You are on page 1of 20

ªapte principii pentru Cuprins

7 cel ce vrea sã
creascã spiritual

1. Lectureazã Scriptura în
mod intens ºi sistematic, dar cu
sinceritate ºi în curãþie.
3 Editorial
2. Studiazã toatã Biblia aju- Iubiþi credincioºi – De la analize la operaþii
tându-te cu rugãciune în mod
individual ºi în compania oame- 4 Închinãtori în duh ºi-n adevãr
nilor sfinþi (atenþie la învãþã-
Învãþãtura despre botezuri (partea I) – Iosif Anca
tori!).
3. Citeºte istoria Bisericii
scrisã de autori cu orientãri 6 Principii sfinte
creºtine diferite. Vegherea... în vremuri de lipsã – Vasile Vanciu
4. Cunoaºte situaþia actualã
a creºtinismului ºi a celorlalte
religii (sumar). 8 Statutul moral ºi spiritual al creºtinului
5. Dãruieºte-te lui Dumnezeu Documentar despre medicina alternativã
(ultima parte) – Ioan Ciobota
fãrã rezerve.
6. Trãieºte cu demnitate ºi
iubire în familie.
10 Statutul moral ºi spiritual al creºtinului
7. Integreazã-te într-o bise-
Bogãþia creºtinã – Ioan Martin
ricã evlavioasã ºi activã.

12 Familia, cuibul credinþei


Cãminul nostru, misiunea noastrã
– Marjorie Heibert

Am învãþat sã învãþãm ºi
14 învãþând ne învãþãm
Fondurile necesare editãrii ºi distribuirii revistei Scrisoarea a V-a – Zaharia Bica
„Dragoste pentru Adevãr”, în tiraj de 4000 exemplare, provin

din donaþii din þarã ºi strãinãtate. Cei care doresc sã sprijine


aceastã lucrare pot face depuneri în contul Asociaþiei
16 Înþelepciune pentru înþelepþi
„Un om care nu este stãpân pe sine
Creºtine de caritate Gosen 2511.1-1584.1/ROL COD IBAN:
este ca o cetate surpatã ºi fãrã ziduri”
RO91RNCB1200000015840001 sau 2511.1-1584.2/EUR, (Proverbe 25:28) – Iosif Anca
COD IBAN: RO64RNCB1200000015840002 deschis la BCR,
Arad, care are ca obiect de activitate doar educaþia creºtinã. 18 Istorie
Secolul V – Daniel Brânzei
Vã mulþumim în Numele Domnului Isus!
Colectivul de redacþie

ISSN: 1841-1185

Tipar executat la: sc Studio Media Art srl, Arad, tel./fax: 0257 253391
Editorial

De la analize la operaþii

Pentru cei atenþi ºi pasionaþi, din „Dragoste pentru adevãr” s-au putut citi de fiecare datã pe penultima paginã
câte trei întrebãri pertinente, care „atacau” fondul problemelor existente. În mod cert, ele ºi altele din aceastã
categorie frãmântã mintea multora. Dar câþi sunt gata sã-ºi propunã ºi sã realizeze un rãspuns practic, real, la
aceste probleme? Reþineþi, nu un rãspuns verbal sau scris (tocmai de aceea noi n-am rãspuns direct la ele), ci unul
implementat în adunãri, în familii, sau cel puþin în viaþa ºi activitatea personalã.
Nu doar analize ale vieþii spirituale, ci tratamente ºi chiar operaþii chirurgicale la nevoie. Evident cã analizele
oferite de un laborator performant sunt absolut necesare, dar nu suficiente. Prin studierea lor se decide în discuþiile
medicilor ce trebuie fãcut pentru sãnãtatea ºi salvarea vieþii pacienþilor. Dar dacã ei ar þine pe cineva internat ani de
zile ºi nu s-ar trece la tratamentul sau la operaþia necesarã, la ce i-ar folosi bolnavului sã beneficieze de „vizitele”
zilnice de dimineaþa ºi seara (de la 9-12 ºi de la 18-20), dacã doar i s-ar spune cã este bolnav ºi trebuie tratat.
La o conferinþã naþionalã a pãstorilor din bisericile noastre, un frate scump a expus o temã practicã în care a
surprins starea de spiritualitate din þarã. La vreo doi ani dupã aceasta, la una dintre Comunitãþile Regionale, un alt
frate credincios adevãrului a prezentat o temã similarã. Dar cineva compara aceste încercãri teoretice de „însãnãtoºire”,
îndreptare, cercetare, cu imaginea situaþiei ce s-ar fi putut produce pe muntele Carmel dacã profetul Ilie ar fi eliberat
adunarea dupã minunea cu focul, fãrã a pogorî la apã ºi a extermina pe profeþii irecuperabili ai lui Ahab ºi ai Izabelei.
Oare de ce nu folosim mãcar momentele de trezire, de acceptare a pocãinþei, pentru a pune lucrurile „la
punct”, adicã a începe un aliniat nou, dupã Biblie?
Poate va zice cineva: „Fraþilor, nici Ilie nu a realizat atunci o reformã naþionalã”. E adevãrat, dar aceasta s-a datorat, în
parte, rolului ºi locului Izabelei ºi incapacitãþii, instabilitãþii lui Ahab. Însã astãzi, har Domnului, fraþii care sunt în funcþii regionale
ºi centrale, s-ar bucura sã vadã miºcãri de pocãinþã în toate bisericile. E adevãrat cã nu prea au puterea necesarã (în duh) sã
taie niºte capete cu coarne, dar poate s-ar încuraja ca unii împãraþi care au fost motivaþi de unii cãpitani viteji din armata lor.
Oricum, responsabilitatea majorã, poate chiar absolutã (întreagã), revine conducerii locale a adunãrii, a întregului
for de pãstori, prezbiteri sau comitet. Drept dovadã a acestei provocãri ºi în argumentarea modului de rezolvare a
operaþiilor sunt diferenþele tot mai evidente, mai profunde, dintre adunãrile locale, atât din þarã cât ºi din diaspora. Astfel,
existã adunãri unde slujbele conþin, începând de dimineaþa, rugãciuni calde ºi stãruitoare, presãrate cu vedenii ºi profeþii
pentru zidirea poporului, apoi cântãri duhovniceºti, cu fond biblic ºi o execuþie muzical-instrumentalã reverenþioasã,
urmate de predici sau studii clare ºi aplicative. Dar ce e mai important e faptul cã lucrãtorii ºi cât mai mulþi dintre cei ce
au deja maturitate spiritualã stau de vorbã cu membrii bisericii; pe lângã învãþãturã ºi sfãtuire, mustrã ºi chiar iau mãsuri
disciplinare la nevoie, urmãrind evoluþia post operatorie a celui din reanimare sau convalescenþã.
Existã însã ºi adunãri unde slujba începe cu rugãciuni „milimetrice”, de la care se întârzie, continuã cu festival
muzical al unora care ºtiu sã cânte ºi sã ia harul sau slava lui Dumnezeu ºi sunt urmate de predici în care eºti introdus
cu o glumã, ca sã-þi dai seama cã lucrurile nu trebuie luate în serios – a fost doar o predicã. Ca sã nu mai spunem cã
la final te poþi aºeza la o masã unde sã stai 2-3 ore fãrã sã vorbeºti de cele sfinte sau ca cei din Exodul 32, se poate
„juca” o partidã de fotbal – evident cu strigãtele, intrigile ºi rivalitatea aferentã. Mai fã operaþii la oameni care sunt beþi
în loc sã fie anesteziaþi. Mai spune-i cuiva sã renunþe la dreptul sãu, pentru a cãuta pacea, când el face pentru un gol
incert. Mai învaþã-i sã umble decent când ei fac plajã împreunã. „Vai de voi, cãrturari ºi Farisei fãþarnici!... voi aþi pus
mâna pe cheia cunoºtinþei; nici voi n-aþi intrat, iar pe cei ce voiau sã intre, i-aþi împiedicat sã intre” (Luca 11:44, 52).
Cei care ar putea semna aceste rânduri sunt mulþi, ca ºi cei cãrora le sunt adresate. Fraþilor! Sã luãm toþi
modelul lui Ezra din capitolele 9 ºi 10, unde în jurul profetului ºi cãrturarului iscusit s-au adunat cãpetenii, bãtrâni ºi
popor. S-a decis apoi o procedurã de mãrturisire ºi pocãinþã, prin care evreii au rãmas credincioºi legãmântului,
separându-se de neamurile pãgâne.
Altfel, istoria lui Israel ºi a Bisericii e dovada clarã cã vom sfârºi prin a fi lepãdaþi, prin a ni se lua sfeºnicul. Vor
rãmâne numai unii ºi/sau Dumnezeu va alege ºi mântui pe alþii, cãci El îºi va duce lucrarea la bun sfârºit.
Editorii
3
Închinãtori în duh ºi-n adevãr

În Vechiul Testament existau diferite spãlãri în neputincioasã din faþa mâniei viitoare (Matei 3:5-8).
cazul unor boli contagioase ºi a cerinþelor de igienã Analiza textelor din Faptele Apostolilor oferã, deºi
(Leviticul 14:8; 15:5, 13) sau a unor ritualuri de legi nu în mod detailat ºi explicativ, rãspunsuri la urmãtoarele
ceremoniale (dedicarea ºi sfinþirea preoþilor - Leviticul întrebãri: Câte botezuri au fost administrate celor ce întâi
8:6; 16:4, 24). De asemenea, profeþiile Vechiului Tes- au fost ucenicii lui Ioan apoi ucenicii lui Isus ºi dupã
tament prevesteau o spãlare cu apã curatã în contextul aceea membri în Bisericã? De ce apare expresia
unui legãmânt nou în care inima, duhul, forma de „Botezaþi în Numele Domnului Isus (Faptele Apostolilor
redactare ºi împlinire a legii este nouã (Ezechiel 2:38; 10:48) care pare sã difere de expresia: ”…în Numele
36:25-28; Ieremia 31:31-33). Ulterior, tradiþia evreiascã Tatãlui ºi al Fiului ºi Sfântului Duh” (Matei 28:19)? Ce
a adãugat multe alte spãlãri (Marcu 7:1-14). legãturã este între botezul cu Duhul Sfânt ºi cu foc (Luca
Totuºi, botezul lui Ioan era de origine divinã 3:16) ºi botezul în apã? (Faptele Apostolilor 1:5).
directã, era o lucrare nouã, de aceea a putut fi acceptat Botezul lui Ioan era „botezul pocãinþei”-
doar prin credinþã, de aceea Fariseii l-au respins (Luca BAPTISMO METANOIAS (Faptele Apostolilor 19:4a)
7:24-35). Întrebarea pusã de Domnul Isus pe seama dar prevedea continuarea lui cu lucrarea Domnului
originii, legalitãþii divine asupra botezului a rãmas fãrã Hristos (Faptele Apostolilor 19:4b; Luca 3:15-17) ºi aºa
rãspuns nu din lipsã de probe ci din respingerea lor cum am arãtat deja, ucenicii Domnului, în timpul celor
(Luca 20:1-7). Pe lângã confirmarea împlinirii reale a trei ani ºi jumãtate, desfãºurau aceeaºi lucrare, doar
profeþiei despre Ilie (Maleahi 4:5-6), care avea sã cu diferenþa cã erau împuterniciþi de Domnul sã facã
realizeze o ridicare a standardului spiritual al naþiunii vindecãri ºi eliberãri de demoni, ceea ce Ioan n-a fãcut
israelite (Luca 1:17), cea mai puternicã autentificare a (Marcu 6:7-13; Ioan 10:40-42). Însã Domnul Hristos ºi-a
botezului lui Ioan a adus-o Mântuitorul Hristos, care a învãþat ucenicii – dupã patima Lui – sã aºtepte
cerut sã fie botezat de Ioan, moment în care Cel ce fãgãduinþa Tatãlui, fapt realizat în ziua Cincizecimii
L-a trimis sã boteze (Ioan 1:33-34) a supravegheat (Faptele Apostolilor 1:3-8; 2:1-4). Dupã acest mãreþ
(contrasemnat) actul (Matei 3:13-17). eveniment, dupã aceastã împuternicire, apostolii, mai
Lucrarea ulterioarã a Domnului ºi a ucenicilor Sãi întâi prin Petru, au lansat noul botez în Numele
care propovãduiau pocãinþa pentru intrarea în Domnului Isus (Faptele Apostolilor 2:38). El a fost
Împãrãþia Cerurilor ºi botezul administrat de cei 12 administrat iudeilor care fuseserã mai întâi botezaþi
apostoli (Ioan 3:22-23; 4:1-2) nu numai cã se înscriu de Ioan (Faptele Apostolilor 19:5) celor ce respinseserã
în aceeaºi ordine de lucrare, dar oferã ºi baza pentru botezul lui Ioan – care acum nu mai trebuia efectuat
continuarea acestui „act” simbolic ºi plin de (Faptele Apostolilor 6:7) ºi bineînþeles, dupã lãmuririle
încãrcãturã spiritualã, mântuitoare, evident dacã este necesare celor dintre neamuri (Matei 28:19; Faptele
4 fãcut pe fond de pocãinþã, altfel este o fugã Apostolilor 10:47-48; 11:16-18).
Închinãtori în duh ºi-n adevãr

Aparenta neconcordanþã datã de universalitatea Botezul este strict asociat ºi precedat de credinþã
expresiei „în Numele lui Hristos” din cartea Faptele sub incidenþa strictã a mântuirii sau a pierderii ei
Apostolilor, mãcar cã este vorba de un singur autor (Marcu 16:16). Aºa s-a procedat peste tot în Faptele
(Luca) ºi Matei 28:19 trebuie analizatã prin prisma Apostolilor: Ierusalim („credeau” – Faptele Apostolilor
propovãduirii morþii ispãºitoare ºi a învierii glorioase 2:44; 6:7); Samaria („au crezut…au fost botezaþi –
a Domnului Isus Hristos. Faptele Apostolilor 8:12); Cezarea („oricine crede” –
În aceastã ordine de abordare avem (existã) un Faptele Apostolilor 10:43, 48); Efes („sã creadã” –
botez dorit de Domnul (Luca 12:50) – unic, realizat acum Faptele Apostolilor 19:4-5). Totodatã botezul este legat
aproximativ 2000 ani prin moartea ºi învierea Lui, când ºi iarãºi precedat de pocãinþã, este cauzat de ea, dupã
prin întruparea Lui ºi unirea noastrã cu /ºi în El – am cum moartea este cauza îngropãrii (Coloseni 2:11-12).
fost încorporaþi, identificaþi ºi noi în acel act (Romani În acest segment, evenimentele sunt foarte
6:3-4). Dar totodatã botezul este actul sacru care, asemãnãtoare cu botezul pocãinþei lui Ioan, cu
realizat prin imersiune, este o ilustraþie graficã a scenei deosebirea cã noul crez nu era o reformã a sistemului
mântuirii cu menþiunea cã doar realizarea lui, chiar ºi vechi testamental ci un nou legãmânt încheiat pe baza
în cea mai perfectã reprezentare, nu are valoare jertfei, a sângelui ispãºitor al Mielului lui Dumnezeu
mântuitoare fãrã moartea faþã de pãcat, eradicarea care ridicã pãcatul lumii (Ioan 1:29). Pocãinþa pe fond
omului vechi nu în plan fizic ci la nivel de acþiuni de credinþã obþine iertarea pãcatelor ºi în asociere cu
volitive. De asemenea, ridicarea fizicã din apã nu botezul care este un act declarativ al interferenþei
presupune (sub mâinile oricui ne-am afla) trãirea unei pãcãtosului cu Hristosul mântuitor, realizeazã
vieþi în totalã rupturã de trecut ºi joncþiune cu viitorul „curãþirea inimilor” (Faptele Apostolilor 15:9) ºi
veºnic fãrã rãmânerea sub stãpânirea Duhului care l-a mântuirea (Faptele Apostolilor 16:31).
înviat pe Hristos din morþi ºi sub a cãrui cãlãuzire la Înþelegerea acestui cadru (sistem divin de
nivelul minþii, conform fãgãduinþelor Domnului, vom fi recuperare umanã) poate oferi fãrã ambiguitate, luminã
fii ai lui Dumnezeu (Romani 6:5; 9:8; 10,14). asupra textului din 1 Petru 3:18-21, care la o privire
Deci, formularea botezului în Numele Domnului superficialã, secvenþionalã, evidenþiazã botezul ca act
Isus (Faptele Apostolilor 2:38; 8:16; 10:48; 19:5) sau mântuitor prin valoarea s-a intrinsecã. De fapt
„botezaþi pentru Hristos” (Galateni 3:27) evidenþiazã Dumnezeu mântuieºte prin ceea ce simbolizeazã
cã actul în sine este realizat de însuºi Domnul Isus, botezul, nu el produce curãþirea fizicã ºi spiritualã în
evident sub trimiterea ºi voia Tatãlui ºi totodatã sub mod efectiv, ci prin el se afirmã, se statorniceºte
aportul ºi asistenþa Sfântului Duh, dar totodatã curãþia realizatã prin Isus Hristos. De aceea este
exprimã încorporarea noastrã în trupul lui Hristos, valabilã comparaþia cu corabia lui Noe – nu corabia
asocierea cu El în moarte pentru pãcat ºi învierea l-a salvat pe Noe, ci neprihãnirea apreciatã de mila
pentru viaþa de neprihãnire. divinã (Genesa 6:8; 7:1) l-a introdus în ea – dupã aceea
În acest „moment” al expunerii, pentru o înþelegere el a fost scãpat în forma amintitã.
fundamentalã, care pãtrunde în conþinutul formei ºi al La fel se înþelege mai uºor ºi Evrei 10:22-23 ºi este
expresiilor standardizate, este foarte important sã în concordanþã cu ce a spus Domnul în Matei 23:25-26 –
încadrãm botezul în întreaga lucrare efectuatã, realizatã despre Farisei – întâi trebuie curãþit (spãlat) interiorul,
de Domnul: lucrarea celor trei ani ºi jumãtate, moarte, inima, cugetul ºi apoi se spalã trupul – ca o evidentã
înviere, glorificare ºi continuarea misiunii prin Duhul apreciere ºi adeziune a curãþiei interioare realizatã de
Sfânt. Se poate constata cã nu actul fizic al botezului Duhul. Aceasta este baza purificatoare profeþitã în
sau persoana care-l oficiazã realizeazã minunea naºterii Vechiul Testament ºi amintitã în Faptele Apostolilor:
din nou ºi implicit a mântuirii cãci atât Domnul cât ºi „primeºte botezul ºi fii spãlat de pãcatele tale” ºi în
apostolii Petru ºi Pavel de regulã porunceau ca alþii sã Efeseni 5:26 „a curãþit-o prin botezul cu apã prin Cuvânt”.
efectueze botezul (Ioan 4:1-2; Faptele Apostolilor 10:48;
va urma
1 Corinteni 1:14-16).
Iosif Anca 5
Principii sfinte

„Ce vã zic vouã, zic tuturor: Vegheaþi”


(Marcu 13:37)

Aºa concluzioneazã Domnul Isus Hristos pasajul 2:19, pãrinþii sunt sfãtuiþi sã se scoale noaptea, deodatã
din Marcu 13 referitor la sfârºitul istoriei umane. cu strãjerii ºi sã stea înaintea Domnului cu plâns, în
Într-o lume plinã de informaþii, cu multã mijlocire, pentru ca urmaºii lor sã primeascã îndurare,
imaginaþie ºi pseudo-realitate, chiar oamenii care sã se bucure de viaþã. În timpul nopþii a fost sculat
afirmã cã sunt „CREªTINI”, se pare cã nu mai au Ghedeon ºi el a deºteptat pe ceilalþi pentru luptã ºi a
puterea de a discerne realul de artificial ºi de a trãi avut izbândã (Judecãtorii 7:19). Tot noaptea, simbolic
adevãrul. De aceea cred cã este foarte important, pentru revenirea Domnului, evreii au plecat din Egipt
acum, sã ne aplecãm inima ºi sã ne adâncim privirile ºi au trecut prin Marea Roºie (Exodul 12:31; 14:24).
tot mai mult în învãþãtura Domnului Isus, care în Marcu Privind în Noul Testament, referitor la starea de
13 înºtiinþeazã pe ucenicii Sãi despre câteva lucruri veghe, la cele patru strãji, în aºteptarea revenirii Stãpânului
care se vor întâmpla înainte de revenirea Lui. Riscul (Luca 12:38), important este faptul cã vegherea nu este
înºelãrii prin hristoºi ºi prooroci mincinoºi ºi prin necesarã numai pentru unii oameni care trebuie sã stea
necazuri este atât de mare încât ”…dacã n-ar fi scurtat de strajã, ci este pentru toþi (Marcu 13:37).
Domnul zilele acelea, nimeni n-ar scãpa; dar le-a Acum, dacã eºti un ucenic, un lucrãtor împreunã cu
scurtat din pricina celor aleºi” (Marcu 13:20). El, întreabã-te: La ce strajã te afli? S-ar putea sã nu gãseºti
afli?
Probabil ne-am obiºnuit în aceste vremuri sã rãspuns la aceastã întrebare datoritã frãmântãrilor tale
tratãm cu indiferenþã atâtea lucruri – cuvinte ale personale, datoritã problemelor din familie, din biserica
Scripturii – dar tocmai aici, când este vorba de unde slujeºti sau a altor lucruri care te frãmântã. Îndemnul
veghere, Domnul Isus spune: „LUAÞI SEAMA!!! meu este sã faci ceea ce a fãcut Habacuc. Urcã-te pe turnul
VEGHEAÞI ªI RUGAÞI-VÔ (Marcu 13:33). de strajã, unde te-a aºezat Dumnezeu ºi vezi ce o sã-þi
Începând de la copiii din ºcoala duminicalã ºi vorbeascã Domnul (Habacuc 2:1). Se apropie zorii – au
pânã la cei mai în vârstã, înþelegem din punct de vedere început sã cânte cocoºii – în America, Asia, Africa, Europa
teoretic ce înseamnã vegherea ºi rugãciunea. Cuvântul ºi chiar în unele regiuni din þara noastrã sunt o multitudine
veghere înseamnã a sta treaz în timpul nopþii, iar de evenimente care prevestesc venirea Domnului Isus.
cuvântul rugãciune înseamnã o atitudine de laudã, Apare dimineaþa: Unde te gãseºti
gãseºti? ? Poate te simþi bine, ca
mulþumire sau cerere adresatã spre Dumnezeu. Cred ºi Petru odinioarã, la focul strãinilor. Ascultã cocoºii care
cã atunci când Domnul Isus a afirmat aceste lucruri, a cântã
cântã!! Locul tãu nu-i acolo în aceastã vreme, locul tãu e
avut în vedere noaptea pãcatului în care zãcea lumea pe un turn la veghere.
de atunci, dar ºi marele întuneric de acum. Poate nu mai vrei sã veghezi sau ai obosit, te-a
Privind în Vechiul Testament, gãsim câteva referiri prins somnul ca pe cei trei ucenici cãrora Domnul le-
la starea de veghere. În Isaia 62-6, Cuvântul ne vorbeºte a spus: „Vegheaþi ºi rugaþi-vã, ca sã nu cãdeþi în
de niºte strãjeri pe care Domnul i-a aºezat pe zid ca sã ispitã...” (Matei 26:41). Nu uita cã existã Unul care
vegheze. Ei ”…nu vor tãcea niciodatã, nici zi, nici vegheazã neîncetat – Acesta-i Dumnezeu Dumnezeu!! Aºa Îl
noapte…” cãci cei care trebuie sã aducã aminte atât prezintã Biblia în Iov 29:4-5, Psalmul 127:1, Proverbe
Domnului cât ºi oamenilor ºi evident lor înºiºi, nu 24:12. El vegheazã asupra sufletului tãu ºi asupra
6 trebuie sã se odihneascã deloc. În Plângerile lui Ieremia tuturor lucrurilor din univers.
Principii sfinte

Modelul lui Dumnezeu trebuie sã devinã modelul de rugãciune te pot aduce în stare de împietrire, stare
nostru de raportare la evenimentele zilelor din urmã ce de pãcat, aºa cum li s-a întâmplat multora. Exemple sunt
se aflã în plinã desfãºurare. Porunca lui Dumnezeu de Cain, nevasta lui Lot, Samson, Saul, Solomon, Ghehazi,
a fi veghetori ne-a fost transmisã prin Isus Hristos care Iuda Iscarioteanul, Anania ºi Safira, Dima, Irineu,
ºi El a fost o pildã în veghere în rugãciune (Matei 14:23; Alexandru ºi alþii. Pentru a rãmâne drepþi înaintea lui
6:46; Luca 6:12; 9:28). Isus Hristos a propovãduit nevoia Dumnezeu, soluþia este sã veghem ºi sã ne rugãm.
vegherii ºi rugãciunii prezentând aceasta în douã
parabole. În Matei 24:45-54: Parabola robului credincios 2. Noi avem un vrãjmaº comun care ne
ºi înþelept, iar în Matei 25:1-13: Pilda celor 10 fecioare. urmãreºte ºi cautã sã ne cauzeze cãderea.
Domnul Isus cunoaºte slãbiciunea noastrã, asemenea
fecioarelor nechibzuite ºi a ucenicilor în grãdina Apostolul Petru ne atenþioneazã în 1 Petru 5:8 sã
Ghetsimani, care nu au reuºit sã stea de veghe nici fim treji ºi sã veghem. Ni se întâmplã uneori sã spunem
mãcar o strajã (3 ore), de aceea ne îndeamnã sã luãm cã veghem, dar nu suntem treji. Aceasta se poate
mãsuri suplimentare de precauþie, de siguranþã pentru verifica în viaþa personalã. Dacã în viaþa ta, în familia
a nu fi abãtuþi de la scopul nostru suprem – mântuirea ta, în biserica unde slujeºti, au pãtruns lucruri care
la a doua venire a Domnului Hristos. nu sunt compatibile cu lucrarea lui Dumnezeu, acest
Observãm faptul cã dupã ce în ziua Cincizecimii fapt spune ceva (Matei 13:25) – cândva s-a produs o
ucenicii au fost umpluþi cu putere, au fost mai intervenþie a vrãjmaºului (care a semãnat neghina în
veghetori ºi au avut puterea (capacitatea) sã ne timp ce pãzitorii dormeau).
transmitã ºi nouã porunca lui Dumnezeu de a sta în „Luaþi seama”, diavolul va veni ºi va încerca sã
veghere ºi rugãciune. Avem mai multe pasaje din Noul exploateze toate punctele noastre vulnerabile: nemulþu-
Testament prin care ni se cere acest lucru (Fapte 20:31; mirea, setea de putere, senzualitatea, iubirea de bani
1 Corinteni 16:13; Efeseni 5:15; Coloseni 4:2; sau altele asemãnãtoare. VEGHEAZÃ ªI ROAGÃ-TE!
1 Tesaloniceni 5:6; Evrei 10:24-25; 13:17; 1 Petru 5:8).
Cuvântul ne vorbeºte cã trebuie sã veghem nu numai Iatã câteva atitudini practice de veghere:
pentru noi, ci sã veghem ºi asupra altora. Din nefericire,
aceste versete parcã nu mai sunt de actualitate pentru · Roagã-te individual, cu familia, cu adunarea –
cei mai mulþi, cãrora le place sã se descurce singuri, sã dar în mod regulat ºi sincer (cu orar de fariseu dar cu
fie lãsaþi sã trãiascã cum vor, ignorând autoritatea pusã atitudine de vameº – Luca 18:9-14).
de Dumnezeu în Bisericã. Trebuie sã înþelegem cã
Dumnezeu e CEL CE VEGHEAZÃ, El ne porunceºte prin · Mãrturiseºte întotdeauna orice pãcat sau, dacã
Isus Hristos ºi prin apostolii Lui sã fim veghetori. nu este cazul, cel puþin discutã sincer cu un om al lui
Dumnezeu pe seama vieþii tale spirituale.

VEGHEREA merge mânã în · Verificã-þi mereu viaþa ºi activitatea în raport


mânã cu rugãciunea; cu alte perioade ale vieþii tale ºi „mãsoarã-te” cu cei
mai buni credincioºi de astãzi ºi din alte generaþii.
vegherea este o consecinþã Vezi dacã te preocupã profund sfinþirea ºi lucrarea din
a rugãciunii, bisericã sau eºti indiferent sau rutinat.

iar rugãciunea este o dovadã · Vezi dacã eºti într-o veghere ºi dorinþã
a vegherii. permanentã ºi plinã de bucurie în aºteptarea revenirii
Domnului Hristos. Fii pasionat de profeþiile biblice
referitoare la vremea sfârºitului.
Scriptura ne învaþã sã veghem ºi sã ne rugãm
pentru cã: Trãim vremuri grele – dar nu uita, cuvintele
Domnului în Evanghelie au fost spuse chiar pentru
1. Orice om resimte în fiinþa sa tendinþa vremuri ca acestea! Trãind Cuvântul Lui în viaþa ta, tu
care-l împinge la rãu
rãu. ºi eu putem sã fim plini de Duhul Sfânt, veghetori ºi
biruitori, cãci Apocalipsa ne relateazã cã: „NUMAI
Oamenilor li se întunecã uneori mintea – datoritã BIRUITORII VOR AJUNGE ÎN ÎMPÃRÃÞIA LUI
împietririi inimii lor (Efeseni 4:18). De aceea a spus David DUMNEZEU” (Apocalipsa 2:7; 3:5, 21).
în Psalmul 119:11 „Strâng Cuvântul Tãu în inima mea, Dumnezeu sã ne ajute!
ca sã nu pãcãtuiesc împotriva Ta!” Nevegherea ºi lipsa Vasile Vanciu 7
Statutul moral ºi spiritual al creºtinului

Ioan Ciobotã: Vorbim despre homeopatie, radiestezie, Din aceastã soluþie obþinutã, se ia iarãºi 1 centimetru
acupuncturã, reflexologie sau presopunc-turã, bioenergie, cub sau un mililitru, se dilueazã cu alþi 9 mililitri de solvent
bioterapie, cristalo-terapie ºi alte tehnici asemãnãtoare. În ºi se obþine diluþia D2.
afarã de metodele cunoscute, cum se mai poate interveni Apoi tot aºa pânã se ajunge la diluþii impre-sionante, pânã
pentru a vindeca un bolnav? la 1000 chiar. Ceea ce ar trebui sã ne punã pe gânduri este faptul
cã în urma acestor diluþii, la un moment dat nu mai rãmâne nici
Radiestezist ºi infoenergetician: Se mai poate interveni ºi o moleculã de substanþã activã în preparatul homeopatic.
pe cale bioenergeticã, acþionând asupra corpului energetic, fãrã Aceasta deoarece una dintre legile chimiei spune cã
atingerea corpului fizic, astfel: întâi se anihileazã ºi se eliminã un mol de substanþã are 6x1023 molecule, aºa cã dacã diluãm
energiile negative existente, care au produs îmbolnãvirea, apoi preparatul homeopatic undeva dincolo de diluþia D23, în
se încarcã cu „energie beneficã” zona deficitarã. Instrumentul cazul solubilitãþii celei mai bune, nu mai rãmâne acolo nici
de lucru sunt palmele bioterapeutului, care reprezintã niºte o molecula activã.
concentratoare ºi radiatoare de bioenergie, prin care se Atunci întrebarea este ce rãmâne în preparat ºi ce pro-
realizeazã transferul de energie de la bio-energo-terapeut la duce vindecarea?
pacient, dupã ce acesta, în prealabil s-a încãrcat cu „energie” Iar rãspunsul este dat de urmãtorul principiu – cel al
preluatã din „oceanul energetic” prin comenzi realizate mental potenþãrii.
în stare „Alfa”. Prin aceste diluþii se spune cã preparatul homeopatic
înmagazineazã „energie cosmicã”, iar aceastã energie este
Prof. Dr. Iosif Þon: Aceste practici sunt de origine cea care produce cu adevãrat vindecarea.
pãgânã. Ele sunt un produs al unui sistem spiritual ºi sunt Din nou ne întoarcem la un model energetic al
reflectarea în practicã a relaþiilor unor oameni cu lumea organismului uman, care spune cã dezechilibrele care produc
spiritelor. Pentru cã este lumea pãgânã, este relaþia boli în trupul fizic sunt de naturã energeticã, iar preparatul
oamenilor cu spiritele rele. homeopatic vine ºi supli-neºte acest „gol energetic”.
Un alt principiu, care probabil este rãspunzãtor de efectele
I. C.: În continuare despre homeopatie. produse, este cel al dietei. Pacientul supus tratamentului
homeopatic trebuie sã se abþinã de la orice substanþe toxice,
Prof. Ernest Valea, specialist creºtin în ocultism ºi religii adicã alcool, cafea, ceai tare, bãuturi rãcoritoare.
orientale: Homeopatia este o tehnicã descoperitã în urmã cu
vreo 200 de ani, de cãtre un german pe nume Samuel I. C.: Ce rol are filozofia chinezã ºi în special principiul
Hannemann. Este o tehnicã descoperitã dintr-o aºa zisã Yin ºi Yang, care spune ca în bine existã ºi puþin rãu, iar în
eroare de procedurã. Acest Hannemann era un medic fãrã rãu existã ºi puþin bine?
succes pe vremea aceea, care într-o zi a ingerat accidental
chinina (chinina tocmai începuse sa fie folositã pentru a trata Mircea Iorga, bioenergoterapeut ºi vindecãtor cu ajutorul
malaria) ºi a observat cã simptomele pe care le-a produs au cristalelor: Principiul Yin ºi Yang este principiul echilibrului,
fost tocmai simptomele produse de malarie, adicã friguri, deci nu prea mult dintr-una, nu prea mult din cealaltã.
tremurãturi, greþuri. Yin ºi Yang masculin-feminin, pozitiv-negativ; foarte multã
Un alt principiu este cel al diluþiei. Vã daþi seama cã nu lume vorbeºte de energii negative. Sunt energii care sunt nega-
este potrivit sã foloseºti remediile acestea în stare naturalã, tive pentru o persoanã, dar sunt bune pentru alta.
pentru cã efectele ar fi prea puternice. Atunci aceste remedii se Cristalele se monteazã în jurul corpului, într-o reþea
dilueazã, în proporþie de 1 la 10 sau 1 la 100. bine determinatã, exact ca ºi acele în acupuncturã ºi
Cum se face? Luând de exemplu 1 mililitru dintr-un acþioneazã asupra câmpului prin locurile unde au fost
extras de plantã – de exemplu 1 mililitru de extras de violete montate. Se lasã persoana împreunã cu cristalele un timp
– se dilueazã cu 9 mililitri de solvent, apã sau alcool, determinat, pentru ca acestea sã poatã acþiona.
obþinându-se în felul acesta diluþia D1. „D” de la decimal, Este cunoscut faptul cã cristalul de cuarþ ºi alte tipuri
8 deci diluþia 1 la 10. de cristale au o acþiune energeticã.
Statutul moral ºi spiritual al creºtinului

bioenergeticieni, în care se fac binecunoscutele pase ºi


I. C.: Se pare cã tocmai aici este problema ºi anume masaje energetice pentru refacerea deficitului de energie al
faptul cã se cere o comunicare echilibratã cu cele 2 energii: corpului eteric ºi obþinerea vindecãrii fizice, pretind aceºtia.
celestã ºi terestrã.
DAR! În Biblie, Dumnezeu spune cã urãºte o inimã I. C.: Ce afecþiuni aþi tratat ºi ce rezultate aþi avut?
împãrþitã. Omul nu poate comunica echilibrat ºi cu Diavolul
ºi cu Dumnezeu. Dumnezeu numeºte acesta pur ºi simplu Dr. Ioan Ometa, acupunctor: Un medic care practicã
„curvie spiritualã”. acupunctura ºi spune cã are numai succese, acela este un
Dar principiul Yin ºi Yang, care este principiul de bazã mincinos fãrã seamãn.
al filozofiei chineze ºi care spune cã în rãu existã ºi puþin Sigur cã nici acupunctura nu poate sã facã totul dupã
bine, iar în bine existã ºi puþin rãu, este complet neadevãrat cum nici întreaga medicinã clasicã nu poate sã facã totul.
din punct de vedere biblic. Singurul care poate sã facã totul este bunul Dumnezeu.
În Dumnezeu NU existã ºi puþin Diavol, iar în Diavol Practic nu existã nici o afecþiune care sã nu poatã fi
NU existã ºi puþin Dumnezeu. Aceasta este o aberaþie. abordatã, cu excepþia bineînþeles a afecþiunilor chirurgicale,
Dar sã revenim la radiestezie. ºi niciodatã nu va trebui ca un acupunctor sã facã încercãri
pe seama unui bolnav care are o afecþiune chirurgicalã. Restul
Prof. Ernest Valea: Radiestezia este o metoda care afecþiunilor, bineînþeles, pot fi abordate de acupuncturã.
pleacã de la o teorie spiritualã lansatã de Rudolf Steiner,
fondatorul antropozofiei. Prof. Dr. Iosif Ton: Toate energiile lui Dumnezeu sunt con-
El spune cã omul este o sumã de mai multe corpuri. centrate în Duhul lui Dumnezeu, în Duhul Sfânt. Eu am Duhul
Este corpul fizic, dar el nu poate sã trãiascã, pentru cã el Sfânt numai dacã L-am primit pe Domnul Isus în viaþa mea,
trebuie însufleþit, trebuie menþinut în viaþã împotriva legii pentru cã Duhul Sfânt este Duhul lui Cristos ºi când îl am pe
entropiei. Atunci existã un alt corp, care face asta, anume Duhul Sfânt, am toatã energia dumnezeiascã de care am nevoie.
corpul eteric. Acest corp eteric îmbracã corpul fizic ºi îl Este adevãrat ca omul fãrã Dumnezeu este omul fãrã
menþine în viaþã. Fiecare organ din corpul fizic îºi are un energie dumnezeiascã. Îi lipseºte energia lui Dumnezeu ºi
corespondent în corpul eteric. de aceea nimic nu funcþioneazã bine în el.
În afara corpului eteric, ei spun cã avem corpul astral Acum vin aceºti oameni, care zic: „Domnule, noi am
care este corpul ce ne defineºte starea de veghe, sau se descoperit niºte bãnci de energie cosmicã, noi am
mai spune corpul care ne însufleþeºte. Iar corpul care dã descoperit niºte surse de energie”. Este posibil! Dar izvorul
adevãrata naturã umanã, care ne dã esenþa noastrã acelor energii este Diavolul ºi îngerii lui.
constitutivã este sufletul sau Eu-ul. Pânã la un loc, ei pot sã facã minuni, aºa cum s-a
Pe scurt aº vrea sã menþionez cã ei spun cã partea întâmplat cu Moise în Egipt - când fãcea el o minune, veneau
spiritualã a omului are 3 laturi: sufletul raþiunii, sufletul ºi vrãjitorii ºi fãceau o asemenea minune. Pânã la un punct,
senzaþiei, sufletul conºtiinþei. toþi vrãjitorii au putut sã facã ce fãcea ºi Moise. Dar de la
Am numit acestea pentru cã sufletul conºtiinþei este punctul acela încolo, ei au spus: „De aici încolo noi nu mai
numit a fi de aceeaºi naturã cu Dumnezeu. putem face ce face Moise!”.
Este acea picãturã numitã de Steiner în cartea sa Diavolul are o anumitã putere. El are niºte limite, pentru
„ªtiinþa spiritualã”, „picãtura din oceanul spiritualitãþii cã el nu este egal cu Dumnezeu. El este o persoanã revoltatã
atotcuprinzãtoare”. pe care Dumnezeu o lasã sã existe pentru a crea libertate
Acolo omul este una cu Dumnezeu, este pãrticicã sau pentru noi, dar Dumnezeu totdeauna îi pune limite: „Pânã
picãturã de energie de aceeaºi naturã cu Dumnezeu. aici ºi nu mai departe!”.
Ca metodã de diagnostic, Radiestezia foloseºte Oamenii aceºtia, cumva, au reuºit sã intre în legãturã
mãsurarea corpului eteric sau a integritãþii corpului eteric, cu aceste spirite, care nu sunt altceva decât spiritele celui
folosind fie ansa, fie pendulul radiestezic. Pe scurt, terapeutul rãu, spiritele revoltate împreunã cu Diavolul. ªi într-adevãr,
plimbã aceastã ansã sau pendul de-a lungul corpului ºi spune ei aduc energie! DAR energia pe care o aduc ei este de
cã poate mãsura disfuncþiile corpului eteric, în sensul cã esenþã demonicã. Încã o datã, existã energie Dumnezeiascã,
observã un gol energetic în dreptul unui organ afectat ºi atunci dar aceasta este în Acela care a zis: „Toatã puterea Mi-a
trage concluzia cã dupã cum inima etericã suferã de un gol fost datã în cer ºi pe pãmânt”, adicã Fiul lui Dumnezeu,
energetic, tot aºa ºi inima fizicã are ea o anumita problemã. întronat la dreapta lui Dumnezeu.
Deci radiestezia este o metodã de diagnostic, spun ei. Când eu mã unesc cu El ºi El aduce Duhul Sfânt în
Ca tratament se foloseºte mai departe fie homeopatia, mine, Duhul Sfânt este Duhul puterii lui Dumnezeu în mine,
în sensul cã odatã diagnosticatã problema, folosind tot ansa El restabileºte toate echilibrele mele lãuntrice, El restabileºte
sau pendulul se mãsoarã capacitatea anumitor preparate toate energiile de care am nevoie, eu n-am nevoie de alte
homeopate de a rezolva acest deficit de energie, fie altã energii decât de energiile sau puterile care-mi vin prin
metodã de vindecare. De exemplu cea practicatã de Domnul Isus ºi prin Duhul Sfânt. 9
Statutul moral ºi spiritual al creºtinului

,,Cãci iubirea de bani este rãdãcina tuturor relelor; ºi unii, care au umblat dupã ea, au rãtãcit
de la credinþã, ºi s-au strãpuns singuri cu o mulþime de chinuri. Iar tu, om al lui Dumnezeu,
fugi de aceste lucruri, ºi cautã neprihãnirea, evlavia, credinþa, dragostea, rãbdarea, blândeþea”
(1 Timotei 6:10-11).

În momentul când cumperi un recipient, nu vezi dacã lacomi care au manipulat banii depunãtorilor în folosul lor per-
este crãpat sau nu, atât timp cât este gol, dar se observã sonal, ducând oamenii de bunã credinþã la ruinã.
uºor dacã este umplut cu lichid. Interiorul omului nu se aratã Se pot spune încã multe despre unii care delapideazã
pe deplin pânã nu este pus la probã. Bogãþia face sã se arate milioane de dolari în încercarea de a gusta modul de viaþã al
spãrtura egoismului. Pãcatul care stãtea lipit de David nu a celor bogaþi. Am putea aminti ºi alte forme, de la jafuri armate
fost vãzut când umbla pe drumurile „caprelor sãlbatice”, asupra casieriilor, benzinãriilor ºi pânã la spargerea de
dar s-a arãtat pe terasa palatului sãu. Izbânda este tigaia de apartamente sau furtul din buzunare, cãrora nici organele
topit a caracterului, de aceea bogãþia pe care unii o numesc de ordine nu le mai fac faþã. Cât de mult se trudesc oamenii
binevenitã ºi o socotesc ca pe o favoare aleasã, trebuie sã sã se îmbogãþeascã! Bogãþia pune aºa de mare stãpânire
o înþelegem ca pe un fel de punere la încercare. pe ei, încât nu ei o au pe ea, ci ea îi are pe ei. Mamona ºtie cã
Cu cât un om are mai multe lucruri cu atât se considerã aceste suflete sunt sigur ale lui.
mai bogat. Un copil se crede bogat când are multe jucãrii, un Cei care se ocupã cu aºa ceva spun cã pentru a face
telefon mobil, timbre sau un calculator, pentru cã acestea rost de bani este nevoie de bani. Uitaþi-vã la sumele uriaºe
încântã mintea lui ºi-i fac plãcere. Un om matur (din lume) se de bani care se folosesc în publicitate pentru a-l momi pe
crede bogat când are mulþi bani sau multe lucruri materiale, sãracul cumpãrãtor sã achiziþioneze produsele pe care le
dar un copil al lui Dumnezeu este bogat când Îl are pe au de vânzare ºi care de cele mai multe ori sunt de o calitate
Dumnezeu ca Tatã, pe Hristos ca mântuitor ºi pe Duhul Sfânt îndoielnicã. Loteriile acordã câºtiguri de milioane de Euro,
conducãtor ºi mângâietor. Aceasta valoreazã mai mult decât iar acum oamenii considerã un câºtig de câteva milioane
orice avere de pe pãmânt. Sã intrãm într-o dezbatere sincerã, de lei „un fleac”. Mulþi oameni sãraci îºi cheltuiesc puþinii
pentru ca în final sã putem trece la aplicaþiile care se impun. bani ºi rãmân fãrã hranã – banii fiind jertfiþi „Norocului” (Isaia
Se aude adesea spunându-se cã „banii nu aduc fericirea, 65:11) – pentru o încercare de a câºtiga o sumã mare de
dar cã ei contribuie în mod substanþial la dobândirea ei”. Are bani. Chiar dacã unii ºi-au fãcut o avere, au descoperit cã
valoare de adevãr aceastã afirmaþie? Fiecare dintre noi am fost aceasta nu le-a adus fericire ºi pace ºi nu de puþine ori ea a
martori la cea mai asiduã cãutare de pe pãmânt – banii! Fiecare dispãrut brusc, pe neaºteptate ºi pe deasupra ºi-au pierdut
generaþie a avut „lupte” pentru a-ºi câºtiga bogãþii în nãdejdea liniºtea ºi chiar libertatea. Pentru aceºtia, cuvintele lui
cã fericirea lor depindea de mulþimea banilor. În toatã lumea, Solomon au o semnificaþie deosebitã: „Abia þi-ai aruncat
milioane de oameni au fost jefuiþi de bani sub diferite forme. ochii spre ea ºi nu mai este; cãci bogãþia, îºi face aripi, ºi,
Familiilor bogate li s-au rãpit copiii pentru a plãti o ca vulturul, îºi ia zborul spre ceruri” (Proverbe 23:5).
rãscumpãrare – dacã voiau sã-ºi mai vadã copiii acasã. Multe Noi suntem mereu tentaþi sã ne oprim la cauzele imediate
persoane au fost escrocate de economiile de o viaþã de cãtre ale evenimentelor care se produc, în loc sã vedem în ele „degetul
oameni specializaþi în aºa ceva. Motivul e acelaºi ºi la înºelaþi lui Dumnezeu”. De aceea spunem cu uºurinþã: „N-am avut
ºi la înºelãtori – dorinþa de a avea mai mulþi bani. Dacã ne noroc” sau „dacã puteam sã prevãd, aº fi fost mai prudent”.
amintim numai de cazurile Caritas, F.N.I, vom vedea adevãrata Dar Dumnezeu zice: „Eu am îngãduit aceasta”. Dacã avem
goanã dupã profituri nemuncite. În predicile noastre probleme bãneºti, necazuri cu sãnãtatea, greutãþi în familie,
condamnãm lãcomia dupã bani a unui om care ºi-a vândut cel oricare ar fi natura furtunii, din orice parte ar sufla vântul, Domnul
mai bun prieten, pe cel mai mare Om care a trãit vreodatã pe ne spune: „Eu sunt!”. O încercare poate fi îngãduitã pentru a
pãmânt, pentru 30 de arginþi. Dar nici o altã generaþie nu a fost întãri credinþa noastrã ºi a ne opri din uºurãtatea, imprudenþa
martorã ca cea de azi la atâtea jafuri de bãnci pe care le-au sau graba care ne-a dus în încercare, ºi Domnul în îndurarea Sa
10 devalizat ºi care au devenit falimentare chiar de manageri foloseºte toate acestea pentru a ne orienta pe drumul mântuirii.
Statutul moral ºi spiritual al creºtinului

Mãrturie pentru cele scrise mai sus sunt certurile de zi cu afectate puternic de îngrijorãrile, bogãþiile ºi plãcerile vieþii,
zi la care ajung soþii ºi soþiile din cauza banilor. O cercetãtoare ca spinii din pilda semãnãtorului, vor împiedica creºterea
în domeniul consilierii familiilor spunea: „Banii sunt un magnet seminþei ºi rodirii ei (Marcu 4:1-20). Sã nu uitãm cã nu putem
care atrage în viaþa noastrã tot felul de frustrãri. Dacã vreþi sã sluji la doi stãpâni: lui Dumnezeu ºi bogãþiilor (Mamona):
puneþi capãt certurilor pe aceastã temã, trebuie sã înþelegeþi cum (Matei 6:24).
anume îi consideraþi ºi îi întrebuinþaþi dumneavoastrã ºi Dacã credeþi în Dumnezeu, atunci ºtiþi cã El ne sfãtuieºte
partenerul dumneavoastrã. Indiferent dacã familiile sunt sãrace sã aruncãm poverile noastre asupra Sa ºi sã ne bizuim pe
sau bogate, cuplurile cãsãtorite se ceartã în principal din cauza ajutorul Lui în timp de nevoi? Dupã o viaþã întreagã de pocãinþã,
banilor. Într-o familie bogatã, partenerul cumpãtat cautã sã-ºi apostolul Pavel a putut sã scrie: „ªtiu sã trãiesc smerit, ºi ºtiu
economiseascã banii, în timp ce cel risipitor cautã sã-i risipeascã sã trãiesc în belºug. În totul ºi pretutindeni m-am deprins sã
ºi astfel în pofida bogãþiei, conflictele apar – nu din cauza lipsei fiu sãtul ºi flãmând, sã fiu în belºug ºi sã fiu în lipsã. Pot totul în
banilor, ci din cauza mulþimii lor”. Hristos, care mã întãreºte” (Filipeni 4:12-13). Aºadar, dacã
În multe familii apar certuri din cauzã cã soþia câºtigã sunteþi sãraci, la strâmtorare, nu cãutaþi un câºtig necinstit.
mai mult; soþul are impresia cã autoritatea ºi respectul de Dar nici nu este un lucru greºit sã câºtigi bani în mod cinstit
sine i-au dispãrut. Atunci apare chipul urât al geloziei, nu din cãci însuºi Domnul Isus Hristos a spus cã: „vrednic este
cauza altei persoane, ci din cauza atotputernicului ban care lucrãtorul de plata sa” (Luca 10:7). Nici faptul de a fi bogat nu
i-a dezbinat. Între bani ºi iubire, banii sunt cei care de multe este greºit. Numai sã nu recurgeþi la compromisuri de ordin
ori obþin victoria finalã. ªi aceastã luptã pentru obþinerea moral pentru a vã satisface nevoile ºi nu uitaþi de cei sãraci.
banilor produce multã suferinþã celor care sunt transformaþi Puneþi bazele unei relaþii sãnãtoase cu Dumnezeu ºi bizuiþi-vã
în victime de cei care s-au angajat în goana dupã ei. pe ajutorul Lui pentru a înfrunta problemele ºi lipsurile vieþii.
Adesea oamenii ºi-au produs suferinþã atât pentru ei „ªi aruncaþi asupra Lui toate îngrijorãrile voastre, cãci El însuºi
cât ºi pentru familiile lor, cheltuindu-ºi banii pe lucruri de îngrijeºte de voi” (1 Petru 5:7).
nimic, deºi sunt oameni sãraci, cu mijloace modeste de trai. În viaþã este bine sã avem o preþuire dreaptã a
Unii sunt leneºi ºi preferã sã caute un câºtig iluzoriu fãrã a lucrurilor. Altfel, vom socoti greºit ºi vom lua alama drept
face nimic, alþii sunt victimele cumpãrãrilor în rate în care aur; ne vom crede bogaþi, deºi suntem în lipsã. Dacã vrem
dobânzile ajung sã dubleze costul real al obiectului cumpãrat sã fim cinstiþi cu noi înºine, trebuie sã socotim bogãþie numai
ºi acestea depãºesc puterea lor financiarã. Este o descoperire ceea ce este într-adevãr bogãþie. Comorile omului lumesc
grea ºi umilitoare sã constaþi cã aceste nuiele cu care suntem sunt nu numai vremelnice ci adesea vinovate de stãrile
biciuiþi sunt cele pe care chiar noi le-am tãiat. sufleteºti negative din întreaga societate ºi totodatã se vor
În vremea noastrã este riscant de a te îndatora unei bãnci constitui într-un cap de acuzare la dreapta judecatã. În
pentru cã locurile de muncã sunt nesigure datoritã falimentelor schimb comorile creºtinilor sunt în primul rând de naturã
înregistrate pe plan local sau naþional. Multe instituþii îºi reduc spiritualã ºi chiar dacã aici în viaþa aceasta vor avea numai
producþia fiindcã nu existã piaþã de desfacere ºi astfel mii de pâinea cea de toate zilele, în veºnicii vor fi proprietari ai unor
oameni ajung sã nu mai aibã un loc de muncã. Ocazia de a valori cu împlinire totalã, moºtenitori de drept ºi de fapt ai
face bani prin mijloace necinstite li se pare multora tentantã. valorilor eterne. Preþuirea este diferitã. Binecuvântarea
Am auzit de multe ori declaraþia: „Aº face orice pentru a face Domnului este peste noi numai atunci când am ajuns sã fim
rost de bani”. ªi ocazii sunt în economia de piaþã: de la ai Lui (Efeseni 1:3). Ce preþioasã bogãþie ne este oferitã: în
prostituþia practicatã de femei, furtul ºi vânzarea de droguri primul rând iertarea pãcatelor, urmatã de bucurie, pace,
pentru bãrbaþi, pânã la tratamente homeopatice sau diverse credinþã, iubire, speranþã; toate acestea fãrã trudã, fãrã sã
vânzãri ambulatorii de mãrfuri contrafãcute, dar sunt ele oare avem un merit al nostru, ci ca un dar al lui Dumnezeu. Lu-
justificate? Lumea este plinã de persoane care cred cã da. Este mina soarelui, roua ºi ploaia sunt binecuvântãrile Lui, El ne
de ajuns sã vezi în ce fel îi pot înlãnþui pe oameni banii, va da mereu tot ce este necesar: acesta este un lucru sigur.
aducându-i la pãrãsirea îndatoririlor lor cele mai elementare, Sunt eu astãzi mai sãrac în bani decât am fost acum
la pierderea din vedere a valorilor morale. zece ani dar sunt în acelaºi timp mai smerit, mai rãbdãtor,
Credincioºii nu sunt nici ei feriþi de o astfel de primejdie. mai bun, mai credincios? Atunci socotiþi-mã un om bogat.
Rar întâlneºti un creºtin care mãrturiseºte sincer dorinþa de S-au înmulþit bogãþiile mele în ultimii ani? A crescut
îmbogãþire, sub ispita iubirii (lãcomiei) de bani, care este o averea mea ºi sunt mai mândru, mai firesc, mai cãldicel,
închinare la idoli (Coloseni 3:5). Cine nu preferã doi lei în loc mai nerãbdãtor? Atunci trebuie sã mã numesc un om sãrac,
de unul? Dacã Cuvântul lui Dumnezeu ne pune în gardã în orice ar gândi oamenii despre averea mea.
mod serios referitor la iubirea de bani, este pentru cã aceasta O, Doamne, pãzeºte-mã! ”…nu-mi da nici sãrãcie, nici
ne atrage într-o mulþime de consecinþe grave. „Cãci unde este bogãþie, dã-mi pâinea care-mi trebuie. Ca nu cumva în belºug,
comoara voastrã, acolo este ºi inima voastrã” (Luca 12:34). sã mã lepãd de T ine… Sau nu cumva în sãrãcie, sã fur
Tine… fur,, ºi sã
Dacã ne lãsãm corupþi de lãcomie, Cuvântul lui Dumnezeu iau în deºert Numele Dumnezeului meu” (Proverbe 30:8-9).
va fi suprimat iar curãþia inimii ºi a cugetului nostru vor fi Ioan Martin 11
Familia, cuibul credinþei

de Marjorie Heibert

„Îmi aduc aminte de credinþa ta neprefãcutã, care s-a sãlãºluit întâi în


bunica ta Lois ºi în mama ta Eunice ºi sunt încredinþat cã ºi în tine”
(2 Timotei 1:5)

Cãminele noastre sunt cea dintâi ºcoalã ºi cea dintâi coln a spus: «Tot ceea ce sunt ºi tot ceea ce am sperat
bisericã pentru copilaºii noºtri. Principiile fundamentale vreodatã sã fiu datorez mamei mele angelice». Tho-
stabilite în familie îi vor modela ºi influenþa pentru toatã viaþa mas A. Edison afirma: «Deºi nu am mai avut-o pe
ºi pentru veºnicie. Nimeni nu are influenþã mai mare în casã mama lângã mine, influenþa ei asupra mea a durat toatã
decât mama. Cineva a spus: «Tatãl este capul familiei, dar viaþa. Efectele benefice ale educaþiei timpurii pe care
este de mult ºtiut cã mama este lumina cãlãuzitoare ºi îngerul mi-a dat-o nu se vor pierde niciodatã. Dacã nu aº fi
ei». Cu alte cuvinte, tatãl este capul familiei, în timp ce mama cãutat mereu aprecierea ºi credinþa ei în mine în
este inima ei. Lee Shippley a spus: «Îmi aduc aminte cu anumite momente mai dificile din viaþa mea, nu aº fi
plãcere de mama mea, ca de o candelã binecuvântatã, arzând devenit niciodatã inventatorul care sunt astãzi. Dar
în nopþile lungi ale vieþii mele, caldã, folositoare, simplã, fermitatea, tandreþea ºi bunãtatea ei sunt încã forþe
calmã, tandrã, luminând mereu». potenþiale care mã þin pe drumul cel bun. Mama mea
Fãrã îndoialã, educaþia primarã a unui copil este a fost cea care m-a fãcut ceea ce sunt. Amintirea ei va
începutã de mama lui. Primii ani din viaþa copilului sunt fi întotdeauna o binecuvântare pentru mine». ªi lista
concentraþi în jurul mamei. În baza unei ordini divine, cu oameni mari care au mãrturisit despre influenþa
mama este prima legãturã a copilului cu experienþa de mamelor lor ar putea continua la nesfârºit. „Oamenii
viaþã. Prezenþa ei, gesturile, dorinþele ºi rugãciunile ei sunt ceea ce mamele lor fac din ei” (Emerson).
îl înconjoarã, conºtient sau inconºtient pe copil, de Cine poate sã estimeze puterea influenþei? Atunci
aceea influenþa mamei asupra caracterului ºi a modului când dorim sã impresionãm pe cineva, are o
de a gândi al copilului este foarte mare. Influenþa mamei importanþã redusã, pe când atmosfera pe care o creãm
este cea mai constantã ºi convingãtoare, de aceea, ea pãtrunde foarte adânc în viaþa celor din jurul nostru.
nu va putea fi niciodatã uitatã. Susana Wesley, mama marilor evangheliºti John ºi
Mama este capabilã sã îl marcheze pe copil într- Charles Wesley, dar ºi a altor cincisprezece copii,
un mod minunat, dar în egalã mãsurã, este capabilã spunea: «Mi-am crescut copiii într-un spirit creºtin,
sã-i producã rãni care lasã cicatrici pentru totdeauna. stând mereu aproape de inima lor atunci când au fost
Descrierea domniei vreunui rege din Vechiul Testa- tineri, fãrã sã mã depãrtez de ei niciodatã».
ment cuprinde deseori ºi urmãtoarele cuvinte: „Mama „Copilãria este anotimpul în care tot ceea ce este
lui a fost…” Aceastã legãturã strânsã dintre caracterul semãnat în minte rãsare imediat ºi creºte cu o vigoare
domniei regelui respectiv ºi numele mamei lui deosebitã, dând naºtere unei recolte abundente. În acest
sugereazã faptul cã ea a avut foarte mult de-a face cu anotimp fericit, grãdina este pregãtitã de Grãdinarul
bunãtatea sau cu rãutatea lui. ceresc pentru cea mai bunã cultivare. Dacã seminþele
Mergând înapoi în copilãria marilor oameni ai lui care sunt semãnate sunt de bunã calitate, putem avea
Dumnezeu, aproape întotdeauna vom gãsi influenþa încredere cã producþia va fi valoroasã. Dacã nu, grãdina
binefãcãtoare a unei mame credincioase. Gigantul va fi nãpãditã de tot felul de buruieni otrãvitoare.
spiritual care a fost Charles Spurgeon a spus: «Vã Dumnezeu ne-a dat solul – copiii noºtri, ºi
pot oferi douã motive pentru care sunt ceea ce sunt: sãmânþa – Cuvântul lui Dumnezeu. Nouã ne revine
12 mama mea ºi adevãrul mesajului meu». Abraham Lin- responsabilitatea de a planta ºi de a îngriji aceastã
Familia, cuibul credinþei

sãmânþã, permiþându-i sã prindã rãdãcini ºi sã creascã. cineva cu care am vrea sã ne asemãnãm într-o bunã
Sãmânþa care este semãnatã în primãvara vieþii zi – ºi cât de minunat este atunci când mamele, prin
copilului va determina caracterul lui. exemplul lor bun, pot sã-ºi câºtige aceastã poziþie.
Felul cãminului din care provenim va determina
Cât de scurtã este în mare mãsurã felul cãminului pe care îl clãdim – ºi
Putem sã AVEM perioada în care trebuie sã ciclul acesta continuã. Dacã fiecare mamã ar putea
copii, dar existã plantãm sãmânþa bunã în scruta viitorul pentru a vedea cum influenþa ei, bunã
riscul sã nu inima copiilor! Putem sã sau rea, se va perpetua iar ºi iar ºi iar! Viaþa unei mame
putem SÃ-I AVEM copii, dar existã riscul nu se sfârºeºte, ea continuã în viaþa copiilor, a nepoþilor
PÃSTRÃM. La sã nu putem SÃ-I PÃSTRÃM. ºi a generaþiilor urmãtoare. Rugãciunile ei, exemplul
vârsta de ºase La vârsta de ºase sau ºapte personal, credinþa ºi dragostea ei vor trãi veºnic.
sau ºapte ani, ani, caracterul copilului este Aceste cuvinte, devenite familiare: „pânã la a treia
caracterul deja format aproape în ºi a patra generaþie”, rãsunã foarte frecvent pe tot
copilului este întregime. parcursul Vechiului Testament. Atitudinea noastrã faþã
deja format O soþie creºtinã a fost de viaþã va fi probabil mult mai evidentã în strãnepoþii
aproape în foarte credincioasã în sfera ei noºtri decât în noi. Este o adevãratã tragedie ca marile
întregime. de slujire ºi un exemplu demn familii sã fie infestate de acreala ºi amãrãciunea cu
de urmat a ceea ce înseamnã care unii întâmpinã viaþa în general. Cu ani în urmã,
sã fii mamã. Într-o zi ea a spus un om nu s-a mai putut înþelege cu fratele sãu ºi gelozia
fratelui pastor: «Sunt atât de descurajatã! Am fãcut ºi ura i-au invadat viaþa. Aceste sentimente au devenit
atât de puþin pentru Domnul Isus! ªi câte lucruri mãreþe mai puternice în inima fiilor sãi. Unul dintre cei trei fii
aº fi vrut sã fac pentru El». Pãstorul i-a rãspuns: «Dar a avut treisprezece copii ºi ecoul resentimentelor s-a
ai fãcut lucruri mari pentru El! I-ai slujit cu credincioºie. rãspândit în întreaga lor familie. Unii dintre ei au fost
Rãsplata pe care o vei primi în ceruri este poate chiar curãþiþi prin sângele Domnului Isus de aceastã stare,
mai mare decât cea pe care o vor primi alþii ale cãror dar în cei mai mulþi dintre ei resentimentele au crescut
nume ºi isprãvi sunt ºtiute de toatã lumea. Aminteºte- nestânjenite. Unul dintre cei treisprezece copii a avut
þi cã Domnul Isus ne va rãsplãti nu pentru cantitatea ºi el alþi doisprezece copii. Ei nu se înþeleg între ei, iar
slujirii noastre, ci pentru calitatea ei ºi cã focul va fi zilele prilejuite de sãrbãtori în timpul cãrora familia
cel care va încerca ºi va scoate la ivealã cum este se reuneºte, nu sunt altceva decât noi prilejuri de
lucrarea pe care am fãcut-o fiecare». ceartã ºi discuþii contradictorii. Aceasta nu este decât
Mame! Nu vã descurajaþi! Dacã sunteþi o ramurã din marele arbore al familiei ºi totuºi, ea
credincioase în slujirea voastrã, o slujire plinã de geme sub povara spinilor. Când se vor încheia oare
consacrare ºi dedicare, într-o zi copiii voºtri vor creºte aceste lucruri?
ºi vã vor binecuvânta. Reduceþi la tãcere spiritul critic! Iertaþi degrabã!
S-a relatat faptul cã atunci când s-au efectuat Stârpiþi ACUM seminþele invidiei din inima voastrã!
sãpãturi printre ruinele oraºului Pompei, a fost descoperit Dacã nu o veþi face, atunci tentaculele ei vor ajunge
un copil cu braþele întinse. Unul dintre lucrãtori a spus: cine ºtie cât de departe în viitor pentru a paraliza,
«Trebuie sã fie mama lui pe undeva pe aici». Într-adevãr, deforma ºi otrãvi un numãr neºtiut de suflete care vor
sãpând în direcþia în care erau întinse braþele copilului, fi pierdute pentru veºnicie datoritã egoismului ºi a
a fost descoperit ºi trupul neînsufleþit al mamei. Ce incapacitãþii voastre de a vã abandona „jucãria
exemplu de devotament al unui copil faþã de mama lui, favoritã”. Gândiþi-vã la aceasta!
faþã de cea care s-a îngrijit de nevoile lui fizice ºi care l- Oh, ce sarcinã mare avem în faþa noastrã noi,
a ajutat sã treacã peste micile lui necazuri! mamele, în aceste vremuri de încercare! Fãrã Domnul
O fetiþã este o mamã în devenire. Dumnezeu a Isus nu vom reuºi niciodatã sã fim mamele care am
pus în inima ei tandreþe, blândeþe, bunãtate, îndelungã dori sã fim. Având perspectiva veºniciei, trebuie ca în
rãbdare, dragoste ºi îngãduinþã. El vrea ca fiecare rugãciune, cu rãbdare, sã ne modelãm copiii pentru
mamã sã aibã aceste calitãþi. Orice mamã a putut Stãpânul nostru, indiferent cât de dificil ar pãrea lucrul
vedea aceste virtuþi atunci când ºi-a urmãrit fiica acesta.
îngrijindu-ºi cu tandreþe ºi cu dragoste pãpuºile ºi cum Mamelor! Ce fel de influenþã aveþi asupra copiilor
a pus câte un nume fiecãreia ca ºi când totul ar fi fost voºtri? Este viaþa voastrã un proces de sfinþire care sã
real. Aceste virtuþi vor fi amplificate sau vor fi pierdute poatã avea rezultate ce vor dura în veºnicie? Dacã nu,
de micile fetiþe datoritã exemplului ºi învãþãturilor atunci ceva este greºit ºi aceasta înseamnã cã acum
mamelor lor. este momentul potrivit pentru o schimbare. Fericirea
Mamele au ocazia minunatã de a le oferi fiicelor veºnicã a copiilor voºtri depinde de aceastã decizie!
lor „o stea dupã care sã tânjeascã”. Cu toþii avem pe 13
Am învãþat sã învãþãm ºi învãþând ne învãþãm

Nu slãbi nici o clipã în munca pe care o faci, strãduieºte-te ºi mergi înainte, chiar dacã adesea te încearcã
îndoieli ºi te cuprind descurajãri. Perseverând în munca ta, de fapt lupþi nu cu aceste stãri rele, ci cu Diavolul
tupilat în umbra acestor sentimente nefavorabile.
Luând cunoºtinþã de planurile lui perfide, tocmai aceste ciudate împotriviri lãuntrice devin într-un mod
de neînþeles îndemn sã stãruieºti, sã lupþi. Ele sunt un semn cã eºti pe drumul cel bun. De fapt, dacã vrei sã-
þi valorifici duhovniceºte încercãrile prin care treci, vei înþelege cã nimic nu este în zadar în viaþa ta ºi cã orice
opoziþie poate deveni oportunitate pentru mai bine. Dacã furtunile care se dezlãnþuie adesea spulberã doar
praful, risipesc gunoaiele ºi aruncã pãsãrile la pãmânt, pe vulturi îi înalþã. Focul se hrãneºte ºi el chiar din
piedicile pe care le întâlneºte în cale. Apele ce curg tumultoase, dacã nu-ºi pot lãrgi albia din cauza munþilor
potrivnici, atunci ºi-o vor adânci.
Altfel spus, depinde de tine dacã te vei frânge în faþa împotrivirilor sau obstacolelor sau dacã le vei
transforma în combustii sufleteºti care sã te înalþe. Am aflat cã s-au abãtut peste tine ciudate suferinþe trupeºti
care te împiedicã de la lecturã, dar, oricum, poþi face din suferinþele tale prilej de a adânci ceea ce ai adunat
pânã acum în vistieria minþii tale. Ciudat, dar am constatat cã unele texte din Scripturã sau chiar cãrþi întregi
din ea, cum ar fi cartea lui Iov, Plângerile lui Ieremia ºi chiar o bunã parte din Psaltire, cãrþi scrise în suferinþã,
pot fi mai bine înþelese de cel care suferã. Aproape cã numai celui care suferã îºi deschid aceste texte sfinte
înþelesurile lor adânci…
Mi-ai scris cã cercetãrile tale în cartea Proverbele lui Solomon sunt anevoioase ºi cã efortul pe care-l
depui pentru memorarea textelor este adesea zãdãrnicit de ermetismul versetelor al cãror sens îþi scapã. Ai
dreptate, cãci un text odatã înþeles se fixeazã aproape de la sine în memorie. De aceea este foarte importantã
înþelegerea lui.
ªtiu cã eºti în capitolul 3 al cãrþii ºi profit de asta pentru a te încuraja indicându-þi ºapte binecuvântãri
dacã-þi vei pãstra urechea deschisã la cuvintele Înþelepciunii: „Fiule, nu uita învãþãturile mele, ºi pãstreazã în
inima ta sfaturile mele! Cãci ele îþi vor lungi zilele ºi anii vieþii tale, ºi-þi vor aduce multã pace. Sã nu te
pãrãseascã bunãtatea ºi credincioºia: leagã-þi-le la gât, scrie-le pe tãbliþa inimii tale. ªi astfel vei cãpãta
trecere ºi minte sãnãtoasã, înaintea lui Dumnezeu ºi înaintea oamenilor. Încrede-te în Domnul din toatã inima
ta, ºi nu te bizui pe înþelepciunea ta! Recunoaºte-L în toate cãile tale, ºi El îþi va netezi cãrãrile. Nu te socoti
singur înþelept; teme-te de Domnul, ºi abate-te de la rãu! Aceasta va aduce sãnãtate trupului tãu, ºi rãcorire
oaselor tale. Cinsteºte pe Domnul cu averile tale, ºi cu cele dintâi roade din tot venitul tãu: cãci atunci grânarele
îþi vor fi pline de belºug, ºi teascurile tale vor geme de must” (Proverbe 3:1-10).
Cea dintâi binecuvântare este formulatã astfel: „ªi astfel vei cãpãta trecere ºi minte sãnãtoasã, înaintea
lui Dumnezeu ºi înaintea oamenilor” (Proverbe 3:4). Îþi propun sã numim aceastã promisiune demnã de a fi
râvnitã de cãtre oricine folosindu-ne de sintagma „judecatã sãnãtoasã”. Dar ce înseamnã o «judecatã
sãnãtoasã»? Sã încercãm un rãspuns pãstrându-ne în limita exigenþelor pe care ni le impune textul inspirat.
În mod normal, criteriul obiectiv dupã care spunem cã o judecatã este sãnãtoasã, bunã sau adevãratã, este
mãsura în care concluziile la care se ajunge în procesul raþional au corespondenþã deplinã cu realitatea
stabilitã ºi verificatã practic.
De altfel, în procesul gândirii, omul se regãseºte în întregime cu toate acumulãrile dobândite de-a lungul
vieþii lui: senzaþii, impresii culese în atâtea ocazii, simþirea lui, lecturile fãcute în întregul lui trecut, întreaga
14
Am învãþat sã învãþãm ºi învãþând ne învãþãm

lui fiinþã, inclusiv ereditatea prin care exprimã modul de a fi al strãmoºilor lui. A gândi bine, nu este un proces
în care se pot amesteca toate acestea în mod haotic, ci mai degrabã ordonarea tuturor acestora dacã este
cazul în funcþie de acele valori care sunt demne de a face parte din fiinþa noastrã ºi cu care trebuie sã operãm
în procesul gândirii. Am aici în vedere în mod special judecata moralã în care nu întotdeauna se poate verifica
corespondenþa acesteia cu realitatea convenþionalã. Bunãoarã, cineva îþi face rãu, iar tu te decizi în urma unei
judecãþi morale sã-i faci bine. În acest caz, judecata este sãnãtoasã datoritã armoniei cu principiile Înþelepciunii
cu care de fapt a ºi operat. Dar care sunt aceste valori la care am fãcut referire? Toate acele care se ascund în
cuvintele Înþelepciunii pe care trebuie sã le sorbi neobosit fãcându-le în mintea ta „scaun de domnie” (Proverbe
8:12). Astfel încet, încet, te vei deprinde sã gândeºti ca Dumnezeu ºi sã umbli cu iubire pe cãile Lui.
Îþi ofer douã texte fundamentale: „Gândurile celor neprihãniþi nu sunt decât dreptate…” (Proverbe 12:5).
De asemenea: „In adevãr cei ce gândesc rãul se rãtãcesc, dar cei ce gândesc bine lucreazã cu bunãtate ºi
credincioºie” (Proverbe 14:22).
A doua binecuvântare la îndemânã: ”…ºi-þi vor aduce multã pace” (Proverbe 3:2). Pacea interioarã atât
de râvnitã de fiecare este de fapt fruct ºi semn al unei minþi sãnãtoase ºi curate ce se hrãneºte cu cuvintele
Înþelepciunii divine. De aceea, în ordinea superioarã a lui Dumnezeu, pacea este deplinã, fiindcã totdeauna
Dumnezeu este drept, necunoscând nici o dezbinare în fiinþa Lui. A cere în rugãciune pace de la Dumnezeu mi
se pare absurd atâta vreme cât nu eºti dispus sã operezi în mintea ta cu principiile Cuvântului Sãu. Este o
cerinþã pe care trebuie sã þi-o asumi pentru ca pacea pe care o doreºti sã nu fie doar un substantiv sterp.
Ia în considerare aceste texte:
„Este o cinste pentru om sã se fereascã de certuri; dar orice nebun se lasã stãpânit de aprindere” (Proverbe 20:3).
„Când nu mai sunt lemne, focul se stinge; ºi când nu mai este nici un clevetitor, cearta se potoleºte”
(Proverbe 26:20).
„Cel lacom stârneºte certuri, dar cel ce se încrede în Domnul este sãturat din belºug” (Proverbe 28:25).
„Cei uºuratici aprind focul în cetate, dar înþelepþii potolesc mânia” (Proverbe 29:8).
„Un om mânios stârneºte certuri, ºi un înfuriat face multe pãcate” (Proverbe 29:22).
A treia binecuvântare este exprimatã în cuvintele: „Aceasta va aduce sãnãtate trupului tãu ºi rãcorire
oaselor tale” (Proverbe 3:8). Pacea sufleteascã, ca rod al unei minþi sãnãtoase, garanteazã starea de sãnãtate
fizicã într-o mare mãsurã, aºa cã, menþinut într-o ordine moralã guvernatã de principii divine ferme, trupul
nostru este de fapt sub binecuvântarea lui Dumnezeu. Dar cãlcate aceste principii cu ºtiinþã sau fãrã, ele se
vor rãzbuna mai curând sau mai târziu prin deteriorarea stãrii de sãnãtate: acesta este de fapt blestemul.
Alegând însã învãþãturile Înþelepciunii divine alegem din vreme în locul „terapiei pe caz” terapia preventivã.
De aceea, te rog, nu trece cu grabã peste aceste texte pe care þi le propun:
„Fiule, sã nu se depãrteze învãþãturile acestea de ochii tãi: pãstreazã înþelepciunea ºi chibzuinþa! Când te
vei culca, vei fi fãrã teamã, ºi când vei dormi, somnul îþi va fi dulce” (Proverbe 3:21, 24).
„Sã nu se depãrteze cuvintele acestea de ochii tãi, pãstreazã-le în fundul inimii tale! Cãci ele sunt viaþã
pentru cei ce le gãsesc, ºi sãnãtate pentru tot trupul lor” (Proverbe 4:21,22).
„Neliniºtea din inima unui om îl doboarã, dar o vorba bunã îl înveseleºte” (Proverbe 12:25).
„O inima liniºtitã este viaþa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor” (Proverbe 14:30).
„O inima veselã însenineazã faþa; dar când inima este tristã, duhul este mâhnit” (Proverbe 15:13).
„O inima veselã este un bun leac, dar un duh mâhnit usucã oasele” (Proverbe 17:22).
A patra binecuvântare apare în cuvinte puþine: „îþi vor lungi zilele…” (Proverbe 3:2). Longevitatea sau
„zile lungi”, cum este formulatã aceastã promisiune, rãmâne expresia destul de sigurã a unui mod de viaþã
înþelept. „A trãi în veci”, evident cã nu face parte dintre posibilitãþile naturale ale fãpturilor create. Dar a trãi
„zile lungi” respectând principiile aºezate de Creator la temelia vieþii sau a trãi zile scurte cãlcând aceste
principii þine de responsabilitatea noastrã a fiecãruia.
Vezi în ce mãsura textele de mai jos susþin aceastã idee:
„Ascultã, fiule, primeºte cuvintele mele, ºi anii vieþii tale se vor înmulþi” (Proverbe 4:10).
„El (cel rãu) va muri din lipsã de înfrânare, se va poticni din prea multa lui nebunie” (Proverbe 5:23).
„Lãsaþi prostia, ºi veþi trãi, ºi umblaþi pe calea priceperii!“ (Proverbe 9:6).
(continuarea la pagina 17)
15
Înþelepciune pentru înþelepþi

Într-o asemenea locaþie nu existã nici un control al muncii sale, însã îºi cheltuie timpul ºi banii cu „obiectele”
intrãrilor ºi ieºirilor ºi totodatã lipseºte apãrarea, ba chiar comerþului modern – femeile imorale.
perimetrul ei este nesigur, neclar. Omul, care poate fi Din nefericire, aproape de ei ºi tot cu zidul surpat ºi
comparat cu o aºa cetate prezintã instabilitate ºi porþile dãrâmate este ºi cel ce are o chemare divinã ºi
incertitudine, lipsã de caracter de la neîmplinirea investiþii cereºti – poate este un bun predicator, profet
fãgãduinþelor pânã la pervertire ºi trãdare. sau cântãreþ, dar este nervos ºi „spart la gurã” –
Sã analizãm însã mai îndeaproape cetatea ºi glumeºte, vorbeºte vulgar ºi batjocoritor. La el, pe
evoluþia situaþiei ca la casa ziditã pe stâncã sau la casa aceeaºi stradã este ºi biserica ºi teatrul, în apropierea
ziditã pe nisip. Unele cetãþi sunt mari, în ele se aflã fabrici locului de rugãciune de pe mal e ºi un loc de plajã.
importante sau universitãþi unde se învaþã ºi Depinde de orar unde alege sã-ºi petreacã timpul.
experimenteazã în laboratoare ºtiinþifice. La fel, sunt Vai ce nefericiþi sunt locuitorii din aceste cetãþi,
oameni cu capacitãþi profesionale ºi intelectuale muncesc pentru alþii, sau nãvãlesc peste ei apele
impresionante care au diverse meserii la degetul mic ºi (neexistând diguri) ºi duc „la vale” toate realizãrile lor. Nici
multe cunoºtinþe înmagazinate în dimensiuni electronice, ce au ei nu pot þine nici nu le poþi încredinþa nimic spre
dar care se pot desfãºura în arii imense. pãstrare, cãci cei ce stãpânesc nu-s prieteni, ci duºmani.
Existã ºi cetãþi mai mici, dupã cum au existat Acest articol este un raport trist dar nu lamentabil
dintotdeauna, cetãþi state, cât un oraº de provincie, nu al lui Hanania cãtre Neemia „…Cei ce au mai rãmas din
cât o metropolã. Dar deºi mici, atât asemenea cetãþi cât ºi robie sunt acolo în þarã, în cea mai mare nenorocire ºi
astfel de oameni pot fi foarte plãcute prin clima ocarã; zidurile Ierusalimului sunt dãrâmate, ºi porþile sunt
(temperamentalã) sau arhitectura specificã (stilul autentic). arse de foc” (Neemia 1:3).
Starea în discuþie este cu atât mai dificilã cu cât Dupã zile de plâns ºi post, el a ajuns la Ierusalim, a
avem de-a face cu cetãþi de valoare. Cãci aceste oraºe fãcut o inspecþie solitarã, le-a istorisit cãlãuzirea ºi planul
sau orãºele pot fi în stãpânirea propriilor locuitori sau divin de reconstrucþie, dupã care „Ei au zis: «Sã ne sculãm,
se aflã în condiþii de vasalitate sau chiar de invazie ºi de ºi sã zidim!» ªi s-au întãrit în aceastã hotãrâre bunã” (Neemia
asuprire samavolnicã. O stare la fel de criticã se poate 2:18). Capitolele urmãtoare din cartea dregãtorului descriu
înregistra în cazul unui rãzboi civil sau al unei anarhii. predicile ºi luptele întâmpinate, dar ºi bucuria terminãrii
Toate acestea se datoreazã incapacitãþii de conducere zidului ºi a restabilirii vieþii spirituale din oraºul pãcii.
ºi de apãrare. M-am oprit din scris gândindu-mã la Neemia, la cel
Iatã ce imagini triste îi reprezintã pe mulþi oameni ºi ce poate fi numit „Dregãtor de spãrturi”, „Cel ce face þara
adesea pe unii cu capacitãþi ºi perspective. Cât de cu putinþã de locuit” (Isaia 58:12). Trebuie sã plec la ai
dezacordat este sã vezi un geniu muzical în compunere mei, îmi caut o mistrie ºi o sabie, ne mai sunãm cu trâmbiþa
ºi execuþie care umblã mai mult beat decât treaz, neîngrijit de pe zid, cãci „Lucrarea este mare ºi întinsã, ºi noi suntem
ºi poate dator, deºi are sau ar putea avea venituri mari. risipiþi pe zid, departe unii de alþii…Dumnezeul nostru va
Dar nu-i mai presus un alt profesor sau inginer care lupta pentru noi” (Neemia 4:19-20).
16 câºtigã sau ar putea câºtiga ºi valorifica rezultatele Iosif Anca
Alternative

(continuarea din pagina 15)

„Prin mine (Înþelepciunea) þi se vor înmulþi zilele, ºi þi se vor mãri anii vieþii tale“ (Proverbe 9:11).
„Frica de Domnul lungeºte zilele, dar anii celui rãu sunt scurtaþi“ (Proverbe 10:27).
„Frica de Domnul este un izvor de viatã, ea ne fereºte de cursele morþii” (Proverbe 14:27).
“…cel ce urãºte lãcomia îºi lungeºte zilele” (Proverbe 28:16).
„Înþelepciunea este un izvor de viatã pentru cine o are…” (Proverbe 16:22).
A cincea binecuvântare apare în cuvintele: „ªi astfel vei cãpãta trecere… înaintea lui Dumnezeu ºi înaintea
oamenilor” (Proverbe 3:4). Pentru aceastã promisiune atât de importantã alte traduceri ale Bibliei propun
variante ca : „vei cãpãta favoare de la Dumnezeu, vei primi har ºi buna reuºitã” sau „vei primi har ºi bunãvoinþã”.
Dacã deci, potrivit textului pãstrãm în inimã sfaturile înþelepciunii, scriindu-le pe tãbliþa inimii noastre, aºa
încât bunãtatea ºi credincioºia sã devinã trãsãturi de caracter, dacã ne zidim viaþa pe credinþa în Dumnezeu ºi Îl
cinstim cu bunurile noastre materiale, recunoscându-L în toate cãile noastre, abãtându-ne în toatã vremea de la
rãu, atunci vom dobândi de la Dumnezeu trecere, har, bunãvoinþã, favoare ºi nu numai de la El, ci ºi de la oameni.
Sã lãsãm textele Revelaþiei sã ne întemeieze în acest adevãr:
„Ferice de omul care mã ascultã… Cãci cel ce mã gãseºte…capãtã bunãvoinþa Domnului” (Proverbe 8:34-35).
„Cei cu inima stricatã sunt o scârbã înaintea Domnului, dar cei ce umblã fãrã prihanã Îi sunt plãcuþi”
(Proverbe 11:20).
„Cine urmãreºte binele, îºi câºtigã bunãvoinþã, dar cine urmãreºte rãul este atins de el” (Proverbe 11:27).
„Omul de bine capãtã bunãvoinþa Domnului, dar Domnul osândeºte pe cel plin de rãutate” (Proverbe 12:2).
„Un om este preþuit dupã mãsura priceperii lui, dar cel cu inima stricatã este dispreþuit” (Proverbe 12:8).
„Jertfa celor rãi este o scârbã înaintea Domnului, dar rugãciunea celor fãrã prihanã Îi este plãcutã”
(Proverbe 15:8).
„O minte sãnãtoasã câºtigã bunãvoinþã…” (Proverbe 13:15a).
A ºasea binecuvântare
binecuvântare: „…îþi va netezi cãrãrile” (Proverbe 3:6). Sã-þi scriu ceva în legãturã cu aceastã
promisiune, îmi pare de prisos. Înþelesurile ascunse mai adânc le vei culege din textele care urmeazã:
„Eu îþi arãt calea înþelepciunii, te povãþuiesc pe cãrãrile neprihãnirii. Când vei umbla, pasul nu-þi va fi
stânjenit; ºi când vei alerga, nu te vei poticni” (Proverbe 4:11-12).
„Nu intra pe cãrarea celor rãi, ºi nu umbla pe calea celor nelegiuiþi! Fereºte-te de ea, nu trece pe ea;
ocoleºte-o, ºi treci înainte!” (Proverbe 4:14-15).
„…dar calea celor stricaþi este pietroasã” (Proverbe 13:15b).
„Drumul leneºului este ca un hãþiº de spini, dar cãrarea celor fãrã prihanã este netezitã” (Proverbe 15:19).
„Cel rãu ia o înfãþiºare neruºinatã, dar omul fãrã prihanã îºi îmbunãtãþeºte calea” (Proverbe 21:29).
„Spini ºi curse sunt pe calea omului stricat: cel ce-ºi pãzeºte sufletul se depãrteazã de ele” (Proverbe 22:5).
A ºaptea binecuvântare: ”…atunci grânarele îþi vor fi pline de belºug” (Proverbe 3:10).
Aici iarãºi nu voi mai adãuga nimic decât cuvintele limpezi ale Înþelepciunii:
„Domnul nu lasã pe cel neprihãnit sã sufere de foame, dar îndepãrteazã pofta celor rãi” (Proverbe 10:3).
„Binecuvântarea Domnului îmbogãþeºte, ºi El nu lasã sã fie urmatã de nici un necaz” (Proverbe 10:22).
„În casa celui neprihãnit este mare belºug…” (Proverbe 15:6).
„Planurile omului harnic nu duc decât la belºug” (Proverbe 21:5).
„Leneºul doreºte mult, ºi totuºi, n-are nimic, dar cei harnici se saturã” (Proverbe 13:4).
„Unul, care dã cu mânã largã, ajunge mai bogat; ºi altul, care economiseºte prea mult, nu face decât sã
sãrãceascã” (Proverbe 11:24).
„Cine are milã de sãrac, împrumutã pe Domnul, ºi El îi va rãsplãti binefacerea” (Proverbe 19:17).
În încheiere, îmi exprim convingerea cã ai înþeles cã la aceastã a ºaptea binecuvântare pe care o dã
Domnul se poate ajunge doar dacã faci planuri înþelepte, dacã eºti harnic ºi milostiv cu cei sãraci. Poate te vor
plictisi mulþimea de texte biblice ºi lungimea scrisorii, dar în ce mã priveºte nu sunt atât de convins cã
scrisoarea mea e prea întinsã pe cât sunt de sigur cã-þi este de folos, aºa cã scuzele rãmân pe altãdatã.

Salutãri!
Zaharia Bica
17
Istoria

Biserica localã nu poate fi înþeleasã decât în contextul în „doctrinele care reglementeazã viaþa ºi comportamentul
realitãþii sociale în care existã. Numai cel ce se înalþã la social.” Biserica, la rândul ei, nu numai cã avea în proprietate
înãlþimea întregului poate înþelege corect „pãrþile” din care oraºe ºi forþe militare, dar a ºi încercat mereu sã se amestece
este alcãtuitã realitatea. în treburile Statului. Papa Inocenþiu al III-lea, de exemplu, a
Evul mediu este perioada de istorie europeanã cuprinsã pretins cã are dreptul sã arbitreze în disputele seculare dintre
între cãderea imperiului Roman de Apus (c. 395) ºi perioada monarhii rivali pro ratione peccati (în împrejurãri în care ar putea
Renaºterii (care a înmugurit în regiuni diferite ale Europei în exista pericolul sãvârºirii de pãcate). Alþi papi au folosit
secolele XIII, XIV sau XV). Termenul ca atare ºi semnificaþia „excomunicãrile” drept un instrument politic ºi ºi-au arogat
lui tradiþionalã au fost introduse cu o vãditã tendinþã de chiar ºi dreptul de a-i înlãtura pe regi de la domnie.
confruntare de umaniºtii italieni; „renaºterea” studiilor ºi
culturii clasice greceºti pe care o sãrbãtoreau ei venea astfel
•••
Concomitent cu intensificarea invaziilor barbare ºi
dupã o simbolicã perioadã de „o mie de ani” al cãrei întuneric cãderea Romei sub stãpânirea lor, Augustin scrie „Cetatea
sublinia ºi mai mult importanþa lucrãrii lor. Într-un sens, aceºti lui Dumnezeu” (413-426), arãtând cã adevãrata miºcare a
umaniºti au „inventat” Evul mediu pentru a se putea distanþa istoriei se desfãºoarã în conflictul nevãzut dintre pãcat ºi
ei înºiºi de el ºi pentru a se putea defini prin contrast cu el. mântuire, dintre cetatea oamenilor ºi împãrãþia lui Dumnezeu.
Dupã ce vizigoþii au cucerit Roma (410), Imperiul Ro- În biserica rãsãriteanã se rãspândeºte nestorianismul,
man a început sã se clatine. Triburile germanice care s-au erezie care evidenþiazã o pretinsã distincþie între Hristosul uman
infiltrat forþat în teritoriile imperiale din sud ºi din vest au fost ºi Hristosul divin. Sinodul de la Calcedon o combate prin
pânã la urmã „încreºtinate”, dar nu au acceptat niciodatã afirmaþia cã Hristosul a fost în întregime uman ºi în întregime
ideea de Stat centralizat unic. Ele ºi-au pãstrat obiceiurile ºi divin, cele douã naturi coexistând fãrã nici un fel de confuzie.
stilul de viaþã, iar aceasta a fãcut guvernarea lor ºi unitatea Pe mãsurã ce puterea Împãratului Imperial scade,
culturalã a Imperiului Roman imposibile. Multe din puterea episcopului de la Roma creºte. Papa Leon I (440-461)
îmbunãtãþirile ºi din calitatea vieþii adusã de Imperiul Roman, negociazã cu barbarii ºi salveazã Roma din mâinile lui Atila
ca de exemplu: sistemul extraordinar de drumuri, sistemul Hunul (452). El aºazã autoritatea scriitorului de la Roma
poºtal, rutele comerciale, au decãzut în mod substanþial, deasupra tuturor celorlalte scaune episcopale, iniþiind astfel
împreunã cu nivelul realizãrilor din artã ºi ºtiinþã. (În haosul primatul papal, ca presupus urmaº al apostolului Pavel.
politic ºi administrativ)… singura forþã capabilã sã dea o bazã Patrik (c. 390-460), vândut ca sclav pe când avea doar 16
pentru unitatea socialã a rãmas Biserica Romano Catolicã. ani, fuge ºi pleacã în Irlanda, unde va întreprinde o monumentalã
Evul mediu prezintã deci o imagine confuzã ºi adesea campanie de evanghelizare (el va deveni „sfântul Patrik”).
contradictorie a unei societãþi care încearcã sã se structureze 496 – regele franc Clovis este convertit la creºtinism ºi
politic pe o bazã eminamente spiritualã. botezat. El cucereºte apoi jumãtate din Franþa, pavând astfel
Dupã dizolvarea imperiului s-a ivit ideea unei Europe care calea pentru ambiþiosul „Sfânt Imperiu Romano-catolic” al lui
sã funcþioneze ca un mare Stat-bisericã, numit „creºtinãtate”. Carol cel Mare (Charlemagne).
(Þineþi minte versul eminescian: „Peste-un ceas creºtinãtatea Este introdus calendarul anual creºtin. Se rãspândeºte
e ca pleava vânturatã.”). Aceastã „creºtinãtate” era gânditã sã cultul relicvelor (moaºtelor) ºi al miturilor. Se accentueazã
funcþioneze cu douã straturi de conducãtori: „sacerdotium” închinarea la fecioara Maria. Se introduce pentru prima oarã
sau ierarhia eclesiasticã ºi „imperium” sau conducãtorii folosirea tãmâiei în liturghia bisericii apusene.
seculari. În teorie, aceste douã grupuri trebuiau sã se Din cauza haosului care domneºte în structurile politice ale
completeze reciproc, în misiunea lor de a reglementa, una societãþii, ierarhia bisericeascã apare ca un factor de echilibru,
problemele eterne, iar cealaltã problemele pãmânteºti ale amplificându-ºi structurile ºi intensificându-ºi influenþa.
oamenilor. În sfera problemelor eterne, autoritatea supremã
era investitã în scaunul papal, iar în sfera temporalã în scaunul ANUL 500. La 16 generaþii dupã Hristos, lumea este
împãrãtesc. În practicã însã, aceste douã centre de autoritate încreºtinatã în proporþie de 22,4% (61,9% din afara rasei
se înfruntau continuu, se certau în public ºi au purtat chiar albe). 42% din populaþia lumii este evanghelizatã. Biblia este
rãzboaie unul cu celãlalt. Împãraþii au încercat adesea sã tradusã în 13 limbi. Totalul martirilor ajunge la 2.540.000 cu
Totalul
intervinã în treburile interne ale bisericii, pretinzând cã au o ratã anualã de 5.540.
dreptul divin de a numi slujitorii bisericii din teritoriile aflate extras din
18 sub suveranitatea lor ºi cã trebuie sã aibã un cuvânt de spus
„Identitate creºtinã în istorie”
de Daniel Brânzei
Trãiesc prin credinþã
Era 21 februarie 2000. Luni dimineaþa am plecat ca de rugãciune ºi mã rog lui Dumnezeu sã ducã biserica pe acele
obicei la serviciu. Lucrez la SC ELECTRICA S.A. Eram la culmi de pãrtãºie, de unitate ºi de bucurie în Duhul Sfânt.
formaþia tura operativã de deranjamente ºi am fost sesizaþi Am ajuns la Iaºi, la spitalul de Neurochirurgie, însoþit
de un abonat cã la postul de transformare din cartierul G. de ing. N.D. ºi directorul T.D. care m-au internat prin
Enescu trafoarele de aerisire erau lipsã, ceea ce constuia directorul spitalului, doctor prof. Ianovici. Aici am vãzut clar
un pericolru. Împreunã cu colegul S. Z, am fost trimis sã iau ca oricât de mulþi ºi de mari oameni am avea în jurul
mãsura geamului lipsã ºi sã-l înlocuim. nostru, Dumnezeu este mai mare decât toþi. La primul
Am ajuns la faþa locului, am pus scara din dotare lângã tomograf s-a vãzut cã aveam un hematom de sânge în partea
zid si am fãcut mãsurãtoarea orizontalã cu o bucatã de con- stângã, sub creier. Profesorul Ianovici a spus cã mã poate
ductor izolat. Când sã fac ºi mãsurãtoarea verticalã, opera, însã nu riscã sã-mi miºte creierul, eu fiind deja
conductorul a intrat cu un capãt înãuntru amorsând un arc paralizat pe partea dreaptã, gura strâmbã, centrul de
electric de pe bara de 20 KV (20.000 volþi). Având capãtul celãlalt vorbire afectat, fãrã simþuri în totalitate, inconºtient, aºa cã
al conductorului în mânã, arcul electric mi-a intrat prin mâna am rãmas zece zile în aºteptare.
dreaptã ºi a ieºit prin ambii genunchi. Tot în aºteptare, sã vadã unitatea poporului,
La 0,4 sec au ars siguranþele 20 KV pe trafo ceea ce mi-a rugãciunea ºi dragostea Lui, era ºi Dumnezeu. Mã bucur de
dat drumul ºi am cãzut ca mort de la aproximativ 3m. Pãmântul credinþa fraþilor care veneau necontenit la adunare ºi ºtiu
fiind îngheþat, m-am lovit la cap provocându-mi un hematom cã Domnul meu trãieºte, este viu în vecii vecilor ºi datoritã
ºi ruperea claviculei stângi. Colegul meu a reuºit sã-mi îndurãrii Lui trãiesc ºi sunt sãnãtos în totalitate.
descleºteze gura cu un indicator de tensiune ºi o locatarã a A doua sau a treia zi dupã ce am ajuns la Iaºi, au venit
chemat o ambulanþã cu care am fost transportat de urgenþã la fraþii S.C., D.C. ºi C.V. ºi mi-au fãcut ungerea cu untdelemn.
spital. Acestea mi-au fost povestite de colegi pentru cã eu nu Iar Duminicã au venit fraþii de la biserica din Iaºi cu Cina
reþin acea dimineaþã ºi încã 20 de zile dupã aceea pânã mi-am Domnului. Domnul sã-i binecuvânteze!
revenit la spitalul de recuperare „Nicolina”, Iaºi. Dupã cele zece zile, a urmat un alt tomograf prin care s-
Din articolul scris în ,,Actualitatea Suceveanã”, reiese a constatat cã hematomul se resoarbe treptat ºi nu necesitã
cã am fost transportat la Spitalul Judeþean la ora 8.15 minute, operaþie. Dumnezeu a lucrat ºi am fost transferat la spitalul
iar soþia mea a fost anunþatã în jur de ora 11.30, timp în care de recuperare , unde cam dupã o sãptãmânã am început sã
inginerul meu, împreunã cu directorul au negociat cu medicii reþin ce vedeam. Mi-am cunoscut soþia, pãrinþii, copiii mai
plecarea mea la Iaºi, la care ei au spus ca mã vor duce pânã târziu, iar drumul spre casã mi-a revenit în memorie în timp
la Fãlticeni (aprox. 25 km) ºi voi muri. ce îl parcurgeam. Când am ajuns acasã, mergeam sprijinit
Dar slavã Domnului cã sunt viu ºi sãnãtos ºi pot sã de soþia mea, mâna dreaptã era ca moartã pe lângã corp,
scriu aceste rânduri dorind sã-L preamãresc pe Cel care vorbeam greu, însã aveam pace în inimã, nãdãjduind în
ºtie toate zilele noastre mai înainte sã fi fost vreuna din ele. Dumnezeu. A treia oarã când am mers la Iaºi pentru
Necazul, plânsul ºi zbuciumul care au urmat au fost mari recuperãri, însuºi prof. Culicieanu a recunoscut cã a vãzut
pentru soþia mea, pãrinþii mei, fraþi, surori ºi rude de aici mâna lui Dumnezeu în procesul meu de vindecare.
sau din strãinãtate. Dar mai de preþ ca orice înaintea lui Revenind la Spitalul de Neurochirurgie, prof. Ianovici s-a
Dumnezeu a fost postul ºi rugãciunea bisericii locale. Un uitat lung la mine ºi m-a trimis sã fac encefalograma ºi un test
coleg de serviciu, pocãit (D.V.), dupã ce am fost dus la Iaºi, psihologic. Rezultatele fiind bune, doctorul a fost întrebat de
a telefonat la fraþi ºi trei dintre ei au mers la rugãciune la o ce gura îmi este încã strâmbã, la care el a spus cã trebuie sã
sorã din localitatea vecinã, care avea ºi ea soþul coleg cu mulþumim lui Dumnezeu cã trãiesc - gura se va îndrepta în timp.
noi. În timp ce fraþii au ajuns, a venit soþul surorii ºi a povestit Apoi, pe 1 august 2000 m-am reangajat la RENEL,
nenorocirea. Fraþii s-au rugat ºi Dumnezeu a spus cã dacã susþinând toate examenele ca un nou angajat, examen scris,
biserica va mijloci, va fi izbãvire. Aceasta a determinat psihologic ºi medical.
biserica sã fie trei sãptãmâni în post. Îi mulþumesc lui Dumnezeu ºi Îi voi cânta slavã în veci.
Chiar de a doua zi, fraþii ºi surorile s-au adunat la bisericã Amin.
în post ºi rugãciune. Eu mi-aº dori mult clipe din acelea de S. V.

Întrebãri
1. În ce situaþii ºi condiþii se administra botezul la începuturile Bisericii? Ce diferenþe au apãrut pe
parcurs ºi în ce condiþii determinate de istoria a 20 de veacuri se efectueazã azi botezul în apã?
2. Ce asemãnãri ºi deosebiri sunt între mãsurile de disciplinã din vremea apostolilor ºi cele a
organizaþiilor creºtine actuale? Ce efecte au diferenþele?
Care este evoluþia istoricã a diferitelor paradigme escatologice ºi ce avantaje ºi/sau dezavantaje
prezintã ele asupra spiritualitãþii ºi misiunii credincioºilor?
Am învãþat

Am învãþat unele lucruri în viaþã pe care þi le împãrtãºesc ºi þie!


Am învãþat cã scrisul, ca ºi vorbitul, poate liniºti durerile sufleteºti.
Am învãþat cã poþi continua încã mult timp dupã ce ai spus cã nu mai poþi.
Am învãþat cã cei mai înþelepþi oameni sunt cei ce fac ce trebuie, când
trebuie, indiferent de consecinþe.
Am învãþat cã atunci când sunt indignat sau tulburat nu am dreptul
sã fiu ºi rãu.
Am învãþat cã atunci când cineva nu-þi face tot ce-þi place, tot ce ai
vrea, nu înseamnã cã nu te iubeºte din tot sufletul.
Am învãþat cã trecutul ºi circumstanþele þi-ar putea influenþa
personalitatea, dar tu eºti responsabil pentru ceea ce devii.
Am învãþat cã doi sau mai mulþi oameni bine intenþionaþi pot primi
aceeaºi lucrare ºi o pot vedea într-un mod diferit.
Am învãþat cã este foarte greu sã-þi dai seama unde sã tragi linia între
a fi onorabil, a nu rãni oamenii ºi a-þi susþine pãrerile.
Am învãþat cã, atunci când cazi, nu mai ai nimic de dat, când te strigã
un prieten vei gãsi puterea de a-l ajuta.
Am învãþat cã viaþa îþi poate fi schimbatã, uneori în timp scurt, de
cãtre oameni care nici nu te cunosc.
Am învãþat cã indiferent de consecinþe, cei care sunt cinstiþi cu ei
înºiºi, ajung mai departe în viaþã.
Am învãþat cã dureazã ani sã câºtigi încredere ºi doar în câteva
secunde poþi sã o pierzi.
Am învãþat sã iubesc, ca sã pot fi iubit.
Am învãþat...

PS: ...ºi mai am de învãþat