You are on page 1of 15

Lp.

I: Tulburări circulatorii

1. Staza renală

 rinichiul mare pestriț


 D+ se face vizualizând: capilare dilatate cu mai mult de 5 hematii în lumen, alipite, edem,
pereți îngroșați prin depunere de colagen = fibroză, dar și hemosiderină, stromă edemațiată cu
macrofage încărcate cu hemosiderină, hematii extravazate

2. Staza pulmonară

 aspect de indurație brună


 D+: septuri = contur dantelat, îngroșări inegale de fibroză, vasele sunt dilatate cu 4-5 hematii
în lumene, alveolele = cu hematii în lumen, cu celule alveolare descuamate, cu edem rozat =
subst amorfă, cu macrofage încărcate cu hemosiderină = celule cardiace, sputa ruginie
a cardiacilor
 staza pulmonară acută DD: fără celule cardiace, fără fibroză, alveolele conțin transudar roz-
spumos printre bule de aer = aspect dantelat

3. Staza hepatică

 piele de porc în std. IV, scleroză cardiacă micronodulară – suprafața externă are consistența
pielii de porc
 nucă muscadă în std. II

I = VCL + capilare dilatate, hepatocitele din jurul VCL se atrofiază


II = zona din jurul VCL = violacee, medio-lobular datorită hipoxiei = steatoză,
distrofie celule cu inel cu pecete, în jurul sp. port = brun, N
III = lobulul inversat Rappaport = zonele din jurul VCL + medio-lobulare sunt
distrofice / necrozate?
IV = neobligatorie, benzi de fibroză în evantai, mici noduli de regenerare

4. Trombul

• Trombii pot fi albi (apar în artere şi sunt constituiţi din fibrină, trombocite şi puţine hematii),
roşii (apar în vene şi sunt constituiţi din fibrină, trombocite şi multe hematii) sau micşti.

• Trombul mixt = cap (partea mai veche, albicios), un corp (cu suprafaţa stratificată -
inițial roșie – hematii, ulterior apar liniile albe care traduc prezența leucocitelor, “ca
dungile de nisip de pe malul mării” – liniile Zahn) şi o coadă (tromb roşu), porț cea mai
nouă!!!

• Cheagul agonic: poate fi cruoric (roșu) sau alb-gălbui (plasmatic), cu o cionsitență elastică –
lardacee, nederent

• D+: corp comun cu peretele vascular, material granular = rețeaua de fibrină cu aspect
coraliform, flebotromboza relativ recentă = hematiile sunt nehemolizate

5. Infarctul renal

– Cea mai rezistenta celula la hipoxie este fibroblastul, iar cea mai sensibila este neuronul hipocampic.
– D+: formă triunghiulară, edem reactive la bază, lizereu alb cu lizereu hemoragic

– geam mat, necroză hialină

6. Infarctul miocardic

- infarctul subepicardic – triunghiular, în cocardă, palid leucocitar cu lizereu hemoragic în jur

7. Infarctul pulmonar

Pleura este acoperită de depozite de fibrină. D+ focar hemoragic cu hematii în alveole, cu


pigment de hematoidină brun-negricios lipsit de Fe. În jurul focarului se disting alveole dar pline de
hematii, în jurul celor din umră alte hematii cu edem și celule cardiace.

Lp. II: Distrofii

1. Distrofia granulo-vacuolară renală

 rinichiul cu consistență de carne fiartă, culoare palidă, friabilitate↑, consistență↓, elasticitate↓


 D+: reversibilă (păstrarea nc.), ischemie  afectarea pompei Na+/K+, influx de Na+ și H2O,
tumefiere prin balonizarea mitocondriilor + ruperea cristelor, dar și a RER, ribozomilor 
pătrunderea proteinelor în celulă
 afectează porțiunile secretorii: TCP, TCD, AH
 DD = cu intumescența clară, celule inegal tumefiate – moniliform, cu limite celulare clare

2. Distrofia hialină

Se depune pe structuri degenerative (fiziologic o dată cu îmbătrânirea pe capsulele unor


organe = splină aspect glazurat) sau pe ovar, dar și patologic pe cicatrici cheloide, tumori, artere,
înglobând fibrele.

Intracelular se găsește în: hepatocit (corpii Mallory), cilindrii hialini la nivel renal, corpii
Crooke la nivelul hipofizei sdr. Cushing, corpii Rencke la nivelul celulelor Leydig, plasmocite corpii
Russel, în cel. epiteliale afectate de HPV.

Întotdeauna trebuie să am în grijă să depun hialinul pe un FILAMENT, de ex. la ovar:


filamentul de reticulină. 3-4 mm / 5-10mm în sarcină.

Pe CG nou format = aspect de vată de zahăr, pe CG vechi = aspect de benzi cerebriforme.

3. Distrofia amiloidă renală

M: rinichiul are culoare cenușie, consistență↑ = rinichi mare lardaceu / cauciuc vulcanizat.
Corticala este cea suferindă, având aspect ondulat (amiloidul se depunde subcapsular), dar și retractat,
ratatinat datorită depunerii pe arteriolele renale cu stenozare consecutivă.

μ: afectează glomerulii renali inițial cu formarea de NODULI EOZINOFILICI  SN,


ulterior sunt afectați și tubii – acidoză tubulară cu  clinic, cilindri acidofili, care nu sunt de amiloid,
vasele – IRC.
4. Distrofia hialină splenică

- 800 g / N: 180-200

2 modele de depunere a amiloidului:

a) splină sagu – depunere sub formă de noduli la nivelul foliculilor – pulpă albă, ca granulele de
topioca
b) splină șuncă – lardacee – în hartă – carne afumată = depunere și în sinusurile splenice și în
țesutul conjunctiv din pulpa roșie

μ: a) arteriola centrală din foliculul limfoid are peretele îngroșat de amiloid, amiloid care se
depune în jurul său, lăsând doar câteva limfocite viabile în foliculul limfoid

b) amiloid peste tot: interstițial, capilare splenice

5. Staza biliară în ficat

- și capsula hepatică este impregnată biliar, culoare brun-verzuie difuză

- μ: arhitectura lobulară păstrată, ductele biliare din spațiul port dilatate, cu tromb biliar!,
precum și hepatocite mărite de volum cu multe granule cu pigment

6. Steatoza hepatică

- acumularea intracelulară de lipide neutre / TG

- funcție e localizare se clasifică în: centrolobulare (alcoolism), mediolobulare (staza hepatică),


periportale (carențe proteice Kwashiokor)

- M: ficat gras, cu margini netede, „ficat de gâscă”, ficat mare 3-5 kg (N: 1,5-2kg)

- μ: arhitectură păstrată, granule lipidice în celulă care împing nucleul la periferie inel cu
pecete, microvezicular – macrovezicular, prezența nucleilor = reversibil

* Steatoza hepatică alcoolică: inițial microvezicular  macroveziculară, celula se poate rupe


și poate elibera LIPIDELE, formând lipogranuloame macroface + limfocite centrate de o moleculă de
grăsime.

7. Boala Gaucher

- se constată organomegalie în cazul organelor bogate în macrofage, unde se acumulează beta-


glucocerebrozide; splenomegalie (10 kg) cu depozite gălbui, pestriță, HM, adenopatii, deformări ale
scheletului, mase tumorale în măduva osoasă

- μ: celulele Gaucher sunt macrofage mari, la nivelul cărora vacuolele citoplasma are aspect de
hârtie mototolită / plisată care are reacție PAS+ (roză), cu nucleu excentric; SNC celula Gaucher este
înconjurată de celule adventiciale
8. Boala Niemann-Pick

- deficit de sfingomielinază – exces de sfingomielină și cho = organomegalie, Sm, HM,


măduvă osoasă, poliadenopatie, dar atrofie cerebrală prin lipsa funcționalității sinapselor

- μ: celule Nieman-Pick = macrofage cu vacuole și aspect spumos datorat acumulării de


sfingomielină și cho pe lizozomi, nucleu central

Lp. III: Inflamația acută

Câteva noțiuni generale

SEMNELE CLINICE CARDINALE ALE INFLAMAŢIEI ACUTE SUNT :

 rubor (eritem) – prin vasodilataţie

 tumor (edem) – prin creşterea permeabilităţii capilare

 calor (căldură) – prin creşterea fluxului sangvin

 dolor (durere) – prin mediatorii chimici sau prin presiunea mecanică exercitată pe
terminaţiile nervoase locale

 functio lessa (impotenţa funcţională)

Patogeneza inflamației (3 faze)

1. alterativă
2. exsudativă – tot ce am vb la fiz-pat, extravazarea leucocitelor împreună cu fagocitoza
3. proliferativă - 2 etape: infiltrarea focarului cu macrofage, ce curăţă zona inflamată şi repararea
leziunilor tisulare, cu formarea unui ţesut de granulaţie. In această etapă se disting următoarele faze:
angiogeneza, migrarea şi proliferarea fibroblaştilor, depunerea de matrice extracelulară prin sinteza de
colagen şi maturarea şi remodelarea conjunctivă. Iniţial, ţesutul de granulaţie are multe capilare şi
puţine fibroblaste; apoi creşte numărul fibroblastelor şi scade cel al capilarelor. In final, capilarele
dispar şi apar fibre dense de colagen, iar ţesutul se repară printr-o mică cicatrice

1. Pleurezia (pleurita) fibrinoasă

 Ce este o inflamație exsudativă fibrinoasă? Este acea inflamație la care se asociază o


permeabilitate a vaselor de sânge f mare care permite extravazarea fibrinogenului și formarea
de coaguli de fibrină.
 - apare în boli pulmonare: Tb, pneumonie sau în boli sistemice: LED, AR, uremie
 M: afectarea pleurei viscerale, devine groasă, își pierde luciul, eritematoasă, depozitele de
fibrină – pseudomembrane – alb-gri – limbi de pisică, tartină unsă cu unt și dezlipită
 Dg. organ: microscop membrană tapetată de cel mezoteliale – cubice uninucleate, cu
microvili apicali inegali + țes. conjunctiv dens fogat în fibre de colage, elastice, fibroblaste,
fibrocite
 micro: depozitele de fibrină duc la – dispariția mezoteliului, adiacent formarea unor benzi
eozinofile de aspect dantelat, stromă hiperemică și rezolvarea acesteia este cu apariția
țesutului de granulație dispre parenchimul pulmonar

Inflamația purulentă se caracterizează prin prezența unui număr mare de PMN. De exemplu,
PMN-uri care suferă distrofie grasă și apoi necroză formează piocitele, care alături de detritusuri
celulare și microorganisme = puroiul. O colecție purulentă precis delimitată = abcesul, o colecție
purulentă difuză = flegmon.

2. Abcesul hepatic

Depinde cum a fost contractat microbul:

- pe cale arterială – în pioemii, septicemii – det. formarea de noduli mici 3-4 mm în toată masa
hepatică abcese miliare sau a unuia singur, mai mare, subcapsular; nu au timp să formeze membrană
piogenă, fiind înconjurate de o areolă hemoragică

- pe cale venoasă – abcesul pileflebitic (abcesul Chauffard) cu noduli multipli mari de 50-
60mm, profund în ficat delimitați de membrana piogenă. În caz în care sunt mai mulți, delimitați de
septuri incomplete – abcesul areolar Chauffard dă ficatului aspect de burete.

- pe duct biliar – abces colangitic de culoare verde datorită pigmentului burete îmbibat cu
puroi

μ: centrul leziunii cu germenii, hepatocitele necrozate, piocitele, care tind să fie încapsulate de
membrana piogenă (PMN-uri) ca un manșon, în jurul acesteia țesutul de granulație = membrana
fibroblastică care are vase de neoformație, fibroblaste care tind la închistarea abcesului; în jurul
abcesului o zonă cu PMN-uri mai puține

3. Apendicita acută flegmonoasă

Obstrucția lumenului  distensia apendicelui prezența de lichid în interior  afectarea


drenajului limfatic și venos  dezvoltarea de bacterii anaerobe

M: edem, hiperemie, desen vascular accentuat, lumen dilatat cu mat. purulent, perete îngroșat,
seroasă mată cu luciu șters cu depozite de fibrină, mucoasa cu picheteuri hemoragice

μ: lumen = PMN, detritusuri, hematii, poate și bacterii; M: cu ulcerații, PMN prezente în


toate tunicile = infiltrat inflamator transmural la nivelul seroasei devine fibrino – purulent (se
constată depozite de fibrină, dar și hiperemie)

DD: afectul primar Aschoff / apendicita acută catarală în care se constată PMN-uri doar la
nivelul mucoasei hiperemiate
4. Meningita purulentă

M: grad variabil de edem, dura-materul este destins, LCR clar / tulbure purulent, leptomeninge
este gros, cu luciu șters, uneori suprafața creierului este mascată de o membrană purulentă.
Exsudatul are localizări variate: bazal, interpeduncular H. influnzae, dens, în vecinătatea sinusului
sagital, pe convexitate S. pneumoniae. Ventriculii sunt și ei destinși, plexurile coroide sunt acoperite
de exsudat purulent, meningita fulminantă se poate însoți și de ventriculite.

Dg. de org: granulațiile lui Pachionni – vilozități ale arahnoidei extinse în lumenul
sinusurilor durale, care cu vremea se îngroasă prin depunerea de colagen – calcosferite / corpi amilacei
și det. impresiuni pe calota craniană.

μ: se constată o infiltrare masivă a leptomeningelui cu PMN-uri, în special în jurul vaselor de


sânge (în m. fulminante PMN pot intra în vasele mici prin diapedeză și pot disemina infecția la alte
nivele), exsudatul purulent conține PMN cu nuclei picnotici = în bloc, și umbre de PMN-uri = piocite.
Vasele sunt hiperemiate. Exsudatul sero-fibrinos = edem. Substanța cerebrală are un aspect criblat
datorită edemului și a vaselor hiperemiate.

5. Enterita ulcero-necrotică

M: afectează doar M – rar SM, M are ulcerații înconjurate de un lziereu roșu, restul e mucoasă
rămas are aspect de polipi, culoare galben murdar, țesutul limfoid este bine dezvoltat hiperplazie,
seroasa este normală sau cu exsudat seros, fibrinos, hemoragic. Cauza: la NN prematuri frecvent
datorită hipodezvoltării mucoasei intestinale, se infectează cu propria floră microbiană.

6. Parotidita epidemică – Oreionul

virusul urlian – paramixovirus – exsudat de tip seros cu histiocite, limfocite și monocite =


semnătura virală

- o stromă bogată în infiltrat limfocitar, de aceea ductele și acinii apar distanțați, exsudat seros,
exsudat cataral în ducte cu celule descuamate

7. Granulomul de corp străin

M: structură fermă, granulară, care sângeră ușor, fragă

Microscopic: leziunea se află la periferia peretelui, cuprinde numeroase capilare noi dispuse în
evantai, granulom cu celule inflamatorii – leucocite, limfocite, macrofage, dar caraceristic celule
gigante (de corp strain): celule mari, cu forma neregulata, cu citoplasma abundenta eozinofila si
nuclei multipli dispusi neregulat in toata citoplasma.
Lp. IV: Inflamația cronică

1. Miocardita reumatismală – proliferativă, granulomatoasă

Caracteristic: nodulul reumatismal Aschoff, se organizează în jurul unei zone de necroză


fibrinoidă / degenerescență colagenică, celulele Aschoff care sunt macrofage mari, cu nucleu unic
sau dublu nucleoli proeminenți, citoplasmă bazofilă, celule Anitschkow celule musculare, fusiforme,
alungite la care nucleul are aspect de omidă, bandă, panglică pe secțiune transversală. Precum și
infiltratul limfoplasmocitar specific infecțiilor cronice, monocite. Granulomatos = macroface +
limfocite, celule și pt. infl. cro + ac.

DD: std. următor fibroză // degenerescența fibrinoidă – formă avansată a deenerescenței subst.
fundamentale

2. Tb pulmonară miliară – proliferativă + granulomatoasă

Tb sec apărută prin diseminarea BK pe cale arterială.

M: granulații sau noduli mici 2-3-mm, de culoare cenușie, centrați de o zonă alb-gălbuie –
cazeumul aspect de semințe de mei, care pot conflua formând granulații mai mari, invariabil afectând
și pleura, empiem, pleurezie, pelurită.

μ: foliculul TB Koster cu centru cu necroză cazeoasă – intens eoz, anhistă, cu dep. de Ca,
celule gingantice Lanhgans macrofage cu mulți nuceli periferici dispuși sub formă de porcoavă /
semicerc, celule epiteloide, patognomonice și obligatorii – nucleu în pișcot de șampanie, capete
rotunjite, macrofage dispuse radiar, infiltrat limfocitar sub formă de coroană. Fără 1) f. giganto-
epiteloizi, fără1+2) epiteloizi. Între granuloame = alveolită catarală, edematoasă, hemoragică.

DD: sarcoidoza – foliculi epiteloizi cu tendința la FIBROZĂ cu celule gigantice care au corpi
asteroizi și corpi Schaumann – concrețiuni laminate, Ca și proteine.

3. Tb ganglionar

scrofuloza, Morbul lui Pott

M: ganglioni duri, lemnoși care fistulizează la suprafață eliminând cazeumul, adenopatia


ganglionilor latero-cervicali – scrofuloză.

μ: arhitectura ggl. nu mai este păstrată, apar foliculi / granuloame Koster confluente în dif.
faze de evoluție

DD: sarcoidoza, ggl. tot cu foliculi epiteloizi, fără cazeificare

Boala gherelor de pisică – foliculi sarcoid-like fără fibroză, sdr oculo-glandular Parinaud, nc in
palidada, Bartonella henselae – extracelular
Limfogranulomatoza benignă veneriană – intracelular Chlaydia ggl. cu aspet de Cap de stropitoare,
centru purulent, periferie celule in palisada, limfocite in coroana - cocardă

4. Aortita luetică = granulomatoasă, proliferativă, sifilis III, afectează în mod special tunica medie –
mezaortita – plasmonul Unna; dinspre adventice – medie, centripet (DD cu ATS centrifug), distruge
fibrele elastice, consecința= anevrism de Ao care duce a cord bovin.

M: adventicea est esudată de restul organelor, intima are aspect de coajă de copac, peretele
este gros, cartonat

Micro: dispozițiedifuză la nivelul adventicei – specific plasmonului, doar goma este localizată,
cea mai afectată este adventicea deoarece infiltratul limfo-plasmocitar afectează vasa vasorum, în
manșon, se găsesc și celule gigantice bazofile. În medie, dezorganizarea fibrelor musculare și elastice
duce la SCLEROZĂ.

DD: ATS – infiltratul inflamator este situat la nivelul intimei

5. Sialadenita cu CMV – ac, exsudativă

- ușor de palpat, puțin dureroasă, temp crescută

- exsudat inflamator limfoplasmocitar care spațiază acinii, vase hiperemiate și caracterusc CELULA
ACINARĂ / DUCTALĂ PARAZITATĂ care are nc. mare – incluziuni nucleare mari – citomegalie o
incluziune care lasă și halou și det. aspectul de ochi de bufniță / pește, citoplasma cu incluzii bazofile
= virus / capsida virală

6. Pielonefrita acută micotică

- ac, sp parenchimului și pelvisului renal, dată de inf cu fungi

- prin invazie profundă

- pe S: pete albicioase pufoase, moi, care după eliminare lasă parenchimul iritat, pe secțiune
microabcese

- fungii de Candida în interstițiul renal se prezintă sub formă de:

- filamente – hife și pseudohife = plexiform, neramificat – pâslă, roz în HE

- spori

în jurul grămezilor de filamente = infiltrat infl. limfo-plasmocitar, tubii sunt necrozați, glomerulii
normali, unoeri cu fibroză

DD: nefrite: lipseșete Candida


7. Actinomicoza = infl. cr, granulomatoasă, SUPURATIVĂ

Cervico-facială = gingie + țesuturi moi – spreunghiul mandibulei, se cr cu extindere la piele, se


fistulizează eliberând un material gălbui cu granule de S, poate invada osul = osteomielită

GRANULOAME:

- centru = zonă de necrozăsupurativă, puroi = PMN + colonii bacteriene de actinomices

aspect de soare care arde – filamente aproapiate in centru si maciucate spre periferie

- la periferie = tes de granulatie = fibroblaste + capilare, macrofage modificate, xantomatoase

Abd – invadează mucoasa apendicelui + colonului

= granuloame

- infiltrat PMN acut și limfoplasmocitar cronic, transmural cu afectarea seroasei și formarea de abcese
peritonealecare pot fistuliza la tegument

Lp. V: Tumori benigne

- TB au aspect omogen, exc: fibromul uterin care are aspect fasciculat (în vârtejuri)
- nu mai recidivează, exc: meningiomul
- nu dau sdr. paraneoplazice, exc: tumorile beningne endocrine

Tumora Macroscopic Microscopic Obs / Dg. de organ / DD


benignă
Papilom - ep. scuamoase K / - hiperplazia corionului din Epiderma:
NK, uroteliu, derm (proliferarea conj) det - MB ondulată
metaplaziate scuamos apariția de papile / creste = - strat bazal
– endocol papilomatoză dispuse în evantai - strat parabazal
- exofitic / endofitic – ca frunza de arțar! - strat spinos / malpighian –
papilom inversat desmozomi, spini, nc. chr.
- S: rugoasă / netedă, - acantoza pp. îngroșarea Barr
max. 1,5 cm stratului spinos (cel mai afectat - strat granular (keratohialin),
- fir de iarbă / lobulat strat) nc. picnotici
- pediculat / sesil - hiperkeratoză – îngroșarea - strat lucidum (doar la pielea
- unic / multiplu = statului cornos groasă) – keratohialină
papilomatoză - MB este intactă, deși îngroșată, - strat cornos (keratină),
celulele nu au atipii anucleat
- papilele seamănă cu firele de
iarbă DD: papilom nud
condilomul acuminat =
akantoza, hiperkeratoza, koilocitoza,
infiltrat inflamator limfo-plasmocitar;
koilocit = celula epiteliala, cu nucleu
“in stafida” cu halou clar perinuclear,
celulă atipică, mare, nc. pleiomorf
Polipul Polipul rectosigmoidian = TB cu pct - descriem la fiecare: - non-neoplazici
în de plecare în ep. cilindric ce + epiteliu de suprafață - neoplazici (displazici)
general căptușește mucoasa rectală / + hiperplazia sau
sigmoidiană glandulară ADENOMATOȘI!!!
- unic / multiplu – polipoză + vase îngroșate - neoplazici:
- peste 2cm suspect de malignitate tubular
- pediculat (în deget de mănușă) sau vilos
sesil (conopidiform, vegetativ) tubulovilos (comp.
- suprafața exulcerată, neregulată, viloasă între 20/25-
lucioasă, eventual lobulată 50%)

Polipul - prototip: hiperplazic - form. tapetată de ep. cilindric- fără potențial malign
non- - mic, <5mm, format normal cu glande numeroase DD:
neoplaz din protruzia mucoasei tapetate tot de ep. N - polip hamartomatos:
ic pe pliu, pediculat - uneori glandele se pot dezvoltacomponente normale, în exces
în grămezi, dând suprafeței un și dispuse anormal: polipoza
aspect festonat, în dinți de juvenilă – gl. dilatate chistic
fierăstrău = polip serrat și polipoza Peutz-Jeghers
- stroma = edemațiată,
- polip inflamator: infiltrat
hiperemică – vase îngroșate, cu inflamator și ep. cu modificări
infiltrat limfo-plasmocitar regenerative
- polipul non-epitelial =
limfoid
Polipul Polipul TUBULAR Glandele: Sdr. de polipoză familială:
neoplaz - unic, pediculat, - tapetate de ep. displazic, nc. - Gardner
ic acoperit de epiteliu hipercromi, dispuși în palisadă - Turoct
displazic, hiperplazie (țigarete), pseudostratificați - FPC
glandulară - pot prezenta glande mucose:
TUBULARĂ cu celule mari cu inel cu pecete
stromă puțină între ele - fără atingerea mb
Polipul VILOS - glande sub formă de papile ca - 10% CIS, fără atingerea MB
- are dim. mari 1-10 degete de mănușă care conțin / stromei
cm, potențial malign epiteliu cilindric unistratificat, - 30% - adenocarcinom ADK
ridicat, sesil, dar și epiteliu pluristratificat, DD:
conopidiform, pe S displazic - polipul adenomatos
ext. prezintă prelungiri transformat malign = glandele
sub formă de deget de sunt mult mai dezvoltate,
mănușă, hemoragii, aproape lipite, se pierde
ulcerații, mucus arhitectura nucleilor în
palisadă
- CIS; invazie seroasă ADK
intramucos: invazie în SM –
caracter metastatic f mare
Adenofi - tumoră mixtă Componenta epitelială: Dg. de organ
brom benignă - hiperdezvoltată, dar cu - 15-2- de lobi drenați fiecare
mamar - Adenomul = TB păstrarea arhitecturii N, de un duct lactifer
epitelială cu punct de pe 2 rânduri a ductelor lobii sunt formați din lobuli
plecare în glande și acinilor, stromă - lobulii au acini 10-100 cu
- Fibroadenomul = transformată mixoid epiteliu bistratificat – cubic +
adenom + stromă Componenta stromală: mioepitelial, în centru un duct
densă, fibroasă - proliferare difuză, ce se cu lumen îngust
- Fibroadenomul poate dispune: - stroma – intralobulară și
mamar = proliferare - pericanalicular interlobulară
epitelială glandulară – , în manțoane
adeno + proliferare - intracanalicula DD: adenomul mamar –
stromală de țes fibros r coarne de proliferare de glande, fără
– fibro cerb = lumenul stroma mixoidă în perioada de
- T bine delimitată de are formă de lactație
capsulă, cadran coarne! - mastoza Reclus
supero-extern,
nedureroasă, 2-4cm,
tare, mobilă față de
planurile subiacente,
pe secț: aspect lobulat,
alb-cenușie –
fasciculat în vârtejuri

Hemang - TB vasculară, - dermul superficial (DD: DD: limfangiomul /


iom proliferare de vase de cavernos în D profund) hemangiomul cavernos
sânge în cazul - capilare (DD: cavernos
hemangiomului de sp. vasculare mari)
capilare, este un - teg intact, atrofiat
hamartom, cavernos / - capilarele mature sunt
capilar, colabate / dilatate
- DD cu limfangiomul - cap. embr – fără MB,
– abs hematiilor în nc ce burjonează în
lumen, ficat cel mai lumen
des, piele,
neîncapsulată.
- Papulă sau pată, roșie
violacee, epiteliu intact
la suprapață
- NN: aspect de fragă,
rezolutivă de la sine
Tumor - proliferare mixtă – - leziune nodulară, precis - epitelial: celule dispuse sub
ă mixtă celule epiteliale + delimitată de țesutul din jur formă de plaje
de mioepiteliale, stromă atrofiat, fermă/elastică, aprox. 6 - celulele cubice /cilindrice au
parotid mixoidă cu insule de cm, secț albă / gri cu aspect secreție PAS+, celulele
ă cartilaj / os hialin mioepiteliale sunt mici,
- pseudopodie, recurențe post- eozinofile și pot forma plaje și
enucleere în stromă
- stroma mixoidă cu insule
osteodie sau condroide
DD: cu cilindromul TM
scăzută care prezintă ducte
dilatate chistic cu secreție
mucoasă în lumen și stromă
mixoidă
Terato / chist dermoid - cavitatea chistică uni- - peretele chistic = EPK
m TB disembrioplazică – multiloculară, 2-10 cm, la ext. - fire de păr, glande sebacee
ovarian a vestigiilor epiderm, la interior subst. - țes tiroidă = struma ovarii
embrionare brânzoasă, galbenă - sebum, fire - codroplaste
dezvoltarea a 2/3 de păr, zone dure / calcificate, - țes gastro-intestinal
țesuturi din 2/3 foițe cu aspect saillant = polipul
embrionare cu punct chistului, fire de păr care DD: teratomul ovarian imatur
de plecare în celulele proemină, proeminențe osoase care are definitoriu țesut
germinale multipotente sub formă de mameln - neuronal imatur – rozete
reziduale în gonade Rokitansky
sau migrate
extragonadal
- cu țesuturi mature /
embrionare

Leiomi TB cu punct de plecare - celulele conjunctive – DD: polipul endometriale:


om în m. neted implicând fusiforme se dispun în fascicule poate prolifera doar stratul
uterin și fibrele conj din jur - CMN sunt mai mici ca de funcțional / polipul hiperplazic
- col. Van Gieson – obicei și se dispun în vârtejuri, format din proliferarea
galben FMN, roșii f. nucleii acestora au aspect de ambelor straturi
conj, hematiile trabuc.
galbene, nc. bruni - focare de adenomioză – glande
- 2-15 cm, pe secțiune endometriale în miometru
în vârtejuri, sg TB care - endometrul este hiperdezvoltat
nu este omogenă pe – aspect de swaitzer cu glande
secțiune cu stromă bogată celulară,
- localizare: epiteliu uni/pseudostratificat
submucoasă,
intramurală,
subseroasă – pediculat
/ sesil
Lp. VI: Tumori maligne

Carcinomul TM cu originea în celulele bazale cu μ:


bazocelular creștere infiltrativă, ulcerativă, dar strict - celulele tumorale sunt organizate în
localizată INSULE: central haotic, celule mici, cu
- papulă plană / perlă / nodul – frecvent nuclei hipercromici mici, citoplasmă
localizat la nivelul unghiului ochiului bazofilă, dispunere plexiformă, în jurul
ulcus rodens unde poate distruge până acestora la periferie, celule alungite cu
la os, teleangiectazii în derm, +/- nuclei dispuși în palisadă
pigment melanic - caracteristic este reacția stromei, care
- se dezvoltă până la nivelul dermului se retrage din dreptul acestor insule,
profund (DD cu carcinomul bazal lăsând spații optic goale
superficial – derm superficial // DD cu - uneori, se pot găsi în centrul insulelor
tricoepiteliomul care nu lasă spații de globi cornoși – orto/para-keratozici;
clivaj și prezintă mai multă keratină – - mitoze prezente
globi cornoși)

Carcinomul TM cu originea în celulele spinoase / - insule de celule cu urm. dispunere:


spinocelular teaca foliculului pilos, având urm - la periferie celule asemănătoare celor
aspecte macro: bazale
- iniția, CIS – boala Bowen – placă - în centru, celule mari, poligonale, cu
solzoasă roșie, strict localizată la nivelul prelungiri sub formă de spini, eozinofile,
epiteliului – nu depășește MB cu nc. hipercromatici
- ulterior avansează -> nodul și poate să - patognomonic = prezența lamelelor
prezinte hiperkeratoză, ulcerații - corn concentrice ca perlele de keratină = ca
cutanat foițele de ceapă – orto / parakeratozice
– păstrarea unor nc. picnotici
- clasificarea: G1, G2, G3
DD: cu boala Bowen – care nu depășește
MB

Schirul mamar - TM cu originea în unit. duct terminal – - celulele tumorale sunt dispuse în
acin, cu o consistență dură dat. reacției placarde, cuiburi, sau în tubi când
stromei desmoplazică – proliferare formează glande
fibroasă în exces care limitează celulele - nu sunt însoțite de MB sau de celule
tumorale să se răspândească mioepiteliale
- pe secțiune tumora are aspect de nodul - unistratificate când formează unități
/ stelată cu margini infiltrare secretorii
- striații galbene ce sugerează elastoza în - celulele tumorale maligne sunt mari,
pumn rotunde/ poligonale, cu nc. pleomorfi,
- tumorile mari prezintă zone de hipercromi
necroză, hemoragii, degenerescență - stroma este destul de bogată
chistică prezentând ori celule / fibre numeroase,
DD: schirul mamar ulcerat – în ani de limfoplasmocitar, macrofage spumoase,
evoluție tegumetn supraiacent se poate focare de necroză / elastoză
ulcera / Velpeau cu mamelon în lornietă, - tendință la invazia perineurală /
atrofia aproape completă a sânului perivasculară

DD: carcinomul lobular mamar: cu


celule mici, rotunde cu nuceli centrali
care se dispun fie targetoid în jurul
ductelor normale, fie în șir indian
paralele, intracitoplasmatic pot conține
mucus = inel cu pecete

Adenocarcinomul - TM a mucoasei colonului cu - glandele sunt anormale, formate din


ADK de colon diferențiere glandulară celule tumorale înalte pluristratificate,
- pe colonul drept: tumoră exofitică, cu nuclei pleomorfi, fără celule
conopidiformă, care nu obstruează caliciforme sau MB, lumenele pot fi
lumenul înguste / ectaziate, uneori se pot găsi
- pe colonul distal – proeminențe ca prelungiri papilare în lumenele glandelor
niște mătănii, cu cratere de ulcerații, - G1 – când T formează preponderent
care obstruează lumenul și dilată colonul glande, G2 – și glande și mase solide,
proximal în consecință G3 – fără glande – potențial agresiv f
- ambele se pot dezvolta și pot da mare
creșteri tumorale mari la nivelul seroasei - stroma este desmoplazică,
/ la nivelul ggl. abdominali limfoplasmocite
- celulele tumorale pot produce mucină
– ADK mucinos

DD: ADK mucinos – mucină atât în


lumen, cât și în stromă
Metastaza ggl. - prezența de țes tumoral glandular ca - metastază ggl de ADK colon cuprinde
limfatică ADK de urmare a diseminării pe cale limfatică celule dispuse în glande tubulare
colon a celulelor maligne de la nivelul pluristratificate, înalte, cu nc mari,
tumorii primare hipercromi
- ggl. măriți de Vol fermi / consist. - metastaza de carcinom gastric –
slăninoasă, alb cenușii celule dispuse în insule sau cordoane cu
mucus mult, care au aspect de inel cu
pecete
= invadarea ggl. se face dinspre periferie
– sinusul submarginal după care
avansează prin sinusurile medulare

DD: coristomul
Fibrosarcomul TM a țesutului conjunctiv - celulele tumorale sunt fusiforme, de tip
- aspect alb-rozaliu, consistență de carne fibroblastic, dispunere sub formă de
de pește, în centru cel mai adesea zonă vârtejuri scurte = storiform sau fascicule,
hemoragică sau de necroză, care întretăindu-se au aspect de oase de
neîncapsulată, infiltrativă spre zonele pește pe secțiuni
din jur - celulele au nc giganți în bisac,
globuloși, sunt pleiomorfi, hipercromi
- caracteristic: prezența vaselor
sanguine cu perete discontinuu care
prezintă în lumen hematii, limfocite,
celulele tumorale găsindu-se în imediata
lor vecinătate, explică rapida
metastazare a acestora
- pot apărea zone de necroză / hemoragii

DD: leiomiosarcom IHC


Osteocondrosarcom TM primitivă cu punct de plecare în Dg de org:
celula mezenchimală primitivă și cu - osteocitele se găsesc în osteoplaste
diferențiere: - osteoblastele la epriferie
- osteoblastică – osteoidul malign -osteoclastele în lacunele Howship
- condroblastică – cartilaj tumoral - osteoidul – travee eozinofile
- fibroblastică – stromă malignă nearanjate într-un anumit fel, fără canale
Hawers, cu puține osteocite, multe
Mas tumorală este albicioasă, cu zone de osteoblaste maligne, bombate
necroză și hemoragie central, elastică, - vase fără pereți proprii
chistică, iar la periferie mai fermă, mai - stroma este transformată malign –
dură, cartilaginoasă - celule fibroblaste cu vase cu celule în
Tumora se dezvoltă subperiostal, în lumen
corticală ridicând însă periosului. Det. - condroblaste – condrosarcom
formarea unui triunghi – Codman (între
periostul ridicat și suprafața corticalei cu DD: condrosarcom: proliferarea
spiculi) la nivelul căruia nu se găsesc exclusivă a celulelor cartilaginoase
celule tumorale, ineficiența biopsiei