adevãr. „…Cãci ºtiam cã eºti un Dând atenþie în mod deosebit versetului 13, vom
O sãptãmânã m-am frãmântat ºi doream sã aflu pierdut”. Duhul Sfânt mi-a amintit rugãciunea lui
Dumnezeu milos ºi plin de îndurare, îndelung rãbdãtor, ºi observa cã Biblia nu condamnã în acest verset posibilitatea
tâlcuirea visului. ªtiam cã visul este rãspunsul lui Samson. El îl ruga pe Domnul sã-i mai dea o datã
bogat în bunãtate, ºi cã Te cãieºti de rãu!” El a cãutat mijlocul apariþiei pricinilor de plângere. ªi realitatea vieþii
Dumnezeu la rugãciunea pe care I-am fãcut-o. Am puterea pe care o pierduse ºi Domnul l-a ascultat. Toate
pentru a ne putea ierta – jertfa Fiului Sãu. Aceasta demonstreazã cã este aproape imposibil ca într-un anturaj,
înþeles cã marca de lampã reprezintã lumina ºi m-am acestea au întrezãrit în mine credinþa ce m-a înãlþat spre
demonstreazã cã Dumnezeu practicã principiul iertãrii la cel indiferent de ce naturã ar fi el, indiferent cât de bine
bucurat cã n-o pierdusem. Ce o fi „Casa Satanei” în Dumnezeu în rugãciune cu inima deschisã pentru a
mai înalt nivel posibil. Nu cred cã se greºeºte dacã s-ar intenþionaþi sunt cei ce îl alcãtuiesc, sã nu aparã, în timp, ºi
care am intrat? Mi-am amintit de expresia din vis: primi darul pe care El era gata sã mi-l redea. Slavã Lui!
afirma cã Dumnezeu este iertare. pricini de plângere. Ele pot apãrea între prieteni, în familie,
„sunt stãpân pe mine ºi n-are cum sã-mi facã rãu”. Aceastã experienþã m-a fãcut sã nu-mi cumpãr
În al doilea rând, odatã cu descoperirea Sa, Dumnezeu a în adunarea Domnului etc. Ele pot apãrea… Ce-i de fãcut
Mi-am cercetat atent viaþa ºi cu adevãrat cuvintele televizor
televizor.. Pentru cã nu am vrut ca ºi casa mea sã fie
introdus între oameni principiul iertãrii ca practicã ce le oferã când ele apar? Biblia spune: „…iertaþi-vã unul pe altul”.
acestea le spuneam atunci când mergeam la club ºi un loc al Satanei. Au trecut de atunci 17 ani ºi
posibilitatea de a obþine iertare de la Dumnezeu ºi de asemenea Rândurile de faþã au drept scop de a deosebi din Scripturi
am început sã realizez cã prin acele filme ºi imagini mulþumesc lui Dumnezeu cã S-a ocupat de mine cu
de a oferi iertare semenilor. Aceste douã laturi ale principiului când este timpul cel mai potrivit – anotimpul cel mai prielnic –
era semãnatã draconic sãmânþa preacurviei ºi m-am multã rãbdare ca sã pot pricepe voia Lui – bunã,
iertãrii sunt inseparabile. Nu numai rugãciunea „Tatãl nostru” în care acordarea iertãrii are randamentul cel mai bun. Sã privim
întrebat: „Oare aºa sã numeºti Tu locul unde sunt plãcutã ºi desãvârºitã. Cãci este scris: „nu luaþi deloc
cuprinde acest adevãr, ci ºi alte fragmente din Scripturã sunt încã o datã la expresia: „…iertaþi-vã unul pe altul” CÂND
derulate aceste emisiuni: „Casa Satanei?” Am avut parte la lucrãrile neroditoare ale întunericului, ba încã
foarte categorice în aceastã privinþã. De exemplu, Marcu 11:26 „…unul are pricinã sã se plângã de altul”. Aºadar, momentul
puþinã fricã, dar n-am ajuns încã la hotãrârea din vis; mai degrabã osândiþi-le” (Efeseni 5:1 1).
5:11).
spune: „Dar dacã nu iertaþi, nici Tatãl vostru care este în ceruri cel mai prielnic, de altfel, momentul statornicit ºi poruncit de
sã ocolesc cât se poate de departe acel loc!
nu vã va ierta greºelile voastre”. Aºadar, atâta timp cât nu iertãm Dumnezeu, când creºtinul trebuie sã ierte este atunci când Ioan Suciu
Dumnezeu m-a studiat atent sã vadã ce voi face
pe semenul nostru, este o speranþã deºartã a considera cã apare pricina de plângere, nici mai devreme, nici mai târziu.
în urma mesajului, ºi pentru cã puneam la îndoialã
vom putea fi beneficiarii iertãrii din partea lui Dumnezeu. Mai Mai sunt ºi alte „anotimpuri” în care oamenii obiºnuiesc Nota redacþiei: Mai mulþi credincioºi sau familii din
tâlcuirea acelei „case”, mi-a mai vorbit o datã ºi am
mult, Matei 18:34-35 vorbeºte despre un viitor neguros pentru sã acorde iertarea, ca de exemplu atunci când de la pricina diverse locuri, de diferite vârste ºi categorii sociale au
fost convins pe deplin. La hotãrârea aceea am ajuns,
cei care, chiar dacã sunt practicanþii altor virtuþi creºtine, nu de plângere a trecut deja foarte mult timp ºi lucrurile încep experienþe prin care Dumnezeu le-a vorbit pe acest
abia dupã ce am simþit sentimentul pierderii. Ce
pot ierta: „ªi stãpânul s-a mâniat ºi l-a dat pe mâna chinuitorilor, sã se uite. Cu alte cuvinte, dupã ce diavolul a chinuit deja de subiect sau altele, din zona de interferenþã a sfinþilor
pierdusem fãrã sã-mi dau seama? Am înþeles aceasta
pânã va plãti tot ce datora. Tot aºa vã va face ºi Tatãl Meu cel mult timp sufletele celor implicaþi ºi… s-a plictisit ºi el, fiind care trãiesc în lume dar nu sunt din lume. Cred cã ar fi
la bisericã. Pe drum spre adunare povestisem unui
ceresc, dacã fiecare din voi nu iartã din toatã inima pe fratele deja în cãutarea unor noi pricini de plângere ºi ceartã, în care mai plãcut Domnului sã înþelegem ce-i bine ºi ce-i rãu
frate militar frãmântarea cu visul. El m-a întrebat: „Tu
sãu”. De remarcat cã aceste versete vorbesc despre claritatea sã ne implice. De asemenea, atât în viaþa de zi cu zi cât ºi în pe baza învãþãturilor de fond ale Bibliei. Astfel ar fi
ºtii ce reprezintã banul din vis?” „Nu ºtiu”, i-am
ºi profunzimea iertãrii acordate cuiva. paginile Scripturii mai întâlnim o ocazie în care oamenii suficient sã înþelegem ce înseamnã „Sã iubeºti pe
rãspuns. „Talantul pe care þi l-a dat Dumnezeu ºi când
Dacã aºa stau lucrurile, dacã aceasta este cerinþa practicã iertarea, adicã în cadrul unui proces de împãcare, Domnul, Dumnezeul tãu, cu toatã inima ta, cu tot sufletul
o sã vinã te va întreba ce ai lucrat cu el”. M-am speriat
negociabilã a lui Dumnezeu, atunci, ca ºi creºtini, este timpul fie demarat din proprie iniþiativã, moderat de cineva sau impus tãu, cu tot cugetul tãu, ºi cu toatã puterea ta” (Marcu
când am auzit acest lucru. Din vis ºtiam cã banu-i
sã dãm o atenþie sporitã acestui aspect în propriile noastre de anumite împrejurãri (1 Corinteni 6:5). 12:30). Dar pentru cã nu toþi sunt gata sã slujeascã lui
pierdut ºi pentru prima datã am simþit durerea
vieþi, pentru a face ca iertarea sã fie practicatã între noi într-o În toate aceste situaþii, sau în oricare altele ar mai putea fi, Dumnezeu fãrã rezerve este nevoie ca uneori sã li se
pierderii, aºa cum am simþit-o în vis. Mi-am zis: oare
formã cât mai aproape de cea pe care o aºteaptã Dumnezeu. adicã practic în orice situaþie a vieþii, iertarea nu poate fi decât aducã pe lângã explicaþia Scripturilor ºi alte lãmuriri ca
sã fie adevãrat? „O sã verific azi la bisericã.” ªtiam
„Astfel, deci, ca niºte aleºi ai lui Dumnezeu, sfinþi ºi prea iubiþi, beneficã, cel puþin într-o mãsurã. Cu toate acestea, în afarã de lui Toma ºi, chiar
Toma chiar,, celorlalþi (Ioan 20:9, 24-31).
4 cã Dumnezeu mi-a dat darul sã recit, sã predic. Dacã 17
îmbrãcaþi-vã cu o inimã plinã de îndurare, cu bunãtate, cu împrejurarea descrisã în Coloseni 3:13, care prezintã momentul
Înþelepciune pentru înþelepþi Închinãtori în duh ºi-n adevãr

cel mai propice pentru a ierta, celelalte ocazii pot cãpãta culori sã-l ierþi”. Comparativ cu expresia: „Te rog sã mã ierþi”, care
ciudate, discordante cu învãþãtura sfântã. Sã luãm de exemplu poate risca sã aibã un caracter oficial, dar lipsit de miez,
situaþia descrisã în 1 Corinteni 6:5, unde Biblia spune: „Astfel, expresia: „Îmi pare rãu”, exprimã o stare interioarã. Aceasta
nu este între voi nici mãcar un singur om înþelept, care sã fie în presupune nominalizarea unui lucru pe care l-am fãcut
stare sã judece între frate ºi frate?” Cadrul în care se poate împotriva fratelui meu, din pricina cãruia acum am pãreri de
desfãºura aceastã judecatã îl gãsim în Matei 18:15-17 ,,Dacã rãu, pe care le exprim. Dacã cuiva îi pare rãu într-adevãr, acela
fratele tãu a pãcãtuit împotriva ta, du-te ºi mustrã-l între tine ºi el nu numai cã trebuie, dar chiar meritã iertat.
singur. Dacã te ascultã, ai câºtigat pe fratele tãu. Dar, dacã nu te În final, sã privim în Scripturi, spre a deosebi ceea ce intrã
ascultã, mai ia cu tine unul sau doi inºi, pentru ca orice vorbã sã în responsabilitatea noastrã, ca persoane, sã iertãm, ºi ce nu.
fie sprijinitã pe mãrturia a doi sau trei martori. Dacã nu vrea sã Versetul din Luca, folosit mai sus, în acord cu toate celelalte
asculte de ei, spune-l Bisericii…”. Aceasta înseamnã sã se care ne cheamã la iertare, spune: ,,Dacã fratele tãu pãcãtuieºte
gãseascã cineva care sã se implice în neînþelegerea respectivã, împotriva ta…”. Sunt însã ºi situaþii când cineva nu pãcãtuieºte
Proverbe 24:30-34 ,,Am trecut pe lângã ogorul brigadieri ºi ei nu sunt din neamul furnicii, sã
sã asculte pãrþile implicate, sã se documenteze, sã se stabileascã împotriva fratelui sãu, a aproapelui sãu, ci se încadreazã mai
unui leneº, ºi pe lângã via unui om fãrã minte. ªi era porneascã la treabã ºi fãrã priveghetor
priveghetor,, de aceea nu
un timp pentru discuþii, sã se caute martori etc. Apoi sã se încerce degrabã în ceea ce spune Scriptura în 2 Samuel 12:13-14 „David
numai spini, acoperit de mãrãcini, ºi zidul din piatrã vã faceþi judecãtori cu gânduri rele. Unii trebuie
sã se stabileascã cine are dreptate ºi cine nu, pentru a fi lãmurite i-a zis lui Natan: «Am pãcãtuit împotriva Domnului!» ªi Natan i-a
era prãbuºit. M-am uitat bine ºi cu luare aminte, ºi am ºcolarizaþi, îndemnaþi ºi chiar ajutaþi pentru a prinde
pãrþile ºi, în definitiv, sã fie îndemnate sã-ºi cearã iertare unele zis lui David: «Domnul îþi iartã pãcatul, nu vei muri. Dar, pentru
tras învãþãturã din ce am vãzut. «Sã mai dorm puþin, gustul muncii ºi apoi gustul roadelor
roadelor.. Dar nu rãmâneþi
altora. Sã exprime toate acestea voia lui Dumnezeu? Sã ne cã ai fãcut pe vrãjmaºii Domnului sã-L huleascã, sãvârºind fapta
sã mai aþipesc puþin, sã mai încruciºez mâinile puþin la sfaturi generale; ajutaþi-i cu unelte, cu proiecte (mici
întrebãm: dacã s-ar fi împlinit cerinþa Scripturii din Coloseni 3, aceasta, fiul care þi s-a nãscut, va muri”. Desigur, Natan ar fi
ca sã mã odihnesc!»... ªi sãrãcia vine peste tine pe mai întâi); începeþi-le ºirul la sãpatul porumbului ºi
adicã de îndatã ce a apãrut pricina de plângere, încã înainte de putut sã spunã: „Împãrate ai pãcãtuit, dar eu, ca unul care
neaºteptate, ca un hoþ, ºi lipsa, ca un om înarmat”. arãtaþi-le capãtul. Iar pe surorile mai întârziate cu
a se adresa unul altuia despre aceasta, oamenii sã se ierte, mai mãnânc la masa ta, ºi pe deasupra suntem ºi prieteni, în definitiv,
Probabil cã în timp ce studia vegetaþia, despre prânzul învãþaþi-le sã ºtie ce ingrediente se pun pentru
precis sã-ºi „deslege” de la inimã, adicã ca sã aibã unul faþã de eu ca prooroc al Domnului, eu te iert”. Lucrul acesta n-a fost
care a scris o enciclopedie anticã – ce din nefericire a face o salatã sau o plãcintã bunã ºi spuneþi-le o reþetã
altul aceleaºi simþãminte ca înainte de conflict, pentru cã în posibil. N-a fost posibil pentru cã David n-a pãcãtuit împotriva
nu este pãstratã, Solomon a trecut pe lângã ogorul ºi pentru ziua urmãtoare. N-ar fi rãu, cel puþin pentru
termeni practici, aceasta înseamnã iertare, s-ar mai fi ajuns la lui Natan, ci împotriva Domnului, prin urmare nu intra în atribuþiile
unui leneº ºi pe lângã via lui. Acolo a vãzut spini ºi cine pune suflet, sã sunaþi a doua zi sã aflaþi dacã
desfãºurarea unui plan de împãcare cu toate dificultãþile lui lui Natan sã ierte, ci în ale lui Dumnezeu. Uneori, în viaþa de
mãrãcini crescuþi la maturitate ºi poate muºchiul de mâncarea este gata pentru ora mesei.
inevitabile? Evident cã nu! La fel ca ºi cartea de despãrþire din bisericã se întâmplã invers. Când cineva pãcãtuieºte împotriva
pe zidul dãrâmat. Dar mai mult decât niºte observaþii Cealaltã variantã este ceva mai durã, dar poate
Vechiul Testament, care a fost rânduitã „…din pricina împietririi Cuvântului lui Dumnezeu, încãlcându-l, este tratat ca o vinovatã
biologice, el (în înþelepciunea lui) a reflectat profund dã rezultate fãrã întârziere. Ea trebuie folositã numai
inimii…” oamenilor, stabilirea unui cadru de împãcare de tipul îngãduinþã iertãtoare, lãsat chiar sã facã mai departe ce vrea;
asupra celor vãzute. Dar, parcã sã nu judece pripit dacã prima n-are succes. Întârziaþi sã-i ajutaþi pe
celui din 1 Corinteni, descris mai sus, este o îngãduinþã a lui pe când atunci când pãcãtuieºte împotriva mea, chiar ºi pentru
sau greºit s-a uitat bine – poate grãdina nu are leneºi, daþi-le pace, pentru cã ei mai dispun de un agent
Dumnezeu, din pricina aceluiaºi motiv, dar nu exprimã aºteptarea un lucru mic, nu pot sã-l iert. Când este vorba ca cineva sã fi
proprietar, o fi murit sau e plecat de multã vreme. S-a intern ce poate sã-i îndemne la lucru, chiar sã le spunã
Lui cu privire la noi. Versetul 7 din fragmentul din 1 Corinteni, pãcãtuit împotriva lui Dumnezeu, mã grãbesc sã iert, deºi nu-i
apropiat (poate) de casã ºi l-a auzit. Oare rãspundea ce meniu ar fi indicat. El se numeºte „foamea”
spune cã necesitatea desfãºurãrii unui cadru de împãcare este treaba mea, iar când pãcãtuieºte împotriva mea, trebuie sã vinã
la provocarea cuiva din familia lui? Ascultaþi-l cu luare (Proverbe 16:26). Acest sfat apare ºi în scrierile
ca urmare a unui cusur omenesc, nu a voii lui Dumnezeu. fraþii sã se trudeascã sã lãmureascã lucrurile!
aminte: „Sã mai dorm puþin (mult dormise), sã mai apostolului Pavel, în 2 Tesaloniceni 3:10 „Cine nu vrea
De fapt, se poate întâmpla, ºi se întâmplã uneori, ca Nu trebuie sã fie aºa, fraþii mei!
aþipesc puþin”. Probabil cã dupã ce s-a ridicat din pat, sã lucreze, nici sã nu mãnânce”. Adicã sã nu-i dai sã
împãcarea dintr-un cadru ca cel expus mai sus, sã fie lipsitã Dacã cineva pãcãtuieºte împotriva Domnului, trebuie
spre amiazã i s-a fãcut ºi lui ziuã, de parcã ar fi fost în mãnânce pânã nu se hotãrãºte sã munceascã.
de profunzime. E una sã ierþi, adicã sã-l „dezlegi” pe cineva conºtientizat ºi îndrumat la pocãinþã. Apoi trebuie cãutatã
Laponia, în timpul iernii, nu în zona subtropicalã. Însã Pentru a avea un câºtig ºi mai mare din cele scrise
de la inimã, ºi e alta desfãºurarea unui schimb de expresii de voia lui Dumnezeu cu privire la acea persoanã ºi procedat
ºi atunci a rãmas în aceeaºi amorþealã: „sã mai pânã aici, voi face o comparaþie cu recomandarea
genul: „Te rog sã mã ierþi. ªi eu te rog sã mã ierþi dacã þi-am potrivit cu ea. Voia lui Dumnezeu poate fi ca aceea din cazul
încruciºez mâinile puþin ca sã mã odihnesc!” Solomon necesarã. Fiecare om are nevoie, pe lângã hrana fizicã ºi
greºit cu ceva”. Existã posibilitatea ca cineva sã întindã mâna lui David, când Dumnezeu însuºi a însoþit iertarea cu
a plecat dar dupã mai multe zile a „venit” sãrãcia cu de hrana spiritualã. Gura are un rol dublu, nu doar
celuilalt ºi sã spunã: „Te rog sã mã ierþi” ºi sã nu ierte, sã nu-l pedeapsa. Poate fi ºi asemenea cu cea a celor din
cãtuºe ºi i le-a pus pe mâinile încruciºate iar „hoþii mestecã, ci ºi vorbeºte, iar stomacul sufletului este mintea
poatã „dezlega” de la inimã; ceea ce desigur este fãþãrnicie. 2 Tesaloniceni 3:14-15, unde spune: „…ºi sã n-aveþi nici un
înarmaþi” i-au luat recolta din acei ani. care macinã întruna. Fii harnic ºi sã ,,te hrãneºti cu
De fapt, deºi aceastã formulã îºi poate avea locul ei potrivit în fel de legãturi cu el… sã-l mustraþi ca pe un frate…”. Poate
Existã în bisericile noastre oameni ºi familii cuvintele credinþei ºi ale bunei învãþãturi” (1 Timotei 4:6).
intenþia de împãcare a cuiva, ea nu este strict biblicã. În fi chiar ca aceea a celui din Corint, care a trebuit pedepsit.
sãrace, exact din acelaºi motiv – lenea. Da. Dacã treci Spor la lucru! Poftã bunã! Somn dulce!
Scripturã se pot gãsi expresii cu privire la împãcare, ca de Cel ce ºi-a luat pedeapsa ºi s-a pocãit poate beneficia de
pe lângã curtea lor, dacã intri în casa lor o sã te
Iosif Anca exemplu: „…du-te întâi de împacã-te cu fratele tãu” (Matei harul divin însoþit de iertarea ºi mângâierea frãþeascã.
convingi singur din ce vezi ºi din ce auzi, chiar din
5:24), sau: „…du-te ºi mustrã-l între tine ºi el singur” (Matei Dacã cineva pãcãtuieºte împotriva ta, atunci de îndatã
gura lor. Întreabã-i dacã au o bucatã de pãmânt, aflã
18:15), dar „te rog sã mã ierþi” nu gãsim scris. Asta nu ce apare pricina de a te plânge de el, iartã-l. Nu amâna iertarea
unde lucreazã ºi ce fac în timpul liber.
înseamnã cã aceastã expresie n-ar putea avea un loc potrivit nici o clipã. De amânarea ta se va folosi diavolul implicând ºi
Doamne fereºte sã fiu înþeles greºit! Sã nu cãdeþi
în cadrul unui proces de împãcare; vreau doar sã spun cã nu alte persoane. Cele dintâi victime vor fi cele apropiate þie, care
în pãcatul de a nu ajuta pe cei prinºi în lucrarea
are prioritate în optica lui Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca noi vor fi injectaþi la rândul lor cu amarul neînþelegerii aceleia. Nu
Domnului ºi pe sãracii dintre sfinþi, cã uneori chiar din
sã ne iertãm pur ºi simplu ºi aceasta imediat ce apare pricina aºtepta sã treacã acest anotimp favorabil iertãrii. Poate vei
acest motiv nu-i putem ajuta suficient pe cei care au cu
de plângere, fãrã sã mai ajungem sã ne cerem iertare unul putea culege roadele ei ºi mai târziu, într-un cadru ca acela
adevãrat nevoie. Suntem supãraþi când vedem cã am
altuia. Luca 17:4 ne aduce în faþã o altã expresie de iertare: din Corinteni, dar nu vor fi tot aºa de dulci ºi munca pentru a
dat bani unor oameni care sunt sãraci datoritã lenei.
„ªi chiar dacã pãcãtuieºte împotriva ta de ºapte ori pe zi, ºi le aduna va trebui sã fie mult mai mare.
Ce-i de fãcut? Propun douã variante care-i pot
de ºapte ori pe zi se întoarce la tine ºi zice: «Îmi pare rãu!» –
16 ajuta. Mai întâi, sã admitem cã nu lucreazã fiindcã n-au Iliuþã Petruneac 5
Principii sfinte Statul moral ºi spiritual al creºtinului

Am ajuns sã-mi pierd talantul pentru cã nu mi- de a cerceta proorociile, ºi de a pãstra ce este bun din
am însuºit adevãrul biblic exprimat ºi prin versurile: ceea ce pare bun, cãci versetul urmãtor completeazã
„Sã ard de sete, tot n-aº bea? ideea: „Feriþi-vã de orice se pare rãu”. Nu suntem
Din apele stricate îndemnaþi sã cercetãm toate lucrurile din lumea care
„Totuºi ea va fi mântuitã prin naºterea de fii,
Ce le întâlnesc în calea mea zace în cel rãu ºi sã gãsim ceva bun. Mi-am zis: „N-
dacã stãruiesc cu smerenie în credinþã, în dragoste ºi în sfinþenie.” Prin lumea de pãcate are cum sã mã strice televizorul, pentru cã eu ºtiu ce
1Timotei 2:15
Timotei Sã mor în drum, tot n-aº intra este bine ºi ce este rãu. Însã nu a fost aºa! Am fost
În casa blestematã golit de putere ºi am început sã mã asemãn cu lumea,
Ce ar zdrobi, ºi-ar ruina pentru cã ecranele prezintã o mie ºi una de lucruri,
Iubirea mea curatã.” dar nu prezintã imaginea Domnului Isus.
Explicaþiile acestei afirmaþii apostolice, date context deoarece în aceastã epistolã gãsim ºi alte Interesant a fost faptul cã nu mi-am dat seama Relaþia cu Domnul ºi cu fraþii s-a rãcit din ce în ce
în general de comentatori ºi contraargumentele referiri la pierderea vieþii veºnice în urma faptelor de pierderea ungerii divine care era peste mine în mai mult ºi eu încã nu aflasem motivul. M-am cercetat
cu fond biblic, ar fi acestea: neevlavioase (I Timotei 5:6, 8; 6:19). Aºadar, este lucrarea de slujire. Am simþit un gol spiritual, dar nu atent ºi mi-am zis: „Televizorul este singurul loc de la
Naºterea de fii se traduce mai corect prin mai în spiritul epistolei sã spunem cã este vorba ºtiam adevãratul motiv. Sã fie faptul cã eram militar ºi care mã întorc cu un sentiment de neîmplinire, chiar
naºterea Fiului, adicã naºterea Domnului Isus prin de mântuirea – primirea/pierderea vieþii veºnice pãrtãºia cu Biserica nu era posibilã aºa de des? Dar dacã motivul plecãrii la club era dorinþa de învãþare, de
totuºi aveam ºi doi colegi creºtini cu care aveam cultivare, la întoarcere parcã eram mai gol”.
tuturor.. Întruparea
femeie ºi care a adus mântuirea tuturor decât cã ar avea legãturã doar cu viaþa de aici.
pãrtãºie ºi citeam personal din Biblie în fiecare zi. Ce Acest lucru m-a fãcut sã rostesc urmãtoarea
Domnului Isus s-a realizat într-adevãr prin naºterea Unii spun cã este vorba de asigurarea femeii
ar fi putut sã rãpeascã aºa de repede comoara rugãciune: „Doamne, te rog sã-mi vorbeºti cu privire
Sa de cãtre o femeie ºi astfel a venit mântuirea în din partea lui Dumnezeu cã nu va muri la naºtere, nevãzutã, a cãrei lipsã era tot mai accentuatã. Nu mi- la criza mea. Dacã fraþii au dreptate când afirmã cã
lume (prin femeie). Dar cã despre aceasta vorbeºte adicã va fi salvatã chiar trecând prin procesul am dat seama cã ce-mi lipsea era chiar ungerea divinã. emisiunile de la televizor dãuneazã, te rog sã-mi
apostolul aici e mai greu sã credem dat fiind faptul naºterii unui copil. De remarcat cã termenul Odatã, pe când vizionam un film, unul dintre vorbeºti mie personal prin ce metodã vrei Tu. Din Biblie
cã naºterea lui Cristos era deja realizatã la data grecesc pentru mântuire sozo poate fi la fel de bine colegii militari m-a atenþionat: „Eu ºtiu cã voi pocãiþii eu încã n-am înþeles concret cã televizorul ar fi un
scrierii epistolei. Nu ar mai fi avut nici o relevanþã tradus cu salvare sau eliberare. În ce priveºte nu vã uitaþi la televizor”. Atunci a început o luptã în lucru rãu. ªtiu cã poþi face acest lucru ºi eu sunt gata
mintea mea prin douã întrebãri din direcþii opuse. sã fac orice-mi vei cere”.
pentru femeile din Biserica la care se adreseazã aceastã propunere putem spune cã este o afirmaþie
Prima: oare Domnul îl foloseºte pe coleg? ªi ca sã se
apostolul în scopul îndemnãrii la ce trebuie sã facã totalmente scoasã din contextul versetelor 9-15 ale contureze rãspunsul afirmativ, Domnul mi-a adus Dumnezeu rãspunde.
o femeie (contextul). acestui capitol unde este scris despre obligaþiile aminte de fraþii scumpi de la care am început sã învãþ „El vorbeºte prin visuri…” (Iov 33:15)
O altã explicaþie: mântuirea femeii înseamnã unei femei în cadrul Bisericii ºi nicidecum nu este trãirea sfântã ºi care condamnau emisiunile de la
pãstrarea (sau salvarea) poziþiei ei în comunitatea adusã în discuþie temerea cã s-ar putea întâmpla televizor. A doua întrebare: unde scrie în Biblie cã nu Am avut un vis (metodã prin care Dumnezeu
de credincioºi – orice bãrbat, oricât de influent vreo nenorocire la naºtere. Învãþãtura întregului ai voie sã te uiþi la televizor? ªi o datã cu întrebarea a vorbeºte), în care se fãcea cã mergeam pe jos. La un
venit ºi versetul din 1 Tesaloniceni 5:21 „…cercetaþi moment dat, în ºirul de clãdiri de pe marginea
ar ajunge lãsându-se la dispoziþia lui Dumnezeu, Nou Testament este cã mântuirea e într-adevãr o
toate lucrurile, ºi pãstraþi ce este bun”. Eu am folosit trotuarului a apãrut o casã cu o denumire ciudatã, cum
el a fost totuºi nãscut de o femeie; astfel ea îºi problemã de viaþã ºi de moarte dar a sufletului ºi
pentru colegul meu, ca justificare, a doua întrebare ºi n-am mai auzit. Numele ei era „Casa Satanei”. Deºi
câºtigã o reputaþie bunã ºi un rol semnificativ în nu a trupului (Matei 10:28; Filipeni 1:23; etc.). În rãspunsul cu citatul biblic. Mã credeam stãpân pe ºtiam în vis cã înãuntru se lucreazã cu lucruri
lucrarea lui Dumnezeu. Ipoteza aceasta se ce priveºte siguranþa unei naºteri fãrã pericole, ea situaþie precum Adam ºi Eva când au decis sã dãunãtoare sufletului, am decis sã intru zicându-mi:
sprijinã în primul rând pe schimbarea sensului poate fi în baza credinþei ºi în urma rugãciunii mãnânce din pomul interzis. N-am înþeles atunci cã „mie n-are ce sã-mi facã, eu sunt stãpân pe mine, nu
normal al termenului mântuire – care înseamnã (Iacov 5:15-18; 1 Petru 5:7), dar nu aceasta are în versetele scoase din contextul lor sunt folosite de o sã mã deschid faþã de cei din casã, o sã fiu foarte
viaþã veºnicã, cu salvare – care nu are a face cu vedere acest verset. Satana ca sã ne îndemne la pãcat. Aceastã metodã a atent, ca sã nu mi se întâmple nimic rãu”. Când am
fost folositã ºi când a fost ispitit Domnul Isus. Satana intrat, am vãzut multe lucruri expuse pe rafturi, în faþa
viaþa veºnicã ci doar cu viaþa de aici. Atribuirea Alþii fac o legãturã a acestui verset cu I
a zis lui Isus: ”…aruncã-Te jos; cãci este scris…” cãrora se afla masa de servire, ca într-un magazin.
acestui sens termenului este puþin scoasã din Timotei 4:3, pentru cã erau unii care învãþau prin (Matei 4:6). La fel în 1 Tesaloniceni 5:20 este îndemnul
6 (continuarea în pag. 17) 15
Statul moral ºi spiritual al creºtinului Principii sfinte

(continuarea din pag. 14) Inima sã fie visteria dreptelor învãþãturi (versetul Biserici abþinerea de la cãsãtorie ºi de la Ideea ºi în aceast verset este de o îndeplinire
4); picioarele sã nu umble pe orice cãi (versetele 11-12);
împlinire sexualã ca pe o condiþie a mântuirii. a îndatoririlor personale care îi revin de data
Scrisoarea a VII-a mâna sã rãsfoiascã zilnic cãrþile de înþelepciune
(versetul 13); ochii sã fie fixaþi cu fermitate pe þel
Drept urmare, unele femei influenþate de aceastã acesta femeii. Dacã este inadmisibil în Bisericã
învãþãturã au început sã renunþe la a se mai un soþ care îºi tiranizeazã nevasta ºi copiii
(versetul 25); gura sã grãiascã în tot timpul numai
mai primejdios pentru oamenii mari decât sã creadã adevãrul (versetul 24); buzele sã fie purificate de cãsãtori ºi astfel periclitau naºterea de copii, iar nevrând sã munceascã, trândãvind toatã ziua ºi
cã odatã ajunºi la împlinire, legile morale nu mai sunt viclenie (versetul 25). apostolul reglementând situaþia afirmã cã o lãsându-i pe ei sã facã ce îi revine lui, sau nu
pentru ei, ci pentru cei de jos, ei conducându-se dupã femeie va fi sigur mântuitã chiar nãscând copii. sunt admiºi în Bisericã cei care nu muncesc ci
Aºadar, dragã frate, vezi cã încã în vechime se
propriile capricii. Solomon avea sã fie un rege mare Trebuie sã spunem cã o asemenea înþelegere este profitã de pe urma meselor de dragoste (Iuda
cerea închinãtorului în relaþia lui cu Dumnezeu nu numai
ºi bogat ºi în aceastã stare, avea mai mare nevoie de o interpretare scoasã din context ºi forþatã. Dacã 4,12) ºi sunt socotiþi oameni lepãdaþi de credinþã
manifestarea externã a formelor cultice, ci ºi lãuntrul
o lege moralã, de o lege a conºtiinþei, pentru a nu aceasta ar fi intenþionat apostolul atunci (1 Timotei 5:8), tot aºa ºi femeia îºi poate pierde
sãu exprimat în textul nostru prin cele douã cuvinte
deveni sclavul josnic al bunurilor lui, al propriei poziþii „minte ºi inimã”. În dragostea lor pentru poruncile lui formularea ar fi fost femeia va fi mântuitã chiar mântuirea dacã nu vrea sã nascã copii. Când
ºi victima firii lui vulgare.
Dumnezeu, rabinii au mers pânã acolo încât au clasificat nãscând copii, pe când formularea biblicã Dumnezeu l-a blestemat pe om ºi a împãrþit
Prin urmare, prea iubite, vreau sã-þi spun cã un
poruncile divine dupã chiar acest criteriu, împãrþindu- subliniazã mai mult mântuirea decât naºterea de sarcini fiecãruia (bãrbatului ºi femeii) pentru a-
om, oricine ar fi, este mare numai prin conºtiinþa lui
le în douã mari categorii: porunci ale membrelor sau fii, cum s-ar cere pentru aceastã interpretare. ºi putea continua existenþa, femeii, singura
dacã aceasta conºtiinþã a fost ziditã corect, prin porunci externe ºi porunci ale inimii inimii. Mie aceastã În Bisericã, apostolul Pavel a trasat sarcinã ce i-a revenit a fost naºterea de copii.
învãþarea principiilor Domnului ºi întãritã prin
clasificare îmi place de minune, este înþeleaptã ºi meritã
practicarea acestora. Acest adevãr l-a înþeles bine atribuþiuni fraþilor þinând seama de poziþia Dumnezeu aºa a conceput lumea; perpetuarea ºi
reþinutã. De altfel, în faþa lui Dumnezeu, nu ne putem
regele David ca pedagog ºi pãrinte ºi de aici atenþia fiecãruia ºi de mãsura în care ar putea sã înmulþirea rasei umane prin naºterea oamenilor.
prezenta doar în parte, aºa cum am scris mai sus ºi de
acordatã fiului sãu. Într-o prezentare schematicã ºi realizeze fiecare ceva. Contextul în care se aflã Înmulþirea se regãseºte ºi în prima poruncã (sau
aici mustrãrile Domnului aduse leviþilor pentru cã
potrivit segmentului de text în discuþie, David i-a atras versetul 1 Timotei 2:15 stabileºte locul femeii în binecuvântare) pe care a dat-o Domnul omului.
mutaserã accentul în mod exagerat pe gesturile cultice
atenþia fiului sãu: Bisericã ºi rolul pe care îl are în lucrarea lui În ochii lui Dumnezeu, naºterea de copii este unul
externe: „… voi blestema binecuvântãrile voastre…
„…voi
pentru cã n-aveþi pe inimã porunca Mea” (Maleahi 2:2). Dumnezeu de mântuire. Astfel, ea nu are voie sã dintre cele mai importante lucruri în legãturã cu
- cautã cu precãdere Înþelepciunea (versetele înveþe pe alþii, nici sã predice ci sã se omenirea. Isus când vorbeºte despre bucuria unei
Sã nu uiþi de asemeni mustrãrile pe care Domnul Hristos
5-12). subordoneze bãrbatului (I Timotei 2:11-12; I femei dupã naºtere, o explicã prin înþelegerea
le-a adresat cãrturarilor ºi fariseilor pentru faptul cã
- nu lãsa din mânã Scripturile, izvorul
neglijau sã aplice poruncile sfinte vieþii lor interioare, Corinten i 14: 3 4-3 8 ), ad uc â nd î n di scu þie º i faptului cã înmulþirea oamenilor aduce satisfacþie
Înþelepciunii (versetul 13).
îndemnându-i sã nu ignore acele valori ale inimii, ordinea creãrii ºi cãderii în pãcat (I Timotei 2:13- (Ioan 16:21). Deci în conceperea creºtinismului,
- nu te însoþi cu oamenii rãi (versetele 14-19). „dreptatea, mila ºi credincioºia” (Matei 23:23). În final, 14) dar nici nu lasã femeia fãrã vreo datorie sau neglijarea naºterii copiilor este un rãu mare.
- vegheazã asupra vieþii tale interioare (versetele
vreau sã adaug cã acest dezechilibru despre care îþi posibilitate de „a lucra pentru mântuire”. Într-o altã ordine de idei, în acest verset, pe
20-27).
scriu, Dumnezeu a promis cã-l va corecta prin Dar se pune întrebarea: Când afirmã Pavel de o parte este reiteratã mântuirea femeii. „Totuºi
„Totuºi
Legãmântul cel Nou, aºezându-ºi legile ºi poruncile în
Încã ceva vreau sã-þi semnalez aici, ºi anume cã femeia va fi mântuitã prin naºtere de copii, ea va fi mântuitã”, deºi „s-a fãcut vinovatã de
mintea ºi inima celor de sub Legãmânt (Ieremia 31:31).
faptul cã acest capitol, prin conþinutul lui, este un face referire la mântuirea care înseamnã cãlcarea poruncii”. Iar pe de altã parte este
contraargument solid împotriva acelei teologii eliberarea de pãcat ºi primirea vieþii veºnice, sau prezentatã activitatea ei – atât de importantã, deºi
Voi reveni,
strâmbe care susþine în tratate speciale cã religia este vorba de altceva trecãtor? nu are dreptul de a învãþa în adunare – naºterea
Zaharia Bica
poporului lui Dumnezeu, Israel, ce-ºi avea rãdãcinile Putem spune cã apostolul aduce în discuþie ºi educaþia copiilor „în credinþã, în dragoste ºi
în Legea lui Moise, nu punea accentul pe calitatea ºi aici una dintre condiþiile vieþii de creºtin (adicã în sfinþenie”.
vieþii interioare cât pe un anume conformism exte- de mântuit). Dacã scopul lui Dumnezeu prin Dar se pune o altã întrebare: O femeie este
rior, atitudinile interioare ºi gândurile închinãtorului mesajul Evangheliei este ºi de a-i aduce pe mântuitã doar pentru cã naºte copii?
evreu neintrând în preocuparea lui Dumnezeu. Prin oameni înapoi la regulile stabilite de Dumnezeu Noi ºtim cã harul lui Dumnezeu dat
urmare, se avea în vedere fapta ºi nimic mai mult. prin creaþie (Matei 19:4-9), atunci ºi în rândul oamenilor prin Cristos este soluþia omenirii care
Aceasta este o învãþãturã fundamental greºitã.
credincioºilor trebuie sã guverneze anumite prin- nu a avut nici o altã ºansã sã ajungã la mântuire.
Dimpotrivã, Scriptura afirmã cã omul trebuie sã asculte
cipii ºi reguli care stau la baza coexistenþei. De Apostolul Pavel face din adevãrul – mântuirea nu
în totul de Dumnezeu, cum frumos exprima psalmistul
exemplu: în porunca a VIII-a din decalog este se primeºte prin fapte – un adevãr fundamental
aceasta sub formã de dorinþã: „Binecuvânteazã suflete
al meu pe Domnul ºi tot ce este în mine sã interzis furtul (Exodul 20:15), dar aceasta se pe care se bazeazã Evanghelia. Deci naºterea de
binecuvânteze Numele Lui cel sfânt” (Psalmul 103:1). regãseºte ºi în învãþãturile apostolilor (Efeseni copii – cum se spune în acest verset – nu
Potrivit deci capitolului care ne preocupã, omul este 4:28). Deci creºtinii, deºi sunt liberi în Cristos constituie o bazã pentru mântuire ci o atenþionare
vãzut în întregime în actul supunerii ºi ascultãrii de (Romani 8:21, 1 Corinteni. 7:22), ei nu sunt totuºi despre cum se poate pierde aceastã mântuire.
Dumnezeu: urechea sã asculte (versetele 1, 20); mintea scutiþi de multe restricþii.
Iosif Birãu
14 sã fie atentã (versetul 1). 7
Doctrine biblice Familia, cuibul credinþei

Plivind buruienile ºi pentru a ignora borcãnelul, dar de atunci încolo nu l-a


mai atins în timpul mesei.
Sãptãmâna trecutã am fost în Florida, în casa unei Am fost încântat de modul minunat în care se
familii tinere. Aveau un bãieþel de doi ani ºi ºase luni, introduce disciplina corectã, autocontrolul, care îl
care era un exemplu de copil educat bine. Era o plãcere ajutã pe tânãrul de mai târziu. În inima acelei mici fetiþe,
sã-l vezi prin preajmã. Iar eu eram uimit privind felul sãmânþa rãzvrãtirii tocmai germina. Ea tocmai trezea
reuºit în care izbutise acel tânãr cuplu sã-ºi educe copilul. la viaþã pãcatul lui Lucifer: „Mã voi sui la cer, îmi voi
A doua zi de dimineaþã, stãteam la micul dejun ridica scaunul de domnie mai pe sus de stelele lui
vizavi de mama copilului, care îi dãdea sã mãnânce fetiþei Dumnezeu… voi fi ca Cel Prea Înalt” (Isaia 14:13-14).
de unsprezece luni. Suzi stãtea în scaunul ei, înghiþind Ceea ce pare sã fie foarte dificil pentru unii pãrinþi
în silã un soi de terci amestecat cu spanac. Dupã ce a este de fapt realitatea cã la o aºa vârstã fragedã,
mâncat vreo jumãtate de borcãnel, micuþa l-a împins rãzvrãtirea este atât de uºor de stãpânit. La vremea
deoparte. Mama l-a împins la loc în faþa ei ºi a întrebat- când este chiar drãguþã, nu doare pe nimeni, nu este
o: „Nu mai vrei sã mãnânci puþin?” Fetiþa a dat la o parte inconvenabilã, deranjantã ºi nici nu-þi pune la încercare
borcãnelul, de data aceasta mai energic. Era una din rãbdarea. Nu suntem iritaþi în mod direct, aºa cã de ce
Augustin – secolul V acele respingeri din tot corpul, nu violentã, dar hotãrâtã. sã ne necãjim, putem aºtepta pânã când aceasta devine
Într-o stare de confuzie ºi divergenþã pentru unii, V,, în lupta cu Pelagius) ºi grija
Limbajul corpului ei spunea: „Am o problemã. Dacã un fermier ar aºtepta pânã când firele
se plaseazã problema momentului botezului în apã, pãrinþilor pentru mântuirea copiilor
copiilor,, îndeosebi a celor
înghiþit cât am putut suporta. Ia-o de iarbã sau buruienile ar deveni o problemã, el ºi-ar
la naºtere sau la maturitate. Celor cu inima curatã le bolnavi, care riscau sã nu mai ajungã la botez (care din faþa mea înainte de a o arunca pierde recolta. Înainte ca rãdãcinile buruienilor sau ale
sunt clare lucrurile care trebuie sã se împlineascã între timp era socotit act sacramental mântuitor). jos”. N-a dat glas vreunui alt pro- ierbii sã pãtrundã prea adânc în pãmânt, fermierul le
(Deuteronom 29:29; Matei 11:25-27) deºi au ºi ei alte Argumentele în favoarea intermedierii sunt test decât unui mârâit ºi nu era pliveºte, iar când alte seminþe germineazã ºi rãdãcinile
lucruri, ca ºi profeþii Vechiului Testament pe care doar invalide ºi din alte domenii fãrã aplicaþii analoge – din într-o stare prea agitatã. Ea încerca încep sã creascã, fermierul le pliveºte din nou. Tratând
le anticipeazã, dar nu le cunosc, nu le pot determina lipsã de compatibilitate. Astfel, rugãciunea pentru cei doar sã-ºi exercite independenþa, corect o problemã, nu facem altceva decât sã
demons-trându-ºi capacitatea de a- împiedicãm ca ea sã devinã vreodatã o problemã!
cu exactitate, aºteptând în sfinþenie descoperirea ºi bolnavi este o cerinþã generalã cu suflu mai puternic
ºi obþine drepturile. Mulþi pãrinþi aºteaptã pânã când seminþele
împlinirea lor (1 Petru 1:10-19; 1 Ioan 3:1-3). la cei din familie (Matei 8:5-13, 9:18, 23, 26; 17:14-21; Cele mai multe mame, ar fi acceptat pur ºi simplu încãpãþânãrii ºi ale rãsfãþului le ,,stranguleazã” copiii
Cei care susþin botezul la copiii mici, aduc o serie Iacov 5:16), iar sfinþirea prin pãrinþi doar favorizeazã, acþiunile copilului ca o exprimare a faptului cã s-a sãturat. ºi le distrug familia fãrã a încerca sã le înlãture. Lumea
întreagã de argumente, care trebuie studiate ºi dar nu rezolvã (realizeazã) mântuirea copiilor În orice caz aceastã tânãrã mamã era înþeleaptã, în ciuda ºi diavolul planteazã mereu defecte în firea copiilor
contraargumentate cu pertinenþã. Ei folosesc (1 Corinteni 7:14; Romani 11:28). vârstei. A ridicat nuieluºa pe care noºtri, dar noi sã nu îngãduim ca seminþele buruienilor
argumente procedurale, de formã, astfel fac apel la Lipsa de argumente suficiente din partea o avea la îndemânã pe masã ºi a (pãcatelor) sã creascã ºi sã ajungã plante. Micuþa
botezul prozeliþilor în care intra întreaga familie. Da, lovit-o peste mânã pe micuþã. Când sãmânþã pare nesemnificativã, dar toate buruienele cu
credobaptiºtilor, la acest punct este datã de absenþa
mama a mai încercat o datã sã-i rãdãcini adânci încep ca inofensive mlãdiþe. Felul în
dar apoi fiecare urmaº era doar tãiat împrejur la unei doctrine clare ºi biblice despre posibilitatea de
punã lui Suzi borcãnelul cu pasta care pãrinþii reacþioneazã când copilul are unsprezece
naºtere, iar botezul amintit nu era poruncit de mântuire a copiilor, deºi ale celorlalþi sunt arbitrare ºi aceea verde în faþã, aceasta a luni, este de o sutã de ori mai important decât felul în
Dumnezeu, deci forma sa nu are autoritate divinã. nebiblice. În special evanghelicii prezintã în paralel încercat din nou sã-l dea la o parte care o fac atunci când acesta are paisprezece ani.
Tãierea împrejur, ca de altfel întreg legãmântul pentru botezul copiilor binecuvântarea oferitã de ºi a mai încasat una. Mama spuse Într-un an, am lãsat iarba sã creascã în jurul unor
Vechiului Testament, era pentru toþi cãci atunci tot Domnul celor ce erau prezenþi cu ei la pãrtãºiile Lui din nou cu o voce atât de calmã ºi gogoºari pe care îi cultivasem de o parte ºi de alta a aleii
poporul (inclusiv copiii) intra în legãmântul fãcut de (Matei 19:13; Luca 18:15). Acest act nu este un sacra- de înceatã încât nimeni de la masã nu remarcã: ,,Suzi, ai ºi eram mândru de felul în care arãta grãdina mea. Dar
terminat de mâncat?” Micuþa nu plânse, dar primi am neglijat iarba ce creºtea în imediata vecinãtate,
Dumnezeu cu pãrinþii lor. Dar realitatea biblicã privitã ment, dar practica Mântuitorului asociatã cu actul
mesajul cã nu ea este cea care controleazã situaþia, ci ascunsã de frunzele acestora. Când am observat, am
prin prisma istoriei lor ºi a verdictului dat de Dumnezeu binecuvântãrii, omniprezent, în Vechiul Testament dã mama. Puteam sã vãd cã ºi-ar fi dorit sã împingã din hotãrât cã o voi smulge, dar am fost luat cu alte treburi.
este cã nu tot ce pogoarã din Iacov este Israel (Romani posibilitatea folosirii lui, pentru toþi cei care îl doresc. nou borcãnelul, dar privind la nuieluºã reuºi sã se abþinã. Între timp a plouat, soarele a strãlucit cu putere ºi
9:6-7) cãci „…mãcar cã sunt sãmânþa lui Avraam, nu Cât priveºte mântuirea copiilor, domeniu care nu Câºtigând mica bãtãlie, mama putu sã punã la loc în rãdãcinile ierbii s-au încâlcit cu cele ale plantelor. Atunci
toþi sunt copiii lui Avraam…” (Romani 9:8) fapt valabil constituie subiectul nostru, menþionez totuºi cã faþa micuþei „urâciosul” borcãnel ºi sã-ºi continue micul când plantele au început sã dea roade, iarba ajunsese
nu numai între Ismael ºi Isaac, ci ºi mai târziu în fiecare Dumnezeul care poate sã judece cu dreptate pe cei ce dejun fãrã sã se teamã cã va fi întreruptã. Nu mai aproape la fel de înaltã ca ºi ele. Am hotãrât sã smulg
intenþiona sã-i dea sã mãnânce copilului, voia doar sã-ºi iarba, dar, dupã cum presupuneþi, plantele au fost
generaþie. Cu atât mai mult, în noul legãmânt, când nu au auzit Evanghelia (Romani 2:12-16) a pregãtit cu
întãreascã autoritatea. ªi nici nu intenþiona sã-i mai dezrãdãcinate odatã cu iarba, fiindcã rãdãcinile lor erau
vor fi pecetluiþi pentru Împãrãþie oameni din toate anticipaþie ºi judecata copiilor care pot fi rãi din pãrinþi
permitã sã depãºeascã limitele în nici un fel. încurcate. Am stat acolo þinând în mânã „frumoºii mei
naþiunile, iar fiii vor fi mântuiþi independent de pãrinþi buni (cazul Esau – Romani 9:10-13 ºi nu numai – cãci Am observat privirea fetiþei aþintitã asupra gogoºari” simþindu-mã ca un trântor stupid. Am vãzut,
(Ezechiel 18:20). am amintit mai sus cazurile generale din Ezechiel 18) borcãnelului, apoi cãutând faþa mamei sale ºi încercând la fel, pãrinþi „dezrãdãcinându-ºi” copiii în încercarea
Alte argumente de fond probotez la copii sunt: sau copii buni din pãrinþi rãi (cazul fiului lui Ieroboam sã recâºtige bãtãlia. Se vedea cã ar fi vrut sã întindã de a le înlãtura defectele pe care le-au lãsat sã ajungã la
conceptul cã botezul e asociat cu iertarea (Faptele – 1 Împãraþi 14:13). Iar astãzi descoperirile de ordin mâna pentru a atinge borcãnelul, pentru ca apoi sã ºi-o maturitate. Presaþi de pãrinþii care încercau dintr-odatã
Apostolilor 2:38) necesarã datoritã pãcatului originar
originar,, genetic, ajutã la înþelegere mult mai uºor a posibilitãþii retragã ca ºi când ar fi fost atinsã de nuia. Mama lãsa sã facã ordine în casã, unii copii s-au rãzvrãtit ºi au fugit
impresia cã nu urmãreºte scena. ªi astfel copilul se de acasã, sau au ajuns sã se sinucidã. Aceastã tânãrã
8 adamic, strãmoºesc (doctrinã elaboratã pe larg de chiar a unui copil nenãscut de a relaþiona ºi de a-ºi 13
educa singur. I-au trebuit câteva minute pentru a se liniºti mamã a ºtiut în orice caz când sã „pliveascã buruienele”.
Familia, cuibul credinþei Doctrine biblice

manifesta intenþiile. Deci dacã oamenii pot „citi” decidã ei cãsãtoria. Este ca ºi cum ai spune unuia
declaraþiile unui embrion în dezvoltare, nu e atât de care este matur ºi dezvoltat în mod desãvârºit
greu a înþelege, nu a presupune, cã Dumnezeu prin (Dumnezeu) cã aceea care urma sã-i fie soþie a murit,
Duhul identificã natura unei „gene” a religiei fiecãruia este handicapatã sau nebunã (omul pãcãtos).
– nu intru în detalii – totuºi aici ataºez cazul fãtului Sã recapitulãm: Domnul Isus Hristos a realizat
Ioan Botezãtorul (Luca 1:41). valoarea botezului prin moartea ºi învierea Lui, iar prin
Unii din aºa-ziºi pãrinþi ai bisericii au fost un fac- unirea cu/în El am fost încorporaþi ºi noi în acel act
tor puternic de influenþã în favoarea botezului copiilor (Romani 6:3-4). Botezul în Numele Domnului Isus
din ce în ce mai mici, pânã la vârsta de 2-3 ani, când (Faptele Apostolilor 2:38; 8:16; 10:48; 19:5) s-au
pot totuºi sã priceapã ceva (Grigore de Nazianz – el ,,botezat pentru Hristos” (Galateni 3:27) evidenþiazã
însuºi botezat la 13 ani), iar apoi pentru cei bolnavi ºi cã actul în sine a fost opera Lui, evident sub trimiterea
în final s-a generalizat pentru toþi la naºtere (Ciprian). Tatãlui ºi asistenþa Sfântului Duh. Botezul este strict
Acest fenomen a apãrut în secolul II apoi a devenit asociat ºi trebuie precedat de credinþã, sub incidenþa
Una dintre tinerele mame din bisericã, povesteºte bãgat-o în seamã atunci când a început sã o facã. frecvent, în defavoarea celui administrat adulþilor ºi a câºtigãrii sau pierderii mântuirii (Marcu 16:16; Faptele
cum ºi-a educat fetiþa de trei luni sã þipe ºi sã plângã Atunci când Suzi s-a oprit din plâns ºi a redevenit fost generalizat în secolul V, iar în secolul VI, Iustinian Totodatã
Apostolilor 2:44; 6:7; 8:12; 10:43-48). Totodatã botezul
pentru a fi luatã ºi þinutã în braþe. Vãzându-ºi pãrinþii bine dispusã, mama a luat-o în braþe ºi s-a jucat cu (527-565) a dat o lege cu pedepse contra celor ce nu-ºi este precedat de pocãinþã, este cauzat de ea, dupã
pregãtindu-se sã meargã în altã camerã, micuþa a ea. Când Suzi a fost aºezatã în pãtuþ ºi a reînceput sã
boteazã copiii. S-a ajuns la aceasta pe fond sacra- cum moartea este cauza îngropãrii (Coloseni 2:11-12).
2:11-12).
început sã þipe. Tatãl a spus atunci: „Ia-o pe Suzi! Vrea plângã, iarãºi nu a bãgat-o în seamã pânã ce nu ºi-a
sã stea cu noi”. Mama a luat-o pe Suzi în braþe ºi recãpãtat buna dispoziþie. Dupã câteva zile în care nu mental excesiv ºi sub presiunea formelor tradiþionale Astfel omul este spãlat ,,prin botezul cu apã «PRIN
micuþa ºi-a etalat minunatul ei zâmbet de plãcere. Ei, i s-a acordat atenþie când a plâns, Suzi a încetat sã iudaice sau pãgâne (cãci la greci ºi copiii participau CUVÂNT»” (Efeseni 5:26). Apa este un simbol al
aceasta este povestea adevãratã a modului în care Suzi mai plângã pentru a-ºi atinge scopul. Acum în vârstã efectiv la jertfe). Duhului (Ioan 7:37-39), dar apa Duhului – „materia”
a fost educatã sã plângã. Ea a iniþiat un gest – plânsul, de patru luni, Suzi nu mai plânge pentru a i se face pe Dar ce încredere sã avem în aceºti sfinþi pãrinþi prin care acþioneazã este Cuvântul „nãscuþi din nou
la care mama a rãspuns luând-o în braþe. Aceasta a plac. De ce sã-þi dai osteneala pentru ceva ce nu duce patronaþi de pontifex maximus (împãratul roman), prin Cuvântul lui Dumnezeu – propovãduit prin
fost prima zi a unui obicei de lungã duratã. la nici un rezultat? Ea a fost educatã sã pãstreze o
când împreunã au introdus multe alte erezii (Augustin Evanghelie (1 Petru 1:23-25).
Mai târziu ea îºi va perfecþiona tehnica, folosind atitudine corectã. Acest gen de educaþie a fost extins
– purgatoriul…). Trist este însã cã ºi principalii Nimeni nu este creºtin (al lui Hristos) decât prin
mai multe ameninþãri ºi etalând ºi mai multã suferinþã. în toate domeniile vieþii fetiþei.
Se va trânti eventual pe podea dând din picioare ºi O fatã de cincisprezece ani a mers în vizitã la reformatori, de exemplu Luther, care a lansat sintagma Duhul Sfânt, oferit prin auzirea credinþei (Romani 8:9;
þipând. Mama va fi extrem de stânjenitã când acest aceastã familie ºi mama lui Suzi i-a spus: „Ia-o, te Sola Fide (numai credinþa) ºi a socotit cã fãrã credinþã Galateni 3:2). Dar tot divinitatea continuã lucrarea ºi
lucru se va petrece în public, dezamãgitã ºi furioasã rog, pe Suzi în braþe ºi ai grijã de ea puþin”. sacramentul este nul, a acceptat ºi susþinut botezul dupã regenerare (Efeseni 4:6), de aceea Duhul Sfânt,
acasã ºi, probabil, va avea parte de asemenea conflicte Adolescenta a întrebat: „De ce? Pentru cã nu plânge!” copiilor pe motiv cã în sufletul copiilor este infuzatã primit de regulã pe fond de rugãciune (Luca 3:21-22;
ºi dispute cu fetiþa ei pretenþioasã încât ne va scrie o Atunci mama fetiþei îi explicã: „Niciodatã nu o iau în credinþa, iar botezul suprimã pãcatul. Calvin, de 11:13; Faptele Apostolilor 4:31) ºi întotdeauna dupã
scrisoare dorind sã afle cum trebuie sã se poarte cu o braþe când plânge, pentru cã atunci va fi învãþatã sã
asemenea, a perpetuat doctrina pentru „pacea primirea Cuvântului (Faptele Apostolilor 10:44) într-un
adolescentã nervoasã, indisciplinatã ºi nemulþumitã. plângã mereu când va dori ceva. Mai bine o rãsplãtesc
La mai puþin de trei luni, aceastã micuþã fetiþã a pentru comportamentul ei cuminte”. Adolescenta s-a Bisericii” folosindu-se de expresia „Lãsaþi copilaºii mod distinct de botezul în apã (Ioan 1:33; Faptele
descoperit puterea manipulãrii emoþionale. A mirat de metoda folositã de aceastã mamã înþeleaptã. sã vinã la Mine, ºi nu-i opriþi” (Luca 18:16) ºi Apostolilor 8:12-16; 19:5-6) este amintit sub diferite
descoperit cum sã se foloseascã de sentimentul de Poate cã atunci când va deveni ºi ea o mamã, va începe recomanda naºilor, dacã copii nu aveau pãrinþi, sã-i ipostaze: Duhul lui Dumnezeu, Duhul lui Hristos
vinovãþie al mamei faþã de ea. Este deosebit de dulce educarea copiilor ei încã de la naºtere, fãrã sã mai educe în credinþã. Apropo, în aceea vreme, naºii erau (Romani 8:9), Duhul Domnului (Luca 4:18; Faptele
ºi de încântãtoare – atâta timp cât îºi poate atinge aºtepte sã împlineascã trei luni. intermediarii botezului doar în cazul orfanilor. Apostolilor 5:9), Duhul slavei (1 Petru 4:14), Duhul
scopurile. Cei mai mulþi dintre pãrinþi vor tolera acest
Trebuie remarcat cã nu toþi teologii bisericii au înfierii (Romani 8:15), Duhul Fiului Sãu (Galateni 4:6),
gest de comportament pânã când copilul devine o
susþinut botezul copiilor mici. De exemplu, Tertulian Duhul cel veºnic (Evrei 9:14).
teroare la vârsta de doi ani, apoi, probabil, vor hotãrî
cã este destul de mare pentru a începe sã-i a pledat în scrierile sale pentru botezul adulþilor. De Închei cu o imagine ce reprezintã realizarea
administreze câte o palmã pentru izbucnirile sale. asemenea, valdenzii, fraþii boemi ºi paulicienii au templului nou-testamental al Duhul Sfânt: întâi se aduc
Prima palmã zdravãnã va genera deja prima crizã de predicat botezul la maturitate, aºa cum este biblic, materiale ºi se zideºte (informaþii-concepte) prin
istericale ºi pãrinþii vor hotãrî cã odrasla lor posedã o cãci dupã cum credinþa trebuie precedatã de predicare, naºterea din nou o nouã clãdire pe temelia Christicã.
dozã dublã din aceea ,,naturã pãcãtoasã” despre care de ascultarea Cuvântului, tot aºa, credinþa trebuie sã Apoi stãpânul, proprietarul (Domnul prin Duhul) se
l-au auzit pe predicatorul lor vorbind. Iar atunci când
preceadã botezul ºi implicit sã determine mântuirea stabileºte în casã (botez în Duhul Sfânt). Urmeazã
fetiþa lor va fi dusã la specialiºti, va fi etichetatã ca
având simptomul de dereglare ºi deficienþã a atenþiei. (Romani 10:9-17). A boteza copiii mici ºi a încheia desfãºurarea diferitelor activitãþi ce dovedesc natura
Povestea nu se terminã aici. Aceastã mamã pentru ei un legãmânt cu Dumnezeu, este mai fals ºi scopurile noului Stãpân (1 Corinteni 3:16-17;
înþeleaptã a decis sã-ºi reeduce fetiþa în vârstã de trei decât a cununa copiii de mici, fãrã a le da posibilitatea 6:19-20).
luni. A lãsat-o jos ºtiind cã va plânge ºi apoi n-a mai la maturitate, în condiþii de dezvoltare normalã, sã
12 Iosif Anca 9
Am învãþat sã învãþãm ºi învãþând ne învãþãm Am învãþat sã învãþãm ºi învãþând ne învãþãm

ºi suflarea divinã
divinã, cea din urmã însufleþind-o pe cea devenit reversibil, adicã se desface, în ceea ce noi
dintâi, aºa cã omul a devenit un suflet viu viu. Te rog sã numim moarte. Acum vreau sã-þi spun cã precât de
reþii bine cã omul dintâi nu a dobândit un suflet viuviu,, ci viu ºi de prezent a fost întâiul om în existentã înainte
el însuºi a devenit un suflet viu
viu. Ce este „þãrâna”despre
þãrâna” de facerea sa, tot astfel va fi fost ºi dupã desfacerea
care vorbeºte textul inspirat? Aici cuvintele sunt de sa. Te tulburã pãrerea mea? Ca sã te poþi liniºti,
prisos, din moment ce zilnic o frãmânþi sub tãlpi, dar gândeºte-te cã acolo unde a fost omul înainte de
te-ar interesa, zici tu, ce este acea suflare pe care facerea sa, tot acolo va fi ºi dupã desfacerea sa ºi cã
Marele Fãcãtor a adiat-o peste cea dintâi fãpturã. ºansele de a fi refãcut prin actul învierii n-ar putea fi
Înainte de a încerca o lãmurire, aº vrea sã reþii cã nicidecum mai mici ºi mai nesigure decât acele de la
nici unul dintre cele douã elemente ce compun fiinþa început prin care Creatorul Înþelept ºi Atotputernic l-a
umanã potrivit textului în discuþie, adicã suflarea fãcut
fãcut. Ce este suflarea? Este cred acel principiu divin
Divinã ºi þãrâna
þãrâna,, nu sunt reprezentative pentru fiinþa prin care materia este însufleþitã de o putere creatoare,
umanã dacã le luãm separat. Nici una, deci, luatã însufleþitoare de care numai Dumnezeu este în stare.
separat, nu rezumã în sine personalitatea multidimen- Aceastã suflare nu numai cã însufleþeºte materia, ci o
sionalã a omului, ci numai împreunã, într-o tainicã ºi ordoneazã în structuri ale viului în diferite grade de
întrepãtrundere. complexitate, aºa cum se vede în regnul fiinþelor vii
Dacã admiþi cã suflarea este sufletul aºa cum este (fii atent la expresia din textul Psalmului 104:30; „Iþi
Cei care vin de prin pãrþile acelea, mi-au adus demoni
demoni,, mai degrabã pune lucrul jos cu calm, cautã-þi definit în accepþiunea popularã ºi cã acesta singur trimeþi TTuu suflarea: ele (animalele)) sunt zidite…”).
veºti cã te-ai schimbat în ultima vreme, þi-ai pãrãsit un timp pentru plimbãri solitare într-un cadru preferat, poate cuprinde în sine plenaritatea fiinþei umane, cum ªi sã nu uiþi, dragul meu, cã nu numai omul a
singurãtatea în care ai trãit retras, devenind prietenos fãrã grabã, uitând chiar ºi scopul plimbãrii ºi toatã susþinea gândirea greacã, atunci trebuie sã admiþi fost clãdit prin suflarea divinã, ci ºi cerurile cu oºtirea
ºi deschis spre comuniune. Mã bucur nespus de acest aceastã zgurã interioarã se va curãþa, iar tu îþi vei teoria origenistã a preexistenþei sufletelor, dar ºi lor (Psalmul 33:6). În loc de concluzie: dacã omul natu-
început, de noua prefacere. Ai început sã înþelegi din redobândi limpezimile interioare. aberanta idee a multiplicitãþii divine, dacã sufletul este ral ar avea ceva împrumutat din fiinþa divinã, atunci
experienþa ta cã nu e bine, ba e chiar primejdios, sã Mi-am notat ultimele douã întrebãri cu care îþi un fragment din Dumnezeu. omul ar fi un fiu al lui Dumnezeu prin identitate de
stai prea mult cu tine însuþi ºi cã dacã de oameni închei ultima scrisoare, lãsând pentru altãdatã Aºa stând lucrurile, am avea un soi de panteism naturã ºi nu prin har, prin credinþa în Hristos, fapt care
trebuie sã te temi de multe ori, de tine însuþi în tot preocuparea pentru celelalte aºa zise „post-scriptum”. straniu, în care Dumnezeu va fi vãzut în tot ceea ce ar contrazice flagrant Scripturile, care mãrturisesc cã
timpul, ºi pânã în ceasul morþii. În rugãmintea dintâi îmi ceri pãrerea „fãrã ambiguitãþi este viu ºi tot ceea ce este viu în Dumnezeu. Mai mult, abia la înviere, omul, evident cel credincios, va fi fãcut
Asceza spre care tinzi, mai mult raþional decât ºi cuvinte inexpresive
inexpresive”” asupra controversatului text am fi obligaþi, în virtutea unei logici elementare, sã pãrtaº firii lui Dumnezeu.
temperamental, nu este ceea ce ai crezut tu, adicã o din cartea Genesa 2:6, unde în cuvinte puþine avem credem cã fiecare fãpturã umanã îºi precede într-un fel În ce priveºte cea de-a doua rugãminte legatã de
retragere posomorâtã din viaþa de pãrtãºie cu alþii, raportul cu privire la facerea omului. naºterea (exceptând aceea care vine din precunoaºterea capitolul 4, am sã-þi scriu câteva observaþii, lãsându-þi
cât mai degrabã oþelirea voinþei prin exerciþii spirituale Mã mai soliciþi sã-þi trimit câteva observaþii cu divinã), ori acest lucru este cu neputinþã. Omul începe þie sã duci mai departe dulcea povarã a cercetãrii.
alãturi de fraþii tãi în Domnul. Crezi cã la întâmplare caracter general asupra capitolului 4 din cartea pe care sã existe ca fiinþã, aºa cum l-a gândit Dumnezeu, doar Vreau sã-þi spun doar cã maximele înþelepte pe care
Iatã, ce plãcut ºi ce dulce este
scria omul inspirat: „Iatã, o studiezi: Proverbele lui Solomon.. Nu-þi ascund faptul din momentul conceperii în sânul matern, singura le cuprinde acest capitol aparþin nu regelui Solomon,
sã locuiascã fraþii împreunã
împreunã!“ !“ (Psalmul 133:1). Vreau cã rãspunsul la prima rugãminte mã pune într-o poziþie excepþie fãcând-o Domnul Isus, care a existat ca Fiinþã moºteniri de familie
cât unei „moºteniri Cãci
familie”. O spune chiar el: „Cãci
sã subliniez pentru tine cã Biblia de care eºti destul de delicatã faþã de o anumitã conºtiinþã înainte de naºterea Sa ºi cu care Dumnezeu a discutat când eram încã fiu la tatãl meu ºi fiu gingaº ºi singur
îndrãgostit propovãduieºte dimpotrivã, o religie a dogmaticã ºi de aici o anumitã teamã ce-mi dã târcoale. încã înainte de aceastã naºtere. Cu nici un om însã la mama mea, el mã învãþa atunci ºi-mi zicea zicea……”
comuniunii ºi a voioºiei, lucru pe care neapãrat trebuie De fapt, atunci când dragostea se pune temelie Dumnezeu nu a intrat în relaþie înainte ca acesta sã (versetele 3-4). Deºi ºtim din Scripturã cã Solomon a
sã-l observi. ªi încã ceva: omul este fiinþã înclinatã legãturii frãþeºti, diversitatea de opinii chiar ºi în vinã în aceastã alcãtuire existenþialã. primit o educaþie înaltã, fiind încredinþat profetului
spre extreme: ori spre singurãtate pânã la ofilire, ori chestiuni fundamentale este toleratã cu blândeþe ºi În cartea Genesei avem deci descris chipul în care Natan (2 Samuel 12:25), totuºi, iatã pedagogia de
spre pãrtãºie excesivã pânã la riscul dizolvãrii de sine. înþelegere. În schimb, atunci când se tinde spre unitate întâiul om se face, proces care prin voinþa divinã a familie nelipsitã în primii ani ai vieþii, când l-a avut
În ce mã priveºte, cred cã conduita pilduitoare din prin tendinþe dure de uniformizare a gândirii teologice, dascãl pe propriul lui tatã – un cântãreþ inspirat ºi un
vieþile sfinþilor s-a clãdit deopotrivã din experienþa credincioºii ajung într-un fel de buimãcire care-i face învãþãtor remarcabil (1 Samuel 23:1-2 ºi Psalmul
singurãtãþii ºi a comuniunii trãite cu înþelepciune. sã nu mai ºtie ce îi þine laolaltã: comuniunea ideilor 51:13). Înþeleptul rege David a oferit fiului sãu nu numai
ªtiu din convorbirile noastre de tainã, cã oboseºti sau iubirea reciprocã? De aceea, sã nu te miri de coroana, tronul, bogãþiile ºi un regat consolidat, dar
uºor ºi cã aproape fãrã sã înþelegi cum, se instaleazã uºurinþa cu care se dezbinã comunitãþile frãþeºti. Dar, în primul rând ceea ce era mai important: principiile
în toatã fiinþa ta un fel de stagnare, de ariditate, un hai, în numele vechii noastre prietenii, clãditã în morale prin care puteau fi pãstrate toate acestea ºi nu
dezgust în a continua ceea ce þi-ai propus. Pierderea vremuri bune ºi încercatã în vremuri nefavorabile, sã-þi numai. Deºi plãpând din punct de vedere fizic, copilul
interesului pentru ceea ce ne-am propus se întâlneºte spun ce cred. În ce priveºte actul constitutiv prin care Solomon a avut un temperament puternic ºi o bogatã
de altfel în toate activitãþile noastre, chiar ºi în cele este adusã în existenþã prima fiinþã umanã, textul înzestrare nativã ºi de aceea era nevoie de principii--
spirituale, atunci când entuziasmul iniþial dispare. Te genesic este destul de limpede ca sã înþeleg. Mi se l þinã la adãpost de propria lui fire. Cãci nimic nu este
rog sã nu disperi, când se abat peste tine astfel de pun sub ochi în primul rând cele douã elemente: þãrâna
10 (continuarea în pag. 14) 11