Originea secuilor şi secuizarea românilor

G. Popa – Lisseanu

Originea secuilor şi secuizarea românilor
Ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Vasile Lechinţan Postfaţă de dr. Ioan Ranca

Editura ROMÂNIA PUR ŞI SIMPLU BUCUREŞTI, 2003
1

Originea secuilor şi secuizarea românilor

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României POPA-LISSEANU, GHEORGHE Originea seuilor şi secuizarea românilor / G. Popa Lisseanu. – Bucureşti : România Pur şi Simplu, 2003 ISBN 973-86261-4-5 94(=511.141 Secui)(498)

2

Originea secuilor şi secuizarea românilor

Coperta ediţiei din 1941
3

Originea secuilor şi secuizarea românilor

LUCRAREA LUI GHEORGHE POPA-LISEANU DIN PERSPECTIVĂ ACTUALĂ Convieţuirea de secole a românilor cu secuii şi maghiarii în sud-estul Transilvaniei, continuă să fie o temă controversată între istoriografia şi etnografia română şi cea maghiară. Aşa cum arată sociologul Ilie Bădescu, extrema politizare a chestiunii a făcut ca, pe de o parte, abordările româneşti să fie relativ puţine iar, pe de altă parte, cele maghiare mereu predispuse spre o ideologizare şi concluzionare prematură a chestiunii Istoriografia problematicii zonei intracarpatice a fostelor scaune secuieşti cuprinde un mare număr de lucrări, studii, articole, contribuţii documentare, pe care Liviu Boar lea grupat astfel: prima etapă este cea până la 1 Decembrie 1918, când problema a fost abordată aproape exclusiv de istoriografia maghiară; a doua etapă este cea interbelică, în care autorii maghiari, atât cei din România, cât şi cei din Ungaria, ţară care se considera nedreptăţită istoric de Tratatul de la Trianon, au continuat să abordeze istoria zonei, dar au apărut şi o serie de studii, articole şi chiar cărţi dedicatei problemei, scrise de istorici români, care pe baza argumentelor avute la îndemână încercau să prezinte o istorie a românilor maghiarizaţi din scaunele secuieşti; o etapă controversată a istoriografiei problemei o constituie perioada totalitarismului comunist (1944-1989), când au apărut o serie de lucrări interesante, scrise atât de istoricii români şi maghiari din România, dar şi de istoricii din Ungaria, ultimii contestând cu vehemenţă istoriografia românească privind Transilvania, în general, şi istoria Secuimii, în special; ultima etapă, care este foarte bogată pe tărâm istoriografic, este cea de după 1989, când au apărut o serie de lucrări fundamentale pentru elucidarea acestei probleme atât de controversate, în deosebi a existenţei
4

Originea secuilor şi secuizarea românilor

şi afirmării elementului românesc din Secuime. (Liviu Boar, Românii din scaunele Ciuc, Giurgeu şi Caşin în secolul al XIXlea. Istoriografia problemei şi surse de cercetare, în Angustia 5, pag. 27) Istoria cercetării temei nu este lipsită de distorsiuni, mai ales din partea istoriografiei maghiare, care a dus uneori lucrurile până la negarea cea mai intolerantă şi şovină a existenţei elementul românesc. Orban Balazs afirmă, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea că, ţinutul Odorheiului "este atât de maghiar, încât şi pasărea ciripeşte în ungureşte". (Vasile Lechinţan, Orban Balasz despre români în lucrarea A szekelyfold leirasa…”Descrierea ţinutului secuiesc”, în Angustia, nr 2/1997, pag.33 ) Lucrările apărute ulterior, în acelaşi registru tematic şi din aceeaşi perspectivă, au condus la persistenţa în opinia publică maghiară a percepţiei potrivit căreia “Ţinutul (Pământul ) Secuiesc- Szekelyfold” este un teritoriu locuit doar de maghiari. Expresii ca “bloc compact maghiar”, “maghiarimea cea mai pură” ş.a. întreţin la nivelul elitelor, dar şi al maselor, mitul “Pământului Secuiesc”. Din multitudinea acestor lucrări în limba maghiară, editate în ultimii ani, redăm doar câteva exemple. Cu sprijinul autoguvernării judeţului Vesprem din Ungaria, în 1997 a apărut lucrarea monografică “Megyenk Kovaszna-Haromszeki tudnivalok (Judeţul nostru Covasna. Informaţii despre Trei Scaune). O monografie a judeţului Covasna, care să prezinte o istorie adevărată a acestei zone din inima României, netendeţioasă şi fără iz propagandistic, este de mult aşteptată. Dar lucrarea la care ne referim este departe de a îndeplini asemenea exigenţe. Referindu-se la conţinutul ei, eruditul universitar clujean, prof. univ. dr. Dumitru Protase, face următoarele precizări: 1. “ Totul este prezentat de parcă judeţul nu ar fi în România, ci o zonă separată;
5

pag. Editura Eurocarpatica. atacurile armate asupra românilor din 1919 şi 1940-194 etc). omis. şi în perioada interbelică şi după aceea a avut loc românizarea forţată. română şi germană – lucrare întocmită de dr. în care se eludează. 4. Gheorghe. dar şi după 1989. pe următoarele direcţii: ideea autonomiei secuieşti. distrugerea satelor româneşti şi săseşti din calea lor la 18481849. Benko Gyula şi Fabian Erno. Prezentând şi alte puncte de vedre despre “obiectivitatea” informaţiilor referitoare la românii din zonă. superficială. omisiunea totală a rolului negativ pe care secuii (respectiv conducătorii lor) l-au avut în anumite momente şi epoci istorice (maghiarizarea şi asuprirea românilor şi saşilor.deformat. rolul “nefast” al statului român. se minimalizează sau se denaturează adevărul referitor la rolul şi prezenţa românilor din istoria judeţului Covasna. Sf. romană şi românească se trece sub tăcere. minimalizarea rolului şi prezenţei românilor în istoria judeţului. 6 . iată premisa acţiunilor după “cotitura” (aşa e numită în lucrare!) din 1989. precizăm că nu este prima apariţie editorială de acest gen. Necontenit se susţine că. în monografia oraşului Covasna (apărută cu titlul KOVASZNA). 233) Din lecturarea lucrării rezultă că ea este întocmită la comandă de pe poziiţile propagandei maghiare. Astfel. Tot ce ţine de trecutul nesecuiesc este neglijat. Lucrare tendenţioasă. în trei limbi – maghiară. iar partea de preistorie şi istorie dacică. (Ioan Lăcătuşu. cu un cuvânt înainte de Malnasi Laszlo Levente. Deci. Spiritualitate românească şi conveţuire înteretnică în Covasna şi Harghita. în 1995. cu vădită tentă antiromânească”. după decembrie 1989. 2002. 3. atât în perioada interbelică (1919-1940). în dezvoltarea zonei. incompletă.Originea secuilor şi secuizarea românilor 2. ideea autonomiei cultural-spirituale secuieşti etc. cât şi în perioada “socialistă”.

la pagina 70 se apreciază că “cercetarea nu şi-a spus ultimul cuvânt referitor la originea cetăţii din apropierea localităţii”. în ultimii 80 de ani. ridicată în anul 1754. Zagon sau de piatră din Căpeni. Covasna. Belin. Poian. cu toate că lucrările de specialitate. în atmosfera euforică a sărbătoririi “mileniului”. Breţcu. Albu. se presupune. al XVIIIlea. la sfârşitul secolului trecut. tipărit la EUROPRINT. Albumul oraşului Tg. sunt menţionate printre cele mai vechi familii de viţă nobilă ale aşezării. 1995. Ceea ce s-a întâmplat în viaţa oraşului reşedinţă de judeţ. tipărită la TOPOGRAF Odorheiu Secuiesc. de largă circulaţie şi incontestabilă reputaţie. aşa cum ar fi fost firesc şi onest de cea a bisericii ortodoxe din oraş. ce însoţeşte Catalogul de prezentare a unor societăţi comerciale din judeţul Covasna. Zăbala. din sec. nu aminteşte nimic despre vechea comunitate a negustorilor români din oraş. Braşov. Secuiesc. 24-25)) nu este continuată. Frumoasele ilustraţii reprezentând monumente istorice locale nu cuprind nici una dintre bisericile ortodoxe din lemn din Chichiş. Păpăuţi. Reeditarea cunoscutelor lucrări monografice. s-a făcut fără menţionarea (conform uzanţelor 7 .Originea secuilor şi secuizarea românilor primarul localităţii. tipărit de primărie. Bixad. Întorsura Buzăului ş. ceasul istoriei este oprit “întâmplător” la începutul acestui secol. 21-23) şi a reformată (p. în anul 1997. nu aminteşte nimic despre prezenţa românilor din zonă. Kozma. cele cu numele Vajna. din cuprinsul hărţii municipiului. Gheorghe. este redat într-o singură propoziţie. La pagina 72 din aceeaşi lucrare se face afirmaţia că “populaţia românească convieţuieşte cu majoritatea maghiară (71%). cu o pagină mai înainte. Valea Mare. Prezentarea bisericilor (romanocatolică (p. deşi. Incursiunea în istoria judeţului. şi majoritatea ei provine din zona Vrancei”. în 1997. precizează că aceasta este o cetate dacică.a. În scurta prezentare istorică a municipiului Sf.

Sub egida Consiliului Judeţean Harghita. fiind tipărită în excelente condiţii grafice la Cartographia Kft Budapesta. Zayson Samu şi Olah Gal Elvira.Originea secuilor şi secuizarea românilor consacrate) a rezultatelor cercetărilor întreprinse în perioada de la editarea şi reeditarea lor. demografice. de a găsi parteneri de afaceri. în economie. cartea îşi propune să prezinte judeţul Harghita. care încearcă să invite în judeţul Harghita pentru a cunoaşte locuri. Din păcate. ironice sau cu sensuri multiple. geologice. oameni. indiscutabil. preşedintele Consiliului Judeţean Harghita din vremea respectivă. Camera de Comerţ şi Industrie şi pe o bibliografie selectivă cuprinzând peste 60 de titluri. geografice. un fapt de cultură meritoriu. Potrivit editorului. cu frumuseţele şi bogăţiile sale materiale şi umane. la Miercurea Ciuc a apărut în 1997 volumul Harghita cu 250 de hărţi şi 135 de imagini. Apariţia unei asemenea lucrări. Textul de bază a fost elaborat de un colectiv format din: dr. Varianta în limba română este asigurată de Nicolae Kovacs. ar trebui să reprezinte. care trebuie să se bucure de aprecierea comunităţii locale şi a tuturor beneficiarilor ei. Folosind un vast material cartografic şi de imagini. prezentată ca o combinaţie între “un ghid turistic şi un atlas cu mape obişnuite”. … un mijloc ce îndeamnă la investiţii în turism. lucrare de asemenea tendenţioasă. frumuseţile şi valorile” şi destoinicii lor oameni merită cu prisosinţă asemenea “daruri”. “publicaţia” se doreşte a fi “un volum promoţional. economice şi sociale. Aceste plaiuri ce-şi “etalează nemijlocit bogăţia. cât şi numeroase informaţii istorice. Editorul responsabil şi semnatarul Cuvântului înainte este Kolumban Gabor. 8 . posibilităţi de a investi. Kincses Emese. valoarea cărţii este umbrită de accentele antiromâneşti reprezentate sub forma unor formulări arogante. în cele peste 200 de pagini ale ei. pe toţi aceia care doresc să contribuie la modelarea vieţii viitorului pe meleagurile noastre”. cât şi datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică.

ci acea comunitate maghiară al cărei nume se contopeşte cu ocupaţia sa”.… secuii fiind nevoiţi a se lupta cu chiar preţul propriei existenţe pentru a păstra bunurile cucerite cu sudoare şi sânge de înaintaşii săi. Nici azi. În buna tradiţie a istoriografiei maghiare. despre tezaurul de la Sâncrăieni. în contextul vremurilor ce s-au schimbat. despre numeroasele vestigii arheologice. ori de-a dreptul “săgeţi otrăvite” şi neadevăruri.se spune în capitolul Oameni ai pământului .Originea secuilor şi secuizarea românilor omisiuni. atunci când s-au stabilit în aceste locuri (sec 12-13) reprezentau o ramură a seminţiei maghiare. cu drepturi proprii.care sunt cunoscuţi astăzi sub denumirea de secui. contribuţia principilor ardeleni Gheorghe Rakoczi şi Mihai Apafi la uşurarea vieţii secuilor. iar după aşezarea lor totul se reduce în principal la acest grup etnic. Nu se aminteşte nimic. manipulări subtile sau evidente. cu care oricare civilizeţie s-ar mândri. Chiar dacă nu este o lucrare de specialitate. fie chiar şi în treacăt de relaţiile bune ale secuilor cu românii din Moldova şi Muntenia. dar este omisă aceeaşi contribuţie a domnitorului Mihai Viteazul. Autorii au grijă să-şi informeze cititorii despre faptul că “grupul etnic aşa-zis al secuilor nu este unul care-şi caută până în zilele noastre propria-i indentitate în universul legendelor (sic!). impresionantul număr de cetăţi dacice şi castre romane. Este pusă în evidenţă. istoria acestor locuri începe cu venirea secuilor aici. printre altele. “prima mare conflagraţie mondială este cea care duce la shimbarea ordinii lucrurilor…. nu este altfel”. Zona este “martor al unor vremuri crâncene. practicând meseria armelor”. atunci 9 . “Locuitorii acestor meleaguri . despre prezenţa acestora în oastea lui Ştefan cel Mare sau a lui Mihai Viteazul. considerăm că nu este firesc să nu se amintească nimic despre bogata vieţuire a oamenilor în estul Transilvaniei încă din neolitic şi chiar mai înainte. Conform autorilor.

precum: Orban Balazs. în timp ce anii 19401944 au reprezentat “un nou avânt. este pusă întrebarea: “Oare al câtelea nou început l-au reprezentat anii 90 pentru Odorhei ?” Din lectura lucrării rezultă că aproape nimic din ceea ce s-a întâmplat în viaţa judeţului Harghita după 1 Decembrie 1918 nu a fost pozitiv şi benefic pentru zonă (cu excepţia anilor 1940-1944 şi a celor din timpul Regiunii Autonome Maghiare). pentru municipiul Odorhei. la începutul anilor 90. Octavian Tăslăuanu sau Alexandru Nicolescu. Tomcsa Sandor. depresiunea este potopită de armata română. Aşa cum a procedat Orban Balazs în cunoscuta sa lucrare monografică. În final. tot ceea ce se referă la români este minimalizat. şi în volumul de faţă.Originea secuilor şi secuizarea românilor prin pasul Moldovei. în vara anului 1916. Tompa Laszlo. plin de speranţe. rămân 80 de case incendiate şi distruse”. Tamasi Aron. Aflăm că judeţul este locul de baştină al câtorva oameni de cultură de talie europeană. denaturat sau eludat. intrată peste noapte în război. Nagy Istvan. Aceasta nu este singura formulare diametral opusă faţă de realitate. (poate de sfârşitul lui ?) iar dezvoltarea din anii 1968-1989 “s-a dovedit. dedicată “pământului secuiesc” la sfârşitul secolului trecut. “Autoguvernarea judeţeană” actuală şi susţinătorii ei vorbesc despre dezvoltarea economico-socială şi urbanistică din anii de dinainte de 1989 ca despre o “dezvoltare retardată” şi. în consecinţă. Frumoasele fotografii color nu înfăţişează nici o biserică românească din judeţ (din cele peste 50 existente). Nagy Imre. perioada interbelică este “o letargie ce a durat nu mai puţin de două decenii”. după 1990. nici un monument de for public sau alt însemn reprezentativ pentru 10 . Karacsony Janos. După retragerea acesteia din oraş (Miercurea-Ciuc). Autorii nu au scris din păcate şi de Miron Cristea. Astfel. ca fiind în mare măsură doar o speranţă înşelătoare”. curmat de cel de-al doilea război mondial”. “totul trebuie luat de la început”.

Desigur că lucrarea pare a fi destinată destinată să măgulească orgoliu turiştilor numai dintr-o anumită ţară sau de o anumită etnie. Gălăuţaş. blocuri de locuinţe sau peisaje din împrejurimi. Tulgheş ş. nu sunt prezente în lucrarea amintită. Nici informaţiile referitoare la populaţia românească din localităţile Topilţa.a. care reflectă prezentarea în volumul la care ne referim a unei imagini “pur secuieşti” a judeţului Harghita. Russu. Cu asfel de lucrări. au ca suport documentar o bibliografie selectivă. din localităţile româneşti sunt prezentate imagini generale. procesiuni. a căror finalitate nu este greu de 11 .. Bilbor. tabere. Altfel nu se poate explica lipsa de obiectivitate şi onestitate. Omisiunile continuă şi în ceea ce priveşte manifestările culturale româneşti. comemorări maghiare. din localităţiile cu populaţie de etnie maghiară sunt prezentate cele mai însemnate monumente laice şi bisericeşti. ceea ce nu se poate spune despre “Festivalul ceangăilor de la Lunca de Jos”. atitudine neconformă spiritului de toleranţă european de astăzi. Nici o altă lucrare sau publicaţie editată de Academia Română sau de Arhivele Naţionale. Omisiunile menţionate.Originea secuilor şi secuizarea românilor cultura şi spiritualitatea românească. Corbu. întâlniri folclorice. care cuprinde un sigur titlu de carte românească: Ion I. deficitară şi simplistă. În timp ce. Românii şi secuii . cele privitoare la şcolile confesionale şi la bisericile româneşti existente în prezent în localităţile judeţului Harghita. Calendarul “manifestărilor tradiţionale mai importante” cuprinde: festivaluri. tenta iredentistă şi de purificare etnică pe dimensiunea istorică. darnu şi Festivalul “Mioriţa” din Topliţa de exemplu. frazele frumoase şi conceptele europene din capitolul “Concepţia politică asupra dezvoltării” devin demersuri generatoare de suspiciuni şi neîncredere. târguri. muzee sau institute de cercetare din România nu a fost inclusă în această bibliografie.

acreditând ideea unităţii şi omogenităţii lor. în schimb. Bineînţeles că o asemenea dezvoltare-inclusiv spirituală. există.Originea secuilor şi secuizarea românilor anticipat. pag.Noile “opţiuni” ale istoriografiei maghiare.(Ioan Lăcătuşu. “Stabilirea” românilor în sud-estul Transilvaniei”. 6/2001. care este negarea continuităţii româneşti în acest spaţiu şi anularea statutului de autohtoni pentru români. între istoricii maghiari asupra translatării de la identitatea “secuiască” la cea maghiară. recunoaşte secuizarea românilor din zonă. Teză de doctorat. Cluj-Napoca. şi nici nu este în interesul “oamenilor pământului” din această frumoasă zonă.Ciuc a apărut în 1999 o culegere de studii intitulată “A TOBBSEG KISEBBSEGE” (Minoritatea majorităţii). aflată în chiar inima României. 159). în Angustia nr. Universitatea Babeş-Bolyai. Chiar dacă despre originea secuilor nu există nici astăzi un punct de vedere unanim aceptat. 12 . afirmându-se că “ istoria societăţii secuieşti nu ar fi completă fără istoria românuilor din ţinuturile secuieşti”. încât datele. Toate acestea sunt în schimb umbrite de scopul principal al lucrării. pag. Volumul aduce o serie de informaţii noi despre românii din fostele scaune secuieşti. diferenţele existente între aceste grupuri de populaţie. suspendă. (Vezi Vasile Lechinţan. 2002. 338). Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita. de facto. prin introducerea termenului de stabilire (aşezare) a românilor în scaunele secuieşti (studiile semnate de Pal Judith şi Szocs Janos). aproape un consens. civice şi culturale. Tot la Miercurea . În ultima perioadă. dar şi diferitele discursuri. heteroidentificarea “secuilor” cu “maghiarii” fiind atât de categorică. cu subtitlul Studii privind istoria românilor din Secuime. nu se va bucura niciodată de sprijinul românilor. Abordările teoretice referitoare la “Pământul secuiesc” sunt continuate şi completate cu preocupări sistematice în planul acţinunii politice.

monumentele istorice. o complexă şi eficientă organizare comunitară. liderii “moderaţii” cât şi cei “radicali” ai populaţiei maghiare din zonă. aflat în permanenţă la conducere pe plan local şi cu un important rol în realizarea majorităţii parlamentare la nivel naţional. un sistem favorizant de asigurare a suportului financiar pentru proiectele identitare maghiare de la bugetele locale. explicit sau simbolic ceea ce face ca 13 . îşi propun să constituie un sistem instituţional paralel cu cel al populaţiei majoritare. sporesc discursurile nostalgice şi demersurile pragmatice care urmăresc înfiinţarea “Ţinutului secuiesc”. o reţea de mass-media care promovează un discurs etno-centrist şi care manipulează o mare masă de cetăţeni români care nu cunosc decât limba maghiară. conduse de un partid constituit pe criterii etnice. Pentru înfăptuirea acestor deziderate. acţionând pentru separarea şcolilor şi a instituţiilor culturale pe criterii etnice şi pentru realizarea unei autonomii percepute ca un “surogat de statalitate”. într-o direcţie care este vădit “contra curentului general”. formată dintr-o reţea de instituţii şi ONG-uri. bugetul naţional al Ungariei şi de la sponsorii interni şi externi. cu mesaj revizionist sau antiromânesc.a. şi nu numai.Originea secuilor şi secuizarea românilor asistăm însă la o situaţie paradoxală. ca o încercare a unei posibile constituiri a “substitutului de statalitate”. realizarea unei “autonomii comunitare” sau “autoguvernări “ secuieşti ş. dar şi obiective punctuale care vizează: retrocedarea proprietăţilor comunitare laice şi bisericeşti (care vor asigura baza economică a “autoguvernărilor). În timp ce. Într-o perioadă istorică. un plan bine pus la punct de stăpânire a spaţiului public de la denumirea şcolilor şi instituţiilor publice. bugetul naţional al României. sunt elaborate strategii pe termen mediu şi lung. când tendinţa aşteptat de toată populaţia. la plăci comemorative. în majoritatea mediilor este susţinută teza principială a apartenenţei secuilor la etnia maghiară. este reprezentat de integrarea europeană a României.

Sabin Opreanu.Originea secuilor şi secuizarea românilor românii. Teodor Chindea. În acest context. cât şi cei din ţară. a cercurilor ştiinţifice şi a forurilor de decizie politică. în această zonă din inima României. având ca motivaţie principală pur imaginară păstrarea identităţii etnice. înţelegerea cât mai exactă. 14 . Se urmăreşte deci înfiinţarea unei regiuni denumite “Ţinutul secuiesc”. atât cei localnici. concomitent cu cercetările interdisciplinare realizate în zonă. şi care. când situaţia dramatică a românilor maghiarizaţi a atras atenţia oamenilor de cultură. corectă şi globală a fenomenului românesc. apărute după Marea Unire. dimportivă. a cuprins. să se simtă întrun spaţiu ce nu aparţine românităţii. evitarea unei “asimilări” care nu a vizat pe secui/respectiv maghiari. se impune a fi cunoscute lucrările unor autori români. o bună parte a populaţiei româneşti. întârziind astfel procesul unei necesare şi corecte conectări a societăţii româneşti în sistemul marilor valori democratice europene. lingvistice şi confesionale a populaţiei maghiare şi a tradiţiilor locale specifice “pământului secuiesc”. De aceea. menţinerea unui “bloc compact de maghiari” în arcul intracarpatic ( bloc care nu a exitat niciodată). Petre Râmneanţu. care pot perpetua în timp stări de tensiune şi pot alimenta şovinismul atât de înrădăcinat în istorie. în dimensiunea lui istorică şi în strânsă legătură cu raporturile complexe stabilite cu populaţia secuiască/maghiară. deşi paradoxal în zonă nu mai există secui. aşa cum se va vedea din prezenta lucrare. are o însemnătate deosebită pentru eliminarea unor clişee şi realităţi prezentate distorsionat şi tendenţios. Atunci au apărut lucrările lui Gheorghe Popa-Lisseanu. Nicolae Sulică. realizarea unei “autonomii a secuimii”. menţinerea “echilibrului” (în realitate a dezechilibrului etnic) şi obstrucţionarea “românizării” zonei. De remarcat faptul că toate acestea sunt proiectate şi realizate fără consultarea şi cu neglijarea intereselor populaţiei româneşti din zonă.

readucem în 15 . Onisifor Ghibu. Justinian Teculescu. nu totdeauna fundate pe temelia solidă a faptelor şi documentelor. Romulus Cioflec. unele aserţiuni ce puteau să pară exagerări propagandistice. Alexandru Nicolescu. I. reuşindu-se astfel valorificarea a ceea ce este validat şi peren din punct de vedere al informaţiilor istorice. erori de amânunt foarte importante. O Iosif. Ghiţă Popp.a. Românii şi secuii. ne propune să reedităm unele din lucrările apărute în perioada interbelică. aducând chiar oarecare neîncredere şi prejudicii tezei juste în ansamblu” (Ioan I. Sabin Opreanu. pag. ceea ce a lăsat (după cum e firesc) largi goluri în documentare şi în bibliografie. Mihai Sadoveanu. o pleiadă de personalităţi culturale s-au ataşat problemei românilor din secuime. Este semnificativ şi faptul că în perioada interbelică.Originea secuilor şi secuizarea românilor Elie Câmpeanu. Dimitrie Gusti. Şt. necesită o analiză critică şi o raportare la surse documentare credibile. Veniamin Nistor. Aurel Nistor şi a altora. Russu. ci şi vizitându-i. Editura Ştiinţifică. Nicolae Colan. nu atât scriind despre ei. Russu aprecia că în unele din aceste articole se repetă “păreri mai vechi. Ştefan Manciulea ş. nu lipsesc nici tratările superficiale şi exagerările şi nici unele abordări mai mult emoţionale decât pe bază de izvoare istorice. Pentru început. Gheorghe Popa-Lisseanu. Procedând în acest fel. pe lângă Miron Cristea. Aurel Gociman – Oituz etc. Octavian Goga. Este adevărat că din unele studii şi articole apărute în perioada interbelică sub semnătura unor intelectuali români. participând la activităţile lor culturale. Printre aceştia se afla şi personalităţi ca: Nicolae Iorga. în cadrul unui proiect realizat împreună cu Editura “România pur şi simplu”. Ştefan Meteş.I. 156). Vasile Goldiş. semnate de Nicolae Iorga. 1990. Referindu-se la acest aspect. colaborând la presa românească locală. Bucureşti. sprijinindu-le viaţa spirituală. Octavian Tăslăuanu. Emil Gârleanu. personalităţi născute în localităţi din cele două judeţe. Alexandru Lapedatu. Dimitrie Gusti. De aceea orice citare sau reeditare a lor.

Teză de doctorat. Românii din Covasna şi Harghita.a direcţiilor şi consecinţelor mişcării migratorii. cinci sunt înregistrate între 1850-1992. 2002. publicată în volumul Românii din Covasna şi Harghita. Din cele 10 valuri de asimilare imediată şi de alungare a românilor din “secuime”. de Gheorghe Popa-Lisseanu. Prin notele şi comentariile îngrijitorilor ediţiei.Originea secuilor şi secuizarea românilor atenţia celor interesaţi lucrarea Originea secuilor şi secuizarea românilor. studii şi lucrări cuprinse în bibliografia acestei probleme. este reprodus din volumul apărut la Editura Societăţii “Transilvania” din Bucureşti în anul 1940.Volum apărut cu binecuvântarea. O aducere la zi a studiilor şi cercetări interdisciplinare referitoare la românii din Covasna şi Harghita este redată în lucrările: Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita. cu unele aspectele apărute după 1940. creionează o imagine realistă a sud-estului Transilvaniei. puse în evidenţă de academicianul Nicolae Edroiu. Ioan Selejan. Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. în articolele apărute în Angustia numerele 1-7. de Ioan Lăcătuşu. Editura Grai Românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. 2003. Vasile Lechinţan şi Violeta Pătrunjel. consecinţele evenimentelor politice şi geopolitice asupra dinamicii populaţiei şi a comportamentului demografic. anuarul Muzeului Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Ecleziastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan” şi în alte articole. Precizăm că ediţia prezentă respectă textul originar. În aceste lucrări sunt redate: reconstituirea evoluţiei unor fenomene demografice în perioada 1850-1992. am căutat să actualizăm problemele abordate de autor. fiind relevate clar de 16 . Episcopul Covasnei şi Harghitei. evidenţierea rupturilor şi continuităţilor. Miercurea-Ciuc. de Ioan Lăcătuşu. Textul ediţiei de faţă a lucrării amintite. dinamica procesului de asimilare a românilor din zonă. sprijinul şi coordonarea P.S.

fie că ele au fost efectuate sub administraţie austriacă. Cunoaşterea schimbările demografice intervenite în structura etnică şi confesională a tuturor localităţilor din Transilvania. deficitară ca documentaţie istorică şi filologicăligvistică…antoponimia fiind îndeosebi deficientă”. este lacunară. sub coordonarea prof. în a doua jumătate a sec al XIX-lea şi începutul sec. XX. de Ion I. formulată în lucrarea de referinţă pentru problematica abordată (Vezi Românii şi secuii. Arpad. fie sub cea ungurească sau sub cea românească. Ştiinţifică. Volumele.Originea secuilor şi secuizarea românilor recensămintele moderne. potrivit căreia “bibliografia istorică relativ bogată. Pornind de la observaţia savantului clujean I. 1990). şi e apărut în 1997. realitate pusă atât de bine în evidenţă de I. O contribuţie deosebit de valoroasă la clarificarea problemei “secuizării“ românilor din sud-estul Transilvaniei o reprezintă şi prezenţa numeroaselor antroponime româneşti în majoritatea localităţilor din fostele scaune secuieşti. Giurgeu şi Caşin. 1989/1990. cu reliefarea momentelor de maximă intoleranţă faţă de români din perioada 1940-1945. Ed. Este pusă în evidenţă diferenţa esenţială dintre comportarea majorităţii românilor faţă de maghiari şi cea a majorităţii maghiarilor faţă de români în momentele de schimbare a apartenenţei de la un stat la altul sau de regim politic. univ. elaborate cu acribie ştiinţifică 17 . 1956. Russu şi Ioan Ranca.I. istoricul şi arhivistul mureşan Ioan Ranca a început publicarea mai multor volume sub genericul “ Românii din Secuime în antoponimele din conscripţii”.Russu. iar volumul II scaunele Ciuc. vol. începând cu anul 1850 şi terminând cu anul 1941. şi a apărut în anul 1995.Russu. I cuprinde Scaunul Mureş. este înlesnită în prezent de punerea în circulaţie în limba română a datelor recensămintelor efectuate pe teritoriul Transilvaniei.I. dr. prin grija cercetătorilor Catedrei şi Laboratorului de Sociologie al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Traian Rotariu şi prin lucrările semnate de cercetătorul budapestan Varga E.

prin 18 . fenomenul fiind unul din cele mai concrete mărturii ale convieţuirii paşnice chiar de la început românosecuieşti/maghiare de-a lungul istoriei în sud-estul Transilvaniei. Părintele prof. În patronimul ligvistic al dialectului maghiar din secuime există numeroase împrumuturi din limba română. Ana Grama a publicat inventarele de bunuri apaţinând bisericilor ortodoxe din zonă. înglobând munca de o viaţă a unui cunoscut cercetător pasionat de istoria românilor ardeleni. Limba română în viaţa secuilor de-a lungul secolelor (până la 1918). Ilie Moldovan s-a preocupat constant de cercetarea vieţii bisericeşti şi laice a românilor din arcul intracarpatic. Mihai Racoviţan şi Vasile Lechinţan au semnat lucrări ce pun în evidenţă noi informaţii documentare despre evoluţia secuizării românilor din arcul carpatic. Ciolan. Ioana CristachePanait a publicat “alte mărturii ale originii etnice româneşti a aşezărilor din sud-estul Transilvaniei” şi alte documente despre prezenţa şi circulaţia cărţii bisericeşti în acest areal. introduce în circuitul ştiinţific informaţii indispensabile oricăror abordări a problemeticii dăinuirii româneşti în spaţiul istoric tratat. fenomenul de asimilare etnică. Vasile Lechinţan a publicat mai multe conscripţii inedite cu românii din scaunele secuieşti din perioada 16141787. Ioan N. în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi alte documente inedite despre comunităţile parohiale şi liderii acestora.Originea secuilor şi secuizarea românilor deosebită. în spaţiul analizat de noi. Cercetările recente au pus în evidenţă faptul că. recomandând cuprinderea acestei problemetici în aria de cercetare a tinerilor săi studenţi şi doctoranzi. Cu un deosebit interes este aşteptată finalizarea tezei de doctorat a istoricului şi arhivistului mureşan Liviu Boar cu tema “Românii din Secuime în secolul al XIX-lea”. În acest sens. vezi Vasile Lechinţan. O perspectivă inedită şi edificatoare pentru istoria locală o reprezintă cercetările referitoare la interferenţele ligvistice româno-maghiare.

armeni. percepută ca un “ puternic bloc maghiar” în zonă. o tendinţă numită de “omogenizare etnică”. cât şi puternica comunitate a armenilor (1235 persoane în 1850.97 %. la începutul sec. apoi ezitanţi. De fapt. atât pe români. El a avut drept consecinţă pierderi etnice importante pentru aceste grupuri etnice. nostalgici după etnii dispărute etc. referitoare la numărul evreilor din judeţele Covasna şi Harghita. de către Traian Rotariu. se poate aprecia că zona este un “melting pot”(creuzet). în multe cazuri. 3 % din totalul populaţiei. din care 1144 în Gheorgheni) şi germanii (518 persoane în acelaşi an). numeroasele comunităţi româneşti asimilate. Dacă la acestea adăugăm. în care toate aceste etnii au fost asimilate de către cea maghiară (teză formulată de Nicolae Iorga. în 1992. În ambele judeţe. Pentru surprinderea câtorva dimensiuni ale procesului de deznaţionalizare şi asimilare a românilor din sud-estul 19 . mai multe comunităţi româneşti.( Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita”. printre altele. de la cca. există grupuri cu apartenenţă controversată (cel mai mare este grupul de ţigani). la menţinerea unei majorităţi maghiare. în perioada 1850-1992.Originea secuilor şi secuizarea românilor maghiarizare. între anii 1850-2002). de Ioan Lăcătuşu. realitatea etno-demografică din judeţele Covasna şi Harghita este departe de imaginea unui bloc etnic maghiar compact. În cele două judeţe există un număr însemnat de persoane cu dublă ascendenţă identitară. în timp. a cuprins deopotrivă.69 % în 1850 la 0. evrei. germani. ponderea celor de altă etnie a scăzut. (Vezi Anexa nr 1. la 1 %. cât şi pe saşi. ţigani. Este surprinsă astfel. pierderi care au contribuit. 2002. dispărând. Teză de doctorat. mult mai aproape de 100 % decât erau în 1850. în sensul că procentele etniei dominante sunt. De remarcat scăderea din oraşele judeţului Harghita a persoanelor de altă etnie de la 9. Universitatea “BabeşBolyai” Cluj-Napoca. XX şi contestată vehement de către istoricii maghiari).

am selectat din şirurile de date referitoare la comunităţile româneşti din judeţul Covasna. finalizate în volumele S. După cum este cunoscut.O. Anexa nr. Maria CobianuBăcănau de la Institutul de Sociologie al Academiei României. . şi un fenomen mult mai grav respectiv lipsa unui sistem eficient de protecţie a identităţii etnice a românilor din cele două judeţe.românii din Covasna şi Harghita şi Drama maghiarizării românilor din Covasna şi Harghita au pus în evidenţă existenţa în zonă a unui climat de convieţuire interetnică din partea majorităţii populaţiei maghiare.S. Cercetările sociologice efectuate de dr. În acest fel este pus în evidenţă “faptul penibil şi tragic al “asimilării” etnice a românilor din localităţile etnic mixte din judeţele Covasna şi Harghita.Originea secuilor şi secuizarea românilor Transilvaniei. Demersul nostru porneşte de la convingerea că numai cunoaşterea adevărului despre convieţuirea românomaghiară din sud-estul Transilvaniei de-a lungul secolelor va putea constitui baza acţiunilor viitoare de scoatere a secuilor şi maghiarilor de sub influenţa amplelor acţiuni de manipulare la care sunt supuşi în prezent de cea mai mare parte a mass-media de expresie maghiară şi formarea percepţiei şi autopercepţiei 20 . refractar la prezenţa alterităţii. aşa cum au fost ele întocmite pentru lucrarea Românii din Covasna şi Harghita. maghiarizarea numelor românilor şi a altor naţionalităţi naţionale din Transilvania a constituit o componentă de bază a politicii de maghiarizare atât de intens desfăşurată la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX (Vezi Statutul Societăţii Centrale de Maghiarizarea Numelui. 2). doar localităţile cu cele mai mari pierderi etnice româneşti. în Postfaţă. Republicarea lucrării lui Gheorghe Popa-Lisseanu Originea secuilor şi secuizarea românilor constuie un gest de cinstire a memoriei ilustrului înaintaş şi un nou pas pentru cunoaşterea adevărului referitor la istoria sud-estului Transilvaniei.

cât şi o viaţă demnă. Ne aflăm deci. în faţa unei realităţi complexe şi specifice. românilor şi maghiarilor cetăţeni ai României din această frumoasă zonă de la curbura interioară a Carpaţilor. Cartea lui Gheorghe Popa-Lisseanu vorbeşte convingător peste timp şi despre inconsistenţa şi nocivitatea tuturor proiectelor care urmăresc constituirea unei enclave etnice în zona Covasna-Harghita. a cărei gestionare necesită o strategie identitară şi multiculturală specifică. deopotrivă. deţine monopolul tuturor resurselor. sunt românii din zonă şi nu maghiarii. necesitatea ca ea să beneficieze de protecţie juridică este superfluă. IOAN LĂCĂTUŞU.Originea secuilor şi secuizarea românilor fireşti despre locul şi rolul lor. în acest areal din inima României. VASILE LECHINŢAN 21 . Cei care vor avea într-adevăr nevoie de protecţie. cu zestrea culturală specifică. pentru a-şi conserva identitatea etnică. materializată prin reglementări şi pârghii logistice şi instituţionale care să asigure o atât o conveieţuire armonioasă. În situaţia în care minoritatea “majoritară” maghiară din zonă se află perpetuu la putere pe plan local. are puternice trăsături etnocentriste şi domină politic. despre faptul că asemenea proiecte nu doresc binele nici al românilor şi nici al maghiarilor din arcul intracarpatic.

Sava şi Matei Basarab. concretizată în editarea 22 . După terminarea studiilor liceale la Braşov. demografi. cu scopul declarat de a-şi aduce contribuţia la dislocarea mitologiei îngust-naţionaliste a teoriilor “redutei maghiare”. a “purităţii” şi a caracterului compact al maghiarimii din secuime ca mijloc de intoleranţă etnică a fost şi istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu. Paralel cu activitatea didactică. Popa-Lisseanu a urmat cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti. a desfăşurat o susţinută muncă de tipărire a izvoarelor istorice. etnografi. Între anii 1922-1928 deţine funcţia de consilier tehnic şi apoi director în Ministerul Instrucţiunii.Russu) nu au întreprins cercetările lor ca urmare a unor obligaţii profesionale. ci dintr-o curiozitate ştiinţifică faţă de o problematică puţin abordată. apoi este profesor titular la Liceul “Gheorghe Lazăr” din Bucureşti. sociologi.I. A urmat clasele primare în Lisa şi Voila. Între anii 1889-1891 este suplinitor la liceele Sf. Unul dintre aceşti prestigioşi înaintaşi care s-a aplecat asupra cercetării românilor din sud-estul Transilvaniei. S-a născut la 2 octombrie 1866. iar din 1919 director general al învăţământului secundar. care s-au aplecat asupra zonei (începând cu N. implicaţi în soluţionarea unor subiecte de interes naţional. şi din datoria lor de savanţi militanţi. În 1914 îl găsim inspector şcolar. iar între 1928-1931. Ţara Făgăraşului. în comuna Lisa. şi terminând cu I. Se pensionează în 1931. azi judeţul Braşov.Originea secuilor şi secuizarea românilor ÎN MEMORIA CĂRTURARULUI GHEORGHE POPA-LISSEANU O trăsătură specifică a cercetărilor româneşti referitoare la sud-estul Transilvaniei este aceea că toţi marii istorici. absolvind şi Şcoala Normală Superioară din Bucureşti. specializându-se în filologie clasică. Iorga. profesor la Secţia pedagogică universitară.

Originea secuilor şi secuizarea românilor următoarelor lucrări: Izvoarele istoriei românilor. Apropiindu-se de istoria românilor din fostelor scaune secuieşti. Vergilius. O preocupare constantă a savantului Gheorghe Popa – Lisseanu a constituit-o studiile privitoare la continuitatea populaţiei autohtone la nordul Dunării după retragerea aureliană (Continuitatea românilor în Dacia. Lucian. Basarabia. Prosodica şi Metrica. Xenofon etc. în 1937 şi Originea secuilor şi secuizarea 23 . Mitologia grecoromană în lectură ilustrată. Manuale de limba latină şi de limba greacă etc. Românii în izvoarele istoriei medievale. Fontes historiae Daco. Discursul pentru Archias. S-a aplecat. Amor şi Psyche. Cicero. Apuleius. Cetăţi şi oraşe greco-romane în noul teritoriu al Dobrogiei). Preocupările filologice şi pedagogice s-au materializat în lucrările: Versificaţiunea latină. Studii pedagogice. Dovezi nouă). în 1932 (iar apoi în limbile franceză şi maghiară). la Tipografia ziarului Universul. Platon. Antologie şi Crestomaţie. Popa-Lisseanu este autorul mai multor monografii referitoare la Insula Şerpilor. Drâstot – Silistra. Bogdan Duică). în cercetările sale şi asupra unor aspecte mitologice (Urme de sărbători păgâneşti. (2 volume). mai multe lucrări printre care: Plinius. Limbile clasice în învăţământul secundar şi metodica lor. traduceri apărute în “Biblioteca autorilor clasici greci şi romani” şi în “Biblioteca textelor clasice greceşti şi latineşti”. Corespondenţă cu împăratul Traian. Date referitoare la maghiarizarea românilor. la aceiaşi editură.Romanorum (15 volume). Istoria literaturii latine. Toxaris sau Prietinia. A tradus din limba latină şi greacă în limba română. Dacii în autori clasici (2 volume). Legende şi poveşti antice). apărută la Bucureşti. publică lucrările: Secuii şi secizarea românilor. Viaţa şi opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu Gh. Gheorghe Popa-Lisseanu.

1921 16. 1895 4. 1894 3. studiu de mitologie populară. Manual pentru studiul limbii latine clasa III-a gimnasială (10 ediţii apărute între 1910-1927) 10. 1899 6. Flora şi Florile. Viaţa şi opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu Gh. Manual pentru studiul limbii latine clasa IV-a gimnasială ( nouă ediţii apărute între anii 1910-1927) 9. Bibliografia lucrărilor sale cuprinde: 1. Tabele cerate. Bucureşti. Clasa V liceală şi următoarele ( şapte ediţii apărute între anii 1912-1926) 11. apărută la Editura Societăţii Transilvania. Romanica. Bucureşti. 1914. Privire istorică. filologice şi arheologice. 1907 8. Bucureşti. Cetăţi şi oraşe greco-romane în noul teritoriu al Dobrogei cu o hartă şi 22 ilustraţiuni. Proiectul de programă a limbii latine în gimnazii şi licee. 1904 7. retorica şi noţiuni de stilistică. ediţia aII-a. Învăţământul în limba latină în gimnaziu şi liceu. 1913 12. 1941. Bogdan Duică. Morfologia. Poesia populară la români. 1925 18. Metrica versurilor lirice ale lui Horaţiu. Mitologia greco-romană în literatura ilustrată. Prosodica şi Metrica. I-II. 1890 2. Gramatica limbii latine. Clasa VII liceală. Cultura română în lectură ilustrată. studiu de arheologie. Noţiuni elementare de versificaţiune latină. 1925 24 . 1921 13. 1924 17. Încercări de monografie asupra cetăţii Dârstorul-Silistra cu două hărţi şi ilustraţiuni. 1899 5. ediţia a-I-a. Studii istorice.Originea secuilor şi secuizarea românilor românilor. Cultura română în lectura ilustrată. 1919-1926 14. Urme de sărbători păgâneşti. Basarabia. Noţiuni elementare de limbă elenă. vol. 1920 15.

1941 34. Kendy Sandor.III. 1943). Un proces de denationalisation. Legende şi poveşti antice. traducere dr. Preluate după autori greci şi romani (cu 36 stampe şi ilustraţiuni). Ediţia I-a. apărute între anii 1934 şi 1939). Un manuscris al gramaticii româneştia lui I. . 1926 23. în Academia Română. 1925 21. 1941 Simpla enumerare a titlurilor lucrărilor purtând semnătura lui Gheorghe Popa-Lisseanu ne vorbeşte elocvent despre vasta activitate cărturărească desfăşurată de ilustru cercetător. Istoria literaturii latine pe bază de texte (Antologie şi crestomaţie). 45. Continuitatea românilor în Dacia. Dovezi nouă. Românii în poezia medievală. 27. Date referitoare la maghiarizarea românilor. tom VII. 25 . în Biblioteca Pedagogică nr. Legenda Sfântului Dumitru de la Tesalonic. Limbile clasice în învăţământul secundar şi metodica lor. Izvoarele istoriei românilor. timp de peste 60 de ani. 1933 26. Pentru clasa VII-a liceală. O recunoaştere a operei sale o reprezintă şi alegerea ca membru corespondent al Academiei Române (7 iunie 1919). Studii pedagogice. Tom III.Originea secuilor şi secuizarea românilor 19. Eliade Rădulescu. Fontes historiae DacoRomanorum (15 volume. 1932 25. 1941 32. Originea secuilor şi secuizarea românilor.Românii în izvoarele istoriei medievale (1939). Limba greacă. 31. 1925 20. 33. în “Arhiva Românească”. 1926 22. 1928 24. A szekely es a romanok szekelysitese (Secuii şi secuizarea românilor). Dacii în autori clasici (2 volume. 28. 1936 29. Secuii şi secizarea românilor. în Izvoarele istoriei românilor. vol. Sicules et Roumains. 1937 30. Lucrările secţiunii literare.

Nicolae Sulică.Originea secuilor şi secuizarea românilor Gheorghe Popa.a. sunt cu atât mai valoroase. Meritul acestor lucrări şi a celor semnate de Nicolae Iorga. Elie Câmpeanu. este acela că ele au deschis calea spre cercetările viitoare despre această componentă importantă a istoriei noastre naţionale. de asemenea a fost deputat liberal (1922-1926 şi 1927) şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1924-1925). dacă avem în vedere faptul că la data redactării lor.Lisseanu. 26 . problematica respectivă era atât de puţin cercetată. Sabin Opreanu. Aurel Nistor ş. Cu toate limitele inerente. Teodor Chindea. lucrările sale despre românii din secuime şi procesul de secuizare la care aceştia au fost supuşi de-a lungul timpului.

în urma unor vitrege fatalităţi istorice. "Der unaunsbleibliche Schluss zu den man nach der Analyse aller geschichtlichen. apărea la Sibiu. s-a pierdut. şi cea mai primejduită dintre toate regiunile ţării. körperlichen und ethnologischen Beweise gelangt. partea centrală a lumii româneşti şi cea mai ferită de invazii. dass die Mehrheit der heutigen Szekler entnationalisierte Rumanen sind. mai ales a celor din judeţul Ciuc. Din cele ce vom arăta în această lucrare a noastră. foarte bogat în această chestiune. POPA-LISSEANU . de un alt asiduu cercetător. n-a putut vedea lumina zilei. autorul mai multor studii asupra secuilor. odinioară cea mai românească regiune. în Date privitoare la maghiarizarea românilor şi în A székelyek és a románok skékelyesitése. nefiind complet şi nici egal pentru toate comunele din regiunea secuizată. lucrarea Die Szekler de Sabin Opreanu. va putea să găsească multe informaţii în noua lucrare a profesorului Sabin Opreanu1. O bună parte din materialul din această carte l-am publicat şi în Secuii şi secuizarea românilor.e.Originea secuilor şi secuizarea românilor PREFAŢĂ LA PRIMA EDIŢIE În timpul când se imprima această carte a noastră. ist. cu cât materialul strâns cu atâta trudă asupra secuizării românilor. în limba germană şi tratând un subiect aproape identic. psihologischen. Die Szekler. Cititorul dornic să aprofundeze şi să-şi completeze cunoştinţele în această privinţă. statischen. odată cu evacuarea sa de la Gheorgheni. sperăm că se va putea căştiga convingerea că sud-estul Transilvaniei. G. fiind apărată de păduri dese şi de munţi înalţi. a fost cu toate acestea. în Sicules et roumains. 1) 27 .1941 1 Concluzia la care noi am ajuns că adică secuii sunt în cea mai mare parte români secuizaţi şi concluzia lui Sabin Opreanu. pe bază de date precise ce nu se pot nega. T. iar materialul nostru. Chindea. p. Aceste informaţii îi vor fi cu atât mai bine venite şi mai necesare.188 (n.

Iar dacă totuşi statistica ungurească "oficială" ne arată anumite sate locuite exclusiv de secui. născocire având ca scop de a se face să * Trecem aici cu vederea pe evreii din Transilvania care. se găseau şi unguri. în afară de populaţiile româneşti ale Ardealului. pe lângă şvabii din Banat şi saşii din Transilvania. Cu toate acestea. mai dăinuieşte până şi astăzi discuţia.e. Cât despre originea acestora. un atare bloc nu există. au fost înglobaţi în regatul României întregite.000 de suflete. şi unii şi alţii germani de origine. în sud-estul Ardealului şi numai printr-o mistificare a adevărului ne sunt prezentaţi ca formând un bloc compact. care. şi favorizaţi de un aparat administrativ format aproape exclusiv din maghiari. împrăştiaţi în grupe mai mult sau mai puţin însemnate. În realitate. pe cea a ungurilor. Printre aceştia. vorbesc limba maghiară. Secuii sunt stabiliţi în mijlocul românilor. (n. al căror număr se ridică cam la 500. de asemenea nu se află un sat curat secuiesc. mai mulţi alogeni. în urma unor colonizări sistematice din ultimele veacuri. La aceşti unguri. prin tratatul de pace de la Trianon. caracteristică statisticilor ungureşti. de origine ugro-finică sau sunt descendenţi direcţi ai hunilor. aceasta se datorează unor concepţii stranii. uitându-şi limba. ei se deosebesc între ei prin firea lor şi prin felul lor de trai. au adoptat sub dominaţia ungară. Secuii. întocmai ca toţi ceilalţi unguri. trebuie să îi adăugăm şi pe secui. după cum nu se găseşte în întreg Ardealul un singur sat populat exclusiv de saşi. 2) "Blocul secuiesc" este o născocire a timpurilor moderne. populaţie de rasă turanică*. au reuşit să se infiltreze aproape în tot teritoriul ocupat de poporul român şi s-au stabilit mai ales în oraşe. ale Banatului şi ale părţii de răsărit ale Ungariei. Căci. dacă ei sunt unguri adevăraţi.Originea secuilor şi secuizarea românilor INTRODUCERE În urma războiului mondial. 28 . de după 1848.

deşi aşa numita "Regiune secuiască" cuprinde numai 426 comune. ea constată limba ce ei o vorbesc. şi 115. Printre aceştia. Şi cum 29 . eliberaţi de robie erau un pericol ameninţător pentru recenta unire a Transilvaniei cu Ungaria. După statistica maghiară din 1910. în 6 sate în judeţul Ciuc. în cele 426 sate. chiar după statistica ungurească."unire" proclamată unilateral. sunt români. în judeţele secuieşti Ciuc. mai mult de o cincime. fără consultarea şi aprobarea românilor. Odorheiu şi Trei Scaune. ne bazăm pe realitatea faptelor şi pe datele sigure ale statisticilor.562 locuitori. În aceste 509 comune.e. Când noi susţinem neexistenţa unui bloc secuiesc. în care românii lipsiţi de orice drepturi politice. precum şi în judeţul Mureş (pe care ungurii l-au adăugat pe lângă cele trei "pentru rotunjire". de Parlamentul de la Budapesta (n. întâlnim 40 cu majoritate românească.030 sunt unguri sau mai exact locuitori de limbă maghiară. trebuie aşişderea socotită de domeniul închipuirii şi aşa numita Terra Siculorum de odinioară.Originea secuilor şi secuizarea românilor se creeze în existenţa unor mari forţe secuieşti şi. în martie 1848.ed. 3) Aceşti locuitori. Căci. (n. Şi chiar dacă socotim numai regiunea istorică secuiască.). deşi numai o parte a acestui judeţ completează ţinutul istoric secuiesc) se găsesc 637. 502. trăiesc în 509 comune. care. Această statistică ungurească este făcută după o concepţie cu totul bizară. ultima statistică oficială făcută de unguri în Transilvania. erau reduşi în stare de sclavie şi puşi în slujba secuilor ce se bucurau de toate drepturile şi de tot felul de privilegii. românii sunt în majoritate absolută în 90 de comune şi anume în 3 sate în judeţul Odorheiu. în 9 sate în judeţul Trei Scaune şi în 72 în judeţul Mureş.744. să creeze o atare forţă în mijlocul Ardealului şi în mijlocul românilor. în loc ca ea să constate originea etnică a locuitorilor. fără adaosul ce s-a introdus în urmă. De altfel. în acelaşi timp.

Bicsad. jud. Aşa numai se explică fenomenul curios că în aceeaşi statistică întâlnim comune secuieşti lipsite cu totul sau aproape cu totul de români. * Vezi Tabloul statistic de la finalul acestei broşuri. 30 . 5) În prezenta broşură ne propunem să arătăm. Şi cu toate acestea. Trei Scaune. ca toţi românii. peste tot locul au început a grăi în limba lui Arpad (n. în care n-a putut să pătrundă elementului maghiar. în multe localităţi. ei şi copii lor din leagăn. 4). românii. sunt saşi maghiarizaţi. bazându-ne pe actele şi cifrele ce ni le procură în mare număr chiar statisticile maghiare. Acestea însă au fost în cea mai mare parte deznaţionalizate de secui. Ciuc. Tipice sunt în această privinţă comunele Băţanii Mici. Sândominic. secuii de origine română. Vârghiş. Belin. calea şi mijloacele prin care s-a făcut această deznaţionalizare. în afară de câteva regiuni. calvini sau unitari**.e. Tomeşti şi Joseni. după introducerea dualismului austro-ungar din 1867. dar ai căror locuitori sunt de confesiunea ortodoxă sau greco-catolică.e. Odorhei. în vreme ce ungurii sunt numai catolici*. Aita Mare. jud. Micfalău. ca unguri. Aita Mijlocie. ei au fost înscrişi în statistică. În toate satele secuieşti au fost altădată sau sunt încă şi acum populaţii româneşti. (n. declarau: "én oláh vagzok". Odorhei. "eu sunt român". Porumbenii Mari jud. care nu ştiau o vorbă româneşte. Simpla declaraţie că vorbesc ungureşte era deci o probă suficientă a naţionalităţii lor. jud. ** Secuii luterani din comuna Jimbor.Originea secuilor şi secuizarea românilor în Ardeal.

nimiceau totul şi nu lăsau nimic după ei. desigur. observatori. gonind pe vechii ei locuitori. după sistemul de apărare. obişnuite cu sărăcia lor tihnită şi cu traiul lor greu.Originea secuilor şi secuizarea românilor ORIGINEA SECUILOR Cine va fi vizitat vreodată promuntoriul de la Caliacra din Cadrilaterul Dobrogei şi va fi văzut acolo mormanele de pietroaie cioplite. prin sunete sau alte mijloace. Până acum. după cum. îngrămădite unele peste altele. o ştim precis. Căci. îşi va da seama. cei de astăzi nu-l apreciem îndeajuns. a rămas pe loc. de apropierea puhoiului. Astăzi. masa cea mare a poporului. în lumea cărturarilor se formase convingerea că invaziile de barbari din Evul Mediu s-ar fi făcut întotdeauna de popoare întregi care năvăleau împreună cu femei şi cu copii şi cu tot avutul şi cuprinsul lor şi că se stabileau în ţara în care ajungeau. de ce înseamnă o invazie de barbari şi ce cumplită distrugere lăsau ei în urma lor. fie în Galia. Localnicii se retrăgeau pentru câtva timp în adăposturile lor ferite.aceasta a fost. o regiune de câmp. cu toate 31 . toate ţările. nu vor fi făcut excepţie şi. n-aveau nici un interes să nimicească cu totul neamurile asupra cărora cădeau. Când însă. şi nu se întorceau pe la sălaşurile lor decât odată cu primejdia trecută. însă. având în vedere numai jaful. în anumite locuri ştiute. şi cazul ungurilor pe când se aflau în Atelcuz .echipe care dădeau raita prin ţările asupra cărora îşi puneau ochiul lor prădalnic şi că. se ştie că barbarii erau organizaţi în echipe volante . cunoscut încă din lumea veche şi pe care noi. speculatores care spionau drumurile şi intrările peste frontierele ţării. prin regiuni cu munţi şi cu păduri. nu de mult. Când toate hoardele de stepă invadau o regiune deschisă. Populaţiile vechi ale Daciei. Germania sau din alte părţi. dădeau semnale. populaţiile localnice erau mai scutite de dezastre prea înspăimântătoare. invazia se făcea prin regiuni greu de străbătut de caii lor. prin focuri.

contactul ungurilor cu poporul român a devenit inevitabil şi simbioza maghiaro-română a trecut astăzi de un mileniu ca vechime.e. istoricii maghiari nu se pot împăca cu ideea că românii ar fi autohtoni în regiunile de la Nordul Dunării. mai ales. vecinii noştri. în Evul Mediu.6) Dintre toate popoarele barbare. din cauza unor împrejurări speciale. stratul trac şi stratul daco-roman. după înfrângerile de la Merseburg (933). au fost totuşi. şi aceasta este sigur. sosiţi din regiunile balcanice. Din acest moment. principala lor ocupaţie. mai ales. de la Lech (955) şi de la Adrianopol (970). să fi fost românizaţi. care s-au abătut asupra Daciei. pustiirile şi jafurile ungurilor au încetat cu desăvârşire. sub influenţa germanilor. crescându-şi vitele. vor fi rămas pe loc. mai degrabă. Lor le-ar plăcea. în loc de a continua cu distrugerea operei civilizatoare a lui Carol cel Mare. cultivându-şi pământurile şi. (n. înfruntând urgia năvălililor. Simbioza aceasta va fi fost. a dăinuirii elementului daco-roman în Dacia. maghiarii se fac. Căci. de altfel. Problema românească din ţinutul ocupat de secui este o problemă foarte complicată. 32 . fiindcă este strâns legată de alte două probleme şi ele tot nedezlegate: de problema persistenţei elementului daco-roman în Dacia şi de problema originei înseşi a secuilor. unde. deznaţionalizatorii românilor. Ştefan cel Sfânt cu Gizela din Bavaria. poate. Ea este complicată. tot astfel şi neamurile antice din Dacia.Originea secuilor şi secuizarea românilor vicisitudinile vremurilor. prin puterea lumească a Papilor. numai ungurii au avut norocul să fie favorizaţi de soartă. Rodul muncii lor era. tocmai din contră. şi spre folosul cuceritorilor vremelnici. după venirea ungurilor. câteodată fatală elementului unguresc. afirmată în special prin căsătoria fiului lui Geiza. propagandiştii civilizaţiei apusene. În ce priveşte prima problemă. Şi. a fost fatală românilor din răsăritul Ardealului. ea însă. ca românii să fie nişte venetici pe aceste plaiuri. deşi pare a fi fost mai natural ca secuii.

Originea secuilor şi secuizarea românilor Chestiunea aceasta a persistenţei elementului dacoromân la nordul Dunării a fost susţinută. ca răspuns la teoria contrară. de pe la sfârşitul veacului al IX-lea. istoricii noştri au ajuns la constatarea că la sosirea ungurilor în Pannonia se găsea o masă vastă şi întinsă de români nu numai în regiunile de astăzi ale Ardealului. Pornind de la ideea preconcepută că secuii trebuie să fie consideraţi ca poporul care.venirea secuilor în Ardeal se cunoaşte aproape precis . că românii ar putea fi mai vechi. români care s-au menţinut numai dincoace de Tisa. cercetând mai cu deamănuntul şi cu mai mult simţ critic documentele şi cronicile vechi. după cum am spus. Problema românilor din ţinutul secuiesc este complicată în al doilea rând. prin vechimea sa. unii apucând calea pribegiei. de problema originei înseşi a secuilor. până astăzi.scriitorii maghiari nu pot admite în ruptul capului. iată că. s-au împrăştiat. are cele mai multe drepturi istorice asupra Ardealului. problemă ce a rămas. răstălmăcind adevărul prin dovezi care. în timpurile mai recente. Bereg şi altele şi chiar dincolo de Tisa şi Dunăre. şi ea. alţii maghiarizându-se şi îngroşând masa cuceritorilor. scriitorii maghiari caută să aducă noi argumente împotriva acestei stăruinţi a românilor în Dacia. iar aceia care trăiau prin Pannonia. încă tot nedezlegată. Nu putem aduce aici toate probele. la venirea ungurilor. de altfel. cu mult succes încă din secolul trecut de istoricii români. că ar putea fi ei 33 . prin judeţele Ung. Vom da numai rezultatele cercetărilor noastre şi cele ale istoricilor români. sunt tot atât de şubrede. ca şi cele aduse mai înainte. Căci. dar şi în nordul Ungariei. spre nenorocul lor. potior iure . reprezentată prin Roesler-Hunfalvy şi alţii. Dar. după principiul prior tempore. Căci. nu este locul de a expune aici în detaliu dovezile despre existenţa populaţiilor şi organizaţiilor teritoriale româneşti.

ca şi cum ar fi cu putinţă ca trei mii de oameni. după cum susţin cronicarii sau ar fi rămăşiţele gepizilor. ei ar vrea ca secuii să fie cel mai vechi popor din Ardeal. în ţara aceasta. ori resturile avarilor. iar pe de altă parte. până la venirea cetelor lui Arpad. cum susţine preotul Karácsonyi. a descendenţei secuilor din huni şi a colonizării lor cu elemente aduse din Ungaria. deci o scriere care poartă oarecum pecetea oficialităţii maghiare. Pornind de la informaţiile care ni le dă cronicarul ungur Simon de Keza. într-o scriere mai recentă.Originea secuilor şi secuizarea românilor băştinaşi. Pe de o parte. secuiul Sándor Imre din Sânmihaiul Ciucului (Mihăileni) caută să apropie cele două teze. şi că s-au stabilit în câmpia de la Csigla. În timpul din urmă. după părerea lui Sebestyén. fără nici o profesie şi trăind numai din jaf. ca naţiune. că trei mii de huni au scăpat cu fuga în urma războiului ce s-a dat între fiii lui Atilla. publicată sub auspiciile Ministerului de culte din Budapesta. Căci. dar că rolul lor în Ardeal începe abia după anul 1210. barbari. să fi putut vieţui. şi care să se fi maghiarizat numai în decursul vremurilor. istoricul secui ajunge la concluzia că secuii sunt într-adevăr urmaşii hunilor. TEORIA DESCENDENŢEI HUNICE A SECUILOR 34 . un istoric ungur. şi de aceea se găsesc chiar câteodată într-o mare încurcătură. dacă secuii ar fi huni. nu le prea convine ca aceştia să fie o naţie deosebită de unguri. unde ar mai fi atunci unitatea sufletească maghiară şi cum ar putea ungurii pretinde omogenitatea rasei lor. timp de 450 de ani.

deşi ştiinţa modernă a stabilit că ungurii sunt cu totul alt popor decât hunii. măcar că sunt de aceeaşi rasă. a avut cu Eneth. În urmă. continuă cronica. au trecut în Sciţia pe care au cucerit-o şi s-a întemeiat astfel o mare împărăţie care se întindea în toate direcţiile. cel mai de seamă cronicar ungur este Simon de Keza. care admite şi el tradiţia medievală a pogorârii popoarelor din fiii lui Noe. de naţiune longobard. Cu o armată de 35 . În total. înmulţindu-se şi ne mai ajungându-le ţara. doi fii.Originea secuilor şi secuizarea românilor Iată în ce constă ea: În afară de Notarul anonim al regelui Bela. Atât în timpul lui Anonymus care a trăit sub regele Bela II (1131-1141). şi având ca vecini dinspre apus pe besii (traci) şi pe cumanii albi. Hunor şi Magor. Întocmai ca şi legendarul nostru Dragoş-Vodă. cu învoirea tatălui lor. alegându-şi şapte căpitani au pornit spre apus şi au ajuns până la Tisa. soţia sa. ruthenilor. au dat naştere generaţiunilor de huni şi unguri. Macrinus. luânduse. cât şi în timpul lui Simon de Keza. îşi făcuse curs ideea că ungurii ar fi urmaşi ai hunilor. Acelaşi Menrot a avut şi cu alte soţii mai mulţi fii. cumanilor albi şi cumanilor negri. care au rămas în patria primitivă. din care se trag hunii şi maghiarii. într-o zi. a cerut ajutor de la Ditricus. Macedonia şi Dalmaţia. cuprinzând în drumul lor. Frigia. au ajuns la malurile Meotide şi găsind ţara frumoasă şi roditoare. primogeniţi. Cu timpul. de neam alaman. stăpânind Pannonia. pe Hunor şi Magor. Căsătorindu-se cu cele două fiice ale regelui alanilor. După Simon de Keza. ungurii se trag din Menrot. după amestecul limbilor. neamul lor număra 108 generaţii de oameni. s-au stabilit aici. ţările bessilor. Persia. după o cerboaică. Pamfilia. El a fost un preot la curtea regelui Ladislau al IV-lea (1278-1290) şi este autorul unui extras din Gesta Ungarorum care. extras ni s-a păstrat în întregime. un urmaş al lui Iaphet care.

În urmă. fiica împăratului din Bizanţ. După o luptă grozavă. cu blackii. şi după cucerirea împreună a Panoniei. dar sunt bătuţi. în hotarele Ruteniei. şi nu e oprit decât în câmpiile cataluane. unde moare pe neaşteptate.. amestecându-se cu blackii. ci au trăit aceeaşi soartă. fiul Crimhildei. spun celui care pleacă. se spune că se folosesc de alfabetul lor. Marna de astăzi. să se răzbune împotriva germanilor". vecini în munţi. Prin viclenia lui Ditricus. se întoarce în Pannonia*. revine în tabăra de lângă Dunăre. de generalul Aetius. el totuşi na rămas. totuşi nu în Câmpia Pannoniei. Macrin şi Dritic ies în calea hunilor. la neamurile şi rudele părinteşti. Chaba este bătut. în Grecia. după o luptă nedecisă. pustieşte Italia şi renunţând la cucerirea Romei. fiind loviţi pe neaşteptate. De aici. principesă germană. fiul lui Attila. Între numeroşii fii ai lui Attila încep lupte pentru succesiune. unii se grupeaza în jurul lui Chaba. scăpând cu fuga din războiul Crimil din care.000de huni." 36 . "Mai rămăseseră din huni. pleacă spre apus. născut la Silistra şi. rămaseră în câmpia de la Csigla. născut cu Honoria. au alergat întru întâmpinarea celor ce se întorceau. zaculii aceştia crezură că a pierit Chaba în Grecia. au primit o parte din ţară. temându-se de popoarele din Occident. după ce aflară că ungurii s-au întors din nou în Pannonia. După ce a intrat în Sciţia a început să facă planuri să se întoarcă din nou în Pannonia**.continuă: "Chaba fugi deci cu 15. nu huni ci zaculi. conduşi de Attila. ceilalţi în jurul lui Aladariu. când se va întoarce Chaba din Grecia. Attila. aceşti zaculi sunt rămăşiţe ale hunilor care. după ce în lupte Macrin moare. Şi cronica reproducem pasajul textual . la Honoriu şi deşi acesta voia să-l reţină şi să-l facă cetăţean grec. până în timpul lui Arpad şi care s-au numit aici. Căci. Din cauza aceasta poporul până astăzi are vorba: atunci să te întorci.. iar Ditric rănit se supune. ci s-a întors în Sciţia. De aceea. Căci. încă trei mii de bărbaţi.Originea secuilor şi secuizarea românilor romani şi de germani.

fiul lui Morot. din apropiere de Banhida şi toate popoarele amintite mai sus au fost supuse. subjugând Bracta. Dovadă că ea a fost luată dintr-un izvor comun. stăpânea peste bulgari şi messaini. a încuviinţat cererea cetăţilor din Pannonia. păstori şi agricultori. fiindcă rămâneau în ţara lor proprie. care în timpul vieţii lui Attila făceau serviciu popular. rămânând pe loc numai grecii. Pannonia a stat zece ani fără rege. Hóman. Pentru un cercetător imparţial şi lipsit de prejudecăţi reiese clar din citirea acestui pasaj că dintre toate popoarele lui Attila. Pamfilia. după nimicirea hunilor. Acest izvor. Frigia şi Macedonia. şi au rămas de bunăvoie. mai înainte de a-şi reface armata. la a doua venire a ungurilor. după studiile amănunţite ale istoricilor unguri moderni. românii: 1) După întoarcerea sa din expediţia din apus. Dalmaţia. despre care unii spun că a fost găsit dormind în Pannonia. împreună cu neamul sciţilor." Tradiţia aceasta hunică este admisă. ar fi Gesta Ungarorum din timpul regelui Ladislau cel Sfânt din 1092 şi Gesta Hungarorum. rămânând pe loc numai vlachii care fuseseră păstorii şi colonii (adică agricultorii) lor (ai hunilor)*. Numai această interpretare o putem da vorbelor: 37 . fiindcă numai ei singuri erau localnici." "S-a ridicat în urmă Zuataplug. de mai toate cronicile ungureşti şi chiar de cele străine. mesianii şi vlachii ca străini. fiii lui Attila au pierit toţi în bătălia Crumhelt. teutonii. care. din timpul regelui Ladislau al IV-lea Cumanul. istovite de atâtea prădăciuni şi asedii să se ducă în Apulia. începând de asemenea să stăpânească şi în Pannonia. aproape textual. sponte. numai vlachii au rămas pe loc.timp de cinci ani şi. "Acest Zuataplug." Din lectura lui Simon de Keza nu putem să nu relevăm trei pasaje care ne privesc îndeaproape şi pe noi.Buda de astăzi . din 1282-1285. un prinţ oarecare.Originea secuilor şi secuizarea românilor "După ce însă. în frunte cu Val. a fost bătut lângă fluviul Racus. Attila rămânând în Sicambria .

germanii. grecii.Originea secuilor şi secuizarea românilor Blackis qui ipsorum (Hunorum) fuere pastores et coloni remanentibus sponte in Pannonia.cel cirilic cum credea profesorul N. au primit ca recompensă o parte din ţară. în timpul compunerii cronicei .sub Ladislau al III-lea. **Postquam autem filii in prelio Crumhelt cum gente Scitihica fere quasi deperissent. sub Ladislau al IV-lea Cumanul. ci în munţi. gloriossisimo regi Hungarie.. Messianis et Ulahis advenis remanentibus in eadem. Teutonicis. localitate încă neidentificată până acum.. că erau cunoscători de carte şi că alfabetul lor . slavii. unde au trăit amestecaţi cu blackii. cum rezultă din dedicaţie*. au rămas în Pannonia numai străinii. şi după ce i-au ajutat pe aceştia la cucerirea ţării. al căror alfabet l-au întrebuinţat şi ei ** . adică a ungurilor lui Arpad. 38 . Magister Simon de Keza fidelis clericus eius. *Invictissimo et potentissimo domino Ladislao tertio. 2) După ce secuii care au rămas în câmpia de la Csigla. Grecis.a fost întrebuinţat şi de secuii care trăiau amestecaţi cu ei. românii trăiau în munţii Ardealului.Acest Ladislau este unul şi acelaşi. Sclavis tantummodo. dar nu în Pannonia. în timpul lui Attila făceau serviciul poporului de jos. Iorga . Pannonia extitit X annis sine rege. 3) După ce s-a sfârşit războiul dintre urmaşii lui Attila. qui vivente Ethela populari servicio sibi serviebant. messianii şi valchii care. al robilor **. după istoricii unguri. Blackis commixti. Din acest pasaj rezultă că. până la venirea de a doua oară a hunilor.

scriitorii unguri orbecăind prin întuneric pentru a da de o scânteie de lumină în această chestiune socotită de ei de un mare interes politic. Istoricii unguri. ambele cu partizani numeroşi şi. Marele istoric ungur. chestiunea secuiască a fost considerată în istoriografia maghiară ca o problemă încă nedezlegată şi secuii trecând după marele război. s-au produs în decursul timpului. care sub Tuhutum sau urmaşii acestuia vor fi pornit din pădurile de la Mureş spre cele de la Târnava Mare şi de acolo mai departe spre răsărit. principalele păreri ale scriitorilor unguri privitor la originea poporului secuiesc. însă. 39 . Faptele se vor fi întâmplat. 1. se găsesc împărţiţi. numiţi în cronici zaculi sau siculi. tot atât de şubrede ca şi teoria hunică. pe lângă istorici.törzsökö magyarok. cum susţinuse mai înainte Hunfalvy. Dar. în timpul din urmă. aceeaşi nedumerire în aprecieri o observăm şi la scriitorii noştri. sub dominaţia română. o mulţime de alte teorii. Vom rezuma. cercetarea asupra originii acestui popor s-a făcut cu o ardoare mult mai mare decât înainte. Pauler nu crede posibilă colonizarea secuilor sub regele Ladislau cel Sfânt (1077-1095). singura teorie bazată pe date precise şi pe izvoare istorice indiscutabile. Căci. în chestiunea originii secuilor. înainte de a expune teoria colonizării. s-au adăugat de curând şi lingviştii care ţin să-şi spună şi ei cuvântul. îi socoteşte pe secui ca unguri de baştină . în afară de teoria hunică de mai sus. poate în secolul al X-lea. Iuliu Pauler. Toţi conchid asupra Ardealului unguresc şi toţi caută cu precauţie să se ferească de orice argument care ar fi în favoarea românilor.Originea secuilor şi secuizarea românilor DIFERITE PĂRERI ASUPRA ORIGINII SECUILOR În privinţa originii acestor secui. punctul de vedere politic atârnând mai mult în cumpăna istoricului. în două tabere.

Originea secuilor şi secuizarea românilor 2. hotárör şi că acest popor se trage 40 . şi elemente pecegene. Armin Vámbery de avari. deci în veacul al X-lea şi încetul cu încetul s-au fixat în partea de răsărit a ţării. Secuiul Iuliu Sebestyén crede că " székely " înseamnă păzitor de fruntarii. Henric Marczali. 3. urmează teoria lui Hunfalvy că secuii ar fi unguri adevăraţi. ca o seminţie aparte. adică ai bulgarilor eszegeli. unde s-au asimilat complet cu ungurii. 5. mare istoric ungur. după o cercetare amănunţită asupra limbii secuilor şi a ungurilor. înrudită însă cu ungurii. Géza Nagy. iar Iosif Thury de huno-avari. au ajuns în câmpia Ardealului şi de aici în ţinutul de sud-est al acestei ţări. Oituz şi Timiş şi au trăit acolo multă vreme necunoscuţi. din Asia de mijloc. 4. Secuii au trăit deci mai întâi în Pannonia. Carol Szabo. În alcătuirea naţiei secuieşti ar fi luat parte. despărţită în Atelkuz de restul ungurilor. constată că secuii au venit din regiunea Dunării. el şi adepţii săi. într-o mică proporţie. autorul unei mari colecţii de documente secuieşti. susţin tradiţia hunică. că au ajuns în valea Someşului şi de aici în Ardeal. szikil sau szekil şi înseamnă om nobil. Ei. În Ardeal ar fi venit în secolul al X-lea. În secui el vede nişte urmaşi ai kabarilor. Faptul s-ar fi petrecut în secolul al XI-lea. 6. Iosif Huszka îi socoteşte urmaşi ai cabarilor. intrată în conştiinţa poporului şi consemnată în cronici şi crede că secuii s-au dezvoltat ca naţiune de sine stătătoare. Ladislau Réthy îi socoteşte pe secui o ramură de pecenegi sau o ceată de unguri care. coborând din Bihor. au intrat în Ardeal împreună cu pecenegii prin pasurile Ghimeş. dar nu admite părerea acestuia în ce priveşte etimologia numelui. al căror nume este turcesc. El crede că regele Ladislau cel Sfânt a trimis pe pământul secuiesc locuitori distinşi din ţinuturile de dincolo de Dunăre. au trecut de aici în Ardeal înainte de a se forma regalitatea ungară. 7.

o mare înrudire între secui şi unguri. Argumentul principal. susţine înrudirea secuilor cu ungurii. Dar. 9. 12. Carol Tagányi. De aici. 10. Ei. 11. De aceeaşi părere sunt şi distinşii istorici Iuliu Szekfü şi Francisc Ekhardt.pentru armatele ungureşti şi că ar fi venit în Ardeal sub regele Ladislau cel Sfânt. Karácsonyi a admis-o şi Ladislau Erdély care. au ocupat tot teritoriul până la Braşov. adică în Moldova. secuii 41 . Ştefan Kiss. 13. însă nu crede în colonizarea lor de dincolo de Dunăre. în urmă. dar că problema va rămâne mai mult nedezlegată. Akos Timon. secuii sunt o frântură de unguri rămaşi de pe vremea când aceştia se găseau în Atelkuz. mare istoric ungur. Este Valentin Hóman care. 8. După el.Originea secuilor şi secuizarea românilor din kozarii-kabari orientali. -indagines. iată că un nou istoric se ridică deodată să tulbure aproape unanimul acord al istoricilor mai noi în privinţa originii pannonice a secuilor ardeleni. Alexandru Domanovsky îi consideră pe secui unguri veniţi din apus care. a recunoscut în secui pe urmaşii bulgarilor. înainte de a expune teoria sa gepidă. din pădurile de la Someş. îl găseşte de asemenea în limbă. pentru originea ungurească a secuilor.útvágó . I. găseşte. Karácsonyi.prisăci. Mai târziu. de asemenea. În urmă au fost socotiţi huno-avari. a crezut că poate vedea în secui nişte păstori şi nişte croitori de drumuri . ce e drept. ajunge la concluzia că există o înrudire de aproape între secui şi unguri. îi consideră pe secui apărători ai aşa numitelor gyepü. având sarcina de a apăra hotarele ţării dinspre răsărit. studiind situaţia secuilor din punctul de vedere al instituţiilor de drept. adică fortificaţii la fruntariile ţării pentru împiedicarea duşmanilor din afară. au coborât spre Mureş şi Târnave în veacul al XII-lea. Secuii ar fi unguri care au fost trimişi la hotarele de răsărit ale ţării spre a le apăra. coborând de la izvoarele Mureşului.

veniţi de dincolo de Dunăre. În rezumat. a fost influenţat de ipercritica istoricilor germani. Confuzia şi zăpăceala ce s-au produs în chestiunea originei acestor secui s-ar datora lui Hunfalvy care. dar înrudiţi cu ei. 42 . potrivnici istoriografiei ungare. pe de o parte. vede în secui o ramură a ungurilor. după invazia cea mare a tătarilor din 1241. ne dă dovezi neîndoielnice ( în cartea sa în care reia cercetarea asupra originei secuilor. bazându-se pe documentele de limbă) . secuii sunt autohtoni în Ardeal şi sunt un popor deosebit şi de unguri şi de pecenegi. pe de altă parte. Iar chestiunile de istorie. trebuiesc rezolvate de istorie. nu sunt un popor care să se fi împrăştiat din colţul de sud-est al Ardealului. iar. Scriitorul secui. secuii. 15. în cartea sa apărută nu de mult. mai ales. după ce naţionalitatea maghiară a fost acolo bine închegată. Iar limba. a dat o prea mare importanţă lingvisticii în dezlegarea problemelor de istorie. crede că secuii sunt urmaşi ai cabarilor. După Hóman.Originea secuilor şi secuizarea românilor au trecut peste Carpaţi şi din regiunea Mureşului au coborât în pădurile Târnavelor şi în localităţile pe care le-au ocupat în urmă. 14. observă cu drept cuvânt Valentin Hóman. În sfârşit. nu de lingvistică. un popor de neam hunic care a învăţat limba maghiară. ci au venit de peste Dunăre. a căror existenţă se constată în întreaga Ungarie de odinioară. de la apus spre răsărit. Benedict Jancso. caută să dovedească originea avară a secuilor. iar Ludovic Szádeczky. Géza Fehér. despre care profesorul Ludovic Erdélyi spune aşa de frumos că "ea nu ştie să mintă şi nu poate să vrea să înşele". într-un articol din "Ungarische Jahrbücher" din 1937. şi ne confirmă concluzia că secuii sunt unguri curaţi şi că ei s-au separat de conaţionalii lor de peste Tisa şi de peste Dunăre. Iar timpul colonizării lor în Ardeal a fost în epoca lui Ladislau cel Sfânt şi a urmaşilor acestuia şi.

într-o vreme. se apropie de adevăr. ca şi germanii. Ea se făcea prin fortificaţii la frontiere. precum şi urmaşii săi. Romanii ridicaseră limes-uri. pe urmele înaintaşului său Roesler şi de a nega. Ungurii au recurs la acelaşi sistem de apărare. în comentariile sale asupra războiului galic ne vorbeşte despre "deserta" dintre diferitele popoare. ca cel mai bun mijloc pentru o apărare vremelnică. ung. cu cât ţara lor se mărea. existenţa oricărei dovezi privitoare la continuitatea românilor în Dacia. Apărarea unei ţări. pentru meritele sale puse în serviciul catolicismului. a fost consacrat în urmă de Sfânt. în chestiunea originii secuilor. dintr-un spirit pe care nu-l mai caracterizăm aici. * Hunfalvy. Popoarele germane se apărau prin aşa numitele deserta. mai mult decât oricare altul. nici prin flote aeriene. Die Rumänen und ihre Ansprüche 43 . mai mult chiar decât istoricii de astăzi care au la îndemână mai numeroase mijloace de investigaţie şi mai multe probleme deja lămurite în ultimele decenii. Astfel. mărturisim că Paul Hunfalvy discută cele mai multe probleme de istorie cu metodă şi mult simţ critic. gyepü. prisăci. China îşi ridicase la marginea ţării nişte ziduri chinezeşti. la aşa numitele cu un termen latin inadagines. de aproape. Ca să oprească pe duşman de a pătrunde în ţară. nu se făcea nici prin tunuri sau tancuri. pe care le împingeau cu atât mai departe. se gândesc să consolideze noul stat papal şi mai ales să-l ferească de atacurile ce i-ar fi venit dinspre miazănoapte şi răsărit. Caesar. de când a apărut cartea lui Hunfalvy asupra românilor*. şi anume iată în ce fel: Regele Ştefan care. ni se pare că acest istoric ungur. Problema originii secuilor o pune în legătură cu apărarea ţării.Originea secuilor şi secuizarea românilor TEORIA ISTORICULUI HUNFALVY ASUPRA ORIGINII SECUILOR În afară de ideea sa preconcepută de a călca.

maghiarii s-au mărginit la teritoriul de dincolo de Tisa. Ultra sau Trans44 . deşi nu vorbeau aceeaşi limbă. "A tojás szék". slavii (sclavii) şi românii (blachii). a unei păduri. interiorul sau sâmburele unui lucru sau obiect. deşi vor fi făcut expediţii de pradă. după sosirea lor. La sudul şi estul Carpaţilor stăpânirea o aveau cumanii şi pecinegii. înseamnă gălbenuşul oului. precum şi în Ardealul propriu zis. inima florii. întocmai ca şi la grecii de odinioară. În sens impropriu şi figurat. erdö. două popoare războinice înrudite cu ungurii. El din Szék-ely înseamnă dincolo.Originea secuilor şi secuizarea românilor se făceau la frontiere un fel de baricade de lemne tăiate. înainte de a se fi făcut ceea ce se numeşte astăzi mobilizare. ung. bunăoară. probabil. se deschideau canale pentru inundaţii. Se înţelege de la sine că fruntariile Ungariei la început au fost reduse. bulgarii. În regiunea la răsărit de Tisa. a unui fluviu. În Ardeal însă. Szek-el ar însemna partea de dincolo a unui loc de şedere. "a virág széke". se opreau apele. iar în părţile dinspre miazăzi şi anume între Dunăre şi Tisa şi în Banat. regii unguri s-au gândit să ia măsuri de apărare şi mijlocul cel mai nimerit l-au găsit în aducerea de colonişti. după sosirea în noua lor patrie. "szék" înseamnă locuinţă. a unui ţinut. se dădea de veste prin aprinderea de focuri enorme. după mărturia cronicilor. Székely îl explică Hunfalvy în felul următor: "Szék" înseamnă propriu zis. întocmai ca Erdö-el (ung. Numele de "secui". Împotriva acestora din urmă. n-au pătruns. cămin. iar locul dinapoia acestor baricade se lăsa gol. părăsit de locuitori şi uneori chiar de aşezări omeneşti. Astfel au fost colonizaţi secuii şi germanii la frontiera de sud-est a regatului ungar. "a szem széke". sâmburele bobului. pădure). Când se apropiau duşmanii. şi se împiedica pătrunderea lor în ţară. de pildă. locuiau. În secolul întâi. se făceau la trecători întărituri de lemn şi uneori de piatră şi se stabileau acolo gărzi de apărare. decât în secolul al doilea. scaun.

totuşi regii unguri s-au văzut nevoiţi să recurgă şi la sprijinul altor colonişti. din Sudul Italiei. adică Marcă (margo-ginis) margine Szek-el ar fi urmare Markland. se găseşte la început nu numai în Ardeal. germani de la 45 . Cine va fi adus aici. Szék-el ar corespunde deci aşa numitei Marchia. îl găsim în alte părţi cu mult mai înainte. aşezată la marginea ţării. Iar dacă pe lângă Székel mai adăugăm şi sufixul "y" . în această parte a Ardealului. Braşovului şi în alte părţi. adică de provenienţă din Scythia sau Chasaria. iar în sec. de marcă. Astfel. fiind păzitor de fruntarii. Şi. în marca de răsărit a Ardealului. nu o putem şti. Fogarasy. fiind aici într-o masă mai compactă şi dobândind oarecare importanţă politică. deschizând drumul spre tot felul de combinaţii şi ipoteze. pe dealurile de la Hălmeag. ca şi Haromszéky. De la Siculus până la Scythulus. Aceşti secui. la Oedenburg şi la Pressburg. Dar. pe aceşti colonişti. adevăratul sprijin al regelui şi au fost stabiliţi în regiunea Satmarului. Feldioara şi Găinari.Originea secuilor şi secuizarea românilor silvania. îl găsim pe secui la frontiera de vest a Ungariei. Şi n-au lipsit nici aceia care să facă apropiere între Siculus şi Sicilia. Kisfaludy etc. ci şi în alte părţi. Secuiul. Este sigur însă că ei au fost cololnizaţi aici înaintea saşilor. Galaţi. cu toate că îi întâlnim în burgurile ce s-au ridicat pe malurile Oltului. s-au găsit că ei nu sunt de ajuns şi atunci. Toate aceste combinaţii ne dau dovadă de ignoranţa istoriei şi mai ales a limbii. határör. pentru asigurarea fruntariilor de sud ale ţării. un locuitor al mărcii. Sibiului. au dispărut din alte părţi şi s-au menţinut numai în Ardeal. însemnată printr-o meta. în vreme ce secuiul este constatat pe cale documentară în Ardeal numai în anul 1210. Limba latină a actelor şi diplomelor a format din Székely pe Siculus. din judeţul Făgăraş. în calitatea lor de păzitori de hotare. drumul n-a fost prea lung. S-au adus astfel cavaleri germani care au fost. dobândim însemnarea de om de marcă. XVI şi XVII întâlnim secui chiar ca păzitori ai proprietăţilor private din nordul Ungariei.

În epoca în care s-a început să se cerceteze obârşia diferitelor popoare. care. neobservaţi de nimeni. pe de o parte.Originea secuilor şi secuizarea românilor Rin. secuii din Ardeal. adevăraţii urmaşi ai hunilor. Sa trecut însă cu vederea împrejurarea că de la 450 până la 1050 sunt nu mai puţin de şase veacuri. în regiunea de la Szentes. în 46 . din Luxemburg. în afară de saşii colonizaţi mai înainte de Geisa. după despărţirea Ardealului de Ungaria. că nu se ţine seama de această chestiune a originii hunice a secuilor de faptul că limba ce o vorbesc secuii este o limbă ungurească curată. în aşa numitele Loca deserta et inhabitata. Există chiar din anul 1192 o bulă. Aceasta cu atât mai vârtos. Toate aceste consideraţii i-au făcut pe unii să creadă că în colţul de sud-est al ţării s-au păstrat. că înşişi hunii ar fi din aceeaşi familie cu ungurii. În această credinţă au fost întăriţi partizanii acestei teorii şi de faptul că multă vreme s-a socotit că limba hunilor ar fi limbă maghiară. şi-au câştigat o situaţie deosebită printre celelalte popoare din fosta Ungarie. lângă fluviul Kouroug (Kórógy). În afară de aceasta. Hunfalvy caută să ne arate cum s-a născut teoria despre originea hunică a secuilor. Dar. că nu există nici o urmă documentară despre aşezarea lor aici şi apoi. observă mai departe Hunfalvy. la venirea ungurilor ar fi ieşit din ascunzătorile lor şi le-ar fi venit în ajutor împotriva principelui de Bihor (ducem Byhoriensem) Menumorut. trăind izolaţi de ceilalţi maghiari. Şi s-a făcut sub regele Bela al III-lea chiar o prepozitură pentru saşi. din Flandra şi din alte ţinuturi germane cu populaţie deasă şi cu mijloace de existenţă reduse. luptând în fruntea trupelor ungureşti. şi-au păstrat oarecare arhaisme în limbă. oarecare deosebiri în relaţiile lor politice şi sociale. prin care se scutesc de dijmele datorate episcopului ardealului Flandrensii. dată de Papa Celestin. iar pe de alta. în urma catastrofei de la Mohaci. din 1526. cu centrul la Sibiu. cu cât aceşti secui. era natural să se cerceteze şi originea secuilor.

Originea secuilor şi secuizarea românilor

unire cu popoarele de rit grecesc, cum se face că nici măcar câţiva secui să nu ţină de legea ortodoxă? Şi conchide: "Secuii sunt tot aşa de unguri ca toţi ceilalţi unguri şi nu stau nici mai aproape de hunii dispăruţi, dar nici mai departe de ceilalţi unguri, a căror legătură cu hunii este în general nehotărâtă, fiindcă de la aceştia nu ne-au rămas nimic din ce să se poată cerceta însuşirile lor etnografice. În limba secuilor, nu găsim nici un singur arhaism care să nu se poată găsi, în acelaşi timp, într-una sau în alta din regiunile Ungariei; ea conţine toate expresiile turceşti, slave şi germane care se întâlnesc în limba ungară comună; într-un cuvânt ea nu are altă istorie decât aceasta. Căci secuii au fost transplantaţi din ţara mumă ca păzitori ai frontierelor de răsărit"*. Hunfalvy însă, previne o obiecţie care i s-ar fi putut face şi care, de altfel, este exploatată astăzi, într-un chip cu totul exagerat, de partizanii teoriei hunice, în frunte cu Valentin Hóman** . E vorba de organizarea socială a secuilor. Multă vreme, până în secolul al XVI-lea, secuii şi-au păstrat organizaţia lor primitivă, care n-a fost înlăturată decât atunci, când s-au introdus în Ungaria aristrocraţia religioasă şi în urmă aristocraţia politică. Ungurii, la venirea lor în Europa Centrală, erau organizaţi în triburi. Aveau, după cum ne spune Porfirogenitul, opt seminţii sau triburi, fiecare în frunte cu câte un şef, numit de împăratul scriitor "voevod". Seminţiile locuiau de-a lungul apelor, după numirea cărora se chemau şi seminţiile; de altfel, în această privinţă, nu se deosebeau de români care, de asemenea, se numeau după apele în jurul cărora trăiau:
*

Hunfalvy, Op. cit. p. 44. Val. Hóman, Ursprung der Siebenbürger Der, în Ung. Jahrb, II, p. 9

**

47

Originea secuilor şi secuizarea românilor

Moldoveni, Olteni, Timoceni etc. Hrana primitivă a ungurilor fiind peştele, era natural ca ei să se fi aşezat în apropierea apelor. Când se întâmpla ca o seminţie - seminţiile trăiau independent unele de altele - să fie atacată, toate celelalte aveau obligaţia să-i sară într-ajutor. Un şef comun şi ereditar, ungurii n-au avut înainte de Arpad, sub a cărui conducere au venit în Ungaria. Seminţiile se subîmpărţeau în familii şi fiecare familie îşi avea proprietatea sa particulară. Şefii familiilor erau ereditari, nu aleşi. În genere, în toate relaţiile lor, ungurii se conduceau după dreptul de ereditare, nu după dreptul de alegere. Exista, prin urmare, atât în chestiunile religioase, cât şi în cele sociale, o aristocraţie de naştere. Concepţia aceasta a familiei ereditare o întâlnim şi la secui chiar în vremea când la ungurii din Ungaria ea dispăruse de mult şi a fost înlocuită cu concepţia mai modernă a alegerii. Aceasta este o dovadă, zice Hunfalvy, că secuii s-au despărţit de masa cea mare a neamului lor înainte de a se fi pierdut vechiul obicei primitiv al organizaţiei familiare. Timpul când au fost aduşi secuii ca păzitori de graniţă, la frontierele unde îi găsim mai târziu, nu se poate preciza şi nici Hunfalvy nu-l precizează. Se ştie însă în mod cert că ei au fost aduşi înainte de colonizarea germanilor. Aceştia au fost chemaţi de Geiza al II-lea între anii 1141-1161 şi au fost stabiliţi în regiunea Oltului, Atland-regio Aluta. Iar dacă saşii au fost stabiliţi într-un desertum, desigur, tot într-un desertum vor fi trimişi şi secuii să-l apere. Şi, după toată probabilitatea, secuii nefiind în stare să apere toată graniţa sudică şi estică, au fost aduşi nemţii, ca să îndeplinească acelaşi rol ca şi secuii şi să le completeze forţele întru apărarea ţării. Desigur, însă ca aceste ţinuturi, aceste deserta, deşi documentele ne spun că ele au fost inhabitata, totuşi nu putem crede, după cum n-a crezut-o nici Hunfalvy că ele erau cu totul lipsite de populaţie. Populaţia va fi fost, fără îndoială, rară în
48

Originea secuilor şi secuizarea românilor

alte regiuni, dar ea a existat. Ce fel de populaţie va fi fost în ţinutul secuiesc de mai târziu, nu se ştie. Maghiarii admit orice fel de populaţie: slavi, bulgari, ruşi etc., numai descendenţi ai daco-romanilor, nu. Hunfalvy ne citează o sumedenie de numiri slave şi mai vechi şi mai noi, româneşti însă, nu se găseşte nici una; fără săşi dea seama că numirile slave, ungurii le-au împrumutat nu direct de la slavi, ci indirect de la români, căci slavii, la venirea ungurilor în Ardeal, erau cu totul deznaţionalizaţi de români, care, la rândul lor, au fost, în mare parte, deznaţionalizaţi de secui. ORIGINEA NEMŢEASCĂ A SECUILOR Mai mult, pentru a stabili o punte de legătură între maghiarism şi germanism, preotul I. Karácsony, renegându-şi vechile păreri, a venit, în urma războiului mondial, cu o nouă teorie asupra originii secuilor, cu teoria descendenţei acestui popor din gepizi. Secuii fiind de origine germană, teoria lui Karácsony a fost cu simpatie primită de istoriografia nemţească şi studiul istoricului ungur a apărut şi în nemţeşte, în marea colecţie de studii asupra germanilor de pretutindeni, în Volk unter Völkern din Breslau*. Teoria aceasta gepidă pe care, de altfel, a susţinut-o şi profesorul Diculescu, în ce priveşte însă pe români, a fost combătută cu succes de către istoricii unguri şi străini şi ea pare a fi înlăturată astăzi cu desăvârşire. Dacă totuşi noi ţinem să o expunem aici, o facem, pe de o parte, spre a arăta felul în care ungurii caută să pună totdeauna ştiinţa în serviciul politicii şi pe de altă parte, pentru că argumentele istorice ale lui Karácsony se împletesc în mare parte cu date importante din

*

I. Karáracsony, Die Vorfahren der Szekler und dir Szekler Madjaren in Volk unter Völkern, p.285.[Breslau, azi Wrozlaw-Polonia].

49

Originea secuilor şi secuizarea românilor

istoria românilor din Ardeal dintr-o epocă în care Principatele române încă nu erau constituite. Iată argumentele pentru dovedirea obârşiei nemţeşti a secuilor. Numai din enunţarea lor se va putea vedea, cât de şubrede sunt ele. 1. Secuii ar fi un popor deosebit de unguri: Constatarea aceasta istoricul maghiar crede că o poate scoate din documentele anilor 1116 şi 1146, documente în care ni se vorbeşte despre secuii cei netrebnici - Syculi vilissimi numindu-i astfel fiindcă în luptele împotriva moravilor şi austriacilor, trupele maghiare având în frunte pe secui - e vorba de secuii ce la Waag, din nord-vestul Ungariei - au fost înfrânte. Dacă secuii ar fi fost acelaşi neam de oameni ca şi ungurii, dacă ar fi fost acelaşi popor, ar fi putut oare, se întreabă Karácsony, să fie caracterizaţi aşa de puţin măgulitor de consângenii lor? În sentimentele lor patriotice - ca şi când ar fi vorba de secolul al XX-lea - ungurii n-ar fi putut numi netrebnici o parte din naţia lor. De asemenea, în faimosul document din 1213, în care episcopul Ardealului vorbeşte despre drepturile acordate cavalerilor teutoni din ţara Bârsei - document a cărui autenticitate a fost contestată, în timpul din urmă, Ios. Şchiopul - precum şi în cel din 1250 al cancelariei regelui Bela al IV-lea şi în care se aminteşte de expediţia împotriva Vidinului, din anul 1210, a armatelor formate din saşi, români, secui şi pecenegi, - associatis sibi Saxonibus, Olacis, Siculis et Bissenis - secuii sunt amintiţi deosebit de unguri. Tot astfel, în izvoarele externe, bunăoară în actele cancelariei regelui Ottacar al Boemiei, din anul 1260, în care se vorbeşte despre diferitele popoare care au luptat împotriva acestui rege în armata lui Bela alIV-lea, o nenumărată mulţime de unguri, slavi, secui, români şi pecenegi - innumeram multitudinem Ungarorum, Sclavorum, Siculorum, Vlachorum et Bissenorum - precum şi în diferitele cântece germane
50

Originea secuilor şi secuizarea românilor

medievale, în care se aminteşte despre unguri, cumani, secui şi valachi, crede istoricul ungur că poate constata existenţa secuilor ca fiind o naţie deosebită de naţia maghiară, şi având chiar o limbă deosebită de limba maghiară. Probele aduse de istoricul ungur sunt departe de a fi convingătoare. În primele secole ale stăpânirii maghiare în Pannonia şi în Dacia, numele de secui însemnând o profesiune, iar nu un popor, şi, mai târziu, secuii dobândind libertăţi şi privilegii şi constituindu-se într-o organizaţie închisă, cu drepturi separate, era firesc să fie consideraţi ca o naţiune deosebită. 2. Secuii ar fi grăit o limbă nemţească până la cucerirea Ardealului de unguri. Karácsony caută să aducă şi diferite dovezi scoase din studiul limbii, dovezi care, şi ele, n-au nici o dovadă documentară, chiar după filologii unguri. Şi, mai întâi de toate, însuşi cuvântul de secui ar fi, după el, de origine gepidă, fiind derivat din sichel, secere, cuţit încovoiat. "Secui", ar însemna purtător de cuţit, după cum "lancier" înseamnă purtător de lance. Istoricul ungur ne citează şi câteva numiri de localităţi din regiunea secuiască, localităţi ca Arvaţeni, Cobateşti, Tibodu, Ojudla, Băţani, Moşuni, Rigmani şi alte câteva, ca fiind de provenienţă gepidă. Admiţând că aceste denumiri ar fi de provenienţă germană (gotă sau gepidă), totuşi de aici nu rezultă că secuii ar fi de obârşie nemţească. E adevărat că, după părăsirea Daciei de legiunile romane, ţara s-a numit Gothia şi mai târziu, după retragerea hunilor, Gepidia şi că aici, în regiunea secuiască sau în apropiere de ea, a fost odinioară Kaukalandul, de care ne vorbeşte Ammian Mercellin; nu vedem însă cum un popor de stepă, ca cel al gepizilor şi pe care îl găsim stabilit la Dunăre şi Tisa, a putut să se menţină până la venirea ungurilor, deşi a fost zdrobit,
51

fiul lui Attila*. se găseşte amintit pe lângă legendarul Avitohol şi fiul acestuia Irnik care.Originea secuilor şi secuizarea românilor precum se ştie. se afla în Dobrogea. împreună cu hunii. nu înţelegem de ce n-ar fi fost ei ortodocşi şi de ce documentele ni-I arată de la început chiar ca fiind catolici şi plătind zeciuială episopului din Ultransilvania. 1936. mai ales din Pannonia şi aceştia stabilindu-se în mijlocul populaţiilor rurale secuieşti. secuii. TEORIA DESCENDENŢEI SECUILOR DIN AVARI Problema. ca supus al împăratului din Bizanţ şi că. prin anul 466. Aprilie. a înfiinţat un mare imperiu. într-un studiu asupra lui Irnik. după istoricul ungur. încât acestea şi-au uitat cu totul limba părintească şi n-au mai păstrat nici o urmă din ea. câţiva ani după moartea lui Attila. Împinşi de Chazari. 52 . Istoricul Fehér porneşte de la constatarea că în lista domnilor bulgari. a fost pusă în discuţie în timpul din urmă de Géza Fehér. iar altă parte au trecut * Ungarische Jahrbücher. iar pe de altă parte. le-au influenţat până întratâta. Iar părăsirea limbii germane strămoşeşti şi înlocuirea ei cu cea maghiară s-ar datora. a. după cum am mai spus: o nouă punte de legătură între maghiarism şi germanism. de la Dobriţin. Scopul urmărit de istoricul Karácsony apare evident. o parte din aceşti huno-bulgari au ocupat ţinuturile de la nordul fluviului Volga. bărbaţi. împrejurării că pentru lucrarea pământului au fost duşi colonişti unguri. de la Don până la gurile Dunării. dacă gepizii şi presupuşii lor urmaşi. uniţi cu bulgarii. unde. atât de mult discutată şi totuşi rămasă până acum încă tot nesoluţionată. de longobarzi şi de avari. după cum susţine Karacsonyi. în urmă. erau duşi în necontenite războaie şi astfel erau siliţi să înveţe limba ungurească. au fost creştini. compusă în secolul al VII-lea. pe de o parte faptului că secuii. Şi apoi. a trecut în răsărit.

decât avarii care. Fehér crede că tradiţia hunică n-a putut veni în Ungaria decât prin mijlocirea avarilor. Noi sunt doar argumentele ce se aduc în sprijinul ei.vorba înseamnă ţinut înconjurat de prisăci (ung.localitate neidentificată până astăzi. retraşi în câmpia de la Csigla . iar. Teoria despre obârşia secuilor din avari nu este nouă: ea a existat şi mai înainte. Plecând de la constatările istoricului Valentin Hóman că pe la sfârşitul veacului al XI-lea exista în Ungaria conştiinţa. Irnik sau Irnak nu este altcineva decât Csaba din tradiţia ungurească şi despre care am vorbit mai sus. ci secui şi care s-au retras în câmpia de la Csigla .de unde nu s-a mai întors. chanul legendar al bulgarilor şi. s-au numit secui. pe de altă parte. că secuii sunt urmaşi ai hunilor. gyepü ) . fiul cel mai mic al lui acestuia. după Fehér. fiul lui Attila şi între Irnak. când se va întoarce Csaba". se constată tradiţia hunică la vecinii noştri bulgari. cărora. Căci. După distrugerea imperiului hunilor şi după plecarea acestora. Aceşti secui. care nu sunt alţii decât părinţii secuilor de mai târziu. pe de o parte. socotindu-se urmaşi ai hunilor. a plecat la bunicii săi din Grecia el fusese născut cu o principesă greacă . temându-se de duşmănia popoarelor din Occident. că regii din dinastia lui Arpad se trăgeau din aceiaşi huni. Astfel se stabileşte identitatea dintre Ernas (Ernak). De aceea s-a şi născut la secui proverbul: "Atunci să te întorci. Aceşti avari.Originea secuilor şi secuizarea românilor Dunărea în Imperiul Bizantin. ne spun cronicele. în acelaşi timp. Aşa s-a explicat faptul că numirea de 53 . ieşindu-le înainte.nu ar fi. dar care se găsea în orice caz dincoace de Tisa unde au trăit izolaţi până la venirea ungurilor. au mai rămas după cum am văzut că ne spun cronicele. După istoricul Géza Fehér. după moartea lui Attila. şi ei. i-au ajutat să cucerească Pannonia. trei mii de huni care însă. aveau tradiţia hunică. descendenţi ai hunilor. nu s-au mai numit huni.

cum his montibus confinii sortem habuerunt .Originea secuilor şi secuizarea românilor avari a dispărut cu totul şi aşa s-ar explica şi împrejurarea că pe cei dintâi secui nu-i întâlnim în Ardeal. în epoca regalităţii şi Principatului Ardelean. Istoricul de la Dobriţin nu trece cu vederea nici împrumutul ce ar fi făcut secuii în alfabetul lor runic. rămânem pe lângă părerea noastră. Géza Fehér a uitat însă să ne mai amintească un lucru. Spre a dovedi identitatea dintre avari şi huni. cea de huni şi cea de avari.tot astfel au purtat două numiri. după cum ungurii şi-au primit numele lor de la cei doi eroi eponimi. fără a ne pronunţa asupra originei secuilor. dar chiar şi organizaţia avarilor ar fi fost la fel ca cea a secuilor.şi că au împrumutat scrisul de la ei . Noi însă. De asemenea. anume că secuii sunt colonişti aduşi târziu în Ardeal de regii unguri pentru paza hotarelor şi că şirurile lor au fost îngroşate de românii secuizaţi. Nu numai atât. 54 . după aceleaşi tradiţii ungureşti. după cei doi regi legendari: Hun şi Avar. admisă şi de istoriografia maghiară antebelică. Şi. mai multe litere. adoptând din alfabetul bulgarilor pe care i-ar fi asimilat. precum se va vedea din cele următoare.unde blackis comixti litteris ipsorum uti perhibentur. secuii au trăit în mijlocul românilor. Deci. ci în nordul Ungariei. Fehér ne citează un pasaj din scriitorul-împărat Constantin Porfirogenitul care a trăit în timpul sosirii ungurilor şi care îl numeşte pe Attila rege al avarilor. a existat o identitate între huni şi avari şi între avari şi secui. împărtăşind cu ei aceeaşi soartă . Hunor şi Mogor. că. Acelaşi împărat îi numeşte pe unguri peste tot locul turci. ne mai aminteşte Fehér şi de faptul că popoarele din apus i-au considerat întotdeauna pe avari drept huni. luând parte ca avangardă în luptele maghiarilor împotriva cehilor. chemându-se huni şi avari numirea de ungur provine de al cetatea Ung pe care Arpad a cucerit-o mai întâi .

peste tot locul pe unde erau castre sau burguri de apărat. ceea ce s-a întâmplat. Torontal. fără ca să fie dintr-un trib anume. Pojon. la Szakcsa. pe oriunde se întâlnesc secui. deşi poate vorbeau aceeaşi limbă. Szerém. în 1250 în judeţul Baranya.Originea secuilor şi secuizarea românilor prin înnobilirea lor şi prin religie. în ordine cronologică sunt amintiţi secuii de la Vaag. Bacs. Hont. 7) COLONIZAREA SECUILOR Dacă acum cercetăm. În Ardeal n-au putut veni. nu departe de Vesprim. apoi în anul 1146 războindu-se împotriva austriecilor. Nu numai atât. nu putem să nu constatăm că ei se întâlnesc la început nu în Ardeal. iar în secolul din urmă prin maghiarizarea forţată. despre un oarecare Szököly. Szabolcs. (n. luptând în anul 1118 alături de pecenegi împotriva cehilor. triburi care nu formau o unitate. 55 . Îi întâlnim apoi în 1211 în Bihor. fiind aşezaţi în fruntea armatelor maghiare. ci în restul ţării. cele mai vechi documente ce le avem despre secui. din nordul Ungariei. ci o profesiune. într-un registru de proprietate de la Bakony. în anul 1086. Lipova etc. decât după cucerirea Ardealului. lăsând la o parte scrierile cronicarilor. Secuii nu fac parte din cele opt triburi care au venit împreună Arpad.e. ci ei făceau parte din toate triburile. dar îi găsim în Bihor ca păzitori liberi ai oraşului şi îi găsim în Baranya ca servitori ai regelui servientes regis. Iată câteva localităţi unde se găsesc secui înainte de a veni în Ardeal: Prima amintire o găsim. dincolo de Dunăre. la sfârşitul veacului al XI-lea. probabil sub Ladislau cel Sfânt. Caraş. se constată că ei nu sunt un trib aparte. în urmă la 1256 lângă Nagy-Szombat. Apoi. cum susţin cei mai mulţi scriitori unguri. Şi.

Din acestea a zidit faimoasa catedrală din Alba-Regală. Székes Fehérvár. s-au refugiat. Imperiul Bizantin se afla în lupte cu bulgarii. ca şi ai ţărilor de dincoace de Carpaţi. despre care ne vorbesc toate cronicile. Sunt cumanii . cel mai mare rege al ungurilor care a distrus tradiţia triburilor şi a familiilor şi a introdus unitate în viaţa socială maghiară. credem că aceşti pecenegi vor fi fost. un alt popor de rasă turco-mongolă. dat în contra burgurilor ungureşti de către pecenegi. îi ia toate tezaurele. Aceştia fiind înfrânţi. din cronica lui Anonymus. colonii cronicuilor vor fi fost slavii şi românii. adică cetatea lui Gelu. fără îndoială stăpânii de atunci ai Ardealului.Originea secuilor şi secuizarea românilor Iată cum s-au petrecut aceste evenimente istorice: După cei mai mulţi istorici unguri. meritul acestei cuceriri se atribuie lui Arpad şi tovarăşilor săi. partea din nord-vestul Ardealului unde mai târziu întâlnim castrul Gyulavár. iar poporul de jos. deşi după scrierile cronicilor. În curând însă se ridică. Judecând însă după atacul din 1030. peste Dunăre şi sub conducerea lui Kean (chagan) au încercat să întemeieze un principat în părţile de nord ale Ardealului.mai corect comanii . Faptele s-au întâmplat în chipul următor: În timpul când domnea Sfântul Ştefan. unele fixându-l într-o epocă mai înainte. şi întăreşte toată regiunea prin castre sau burguri. Împotriva acestui Kean. porneşte cu război Ştefan cel Sfânt şi învingându-l. capitala de atunci a regatului maghiar. câţiva ani numai după anul 1000. deci înainte cu un secol.care 56 . în părţile noastre. unii dintre ei. Documentele nu ne spun nimic. Cu acest prilej. ungurii ocupă. poate numai tempoar. Nu ştim cine vor fi fost pe acea vreme stăpânii Ardealului şi nici cine vor fi fost locuitorii lui. Ardealul ar fi fost cucerit în timpul regelui Ştefan cel Sfânt. în anul 1020. altele întruna de mai târziu. prin organizarea comitetelor şi a episcopatelor şi a altor instituţii publice.

secuii în părţile centrale şi de sud ale Ardealului. se fortifică regiunea de la Hunedoara până la Sebeş şi de aici spre Blaj. Se zideşte. pustiind totul în calea lor. Tânărul rege Ladislau. Acesta este momentul în care credem noi că au fost aduşi. creând o aureolă de sfânt acestui mare rege ungur. înainte de care secuii n-au putut să fie în Transilvania. 57 . acest popor dispare cu totul. pentru prima dată.Originea secuilor şi secuizarea românilor în anul 1066 dau năvală peste pecenegi. îi biruie şi ia în acelaşi timp mai multe măsuri de apărare împotriva acestui duşman atât de primejdios. viitorul rege Ladislau cel Sfânt. considerat pe viitor protectorul Transilvaniei. trec prin poarta Mezesina şi se îndreaptă spre fortăreaţa Byhor şi spre fluviul Tisa. în judeţele Făgăraş. Se fac. ieşindu-le înainte. intră şi ei în Ardeal în anul 1070 şi înaintează spre întăriturile ungureşti. tot cu această ocazie. Unii istorici unguri susţin chiar că aceşti pecenegi ar fi strămoşii secuilor de mai târziu. lăsând urme numirile Pecenega din judeţele Tulcea. Unii dintre aceştia se aciuiază prin Dobrogea şi ţinuturile Brăilei. Năsăud. Szolnok şi altele. castre şi întărituri în toate părţile Ardealului. cu acest prilej. alţii trec munţii şi se stabilesc printre populaţiile de aici şi din restul ţării. Brăila şi Buzău. " besenyö" . nici cumanii nu sunt mai astâmpăraţi. după ce îi distruseseră pe temuţii pecenegi şi după ce le-au luat locul. deznaţionalizându-se şi îngroşând numărul popoarelor în mijlocul cărora în urmă au trăit. Cetatea de Baltă de pe Târnave. Dar. întâlnindu-i . De aici înainte. în Ungaria în judeţele Szabolcs. acesta socotim că este termenul. Căci. Luptele care Ladislau le-a purtat împotriva cumanilor au rămas memorabile şi ele trec în legendă. Heves. iar. Lipto. îi înving şi-i fac să se risipească în toate părţile. sub numirea de "bisseni" ung. În orice caz.

făcând noi burguri şi închizând drumurile prin întărituri sistematice pe care.ung.Originea secuilor şi secuizarea românilor a) Colonizarea cu secui a judeţului Odorhei Spre sfârşitul secolului acesta. SaldabuşSzékely-Száldobos. avem un Gyepüfeje. limes pe care. Şi astfel. le vor fi găsit formate de la natură. începând de la Crisbav. gyepü. al XI-lea. l-au folosit şi ungurii pentru apărarea ţării. regii unguri din dinastia lui Arpad se gândesc să le apere. trecătorile de la Bran. se găsea şi limes-ul. dinspre sud şi răsărit. în parte. Tot în acest judeţ. un al treilea pârâu Gyepü. în această regiune. constatată de epigrafistul Téglas. Deşi. Deasupra satului Doboşani. şi în secolul următor. adică linia de fortificaţii romane.indagines . Turnu Roşu şi Lainici fiind uşor de închis. spre răsărit de Vlahiţa. în părţile dinspre răsărit. Apoi. până în munţii Harghitei şi de aici înainte spre munţii Carpaţii Orientali. gyepü. Aşa se face că întâlnim în această regiune atâtea întărituri. nu e mai puţin adevărat că aceste numiri de gyepü-ri. nu departe de Homorod avem şi comuna Ghipeş-Gypes. judeţul Odorhei. pârâul Gyepü. mai ales. hotarele ţării fiind din ce în ce mai ameninţate. Şi. fiindcă partea de miazăzi a Ardealului avea o apărare firească prin munţii Carpaţi. în parte. şi ör-hegy (ör-pază şi hegy-munte) pot fi o dovadă că ne găsim aici în linia unor fortificaţii făcute împotriva atacurilor ce ar fi venit dinspre răsărit. regii unguri s-au gândit să facă fortificaţii. judeţul Odorhei. al doilea pârâu Gyepü şi între ör-hegy (Munte de pază) şi Kapushegy. din anul 1349 se vorbeşte în hotarul comunei Jimbor-Székelyzsombor. lângă Vlahiţa-Oláhfalu. constatăm aproape prin mijlocul Transilvaniei o întreagă serie de prisaci . într-un document destul de vechi. 58 . întărituri. de un Zoltángyepü. foarte probabil. rămase din epoca romană. prin Ormeniş.

ungurii au făcut határ. terra deserta et inhabitata. ca în româneşte. de origine română. uneori. de lângă Găinari. Din slavicul "hotar". Şi observăm că în vechile documente nu se spune "barazda" . cu pronunţarea ungurească. lăsându-se în afară de ele. Tot cam din această epocă socotim noi că datează şi cetăţile ridicate pe dealurile din dreapta Oltului. Nu se poate admite că dincolo de linia fortificaţiilor să fi fost un popor secuiesc. cădea în aceste vremuri în gyepü-elve. Găinari şi Săcădate. Galaţi. după cum rezultă din numeroasele localităţi ce poartă numele de Székely. Aceste două judeţe. iar. chiar numirea de brazdă şi hotar dată liniei de întărituri din acest ţinut. românii păstrând forma primitivă de "hotar". după cum se constată a fi fost secuii în secolul al XII-lea? Desigur că nu. de aceeaşi limbă. Feldioara (Földvár). dacă de la Crizbav. în care nu se găseau decât ţărani. sunt o dovadă că aici era frontiera ţării dinspre est în epoca în care Ardealul nu era deplin cucerit de unguri. Coloniile de secui ce vor fi fost aduse aici s-au menţinut însă numai la Hălmeag şi Noul Român. Iar. adică dincolo de linia fortificaţiilor. ca şi judeţul Ciuc. Judeţul Trei Scaune. numiţi în documente. ce rost poate să aibă ele în ipoteza că secuii ar fi locuit. erau socotite ca nelocuite. 59 . de origine slavă. la marginea de răsărit a Ardealului? S-ar fi făcut aceste întărituri. înapoia liniei de fortificaţii să se fi adăpostit tot secui.Originea secuilor şi secuizarea românilor De altfel. dovediţi de istoricii români. ca şi judeţul Făgăraş şi Braşov. din timpul hunilor. ci brazda. mai mult sau mai puţin migranţi. Brodnici. populaţia secuiască. din regiunea Făgăraşului şi păzite în mare parte de secui: Hălmeag (Halmágy). spun scriitorii maghiari. până la munţii Harghitei se găseşte o linie întreagă de întărituri.

pentru apărarea Ardealului nefiind îndestulătoare forţele maghiare. pentru germani. Căci. în afară de primejdia ce ameninţa din partea cumanilor. ridicarea ţării din punct de vedere economic. Ciuc şi Mureş Este însă cert. încă din timpul regelui Ştefan cel Sfânt. iar cele despre secui din 1210. precum se ştie. ungurii puteau să fie loviţi atât de ruşi. ungurii au ajuns cu stăpânirea lor până în mijlocul judeţului Odorheiu şi că prin anul 1150. că în secolul al XII-lea într-o epocă ce deocamdată nu se poate determina. se hotărăsc să colonizeze şi cu germani ţara. îşi luaseră asupra lor şi misiunea de a fi reprezentanţii Sfântului Scaun al Papilor de la Roma şi de a răspândi catolicismul în Orient. iar în 1166 Ardealul este jefuit de trupele împăratului din Bizanţ. o germană şi la curtea căruia erau mai toţi funcţionarii cavaleri nemţi.Nu ştim când vor fi început aceste colonizări. adică în Galiţia. Documentele cele mai vechi care ne vorbesc despre germanii din Ardeal. care intră în ţară pe la Bran. pe de o parte apărarea graniţelor. germanii erau foarte numeroşi. regii unguri au luptat cu ruşii. Colonizările aveau în vedere. cât şi de împăraţii bizantini care. care se găseau la Halici. pe de altă parte. de fapt. datează abia din anul 1191. iar documentul din 1210 ne vorbeşte despre expediţia ce comitele sas din Sibiu. de altfel. a cărui soţie era. papa Celestin al IIIlea confirmă înfiinţarea Prepoziturei din Ultra-silvania către arhiepiscopul din Strigoniu-Gran. se găseau cu hotarele lor la Dunăre. iar. Ioachim. regii care. 60 . Şi. Dar. Manuel.Originea secuilor şi secuizarea românilor b) Colonizarea judeţelor Trei Scaune. ceva mai înainte sau câţiva ani mai târziu. cuprinzând înăuntrul regatului arpadian şi actualele judeţe Trei Scaune şi Ciuc. În documentul din 1191. În Ungaria propriu-zisă. în 1151. îngenunchindu-i pe bulgari. o întreprinde asupra Vidinului. au fost colonizaţi secuii până la poalele Carpaţilor.

De la aceste două date înainte. pe de altă parte. să dezlege o ceartă între Prepozitură şi Episcopatul Ardealului. avea să fie punctul asupra căruia trebuia să se fixeze grija regală. cardinal delegat. Manuel. Şi. existenţa sigură a lor. De asemenea. alături de români. deoarece punctele cele mai primejduite ale ţării erau pasurile Bran. pe unde intrau de obicei cumanii şi pe unde a intrat şi împăratul bizantin. Documentul dat de Andrei al II-lea este cu atât mai interesant. aceasta presupune existenţa coloniei săseşti în Ardeal. trecătoarea Bran. ca să ia secuii parte într-o expediţie războinică. cu cât ne vorbeşte despre terra deserta et inhabitata. după cum. Bicaz şi Tulgheş. Stabilirea acestor popoare în Transilvania. nu urmează că Ardealul a fost la această dată colonizat cu saşi şi cu secui. Oituz. aceasta presupune o constituire a masei acestei populaţii. valachi. el însuşi conducător de cruciadă. regii arpadieni s-au gândit să întărească mai ales aceste trecători. între anii 1192-1196. din 7 mai 1211 avem cel mai important document. ca fiind stabilită de mai de mult. siculis et bissenis. în aceşti ani. 61 . neîndoit. mişcarea popoarelor dinspre apus spre răsărit a ocazionat cunoaşterea ţărilor din sud-estul european şi regele Ungariei. şi epoca Cruciadelor. a chemat colonişti în ţara sa nu numai pe germanii din ţările apusului. În acest moment. dacă în documentele citate se face menţiunea de saşi şi de secui. ci se constată. secui şi pecenegi . Andrei al II-lea. saşii erau deja stabiliţi în regiunea Sibiului. Dar. Şi astfel. fără îndoială. în primul rând. fiindcă epoca aceasta este. saşi şi pecenegi.Originea secuilor şi secuizarea românilor împreună cu saşi. Buzău. Dar. prin care Andrei al II-lea cedează Ţara Bârsei unui ordin german. dar chiar şi pe germanii ce se întorceau din Orient. în acelaşi timp. Şi. olacis. ceea ce n-ar fi de admis că s-a făcut în primul an al colonizării lor. s-a petrecut cu mult înainte. informaţiile ce le găsim în documente sunt din ce în ce mai numeroase.associatis sibi saxonibus. rugându-i să se stabilească în Ungaria. în expediţia sa de jaf. pentru ca Gregorius.

o ţară în care teritoriul forma un loc de apărare prin închiderea drumurilor. * În timpul din urmă. 62 . probabil. împrumrtând cuvântul var de la slavi. în sud. au păstrat pe "v" iniţial ar fi o dovadă că împrumutul s-a făcut relativ târziu. despre aurul şi argintul ce se va fi găsit aici.a care numai ungureşti nu pot să fie. Din document se vede că hotarul dinspre răsărit al Ţării Bârsei nu-l formau secuii. între apele Secaş şi Strii. populaţie română sau. lipsită de armată. la Oituz. adică dincolo de prisăci. la Ghimeş. fireşte. spre munţii Călimanului.Ca dovadă că faptele s-au petrecut astfel. Boroşinău. prin zăgăzuirea apelor. Şchiopul şi de alţi istorici. relativ mai târziu. Faptul că ungurii. poate slavo-română. adică între Orăştie şi Sebeş*.Ei provin din coloniile stabilite mai întâi în regiunea din stânga Mureşului. însuşi cuvântul vár. Secuii din acest ţinut al Trei Scaunelor sunt colonizaţi. iar. Osdola. oraş. ca. Acest var este o vorbă slavă împrumutată de unguri şi probabil de la unguri îl avem şi noi. se mută la Întorsătura Buzăului. aceste gyepü-uri se mută de pe Olt în Carpaţi. despre târgurile ei. cu toate că se vorbeşte despre veniturile acestei ţări. Este momentul istoric când frontierele ţării stabilite prin prisăci-gyepü-uri care duceau de la Crizbav până la Harghita şi de aici. în sine.Originea secuilor şi secuizarea românilor ţară pustie şi nelocuită. care a lăsat o sumedenie de cuvinte de origine slavă. Sacsva. de altfel. cetate. lipsită de stăpânire. cu teritoriul numit Cruceburg-Teliu*. autenticitatea documentelor privitoare la stabilirea cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei a fost contestată de Jos. popular varos se va fi spus aroş. căci popoarele mongole nu pot pronunţa pe "v"de la începutul vorbelor. Şi Sebeş este o vorbă slavă şi înseamnă "repede". la Bicaz şi poate şi la Tulgheş. * Numirea de Orăştie păstrează. o ţară care era o gyepü-elve. prin desfundarea iazurilor şi prin tăierea copacilor pentru baricadarea căilor. ci brodnicii. Zagon. Răchitiş ş. Vlach ne dă ungureşte oláh. Cernat. Dintr-o ţară pustie şi nelocuită? Este evident că este vorba aici numai despre o ţară neorganizată. castru. rezultă şi din diploma regală din 1222 a lui Andrei al II-lea prin care se măreşte posesiunea acordată ordinului german.

De asemenea. satul natal al lui Aurel Vlaicu. De asemenea Binţinţi. un pârâu. fiul secuiului Acadas. întâlnim ius regium. a fost sprijinit. şi foarte puţini din epoca medievală. pe care îi găsim constituiţi ca popor aparte în anul 1210 şi a saşilor care erau protejaţi de autoritatea regală. Regele. rezultă că secuii. care. de la Orăştie şi Sebeş. din judeţul Trei Scaune de astăzi. au emigrat spre răsărit şi s-au stabilit în regiunea Sebus Sepsi. precum ne spune un document. întrucâtva 63 . din comuna Luncani şi câteva reminiscenţe în satele Hăsdat şi Zăicani. dreptatea o câştigau. Ungurii care nu vor fi emigrat se vor fi germanizat. de saşii de la Sibiu şi în certurile dintre saşi şi secui. există documente care ne fac dovada că secuii s-au stabilit aici numai după 1224. iar. secuii au dispărut. căci în această regiune de la Orăştie-Sebeş. Secuii. dreptul regelui de a dispune. găsind condiţii economice mai avantajoase în alte ţinuturi. pe de o parte. deşi istoricii unguri contestă că ar fi existat acest drept în ţinutul secuiesc. în scaunul numit mai târziu Sepsi. se pare. prin anul 1280 găsim o puternică masă de români. În aceste regiuni. din epoca maghiarizării forţate. desigur. din 1224. Amintirea secuilor o întâlnim însă în numiri ca Székelysuly. în celelalte două scaune. situaţie care nu le prea convenea. aproape cu totul. nu va fi fost tocmai uşor. pe de altă parte. a emigrat într-un teritoriu mai spre răsărit. în anul 1225. saşii. din veacul trecut. în Kizdi şi Orbai. apoi Vârful Zekului. mai întotdeauna. s-au stabilit numai după acest an. Mai îndepărtată de centrul ungurimii şi mai apărată prin înalţii munţi ai Carpaţilor Răsăriteni. în care. pare a-şi trage numele de la Benczencz-Vincentius.Originea secuilor şi secuizarea românilor Traiul coloniştilor secui. căci ei aveau să înfrunte concurenţa românilor. fiind puşi sub ordinele comitelui sas din Sibiu. şi deci. Din diploma andreiană. cu prilejul alungării din Ţara Bârsei a ordinului teuton. Câmpia Ciucului a fost ceva mai puţin expusă atacurilor din afară. iar ungurii care îi întâlnim astăzi în aceste ţinuturi sunt colonii ungureşti.

Ceva mai lesnicios este drumul pe Valea Oltului şi. trebuie să atribuim şi împrejurarea că aceşti secui din Ciuc au păstrat mai mult timp organizarea lor veche. bazată pe familie şi instituţiile lor de drept. întâlnim aici sate întregi numai de români. vechiul csúk se întâlneşte în limbile slave. coloniile secuieşti. prisacă. care înseamnă zăgaz. aceasta este sigur. mai ales pentru popoarele barbare care veneau călare. vechi Csuk. Colonizarea secuilor în această regiune s-a făcut ceva mai târziu şi. gard de nuiele. instituţia judecătorului. ba din contră. Tot faptului că secuii sunt aici mai îndepărtaţi decât ceilalţi unguri din capitala ţării. bulgară şi cehă. ung. că şi în Ciuc avem de-a face cu o colonie a regilor arpadieni şi că aşezarea secuilor aici a fost făcută din aceleaşi preocupări militare ca şi aiurea. maior exercitus o găsim aici fiinţând. în sârbă. gyepü. sub forma de čuka. chiar şi după ce s-au format. Că vor fi trecut munţii Carpaţi mulţi moldoveni.Originea secuilor şi secuizarea românilor mai scutită de invaziile duşmanilor. tocmai din această pricină. nu sunt prea mulţi secui în partea locului. Noi însă suntem înclinaţi să credem că numirea de Csik. poate. timp mai îndelungat. ci mai degrabă slavo-română. Cuvântul se regăseşte în turcescul csig. rom. dar trecerea prin amândouă aceste pasuri este împreunată cu mari greutăţi. în veacul al XV-lea. de fapt istoria înregistrează mai multe războaie făcute în inima Ciucului pe această poartă a Oltului. scaunele secuieşti. în judeţul Ciuc. 64 . dar nu este mai puţin adevărată constatarea că judeţul Ciuc este mai puţin populat de secui. iudex terrestris şi a sublocotenentului. Căci csik.csik. nu putem şti precis. Năvălirile de barbari s-ar fi putut face asupra Ciucului numai pe la pasul Ghimeş şi pe la pasul Bicaz. Într-adevăr. Când vor fi fost aduse aici. ung. Însăşi numirea de Ciuc. adică a reprezentantului puterii armate. pare a fi sinonimă cu cuvântul prisacă. Desigur însă. Ciuc nu este de origine turco-maghiară.

precum şi castrul de la Veţa (Vécs). localităţile secuieşti din judeţul Mureş. cacumen sau vertex montis. satele de la marginea judeţului Odorheiu: Székelyfalva. că 65 . Ne-am putea oare închipui că un sat din judeţul Dolj. fiind numite anume secuieşti. Iar dacă Olahfalu sa numit satul de astăzi Vlăhiţa. nu făceau parte din ţinutul secuilor. ne dovedesc tocmai originea nesecuiască a regiunii. Mureş se numea odată Székely Vásárhely este o dovadă indirectă că regiunea de acolo nu era secuiască. mulţi români. Ciuc este Giurgeul. în acest sat se găseau. să se numească "românesc" . care erau secuieşti. * * * Tot o colonie relativ târzie sunt şi secuii din Valea Nirajului. În dicţionarul geografic Martinovici şi Istrati. Şi. Fără îndoială. Cea mai tânără colonie din jud. întâlnim nu mai puţin de 48 localităţi care poartă numele de secuiesc şi 81 care poartă numele de unguresc. Ujszékely s-au format mai târziu prin colonizare între români. sau că. de când domnea împreună cu tatăl său Bela al IV-lea. după cum ne dovedeşte un document din anul 1264 al regelui Ştefan al V-lea. castrul regal. nu s-ar explica epitetul de secuiesc. altfel. din judeţul Mureş. un atribut se dă pentru a specifica. bunăoară. ţinutul de la Teremia şi Teremioara. Székelyszállás. pentru a caracteriza o localitate. Prin faptul că Tg. la un moment dat. Şi. făcute danie de regii arpadieni. dux Transilvanensis.Originea secuilor şi secuizarea românilor însemnând vârf de munte. căci. spre deosebire de celelalte sate dimprejur. Pe această vreme. În general. fără îndoială. aceasta s-a făcut desigur fiindcă acest sat s-a format ca o colonie. ţinând seama.

Aceasta rezultă şi din faptul că în regiunea secuiască întâlnim peste 57 de sate care poartă numele unui sfânt: Szent-András. Dăinuirea. nu şi de documente. ţinutul Telegd. precum se ştie. unde. de localităţi şi de râuri. însă. Mezötelegd. negustori. Aceşti intermediari nu puteau fi decât populaţiile găsite în ţară ca păstori. se constată printr-o serie întreagă de probe. ROMÂNII DIN ŢINUTUL SECUIESC. azi Tileagd. după încreştinarea lor. SzentLászlo. şi că secuii n-au fost iobagi. ORGANIZAŢIA LOR PRIMITIVĂ Existenţa românilor în Ardeal şi în special în ţinutul secuilor. Szent-György. însă. la venirea ungurilor. îi întâlnim alături de români. în Dacia. numai de cronici. pe care nu e locul să le expunem aici. Dar. Szent-Martón etc. se crede că numirea au adus-o coloniştii secui din Bihor. cultivatori de pământ. au fost primite în limba ungurilor şi a saşilor. că numirile antice din epoca greco-romană. de nişte intermediari. În general. când îi întâlnim pentru întâia dată pe secui. ele au trebuit să fie transmise de cineva. chiar şi în documente. mineri etc. a elementului românesc. secuii au fost colonizaţi relativ mai târiu. De asemenea. Acestea încep să apară într-o epocă relativ târzie. unde se întâlneşte localitatea Telegdt. 66 . Prin faptul. colonizarea lor nu poate fi pusă la îndoială.Originea secuilor şi secuizarea românilor aceste sate erau populate de iobagi. în scris. şi negăsindu-se în scaunul Odorheiului nici o localitate care să poarte numele de Telegd. ne este atestată. a fost odinioară un protopopiat şi o episcopie care a dăinuit vreun secol şi jumătate.

chinezat şi boeronat. n-au putut să le lipsească niciodată românilor. O conducere. cu toate că la slavi aceste instituţii s-au dezvoltat deosebit. şi. numiri de origine slavă. de fapt. după modelul împrumutat de la germani. dar. Şi. limba slavilor a ajuns să fie izvorul de îmbogăţire al limbii noastre şi chiar instituţii curat româneşti să fie botezate cu numiri slave. astfel. deşi. deşi. prin care se putea mai uşor dobândi harul divin. plămădiţi din fuziunea elementului roman cu cel dac. iar limba slavă. şi o distribuire a dreptăţii. au avut asupra populaţiilor române o influenţă extraordinar de mare. şi nici. voievodatul şi scaunele de judecată. decât s-au dezvoltat ele la români. Nici chinezatul. secole întregi s-au păstrat chinezatul. ca limbă a bisericii. Românii. care coincide cu invaziile barbarilor. nu şi române. în afară de viaţa lor de familie. a fost considerată de români. şi mai departe în Ardeal. iudicia. nu vor fi avut. Nu numai atât. întâlnim aceste primitive instituţii. totuşi n-au putut fi lipsiţi de anumite rudimente de instituţii. neputând nega faptul existenţei acestor populaţii. Ele poartă nume străine de voievod. fără care. Acestea le-am impus şi ungurilor. după ce am fost cuceriţi de ei. nici voievodatul. o organizaţie de stat. în epoca lor primitivă. în pragul istoriei noastre naţionale. organizaţia dată ţării. de Ştefan cel Sfânt. după ce bulgarii s-au slavizat şi s-au încreştinat. mai târziu.Originea secuilor şi secuizarea românilor Scriitorii unguri. Noi nu contestăm că slavii n-ar fi locuit cândva în vechea Dacie şi că n-ar fi lăsat urme vizibile asupra noastră. mai ales scaunele de judecată nu le găsim în partea de apus a Ungariei. a fost introdusă şi în Ardeal. totuşi. o limbă sacră. ducatus. traiul omului în societate nu e posibil. şi. iar acele 67 . se încăpăţânează să creadă că ele n-au fost decât slave.

Bog şi Balc din Beiuş. în acelaşi timp. care e pe cale de a trece la catolicism. Zarand şi aproape în toată ţara. era conducător de oaste. din ung. a păstrat acest nume. s-au constituit în clasă provigeliată. * Numirea de secui provine. Caraş. de cele mai multe ori. apoi în Beiuş. dependent de Trei Scaune. j. în Ung.Originea secuilor şi secuizarea românilor scaune. scaun de judecată. Voievozi români întâlnim în judeţul Bereg. nici de la unguri*. Cneazul. a boierilor. ca şi voievodul. sub influenţa catolicismului. în 1345 sunt cinci voievozi: Ivan. de dincoace de Carpaţi. Erau opt scaune secuieşti. după un termen medieval din apus. adoptate şi de saşi. nem. Mai multe comune din Ardeal se numesc după voievozii care au stăpânit sau posedat acela comune: Voevodeni. de la iudicia sau comitate. şi conducător de popor. Lugoj. care se cârmuieşte după dreptatea ce se dă. nu sunt aduse nici din Germania. Stühle. sedes Maurus şi sedes Aurata (Arieş). sedes Csik. numele de “boer” n-a rămas decât în ţara Oltului care. după părerea unora. În anul 1326 Negul. numite judeţe. sedes Udvarhely. Boeronatul şi boierii au fost înlocuiţi cu numele unguresc de nemeş. după cum s-a păstrat şi la clasă privilegiată. În Ardeal întâlnim o sumedenie de voievozi şi cneji români. în 1335 Bogdan voievod. scaun. siculicales şi anume: Sedes Sepsi. dar. când maghiarii. fiind multă vreme domeniul feudal dat Munteniei. Kézdi şi Orbai. adică în centrele unor unităţi teritoriale. sedes. Cluj. de la vorba ungurească szék. 68 . voievod din Hodoş. unde nu se întâlnesc. formând cele Trei Scaune (Háromszék). adică de neam. cu un judecător suprem: sedes Miklosvár. în scaunele de judecată.

este în afară de orice îndoială. în secuime. Regele Sigismund admite ca românii din comuna Breţcu să fie şi de acum înainte supuşi numai jurisdicţiunii chinezului lor şi să păzească şi pe viitor frontiera Transilvaniei dinspre Moldova. j. j. fiind românesc. erau şi unguri. Turda. în anul 1428 va fi fost. Târnava Mică. era o veche aşezare românească. precum au păzit-o şi până acum. Vajdacuta. care erau. Vajda Camaraş. sau care va fi făcut pe ungurul. fie vreun român poreclit "Ungurul" . (n. Chinezatul din Breţcu însă. aşa se pare.Cluj. Vajda Recea. şi judecători şi şefi militari ai românilor din Breţcu.e. din comuna românească Breţcu se prezintă înaintea regelui Sigismund şi-l roagă să confirme privilegiile şi libertăţile comunei lor. era condus de chinezi. după cum reiese din acest act. Din ea se vede caracterul milităresc ce-l aveau chinezii în general. Vajdaháza. Tot aşa de numeroşi şi poate şi mai numeroşi sunt şi cneji din Ardeal. j. Din analiza documentului dat de regele Sigismund rezultă că la Breţcu. j. 8) El ni s-a păstrat într-o diplomă a regelui Sigismund din anul 1426. condusă de un chinez. Hunedoara. Vajdaszeg. În ţinutul secuiesc întâlnim două chinezate.Bihor etc. unul la Vlăhiţa şi al doilea la Breţcu. fie că va fi cunoscut limba maghiară. j. şi în special chinezii care se găseau la hotarela ţării: Ioan-Chinezul. numit şi Ungurul şi Radul. Toţi voievozii şi familiile lor au trecut la catolicism şi la urmă au înmulţit numărul ungurilor. Vajda Huniad. Trecem sub tăcere chinezatul din Vlahiţa. fie prin ţinuta sa. care. Vajda-Bihar. fiindcă sunt unii unguri care pun la îndoială autenticiatea documentului care ne vorbeşte despre aceste chinezat. Cluj. Judecata o dădeau juraţii care. Satul.Făgăraş. j. fiul lui Ţacu. 69 . fie vreun ungur din naştere. j.Originea secuilor şi secuizarea românilor Făgăraş.

DEZNAŢIONALIZAREA NOBILIMII ROMÂNE DE SECUI Pe lângă voievozi şi chineji mai exista o clasă privilegiată. devenea un adept al catolicismului. el avea dreptul. toţi chinejii şi toţi nemeşii . şi în urmă chiar şi altă confesiune. pe de o parte.Originea secuilor şi secuizarea românilor În acest timp. Cum ajungea cineva în această clasă? Pământul ţării. Era clasa boierilor care alcătuiau aşa numitul boeronatus. în urmă. mai ales scutiri de dări şi erau condiţionate de prestarea serviciului militar.numele de boier s-a păstrat numai la Făgăraş . de a dărui pământ supuşilor săi. în totalitatea lor. treceau în rangul nobililor. în vremurile mai vechi. până la reformă. un stat naţional. după concepţia medievală. acele donaţii. prin însuşi faptul înnobilării sale. de la principii ardeleni. primind religia catolică. Toţi câţi primeau de la rege.s-au maghiarizat. fiindcă se găseau în mijlocul unei mase compacte de români care stăteau în legături mai 70 . ci un stat bisericesc. Toţi voievozii. Şi. fiindcă statul unguresc n-a fost niciodată. El dispunea. orice nobil. colonizarea regiunii cu secui era de multă vreme un fapt împlinit. şi. din mâinile căruia era obligat să primească coroana apostolică. ius regium. aparţinea regelui. regele fiind reprezentantul Papei de la Roma. Daniile regale erau însoţite întotdeauna de privilegii. deveneau boieri sau nemeşi. când aceştia se distingeau prin anumite merite. Numai boierii de la Făgăraş nu s-au maghiarizat. Aceste merite erau de obicei cele câştigate în timp de război. El era adevăratul proprietar şi stăpân al ţării.

familiile Majlat. mai dârji în credinţa lor. Fogarasy. au luat calea pribegiei. bunăoară. fiindcă erau mai săraci din cauza densităţii populaţiei. Copacsanyi. sau alte case de închinăciune. Liszay. Herszenyi şi mulţi alţii. au fost socotiţi schismatici şi eretici şi împotriva lor s-au îndreptat toate prigonirile catolicismului. să-şi zidească biserici. până ce ortodocşii nu se botează de preotul catolic. Dar. Meteş. Consecinţa acestor persecutări a fost că mulţi români au trecut la religia apuseană. Preoţilor români să li se confişte averea şi să se expulzeze din ţară. * St.e. Istoria bisericii şi a vieţii religioase a românilor din Ardeal şi Ungaria.p. În caz de nevoie să se întrebuinţeze acestor preoţi forţa brachială". iar. şi de aici s-au pierdut multe elemente în masa maghiară ca. iar credincioşilor nu le este îngăduit să ia parte la cultul dumnezeiesc şi să intre într-o astfel de biserică. 71 . (n.41. Preoţilor care vor boteza vreun copil în legea ortodoxă să li se confişte averea*".Originea secuilor şi secuizarea românilor strânse cu cei de peste Carpaţi. 9) PERSECUŢIILE ROMÂNILOR ÎN TIMPUL PRINCIPATULUI ARDELEAN De altfel. Sinodul de la Buda din 1299 hotărăşte referitor la preoţii schismatici: "Acestora nu le este iertat să ţină cult dumnezeiesc. În anul 1428. românii care au rămas óhituek. Căsătorii între ortodocşi şi cei de legea latină este oprit să se încheie. regele Sigismund dă ordin: "să se despoaie de avere toţi nobilii şi cnejii care ţin pe moşiile lor preoţi ortodocşi ce duc poporul în rătăcire. iar alţii. pe de altă parte. adică de religie veche. trecând munţii în Principatele române.

de la început. fiindcă ei au fost colonizaţi în secolul al XII-lea şi al XIIIlea. mai vârtos între români ai căror păstori fiind orbi povăţuiesc pe orbi şi aşa pe sine poporul îl duc spre pierire. În special. scutiţi până şi de dări către fisc. era firesc ca ei să fi obţinut privilegii pe care nu le aveau ceilalţi cetăţeni ai Ungariei. şi-au păstrat mai mult decât ceilalţi unguri amintirea acestor vechi ** St. A treia fază de persecuţii religioase a fost după unirea cu biserica din Roma. aceste timpuri au fost dezastruase pentru românii din secuime. Ei nu erau iobagi. a corvineştilor de origine română. fie preoţi sau călugări. Iată ce hotărăşte Dieta ardeleană de la Sibiu. se va face obiecţia: secuii. după o perioadă relativ liniştită şi destul de prosperă. căci aveau vechea organizare familiară şi de trib. Căci.Originea secuilor şi secuizarea românilor Persecuţiile îndreptate împotriva ortodocşilor "eretici" sau înteţit în epoca principilor calvini. fie episcopi români.e. neajutoraţi de nimeni. din 1566: "Eresul (adică legea ortodoxă) să se lepede. Şi. Rămaşi fără conducătorii lor fireşti. ci cetăţeni liberi. Prin faptul că secuii au fost colonizaţi în locurile cele mai expuse ale Ungariei. vitregia vremurilor. sub dinastia arpadiană şi angevină şi în urmă. au urmat timpuri din ce în ce mai grele pentru ei. cum dovedesc documentele. (n. ibidem 72 . românii au trebuit să îndure. Acelora care nu ar vrea să asculte adevărul să poruncească principele ca împreună cu episcopul şi superintendentul Gheorghe să se dispute din Biblie şi dacă tot nu ar vrea să treacă de la religia ortodoxă la calvinism. 10) Dar. Meteş. să fie scoşi din ţară" **. unii ca aceia. deci în timpul când nu se pierduse cu totul vechea organizaţie ungurească a triburilor şi a familiilor. care erau clasa nobilă şi înstărită. au avut o situaţie privilegiată.

nici în primele secole ale formării statului ungar. adică o diplomă care să le fixeze drepturile. tocmai din cauza privilegiilor şi drepturilor speciale ale secuilor. vine logica să înlocuiască această lipsă. şi în special stăpânirea nestingherită a proprietăţilor. aşa cum s-a păstrat pentru saşi. Nu ştim ce pierderi de pouplaţie românească vom fi avut. Cunoaştem însă. să presupunem că se va fi întâmplat şi pentru penultimele două veacuri. câmpii de cultivat şi păşuni de păscut. au fost ca o capcană în care au căzut românii din partea locului. elementul românesc n-a avut să îndure atâta.Originea secuilor şi secuizarea românilor instituţii şi drepturi şi au căutat cu îndârjire să le menţină neatinse. Şi e logic ca ceea ce vom constata pentru ultimele două secole. Dar. în care s-au aşezat. nici în epoca principatului ardelean. de la dezastrul de la Mohaci. până la diploma leopoldină din 1691. Pentru ei nu ni s-a păstrat. din 1526. tocmai aceste drepturi şi privilegii au fost mărul ademenitor. într-o mai 73 . un "Andreanum". munţi păduroşi de adăpost. Nu ştim ce anume drepturi şi privilegii le vor fi acordat secuilor regii colonizatori. Când însă ne lipsesc dovezile istorice. că vor fi obţinut şi ei cam aceleaşi drepturi şi libertăţi. însă. ca în actualele judeţe secuieşti. Desigur. DEZNAŢIONALIZAREA ROMÂNILOR DE CĂTRE SECUI SUB HABSBURGI ŞI ÎN TIMPUL DUALISMULUI Nu putem avea documente pentru toate vremurile din trecutul românilor. din anul 1700 şi până astăzi. Nicăieri. iar în caz de invazie. unde masa românească era mai compactă din cauza poziţiei locului. românii din sud-estul Ungariei.

graiul lor comun şi obişnuit este limba maghiară. Ele sunt făcute după limba ce o găsesc locuitorii.e. statistica bisericească din 1733 sau cea din 1750. toată lumea vorbeşte ungureşte şi chiar acei români.000 români. Restul de 25% s-a pierdut în masa secuiască. Din acest timp începând. numărul românilor care în regiunea secuiască se ridică la 30% din întreaga populaţie. români în 94 de comune. în judeţul Odorhei. (n.000 la 130. ceea ce reprezintă la o populaţie totală de aproximativ 500. Astăzi. în 1733. au fost secuizate într-un timp de mai puţin de 170 de ani. secuizarea românilor poate fi urmărită cu dovezi istorice ce nu pot fi negate. a scăzut astăzi la 5%. 74 . În 72 dintre ele nu se mai găsesc deloc români. Ori.000 de suflete. pierderile suferite de români în ultimele două secole. în 46 de comune populaţia românească este mult scăzută şi numai în 22 de comune creşterea ei este normală. 11) Pe statisticile ungureşti nu putem să punem nici un temei. populaţia românească este mult mai scăzută şi numai în 8 comune creşterea populaţiei este normală. care se recunosc ca atare. care numără aproximativ 133 sate. Iată ce bază se poate pune pe o astfel de statistică. Astfel. În judeţul Trei Scaune sunt vreo 100 comune. 1760 şi 1805. Dăm o singură dovadă: în judeţul Odorhei. în 26 de comune nu mai este nici un român. 1760 şi 1805 constată români în 121 comune. în care statisticile de azi nu mai înregistrează nici un român.Originea secuilor şi secuizarea românilor mare măsură. o pierdere de 125.528. se ştie că în ţinutul secuiesc. 1750. deşi numărul credincioşilor grecocatolici şi greco-orientali este de 5.840 de români. Comune întregi. statistica oficială din 1910 ne dă numai 2. Vom da numai câteva: Din statisticile ce le avem la îndemână rezultă că numai în ultimele două secole. Statisticile confesionale constată. în alte 41.

parohia era laVârghiş şi de ea se ţinea filiile din Herculian. şi numai în 55. pe lângă românii ortodocşi sau greco-catolici şi familii ungureşti romano-catolice sau reformate. În 26 din acestea.e. sporul de populaţie românească este normal. alte 144 aproape pierdute şi numai în 107. românii au fost secuizaţi cu desăvârşire. prin administraţie. Baraolt. în 40. secuizarea s-a intensificat . Băţanii Mici. În judeţul Mureş .când maghiarizarea s-a prefăcut la Budapesta în dogmă de guvernământ . din 64 de comune găsesc pe români în 59. 1750.prin toate mijloacele: prin armată. statistica ne arată o stare ceva mai bună. bisericii şi şcolii. Peste tot. numită şi Glăjeria. şi mai ales.12) a) Deznaţionalizarea prin biserică Deznaţionalizarea românilor s-a făcut pe diferite căi şi cu diferite metode. Vom da numai câteva exemple: În sud-estul judeţului Odorhei.Originea secuilor şi secuizarea românilor În judeţul Ciuc. În toate aceste sate se găsesc. în 17 comune populaţia este scăzută. avem astăzi parohia din Băţanii Mari. Bodoş. Lovitura s-a dat mai ales celor două bastioane ale românismului din Ardeal. Înainte de războiul mondial. (n. 75 . în regiunea Vârghişului. creşterea populaţiei române este normală. Aita Seacă şi Valea Zălanului. populaţia românească este scăzută.numai partea sudică a acestui judeţ se ţinea istoriceşte de ţinutul secuilor . statisticile confesionale din 1733. nu se mai găsesc români decât în 20 comune. iar în 22 comune creşterea este normală. prin mijloace economice. s-au pierdut în ţinutul secuiesc 144 de sate. 1760 şi 1805.din 129 de comune. Dar. 1760 şi 1805 constată români în 121. Statisticile bisericeşti din 1733. prin justiţie. Din acestea. Greco-catolici din Aita Seacă şi ValeaZălanului au fost ortodocşi până în 1866. Biborţeni.

Originea secuilor şi secuizarea românilor

Însă reformaţii şi romanii-catolicii sunt în mare parte de origine română. În timpul marelui război, ortodocşii din Aita Seacă au fost trecuţi cu forţa la calvinism – câţiva au fost în urmă reduşi – iar în alte părţi, au trecut la aceeaşi confesiune în timpul campaniei române la Budapesta. Căci s-au dat anume ordine, ca să nu fie înrolaţi din Ardeal, în acest război, decât numai românii de naştere, nu şi minoritarii. Şi, cum limba nu putea fi un criteriu de recunoaştere a naţionalităţii române, ci numai religia, foarte mulţi români, ca să scape de riscurile unei campanii, s-au declarat de-a dreptul reformaţi. Iar, după război, la instigaţiunea preoţilor, n-au mai revenit la legea strămoşească. Maghiarizarea românilor s-a făcut, în mare parte, din pricina sărăciei. Neavând confesiunile româneşti să plătească preoţi, în fiecare comună, iar, în acelaşi timp, celelalte confesiuni, favorizate de cârmuire, putând să lucreze prin diferite metode, nestânjeniţi de nimeni, s-a făcut ca mulţi români să-şi părăsească legea strămoşească. Pentru o înmormântare, în loc să fie adus preotul român, de la mari depărtări, fără ca să primească ceva în schimb de la sărăcia românilor, se dădea aprobare ca înmormântarea să o facă preotul reformat sau romano-catolic. Pe calea aceasta, preotul ungur îşi îndeplinea, indirect, propaganda sa. În viaţa omului sunt anumite momente de reculegere. Sunt zile în care creştinul simte nevoia de comunicare cu divinitatea. O naştere, o căsătorie, o boală, o moarte în familie, ne sileşte să alergăm la intermediul dintre noi şi Dumnezeu. Acest intermediar nu este decât preotul; în lipsa preotului român, creştinul alerga la un preot, de orice confesiune ar fi fost. Şi astfel, şi astăzi, ca şi altă dată, trebuinţele sufleteşti au făcut ca românii, săraci şi lipsiţi de preot, să treacă la confesiuni străine. Trecerile la confesiunile ungureşti, din lipsă de documente, le putem vedea din numele româneşti ce le poartă secuii:

76

Originea secuilor şi secuizarea românilor

În Herculian: Bogdan, Florea-Virág, Codrea, Apra, Roman, Muntean etc. • În Băţanii Mici: Roşu-Vereş, Bogdan, Ticuşan-Tigosi, Şerban, Ciorba, Sasu, Olar-Fazekas, Galiţă. • În Băţanii Mari: Roşu-Vereş, Verzea-Zöld, SecetaSzecdusete, Roman-Olah, Bărduţ-Bardocz. • În Bodoş: Galiţa, Bogdan, Roşu-Vereş. • În Aita Seacă: Bârsan-Berszány, Grozea, Suciu-Szöcs. • În Biborţeni: Roşu-Vereş, Roman, Tăut-Thot, Afra, Agya. • În Baraolt: Radu-Raduly, Ciorba, Bogdan, Tomşa, Coroian, Rusu-Rusz, Roman, Parati, care se recunosc de români. Trecerile la secui s-au făcut pe două căi: individual sau în masă. Individual s-au făcut în toate timpurile şi, mai ales, prin căsătoriile mixte. Ele erau totdeauna în defavorul românilor, fie că bărbatul, fie că soţia era de origine ungară. Trecerile în masă s-au făcut mai ales în ultimele decenii de stăpânire maghiară. Astfel acum vreo 40 de ani, din comuna Joseni, jud. Ciuc, au trecut la confesiunea ungurească treizeci de familii. Din comuna Frumoasa, jud. Ciuc, au trecut 35 de familii; în 1912 au părăsit pe români 12 familii din comuna Şoimeni, filială a Frumoasei; în 1912 au trecut la confesiunile ungureşti vreo 450 de suflete din parohia Lăzăreşti şi filialele sale; vreo 20 de familii din Aita Mare jud. Trei Scaune: 5 familii din Aita Medie; 48 de familii din Micloşoara; 15 familii din Chepeţi. Din 700 de credincioşi de confesiunea ortodoxă n-au mai rămas în comuna Poian decât 140 şi la Turia din 650 de suflete n-au mai rămas astăzi decât 200. Bisericile ungureşti erau patronate de magnaţii unguri şi sprijinite de stat, cele româneşti erau avizate numai la contribuţia credincioşilor. (n.e. 13) Românii, când treceau la o confesiune maghiară erau scutiţi de orice plată către biserică sau cantor. Nu numai atât, dar când cineva făcea trecerea, primea şi bani de la preot, 5-10 coroane. În comuna Bicsad, din jud. Treiscaune, sistemul s-a practicat până în timpul din urmă.
77

Originea secuilor şi secuizarea românilor

Mai trăiesc, poate, în această comună, şi astăzi români secuizaţi care au primit acest preţ al vânzării; ei se numesc öt (tiz) koronas magyar – porecla „unguri de cinci (zece) coroane” era acordată de colectivităţile româneşti renegaţilor care primeau la convertire un modest ajutor bănesc (n.ed.). În comuna Bicsad, bunăoară, până la anul 1859 n-a fost nici un secui: astăzi ei sunt numeroşi. În matricole se găsesc numiri ca Schiopul-Santa, Suciu-Szöcs, Niţă-Niczuy, MocanMokány, Neagu-Nyáguly, Orzea-Orza, Dogariu-Kádár. În com. Lăzăreşti, jud. Ciuc, biserica este părăsită, iar credincioşii trecuţi la biserica romano-catolică. În comunele Căluşeri şi Săbed, din jud. Mureş, au existat biserici ortodoxe; astăzi toţi locuitorii sunt unitari. Neputând expune situaţia fiecărei comune – deşi posedăm un material documentar extrem de bogat – ne mulţumim să arătăm ceea ce s-a petrecut numai într-una din ele. Comuna Bodogaia, din jud. Odorhei, odinioară comună curat românească, (n.e. 14) avea, înainte vreme, două parohii, una ortodoxă şi alta greco-catolică, ceea ce se dovedeşte prin cele două bisericuţe, care există şi astăzi, aşezate amândouă una lângă alta, pe o coastă la marginea satului, ca două surori orfane. Aceste două bisericuţe sunt singurele amintiri ale trecutului românesc în această comună; satul acesta este astăzi pierdut cu desăvârşire pentru neamul nostru. Până la anul 1919, parohiile româneşti din Bodogaia aveau şi preot cu locuinţă în parohie şi credincioşi români, care, deşi nu vorbeau româneşte, mărturiseau totuşi că erau români. Murind în 1919 ultimul preot, nu s-a mai îngrijit nimeni, de atunci încoace să se completeze posturile cu preoţi care să stea în comună şi să ţină contactul sufletesc cu românii

78

Originea secuilor şi secuizarea românilor

desnaţionalizaţi. De atunci, toţi credincioşii şi necredincioşii, au trecut la confesiunea reformată. Multe treceri la confesiunile maghiare s-au făcut în decursul războiului mondial, la intrarea în Ardeal a armatelor române. Din cauza terorizărilor maghiare, mulţi români s-au lepădat de credinţa strămoşească. (n.e. 15) b) Deznaţionalizarea prin şcoală Pe o scară mai întinsă s-a făcut secuizarea românilor prin şcoală. Căci şcoala, fiind servitoarea bisericii, ancilla ecclesiae, cum se spunea odinioară, preoţii aveau mână liberă de a dispune în şcolile lor, care toate erau confesionale. Şcolile de stat s-au înfiinţat mai târziu, în urmă, după epoca absolutismului şi mai ales de miniştrii Trefort şi apoi de Apponyi. În regiunea secuiască, noi aveam puţine şcoli confesionale, căci confesiunile noastre, sărace şi neajutorate de stat, nu aveau mijloace îndestulătoare ca să susţină şi şcolile. De aceea elevii, fii de români, erau obligaţi să frecventeze şcolile confesionale ungureşti, unde nu auzeau nici un cuvânt românesc, decât doar de la catichet, două ore pe săptămână, dacă se afla cumva preot ca să caticheze. De cele mai multe ori lipsea cu totul şi catichetul, nu numai în filii, dar şi în parohiile centrale, şi astfel întâlnim anomalia că cercuri parohiale, de câte 15-20 sate, erau lipsite, de multe ori, cu totul de preot, nu numai de la biserică, ci şi de la catehizare. Şi atunci catehizarea era firesc să fie lăsată, în regiunile secuieşti, în sarcina învăţătorului ungur care nu ştia, foarte adeseori, nici o boabă românească. Nu numai atât, dar dacă un tânăr dorea să treacă în şcoli mai înalte, nu o putea face decât dacă era de confesiune ungurească. Şi nu trebuie să ne mirăm de aceasta, când însuşi

79

Originea secuilor şi secuizarea românilor

marele dascăl Gheorghe Lazăr de la Făgăraş, a fost înscris în clasa I-a a gimnaziului, ca fiind de confesiune romano-catolică. Apoi, este îndeobşte cunoscut, că în statul maghiar învăţătorul român nu era admis, la şcoala comunală sau la şcoala de stat, înainte de a fi dat dovadă despre sentimentele sale pronunţat ungureşti. Iar, spre a dovedi aceste sentimente, era trimis în ţinuturi cu populaţie curat ungurească şi numai după ce dădea probă de atitudinea sa, era trimis, ca agent al maghiarismului, în localităţile cu populaţie românească. Pentru desnaţionalizarea românilor, prin şcoală, ungurii urmau anumite planuri sistematice şi politica şcolară maghiară avea ca prim obiectiv realizarea ideii de stat unitar unguresc. Oraşul Cristur, jud. Odorheiu, era între altele un centru însemnat pentru maghiarizare. Cunoaştem un caz de la liceul din Cristur, un caz tipic, şi ca el vor fi fost multe altele nenumărate. Înainte de marele război, locuitorul Gheorghe Sibiceanu, astăzi Szebeni, din Aita Mare, avea doi fii la liceul din Cristur, unul în clasa a V-a şi altul într-a VIII-a. În preajma examenelor, directorul liceului îl cheamă pe părintele elevilor în biroul său şi-l ameninţă că, în caz că în timp de 30 de zile nu va produce act că şi-a părăsit religia, îi va lăsa repetenţi şi îi va elimina pe ambii lui copii. Şi tatăl, necăjit, s-a executat. Iată care era situaţia şcolilor româneşti din secuime sub regimul maghiar. În cele 3 judeţe, zise secuieşti, Trei Scaune, Ciuc şi Odorhei, precum şi în judeţul Mureş, partea secuiască, adăugată numai pentru „rotunjire” la judeţele secuieşti, românii n-aveau nici o şcoală secundară sau profesională, pe când ungurii aveau 10 licee, 15 şcoli civile, 4 şcoli normale, 2 şcoli profesionale, 20 de ucenici, 2 de agricultură şi 2 conservatoare, în total 55. Şcoli primare, noi românii, aveam, în afară de cele câteva din judeţul Mureş, 9 în Trei Scaune, 13 în Ciuc, 5 în Odorhei, în total 27, faţă de 430 de şcoli primare ungureşti de toate
80

Această declaraţie a noastră o susţinem şi întărim cu iscăliturile noastre.Originea secuilor şi secuizarea românilor categoriile. după ce ni s-a citit cele cuprinse în ele de d.”. din Micafalău. Semnaţi G. Şerban. O anchetă a Ministerului Instrucţiunii. indescifrabil. Ştefan Ciutak.S. jud. Inspector Şcolar G. pe şapte pagini prevăzute cu sigiliul comunei Micfalău. Trei Scaune. (n. şi acestea funcţionând în satele de la periferia judeţelor. pe lângă şcoala primară de stat. numai pe fapte. Peter Emeric preot român-catolic. constată o surprinzătoare stare de lucruri. notar comunal. jud. vom da câteva fapte precise aşa precum ele rezultă din acte oficiale sau din date care se pot controla. precum că cele cuprinse în aceste două şcoli sunt deplin adevărate. precum am spus de la început.e. Procesul-verbal încheiat cu această ocazie ne spune textual: „Subsemnaţii declarăm că am fost prezenţi. Peter Emeric. în ziua de 16 Octombrie 1929 şi împreună am discutat numele şi originea celor înşiraţi mai sus. În total ungurii aveau 485 de şcoli secundare şi primare. judeţul Trei Scaune şi am spus despre fiecare nume înşirat mai sus. trimis să cerceteze cererea locuitorilor din Micfalău. Părinte romano-catolic. în cancelaria comunei Micfalău. subrevizor şcolar şi încă 14 notabili din comună printre care Nyegrea György. 16 Octombrie 1929. Morariu. o secţie maghiară. în privinţa originei lui. românii secuizaţi în Micfalău. Şerban. 16) Şi fiindcă această cercetare a noastră asupra problemei secuieşti. primar. Trei Scaune. pe cele două foi aici cusute. L. faţă de 27 de şcoli româneşti. D. o bazăm. făcută de inspectorul şcolar G. în timpul unei singure generaţii: 81 . Acestea le-am iscălit. pe nume. toţi deodată. în faţa noastră a tuturor de către d. de a se înfiinţa. Şerban şi ni s-au tradus în ungureşte. Nicolae Ursu. preot românortodox. Micfalău. Iată acum. Şorban Iános etc. tot ce-am ştiut.

11. Kicsi László. are 2 copii romanocatolici. el a trecut la secui. ea este catolică. 8. el s-a născut reformat. 4. acum secui romano catolic. din tată român ortodox. din tată rom. din tată rom. din tată român ortodox. 10. Văduva Bartos Györgyné a avut bărbat ortodox. 12. din tată român ortodox. 6. din tată român ortodox. are 2 copii romomano catolici. el a trecut la secui. 7. 9. ortodox câţiva ani. ortodox. are copii romano catolici. 15. el însuşi câţiva ani român ortodox. ortodox. Karácsonyi Iános. 14. din tată român ortodox. 82 . Keresztes Karolyné. din tată român ortodox. Kicsi Gyula. Boer Lajos. azi secui romano catolic. Karácsonyi Istvan. 2. Kicsi Iosif. el însuşi câţiva ani român ortodox. din tată român ortodox. are bărbat român ortodox. ortodox până la căsătorie. 13. este romano catolic. din tată rom. Gabor Géza. din tată român ortodox. el a trecut la secui. ortodox. Kicsi Albert. Karácsonyi Ferenc. născut din tată român ortodox. el însuşi câţiva ani român ortodox. el a trecut la secui. 3. Keresztes Ferenc. frate. Gabor Miklos. azi secui romano catolic. are doi copii romano-catolici.Originea secuilor şi secuizarea românilor 1. din tată român ortodox. Kicsi Mihalyi. el însuşi ortodox până la 23 de ani. are 2 copii romano catolici. Keresztes Iános. este romano catolici. el a trecut la secui. 5.

Várga Albert. 21. el e secui romano catolici. dacă s-ar fi putut face după matricolele bisericeşti. din tată romano catolic. tatăl său a trecut la romano catolici. el însuşi ortodox până la căsătorie. din tată român ortodox. 20. el însuşi ortodox până la căsătorie. din moş rom. şi mai completă. Ferenc Mihaly. acum e secui romano catolic. el e secui romano catolic. din tată român ortodox. Se mai enumeră încă 14 familii mixte secuizate. tatăl său a trecut la romano catolici. 24. fără îndoială. acum reformat.e. 23. tatăl său a trecut la romano catolici. 28-42. Lista ar fi fost. ortodox. din tată român ortodox. frate. 19. din tată român ortodox. acum secui romano catolic. Miska Lajos. Ferenc Istvan. Várga Lajos. din tată romano catolic. numiri ca Nyegrea şi Şorban. din tată român ortodox. moşul său a fost român ortodox. Iată deci o întreagă listă de secuizări făcute în timpul unei singure generaţii şi numai într-o singură comună. De altfel. din sus. el e secui romano catolic. 26. frate. Tamás Mihaly. Nedelea Ferenc. Ilyes Lajos. 17) 83 . 27. din sus. din tată român ortodox. el însuşi în tinereţe ortodox. Ferenc Lajos. 22. din tată român ortodox. 18. 25. din moş şi mamă români ortodocşi. moşul său a fost român ortodox.Originea secuilor şi secuizarea românilor 17. (n. Várga Albert. date unor secui pretinşi secui de baştină – secuii n-au fost niciodată şerbi sau iobagi – ne vorbesc chiar mai lămurit decât declaraţiile notabilităţilor din Micfalău. Miska Albert. romano catolic din 1928.

ed. primind numele de Berszány Péter şi Berszány Miklos. Bârsan Petru şi Bârsan Niculae n-au fost primiţi ca plutonieri de jandarmi până ce n-au trecut la religia reformată. numai trecând la religia romano catolică a fost admis ca plutonier-jandarm. sub numele de Szöcs Mihály. Trei Scaune. În Băţanii Mari.Originea secuilor şi secuizarea românilor c) Deznaţionalizarea românilor prin armată Pe când românii din celelalte judeţe româneşti erau trecuţi în regimentele lor. foştii soldaţi care doreau să se reangajeze . Ion Galiţa n-a ajuns plutonier la trupă decât trecând la reformaţi.) fie în armată. Ioan Simion a ajuns plutonier jandarm după trecerea la romano catolici. Dar. în care limba de instrucţie era limba germană. Mihail Suciu. iar mai târziu ea s-a făcut în timpul funcţionării regimentelor grănicereşti – românii din judeţul Făgăraş erau recrutaţi în regimentul de cavalerie din secuime – şi s-a făcut. Nu mai amintim că în timpul războiului. În Bodos. chiar şi după serviciul militar. altfel nu erau primiţi. tinerii recruţi din ţinutul secuiesc erau vărsaţi în regimentele ungureşti de honvezi.în timpul dominaţiei ungare (n. mai ales. 18) 84 . în locurile cele mai expuse erau trimişi tinerii români. jud. prin înfiinţarea honvezimii.e. pentru ca românii să beneficieze de privilegiile secuilor. decât după ce au trecut la reformaţi. fie în jandarmerie. Iată câteva cazuri destul de recente: În Aita Seacă. tocmai fiindcă erau români. (n. Ioan Olah şi Ioan Verzea n-au fost primiţi plutonieri. Secuizarea românilor prin armată s-a făcut în timpurile vechi. iar Achim Suciu. erau obligaţi să-şi schimbe religia. În Valea Zălanului.

şi secuizarea lor. după înfrângerea de la Şiria-Villágos s-a refugiat în republica Argentina. jud. de aceea. unde de asemenea îl găsim ca şef al marelui stat major al armatei din Buenos Aires. în special. Trebuia creată. iar. a avut grijă ca. trecând în timpul revoluţiei din 1848 prin Ţara Oltului. înfăptuită la anul 1848. Este tipic în această privinţă cazul generalului Czecz Iános. mai ales. pentru favorizarea acestuia. la anul 1848. de când ideea de stat unitar maghiar a devenit o dogmă pentru guvernele de la Budapesta. Făgăraş. nu părea prea sigură şi. Căci. a avut o activitate deosebită în timpul revoluţiei. mai ales a românilor. iar puterea administrativă şi-a manifestat în acest sens toată energia. deşi nu ştia româneşte. să nu se atingă de satul părinţilor săi. Unirea principatului ardelean cu Ungaria. maghiarizarea românilor. după cum au avut şi în trecut. Printr-o scrisoare semnată ce o posedăm îşi recunoaşte originea. s-a căutat să se întărească elementul secuiesc din Ardeal. în genere. Trei Scaune. pentru secui. 85 . care. el era fiul unui grănicer din satul Săsciori. prin administraţie. o situaţie privilegiată. pentru mulţi cârmuitori ai ţării. n-a mai întâlnit nici o jenă. din Săsciori. jud. ungurii nu s-au dat înapoi de la nici o samavolnicie. iar.Originea secuilor şi secuizarea românilor Unii dintre românii secuizaţi au ajuns la grade înalte şi au ajuns chiar să fie reprezentanţii cei mai de seamă ai ungurilor. Fiu al maiorului Czecz din Ghidfalău. d) Desnaţionalizarea prin administraţie Secuizarea românilor s-a făcut. Acest Czecz nu era secui. spre a rezista concurenţei. în epoca aceasta de maghiarizare forţată. Din graiul părintesc nu ştia decât să spună „Nu ştiu româneşte”. şeful armatelor lui Kossuth. împotriva celorlalte naţionalităţi.

desigur în urma unui ordin tainic al cârmuirii. composesoratele de pădure au fost decretate ca proprietate particulară. s-au creat acum. magistraţii unguri. Mureş o comisie care să studieze problema şi să propună mijloace de ajutorare.S-au format. după încheierea dualismului din 1867. ius fruendi. Dar. Printr-o măsluire a dreptului. că. Iată cum s-au petrecut lucrurile: În anul 1901. în majoritatea lor. în cărţile funduare.Originea secuilor şi secuizarea românilor De aceea. care singur era proprietar de drept. care ar fi avut obligaţia să apere averea statului. În urma acestei reclamaţii. 30. iar pentru reproducerea vitelor. au introdus. În baza raportului acestei Comisii. decât dacă îşi lepădau legea şi naţionalitatea. Prin aceasta a fost păgubit. ius abutendi. şi composesoratele de câmp. iar proprietăţile lor ajung în mâini străine. pe de o parte statul. fiind informat că românii din secuime. se ocupă 86 . în care nu puteau să intre românii. Ministerul înfiinţează în Tg. adică a cărţilor funduare. Aceste sume erau numai pentru judeţele secuieşti. în loc de a fi introdus statul. Ministerul aprobă creditul de 300. nu şi dreptul de a dispune. în urmă. s-a făcut în secuime proprietatea composesorală. şi composesoratele de câmp. populaţia secuiască slăbeşte. deşi foştii grăniceri au avut numai dreptul de a se folosi. Ministerul de Agricultură din Budapesta a fost înştiinţat că o mulţime de secui au început să-şi părăsească căminurile şi să emigreze în alte ţări.000 coroane pentru înfiinţare de izlazuri comunale.000 de coroane. dintre anii 1870-1880. Alături de composesoratele de pădure. iar. nu să o înstrăineze. Composesorate erau şi mai înainte. cum se exprimă un judecător. pe de altă parte. înfiinţate în urma introducerii regimentelor grănicereşti ale împărătesei Maria Tereza. ca proprietari ai pădurilor. aceste composesorate secuieşti. însă numai de păduri. s-a creat o situaţie privilegiată secuilor. drept urmare a acestui fapt.n Prin introducerea cadastrului.

cu o dobândă minimă. Locurile cele mai bune au fost atribuite secuilor. moşia sa de aproximativ 280-300 iugere. pentru valorificarea produselor. Ministerul. S-au format.e. Românii nu erau primiţi decât dacă erau înscrişi ca membri într-o confesiune ungurească. (n. din care puteau face parte numai secui. a cumpărat telegrafic întreaga avere pe seama ungurilor din satul vecin Maiad. beneficiari au fost numai secuii. cooperative de tot felul. Dăm un singur caz: Pe hotarul comunei curat româneşti Laureni. acestora li se dădeau bani cu împrumut. înainte de această comasare.Ca şi composesoratele. a avut o influenţă dezastruoasă asupra românilor comasarea pământurilor. în anul 1902. aprobă noi fonduri pentru înfiinţare de composesorate comunale. pe râpe sau pe coaste. Institutul „Székely Kirendelcség” a avut apoi menirea să acapareze averile românilor pe seama secuilor. pământurile româneşti ar fi fost în apropierea satelor. Ministerul aprobă 940 de oi pentru locuitorii din judeţul Odorheiu. au fost date românilor. 19) Se iau apoi măsuri ca lucrătorii manuali secui să fie primiţi în întreprinderile industriale. în anul 1911. constituiţi în composesorat (obştie). În unele părţi li s-a interzis chiar românilor de a-şi cumpăra pământuri. cele mai îndepărtate. Urmarea a fost că un sfert din locuitorii români din satul Laureni au fost nevoiţi să-şi ia lumea în cap. pentru a-şi câştiga în altă parte pâinea de toate zilele. şi nu de unguri. Aflând despre acest lucru conducerea „Székely Kirendelcségui”. 998 de oi pentru cei din judeţul Trei Scaune şi 508 oi pentru cei din judeţul Ciuc. apoi. proprietarul Gegö Carol şi-a scos la vânzare.Originea secuilor şi secuizarea românilor cu oieritul şi creşterea de vite. deci că avantajele acordate sunt folosite de români. pe care le pasc în izlazurile comunale. chiar şi dacă. În anul 1903. Comuna Laureni a vrut să o cumpere. Evident. înainte de a produce un certificat de la oficiul parohial maghiar 87 . în timp ce delegaţia comunală pertracta cauza.

legale şi ilegale. cumpărându-şi o casă n-a putut. familia Dogariu-Kádár. era pe la anul 1600 un mare proprietar. îngroşând numărul secuilor.Conţii Zethál şi Bernath. în altă parte ca şefi ai organizaţiilor politice 88 . azi Biborţeni. Trei Scaune. după care se crede că s-a numit şi comuna Tiborcz. ca lemne de construcţie. prin diferite metode şi între acestea cea care a dat mai prompte şi mai evidente rezultate a fost constrângerea pe cale economică. au interzis românilor să lucreze pe moşia lor. la anul 1891. aceştia au format un puternic nucleu de desnaţionalizare românească. dacă nu-şi vor schimba religia. a fost deposedat. Sibianu a cumpărat.Originea secuilor şi secuizarea românilor că şi-au părăsit confesiunea românească. apoi Biborcz. ca să dau un singur exemplu. ca fruntaşi ai baroului. la intervenţia avocatului dr. Locuitorul Ion Negrea din Aita Mare. unelte etc.Şi astfel. la fiecare pas. Astfel. Secuizarea se făcea. În comuna Biborţeni. Acest Tibor a adus la curtea sa o sumedenie de robi şi lucrători singuri. În anul 1855. o moşie de 10 iugere de la Ştefan Maurer şi a intrat în folosinţă. Trei Scaune favoriza trecerile românilor în sânul secuimii prin tot felul de înlesniri şi danii. Ferenczi Géza să facă transcrierea pe numele său. Urmarea a fost că 48 de familii s-au secuizat. în urma unui ordin de la Budapesta şi în temeiul unei reclamaţii a moştenitorilor lui Maurer. din comuna Miklosoara. cu toate formele legale. s-a secuizat între multe altele. din jud. Împrăştiaţi prin satele vecine. a cărui curte se numea Tiborudvar. românul G. întâlnim azi. în toate oraşele şi în toate sateke. conducători ai vieţii publice maghiare: aici. În chipul acesta. după cum am mai spus. dincoace ca distinşi membri ai învăţământului. puterea de stat a lucrat pe toate căile. în detrimentul românilor care şi-au părăsit încetul cu încetul şi limba şi legea strămoşească. până nu şi-a lepădat religia şi nu şi-a schimbat numele în Fekete János. Care însă nu i-a fost mirarea. români secuizaţi. nemeşul Tibor. Familia contelui Mikes din jud. când.

la bisericile româneşti. cer să se tragă clopotele bisericii româneşti. Petru. vin în aceste zile de sărbătoare. cred în Maica Domnului chiar şi reformaţii care. La nuntă. spre a nu bate grindina. merg la priveghi „menyek a privégybe” şi se bocesc după mort. în multe părţi. Păzesc sărbătorile bisericii ortodoxe.Originea secuilor şi secuizarea românilor ungureşti etc. nevoind să mai ştie de obârşia din care se trag. Sf. îl cheamă pe acesta să le binecuvânteze o casă nouă. în special Postul Paresimilor şi cel de ziua Sfintei Cruci. constatarea obiceiurilor. (n. făcând în urmă ospăţul funerar.e. duc rodină. vin la preotul român să le ţie zi de liturghie şi-l cheamă să citească la capul bolnavului sau să le facă sfeştanie în caz de nenorocire sau boală în vite. La înmormântare acoperă oglinda în casa mortului. ţin oraţii. au exclus-o dintre Sfinţi. Ilie. lehuzei. radina. ca biserică. duc la mormânt mărul împodobit şi dau preotului o lumânare şi un ştergar. Foca. vin la bobotează la râu şi iau aghiasmă. ung. obiceiuri şi cântece secuieşti Pentru dovedirea românităţii secuilor. între altele. a datinelor şi a cântecelor româneşti păstrate cu sfinţenie de secui. când se adună norii vara. femeile se mulg când pleacă din casa unui 89 . Boboteaza. segits meg”. rugândui-se cu vorbele traduse din româneşte: „Drága Szüz Maria. socotind că har dumnezeiesc are numai preotul român. în special cred în trăsnetul Sfântului Ilie. 20) DOVEZI DESPRE DEZNAŢIONALIZAREA ROMÂNILOR DE SECUI a) Datini. se spovedesc şi se cuminecă regulat. Sf. Sf. ieşiţi din neamul nostru. cunosc zilele de harţi şi zilele în care se mănâncă peşte în post. un criteriu sigur este. Înălţarea şi altele. Iată câteva datini şi obiceiuri româneşti culese de la secui: Secuii ţin posturile.

”* Baladele secuieşti au subiectele lor cunsocute din literatura română. „Amărâtă turturică”. fórtatok. Furcsa szot halottam Iezuska született. iar melodia cântecelor. cred în crai nou. (n. Nyekulay.” În varianta secuiască se aude: „Keljetek fel. sculaţi. când dă laptele în foc. 90 . Moşule. pe care o cunoaştem dintr-o variantă a poetului Văcărescu.Originea secuilor şi secuizarea românilor sugaci. uj király”.e. pun sare spre a nu veni strigoii să ia laptele vacilor. Soricu: "Influenţe româneşti în poezia şi folclorul unguresc". o întâlnim şi în poezia secuiască. cunosc zilele babelor „babazile”. „Sculaţi. aşezându-le sub pernă. En azt álmodtam. 2 a 1933 ** Vezi amănunte la I. au şezători de fete şi feciori şi fac clacă „kalaka”. Bucure. iar meşterul Manole din legenda mânăstirii de la Argeş este redat prin Kalemen din legenda ungurească: * Vezi studiul nostru: "limba românească în Vicleimul secuiesc". fetele pun pe pragul peste care trece preotul ace pe care în urmă. când iese luna nouă „uj mond. au colinde şi irozi. boieri mari Că vă vin colindători. şi sunt redate într-o traducere aproape fidelă. bunăoară. fac ca să-şi viseze ursitul. Nu vă vin cu nici un rău. 21) La irozi numele pastorilor este întotdeauna românesc: Tudore. întocmai ca românii. în "Graiul românesc" VII. la arminden pun mesteacăn la poarta fetelor şi flăcăilor. Ci vă vin cu Dumnezeu. Balada şarpelui. este aceeaşi cu balada românească Pintea Viteazul**. este aceeaşi ca şi a noastră. ca în genere a cântecelor populare. Barbule. au tradiţia ierbii fiarelor.

” Versurile din cântecul nostru popular: „Jale mi-e măicuţă. lábát megcsokolnám.” sunt redate prin „Édes. jale De vorbele dumitale Pe cari mi le-ai cuvântat Dar nu ţi le-am ascultat. Istenem Támasz eleibe Apró köves esöt Talán visszatérik.” este tradusă în ungureşte: „Istenem. Nu mai vorbim de cântece populare ca: „Stăi ploaie călătoare etc.” 91 . megfogadnám Kezét.Originea secuilor şi secuizarea românilor „Dă Doamne.” redate prin „Esik az esö – Arik a mezö”. anyám. sok szép szava Ki nem fogadék meg soha Mos ha élne. ori „Zice floare cătră floare” redate prin „Mondja virág a virágnak etc. pe lume O ploaie cu spume Apele să crească Mândra să-mi oprească.

dacă şi românii ar fi primit aceleaşi influenţe culturale. basmele şi snoavele din regiunea secuiască. ca limbă. în al doilea rând. Hărţile întocmite pe vremuri de statul major austriac ne indică uneori numirile originale româneşti. naţiunea săsească care. până astăzi. deşi ele sunt întrebuinţate de secui. de români. dar că aceasta n-ar constitui o dovadă despre secuizarea românilor. aşa precum erau din vechime şi se constată uşor din cadastrele vechi. în urma procesului de desnaţionalizare. deşi se resimte de influenţa românească.e. Aşa ar fi. de la secui. de asemenea. de văi.e. o altă naţiune. dealuri. (n. câmpii şi arături păstrează. Ele însă se găsesc în gura populaţiei secuieşti. aceste numiri au fost traduse. 22) Dar se va zice: toate aceste elemente culturale secuii le-au împrumutat de la români. N-am avea decât să cităm: „Ţiganul la stână” ca să ne dăm seama de împrumuturile făcute. (n. O sumedenie de numiri de localităţi. Din când în când traducerile 92 . nu sunt decât basmele noastre româneşti.Originea secuilor şi secuizarea românilor Dar mai ales strigăturilor care sunt un gen literar specific românilor. deosebită. tot atât de mult timp şi în acelaşi contact imediat. n-a primit aceleaşi elemente culturale. Uneori. alături de români au trăit. sau schimbate ori chiar schimonosite. pecetea românismului. Câteodată aceste numiri topografice se întâlnesc chiar şi în cărţile vechi de pe timpul când nu erau traduse. lunci. ori din cărţile funduare. le înâlnim şi la românii secuizaţi: De asemenea. ca secuii. fapt care nu se poate proba şi. fiindcă au trăit împreună şi ar fi fost o imposibilitate să nu se influenţeze unii pe alţii. 23) b) Graiul românesc la secui Secuizarea românilor se poate constata şi din multele împrumuturi ce le găsim în graiul secuiesc. coaste.

căci pară se zice ungureşte körte şi păr körtefa. Cocovia. ne dă şi următoarea dovadă despre secuizarea românilor: În ungureşte superlativul absolut al adjectivelor şi adverbelor se formează prin adverbul nagyon. De aceea. adică Dealul perilor. formează acest superlativ. zicând erös messze. mulţi dintre ei. Ar fi o imposibilitate să cităm sumedenia de numiri topice ce întâlnim în ţinutul secuiesc. iar traducerea „Dealul perilor din cap” n-are nici un sens. ca în româneşte. Tablă şi multe altele. Lunca. iar nu nagyon messze. Dosuri. la venirea secuilor în Ardeal. Pleş. Un exemplu dintre alte multe: În judeţul Odorheiu există un deal numit astăzi „Ször havas”. ceraşe. ardei. desigur. foarte (lat. Evident. Vadu. amestec. despre care istoricul ungur Ludovic Erdélyi spune că nu ştie să mintă. Dar. cele mai multe fiind împrumutate şi de români din limba slavă. Secătura. limbă care. Coastă. pe care au avut-o în limba românească. Mal. Guluşa. fortis). chiar cuvinte de primă necesitate. adoptate din graiul românesc le întâlnim în limba secuilor. De exemplu. Setea. şi aceasta o dovadă că secuii au păstat expresia gramaticală. tare. Ször însemnează în ungureşte păr din cap. fârtat. care sunt tot atâtea dovezi că pe acele plaiuri a răsunat odinioară cântecul românesc. foarte sau tare departe se spune în ungureşte nagyon messze. Zăpada. colindă. linte. mare. Murgu. batjocură. mare. Izvor. afină. Cităm numai câteva din ele. baraboi (Iovis-barba). Moşie. Laz. Secuii însă. cer. Frumoasa. ci prin erös. cităm numai câteva: Desiş. ea ar fi trebuit să fie Körte havas. Înţelegem că pe acest deal se găseau odinioară nişte peri care vor fi făcut pere şi după care şi-a luat şi dealul numele de „al perilor”. Este. Flămânda. Limba.Originea secuilor şi secuizarea românilor schimonosite dovedesc obârşia românească a numelui. nu prin nagyon. avem de-a face cu o traducere greşită. de la nagy. crăciun. desigur va fi fost asimilată de elementul românesc: bărbat. 93 . Fântâna. Mocirla. aer. păgân. descântec. berbece.

faţă de complicata problemă a originei secuilor. în adunarea generală ţinută în 1934 la Tg. a necăji.e. prin români au împrumutat din graiul traco-dac sau de la slavi: baci. 24) DOVEZI SCOASE DIN ANALIZA SÂNGELUI Cercetările făcute în timpul din urmă asupra originii etnice a populaţiilor din Sud-Estul Transilvaniei. cuşmă. grindei. brazdă.” Bun cunoscător în ale biologiei. iesle. de la Cluj. ciocan. greblă. bubou. în 94 . într-o conştientă acţiune de desnaţionalizare. hotar. busuioc. morcov. bai. a afurisi etc. au dus la rezultate de o însemnătate extraordinară şi au ajuns la aceleaşi concluzii la care ajunseseră şi studiile noastre asupra secuilor. mai ales. A îndrăgi. lobodă. colibă. preşedintele Astrei. cercetări iniţiate mai înainte de doctorul G. au dus la constatarea ∗ obârşiei româneşti a secuilor .Originea secuilor şi secuizarea românilor Apoi. Râmneanţu şi P. de către doctorii P. (n. vrabie. gheorghină. analiza de sânge poate să fie de o reală importanţă în determinarea originii etnice a secuilor şi una din cele mai sigure dovezi în această însemnată chestiune. (n. stână. iar studiile minuţioase ce s-au făcut în urmă. de doctorul Râmneanţu. Mureş a spus: „Suntem la marginea secuimei. David. Râmneanţu şi P. Cercetări asupra originii etnice a populaţiei din sud-estul Transilvaniei pe baza compoziţiei serologice a sângelui. borat-bratfrate. grindă. muşcată. jintiţă. urdă. bârlog. bujor. borş. borangic. crintă. Popovici şi continuate apoi. brânză. la impulsul său. duşmanii noştri şi-au creat o fortăreaţă pentru atacarea drepturilor noastre asupra acestui pământ. bălan. David. clacă etc. pe baza compoziţiei serologice a sângelui. 25)  P. Cercetările făcute în vremea din urmă au pornit mai ales din îndemnul profesorului Iuliu Moldovan.e. care. mormântul atâtor conştiinţe româneşti unde. balmoş. profesorul Iuliu Moldovan şi-a dat seama că. ciupercă.

din comunele Feleag.527 români. Gherciu. 107 evrei şi la alţi câţiva inşi de alte naţionalităţi). Zetea. Lupeni. Brateş. Magherani. Idecuil de Jos şi cel de Sus. V. în afară de români. Lueta. 708 germani. Micfalău şi Zagon (1. restul de alte naţionalităţi). 4. Breţcu. Siculeni. 5. azi secuizată – Mereşti. Din judeţul Mureş 3.866 de inşi din comunele Arcuş. Şi anume au fost cercetaţi: 1. Ocland. Cercetările celor doi doctori învăţaţi au dus la unele încheieri pe care le rezumăm în cele următoare: În Transilvania. Subcetate. iar în Banat pe şvabi.748 secui. Haghig. Aita Mare şi Dalnic – aceste trei din urmă altă dată comune săseşti. Estelnic. ca şi al nemţilor din Germania.092 de inşi (5. Cuşmed şi Siclod (516 români. din comunele Voşlabeni. Buletinul Eugenic şi Biopolitic.074 secui. p. 95 .Originea secuilor şi secuizarea românilor Aşa numita reacţie de isohemaglutinare s-a făcut la un număr neobişnuit de mare de persoane.098. avem ca populaţii mai mult sau mai puţin compacte. 7 a. pe unguri. Panet. pe secui şi pe saşi. 5.Reci. 3. Jimbor – altădată comună săsească. deşi sau despărţit unii de alţii de mai multe veacuri.090 de inşi.086 români. Din judeţul Ciuc 3. restul de alte naţionalităţi).187 secui.705 inşi. Deleni. 292 de germani din comuna săsească Ideciu). de unde au venit. Din judeţul Trei Scaune. Lăzarea.240 de români. 2. A fost analizat sângele la 20.444 de secui. Saşii au un indice sangvin mai ridicat 4. Saşii din Ardeal şi şvabii din Banat au aceeaşi structură sangvină ca şi fraţii lor din Germania. Mercurea Niraj şi Cozma (1. şi Sânsimon (574 români. din comunele Săbed.026 secui. 4. Din judeţul Odorheiu 5. restul de alte naţionalităţi). 443 ţigani. 13. 36. 1. 3.774 de inşi. 1934. Turia. Filiaşi. Corund.

Măsurând matematic identitatea celor doi indici. împrăştiate în întreaga regiune.600 analize şi al românilor din sud-estul Ardealului obţinut pe 3. De altfel.07 şi 1. s-a conchis că ei au aceeaşi origine etnică. ca şi trunchiul neamului lor. rezultanta unui număr de analize fără precedent de mare în întreaga literatură. Această măsurare biologică şi matematică. La români media indicelui sangvin este între 2. Indicele lor de 2. şi.00. astăzi secuieşti. variază între 3. bazat pe 10. în 22 comune. ne dovedeşte fără putinţă de contestare că originea etnică a locuitorilor numiţi astăzi secui este identică cu a românilor. Odorheiu şi Trei Scaune au între ei acelaşi indice biologic.856 de cercetări. neexistând diferenţe însemnate între indicii lor. observăm o suprapunere desăvârşită.11 este identic cu al românilor din sud-estul Transilvaniei şi ceva mai scăzut faţă de al românilor în general. influenţelor străine mai accentuate în unele regiuni şi faptului că nu toţi cei analizaţi au aceeaşi origine etnică. ungurii din acest judeţ nici nu 96 .Originea secuilor şi secuizarea românilor Ungurii reprezintă aceeaşi proporţie din fiecare grupă sangvină.56. fără însă să fie identic cu al lor. Micile variaţii sunt datorate uşoarelor influenţe ce s-au exercitat asupra trunchiului daco-roman. din care s-au desfăcut.20 şi 2. Ungurii din judeţul Mureş colonizaţi mai târziu au un indice biologic mai aproape de al ungurilor în general. În general indicele lor biologic este mai scăzut decât al românilor. Secuii din judeţul Ciuc. al secuilor. cu a românilor din Transilvania în general şi cu a românilor din vechiul regat. În temeiul acestui indice sangvin s-a ajuns la constatarea că originea etnică a românilor din sud-estul Transilvaniei este identică cu a românilor-moţi. Această variaţie mai mare decât la români se datoreşte în parte analizelor puţine în unele comune. S-a constatat mai departe că indicele biologic.

fiind ei.Originea secuilor şi secuizarea românilor se declară ca secui. care. Doctorii Râmneanţu şi David. Analiza sângelui locuitorilor din comunele Jimbor (Saşii secuizaţi din Jimbor îşi mai păstrează religia lor luterană-n. Aita Mare. că secuii au venit în Transilvania într-un foarte mic număr şi că. au venit probabil numai bărbaţi. a căror colonizare în sud-estul Transilvaniei nu mai poate fi pusă la îndoială. (n. căci ei au absorbit multe elemente româneşti. au fost absorbiţi în masa românilor care le-au dat sângele. de la primele generaţii. în schimbul limbii maghiare. oricare ar fi originea lor. felul orimitiv de viaţă de odinioară se resimte şi în manifestările lor artistice.). un popor de stepă. în cele mai multe localităţi. Dalnic şi Haghig ne face dovada că Saşii din acele localităţi au fost secuizaţi în întregime.a. la obârşie. chiar de la venirea lor în Ardeal. căci oricât de multe elemente alogene vor fi absorbit şi mistuit. Între indicele biologic al secuilor şi cel al bulgarilor sau finnilor nu este nici o asemănare. din punct de vedere demografic. Maghiarizarea românilor din acest judeţ nu s-a putut face complet.e. 97 . au trebuit să-şi mai păstreze întrucâtva vechile lor concepţii asupra artei şi în primul rând asupra artei şi tehnicii arhitecturale. ale căror concluzii le-am rezumat mai sus socotesc că secuizarea românilor – secuizare pentru care noi am adus dovezi pentru ultimele două secole – sar fi făcut chiar de la început. 26) DOVEZI SCOASE DIN DOMENIUL ARTELOR Secuii. Uşoara influenţă uralo-altaică în compoziţia sangvină a românilor secuizaţi ne face dovada. Ei nu au o origine identică cu cea a ungurilor. deodată cu colonizarea ungurească din veacul al XII-lea şi al XIII-lea.

cum o are românul. 98 .). în marea lor majoritate. pe malul vreunui râu. El nu este un popor de munte care să caute colinele ori măcar coastele munţilor ca locuinţă. numai o confirmare a celor ce constataseră mai înainte scriitorii unguri.” Numai la grajd sau la şură se păstrează uneori lemnul nelipit. pe câtă vreme arhirectura în lemn a românilor are ceva original. nu cunosc o arhitectură a lemnului. de altfel. Secuiul se aşează pe locurile cele mai joase. ca şi ungurul. ne face să credem. este.a. de Coriolan Petraru-n. În general. pe câmpie şi. în cartea sa Casa Secuiască – sunt un popor de şes ajuns la munţi. la secui şi la unguri ea este ceva învăţat. ceva împrumutat (A se vedea lucrarea “Noi cercetări şi aprecieri asupra arhitecturii în lemn din Ardeal. în al doilea rând. La secui anume nu există o lature de casă pe care nu şi-ar lipi-o cu lut pe dinafară şi pe dinăuntru.” Faptul că arhirectura în lemn din Ungaria este inferioară faţă de cea din Transilvania şi faptul că este cu totul neînsemnată contribuţia ungurească în lucrarea lemnului. saşilor. pe câtă vreme românul ţine la casa şi. după studii aprofundate. în general. „Secuii – spunea acum patruzeci şi cinci de ani Jos. că influenţa artei arhitecturale româneşti asupra secuilor a fost hotărâtoare. dacă se poate. ceva crescut de la natură. la construcţia de lemn. Ceea ce ei au în această privinţă o datoresc numai vecinilor români şi.Originea secuilor şi secuizarea românilor Secuiul. are o preferinţă pentru construcţia în piatră şi cărămidă. Petranu. pentru că el aşa tratează lemnul ca şi când ar fi pământ ori cărămidă. La obârşie poporul secuiesc nu din lemn şi-a zidit casele. Constatarea aceasta făcută acum în urmă. Huszka. Petranu. Ungurii din Ardeal. zice Cor. Şi. A doua trăsătură caracteristică a casei de lemn secuieşti este că ea nu vrea să fie de lemn. de profesorul Cor. în faţa lui naturală. secuiul nu are simţ pentru frumuseţea lemnului pur.

Până şi numirile sunt româneşti: coteţ. operă din secolul al XIII-lea. în special sculptura în lemn. alfabetul chirilic n-a fost întrebuinţat de unguri. În ce priveşte sculptura. Capela lui Iisus de la Odorheiu. cu o inscripţie. Şi într-adevăr. s-a ajuns la convingerea că atât casa secuiască cât şi materialul şi uneltele de gospodărie sunt identice cu cele ale românilor. 1900 99 . pentru unguri desemnul de plante**. unică în felul ei în Transilvania. se găseşte foarte răspândită printre români.Originea secuilor şi secuizarea românilor De altfel. iar pentru saşi desemnul de animale şi oameni. de care se vorbeşte aşa de mult. Gheorghe. hid (pod. românului îi place podoaba geometrică. casă (în loc de cameră). după scriitorul ungur Orbán B. pentru români. Willibald Semayer. 27) Chiar şi aşa numita „poartă secuiască”. ca şi cum ar fi vorba de podul de peste o apă)*. care nu o cunosc decât din auzite. (n. cuptor. Şi în vreme ce ungurul ia ca motiv de ornamentaţie plantele şi în general grădina de flori şi în vreme ce sasul din Transilvania are preferinţă pentru ornamentul animal şi grădina zoologică. draniţă. trad. Magyarische Ornamentik. colibă. după cum cred unii. este caracteristic desemnul geometric. hambar. p. * ** Sabin Opreanu. De aşişderea. Huszka Josz. decorarea interioară a pereţilor casei cu ţesături şi covoare are aceeaşi origine românească. Ţinutul secuilor. fie că această preferinţă o are ca o moştenire traco-dacă. ar fi. 171 Cf. asupra felului cum secuiul îşi construieşte casa. O întâlnim aşa de des în judeţele Vâlcea şi Gorj şi în alte părţi şi ea este cu totul absentă la unguri.e.. 1927. din 1735 în litere chirilice. după cercetările făcute de profesorul Sabin Opreanu. de origine română şi tot românească este şi soliva din Muzeul Naţional secuiesc de la Sf. era firesc ca primii colonişti secui veniţi în Transilvania să-şi fi clădit casele după modelul celor găsite la localnici. fie că ea s-a născut deodată cu neamul românesc. în stil bizantin.

Influenţa românească se manifestă mai ales în arta decorativă a secuilor. De la acesta a împrumutat nu numai obiectul. iar în textul Irozilor de la Crăciun cuvintele ungureşti sunt amestecate cu cele româneşti. ca de altfel şi la ceangăi. Sabin Drăgoi. ba de la ruteni.e. Chiar ouăle de Paşti încondeiate cuprind motive româneşti. ba de la slavii meridionali. 31) În arta muzicală. traistă. nu este vorba numai de o influenţă românească întâmplătoare. Şi unul şi altul are glugă. (n. (n. dar şi numirea. de origine românească. 28) Dar. apoi broderiile şi obiectele de gospodărie poartă mai întotdeauna motive geometrice româneşti. Şi secuiul are bătuta şi căluşerul. fie sub cea austriacă. Iată cum se exprimă.e. directorul Conservatorului din Timişoara: „ Nu există nici o relaţie. iar crucea creştină de pe aceste ouă se numeşte şi astăzi cruce românească (Oláh keresztes). ei şi-au păstart în decursul vremurilor stilistica lor ornamentală. în această privinţă. ci se poate spune că este vorba de un fond românesc. sub orice regim vor fi vieţuit în trecut. Astfel. căruia i s-au adus numai modificări de detaliu. influenţa românească este şi mai pronunţată.e. întâlnim şi ornamentul geometric românesc şi oricât de mult ar vrea scriitorii unguri să explice provenienţa acestuia. covoarele. ba chiar de la oseţii din Rusia. (n. la secui. 29) Îmbrăcămintea secuiului nu se deosebeşte de cea a românului. cunoscutul compozitor şi folclorist. cu care ei îşi îmbracă pereţii interiori ai casei.e. cuşmă. fie sub stăpânirea ungurească. 30) Jocul secuiului este ca şi al românului. pe lângă ornamentul floare şi în special lalaeaua. el este după constatările profesorului Petranu. opincă. catrinţă etc. fie sub cea rusească. ştergar. nici o notă comună între cântecele secuieşti (aşa numeşte cântecele vechi ungureşti scriitorul Béla Bartók care neagă orice influenţă românească) şi muzica populară din Pusta ungară (sau 100 . Căci românii. cojoc. (n.Originea secuilor şi secuizarea românilor La secui însă.

vom observa înainte de toate că . Dacă însă examinăm cu de-amănuntul cifrele din fiecare comună în parte.447 suflete ce se declară pe sine maghiari. El este o lucrare grea şi extrem de migăloasă. Dacă comparăm datele ce ni le procură rubrica „neam” cu cele ce ni le procură rubrica „limbă”. Mărginind cercetarea noastră numai asupra regiunii secuizate din Transilvania.Originea secuilor şi secuizarea românilor muzica modernă maghiară).402 declaranţi români nu cunosc limba românească. Recensământul efectuat de români în 1930 s-a făcut după neam. pe câtă vreme melodiile româneşti cele mai vechi. să fie dat publicităţii. ROMÂNII SECUIZAŢI DUPĂ RECENSĂMÂNTUL DIN 1930 Recensământul general efectuat în 1930 a ajuns de abia acum.423 de suflete ce se declară pe sine de români. Acest număr de suflete de români ce şi-au pierdut graiul strămoşesc este desigur considerabil.184 suflete ale întregii populaţii – 11. în timpul din urmă. dar de o însemnătate deosebită pentru cunoaşterea realităţilor etnografice şi demografice ale ţării. constatăm că în regiunea secuizată din cele 68. spre deosebire de procedeul urmat în alcătuirea statisticilor lor. din orice provincie a ţării ar fi. din cifra totală de 496.” Cu alte cuvinte. maghiarii – ultima statistică oficială ungurească este cea din 1910 – luau limba ca singurul criteriu pentru determinarea naţionalităţii. au acelaşi caracter ca şi melodiile noastre cele mai recente. faţă de cei 409. limbă şi religie. deşi el nu este un număr impresionant. trăsăturile comune din cântecele românilor şi ale secuilor sunt mai degrabă de origine română decât maghiară. constatăm că pierderea populaţiei româneşti 101 .

Bancu 34 români. ştiu româneşte 37. Varghis 263 români. Porumbeni 139 români. ştiu româneşte 8. Micfalău 1. Oaia 170 români. ştiu româneşte 16. Bicsad 735 români. Sângeorgiu 251 români. ştie româneşte 1. Dăneşti 14 români. ştiu româneşte 7. ştiu româneşte 23. Foi 31 români. Imper 222 români. Saciova 10 români. Roua 104 români. În judeţul Mureş: Acăţari 176 români.e. Racoş 19 români. Surda 4 români. nu ştie româneşte nici unul. ştiu româneşte 21. Sântandrei 245 români. ştiu româneşte 19. este nu numai impresionantă. ştiu româneşte 6. Păsăreni 205 români. ştiu româneşte 28. Bicfalău 103 români. ştiu româneşte 8. Aita Seacă 267 români. ci de-a dreptul dezastruoasă. Lisnău 435 români. nu ştie româneşte nici unul. ştiu româneşte 25. ştiu româneşte 63. Corneşti 20 români. Crăciunel 79 români. Mitreşti 14 români. 32) 102 . ştiu româneşte 8. ştiu româneşte 64. ştiu româneşte 10. Plăieşii de Jos 73 români. ştiu româneşte 9.013 români. nu ştie româneşte nici unul. Budiul 63 români. Belani 244 români. ştiu româneşte 17.Originea secuilor şi secuizarea românilor în folosul celei secuieşti. nu ştie româneşte nici unul. ştiu româneşte 82. ştiu româneşte 16. În judeţul Trei Scaune: Aita Medie 116 români. nu ştie româneşte nici unul. ştiu româneşte 71. Ilieşi 164 români. Mereşti 444 români. ştiu româneşte 112. ştiu româneşte 7. Talişoara 89 români. ştiu româneşte 42. ştiu româneşte 40. Zalan 16 români. Plăieşii de Sus 175 români. Chichiş 306 români. ştiu româneşte 1. În judeţul Ciuc: Armăşeni 95 români. (n. Filia 116 români. Doboş 72 români. ştie româneşte 1. ştiu româneşte 22. Corbeşti 16 români. ştiu româneşte 73. ştiu româneşte 7. ştiu româneşte 35. Troiţa 163 români. ştiu româneşte 43. Dăm numai câteva cifre din fiecare judeţ: În judeţul Odorheiu: Bezidul Nou 114 români. ştiu româneşte 1. nu ştie româneşte nici unul. Sântion Lunca 91 români. ştiu româneşte 4. Crăciuneşti 220 români. ştie româneşte 1.

În judeţul Trei Scaune: Alungeni. azi nici unul. Tăetura In 1868 avea 68 români. azi nici unul. în 1733. azi nici unul. azi nici unul. în 1835 avea 40 români. În judeţul Ciuc: Bancu în 1760 avea 51 români. constatăm că altă dată se găseau români în toate comunele din regiunea secuizată – în afară de două mici cătune – pe când în statistica ungurească din 1910 ei dispar în 175 comune. Sâncrai în 1760 avea 55 români.Originea secuilor şi secuizarea românilor * * * Dacă comparăm acum datele ce ni le procură statisticile bisericeşti din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea. Vasileni. în 1760 avea 90 de români. Eresteghiu în 1868 avea 46 români. Pauleni în 1750 avea 24 români. Ghineşti în 1835 avea 39 români. azi nici unul. azi nici unul. Şoimeni în 1750 avea 51 români. Delniţa în 1833 avea 45 români. azi nici unul. azi nici unul. în 1760 avea 30 români. azi nici unul. azi nici unul. Mărculeni în 1835 avea 39 români. azi nici unul. 103 . azi nici unul. Drojdiu în 1760 avea 35 români. azi nici unul. azi nici unul. Buza în 1850 avea 47 români. Beteşti în 1803 avea 50 de români. Bordoş în 1760 avea 60 de români. azi nici unul. Aluniş în 1760 avea 35 de români. azi nici unul. Sântana Niraj în 1750 avea 170 români. în 1750 avea 300 români. Poloniţa. Iată câteva date sugestive: În judeţul Odorhei: Comuna Icfalău. Mujna.. azi nici unul. efectuat sub conducerea lui Sabin Mănuilă. azi nici unul. cu datele recensământului unguresc din 1910 şi cu cele din recensământul românesc din 1930. azi nici unul. azi nici unul. azi nici unul. avea 85 români. iar în statistica românească din 1930 ei nu se mai găsesc deloc în 72 comune. În judeţul Mureş: Bâra în 1760 avea 25 români.

numai de vreo sută de ani. 104 . pe lângă influenţa bisericii şi în special a calvnisimului. Cel dintâi este cel al episcopului Ioan Inocenţiu Micu Klein. deznaţionalizarea s-a făcut prin înnobilarea românilor. 33) INTERPRETAREA DATELOR STATISTICE ŞI EXPLICAREA HǍRŢILOR Din cele expuse pânǎ aici rezultă lămurit că deznaţionalizarea românilor de către secui s-a produs sub influenţa evenimentelor ce caracterizează cele trei epoci principale ale istoriei ungare şi anume regalitatea (1000-1526). sub influenţa bisericii catolice. din 1733. la cererea Cancelariei din Viena.e. azi nici unul. cea a dominaţiunii Vienei. Nu putem avea pentru toate timpurile date statistice – statistica fiind o ştiinţă recentă. Începând cu secolul al XVIII-lea şi anume cu anul 1733. Vădaş în 1760 avea 60 români. în prima fază.Originea secuilor şi secuizarea românilor Surda în 1835 avea 96 români. Unde au dispărut atâţia români? Răspunsul nu poate fi decât unul: în masa secuiască. a intervenit şi năzuinţa românilor de a scăpa de sclavia la care îi redusese “unio trium nationum” şi legiuirile neomenoase ale lui Verböczy. azi nici unul. prin deznaţionalizarea conştientă şi maghiarizarea forţată. principatul ardelean (1526-1691) şi dominaţia habsburgică în cele două faze ale sale: dominaţia Vienei (1691-1867) şi dualismul austro-maghiar (1867-1914). (n. recensământ care cuprinde. sub presiunea conversiunii obligatoare şi în a doua. în epoca dualismului. în a doua. ni s-au păstrat mai multe recensăminte. în perioada a treia. În prima perioadă. Totuşi şematismele şi recensămintele bisericeşti ne dau informaţii preţioase asupra trecutului neamului românesc din fosta Ungarie. epoca principatului ardelean. deznaţionalizarea s-a făcut.

mai recente. recensământ oficial stabilit din ordinul Curţii din Viena şi pus sub direcţia şi supravegherea generalului von Bukkov. Bunea. atât pe cei ortodocşi cât şi pe cei greco-catolici. două ale bisericii greco-catolice din anii 1835 şi 1871 şi două ale bisericii ortodoxe. Virgil Ciobanu. Transilvania No. III. Blaj. a. statistica maghiară din 1910 este făcută pe baza limbii vorbite de locuitori. 1909. Am comparat cifrele cu cele ale statisticei oficiale maghiare din 1910 şi cu datele din dicţionarul statistic al lui C. între cele mai vechi. am luat spre a compara cifrele. Bunea. Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj. 1 a. Orbán Balász. Urmează apoi cel al vicariului episcopesc. Petru Aron. Neavând la îndemână toate statisticile oficiale ale statului maghiar. Aug. Aug. Martinovici şi N. comandantul trupelor imperiale din Transilvania***. Convorbiri Literare.Originea secuilor şi secuizarea românilor numărul preoţilor şi al credincioşilor greco-catolici*. 1896: Statistica românilor Transilvaniei. G. Ambele acestea din urmă păcătuiesc prin aceea că. 9. no. făcut în 1805 şi publicat sub titlul de Regulatio Diocesis Transilvanicae Disunitae de Eugeniu Gagyi de Etéd*. în 1733 ** Dr. din 1921. A Székelyföld leirása.1901: Statistica românilor din Transilvania în 1750 *** Dr. deşi ideile sale şoviniste sunt de notorietate publică***. 1924-1925: Statistica românilor ardeleni în anii 17601762 * Eugeniu Gagy de Etéd. Documente istorice Acestea din urmă ne dau cifre globale pentru parohii şi filiale *** Orbán Balász. din anii 1903 şi 1912**. no. scriitorul ungur. a. Apoi recensământul din 1760 îmbrăţişând pe toţi românii. Pesta 1868 (n. Bogdan -Duică. în sfârşit. bine cunoscut. Istrati. în 1868. datele ce ni le procură. iar nu după * Dr. şi. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein. cuprinzând de asemenea numărul greco-catolicilor uniţi cu biserica din Roma**. Din secolul din urmă posedăm mai multe registre ale parohiilor. 12 a.e. dintre care am citat patru. 34) ** 105 . pentru judeţele secuieşti. recensământul românilor neuniţi. Transilvania.

nu semnalează români. mai multă încredere trebuie să dăm conscrierii din 1760. cu 159 locuitori şi Sânsimon-Nyáradszentsimon. Prin Urmare şi numărul ce-l găsim indicat în recensământul din 1750. românii au fost deznaţionalizaţi. spre a stabili termenii de comparare. nu urmează că n-au putut să existe chiar în aceleaşi comune şi credincioşi de cealaltă confesiune românească. 106 . nu este numărul tuturor românilor. printre acestea recensămintele nu constată existenţa românilor numai în 31. din faptul că celelalte trei recensăminte bisericeşti mai vechi ne indică numărul de familii ale unei singure confesiuni. Dar şi în acestea erau locuitori români. În realitate în aceste 175 comune. în 175 de comune. iar dicţionarul statistic din 1921 a fost făcut prea în pripă. ci numai numărul românilor de o singură confesiune. nu însă şi naţionalitatea şi au fost înscrişi în numărul secuilor spre a face să se creadă în existenţa unui bloc secuiesc în mijlocul românilor. am înmulţit numai cu cinci numărul familiilor spre a obţine numărul de locuitori. Odorhei. bunăoară.Originea secuilor şi secuizarea românilor naţionalitate. Statistica românească din 1930 nu semnalează români în 72 comune. Mureş cu 234 locuitori. mai întâi fiindcă ea are un caracter oficial mai pronunţat şi. În regiunea numită ţinutul secuilor avem aproximativ 426 comune. Dintre cele patru conscrieri bisericeşti. cu excepţia a două cătune. jud. jud. fiindcă ea cuprinde pe credincioşii ambelor confesiuni româneşti. Deoarece recensămintele bisericeşti – în afară de cel din 1750 al lui Petru Aron – ne dau numărul familiilor din fiecare sat. Dovada o avem în faptul că în toate celelalte sate întâlnim mai târziu români. după cum am spus. din 1910. trecute cu vederea din cauza numărului neînsemnat de locuitori: NicoleniSzékelyszentmiklos. Ei şi-au uitat limba. Dar. în al doilea rând. Statistica maghiară.

(n. fie ca ortodocşi. din judeţul Odorheiu 55 sate şi din judeţul Mureş 59 sate. singuri sau împreună cu secui şi în a doua. în prima. 1902 107 . în 1902. fie ca greco-catolici. toate satele în care au fost altădată români. în cartea sa* publicată sub auspiciile Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor din Budapesta. Scriitorul ungur Paul Balogh constată. A népfajok Magyarorsyágon.e. toate satele din care românii au dispărut cu totul după statistica maghiară din 1910. şi în mai puţin de cincizeci de ani a circa două sute de comune maghiaro-române şi anume din judeţul Ciuc au fost desnaţionalizate 18 sate.Originea secuilor şi secuizarea românilor Se mai constată apoi că în numeroase comune în care statisticile nu găsesc români deloc sau într-un număr cu totul neînsemnat. Budapesta. dispariţia. 35) * Paul Balogh. Aşa de mari şi repezi progrese făcea deznaţionalizarea românilor în mijlocul secuilor şi în epoca maghiarizării forţate. aceştia se află într-un număr considerabil. prin maghiarizare. În cele două hărţi anexate am marcat cu un cerc roşu. din judeţul Trei Scaune 60 sate.

Originea secuilor şi secuizarea românilor 108 .

în trecutul ei. pe de o parte. două state. prefăcut cu timpul în Marele Principat al Ardealului. Voevodatul Transilvaniei în sec. cel de răsărit. pe bază de comitate. constatat în documente înaintea voievodatelor din Ţara românească şi din Moldova şi având o organizaţie indentică cu cea a acestora. 109 . XII-lea şi al XII-lea. dependent de regatul din Apus.Originea secuilor şi secuizarea românilor CONCLUZII Din cele expuse până aici – precum şi din arătările izvoarelor istorice. era o continuare a fostelor ducate găsite aici. Voievodatul ardelean. I. de influenţa Orientului ortodox. de influenţa Occidentului catolic şi în special a germanilor – catolici şi ei până la reforma religioasă – şi. cu o organizaţie imitată din Germania. adică regatul ungar propriu zis. Lupaş. Statul de răsărit care niciodată în decursul vremurilor nu s-a contopit pe deplin cu cel din apus*. ni se pare că se desprinde neîndoios concluzia că în dezvoltarea sa evolutivă statul maghiar a urmat două direcţii. deşi atârnând de el. şi al doilea stat. după spusa lui Anonymus. Căci. pe de altă parte. a ştiut în anumite împrejurări grele * Cf. unul de apus. la venirea ungurilor. determinate de cele două influenţe mai pronunţate. în special a elementului latin de sub înrâurirea Bizanţului. voievodatul ardelean. de fapt. în fosta Ungarie întâlnim.

organizatorul ţării. 889. cu cele două părţi ale sale. în Mon. 32: Ungari sunt faci tetri. din secolul al XII-lea***. crudis vescuntur. slavi. uniusque moris regnum imbecille et fragile est – Ţara de o singură limbă şi de un singur caracter este slabă şi şubredă. SS. ca reprezentant al puterii bisericeşti de la Roma şi susţinut de elemente străine: germani.e. I. I. ci a fost un stat compozit. episcopul Otto din Freising. ut fama est. a. evrei etc. ţara ungurească. poporul secuiesc. Carnibus si quidem. ne procură dovezi din belşug capitolele precedente. iar despre alcătuirea din elemente de conducere străine a voievodatului şi mai târziu a principatului ardelean. 36) ** Re ginonis. ne-a lăsat-o cronicarul Regino din veacul al X-lea** şi. precum şi despre formarea chiar a unui popor întreg. Hist. profundis oculis. 599-600: Gens Hungarorum ferocissima et omni belua crudelior… Vivunt non hominum sed beluarum more. statura humiles. Ger. Este cazul gloriosului voievod al Ardealului. quos capiunt particulatim dividentes pro remedio devorant. ca fire. De altfel. p. Însuşi regele Ştefan cel Sfânt. polinaţional. n-a alcătuit niciodată un stat naţional care să se fi dezvoltat în mod organic prin forţele sale interne. iar Geograful anonim în Descriptio Europae Orientalis. Ioan Huniade. nullis pietatis visceribus commoventur. cronicele şi în special cronica lui Simon de Keza. Dovezi neîndoielnice despre constituirea statului unguresc din apus din elemente de conducere străine ne dau. (n. socotit astăzi ca unguri. *** Otto de Freising. iar nu elementele finoungrice. Chronicon. ca exterior. Gesta Friderici. în mare număr. Străinii aceştia au format în toate timpurile pătura intelectuală şi de conducere a ungurilor. sanguienem bibunt. din 1308. corda hominum. 110 .49: sunt etiam communiter parvi homines et nigri ac etiam sicci. a căror descriere. nulla miseratione flectuntur.Originea secuilor şi secuizarea românilor să se afirme cu mai multă tărie chiar decât regatul din apus. români. în capitolele De nobilibus advenis şi în De udvornicis. pare că era convins de caracterul statului său polietnic atunci când ne spune în “Instrucţiunile” ce i se atribuie a fi lăsat fiului său Emeric: Uniusque linguae. ca o expresie a rasei maghiare.

şi ort 1868 38 3 9 6 84 43 Statistica confesională gr. 1733 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 Aldea-Abasfalva AlexandriţaSándortelke AlunişSzékelymagyaros AndreeniMagyarandrásfalva Arvaţeni-Arvátfalva Atid-Etéd Atia-Atyha AvrămeştiSzentábrahám Bădeni-Bágy BăţaniiMici-Kis Baczon BecleanSzékelybethlenfalva Benţid-Benczéd Beta-Béta 30 10 25 25 45 5 60 90 20 Statistica confesională gr. 1871 4 5 17 30 gr. şi ort 1760 35 35 65 15 60 40 35 10 5 gr. 1750 gr. 46 1 5 1 71 9 1 1920 69 3 9 37 Dicţio- 111 .Judeţul Odorhei N Numele comunelor gr.or t 191 2 16 Statistica 191 0 românii după limbă 2 6 conf .cat 1835 39 13 1 2 19 43 21 gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor DATE STATISTICE PRIVIND POPULAŢIA ROMÂNĂ DIN REGIUNEA SECUIZATĂ .or t 190 3 16 gr.or t 180 5 40 15 40 30 Statistica Gr.cat.cat.cat.cat.cat.

Originea secuilor şi secuizarea românilor
3 1 4 1 5 Beteşti-Betfalva Bezid-Bözöd 35 40 60 20 50 65 7 27 33 4 2 27 6 14 3 7

- Judeţul Odorhei N Numele comunel or gr.cat. 1733 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1 2 2 2 3 Bezidul NouBözödújfalu BiborţeniBibarczfalva BisericaniSzentlélek Bodogaia-Alsó Boldogfalva Bordoş-Bordos Brădeşti-Fenyéd Brăduţ-Bardocz BulgăreniBogárfalva 30 135 25 35 Statistica confesională gr.cat. 1750 300 112 gr.cat. şi ort 1760 120 30 10 140 60 20 40 5 gr.or t 180 5 40 80 20 Statistica gr.cat.şi ort 1868 198 50 159 2 22 Statistica confesională gr.cat 1835 202 48 6 gr.cat. 1871 160 15 gr.or t 190 3 31 gr.or t 191 2 25 Statistica 191 0 românii după limbă 1 1 2 conf . 128 3 1 14 4 1 9 1920 90 11 4 10 Dicţ.stat

112

Originea secuilor şi secuizarea românilor
2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 3 0 Cădaciu-Kadács CădişeniKadicsfalva CălugăreniHomorodremente CăpâlniţaKápolnásfalu CecheşiCsekefalva CeheţelCsehétfalva Chedia MareNagykede¹ 15 25 25 10 5 7 15 4 9 41 17 8 6 3 6 4 3 8 4 1 26 -

¹ În 1760 în comună erau patru preoţi greco catolici - Judeţul Odorhei N Numele comunel or gr.cat. 1733 3 1 3 2 3 3 Chedia MicăKiskede Chinuşu-Kénos Cibu-Csöb 30 Statistica confesională gr.cat. 1750 gr.cat.şi ort 1760 20 10 gr.or t 180 5 Statistica gr.cat.şi ort 1868 Statistica confesională gr.cat 1835 15 1 2 gr.cat 1871 32 3 gr.ort. 1903 gr.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă 1 conf . 1920 Dicţ.st

113

Originea secuilor şi secuizarea românilor
3 4 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9 4 0 4 1 4 2 4 3 4 4 4 5 4 6 CireşeniKörispatak CobăteştiKobátfalva Comăneşti(hom.)Keményfalva Corund-Korond CrăciunelKarácsonfalva Crişeni-Sükö Cristur-Székely Kerestúr Cuşmed-Küsmöd DaliaSkékelydalya DârjuSzékelyderzes Dealul-Orszhegy Dejuţiu-Décsfalva DobeniSzékelydóbó 55 15 15 25 40 105 5 35 60 10 25 30 50 5 110 15 40 55 25 5 20 20 60 20 45 3 72 17 140 43 102 13 97 4 21 9 72 3 167 2 115 27 3 9 66 48 84 8 111 1 95 2 3 1 6 25 16 5 1 18 38 24 87 53 67 12 3 2 4 45 3 151 45 3 3 7 -

- Judeţul Odorhei -

114

Originea secuilor şi secuizarea românilor
N Numele comunel or gr.cat. 1733 4 7 4 8 4 9 5 0 5 1 5 2 5 3 5 4 5 5 5 6 5 7 5 DoboşeniSzékelyszáldobos DumitreniSzentdemeter EliseniSzékelyerzsébet FancelSzékelyfancsal FeliceniFelsöboldogfalva FeleagMagyarfelek Filia-Erdöfüle Filiaş-Fiatfalva FirtănuşFirtosmártonos FirtuşeniFirtosváralija Forţeni-Farczád Ghipeş-Gyepes 15 75 45 95 20 100 5 15 Statistica confesională gr.cat. 1750 300 gr.cat.şi ort 1760 35 35 40 5 30 45 85 10 5 5 5 gr.or t 180 5 80 190 70 90 Statistica gr.cat.şi ort 1868 118 7 170 42 129 7 33 Statistica confesională gr.cat 1835 181 3 178 67 97 59 gr.cat. 1871 159 10 46 14 gr.or t 190 3 8 gr.or t 191 2 6 Statistica 191 0 românii după limbă 56 8 22 543 2 1 conf . 181 8 38 2 546 27 9 15 1920 224 5 531 34 1 Dicţ.stat

115

Originea secuilor şi secuizarea românilor
8 5 9 6 0 6 1 6 2 Goagiu-Gagy HerculianMagyarhermány Hoghia-Hodgya Ighiu-Ége 95 110 55 20 10 15 60 15 28 101 17 18 1 2 3 54 4 39 -

- Judeţul Odorhei N Numele comunelor gr.cat. 1733 6 3 6 4 6 5 6 6 6 7 6 8 Inlăceni-Énlaka Ioneşti-Magyarzsákod JacodulMagyarzsákod JimborSzékelyzsombor Locodeni-Lókod¹ Lueta-Lövéte 10 20 30 Statistica confesională gr.cat. 1750 70 70 gr.cat.şi ort 1760 10 10 100 350 40 gr.or t 180 5 110 265 Statistica gr.cat.şi ort 1868 10 8 11 122 Statistica confesională gr.cat 1835 7 6 77 gr.cat. 1871 6 85 gr.or t 190 3 gr.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă 6 269 1 13 1 17 280 1 97 5 283 81 conf . 1920 Dicţ.

116

Judeţul Odorhei - 117 .Originea secuilor şi secuizarea românilor 6 9 7 0 7 1 7 2 7 3 7 4 7 5 7 6 7 7 7 8 7 9 8 0 8 1 Lupeni-Farkaslaka Lutiţa-Agyagfalva MărtinuşHomoródszentmárt Măţişeni-Mátisfalva Medişor-Medéser MereştiHomoródalmás MihăileniSzékelyszentmihály MorăreniNyikómalomfalva Mugeni-Bögöz MujnaSzékelymuzsna Mureni-Kisszederjes NicoleniSzékelyszentmiklós Nicoleşti-Miklósfalva 10 15 5 10 60 45 30 20 35 300 20 30 105 20 5 145 15 10 115 25 25 25 15 60 45 1 59 12 414 12 12 18 4 133 15 368 14 24 4 38 64 12 422 5 8 1 1 14 46 4 433 1 7 2 26 2 11 3 4 274 3 9 - ¹ Filială greco catolică la Aldea .

2 28 2 5 28 191 192 0 8 2 22 96 Dicţ. 1733 8 2 8 3 8 4 8 5 8 6 8 7 8 8 8 9 9 0 9 1 9 2 Obrăneşti-Abránfalva Ocland-Oklánd Ocna de JosAlsósófalva¹ Ocna de SusFelsösófalva Orăşeni-Városfalva Oţeni-Oczfalva PauleniSzékelypálfalva Petecu-Petek PetreniHomoródszentpéter PoloniţaSzékelylengyelfalva Porumbenii MariNagygalamf 20 15 10 10 80 90 145 Statistica confesională gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor N Numele comunelor gr.cat.cat.cat.cat 1835 20 35 20 28 13 6 10 7 12 gr. 1750 200 gr.or t 180 5 25 20 80 330 Statistica gr. 1871 38 6 5 3 1 10 gr.şi ort 1760 10 55 85 20 5 5 30 220 gr.or t 191 2 226 Statistica 191 0 românii după limbă 1 3 6 2 conf .or t 190 3 231 gr.şi ort 1868 1 40 1 7 -322 Statistica confesională gr. 118 .cat.cat.

1750 gr.cat 1835 3 17 11 61 3 gr.cat şi ort 1868 55 6 70 Statistica confesională gr.cat.or t 190 3 12 gr. şi ort 1760 5 25 40 65 15 40 5 gr. 1871 4 7 7 102 gr.cat.cat.ort 1805 15 Statistica gr.ort 1912 17 Statistica 191 0 românii după Limbă 3 25 Con f 4 25 6 19 20 Di 119 .Originea secuilor şi secuizarea românilor 9 3 9 4 9 5 Porumbenii MiciKisgalambf Praid-Parajd Racoşul de SusFelsörákos 35 25 45 40 75 20 30 54 34 72 14 41 34 20 18 8 5 40 72 7 22 29 ¹ Filială greco catolică la parohia Odorhei în 183 .Judeţul Odorhei Nr Numele comunel or gr.cat. 1733 96 97 98 99 100 101 102 Rareş-Recsenyéd Roua-Rava RugăneştiRugonfalva SălaşuriSzékelyszállás* SâmbătaSzombatfalva** Satu MareMáréfalva Satu MicKecetkisfalud 20 5 30 15 Statistica confesională gr.

cat şi ort 1868 12 13 14 Statistica confesională gr. în 1839 **Locuită în 1839 de secui şi români.or t 180 5 20 Statistica gr.cat şi ort 1760 10 30 25 50 gr. filiala din Odorhei. nu are decât 108 locuitori -Judeţul OdorheiNr Numele comun elor gr.cat.cat 1835 3 8 28 gr.or t 191 2 Statistica 1910 Dicţ. cătun omis în statisticile în schimb Iaşul(Justfalva) înscris în statistică. 1733 10 6 10 7 10 8 10 9 SâncraiuSzékelyszenitkrá ly SâmpaulHomoródujfalu Şiclod-Siklód ŞimoneştiSiménfalva 5 Statistica confesională gr. 1871 4 8 gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor 103 104 105 Satu NouHomoródujfalu SăcelSzèkelyandráfalu SecueniUjszékely 60 100 50 300 400 35 85 170 56 21 13 18 16 24 6 444 18 421 5 317 10 359 4 12 *Filiala greco catolică la Jacodul rom. românii după Limbă Conf 7 8 4 1 1920 12 5 3 120 .cat 1750 gr.cat.or t 190 3 gr.

cat 1733 11 6 11 7 11 8 TărceştiTarcsafalva* TăureniBikafalva Târnăviţa Kükülökeményf 45 15 Statistică confesională gr.cat şi ort 1868 1 1 Statistică confesională gr. stat 192 0 1 1 - 121 .cat 1750 gr.or t 191 2 Statistica 1910 Români după Limbă 1 1 Con f 7 7 Dicţ .cat 1871 13 6 gr.or t 190 3 gr. Numele comunelor gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor 11 Şoimuşul Mare0 Nagysolymos 11 Şoimuşul Mic1 Kissolymos 11 Solocma2 Szolokma 11 Tăetura-Vágás 3 11 Talişoara4 Olasztelek 11 Tămaşul5 Székelyszenttamás 40 20 5 105 50 35 5 50 5 110 25 15 6 51 68 27 6 3 6 11 15 24 192 1 1 1 3 4 2 39 1 1 1 21 - -Judeţul OdorheiNr.cat şi ort 1760 10 10 gr.ort 1805 Statistica gr. cat 1835 3 18 gr.

cat.cat 1835 2 gr.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după Limbă Con f 1920 - Dicţ. 122 .cat 1733 124 VasileniHomoróddszentlászl 85 Statistica confesională gr.cat şi ort 1760 5 gr.cat 1750 gr.or t 190 3 gr.cat şi ort 1868 1 Statistica confesională gr.ort 1805 Statistica gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor 11 9 12 0 12 1 12 2 12 3 TeleacTelekfalva Tibodu-Tibód TurdeniTordátfalva** Ulcani-Ulke Ulieşu-Kányád 40 10 15 5 5 35 60 2 10 9 3 3 20 1 1 6 - *Filială greco catolică la parohia Cristur în 1839 **Filială greco catolică la parohia Cristur în 1839 -Judeţul OdorheiNr Numele comunelor gr. 1871 gr.

Originea secuilor şi secuizarea românilor ó 125 126 127 Văleni-Patakfalva Vărghiş-Várgyás 75 55 105 85 60 45 295 400 700 25 105 90 75 30 45 185 60 270 45 5 245 52 38 375 191 1 30 8 32 26 34 52 32 32 209 6 247 192 10 7 375 170 1 115 199 4 21 14 386 170 28 257 268 1 1 409 150 1 211 VârşagSzékelyvárság Vlăhiţa128 Szentegyházasfalu 129 Veţca-Székelyvéczke Vidacul român130 Székelyhidegk Vidacul secuiesc131 Magyarhidegkut 132 133 Zetea-Zetelaka OdorheiSzékelyudvarhely -Judeţul Trei Scaune- 123 .

cat gr.cat Statistica confesională gr.cat gr.cat gr.cat şi ort Statistica confesională gr. 124 .or t Statistica gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor N Numele comunel or gr.or t gr.ort Statistica 191 0 românii după Dicţ.cat şi ort gr.

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1733 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12 13 14 15 Aita MareNagyajta Aita MijlocieKözépajta Aita SeacăSzárazaja Albis-Kezdialbis Alungeni -Futásfalva* AngheluşAnghyalos Aninoasa-Egrepatak Araci-Arpatak Arcus-Arkos Ariuşd-Erösd Baraolt-Barót Băţanii Mari-Nagy Baczon Belani-Bélafalva Belini-Bölön BeşineuSepsibesenyö 100 110 30 30 20 150 70 75 75 35 170 35 1750 140 204 46 320 1760 170 150 60 15 20 40 355 225 95 160 35 65 395 50 180 5 110 210 100 40 15 25 250 105 145 30 435 1868 222 10 13 14 18 163 200 113 6 700 21 1835 15 42 40 12 18 163 5 58 28 1871 150 1 107 99 20 190 3 581 15 738 1912 167 207 112 5 13 209 870** Limbă 9 1 2 824 5 239 2 24 12 Con f 153 180 263 3 2 7 13 830 108 239 97 263 759 14 1920 41 112 227 1 1 717 70 244 9 196 667 1 125 .

) CatalinaSzetkatolna Cernatul de JosAlsócsernáton Cernatul de SusFelsöcsernáton Chepeţ-Köpecz 115 25 40 70 35 45 160 70 35 130 110 230 - 75 35 90 180 115 280 95 65 205 85 160 35 10 190 30 113 0 25 170 30 50 19 31 570 32 1319 9 74 2 250 207 86 45 114 4 50 17 38 - 2 44 1 2 8 40 - 945 138 0 265 - 712 151 3 139 14 - 5 993 119 1186 1 2 2 9 7 4 30 38 102 0 132 123 4 2 90 4 174 44 100 3 29 14 1059 10 999 1 92 69 126 .Originea secuilor şi secuizarea românilor 16 17 1 8 Bicfalău-Bikfalva BicsadSepsibükszád Bita-Bita 130 15 160 10 225 410 156 437 11 32 12 134 710 1026 9 115 1 684 1 119 6 370 - 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Bodoc-Sepsibodok Bodoş-Bodos Boroşineul MareNagy Borosnyó Boroşineul MicKisborosnyó Brateş-Braátos Breţcu-Bereczk Câlnic-Kálnok CaratnavolalKaratnavola(căt.

cat. 1733 Statistica confesională gr.cat.Judeţul Trei ScauneNr Numele comunelor gr. 1871 gr.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă conf . 127 .Originea secuilor şi secuizarea românilor 31 32 Chichiş-Kökös Chilieni-Kilyén 55 60 125 190 65 425 70 5 14 3 703 281 14 169 9 419 30 375 27 .cat.cat 1835 gr.cat.cat.or t 180 5 Statistica gr. 192 0 Dicţ.or t 190 3 gr. 1750 gr.şi ort 1760 gr.şi ort 1868 Statistica confesională gr.

Originea secuilor şi secuizarea românilor 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 ChiuruşCsomakörös Comalău-Komalló Coşeni-Szotyor Covasna-Kovászna Dalnic-Dalnok Dobârlău-Dobolló* Doboli de JosAldobolz Doboli de SusFeldoboly EresteghiuEresztevény Estelnic-Estelnek FotosFotosmártonos Ghelniţa-Gelencze GhidfalăuGidófalva Harale-Haraly 35 25 85 69 75 100 50 10 140 30 10 116 600 5 65 30 290 155 210 205 85 20 65 16 275 80 20 65 75 80 255 300 35 ¹ 118 10 818 28 15 64 46 123 52 7 19 6 7 14 3 27 215 50 40 7 2 8 25 29 40 10 6 127 9 590 134 11 623 2 2 1105 2 1524 585 3 4 1 93 1 123 3 123 1 10 154 3 931 4 12 25 3 389 3 79 100 8 1 158 8 109 5 148 5 - .Judeţul Trei Scaune- 128 .

şi ort 1868 7 35 89 180 2 27 10 495 15 36 133 Statistica confesională gr.or t 191 2 425 20 60 40 271 21 70 Statistica 191 0 românii după limbă 1100 15 8 2 50 8 19 10 1 29 conf . 1871 127 20 120 6 180 200 31 gr.cat.cat.Originea secuilor şi secuizarea românilor Nr Numele comunelor gr.or t 190 3 416 423 gr.cat.cat.şi ort 1760 500 40 90 186 15 265 65 200 5 5 65 60 gr.cat 1835 123 55 179 6 142 201 25 69 29 gr. ¹ *Cuprinşi aici şi cei din Vâlcele 129 . 1750 240 116 300 60 1 gr. 1733 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 Hăghic-Hidvég Hatiuica-Hatolyka Hilib-Hilib Icafalău-Ikafálva Ilieni-Illyefálva Imeni-Imecsfalva Lemnia-Lemhény Leţfalăi-Léczfalva Lisnău-Lisznyó Lunga-Nyuitód Lutoasa-Csmortán Malnaş-Málnás MăgheruşSepsimagyaros 250 15 10 30 65 25 120 50 75 30 5 40 60 Statistica confesională gr. 116 6 3 24 11 130 2 325 473 13 1 29 72 192 0 127 2 18 49 43 9 399 5 727 62 Dicţ.or t 180 5 815 * 25 15 15 210 20 55 Statistica gr.cat.

cat. 699 366 3 3 918 14 52 218 1359 192 0 729 380 4 1011 588 4 3 198 1080 147 4 240 204 130 .or t 180 5 85 235 70 0 55 55 95 15 245 Statistica gr.cat.Judeţul Trei Scaune Nr Numele comunelor gr.cat.şi ort 1760 125 130 70 55 120 60 90 200 60 200 gr. 1733 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 Marcuşa-Markos MărtănuşKézdimártonos MărtineniKezdimátonfalva MereniKézdimalmás MicfalăuMikóújfalu MicloşoaraMiklosvár Moacşa-Maksa Oldula-Ozsdola Oituz-Poiana Sărată-Sósmezö* Olteni-Oltszem Ozun-Uzon 50 0 55 10 35 50 55 50 40 Statistica confesională gr.or t 191 2 784 424 898 28 219 1458 Dicţ.cat.Originea secuilor şi secuizarea românilor .cat. românii după limbă 699 358 6 8 1 191 1346 1 77 conf .cat 1835 6 11 55 74 7 12 gr. 1750 60 1 20 1 50 gr.or t 190 3 720 601 1418 Statistica 191 0 gr. 1871 7 9 6 4 25 75 3 gr.şi ort 1868 57 450 18 15 800 37 48 195 1067 33 305 Statistica confesională gr.

şi ort 1760 165 20 30 160 50 20 40 gr. 131 . 173 3 7 3 7 4 7 5 7 6 7 7 7 8 7 Păpăuţi-Papolcz Peteni-Székelypetöfalva PetriceniKézdikövár(Peselnek)* PoianaKézdiszentkereszt Reci-Rety Ruşeni-Kézdioroszfalu Saciova-Szacsova 95 95 50 10 20 Statistica confesională gr.or t 190 3 gr.Judeţul Trei Scaune N Numele comunelor gr.cat 1835 110 13 33 gr.cat. 1750 gr.or t 191 2 319 15 Statistica 191 0 românii după limbă 544 4 2 19 conf .cat.cat.cat.şi ort 1868 260 150 17 28 Statistica confesională gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor 71 72 Pachia-Páké Pava-Páva 40 75 25 110 15 85 13 42 2 4 1 29 2 36 3 49 49 ¹ *Nu făcea parte din acest judeţ . 676 1 4 128 11 11 34 192 0 371 1 2 2 3 Dicţ. 1871 160 5 gr.c at.or t 180 5 160 25 35 Statistica gr.

173 3 8 6 8 7 Telechia-Orbaitelek Tinoasa-Kézdisárfalva 10 20 Statistica confesională gr.cat.şi ort 1760 10 20 gr.cat. 1750 gr. 132 .or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă conf . 1871 10 2 gr.şi ort 1868 26 4 Statistica confesională gr.cat.c at.or t 180 5 Statistica gr.or t 190 3 gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor 9 8 0 8 1 8 2 8 3 8 4 8 5 SâncraiSepsiszentkirály SântionluncaSzentivánlaborf. 2 1 192 0 Dicţ.cat 1835 16 3 gr. SânzieniKezdiszentlélek Săsăuşi-Kézdiszászfalu Surcea-Szörcse TamaşfalăuSzékelytamásfal** 35 50 25 200 55 95 165 20 20 25 45 2 25 27 1 6 8 9 7 6 5 65 2 1 1 1 2 131 10 2 1 1 32 12 257 - *Filială greco catolică la parohia Turla de Jos în anul 1839 **Filială greco catolică la parohia Ghelinţa în 1839 -Judeţul Trei Scaune N Numele comunelor gr.cat.

Originea secuilor şi secuizarea românilor 8 8 8 9 9 0 9 1 9 2 9 3 9 4 Tufalău-Czófalva Turia-Torja Valea CrişuluiSepsiköröspatak Valea SeacăKézdiszárazpatak* Valea ScurtăKurtapatak Vălcele-Ellöpatak** Valea ZalanuluiZalánpatak 30 155 75 20 216 25 175 180 30 25 12 149 31 25 240 9 250 112 19 6 4 138 200 15 20 10 170 633 732 3 9 3 533 9 167 27 8 2 600 134 19 34 593 - *Filială greco catolică la parohia Poiana în 1839 **Predium filiale greco catolice la parohia Ilieni în 1839 ***Comună relativ nouă .or t Statistica gr.cat.or t gr.or t Statistica 191 0 românii după Dicţ.cat.cat.şi ort Statistica confesională gr.cat. 133 .Judeţul Trei Scaune Nr Numele comunelor gr. gr.cat Statistica confesională gr. gr.şi ort gr.cat gr.

or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă 2 3 conf . 1871 127 35 1111 24 gr.cat.şi ort 1868 29 140 9 Statistica confesională gr.cat.Judeţul Ciuc Nr Statistica confesională gr.cat.cat 1835 25 700 gr. Gheorghe-Sepsi Szent-györgy Tg. 1750 17 51 8 110 26 21 gr.cat 1733 1 2 3 4 5 6 ArmăşeniCsikménaság BancuCsikbánkfalva Bârzava-Csikbova Caşinul NouKászonújfalu Cârţa-Karczfalva Cetăţuia-Csatószeg 200 65 10 35 120 35 1750 500 100 1760 525 125 55 105 245 180 5 420 115 160 . 211 7 454 1 11 568 136 192 0 249 3 452 133 7 74 134 .or t 180 5 Statistica gr.st 1868 647 186 15 44 536 54 1835 7 7 60 12 1871 5 5 190 3 111 2 534 191 2 951 364 6 347 13 limbă 2108 425 108 50 conf .Originea secuilor şi secuizarea românilor 1733 95 96 97 98 99 100 Zagon-Zágon Zabala-Zabola ZoltanEtfalvazoltan Zalan-Zolán Sf.or t 190 3 gr. 102 50 207 1 2 1920 297 239 64 209 247 34 Dicţ. SecuiescKézdivásárhely Numele comunelor gr.cat.şi ort 1760 25 40 10 40 25 45 gr.

cat. 556 644 229 9 192 0 500 569 459 * 254 2 Dicţ. 1750 300 143 10 271 gr.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă 362 93 1725 conf . 1871 306 40 1261 gr.şi ort 1868 277 32 Statistica confesională gr.or t 190 3 gr.cat.cat.or t 180 5 Statistica gr.cat.şi ort 1760 190 95 95 gr.cat 1835 68 17 282 gr.cat 1733 16 17 18 19 Ditrău-Ditró Frumoasa-Szépviz Gârciu-Göricsfalva Ghimeş-FăgetGyimesbükk Statistica confesională gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Chileni-Kiljénfalva Ciceu-Csikcsicsó CioboteniCsobotfalva CiucaniCsikcsekefalva CiucsângeorgiuCsikszentgyörgy CiumaniGyergyócsomafalva Cozmeni-Kozmás DăneştiCsikdánfalva Delniţa-Csikdelne 78 10 178 72 23 38 5 120 35 110 75 35 55 35 -Judeţul CiucNr Numele comunelor gr. 6 63 6 139 127 54 30 134 130 28 45 100 197 159 50 56 20 2 5 1 2 4 50 18 183 71 15 111 1 5 34 10 2 498 123 137 226 75 135 .

Erau. de asemenea o filială greco catolică. Luncile erau colonizate de moldoveni. 136 .Originea secuilor şi secuizarea românilor 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 IacobeniKászonjakabfalva Imper-Kászonimper Ineu-Csikjenöfalva Jigodin-Zsögöd JoseniGyergyöálfalu Lăzarea-Szárhegy LăzăreştiLázárfalva LeliceniCsikszentlélek Lunca de JosGyimeszközéplók Lunca de SusGyimesfelsölók MădăraşCsikmadaras 47 25 286 104 63 200 47 70 155 45 70 250 95 95 20 95 239 131 25 418 60 259 Împreună cu Lunca de Sus 707 60 147 23 330 60 115 48 76 10 437 96 28 43 70 7 10 2 15 155 22 4 1 376 251 29 10 474 286 264 159 67 18 317 289 694 308 308 99 324 219 108 ** 40* * 222 *Pare a fi o greşeală de tipar **În 1839.

cat 1835 116 28 gr.şi ort 1760 225 5 45 30 gr.cat. 355 325 79 192 0 418 418 154 136 Dicţ.cat.Originea secuilor şi secuizarea românilor -Judeţul CiucNr Numele comunelor gr. 1750 213 11 40 24 Împre ună cu Plăieşi i de Sus 323 gr.cat.or t 180 5 Statistica gr.cat 1733 31 32 33 34 MihăileniCsikszentmihály MisenteasCsikmindszent NicoleştiCsikszentmiklós PauleniCsikpálfalva Plăieşii de JosKászonáltiz Plăieşii de SusStatistica confesională gr. 35 36 - 15 155 - - + - - 3 - 88 244 125 228 137 .cat. 1871 124 60 gr.or t 190 3 gr.şi ort 1868 188 7 58 Împreună cu Plăieşii de Sus 588 Statistica confesională gr.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă 334 1 conf .

138 .şi ort 1868 11 52 Statistica confesională gr.cat.cat.cat 1733 43 44 45 46 SântimbruCsikszentimre Siculeni-Mádéfalva SuseniGyergyóújfalu ŞoimeniCsiksomortán Statistica confesională gr. 1871 33 75 75 gr. 1750 54 21 54 51 gr.or t 190 3 gr.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă 1 3 21 conf .or t 180 5 Statistica gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor 37 38 39 40 41 42 Kászonfeltiz Racul-Csikrákos RemeteaGzergyóremete SâncrăeniCsikszentkirály SândominicCsikszentdomokos SânmartinCsikszentmárton SimoneştiCsikszentsimon 57 62 50 258 48 55 70 50 75 185 40 45 29 6 69 98 11 9 15 25 32 121 15 7 40 63 220 7 6 2 8 3 1 24 84 39 318 23 6 15 63 119 487 288 19 -Judeţul CiucNr Numele comunelor gr.şi ort 1760 110 30 75 30 gr.cat. 16 13 162 69 192 0 1 43 88 52 Dicţ.cat 1835 18 90 23 gr.cat.

Originea secuilor şi secuizarea românilor 47 48 49 50 51 52 53 54 55 ŞumuleuVárdotfalva TomeştiCsiksenttamás Topliţa CiucCsiktápolcza Tuşnad-Tusnád Valea StrâmbăTekeröpatak Văcăreşti-Vacsárcsi Voslăbeni-Vasláb Vrabia-Csikverebes GheorgheniGyergyószentmikló s 21 73 43 32 23 21 184 20 5 100 45 30 10 55 160 5 290 240 5 17 147 30 746 13 207 24 60 605 360 60 96 803 10 17 502 803 155 9 260 1 80 602 1 827 14 447 23 814 3 324 215 798 2 466 -Judeţul Ciuc- 139 .

Maroshéviz* TulgheşGyergyótölgyes * Statistica confesională gr.şi ort 1760 gr.şi ort 1868 Statistica confesională gr.or t 190 3 gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor Nr Numele comu nelor gr.cat.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă conf .cat. 56 57 58 59 60 61 62 63 64 - - 85 - 1017 538 67 110 807 1327 626 655 425 755 234 - 1713 - 44 6559 1161 126 889 1430 2547 4194 1032 *Aceste comune formau o filială în jurisdicţia Ciucului 140 . 1871 gr.cat. 116 657 7 114 9 140 866 145 6 256 2 435 6 107 1 192 0 268 673 5 106 7 176 783 137 9 255 9 413 3 102 2 Dicţ.cat 1835 gr. 1750 gr.cat 1733 Miercurea CiucCsiksyereda BicazGyergyóbékás* Bilbor-Bélbor* BorsecBorszék* CorbuGyergyóholló* SărmaşSzalamás* SubcetateGyergyóvárheg y* Topliţa rom.or t 180 5 164 0 Statistica gr.cat.

cat. 6 44 12 4 127 9 409 2 2 1 300 7 192 0 171 138 149 9 382 1 23 350 14 Dicţ.cat. 1871 6 23 357 368 2 5 gr.cat 1835 11 7 5 220 338 17 gr.cat.or t 190 3 555 268 gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor .şi ort 1868 91 939 340 4 381 Statistica confesională gr.or t 191 2 560 286 Statistica 191 0 românii după limbă 1 1230 409 297 conf .cat. 141 .cat 1733 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Abud-Székelybod Acăţari-Akosfalva Adrianul MareNagyadorján Adrianul MicKisadorján Bandul-Mezöbánd BărdeştiMarosbárdos Bâra-Berekeresztú Bedeni-Bede BereniSzékelybere* BerghiaMezöbergenye Beu-Székelybö 500 180 120 Statistica confesională gr.Judeţul MureşNr Numele comunelor gr. 1750 601 236 161 gr.şi ort 1760 10 110 10 5 425 235 25 25 5 180 gr.or t 180 5 65 980 10 445 20 Statistica gr.

cat. 47 28 15 8 2 10 9 192 0 46 75 26 14 3 33 19 Dicţ.cat.şi ort 1868 49 89 7 7 25 16 Statistica confesională gr.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă 28 3 5 1 6 9 conf .Originea secuilor şi secuizarea românilor 12 13 BolintineniNyárádbálintfalva Bozed-Bázed 135 204 166 120 155 100 139 350 95 290 182 350 191 452 209 452 214 452 *În 1839 era un orăşel locuit de secui şi valahi (Lenk) -Judeţul MureşNr Numele comunelor gr.cat 1835 27 105 47 516 55 20 gr.cat 1733 14 15 16 17 18 19 20 Bozeni-Székelybós Budiul MicHagymásbodon Buza-Buzaháza CălimăneştiKelementelke Călugăreni-Mikháza Căluşeri-Székelykál CâmpeniţaMezöfeje 125 Statistica confesională gr.cat. 142 .or t 180 5 65 55 Statistica gr. 1750 533 gr.cat.şi ort 1760 45 135 25 15 60 20 gr. 1871 4 9 gr.or t 190 3 gr.

Originea secuilor şi secuizarea românilor 21 22 23 24 25 26 Cându-Kendö Cevaşul de CâmpMezöcsávás Chibed-Kibéd Chinari-Várhegy Ciba-Csiba Cinta-Fintaháza 135 375 190 94 300 15 250 60 225 15 160 135 383 55 11 152 10 333 50 105 415 22 4 4 490 329 5 5 496 4 351 4 110 560 282 33 167 -Judeţul MureşNr Numele comunelor gr.cat.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă 1 conf . 143 . 1871 4 gr.cat 1733 27 28 29 Cioc-Csokfalva CocoşiSzkélykakasd CorbeştiSzékelycsoka Statistica confesională gr.cat. 1750 gr. 17 1 192 0 18 116 - Dicţ.or t 180 5 20 15 25 Statistica gr.cat 1835 gr.şi ort 1868 55 3 10 Statistica confesională gr.cat.şi ort 1760 60 5 15 gr.cat.or t 190 3 gr.

144 . 1871 4 gr.cat 1835 12 23 gr.or t 180 5 25 Statistica gr.cat.cat.şi ort 1760 35 35 gr.or t 190 3 gr.şi ort 1868 2 Statistica confesională gr. 1750 gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 Cornăţel-Egerszeg Corneşti-Somosd Corunca-Koronka Cotuş-Cseid CrăciuneştiNyárádkarácson CristeştiMaroskeresztúr CuieşdSzékelykövesd CulpiuMezökölpény Curteni-Udvarfalva DămieniDeményháza 250 250 115 50 95 195 317 501 192 66 166 81 90 50 165 50 130 180 50 130 80 30 105 255 180 495 15 109 14 267 14 209 350 168 296 75 3 4 4 213 120 248 80 16 639 2 130 30 15 331 346 95 189 394 100 23 75 23 5 362 121 210 33 10 103 43 162 43 217 386 179 226 45 15 84 28 228 28 228 686 109 202 50 - -Judeţul MureşNr Numele comunelor gr.cat.cat 1733 40 41 Drojdii-Sepröd DumitreştiStatistica confesională gr.cat. 192 0 - Dicţ.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă conf .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Demeterfalva 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 EremieniNyárádszentimre EremitulNyárádremete Erneul MareNagyernye FântâneleGyalakuta Foi-Folyafalva Găieşti-Göcs GălăţeniSzentgericze GaleştiNyárádgálfalva Ghindari-Makfalva Ghineşti-Geges Gruişor-Kisgörgény 190 388 25 30 160 30 75 10 60 65 20 35 30 80 90 5 25 269 16 31 19 13 36 11 6 118 276 58 22 42 9 39 20 15 260 35 20 5 7 3 2 14 31 14 3 3 4 3 139 336 2 5 9 26 17 9 3 10 14 246 440 6 32 249 394 15 - -Judeţul Mureş- 145 .

230 207 17 6 9 54 6 15 142 57 89 191 265 192 0 326 151 4 56 66 13 34 151 277 82 185 265 Dicţ. 1750 116 281 229 gr.cat.şi ort 1760 110 95 15 60 25 65 5 20 20 95 50 85 115 gr. 146 .şi ort 1868 193 230 7 22 79 5 137 150 106 134 183 Statistica confesională gr.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă 225 175 1 4 7 29 5 15 1 1 3 176 237 conf .cat.Originea secuilor şi secuizarea românilor Nr Numele comunelor gr.or t 190 3 gr.cat.cat 1835 182 169 13 3 31 61 15 58 133 87 200 gr.cat 1733 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 HergheliaMezöménes Harţău-Horczó HodosaSzékelyhodos Hoteşti-Atosfalva Icland-Ikland Iedu-Jedd Ihod-Ehod IlieniLukailenczfalva Ilieşi-Illyésmezö IobăgeniJobbábyfalva Isla-Iszló IvăneştiKebeleszentivány LaureniKissentlörincz 130 75 365 130 200 Statistica confesională gr.cat. 1871 240 12 20 121 160 120 232 gr.or t 180 5 20 15 15 15 70 Statistica gr.

1750 532 356 gr.cat 1835 60 16 16 816 133 39 26 gr.or t 180 5 25 40 15 10 Statistica gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor -Judeţul MureşNr Numele comunelor gr. 147 .şi ort 1868 145 6 5 922 4 119 3 7 Statistica confesională gr.cat 1733 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 LechincioaraKislekencze LeordeniLörinczfalva Luca-Lukafalva Maia-Maja MădăraşMezömadaras MăgheraniNyárádmagyaros Maiad-Nyomát Mărculeni-Márkod Miercurea-NirajNyárádszereda MatriciNyárádközvényes* 25 290 Statistica confesională gr. 1871 125 979 70 gr.cat. 158 21 17 7 119 1 10 73 7 58 15 192 0 179 7 89 5 121 4 22 465 5 53 15 Dicţ.or t 190 3 gr.cat.cat.or t 191 2 32 Statistica 191 0 românii după limbă 160 1 15 5 1133 1 1 1 8 11 conf .şi ort 1760 55 45 30 20 325 60 80 25 gr.cat.

cat.cat. 278 755 104 394 1 35 192 0 262 827 201 345 1 130 Dicţ. 1750 254 385 327 gr.or t 191 2 343 573 382 5 Statistica 191 0 românii după limbă 244 699 23 394 conf .or t 190 3 547 524 876 gr.cat 1835 3 162 gr.şi ort 1868 200 504 264 536 3 70 Statistica confesională gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor 76 77 78 MiceştiMaraskisfauld MitreştiNyárádszentmárton MorăreniMalomfalva 200 253 105 35 130 290 50 328 80 23 320 400 515 8 406 517 33 409 543 41 395 *În 1839 era o filială în parohia Chiherul de Jos -Judeţul MureşNr Numele comunelor gr.or t 180 5 150 325 255 20 70 Statistica gr. 148 .cat.şi ort 1760 50 280 85 145 15 gr.cat.cat 1733 79 80 81 82 83 84 MoşuniSzékelymoson MureşeniMeggyesfalva MurgeştiNyárádszentbenede k Nazna-Náznánfalva Neaua-Havad NicoleştiKáposztásszentmikl 220 115 240 Statistica confesională gr. 1871 43 gr.

cat 1733 92 93 RoteniHarasztkerék Sardut NirajSzékelysárd Statistica confesională gr.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă 118 conf .cat 1835 130 151 gr.cat. 1750 gr.şi ort 1760 60 50 gr. 149 . 1871 144 223 gr.cat.Originea secuilor şi secuizarea românilor 85 86 87 88 89 90 91 os Oaea-Székelyuraly Ogari-Marosogárd Oroiu-Székelyuraly Panet-Mezöpanit PăsăreniBaczkamadaras PorumbeniGalambod Răgmani-Rigmány 120 115 135 230 100 196 361 281 289 70 90 195 145 170 195 5 70 230 48 117 164 195 257 170 118 158 336 190 130 194 150 130 202 230 130 18 13 241 449 117 24 163 6 251 474 140 182 165 5 86 274 497 102 351 164 - -Judeţul MureşNr Numele comunelor gr.şi ort 1868 136 205 Statistica confesională gr.cat. 114 273 192 0 285 240 Dicţ.or t 190 3 gr.cat.or t 180 5 65 Statistica gr.

192 0 Dicţ.cat.Judeţul MureşNr Numele comunelor gr.şi ort 1868 Statistica confesională gr.cat.or t 180 5 Statistica gr.or t 190 3 gr.Erdöszgyörgy Sângiorgiul de M.şi ort 1760 gr.or t 191 2 Statistica 191 0 românii după limbă conf . Király SântioanaCsitszentiván Sângiorgiul de P.cat. 1871 gr. 150 .cat.cat 1835 gr. 1750 gr.Originea secuilor şi secuizarea românilor 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 Săbed-Szabéd Săcăreni-Székes* Sărăţeni (Sărata) -Sóvárad Sâncraiul deM-Msz.cat 1733 Statistica confesională gr.Marosszgyörgy Sânişori-Kebele SânsimonNyárádszentsimon Sântana de MureşMarosszentan Sântana NirajNyárádszentanna 35 125 215 665 340 80 240 1296 558 125 170 80 125 120 100 275 305 70 160 30 80 190 590 370 115 15 27 67 302 183 850 469 7 75 14 115 200 8 300 35 320 15 25 65 156 4 368 30 678 824 292 353 954 288 122 8 1 357 185 351 812 96 747 2 12 22 45 371 189 879 974 109 751 7 4 8 19 408 188 890 936 155 787 - *Filială greco catolică laŢufalău în 1839 .

**Sat românesc cu două parohii ortodoxe şi greco catolice în 1859.Originea secuilor şi secuizarea românilor 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 SântandreiNyárádandrásfalva SânvăsiiNyárádszentlászlö SauşaSzékelysóspatak Şilea NirajNyárádselye SimbiraşiJobbágytelke Sovata-Szováta ŞtefăneştiSzékelyszentistán Stejeris-Cserefalva Surda-Süketfalva Suveica-Szövérd TâmpaSzékelytompa* Tirimia-Nagyteremi TirimioaraKistereni** 125 110 228 120 85 45 60 5 20 45 25 290 90 15 35 15 50 40 445 92 137 22 24 18 15 18 195 54 206 15 121 17 11 96 16 671 71 220 50 81 12 12 40 9 10 4 1 11 7 1 807 10 265 40 171 2 328 1 10 6 3 33 849 104 298 134 17 1 424 8 50 23 618 84 *Sate locuite de secui şi valahi în 1839 (Lenk) . 151 .

1871 200 160 180 632 7 8 10 735 635 gr.or t 191 2 228 90 Statistica 191 0 românii după limbă 2 5 249 757 1 230 812 1717 conf . Mureş-Maros Vásárhely 90 300 25 300 Statistica confesională gr.cat.cat. 152 .cat. 1750 124 520 434 gr.or t 180 5 35 25 110 120 Statistica gr.cat 1733 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 Tufalău-Tófalva* Torba-Torbaszló TroiţaSzentháromság Ţiptelnic-Száltelek Ungheni-Nyárádtö Vadu-Vadad Vădaş-Vadasd Vărgata-Csikfalva Veţa-Vecze Viforoasa-Havadtö VoiniceniMézöszabad Tg. *În 1839 era o biserică greco catolică.Originea secuilor şi secuizarea românilor .şi ort 1868 185 172 175 674 20 42 29 27 12 672 478 Statistica confesională gr.cat 1835 103 9 168 133 689 8 11 25 9 569 247 gr.cat.or t 190 3 59 gr.Judeţul MureşNr Numele comunelor gr. 4 134 268 874 24 1 14 236 9 874 298 3 192 0 185 238 919 12 1 46 228 26 775 394 7 Dicţ.şi ort 1760 10 65 65 335 30 60 75 50 40 270 475 gr.

Originea secuilor şi secuizarea românilor COMUNE CU MAJORITATE ROMÂNEASCĂ JUDEŢUL ODORHEI Nr. Székelyfalu leirasa. azi Lunca Calnicului. Braşov Vâlcele-Ellöpatak 765 209 553 *După statistica confesiunilor greco catolice şi greco ortodoxe. 1868-1871 153 . 1 2 3 Numele comunelor Feleag-Magyarfelek Săcel-Székelyandrásfalva Vidacutul român-Székelyhidegkut Locuitori 557 418 424 Unguri 14 60 49 Români 543 317 375 Observaţii B. com. Pest. de Orbán Balázs. A. JUDEŢUL TREI SCAUNE Nr. jud. 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Numele comunelor Locuitori Unguri Români Observaţii Bicfalău-Bikfalva 1854 828 1026 Boroşneul Mic-Kisborosnyó 1602 603 993 Dobârlău-Dobolló 1582 58 1524 N-au făcut totdeauna parte din judeţul Trei Scaune Buzăul Ardelean-Magyarbodza 5366 350 4944 Mărcuşa-Markos 703 4 699 Micfalău-Mikóújfalu* 1280 476 800 Poiana Sărată-Sósmezö 1709 356 1346 Groapa Lupului-Farkasvágó 704 109 595 (cătun)*. Prejmer.

JUDEŢUL MUREŞ Nr. Székelyfalu leirasa. 1868-1871 După statistica confesiunilor greco catolice de Orbán Balász. A. 13 14 15 16 17 18 19 Numele comunelor Bicaz-Gyergyóbékás Bilbor-Bélbor Corbu-Gyergyóholló Sármas-Salamás Subcetate-Gyergyóvárhegy Topliţa Română-Maroshéviz Voslăbeni-Vaslá Locuitori 7133 1351 1396 1597 2729 7388 940 Unguri 495 188 500 134 179 2417 110 Români 6559 1161 889 1430 2547 4194 803 Observaţii N-au făcut totdeauna parte din judeţul Ciuc N-a făcut totdeauna parte din judeţul Ciuc C.Originea secuilor şi secuizarea românilor JUDEŢUL CIUC Nr. Pest. Pest. A. Székelyfalu leirasa. 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Numele comunelor Bărdeşti-Marosbádos Bolintineni-Nyárádbálintfalva Bozed-Bazéd Cornăţel-Várghey Cornăţel-Egerszeg Crăciuneşti-Karácsonfalva Cristeşti-Maroskerestúr Hărţău-Harczó Herghelia-Mezöménes Ilieşi-Illysmezö Ivăneşti-Kebelszentiván Laureni-Kisszentlörincz Locuitori 415 225 468 576 175 409 616 403 392 171 227 283 Unguri 6 29 16 209 75 195 262 172 167 38 17 37 Români 409 191 452 329 100 209 350 230 255 137 176 236 Observaţii După statistica confesiunilor greco catolice de Orbán Balász. 1868-1871 154 .

32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 Numele comunelor Lechincioara-Kislekencze Miceşti-Maroskisfalud Moşuni-Székelymoson Mureşeni-Meggyesfalva Nazna-Náznánfalva Ogari-Marosagárd Oroiu-Székelyuraly Remetea-Remeteszeg Sântana-Marosszentanna Sântandrei-Nyárádandrásfalva Sângeorgiu-Marosszentgyörgy Şardul-Székelysárd Şăuşa-Székelysóspatak Ţiptelnic-Száltelek Ţufalău-Tófalva Ungheni-Nyárádtó Veţa-Vecze Voiniceni-Mezöszabad Locuitori 172 559 468 1262 575 329 480 175 1250 506 1201 361 171 335 197 1171 236 905 Unguri 12 44 224 463 181 88 1 15 503 211 324 142 63 11 321 6 28 Români 160 515 244 699 394 241 449 160 747 295 860 205 163 249 185 757 230 812 Observaţii După statistica confesiunilor greco catolice de Orbán Balász. Pest. A. Székelyfalu leirasa. 1868-1871 După statistica confesiunilor greco catolice de Orbán Balász. Pest. 1868-1871 155 . Székelyfalu leirasa. A. A. 1868-1871 După statistica confesiunilor greco catolice de Orbán Balász. Pest.Originea secuilor şi secuizarea românilor JUDEŢUL MUREŞ Nr. Székelyfalu leirasa.

Originea secuilor şi secuizarea românilor 156 .

Concluzia din nota de la Prefaţă. în ansamblu.Originea secuilor şi secuizarea românilor NOTE SI COMENTARII ALE INGRIJITORILOR DE EDITIE 1). Traian Rotariu) 4). 2). nicicum la un fenomen de masă de a vorbi românii maghiara (excepţie cei maghiarizaţi din secuime) 5). Aici Popa-Lisseanu se referă. sub coordonarea prof. La fel de “straniu” a fost şi criteriul “originii etnice” sau a “descendenţei naţionale”folosit la înregistrarea statistică realizată în Transilvania în 1920. în definitiv. un prilej de reluare pe baze documentarştiinţifice. Cunoaşterea schimbările demografice. desigur. de către români. univ. prin grija cercetătorilor Catedrei şi Laboratorului de Sociologie al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Ilustru cărturar a ajuns la această concluzie şi influienţat puternic de conştiinţa marii drame a maghiarizării unor importante comunităţi româneşti din această zonă. în prezent este înlesnită de punerea în circulaţie în limba română a datelor recensămintelor efectuate pe teritoriul Transilvaniei. Gheorghe PopaLisseanu a avut în vedere tocmai acest obiectiv. pentru că. pe nedrept o blamare şi o intoleranţă din mai multe direcţii în loc să fie. de-a lungul secolelor. în a doua jumătate a sec al XIX-lea şi începutul sec. a stârnit cum era şi de aşteptat reacţii nedorite. XX. începând cu anul 1850 şi terminând cu anul 1941. cartea însăşi suferind apoi. care astăzi nu se mai verifică. dr. totuşi. intervenite în structura etnică şi confesională a tuturor localităţilor din Transilvania. 3). în mod democratic. la cele câteva cunoştinţe elementare de maghiară ale românilor obţinute prin şcoală. Informaţii actualizate despre amploarea şi dimensiunile procesului de asimilare a românilor din fostele 157 . a cercetărilor acestei probleme de mare importanţă pentru buna convieţuire româno-maghiară. cu calm şi înţelegere.

Academia României. vol. vol. Sf. 9). Editura Grai Românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.Russu. Mureş. Mărturiile arheologice despre viaţa pe teritoriul judeţelor Covasna şi Harghita din preistorie până la începutul Evului Mediu sunt pe larg abordate în volumele: “Repertoarul arheologic al judeţului Covasna”. sunt prezentate în volumul “Românii din Covasna şi Harghita”. punctul de vedere al istoriografiei româneşti fiind redat în Voievodatul Transilvaniei. în continuare Românii din Covasna şi Harghita. Caşin. Teză de doctorat. I-IV. Gheorghe. 200. 1990. Cazurile concrete de nobili români secuizaţi din sudestul Transilvaniei. de Ion I. Deşi azi şi acest document este considerat fals. 2003. Cluj Napoca. Ştefan Pascu (coordonator). 8). 1972-1989 şi în “ Istoria României”. 6). Editura Dacia. de Ioan Ranca. 1998. Vasile Lechinţan şi Violeta Pătrunjel. Scaunul Mureş şi vol. de Ioan Lăcătuşu. Budapesta. 2000 şi Românii din Covasna şi Harghita 7). “Repertoarul arheologic al judeţului Harghita”. Bucureşti. Cluj-Napoca. Giurgeu. acesta indică totuşi conştiinţa unei anteriorităţi a prezenţei româneşti în localitate şi în zonă. Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Gheorghe. 97-98. Editura Ştiinţifică. nr. Sf. Scaunul Ciuc.Originea secuilor şi secuizarea românilor scaune secuieşti sunt redate în lucrările : « Românii şi secuii ». Miercurea-Ciuc. 198… articolele pe această temă din “Sfera Politicii”. şi în lucrarea “Szekely Nemesi 158 . 1997 “Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita”. anul IX. de Ioan Lăcătuşu. 2002 şi “Românii din Covasna şi Harghita”. I. « Românii din fostele scaune secuieşti în antroponimele din conscripţii ».II. vol II. Referitor la punctele de vedere actuale ale istoriografiei maghiare despre raporturile dintre maghiari şi secui vezi şi “Istoria Transilvaniei” apărută sub egida Academiei Ungariei. 1995 şiTg.

Informaţii suplimentare despre discriminările românilor ardeleni de confesiune ortodoxă. Exista şi o comunitate de secui în Bodogaia în veacurile trecute. I-III. pe de o parte. La acestea se adaugă cele 25 biserici şi capele ortodoxe şi greco-catolice construite după înfăptuirea României mari. 19921997. 3) 11). vol. inclusiv a celor din fostele scaune secuieşti. Sf. 2000(passim) 14). Bucureşti. vol. îndeosebi în localităţile monoetnice româneşti. 13). După recensământul din 1850. realitate atestată şi în 159 . de Palmay Jozsef.ca urmare a unei natalităţi viguroaseşi în mediul urban. semnate de Traian Rotariu. la creşterea populaţiei româneşti. Vezi pe această temă: Vasile Lechinţan. sau ruinat şi au dispărut cu timpul. de Mircea Păcurariu. din cauza pierderilor înregistrarte în urma proceselor de maghiarizare. respectiv în anii ce au urmat Dictatului de la Viena (Vezi Anexa nr. Instituţii şi edificii istorice din Transilvania. şi volumul “Românii din Covasna şi Harghita”. Popa-Lisseanu având dreptate însă că românii aveau două parohii. 10). un număr de 37 de biserici ortodoxe şi greco-catolice din actualele judeţe Covasna şi Harghita. la scăderea substanţială a comunităţilor româneşti situate în centrul “secuimii”. vezi “Istoria Bisericii Ortodoxe Române”. care au căzut pradă intoleranţe în perioada 1940-1944. pierderile înregistrate sunt redate în lucrările citate. Cluj Napoca. I-II. Arpad şi Ioan Lăcătuşu 12). Ca urmare a unor procese demografice complexe şi interdependente legate de mişcarea naturală şi geografică a populaţiei din zona analizată. asistăm.Originea secuilor şi secuizarea românilor Csaladok”. Varga E. de regulă în centrul localităţilor. 2000 (reeditată după ediţia din anul 1901). iar pe de altă parte.datorită sporului migratoriu din perioada 1968-1989. Gheorghe. După ce au rămas fără credincioşi. Editura Carpatica.

de Ioan Lăcătuşu. aceste singure semnale. Russu. vezi şi lucrările “Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita”. proprietăţile composesorale au fost refăcute. Teză de doctorat. ale aplicării acestei legi. 1/2000 (Legea Lupu). Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.I. de Ioan Lăcătuşu. ca „acest pas înainte uriaş.Originea secuilor şi secuizarea românilor documentele din secolul al XVIII-lea. pot fi cunoscute din micromonografia localităţii din lucrarea Românii din Covasna şi Harghita 18).. nu au fost luate în seamă de clasa politică românească. Deputatul Kelemen Hunor are 160 . dar care din perspectivă românească reprezintă întoarcerea roatei istoriei cu peste 80 de ani în urmă. prin Legea nr. din păcate. Gheorghe. din perspectiva autodeterminării maghiarimii din Transilvania”. să devină o nouă şi durabilă adâncire a inechităţilor şi discriminărilor pentru românii din estul Transilvaniei.Ciuc ş. 2002 17). sunt redate în lucrarea Românii din Covasna şi Harghita 19). Sf. Tg. barbare. 16). precum şi Românii din Covasna şi Harghita 15). Miercurea. asupra gravelor consecinţe pe termen lung. 2002 şi “Românii din Covasna şi Harghita” În text este vorba de noile reforme. Pe larg despre trecerile interconfesionale. Editura Eurocarpatica. Alte aspecte ale deznaţionalizării românilor din Micfalău.a. în toamna lui 1916. Gheorghe. Cu toate semnalele trase de către reprezentanţii societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita. în limba română. Din păcate. de represiune la care au fost supuşi de administraţia ungară în perioada 1916-1918 românii din secuime şi din tot sudul Transilvaniei. Vezi lucrările semnate de I. Ioan Ranca. sunt cuprinse în lucrările menţionate mai sus şi în “Spiritualitate românească şi conveieţuire interetnică în Covasna şi Harghita”. Secuiesc. Numele unor ofiţeri români din regimentele secuieşti de graniţă din Sf. care au întâmpinat cu entuziasm trupele româneşti care au eliberat temporar acest teritoriu. S-a ajuns astfel. Informaţii suplimentare despre învăţământul confesional şi de stat.

protopopul Aurel Nistor din Araci. Pozitiv sau negativ . care n-a ştiut să extragă din el decât o efemeră notorietate personală de „luptător împotriva structurilor postcomuniste” (Adevărul Harghitei.asta tot istoria va hotărî. din 11/12 octombrie 2002). 2000 21). îndeamnă la reflecţie şi la necesare corecţii. Tg.optica Europei asupra ţării noastre ar fi trebuit să fie alta. Editura Petru Maior.ca gest suprem de reconciliere româno-maghiară . nr. rămânând la nivelul derizoriu al tranzacţiei politice. anul XIV. Mureş. E greu de priceput de ce un gest de căpătâi care trebuia făcut vizibil în toată lumea a fost lăsat la discreţia unui politician mediocru precum Vasile Lupu. Problematica gravă şi sensibilă a păstrării şi afirmării identităţii naţionale a românilor din sud-estul Transilvaniei după decembrie 1989. dat fiind că o suprafaţă de aproape un milion de hectare a fost retrocedată în proprietate maghiară. sublinia în 1929 diferenţa dintre “atitudinea neînţelegătoare şi duşmănoasă a cărturarilor secui faţă de Biserica Ortodoxă” şi cea “adânc înţelegătoare şi plină de 161 .că în legătură cu proprietatea publică se poate vorbi de o a doua ocupare de ţară (a doua descălecare) în Ardeal.-românii din Covasna şi Harghita”. 20).şi nu vom obosi să o repetăm . 1998 şi “Drama maghiarizării românilor din Covasna şi Harghita”. Editura Eurocarpatica.şi cu aceasta se pot obţine bune rezultate economice în următorii ani şi decenii” Dar şi aprecierile publicistului harghitean Mihai Groza. Aceasta este o avere uriaşă. „Sentimentul de insatisfacţie e generat însă de faptul că politicienii români nu realizează nici azi că au comis un gest istoric. Dovadă stă tocmai realitatea că acest gest nici măcar n-a fost observat de Europa.Gheorghe. Păcatul e însă că „retrocedarea” nu s-a ridicat la înălţimea ideii politice. referitoare la această problemă. Un bun cunoscător al realităţilor din “secuime”. a fost abordată în mai multe studii.S. 3041/3042. Dacă ar fi fost prezentat în adevăratele sale dimensiuni . Sf.Originea secuilor şi secuizarea românilor dreptate atunci când afirmă: „Am spus cu mai multe ocazii . o avere de mai multe miliarde de dolari .O. Maria Cobianu-Băcanu “S. dintre care menţionăm volumele semnate de dr.

publicate în volumul “Vadrozsák” (Trandafirii sălbatici). până la moarte. Prezentând o multitudine de “împrumuturi de obiceiuri şi cuvinte româneşti” preluate de secui de la români. Cine se apropie cinstit. îşi câştigă repede simpatia. împărtăşită şi de alţi intelectuali locali. în unele sate cu populaţie mixtă. ajungându-se la numeroase similitudini. Învinuirile au fost făcute de către folcloristul român Iulian Georgescu în ziarul budapestan Fővárosi Lapok (Foi din capitală). aşa cum o făcuse şi marele său prieten Nicolae Iorga . dând naştere unei 162 . până la serbarea mileniului unguresc. se spunea. (vezi “ Cultură şi identitate la românii din secuime”. dându-i respectul cuvenit. Unele dintre ele sunt atât de izbitoare încât. creată tendenţios pentru a împiedica apropierea unii de alţii”. autorul Kriza Janos (1811-1875) a fost chiar acuzat că a plagiat din poezia populară românească. Cluj-Napoca. publicând. în care feciorii şi fetele “legau un fel de frăţie între ei. numindu-se fârtaţi şi surate”. Editura Carpatica. Convieţuirea de secole a românilor şi a secuilor a facilitat circulaţia motivelor şi temelor folclorice a miturilor. “o culegere de traduceri”. cu simţul dreptăţii şi al corectitudinii. I s-a format în mod meşteşugit o părere falsă asupra trecutului şi calităţile lui. chiar dacă se dovedeşte mare român în activitatea şi simţirea sa”. practică existentă până în 1896. respectuoasă faţă de lege şi autoritate şi desprinde repede miezul din învelişul lucrurilor. realitate existentă şi astăzi în satele din arcul intracarpatic. români şi secui. “Populaţia secuiască – apreciază protopopul Aurel Nistor. Aurel Nistor ajunge la concluzia. “Populaţia secuiască a fost în trecut – ne spune părintele Nistor – şi este în mare parte şi astăzi indusă în eroare cu privire la poporul român”. de Ioan Lăcătuşu.este harnică şi organizată sub raport economic. la apariţia în 1863 a uneia din primele culegeri maaghiare importante de poezii populare secuieşti. că “bariera de duşmănie între secui şi români este artificială. 1995) 22).Originea secuilor şi secuizarea românilor încredere a sătenilor simpli din satele secuieşti fără de credinţa şi cultul ortodox şi harul ce se revarsă asupra sufletelor şi trupurilor prin rugăciunile preotului român”.

Ghimeş. de Aurel Marc. « Românii şi maghiarii de-a lungul veacurilor ». observabile în lexic. Francisc Păcuraru. I. (vezi. pusă în evidenţă de puţinele lucrări apărute pe această temă în perioada interbelică. s-a ajuns la concluzia că nu era vorba de un plagiat literar comis de Kriza Janos. 23). în creaţia populară. adesea tensionate. Editura Minerva. . Nicolae Iorga menţiona: ”Locuind împreună cu românii şi înconjuraţi din toate părţile de către aceştia. de I. Oituz. în cadrul convieţuirii şi al contactelor dintre diferite etnii relativ apropiate ca nivel de dezvoltare. care sunt aşa de mari. atât cu românii din sudul Transilvaniei. Aceasta cu atât mai mult cu cât relaţiile interetnice. ca şi în antroponime şi toponimice”. Acestea sunt fenomene normale. printre altele. 1998) Alte aspecte referitoare la prezenţa în folclorul secuiesc local a unor influenţe ale culturii populare româneşti sunt prezentate. sociale. încât uneori pot crea confuzii ca şi cea menţionată. secuii au avut cele mai intense legături şi amestecuri 163 . Pledează în acest sens realitatea etno-culturală din zonă. referitoare la legăturile secuilor cu românii. interferenţele dintre folclorul românesc şi cel secuiesc. Bucureşti. Într-unul din primele sale studii. adevăratul “vinovat” fiind similitudinile. în port. prin pasurile Tulgheş. în “Românii şi secuii”. 1990 şi “Contribuţii la istoria judeţului Harghita”. secuii au avut relaţii multiple economice. Bicaz. cât şi cu cei din Moldova şi Ţara Românească (Muntenia). Buzău. Editura Eurocarpatica. Russu.Originea secuilor şi secuizarea românilor polemici care a fost numită “procesul Trandafirilor sălbatici”. printre problemele care sunt ignorate şi nu au făcut încă obiectul unor cercetări sistematice şi riguroase sunt şi cele referitoare la interferenţele etno-culturale româno-maghiare ( secuieşti ). înregistrându-se în permanenţă o circulaţie asiduă cu deplasări de populaţie dintr-o parte şi alta a munţilor. inevitabile. Timp de şapte veacuri. Adevărul este că. Sf. politico-militare. după stabilirea secuilor în estul Transilvaniei. Editura Ştiinţifică. Gheorghe. realitate pusă în evidenţă în documente. 2000. În final. au permis totuşi o serie de influenţe reciproce.

lau făcut pe Gheorghe Popa-Lisseanu să ajungă la concluzia enunţată în nota prefeţei sale. 26). fenomenul fiind unul din cele mai concrete mărturii ale conveţuirii româno secuieşti/maghiare de-a lungul istoriei în sud-estul Transilvaniei. model regăsit în toată ţara. În acest sens. 24). de Anton Coşa. Toate aceste elemente referitoare la “arta meşteşugită de a lucra lemnul”. îmbrăcămintea” secuilor şi românilor. 25). aşa cum rezultă din variantele Vicleimului secuiesc. faţă de această afirmaţie. În patronimul ligvistic al dialectului maghiar din secuime există numeroase împrumuturi din limba română. 1993 (lucrare premiată de Academia Română). Casele şi anexele gospodăreşti din arealul la care ne referim “constituie documente istorice ale originii etnice ale autohtonilor relevate de Nicolae Iorga şi apoi de studiile riguroase ale lui Sabin Opreanu”. 27). în Românii din Covasna şi Harghita. vezi Vasile Lechinţan. felul de lucru.Originea secuilor şi secuizarea românilor etno-ligvistice. împrumutată de secui de la români 164 . 28). XII-XV. Să amintim. Limba română în viaţa secuilor de-a lungul secolelor (până în 1918). aşezări aflate în vecinătatea cunoscutelor centre ale păstoritului transhumant – Breţcu. este prezentat în Românii din sud-estul Transilvaniei în sec. Arhitectura de lemn din Transilvania. prezintă argumente convingătoare despre “domnia casei de lemn în patru ape” în perimetrul de azi al judeţelor Harghita şi Covasna. că versiunea maghiară a Mioriţei a fost culeasă de Domokos Pal Peter în anul 1937 din localităţile Lemnia şi Poian. judeţul Covasna. de influenţe reciproce cu românii conlocuitori. Covasna. Un punct de vedere actualizat şi documentat. de Ioana Cristache Panait. în acest context. Bucureşti. Zăbala. ceea ce dovedeşte un contact intens şi nemijlocit între cele două culturi populare. Una din aceste lucrări. Probabil şi aceste cercetări abandonate astăzi la noi. Rezultatul acestei convieţuiri a condus la numeroase interferenţe şi similitudini privind “locuinţa.

de la aceştia unele nume de persoane şi familie. 30). au fost sesizate şi de Grigore Antipa. probabil tocmai pentru a atrage atenţia şi mai mult asupra împrumuturilor româneşti ale secuilor. “Spiritualitate românească şi conveieţuire interetnică în Covasna şi Harghita”. convieţuind cu maghiarii din secuime şi aflându-se în apropierea satelor săseşti din Ţara Bârsei. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1932.Lisseanu forţază nota absolutizând asemănarea . p. folosindu-se doar de câteva cuvinte referitoare la îmbrăcăminte. Din nou este absolutizată asemănarea până la confundare a jocului românesc cu cel secuiesc. identic în structura şi dimensiunea sa. îmbrăcămintea. deci. având comun doar o trecătoare simbioză istorică”. Sf. Editura Eurocarpatica. Gheorghe Popa. 115 –. 29. Dumitru Mărtinaş (în lucrarea „Originea ceangăilor din Moldova”. (vezi. 31). împrumutate de secui de la români. Gheorghe. Popa– Lisseanu. prezentă şi într-o lucrare anterioară a acestuia – „Secuii şi securizarea românilor”. la rândul lor. Bucureşti. 1985. nu observă că „secuii şi ceangăii sunt două populaţii cu totul distincte.Originea secuilor şi secuizarea românilor împreună cu temele tradiţionale (ornatul geometric românesc întâlnit la secui împreună cu floarea şi în special laleaua). Comentând această similitudine arbitrară a istoricului ardelean. Bucureşti. de Ioan Lăcătuşu. “Aici găsim un foarte bogat material asupra etnografiei secuilor – care tocmai dovedeşte o mare asemănare şi deci o veche comunitate de viaţă cu românii”. prin modul cum se exteriorizează sub toate aspectele spirituale şi materiale şi prin potenţa sa dezvoltare”. românii din fostele scaune secuieşti au preluat.57) consideră că G. În acelaşi timp. similitudini privind poarta secuiască şi cea românească. cu fondul românesc al ceangăilor. de altfel „bun cunoscător al procesului de securizare a românilor”. care se deosebeşte prin profunzime. apoi Dumitru Mărtinaş subliniază: „Fondul românesc al multor secui nu poate fi. unele practici 165 . p. Şi aici. 2002. cu ocazia unei vizita făcute la Muzeul din Sfântu Gheorghe. împodobirea pereţilor cu ţesături şi alesături şi multe de asemenea.

Interferenţele sunt prezente şi în formele simbolice de control social. de Ioan Lăcătuşu. vezi şi “Orban Balazs despre români în lucrarea A szekelyfold leirasa. de Vasile Lechinţan. Miercurea –Ciuc. Budapesta. XX. peste 20. “Transilvania la sfârşitul secolului al XIXlea şi începutul secolului XX. Existenţa unui segment de populaţie vorbitoare de limbă maghiară. 1996-2002. Cluj-Napoca. Teză de doctorat.(vezi “Forme tradiţionale de viaţă ţărănească. nu poate fi explicată. fie la prima fie la a doua generaţie ( vezi. Realităţi etno-confesionale şi politici demografice. Despre “obiectivitatea “ lui Orban Balazs. 1857. Cluj-Napoca. încât şi păsările ciripesc ungureşte”. a se vedea şi lucrările cu recensămintele din 1850. ProPrint. 1900. cutume populare legate de momente importante ale vieţii omului. Unele cercetări recente efectuate. 1999) 32). organizarea habitatului. au stabilit că “românii şi maghiarii au avut în Transilvania acelaşi model familial. în cele două judeţe. al succesiunii fragmentate şi al moştenirii egalitare. Zalău. rituri de informare. iar moştenirea părintească se împărţea egal între succesori”. respectiv ortodoxă şi greco-catolică.Originea secuilor şi secuizarea românilor familiale. 34). în Angustia. dar cu credinţe specific româneşti. coordonator Traian Rotariu. care în valori absolute a reprezentat. care referindu-se la ţinutul Odorheiului aprecia că acesta “este atât de maghiar. 1880. Arpad . decât prin faptul că respectivii locuitori sunt români secuizaţi. din Transilvania”.. consideră Ioan Bolovan. “Erdely etnikai es feltkezeti statisztikaja”. de comportament şi maniere. II/1997 166 .(Descrierea ţinutului secuiesc). de Gheorghe Şişeştean. Varga E. 2002. 1998 şi “Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita”. Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Pentru cunoaşterea tuturor proceselor demografice şi mutaţiilor care au avut loc în structura etnică şi confesională a judeţelor Covasna şi Harghita. la sfârşitul sec XIX şi începutul sec. gospodăria ţărănească şi tehnici agricole etc. 000 de persoane.1910. 2000) 33). 1941. Aceasta înseamnă că niciunul dintre urmaşii unei cuplu familial nu beneficia de un statut de autoritate privilegiat în raport cu ceilalţi fraţi.

1952. noiembrie 1944. este prezentat în Anexa de la sfârşitul prezentei lucrări. Continuarea procesului de maghiarizare. Aceiaşi concluzie absolutizatoare şi globală asupra originii secuilor din elemente “străine” o forţează Gheorghe PopaLisseanu şi la sfârşitul lucrării nu dintr-o rea-credinţă sau din intenţia de a jigni ci parcă în semn de a arunca mănuşa.martie 1945. din perioadele septembrie 1940septembrie 1944. cu marcarea momentelor de intoleranţă maximă.1968 (în timpul Regiunii Autonome Maghiare) şi cele de după decembrie 1989. 167 . de a-i incita pe cercetători să se preocupe în continuare cu şi mai multă râvnă pentru aflarea şi relevarea adevărului istoric. faţă de români. 36).Originea secuilor şi secuizarea românilor 35). după apariţia lucrării lui Gheorghe Popa –Lisseanu.

cifrele se referă la "credincioşi români". univ. aşa cum sa mai arătat.Originea secuilor şi secuizarea românilor ANEXA NR.1 Câteva dimensiuni ale procesului de deznaţionalizare şi asimilare a românilor din sud-estul Transilvaniei. doar localităţile cu cele mai mari pierderi etnice româneşti. în perioada 1850-1992. Pentru o corectă interpretare a informaţiilor prezentate se impun următoarele precizări: . . aşa cum au fost ele întocmite pentru lucrarea "Comunităţi româneşti din Covasna şi Harghita". Arpad în lucrarea "Erdely etnikai es felekezeti statisztikaja". Reconstituirea şirurilor de date statistice pe localităţi. datele sunt cele înregistrate la recensămintele oficiale (la recensămintele din 1956. anuarul Muzeului Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Eclesiastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan”. Harghita şi Mureş.pentru perioada 1850-2002. s-au înmulţit în ultimii ani. Pentru surprinderea câtorva dimensiuni ale procesului de deznaţionalizare şi asimilare a românilor din sud-estul Transilvaniei . a fost facilitată şi de publicarea de către Catedra şi Laboratorul de Sociologie a Universităţii "Babeş-Bollyai" din ClujNapoca (coordonator prof. Date privind limba maternă. Traian Rotariu) a datelor recensămintelor din Transilvania din perioada 1850-1910. în general. şi la estul Transilvaniei. naţionalitatea şi apartenenţa confesională a populaţiei din judeţele Covasna. Studiile de demografie istorică referitoare la Transilvania. au fost publicate de Varga E. 168 . cât şi în câteva articole şi studii apărute în revista "Angustia". şi au fost obţinute prin însumarea credincioşilor de confesiune ortodoxă şi a celor greco-catolici. dr. în special. am selectat din şirurile de date referitoare la comunităţile româneşti din judeţul Covasna.

deşi conscripţiile confesionale şi fiscale nu sunt scutite de fenomenul de subînregistrare.39 comunităţi (42%). .în sec. totuşi.în sec. datele pentru judeţul Covasna sunt următoarele: . al XVIII-lea . . ca urmare a deznaţionalizării. din care 11 după 1848 şi 20 după 1867).Originea secuilor şi secuizarea românilor 1966. . Câteva dimensiuni concrete şi relevante ale procesului de asimilare a românilor din “secuime” sunt redate de scăderea drastică numărului acestora în majoritatea localităţilor din cele două judeţe. După perioada când a avut loc această descreştere sau chiar după dispariţia populaţiei de naţionalitate română. . cu un secol şi junmătate înainte de anul 1850. al XX-lea . 169 . al XIX-lea.34 comunităţi (37%). din care 32 după 1940 (în urma intoleranţei faţă de români practicată de către autorităţile maghiare instalate după Dictatul de la Viena) şi 7 după 1944 până în zilele noastre.în sec. conscrierea lui Petru Pavel Aron din 1750. iniţiată de episcopul Inocenţiu Micu. în lipsa altor izvoare demografice. acestea pot oferi o imagine cât mai apropiată de realitate despre evoluţia structurii etnice şi confesionale a comunităţilor din estul Transilvaniei. cea din 1760 efectuată de generalul Nicolaus Adolf von Buccow etc.pentru perioada 1699-1835. ele neavând acelaşi grad de rigurozitate ca şi recensămintele oficiale. Pentru judeţul Harghita.20 comunităţi (21% din totalul celor dispărute). situaţia comunităţilor româneşti.37 de comunităţi (26 % din total). şi 1977 ele se referă la naţionalitatea " român" şi nu la cele două confesiuni menţionate). reduse drastic din punct de vedere numeric sau dispărute se grupează astfel: . datele sunt preluate din conscripţiile confesionale şi fiscale cunoscute: cea din 1733.în secolul al XVIII-lea .

Valea Zălanului (de la 172 la 7). la 192). 71 în 1992). Chichiş (de la 433 la 154). Comandău (de la 418 la 79). Poian (de la 111 la 1) ş. Belin (de la 685 la 170). Ilieni (de la 131 la 11). în aceeeaşi perioadă). Bixad (de la 674 la 37. iar în 1992 doar 60). Caşinu Nou (110 în 1750. 5 în 1992). Chilieni (de la 113 la 26). 9 în 1992). Sânzieni (de la 200 în 1760. Ciucsângiorgiu (178 în 1750. din care 48 după 1940 şi 15 după 1944.63 de comunităţi (44% din total). al XX-lea: Micfalău (de la 851 în 1900. 64 în 1992). Brădeşti (121 în 1750. sunt: Ghelinţa (600 români în 1760.a. dispărute în sec. Joseni (286 în 1750. Băţani Mari (de la 207 la 77). 10 în 1992). Bicfalău (de la 164 la 19). Doboli de Sus (de la 100 la 3) ş. Filiaş (100 în 1733. 3 în 1992).Originea secuilor şi secuizarea românilor în secolul al XIX-lea . Valea Crişului (de la 180 la 7). Satu Nou (300 în - 170 . Sântionlunca (de la 159 la 20). Plăieşii de Sus (325 în 1733. Se observă în mod clar că marile lovituri aduse dăinuirii româneşti în aceste vetre au avut loc în perioada dualismului austro-ungar (18671918). şi în perioada de teroare a ocupaţiei ungare din anii 1940-1944. Mărtiniş (105 în 1760. Zălan (de la 105 la 2).a. aceleaşi triste exemple pentru comunităţile româneşti din judeţul Covasna. Aita Seacă (de la 316 la 44). Dobolii de Jos (de la 926. Lemnia (de la 185 la 11). Boroşneul Mic (de la 180 la 5). când acţiunea şovină de deznaţionalizare era ridicată la rangul de politică de stat. În continuare. Ditrău (300 în 1750. Reci (de la 128 la 26). Lisnău (de la 484 la 23). maximul demografic. pentru secolul al XVII-lea situaţia este următoarea: Bodogaia (300 în 1750. la 23 în 1992). 4 în 1992). Moacşa (de la 171 la 11). Brateş (de la 115 la 6). 6 în 1992). Bodoc (de la 130 la 54). 5 în 1992). Porumbenii Mari (200 în 1750. Turia (de la 145 la 19). Dalnic (de la 155 la 17). Cernat (235 la 44). la 4 în 1992). In judeţul Harghita. 5 în 1992). Printre comunităţile judeţului Covasna care în secolul al XVIII-lea aveau o populaţie românească numeroasă iar astăzi este drastic diminuată sau chiar dispărută. Măgheruş (de la 124 la 0).

Valea Strâmbă (147 în 1850. 1 în 1992). In secolul al XX-lea: Frumoasa (588 în 1900. Vidacut (400 în 1750 la. 4 în 1992). Eliseni (182 în 1850. 0 în 1992). Cuşmed (115 în 1850. 19 în 1992). Evoluţia.Originea secuilor şi secuizarea românilor 1750. 14 în 1992). Sândominic (258 în 1750. 216 în 1992). 13 în 1992). Armăşeni (101 în 1930. preluate din lucrarea Românii din Covasna şi Harghita. Ocland (355 în 1869. Mereşti (431 în 1850. Lăzarea (286 în 1910. sau mai bine zis involuţia populaţiei româneşti din 48 localităţi etnic mixte româno-maghiare din judeţul Covasna şi 69 localităţi cu structură etnică asemănătoare din judeţul Harghita. 37 în 1992). 4 în 1992). Pentru secolul al XIX-lea: Tomeşti (240 în 1850. Crăciunel (106 în 1850. Vlăhiţa (644 în 1930. 6 în 1992). 17 în 1992). Suseni (110 în 1850. 7 în 1992). 2 în 1992). 110 în 1992). 1 în 1992). Ciumani (127 în 1850. 171 . Cristuru Secuiesc (333 în 1930. este redată în următoarele tabele. 5 în 1992). 15 în 1992). 62 în 1992) etc. Mihăileni (493 în 1930. 0 în 1992). Lăzăreşti (259 în 1850.

Originea secuilor şi secuizarea românilor 172 .

Judeţul Covasna Aita Mare 1699 104 1880 140 1733 100 1890 162 1760 170 1900 157 1862 153 1910 153 1766 110 1805 110 1930 208 Aita Medie 1699 63 1880 137 1760 150 1890 176 1762 135 1900 155 1766 109 1910 180 1805 210 1930 161 1850 209 1941 8 1857 222 1992 88 1869 203 1850 133 1941 42 1857 114 1992 73 1869 134 173 .Originea secuilor şi secuizarea românilor 1.

Originea secuilor şi secuizarea românilor Aita Seacă 1699 14 1880 291 1733 110 1760 60 1890 291 1762 54 1900 316 1805 100 1850 182 1857 226 1930 284 1869 267 1941 8 1871 150 1992 44 1910 301 Arcuş 1699 54 1880 93 1733 68 1890 83 1750 204 1900 111 1762 207 1910 108 1766 135 1930 124 1850 123 1941 6 1857 151 1992 27 1869 120 174 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Băţanii Mari 1699 36 1869 112 1880 202 1760 35 1890 209 1762 32 1900 207 1805 30 1910 261 1930 225 1850 225 1941 67 1857 192 1992 77 Băţanii Mici 1733 90 1880 82 1760 40 1890 86 1805 30 1900 67 1850 71 1910 69 Belin 1699 45 1733 170 1750 320 1762 360 1766 183 1850 656 1857 676 1868 700 1869 730 1880 726 1857 84 1930 65 1868 84 1941 2 1869 81 1992 - 175 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1890 684 1900 685 1910 750 1930 736 1941 123 1992 170 Bicfalău 1699 117 1869 116 1733 130 1880 109 1750 144 1890 139 1760 160 1900 164 1762 165 1910 151 1766 156 1930 113 Bixad 1805 410 1850 380 1857 422 1869 551 1890 656 1941 10 176 1805 225 1941 8 1850 156 1992 19 1857 145 1900 674 1992 37 1910 684 1930 624 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Bodoc 1699 63 1835 45 1850 11 1733 108 1857 14 1869 8 1750 130 1880 1 1890 4 1760 75 1900 8 1910 4 1762 72 1930 7 1766 1941 8 1992 54 Boroşneul Mare 1733 40 1750 110 1760 90 1890 31 1835 114 1900 44 1850 75 1910 38 1857 56 1930 52 1941 12 1869 65 1992 36 1880 39 177 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Boroşneul Mic 1699 9 1733 63 1760 180 1762 167 1766 103 1941 4 1805 190 1992 5 1850 8 1930 9 Brateş 1699 23 1869 11 1733 35 1880 4 1760 115 1890 2 1762 104 1900 4 1805 30 1910 152 Breţcu 1760 280 1805 1130 1850 1581 1857 1742 1869 2432 1880 1239 1890 1063 1900 1100 1850 17 1930 26 1857 17 1941 2 1868 32 1992 6 178 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1910 1234 1930 1123 1942 656 1966 709 Căpeni 1977 709 1992 747 1699 36 1880 112 1733 35 1890 94 1760 160 1900 99 1805 50 1910 100 1850 93 1930 94 Cernat 1857 86 1941 18 1869 92 1992 23 1699 101 1880 636 1733 212 1890 253 1750 230 1900 235 1762 280 1910 218 1805 200 1930 140 1850 354 1941 31 1857 428 1992 44 1869 314 179 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Chichiş 1699 50 1880 372 1733 36 1890 406 1762 63 1900 433 1766 221 1805 190 1910 419 1835 277 1930 252 Chilieni 1699 41 1733 55 1880 49 1760 125 1890 33 1762 113 1900 34 1766 66 1910 30 Comandău 1956 88 1850 116 1930 38 1857 61 1941 17 1869 61 1992 26 1850 329 1941 33 1857 418 1977 153 1869 398 1992 154 1910 418 1930 600 1937 421 1941 72 1966 533 1977 252 1992 79 180 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Dalnic 1699 23 1880 18 1733 60 1890 50 1760 155 1900 23 1762 140 1910 10 1766 93 1805 80 1930 15 1850 4 1941 9 1857 24 1992 17 1869 32 Dobolii de Jos 173 3 75 189 0 781 175 0 116 190 0 926 176 0 205 191 0 931 180 5 300 193 0 407 185 0 544 194 1 463 185 7 593 196 6 244 186 9 425 197 7 260 188 0 690 199 2 192 181 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Dobolii de Sus 1699 41 1868 64 1733 100 1869 40 1760 85 1880 38 1762 77 1890 43 1766 41 1900 2 Ghelinţa 1699 99 1890 216 1733 140 1750 600 1900 254 1760 275 1910 389 1762 261 1850 233 1930 367 Ghidfalău 1699 54 1733 30 1760 80 1752 77 1835 40 1850 45 1857 44 1869 36 1857 117 1869 224 1941 38 1880 197 1992 60 1835 35 1930 6 1850 11 1941 2 1857 58 1992 3 182 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1880 36 1890 40 1900 7 1910 4 1930 35 1941 5 1992 6 Herculian 1760 55 1890 59 1805 60 1900 56 1850 18 1910 54 1857 28 1930 244 Icafalău 1699 50 1868 89 1733 30 1880 35 1760 90 1890 33 1762 81 1910 11 1766 65 1930 5 1835 55 1941 1850 67 1992 1857 80 1868 28 1869 56 1941 7 1880 29 1992 69 183 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Ilieni 1699 63 1880 149 1733 63 1890 140 1750 116 1900 131 1762 171 1910 130 1835 179 1930 114 Lemnia 1699 45 1869 197 1699 90 1733 120 1880 190 1733 50 1750 300 1890 179 1750 90 1760 265 1900 185 1760 65 1762 59 1762 248 1910 325 Leţ 1766 13 184 1850 141 1937 185 1857 173 1941 19 1869 147 1992 11 1835 142 1930 177 1805 15 1850 179 1941 10 1815 15 1857 198 1992 11 1850 9 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1857 8 1890 1 1900 24 1910 Lisnău 1930 12 1941 1 1992 40 1699 36 1733 75 1880 495 1760 200 1890 433 1762 180 1900 484 1766 191 1910 473 1805 210 1930 443 1835 201 1941 74 1850 494 1992 23 1857 475 Măgheruş 1733 60 1890 47 1762 54 1900 72 1805 55 1910 72 1835 29 1930 55 1850 19 1941 37 Mărcuşa 185 1857 124 1966 - 1869 73 1977 2 1880 48 1992 - .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1699 63 1869 38 1733 80 1880 22 1760 125 1762 113 1890 18 1766 106 1900 12 Mărtănuş 1805 85 1930 6 1850 79 1857 54 1992 1 1733 50 1880 315 1760 130 1890 304 1762 117 1900 382 1766 126 1910 366 1805 255 1930 456 1850 366 1941 324 1857 439 1992 202 1868 450 1869 376 186 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Micfalău 1850 684 1910 918 1930 941 1857 779 1941 9 1869 680 1956 Moacşa 1699 54 1857 82 1941 12 1733 171 1869 168 1992 11 1760 150 1880 59 1762 99 1890 75 1766 63 1900 70 1805 55 1910 62 1835 80 1930 34 1850 60 1937 24 1880 788 1966 44 1890 844 1900 851 1977 72 1992 23 187 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Ojdula 1699 50 1890 186 1733 55 1900 163 1760 200 1910 218 1762 180 1930 276 1766 174 1941 139 Pava 1699 59 1869 45 1733 75 1890 30 1760 110 1900 27 1762 99 1910 49 Poian 1699 59 1733 95 1760 160 1762 144 1835 110 1850 104 1857 144 1869 113 1766 121 1805 85 1930 60 1850 40 1941 37 1857 34 1966 79 1850 156 1992 174 1857 178 1869 239 188 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1880 124 1890 139 1900 111 1910 128 Racoşul de Sus 1930 115 1941 10 1992 1 1733 45 1890 79 1699 55 1869 142 1805 30 1900 98 1733 85 1880 141 1850 103 1910 72 1760 115 1890 152 1762 92 1900 128 1857 86 1930 26 Reci 1766 171 1910 134 1868 72 1937 116 1805 90 1941 9 1869 70 1941 10 1850 142 1977 12 1880 77 1992 5 1857 129 1992 26 1930 110 189 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Sântionlunca 1699 95 1733 41 1760 95 1762 176 1930 96 1699 108 1733 50 1750 200 1760 95 1900 10 1766 108 1941 5 Sânzieni 1762 68 1930 17 1850 161 1992 20 1850 5 1992 4 1880 18 1890 16 1900 159 1910 131 1941 7 1699 126 1733 155 1750 216 1760 175 Turia 1762 171 1835 250 1850 109 1857 204 190 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1869 159 1733 68 1880 186 1760 180 1869 47 1890 177 1762 167 1890 26 1900 145 1910 167 1930 261 1857 26 1930 27 1941 3 1941 7 1992 19 Valea Crişului 1835 1850 112 40 1900 21 1910 27 Valea Zălanului 1766 135 1868 240 1869 163 1930 186 1992 7 1750 108 1835 138 1890 172 1850 135 1900 172 1857 242 1910 134 1871 170 1941 5 1880 163 1992 7 191 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Vârghiş 1733 75 1750 295 1880 206 1760 105 1890 166 1805 185 1900 169 1850 172 1910 199 Zălan 1699 36 1869 29 1733 35 1880 16 1760 105 1890 21 1762 95 1900 27 1835 60 1910 11 1850 19 1930 12 1857 39 1941 17 1868 44 1992 2 1857 245 1930 187 1868 245 1941 38 1869 215 1992 93 192 .

Judeţul Harghita Aldea 1733 1760 1835 1842 1868 1850 1857 1869 1880 30 35 39 37 39 27 38 57 52 1890 55 1900 60 1910 46 Armăşeni 1750 17 1880 129 1760 25 1886 121 1835 25 1890 191 1850 29 1900 84 1930 101 1857 28 1941 15 1869 122 1992 1871 127 1876 120 1930 13 1992 - 193 .Originea secuilor şi secuizarea românilor 2.

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1733 1760 45 65 1900 3 1835 19 1930 9 1850 9 Atid 1857 1869 9 12 1941 3 Avrameşti 1880 15 1992 2 1886 14 1890 14 1733 60 1760 60 1805 40 1835 43 1869 3 Bancu 1930 9 1941 3 1992 2 1750 51 1890 48 1760 40 1850 31 1910 50 1857 61 1930 61 1869 45 1871 35 1941 2 1876 30 1880 50 1992 - 194 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Beteşti 1733 35 1900 26 1760 60 1805 50 1910 14 1850 76 1930 3 Bodogaia 1733 133 185 0 139 185 7 159 1750 300 186 9 192 188 0 146 1760 140 189 0 148 1805 80 190 0 61 191 0 14 1835 48 193 0 4 1842 51 199 2 5 1857 65 1869 65 1941 1 1880 43 1890 43 1992 - 195 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Brădeşti 1733 25 1910 1 1750 121 1760 20 1937 7 1835 6 1880 8 1941 1 Caşinu Nou 1880 1890 190 195 1966 11 Ciceu 1750 78 1760 120 1850 63 196 1890 11 1900 11 1992 9 1750 110 1930 155 1850 140 1857 133 1941 7 1869 171 1900 221 1910 207 1992 4 1977 91 1869 39 1880 44 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1890 24 1910 50 1930 76 1941 23 1992 34 Ciucsângiorgiu 1750 178 1890 188 1760 110 1900 283 1835 134 1910 183 1850 139 1930 368 1857 180 1941 27 Ciumani 1750 72 1876 161 1760 75 1880 150 1835 130 1886 100 1842 141 1890 156 1850 127 1900 109 Comăneşti 197 1869 162 1977 26 1880 147 1992 3 1857 119 1930 57 1865 150 1941 4 1871 159 1992 18 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1750 15 1910 38 1760 25 1837 72 1930 29 1857 72 1869 77 1941 1 Corund 1880 74 1890 64 1992 2 1900 68 1733 85 1760 30 1857 17 1880 50 1992 8 1890 42 1910 34 1930 10 1941 2 Cozmeni 1750 23 1910 1760 35 1833 28 1930 198 1850 54 1868 54 1941 1880 50 1890 37 1992 1900 22 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 15 13 8 Crăciunel 4 1733 40 1890 108 1760 50 1900 92 1850 108 1910 80 1857 140 1941 18 Crişeni 1869 135 1992 1 1880 142 1733 55 1890 38 1760 60 1900 17 1783 52 1910 18 1835 21 1930 2 1850 12 1869 12 1941 7 1880 31 1992 5 199 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Cuşmed 1733 5 1871 111 1760 15 1880 78 1886 74 1783 49 1890 76 1835 27 1900 53 1850 115 1910 67 Dăneşti 1750 38 1930 78 1760 55 1850 76 1937 82 1869 88 1941 7 1880 108 1992 1890 116 1900 127 1910 111 1857 102 1930 10 1868 102 1941 1869 94 200 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Dealu 1760 25 1835 66 1890 126 1857 97 1900 0 1865 80 1910 2 1868 97 1930 2 Ditrău 1750 300 1760 190 1850 277 1857 293 1930 159 1869 359 1937 303 1880 347 1941 40 1890 437 1992 6 1900 443 1910 556 1871 95 1937 18 1876 101 1941 1886 110 1992 2 Eliseni 1733 75 1760 40 1805 190 1835 178 201 1850 182 1857 170 1869 171 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1880 136 1890 120 1900 75 1910 38 Feliceni 1930 32 1992 16 1733 45 1876 6 1760 30 1880 5 1835 67 1886 2 1850 20 1990 2 1857 7 1910 2 Filiaş 1865 5 1932 8 1869 3 1937 8 1871 10 1992 4 1733 100 1890 44 1760 85 1900 25 1805 90 1835 97 1910 53 1850 139 1930 3 1857 129 1941 2 1869 98 1880 71 1992 5 202 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Frumoasa 1750 143 1900 588 1760 95 1910 644 1857 181 1930 987 Goagiu 1733 95 1760 110 1941 7 176 0 70 185 0 239 1835 101 1992 1 Iacobeni 185 7 240 186 9 266 188 0 289 189 0 287 190 0 286 191 0 317 1857 15 1867 30 1869 15 1910 3 1930 9 1869 262 1880 288 1941 252 1890 434 1992 13 203 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 193 0 228 19 41 42 199 2 71 Imper 1760 155 1941 45 1857 240 1966 145 1869 227 1977 143 1880 235 1992 106 1890 258 1900 280 1910 251 1930 226 Ineu 1750 47 1890 55 1760 45 1900 58 1833 147 1850 47 1910 29 1857 27 1930 27 1869 90 1941 12 1871 76 1880 69 1992 2 204 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Joseni 17 50 28 6 1890 292 0 1900 388 60 25 0 1910 474 17 33 33 8 18 50 41 4 1930 439 Lăzarea 1750 104 1890 104 1760 95 1900 70 1833 60 1910 286 1850 60 1930 50 1857 84 1869 87 1941 27 1880 70 1992 37 18 57 39 7 1941 18 18 69 42 8 1992 71 18 80 34 18 205 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Lăzăreşti 1750 63 1890 296 1760 95 1900 261 1833 115 1910 264 1850 259 1930 17 Lueta 1733 30 1900 100 1760 40 1910 97 1835 77 1850 124 1930 35 1857 122 1941 14 1869 151 1992 3 1880 111 1890 101 1857 275 1869 261 1941 1 1880 261 1992 3 206 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Lunca de Jos 1857 8 1930 302 1869 25 1941 205 1880 17 1966 36 Lunca de Sus 1880 65 1966 13 Mădăraş 1750 47 1760 95 1833 48 1850 60 1869 56 1880 25 1890 25 1900 25 1977 41 1910 159 1992 19 1850 32 1910 97 1857 18 1930 83 1869 45 1941 86 1890 43 1977 14 1900 69 1992 8 207 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1890 37 1900 79 1910 18 1930 73 Mărtiniş 1941 5 1992 8 1733 5 1890 54 1760 105 1900 39 1835 133 1910 29 1850 27 1941 13 1857 59 1869 70 1992 5 1880 50 Mereşti 1733 60 1890 332 1760 145 1900 363 1835 368 1910 344 1842 370 1930 293 1850 431 1869 416 1941 30 1880 395 1992 1 208 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1750 213 1760 225 1930 493 1850 185 1857 90 Mihăileni de Mihăileni 1869 1880 1890 177 254 258 1941 491 Mugeni 1900 321 1992 4 1910 355 1733 45 1760 115 1941 7 1805 60 1835 24 1850 8 1890 19 1992 15 1900 7 1930 24 Nicoleşti de Frumoasa 1750 40 1760 45 1833 116 1869 24 1880 20 1890 30 1941 2 1992 - 209 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Ocland 1850 7 1941 10 1857 40 1869 355 1966 28 1880 68 1890 40 1977 46 Ocna de Jus 1760 85 1835 28 1842 21 1880 7 1910 Păuleni Ciuc 1733 24 1900 78 1760 30 1835 28 1910 79 1850 58 1930 52 1857 8 1869 72 1941 1880 50 1890 67 1992 9 1930 7 1941 6 1992 1 1900 43 1910 28 1992 7 1930 47 210 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Petecu 1733 80 1805 80 1850 68 1857 74 1869 78 1880 31 1890 27 1900 21 1910 28 1930 6 1992 - Plăieşii de Jos 1850 96 1941 12 1857 106 1869 103 1966 71 1880 55 1890 86 1977 43 Plăieşii de Sus 1733 325 1910 244 1760 170 1930 162 1850 274 1857 293 1941 47 1869 301 1966 95 211 1900 83 1910 88 1992 8 1930 83 1880 285 1977 90 1890 241 1900 285 1992 64 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Porumbenii Mari 1733 145 188 0 244 1750 200 189 0 211 1760 220 190 0 241 191 0 191 1805 330 193 0 90 Praid 1733 25 1910 42 1760 75 1930 105 1835 41 1941 28 1869 31 1966 69 1880 55 1977 87 1890 26 1992 74 1900 23 1850 371 194 1 5 1857 322 196 6 9 1868 322 197 7 43 1869 294 199 2 10 212 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Racu 1750 57 1760 70 1850 29 1869 26 1880 46 1890 30 1900 47 Remetea 1750 62 1900 68 1760 50 1910 84 1835 25 1930 104 1857 33 1941 14 Săcel 1733 100 1900 409 1750 400 1910 359 1850 350 1930 406 1857 339 1941 433 1869 392 1966 260 1880 385 1977 222 1890 416 1992 139 1869 55 1966 29 1880 72 1977 57 1890 65 1992 22 1910 24 1930 18 1941 4 1992 6 213 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Satu Mare 1733 30 1880 45 1760 40 1890 12 1835 61 1900 2 1850 55 1910 6 1857 70 1868 70 1930 103 1869 72 1941 1 1871 102 1992 2 Satu Nou de Ocland 1733 60 1871 24 1750 300 1880 18 1760 33 1890 13 1835 18 1900 15 Secuieni 1733 50 1760 85 1805 56 1835 16 1850 14 1857 101 1869 58 1880 47 1850 29 1857 21 1910 10 1868 21 1930 1869 12 1992 1 214 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1890 26 1900 17 1910 4 1930 8 1941 23 Siculeni 1966 12 1977 8 1992 11 1750 21 1900 39 1760 30 1910 13 1850 39 1930 159 Sâncrăieni 1869 46 1941 31 1880 77 1992 155 1890 63 1750 50 1900 61 1760 75 1910 39 1835 32 1930 101 1850 69 1941 11 1857 65 1869 55 1966 64 1880 64 1977 46 1890 54 1992 33 215 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Sândominic 1750 258 1900 222 1760 185 1910 318 1835 121 1930 328 1850 98 1941 118 Sânmartin 1750 48 1900 42 1760 40 1910 23 1835 15 1930 143 1850 11 1941 53 Şoimeni 1750 51 1760 30 1835 23 1850 52 216 1857 74 1869 209 1966 174 1880 223 1977 35 1890 242 1992 19 1867 37 1869 18 1977 61 1880 23 1992 15 1857 34 1869 62 1880 72 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 1890 65 1900 81 1910 69 1930 4 Şoimuşu Mare 1941 - 1992 6 1733 40 1890 7 1760 105 1900 5 1805 110 1910 3 1850 62 1930 7 Suseni 1857 51 1869 51 1941 14 1880 28 1992 2 1750 54 1890 112 1760 75 1900 85 1835 90 1910 162 1850 109 19130 70 1857 109 1941 8 1869 117 1977 31 1880 114 1992 12 217 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Tomeşti 1750 73 1900 268 1760 100 1910 260 1835 207 1930 287 1850 240 1941 85 Tuşnad 1750 32 1900 107 1760 30 1910 80 1835 24 1930 88 1850 17 1941 15 Uilac 1850 127 1941 205 1966 131 1977 81 1992 29 1869 56 1880 112 1992 18 1890 89 1857 219 1869 267 1966 29 1880 280 1977 31 1890 284 1992 4 218 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Vasileni 1733 85 1760 5 1857 1 1880 2 1890 6 Vidacut 1733 190 1900 494 1750 400 1910 556 1805 315 1930 644 1850 369 1941 321 1857 312 1869 570 1966 251 Vlăhiţa 1733 62 1733 60 1760 30 1835 26 1850 54 1850 15 1910 21 1880 95 1932 18 Zetea 1910 28 219 1900 5 1941 1 1992 - 1880 500 1977 181 1890 518 1992 216 1941 8 1977 123 1992 62 1941 4 1992 4 1930 17 .

Localitatea Judeţul Covasna 1900 291 38 27 17 90 7 8 8 15 66 18 1910 383 55 84 24 97 5 1 6 15 101 45 220 Sf. între anii 1850-2002 I. 2 Evreii din judeţele Covasna şi Harghita. Gheorghe Baraolt Covasna Întorsura Buzăului Târgu Secuiesc Aita Mare Barcani Băţani Belin Bodoc Boroşneul Mare Brateş 1850 56 - 1880 134 13 3 60 31 11 9 8 28 17 1890 189 40 13 24 40 13 2 10 22 63 17 1930 378 40 66 101 8 6 4 63 - 1941 400 24 83 68 6 2 39 - 1992 19 1 1 - 2002 11 3 1 - .Originea secuilor şi secuizarea românilor ANEXA NR.

Originea secuilor şi secuizarea românilor Brăduţ Breţcu Catalina Cernat Chichiş Comandău Dobârlău Ghelinţa Ghidfalău Hăghig Ilieni Lemnia Malnaş Moacşa Ojdula Ozun Poian Reci Sânzieni Sita Buzăului Turia Valea Crişului Vâlcele 7 1 2 2 - 4 10 7 13 7 13 10 1 14 17 14 38 3 12 7 2 13 8 24 19 15 18 30 10 4 2 3 9 2 7 14 19 17 38 11 25 3 19 19 2 3 13 4 115 13 3 8 4 16 8 21 37 26 14 6 21 31 221 3 13 6 3 73 8 1 2 4 4 19 2 2 45 21 9 17 1 1 12 4 23 6 2 15 9 9 27 1 32 22 11 3 1 - 2 - 2 - .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Vârghiş Zagon Zăbala După religie Dupănaţionalit ate 68 69 7 474 91 10 689 4 111 8 916 10 136 41 1231 8 14 15 945 836 2 7 729 23 21 17 Judeţul Harghita Localitatea 1850 14 - 1880 20 40 - 1890 14 81 - 1900 178 170 - 1910 275 256 4 222 1930 302 314 - Miercurea Ciuc Odorheiu Secuiesc Băile Tuşnad Bălan 194 1 315 335 5 - 1992 3 5 - 2002 -- .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Borsec Cristuru Secuiesc Gheorghieni Topliţa Vlăhiţa Atid Avrămeşti Bilbor Brădeşti Căpâlniţa Ciucsângeorgiu 2 - 20 27 8 35 43 21 16 5 4 30 11 3 3 18 2 - 47 51 39 118 34 27 24 14 40 14 8 17 7 5 - 63 98 177 82 54 31 46 20 3 6 53 32 49 13 27 12 - 125 105 321 701 5 72 40 29 7 14 54 33 21 146 9 23 7 223 151 163 619 746 43 19 52 9 12 8 40 29 15 5 157 3 20 5 183 88 134 559 788 27 8 36 9 4 1 9 38 5 5 114 6 162 15 2 13 1 - 7 2 - Ciumani Cârţa Corbu Corund Dăneşti Dealu Ditrău Dârjiu Felicieni Frumoasa Gălăuţaş .

Originea secuilor şi secuizarea românilor Joseni Lăzarea Lueta Lunca de Jos Lunca de Sus Lupeni Mărtiniş Mereşti Mugeni Ocland Păuleni Ciuc Plăieşii de Jos Praid Remetea Săcel Sărmaş Secuieni Siculeni Sâncrăieni Sândominic 15 - 8 3 4 22 12 19 18 5 24 16 8 9 - 10 9 5 5 20 32 13 45 10 13 1 34 37 15 - 1 3 11 135 10 28 41 19 59 18 1 21 12 27 64 31 1 3 - 16 157 16 139 5 25 31 36 61 14 10 80 7 26 47 36 23 4 9 224 18 71 6 286 9 29 27 14 46 6 4 135 3 8 239 20 21 17 40 18 48 115 9 5 12 5 48 2 11 96 125 1 5 8 - 1 - .

Varga. 1998. 1996. Anuarul Direcţiilor Judeţene de Statistică Covasna şi Harghita.Originea secuilor şi secuizarea românilor Sânmartin Sânsimion Subcetate Suseni Şimoteşti Tulgheş Tuşnad Ulieş Varşag Voşlobeni Zetea Total religie Total etnie 2 1 41 44 19 11 272 16 767 5 14 1 22 279 16 4 1123 30 16 17 6 82 280 41 16 7 12 2145 3 19 18 94 98 358 4 23 12 10 20 3644 77 58 1 38 255 13 2 29 22 4382 23 30 3 8 41 198 4 19 4 348 6 27 24 - Sursa: Rotariu. 2002 225 .

Originea secuilor şi secuizarea românilor 226 .

Societatea exclude cu desăvârşire. pentru maghiarizarea numelor cu accent străin şi răspândirea în provincie a acestui proces. Drepturile membrilor : Dreptul de a participa la alegeri. prin excluderea hotărâtă de biroul executiv sau prin deces. 3 Statutul Societăţii Centrale De Maghiarizarea Numelui I. II . V. Calitatea de membru nu impune nici o obligaţie materială. 227 . Noul membru va fi admis de biroul executiv. Calitatea de membru se pierde prin demisie. mânuirea fondurilor băneşti. prin crearea filialelor menite să ajute la maghiarizarea numelui. din raza sa de acţiune. dreptul de vot în adunarea generală. III . să execute hotărârile adunării generale şi să activeze cu deplină convingere patriotică.Originea secuilor şi secuizarea românilor ANEXA NR. Poate deveni membru al Societăţii orice cetăţean major cu o viaţă onestă. Denumirea Societăţii : Societatea Centrală de Maghiarizarea Numelui Sediul Societăţii : Budapesta Scopul : Declanşarea unei acţiuni sociale masive. Contestarea la primirea unui nou membru sau la excludere se înaintează adunării generale. dreptul de a fi ales membru în comitet. IV . Fiecare membru este obligat să promoveze ţelurile societăţii. la recomandarea unui membru al Societăţii. în întreaga ţară.

tipărituri. cu respectarea legalităţii. VI . către guvern. să ducă la îndeplinire hotărârile adunării generale. conferinţe şi muncă de lămurire de la om la om. prin ziare . locţiitorul acestuia. 2. să instruiască publicul cu privire la procedeul de maghiarizare a numelui. 5. în timp ce procesul verbal al şedinţelor adunării generale este semnat de trei membrii ai acesteia. vicepreşedintele. secţiile de acţiune şi adunarea generală. să caute ca fiecare societate şi adunare generală să-şi întocmească planul de activitate şi. 7. Secretarul ţine scriptele şi evidenţa lor. 4. VII . El şi preşedintele semnează procesele verbale ale şedinţelor biroului executiv. secretarul. în sfârşit. Drepturile preşedintelui. biroul executiv.Originea secuilor şi secuizarea românilor Conducerea Societăţii: preşedintele. să dispună aplicare eficientă a concepţiei societăţii în comitetele care funcţionează în anumite cercuri şi asociaţii. spre a înlătura piedicile ivite la maghiarizarea numelui. ale vicepreşedintelui. Atribuţiile Comitetului executiv : 1. să răspândească ideea prin ziare. stăruind ca noul nume să corespundă normelor limbii maghiare. 6. se pot extinde în unele cazuri neprevăzute asupra biroului executiv sau adunării generale. să facă demersurile necesare către autorităţile de stat. 228 . 3. în interesul maghiarizării masive a numelor să recurgă cu tenacitate la toate posibilităţile şi modalităţile îngăduite de lege.

în fiecare raport annual.Originea secuilor şi secuizarea românilor în unele aspecte acorde. adunarea generală va da îndrumările şi instrucţiunile necesare şi va discuta toate sugestiile . ale maghiarizării numelui. Adunarea generală extraordinară se convoacă la hotărârea biroului executiv sau la cererea a cincisprezece membri ai Societăţii. eventual. după posibilităţi tot sprijinul. În absenţa preşedintelui. Drepturile Adunării generale : 1. vicepreşedintele îi ţine locul şi reprezintă societatea. 2. vicepreşedintele. Şedinţa extraordinară a biroului executiv se convoacă la cererea a trei membri din birou şi preşedintele este obligat să publice convocare în opt zile. secretarul şi pe cei doisprezece membri ai Comitetului executiv. în scopul răspândirii cât mai largi a obiectivelor societăţii. să schimbe sau . El convoacă Adunarea generală o dată pe an şi Comitetul executiv cel puţin o dată pe lună. 4. IX . iar în Comitetul executiv îl suplineşte împreună cu trei membri. 3. 229 . 8. biroul executiv este obligat ca. Preşedintele poate convoca biroul executiv ori de câte ori crede de cuviinţă. spre a fi luate în discuţie şi a se decide asupra lor . În adunarea generală el poate să ia o decizie valabilă numai cu două treimi din numărul total al membrilor. să modifice statutul . să aleagă anual preşedintele. să menţioneze activitate în toate ramurile şi rezultatele obţinute. să VIII. chiar dacă ele au fost doar menţionate în şedinţă.

după cercetări legale. Budapesta. Dacă la Adunarea generală nu sunt prezenţi suficienţi membri pentru a lua hotărâri. 26 martie 1881 Arany Sandor Secretar Telkes Simon preşedinte 230 . XII . fără a se ţine seama de numărul membrilor. poate să convoace şedinţe extraordinare. Guvernul Regal Maghiar poate suspenda şi.Originea secuilor şi secuizarea românilor X. Cele ale biroului executiv. cu minimum douăzeci şi patru de ore înaintea şedinţei. prin invitaţii speciale. Biroul executiv fixează datele şedinţelor pe întregul an şi. fapt ce se va menţiona în anunţul dat publicităţii. se vor lua hotărâri asupra ordinii de zi anunţate . Convocările se publică în cel puţin trei ziare din Capitală. Înainte de dizolvarea Societăţii sau de modificarea statutelor. se va cere aprobarea Ministerului Regaal Maghiar de Interne. cu opt zile înainte. ameninţă averea membrilor sau periclitează interesele statului. poate chiar să interzică funcţionarea Societăţii. se va publica din nou convocarea şedinţei peste opt zile. cu acordul a ¾ din numărul total de membri. cu menţionarea ordinei de zi. dacă constată că Societatea se abate de la scopurile ei. Societatea se dizolvă dacă nu mai rămân în ea decât cinci membri sau dacă Adunarea generală hotărăşte dizolvarea ei. XI . dată la care.

Cum să maghiarizăm numele de familie.24-27 231 .Originea secuilor şi secuizarea românilor Traducere în limba română din Telkes Simon. Pesti Konyvnyomda. Budapesta 1898. p. Reszveny Tarsasag.

biserica de lemn “foarte mică şi sărăcăcioasă” ( avea casă parohială şi preot). Coşeni.capela ortodoxă ridicată în 1926. aminteşte vechiul clopot cu inscripţie în limba maghiară. Băţanii Mici. Dalnicbiserica ortodoxă cu hramul “Sf. 2 2. Boroşneul Mic.catolică. a fost mutată în cătunul Valea Mare. Gheorghe” este menţionată în documente în anul 1792 232 . 6.la biserica ortodoxă din localitate. 5. 4. Protopopiatul Sfântu Gheorghe a. Bodoc. Biserici dispărute 1 1. împreună cu celălalt clopot donat în perioada interbelică.despre fosta biserică greco. Chilieni. “popa George”. XIX. în 1699.vechea biserică ortodoxă este menţionată şi în documente din sec. împreună cu majoritatea credincioşilor. de Şcoala Normală din Brăila.Originea secuilor şi secuizarea românilor ANEXA NR. În Boroşneu Mic nu s-a mai ridicat altă biserică ortodoxă. iar în 1733. slujea “ popa Kosztin”. exista încă în 1970.Nu se cunoaşte soarta ulterioară a acestei biserici 3. aflat până nu de mult în clopotniţa din cimitirul satului. 4 Biserici dispărute şi dărmate din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei I.

12.la biserica ortodoxă din localitate. Măgheruş. XVIII a devenit grecocatolică. “ un vânt puternic a distrus complect biserica românilor”. 11. Moacşa. 8.aşa cum afirmă unii cercetători.biserica ortodoxă a fost ctitorită în 1786 de negustorul braşovean George Radu Leca. în 1882. credincioşii greco-catolici au ridicat biserica de lemn cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”.biserica ortodoxă din sat. credincioşii greco-catolici au construit o nouă biserică pe locul celei vechi. în anul 1733. Micloşoara. . locaş care a existat până în perioada interbelică. 10. provenit de la o veche biserică românească. în 1794. este amintită şi la începutul sec.la biserica ortodoxă din localitate. s-a dărmat în jurul anului 1870. 13.este înglobat în biserica romano-catolică 15.altarul semicircular cu cornişă poligonală. După trecerea la uniaţie. În 1872. Olteni . rămas din 1940 fără preot şi credincioşi. al XIX-lea. slujea “popa Ştefan”.biserica ortodoxă la care în 1733 slujea “popa neunit Ionaşcu”. Icafalău . în anul 1733.despre fosta biserică românească vorbeşte o scisoare a preotului Boier din Olteni din 1813 233 . Leţ. O furtună din anul 1956 a distrus sfîntul locaş.Originea secuilor şi secuizarea românilor 7. De atunci nu s-a mai ridicat altă biserică românească. Ioan”. rămasă fără credincioşi datorită vitregiilor vremii. Lemnia . 9. slujea “popa Gheorghe”. După trecerea la uniaţie.Ghidfalăubiserica ortodoxă menţionată în documente în 1733 (preot Moise Boieru) şi în 1762.la biserica “Sf. slujea preotul Dragomir. în 1856. la sfîrşitul sec. Ilieni . 14.

Biserica ortodoxă din Biborţeni. credincioşii români . a fost doborâtă de o furtună mare. Sânzâieni. “popa Bucur” este transferat la parohia din Lemnia.catolici. Biserica a fost construită în perioada 1935-1937. Biserica “Sf. 18. nu s-a mai ridicat altă biserică. au trecut la greco-catolici. Valea Crişului.în anul 1750. în anul 1772 “un vânt puternic a distrus complect biserica românilor”. clopotul fostului lăcaş de cult românesc. împreună cu biserica lor. În anul 1811. Bisericii distruse în anii 1940-1944. în anul 1960. şi în acest caz.biserica ortodoxă este atestată de documente la 1750 şi 1781 (când avea ca preot interimar pe Bucur Stoicovici). în prezenţa lui Nicolae 234 . b.La fel ca şi credincioşii de odinioară. Datorită scăderii numărului credincioşilor ortodocşi. iar în 1762. 17. Arhangheli Mihail şi Gavriil” zidită în 1877. biserica ortodoxă. este consemnat în documente preotul român din Valea Crişului. După trecerea la uniaţie. Din păcate. 19. De atunci nu se mai ştie nimic de soarta bisericii. în 1795.Originea secuilor şi secuizarea românilor adresată preotului ortodox Streja din Glăjăria Malnaşului (Micfalău) 16. deznaţionalizaţi şi trecuţi la romano. mărturiseşte un înscris de pe o Cazanie. din 1752. Turia.fosta biserică ortodoxă este menţionată în anii 1733 ( când slujea “popa Andrei”). Sfinţirea s-a făcut de către Mitropolitul Nicolae Bălan. în timpul ocupaţiei fasciste ungare 1. Zoltandespre fosta biserică ortodoxă. 1750 şi 1762. aparţine azi bisericii catolice din sat.

a altor autorităţi judeţene şi locale. Ruinele acestei biserici. A fost construită în perioada interbelică. Ioan Selejan).. împreună cu clopotniţa şi cu troiţa de lângă capelă. împreună cu cele ale bisericii greco-catolice din localitate au rezistat până în 1961. Pe locul bisericii a fost amplasată o cârciumă. însă tragicele evenimente din 1940 a făcut ca biserica să nu poată fi sfinţită. În toamna anului 1940 a fost dărâmată. În septembrie 1940 a fost dărâmată până la nivelul ferestrelor.Andrei Şaguna”. au obligat credincioşii ortodocşi să-şi dărâme propria 235 . în 1996. În localitate există biserica veche. pe locul fostei biserici a fost ridicată o cruce.S.creştine . 2. monument istoric de la 1712. A fost construită în 1937. împreună cu o troiţă amplasată în centrul satului. Biserica ortodoxă din Doboşeni.S.Originea secuilor şi secuizarea românilor Iorga. 5. (Prin grija Ligii cultural. preotul Hariton Eşeanu silit să părăsească localitatea. iar credincioşii au fost obligaţi să treacă la confesiunea reformată. 3. Capela ortodoxă din Catalina.( În 1999-2000. pentru credincioşii ortodocşi din localitate s-a construit o biserică de lemn sfinţită de P. În toamna anului 1940 a fost dărâmată. 4. Biserica ortodoxă din Căpeni. A fost construită în perioada interbelică şi distrusă în toamna anului 1940. noile autorităţi.sistematizarea” centrului comunei.Ioan Selejan). 6.. A fost construită în 1939 şi dărâmată în toamna anului 1940. când au fost dărâmate pentru . Capela greco-catolică din Comandău. A fost construită între 1935-1937. care a scăpat furiei din 1940. sfinţită de către P. Biserica ortodoxă din Boroşneul Mare. iar credincioşii ortodocşi au fost siliţi să treacă la confesiuni de expresie maghiară. cu sprijinul militarilor horthyşti. Preotul Nicolae Colceriu a fost izgonit. După instalarea administraţiei maghiare. în timpul Regiunii Autonome Maghiare.

Terenul pe care fusese construită biserica a fost atribuit pe baza Legii 18 unui localnic de etnie maghiară. Biserica ortodoxă din Racoşu de Sus.. iar sfinţirea ei a fost făcută de mitropolitul Nicolae Bălan. ca semn suprem de profanare. comuna Reci.Originea secuilor şi secuizarea românilor biserică. a fost înălţată o troiţă pe locul fostei biserici). (Din iniţiativa Ligii cultural-creştine . 9. Ioan Selejan). A fost construită între anii 1934-1937 şi sfinţită de către Mitropolitul Nicolae Bălan în 1937. În toamna anului 1940 a fost dărâmată şi arsă până la temelie. iar credincioşii rămaşi fără preot au fost siliţi să treacă la confesiunile de expresie maghiară. Biserica a fost distrusă în decembrie 1940. iar în septembrie 1940 noile autorităţi civile şi militare ungare au ras de pe faţa pământului clădirea neterminată a bisericii. Biserica ortodoxă din Comolău.C. Biserica ortodoxă din Filia. A fost construită şi pictată între 1935-1937. 7. Ioan Selejan. (După 1995 ruinele au fost curăţate de tonele de gunoaie depozitate în decursul anilor. În decembrie 1940 a fost dărâmată.S. iar pe locul Sfăntului Altar a fost amplasat atunci. iar ruinele au fost transformate în groapa de gunoi a satului. Preotul Ilarie 236 . ruinele sfintei biserici de odinioară au fost curăţate. 8. Biserica ortodoxă din Herculian.S. (Prin grija P. A fost construită între anii 1938-1940. preotul Ioan Rauca a fost izgonit din localitate. iar credincioşii au fost siliţi să treacă la confesiunile maghiare.Andrei Şaguna” în toamna anului 1997. consolidate şi protejate prin construirea unui acoperiş). şi aceste sfinte relicve au fost consolidate şi conservate de catre P. un W. 10. Pe locul bisericii a fost ridicată o grădiniţă. Construcţia bisericii a început în 1939. a ajuns în 1940 până la centura de beton deasupra ferestrelor.

iar restul la unitarieni şi calvini.în sec. Protopopiatul Ortodox Miercurea-Ciuc a. com. 4. cu hramul “Sf. Atia. 2. Comăneşti. fiind înălţată şi sfinţită în 8 iulie 2001). II. pădurea şi păşunea “Bisericii greco-catolice din Comăneşti 237 . Biserici dispărute 1. 11. (După 1990.În Cartea Funciară a localităţii. Atid.unii autori sunt de părere că a fost o biserică românească dispărută la finele sec al XVII-lea 3. era întabulat pământul. al XVIII-lea. dispărută ulterior.Originea secuilor şi secuizarea românilor Căpâlnean a fost izgonit. după intervenţia românilor din diasporă. iar credincioşii trecuţi cu forţa la confesiunile maghiare. la nr. A fost construită între anii 1935-1937 şi sfinţită de Mitropolitul Nicolae Bălan. românilor din Atid “li sa luat biserica şi li s-a interzis să clădească una nouă. Covasna. Nicolae”. reprezentanţii români ai societăţii civile din jud. ei au trecut în mare parte la romano-catolici. Aldea – biserica de lemn construită în 1727 dispare “copleşită de vremi” în 1787. au solicitat Primăriei locale autorizaţia pentru amplasarea unei troiţe pe locul bisericii dărâmate. obţinând-o doar în 1999. înainte de 1918. 2o8 şi 343. iar credincioşii forţaţi să treacă la confesiunile maghiare. Biserica ortodoxă din Vârghiş. În acelaşi an s-a ridicat o altă biserică din lemn. Mărtiniş. În septembrie 1940 a fost dărâmată până la temelie. preotul Ioan Popa izgonit.

a fost devastată în 1943-1944. 238 . 14. Biserica de demult a fost de lemn. Goagiu – documentele ecleziastice româneşti menţionează existenţa unei biserici ortodoxe în secolul al XVIII-lea. cei 79 de credincioşi greco-catolici. Simion Stâlpnicul" ridicată în 1875 (foarte probabil renovată la acea dată.în sec. Atid. documentele consemnau faptul că biserica românească de la Corund era total ruinată. Mădăraş – în 1787 s-a construit o biserică nouă. ale cărei ruine se mai vedeau cu cîteva decenii în urmă. al XIX-lea. "popa Mihai din Mătişeni a pus zălog pe un exemplar din Îndreptarea legii în Rusul Bârgăului cu o jură pentru 10 florini".Originea secuilor şi secuizarea românilor 5. Cozmeni. Porumbenii Mici – conscripţia din 1733 menţionează aici existenţa unei biserici fără preot. Corund. 10. Nicoleşti – biserica de lemn refăcută în anul 1846. com. nu mai exista în 1932) 7. Cuşmed. 12. Mătişeni. 8.în deceniul trei al sec. Ghiduţ – printr-o circulară a episcopului AlbaIuliei din august 1918. urmată de cea de zid. însă pe cărţile bisericeşti proprii erau însemnări din 1692. Plăieşi de Sus . 11.conscripţia din 1760 confirmă existenţa bisericii. Lunca de Sus – biserica de lemn din 1800 a “cedat” locul celei din piatră. apoi a fost părăsită şi a dispărut în timp.biserica "Sf. XX.” 15.În anul 1752. “din lipsă de preot şi în urma dărmării bisericii româneşti. 9. cuprinsă în “districtul Cichindealului. au fost trecuţi la trecuţi la catolicism. 6. 13. împreună cu biserica lor. credincioşii ortodocşi au fost atraşi la calvinism”. azi dispărută.

(cu sprijinul Episcopiei ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a unor generoşi sponsori se află în construcţie o nouă biserică). Catapeteasma a fost salvată de un credincios din Capu Corbului. A fost construită în 1935 înlocuind-o pe cea de la 1877. A fost construită pe locul uneia mai vechi şi sfinţită în 1936. biserica a fost distrusă. În toamna anului 1940 a fost dărâmată. Biserica ortodoxă din Borsec. în septembrie 1940 a fost distrusă. Biserica greco-catolică din Ditrău. popa Vasile de la Şoimuşu. preotul Eugen Arieşan izgonit. Bisericii distruse ocupaţiei fasciste ungare în anii 1940-1944. înlocuind pe cea veche.” 17. b. A fost construită în 1937. Constrută din lemn şi ctitorită în 1925 de Patriarhul Miron Cristea. Şoimuşu Mare – despre fosta biserică ortodoxă stă mărturie însemnarea de pe Apostolul tipărit la Blaj: “Eu. Biserica greco-catolică din Aldea. 4. 2. În toamna anului 1940. iar credincioşii forţaţi să treacă la confesiunile maghiare. în timpul 1. în cimitir. atestată încă din sec. al XVIII-lea. După pronunţarea Dictatului de la Viena. unde majoritatrea numelor de pe cruci sunt ale unor români maghiarizaţi. 3. se mai vedeau ruinele unei vechi capele ortodoxe. Biserica greco-catolică din Crăciunel. Tomeşti – ruinele bisericii de zid. dăinuie şi astăzi pe dâmbul rămas în afara satului. au dresu această carte la 1795. Şoimuşu Mic În 1935. iar 239 . 18.Originea secuilor şi secuizarea românilor 16. numită de localnici “Olahkapolna”. preotul Gheorghe Todoran izgonit. biserica a fost distrusă într-o singură noapte şi toţi credincioşii trecuţi cu forşa la cultele maghiare. distrusă de tătari în a doua jumătate a secolului al XVII-lea.

iar credincioşi trecuţi la cultele de expresie maghiară 6. Liga Tineretului Ortodox din Sf. Gheorghe a solicitat Primăriei autorizaţie pentru ridicarea unei troiţe. A fost construită între anii 1937 –1939. A fost construită în 1935. construită în perioada interbelică. biserica afost dărmată şi credincioşi trecuţi cu forşa la Biserica catolică.a fost distrusă după 1940. Din 240 . credincioşii romîni au fost forţaţi să treacă la romano-catolicism.Originea secuilor şi secuizarea românilor credincioşii forţaţi să treacă la romano-catolicism. iar credincioşii trecuţi cu forţa la romano-catolici şi unitarieni. înlocuind pe cea veche. dar solicitarea a fost refuzată). pentru a aproba construirea bisericii ortodoxe din Bălan. 5. preotul izgonit. Episcopia ortodoxă de Alba Iulia. (în 1999. Capela ortodoxă din Lueta a fost amenajată în anul 1933 într-o casă a unui credincios român. Din această cauză. 7. Capela ortodoxă din Mugeni. Biserica greco-catolică din Mihăileni. Biserica greco-catolică din Mărtiniş. fiind complet deznaţionalizaţi. în 1976. 9. Biserica greco-catolică din Mereşti. a fost desfiinţată. martore a urgiei din anii Dictatului de la Viena. proces care a continuat şi în anii Regiunii Autonome Maghiare. sub păstorirea preotului Ioan Suciu. A fost construită în 1937. După septembrie 1940. este nevoită să recurgă la un compromis. Astăzi se mai văd doar ruinele. 10. În decembrie 1940 a fost distrusă. În toamna anului 1940. fiind de acord cu condiţia pusă de autorităţi de demolare a bisericii rămasă astfel fără credincioşi. iar preotul greco-catolic Augustin Popa izgonit. În septembrie 1940 a fost distrusă. 8. A fost construită între 1938-1939. Biserica greco-catolică din Ocland. În 1943.

(în anul 1999. împreună cu noua biserica aflată în construcţie din anul 1939. Ioan.” După refuzul consilierilor locali. 13. Colceriu izgonit. 11. a fost distrusă prin ardere în anul 1943 “ de mâni nelegiuite”. Capela ortodoxă din Zetea. de a acorda autorizaţie de construcţie pentru o nouă biserică ortodoxă. noile autorităţi au construit atunci un local şi o sală de gimnastică. P.Originea secuilor şi secuizarea românilor materialele bisericii dărâmate.Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. Capela ortodoxă din Vlăhiţa. preotul Emil D. În toamna anului 1940. cu hramul “Sfântul Mucenic Grigore. În anul 1937. construită în 1936. După 1940. a fost distrusă. cu sprijinul unor generoşi sponsori. A fost zidită şi sfinţită în 1937. preotul Petru Suciu a fost izgonit. pentru credincioşii ortodocşi din parohie şi din filiile Dealul. cu hramul . iar credincioşii forţaţi să treacă la confesiunile maghiare. episcopul Armeniei. 241 . Dimitrie”. 12. a cumpărat o casă în care s-a amenajat capela-paraclis. care a fost desfiinţată în toamna anului 1940. de lemn din Poiana Veche (comuna Tulgheş).S. Târnoviţa şi Brădeşti s-a construit o capelă ortodoxă. iar credincioţii trecuţi la cultele maghiare. în final s-a reuşit începerea unui nou locaş de cult ortodox). Biserica ortodoxă “Sf.. Capela greco-catolică din Satu Mare. 14. A fost amenajată într-o casă privată în anul 1937.

02. pentru vocaţia sa. fie ea şi postumă. s-a stins la capătul unei vieţi aproape octogenare de trudă. Căci. anteriorităţii şi continuităţii româneşti. aidoma elitelor noastre istorice. toţi slujitorii de credinţă ai muzei Clio. duhul negru al răului care începuse să bântuie atunci peste tot. într-o masură de neluat în seamă. a fost ales. cu Nestor rusul. modestul dar doctul. Ammianus Marcelinus. Bucureşti) Există în Panteonul Ştiinţelor spirite superioare prea puţin fascinate de cultivarea propriei imagini. pentru remarcabila contribuţie la înflorirea la noi a faptelor muzei Clio. 17. nu l-ar fi iertat pentru ceea ce a făcut pentru istoria neamului său. martori şi mărturisitori ai genezei. tot ungur şi el. spirite pe care lea interesat. fiind chemat de Cel Atotputernic între cei Drepţi în anul 1945. Jordanes sau cu Procopius. neostoită trudă. gloria.Unul dintre acestea este eminentul filolog clasicist şi istoriograf de marcă. cu puţin înainte de a fi pus să pătimească. unde şi-au găsit nemeritatul sfârşit cei mai buni dintre cei mai aleşi fii ai României. 1866. m. şi continuând cu celălalt cronicar de dreaptă credinţă Simon de Keza. în universul concentraţionar comunist. eminentul învăţat din 242 . 15 lucrări de referinţă incluse în colecţia Izvoarele istoriei românilor. Născut în anul 1866. cu Vopiscus. Eutropius.05. 10. pusă în slujba iluminării secvenţei celei mai obscure atunci. apoi cu tracul Priscus Panites.Originea secuilor şi secuizarea românilor POSTFAŢĂ GHEORGHE POPA . aşezând la loc potrivit. Fiindcă începând cu Anonimus. profesor de liceu care. a trecutului neamului românesc. Lisa – Făgăraş.LISSEANU (n. ambasador bizantin la Curtea lui Attila. notarul ungur atât de controversat chiar de ai săi. în acelaşi timp. membru corespondent al Academiei Române. 1945. în 1919. pe masa de lucru a istoricilor.

Înţelegând să aplice întru totul cele două legi formulate de marele rector roman Marcus Iulius Cicero. şi de a afirma cu tărie ceea ce eşti convins că este adevărat. a redat istoriei cea mai ardentă secvenţă a românilor din estul Transilvaniei scriind o operă de trist. în A Székelyek és a Románok székelyensitése. Văzând lumina tiparului într-o vreme cînd două istoriografii îşi încrucişau spadele pe o temă de o maximă audienţă politică. Glisând spre sentiment. utilizând cu siguranţă şi autoritate datele din propriile lucrări: Secuii şi secuizarea românilor în Sicules et Roumains. de a nu spune niciodată ceea ce ştii că nu este adevărat. printr-o muncă istovitoare. Popa-Lisseanu editor el însuşi al surselor despre unguri şi secui. până azi. o bază de date doar sumar interpretate. a analizat. date care să faciliteze înţelegerea obiectivă a unui fenomen amplu şi de durată a unui întreg mileniu. învăţatul clasicist din Lisa. deosebit de dureros pentru români. gândită fiind de a pune pe masa de lucru a istoricilor indiferent de apartenenţă naţională. dădea atunci.Originea secuilor şi secuizarea românilor Lisa Făgăraşului. în temeiul cunoaşterii aprofundate a aproape a două milenii de fapte şi întâmplări. în cel de al III-lea mileniu. de analiştii şi scriitorii gestelor popoarelor dunărene şi din spaţiul balcanic.Popa-Lisseanu bazându-se pe teoria isoglutinării sângelui. din epoca primelor alcătuiri prestatale ale românilor. pacoste ce n-a ocolit nici pe cei mai străluciţi istorici ai omenirii. profesorul Gh. istoriografia acestor popoare care au devenit vecini sau conlocuitori românilor. de izvoarele implicând mileniul întunecat. cum arătam. un nou şi necesar impuls cercetărilor istorice aşezate de mult pe coordonate europene. lucrarea aceasta nu este de fapt o operă polemică. Ocupându-se. trăind împreună. dar de atât de necesar adevăr: Originea secuilor şi secuizarea românilor. prin opera sa. teorie insuficient conturată în 243 . Gh. în Date privitoare la maghiarizarea românilor şi trist.

chiar dacă acesta nu totdeauna ne avantajează. Fiindcă. Licenţe sentimentale ale înaintaşilor care însă azi trebuie trecute cu vederea. alăturându-se altor învăţaţi sentimentali ai timpului. Constatarea este valabilă atât pentru unii cât şi pentru ceilalţi. din motive partizane. iar cînd se împiedica de ei adesea îi socotea "secui de religie răsăriteană". 244 .Originea secuilor şi secuizarea românilor acel timp ca disciplină ştiinţifică. dacă se situează pe oricare din cele două ipostaze enunţate mai sus de Marcus Iulius Cicero. iată. prima de o asemenea valoare ce-şi păstrează şi azi actualitatea. Anterior cu şapte decenii de eveniment. a originii şi istoriei îndelungate a secuilor. în care să se poată acumula pe nesimţite chiar. atâta nevoie. când nega prin tăcere existenţa românilor în secuime. mai bine de o jumătate de veac. a trecut de la apariţia acestei scrieri. despre românii din secuime.şi nimeni altul decât Gh. om de bună credinţă. despre existenţa cărora. o operă de comunicare.este încă până azi.Popa -Lisseanu n-ar fi putut s-o facă mai bine este şi partea principală a cărţii.Popa -Lisseanu "Originea secuilor şi secuizarea românilor" este. în mediile româneşti. Timp suficient. aserţiune desigur fantezistă şi nefundamentată. un pas hotărât spre cunoaştere şi prin aceasta de apropiere. adevărul. nu se mai îndoieşte astăzi. generaţiilor gata să preia ştafeta noilor desfăşurări. după cum de altfel şi titlul o prezintă. trudită să redea pe cât posibil adevărul.şi nici un om onest nu o poate nega . de care . A sosit timpul şi acelaşi imperativ al apropierii prin cunoaştere o pretinde cu deplină răspundere. Lucrarea de căpătâi dintre toate lucrările despre secui ale lui Gh. afirmă originea românească a secuilor. tot adevărul cunoscut atunci. aceeaşi glisare spre exclusivismul atât de dăunător făcea Orbán Balász în ampla şi cunoscuta sa operă. să nu mai ascundem. nici prea scurt şi nici prea lung. de-a lungul milenarei convieţuiri româno-siculice nimeni. Tot o operă de cunoaştere din sursă autorizată .

descoperă. zic.R.. în care condeie remarcabile precum cele ale savantului clasicist clujean Ioan I." Rezultat al cercetării arheologice a acestei ultime jumătăţi de veac. "Zona Răsăriteană" (I. azi şi el aproape octogenar Székely Zoltán. I.III/4) adunate. Russu sau ale arheologului emerit. însoţite de comentarii şi indice. cvasi academic din Sfântu Gheorghe. Editura Academiei R. Székely Z. Fiindcă lucrări amintite aici doar selectiv: "Inscripţiile Daciei Romane" vol. foarte bine bazat şi de un echilibru exemplar. Russu. aduce. năzuinţe pe care. Dar n-a fost să fie aşa! 245 . traduse de Ioan I.D.Originea secuilor şi secuizarea românilor în rafturile bibliotecilor. 1988 . au ripostat preferând să redea adevărul şi numai adevărul. în reviste şi anuare. pe un plan mai sobru. Ne luăm îngăduinţa. sperând să nu împietăm memoria savantului din Lisa de a ne imagina cum ar fi arătat lucrarea lui din pragul anilor '40 la care ne referim. Székely Zoltán.R. dar imposibil de înşirat aici... nici nu-i neagă şi lasă deschisă pentru alţii această constatare. Popa-Lisseanu. romanitatea aceasta până aproape de aşezarea secuilor în estul Transilvaniei. dacă le-ar fi apucat Gh. şi mulţi alţi merituoşi învăţaţi. aşează într-un sistem perfect articulat şi aduce romanitatea postaureliană a cărei parastas erau gata să-l săvârşească adepţii mai vechi sau mai noi ai lui Röesler. "Dacia Superior" (pars 4). ar fi putut muri în tihnă.III. după cunoscuta zisă: "Sloboade Doamne. dacă învăţatul ar fi fost în posesia tezaurului de date cu care I. iar mesajul lor să se constituie în lumini aprinse prin tenebrele mileniului întunecat post-aurelian. trecând peste comandamentele politice de cabinet ce încercau uneori să le forţeze mâna.S. Russu.. care chiar dacă nu-i numeşte explicit români pe cei găsiţi în straturile de humă. comunicările şi întreaga operă arheologică consacrată aceluiaşi mileniu problematic într-o viaţă onestă de remarcabil cercetător atâţia ani în fruntea muzeului. în tot acest timp. De aceeaşi valoare sunt. au îmbogăţit ştiinţa istorică.

Originea secuilor şi secuizarea românilor Oricum. scrisă în condiţiile unui pionierat în istoriografia noastră asupra problemei. IOAN RANCA 246 . adică drumul deschis spre public. prin tăcerea impusă în tot acest răstimp din directive de cabinet unor asemenea teme. îşi justifică noul ei destin. chiar şi după jumătatea de veac a consacrării şi validării. Popa-Lisseanu. Dr. lucrarea lui Gh. pe care ni-l testează. prin mesajul "apropiere prin cunoaştere".

. Ciuc şi Mureş…………………….49 Teoria descendenţei secuilor din avari…………….52 Colonizarea secuilor…………………………………55 a) Colonozarea cu secui a judeţului Odorhei……………………………………57 b) Colonozarea cu secui a judeţelor Trei Scaune. Organozaţia lor primitivă……………………………………………… 66 Deznaţionalizarea nobilimii române de secui………. …………….85 Persecuţiile românilor din timpul Principatului ardelean………………………………………………71 247 .59 Românii din Ţinutul secuiesc.4 În memoria cărturarului Gheorghe Popa Lisseanu…………………………………………… 22 Prefaţă la prima ediţie………………………………26 Introducere………………………………………… 27 Originea secuilor…………………………………… 31 Teoria descendenţei hunice a secuilor………………35 Diferite păreri asupra originii secuilor…………….70 a) Deznaţionalizarea prin biserică…………75 b) Deznaţionalizarea prin şcoală……………79 c) Deznaţionalizarea prin armată…………… 84 d) Deznaţionalizarea prin administraţie…….39 Teotia istoricului Hunvalvy asupra originii secuilor………………………………………………43 Originea nemţească a secuilor……………………..Originea secuilor şi secuizarea românilor CUPRINS Lucrarea lui Gheorghe Popa-Lisseanu din perspectivă actuală……………………...

101 Înterpretarea datelor statistice şi explicarea hărţilor……………………………………………… 104 Concluzii…………………………………………… 109 Date statistice privind populaţia românească din regiunea secuizată………………………………….94 Dovezi scoase din domeniul artelor…………………. 1 Câteva dimensiuni ale procesului de deznaţionalizare şi asimilare a românilor din sud-estul Transilvaniei……………………………………….. între anii 1850-2002……………………………. obiceiuri şi cântece secuieşti…. 3 Statutul Societăţii Centrale De Maghiarizarea Numelui………………………………225 Anexa nr.218 Anexa nr.Originea secuilor şi secuizarea românilor Deznaţionalizarea românilor de către secui sub habsburgi şi în timpul dualismului…………………73 Dovezi despre deznaţionalizarea românilor de secui…………………………………………………. 4 Biserici dispărute şi dărmate din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei…………229 Postfaţă. 248 .111 Note şi comentarii ale îngrijitorilor de ediţie……155 Anexa nr.97 Românii secuizaţi după recensământul din 1930….2 Evreii din judeţele Covasna şi Harghita.166 Anexa nr..89 b) Graiul românesc la secui………………92 Dovezi scoase din analiza sângelui………………….89 a) Datini. de Ioan Ranca………………………240.

reprezentând o contrapunere a două maniere de abordare.). de Zeno Millea. Sabin Gherman ş. Smaranda Enache. Volumul în cele 136 de pagini cuprinde un ciclu de 20 de articole publicate în săptămânalul Timpul 7 zile în cursul anului 2001. culturii si istoriei maghiare.a. a semnat mai multe 249 . În addenda sunt prezentate alte 7 articole despre Liga Transilvania Banat cu intenţia de a circumscrie si componenta „românească” a scanariului regional vizând devoluţia-seccesiunea Ardealului. în colecţia Dosarele românismului urmează să apară următoarele volume: 1. Chestiunea Transilvaniei” versus „problema Transilvană. două viziuni.Originea secuilor şi secuizarea românilor La Editura România pur şi simplu. autonomia. două universuri axiologice diametral opuse. federalizarea si alte concepte vehiculate în lucrările lui Gustav Molnar. în ceea ce priveste unele subiecte fierbinţi din societatea românească. (precum: regionalizarea. în speţă mişcarea condusă de Sabin Gherman. Autorul bun cunoscător al limbii. Gabriel Andreescu.

de Ioan Ciolan Cartea cuprinde două studii referitoare la maghiarizarea românilor prin lipsa instituţiilor fundamentale pentru păstrarea identităţii naţionale biserică şi şcoală . în vara anului 1999 şi cuprinde aspectele dramatice trăite de comunităţile româneşti dn Estul Transilvaniei în contextul trecerii de la administraţia hortistă la cea românească şi apoi la cea sovietică şi la "regimul democratic" condus de Petru Groza. în decembrie 2002. Intoleranţă şi deznaţionalizare în Covasna şi Harghita (1940-1972). de Violeta Pătrunjel. 3. Etnie şi confesiune în sud-estul Transilvaniei (18502002). Volumul abordează dintr-o perspectivă interdisciplinară 250 .Originea secuilor şi secuizarea românilor cărţi cu aceiaşi tematică printre care Seccesiunea Ardealului. 2. Studiile amintite întocmite de unul din cei mai valoroşi cărturari ardeleni (autor a lucrării "Transilvania ultima prigoană maghiară".în perioada regimurilor hortyst şi comunist. de Ioan Lăcătuşu. Volumul reprezintă lucrarea de doctorat susţinută la Fcaultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din Cluj. Covasna sub trei administraţii (1944-1945). 4. Roma 1980) au fost înaintate în 1972 conducerii de stat din vremea respectivă şi vorbesc elocvent despre intoleranţa şi şovinismul maghiar practicat în judeţele din estul Transilvaniei. Volumul reprezintă teza de licenţă cu tema "Biserica ortodoxă şi viaţa românească din Covasna în anii 1944-1945" susţinută la absolvirea Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din Sibiu.

sociologică. de Ştefan Manciulea. 6. Reeditarea lucrării cu acelaşi titlu apărută la Cluj în 1927 şi o variantă în limba germană în anul 1940.Originea secuilor şi secuizarea românilor (demografică. Românii din Secuime. istorică) o paletă largă de probleme precum: reconstituirea evoluţiei unor fenomene demografice pe o durată de 150 de ani (inclusiv amploarea şi dinamica procesului de asimilare a românilor din zonă. Nicolae Iorga şi românii din fostele scaune secuieşti. reprezintă o valoroasă lucrare despre ţinutul din arcul intracarpatic şi despre interferenţele etno-culturale rezultate în urma convieţuirea românilor cu secuii şi maghiarii din zonă. 7.Catolice de la Blaj. Cartea cuprinde manuscrisul redactat de Ştefan Manciulea (fost profesor şi bibliotecar la Blaj) după ieşirea sa din închisoare. 251 . culegere de studii şi articole referitoare la istoria românilor din fostele scaune secuieşti. Lucrarea cuprinde informaţii referitoare la românii din arcul intracarpatic. 5. Cartea va cuprinde şi recenzia critică a istoricului maghiar Toth Zoltan şi un studiu „reparatoriu” faţă de „răutăţile” cuprinse în recenzia amintită. de Sabin Opreanu. Volumul subintitulat Contribuţiuni de geografie umană şi de etnografie. cuprinse în izvoare germane şi maghiare şi în documente din arhiva Mitropoliei Greco. consecinţele unor evenmente politice asupra structurii etnice şi confesionale a zonei. Ţinutul Săcuilor. redactate de Nicolae Iorga între anii 1905-1938. dimensiuni ale convieţuirii interetnice si implicaţii ale raportului inversat dintre majoritate şi minoritate existent în judeţele Covasna şi Harghita).

de pr. Consideraţii privind relaţiile interetnice din judeţul Ciuc în perioada interbelică. în publicaţiile “Secuimea” şi “Glas românesc în regiunea secuizată”. reuşind să surprindă aspecte reprezentative ale relaţiilor interetnice din judeţul Ciuc în perioada interbelică. Strană de strigăt românesc. Cronica parohiei ortodoxe române – Băţanii Mari – (1925-1940). Ioan Garcea. în perioada 1992-2002. Volumul având 450 de pagini este pregătit de autor. de Lazăr Costel.Originea secuilor şi secuizarea românilor 8. Dobrotă. în Odorheiu Secuiesc. sub semnătura arhivistului Valentin Istrate de la Direcţia Judeţeană Harghita a 252 . 9. de Valentin Istrate. Volumul cuprinde 136 de articole apărute sub semnătura reputatului profesor şi publicist Octavian M. 11. 10. de Octavian M. profesor în Topliţa. Autorul. Volumul reprezină teza de licenţă şi dizertaţia de masterat susţinute de profesorul Lazăr Costel la Facultate de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. Volumul cuprinde studii şi articole apărute în diverse publicaţii. şi-a elaborat lucrarea pe baza documentelor de arhivă şi articolelor din presa vremii. în perioada interbelică. Dobrotă. fiind finalizat în 1976 la Timişoara. locale şi de specialitate. Pagini de istorie românescă din judeţul Harghita. Cartea valorifică o valoroasă cronică parohială care redă cu fidelitate aspecte ale vieţii cotidiene dintr-o comunitate românească maghiarizată şi eforturile întreprinse de biserică pentru prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale într-o zonă în care românii sunt numeric minoritari.

referitoare la viaţa cotidiană a comunităţilor româneşti din arcul intracarpatic. Românii din arcul intracarpatic în presa românească din Transilvania (până la Marea Unire). (volum colectiv) 15. de la marile personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale precum Miron Cristea. Volumul este dedicat personalităţilor româneşti. Tăslăuanu. în mod deosebit în Angustia. Sunt valorificate astfel. Viaţa cotidiană la românii din secuime. asociaţii culturale. 14. sub semnătura arhivistului Valentin Lechinţan de la Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale. Contribuţii documentare la istoria sud-estului Transilvaniei. Volumul cuprinde articole referitoare la viaţa românilor din actualele judeţe Covasna şi Harghita. o mare cantitate de documnte inedite despre viaţa culturală. Dicţionarul personalităţilor româneşti din Covasna şi Harghita. economică. sau care au activat în acestă zonă.a parohiilor. socială şi comunitară a românilor din judeţul Harghita.a. Volumul cuprinde studii şi articole apărute în diverse publicaţiide specialitate. În carte sunt valorificate documnte arhivistice din Arhiva Mitropoliei Transilvaniei şi a Muzeului ASTRA din Sibiu. activitatea unor lideri locali ş. de Ana Grama. apărute în perioada 1850. în principalele publicaţii româneşti din Transilvania. 12. născute în localităţi din judeţele Covasna şi Harghita. 253 . Nicolae Colan.1918. şcolilor confesionale. Octavian C. de Vasile Lechinţan.Originea secuilor şi secuizarea românilor Arhivelor Naţionale. 13.

.a. la liderii locali (preoţii şi învăţătorii) care au asigurat păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale româneşti în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional.Originea secuilor şi secuizarea românilor Ghiţă Popp. 254 . Romulus Cioflec ş.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful