You are on page 1of 50

Upload

Top of Form

email

Am uitat parola x Creaza cont nou


Login

Administratie

INSTALATII DE PARATRASNET
ALTE DOCUMENTE
Principiile HACCP
Arta cultura tehnica mecanica Fişă de apreciere a sudorului
Biologie Utilizarea aparatelor cu actionare electrica
Casa gradina
PRODUCATORUL DE ENERGIE ELECTRICA DIN SURSE
Diverse
REGENERABILE DE ENERGIE
Economie
EXEMPLE DE CALCUL
Geografie

INSTALATII DE PARATRASNET .
Gradinita Indicator
Istorie Instalarea bornelor de masurare si a prizelor de potential
Jurnalism INSTALATIA DE CONDENSARE
Limba CRITERII DE SIMILITUDINE PAMANT-MARTE PENTRU
Literatura romana VEHICULE ATMOSFERICE
Management Pornirea stea-triunghi
Medicina 20.1. PRODUCEREA TRASNETULUI .
Personalitati
Profesor scoala
Sociologie
Stiinta
Tehnica mecanica Auto
Timp liber
Descarcarea de trasnet se formeaza intre norii Cautare

incarcati cu sarcini electrice si sol, sau obiecte de


pe sol, fiind caracterizat printr-o lungime mare a intervalului de descarcare ( km) .

Masuratorile efectuate asupra repartitiei sarcinilor electrice in nori au aratat


ca , de regula, in partea inferioara a norului se acumuleaza picaturi de apa
incarcate negativ,iar la partea superioara picaturi sau cristale de gheata incarcate

1
pozitiv,fig.20.1.a

Datorita caracterului turbulent al miscarii maselor de aer , sarcinile electrice se constituie in acumulari distincte .

2
Uneori la partea inferioara a norului pot sa apara si acumulari de sarcini pozitive,
care in majoritatea cazurilor joaca rol de initiere a descarcarii, prin cresterea intensitatii
campului electric in vecinatatea acumularilor negative.

In marea majoritate a cazurilor , descarcarile de trasnet sunt de polaritate


negativa (80-90 ) %. Marimea sarcinii electrice acumulate in nor poate atinge
valori de mai multe zeci de coulombi.In prezenta acestora , intre nor si sol apare
un cimp electric puternic

neuniform,fig. 20.1b, la suprafata solului, intensitatea campului putand ajunge la


valori de 15-20kv/m.

Densitatile de sarcini in acumularile mentionate, pot sa difere mult de


valoarea medie si ca urmare in vecinatatea lor apar intensitati ale campului de
valori foarte mari ce determina ionizarea aerului, deci initierea unor descarcari.

Prin observatii directe si inregistrari foto s-a constatat ca strapungerea


intervalului de aer- sol are loc prin dezvoltarea unui leader de la nor catre sol
(leader descendent), sau de la structuri legate la pamant ,de pe sol, catre nor
(lider ascendent). Pe masura propagarii descarcarii, scazand distanta dintre sol
si fruntea leaderului, creste si mai mult intensitatea campului electric E = Q/4π r2

3
E

Acumularea sarcinilor de semn contrar, pe sol, are loc sub fruntea


leaderului , numai daca solul are conductibilitate uniform repartizata in zona
respectiva. Daca liderul se formeaza deasupra unei zone cu conductibilitate
mica, iar in apropiere se gaseste o zona ( un punct ) de mare conductibilitate,
atunci sarcinile de pe sol se concentreaza in zona de mare conductibilitate,
traiectoria liderului curbandu-se spre locul de mare conductibilitate.

In acest mod se explica de ce traznetul loveste in vai cu ape si nu pe


crestele din apropiere.

Cand leaderul s-a apropiat foarte mult de sol, incepe sa se dezvolte


descarcarea principala, pe a carui canal de mare conductibilitate se scurg la
pamant sarcinile electrice din canalul liderului. In fig 20 .2., se observa modul de
evolutie a descarcarii si variatia in timp a valorii curentului de descarcare.

Evolutia unei descarcari de trasnet de la stadiu de leader descendent si


pana la stadiul de descarcare principala este prezentata in fig. 20.3.

Deoarece in nor sunt mai multe concentrari ( acumulari ) de sarcini negative, dupa
amorsarea descarcarii intre nor si sol, pe traiectoria astfel formata, are loc o succesiune de
4
descarcari pana la neutralizarea totala a sarcinilor. Acest caracter multiplu al descarcarilor
a fost confirmat si de aspectul fotografiilor descarcarilor. Aceste

1';2'zona de strimeri a
liderilor descendenti (1)si ascendenti (2)- contralideri; 3- faza d

5
strapungere a liderului Fig 20.2

F
ig. 20.3

fotografii sunt reprezentate in fig.20.3. Din examinarea lor rezulta ca fiecare

descarcare este formata dintr-o predescarcare, in leader descendent (1) si un


stadiu prinipal al descarcarii ( 2 ).Ordinele de marime ale duratelor de timp
mentionate

6
sunt: ; ; ;T=40-60ms

20.2. PARAMETRII CURENTULUI DE TRASNET

Marimea caracteristica fundamentala a descarcarii de trasnet este curentul de


trasnet. Pe seama numeroaselor inregistrari s-a constatat ca evolutia in timp a
acestui curent, are forma unei unde dublu exponentiala si poate fi caracterizata
prin doi parametri ,fig.20.4:

- I - amplitudinea curentului de trasnet ( kA )

- a - panta curentului, care este viteza de variatie pe frontul undei

( 20.1.)

In fig.20.4 sunt prezentate exemple de forme de unda de trasnet.

7
Masuratoril
e au aratat ca aceste valori variaza in limite foarte largi, incat ele se dau sub
forma unor curbe de probabilitate.

Fig.20.4

20.3. EFECTELE TRASNETULUI

Pot fi de natura termica, mecanica, electromagnetica, s.a.

Efectele termice constau in supraancalzirea conductoarelor strabatute de


curentul de trasnet, in topirea metalelor la contactul direct cu canalul descarcarii.
8
De exemplu, pot suferi cablurile de antena de televizor sau tablele de cupru, sau
de fier, care pot fi topite pe adancimi de pana la 5 mm, respectiv 4 mm, cel mult.
Efectul termic poate avea consecinte importante in cazul contactelor imperfecte,
in care caz particule metalice lichefiate sau scantei din particule metalice, in
contact cu materiale inflamabile, pot provoca incendii.

De asemenea, poate da nastere la incendii, actiunea curentului persistent,


de intensitate mica, dar de durata egala cu durata de ordinul secundelor a unei
descarcari multiple.

Efectele mecanice ale descarcarii de trasnet sunt datorate fortelor


electrodinamice care apar pe conductoarele parcurse de curentul de trasnet,
precum si efectelor electrohidraulice si electrogazodinamice, care apar la
contactul canalului de trasnet cu mediul care formeaza vapori, sau genereaza
gaze. Aceste efecte se manifesta prin despicarea arborilor, a stalpilor de lemn ai
liniilor electrice aeriene, prin deteriorarea costructiilor inalte, cum ar fi : cosuri de
fum, turnuri de racire de pe teritoriul termocentralelor, etc.

In cazul vaporizarii violente ,a umiditatii, sau a generarii de gaze la


contactul cu canalul de temperatura foarte inalta al descarcarii, apar cresteri
foarte mari a presiunii gazelor aflate in volume inchise, sau partial inchise, de
9
exemplu in structura trunchiului arborilor. Acestui efect i se datoreaza despicarea
de catre trasnet a copacilor si a stalpilor de lemn.

Efectele electrochimice constau in descompunerea electrolitica a


materialelor de pe conductoare sau de pe prizele de pamant, cu consecinte
importante in ceea ce priveste coroziunea acestora, mai ales in cazul in care ele
sunt ingropate.

Efectele electromagnetice ale descarcarii de trasnet au drept principala


consecinta aparitia supratensiunilor. Aceste efecte se por grupa in efecte primare
, cauzate de loviturile directe si efecte secundare, care au drept cauza inductiile
electrostatica si electromagnetica.

Efectele primare constau in supratensiunile care apar datorita caderilor de


tensiune pe elemente ale instalatiilor ( de exemplu pe stalpi ai liniilor electrice)
prin care curentul de trasnet se scurge la pamant.

Efectele secundare ale trasnetului apar datorita variatiei campului


electromagnetic creat de canalul descarcarii, care da nastere la supratensiuni

10
prin inductie electrostatica si electromagnetica.

Inductia electrostatica apare la variatia rapida a campului electric creat de


canalul descarcarii, atat in stadiul de leader, cat si de descarcare principala.
Inductia electrostatica mai apare si in cazul deplasarii lente a norului deasupra
unei linii aeriene, cand pe conductoarele acesteia se acumuleaza sarcini de
semn contrar acelora de la baza norului. In momentul descarcarii sarcinilor din
nor, catre alt obiect, sau catre alt nor, sarcinile de pe conductoarele liniei devin
libere si se propaga de-a lungul acesteia sub forma de unde electromagnetice.

Inductia electromagnetica este datorata variatiei campului electromagnetic


creat de curentul din canalul trasnetului, sau din obiectul prin care acesta se
scurge la pamant, sub influienta caruia, in instalatii, sau structuri invecinate, apar
supratensiuni.

Efectul electromagnetic al trasnetului se manifesta si sub forma undelor


electromagnetice emise de canalul descarcarii, avand un spectru larg de
frecvente, care provoaca perturbatii radioelectrice.

20.4INTENSITATEA MANIFESTARILOR ATMOSFERICE

Manifestarile atmosferice ce caracterizeaza o anumita zona geograficaa sunt:

11
-indicele keraunic: media anuala a zilelor cu furtuni cu descarcari electrice,
stabilit pe baza datelor obtinute in cel putin 10 ani consecutivi ;

-indice crono-keraunic: durata anuala a manifestarilor atmosferice;

-indice aritomo-keraunic : numarul anual al deascarcarilor atmosferice ;

20.5 METODE DE PROTECTIE IMPOTRIVA LOVITURILOR DIRECTE DE TRASNET

Protectia structurilor de pe sol si a instalatiilor electrice exterioare se realizeaza


cu ajutorul paratrasnetelor , care au rolul de a prelua asupra lor loviturile directe
de trasnet. Paratrasnetul este realizat sub forma unei tije metalice verticale
( paratrasnet vertical), sau a unui conductor orizontal ( paratrasnet orizontal),
denumit in cazul liniilor electrice aeriene conductor de protectie, conectate la o
priza de pamant prin conductoare de coborare , care asigura scurgerea la
pamant a curentului de trasnet.

Efectul protector al paratrasnetelor este bazat pe proprietatea trasnetului de


a lovi cu probabilitate mai mare obiectele mai inalte si mai bine legate la
pamant, in comparatie cu alte obiecte de inaltime mica, a caror protectie este
astfel asigurata.

Efectul protector al paratrasnetului se evalueaza prin probabilitatea de


12
patrundere a trasnetului pe langa paratrasnet, prin care se intelege raportul intre
numarul de lovituri de trasnet in obiectul protejat si numarul total de lovituri
asupra ansamblului paratrasnet-obiect.

Zona de protectie a unui paratrasnet, sau a unui sistem de mai multe


paratrasnete reprezinta spatiul din jurul acestuia, respectiv cuprins intre ele, in
care un obiect este protejat impotriva loviturilor directe de trasnet, cu o anumita
probabilitate. In practica se accepta un risc de lovire a obiectului protejat de 0,1
%.

Pentru construirea zonelor de protectie a paratrasnetelor se folosesc, in


mod obisnuit, doua metode :

-metoda bazata pe modelarea in laborator ;

-metoda modelului electromagnetic .

20.5.1.Metoda bazata pe modelarea fizica in laborator a zonelor

de protectie.

Aceasta metoda a fost elaborata in anii `30, in fosta URSS, prin modelarea
in laborator a sistemului paratrasnet - obiect protejat - lider descendent,
13
elementele

respective fiind reprezentate prin electrozi tija. Pentru fiecare caz studiat s-au
determinat pozitiile reciproce ale electrozilor de modelare a paratrasnetului si
obiectivului protejat pentru care descarcarea provocata de un impuls de tensiune,
provenit de la un generator de impuls de tensiune a lovit tija - paratrasnet.
Metoda admite ca efectul protector al paratrasnetului se manifesta din stadiul de
leader descendent a descarcarii. Directia de propagare a liderului este
determinata, in principal, de traseul pe care intensitatea campului electric este
maxima. Aceasta directie este influentata, la inaltimi mari, exclusiv de canalul
leaderului. Incepand cu o anumita inaltime (notata cu H in fig.20.5) numita
inaltime de orientare a trasnetului, incepe sa se manifeste influenta obiectelor de
pe sol, in particular a paratrasnetului, prin campul electric creat de sarcinile
electrice ce se concentreaza pe acesta. Intensitatea campului devine maxima pe
traseul ce uneste capul leaderului cu varful paratrasnetului, pe care apare
contraliderul, directia de propagare in continuare a leaderului si locul de lovire a
trasnetului fiind astfel bine determinate.

14
Metoda modelarii fizice admite ca intre modelul de laborator si sistemul nor-
paratrasnet-obiectul de protejat exista o similitudine geometrica. Se accepta
ipoteza ca pentru paratrasnete avand inaltimea h<30 m se poate considera ca H

15
= kh,

unde k=10 ¸20.

Pe baza rezultatelor incercarilor pe modele de laborator s-au elaborat regulile de


construire a zonelor de protectie, dupa cum se arata in continuare.

a) Zonele de protectie a paratrasnetelor verticale.

Zona de protectie a unui singur paratrasnet vertical are forma unui con de
revolutie cu generatoarele curbe, asa cum se poate observa in fig.20.6,
constructia zonei de protectie fiind data in fig.20.7.

Sectiunea in plan orizontal a zonei de protectie la o inaltime h x , deasupra


nivelului solului, este un cerc cu raza :

16
unde : (20.2)

Rezulta ca raza zonei de protectie la nivelul


solului ( pentru hx = 0) va fi r0=1,6hp.

Constructia zonei de protectie a doua paratrasnete verticale de aceeasi inaltime


este data de fig.20.8. Portiunea exterioara a zonei de protectie se construieste la
fel ca si pentru un singur paratrasnet. Portiunea interioara a zonei de protectie
este determinata in partea superioara de un arc de cerc care trece prin varfurile
paratrasnetelor si prin punctul aflat la mijlocul distantei dintre paratrasnete, la
inaltimea data de relatia (20.3) si de dreptele care se intalnesc, in plan orizontal,
la distantele hx, de planul paratrasnetelor:

17
Fig.20.6

Distanta bx se determina dupa nomograme , conform cu metodologia indicata

in PE-109.

Conditia ca cele doua paratrasnete sa formeze o zona de protectie comuna


18
este

a£ 7hp, asa cum rezulta din expresia (20.3).In cazul in care aceasta conditie nu
este indeplinita, inseamna ca fiecare paratrasnet isi are zona sa de protectie.

In cazul a doua paratrasnete verticale de inaltimi diferite, se incepe cu


construirea zonei de protectie a paratrasnetului mai inalt ,(fig.20.9). Apoi, prin
varful paratrasnetului de inaltime mai mica se duce o orizontala pana la
intersectia cu limita zonei de protectie a paratrasnetului mai inalt, in punctul de
intersectie considerandu-se un paratrasnet fictiv de inaltime egala cu primul. In
continuare, se procedeaza ca si la construirea zonei de protectie a doua
paratrasnete de inaltime egala. Conditia ca paratrasnetele sa formeze o zona
comuna este in acest caz a' £7h1p.

Protectia impotriva loviturilor directe de trasnet a unor structuri ce ocupa


suprafete mai mari in plan orizontal, se asigura cu mai multe paratrasnete.

19
In
fig.20.10,se
prezinta
zone de
protectie a
3 si 4

paratrasnete, prin sectiunile lor in plan orizontal, la inaltimea h x deasupra solului.

Portiunile exterioare ale zonelor de protectie se construiesc luand in


considerare succesiv cate doua paratrasnete.Portiunile interioare ale zonelor de
protectie nu se construiesc in astfel de cazuri, ci se considera ca obiectul de
inaltime hx, aflat aici, este protejat, daca diametrul cercului construit prin urmele
in plan orizontal a celor trei paratrasnete, respectiv diagonala dreptunghiului
format de cele patru paratrasnete indeplineste conditia D £ 8(h-hx)p.

20
In
cazul a mai
mult de
patru

paratrasnete, zonele de protectie se construiesc prin gruparea, dupa caz, a cate


doua , trei sau patru paratrasnete.

b) Zonele de protectie a paratrasnetelor orizontale.

Zonele de protectie a conductoarelor de protectie se construiesc similar cu a


paratrasnetelor verticale, asa cum se poate observa in fig.20.11. Sectiunea in
plan orizontal a zonei de protectie a unui conductor de protectie este un
dreptunghi cu latura mare egala cu lungimea conductorului si cu latura mica
egala cu 2bx, unde :

21
(20.4)

in care k= 0,8 in cazul liniilor electrice aeriene si k=1,8 pentru celelalte spatii
exterioare.

Partea superioara interioara a zonei de protectie a doua paratrasnete


orizontale paralele este marginita de un cerc care trece prin urmele, in planul
perpendicular pe axa liniei, a conductoarelor de protectie si un punct din acelasi
plan, aflat intre cele doua conductoare de protectie, la inaltimea :

22
(20.
5)
20.6. MIJLOACE DE
PROTECTIE IMPOTRIVA LOVITURILOR

DIRECTE DE TRASNET.

20.6.1.
Terminologie
si clasificari.

- sistem
de

23
protectie - ansamblul constituit dintr-o instalatie exterioara si/sau masuri
interioare de protectie impotriva trasnetului si care asigura reducerea
riscurilor de deteriorare a constructiilor si de accidentare a persoanelor;

- instalatie exterioara de protectie (IPT) - ansamblu format dintr-un


dispozitiv de captare, conductoare de coborare si priza de pamant;

- nivel de protectie la trasnet - clasifica IPT din punct de vedere a


probabilitatii de a proteja un spatiu impotriva trasnetului. Sunt definite
doua nivele de protectie :- normal

- intarit ;

- indice de risc - evalueaza prin valoarea lui necesitatea prevederii, pentru o


constructie sau instalatie exterioara, protectia la trasnet si a nivelului de
protectie al acestuia;

- constructii cu risc marit datorita inaltimii, sunt cele ce au o inaltime mai


mare de 20 m, avand probabilitatea mare de a fi lovite de trasnet.

20.6.2. Dotarea constructiilor si instalatiilor cu protectie

24
impotriva trasnetului.

Conform Normativ I-20-94 privind protectia constructiilor impotriva


trasnetului se prevad obligatoriu cu protectie impotriva trasnetului (PT),
urmatoarele categorii de constructii si instalatii :

a) Constructiile care cuprind incaperi cu aglomerari de persoane sau sali


aglomerate, indiferent de nivelul la care aceste incaperi sunt situate,
avand urmatoarele capacitati sau suprafete :

- teatre, cinematografe, sali de concert si de intruniri, camine culturale, sali


de sport acoperite, etc., cu o capacitate mai mare de 400 de locuri ;

- cladiri bloc pentru spitale, sanatorii, etc. cu mai mult de 75 paturi ;

- hoteluri, camine, cazarmi, cu mai mult de 400 de paturi;

- constructii pentru invatamant - universitati, scoli, gradinite de copii si


crese, cu mai mult de 10 sali de clasa sau joc, de laborator sau de
atelier ;

- restaurante si magazine cu o suprafata desfasurata mai mare de 1 000

25
m2, exclusiv depozitele si spatiile anexe de deservire;

- cladiri pentru calatori, din categoriile I si II, in care in perioada de varf a


traficului, la ora de maxima aglomerare se pot afla mai mult de 300 de
calatori;

b) Constructiile care constituie sau adapostesc valori de importanta


nationala, cum sunt : muzeele, expozitiile permanente, monumentele
istorice sau de arhitectura, arhivele pentru documente de valoare , etc.

In cazul monumentelor istorice, solutia se stabileste de comun acord cu


forurile de specialitate.

c) Constructiile de locuit cu mai mult de P + 11E.

In cazul in care la aceste constructii deasupra ultimului nivel se mai afla


o constructie cu un singur nivel ce ocupa pana la 50 % din aria
construita a cladirii si este compusa numai din incaperi pentru spalatorii,
uscatorii sau masini ale ascensoarelor, PT se prevede numai la aceasta
constructie.

d) Constructiile cu risc marit datorita inaltimii .

26
e) Constructiile si instalatiile tehnologice exterioare care sunt cel putin de
doua ori mai inalte decat constructiile, proeminentele de teren sau
copacii din jur si au cel putin 10 m inaltime ( de ex . cosuri de fum,
castele de apa, silozuri, turnuri, cladiri in forma de turn, etc.).

f) Constructiile si instalatiile tehnologice exterioare amplasate izolat, in zone


cu indicele keraunic mai mare de 30 cum sunt : cabanele sau
constructiile similare, amplasate izolat, cladirile pentru calatori de
categoriile III, IV, V de pe liniile de cale ferata.

g) Constructiile stabilite ca prezentand importanta pentru diverse domenii


din economia nationala ( de ex. cladiri destinate producerii de energie
electrica, centralele de telecomunicatii, cabinele de centralizare
electrodinamica, centrele de calcul,etc.).

h) Constructiile si instalatiile tehnologice exterioare incadrate in categoria C


de pericol de incendiu, daca sunt situate in zone cu indicele keraunic
mai mare de 30 si daca materialele combustibile care se prelucreaza,
utilizeaza sau depoziteaza in ele sunt considerate obiecte de baza ale
intreprinderii sau ca avand valoare mare sau importanta deosebita.

27
i) Depozitele deschise de materiale si substante incadrate in clasele de
periculozitate P.3, P.4 si P.5 daca sunt situate in zone cu indice keraunic
(k) mai mare de 30 si daca sunt considerate obiecte de baza ale
intreprinderii sau ca avand valoare mare sau importanta deosebita.

j) Constructiile si instalatiile tehnologice exterioare incadrate in categoriile A


sau B de pericol de incendiu.

k) Constructiile pentru adapostirea animalelor, daca sunt :

- grajduri pentru animale mari, de rasa, indiferent de capacitate;

- grajduri pentru animale mari, cu capacitatea peste 200 capete ;

- grajduri pentru animale mari, cu o capacitate de peste 100 capete,


amplasate in zone cu indicele keraunic mai mare de 30;

- depozite de furaje fibroase amplasate in zone cu indicele keraunic mai


mare de 30.

l) Amenajarile sportive cu public, cu peste 5000 locuri.

28
m) Podurile amplasate izolat, in zone cu indicele keraunic mai mare de 30.

n) Instalatiile mobile de ridicat si transportat, din aer liber (de ex. macarale).

In alte cazuri, necesitatea prevederii protectiei la trasnet (PT) si a nivelului


acestei protectii se poate face determinandu-se pentru situatia data
valoarea indicelui de risc R. Indicele de risc R se calculeaza in functie de
factorii partiali de risc A, B,

C, D, E si F cu relatia :R = (20.6)

in care : - A- factor determinat de destinatia constructiei si de caracteristicile


ei dimensionale (tabelul 20.1) ;

Tabelul 20.1

Destinatia constructiei si caracteristicile dimensionale Factorul

A
Constructii in care se realizeaza, prelucreaza, manipuleaza, depoziteaza materiale si substante periculoase (toxice, combustibile) 10

Spitale, camine pentru batrani sau handicapati, case pentru copii, crese, gradinite si similare 10

Constructii zvelte-cosuri, turnuri de control, castele de apa, faruri, turle de biserici 10

Constructii pentru turism si recreere ( hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, campinguri, tabere, refugii, cazinouri, etc.) 9

29
Constructii pentru ferme 9

Constructii pentru invatamant, pentru cult, constructii sportive ( cu public) teatre si similare 9

Constructii pentru servicii municipale, pompieri, politie, apa,canalizare, depouri pentru mijloace de transport, gari, cladiri inalte 9

Constructii administrative si constructii industriale cu inaltimea peste 45 m 9

Constructii pentru cultura, biblioteci, muzee, etc. si constructii cu valoare istorica 8

Turnuri de racire 8

Spatii pentru producerea energiei, centrale telefonice, posta 8

Constructii administrative si constructii industriale cu inaltimea intre 20 si 45 m 5

Idem, cu inaltimea intre 10 si 20 m 4

Idem, cu inaltimea sub 10 m cu suprafata la sol : 5

- peste 2300 m2 3

- egala sau sub 2300 m2 2

Constructii de locuit cu suprafata la sol : 1

- peste 450 m2

-egala sau sub 450 m2

-B- factor determinat de natura structurii constructiei (tabelul 20 2) ;

-C- factor determinat de vecinatatile constructiei (tabelul 20.3);

30
-D- factor determinat de topografia amplasamentului constructiei (tabelul
20.4);

-E- factor determinat de valoarea sau particularitatile continutului


constructiei (tabelul 20. 5);

-F- factor determinat de indicele keraunic al zonei geografice (tabelul 20.6).

Tabelul 20.2.

Structura Structura acoperisului Factorul


elementelor constructiei
B

de rezistenta ale

constructiei
Nemetalice Lemn 5
(altceva decat
Compozit *) 3
lemn)

Metal fara continuitate 4


Lemn
electrica
1
Beton armat
Metal cu continuitate electrica

31
Schelet metalic
Lemn 5

Compozit *) 3

Metal fara continuitate 4


electrica
2
Metal cu continuitate electrica
5
Lemn
3
Compozit *)
4
Metal fara continuitate
1
electrica

4
Metal cu continuitate electrica

3
Lemn

3
Compozit *)

1
Metal fara continuitate

32
electrica

Metal cu continuitate electrica

*) Acoperisul compozit include : bitum,invelitori din material compozit,


gudron,tigla, ardezie, beton,etc.

Tabelul 20.3

Situatia constructiei fata de vecinatati ( constructii, Factorul


denivelari de teren ) C
Constructia depaseste cu peste 15 m inaltimea 10
vecinatatilor
7
Constructia depaseste cu pana la 15 m inaltimea
5
vecinatatilor

4
Constructia se gaseste intr-o zona cu constructii
mai joase decat ea si care au o suprafata : 2

- mai mare de 900 m2 1

- de cel mult 900 m2

Constructia se gaseste intr-o zona cu constructii


33
mai inalte decat ea si care au o suprafata :

- mai mare de 900 m2

- de cel mult 900 m2

Tabelul 20.4

Amplasamentul constructiei pe formele de relief Factorul

D
Varf de munte , coasta de munte 5

Varf de deal 4

Coasta de deal 2

Teren plat 1
Tabelul 20.5.

Continutul constructiei, ocupantii ei Factorul E


Materiale sau substante cu pericol de explozie volumetrica 10

Valori istorice 10

Echipament pentru utilizarea in situatii critice ( municipalitate, dispecerate, politie, pompieri, etc. 9

34
Lichide sau gaze combustibile, benzina, hidrogen, etc. 8

Persoane bolnave sau handicapati 8

Materiale sau echipamente de valoare mare 7

Cladiri cu public - 50 sau mai multe persoane simultan 6

Cladiri cu public _ sub 50 persoane simultan 4

Materiale combustibile 5

Vite si septel 3

Echipament sau materiale obisnuite 2

Mobilier ( pentru locuinte ) 2

Materiale necombustibile 1

Tabelul 20.6.

Frecventa medie anuala a zilelor cu descarcari Factorul


( vezi harta keraunica a Romaniei ) F
peste 70 1

61..70 2

51..60 3

41..50 4

35
31..40 5

20..30 6

11..20 7

6..10 8

0.. 5 9

In tabelul 20.7. se prezinta corelarea dintre nivelul de protectie si indicele de risc.

Tabelul 20.7.

Indicele de risc , R Riscul Nivelul protectiei


impotriva
trasnetului
peste 7 mare intarita

47 mediu spre mare normala sau intarita


la cererea
34 mediu
beneficiarului

23 mic spre mediu


normala

02 mic
36
fara protectie sau
protectie normala la
cererea
beneficiarului

20.6.3 Dispozitive de captare.

A) Dispozitivele de captare naturale se folosesc cu prioritate si pot fi


constituite din :

- a) invelitorile din tabla care acopera constructia de protejat daca se


asigura valorile minime privind sectiunea si continuitate electrica;

- b) elementele metalice portante ale acoperisului ( ferme,armaturi de otel


interconectate, etc) cu invelitoare nemetalice, eventuala deteriorare a
invelitorii ( de catre trasnet) fiind acceptata de catre beneficiarul lucrarii;

- c) elementele metalice portante ale acoperisului cu invelitoare nemetalica


( de ex. din azbociment) daca aceasta este fixata pe structura metalica
prin bolturi, nituri metalice, amplasate la distante aproximativ egale si

37
daca invelitoarea este exclusa din spatiul de protejat, eventuala ei
deteriorare fiind acceptata de catre beneficiarul lucrarii;

- d) partile metalice ale acoperisului, de tip jgheab, cornisa , coama, etc;

- e) tuburile si rezervoarele metalice executate din :

- materiale cu grosimea de cel putin 2,5 mm, daca perforarea lor sub efectul
trasnetului, nu poate conduce la situatii periculoase sau inacceptabile ;

- materiale cu o grosime minim admisa , daca ridicarea temperaturii pe


suprafata lor interioara in punctul de impact al trasnetului nu prezinta
pericol prin continutul lor ;

B) Dispozitive de captare independente.

In cazurile in care elementele metalice de la partea superioara a constructiilor


sau instalatiilor tehnologice exterioare nu sunt suficiente pentru a constitui
dispozitive de captare naturale sau nu asigura nivelul de protectie necesar, se
executa dispozitive de captare independente.

Dispozitivele de captare pot fi constituite din unul sau mai multe din

38
urmatoarele tipuri de elemente de captare :

- tije de captare ;

- conductoare de captare ;

- retea de captare ( retea de conductoare captatoare ) si se pot instala pe


constructie sau independent de constructie.

Alegerea diverselor tipuri de elemente de captare ( tija, conductor, retea )


se face respectandu-se conditiile din tabelul 20.8. referitoare le inaltimea maxim
permisa pentru punctul cel mai de sus al dispozitivului de captare H max si distanta
maxima permisa intre suporturile ( stalpii) de sustinere a elementelor
dispozitivului de captare amax, in functie de nivelul protectiei la trasnet.

Limitele zonei de protectie determinata de un dispozitiv de captare se pot stabili


aplicand, conform I-20-94 :

- metoda unghiului de protectie in cazul constructiilor cu inaltimea H, pana


la cel mai inalt punct al dispozitivului de protectie de max. 30 m, pentru o
protectie normala si de max. 20 m, pentru o protectie intarita, pentru
valorile unghiului de protectie date in tabelul 20.9.

39
metoda sferei rotative fictive ( metoda electromagnetica), in cazul
constructiilor cu inaltimi H mai mari decat cele de mai sus, pentru protectie
normala, respectiv intarita, cu marimi ale razei sferei rotative fictive date in tabelul
20.9

Tabelul 20.8.

Nivelul protectiei Normal Intarit


Tipul dispozitivului Hmax amax Hmax amax
de captare
m m m m
O tija captatoare 20 - 20 -

Doua tije 20 30 20 20
captatoare
30 30 20 20
Patru tije
20 - 20 -
captatoare dispuse
in patrat nu se nu se
limiteaza limiteaza
Un conductor de
captare nu se nu se
limiteaza limiteaza
Doua sau mai

40
multe conductoare
de captare

Retea captatoare
Legenda : Hmax , inaltimea fata de pamant al celui mai inalt punct al dispozitivului de captare

a max , distanta dintre suporturile de sustinere .

20.6.4 Conductoare de coborare

Au rolul de a canaliza energia electrica captata de dispozitivele de captare

( paratrasnete) la priza de pamant.

Conductoarele de coborare trebuiesc sa fie realizate astfel incat sa se evite


riscul aparitiei scanteilor. Ca urmare, se impun urmatoarele conditii :

- curentul sa parcurga mai multe cai de curent ( conductoare) in paralel ;

lungimea traseelor (conductoarelor) sa fie cat mai mica;

Tabelul 20.9.

Nivelul Inaltimea h 10 20 30 30 Raza *)


protectiei R
m

41
( m)

normal unghiul α, 45 45 30 *) 45
(grade)
intarit 20x20 10x20 10x20 10x20 35
ochiuri
45 30 *) *)
retea de
captare, 10x10 10x10 10x10 5x5
(m)

unghiul α
(grade)

ochiuri
retea de
captare,
(m)

Legenda : h - inaltimea fata de pamant a celui mai inalt punct al


dispozitivului de captare, in ; α - unghiul fata de verticala al zonei de
protectie ;

42
R - raza sferei rotative, in m ;

*)- se aplica numai metoda sferei fictive rotative si se respecta dimensiunile


permise ale retelei de captare .

Conductoarele de coborare (caile de curent) se pot realiza in doua


variante :

- dependente de cladire (naturale)

- independente de cladire

Coborarile naturale se folosesc cu prioritate si pot fi realizate din :

a) Echipamente metalice naturale daca :

- asigura continuitate electrica si au sectiunea minima admisibila (I-20-94);

b) Armaturile metalice ale structurii constructiei; cu exceptia celor


pretensionate. Daca nu sunt suficiente, se pot monta in beton coborari
suplimentare ;

c) Elemente metalice de fatada cu asigurarea cerintelor de continuitate si

43
de sectiune minima admisa ;

Nu este admisa folosirea drept coborare naturala a urmatoarelor elemente


metalice :

- conductele pentru fluide combustibile;

- componentele metalice ale constructiilor si instalatiilor prevazute cu IPT


independente;

- elementele metalice ale constructiilor incadrate in categoria C de pericol


de incendiu sau cu praf combustibil (PC);

Daca coborarile naturale nu asigura conditiile unei coborari ale IPT, atunci
se executa coborari suplimentare, sau independente cu conductoare de
coborare. Acestea pot fi pozate in exterior sau in interiorul constructiei.

Materialele care se pot folosi la executarea coborarilor si modul de


asigurare a protectiei impotriva coroziunii sunt prezentate in I-20-94.

Datorita tensiunilor electromotoare induse de unda de curent de trasnet si a


repartitiei potentialului in jurul unei prize de pamant, coborarile se executa dintr-o
bucata, vertical si rectiliniu, evitandu-se buclele si schimbarile de directie. Daca
44
buclele nu se pot evita, atunci acestea se executa ca in fig.20.12.

Distanta minima "d" intre elemente IPT si echipamentele si instalatiile


metalice, precum si cea din figura 20.12, se calculeaza astfel :

d= (20.7)

unde : k1 - coeficient determinat de nivelul de protectie ( 0,1 normala, 0,05


intarita)

km- coeficient determinat de natura mediului de separare (1- aer; 0,5


material de separare)

ke - coeficient determinat de configuratia dispozitivului de captare (k c =1-


vertical, kc =0,66 conductor orizontal, kc =0,44 retea de conductoare)

l - lungimea coborarii intre punctul in care apropierea este luata in


considerare si legatura de egalizare a potentialelor cea mai apropiata ( sau cea
din fig.20.12). Evident, valoarea lui ''l'' este determinata de considerente practice.

Fiecare conductor de coborare , cu exceptia coborarilor naturale se


prevede cu o piesa de separatie de priza de pamant, care se amplaseaza la 2-
45
2,5 m in raport cu solul.

Conductoarele de coborare se distribuie cat mai uniform si simetric pe perimetrul


spatiului de protejat.

In cazul nivelului normal de protectie se prevede cate un conductor de


coborare la fiecare 20 m pe perimetru, iar daca nivelul de protectie este intarit, la
fiecare 10 m, insa minim doua coborari.

Din conditia de asigurare a stabilitatii termice in regim de scurta durata,


sectiunea minima a conductoarelor de coborare se determina astfel :

s = k Imax (20.8.)

unde k = coeficient determinat de natura materialului (1/840 -CU , 1/115


-OL)

Imax - valoarea medie patratica a amplitudinii curentului de trasnet, compus


din mai multe impulsuri succesive.

46
τ - durata curentului de trasnet (fig.20.3)

20.6.6. Priza de pamant.

Din punct de vedere al protectiei impotriva trasnetului se recomanda (I-20-


94) cu prioritate realizarea prizei de pamant unica si comuna pentru instalatiile
electrice, de telefonie si inglobata in structura constructiei.

Daca prizele de pamant trebuie sa fie distincte se impun ,insa, legarea lor la
structura metalica inglobata prin legaturi de egalizare a potentialelor.

Valoarea rezistentei prizei de pamant a IPT normala, trebuie sa fie de minim


10 Ω daca este artificiala si de minim 5 Ω daca este naturala.

In cazul IPT intarita valoarea rezistentei minime se reduce la jumatate.

Priza de pamant a IPT se leaga la bara de egalizare a potentialelor (BEP)


prevazuta in subsolul sau parterul constructiei.

Priza de pamant a unei IPT se executa asa cum s-a aratat in subcap.18.5,
cu respectarea particularitatilor din I-20-94.

47
48
Fig.20.12

In cazul realizarilor prizelor de pamant multuple, acestea se vor lega intre ele
astfel incat ele sa formeze un contur (inel inchis).

Priza de pamant a IPT sau cea comuna se amplaseaza la minim 3 m de


toate elementele metalice subterane care nu fac parte din constructia protejata.
Daca se afla la o distanta mai mica se vor lega la priza de pamant.

Document Info A fost util?


Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Accesari: 779
Copiaza codul
Apreciat: in pagina web a site-ului tau.

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat

49
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2011 )

50