You are on page 1of 15

TESTUL OMULEŢULUI

CONSEMNE ŞI CONDIŢII DE APLICARE


Testul poate fi aplicat individual sau colectiv. Fiecare subiect primeşte o cutie cu şapte
creioane colorate: albastru , verde, roşu, galben, violet, cafeniu, negru, precum şi un creion negru, o
radieră şi o coală de hârtie (21 x 29,5) aşezată vertical.
Consemnul: “Pe această coală de hârtie vei desena un omuleţ cât poţi tu de frumos, dacă vrei poţi
să-l colorezi.”
Este important să se respecte textul consemnului. Studiile experimentale au arătat că
modificări în aparenţă fără importanţă a consemnului antrenează transformări importante în
realizarea desenelor. De exemplu, simpla adăugare la consemnul “desenează un omuleţ” a
cuvântului “sau o persoană”, pentru a face consemnul mai puţin infantil, a determinat la copii de
peste 11 ani realizarea unui număr mare de busturi şi a creşterii frecvenţei de apariţie a personajelor
de sex feminin. Se ştie (Machover) că un consemn vag în ceea ce priveşte sexul personajului care
trebuie desenat determină, de obicei, desenarea unui personaj de acelaşi sex cu cel al desenatorului.
Subiectul va fi lăsat să deseneze cum doreşte, fără să i se acorde ajutor şi fără să fie
formulate critici, aprecieri sau sugestii. Pot fi stimulaţi copiii nehotărâţi, fiind încurajaţi cu formule
de tipul: “Foarte bine, continuă.” Dacă copilul pune întrebări în ceea ce priveşte maniera în care
trebuie executat desenul i se va răspunde: “Fă (procedează) cum doreşti, cum ai chef să faci.”
Subiectul va fi lăsat liber în ceea ce priveşte alegerea amplasării desenului, a dimensiunilor
sale, a schimbării poziţiei foii, a sexului personajului desenat, a folosirii liniei, a adăugării unor
elemente în plus faţă de tema enunţată, a culorilor folosite sau a refuzului de a colora desenul,
alegerea spontană a tuturor acestor caracteristici având semnificaţia sa.

EŞANTIONUL
Studiul de etalonare a cuprins 626 de copii “normali”, 371 de fete şi 255 de băieţi de vârstă
cuprinsă între 3 ani şi 12 ani şi 11 luni. Acest eşantion a servit pentru constituirea “Scalei de
maturitate”. S-a realizat un studiu comparativ al protocoalelor din eşantionul de etalonare cu 232 de
protocoale provenite de la copii, care prezentau tulburări de ordin afectiv sau intelectual. Protocolul
fiecărui copil a cuprins pe lângă desenul omuleţului informaţii privind nivelul familial, nivelul
sănătăţii, rezultatele testului de inteligenţă WISC, a altor teste de personalitate.
În total studiul a cuprins 858 de cazuri.
Categoriile de vârstă au fost constituite pornind de la data naşterii subiecţilor. Astfel, fiecare
categorie cuprinde copii de la vârsta de “x” ani şi 0 luni până la vârsta de “x” ani şi 11 luni. Cifrele
obţinute în tabelele cu etaloane se referă la media dintre cele două vârste, adică la vârsta de “x” ani
şi 6 luni.

FIDELITATEA ŞI VALIDITATEA DESENULUI OMULEŢULUI


Cercetările privind fidelitatea testului au prezentat rezultate favorabile. Machover consideră
desenul omuleţului o veritabilă semnătură personală. A. Abraham confirmă identitatea desenelor
efectuate de acelaşi subiect după un interval cuprins între o lună şi doi ani. Atunci când desenele
diferă, se constată schimbări importante intervenite în personalitatea desenatorului. Trăsăturile
variabile ale desenelor consecutive indică caracterul instabil al trăsăturii corespondente în
personalitatea autorului.

1
Studiul validităţii s-a efectuat prin confruntarea rezultatelor testului omuleţului cu cele
provenite de la alte teste proiective. Desenul omuleţului s-a dovedit a fi sensibil chiar şi la schimbări
discrete în personalitatea desenatorului, cum ar fi cele din timpul unei psihoterapii.
Desenul omuleţului executat spontan, în joc, are o validitate mai redusă decât desenul
efectuat în situaţia de testare.
Atunci când desenul este executat individual se recomandă notarea modului în care
procedează copilul: cu ce parte a corpului începe, ce părţi sunt şterse şi apoi refăcute, dacă lucrează
“raţional” sau impulsiv, condus de o inspiraţie de moment. Pot fi notate şi comentariile spontane ale
copilului.

CONSTITUIREA SCALEI DE MATURITATE


F. Goodenough a stabilit 51 de itemi conform cărora poate fi cotat desenul omuleţului,
totalul obţinut servind drept bază pentru constituirea unei scale de dezvoltare. Printre criticile aduse
acestei variante de cotare, cea mai importantă se referă la faptul că sunt privilegiaţi copiii minuţioşi,
cei care execută desenul cu multe detalii.
Pentru alcătuirea prezentei scale a fost reţinut un număr foarte mare de semne particulare ale
desenelor provenite de la eşantionul de etalonare (aproximativ două sute de semne), pentru care s-a
calculat frecvenţa de apariţie în funcţie de vârsta subiecţilor. În acest fel au putut fi stabilite
următoarele categorii de semne:
1. Un mare număr de semne care apar sporadic la toate vârstele şi a căror frecvenţă de
apariţie nu se ridică la un nivel semnificativ şi nici nu se menţine la acelaşi nivel. Aceste semne au
fost denumite semne sporadice.
2. Semne ale căror frecvenţă de apariţie creşte constant odată cu vârsta, atingând un nivel
semnificativ (fixat arbitrar la 75% din subiecţii celor două populaţii, masculine şi feminine) şi se
menţine la acest nivel. Aceste semne au fost denumite semne evolutive.
Pentru constituirea “Scalei de maturitate” au fost reţinute numai “semnele evolutive”. Au
fost excluse din scală semnele dificil de apreciat (cotarea lor a variat în funcţie de examinator).
Astfel că în final au fost reţinuţi 70 de itemi.
Pentru a scoate în evidenţă importanţa pe care o acordă subiecţii unor aspecte distincte în
reprezentarea omuleţului, scala globală a fost subdivizată în trei scale parţiale:
1. Scala “capul”, care cuprinde 23 de itemi;
2. Scala “schema corporală”, care cuprinde 33 de itemi;
3. Scala “îmbrăcăminte”, care cuprinde 14 itemi.
A patra scală nu constituie o scală distinctă, pentru că itemii corespunzători figurează în
celelalte trei scale parţiale şi se referă la folosirea culorii.
Lista cu cei 70 de itemi, care reprezintă “semnele evolutive” figurează în foaia de cotare.
Literele dintre paranteze (B sau F acompaniate de o cifră) indică la ce vârstă, pentru băieţi şi fete
semnul atinge frecvenţa de 75% din populaţie. De exemplu, F4 arată că 75% din desenele fetelor de
4 ani conţin semnul evolutiv respectiv.

2
COTAREA
Pentru cotarea şi analiza desenului omuleţului este comod să se utilizeze foaia de cotare. Se
înseamnă pe foaia de cotarea itemii prezenţi în desenul considerat. Se atribuie un punct pentru
fiecare item prezent.
Se obţin astfel cinci note brute:
1. Nota C , reprezintă numărul de itemi reuşiţi din scala “cap”;
2. Nota S, reprezintă numărul de itemi reuşiţi din scala “schema corporală”;
3. Nota V, reprezintă numărul de itemi reuşiţi din scala “îmbrăcăminte”;
4. Nota T (totală), reprezintă nota C + nota S + nota V;
5. Nota L (culoare), se vor număra itemii reuşiţi, care se referă la folosirea culorii, din
întreaga listă de itemi.
Notele brute obţinute vor fi raportate la etalon.
Dacă desenele copiilor mai mari sunt realizate sub forma unui bust, în procesul de cotare nu
se va putea ţine cont de normele descrise mai sus. În acest caz va fi luată în consideraţie numai nota
C (itemii scalei “capul”).
Mai jos sunt prezentate două tipuri de etalon, care permit atât clasarea copilului în raport cu
normele vârstei sale cât şi aprecierea nivelului sau de maturitate.

ETALONUL ÎN QUARTILE (în funcţie de vârsta reală a copilului)


Ţinând cont de sexul subiectului, se va căuta în tabelul corespunzător pe linia, din dreptul
vârstei sale reale, nota brută obţinută de acesta. Dacă nota brută se situează între Q1 şi Q3, interval
în care se găsesc 50% din subiecţii normali, se va putea concluziona că subiectul se încadrează în
normă. Îl vom considera uşor superior mediei, dacă rezultatul va fi superior medianei Q2 şi uşor sub
medie, dacă rezultatul se situează uşor sub mediană. Deasupra lui Q3 se situează 25% din copii, cei
care sunt în avans faţă de vârsta lor, iar sub Q1 se situează 25% din copii, care sunt în retard. Se va
indica pe foaia de cotare quartilul în care se situează rezultatul subiectului examinat. Se va proceda
astfel pentru fiecare din cele patru note brute obţinute de subiect.

ETALONUL PENTRU VÂRSTA DE MATURITATE


Etalonul în quartile nu oferă suficiente precizări pentru copiii în avans sau în retard faţă de
vârsta lor reală, adică pentru cei a căror note se situează la extreme. Pentru a aprecia importanţa
avansului sau a retardului va fi utilizat etalonul în ani maturitate. Acest etalon este constituit din note
de maturitate medie, calculate pentru fiecare vârstă reală. Pentru a obţine vârsta de maturitate a unui
subiect se va căuta pe linia corespunzătoare notei brute parţiale (de exemplu: în dreptul lui C) nota
care se apropie cel mai mult de cea obţinută de subiect. Vârsta de maturitate a subiectului va
corespunde vârstei indicate deasupra notei brute a subiectului (cap de coloană). Dacă nota obţinută
de subiect se situează între două note ale scalei, vom obţine o vârstă intermediară. De exemplu, o
notă totală de 16 puncte pentru băieţi, care se situează între nota 10 (care corespunde vârstei de
maturitate de 4 1/2 ani) şi nota 22 (care corespunde vârstei de maturitate de 5 1/2 ani), poate fi
considerată corespunzătoare vârstei de 5 ani. Comparând vârsta de maturitate cu vârsta reală a
subiectului se poate vedea cu cât este copilul în avans sau în retard.
Se poate, de asemenea, calcula un “coeficient de maturitate” folosind formula clasică pentru
Coeficientul de Inteligenţă:
Vârsta de maturitate x 100 = coeficient de maturitate
Vârsta reală

Conform acestei formule, un coeficient de maturitate mai mare de 100 caracterizează avansul
copilului, un coeficient mai mic de 100 caracterizează retardul copilului. Sunt prezentate mai jos
date pentru interpretarea calitativă a coeficientului de maturitate.
3
de la 0 la 50 debilitate profundă
de la 50 65 debilitate medie
de la 65 la 80 debilitate lejeră
de la 80 la 90 inteligenţă normală slabă
de la 90 la 110 inteligenţă medie
de la 110 la 130 aptitudini intelectuale bune
de la 130 şi mai mult inteligenţă superioară

Coeficientul de maturitate permite o comparare a acestuia cu coeficientul de inteligenţă


obţinut de acelaşi subiect în urma aplicării unor teste de inteligenţă.

TABELELE CU ETALOANE

A. ETALONUL ÎN QUARTILE (funcţie de vârsta reală)


BĂIEŢI
CAPUL SCHEMA CORPORALĂ
Min. Q1 Med. Q3 Max. Min. Q1 Med. Q3 Max.
3ani 1/2 0 2 3 4 7 0 0 4 5 8
4ani 1/2 0 3 5 5 7 0 4 6 9 12
5ani1/2 2 5 7 9 11 10 13 14 19 27
6ani 1/2 4 6 8 11 16 5 14 17 20 25
7ani 1/2 1 7 10 13 21 6 19 20 25 30
8ani 1/2 9 10 11 13 15 14 19 22 25 29
9ani 1/2 7 11 12 13 18 15 20 24 26 36
10ani 1/2 4 11 13 15 20 12 17 25 29 32
11ani 1/2 5 11 14 16 20 9 22 26 29 30
12ani 1/2 5 11 15 16 20 9 22 27 29 30

BĂIEŢI
ÎMBRĂCĂMINTE TOTAL
Min. Q1 Med. Q3 Max. Min. Q1 Med. Q3 Max.
3ani 1/2 0 0 0 0 1 0 0 6 10 16
4ani 1/2 0 0 0 1 3 0 6 10 11 19
5ani 1/2 0 2 3 5 10 18 21 22 31 47
6ani 1/2 0 3 5 6 11 11 27 30 33 46
7ani 1/2 1 4 6 10 12 20 33 39 44 63
8ani 1/2 3 5 7 10 13 27 35 42 46 56
9ani 1/2 4 6 8 10 13 28 36 45 48 59
10ani 1/2 1 5 9 10 14 20 37 47 51 58
11ani 1/2 0 7 10 12 14 23 42 48 55 60
12ani 1/2 2 6 10 11 13 24 44 49 55 56
FETE
CAPUL SCHEMA CORPORALĂ
Min. Q1 Med. Q3 Max. Min. Q1 Med. Q3 Max.
3ani 1/2 0 0 2 4 6 0 1 4 6 11

4
4ani 1/2 1 3 6 8 11 3 6 8 11 15
5ani 1/2 2 6 8 9 18 7 12 14 18 28
6ani 1/2 3 8 10 12 20 8 14 18 24 30
7ani 1/2 3 9 12 14 19 7 19 21 26 30
8ani 1/2 3 11 14 15 21 9 21 25 29 31
9ani 1/2 7 12 15 17 20 18 22 27 29 31
10ani 1/2 8 12 15 18 20 17 22 27 29 32
11ani 1/2 7 14 16 19 22 16 22 28 31 32
12ani 1/2 10 15 17 20 22 15 21 28 31 33

FETE
ÎMBRĂCĂMINTE TOTAL
Min. Q1 Med. Q3 Max. Min. Q1 Med. Q3 Max.
3ani 1/2 0 0 0 0 2 0 0 6 10 16
4ani 1/2 0 0 1 2 3 6 10 13 21 27
5ani 1/2 0 2 4 5 9 15 21 25 33 48
6ani 1/2 1 4 6 9 12 16 29 35 39 54
7ani 1/2 2 6 8 10 12 16 36 42 49 56
8ani 1/2 2 7 9 11 13 26 42 49 54 69
9ani 1/2 5 9 11 12 14 30 49 52 58 61
10ani 1/2 3 10 11 12 14 31 45 54 58 61
11ani 1/2 3 10 11 12 14 34 47 56 59 64
12ani 1/2 4 10 12 13 13 33 46 57 60 65

B. ETALONUL PENTRU VÂRSTA DE MATURITATE


BĂIEŢI
3 1/2 4 1/2 5 1/2 6˝ 7 1/2 8 1/2 9 1/2 10 1/2 11 1/2 12 1/2
C 3 5 7 8 10 11 12 13 14 15
S 4 6 14 17 20 22 24 25 26 27
V 0 0 3 5 6 7 8 9 10 10
Total 6 10 22 30 39 42 45 47 48 49

FETE
3 1/2 4 1/2 5 1/2 6 1/2 7 1/2 8 1/2 9 1/2 10 1/2 11 1/2 12 1/2
C 2 6 8 10 12 14 15 15 16 17
S 4 8 14 18 21 25 27 27 28 29
V 0 1 4 6 8 9 11 11 11 12
Total 6 13 25 35 42 49 52 54 56 57

5
EVOLUŢIA DESENULUI ÎN FUNCŢIE DE SEXUL SUBIECŢILOR
Primele încercări de a desena un omuleţ pot fi caracterizate ca fiind “intenţii grafice”
nereuşite. Desenul copiii de doi ani şi a unui număr mare dintre copiii de trei ani reprezintă doar o
mâzgălitură informă, în cadrul căreia, în ciuda afirmaţiilor desenatorului că ar fi un omuleţ, este
imposibil de identificat o schemă, chiar şi rudimentară, a corpului uman.
De la trei ani, ceva mai mulţi de 50% din copii, băieţi şi fete, sunt capabili să deseneze un
omuleţ “identificabil”, adesea de tip “mormoloc” (membrele desenate direct din cap) sau
manifestând o anumită divizare a desenului, diferite părţi ale corpului nu sunt unite între ele.
Astfel că, cotările pentru Scala de Maturitate pot fi făcute abia de la vârsta de 4 ani.
Evoluţia desenului nu are loc identic pentru cele două sexe. În foaia de cotare este indicat în
paranteze la ce vârstă este atinsă frecvenţa de 75% pentru cei 70 de itemi ai Scalei de Maturitate
pentru băieţi şi fete.

4 ani
FETE BĂIEŢI
1. Omuleţ identificabil 1. Omuleţ identificabil
2. Desen “orientat” în pagină 2. Desen “orientat” în pagină
3. Prezenţa capului 3. Prezenţa capului
4. Prezenţa ochilor (posibil formă simplificată) 4. Prezenţa ochilor (posibil formă simplificată)
5. Prezenţa trunchiului (posibil doar schematic)
6. Prezenţa braţelor (posibil dintr-o singură linie)
7. Prezenţa picioarelor(posibil dintr-o singură linie)
8. Prezenţa a cel puţin două dintre elementele
următoare: cap, ochi, trunchi, picioare, păr, gură.

5 ani
FETE BĂIEŢI
1. Prezenţa gurii (formă simplă sau evoluată) 1. Prezenţa a cel puţin două dintre elementele
următoare: cap, ochi, trunchi, picioare, păr, gură.
2. Prezenţa nasului (formă simplă sau ovală) 2. Prezenţa nasului (formă simplă sau ovală)
3. Prezenţa labelor picioarelor 3. Prezenţa trunchiului (posibil doar schematic)
4. Braţe ataşate de trunchi 4. Formă alungită a trunchiului
5. Picioare ataşate de trunchi 5. Prezenţa braţelor (posibil dintr-o singură linie)
6. Prezenţa hainelor 6. Braţe ataşate de trunchi
7. Prezenţa picioarelor(posibil dintr-o singură linie)
8. Picioare ataşate de trunchi
9. Prezenţa labelor picioarelor
10. Prezenţa hainelor

6 ani
FETE BĂIEŢI
1. Prezenţa părului (culoare realistă) 1. Întreg conturul desenului realizat în creion negru
2. Braţe desenate din două linii 2. Culoare realistă a ochilor
3. Picioare desenate din două linii 3. Prezenţa gurii (formă simplă sau evoluată)
4. Formă alungită a trunchiului 4. Culoare realistă a gurii
5. Prezenţa pantalonilor 5. Braţe desenate din două linii
6. Prezenţa încălţămintei 6. Picioare desenate din două linii
7. Cel puţin un detaliu vestimentar 7. Prezenţa pantalonilor
8. Cel puţin un detaliu vestimentar

6
7 ani
FETE BĂIEŢI
1. Prezenţa degetelor 1. Prezenţa degetelor
2. Proporţii bune ale braţelor 2. Prezenţa încălţămintei
3. Întreg conturul desenului realizat în creion negru
4. Culoare realistă a ochilor
5. Culoare realistă a gurii
6. Culoare realistă a fondului feţei
7. Cel puţin două detalii vestimentare

8 ani
FETE BĂIEŢI
1. Formă evoluată a ochilor 1. Contur negru al nasului
2. Cel puţin două detalii a ochilor 2. Culoare realistă a fondului feţei
3. Prezenţa gâtului 3. Culoare realistă a mâinilor
4. Formă suplă a trunchiului 4. Cel puţin două detalii vestimentare
5. Braţe ataşate de trunchi la locul potrivit
6. Formă suplă a picioarelor
7. Proporţii bune ale picioarelor
8. Mâneci identice cu corsajul
9. Mâneci detaşate de mâini

9 ani
FETE BĂIEŢI
1. Formă evoluată a părului 1. Formă evoluată a gurii
2. Formă evoluată a gurii 2. Formă evoluată a nasului
3. Culoare realistă a întregii feţi 3. Prezenţa părului
4. Culoare realistă a mâinilor 4. Formă suplă a trunchiului
5. Gât suplu 5. Braţe ataşate de trunchi la locul potrivit
6. Picioare ataşate de trunchi fără spaţiu intermediar 6. Sex identificabil
7. Sex identificabil
8. Prezenţa curelei

10 ani
FETE BĂIEŢI
1. Proporţii bune ale capului 1. Formă evoluată a ochilor
2. Distanţa corectă între ochi 2. Culoare realistă a întregii feţe
3. Prezenţa umerilor 3. Culoare realistă şi identică a feţei şi mâinilor
4. Prezenţa palmei cu mai multe degete 4. Braţe ataşate de trunchi fără linie de demarcaţie
5. Picioare ataşate de trunchi fără linie de 5. Prezenţa palmei cu mai multe degete
demarcaţie 6. Formă suplă a picioarelor
6. Vârstă identificabilă 7. Picioare ataşate de trunchi fără spaţiu intermediar
7. Între corsaj şi gât linie de demarcaţie 8. Poziţie bună a labei piciorului
8. Cel puţin trei detalii vestimentare 9. Vârstă identificabilă
10. Mâneci identice cu corsajul
11. Mâneci detaşate de mâini
12. Culoare realistă pentru încălţăminte

7
11 ani
FETE BĂIEŢI
1. Plasare corectă în înălţime a ochilor 1. Prezenţa gâtului
2. Formă evoluată a nasului 2. Formă evoluată a nasului
3. Contur negru al nasului 3. Proporţii bune ale mâinilor
4. Braţe ataşate de trunchi fără linie de demarcaţie 4. Proporţii bune ale picioarelor
5. Prezenţa celor 5 degete sau a pumnului 5. Picioare ataşate de trunchi fără linie de
6. Culoare realistă şi identică a feţei şi mâinilor demarcaţie
7. Poziţie bună a labei piciorului 6. Prezenţa curelei

8
CRITERII DE COTARE

1.CAPUL
1. Prezenţa capului (F.B.4) - Este reprezentat, de obicei, sub formă de cerc mai mult sau mai
puţin regulat.
2. Prezenţa ochilor (F.B.4) - Ochii pot fi indicaţi printr-un punct sau cu ajutorul a mai multe
detalii.
3. Prezenţa gurii (F.5, B.6) - Poate fi indicată printr-un punct, linie orizontală sau mai
detaliată.
4. Prezenţa nasului (F.B.5) - Poate fi indicat printr-o linie verticală, un cerc, două puncte sau
mai detaliat.
5. Prezenţa părului (F.6, B.11) - Poate fi reprezentat prin linii sau haşurări, dar de culori
realiste: negru, maro, galben.
6. Culoare realistă a fondului feţei (F.7, B.6) - Fondul feţei trebuie să fie necolorat, sau
colorat în roz, conturul feţei în ambele cazuri trebuie să fie executat cu creion negru. Culoarea
ochilor, a gurii sau a altor trăsături poate fi nerealist.
7. Culoare realistă a ochilor (F.7, B.6) - Culorile admise sunt negru, maro, bleu, verde. Este
puţin important dacă copilul colorează irisul sau întreg globul.
8. Culoare realistă a gurii (F.7, B.6) - Conturul gurii trebuie să fie executat cu creion negru
(fără să fie colorată în interior) sau cu creion roşu (poate fi colorat în interior).
9. Formă ovală a ochilor (F 8) - Ochii trebuie să fie desenaţi din două linii sau haşuraţi, dar
alungiţi orizontal (fig. 1).
10. Cel puţin două detalii ale ochilor (F.8) - Acestea pot fi: genele, sprâncenele, irisul,
pupila sau pleoapele.
11. Culoare realistă a întregii feţe (F.9, B.10) - Conturul feţei trebuie să fie executat cu
creion negru, fondul feţei roz sau necolorat, nici o altă trăsătură a feţei nu trebuie să fie nerealist
colorată, cum ar fi: nas roşu, ochi violeţi gene verzi, etc. Ochii pot fi verzi, bleu, maro, negri, gura
fără să fie colorată sau colorată în roşu.
12. Formă evoluată a gurii (F.9, B.9) - Gura trebuie să fie desenată din două linii şi să aibă o
formă ovală (fig. 2).
13. Distanţa corectă dintre ochi (F.10) - Centrul ochilor trebuie să împartă faţa în trei părţi
aproximativ egale (fig. 4).
14. Plasarea corectă în înălţime a ochilor (F.11, B.12) - Ochii trebuie să fie plasaţi în
jumătatea de sus a feţei (fig. 4).
15. Formă evoluată a nasului (F.11) - A se consulta figura 3.
16. Formă evoluată sau “coafată” a părului (F.11) - Părul trebuie să fie reprezentat ca
încadrând capul prin exterior, fără transparenţă sau cu o coafură specială (fig. 5).
17. Culoare realistă a nasului (F.11,B.10) - Conturul sau linia nasului trebui să fie de
culoare neagră.
18. Cel puţin trei detalii ale ochilor (F.12) - A se vedea lista detaliilor ochilor de la itemul
10.
19. Prezenţa pupilelor (F.B.12).
20. Prezenţa sprâncenelor (F.12).
21. Culoarea roşie a gurii (F.12).
22. “Coafură” specială a părului (F.12) - Poate fi o tunsoare scurtă, tip periuţă, părul
împletit în cozi, sau bucle clar indicate.
23. Plasarea corectă în înălţime a ochilor şi distanţă corectă între ochi (F.12) - A se vedea
itemii 13 şi 14. Cele două criterii trebuie să fie cumulate.

9
Fig. 1 OCHII formă simplă

formă evoluată

Fig. 2 GURA formă simplă

formă evoluată

Fig. 3 NASUL formă simplă

formă evoluată

formă foarte evoluată

Fig. 4 AMPLASAREA
CORECTĂ A
OCHILOR

în înălţime distanţa în înălţime


dintre ochi şi distanţa
dintre ochi

Fig. 5 PĂRUL

formă simplă

formă evoluată

10
2. SCHEMA CORPORALĂ
1. Omuleţ identificabil (F.B.4) - Trebuie să fie prezente câteva elemente ale corpului sau ale
capului şi acestea să formeze un întreg, să nu fie dispersate.
2. Desen “orientat” în pagină (F.B.4) - Omuleţul trebuie să fie centrat în pagină, fie pe
înălţimea, fie pe lungimea paginii, să nu fie desenat prea sus sau prea jos pe pagină.
3. Cel puţin două detalii ale corpului (F.4, B.5) - Printre acestea trebuie să fie prezente:
capul, ochii, gura, părul, corpul, picioarele.
4. Trunchi prezent (F.4, B.5) - Acesta poate fi reprezentat printr-o linie sau o figură
geometrică, cum ar fi un cerc, un oval, un pătrat, un dreptunghi sau triunghi sau desigur poate fi
reprezentat într-o formă mai evoluată.
5. Braţele prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub formă de linii simple sau
trăsături mai evoluate, chiar dacă sunt incorect situate.
6. Picioare prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub formă de linii simple sau
trăsături mai evoluate, chiar dacă sunt incorect situate.
7. Braţe ataşate de trunchi (F. B.5) - Braţele să nu fie ataşate de cap, gât, picioare, ci de
trunchi, chiar dacă nu sunt plasate adecvat sau sunt plasate la limita dintre trunchi şi cap, în cazul în
care lipseşte gâtul.
8. Picioare ataşate de trunchi (F B.5) - Picioarele să nu fie ataşate de cap, ci de trunchi, chiar
dacă nepotrivit plasate.
9. Prezenţa labelor picioarelor (F.B.5) - Acestea pot fi reprezentate printr-o simplă linie
situată într-un unghi cu piciorul sau printr-un cerc în continuarea piciorului sau într-o manieră mai
evoluată: din două linii, încălţămintea desenată etc.
10. Formă alungită a trunchiului (F.6, B.5) - Trunchiul trebuie să fie mai mult lung decât lat
(înălţimea trunchiului mai mare decât lăţimea). Poate fi desenat cu o linie, un oval, un dreptunghi
sau de o formă mai suplă.
11. Braţe desenate din două linii (F.B.6) - Să nu fie simple linii.
12. Picioare desenate din două linii (F.B.6) - Să nu fie simple linii.
13. Întreg conturul desenului în creion negru (F.7, B.6) - Se referă la liniile exterioare ale
desenului: ale capului, trunchiului, membrelor. Într-un anumit sens, omuleţul trebuie să fie mai întâi
“desenat” şi apoi “colorat”.
14. Prezenţa degetelor (F.B.7) - Degetele pot fi indicate prin simple linii. Numărul degetelor
nu se ia în consideraţie.
15. Proporţii bune ale braţelor (F.7, B.9) - Raportul trunchi/braţe trebuie să fie între 1,25 şi
2, adică trunchiul trebuie să fie mai lung decât braţele de aproximativ două ori.
16. Trunchi “suplu” (F.8, B.9) - Trunchiul nu mai trebuie să aibă o formă geometrică (cerc,
oval, pătrat, dreptunghi, triunghi) ci linii mai puţin schematice, mai apropiate de realitate.
17. Gât prezent (F.8, B.11) - Poate fi reprezentat printr-o linie sau prin două.
18. Proporţii bune ale picioarelor (F.8, B.11) - Raportul trunchi/picioare trebuie să fie între 0.75 şi
1.25, adică picioarele trebuie să măsoare cel puţin trei sferturi din lungimea trunchiului, dar să nu fie
mai lungi de o dată şi un sfert.
19. Braţe ataşate de trunchi la locul potrivit (F.8, B.11) - Braţele trebuie să fie ataşate sub
gât, dacă acesta există, sau la limita dintre cap şi trunchi, în partea de sus a trunchiului, dacă
omuleţul nu are gât. Nu este necesară prezenţa umerilor.
20. Formă “suplă” a picioarelor (F.8, B.11) - Picioarele desenate din două linii să nu fie sub
forma unor bastoane înţepenite, rigide sau cioturi schematice. Să fie prezentă o anumită supleţe a
liniilor.
21. Gât “suplu” (F.9, B.11) - Linia gâtului continuă cu linia trunchiului, chiar dacă umerii
nu sunt prezenţi (fig. 6), nu există unghiuri ascuţite.

11
22. Sex identificabil (F.B.9) - Prezenţa pantalonilor nu este suficientă, pentru că şi fetele
poartă pantaloni, nici coafura nu este un semn clar, uneori băieţii au codiţe. De obicei, sexul
personajului desenat poate fi stabilit cu ajutorul următoarelor elemente: o pălărie masculină, mustăţi,
barbă, ţigară, cravată, armă, etc. Dacă nu se poate decide, itemul nu se cotează.
23. Culoare realistă a mâinilor (F.9, B.8) - Degetele sau mâinile pot fi roz (nu roşii) sau
necolorate, nu neapărat de acelaşi fond cu faţa.
24. Picioare ataşate de trunchi fără spaţiu intermediar (F. 9) - La vârste mai mici picioarele
sunt ataşate de trunchi lăsându-se un spaţiu mai mic sau mai mare între ele. Acest spaţiu nu trebuie
să existe (fig. 8).
25. Cinci degete sau degetul mare detaşat de restul degetelor reprezentate global (F.10,
B.11).
26. Prezenţa umerilor (F.10, B. 9) - Trebuie să existe un unghi sau rotunjiri reprezentând
umerii în locul de îmbinare a braţelor cu trunchiul.
27. Proporţii bune ale capului (F.10, B.12) - Înălţimea trunchiului să fie de cel puţin o dată
şi jumătate mai mare decât cea a capului. Raportul trunchi/cap trebuie să fie între 1,50 şi 2,75.
28. Vârstă identificabilă (F.B.10) - Vârsta omuleţului este reprezentată în mod manifest fie
printr-un detaliu al feţei: barba, mustăţile, ridurile, fie printr-un detaliu vestimentar sau un obiect,
cum ar fi: pipa, jucării, diferite unelte. Omuleţul poate reprezenta un copil, un adult sau un bătrân.
29. Prezenţa palmelor (F.B.10) - Trebuie să existe un spaţiu între manşetă şi degete. Este
obligatorie prezenţa degetelor.
30. Picioare ataşate de trunchi fără linie de demarcaţie (F.10) - Pantalonul trebuie să
continue până la linia taliei, fără să existe linie de demarcaţie între trunchi şi picioare (fig.9).
31. Braţe ataşate de trunchi fără linie de demarcaţie (F.11) - Linia braţelor continuă cu cea a
trunchiului.
32. Poziţia corectă a labelor picioarelor (F.11, B.10) - În raport cu picioarele labele trebuie
să fie reprezentate în perspectivă, adică vârfurile să fie mai mult sau mai puţin depărtate simetric.
Dacă omuleţul este desenat din faţă, cele două labe ale picioarelor nu trebuie să fie întoarse în
aceeaşi direcţie. Nu se cotează poziţia strict verticală a labelor, în continuarea picioarelor. Trebuie să
fie cât de cât respectată perspectiva: labe mai mult late decât lungi. Dacă omuleţul este desenat în
profil, cele două labe ale picioarelor trebuie din contra să fie întoarse în aceeaşi parte ca şi restul
corpului.
33. Culoare realistă şi identică a feţei şi a mâinilor (F.11, B.12) - Faţa şi mâinile trebuie să
fie identice: roz sau necolorate.

3. HAINELE
1. Prezenţa hainelor (F.B.5) - Pot fi haşurate sau colorate diferit de faţă şi restul corpului.
2. Cel puţin un detaliu vestimentar (F.B.6) - Să fie prezent un detaliu din următoarea listă:
nasturi, pelerină, curea, ornamente ale ţesăturilor (dungi, buline, flori etc.), cravată, vestă, mănuşi,
guler sau rotund în jurul gâtului, geantă, bijuterii, pălărie, pantofi (încălţăminte), tocuri, şireturi,
şosete şi alte detalii vestimentare.
3. Prezenţa pantalonului (F.B.6) - Aceştia trebuie să fie diferenţiaţi fie printr-o linie dublă în
partea de sus, la talie, fie prin culoarea diferită de cea a bluzei.
4. Prezenţa curelei (F.9, B.11) - Aceasta poate să figureze printr-o singură trăsătură dacă este
desenată la locul potrivit sau obligatoriu din două trăsături reprezentând cu adevărat o curea şi nu o
simplă delimitare a trunchiului de picioare.
5. Prezenţa încălţămintei (F.6, B.7) - Este suficient să fie desenate labele picioarelor (din
linie dublă) şi ca o linie de demarcaţie sau o culoare diferită să diferenţieze labele picioarelor de
picioare.
12
6. Cel puţin două detalii vestimentare (F.8, B.11) - Din listă itemul 2.
7. Mâneci de culoare identică cu corsajul (F.8, B.11) - Itemul este acordat, chiar dacă este
desenată o vestă de o culoare diferită, dacă care lasă să se vadă la gât culoarea corsajului.
8. Mâneci detaşate de mâini (F.8, B.11) - O linie de demarcaţie trebuie să separe mâneca de
mână deasupra încheieturii mâinii (manşetă scurtă) sau mâna este separată de braţ printr-o culoare
diferită (manşetă implicită). La un nivel superior mâna apare “detaşată ” de braţ (fig. 10).
9. Cel puţin trei detalii vestimentare (F.10, B.12) - Din lista de detalii de la itemul 2.
10. Corsaj detaşat de gât (F.12) - O linie de demarcaţie trebuie să indice răscroiala hainei la
gât (de exemplu, răscroială în unghi, guler pe gât - fig. 11 ). Gâtul nu trebui să fie de aceeaşi culoare
cu haina.
11. Pantalon detaşat de laba piciorului (F.12) - Picioarele trebuie să iasă din pantalonii care
sunt mai largi.
12. Încălţăminte de culoare realistă (F.12) - Se admite culoarea neagră sau maro sau absenţa
culorii.
13. Cel puţin patru detalii vestimentare (F.12) - Din listă itemul 2.
14. Omuleţ “personalizat” (F.12, B.12) - Costumul omuleţului nu este unul oarecare, ci unul
care permite să se recunoască: un soldat, un atlet, un clovn, etc.

cu linie de fără linie de


nesuplu suplu demarcaţie demarcaţie

Fig. 6 GÂT “SUPLU” Fig. 7 BRAŢE ATAŞATE DE TRUNCHI

13
cu spaţiu intermediar fără spaţiu intermediar

Fig. 8 PICIOARE ATAŞATE DE TRUNCHI

cu linie de demarcaţie fără linie de demarcaţie

Fig. 9 PICIOARE ATAŞATE DE TRUNCHI

inexistente separate de mâini “detaşate” de mâini

Fig. 10 MÂNECILE

corsaj neseparat de gât

separat de gât “detaşat” de gât

14
Fig. 11 CORSAJUL

absenţi prezenţi, separaţi de laba piciorului “detaşaţi de picior”

Fig. 12 PANTALONII

15