Taina Sfantului Botez

Randuiala si teologia ortodoxa a Sfintei Taine a Botezului au temeiuri ferme atat in Sfanta Scriptura, cat si in scrierile Sfintilor Parinti. Vechiul Testament cuprinde o multime de prefugurari ale viitorului, implinit in Iisus Hristos. Acestea constituie tipologia crestina prin excelenta, in care Noul Adam apare ca implinire si incununare a tipurilor si umbrelor Vechiului Legamant, care devine astfel, in intregime o marturie despre Acesta. Intre acestea, intalnim si o multime de prefigurari ale Botezului crestin, dintre care multe sunt evocate in rugaciunile din randuiala ortodoxa; iar Noul Testament ne ofera date importante in ce priveste instituirea si practicarea acestei taine si elementele esentiale ale ritualului. Insasi terminologia neotestamentara in legatura cu Botezul, este o dovada a instituirii in perioada apostolica a ritualului de savarsire a Tainei Sf. Botez, exprimand sensul indicat de catre Mantuitorul Insusi a modului de savarsire a primei taine de initiere crestina. In Sfanta Scriptura, termenul Botez este redat prin substantivul το βάπτισμαafundare, provenit de la verbul βαπτω, care in greaca clasica inseamna a afunda, la fel ca si forma lui activa βαπτίζω. Substantivele το βάπτισμα si ό βάπτισμός constituie termeni tehnici, creati special pentru botezul lui Ioan si pentru botezul crestin. Ele nu apar nici in literatura clasica, nici in Septuaginta. Termenul βάπτισμα este un cuvant nou, pentru o noua realitate- anume marea noutate a Botezului in Trupul lui Hristos a carei prefigurare profetica o constituie botezul lui Ioan 1. Botezul este instrumentul prin care noi intram in sau spre moarte, nu orice moarte ci una asemanatoare cu cea a lui Iisus Hristos, caci afundarea in apa Botezului inseamna a muri pacatului. Prin urmare Botezul este simbolul ingroparii si mortii noastre cu Iisus Hristos2. Recunoasterea semnificatiei simbolice a actului Botezului, care este “moartea si

1

Pr. Asis. Liviu Streza, Botezul in diferite rituri liturgice crestine, in Ortodoxia, anul XXXVII, nr. 1, ianuarie-martie 1985, pp. 27-28 2 Drd. Nadim Tarazi, Relatia dintre botez si inviere in viata credinciosului dupa epistola catre Romani, in S.T. , sr. aII-a, an. XXVI, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1974, Bucuresti, p. 64

1

1999. 29. Concluzia este ca insasi terminologia neotestamantara in legatura cu Botezul dovedeste originea apostolica a ritualului baptismal. a imbaia este folosit tot in legatura cu Botezul. 21. Din aceasta perspectiva intreaga istorie a Vechiului Testament sta sub semnul implinirii5. X. trebuie luate in serios cuvintele Sale despre aceasta Sfanta Taina :”Botezul cu care Eu ma botez”(Mt XX. Liviu Streza. Dupa John Brache aceste preinchipuiri constituie moduri ale prezentei Logosului in lume inca dinainte de intruparea Lui. 3 Pr. Asis.M.. 2 . exercitand asupra ei o putere creatoare si datatoare de viata.p. 6 Pr.I. 2223. E. 38-39) sau “Si cu Botez am a Ma boteza”(Lc. Bucuresti. Pentru a intelege adevarata semnificatie a Botezului. Acesti termeni dovedesc o data mai mult actul afundarii baptismale4. XII. Liviu Streza. Prefigurarea Botezului crestin in Vechiul Testament Autorii cartilor Noului Testament.B. Bucuresti.invierea impreuna cu Hristos”. p. Puterea cuvantului in Biserica Dreptmaritoare. noiembriedecembrie 1973. a-II-a. p.9-10. iar mai apoi Parintii bisericesti au scos in evidenta acte si evenimente consemnate in Scriptura Vechiului Testament care preinchipuie botezul crestin. 5 John Breck. Sfantul Pavel foloseste pentru Botez termenul λουτρόνbaie:”curatind-o cu baia apei celei de-a doua”(Tit III. Este deci evident din acest context ca Domnul Insusi este la originea invataturii despre Botez. care a primit prin sfintire germenii vietii celei noi spre a naste o noua faptura prin puterea Duhului Sfant Care a fost invocat sa vina asupra ei6..50). Drd. Asis. 695. Botezul in diferite………. Botezul in diferite………. Liviu Streza.p. 5). Mc. savarsit dupa indicatiile Mantuitorului. ca participare la moartea si invierea Sa. sr.O.R. 4 Pr. Slujba botezului in ritul liturgic ortodox si in cel catolic.B.. Dar nu numai termenul το βάπτισμα este folosit in Noul Testament pentru a desemna ritualul Botezului. nr. Apa primordiala este tipul apei baptismale. a determinat si adoptarea practicii botezului prin scufundare. Verbul λούω a spala. practica care este conforma si cu etimologia cuvantului botez3. 28. A) Prima prefigurare a Botezului crestin o constituie apa primordiala care a stat la baza creatiei si peste care se purta Duhul Domnului.

apud Pr. zagazurile cele de sus se vor deschide.O.. cat si semn al judecatii iminente a lui Dumnezeu pentru “curmarea pacatului”7. aratand ca pamantul iesise de sub ape. E. Domnul pustieste pamantul…. in urma caruia dobandim izbavirea din robia pacatului. Prof. cand urgia va trece. acesta desemna venirea Sfantului Duh si impacarea venita de Sus. p. sub calauzirea stalpului de foc si a norului. apa il nimiceste pe rege cu intreaga sa oaste. care i-a scapat pe cei care au intrat intr-insa. inca din Vechiul Testament. de neamurile pagane.I. 120-121. maslinul este semn al pacii”. apud Pr. citim:”cand poporul. de asemenea.B) Tot astfel. in intalnirea dintre Viata si Moarte. Paralelismul dintre circumciziune si Botezul crestin este evidentiat de Sf. 2001. Didim al Alexandriei. Prof. 1999.8 C) Alta prefigurare a Botezului crestin o constituie circumciziunea.. 3 . apartind lui Didim al Alexandriei. Arca. care inainte le stapanea. De trinitate. PG 39. biruit in apa”9.. circumciziunea era un act de initiere prin care primitorii lui se deosebeau ca popor al lui Dumnezeu. vă va zdrobi”(Is.M. parasind liber Egiptul. prin apa. este vadita referirea potopului la Botez.R. iar stapanitorul rautatii este inecat in apa baptismala. 78. p. care a curatit lumea de stravechea nedreptate. Boris Bobrinskoy. 9. 14-18). Aceasta eliberare ne-a oferit-o Hristos prin Botezul crestin. Domnul trimite ploaia pe pamant care aduce prapadul:”Iata. E. Ce poate fi mai limpede ca prefigurare a botezului?neamurile sunt eliberate de lume. Intr-una dintre cele mai cunoscute cateheze a lui Tertulian. Cel care a purtat judecata lui Dumnezeu.R. p. si-l lasa pe demon. scapa de sub puterea regelui Egiptului trecand prin apa.1 p. XXIV. de asemenea.B.. Un singur text. Boris Bobrinskoy. 9 Tertulian. Hristos este adevaratul Eliberator. Impartasirea Sfantului Duh. Apostol Pavel. 7 8 Sf. Bucuresti.B. semnul legamantului neamului lui Avraam cu Dumnezeu. Op. 18 si XXVIII. Ioan Damaschin . 118. II.M. In lumina acestei iesiri. Dogmatica. 189. este un chip al preacinstitei Biserici si al nadejdii celei bune pe care o nutrim prin aceasta.B. atat al proniei. Incepand cu Noul Testament si de-a lungul intregii cateheze crestine. 697 AB. Cit. D) Botezul crestin cu apa si cu Duh Sfant este preinchipuit.O. Ca si Botezul. va fi suficient pentru a o confirma:”Potopul. Sfintii Parinti scot in evidenta aceasta relatie.B. era o proorocie ascunsa a curatirii pacatelor in scaldatoarea sfanta. potopul este instrument. caci. intr-adevar. Cat priveste porumbelul care a adus ramura de maslin la arca. 1. Bucuresti. De baptismo. Noe este astfel el insusi o prefigurare a lui Hristos. prin trecerea salvatoare a fiilor lui Israel prin Marea Rosie. Care a strabatut apele potopului in coborarea Sa la iad.I.

indemnandu-i pe toti la pocainta. Botezul Sfantului Ioan apare ca un semn profetic al apropierii Imparatiei lui Dumnezeu.. sr. dar nu se duce in calea celor rai. nici “in tara departata a fiului risipitor”. minuni au fost tocmai inimile pe care le-a intors la Dumnezeu. X. ci tuturor oamenilor11. 12 Diac. 41). Intre spalarile rituale ale iudeilor si botezul Sf. prin vestirea venirii lui Mesia. Sf. care nu se poate repeta si care era destinat nu numai iudeilor. Ioan Caraza. 11. a-II-a. prin afundarea in apa Iordanului.T. 1997. p. pp. in S. exprimand prin aceasta intoarcerea la Dumnezeu in vederea obtinerii iertarii. Ioan Botezatorul si esenienii de la Qumram. Botezul Sfantului Ioan Botezatorul Sfantul Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului ”boteza in pustie. 83. Sfanta Scriptura spune despre lucrarea Sfantului Ioan Botezatorul:”Ioan nu a facut nici o minune. a-II-a. Ioan exista un evident contrast. Sfantul Ioan savarseste un act unic. nr. apud Pr. nr. iar conditia esentiala pentru primirea sa era convertirea sau pocainta. Ambrozie. in lucrarea Botezatorului.p. Botezul in diferite…. XVI. Inainte de a fi botezat. Le asteapta cu indelunga rabdare. Ioan era hotararea launtrica pentru pocainta. 3-4. De sacramentis. el cerceteaza inimile ca sa le umple si sa le desavarseasca. 31. El anunta iminenta apropiere a Imparatiei lui Dumnezeu. prin cuvinte. in S.E) O alta prefigurare a Botezului. se deosebeste de toate acestea nefiind identic cu ele. la porunca proorocului Elisei. p. Asis. Dar. Conditia principala a botezului practicat de Sf. 4 . sr. Botezul Sfantului Ioan in ciuda trasaturilor comune pe care le are cu spalarile de purificare savarsite de esenieni ca si cu cele prescrise de legea iudaica. Sergiu Iazadjieff. Domnul urma sa vina si venind. Ritualul botezului lui Ioan conform Evangheliei dupa Matei consta in afundarea in apa Iordanului. I. dar toate cate a spus el despre acesta au fost adevarate”(In. tanara de la care aflase Neeman despre proorocul Elisei preinchipuie Biserica crestina dintre neamuri10. Liviu Streza. cartea II. Arh. cap. propovaduind botezul pocaintei intru iertarea pacatelor”(Mc.4). an. 567. XLIX.T. fiecare isi marturisea pacatele. Dupa Sf. 10 11 Sf Ambrozie. an. 177-181. a fost vazuta in curatirea de lepra a lui Neeman Sirianul. IV. iulie-decembrie. Sfantul Ioan Botezatorul –Inainte-Mergatorul Domnului nostru Iisus Hristos. 3-4 martie – aprilie 1964. vederea prin Duhul Sfant a structurii strambe a lumii fata de calea lui Dumnezeu12. care curata toata intinaciunea sufletului.

Dr.p.. avand un caracter simbolic. 15 Ibidem. Prin aceasta a unit Duhul din El in mod actual cu apa. Textele evanghelice releva clar semnificatiile teologice ale Botezului Mantuitorului. Din acest moment rostul botezului lui Ioan a incetat13. p. 27 5 . Sfantii Evanghelisti Matei si Luca mentioneaza ca Mantuitorul va boteza “cu Duh Sfant si cu foc” (Mt. Fiul lui Dumnezeu intrupat. de asta data al vietii nesupuse mortii. III.I. partea vazuta-fireasca si partea nevazuta-suprafireasca. Prin Pogorarea Sfantului Duh asupra lor la Cincizecime. 11. Prof. Ioan.B. Numai dupa acest moment au inceput ei sa administreze Taina Botezului crestin celor care primeau invatatura mantuitoare. Staniloae. D. Teologie Dogmatica Ortodoxa (3). Botezul lui Ioan este numai o pregatire. Asis. 28. 13 14 Pr. Mantutorul a subliniat superioritatea Botezului crestin fata de cel al lui Ioan. E.Sfantul Ioan Botezatorul insista asupra deosebirii dintre”botezul pocaintei” administrat de el insusi si Botezul crestin:”Eu v-am botezat pe voi cu apa. Asa a implinit Hristos toata dreptatea cu care avea sa imbrace din nou pe oamenii care vor crede15. trupul si sufletul. desi n-avea nevoie de aceasta renastere prin Botez. pentru a fi in aceasta privinta primul om care se boteaza din apa si din Duh. 31-32 Pr. el insa va boteza cu Duh Sfant”. Liviu Streza. p. iar voi veti fi botezati cu Duh Sfant. 16).R. Sfintii Apostoli au fost botezati cu Duhul Sfant si cu foc.B. fara eficienta mantuitoare. Odata cu aceasta omul se spala de pacatul stramosesc si de toate pacatele savarsite mai inainte si se imprima chipul lui Hristos in el14 Ritualul baptismal crestin Botezul Domnului in Iordan constituie el insusi un temei al ritualului Botezului crestin. dupa fagaduinta. innoirea intregii fiinte umane. Bucuresti. Botezul in diferite………. Lc. intrucat e deplin unit cu Duhul. spune Sf. nu mult dupa aceste zile”(Fapte I. III. 1997.. Botezul din “apa si din Duh” arata nasterea duhovniceasca.M. inainte de a se inalta la cer:”Caci Ioan a botezat cu apa. Botezul crestin produce moartea omului vechi si renasterea la viata adevarata a lui Iisus. caci era nascut de la inceput din Duh. Apostoli. ca san si sustinator al vietii. 5). o prefigurare a Botezului crestin.O. cand a zis Sf. accepta Botezul pentru noi oamenii.

6 . adica la invierea Sa din morti. III. Botezul in diferite………. desi Evanghelia dupa Ioan prezinta clar faptul ca era caracteristic si lucrarii lui Iisus. asa cum rezulta din porunca Mantuitorului:”Mergand. temeiul pentru ritualul Botezului crestin. Fiul si Df. dupa inviere. Asadar. Indata dupa iesirea Mantuitorului din apa Iordanului”cerurile s-au deschis si Duhul lui Dumnezeu s-a vazut pogorandu-se ca un porumbel si venind peste El”(Mt. Botezul Domnului in Iordan ofera. Domnul Iisus Isi ia locul alaturi de Tatal si de Sf. Experienta unei partasii cu Dumnezeu manifestat 16 Pr. deci. Iisus este proclamat ca Mesia de glasul Tatalui ceresc:”Si iata glas din ceruri s-a auzit zicand: Acesta este Fiul Meu Cel iubit intru care am binevoit”(Mt. Botezul a fost mentionat in aceasta Evanghelie doar ca o activitate a lui Ioan Botezatorul. 34. botezandu-i in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh”(Mt. Liviu Streza. administrarea Botezului face parte esentiala din misiunea apostolica. Duh ca tinta a inchinarii si a devotamentului. Este un angajament fata de Tatal. Insa. Prin aceste cuvinte Mantuitorul primeste consacrarea publica a intreitei sale slujiri de profet. Domnul Iisus instituie acum un alt Botez care are o insemnatate mai deplina. 29). Coborandu-se asupra lui Iisus Hristos. constituind modelul acestuia.Inca de la botezul in Iordan.p. XXVIII. Iisus este prezentat ca “Mielul lui Dumnezeu. III. Aceasta o va trai deplin Mantuitorul la iesirea din “botezul mortii Sale”. botezul in Iordan marcheaza numai o etapa luminoasa a lucrarii de mantuire a omenirii. Botezatorul anunta de fapt ca El va mantui pe oameni prin jertfa Sa(mielul era animalul prin excelenta pentru jertfele sangeroase de la templul iudaic). Din aceasta rezulta stransa legatura a ritualului baptismal crestin cu moartea si invierea Domnului. botezul Domnului prefigura evenimentele culminante ale mortii si invierii Sale. imparat si arhiereu16. Instituirea Botezului crestin Din cuvintele adresate de Mantuitorul Sfintilor Sai Apostoli. Asis. Duh. La botezul in Iordan.16). 19). 17). Duhul Sfant a desavarsit in mod solemn consacrarea Sa mesianica. Prin intrarea si iesirea din apa Iordanului. Insa in timp ce botezul lui Ioan era unul pregatitor. invatati toate neamurile.. cel care ridica pacatele lumii”(In I. cel putin in zilele de la inceput pe cand Ioan inca era activ.

Scrieri partea a treia. Matei-introducere si comentariu. Duhul Sfant este viu si lucreaza in noi chiar de la Botez19. Botezul era administrat in Numele lui Iisus. 19 Sf. 1994 p. 3). Dumitru Fecioru. p. sa urce de la o existenta fireasca la una 17 18 R. Omul intreg este chemat in Hristos. Ieromonarh Teofan Mada. vol. care mai tarziu au ajuns sa fie folosite ca o formula litrugica. apartinatori unei Biserici pe care nu el a intemeiat-o si pe care n-o vizitase inca. Sibiu. nu va putea sa vada Imparatia lui Dumnezeu”. opozitie care nu este intre trup si suflet. Ed. M. In acelas timp. 7 . prof. Pavel poate scrie crestinilor din Roma. In fapt. intru moartea Lui ne-am botezat?”(Rom. Scriptum. De fapt. 502. in lucrarile lui anterioare Sinodului de la Niceea. insa. Ioan Gura de Aur Omilii la Matei”. Exista o opozitie fundamentala intre ceea”ce este nascut din trup” si ceea “ce este nascut din duh”. Ele erau mai degraba “o descriere a ceea ce realiza botezul”. O explicatie pentru aceasta ar putea proveni din argumentul ca aceste cuvinte. faptul ca niciun manuscris existent al Evangheliei dupa Matei nu contine aceasta traducere sugereaza ca aceasta a fost mai degraba propria prescurtare a lui Eusebiu decat un text pe care el l-a gasit in manuscrisele existente17. Mantuitorul prezinta Botezul ca o conditie sine qua non a mostenirii Imparatiei lui Dumnezeu:”Adevarat. ceeea ce este surprinzator de vreme ce Domnul Iisus hotarase o formula trinitara inainte de inaltarea Sa. O. De pilda. cele doua elemente constitutive ale omului. Agnos. Viaţa în Hristos după Sfântul Ioan Gură de Aur. . 73. Sf. numarul singular al substantivului nume subliniaza unitatea celor trei Persoane. B. de Pr. 2007 . Ed. pe vremea Noului Testament. Trad. atat cat ne ofera consemnarile de care dispunem. VI. urmatoarele cuvinte:”Au nu stiti ca toti cati in Hristos Iisus ne-am botezat.T. citeaza regulat textul de la Matei XXVIII. Colecţia Părinţi şi Scriitori Bisericeşti. In convorbirea cu Nicodim. 19 intr-o forma mai scurta ”Mergeti si invatati toate neamurile. Din acest text rezulta ca era imposibil ca cineva sa faca parte din Biserica lui Hristos fara a fi primit Botezul. Universalitatea practicii Botezului in Biserica epocii apostolice este clar atestata in scrierile Noului Testament. Botezul ne impartaseste harul Sfantului Duh. 243. ne face fiii lui Dumnezeu dupa har si ne cuprinde viata in Iisus Hristos. Ap. din moment ce Eusebiu. 2008. Oradea. botezandu-i in Numele Meu”. Bucureşti. p. 23. adevarat zic tie:De nu se va naste cineva de Sus. S-a argumentat ca aceste cuvinte nu erau parte a textului original al lui Matei. nu erau initial astfel intentionate si folosite.in aceste trei Persoane este fundamentul esential al adevaratului Botez. Botezul se aseamana cu o nastere de sus(άνωθεν γέννησις) “din Duh”18. R. Editura I. France. B.

Parinti atesta clar practica instructiei catehetice prebaptismale. Sibiu. P. Sf.S. La o opozitie asemanatoare. administrarea Botezului era precedata de o pregatire catehetica a candidatilor la Botez. instruind in acelas timp pe ceilalti membrii ai Bisericii si in primul rand pe slujitorii bisericesti in ceea ce priveste savarsirea Botezului si a celorlalte Sfinte Taine. prin puterea si dupa chipul lui Hristos Cel inviat. indiferent de originea lor. 1). Aceasta pregatire era intotdeuna insotita de post si rugaciune. 19. XV. Sunt indemnati sa posteasca si cei care participa la oficierea acestei taine21. Sfanta Evanghelie de la Ioan –introducere si comentariu. Inaltarea Lui la cer si Pogorarea Sf.50). ci tuturor oamenilor:”Trebuie sa va nasteti de Sus”(In. Dar daca Sf. este atestata atat instruirea candidatilor la Botez. Bucuresti. tainice. p. Prof. nici stricaciunea nu mosteneste nestricaciunea”(I Cor. care se lucreaza prin puterea Sfantului Duh. fiindca apa are un rol important la Botez si din actiuni sfintitoare. 1979. V. scrierile Noului Testament si ale Sf. Ea este taina noii creatii.B. Pavel are in vedere prefacerea trupurilor noastre. Apostol Pavel care tine sa precizeze:”carnea si sangele nu pot sa mosteneasca Imparatia lui Dumnezeu. se va referi si Sf. Parinti. in vol..duhovniceasca. Dupa intemeierea cesteia. prin actele imparatiei: Invierea Domnului. Scrierile Parintilor Apostolici(col. Dr. Apostoli savarsesc Botezul. In porunca baptismala a Mantuitorului din Matei XXVIII. 2003. Si Sfantul Iustin 20 21 Pr. Duh. 7)20. deveneau madulare ale Bisericii lui Hristos prin primirea Sfantului Botez. Teofania. prin care cei care urmau sa fie botezati erau initiati in tainele invataturii crestine. usa de intrare in imparatia lui Dumnezeu si de aceea ea va fi impartasita celor care se convertesc la credinta crestina numai dupa intemeierea acesteia. Ioan arata ca aceasta prefacere incepe inca din viata aceasta. 77-78. Sf. cat si a neofitilor. p. la Invierea de obste. 28 8 . Invatatura celor 12 Apostoli. Taina nasterii din apa si din Duh va fi compusa din acte vazute. Astfel. III. printr-o nastere de sus pe care suntem chemati s-o traim inca de pe acum si care este o conditie a mostenirii Imparatiei lui Dumnezeu. Incepand de la prima Cincizecime crestina. credinciosii. Nimeni nu poate sa se mantuiasca fara aceasta nastere de Sus. de aceea in discutia cu Nicodim. Mihoc. Sfantul Botez: ritual si doctrina Elementele esentiale care formeaza ritualul Botezului din perioada apostolica pana astazi sunt atestate direct sau indirect in scrierile Noului Testament si in cele ale Sf. Ed. Dupa Cartea a VII-a a Didahiei. Mantuitorul recurge la un imperativ care nu se adreseaza numai lui Nicodim. care este de fapt opozitia dintre primul Adam si Adam Cel de pe urma.

p. randuiala primara cuprindea si imne baptismale. totusi este neindoielnic faptul ca stravechea practica a exorcizarii inainte de Botez a existat dintru inceput. Ipolit. Adeziunea la Hristos a celui eliberat din robia celui rau era cuprinsa si in intrebarile de credinta. si textul din Efeseni V. Vasile cel Mare ii confirma originea apostolica. 1980. Botezul este infatisat aici ca o “iluminare” conform traditiei apostolice. pe care urmau sa le faca atat cel ce boteaza . Actul lepadarii de satana a facut si el parte din traditia apostolica.. Istorisind minunea. 43 9 . Ce ma impiedica sa fiu botezat? Filip a zis: Daca crezi din toata inima. In ritualul ortodox ele s-au pastrat in legatura cu unirea cu Hristos. pe care le invatau cei care urmau sa fie botezati. Un astfel de fragment de imn este.Martirul si Filozoful vorbeste despre consideratia deosebita ce se acorda acestei Sfinte Taine. este cu putinta. invatatura 22 Sf. Sf. dintre care. Izbavirea omului de sub stapanirea celui rau dobandita prin Botez implica in primul rand exorcizarea candidatului si lepadarea lui de satana. evanghelistii vor fi avut in vedere ca relatarea lor sa fie utilizata de cateheti in instructia catehumenilor cu privire la Botez. 23 Pr. ca mijloace de implorare a milei lui Dumnezeu. 66. Desi nu avem marturi scripturistice si patristice directe. in vol. Dintotdeauna la Botez a fost nelipsita marturisirea credintei. 14:”Pentru aceea zice: Desteapta-te cel ce dormi si te scoala din morti si te va lumina Hristos”. Lumina lui Hristos cel inviat ne trezeste din somnul pacatului si al mortii. Apologeti de limba greaca (col. unele pot fi identificate in scrierile Noului Testament. Bucuresti. Iustin Martirul si Filozoful. care au dobandit un caracter pronuntat in vechile randuieli apusene prezentate de Tertulian si Sf. Apologia I. 2). prin post si rugaciune. Liviu Streza. probabil.B.p.S. cat si cel care urma sa fie botezat22.. desi nu era atestat direct scripturistic. Toate aceste formule statorniceau invatatura crestina. Alaturi de rugaciuni de preamarire a lui Dumnezeu si de mijlocire pentru candidatii la Botez. Este cert ca inca de la inceput au existat formulari concrete si fixe ale credintei. O dovada indirecta a exorcizarii prebaptismale poate fi considerata relatarea evanghelica despre vindecarea copilului cu duh mut. Botezul in diferite………. P. Prototipul acestor intrebari ar fi dialogul dintre Apostolul Filip si famenul etiopian. Asis. 36-37)23. Iar el raspunzand a zis: Cred ca Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu”(FA VIII. inainte de botezarea lui:”Iata apa.

Cartea I. spre a deveni baie a nasterii din nou. Boris Bobrinskoy. Pe de o parte.S. la fel ne botezam in numele Tatalui si al Fiului si al Sf. Prof. unde este apa si sunt renascuti acolo. “in numele Tatalui. Scrieri alese (col. Iar la Sfantul Iustin Martirul si Filozoful intalnim aceeasi practica de savarsire a Botezului prin afundare. rece. 66 Pr. Duh. ei Sf.p.B. 8). 146 26 Origen. Duh”.. Iustin Martirul si Filozoful. Marturisirea de credinta tine de insasi esenta tainei. in vol. Apologia I. al-IV-a cu constantinopolitean. 28 10 . ambele sunt depline( prin invocarea) acelorasi nume. caci. redand formula trinitara care insoteste actul scufundarii27. De asemenea Origen afirma pogorarea Duhului Sfant la Botez26. unii pe altii. credinta se desavarseste prin Botez. Despre Principii. 1982.p.. p. sunt legate unul de celalalt si de nedespartit.. Botezul se intemeiaza pe credinta.……………. in numele Sfintei Treimi este precedat de sfintirea apei dupa cum marturisesc parintii si scriitorii bisericesti din primele secole crestine.. Bucuresti. si al Fiului si al Sfantului Duh”. inmultirea ereziilor care negau unele elemente din invatatura Bisericii. Pentru ca. a dus si la amplificarea acestor scurte formulari.. in timp ce credinta isi primeste desavarsirea de la Botez. Sfantul Vasile al Cezareii spunea ca:”Marturisirea de credinta este conforma cu Botezul” si ca “Botezul si credinta. Didahia precizeaza ca Botezul trebuie savarsit prin intreita afundare in apa proaspata. invocandu-se numele Persoanelor 24 25 Simbolul niceo- Sfintei Treimi:”Ei(candidatii la Botez) sunt condusi de noi undeva. “credinciosi”. de nedespartit. in experienta duhovniceasca a primelor generatii crestine.pe care candidatul la Botez urma s-o marturiseasca. De la Sfantul Iustin Martirul si Filozoful aflam ca primirea Botezului era conditionata printre altele si de marturisirea invataturii crestine24. dupa cum credem in Tatal si in Fiul si in Sf. iar pe de alta parte. Asa au luat nastere simboalele de credinta baptismala. in acelas fel in care noi insine am fost renascuti. Impartasirea Sfantului. inlocuite cu sec.p.o realitate unica in cult. Actul intreitei afundari.. Credinta treimica si Botez treimic. una de alta. Asupra apei baptismale se invoca inainte de Botez harul Duhului Sfant. Botezul se intemeiaza pe credinta: si unul si celalalt isi au drept izvor al desavarsirii aceleasi nume(dumnezeiesti): ”credinta si Botezul sunt doua conditii ale mantuirii si sunt legate. aceste doua moduri de mantuire. Cu timpul. P.. 76 27 Invatatura celor 12 Apostoli……………. fiind inseparabila de aceasta. in trairea celor care se numeau. “crestini” sau “botezati”25.

1979. prin scufundarea omului in apa. Iar Sfantul Teofil al Antiohiei este de parere ca “oamenii au sa primeasca pocainta si iertare de pacate prin apa si prin baia nasterii din nou”32. daca revin la dreapta credinta. iertarea pacatelor este amintita ca efect al Botezului:”noi care ne coboram in apa plini de pacate si intinaciuni. in vol. care a stat trei zile in mormant si apoi a inviat. Bucuresti. se produce moartea omului vechi si renasterea lui la viata adevarata.S. Si pentru Sfantul Iustin primul efect al Botezului este iertarea pacatelor:”Ar trebui sa va ingrijiti a cunoaste care este calea prin care vi se va face voua iertarea pacatelor voastre si prin care veti putea dobandi nadejdea mostenirii bunurilor celor vestite. ………. decat sa cunoasteti pe acest Hristos si sa va imbaiati cu baia aceea. in numele Sfintei Treimi.11)30. 66 Pr. frica si nadejdea in Iisus”(XI. Biserica Ortodoxa pastratoare cu sfintenie a adevarului revelat mentine in cultul sau practica savarsirii botezului prin afundare sau scufundare. mai departe. traind.primesc atunci o baie in apa.B. Apologeti de limba greaca(col. in Duhul. De asemenea Biserica Ortodoxa recunoaste Botezul confesiunilor neortodoxe. pentru iertarea pacatelor. P. 1980. 689 30 Epistola zisa a lui Barnaba . recurgandu-se la practica stropirii sau a turnarii29. P. fara de pacat”31. Apologia I. in vol. in Hristos. 140 32 Teofil al Antiohiei.cap. p. 2).. cartea II-XVI. fostii apostati de la Ortodoxie. Aceasta iertare a pacatelor presupune o schimbare de viata. adica daca el este facut in numele Sfintei Treimi. Apologeti de limba greaca(col. p. Bucuresti.”28. De aceea. In Biserica Apuseana se practica Botezul prin intreita turnare.B. Dialogul cu iudeul Trifon-XLIV. inlocuirea vechii practici s-a intensificat din secolul al XIII-lea. ne ridicam plini de roade in inima. Prin Botez.. P. O data cu aceasta omul se spala de pacatul stramosesc si de toate pacatele savarsite mai inainte si se imprima chipul lui Hristos in el. 10. In apus. sunt reprimiti numai prin ungerea cu Sfantul Mir.p. In Epistola catre Barnaba. Bucuresti. Slujba botezului in ritul liturgic………. 2).B. in numele Parintelui tuturor si Stapanului Dumnezeu si al Mantuitorului nostru Iisus Hristos si al Sfantului Duh…. daca el indeplineste conditia fundamentala. XI.S. Iar aceasta nu este alta. Scrierile Parintilor Apostolici. (col. p. Drd.S. Liviu Streza. 1980. 129 31 Sf Iustin Martirul si Filozoful. avand.307 11 . 28 29 Sfantul Iustin Martiru si Filozoful. precum si membrii sectelor care recunosc Botezul ca taina si il savarsesc in numele Sfintei Treimi. 1). p. Trei Carti catre Autolic. care este in acelas timp si o intreita moarte si o intreita inviere impreuna cu Hristos. in vol.

prezenta in epoca apostolica. Botezul a ocupat dintotdeauna un loc deosebit. nastere in viata duhovniceasca. sa incepi o viata noua cu El. nr. devenim si noi unsi. neatestata in mod direct in Noul Testament. ed. viata in Hristos. caci prin lucrarea vazuta a scufundarii in apa Botezului. In invatatura si practica Bisericii. Din apa si din Duh un studiu liturgic al botezului. ungerea prebaptismala cu untdelemn sfintit este confirmata de Sf Vasile cel Mare ca avandu-si originea in traditia apostolica si fiind transmisa prin traditia tainica a Bisericii. in M. Prin aceasta ungere practicata pana astazi. I. rom. Raspunsul acelora care se indoiesc despre dumnezeiescul Botez. Este taina cea dintai pe care o primim inaintea celorlalte si el ne sadeste in suflet viata cea noua. 1947. Sfanta Taina a Botezului este o nastere din “apa si din Duh”.Vorbind despre efectele Sfantului Botez in tratatul pe care-l scrie contra ereziarhilor mesalieni. faptele avand sa le savarseasca omul pe masura ce le savarseste descopera prezenta harului din el”33. in vechea traditie ele fiind un singur tot34. impartasirea Sfantului Duh. infierea si viata vesnica. Dr. 2009. p. Revenind la randuiala Sf. Indata dupa aceasta conform Sf.Exista unire si continuitate intre aceste taine. iertarea pacatelor. are loc o nastere de Sus. Mirungerea da puterea dezvoltarii vietii celei noi in Hristos primita prin Botez. 64. neofitii imbracau haina baptismala. 12 . Ioan Gura de Aur citat de Pr. 84 36 Sf. p. dupa care cel botezat primea Sfanta Impartasanie. fiind sters cu totul pacatul. in comuniunea Trupului tainic al lui Hristos. Marturisirea dreptei credinte prin rugaciunile preotului insotite de raspunsurile credinciosilor. Prof. 160 35 Pr.p. 33 Marcu Ascetul. A primi Botezul inseamna a te naste intru Hristos. Sophia.. Staniloae. Botezul este:”inceputul bunurilor duhovnicesti. Prof. deoarece el este poarta de intrare in crestinism. sau sa fii adus la viata din nimic. Mirungerea si Euharistia sunt tainele de initiere crestina prin care se intra in Biserica.B. in Filocalia. Sibiu. 1-3. Botezul. Marcu Ascetul considera ca”prin Botez se salasluieste in adancul omului Duhul Sf. Dupa Sf. sfintirea. trad. Parinti din sec al II-a si. ungerea cu Sf. Botez. Mir. toate acestea ca daruri virtuale” 36. II. Dr. dar confirmata la Sf. D. Scripturi si Sf. Dar harul ramane ca o putere spre fapte bune. vol. p. Dumitru Staniloae. Parinti se primea cea de-a doua taina. Dupa iesirea din apa Botezului. primind preotia universala. Ioan Hrisostom. Teologie Dogmatica …. iar prin Euharistie se desavarseste aceasta viata ca unire deplina cu Hristos35. Dumitru Staniloae. 1992. Bucuresti. si aceasta randuiala s-a pastrat pana-n zilele noastre. 268 34 Al Schmemann. Ed.

Apostol Pavel . II. 3. Pavel37. 1983.I.O. Sfantul Ioan vede in acest cuvant expresia noii vieti “in Hristos” a crestinului:”Asa trebuie sa fie crestinul. Ramureanu. Nu mai traiesti din viata comuna” va spune el alaturi de Sf. Botez:”Caci nu era cu putinta ca omul sa se arate altfel fiu al lui Dumnezeu si dumnezeu prin indumnezeirea din har. unica Viata. ajutand sa rasara in sufletul credinciosului adevarata cunoastere a lui Dumnezeu. Bucuresti. Despatimirea. 20). viata crestina este o viata noua. Botez. Maxim Marturisitorul. trad. In gandirea Sf. p. Care patrunde in sufletele noastre reinnoite spre mantuire prin Sf.. 199 40 Sf. Sfantul Ioan Gura de Aur.p 35 Pr. datorita puterii de sine miscatoare si libera aflata in el prin fire”40. primind o adevarata nastere duhovniceasca prin harul Sfantului Duh. Este una si aceeasi pentru ca este viata lui Hristos. Nu mai traiesc eu. Ed.R.spune Sf.B. ci in ei traieste Hristos.M. comentand textul de la Gal. Sibiu. Pr. subliniaza:”nu spune traiesc in Hristos. anul XXXVIІI [ 1986 ] nr. Botezul face posibila dobandirea calitatii de membru al familiei lui Dumnezeu. 37 38 Ieromonarh Teofan Mada. descoperita “in Hristos” si produsa prin lucrarea Sfantului Duh. El S-a facut Fiul Omului pentru a-i face pe fiii oamenilor fii ai lui Dumnezeu”39. D. nu mai traiesc acestia. Staniloae. Dumnezeu-om si Mantuitor. Valoarea crestinismului dupa conceptia Sfantului Ioan Hrisostom. pentru ca doar Botezul ofera titlul de fii ai lui Dumnezeu si de frati. daca nu se nastea mai inainte cu vointa din duh. 373 39 Ieromoarul Teofan Mada.Dupa Sf. Aceasta viata noua “in Hristos” e una si aceeasi pentru intregul trup al Bisericii. Ioan Gura de Aur. ci Hristos traieste in mine (Galateni II. 2007. Taina Botezului deschide usa catre viata Bisericii.B. p. In acest fapt minunat si negrait al vietii lui Hristos inauntrul crestinilor si al vietii acestora in Hristos. 294 13 . I. ca madular al lui Hristos. Din momentul in care crestinii intra in Biserica si se unesc cu Hristos. infierea prin har este chiar scopul intruparii Cuvantului:”Fiind adevaratul Fiu al lui Dumnezeu. intinzandu-ne o punte catre comuniunea cu Dumnezeu. in revista Ortodoxia. Ambigua. Viata în Hristos……. Agnos. ci inainte de toate spune: “in mine traieste Hristos”38. Prof. Ioan Gura de Aur. se gaseste si dobandeste sens intreaga taina a vietii Bisericii si a fiecarui membru al ei. E. p. 20.. Numai cel botezat poate cu adevarat sa-I spuna lui Dumnezeu Tata. La Sfantul Maxim Marturisitorul dobandirea calitatii de fiu al lui Dumnezeu devine posibila prin Sf. fiindca provine din unirea ei cu Hristos.

Dr. Prof. desfiintatnd pacatul originar al despartirii de Dumnezeu. Schmeman. este Paste şi Cincizecime personala.1997. nr3-4(1976). este aratarea Imparatiei lui Dumnezeu. 65 46 Al. Bucureşti. În Biserica Ortodoxa se savarseste de obicei la 40 de zile de la nastere. 234 42 Ieromonah Teofan Mada. căci toate acestea au încetat şi au fost nimicite – şi patimile îngrozitoare şi înfricoşătoare se cutremură de harul Duhului” 41. Duhul cel Sfânt în Botez lucrează desăvârşit şi tot ce el atinge desăvârşeşte: „tot ceea ce vine de la el desăvârşeşte. p. caci si ei au aceasta stare de despartire de Dumnezeu. harul iertarii pacatului originar. păcatul nu luptă împotriva legii firii noastre. dar timpul poate varia. ci el fac innoire totala a vietii celui botezat. Sibiu. Si ei trebuie sa treaca de la starea de nascuti din trup la starea de nascuti din apa si din Duh43.”Botezul este Taina re-nasterii si a recreatiei. in mod gratuit si fara merite prisositoare.45 Definitia clasica a manualelor de dogmatica o completez cu alte cateva mai profunde ale parintelui Alexander Schmemann . care a si alcatuit o lucrare de teologie liturgica ce abordeaza aceasta Taina. Harul Botezului aduce pacea cea desăvârşită şi plinirea oricărui virtuţi în sufletul celui botezat: curăţenia. La fel se intampla si in celelalte Biserici ale Rasaritului. Viata in Hristos…. innoirea vietii . am putea defini Botezul ca Taina renasterii sau a nasterii de sus prin care se daruieste.Botezul nu face o simpla curatire.. ed.Ortodoxia . Curs de teologie dogmatica si ecumenica. prin nasterea lor din trup. unire fara de care nu se poate intra in Imparatia lui Dumnezeu. Necula.31 14 . Motiv pentru care. inca de la inceput Biserica a administat Botezul si pruncilor. Staniloae. asceza continuă şi sărăcia de bună voie42. Doctrina şi vaita religioasa a Bisericii copte reflectate in textele ei liturgice. p. p 74 43 Pr. nu ne mai ţine captivi ca înainte. p. 2005. p. Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel. Din apa.Exceptie face Biserica Copta care practica pedobatismul la 40 de zile pentru baieti si la 80 de zile pentru fete sau la marile sarbatori44. Teologie Dogmatica……….559 45 Ion Bria.. Rezumand intr-o scurta definitie cele invatate pana acum. Duhul Sfant este viu şi lucrează in noi chiar de la Botez.”46 41 Sfântul Ioan Gură de Aur. prin unirea cu Hristos.. Christiana. D. Ed. 42 44 Nic. p.Universitătii Lucian Blaga. trecerea de la moarte la viata. infierea divina si apartenenta la Biserica. martiriul..

. Sf. 2001. 3. Christiana. Ioan Gura de Aur Omilii la Matei”. Apologeti de limba greaca (col. O. Bucuresti.Bibliografie 1.B. 1980. Sf.B. Editura I. R. 4. P..I. prof. Bucuresti. E. Scrieri partea a treia. in vol. Trad. 2. 23. vol. Bucureşti. Ioan Damaschin . Colecţia Părinţi şi Scriitori Bisericeşti. Bucureşti. Ed. 2). Dumitru Fecioru. B. Apologia I. Sf. Iustin Martirul si Filozoful.S.O. Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel. Ioan Gură de Aur. Dogmatica.B. de Pr. 1994. 15 . 2005.R. Sf. .M. M. B.

Breck.S. Despre Principii. Sf. Ed.B. rom. in vol.B. in S.5. Sibiu. Sf. Sibiu. P. Bucuresti.M. Bucuresti. Apologeti de limba greaca (col. 1). 11. 1979 10. an.B. vol. 1979 9.B. 2). Scriptum.S. Cartea I.I. Bucuresti. XI. 16. 1). sr. 18. ed. E. 1983.S. 1997. Sfantul Ioan Botezatorul –Inainte-Mergatorul Domnului nostru Iisus Hristos.Universitătii Lucian Blaga. in vol. Viaţa în Hristos după Sfântul Ioan Gură de Aur. 2008. XVI. E. Epistola zisa a lui Barnaba . P. 2007.. Ed. Teofil al Antiohiei. 1947 7.S. P. 1982.O. Invatatura celor 12 Apostoli. Oradea. Bucuresti. Agnos. P. a-II-a. Bucuresti.O.M.R. nr. in vol.T. Scrierile Parintilor Apostolici(col. Prof. Despatimirea. nr.B. Sibiu. Pr. Scrieri alese (col..B.. 6. Ed. Bria. Ion Curs de teologie dogmatica si ecumenica.. Impartasirea Sfantului Duh. Trei Carti catre Autolic. E. Maxim Marturisitorul. D. Ed. Bucuresti. Ieromonarh Teofan. 2).1997. France. Caraza. Bucuresti.I. an. I.R. Sf Iustin Martirul si Filozoful. Prof. Agnos. Mihoc. John Puterea cuvantului in Biserica Dreptmaritoare. Marcu Ascetul. Origen. Sf. 8). Apostolici. Ioan Botezatorul si esenienii de la Qumram. Boris. Sfanta Evanghelie de la Ioan –introducere si comentariu. Bobrinskoy. Matei-introducere si comentariu. 10. trad. ed. Apologeti de limba greaca(col. 3-4 martie –aprilie 1964.cap. Sibiu. Sibiu.R. in Filocalia.B.. P. 3-4. Dr.B. 8.I.T. Dumitru Staniloae. in vol. Mada. 17. Bucuresti. 2007.B. a-II-a. 20.O. XLIX. Prof. iulie-decembrie. V. 15.M. Dialogul cu iudeul Trifon.. Raspunsul acelora care se indoiesc despre dumnezeiescul Botez. 2003. Arh. trad. Diac.S. 14. in vol. 1999 13. Sergiu.B. Scrierile Parintilor Pr. Mada. 12. 1980. 1980.T.B. II. Staniloae. Pr. 19. 1999. in S. sr. Teofania. R. Ioan. 16 . Iazadjieff. Ambigua. Ieromoarul Teofan. (col.

Streza. 24.B. nr3-4(1976). Bucuresti. Staniloae. Ed. Bucuresti. a-II-a. Ioan. Bucuresti. ianuarie-martie 1985. nr. Dr. Necula. catolic. 26. nr. Staniloae.B. Relatia dintre botez si inviere in viata credinciosului dupa epistola catre Romani. ianuariefebruarie 1974. Pr. a-II-a.T.9-10. Liviu. Pr. Nadim. 1992. 27. in S. Asis. 2009. in M. Nicolae.I..21. 3. Bucuresti. Alexander. Valoarea crestinismului dupa conceptia Sfantului Ioan Hrisostom. 1- 17 . 28.M. Doctrina şi vaita religioasa a Bisericii copte reflectate in textele ei liturgice. Botezul in diferite rituri liturgice crestine. .O. anul XXXVII. rugaciunile preotului insotite de raspunsurile credinciosilor. an. nr.B. Marturisirea dreptei credinte prin E. XXVI. in revista Ortodoxia. 22. nr.. Din apa si din Duh un studiu liturgic al botezului. 1. 23. Dumitru. Sophia. 3. Drd. Schmemann. Prof. Pr. 1997. in Slujba botezului in ritul liturgic ortodox si in cel Ortodoxia. Streza. 25. Tarazi. Pr. anul XXXVIІI 1986. noiembrie-decembrie 1973. Drd.Ortodoxia . Dr. Liviu. Pr. D. Ramureanu. sr. 1-2.. nr. Prof. sr.R. Teologie Dogmatica Ortodoxa (3).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful