You are on page 1of 209

Mm

Monica GHEORGHIU
Mirela CHELCEA
Mădălin ILIESCU

GEOMETRIE
DESCRIPTIVĂ

MATRIX ROM 2003


CUPRINS

A. PROIECŢII ……...1

I. Definiţie, elementele proiecţiei, clasificare ……...3


II. Proiecţia elementelor geometrice ……...6
II.1 Proiecţia punctului ……...6
II.2 Proiecţia dreptei ……...10
II.3 Proiecţia planului ……...15
III. Plan proiectant ……...16
IV. Invarianţii proiecţiilor ……...20

B. PROIECŢIA ORTOGONALĂ
GEOMETRIA DESCRIPTIVĂ ……...33
I. Sistem de referinţă ……...35
II. Proiecţia ortogonală a elementelor geometrice ……...42
II.1 Proiecţia ortogonală a punctului ……...43
Puncte particulare ……...60
II.2 Proiecţia ortogonală a dreptei ……...67
II.2.1 Reprezentarea dreptei ……...68
II.2.2 Urmele dreptei ……...73
II.2.3 Studiul dreptei
II.2.3.1 Stabilirea urmelor dreptei ……...79
II.2.3.2 Analiza triedrelor parcurse de dreaptă ……...80
II.2.3.3 Stabilirea punctelor de intersecţie
cu planele bisectoare ……...84
II.2.3.4 Analiza octanţilor parcurşi de dreaptă ……...99
II.2.3.5 Etapele stabilirii traseului unei drepte.
Recapitulare ……...101
II.2.4 Drepte particulare ……...102
II.2.4.1 Drepte paralele cu planele de proiecţie ……...102
II.2.4.2 Drepte perpendiculare pe planele de proiecţie ……...135
II.2.4.3 Drepte în planele de proiecţie ……...162
II.2.4.4 Drepte în planele bisectoare ……...180
II.2.5 Poziţia relativă a două drepte ……...185
II.2.5.1 Drepte paralele ……...185
II.2.5.2 Drepte concurente ……...186
II.2.5.3 Drepte disjuncte ……...191
II.2.6 Mărimea unui segment de dreaptă ……...194
II.2.7 Unghiurile dintre dreaptă şi planele de proiecţie ……...208
A.I. DEFINIŢIE, ELEMENTELE PROIECŢIEI, CLASIFICARE

DEFINIŢIE

Proiecţia unui obiect este imaginea sa pe un ecran obţinută prin incidenţa cu ecranul a
unor raze (proiectante) ce descriu conturul obiectului.

V
[P]
E 1

[P] proiectia proiectia

ELEMENTELE PROIECŢIEI

Sunt:
1. obiectul (elementul) de proiectat;
2. ’’planul de proiecţie’’, [P], pe care se proiectează obiectul;
3. ’’proiectanta’’, E , ce trece printr-un punct al obiectului şi intersectează planul
de proiecţie [P];
4. ’’centrul de proiecţie’’, V, în care se intersectează (converg) proiectantele;
5. ’’proiecţia’’ obiectului, imaginea pe ecran obţinută prin procedura descrisă la
I.1.

3
A.I. DEFINIŢIE, ELEMENTELE PROIECŢIEI, CLASIFICARE

CLASIFICARE

După V
1. Proiecţia conică
2. Proiecţia cilindrică V = ∞

1. PROIECŢIA CONICĂ (CENTRALĂ)

Ea Em

A Eb M

m
a

b
[P]

Fig.1
Ea ∩ Eb ∩ … ∩ Em = V

2. PROIECŢIA CILINDRICĂ (PARALELĂ)

Ea Em

Eb
A
M
B

m
a

b
[P]
Fig.2
V= ⇒ Ea || Eb || … || Em || ∆

Unde ∆ = direcţia de proiecţie


4
A.I. DEFINIŢIE, ELEMENTELE PROIECŢIEI, CLASIFICARE

CAZURI PARTICULARE

1. Proiecţia cilindrică este caz particular al proiecţiei conice şi anume cazul în care
distanţa dintre V şi P este egală cu ∞.

Dacă Ea ∩ Eb ∩ … ∩ Em = V = ∞ ⇒ Ea || Eb || … || Em || ∆
(drepte paralele se intersectează la infinit)

2. Proiecţia ortogonală este caz particular al proiecţiei cilindrice şi caz dublu particular al
celei conice

( Ea , Eb , …, Em are două particularităţi faţă de proiecţia conică prima fiind cea


descrisă la punctul 1, de mai sus)

Ea || Eb || … || Em (vezi PROIECŢIA CILINDRICĂ, Fig.2 )


şi Ea ⊥ [P], …, Em ⊥ [P] (Fig.3)

Em
Ea
M
A Eb

B
m
a

b
[P]
Fig..3

5
A.II. PROIECŢIA ELEMENTELOR GEOMETRICE

II. PROIECŢIA ELEMENTELOR GEOMETRICE

II.1. PROIECŢIA PUNCTULUI

DEFINIŢIE

1. Proiecţia conică a punctului este imaginea punctului din spaţiu M, pe planul de


proiecţie [P] aflată la intersecţia cu [P] a proiectantei E = VM .

E = VM ; E ∩ [P] = m = proiecţia M pe [P].

V
E

[P]

Fig.4
DEFINIŢIE

2. Proiecţia cilindrică a punctului este imaginea punctului din spaţiu M, pe planul de


proiecţie [P], aflată la intersecţia [P] cu proiecnta E || ∆.

E || ∆, E ∩ [P] = m = proiecţia M pe [P]

[P]

Fig.5

6
A.II. PROIECŢIA ELEMENTELOR GEOMETRICE

Fie M ≠ N

V
Em En

M N

n
m

[P]

Fig.6 Proiecţia conică a mai multor puncte

En

Em
N

m
[P]

Fig.7 Proiecţia cilindrică a mai multor puncte

7
A.II. PROIECŢIA ELEMENTELOR GEOMETRICE

OBSERVAŢII: Relaţia dintre M şi N nu este biunivocă, adică:

1. Un punct M poate avea mai multe proiecţii m0 ≠ m1 ≠ … ≠ mn, dacă diferă V, în cazul
proiecţiei conice sau ∆ în cazul proiecţiei cilindrice.
Vo Vn
Eo En
M

mo
mn
[P]

Fig.8 Proiecţia conică

n
o Eo En
M

mo
mn
[P]

Fig.9 Proiecţia cilindrică


2. Unei proiecţii m îi pot corespunde mai multe puncte din spaţiu M0 ≠ M1 ≠ … ≠ Mn
aflat pe aceeaşi proiectantă E = VM atât în cazul proiecţiei conice cât şi în cazul
proiecţiei cilindrice.

M0
M1

Mn
m

[P]
Fig.10 Proiecţia conică
E

M0
M1

Mn
m

[P]

Fig.11 Proiecţia cilindrică


8
A.II. PROIECŢIA ELEMENTELOR GEOMETRICE

CAZURI PARTICULARE

1. M = m dacă M ∈ [P]

M =m

[P]

Fig.12 Proiecţie conică

M =m

[P]

Fig.13 Proiecţie cilindrică

2. m = ∞ dacă E || [P]

V E M

[P]

Fig.14 Proiecţia conică


E = VM || [P] ⇒ E [P]
E = VM ∩ [P] = m (vezi II.1, PROIECŢIA PUNCTULUI Fig.4)


m=∞

E M

[P]

Fig.15 Proiecţia cilindrică


E || ∆ || [P] ⇒ E [P]
E ∩ [P] = m (vezi II.1, PROIECŢIA PUNCTULUI Fig.5)


m=∞

9
A.II. PROIECŢIA ELEMENTELOR GEOMETRICE

II.2. PROIECŢIA DREPTEI

Elementele care determină o dreaptă D sunt:


• Două puncte M ≠ N sau
• Un punct M prin care trece dreapta M ∈ D şi direcţia ei.

DEFINIŢIE
Proiecţia dreptei este imaginea dreptei din spaţiu D pe planul de proiecţie [P], obţinută
prin proiectarea separată a două puncte M ≠ N care M ∈ D şi N ∈ D după procedeul
descris la II.1 PROIECŢIA PUNCTULUI.

M D N

Em En

d n
m

[P]
Fig.16 Proiecţia conică a dreptei

Em
En
M
D
N

d n
m
[P]
Fig.17 Proiecţia cilindrică a dreptei

MN = D ⇒ mn = d adică d = proiecţia dreptei D pe planul [P].


10
A.II. PROIECŢIA ELEMENTELOR GEOMETRICE

CAZURI PARTICULARE

1. d = punct
• dacă în proiecţia conică V ∈ D şi D [P] sau
• dacă ∆  D în proiecţie cilindrică.

E m =En =E
M
D
N

m=n=d
[P]

Fig.18 Proiecţia conică

DEMONSTRAŢIE

Fie M ≠ N, MN = D şi proiectantele Em = VM = Vm (V, M, m = colineare)


En = VN = Vn (V, N, n = colineare)
(vezi Fig.16)

Dacă V ∈ D = MN ⇒ V, M, N = colineare, dar


V, M, m = colineare
V, N, n = colineare
(vezi fig. 1)

adică Vm ≡ VM ≡ VN ≡ Vn

sau Em = En = E

dar Em ∩ [P] = m
En ∩ [P] = n


m = n = mn = d

sau d = punct

11
A.II. PROIECŢIA ELEMENTELOR GEOMETRICE

E m =En =E
M
D
N

m=n=d
[P]

Fig.19 Proiecţie cilindrică

DEMONSTRAŢIE

Fie M ≠ N, MN = D şi D  ∆

M ∈ Em  ∆ (vezi Fig.17)
M ∈ D  ∆

Em ≡ D (printr-un punct M se poate duce numai o singură paralelă la ∆ )

N ∈ En  ∆
N ∈ D  ∆

En ≡ D
⇒ Em ≡ En ≡ E ≡ D

dar Em ∩ [P] = m
En ∩ [P] = n

D ∩ [P] = m = n ≡ mn ≡ d

sau d = punct

12
A.II. PROIECŢIA ELEMENTELOR GEOMETRICE

2. d = ∞ dacă în cazul anterior, D  [P]

Proiecţia conică

din cazul particular anterior V ∈ D

V E D
M N

[P]
Fig.20

⇒ V, M, N coliniare
⇒ E ≡ D (vezi cazul anterior)
şi D  [P] (condiţie a acestui caz)

E  [P] sau E [P]

E ∩ [P] = m ≡ n = d (vezi cazul anterior)



m = n ≡ mn ≡ d = ∞

Proiecţia cilindrică

E D
M N

[P]
Fig.21
D  ∆
⇒ E ≡ D (vezi cazul anterior)
şi D [P] (condiţie în acest caz)

E [P] sau E [P]
E ∩ [P] = m ≡ n = d (vezi cazul anterior)

m ≡ n = mn = d = ∞

13
A.II. PROIECŢIA ELEMENTELOR GEOMETRICE

3. Punct de dispariţie este punctul de pe D care nu are proiecţie pe proiecţia dreptei d ,


sau ∃ M ∈ D pentru care m ∈ d , dacă Em  [P].
Proiecţia conică

V Em
M
D

[P]

Fig.22
M ∈ D ; dacă Em = VM  [P] ⇒ m = ∞
V ∉ D ⇒ ∃ d ∈ [P]


m ∉ [P]
OBSERVAŢIE: Cazul este diferit de cazul particular 2 pentru care VM  [P],
dar V ∈ D .
Proiecţia cilindrică
Em
M
D
En
N

[P]
Fig.23
Em  ∆  [P] sau Em [P]
Em ∩ [P] = m = ∞
En  ∆  [P] sau En [P]
En ∩ [P] = n = ∞

mn = d = ∞
Concluzie: Dacă ∆  [P], atunci nici un punct de pe dreaptă nu are proiecţie pe [P]
sau: mn = d pentru ∆  [P].
OBSERVAŢII:
• Cazul particular 2 este un caz particular al celui de mai sus:
Dacă ∆  [P], atunci d = ∞ pentru orice poziţie a dreptei D , inclusiv
D [P].
• Nu există punct de dispariţie în proiecţia cilindrică.
14
A.II. PROIECŢIA ELEMENTELOR GEOMETRICE

4. Punct de fugă este proiecţia de pe proiecţia dreptei d a unui punct inexistent.


sau: ∃ n ∈ d pentru care N ∈ D , dacă En  D .

Proiecţia conică

D
En
d
n
[P]

Fig.24

En = Vn ∩ D = N ∈ D (vezi IV.2, Proiecţia conică a dreptei Fig.16)


Vn  D

Vn D ⇒ N∈ D

Proiecţia cilindrică

En  E  ∆
dacă E  ∆  D ⇒ cazul particular 1.

OBSERVAŢIE: Nu există punct de fugă în proiecţie cilindrică.

II.3. PROIECŢIA PLANULUI

Proiecţia planului se poate face numai prin proiectarea elementelor geometrice care îl
determină, respectiv puncte sau drepte (vezi cap. II.1., II.2.).

15
A.III. PLANUL PROIECTANT

III. PLANUL PROIECTANT

DEFINIŢIE: Planul proiectant [Q] al unei drepte D este planul determinat de


proiectantele punctelor dreptei.
Sau: Fie A ≠ B; AB = D ; [Q] = Ea + Eb

Proiecţia conică
[Q]
V
Ea Eb

A D B

d b
a
[P]
Fig.44
[Q] = Ea + Eb
unde Ea ∩ Eb = V

Proiecţia cilindrică
[Q]
Ea
Eb
A
D
B

d b
a
[P]

Fig.45
[Q] = Ea + Eb
unde Ea  Eb  ∆

a = Ea ∩ [P]
b = Eb ∩ [P]

a ∈ [P] b ∈ [P]
dar a ∈ Ea ⇒ a ∈ [Q]
b ∈ Eb ⇒ b ∈ [Q]

ab = d = [Q] ∩ [P]

16
A.III. PLANUL PROIECTANT

Concluzii:
1. Planul proiectant [Q] al unei drepte D include dreapta şi intersectează
planul de proiecţie [P] după proiecţia d a dreptei.
[Q] ⊃ D ; [Q] ∩ [P] = d
2. Planul de proiecţie [Q] al unei drepte D este determinat de dreapta D şi de
proiecţia ei d .
[Q] = D + d
Consecinţe:
1. Toate dreptele din planul proiectant [Q] al unei drepte D au aceeaşi proiecţie
d pe [P].
sau, ∀ D ∈ [Q] ∃ aceeaşi d = [Q] ∩ [P].
Proiecţie conică
[Q]
V
Ea Eb
D0 B0
A0
D B
A

Dn Bn
An d b
a
[P]

Fig.46
Proiecţia cilindrică
[Q] Eb
Ea

A0 D0
B0
A
D
B
An Dn
Bn
d b
a
[P]

Fig.47
[Q] = Ea + Eb
A0, A1, …, An ∈ Ea ∈ [Q]; Ea ∩ [P] = a
B0, B1, …, Bn ∈ Eb ∈ [Q]; Eb ∩ [P] = b

a = proiecţia punctelor A0, A1, …, An
b = proiecţia punctelor B0, B1, …, Bn
Dacă A0 B0 = D0 , AB = D , …, An Bn = Dn
D0 , D1 , …, Dn ∈ [Q]
[Q] ∩ [P] = ab = d
Privitor la consecinţa 1:
17
A.III. PLANUL PROIECTANT

 în proiecţia conică pentru ∀ V1 ≠ V şi V1 ∈ [Q] demonstraţia anterioară rămâne


valabilă.

[Q] V
Ea Eb V1
E a1
E b1
D B

A
d
d1 b
b1
a
[P] a1

Fig.48
Ea1 ∈ [Q] şi Eb1 ∈ [Q] ⇒ [Q] = Ea1 + Eb1

 în proiecţia cilindrică pentru ∀ ∆ 1 ≠ ∆ şi ∆ 1 [Q], demonstraţia de mai sus


rămâne valabilă.

[Q] Eb
E a1 Eb1
1
Ea
D B
A

d
d1 b
a b1
a1
[P]
Fig.49

Ea1 ∈ [Q] şi Eb1 ∈ [Q] ⇒ [Q] = Ea1 + Eb1

18
A.III. PLANUL PROIECTANT

2. Toate punctele din planul proiectant [Q] al unei drepte D au proiecţia pe


proiecţia d a dreptei,
sau, ∀ M ∈ [Q] ⇒ m ∈ d unde d = [Q] ∩ [P].

Proiecţia conică

[Q]

V
Em

d
m

[P]
Fig.50

Proiecţia cilindrică
[Q]

Em

d
m

[P]
Fig.51
Em ∩ [P] = m
[Q] ∩ [P] = d
Em ∈ [Q]

m∈ d
Privitor la consecinţa 2, relaţia [Q] ⇔ D nu este biunivocă, adică,
 pentru un [Q] ∃ mai multe D ∈ [Q] care satisfac condiţia
[Q] ∩ [P] = d .
 pentru o dreaptă D ∃ mai multe [Q], în funcţie de poziţia planului de proiecţie
[P].
19
A.IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

DEFINIŢIE

Invarianţii sunt relaţii care nu se schimbă prin proiecţie (valabile atât pentru punctele
din spaţiu, cât şi pentru proiecţii).

IV.1 APARTENENŢA

IV.2 COLINIARITATEA

IV.3 RAPORTUL SIMPLU A TREI PUNCTE COLINEARE

IV.4 BIRAPORTUL A PATRU PUNCTE COLINEARE

IV.5 PARALELISMUL

IV.6 CONCURENŢA

IV.7 MĂRIMEA UNUI SEGMENT DE DREAPTĂ

IV.8 UNGHIUL DINTRE DOUĂ DREPTE

IV.1 APARTENENŢA

Pentru ∀ M ∈ D ⇒ m ∈ d .

IV.2 COLINIARITATEA

Dacă A + B = D şi M ∈ D , adică A, B, M = colineare ⇒ m ∈ ab = d ,


adică a, b, m = colineare.

Fie [Q] planul proiectant al D faţă de [P].

Pentru (∀) M ∈ D , adică M ∈ [Q] ⇒ m ∈ d


(vezi III. PLANUL PROIECTANT, consecinţa nr.2).

20
A.IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

IV.3 RAPORTUL SIMPLU A TREI PUNCTE COLINEARE

AC ac
Dacă A ≠ B ≠ C şi A + B + C = D , atunci = .
AB ab

Proiecţia conică

V
Ea Ec
Eb
C
B
D C1
A B1

c
b
a d
[P]

Fig.52
Fie a B1C 1  BC , în ∆ acC1
B1b ∩ C1c = V ⇒ B1b C1c,
nu se poate aplica teorema lui Thales în ∆ acC1.
Proiecţia cilindrică

Ec

Eb
C
Ea
B C1
D B1
A
c
b
a d
[P]

Fig.53
Fie a B1C 1  BC , în ∆ acC1
B1b  C1c

21
A.IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

aC1 ac
conform teoremei lui Thales = şi
aB1 ab

AB  aB1 AC  aC1
Aa  Bb Aa  Cc
⇓ ⇓
aB1 = AB aC1 = AC
AC ac
înlocuim în raportul de mai sus ⇒ = .
AB ab

Concluzie: Raportul a trei puncte colineare se păstrează şi în proiecţie numai pentru


proiecţia cilindrică.

sau Raportul simplu este invariant în proiecţia cilindrică.


Raportul simplu nu este invariant în proiecţia conică.

OBSERVATII:

1. Dacă un segment de dreaptă se împarte într-un număr de părţi egale,


atunci şi proiecţia lui va fi împărţită în acelaşi număr de segmente egale
între ele (dar diferite ca mărime de cele din spaţiu).

Adică Dacă AB = BC = CD = …=etc. şi A, B, C, D…etc. colineare⇒


⇒ ab = bc = cd = …=etc. unde a, b, c, d,…etc. colineare,

dar ab ≠ AB , bc ≠ BC , cd ≠ CD ,…etc.

2. Dacă un segment de dreaptă se împarte într-un număr de segmente,


astfel încât unul dintre acestea este un anumit multiplu al altuia, atunci
şi proiecţia subsegmentului va fi acelaşi multiplu faţă de proiecţia
celuilalt sau,

Exemplu: Dacă AB = k BC , A, B, C colineare

atunci ab = k bc , unde a, b, c colineare,

dar AB ≠ ab , şi AB ≠ k bc
BC ≠ bc , ab ≠ k BC .

22
A.IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

IV.4 BIRAPORTUL A PATRU PUNCTE COLINEARE

Fie A ≠ B ≠ C ≠ D, A, B, C, D = colineare ⇒
AC ac
⇒ BC = bc , unde a, b, c, d = proiecţiile punctelor A, B, C şi D.
AD ad
BD bd
Proiecţie conică
Ea Ed
Eb
Ec
A B
D
C
D

c d
b d
a
[P]

Fig.54
DEMONSTRAŢIE:
Fie A, B, C = colineare, V ∉ AC şi AM  BV .

A B
C Fig.55
AC AM
În ∆ACM = (conform teoremei lui Thales).
BC BV
Fie A, B, D = colineare, V ∉ AD şi AN  BV .
V

A B
Fig.56
AD AN
În ∆ADN = (conform teoremei lui Thales).
BD BV

AC
BC = AM x BV = AM .
AD BV AN AN
BD
Fie a, b, c = colineare, V ∉ ac şi am  bV .

23
A.IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

c
b Fig.57
ac am
În ∆acm = (conform teoremei lui Thales).
bc bV

Fie a, b, d = colineare, V ∉ ad şi an  bV .

d
b Fig.58

ad an
În ∆adn = (conform teoremei lui Thales).
bd bV

ac
bc = am x bV = am .
ad bV an an
bd

AM  am  BV

n M
N
V

A B
C
D

c d
b d
Fig.59

24
A.IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

n M
N
V

Fig.60
am aV
În ∆Vam =
AM AV
an aV
În ∆Van = (conform teoremei lui Thales).
AN AV

AC ac AC ac
am an am AM BC AM am bc BC bc
= sau = ⇒ = = = ; = .
AM AN an AN AD AN an ad AD ad
BD bd BD bd

Proiecţie cilindrică
Ed

Eb Ec
D
Ea C
D
B
A d
c d
a b
[P]

Fig.61
DEMONSTRAŢIE
AC ac
Dacă A, B, C colineare ⇒ = (vezi Raportul simplu a trei puncte).
BC bc
AD ad
Dacă A, B, D colineare ⇒ = (vezi Raportul simplu a trei puncte).
BD bd

AC ac
BC = bc
AD ad
BD bd
Concluzie: Biraportul a patru puncte colineare este un invariant al proiecţiei
conice.
Pentru proiecţia cilindrică biraportul se reduce la raportul simplu a trei
puncte colineare.

25
A.IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

IV.5 PARALELISMUL

Proiecţia conică
V

E1 D1 E2
D2

d1
f1 f2 d2
[P] [P]

Fig.62 Fig.63
Fie f1 = punct de fugă pentru D1 şi, E1 proiectanta paralelă D1 .

Fie f2 = punct de fugă pentru D2 şi, E2 proiectanta paralelă D2 .

D1  D2

V ∈ E1  D1 ,

V ∈ E2  D2 , dar printr-un punct V se poate duce o singură dreaptă E  D1  D2 ⇒

⇒ E1 ≡ E2 ≡ E
şi f1 ∈ E1
f2 ∈ E2 ⇒ f1 ≡ f2 ≡ f
şi f1 ∈ d1
f2 ∈ d2 ⇒
f ∈ d1
f ∈ d 2 ⇒ d1 ∩ d 2 = f
Dacă D1  D2 , d1 ∩ d 2 = f în proiecţia conică.

E D1
D2

d1
f d2
[P]
Fig.64

26
A.IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

Proiecţia cilindrică

E1 [Q1] E2 [Q 2]

D1 D2

d1 d2

[P]
Fig.65
Fie E1 = o proiectantă a dreptei D1 ; E1  ∆ .

Fie E2 = o proiectantă a dreptei D2 ; E2  ∆ .


[Q1] = D1 + E1
[Q2] = D2 + E2
⇒ [Q1] [Q1]
şi D1  D2
E1  E2 ⇒ d1  d 2 , conform teoremei
demonstrate la pag.30
şi [Q1] ∩ [P] = d1
[Q2] ∩ [P] = d 2
Dacă D1  D2 , atunci d1  d 2 în proiecţia cilindrică.
Concluzie: Dacă două drepte sunt paralele D1  D2 , proiecţiile lor sunt paralele de
asemenea d1  d 2 în proiecţia cilindrică.
Paralelismul este invariant în proiecţia cilindrică.
Paralelismul nu este invariant în proiecţia conică.

IV.6 CONCURENŢA

Dacă D1 ∩ D2 = M ⇒ d1 ∩ d 2 = m

sau, M ∈ D1 ⇒ m ∈ d1 (vezi invariantul nr.1 – apartenenţa)


M ∈ D2 ⇒ m ∈ d 2
⇒ m = d1 ∩ d 2
Concluzie : Două drepte concurente au proiecţiile concurente.
Concurenţa este un invariant atât în proiecţia conică cât şi în proiecţia
cilindrică.

27
A.IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

IV.7 MĂRIMEA UNUI SEGMENT DE DREAPTĂ

Proiecţie conică Proiecţie cilindrică


Ea Eb
A1 A1
=
=
B
An B

=
=

An
d b
=
a a b
[P] [P]

Fig.66 Fig.67
Fie segmentul AB, A mobil pe proiectantă, B fix. Considerăm arcul de cerc cu centrul
în B şi r = ab.

Pentru A ≡ A1 BA1 = ab (mărimea proiecţiei = mărimea segmentului)

Pentru A ≡ An BAn = ab (mărimea proiecţiei = mărimea segmentului)

Dacă A ∈ (A1, An), AB < ab.

Dacă A ∈ (∞, A1) sau (An, a], AB > ab.

OBSERVAŢIE: În cazul proiecţiei cilindrice Ana Bb ∆ , dacă A ≡ An, BAn 


ab ⇒ AB = ab.
sau: dacă segmentul este paralel cu proiecţia sa, mărimile lor
sunt egale.

Dacă, în proiecţia cilindrică ∆ ⊥ [P], (Fig.3) A ≡ A1 ≡ An ⇒


⇒ ∃ o singură poziţie A pentru care AB = ab,
anume BA1  ab.

Pentru ∀ A ≠ A1, AB > ab.

A n= A B
=

b
=

a
[P]

Fig.68
Concluzie: Mărimea unui segment se modifică prin proiecţie, deci nu este un
invariant.
28
A.IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

IV.8 UNGHIUL DINTRE DOUĂ DREPTE

Proiecţie conică Proiecţie cilindrică

V
Ea Eb B
B Ec [Q 1]
[Q 1] [Q 2]
α° α°
C
[Q 2] C
b A b
A β°
β°
c c
[P] a [P] a

Fig.69a Fig.69b
0 0
Mărimea unghiului în proiecţie poate fi 0 sau 180 dacă planele proiectante ale
laturilor sale coincid, [Q1] ≡ [Q2].
β = 00
Proiecţie conică Proiecţie cilindrică

Eb
Ea Ec [Q]
A
A [Q]
B

α°
α°

B C C
c c
a a
b b
β°

[P] [P]
β = 0°

Fig.70a Fig.70b
0
β = 180
Proiecţie conică Proiecţie cilindrică
V
Eb
Ec
Ea
[Q] [Q]
B B

A
α° C A α°
C
c c
b b 80°
[P] a β = 180° a β=1
[P]

Fig.71a Fig.71b
OBSERVAŢIE: Mărimea unghiului se păstrează în proiecţie, dacă planul
determinat de laturile unghiului este paralel cu planul de
proiecţie.
sau α̂ ≡ βˆ dacă [AB + BC]  [P].
29
A.IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

Proiecţie conică Proiecţie cilindrică

V B
Ea Eb
Ec
[R] C
B A
[R]
C
A
[Q]
b b
[Q ]
c c
[P] a [P] a

Fig.72a Fig.72b

Teoremă : Două plane paralele se intersectează cu un al treilea plan după drepte


paralele.
Demonstraţie:
Numim [A, B, C] = [R], [a, b, c] = [P] şi [V, a, b] = [Q]
[R] ∩ [Q] = AB
[P] ∩ [Q] = ab
Presupunem că AB ∩ ab = I ⇒ I ∈ AB ∈ [R]
I ∈ ab ∈ [P]

I = [P] ∩ [R], adică [P] [R]⇒ AB  ab

Conform teoremei de mai sus BC  bc


AC  ac

∠ ABC = ∠ abc
∆ ABC ~ ∆ abc ⇒ ∠ BCA = ∠ bca
∠ CAB = ∠ cab

30
A.IV. INVARIANŢII PROIECŢIILOR

TEOREMA UNGHIULUI DREPT

Dacă în proiecţia cilindrică ∆ ⊥ [P], atunci unghiul îşi păstrează mărimea în proiecţie
dacă numai una din laturile sale este paralelă cu [P].

sau, dacă E ⊥ [P]


şi D ⊥ D1 ; D1  [P]
atunci d ⊥ d1

D
[Q]
M
D1
Em d

m d1
[P]
Fig.73

Fie [Q] = planul proiectant al D faţă de [P] ⇒ [Q] = [ D + d ] şi E ∈ [Q]

D1 ⊥ D
D ∈ [Q] ⇒ D1 ⊥ [Q]
d1  D1 ⇒ d1 ⊥ [Q]
⇒ d ⊥ d1 .
d = [Q] ∩ [P] ⇒ d ∈ [Q]

Concluzie: Mărimea unghiului dintre două drepte se modifică prin proiecţie, deci nu
constituie un invariant.

31
B.I. SISTEMUL DE REFERINŢĂ

I. SISTEM DE REFERINŢĂ
PLANE DE PROIECŢIE

Sistemul de referinţă este format din trei plane, dupa cum urmează:

 Unul, considerat orizontal notat [H].

 Alte două, considerate verticale, deci perpendiculare pe [H], dar şi


perpendiculare între ele, notate [V] şi [W].

Cele trei plane se numesc’’PLANE DE PROIECŢIE’’ şi anume:

 [H] = planul orizontal de proiecţie

 [V] = planul vertical de proiecţie

 [W] = planul lateral de proiecţie

Relaţia dintre ele este: [H] ⊥ [V]

[V] ⊥ [W]

[W] ⊥ [H]

Fiecare plan este deci, ⊥ pe celelalte două.

Pentru denumirea planelor de proiecţie se folosesc numai majuscule.


z

[V] [W]

x y

[H
]

Fig.I.1

35
B.I. SISTEMUL DE REFERINŢĂ

AXELE SISTEMULUI DE REFERINŢĂ

Planele de proiecţie se intersectează după drepte numite axe. Axele au o orientare şi un


punct de unde se începe măsurarea distanţelor, numit origine şi notat O.

Axele sunt:
 [H] ∩ [V] = OX
 [H] ∩ [W] = OY
 [V] ∩ [W] = OZ
z

[V] [W] [V] [W]

o o o

x y

[H [H
] ]

Fig.I.2a Fig.I.2b Fig.I.2c

Cele trei axe se intersectează în punctul O: OX ∩ OY ∩ OZ = O


z

[V] [W]

x y

[H
]

Fig.I.3
În consecinţă fiecare este delimitat de două axe, astfel:
 [H] = OX + OY
 [V] = OX + OZ
 [W] = OY + OZ şi O ∈ [H], [V] şi [W] simultan.

OBSERVAŢIE: Datorită poziţiei relative a planelor de proiecţie, fiecare axă este


perpendiculară pe câte un plan de proiecţie:
 OX ⊥ [W]
 OY ⊥ [V]
 OZ ⊥ [H]

Considerăm axele OX, OY, OZ definite anterior ca având sensul + (vezi Fig.I.3).

36
B.I. SISTEMUL DE REFERINŢĂ

În consecinţă, sensul − al axelor va fi în direcţie opusă, începând din O şi pe aceeaşi


dreaptă, suport a axei respective. Pentru simplificare se va considera doar sensul + al
axei Ox.
+z

-y

x +y

-z
Fig.I.4
SEMIPLANELE DE PROIECŢIE
Axele din figura de mai sus delimitează următoarele semiplane de proiecţie:
[W2]

+z
-y
[VS]
[W1]
[H
P]
o

[W3]
+y
x [H
A]

[VI] [W4]
-z

Fig.I.5
[HA] = orizontal anterior
[HP] = orizontal posterior
[VS] = vertical superior
[VI] = vertical inferior
[W1] = lateral 1
[W2] = lateral 2
[W3] = lateral 3
[W4] = lateral 4

37
B.I. SISTEMUL DE REFERINŢĂ

PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PLANELOR DE PROIECŢIE

În figura I.3, vom privi fiecare plan de proiecţie pe rând, frontal, după o direcţie
perpendiculară pe [H], [V] sau respectiv[W].
z z
z z
[V] [W]

[V] [W]

x o o o o y

x o y

x y

[H
]

x o

[H]
y
Fig.I.6

Să alăturăm planele de proiecţie din fig.I.6 de-a lungul axelor comune planelor de
proiecţie:
z z
[V] [W]

x y
o
x

[H]
y
Fig.I.7

38
B.I. SISTEMUL DE REFERINŢĂ

Dacă axele comune se desenează o singura dată figura devine:

z
[V] [W]

x o y

[H]
y
Fig.I.8

În mod uzual se desenează doar axele fără a se delimita şi nota planele de proiecţie.

x o y

y
Fig.I.9

În final, aceasta este reprezentarea sistemului de referinţă.

39
B.I. SISTEMUL DE REFERINŢĂ

Revenind la reprezentarea sistemului de referinţă ca în Fig.I.9 şi considerând sensul –


al axelor, sistemul devine:

+z, -y

x, -y o +y

+y, -z
Fig.I.10

Să identificăm în Fig.I.5 planele de proiecţie după delimitarea lor de către axe:


[HA] = +OX şi +OY; [HP] = +OX şi -OY; [Vs] = +OX şi +OZ;
[VI] = +OX şi –OZ; [W1] = +OY şi +OZ; [W2] = -OY şi +OZ;
[W3] = -OY şi +OZ şi [W4] = +OY şi –OZ.

+z, -y
[VS] = [H P] =
= [W2] [W1 ]

x, -y o x, -y
+y

[VI ] = [HA] =
= [W3] [W4 ]
+y, -z
Fig.I.11

Constatăm că planul [H] se extinde deasupra axei OX cu semiplanul [HP], iar planul
[V] se extinde sub axa OX cu semiplanul [VI], în zona din stânga axei verticale.

Planul [W1] se extinde cu [W2], [W3], [W4], şi se suprapune cu planul desenului.

OBSERVAŢIE:
Sistemul de referinţă se poate reduce la două plane şi anume [H] şi [V].

40
B.I. SISTEMUL DE REFERINŢĂ

+z, -y +z, -y
[VS] = [H P]

x, -y o x o

[VI ] = [HA]
+y, -z +y, -z
Fig.I.12
În cazul în care se foloseşte sistemul de referinţă complet se obţine o „triplă proiecţie
ortogonală”, iar dacă se utilizează sistemul simplificat, din Fig.I.12 o „dublă
proiecţie”.
Proiecţia unui obiect se poate obţine urmând una dintre următoarele trei metode de
reprezentare, clasificate după felul în care sistemul de referinţă la rândul lui se
proiectează pe planul desenului [T]:
 „AXONOMETRIE”, În cazul în care sistemul de referinţă se proiectează conic
sau cilindric:
V
Z Z

[V] [W] [V] [W]

O O

Ez X Y X Y
z [H
]
[H
]
z
Eo E Ez E o
y Ey
[T] Ex o
y [T] Ex o
y
x
x

Fig.I.13
Axonometria cilindrică se mai numeşte şi „perspectivă paralelă”.
 „PROIECŢIE ORTOGONALĂ”, dacă fiecare plan de proiecţie se proiectează
ortogonal pe planul desenului, planele fiind alăturate de-a lungul axelor comune
(vezi Fig.I.8). Dubla proiecţie ortogonală face obiectul Geometriei Descriptive.
În acest caz desenul proiecţiilor se numeşte „EPURĂ”.
 „PROIECŢIA COTATĂ” dacă se utilizează proiecţia ortogonală pe desen,
numai a planului orizontal [H], în timp ce coordonata c (cota) care dă distanţa
faţă de [H] se notează numeric lângă punctul denumit literar, cu majusculă.

A(25) A(25)
[H]

Fig.I.14a Fig.I.14b
41
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

B.II. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A


ELEMENTELOR GEOMETRICE

B.II. 1. PROIECŢIA PUNCTULUI

B.II. 2. PROIECŢIA DREPTEI

B.II. 3. PROIECŢIA PLANULUI

OBSERVAŢIE : Capitolul II.3 face obiectul volumului II.

42
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI


DEFINIŢIE
Proiecţia unui punct este o imagine a sa pe planul de proiecţie (vezi A. PROIECŢII, I.
DEFINIŢIE) . În cazul de faţă, folosind un sistem de referinţă format din trei plane de
proiecţie, vom avea trei proiecţii ale punctului, câte una pe fiecare plan de proiecţie.
Dacă M este un punct oarecare din spaţiu atunci proiecţiile lui vor fi:
m = proiecţia orizontală a lui M pe planul de proiecţie [H]
m’ = proiecţia verticală a lui M pe planul de proiecţie [V]
m’’ = proiecţie laterală a lui M pe planul de proiecţie [W]

[VS] m'' [W1 ]


m' E3
E2
M M
O O

M
O
E1

[H
A ]

Fig.II.1.1a

[VS] m'' [W1 ]


m'
E3
E2
M
O

E1

x y
m

[H
A ]

Fig.II.1.1b
OBSERVAŢIE:
Proiecţiile punctului se notează cu litere mici.
Datorită faptului că în proiecţia cilindrică ortogonală proiectantele sunt
perpendiculare pe planele de proiecţie, avem:
E1 = proiectantă faţă de [H] ⇒ E1 ⊥ [H] ⇒ E1  OZ
E2 = proiectantă faţă de [V] ⇒ E2 ⊥ [V] ⇒ E2  OY
E3 = proiectantă faţă de [W] ⇒ E3 ⊥ [W]⇒ E3  OX
43
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

COORDONATELE PUNCTULUI

Mărimea distanţei de la M la un plan de proiecţie se numeşte COORDONATĂ.

Pentru a fixa punctul M în spaţiu trebuie să precizăm distanţa dintre punct şi fiecare
plan de proiecţie.

Fie a = distanţa de la M la [W]


b = distanţa de la M la [V]
c = distanţa de la M la [H]

Proiectantele fiind perpendiculare pe planele de proiecţie, rezultă că mărimea


distanţelor (coordonatelor) se măsoară pe proiectante.

Cele trei coordonate se notează în ordine alfabetică, în interiorul unor paranteze ce


succed punctul şi, reprezintă distanţa de la punct la planele de proiecţie, în ordinea
invers alfabetică a acestora.

M( a, b, c)
↓ ↓ ↓
de la M la [W] de la M la [V] de la M la [H]

Coordonatele se masoară în aceeaşi unitate de lungime.


z

[VS] [W1 ]
a m''
m'
E2 E3
M
b o

E1
c

x y
m

[H
A ]
Fig.II.1.2

44
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

Pararelele la axe duse prin capetele segmentelor a, b, c formează împreună cu acestea


un paralelipiped unde M este simetricul punctului O.
z

[VS] [W1 ]
m''
m'

c
b a
M
o
a
b

c
x y
m

[H
A ]
Fig.II.1.3
În consecinţă, coordonatele se regăsesc şi pe axe, ca laturi egale în paralelipiped,
adică: a pe OX, b pe OY, c pe OZ.
OBSERVAŢIE:
Coordonatele se măsoară pe axe, în ordine alfabetică a axelor.
Coordonatele se mai numesc:
a = „abscisă”
b = „depărtare”
c = „cotă”.

REPREZENTAREA PUNCTULUI ŞI A PROIECŢIILOR LUI

Fie M(a, b, c). Etapele reprezentării punctului M şi a proiecţiilor pe cele trei axe ale
sistemului de referinţă sunt:
1. Măsurarea coordonatelor
Se măsoară a, b şi c pe axe, începând din O, în ordine alfabetică a axelor, adică:
a pe OX, b pe OY, c pe OZ.
z

[VS] [W1 ]
c

o
b
a

x y

[H
A ]

Fig.II.1.4
45
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

2. Aflarea proiecţiilor
Se fixează proiecţiile punctului pe fiecare plan de proiecţie, la intersecţia dintre
paralelele duse prin capetele segmentelor a, b, c la axele ce delimitează fiecare
plan, după cum urmeză:

pentru m = proiecţia pe [H], se duc prin capetele segmentelor a şi b paralele la


OX şi OY, axele ce delimitează [H] şi se intersectează,

b
a
o

x y
m

[H
A ]
Fig.II.1.5a

pentru m’ = proiecţia pe [V], se duc prin capetele segmentelor a şi c paralele la


OX şi OZ, axele ce delimitează [V] şi se intersectează,
z

[VS]
m'
c

x
Fig.II.1.5b

pentru m’’ = proiecţia pe [W], se duc prin capetele segmentelor b şi c paralele


la OY şi OZ, axele ce delimitează [W] şi se intersectează.

46
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

[W1 ]
m''

y
Fig.II.1.5c

[VS] [W1 ]
m''
m'
c

o
a
b

x y
m

[H
A ]
Fig.II.1.5d

3. Aflarea punctului M
Se află punctul M ducând din fiecare proiecţie o paralelă la axa perpendiculară
pe respectivul plan de proiecţie şi se intersectează.

47
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

m ∈ [H] şi OZ ⊥ [H] ⇒ din m paralelă la OZ


z

paralelã cu OZ
x y
m

[H
A ]

Fig.II.1.6a

m’ ∈ [V] şi OY ⊥ [V] ⇒ din m’ paralelă la OY


z

[VS]
m' pa
ral
e lã
cu
OY
o
y

Fig.II.1.6b

m’’ ∈ [W] şi OX ⊥ [W] ⇒ din m’’ paralelă la OX


z

[W1 ]
m''

O X
lelã
cu o
a
par

Fig.II.1.6c

48
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

Cele trei paralele se intersectează în M.


z

[VS] O X [W1 ]
cu m''
m' al elã
par par
ale
lã c M
uO
Y o

paralelã cu OZ
x y
m

[H
A ]
Fig.II.1.7
Etapele 1 + 2 + 3 ⇒ M
z

[VS] [W1 ]
m''
m'
c

M
o
a
b

x y
m

[H
A ]
Fig.II.1.8
Să reluăm procedura de la pag.38, Fig.I.6 având în vedere punctul M şi
proiecţiile lui.

49
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

z z
zZ z
[V] [W]
m' m''
[V] [W]
m''
m'

c
c

c
c
E3
E2
x o
M
O
M
O
o y
o
a b
b
a
b
x M y
a o
E1

x y
m

[H
]

a
x o
b

[H]
y

Fig.II.1.9

z z
[V] [W]
m' m''
c

x y
a b
a o
x
b

[H]
y
Fig.II.1.10

50
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

z
[V] [W]
m' m''

c
a
x o y
b

b
m

[H]
y
Fig.II.1.11 (vezi Fig.I.8)

m' m''
c

x a o b y
b

y
Fig.II.1.12

51
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

În ce priveşte coordonatele de pe axe se observă următoarele egalităţi:

m' m''

c
x a o b y

b
m

y
Fig.II.1.13

Coordonatele se pot deci aşeza ca în figura de mai jos:


z

m' m''
c

x a o b y
b

y
Fig.II.1.14

Rezultă următoarea regulă de poziţionare a proiecţiilor m şi m’ în sistemul de


axe descris anterior:
1. Se măsoară a pe OX din O spre stânga.
2. Se trasează o linie verticală (⊥ OX).
3. Se măsoară b de la OX în jos ⇒ m
4. Se măsoară c de la OX în sus ⇒ m’.

Etapele 1 ÷ 4 stânga → jos → sus


⇓ ⇓
m m’

52
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

OBSERVAŢIE:
Regula de mai sus este valabilă numai pentru coordonatele b şi c pozitive.
Dacă b sau c sunt negative atunci ele se măsoară pe aceeaşi dreaptă suport în
sens opus începând tot de la axa OX.

m'

c sus
x a la stânga o y

b jos
m

y
Fig.II.1.15
Pentru m’’ se vor urma următoarele etape:
1. Se trasează din m o linie orizontală până la intersecţia cu axa verticală.
2. Se trasează, din acest punct, un sfert de cerc în sens trigonometric.
3. Se trasează din acest punct, o linie verticală de mărimea cotei c. La
capătul ei se găseşte m’’ (m’ şi m’’ se găsesc pe aceeaşi linie orizontală).

m' m''

x o y

sens
m trigonometric

y
Fig.II.1.16
OBSERVAŢIE:
1. Regula pentru reprezentarea proiecţiei laterale m’’ este valabilă indiferent
de semnul coordonatelor b şi c ale punctului.
2. Având în vedere poziţia planelor de proiecţie faţă de axe din figura I.11
pag.40 rezultă că proiecţiile orizontală m şi verticală m’ pot ocupa orice
poziţii deasupra sau sub axa OX, dar numai în stânga punctului O, în timp
ce proiecţia laterală m’’ poate să apară în orice loc în raport cu axele
sistemului de referinţă.

53
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

TRIEDRE ŞI OCTANŢI

Cele trei plane de proiecţie împart spaţiul în opt zone numite „TRIEDRE”. Ne vom
referi numai la spaţiul din faţa planului lateral [W], adică numai punctele din spaţiu cu
abscisa mai mare ca 0. Acest spaţiu este împărţit în patru triedre, numerotate de la 1 la
4, în sens trigonometric, primul fiind cel delimitat de axe cu sens pozitiv.
[W2]
TR +z
IED
RU
-y L2
[VS]
[W1]
[H TR
P] IE D
o RU L
TR 1
IE D
RU [W3]
L3 +y
x [H
A]

[VI] TR [W4]
IE D
RU
L4
-z
Fig.II.1.17

Privit în lungul axei OX, sistemul devine:

[W2] [VS] [W1]

T2 T1
-y [H P] ox [HA] +y

T3 T4
[W3] [VI] [W4]

Fig.II.1.18
PLANE BISECTOARE
Numim plane bisectoare, planele care fac un unghi diedru identic atât cu [H], cât şi cu
[V]. Ştiind că [H] ⊥ [V], planele bisectoare fac un unghi diedru egal cu 450 cu [H] şi
cu [V] (vezi Fig.II.1.19).

54
II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

Planul bisector care trece prin triedru 1 (şi în prelungire prin triedrul 3) este numit
„Bisectorul 1”, iar planul bisector care trece prin triedru 2 (şi în prelungire prin triedrul
4) este numit „Bisectorul 2”.

[W2]
+z
[B 2 ]
-y [VS]

[H [B1 ]
P] [W1]
o
[W3] [H
x A] +y
[W4]

[VS]

-z

Fig.II.1.19

Privit în lungul axei OX sistemul de referinţă din Fig.II.1.19 devine:

T2 +z T1
[VS]
[W2] [W1]
[B

45°
1]

45°
2

[B
]

45°

-y [H P] ox [HA] +y

[W3] [W4]
[VI]
T3 -z T4
Fig.II.1.20

55
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

Cele două plane bisectoare împart spaţiul în opt zone numite „OCTANŢI”, numerotate
de la 1 la 8 în sens trigonometric, începând cu triedrul 1, de la planul [HA]. (vezi
Fig.II.1.21)

T2 +z T1
[VS]

1]
[B
[W2] [W1]

[B
2
O3 O2

]
O4 O1
-y [H P] ox [HA] +y
O5 O8

O6 O7
[W3] [W4]
[VI]
T3 -z T4
Fig.II.1.21

Fie punctul M(a, b, c) şi proiecţiile sale pe planele de proiecţie m, m’, m’’.

[W2]
+z

[W1]
[VS]
-y
m' [B 1]
[H
P] m''
o M
[W3]
[H
x A]
m +y

[W4]
[VI ]
[B 2]

-z
Fig.II.1.22

56
II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

Privită în lungul axei OX fig.II.1.22 devine:


2 +z 1
[VS]
[W2] [W1]

[B

1]
2

[B
m' M= m''

]
-y [H P] OX [HA] +y
m

[W3] [W4]
[VI]
T3 T4

Fig.II.1.23
Se observă că, în această aşezare a sistemului de referinţă (Fig.II.1.23) M ≡ m’’.
Rezultă că, pentru a preciza poziţia punctului M în sistem (faţă de planele de proiecţie
şi de planele bisectoare) este suficient să studiem poziţia proiecţiei m’’.
Să desprindem din fig.II.1.23 planul [W].
T2 +z T1
w
B 1 [W1]
[B

[W2] ]=
2

U
]

[W m''
[W

U
]
]=

1
[B
B
w
2

-y ox +y
45°
45°

[W3] [W4]

T3 T4
Fig.II.1.24

Fie sistemul de referinţă complet, descris anterior (vezi Fig.I.1.11):


+z, -y
[VS] = [H P] =
= [W2] [W1 ]

m' m''
x, -y o x, -y

m
[VI ] = [HA] =
= [W3] [W4 ]
+y, -z
Fig.II.1.25

57
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

Să desprindem din fig.II.1.25 planul [W].


+z

[W2 ] [W1 ]

m''
-y o +y

[W3 ] [W4 ]

-z
Fig.II.1.26
Se observă similitudinea dintre fig.II.1.24 şi fig.II.1.26.

Deci, afirmaţia anterioară, anume că m’’ ne arată poziţia punctului M faţă de planele
de sistemului este valabilă şi în cazul aşezării axelor ca în fig.II.1.25.

Pentru ca fig.II.1.26 să fie identică cu fig.II.1.24 ,fig.II.1.26 trebuie completată cu B 1W


şi B W2 .
+z

[W2 ] [W1 ]
w
B1
B2
w

m''
-y o +y
45°
45°

[W3 ] [W4 ]

-z
Fig.II.1.27

În concluzie, poziţia punctului M se stabileşte comparând poziţia proiecţiei m’’ cu


orientarea triedrelor şi octanţilor (fig.II.1.21).
OBSERVAŢIE:
m’’ se găseşte la intersecţia paralelelor duse prin capetele segmentelor de mărime b şi
c, cu semnele lor, aşezat pe axele OY şi OZ.

58
II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

OBSERVAŢIE:
În cazul în care M se proiectează numai pe [H] şi [V] (m şi m’) poziţia sa se poate
afla numai studiind semnul coordonatelor b şi c (pentru triedre) şi măsura
coordonatelor b şi c (pentru octanţi):

TRIEDRUL 1 b>0 OCTANTUL 1 b > c


c>0 OCTANTUL 2 b < c
TRIEDRUL 2 b<0 OCTANTUL 3 b < c
c>0 OCTANTUL 4 b > c
TRIEDRUL 3 b<0 OCTANTUL 5 b > c
c<0 OCTANTUL 6 b < c
TRIEDRUL 4 b>0 OCTANTUL 7 b < c
c<0 OCTANTUL 8 b > c

59
B.II.1 PROIECTIA ORTOGONALA A PUNCTULUI

PUNCTE PARTICULARE
Aparţin unuia dintre planele de proiecţie.

DENUMIRE
Dacă un punct aparţine unui plan de proiecţie va fi numit cu aceeaşi literă cu care
numim respectivul planul de proiecţie.
1. H ∈ [H]
2. V ∈ [V]
3. W ∈ [W].

1. H
COORDONATE
Pentru ∀ H ∈ [H] ⇒ Distanţa de la H la [H] are valoarea zero. H (a, b, 0)
[W2]

+z
-y
[VS]
[W1]
[H
P]
c=0

o b
a
h' h''
[W3]
H=h +y
x [H
A]

[VI]
[W4]
-z
Fig.II.1.28a. Proiecţia punctului H
c=0

c=0

x h' a o h'' y x h' a o


b

h h

y y
Fig.II.1.28b Triplă proiecţie ortogonala Fig.II.1.28c Dublă proiecţie ortogonala

60
B.II.1 PROIECTIA ORTOGONALA A PUNCTULUI

DISCUŢIE ASUPRA POZIŢIEI PUNCTULUI H FAŢĂ DE PLANELE DE


PROIECŢIE
Fie H1 (a, +b, 0); a>0
z

[W2]

c=0
x h1' a o h1'' y
+z

+b

+b
-y h1
[VS]
[W1]
[H
P] y

c=0
o+b
h1'
a
h1'' +z T1
[W2] [VS] [W1]
[W3]
X H1= h1 +y
[H
A]

-y [H P] ox H1= h1'' [HA] +y


+b
[VI] [W4]
-z
[W3] [VI] [W4]
-z T4
Fig.II.1.29a Fig.II.1.29b Tripla proiecţie ortogonală
Fig.II.1.29c Vedere în lungul axei OX
Concluzie: H1 ∈ [HA], unde HA delimitează triedrele 1 şi 4 ⇒ H1 ∈ T1 şi H1 ∈ T4

Fie H2 (a, -b, 0); a>0


z

h2
[W2]
-b

x y
c=0

h2'' o
+z h2' a

-y
h2'' [VS]
[W1]
-b
H2=h2 y
c=0

o
[H
P]
a +z T1
h2' [W2] [VS] [W1]
[W3]
+y
[H
x A]

-y [H P] H2= h2'' ox [HA] +y


-b
[VI ] [W4]
-z
[W3] [VI] [W4]

-z T4
Fig.II.1.30a Fig.II.1.30b Tripla proiecţie ortogonală
Fig.II.1.30c Vedere în lungul axei OX
Concluzie: H2 ∈ [HP], unde HP delimitează triedrele 2 şi 3 ⇒ H2 ∈ T2 şi H2 ∈ T3
OBSERVAŢIE: Pentru ∀ H ≡ h, iar h’ şi h’’ ∈ axelor

61
B.II.1 PROIECTIA ORTOGONALA A PUNCTULUI

2. V
COORDONATE
∀ V ∈ [V] ⇒ Distanţa de la V la [V] are valoarea zero.V (a, 0, c)

[W2]

+z
-y
[VS] v''
[W1]
V=v'
[H

c
P]
ob
a =0
v
[W3]
x [H
A]

[VI] [W4]
-z
Fig.II.1.31a Proiecţia punctului V

v' v'' v'


x o y x o
c

a v a
v b=0
b=0

y y
Fig.II.1.31b Triplă proiecţie ortogonală Fig.II.1.31c Dublă proiecţie ortogonală

62
B.II.1 PROIECTIA ORTOGONALA A PUNCTULUI

DISCUŢIE ASUPRA POZIŢIEI PUNCTULUI V FAŢĂ DE PLANELE DE


PROIECŢIE
Fie V1 (a, 0, +c); a>0
z

v1' v1 ''

+c
[W2] x a o y
v1
b=0
+z
-y
[VS] v1''
[W1]
V1= v1' y
[H

+c
P]
o
v1
a b=
0 T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]
[W3]
+y V1= v1''
x [H
A]

+c
-y [H P] ox [HA] +y
[VI] [W4]
-z
[W3] [VI] [W4]
-z
Fig.II.1.32a
Fig.II.1.32b Tripla proiecţie ortogonală
Fig.II.1.32c Vedere în lungul axei OX
Concluzie ⇒ V1 ∈ [VS], unde VS delimitează triedrele 1 şi 2 ⇒ V1 ∈ T1 şi V1 ∈ T2

Fie V2 (a, 0, -c); a>0


z

b=0
[W2] x v2 a o y
-c

+z
v2' v2 ''
-y
[VS]
[W1]
y
[H
P]
o
v2 a b=
0 +z
[W2] [VS] [W1]
[H
-c

[W3]
v2'' A] +y
x
V2=v2'
-y [H P] ox [H A] +y
[VI] [W4]
-c

-z V2= v2''
[W3] [VI] [W4]
T3 -z T4
Fig.II.1.33a
Fig.II.1.33b Tripla proiecţie ortogonală
Fig.II.1.33c Vedere în lungul axei OX
Concluzie ⇒ V2 ∈ [VI], unde VI delimitează triedrele 3 şi 4 ⇒ V2 ∈ T3 şi V2 ∈ T4

OBSERVAŢIE: V ≡ v’, iar v şi v’’ ∈ axelor

63
B.II.1 PROIECTIA ORTOGONALA A PUNCTULUI

3. W
COORDONATE
∀ W ∈ [W] ⇒ Distanţa de la W la [W] are valoarea zero. W (0, b, c)

[W2]

+z
-y
[VS] w'
W=w''
[H

c
P]
0 o [W1]
a= b
w
[W3]
+y
[H
x A]

[VI] [W4]
-z
Fig.II.1.34a Proiecţia punctului W

w' w'' w'


c

x a=0 o y x a=0 o
b

w w

y y
Fig.II.34b Triplă proiecţie ortogonală Fig.II.1.34c Dublă proiecţie ortogonală

64
B.II.1 PROIECTIA ORTOGONALA A PUNCTULUI

DISCUŢIE ASUPRA POZIŢIEI PUNCTULUI W FAŢĂ DE PLANELE DE


PROIECŢIE

Fie W1 (0, +b, +c);


z
w1' w1''

+c
[W2] x a=0 o y
+z

+b
w1
-y
[VS] w1'
W1= w1'' y
[H

+c
P]
0 o+ [W1]
a= b +z
w1 T2 T1
[W2] [VS] [W1]
[W3]
+y W1= w1''
[H

+c
x A ]
-y [H P] ox +b [HA] +y
[VI ] [W4]
-z
[W3] [VI] [W4]
-z
Fig.II.1.35a Fig.II.1.35b Tripla proiecţie ortogonală
Fig.II.1.35c Vedere în lungul axei OX
Concluzie ⇒ W1 ∈ T1

Fie W2 (0, -b, +c);


z
w2'' w2'
w2
+c
-b

[W2] x a=0 o y
W2=w2'' +z
-y
[VS] w2'
w2 -b [W1] y
[H
+c

P]
0 o
a= +z
T2 T1
[W2] W2=w '' [VS] [W1]
[W3] 2
+y
[H
+c

x A]

-y [H P] -b ox [HA] +y
[VI ] [W4]
-z
[W3] [VI] [W4]
-z
Fig.II.1.36a Fig.II.1.36b Tripla proiecţie ortogonală
Fig.II.1.36c Vedere în lungul axei OX
Concluzie ⇒ W2 ∈ T2

65
B.II.1 PROIECTIA ORTOGONALA A PUNCTULUI

Fie W3 (0, -b, -c);


z

w3

-b
[W2] x a=0 o y
+z

-c
-y w3'' w3'
w3 [VS]
-b [W1] y
[H
P]
W3=w3''
0
o
a= +z
[W2] [VS] [W1]
-c

[W3]
[H
A] w3' +y
x
-y [H P] -b ox [HA] +y
[VI]
[W4]
-z

-c
[W3] W3= w3'' [VI] [W4]
T3 -z T4
Fig.II.1.37a Fig.II.1.37b Tripla proiecţie ortogonală
Fig.II.1.37c Vedere în lungul axei OX
Concluzie ⇒ W3 ∈ T3

Fie W4 (0, +b, -c);


z

[W2] x a=0 o y
+z
+b
-c

w4
-y w4' w4''
[VS]
[W1] y
[H
P]
o+
a=0 b +z
w4
[H [W2] [VS] [W1]
-c

[W3] A ]
w4' +y
x
W4=w4'' -y [H P] ox +b [HA] +y
[VI] [W4]
-z
-c

W4= w4''
[W3] [VI] [W4]
T3 -z T4
Fig.II.1.38a Fig.II.1.38b Tripla proiecţie ortogonală
Fig.II.1.38c Vedere în lungul axei OX
Concluzie ⇒ W4 ∈ T4

OBSERVAŢIE: W ≡ w’’, iar w şi w’ ∈ axelor

66
B.II.1 PROIECTIA ORTOGONALA A PUNCTULUI

CONCLUZIE

Un punct care aparţine unui plan de proiecţie are proiecţiile pe planele cărora nu le
aparţine, pe axe, iar proiecţia pe planul căruia îi aparţine, în cuprinsul acestuia şi în
aceeaşi poziţie cu punctul din spaţiu.

H ∈ [H] ⇒ H ≡ h; h’ şi h’’∈ axelor.


V ∈ [V] ⇒ V ≡ v’; v şi v’’ ∈ axelor.
W ∈ [W] ⇒ W ≡ w’’; w şi w’ ∈ axelor.

II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.1 REPREZENTAREA DREPTEI

II.2.2 URMELE DREPTEI

II.2.3 STUDIUL DREPTEI


II.2.3.1 URMELE DREPTEI
II.2.3.2 ANALIZA TRIEDRELOR PARCURSE DE DREAPTĂ
II.2.3.3 STABILIREA PUNCTELOR DE INTERSECŢIE CU PLANELE
BISECTOARE
II.2.3.4 ANALIZA OCTANŢILOR PARCURŞI DE DREAPTĂ
II.2.3.5 ETAPELE STABILIRII TRASEULUI UNEI DREPTE.
RECAPITULARE

II.2.4 DREPTE PARTICULARE


II.2.4.1 DREPTE PARALELE CU PLANELE DE PROIECŢIE
II.2.4.2 DREPTE PERPENDICULARE PE PLANELE DE PROIECŢIE
II.2.4.3 DREPTE ÎN PLANELE BISECTOARE
II.2.4.4 DREPTE ÎN PLANELE DE PROIECŢIE

II.2.5 POZIŢIA RELATIVĂ A DOUĂ DREPTE


II.2.5.1 DREPTE PARALELE
II.2.5.2 DREPTE CONCURENTE
II.2.5.3 DREPTE DISJUNCTE

II.2.6 MĂRIMEA UNUI SEGMENT DE DREAPTĂ

II.2.7 UNGHIURILE DINTRE DREAPTĂ ŞI PLANELE DE


PROIECŢIE
67
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

B.II.2.1 REPREZENTAREA DREPTEI

DEFINIŢIE: Dreapta este un element liniar determinat de:

• două puncte sau

• un punct şi o direcţie.

DREAPTA DETERMINATĂ DE DOUĂ PUNCTE

Fie M ≠ N; M şi N = puncte oarecare

M+N= D

z z

m'
m''
M
[V] [W] [V] [W]

o n'
o
n''

m N
x y x y
n
[H [H
] ]
Fig.II.2.1 Fig.II.2.2

68
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

m'
m''
M
[V] [W]
d' D d''

o
n'
n''

N m
x d y
n
[H
]
Fig.II.2.3 (Fig.II.2.1 + Fig.II.2.2)

m'
z m'' m'
z

d' d'' d'

n' n'' n'


x o y x o

d m d m
n n
y y
Fig.II.2.4a Triplă proiecţie ortogonală Fig.II.2.4b Dublă proiecţie ortogonală

OBSERVAŢIE : Dacă M + N = D ⇒ M ∈ D şi N ∈ D


m ∈d n ∈d
m’ ∈ d ' n’ ∈ d '
m’’∈ d ' ' n’’∈ d ' '

(vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - Apartenenţa” )

69
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Fie H ≠ V; H + V = D unde H ∈ [H]


V ∈ [V] (vezi II.1 Puncte particulare).
z z
v''
V= v'

[V] [W] [V] [W]

o o
h'' v

h'
x y x y
H= h
[H [H
] ]
Fig.II.2.5 Fig.II.2.6
v''

V= v'

[V] [W]
d'
d''
o
D
v h''

h' d
x y
H= h
[H
]
Fig.II.2.7 (Fig.II.2.5 + Fig.II.2.6)
z z
v' v'' v'

d' d'' d'

x h' o h'' y x h' o


v v
d d

h h

y y
Fig.II.2.8a Triplă proiecţie ortogonală Fig.II.2.8b Dublă proiecţie ortogonală

OBSERVAŢIE : Dacă H + V = D ⇒ H ∈ D şi V ∈ D


h ∈d v ∈ d
h’ ∈ d ' v’ ∈ d '
h’’∈ d ' ' v’’∈ d ' '
(vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - Apartenenţa” )
70
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Fie H ≠ W; H + W = D unde H ∈ [H]


W ∈ [W] (vezi II.1 Puncte particulare).
z z

w'
W= w''
[V] [W] [V] [W]

o o
w
h' h''
x y x

H= h
[H [H
] ]

Fig.II.2.9 Fig.II.2.10

w'

W= w''
[V] [W]
d'
D d''
o
w
h' d h''
x y

H= h
[H
]
Fig.II.2.11(Fig.II.2.9 + Fig.II.2.10)
z z
w' w'' w'

d' d'' d'

x h' o h'' y x h' o


w w

d d

h h

y y
Fig.II.2.12a Triplă proiecţie ortogonală Fig.II.2.12bDublă proiecţie ortogonală

OBSERVAŢIE : Dacă H + W = D ⇒ H ∈ D şi W ∈ D


h ∈ d w ∈d
h’ ∈ d ' w’ ∈ d '
h’’∈ d ' ' w’’∈ d ' '
(vezi capitolul „A IV Invarianţii proiecţiilor - Apartenenţa” )

71
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Fie V ≠ W; V + W = D unde V ∈ [V]


W ∈ [W] (vezi II.1 Puncte particulare).
z z
v''

V= v'

[V] [W] [V] [W]


w'

o o W=w''
v

w
x y x y

[H [H
] ]

Fig.II.2.13 Fig.II.2.14
v''

V= v'
D
d' d''
[V] [W]
w'

o W= w''
v
d
w
x y

[H
]
Fig.II.2.15 (Fig.II.2.13 + Fig.II.2.14)
z z
v' v'' v'
d' d'' d'

w' w'' w'


x v o y x v o
d d

w w

y y
Fig.II.2.16a Triplă proiecţie ortogonală Fig.II.2.16b Dublă proiecţie ortogonală

OBSERVAŢIE : Dacă V + W = D ⇒ V ∈ D şi W ∈ D


v ∈ d w ∈ d
v’ ∈ d ' w’ ∈ d '
v’’∈ d ' ' w’’∈ d ' '
(vezi capitolul „A IV Invarianţii proiecţiilor - Apartenenţa” )
72
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

DREAPTA DETERMINATĂ DE UN PUNCT ŞI O DIRECŢIE

• D ⊃ M ⇒ m ∈ d , m’ ∈ d ' , m’’∈ d ' '


(vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )

• şi D || E (vezi II.2.5 Poziţia relativă a două drepte)


sau
D || [P] unde [P] = [H] sau [V] sau [W]
(vezi II.2.4 Drepte particulare)
sau
unde [P] = oarecare
(vezi Poziţia dintre dreaptă şi plan – volumul II).

B.II.2.2 URMELE DREPTEI

DEFINIŢIE: Numim „urmele dreptei” punctele de intersecţie ale dreptei cu planele de


proiecţie.

D ∩ [H] = H
D ∩ [V] = V
D ∩ [W] = W

z z z
v''
V= v'

[V] [W] [V] [W] [V] [W]


w'
o o o W= w''
v
h' h'' w
x y x y x y
H= h
[H [H [H
] ] ]

H ∈ [H] V ∈ [V] W ∈ [W]


Fig.II.2.17
(vezi II.1 Puncte particulare).

OBSERVAŢIE: Coordonatele punctelor H, V şi W din figura de mai sus au valori


pozitive.

73
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

URMA ORIZONTALĂ A DREPTEI D

D ∩ [H] = H
z

[V] [W]
d''
d' o
D
h''

h' d
x y
H= h
[H
]
Fig.II.2.18

h ∈d
Dacă H ∈ D ⇒ h’ ∈ d '
h’’∈ d ' ' (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )

H ∈ D ; h ∈ d şi H ≡ h (vezi Fig.II.2.17)

h≡H= D ∩ d
h’ ∈ OX (vezi Fig.II.2.17) h’’ ∈ OY (vezi Fig.II.2.17)
h’ ∈ d ' h’’ ∈ d ' ' (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )
⇓ ⇓
h’ = d ' ∩ OX h’’ = d ' ' ∩ OY

şi h ∈ d (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )

z z

d' d'' d'

x h' o h'' y x h' o


d d

h h

y y
Fig.II.2.19a Triplă proiecţie ortogonală Fig.II.2.19b Dublă proiecţie ortogonală

74
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

URMA VERTICALĂ A DREPTEI D

D ∩ [V] = V
z
v''

V= v'

[V] [W]
d'
d''
o
D
v

d
x y

[H
]
Fig.II.2.20

v ∈d
Dacă V ∈ D ⇒ v’ ∈ d '
v’’∈ d ' ' (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )

V ∈ D ; v’ ∈ d ' şi V ≡ v’ (vezi Fig.II.2.17)

v’ ≡ V = D ∩ d '
v ∈ OX v’’ ∈ OZ (vezi Fig.II.2.17)
v∈ d v’’ ∈ d ' ' (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )
⇓ ⇓
v = d ∩ OX v’’ = d ' ' ∩ OZ
şi v’ ∈ d ' (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )
z z
v' v'' v'

d' d'' d'

x o y x o
v v
d d

y y
Fig.II.2.21a Triplă proiecţie ortogonală Fig.II.2.21b Dublă proiecţie ortogonală

75
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

URMA LATERALĂ A DREPTEI D

D ∩ [W] = W

W=w'' +z
w'

[W]
[V]
-y

d'
d''
w o
D
[H
]
d +y

Fig.II.2.22

w ∈d
Dacă W ∈ D ⇒ w’ ∈ d '
w’’∈ d ' ' (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )

W ∈ D ; w’’∈ d ' ' şi W ≡ w’’ (vezi Fig.II.2.17)

w’’ ≡ W = D ∩ d ' '
w ∈ OY w’ ∈ OZ (vezi Fig.II.2.17)
w∈ d w’ ∈ d ' (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )
⇓ ⇓
w = d ∩ OY w’ = d ' ∩ OZ
şi w’’ ∈ d ' ' (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )
z z
w'' w' w'

d' d'' d'


w w
x o y x o
d d

y y
Fig.II.2.23a Triplă proiecţie ortogonală Fig.II.2.23b Dublă proiecţie ortogonală
76
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W=w'' z
w'

v'' [W]
[V] V= v'
-y

d'
d''
w o
D
[H v h''
]
d +y
h'

x H= h

Fig.II.2.24

z z
w'' w' w'

v' v'' v'

d' d'' d'


w w
x h' o h'' y x h' o
v v
d d

h h
y y
Fig.II.2.25a Triplă proiecţie ortogonală Fig.II.2.25b Dublă proiecţie ortogonală

77
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

T2 +z T1
[W2] W
[VS] [W1]
V
D

-y [H P] ox [HA] +y
H

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.26 Vedere în lungul axei OX

OBSERVAŢII:

1. Lungimea unei drepte este infinită.

Dacă vom considera şi spaţiul de dincolo de planul lateral de proiecţie [W], adică
–OX, afirmaţia de mai sus este valabilă.

Dacă vom considera numai +OX, atunci [W] limitează toate dreptele D [W].

Dreptele devin semidrepte, limitate de punctul W = D ∩ [W].

2. O dreaptă D intersectează un plan într-un singur punct.

⇒ ∃ H (unic), H = D ∩ [H],
∃ V (unic), V = D ∩ [V],
∃ W (unic), W = D ∩ [W].

şi H = ∞ dacă D  [H],
V = ∞ dacă D  [V],
W = ∞ dacă D  [W].

78
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

B.II.2.3 STUDIUL DREPTEI

DEFINŢIE : Studiul dreptei se referă la analiza traseului dreptei, cu precizarea


triedrelor şi octanţilor prin care trece dreapta.

II.2.3.1 STABILIREA URMELOR DREPTEI


Pentru precizarea triedrelor prin care trece dreapta se vor afla mai întâi urma orizontală
(H) şi verticală (V) ale dreptei D .
z
v''

V= v'

[V] [W]
d'
d''
o
D
v h''

h' d
x y
H= h

[H
]
Fig.II.2.27
z z
v' v'' v'

d' d'' d'

x h' v o h'' y x h' o


v
d d

h h

y y
Fig.II.2.28a Triplă proiecţie ortogonală Fig.II.2.28b Dublă proiecţie ortogonală

Dacă d , d ' , d ' ' sunt deja determinate (trasate), atunci:


h’ = d ' ∩ OX şi v = d ∩ OX
h’’ = d ' ' ∩ OY v’’= d ' ' ∩ OZ
(vezi II.2.2 Urmele Dreptei)

79
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.3.2 ANALIZA TRIEDRELR PARCURSE DE D

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]
V
D

-y [H P] ox [HA] +y
H

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.29 Vedere în lungul axei OX

OBSERVAŢII:

1. H ∈ [H]. Dacă H ∈ D , atunci H este punctul unde D trece dintr-un triedru în


altul, vecin.
2. V ∈ [V]. Dacă V ∈ D , atunci V este punctul unde D trece dintr-un triedru în altul,
vecin.
3. Din observaţiile 1 şi 2 ⇒ H şi V delimitează triedrele parcurse de D .
4. Din observaţiile 1 şi 2 ⇒ între H şi V, D trece printr-un singur diedru.
5. Din observaţiile 1 şi 2 ⇒ dincolo de H şi V, D intră în triedrele alăturate celui
dintre H şi V.
6. Nu este necesar să se afle W = D ∩ [W] pentru că W nu ajută la stablirea
triedrelor parcurse de D .

Concluzii:

1. O dreaptă D ( D [V] şi D [H]) trece prin TREI TRIEDRE ALĂTURATE


(vecine).
2. Dacă D ar trece prin toate cele patru triedre, D ar trebui să intersecteze de două
ori [V] (şi o singură dată [H]) sau de două ori [H] (şi o singură dată [V]), ceea ce
este imposibil (vezi obs. Nr.2 „urmele dreptei”).

80
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.3.2a ANALIZA TRIEDRELOR PARCURSE DE D ÎN TRIPLĂ PROIECŢIE

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]
V= v'=v''
D=d''
d'
-y [H P] h'=v ox d [HA] +y
H= h=h''

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.30 Vedere în lungul axei OX

OBSERVAŢII:

1. În aşezarea axelor de mai sus, unele proiecţii sunt confundate, deşi sunt distincte
în realitate (v’ = v’’, h = v, h = h’’).
2. Analog d ' ' ≡ D (disticte în realitate, vezi fig.II.2.24).
3. Dacă, analizând proiecţia laterală a unui punct (m’’) putem preciza triedrul în
care se găseşte punctul M (vezi proiecţiile punctului), analog, analizând traseul
proiecţiei laterale d ' ' a unei drepte D , putem preciza triedrele prin care trece
dreapta D .

Concluzie:
În triplă proiecţie stabilirea triedrelor prin care trece D se face urmărind traseul
proiecţiei laterale d ' ' .

Triedrele se vor marca pe o linie paralelă cu d ' ' , fiind delimitate de linii
perpendiculare pe aceasta, din proiecţiile laterale ale urmelor (h’’ şi v’’).

81
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

T2
z
v''
V= v'
[W] T1
[V]
d'
d''
o
D
v h''
T4
h' d
x y
H= h

[H
]

Fig.II.2.31

2
z
v'
v''
T1
d' d''

x h' o h'' T4 y
v
d

h
y
Fig.II.2.32

82
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.3.2b ANALIZA TRIEDRELOR PARCURSE DE D ÎN DUBLĂ PROIECŢIE


OBSERVAŢII:
1. Numai utilizând d ' ' , putem preciza direct traseul dreptei D în triplă proiecţie.
2. În cazul dublei proiecţii, unde avem la dispoziţie d şi d ' se pot stabili doar
limitele triedrelor şi anume, urma orizontală H şi verticală V.
3. Pentru a afla în ce triedru se află D în intervalul (H…V) se studiază semnul + sau
– al coordonatelor b şi c ale unui punct oarecare de pe dreaptă, din acest interval.

Triedrele se vor marca pe o linie paralelă la OX, fiind delimitate de linii


perpendiculare pe aceasta, din proiecţiile punctelor H şi V.

z
p'
v'

c P >0
d'
m'

b P <0
p
b M>0 c M>0

x h' o
d v
c N <0

n' m
b N >0

h
n
T4 T1 T2 y
Fig.II.2.33

• Fie M ∈ D , M între H şi V.
Dacă ∀M ∈ D , M ∈ (H…V), cM > 0 şi bM > 0 ⇒ intervalul (H…V) este T1.
• Fie N ∈ D , N lateral faţă de H.
Dacă ∀N ∈ D , N ∈ (∞…H), cN < 0 şi bN > 0 ⇒ intervalul (∞…H) este T4.
• Fie P ∈ D , P lateral faţă de V.
Dacă ∀P ∈ D , P ∈ (V…∞), cP > 0 şi bP < 0 ⇒ intervalul (V…∞) este T2.

OBSERVAŢIE:
Este suficient să se stabilească în modul de mai sus numai două din cele trei
triedre prin care trece dreapta, anume triedrul dintre H şi V, şi unul dintre cele
laterale, avându-se în vedere ca triedrele sunt vecine.

83
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.3.3 STABILIREA PUNCTELOR DE INTERSECŢIE CU PLANELE


BISECTOARE

II.2.3.3.a B1
• Fie B1 ∈ [B1]. Pentru (∀)B1, b = c, b şi c au simultan acelaşi semn.
T2 T1
[W2] [VS] [W1]

BW
1
1 ],
[B
+b B1, b1''
+c

+c
-y [H P] -b +b [HA] +y
ox, o
-c

-c

-b
BW
1

B1, b1''
1 ],

45°
[B

[W3] [VI] [W4]


T3 T4 Fig.II.2.34a

[W]

+Y
+z

ZO
ulu a
ghi re
i+
un ectoa
bis
[V] b''1
+b = +c
+y
+c

+b

o [H
]
-b

[H
]
-c

-y
x

b''1
-b = -c
Z
O-
hiu rea
-Y

-z
ung ectoa
lui
bis

Fig.II.2.34b
+b se măsoară pe +OY, +c se măsoară pe +OZ ⇒ b1’’ se va găsi pe bisectoarea
unghiului +ZO+Y

-b se măsoară pe -OY, -c se măsoară pe -OZ ⇒ b1’’ se va găsi pe bisectoarea


unghiului -ZO-Y

Dacă B1 ∈ D ⇒ b1’’ ∈ d ' ' (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )

⇒ b1’’ ∈ bisectoarea unghiului ZOY, -ZO-Y.


b1’’ ∈ d ' '

b1’’ = d ' ' ∩ bisectoarea unghiului ZOY, -ZO-Y.
84
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

[W]

Y
+z

O+
Z
ulu a
ghi re
i+
un ectoa
+b = +c

bis
[V] b''1
d''1
+y

+c
+b

o [H
]
-b

[H
-c ]
-y
x
-b = -c
b''1
d''2
Z
O-
hiu rea
-Y

-z
ung ectoa
lui
bis

Fig.II.2.35
+z(-y) +z(-y)
+Y
ea O
ar i +Z
d''1 t o
c lu
se iu
bi ngh
u
b''1
x(-y) O +y x(-y) o +y
sau
d''2
b''1
-Z
YO
lu a
i u re
i-
gh toa
un isec
b

+y(-z) +y(-z)
Fig.II.2.36
OBSERVAŢIE:
În tripla proiecţie unghiul ZOY = 900, bisectoarea unghiului este o direcţie înclinată
la 450 faţă de OY (axa orizontală) şi OZ (axa verticală).
(planul lateral în triplă proiecţie este determinat de axele OY orizontală şi OZ
verticală)

85
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

DETERMINAREA PROIECŢIILOR PUNCTULUI B1


• +b = +c
+z

[W]
[V]
d'' rea ZO
+ Y

d' c toa lui +


e
D bis ghiu
un

b'1 b''1
B1
o
d
b1
x [ H]

Fig.II.2.37
OBSERVAŢIE:
- prima proiecţie determinată este b1’’ (vezi pag. 85);
- B1 = D ∩ paralela la OX din b1’’;
- b1’ = d ' ∩ paralela la OY din B1;
- b1 = d ∩ paralela la OZ din B1.
+z(-y)
+Y
a O
re Z
d' d'' toa lui +
c
se iu
bi ngh
u
b'1 b''1
x y
+c

d o
+b

b1
+y(-z)
Fig.II.2.38 Triplă proiecţie

OBSERVAŢIE:
- prima proiecţie determinată este b1’’ (vezi pag.85);
- b1’ = d ' ∩ paralela la OX din b1’’;
- b1 ∈ d .

86
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

• -b = -c

+z [W]

+y

[W] d'' d' [V]


o [H]

d
-y [H] b1
b''1 x
b'1
B1
D
Z
O-
iul rea
-Y
gh oa
ui
un sect

-z
bi

[W] [V]

Fig.II.2.39
OBSERVAŢIE:
- prima proiecţie determinată este b1’’ (vezi pag.85);
- B1 = D ∩ paralela la OX din b1’’;
- b1’ = d ' ∩ paralela la OY din B1;
- b1 = d ∩ paralela la OZ din B1.

z(-y)
b1
d
x(-y) y
-b

o
-c

b'1 b''1
d' d''

y(-z)
Fig.II.2.40 Triplă proiecţie

OBSERVAŢIE:
- prima proiecţie determinată este b1’’ (vezi pag.85);
- b1’ = d ' ∩ paralela la OX din b1’’;
- b1 ∈ d .

87
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

DETERMINAREA PROIECŢIILOR PUNCTULUI B1 ÎN DUBLĂ PROIECŢIE

Pentru determinarea proiecţiilor punctului B1 în dublă proiecţie ortogonală se trasează


simetrica uneia dintre proiecţiile dreptei faţă de OX.
Fie d ' proiecţia a cărei simetrică se va trasa.
z
+b = +c v'
b > 0, c > 0

d'
b'1
=
x h' o
+b +c
=
v
b1 sim þã d
fa
etr e O
ica X
pr
oi
ec

y
þie
id
'

Fig.II.2.41

+z(-y)
d'
ei

-b = -c
cþi
ie

b < 0, c < 0
OX pro
de a
þã ric
fa met
si

b1
=
x h' v o
-b
-c

=
b'1
d'

v' +y(-z)
Fig.II.2.42

88
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

sau
Fie d proiecţia a cărei simetrică se va trasa.
+z

sim þã d
fa
+b = +c

etr e O
ica X
b > 0, c > 0

pr
oi
ec
þie
i
d
b'1
=
x h' v o

+b +c
=
b1
d

Fig.II.2.43

h -b = -c
b < 0, c < 0

d
b1
x h' v o
-c -b

b'1
id
þie
iec
OX pro
de a
þã ric
fa met
si

Fig.II.2.44

89
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Pentru ∀B1, cu b1’ ∈ d ' şi b1 ∈ liniei simetrice a proiecţiei d ' faţă de OX, sau b1 ∈ d şi b1’
∈ liniei simetrice a proiecţiei d faţă de OX, b = c; b şi c au simultan acelaşi semn (vezi
Fig.II.2.38 şi Fig.II.2.40).
Dacă B1 ∈ D ⇒ b1 ∈ d (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - Apartenenţa” )
Dacă B1 ∈ [B1] ⇒ b1’ ∈ d '
şi b1 ∈ liniei simetrice a proiecţiei d ' faţă de OX (vezi pag.88)

b1 = d ∩ simetrica proiecţiei d ' faţă de OX

z
v'
+b = +c
b > 0, c > 0

d' = b'1
x h' o
+b +c

v
=
d
b1
h
sim þã d
fa
etr e O
ica X
pr
oi
ec
þie

y
id
'

Fig.II.2.45

+z(-y)
d'i
þie

-b = -c
iec

b < 0, c < 0
OX pro
de a
þã ric
fa met

h
si

b1
= d
x h' v o
-b
-c

b'1 d'

v' +y(-z)
Fig.II.2.46

90
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Dacă B1 ∈ D ⇒ b1’ ∈ d ' (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )


Dacă B1 ∈ [B1] ⇒ b1 ∈ d
şi b1’ ∈ liniei simetrice a proiecţiei d faţă de OX (vezi pag.89)

b1’ = d ' ∩ simetrica proiecţiei d faţă de OX
+z

sim þã d
fa
+b = +c

etr e O
ica X
b > 0, c > 0

pr
oi
ec
v

þie
b'1

i
d'
d' =
x h' v o

+b +c
=

d b1

h
+y
Fig.II.2.47
+z
h -b = -c
b < 0, c < 0
d
b1
x h' v o
-c -b

d'
b'1 v'
'
id
þie
iec
OX pro
de a
þã ric
fa met

+y
si

Fig.II.2.48
OBSERVAŢIE:
Nu este necesar să se traseze două linii simetrice faţă de OX, una simetrica proiecţiei
d iar cealaltă simetrica proiecţiei d ' , deoarece se obţine acelaşi rezultat în ambele
cazuri (proiecţiile punctului B1 sunt unice pentru o dreaptă D dată). În concluzie se va
trasa fie simetrica lui d faţă de OX, fie a lui d ' faţă de OX.

91
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.3.3.b B2
• Fie B2 ∈ [B2]. Pentru ∀B2, b = c, b şi c au semne diferite.

T2 T1
[W2] [VS] [W1]
[B
2
],B

-b
W2

B 2 , b 2''
+c

+c

-y [H P] -b +b [HA] +y
ox, o
-c

-c

+b B 2, b2''
45°
[W3] [VI] [W4]
T3 T4 Fig.II.2.49a

[W]
+z

[V]
c
-b
=+ +y
bis
ung ectoa
hiu rea b''2
+c

lui
-yo
z
= [H
+b ]
o
=
=

-b
= b''2
x
-c

-y = -c
+b b is
ung ectoa
[H hiu rea
] lu i
yo-
z

-z

Fig.II.2.49b

-b se măsoară pe -OY, +c se măsoară pe +OZ ⇒ b2’’ se va găsi pe bisectoarea


unghiului +ZO-Y
+b se măsoară pe +OY, -c se măsoară pe -OZ ⇒ b2’’ se va găsi pe bisectoarea
unghiului –ZO+Y

Dacă B2 ∈ D ⇒ b2’’ ∈ d ' ' (vezi „A IV Invarianţii proiecţiilor - apartenenţa” )

⇒ b2’’ ∈ bisectoarea unghiului +ZO-Y = -ZO+Y


b2’’ ∈ d ' '

b2’’ = d ' ' ∩ bisectoarea unghiului +ZO-Y = -ZO+Y

92
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

[W]
+z

[V]

c
+y
bis
ung ectoa d''1 =+
hiu rea -b
lui
d''2

+c
+zo
-y
= [H
b''2 +b ]
o

=
=
-b
= b''2
-c
= x

-c
+b
-y bis
ung ectoa
hiu rea
[H lui
] -zo
y

-z

Fig.II.2.50

+z(-y) +z(-y)
bi ngh
se i u
u
ct lu
oa i -

d''1
re Y
a O+

b''2
Z

x(-y) o y x(-y) o y
sau
d''2
b''2
b
un isec
gh to
iu are
lu a
i-
ZO
+Y

+y(-z) +y(-z)

Fig.II.2.51

OBSERVAŢIE:
În tripla proiecţie unghiul +ZO-Y = -ZO+Y = 900, bisectoarea unghiului este o
direcţie înclinată la 450 faţă de OY (axa orizontală) şi OZ (axa verticală).
(planul lateral în triplă proiecţie este determinat de axele OY orizontală şi OZ
verticală)

93
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

DETERMINAREA PROIECŢIILOR PUNCTULUI B2


• -b = +c
+z
[W]

bi
un secto
[V]
[W] gh ar
iul ea
ui
+Z
O-
Y b''2
b'2 +y
B2

d'' d'
o
[ H]
D b2
d x
-y
[ H]

-z [V]

Fig.II.2.52
OBSERVAŢIE:
- prima proiecţie determinată este b2’’ (vezi pag.93);
- B2 = D ∩ paralela la OX din b2’’;
- b2’ = d ' ∩ paralela la OY din B2;
- b2 = d ∩ paralela la OZ din B2.

+z(-y)

d' d
d''
b'2 =b2 b''2
x(-y) y
+c=-b

o
bi ngh
se iu
u
ct lu
oa i +
re zo
a -y

y(-z)
Fig.II.2.53 Triplă proiecţie

OBSERVAŢIE:
- prima proiecţie determinată este b2’’ (vezi pag. 93);
- b2’ = d ' ∩ paralela la OX din b2’’;
- b2 ∈ d .

94
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

• +b = -c

[W] +z

-y
[V] [W]
o d''
[H] d'

d
b2
x [H] +y

b'2 b''2 [W]

B2

bis ghi
un
ec ulu
toa i +
rea YO
[V] -z
D

Z -
Fig.II.2.54
OBSERVAŢIE:
- prima proiecţie determinată este b2’’ (vezi pag. 93);
- B2 = D ∩ paralela la OX din b2’’;
- b2’ = d ' ∩ paralela la OY din B2;
- b2 = d ∩ paralela la OZ din B2.

z(-y)

x(-y) o y
d' d''
-c=+b

b'2 =b2 b''2


d
bi gh
s e iu
un

ct lui
oa +
re yo
a -z

y(-z)
Fig.II.2.55 Triplă proiecţie

OBSERVAŢIE:
- prima proiecţie determinată este b2’’ (vezi pag. 93);
- b2’ = d ' ∩ paralela la OX din b2’’;
- b2 ∈ d .

95
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

DETERMINAREA PROIECŢIILOR PUNCTULUI B2 ÎN DUBLĂ PROIECŢIE

Pentru ∀B2 ∈ [B2] ⇒ b2 ≡ b2’


Dacă b2 ∈ d , b2’ ∈ d ' şi b2 ≡ b2’


b2 ≡ b2’ ≡ d ∩ d '

-b = +c

z
d
d'

b'2 =b2
x
+c=-b

y
Fig.II.2.56

+b = -c

z
x o
-c=+b

b'2 =b 2
d d'
y
Fig.II.2.57

96
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.3.4 ANALIZA OCTANŢILOR PARCURŞI DE D

Vederi în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

]
1
[B
O3 O2
V
D
O1
[H P] B1 [HA]
-y ox +y
H
O8
B2

[B
O7

2
]
[W3] [VI] [W4]
T3 -z T4
Fig.II.2.58

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]
[B

O3 O2
1
]

V
D
O4
[H P] B1 [HA]
-y ox +y
H
O5
B2
2]

O6
[B

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.59

97
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

OBSERVAŢII:

1. B1 ∈ [B1]. Dacă B1 ∈ D , atunci B1 este punctul unde D trece dintr-un octant în altul,
vecin, ambii ai aceluiaşi triedru.

2. B2 ∈ [B2]. Dacă B2 ∈ D , atunci B2 este punctul unde D trece dintr-un octant în altul,
vecin, ambii ai aceluiaşi triedru.

3. Din observaţiile 1 şi 2 ⇒ B1 şi B2 delimitează octanţii prin care trece D .

4. ⇒ între H şi B1 şi respectiv V şi B1 sau


între H şi B2 şi respectiv V şi B2, D parcurge un singur octant.

5. ⇒ între H şi V, D străbate doi octanţi ai aceluiaşi triedru.

6. ⇒ în triedrele în care D nu∩ [B1] şi respectiv D nu∩ [B2], D


parcurge un singur octant.

Concluzii:

1. O dreaptă D ( D ∩ [V], D ∩ [H], D ∩ [B1], D ∩ [B2]) trece prin cinci octanţi vecini
(alăturaţi).

2. O dreaptă intersectează un plan o singură dată


⇒ ∃B1 = unic, B1 = D ∩ [B1], B1 ∈ T1 sau B1 ∈ T3
∃B2 = unic, B2 = D ∩ [B2], B2 ∈ T2 sau B2 ∈ T4.

3. Dacă B1 = D ∩ [B1], B1 ∈ T1 ⇒ D parcurge O1 şi O2.

Dacă B1 = D ∩ [B1], B1 ∈ T3 ⇒ D parcurge O5 şi O6.

Dacă B2 = D ∩ [B2], B2 ∈ T4 ⇒ D parcurge O7 şi O8.

Dacă B2 = D ∩ [B2], B2 ∈ T2 ⇒ D parcurge O3 şi O4.

98
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.3.4.a ANALIZA OCTANŢILOR PARCURŞI DE D ŞI STABILIREA


TRASEULUI DREPTEI D ÎN TRIPLĂ PROIECŢIE

T2
O3

[W] +z

v'' O2
V= v' T1

[V] d' d'' rea ZO


+Y
toa i +
ec lu
bis ghiu
D un O1
b''1
b'1 [W]
B1
v
o
[H] h''
h'
b1 O8
+y T4
[H] d H= h
x b2

bis ghiu
un
ec lui
toa -Z
re a O
[W]
O7

+Y
b''2

b'2

[V]
B2 -z

Fig.II.2.60

1. În triplă proiecţie stabilirea octanţilor prin care trece dreapta D se face urmărind
traseul proiecţiei laterale d ' ' (vezi Obs.2 pag.81).

2. Analog cu triedrele, octanţii se vor marca pe o linie paralelă cu d ' ' , delimitată
de linii perpendiculare pe aceasta, din proiecţiile laterale ale punctelor care
delimitează octanţii (H, V, B1, B2).

3. Dacă triedrele parcurse de D au fost deja stabilite, este suficient să se determine un


singur octant, în funcţie de triedrul în care se află şi de triedrul vecin (ex.: O1, vezi Fig.
de mai sus). Ceilalţi 4 octanţi se vor denumi în ordine, fiind vecini cu acesta.

99
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

z O3 T2

+Y
ZO
lu a
iu are
i+
v' v''

gh t o
un isec
b
O2 T1
d' d''

b'1 b''1
O1
x h' o y
d v h''
b1 O8
T4
b2=b'2 h b''2
O7

bi
se
y

cto
ar
ea
Fig.II.2.61 Triplă proiecţie
II.2.3.4.b ANALIZA OCTANŢILOR PARCURŞI DE D ŞI STABILIREA TRASEULUI
DREPTEI D ÎN DUBLĂ PROIECŢIE

v'

d'

b'1
x h' o
d v
b1
b2=b'2 h
sim þã de
fa
etr OX
ica
pro

y
iec
þie

O7 O 8 O 1 O2 O3
i d'

T4 T1 T2
Fig.II.2.62 Dublă proiecţie
• Pentru stabilirea proiecţiilor punctelor B1 şi B2 vezi pag. 88, 89, 90, 91 şi 96.
• Pentru stabilirea octanţilor parcurşi de D vezi pag. 98, pct.3.
• Octanţii se vor marca pe o linie paralelă la OX, delimitată de linii perpendiculare pe
aceasta, din proiecţiile punctelor care delimitează octanţii (H, V, B1, B2).

100
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.3.5 ETAPELE STABILIRII TRASEULUI UNEI DREPTE D .


RECAPITULARE
Fie M ≠ N, M şi N = oarecare, M + N = D
1. Reprezentarea proiecţiilor punctelor m' m''
M şi N
n' n''
x o y
m
n
y
2. Reprezentarea proiecţiilor dreptei m' m''
D: d' d''

m +n = d n' n''
x o y
m’ + n’ = d ' n
d m
m’’+ n’’= d ' ' y
3. Determinarea urmelor H şi V ale z

dreptei D . v' v''

d' d''

x h' v o h'' y
d
h

y
4. Stabilirea triedrelor parcurse de z T2
dreapta D . v' v''
T1
d' d''

x h' v o h'' y
d
T4
h

y
5. Aflarea punctelor de intersecţie ale z
dreptei D cu [B1] şi [B2]. v' v''

d' d''
b'1 b''1
x h' o h'' y
v
b1 d
b2=b'2 h b''2

y
6. Stabilirea octanţilor prin care trece z O3 T2
+Y

dreapta D .
ZO
lu a
iu re

v' v''
i+
gh toa
un isec
b

O2 T1
d' d''
b''1 O1
b'1
x h' o h'' y
b1 d v O8
T4
b2=b'2 h b''2
O7
bi ngh
se iu
u

y
cto lui
ar -Z
ea O
Y +

101
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

102
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.4 DREPTE PARTICULARE

DEFINIŢIE: O dreaptă este particulară dacă este paralelă cu sau perpendiculară pe


unul din planele de proiecţie.

Consecinţă: Există trei categorii de drepte paralele cu unul dintre planele de proiecţie
şi trei categorii perpendiculare pe unul dintre acestea.

II.2.4.1 DREPTE PARALELE CU UN PLAN DE PROIECŢIE

1. D1

DENUMIRE : ORIZONTALĂ

POZIŢIE: D1 || [H]

Consecinţă : Toate punctele de pe dreaptă se găsesc la aceeaşi distanţă faţă de


[H].
sau ∀ M ∈ D1 ⇒ c = constant

COORDONATELE a două puncte de pe dreaptă M ≠ N, M ∈ D1 şi N ∈ D1 , sunt


următoarele: M (a, b, c)
N (a1, b1, c).

z z

m'' n'
[VS] m'
[W1 ] [VS] [W1 ]
M n''
= = N
c
c

=
o o
c

=
=
c

=
c

m
x yx n y

[H [H
A ] A ]

Fig.II.2.63

Mm’’ ≠ Nn’’
Mm’ ≠ Nn’
Mm = Nn = c

M + N = D1
102
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

n' m''
[VS] d'1 [W1 ]
m' d''1
M n''
D1 N
=
o
c
=
=

c
=

c
d1
m
x n y

[H
A ]

Fig.II.2.64

PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Triplă proiecţie Dublă proiecţie

z z
n' d'1 m' n'' d''1 m'' n' d'1 m'

= = = = = =
c

c
c

x o y x o
n d1 n d1

m m

y y
Fig.II.2.65

103
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

DETERMINAREA URMELOR DREPTEI


z

v'' w'
[VS] d'1 d''1 [W1 ]
V= v' D1 W= w''

= o

c
=

c
v d1
w
x y

[H
A ]
Fig.II.2.66
D1 = V + W
d1 = v + w
d '1 = v’ + w’
d ' '1 = v’’ + w’’
Triplă proiecţie ortogonală Dublă proiecţie ortogonală
z z
v' d'1 w' v'' d''1 w'' v' d'1

= = =
c

x o yx o
v v
d1 d1

w
y y
Fig.II.2.67
URMELE DREPTEI D1
1. D1 || [H] ⇒ D1 [H] ⇒ H ∈ D1
2. D1 ∩ [V] = V
V ≡ v’ = D1 ∩ d '1
v = d 1 ∩ OX
v’’ = d ' '1 ∩ OZ
(vezi II.2.3.1, Urmele dreptei, Fig.II.2.20 şi II.2.21)
3. D1 ∩ [W] = W
W ≡ w’’ = D1 ∩ d ' '1
w = d1 ∩ OY
w’ = d '1 ∩ OZ
(vezi II.2.3.11 Urmele dreptei, Fig.II.2.22 şi II.2.23)

104
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

STUDIUL DREPTEI ORIZONTALE


1. c > 0
OBSERVAŢIE: Există două posibile trasee diferite pentru D1 (c > 0), în funcţie
de poziţia punctului W, şi anume dacă:
W ∈ [W1] (vezi Fig.II.2.68 )
W ∈ [W2] (vezi Fig.II.2.69 ).
[W2]

+z
-y
[VS] d'1 w' v''
V= v' d''1 [W1]
[H
D 1 W= w''
P] =

c>0
o =

c>0
d1
v
[W3] w
+y
[H
x A ]

[VI] [W4]
-z
Fig.II.2.68

[W1]

+z
[VS] +y
v'' w'
d'1
[W2] d''1 V= v'
W= w''
D1 [H
A]
=
c>0

= o
c>0

d1
v
[W4]
-y w
[H x
P]

[VI]
[W3]
-z
Fig.II.2.69

105
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Vedere în lungul axei OX

T2 T1
[W2] [VS] [W1]

V D1

c >0
-y [H P] ox [HA] +y

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.70

OBSERVAŢIE: 1. Traseele dreptelor din figurile anterioare se suprapun.


2. Pentru ∀ poziţie a punctului W (W ∈ [W1] sau W ∈ [W2]) D1
trece prin aceleaşi triedre.

106
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W ∈ [W1]
Triplă proiecţie

T2 T1
v' d'1 =d''1 w' v'' d''1 w''

c>0

c>0

c>0
= = =

x(-y) O +y
v
d1

w
+y(-z)
Fig.II.2.71

W ∈ [W1]
Dublă proiecţie
z
m' v' d'1 n'
b m< 0
c = ct. > 0

c = ct. > 0

c = ct. > 0

= = =

x o
v
bn > 0

d1
n

T2 T1
y
Fig.II.2.72

M ∈ D1 M(aM, bM, c) unde bM < 0 ⇒ M ∈ Triedrului 2


N ∈ D1 N(aN, bN, c) unde bN > 0 ⇒ N ∈ Triedrului 1

107
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W ∈ [W2]
Triplă proiecţie

T2 T1
w
d'1 = d''1 w'' v' w' v'' d''1

c>0

c>0
= =
x(-y) o +y
v
d1

+y(-z)
Fig.II.2.73

W ∈ [W2]
Dublă proiecţie
bn <0

d'1 m' v' n'


c>0

=
x(-y) n
o
v
b m >0

d1 m
T1 T2
+y(-z)
Fig.II.2.74

M ∈ D1 M(aM, bM, c) unde bM > 0 ⇒ M ∈ Triedrului 1


N ∈ D1 N (aN, bN, c) unde bN < 0 ⇒ N ∈ Triedrului 2

Concluzie: Dacă ∀ M ∈ D1 orizontală, c > 0 ⇒ D1 ∈ T1 şi D1 ∈ T2 .

108
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

2. c < 0
OBSERVAŢIE: Există două posibile trasee diferite pentru D1 (c < 0), în funcţie de
poziţia punctului W, şi anume dacă
W ∈ [W3] (vezi Fig.II.2.75)
W ∈ [W4] (vezi Fig.II.2.76).

[W1]

+z
+y
[VS]
[W2]
[H
A]

o
d1 v
w
[W4]
-y
[H x
P]
w'
d''1 v'' d'1
D1 V= v'
W= w''
[VI]
[W3]
-z
Fig.II.2.75

[W2]

+z
-y
[VS]
[W1]
[H
P]
o
v
d1 w
[W3]
+y
[H
x = A]
c

d'1 w'v'' =
c

d''1
V= v' D1
W= w''
[VI]
[W4]
-z
Fig.II.2.76
109
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Vedere în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

-y [H P] c<0
ox [HA] +y
=
V D1

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.77

OBSERVAŢIE: 1. Traseele dreptelor din figurile anterioare se suprapun.


2. Pentru ∀ poziţie a punctului W (W ∈ [W3] sau W ∈ [W4]) D1
trece prin aceleaşi triedre.

110
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W ∈ [W3]
Triplă proiecţie
+z(-y)
w

d1

x(-y) v o +y

c>0

c>0
= =
d'1 =d''1 d''1
w'' v' w' v''
T3 T4

+y(-z)
Fig.II.2.78

W ∈ [W3]
Dublă proiecţie
+z(-y)

n
d1
b n<0

x(-y) v o
c>0

=
b m>0

d'1
m' v' n'
m
T4 T3
+y(-z)
Fig.II.2.79

M ∈ D1 M(aM, bM, c) unde bM > 0 ⇒ M ∈ Triedrului 4


N ∈ D1 N(aN, bN, c) unde bN < 0 ⇒ N ∈ Tiedrului 3

111
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W ∈ [W4]
Triplă proiecţie

T3 T4

x(-y) v o +y
c>0

c>0
= d1 =
d'1 =d''1 w' v'' d''1 w''
v'

w
+y(-z)
Fig.II.2.80

W ∈ [W4]
Dublă proiecţie

d1

m
b m<0

x(-y) v o
c<0

b n >0

=
d'1 n'
m' v'
n
T3 T4
+y(-z)
Fig.II.2.81

M ∈ D1 M(aM, bM, c) unde bM < 0 ⇒ M ∈ Triedrului 3


N ∈ D1 N(aN, bN, c) unde bN > 0 ⇒ N ∈ Triedrului 4

Concluzie: Dacă ∀ M ∈ D1 orizontală, c < 0 ⇒ D1 ∈ T3 şi D1 ∈ T4..

112
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

2. D2

DENUMIRE : FRONTALĂ

POZIŢIE: D2 || [V]

Consecinţă : Toate punctele de pe dreaptă se găsesc la aceeaşi distanţă faţă de


[V].
sau ∀ M ∈ D2 ⇒ b = constant

COORDONATELE a două puncte de pe dreaptă M ≠ N, M ∈ D2 şi N ∈ D2 ,


sunt următoarele: M (a, b, c)
N (a1, b, c1).

z z

[VS] [W1 ] [VS] m' b [W1 ]

=
b
=
b m''
M
=

n' b o o
n''
=

b
=

b N
=

x y x m y
n

[H [H
A ] A ]

Fig.II.2.82

Mm’’ ≠ Nn’’
Mm’ = Nn’ = b
Mm ≠ Nn

M + N = D2

113
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

[VS] m' b [W1 ]

=
b

=
d'2
M m''
o d''2
n' b
n''
=

D2
b
=

N
d2 m
x y
n

[H
A ]
Fig.II.2.83

PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Triplă proiecţie Dublă proiecţie


z z

m' m'' m'


d'2 d''2 d'2
n' n'' n'
x o b y x o
=

= = = =
b

d2 d2
n m n m

y y
Fig.II.2.84

114
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

DETERMINAREA URMELOR DREPTEI


z

w'
b

=
[VS] [W1 ]
W= w''

d'2
o d''2

D2 h''
h' d2 w
x b
y

=
H= h
[H
A ]

Fig.II.2.85
D2 = H + W
d2 = h + w
d '2 = h’ + w’
d ' ' 2 = h’’+ w’’
Triplă proiecţie ortogonală Dublă proiecţie ortogonală
z z
w' w''

d'2 d''2 d'2

x h' o b h'' yx h' o


=

= =
b

d2 d2
h w h

y y
Fig.II.2.86
URMELE DREPTEI
1. D2 ∩ [H] = H
H ≡ h = D2 ∩ d 2
h’ = d '2 ∩ OX
h’’ = d ' ' 2 ∩ OY
(vezi II.2.3.1, Urmele dreptei, Fig.II.2.18 şi II.2.19)
2. D2 || [V] ⇒ D2 [V] ⇒ V ∈ D2
3. D2 ∩ [W] = W
W ≡ w’’ = D2 ∩ d ' ' 2
w = d 2 ∩ OY
w’ = d '2 ∩ OZ
(vezi II.2.3.1, Urmele dreptei, Fig.II.2.22 şi II.2.23).
115
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

STUDIUL DREPTEI FRONTALE


1. b > 0
OBSERVAŢIE: Există două posibile trasee diferite pentru D2 (b > 0), în funcţie
de poziţia punctului W, şi anume dacă:
W ∈ [W1] (vezi Fig.II.2.87)
W ∈ [W4] (vezi Fig.II.2.88).

[W2]

+z
-y
[VS] w' b
>0 [W1]

=
[H W=w''
d'2
P]
o D2 d''2

h' b d2 h''
>0 = w
[W3]
H= h +y
[H
X A]

[VI] [W4]
-z
Fig.II.2.87

[W2]

+z
-y
[VS]
[W1]
D2
[H
P] d'2
o
h' b>
0 d2 h''
=

[W3] w
H= h +y
[H
X A]
d''2
w'
[VI]
W=w'' [W4]
-z
Fig.II.2.88

116
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Vedere în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

D2
-y [H P] ox b >0 H [HA] +y

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.89

OBSERVAŢIE: 1. Traseele dreptelor din figurile anterioare se suprapun.


2. Pentru ∀ poziţie a punctului W (W ∈ [W1] sau W ∈ [W4]) D2
trece prin aceleaşi triedre.

117
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W ∈ [W1]
Triplă proiecţie
+z(-y)
w' w''

d'2 d''2
T1
x(-y) h' o b>0 h'' +y

=
b>0

b>0
= = T4
d2
h w

+y(-z)
Fig.II.2.90

W ∈ [W1]
Dublă proiecţie

n'
cn > 0

d'2
x(-y) h'
o
b = ct. > 0

=
c m< 0

m d2
h n

m'
T4 T1

+y(-z)
Fig.II.2.91

M ∈ D2 M(aM, b, cM) unde cM < 0 ⇒ M ∈ Triedrului 4.


N ∈ D2 N(aN, b, cN) unde cN > 0 ⇒ N ∈ Triedrului 1

118
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W ∈ [W4]
Triplă proiecţie
+z(-y)

d'2 d''2
T1
x(-y) h' o b>0 h'' +y

=
b>0

b>0
= = T4
d2
h w

w' w''

+y(-z)
Fig.II.2.92

W ∈ [W4]
Dublă proiecţie
+z(-y)
m'
c m> 0

d'2
x(-y) h' o
b = ct. > 0

=
cn < 0

d2
m h n
n'

T1 T4
+y(-z)
Fig.II.2.93

M ∈ D2 M(aM, b, cM) unde cM > 0 ⇒ M ∈ Triedrului 1


N ∈ D2 N (aN, b, cN) unde cN < 0 ⇒ N ∈ Triedrului 4

Concluzie: Dacă ∀ M ∈ D2 frontală b > 0 ⇒ D2 ∈ T1 şi D2 ∈ T4 .

119
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

2. b < 0
OBSERVAŢIE: Există două posibile trasee diferite pentru D2 (b < 0), în funcţie
de poziţia punctului W, şi anume dacă
W ∈ [W2] (vezi Fig.II.2.94)
W ∈ [W3] (vezi Fig.II.2.95).

[W1]

+z
[VS] +y
0 w'
[W2] b<
=
W= w'' [H
d'2
A ]
d''2 D2 o
h'' h'
w d2 0
b< [W4]
=

-y H= h
[H x
P]

[VI]
[W3]
-z
Fig.II.2.94

[W1]

+z
[VS] +y

[W2]
[H
A ]
o
h'' w D2 0 h'
d2 b< [W4]
=

-y
[H
P] H= h x
d''2 d'2
w'
b <0
=

[VI ]
[W3] W= w''
-z
Fig.II.2.95

120
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Vedere în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

D2

-y [H P] H b<0 ox [HA] +y
=

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.96

OBSERVAŢIE: 1. Traseele dreptelor din figurile anterioare se suprapun.


2. Pentru ∀ poziţie a punctului W (W ∈ [W2] sau W ∈ [W3]) D2
trece prin aceleaşi triedre.

121
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W ∈ [W2]
Triplă proiecţie

w'' w'
d2 h w
T2

b<0

b<0
= =
x(-y) o +y
h' h''

d'2 d''2 T3
+y(-z)
Fig.II.2.97

W ∈ [W2]
Dublă proiecţie

d2 n'
m h
cn > 0

n
b=ct.< 0

=
x(-y) o
c m< 0

h'

d'2 m'
T3 T2 +y(-z)
Fig.II.2.98

M ∈ D2 M(aM, b, cM) unde cM < 0 ⇒ M ∈ Triedrului 3


N ∈ D2 N(aN, b, cN) unde cN > 0 ⇒ N ∈ Triedrului 2

122
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W ∈ [W3]
Triplă proiecţie
+z(-y)

d'2 d''2

d2 h w
T2

b<0

b<0
= =
x(-y) o +y
h' h''
T3
w'' w'

+y(-z)
Fig.II.2.99

W ∈ [W3]
Dublă proiecţie

m'
m h d2 n
cm > 0

b=ct.<0

=
x(-y) o c n< 0
h' d'2

n'
T2 T3
+y(-z)
Fig.II.2.100

M ∈ D2 M(aM, b, cM) unde cM > 0 ⇒ M ∈ Triedrului 2


N ∈ D2 N(aN, b, cN) unde cN < 0 ⇒ N ∈ Tiedrului 3

Concluzie: Dacă ∀ M ∈ D2 frontală b < 0 ⇒ D2 ∈ T2 şi D2 ∈ T3.

123
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

3. D3

DENUMIRE : DE PROFIL

POZIŢIE: D3 || [W]

Consecinţă : Toate punctele de pe dreaptă se găsesc la aceeaşi distanţă faţă de


[W].
sau ∀ M ∈ D3 ⇒ a = constant

COORDONATELE a două puncte de pe dreaptă cu M ≠ N, M ∈ D3 şi N ∈ D3 ,


sunt următoarele: M (a, b, c)
N (a, b1, c1).

z Z

a m''
[VS] [W1 ] [VS] [W1 ]
=

m' a
=

M
a
=

o n' o n''
a
=

a N
=

a
=

m
x y x n

[H [H
A ] A ]

Fig.II.2.101

Mm’’ = Nn’’ = a
Mm’ ≠ Nn’
Mm ≠ Nn

M + N = D3

124
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

m''
[VS] [W1 ]
m' a

=
M
d''3
d'3
D3 o
n' n''
a

=
N
m d3
x n y

[H
A ]
Fig.II.2.102

PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Triplă proiecţie Dublă proiecţie

m' m'' m'


d'3 d''3 d'3
n' n'' n'
x a o y x a o
=

m m
d3 d3
n n

y y
Fig.II.2.102

125
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

DETERMINAREA URMELOR DREPTEI


z
v''
a

=
V=v'
[VS] [W1 ]
d''3
d'3 D3
o

h'
v
d3 h''
x a y

=
H= h
[H
A ]

Fig.II.2.104
D3 = H + V
d3 = h + v
d '3 = h’ + v’
d ' '3 = h’’ + v’’
Triplă proiecţie ortogonală Dublă proiecţie ortogonală
z z
v' v''
v' ?

d'3 d''3 d'3

x v h' a o h'' y x v h' a o


=

d3 d3

h?
h

y y
Fig.II.2.105
OBSERVAŢIE: În dubla proiecţie ortogonală nu se pot determina ambele proiecţii ale
umelor H şi V, din cauza traseului proiecţiilor dreptei d 3 ≡ d '3 ≡ linia de
ordine a punctelor H şi V. (perpendiculară pe OX).
Pentru determinarea proiecţiilor urmelor H şi V este necesară TRIPLA
PROIECŢIE ORTOGONALĂ.
URMELE DREPTEI
1. D3 ∩ [H] = H 2. D3 ∩ [V] = V
H ≡ h = D3 ∩ d 3 V ≡ v’ = D3 ∩ d '3
h’ = d '3 ∩ OX v = d 3 ∩ OX
h’’ = d ' '3 ∩ OY v’’ = d ' '3 ∩ OZ
(vezi II.2.3.1, Urmele dreptei, (vezi II.2.3.1, Urmele dreptei,
Fig.II.2.18 şi II.2.19) Fig.II.2.20 şi II.2.21)
3. D3 || [W] ⇒ D3 [W] ⇒ W ∈ D3

126
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

STUDIUL DREPTEI DE PROFIL


1. c > 0
OBSERVAŢIE: Există două posibile trasee diferite pentru D3 (cV > 0), în funcţie
de poziţia punctului H, şi anume dacă:
H ∈ [HA] ⇒ b > 0 (vezi Fig.II.2.106)
H ∈ [HP] ⇒ b < 0 (vezi Fig.II.2.107).

[W2]

+z
-y
a v''

=
[W1]
V=v'
[H
P] d'3
o d''3
[VS]
h' D3
v d3 h''
[W3] a

=
+y
[H H= h
x A]

[VI] [W4]
-z

Fig.II.2.106

[W1]

+z
v'' a +y
=

V= v'
[W2] D3 [H
A]
d''3 d'3
O [VS]
h'
d3 v
h'' a [W4]
=

-y
[H H= h x
P]

[VI]
[W3]
-z
Fig.II.2.107

127
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Vederi în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]
V

c >0
D3
-y [H P] ox b >0 H [HA] +y

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.108

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]
V

D3
c>0

-y [H P] H b<0 ox [HA] +y
=

[W3] [VI] [W4]


T3 T4
Fig.II.2.109

OBSERVAŢII:
1. Traseele dreptelor din figurile anterioare NU se suprapun.
2. Dacă b > 0, D3 străbate, în ordine, triedrele 2, 1, 4.
3. Dacă b < 0, D3 străbate, în ordine, triedrele 1, 2, 3.

128
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

H ∈ [HA]

Triplă proiecţie
2
+z(-y)
v' v''
T1

c>0
d'3 d''3

x(-y) v h' a o h'' y T4

=
b>0

d3

+y(-z)
Fig.II.2.110

H ∈ [HA]
Dublă proiecţie
+z(-y)

v' ?

d'3

x(-y) v h' a o
=

d3

h?

+y(-z)
Fig.II.2.111

129
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

H ∈ [HP]

Triplă proiecţie

d 3=d'3 d''3

v' v''
T1
h

c>0
b<0
x(-y) v h' a h'' o T2 y

=
T3
+y(-z)

Fig.II.2.112

H ∈ [HP]
Dublă proiecţie
+z(-y)
d 3=d'3

v' ?

h ?

x(-y) v h' a o
=

+y(-z)
Fig.II.2.113

OBSERVAŢIE:
În dubla proiecţie ortogonală proiecţia urmelor H şi V fiind
nedeterminată (vezi Observaţie pag.126) nu se pot preciza triedrele prin
care trece dreapta D3 .
În concluzie, dubla proiecţie ortogonală a dreptei D3 este irelevantă.

130
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

2. c < 0
OBSERVAŢIE: Există două posibile trasee diferite pentru D3 (cV < 0), în funcţie
de poziţia punctului H, şi anume dacă
H ∈ [HA] ⇒ b > 0 (vezi Fig.II.2.114)
H ∈ [HP] ⇒ b < 0 (vezi Fig.II.2.115).

[W2]

+z
-y
[VS]
[W1]
[H d'3 D3 d''3
P]
o
h' h''
v d3 a

=
[W3] [H
A] +y
H= h
X
[VI]
a v''
=

[W4]
V=v'
-z
Fig.II.2.114

[W1]

+z
+y

[W2] d'' D3
3 [H
A]

o [VS]
h''
a d3 v h'
=

H=h [W4]
-y
[H x
P]
d'3
v'' a [VI]
=

V=v'
[W3]
-z

Fig.II.2.115

131
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Vederi în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

D3
-y [H P] ox b>0 [HA] +y
H

c<0
V

[W3] [VI] [W4]


T3 T4
Fig.II.2.116

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

D3
-y [H P] Hb<0 ox [HA] +y
=

c<0

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.117

OBSERVAŢII:
1. Traseele dreptelor din figurile anterioare NU se suprapun.
2. Dacă b > 0, D3 străbate, în ordine, triedrele 1, 4, 3.
3. Dacă b < 0, D3 străbate, în ordine, triedrele 2, 3, 4.

132
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

H ∈ [HA]

Triplă proiecţie

d 3=d'3 d''3
x(-y) v h' a o h'' y T1

=
c<0
h
v' v'' T4

T3
+y(-z)
Fig.II.2.118

H ∈ [HA]

Dublă proiecţie
+z(-y)

x(-y) v h' a o
=

h?
d 3=d'3
v'?
+y(-z)
Fig.II.2.119

133
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

H ∈ [HP]

Triplă proiecţie

T2
d'3 d''3
h
b<0
x(-y) v h' a h'' o y T3

=
c<0

d3
v' v'' T4

+y(-z)
Fig.II.2.120
H ∈ [HP]

Dublă proiecţie

x(-y) v h' a o
=

h?
d 3 =d'3
v'?
+y(-z)
Fig.II.2.121
OBSERVAŢIE:
În dubla proiecţie ortogonală proiecţia urmelor H şi V fiind
nedeterminată (vezi Observaţie pag.126) nu se pot preciza triedrele prin
care trece dreapta D3 .
În concluzie, dubla proiecţie ortogonală a dreptei D3 este irelevantă.

Concluzie finală referitoare la dreptele particulare D1 , D2 , D3 :


Dacă o dreaptă este paralelă cu unul dintre planele de proiecţie, ea are proiecţiile,
pe celelalte plane cu care nu este paralelă, paralele cu axele de proiecţie.

134
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.4.2 DREPTE PERPENDICULARE PE UN PLAN DE PROIECŢIE


OBSERVAŢIE: Dacă o dreaptă este perpendiculară pe unul dintre planele de
proiecţie, ea este paralelă cu celelalte două.
⇒ D4 ⊥ [H] ⇒ D4  [V]
D4  [W]
D5 ⊥ [V] ⇒ D5  [H]
D5  [W]
D6 ⊥ [W] ⇒ D6  [H]
D6  [V]
4. D4

DENUMIRE : VERTICALĂ

POZIŢIE: D4 ⊥ [H]

Consecinţe : D4  [V] ⇒ D4 = frontală (vezi D2 )


D4  [W] ⇒ D4 = de profil (vezi D3 ).
adică : Toate punctele de pe dreaptă se găsesc la o aceeaşi distanţă faţă
de [V] şi la o alta, faţă de [W]
sau ∀ M ∈ D4 ⇒ b = ct. (vezi D2 )
a = ct. (vezi D3 ).
COORDONATELE a două puncte de pe dreaptă M ≠ N, M ∈ D4 şi N ∈ D4 , sunt
următoarele: M (a, b, c)
N (a, b, c1).
z z

[VS] m' [W1 ] [VS] [W1 ]


b m''
=

a
=

M
n'
o o
n''
b a
=
=

N
x y x y
m n

[H [H
A ] A ]

Fig.II.2.122
Mm ≠ Nn
Mm’ = Nn’ = b
Mm’’ = Nn’’ = a
M + N = D4

135
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

[VS] m' [W1 ]


b m''

=
d'4 a

=
d''4
n' M
b o
n''
D4

=
a

=
N
x y
m=n=d 4
[H
A ]
Fig.II.2.123

PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Triplă proiecţie Dublă proiecţie

z z
m' m'' m'
d'4 d''4 d'4
n' n'' n'

x a o y x a o
=

= =
b

m=n=d4 m=n=d4

y Y
Fig.II.2.124

136
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

DETERMINAREA URMELOR DREPTEI


z

[VS] [W1 ]
D4 d''4
d'4
o

h'
b h''

=
a
x y

=
H=h=d 4
[H
A ]
Fig.II.2.125

Triplă proiecţie ortogonală Dublă proiecţie ortogonală

z z

d'4 d''4 d'4

x h' a o h'' yx h' a o


=

= =
b

h=d 4 h=d 4

y y
Fig.II.2.126
URMELE DREPTEI
1. D4 ∩ [H] = H
H ≡ h = D4 ∩ d 4
h’ = d '4 ∩ OX
h’’ = d ' '4 ∩ OY
(vezi II.2.3.1, Urmele dreptei, Fig.II.2.18 şi II.2.19)
2. D4 || [V] ⇒ D4 [V] ⇒ V ∈ D4
3. D4 || [W] ⇒ D4 [W] ⇒ W ∈ D4

137
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

STUDIUL DREPTEI VERTICALE


OBSERVAŢIE: Există două posibile trasee diferite pentru D4 , în funcţie de
poziţia punctului H, şi anume dacă:
H ∈ [HA] ⇒ b > 0 (vezi Fig.II.2.127)
H ∈ [HP] ⇒ b < 0 (vezi Fig.II.2.131).
1. b > 0

[W2]

+z
_y
[VS]
D4 [W1]
[H d'4
P]
o d''4
h' b >
0 a [h''
=

=
[W3] HA
] +y
H=h=d 4
x

[VI] [W4]
-z
Fig.II.2.127

Vedere în lungul axei OX


T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

D4
-y [H P] ox b >0 H [HA] +y

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.128
OBSERVAŢIE: Dacă b > 0, D4 străbate triedrele 1 şi 4.

138
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

H ∈ [HA]
Triplă proiecţie

+z(-y)

d'4 d''4
T1
x(-y) h' a o h'' +y

=
b>0
= T4

h=d 4
+y(-z)
Fig.II.2.129

H ∈ [HA]
Dublă proiecţie
+z(-y)

d'4

x(-y) h' a o
=
b>0

h=d 4
+y(-z)
Fig.II.2.130
OBSERVAŢIE: Având în vedere că traseul dreptei de mai sus este perpendicular pe
OX, marcarea triedrelor şi octanţilor prin care trece dreapta nu se poate face pe o
linie paralelă cu OX, deoarece la dreapta şi la stânga urmei H nu există nici un
segment care să aparţină dreptei D4 . (vezi Fig.II.2.33 şi II.2.62)

139
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

2. b < 0

[W1]

+z
[VS] +y

[W2]
[H
D4 A]
d'4 d''4
o
h''
h' a 0 [H
b< P] [W4]
=

-y
H=h=d 4 x

[VI]
[W3]
-z
Fig.II.2.131

Vedere în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

D4

[H P] H b<0 ox [HA] +y
=

[W3] [VI] [W4]


T3 T4
Fig.II.2.132

OBSERVAŢIE: Dacă b < 0, D4 străbate triedrele 2 şi 3.

140
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

H ∈ [HP]
Triplă proiecţie

d'4 d''4

h=d 4 a
T2

b<0
x(-y) =h' h'' o +y

T3
+y(-z)
Fig.II.2.132

H ∈ [HP]
Dublă proiecţie

d'4

h=d 4
b<0

x(-y) =
h' a o

+y(-z)
Fig.II.2.133

OBSERVAŢIE: Având în vedere că traseul dreptei de mai sus este perpendicular pe


OX, marcarea triedrelor şi octanţilor prin care trece dreapta nu se poate face pe o
linie paralelă cu OX, deoarece la dreapta şi la stânga urmei H nu există nici un
segment care să aparţină dreptei D4 . (vezi Fig.II.2.33 şi II.2.62)

141
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

5. D5

DENUMIRE : DE CAPĂT

POZIŢIE: D5 ⊥ [V]

Consecinţe : D5  [H] ⇒ D5 =orizontală (vezi D1 )


D5  [W] ⇒ D5 = de profil (vezi D3 ).

adică : Toate punctele de pe dreaptă se găsesc la o aceeaşi


distanţă faţă de [H] şi la o alta, faţă de [W]

sau ∀ M ∈ D5 ⇒ c = ct. (vezi D1 )


a = ct. (vezi D3 ).

COORDONATELE a două puncte de pe dreaptă cu M ≠ N, M ∈ D5 şi N ∈ D5 ,


sunt următoarele: M (a, b, c)
N (a, b1, c).

z z

[VS] m'' [W1 ] [VS] [W1 ]


m' a n'
=

M
n''
a
=

= o o N
c

m =
c

x yx y
n

[H [H
A ] A ]

Fig.II.2.134

Mm = Nn = c
Mm’ ≠ Nn’
Mm’’ = Nn’’ = a
M + N = D5

142
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

[VS] m'=n'=d'5 m'' [W1 ]


M d''5
D5 n''
a

=
o N
=

c
m
d5 =
x

c
y
n

[H
A ]
Fig.II.2.135

PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Triplă proiecţie Dublă proiecţie

z z
m'=n'=d'5 m'' d''5 n'' m'=n'=d'5
c

x a o yx a o
=

m m
d5 d5
n n

y y
Fig.II.2.136

143
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

DETERMINAREA URMELOR DREPTEI


z

v''
a

=
[VS] V= v'=d'5 [W1 ]
d''5
D5
=

c
o
v
d5
x y

[H
A ]
Fig.II.2.137

Triplă proiecţie ortogonală Dublă proiecţie ortogonală


z z
v'=d'5 v'' d''5 v'=d'5
c

x v a o y x v a o
=

d5 d5

y y
Fig.II.2.138
URMELE DREPTEI
1. D5 || [H] ⇒ D5 [H] ⇒ H ∈ D5
2. D5 ∩ [V] = V
V ≡ v’ = D5 ∩ d '5
v = d 5 ∩ OX
v’’ = d ' '5 ∩ OZ
(vezi II.2.3.1, Urmele dreptei, Fig.II.2.20 şi II.2.21)
3. D5 || [W] ⇒ D5 [W] ⇒ W ∈ D5

144
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

STUDIUL DREPTEI DE CAPĂT


OBSERVAŢIE: Există două posibile trasee diferite pentru D5 , în funcţie de
poziţia punctului V, şi anume dacă:
V ∈ [VS] ⇒ c > 0 (vezi Fig.II.2.139)
V ∈ [VI] ⇒ c < 0 (vezi Fig.II.2.143).
1. c > 0

[W2]

+z
-y
v''
V=v'=d'5 d''5 [W1]
[H [VS]
P]
D5
c>0
= 0
a
v d5
[W3] [H
A] +y
x

[VI] [W4]
-z

Fig.II.2.139

Vedere în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

V D5
c >0

-y [H P] ox [HA] +y

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.140
OBSERVAŢIE: Dacă c > 0, D5 străbate triedrele 1 şi 2.

145
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

V ∈ [VS]
Triplă proiecţie
+z(-y)
T2 T1

v'=d'5 v'' d''5

c>0
x(-y) v a o +y

=
d5

+y(-z)
Fig.II.2.141

V [VS]
Dublă proiecţie

v'=d'5
c>0

x(-y) v a o
=

d5

+y(-z)
Fig.II.2.142

OBSERVAŢIE: Având în vedere că traseul dreptei de mai sus este perpendicular pe


OX, marcarea triedrelor şi octanţilor prin care trece dreapta nu se poate face pe o
linie paralelă cu OX, deoarece la dreapta şi la stânga urmei V nu există nici un
segment care să aparţină dreptei D5 . (vezi Fig.II.2.33 şi II.2.62)

146
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

2. c < 0

[W2]

+z
-y
[VS]
[W1]
[H
P]
o
a
v
d5 [H
[W3]
A ] +y
[VI]
x c<0
= [W4]
v'' d''5
V=v'=d'5
D5
-z
Fig.II.2.143

Vedere în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

[H P] ox [HA] +y
c<0

=
V D5

[W3] [VI] [W4]


T3 T4
Fig.II.2.144

OBSERVAŢIE: Dacă c < 0, D5 străbate triedrele 3 şi 4.

147
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

V ∈ [VI]
Triplă proiecţie
+z(-y)

x(-y) v a o +y

=
c<0
v'' d''5
v'=d'5
T2 T1
d5
+y(-z)
Fig.II.2.145

V ∈ [VI]
Dublă proiecţie
+z(-y)

x(-y) v a o
=
c<0

v'=d'5

d5
+y(-z)
Fig.II.2.146

OBSERVAŢIE: Având în vedere că traseul dreptei de mai sus este perpendicular pe


OX, marcarea triedrelor şi octanţilor prin care trece dreapta nu se poate face pe o
linie paralelă cu OX, deoarece la dreapta şi la stânga urmei V nu există nici un
segment care să aparţină dreptei D5 . (vezi Fig.II.2.33 şi II.2.62)

148
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

6. D6

DENUMIRE : FRONTO - ORIZONTALA

POZIŢIE: D6 ⊥ [W]

Consecinţe : D6  [H] ⇒ D6 = orizontală (vezi D1 )


D6  [V] ⇒ D6 = frontală (vezi D2 ).

adică : Toate punctele de pe dreaptă se găsesc la o aceeaşi distanţă faţă


de [H] şi la o alta, faţă de [V]
sau ∀ M ∈ D6 ⇒ c = ct. (vezi D1 )
b = ct. (vezi D2 ).

COORDONATELE a două puncte de pe dreaptă M ≠ N, M ∈ D6 şi N ∈ D6 , sunt


următoarele: M (a, b, c)
N (a1, b, c).

z z

[VS] [W1 ] [VS] [W1 ]


n'
b
m'' n''
=

m' o o N
b
=

M =

x y x n y
c

m[ [H
H
A ] A ]

Fig.II.2.147

Mm = Nn = c
Mm’ = Nn’ = b
Mm’’ ≠ Nn’’
M + N = D6

149
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

[VS] [W1 ]
n'
d'6 b m''=n''=d''6

=
m' o N
b D6
=

c
M =
x n y
c

= d6

m[
H
A ]
Fig.II.2.148

PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Triplă proiecţie Dublă proiecţie

z z

m' d'6 n' m''=n''=d''6 m' d'6 n'


c

x = = o b y x = = o
=

= = = =
b

d6 d6
m n m n

y y
Fig.II.2.149

150
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

DETERMINAREA URMELOR DREPTEI


z

w'
[VS] b [W1 ]
d'6

=
W= w''=d''6

D6
o =

c
w
x d6 y

[H
A ]
Fig.II.2.150

Triplă proiecţie ortogonală Dublă proiecţie ortogonală


z z

d'6 w' w''=d''6 d'6


= =
c

c
x o b y x o
=

= =
b

d6 d6
w

y
Fig.II.2.151
URMELE DREPTEI
1. D6 || [H] ⇒ D6 [H] ⇒ H ∈ D6
2. D6 || [V] ⇒ D6 [V] ⇒ V ∈ D6
3. D6 ∩ [W] = W
W ≡ w’’ = D6 ∩ d ' '6
w = d 6 ∩ OY
w’ = d '6 ∩ OZ
(vezi II.2.3.1, Urmele dreptei, Fig.II.2.22 şi II.2.23)
151
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

STUDIUL DREPTEI FRONTO-ORIZONTALE


OBSERVAŢIE: Există patru posibile trasee diferite pentru D6 , în funcţie de
poziţia punctului W, şi anume dacă:
W ∈ [W1] ⇒ b > 0, c > 0 (vezi Fig.II.2.152)
W ∈ [W2] ⇒ b < 0, c > 0 (vezi Fig.II.2.156)
W ∈ [W3] ⇒ b < 0, c < 0 (vezi Fig.II.2.160)
W ∈ [W4] ⇒ b > 0, c < 0 (vezi Fig.II.2.164).
1. b > 0, c > 0

[W2]

+z
-y

w' b [W1]
[VS] d'6 >0
[H

=
P]
W=w''=d''6
D6
o

c>0
=

[W3] d6 w
+y
x [H
A ]

[VI] [W4]
-z
Fig.II.2.152
Vedere în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

b >0 W=D6
c >0

-y [H P] ox [HA] +y

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.13
OBSERVAŢIE: Dacă b > 0 şi c > 0, D6 se găseşte exclusiv în triedrul 1.

152
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W ∈ [W1]
Triplă proiecţie
+z(-y)

d'6 w' w''=d''6


T1

c>0
=
x(-y) o b>0 +y

=
b>0
=
d6
w

+y(-z)
Fig.II.2.154

W ∈ [W1]
Dublă proiecţie
+z(-y)

d'6 m'
c M> 0

x(-y) o
bM > 0

d6
m
T1
+y(-z)
Fig.II.2.155

Concluzie: Dacă ∀ M ∈ D6 = fronto-orizotală


b > 0 şi c > 0 ⇒ D6 ∈ T1.

153
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

2. b < 0, c > 0

[W1]

+z
[VS] +y

0 w'
W=w''=d''6 b<

=
[H
d'6 A]
D6
c>0
=
[W2] o
w d6
[W4]
-y
[H x
P]

[VI]
[W3]
-z
Fig.II.2.156

Vedere în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]
W=D6 b < 0
c >0

-y [H P] ox [HA] +y

[W3] [VI] [W4]


T3 -z T4
Fig.II.2.157

OBSERVAŢIE: Dacă b < 0 şi c > 0, D6 se găseşte exclusiv în triedrul 2.

154
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W ∈ [W2]
Triplă proiecţie

+z(-y)
d'6 w''=d''6 w'
d6 T2 w

c>0
b<0
x(-y) = +y
o
+y(-z)
Fig.II.2.158

W ∈ [W2]
Dublă proiecţie ortogonală

+z(-y)
d'6 T2 m'
d6 m
c m> 0
bm< 0

x(-y) o
+y(-z)
Fig.II.2.159

Concluzie: Dacă ∀ M ∈ D6 = fronto-orizotală


b < 0 şi c > 0 ⇒ D6 ∈ T2.

155
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

3. b < 0, c < 0

[W1]

+z
[VS] +y

[H
A]
o
[W2]
w
d6
[W4]
-y [H
P]
x
[W3] [VI]
w'
c<0

0
= b<
=

d'6
W=w''=d''6

-z D6
Fig.II.2.160

Vedere în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

-y [H P] ox [HA] +y
c<0

b<0
W=D6
[W3] [VI] [W4]
T3 -z T4
Fig.II.2.161

OBSERVAŢIE: Dacă b < 0 şi c < 0, D6 se găseşte exclusiv în triedrul 3.

156
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W ∈ [W3]
Triplă proiecţie

+z(-y)
d6 w

b<0
=
x(-y) o +y

c<0
=
d'6 T3
w''=d''6 w'
+y(-z)
Fig.II.2.162

W ∈ [W3]
Dublă proiecţie
+z(-y)
d6 m
b m< 0

x(-y) o
c m< 0

d'6 m'
T3
+y(-z)
Fig.II.2.163

Concluzie: Dacă ∀ M ∈ D6 = fronto-orizotală


b < 0 şi c < 0 ⇒ D6 ∈ T3.

157
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

4. b > 0, c < 0

[W2]

+z
-y

[W1]
[H [VS]
P]
o
w
[W3] [H
A] d6 +y
[VI]
x

c<0
=
w' b >
0

=
d'6 W=w''=d''6
-z [W4]
D6
Fig.II.2.164

Vedere în lungul axei OX

T2 +z T1
[W2] [VS] [W1]

-y [H P] ox [HA] +y
c<0

b>0
W=D6
[W3] [VI] [W4]
T3 -z T4
Fig.II.2.165

OBSERVAŢIE: Dacă b > 0 şi c < 0, D6 se găseşte exclusiv în triedrul 4.

158
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

W ∈ [W4]
Triplă proiecţie

x(-y) o b>0 +y

=
b>0
=
d6

c<0
w
d'6 w' w''=d''6
T4
+y(-z)
Fig.II.2.166

W ∈ [W4]
Dublă proiecţie ortogonală
+z(-y)

x(-y) o
bm > 0

c m< 0

d6 m
d'6 m'
T4
+y(-z)
Fig.II.2.167

Concluzie: Dacă ∀ M ∈ D6 = fronto-orizotală


b > 0 şi c < 0 ⇒ D6 ∈ T4.

Concluzie finală referitore la dreptele perpendiculare pe planele de proiecţie:


Dacă o dreaptă este perpendiculară pe unul dintre planele de proiecţie, are
proiecţia pe acel plan un punct, iar celelalte proiecţii paralele cu axele.

159
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

TABEL RECAPITULATIV CU DREPTELE PARTICULARE:

1. D1 || [H] d'1 d''1 d'1


orizontală
pag.102 x o yx o
d1 d1

y y
2. D2 || [V] d'2 d''2 d'2
frontală
pag.113 x o yx o
d2 d2
y y
3. D3 || [W] d'3 d''3 d'3
de profil
pag.124 x o yx o
d3 d3
y y
4. D4 ⊥ [H] z z
d'4 d''4 d'4
verticală
pag.135 x o yx o
d4 d4
y y
5. D5 ⊥ [V] d'5 d''5 d'5
de capăt x o yx o
pag.142
d5 d5
y y
6. D6 ⊥ [W] d'6 d''6 d'6
fronto-orizontală
x o yx o
pag.149
d6 d6
y y

OBSERVAŢIE: Toate proiecţiile din prezentul tabel sunt trasate în triedrul 1


(pentru sensul pozitiv al axelor OX, OY şi OZ).Pentru urmele
dreptei se va consulta fiecare caz în parte.

160
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

PUNCTE PE DREPTELE PARTICULARE


1. ∀ M ∈ D1 ⇒ c = ct. d'1 m' m'' d''1 d'1 m'

c = ct.

c = ct.
= =
x o yx o
d1 d1
m m
y y
2. ∀ M ∈ D2 ⇒ b = ct. d'2 z d''2 d'2 z
m' m'' m'
x o yx o

b = ct.

b = ct.
= d2 = d2
m m
y y
3. ∀ M ∈ D3 ⇒ a = ct.
m' d'3 d''3 m'' m' d'3
x o yx a = ct. o

=
m a = ct. m d3
=

d3 y y
4. ∀ M ∈ D4 ⇒ a = ct. d'4 d''4
m' m''
d'
m' 4
b = ct
x a = ct. o yx a = ct. o
=

=
b = ct.

b = ct.
= =

m = d4 y m = d4 y
5. ∀ M ∈ D5 ⇒ a = ct. m' = d'5 z m'' d''5 m' = d'5 z
c = ct.

c = ct.

c = ct
x = o yx =
a = ct. a = ct. o
=

m m
d5 y d5 y
6. ∀ M ∈ D6 ⇒ b = ct. d'6 m' m'' = d''6 d'6 m'
b = ct. c = ct.

b = ct. c = ct.

c = ct. = =
x o yx o
d6 = d6 =
m m
y y
OBSERVAŢIE: ∀ M ∈ D4 , sau D5 , sau D6 are proiecţia pe planul pe care
dreapta este perpendiculară confundată cu proiecţia dreptei pe
respectivul plan, aceasta fiind un punct (vezi concluzia pag.159), adică:
dacă M ∈ D4 ⊥ [H] ⇒ m ≡ d 4 , unde d 4 este un punct;
dacă M ∈ D5 ⊥ [V] ⇒ m’ ≡ d '5 , unde d '5 este un punct;
dacă M ∈ D6 ⊥ [W] ⇒ m’’ ≡ d ' ' 6 , unde d ' ' 6 este un punct.
Toate punctele M de mai sus au coordonatele pozitive.
161
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.4.3 DREPTE DIN PLANELE DE PROIECŢIE

I. DREPTE CE APARŢIN UNUI PLAN DE PROIECŢIE


1. D ∈ [H]
2. D ∈ [V]
3. D ∈ [W]
II. DREPTE CE APARŢIN AMBELOR PLANE DE PROIECŢIE
1. D ∈ [V] şi D ∈ [W]
2. D ∈ [H] şi D ∈ [W]
3. D ∈ [H] şi D ∈ [V]

162
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

I. DREPTE CE APARŢIN UNUI PLAN DE PROIECŢIE

1. D ∈ [H]

Fie H ∈ [H] (vezi II.1 Proiecţia ortogonală a punctului. Puncte particulare)

[VS] [W1 ]

O x h' O h'' y
h''
h'
x y h
H =h
[H y
A ]
Fig.II.2.168 Fig.II.2.169

şi H1 ≠ H2; H1 ∈ [H], H2 ∈ [H], H1 + H2 = D

[VS] [W1 ]

O x h'1 d' h'2 O h''1 d'' h''2 y


h'2 h''1
h'1 d' d''
D =d h''2 h1
x H1=h1 H2 =h 2 y d
h2
[H
A ] y
Fig.II.2.170 Fig.II.2.171

Observaţie: Dacă pentru ∀ H ∈ [H], H ≡ h, iar h’şi h’’ se află pe axe


(vezi II.1 Proiecţia ortogonală a punctului. Puncte particulare);
analog, ∀ D ∈ [H], D ≡ d , iar d ' şi d ' ' se află pe axe.

163
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Fie D1  [H] (vezi II.2.4 Drepte particulare)

[VS] d'1 d''1 [W1 ] d'1 d''1

c=ct.

c=ct.
D1
x = = y
O
c=ct.

c=ct.
= O =
d1
x y d1

[H
A ]
y
Fig.II.2.172 Fig.II.2.173

D1  d 1 ,
d '1  OX,
d ' '1  OY,
la distanţa c = ct. de axe.

Dacă c = ct. = 0, D1 devine:

[VS] [W1 ]

O x d'1 O d''1 y
d'1 d''1
D1=d1
x y d1

[H
A ]
y
Fig.II.2.174 Fig.II.2.175

Concluzie: Dacă D ∈ [H], atunci ea este o dreaptă particulară, şi anume,


o orizontală D ≡ D1 , pentru care c = ct. = 0.
Proiecţiile dreptei vor avea acelaşi traseu cu ale oricărei orizontale, dar
la distanţa c = 0 faţă de axe, adică:
∀ D1 ∈ [H], D1 ≡ d1 , iar d '1 şi d ' '1 se află pe axe.

164
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Urmele dreptei D1 (c = 0)

[VS] [W1 ]

w'=v'' x v=v' d'1 w'=v'' d''1 w'' y


V=v'=v
d'1 O d''1 O
D1=d1 W=w''=w
x y d1

[H w
A ]
y
Fig.II.2.176 Fig.II.2.177

H: D1 ∈ [H], dar D1 [H], pentru că are o infinitate de puncte comune cu [H],


(Intersecţia unei drepte cu un plan este un punct şi nu o infinitate de puncte)
⇒ H ∈ D1 .

V: d 1 ∩ OX = v, V ≡ v’ şi v’v = c (vezi II.2.4 Drepte particulare D1 )


Dar c = 0 ⇒ V = v’ = v.

W: d 1 ∩ OY = w; W ≡ w’’ şi w’’w = c (vezi II.2.4 Drepte particulare D1 )


Dar c = 0 ⇒ W = w’’ = w.

165
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

2. D ∈ [V]

Fie V ∈ [V] (vezi II.1 Proiecţia ortogonală a punctului. Puncte particulare)


z

[VS] [W1 ] z
v''
V =v'
O v' v''
x y
v v O
x y
[H y
A ]
Fig.II.2.178 Fig.II.2.179

şi V1 ≠ V2; V1 ∈ [V], V2 ∈ [V], V1 + V2 = D


z

V2=v'2 v''2
[VS] d''2 [W1 ] z
D2=d'2 v''1
v'2 v''2
V1=v'1 d'2
d2 d''2
o v'1 v''1
v2 x d2 y
v1 v1 v2 o
x y
y
[H
A ]
Fig.II.2.180 Fig.II.2.181

Observaţie: Dacă pentru ∀V ∈ [V], V ≡ v’, iar v şi v’’ se află pe axe


(vezi II.1 Proiecţia ortogonală a punctului. Puncte particulare)
analog, ∀ D ∈ [V], D ≡ d ' , iar d şi d ' ' se află pe axe.

166
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Fie D2  [V] (vezi II.2.4 Drepte particulare)

z
b=
ct.

=
d'2
[VS] [W1 ] z
D2 d''2
d'2 d''2
o
x b=ct. y

=
d2 o

b=ct.

b=ct.
x b=
ct. y = d2 =
=

[H
A ] y

Fig.II.2.182 Fig.II.2.183

D2  d '2 ,
d 2  OX,
d ' '2  OZ,
la distanţa b = ct. de axe.

Dacă b = ct. = 0, D2 devine:


z

D2=d'2
[VS] d''2 [W1 ] Z

d'2
d''2
d2 o
x d2 y
x o
y
y
[H
A ]

Fig.II.2.184 Fig.II.2.185

Concluzie: Dacă D ∈ [V], atunci ea este o dreaptă particulară, şi anume,


o frontală D ≡ D2 , pentru care b = ct. = 0.
Proiecţiile dreptei vor avea acelaşi traseu cu ale oricărei frontale, dar la
distanţa b = 0 faţă de axe, adică:
∀ D2 ∈ [V], D2 ≡ d '2 , iar d 2 şi d ' '2 se află pe axe.

167
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Urmele dreptei D2 (b = 0)

W=w''=w'
D2=d'2
[VS] d''2 [W1 ] z
w'=w''
d'2
w=h'' d''2
d2 o
x h=h' d2 w=h'' y
x o
H=h'=h y
[H y
A ]

Fig.II.2.186 Fig.II.2.187

H: d '2 ∩ OX = h’, H ≡ h şi h’h = c (vezi II.2.4 Drepte particulare D2 )


Dar b = 0 ⇒ H = h’ = h.

V: D2 ∈ [V], dar D2 [V], pentru că are o infinitate de puncte comune cu [V],


(Intersecţia unei drepte cu un plan este un punct şi nu o infinitate de puncte)
⇒ V ∈ D2 .

W: d '2 ∩ OZ = w’; W ≡ w’’ şi w’’w’ = b (vezi II.2.4 Drepte particulare D2 )


Dar b = 0 ⇒ W = w’’ = w’.

168
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

3. D ∈ [W]

Fie W ∈ [W] (vezi II.1 Proiecţia ortogonală a punctului. Puncte particulare)


z

[VS] [W1 ] z
w'
W=w" w' w"

O
w x y
x O
y w
[H y
A ]
Fig.II.2.189 Fig.II.2.190

şi W1 ≠ W2; W1 ∈ [W], W2 ∈ [W], W1 + W2 = D


z

w'1 W=w"
1 1
[VS] d' [W1 ] z
w'2 D =d"
W2=w" 2 w'2 w"
2
d' d''
o w'1 w"1
w1 x y
d
x w2 y w2 o
d
[H w1
A ] y

Fig.II.2.191 Fig.II.2.192

Observaţie: Dacă pentru ∀ W ∈ [W], W ≡ w’’, iar w şi w’ se află pe axe


(vezi II.1 Proiecţia ortogonală a punctului. Puncte particulare)
analog, ∀ D ∈ [W], D ≡ d ' ' , iar d ' şi d se află pe axe.

169
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Fie D3  [W] (vezi II.2.4 Drepte particulare)

t.
a=c

=
[VS] [W1 ] z
D3 d"3

=
d'3 a=ct.
o d'3 d"3
x y

=
= t. o
x d3 a=c y d3

=
[H a=ct.
A ] y
Fig.II.2.193 Fig.II.2.194
D3  d ' '3 ,
d 3  OY,
d '3  OZ,
la distanţa a = ct. de axe.
Dacă a = ct. = 0, D3 devine:
z

[VS] d'3 [W1 ] z


D3=d"3
o d'3 d"3
d3 x y
x o
y d3

[H
A ] y
Fig.II.2.195 Fig.II.2.196

Concluzie: Dacă D3 ∈ [W], atunci ea este o dreaptă particulară, şi anume,


o dreptă de profil D ≡ D3 , pentru care a = ct. = 0.
Proiecţiile dreptei vor avea acelaşi traseu cu ale oricărei drepte de
profil, dar la distanţa a = 0 faţă de axe, adică:
∀ D3 ∈ [W], D3 ≡ d ' '3 , iar d3 şi d '3 se află pe axe.

170
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Urmele dreptei D3 (a = 0)

V =v"=v'
[VS] d'3 [W1 ] z
D3=d"3 v"=v'
h'=v d'3 d"3
o
d3 x h'=v h" y
x H =h=h" o
y d3
h
[H
A ] y

Fig.II.2.197 Fig.II.2.198

H: d ' '3 ∩ OY = h’’, H ≡ h şi hh’’ = a (vezi II.2.4 Drepte particulare D3 )


Dar a = 0 ⇒ H = h = h’’.

V: d ' '3 ∩ OZ = v’’; V ≡ v’ şi v’v’’ = a (vezi II.2.4 Drepte particulare D3 )


Dar a = 0 ⇒ V = v’ = v’’.

W: D3 ∈ [W], dar D3 [W], pentru că are o infinitate de puncte comune cu [W],


(Intersecţia unei drepte cu un plan este un punct şi nu o infinitate de puncte)
⇒ W ∈ D3 .

171
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

INTERSECŢIA DREPTELOR DIN PLANELE DE PROIECŢIE

1. D1 ∩ D2 ,
unde D1 ⊂ [H] şi D2 ⊂ [V] (vezi II.2.4.3 Drepte Particulare în planele de
proiecţie)

Dacă D1 ⊂ [H], D2 ⊂ [V] şi D1 ∩ D2 = I1


⇓ ⇓
I1 ∈ [H] I1 ∈ [V] ⇒ I1 = [H] ∩ [V]
⇓ ⇓
i1’∈ Ox i1 ∈ Ox (vezi II.1 Proiecţia ortogonală a
punctului. Puncte particulare)

I1 ≡ i1’ ≡ i1 şi I1, i1’, i1 ∈ Ox

[VS] [W1 ]
d"2
D2=d'2 d'2 d"2
O =i"1 x d'1=d2 d''1 y
i=i' i" O
d'1=d2 d''1
d1
x I1=i1=i'1 D1=d1 y
[H
A ]
y
Fig.II.2.199 Fig.II.2.200

i1 = d1 ∩ d 2 , i1 ∈ Ox
i1’ = d '1 ∩ d '2 , i1’ ∈ Ox
i1’’ = d ' '1 ∩ d ' '2 , i1’’ = O

172
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

2. D1 ∩ D3 ,
unde D1 ⊂ [H] şi D3 ⊂ [W] (vezi II.2.4.3)
Dacă D1 ⊂ [H], D3 ⊂ [W] şi D1 ∩ D3 = I2
⇓ ⇓
I2 ∈ [H] I2 ∈ [W] ⇒ I2 = [H] ∩ [W]
⇓ ⇓
i2’’∈ Oy i2 ∈ Oy

I2 ≡ i2’’ ≡ i2 şi I2, i2’’, i2 ∈ Oy
z

[VS] [W1 ]
d'3 d'3 d"3
D3=d"3
i'2=O x d'1 d"1 i"2 y
d'1 I2=i2=i"2 i'2=O
d"1 =d3
d3
D1=d1 d1
x y
i2
[H
A ]
y
Fig.II.2.201 Fig.II.2.202
i2 = d1 ∩ d3 , i2 ∈ Oy
i2’ = d '1 ∩ d '3 , i2’ = O
i2’’ = d ' '1 ∩ d ' '3 , i2’’ ∈ Oy
3. D2 ∩ D3 ,
unde D2 ⊂ [V] şi D3 ⊂ [W] (vezi II.2.4.3)
Dacă D2 ⊂ [V], D3 ⊂ [W] şi D2 ∩ D3 = I3
⇓ ⇓
I3 ∈ [V] I3 ∈ [W] ⇒ I3 = [V] ∩ [W] ⇒ I3 ∈ Oz
⇓ ⇓
i3’’∈ Oz i3’ ∈ Oz (vezi II.1 Puncte particulare)

I3 ≡ i3’ ≡ i3’’ şi I3, i3’, i3’’ ∈ Oz
z

z
I3=i'=i"
3 3
[VS] [W1 ] i'3=i"3
D2=d'2 d'2 d"3
d"2 =d'3 D3=d"3 x d"2 =d'3 y
d2 d3
i3= O d2 i3 = O
d3
x y
[H
A ]
y

Fig.II.2.203 Fig.II.2.204
i3 = d 2 ∩ d3 , i3 = O
i3’ = d '2 ∩ d '3 , i3’ ∈ Oz
i3’’ = d ' '2 ∩ d ' '3 , i3’’ ∈ Oz

173
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II. DREPTE CE APARŢIN AMBELOR PLANE DE


PROIECŢIE

Observaţie: 1. O dreaptă aparţine atât unui plan, cât şi unui al doilea, dacă este
dreapta lor de intersecţie.
sau: dacă D = [P1] ∩ [P2], atunci D ∈ [P1] şi D ∈ [P2].

2. O dreaptă aparţine unui număr n de plane, dacă planele trec toate


prin această dreaptă.
sau: dacă D = [P1] ∩ [P2] ∩ … ∩ [Pn], atunci D ∈ [P1], D ∈ [P2],
… D ∈ [Pn].

[P2]
[P1] [P4]

Fig.II.2.205

3. Dacă D este dreapta de intersecţie dintre două plane, nu există un al


treilea plan perpendicular pe celelalte două, căruia dreapta D să îi
aparţină.
sau: dacă D =[P1] ∩ [P2] şi [P3] ⊥ [P1], şi [P3] ⊥ [P2], atunci D ∉
[P3] .

Consecinţă: Nu ∃ D , astfel încât D ∈ [H], D ∈ [V] şi D ∈ [W],


simultan.

174
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

1. D ∈ [V] şi D ∈ [W]

D ∈ [V] şi D ∈ [W]

D ∈ [V] ∩ [W] = Oz

Oz ⊥ [H] ⇒ D ≡ D4 ⊥ [H] = o dreaptă verticală (vezi II.2.4 Drepte particulare).

Pentru ∀ M ∈ D4 verticală b = ct. şi a = ct. (vezi II.2.4 Drepte particulare).


⇒ ∀ I ∈ Oz, b = ct. = 0 şi a = ct. = 0.

z z

m' m" [W ] d'4= D4 =d''4


[VS] 1 [VS] [W1 ]
b= M I =i'=i"
=

ct. ct.
d'4 a=
D4 d''4 d 4 =i= O
O
b=
ct.
=

ct.
x a= yx y
d 4 =m b=0;a=0

[H [H
A ] A ]
Fig.II.2.206 Fig.II.2.207

dacă D4 ≡ Oz ⇒ D4 ≡ d '4 ≡ d ' '4

D4 (= Oz) ∩ [H] = O (originea) = d 4

pentru ∀ I ∈ D4 i’ ∈ d '4
i’’∈ d ' '4
i ∈ d 4 (vezi A.IV Invarianţii proiecţiei Apartenenţa)


I ≡ i’ ≡ i’’, i = O (originea axelor).

175
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Urmele dreptei D4 ( D4 = [V] ∩ [W] )


z

d'4= D4 =d''4
[VS] [W1 ]

d 4 =H =h=h'=h"
O

x y
[H
A ]
Fig.II.2.208
H: D4 ⊥ [H] = verticală (vezi II.2.4 Drepte particulare D4 )
D4 ∩ [H] = H = h, hh’ = b, hh’’ = a
dar, b = 0, a = 0 ⇒ H = h = h’ = h’’ = O (originea axelor).
V: D4 ∈ [V] ⇒ V ∈ D4 .
(vezi II.2.4.3 Dreptele din planele de proiecţie, Urmele dreptelor D1 , D2 , D3 )
W: D4 ∈ [W] ⇒ W ∈ D4 .
(vezi II.2.4.3 Dreptele din planele de proiecţie, Urmele dreptelor D1 , D2 , D3 )

2. D ∈ [H] şi D ∈ [W]

D ∈ [H] şi D ∈ [W]

D = [H] ∩ [W] = Oy

Oy ⊥ [V] ⇒ D ≡ D5 ⊥ [V] = o dreaptă de capăt (vezi II.2.4 Drepte particulare).

Pentru ∀ M ∈ D5 de capăt a = ct. şi c = ct. (vezi II.2.4 Drepte particulare).


⇒ ∀ I ∈ Oy, a = ct. = 0 şi c = ct. = 0.

176
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

z z

[VS] d''5 [W1 ] [VS] [W1 ]


d'5=m' D5 m"
c=ct.
= d'5 =i'

-
D5 =d5 =d"5
O M O
= I =i=i"
d5 ct.

-
x a= yx y
m a=0;c=0
[H [H
A ] A ]
Fig.II.2.209 Fig.II.2.210
dacă D5 ≡ Oy ⇒ D5 ≡ d5 ≡ d ' '5
D5 (= Oy) ∩ [V] = O (originea) = d '5

pentru ∀ I ∈ D5 i’ ∈ d '5
i’’∈ d ' '5
i ∈ d5 (vezi A.IV Invarianţii proiecţiei Apartenenţa)

I ≡ i ≡ i’’, i’ = O (originea axelor).

Urmele dreptei D5 ( D5 = [H] ∩ [W])

[VS] [W1 ]

d'5 =V=v=v'=v"
D5 =d 5 =d"5
O

x
[H
A ]
Fig.II.2.211

177
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

H: D5 ∈ [H] ⇒ H ∈ D5 .
(vezi II.2.4.3 Dreptele din planele de proiecţie, Urmele dreptelor D1 , D2 , D3 )
V: D5 ⊥ [V] = de capăt (vezi II.2.4 Drepte particulare D5 )
D5 ∩ [V] = V = v’, vv’ = c, vv’’ = a
dar, c = 0, a = 0 ⇒ V = v’ = v = v’’ = O (originea axelor).
W: D5 ∈ [W] ⇒ W ∈ D5 .
(vezi II.2.4.3 Dreptele din planele de proiecţie, Urmele dreptelor D1 , D2 , D3 )

3. D ∈ [H] şi D ∈ [V]

D ∈ [H] şi D ∈ [V]

D = [H] ∩ [V] = Ox

Ox ⊥ [W] ⇒ D ≡ D6 ⊥ [W] = o dreaptă fronto-orizontală


(vezi II.2.4 Drepte particulare).

Pentru ∀ M ∈ D6 fronto-orizontală b = ct. şi c = ct. (vezi II.2.4 Drepte particulare).


⇒ ∀ I ∈ Ox, b = ct. = 0 şi c = ct. = 0.

z z

[VS] d'6 [W1 ] [VS] [W1 ]


D6 d''6 =m"
m' M d''6=i"
=

D6 =d 6 =d'6
c=ct.

- O O
-
d6 I =i=i'
x b=
yx y
=

ct.
m b=0;c=0
[H [H
A ] A ]
Fig.II.2.212 Fig.II.2.213

178
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

dacă D6 ≡ Ox ⇒ D6 ≡ d 6 ≡ d '6

D6 (= Ox) ∩ [W] = O (originea) = d ' '6

pentru ∀ I ∈ D6 i ∈ d6
i’ ∈ d '6
i’’∈ d ' '6 (vezi A.IV Invarianţii proiecţiei Apartenenţa)

I ≡ i ≡ i’, i’’ = O (originea axelor).

Urmele dreptei D6 ( D6 = [H] ∩ [V])

[VS] [W1 ]

D6 =d 6 =d'6 d''6 =W=w=w'=w"


O

x y
[H
A ]
Fig.II.2.214
H: D6 ∈ [H] ⇒ H ∈ D6 .
(vezi II.2.4.3 Dreptele din planele de proiecţie, Urmele dreptelor D1 , D2 , D3 )
V: D6 ∈ [V] ⇒ V ∈ D6 .
(vezi II.2.4.3 Dreptele din planele de proiecţie, Urmele dreptelor D1 , D2 , D3 )
W: D6 ⊥ [W] = fronto - orizontală (vezi II.2.4 Drepte particulare D6 )
D6 ∩ [W] = W = w’’, w’’w’ = b, w’’w = c
dar, b = 0, c = 0 ⇒ W = w’’ = w’ = w = O (originea axelor).

Observaţie: Analiza dreptelor din planele de proiecţie ( D1 , D2 , D3 , D4 , D5 , D6 ) s-a


făcut pentru sensul pozitiv al axelor Ox, Oy, Oz.

179
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.4.4 DREPTE DIN PLANELE BISECTOARE

1. D ∈ [B1]

Fie M ≠ N, M + N = D , D ∈ [B1], M ∈ T1, N ∈ T3

Dacă M ∈ [B1], M ∈ T1 ⇒ bM > 0 = cM > 0.

Dacă N ∈ [B1], N ∈ T3 ⇒ bN < 0 = cN < 0.

[W2 ] +z
[W1 ]

[VS]
m'
m''
M
-y d'
D d"
O
[HP ] n d
d m +y
H= h=h'
x V= v=v'
[HA]
n''
[W4 ]
N d'
n'
[V I] -z

Fig.II.2.215

180
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Triplă proiecţie Dublă proiecţie

z z
m' m" m'

d' cM >0 d" d'

cM >0
n n
c N<0 c N<0

c N<0 c N<0
x h=h'=v=v' y x h=h'=v=v' o
o =h"=v"
bM >0

bM >0
n' n" n'
d d
m m

y y
Fig.II.2.216a Fig.II.2.216b

Vedere în lungul axei OX

T2 +Z T1
[W2] [VS] [W1]
M bM >0
=

=
D
c M >0

-Y [H P] OX [HA] +Y
c N >0

-
-

b N >0 N

[W3] [VI] [W4]


T3 T4
Fig.II.2.217

181
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

2. D ∈ [B2]

Fie M ≠ N, M + N = D , D ∈ [B2], M ∈ T2, N ∈ T4

Dacă M ∈ [B2], M ∈ T2 ⇒ bM < 0 = cM > 0.

Dacă N ∈ [B2], N ∈ T4 ⇒ bN > 0 = cN < 0.

+z [W1 ]

[W2 ]

[VS]
m'
m'' M
d' +y
d" D

O
d n [HA]
-y
m H= h=h'
V= v=v'
[HP ]
n'
[V I]
[W3 ] N
n'
-z

Fig.II.2.218

182
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Triplă proiecţie Dublă proiecţie

m=m' m" m=m'


cM >0=b M<0

cM >0=b M<0
d'=d d'' d'=d
x O =h"=v" y x O
cN <0=b N >0

cN <0=b N >0
h=h'=v=v' h=h'=v=v'
n=n' n" n=n'

y y
Fig.II.2.219a Fig.II.2.19b

Vedere în lungul axei OX

T2 +Z T1
[W2] [VS] [W1]
M bM >0
=

=
D
cM >0

-Y [H P] OX [HA] +Y
c N >0

-
-

b N >0 N

[W3] [VI] [W4]


T3 T4
Fig.II.2.220

183
B.II.2 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

OBSERVAŢII: 1. Dacă D ∈ [B1], sau D ∈ [B2], atunci D ∩ ox.

Pentru ∀ M ∈ D , bM = cM.

Dacă bM = 0 ⇒ M ∈ [V]
⇒ M ∈ [H] ∩ [V] = ox
Dacă cM = 0 ⇒ M ∈ [H]

M ∈ D,
⇒ M ∈ D ∩ ox.
M ∈ ox

2. Dacă D ∈ [B1], sau D ∈ [B2], atunci H ≡ V ≡ D ∩ ox.

Fie M = D ∩ ox ⇒ M ∈ ox ⇒ M ∈ [H] ⇒ M ≡ H.
M ∈ [V] ⇒ M ≡ V.
H ≡ V ≡ D ∩ ox.

Consecinţă: h’ = h = H = V = v’ = v

Dacă H ≡ V ⇒ bH = 0 ⇒ h = h’
cV = 0 ⇒ v = v’.

3. (referitor la tripla şi dubla proiecţie ortogonală).


Dacă pentru ∀ M ∈ D , unde D ∈ [B1], bM = cM, bM şi cM au
acelaşi semn simultan, atunci d şi d ' sunt simetrice faţă de ox.

4. (referitor la tripla şi dubla proiecţie ortogonală).


Dacă pentru ∀ M ∈ D , unde D ∈ [B2], bM = cM, bM şi cM au
semne diferite, atunci m = m’, şi în consecinţă d = d ' .

5. (referitor la tripla şi dubla proiecţie ortogonală).


Dacă pentru ∀ D ∈ [B1] şi ∀ D ∈ [B2], H ≡ V ⇒ h’’ ≡ v’’.

h’’∈ oy
⇒ h’’ ≡ v’’ = oy ∩ oz = o.
v’’∈ oz

h’’ ≡ v’’ ∈ d " ⇒ d " ⊃ o

184
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.5 POZIŢIA RELATIVĂ A DOUĂ DREPTE

Două drepte pot fi:


II.2.5.1 PARALELE
II.2.5.2 CONCURENTE
II.2.5.3 DISJUNCTE una faţă de cealaltă.

OBSERVAŢIE: Un caz particular al dreptelor concurente este cazul dreptelor


perpendiculare între ele (vezi A.IV.8 – Teorema unghiului drept).

II.2.5.1 DREPTE PARALELE

Două drepte paralele ( D şi E ) au proiecţiile pe acelaşi plan, paralele (vezi A.IV.5 –


Paralelismul).
sau dacă D  E ⇒ d  e
d '  e'
d ' '  e' '
z

[VS] [W1 ]
d''
D e''
E
o
d' e'
e
d
x y

[H
A ]
Fig.II.2.221
Proiecţia ortogonală a două drepte paralele
Triplă proiecţie Dublă proiecţie

z z

d' e' e'' d'' d' e'

x o yx o
e e
d d

y y
Fig.II.2.222a Fig.II.2.222b
185
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.5.2 DREPTE CONCURENTE


2. D ∩ E = M
sau două drepte concurente ( D ∩ E ) au proiecţiile pe acelaşi plan
concurente.

Dacă D ∩ E = M ⇒ d ∩ e = m
d ' ∩ e' = m’
d ' ' ∩ e' ' = m’’
(vezi A.IV.6 – Concurenţa).

d''

[VS] [W1 ]
D m''
m' o
e' M e''
d' E
e
x m
d

[H
A ]
Fig.II.2.223
Proiecţia ortogonală a două drepte concurente
Triplă proiecţie Dublă proiecţie

m' m'' m'

d' e' d'' e'' d' e'


x o y x o
m m
d e d e

Fig.II.2.224a Fig.II.2.224b

186
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

3. D ⊥ E , unde E reprezintă D1 , D2 , D3 (teorema unghiului drept).


 D ⊥ D1 , D1 = orizontală

D
[VS] [W1 ]
[QH ] d'1 m' m'' d''1
D1
M d' d''
O x o y
d1
m
d
d
x d1 y
y
m

[H
A ]
Fig.II.2.225 Fig.II.2.226
Dacă D ⊥ D1 ( D1  [H]) şi D ∩ D1 = M
⇒ d ⊥ d1 ( d ∩ d1 = m)

 D ⊥ D2 , D2 = frontală
Z

[VS] [W1 ] d'


d' d''2
D D2
m' m''
[Q d'2
m' ] O d''
V X O Y
d
d'2
M d2 m
X Y
Y
[H
A ]
Fig.II.2.227 Fig.II.2.228

Dacă D ⊥ D2 ( D2  [V]) şi D ∩ D2 = M
⇒ d ' ⊥ d '2 ( d ' ∩ d '2 = m’)

187
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

 D ⊥ D3 , D3 = de profil
z

z
D d''
[VS] [W1 ] d' d''
d'3 d''3
] m'' m' m''
[Q W
o x O y
d''3
M

m
D3 d
x y d3

y
[H
A ]

Fig.II.2.229 Fig.II.2.230

Dacă D ⊥ D3 ( D3  [W]) şi D ∩ D3 = M
⇒ d ' ' ⊥ d ' '3 ( d ' ' ∩ d ' '3 = m’’)
OBSERVATIE (valabilă pentru dubla şi tripla proiecţie):
Dacă o dreaptă este paralelă cu un singur plan de proiecţie atunci se poate ridica
o perpendiculară dintr-un punct al proiecţiei înclinate faţă de axe.

4. D ⊥ E , unde E reprezintă D4 , D5 , D6 (teorema unghiului drept).


OBSERVAŢIE:
Dacă D ⊥ D4 = verticală ⇒ D ≡ D1 = orizontală
D ⊥ D5 = de capăt ⇒ D ≡ D2 = frontală
D ⊥ D6 = fronto-orizontală ⇒ D ≡ D3 = de profil
 D ⊥ D4 , D4 = verticală

d'1 d''4
d'4 d''4
[VS] d'4 m'' [W1 ]
m' d'1 m' m'' d''1
D4 d''1

M D1 [QV ]=[QW]
o x o y
d1
d4 = m
d1
x d4 = m y
y

[H
A ]

Fig.II.2.231 Fig.II.2.232
Dacă D ⊥ D4 ( D4 ⊥ [H]) şi D ∩ D4 = M
⇒ D4  [V] ⇒ d ' ⊥ d '4 ( d ' ∩ d '4 = m’)
⇒ D4  [W] ⇒ d ' ' ⊥ d ' '4 ( d ' ' ∩ d ' '4 = m’’)

188
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

 D ⊥ D5 , D5 = de capăt
z

z
d2
[VS] D2 d''2 [W1 ]
d'5 = m'
d'5 = m' d''5 m''
D5
m'' d''5 d'2 d''2
o x o y
M

d2 m
[Q H]=[QW]
x m
y d5
d5
d2
y
[H
A ]
Fig.II.2.233 Fig.II.2.234
Dacă D ⊥ D5 ( D5 ⊥ [V]) şi D ∩ D5 = M
⇒ D5  [H] ⇒ d ⊥ d 5 ( d ∩ d 5 = m)
⇒ D5  [W] ⇒ d ' ' ⊥ d ' '5 ( d ' ' ∩ d ' '5 = m’’)

 D ⊥ D6 = M ⇒ M ∈ D6 = fronto-orizontală
z

z
[VS] d''6 = m'' [W1 ]
d'3 d'3 d''3
m' d"3 d'6 m' d''6 = m''
M
d'6
o x o y
D6
D3 d6 m

x m [Q H]=[Q V]
d6 y d3
d3
y
[H
A ]

Fig.II.2.235 Fig.II.2.236
Dacă D ⊥ D6 ( D6 ⊥ [W]) şi D ∩ D6 = M
⇒ D6  [H] ⇒ d ⊥ d 6 ( d ∩ d 6 = m)
⇒ D6  [V] ⇒ d ' ⊥ d '6 ( d ' ∩ d '6 = m’).
OBSERVAŢIE (valabilă pentru dubla şi tripla proiecţie):
Dacă o dreaptă este paralelă cu două plane de proiecţie, atunci se poate ridica o
perpendiculară dintr-un punct al oricărei proiecţii paralele cu axele.
În cazurile de mai sus, nu se pot ridica perpendiculare pe acele proiecţii ale dreptelor
reprezentate ca punct.

189
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Concluzie: Unghiul drept se proiectează în adevărată mărime (900) pe planul cu care


una dintre laturile sale este paralelă.
TEOREMA UNGHIULUI DREPT
z
1. D ⊥ D1 ,
D1 orizontală d' m' m'' d'' 1 1

d' d''
x o y
d1
m

d
y
z
2. D ⊥ D2 , d'
d''2
D2 frontală m' m''
d'2 d''
x o y
d

d2 m

y
z
3. D ⊥ D3 , d' d''
d'3 d''3
D3 de profil m' m''
x o y

m
d3 d

y
z
4. D ⊥ D4 ,
d'4 d''4
D4 verticală d' m' m'' d''

x o y
d
d4 = m

y
z
5. D ⊥ D5 ,
D5 de capăt d'5 = m' m'' d''5
d' d''
x o y

d m

d5
y
z
6. D ⊥ D6 ,
d' d''
D6 fronto- d'6 m' d''6 = m''
orizontală x o y

d6 m

190
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.5.3 DREPTE DISJUNCTE

D E
Fie M ∈ D şi N ∈ E ( D E ).
Dacă am = an şi bm = bn (cm ≠ cn) ⇒ m ≡ n.

Proiecţia a două drepte disjuncte cu m ≡ n


z

m''
[VS] E D [W1 ]
m'
M n''

n'
N
o
d''
e'
d
e''
d'
x m=n
y
e
[H
A ]
Fig.II.2.237
Triplă proiecţie Dublă proiecţie

z z

d' d'
m' m'' m'

n' n''
n'
e' d'' e'' e'
x yx
b n=b m

b n=b m

d d
m=n m=n

e e
an = am an = a m

y y
Fig.II.2.238a Fig.II.2.238b

191
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Fie M ∈ D şi N ∈ E ( D E ).
Dacă am = an şi cm = cn (bm ≠ bn) ⇒ m’ ≡ n’.

Proiecţia a două drepte disjuncte cu m’ ≡ n’

[VS] E D [W1 ]
m''
n''
m'=n'
o
M d''
e' N
d
e''
d'
m
x y
n
e
[H
A ]

Fig.II.2.239

Triplă proiecţie Dublă proiecţie


z z

d'

m' = n' m'' n'' m' = n'


cn = cm

cn = cm

d' e' d'' e'' e'


x y x
d
m m
d

n n
e e
a n = am an = a m

y y

Fig.II.2.240a Fig.II.2.240b

192
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

Fie M ∈ D şi N ∈ E ( D E ).
Dacă bm = bn şi cm = cn (am ≠ an) ⇒ m’’ ≡ n’’.

Proiecţia a două drepte disjuncte cu m’’ ≡ n’’

m''=n''
[VS] D [W1 ]
n'
m' N
M
o
d''
e'
E e''
n
d' d
x m y
e

[H
A ]
Fig.II.2.241
Triplă proiecţie Dublă proiecţie
z z

m' n' m'' = n'' m' n'


c m = cn

c m = cn

d' e' d'' e'' d' e'


x yx

m m
n n
b m= b n

b m= b n

d d

e e

y y
Fig.II.2.242a Fig.II.2.242b

OBSERVAŢI: m’’ = d " ∩ e" nu este vizibil în proieţie ortogonală.

193
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.6 MĂRIMEA UNUI SEGMENT DE DREAPTĂ

Fie M ≠ N, M ∈ D ; N ∈ D.
1. D oarecare
Mărimea unui segment de dreaptă oarecare nu se păstrează prin proiecţie
(vezi A.IV.7 Mărimea unui segment de dreaptă).
mărimea MN ≠ mărimea mn
mărimea MN ≠ mărimea m'n'
mărimea MN ≠ mărimea m' ' n' '
z

M
[V] [W]
|
Em

o
cm

[Q]
m c
m
N
|

En
|

x M y
cn

cn
n
|

N
tie

[H
de axa
ta

]
ro

Fig.II.2.243

Mm = Em ⊥ [H]
0
Em ⊥ mn ∈ [H] (unghiul Mmn = 90 )

Nn = En ⊥ [H]
0
En ⊥ mn ∈ [H] (unghiul Nnm = 90 )

MN + mn = [Q] (vezi A.III - Planul proiectant)


MN ∈ [Q]
mn ∈ [Q]

M, N, m, n = coplanare
MNnm = trapez dreptunghic în n şi m.
Se roteşte trapezul MNnm în jurul axei mn până când MNnm ∈ [H]
⇒ MNnm ≡ nm M N .

194
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

m'
z m'
z

cm

cm
n' n'
x o x o
cn

cn
m m

cm

cm
n n

|
M1
cn

cn

=
|

cn
mari

|
N

=
mea y
|
MN M y

|
M
Fig.II.2.244a Fig.II.2.244b

Procedeul de mai sus, de aflare a mărimii unui segment oarecare MN se numeşte


„regula trapezului”.

În trapezul nm M N , n N  m M (Fig.II.2.244b).
Fie nM1  M N

n N = M 1 M = cn
n M 1 = M N = MN
şi m M 1 = m M - M 1 M = cm – cn.

În consecinţă, fig.II.2.244a se poate înlocui cu următoarea:

m'
z
cm-cn
cm

n'
x o
cn

cn

m
cm-

n
mari
cn

mea
MN
|

M1 y
Fig.II.2.245

Procedeul de mai sus, de aflare a mărimii unui segment oarecare MN , se numeşte


„regula triunghiului”.

195
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

OBSERVAŢIE: Pentru aflarea mărimii segmentului MN se poate folosi proiecţia


segmentului MN pe orice plan de proiecţie.
z

|
M

bm
[V] [W]
m'
|
N bm
O

|
Em
bn

]
n'

[Q
|
bn E n
x N y
tie
ta
ro

[H
]
de

Fig.II.2.246

Mm’ = Em ⊥ [V]
0
Em ⊥ m' n' ∈ [V] (unghiul Mm’n’ = 90 )

Nn’ = En ⊥ [V]
0
En ⊥ m' n' ∈ [V] (unghiul Nn’m’ = 90 )

MN + m’n’ = [Q] (vezi A.III - Planul proiectant)


MN ∈ [Q]
m’n’ ∈ [Q]

M, N, m’, n’ = coplanare
MNn’m’ = trapez dreptunghic în n’ şi m’.

Se roteşte trapezul MNn’m’ în jurul axei m’n’ până când MNn’m’ ∈ [V]
⇒ MNn’m’ ≡ n’m’ M N .

196
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

|
M
bm

MN
z

ea
m'

r im
ma
|
N bn n'
x o

bn
n

bm
m

y
Fig.II.2.247a ,,regula trapezului”
|

M1
z
bm
MN

-b n

m'
a
me
ri
ma

n'
x o
= =

bn

n
bm

m
bm-bn

Fig.II.2.247b „regula triunghiului”

197
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

|
M

am
[V] [W]
m''
am

|
Em

|
N

[Q
M

an
n''
an
x y

|
En
N ax
a

[H
]

Fig.II.2.248

Mm’’ = Em ⊥ [W]
0
Em ⊥ m' ' n' ' ∈ [W] (unghiul Mm’’n’’ = 90 )

Nn’’ = En ⊥ [W]
En ⊥ m' ' n' ' ∈ [W] (unghiul Nn’’m’’ = 900)

MN + m’’n’’ = [Q] (vezi A.III - Planul proiectant)

MN ∈ [Q]
m’’n’’ ∈ [Q]

M, N, m’’, n’’ = coplanare
MNn’’m’’ = trapez dreptunghic în n’’ şi m’’.

Se roteşte trapezul MNn’’m’’ în jurul axei m’’n’’ până când MNn’’m’’ ∈ [W]
⇒ MNn’’m’’ ≡ n’’m’’ M N .

198
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

|
M

a MN
am
z m''

e
m'

marim
an

cm

|
n' N
a m-an an n''
x o y
am
m

n'
y
Fig.II.2.249a „regula trapezului”

|
an M1
a m-
m'
z N
ea M

m''
marim
cm

n'
a m-an an n''
x o y
am
m

y
Fig.II.2.249b „regula triunghiului”

199
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

2. D particulară

 M, N ∈ D1 = orizontală
z

[V] [W]
M
N
c m= c

cn = c
[Q]
x m y
n

[H
]
Fig.II.2.250

z z

m' n' m'' n'' m' n' m'' n''

x o y x o y
m
M m
|

ma
c

n ri m
ea n
MN
|
|

M mar N
ime y y
c

aM
N c m-c n =0
|

Fig.II.2.251a Fig.II.2.251b

200
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

 M, N ∈ D2 = frontală
z

n'
bm
[V] =b [W]
M
O
m'
[Q]
bn
=b
x y
N

[H
]

Fig.II.2.252

e aM
N N
m a ri m z z
b

N N
|

M e aM
n' n'' rim n' n''
ma
b

m' m'' M m' m''


x o y x o y

m n m n
bm -bn =0
y y

Fig.II.2.253a Fig.II.2.253b

201
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

 M, N ∈ D3 = de profil
z

m''
[V] =a [W]
am
M
O
n''
]
[Q =a
x an y
[H N
]

Fig.II.2.254
|

M ma
rim
ea
z MN z
a

M ma
|

N rim
m' m' e aM
m'' m'' N
|
a

n' n' N
n'' n''
o y x o y

m m

n n
a m-a n =0
y y
Fig.II.2.255a Fig.II.2.255b

OBSERVAŢIE: (valabilă pentru tripla şi dubla proiecţie)


Mărimea unui segment paralel cu un singur plan de proiecţie ( MN ∈ D1 sau MN ∈
D2 sau MN ∈ D3 ) se citeşte pe proiecţia înclinată (faţă de axe).

202
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

 M, N ∈ D4 = verticală
z

m' bm
=b
= a m''
[V] [Q M am
v] ]
[Q w

n'
O [W]
bn n''
=b =a
an
N
x y
m=n

[H
]

Fig.II.2.256

b a
|

|
M m' m'' M M m' m'' M
marimea MN

marimea MN

marimea MN

n' marimea MN
b n'' a
N n' n'' N
|

|
|

N o N o
x y x y
a a
b

m=n m=n
y y

Fig.II.2.257a Fig.II.2.257b

203
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

 M, N ∈ D5 = de capăt
z

[V] [W]
n''
n' = m' =a ]
an m''
N [Q w
=a
O am
cn = c
[Q h] M

cm = c
x n y
m
[H
]

Fig.II.2.258

z marimea MN
z
|

M N
marimea MN
|

M N
a

m' = n' m'' n'' m' = n' m'' n''

x o y x o y
c
|

|
marimea MN

marimea MN

M m Mm

c n n
|

N y N y

Fig.II.2.259a Fig.II.2.259b

204
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

 M, N ∈ D6 = fronto-orizontală
z

[V] [W]
n'
bn
m' =
bm [Q b N n'' = m''
=b v]
O

cn = c
M

[Q h]
cm = c
x n y
m
[H
]
Fig.II.2.260
mãrimea MN z z
|

M N mãrimea MN
|

|
M N
b

m' n' m'' = n'' m' n'

x o y x o y
m n m n
|

M N
mãrimea MN
c

y y
|

M N
mãrimea MN
Fig.II.2.261a Fig.II.2.261b

OBSERVAŢIE: (valabilă pentru tripla şi dubla proiecţie)

a. Mărimea unui segment paralel cu două plane de proiecţie se citeşte pe


ambele proiecţii paralele cu axele;

b. În cazurile de la pagina 203, 204 şi 205, nu se poate citi mărimea unui


segment pe acea proiecţie a dreptei reprezentată ca punct.

Concluzie: Mărimea unui segment de dreaptă paralelă cu un plan de proiecţie se

citeşte pe proiecţia dreptei pe acel plan.

205
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

sau

dacă MN  [H] ⇒ mărimea MN ≡ mărimea mn

MN  [V] ⇒ mărimea MN ≡ mărimea m’n’

MN  [W] ⇒ mărimea MN ≡ mărimea m’’n’’

Dacă MN ⊥ [H] ⇒ MN  [V] ⇒ mărimea MN ≡ mărimea m’n’


MN  [W] ⇒ mărimea MN ≡ mărimea m’’n’’

MN ⊥ [V] ⇒ MN  [H] ⇒ mărimea MN ≡ mărimea mn


MN  [W] ⇒ mărimea MN ≡ mărimea m”n”

MN ⊥ [W] ⇒ MN  [H] ⇒ mărimea MN ≡ mărimea mn


MN  [V] ⇒ mărimea MN ≡ mărimea m’n’

206
B.II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

MĂRIMEA SEGMENTULUI MN, dacă MN este:

1. orizontal m' n' m'' n''

x o y
m
ma
rim
ea n
M N

y
2. frontal
MN
ea
rim n' n''
ma

m' m''
x o y

m n

y
3. de profil m'
m''
ma
ri m
ea
MN

n' n''
x o y

n
y

4. vertical z
m' m''
marimea MN

marimea MN
n' n''
x o y

m=n y
5. de capăt z marimea MN
m' = n' m'' n''

x o y
marimea MN

n
y
6. fronto-orizontal mãrimea MN

m' n' m'' = n''

x o y
m n

mãrimea MN
y

207
II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

II.2.7 UNGHIUL DREPTEI CU PLANELE DE PROIECŢIE

Definiţie:

|
D αP

P d
[P]
Fig.
Fie D şi [P], D ∉ [P]. Numim αP unghiul dintre α şi [P], dacă αP este cel mai mic
unghi dintre D şi d , unde d ∈ [P] şi D ∩ d = P.

Teoremă:
M
|

D αP

P m
d
[P]
Fig.II.2.263
Dacă, în figura anterioară luăm M ∈ D şi m ∈ d ,
αP = minim pentru Mm ⊥ [P] ( Mm ⊥ d ).
Demonstraţie:
M M
[Q]
|

D d
α
P α1
m d1 m
[P] d1 [P] m1
Fig.II.2.264 Fig.II.2.265
Fie m1 ∈ [P], Mm1 ⊥ d1 .
Conform teoremei reciproce a celor trei perpendiculare,
dacă Mm1 ⊥ d1 şi Mm ⊥ d ⇒ mm1 ⊥ d1 (Fig.II.2…..)
Demonstraţie :
[Q] = Mm + Mm1
d1 ⊥ Mm1
d1 ∈ [P], Mm ⊥ [P] ⇒ d1 ⊥ Mm ⇒ d1 ⊥ mm1 (mm1 ∈ [P])
(vezi Fig.II.2…..)

208
II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

m
d
[Q]

m1
[P] P d1

Fig.II.2.266

În ∆ Pmm1 Pm > Pm1


Pm
În fig.II.2…. ∆MPm cosα =
MP

Pm1
∆MPm1 cosα1 = ⇒ cosα > cosα1 ⇒ α1 > α
MP

sau pentru Mm ⊥ [P] ⇒ α = minim = αP, unghiul dintre D şi [P].

Dacă Mm ⊥ [P] ⇒ Pm = d = proiecţia ortogonală a D pe [P] şi Mm = distanţa de


la un punct al dreptei la planul de proiecţie [P].

Înlocuind [P] cu [H], [V] şi [W], pe rând, obţinem :

αH = unghiul dintre D şi [H] este unghiul dintre D şi d ,


d = proiecţia orizontală a D pe [H].
αV = unghiul dintre D şi [V] este unghiul dintre D şi d ' ,
d ' = proiecţia orizontală a D pe [V].
αW = unghiul dintre D şi [W] este unghiul dintre D şi d " ,
d " = proiecţia orizontală a D pe [W].

Concluzie :
Unghiul dintre o dreaptă D şi un plan de proiecţie este unghiul dintre
D şi proiecţia sa ortogonală pe respectivul plan.

209
II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

[V] [W]
N

O N1

cn
M

c m-c n
D

H
n

cn
x y
H
H= h m d

[H
]
Fig.II.2.272
MN = mN1

n' bn -
bm
[V] d' N1 [W]
bn
V

m' b
m D N
O
V

M
V= v'

x y

[H
]
Fig.II.2.273
MN = m' N1

210
II.2. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A DREPTEI

m"
a m -a n
M1 am
d"
[V] [W]

W
M D n"
an

W
N
O
W= w''

x y

[H
]
Fig.II.2.274
MN = n" M 1

z
bN
-b
N

n"
ea M

n'
mãri
rim

c N-c M

V

me a

W
m''
MN

x m' O y
a M -aN aM
-aN
m
bN -b M
mãr

H n
ime

cM
aM

cN -
N

y
Fig.II.2.275

Concluzie: Unghiul dintre o dreaptă D şi un plan de proiecţie se citeşte între


proiecţia dreptei D pe respectivul plan şi adevărata mărime a unui
segment MN ⊂∈ D , determinată cu ajutorul aceleiaşi proiecţii,
sau,
αH este unghiul dintre d şi mărimea segmentului MN ⊂∈ D ,
αV este unghiul dintre d ' şi mărimea segmentului MN ⊂∈ D ,
αW este unghiul dintre d " şi mărimea segmentului MN ⊂∈ D .
211