Cap I. Prezentarea Sistemului Sanitar din Romania...............................................................2 Cap III.

Serviciul National de Sanatate din Marea Britanie - NHS.......................................9 CAP IV. Puncte forte si puncte slabe ale Serviciului National de Sanatate din Marea Britanie..................................................................................................................................13 CAP.V Analiza comparativa dintre cele doua servicii prezentate........................................15 In ceea ce priveste analiza comparativa dintre cele doua servicii studiate, rezultatele sunt mai mult in favoarea Marii Britanii, care este o tara cu rezultate in domeniul sanatatii sub media europeana inainte de anul 1996, dar care dupa ce s-a finalizat reforma inceputa in anul 1991 a depasit mediile europene in foarte multe domenii, dar care in raport cu acelasi domaniu din Romania detine pozitii mai relevante reusind sa ofere cetatenilor un serviciu de sanatate furnizat in conditii de calitate si permanent. Pentru a sustine afirmatia de mai sus putem incepe cu comparatii dintre cifrele care sunt relevante pentru sistemul de sanatate din Marea Britanie, comparate cu cele din Romania si cu cele ale mediei europene. Astfel ponderea medicilor specialist in Marea Britanie la o densitate de 10000 locuitori este cu 12 procente mai mica decat cea europeana, conform datelor din 1994, fapt din care rezulta ca in aceasta tara criza personalului medical s- a facut simtita de foarte multa vreme, iar aceasta problema s- a acutizat in timp, extinzandu-se si in alte state europe. In momentul de fata nici in Romania situatia personalului medial nu este una dintre cele mai bune deoarece tara noasta se confrunta cu o emigrare masiva a acestuia catre celelalte tari comunitare care ofera o remuneratie semnificativa si conditii de munca mult mai atragatoare fata de cele din sistemul de sanatate din Romania. .......................................................................................15 Un alt aspect important al sistemului de sanatate din Marea Britanie este dat de faptul ca acesta ara ca principala sursa de finantare taxele generale, mai precis (95%) din bugetul acestuia, iar restul pana la suta la suta din alte contributii. In Romania conform Ordonantei nr. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sanatatii (publicata in Monitorul Oficial nr. 213 din 28 august 1992), distingem urmatoarele forme de finantare: de la bugetul de stat si bugetele locale, in conditiile legii; din fondul special pentru sanatate, constituit, potrivit prevederilor prezentei ordonante, din contributia persoanelor juridice si fizice; taxe asupra activitatii daunatoare sanatatii; veniturile din activitatea unitatilor sanitare. Din aceasta perspectiva observam ca in Romania modul de finantare a sistemului de sanatate este mai bine structurat decat in Marea Britanie, insa poate devinii mai greu de colectat si mult mai birocratic. Atat intr-o tara cat si in alta ambele sisteme de sanatate dispun de un buget de stat, fapt care limiteaza intr-o masura destul de mare calitatea serviciilor oferite, insa pe de alta parte asigura accesul liber si neconditionat al tuturor cetatenilor la aceste servicii. Aceasta problema s-a rezolvat in timp prin dezvoltarea clinicilor particulare care cresc in ambele tari nivelul de competitivitate in domeniul sanatatii, astfel spitalele si clinicile de stat sunt nevoite sa incerce sa tina pasul cu schimbarile in permanenta. In tara noastra au aparut o data cu aderarea si integrarea in Uniunea Europeana o serie de programe europene prin care se puteau accesa fonduri europene care sa faciliteze imbunatatirea sistemului medical si a serviciilor pe care acesta le ofera cetatenilor....................................................15 In Marea Britanie medicii sunt: - salariati sau platiti in functie de numarul pacientilor inscrisi pe listele lor (capitatie); se practica si o coplata a unor parti din costul unor prestatii. ...............................................................................................................................................15 Intarirea capacitatii de control a Ministerului Sanatatii Publice asupra obiectivelor, activitatilor si structurilor din domeniul sanatatii publice.................................................20 1

Cap VIII. Bibliografie...........................................................................................................29 Cap VII. Privire globala asupra tarilor lumii din perspectiva sistemului de sanatate…………………………………………………………………………………….19 CAP VIII. Bibliografie……………………………………………………………………28

Cap I. Prezentarea Sistemului Sanitar din Romania
In 1997, Romania a introdus un nou sistem de asigurari de sanatate prin Legea nr. 145/1997, bazat pe o versiune modificata a modelului Bismarck. In prezent, unele structuri din urmatoarele modele coexista in cadrul sistemului sanitar roman (tinand cont in principal de modalitatea prin care sistemul este finantat):

2

modelul Semashko – bugetul asigurarilor sociale de stat (trezoreria statului); modelul Beveridge – principiul rolului de „ filtru” (avut de medicii de familie – alesi, in mod liber, de catre pacienti si finantat prin impozite); • modelul Bismarck – sistemul de asigurari sociale de sanatate (bazat pe prime obligatorii de asigurare, dependente de venituri).- modelul Romaniei. In prezent, starea de sanatate a populatiei este determinata de accesul la sanatate, pe de o parte, si de accesul la servicii de sanatate, pe de alta parte. Accesul la sanatate depinde intr-o mare masura de factori externi sistemului de sanatate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economica, factori socioculturali. Accesul la ingrijiri de sanatate este influentat aproape in totalitate de organizarea sistemului sanitar. Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta dintre oferta si cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reala a facilitatilor de ingrijiri comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate. Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzand costurile directe suportate de populatie (co-plati, costuri legate de tratamente si spitalizare) precum si cele indirecte (cost transport, timpi de asteptare); asezare geografica inadecvata a facilitatilor de ingrijiri; calitatea inegala a serviciilor de acelasi tip. In Romania sunt evidentiabile toate cele patru tipuri de inechitati in accesul la serviciile de ingrijiri, ceea ce determina inechitati in starea de sanatate a diferitelor grupuri de populatie, a unor comunitati din diferite zone geografice si a grupurilor defavorizate economic. Aceste disparitati se manifesta prin indicatori de baza ai starii de sanatate modesti (speranta de viata la nastere, mortalitatea infantila, mortalitatea generala pe cauze de deces evitabile, grad de morbiditate, ani de viata in stare de sanatate) dar si prin nivelul scazut de informare privind factorii de risc si de protectie pentru sanatate sau sistemul de ingrijiri de sanatate si pachetul de servicii de baza din Romania. Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice. Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care sa identifice eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. Factorii determinanti care influenteaza gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in general reprezentati de: nivelul saraciei, somajul, ocupatia, mediul de rezidenta, statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate, gradul de acoperire cu personal medical. Nivelul saraciei studiat prin Raportul National al Dezvoltarii Umane 2003-2005 pentru Romania (UNDP) mentioneaza existenta unor enclave caracterizate de un index al dezvoltarii umane (IDU) scazut care se situeaza in cele mai multe cazuri in zonele greu accesibile ale judetelor, departe de reteaua principala de sosele. Satele cele mai sarace (cu IDU foarte scazut) sunt de obicei izolate fata de drumurile modernizate sau fata de orase, avand chiar un rol marginal in cadrul comunelor de care apartin.

• •

3

pensionarii (20%). atat de catre cei din rural cat si de catre cei din urban. iar in cel rural de 89. numarul de locuitori care revin la un medic in rural este de peste 6 ori mai mare decat in urban. Gradul de acoperire cu personal medical rezulta din analize recente care au relevat ca exista inegalitati regionale marcate in acoperirea populatiei cu personal medical. Un numar mare de persoane. dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare. mijlocul de transport si costul acestuia reprezinta o problema de acces la serviciile medicale. In regiunea de Nord-Est se inregistreaza ca fiind cea mai slab acoperita cu medici in mediul rural (2778 locuitori/1 medic).8% si respectiv 13. ci devin furnizorii de servicii medicale care incheie un contract cu Casa de Asigurari de sanatate. ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora. In mediul rural exista 98 de localitati fara medic. respectiv 4900 USD) in anul 2002. De asemenea. Accesul la asistenta ambulatorie si cea spitaliceasca (in afara urgentelor) si accesul la medicamentele compensate si gratuite se face prin medical de familie. oferita de catre medicul de familie. la o asistenta comunitara revenind 26265 de persoane. in mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale si reglementate legislativ.Acelasi raport pune in evidenta inegalitatea dintre mediul urban si rural in ceea ce priveste rata de saracie (13. au acces limitat la asistenta medicala. Pentru 40% din populatia din rural. somerii (39%). Asistenta medicala primara este. Ministerul sanatatii isi mentine doar rolul de finantare si coordonare a programelor nationale de sanatate publica. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud si Sud-Est (773. Personalul medical mediu este angajat de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale). Exista numeroase discrepante intre diferitele categorii ocupationale in ceea ce priveste ponderea populatiei aflate sub limita saraciei: agricultorii (51%). Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala. astfel. De asemenea. Medicii nu mai au statutul de salariati ai statului.08%. in afara localitatii. in Romania Regiunea 1 de dezvoltare N-E si Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai scazut IDU (0. numarul de asistente comunitare este total insuficient. ceea ce indica potentiale grupe populationale dezavantajate. in prezent. Asiguratul beneficiaza.25%.5 % din salariul brut al angajatului si 7% din partea angajatorului).8% si respectiv 38%) si rata de saracie severa (3. In profil teritorial. pe fondul bugetului foarte redus al gospodariei. Familiile sarace nu isi pot permite coplatile implicate de solicitarea serviciilor medicale si achizitionarea medicamentelor necesare. pentru 2005.9%) in anul 2003. acordate in baza contributiei la fondul de asigurari de sanatate (6.756 pentru ambele regiuni) si cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD. ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Serviciile medicale sunt. in mediul urban gradul de cuprindere in sistemul de asigurari era de 96. pe baza acestei contributii. In ciuda tendintei descrescatoare de dupa 1990. in prezent. Statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate este dat de Raportul de activitate pe anul 2005 al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Astfel. desi sunt asigurate. achitarea costurilor de transport si extraplata pentru medic si personalul auxiliar. respectiv 655 locuitori/1 medic). lucratorii pe cont propriu (37%). 4 . noua coordonatoare a sistemului. cat si ai gradului de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. care trebuie vizate de politici de imbunatatire a accesului. care mentioneaza ca la 30 septembrie 2005. coplata adresata personalului medical si timpul de asteptare sunt vazute ca obstacole.

in contextul saracirii populatiei. pentru prevenirea carora. ramane totusi ridicata. prin aparitia unor persoane care nu pot beneficia de asistenta medicala (in afara celei de urgenta. Intr-o asemenea situatie se afla grupuri din zonele izolate geografic. exista in prezent programe speciale de formare a unui comportament alimentar 5 . diabetul. Rata mortalitatii materne. cu impact social ridicat. desi asigurat. Programele de planning familial si cabinetele cu acest scop sunt insuficient dezvoltate. Persoanele neasigurate care traiesc in saracie nu beneficiaza de compensari. chiar si in ceea ce priveste tratamentele vitale. Lipsa de informare in randurile populatiei asupra necesitatii asigurarii medicale si asupra conditiilor de acces la serviciile medicale mentine unii potentiali solicitanti in afara sistemului public de asigurare. fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. acest fapt reflectandu-se in rata mare a avorturilor si in slaba informare a populatiei din rural sau orasele mici. precum: analize medicale de baza oferite de laboratoare. Pentru viitor se analizeaza si perspectiva plafonarii compensarii doar pentru 65% din preturile medicamentelor si doar a medicamentelor mai ieftine.rata mortalitatii infantile in Romania este de trei ori mai mare decat media tarilor Uniunii Europene si de doua ori mai mare decat in tarile est-europene. comparativ cu alte tari din Europa (MSF. In acelasi timp. Liberalizarea pietei medicamentului si scaderea productiei interne de medicamente au dus la cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice. desi de aproximativ cinci ori mai mica in anul 2001 fata de 1989. Nivelul de educatie scazut favorizeaza comportamentul de neasigurare. Importanta scazuta acordata preventiei devine una dintre problemele grave ale sistemului romanesc de ocrotire a sanatatii publice si este data si de insuficienta programelor medicale preventive si ineficienta acestora. minimale) neavand asigurare de sanatate. pe termen lung. 2003). obligatorii. ca alternativa la sistemul public. mai mult de jumatate dintre romani nu isi cunosc drepturile si obligatiile privind asigurarea medicala. in lume. grupuri de rromi. De asemenea. Accesul la medicamente. Noua lista a medicamentelor gratuite. noul model a dus la o reducere a accesului populatiei la serviciile medicale. Pe de alta parte. nu isi permite costul tratamentelor. Bolile cardiovasculare. in comparatie cu celelalte tari europene. in ceea ce priveste avantajele planningului familial. Conform datelor din barometrul pentru serviciile de sanatate. Criza financiara actuala a determinat incapacitatea accesarii de catre populatie a unor servicii la care erau indreptatiti. accesarea serviciilor spitalicesti performante aflate in afara localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile sistemului privat. Astfel. Subfinantarea redusa a programelor destinate prevenirii imbolnavirii populatiei se reflecta in indicatorii de morbiditate. costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum al familiilor sarace. in cazul copiilor sau al unor boli grave. modificari care au consecinte sociale negative importante. Accesul la medicamentele compensate este foarte important. aflata in proces de aprobare elimina gratuitatea pentru medicamentele ce se adreseaza unor boli grave. un segment larg al acesteia. in cazul persoanelor aflate in saracie. taxele vamale si TVA scumpesc in Romania medicamentele cu 50%. medicamente acordate compensat sau gratuit. iar pentru acestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoare. grupuri foarte sarace (fara domiciliu stabil). precum TBC sau bolile venerice. iar peste 80% dintre cei asigurati nu cunosc deloc sau au doar vagi informatii despre serviciile medicale la care sunt indreptatiti.

sanatos in randul populatiei.lipsa de continuitate in alocarea sarcinilor. 6 . Ministerul Sanatatii. Standardul scazut de viata in Romania si conditiile oferite de catre sistemul sanitar romanesc. 95/2006. . CAP. in ultimele decenii. treptat. ceea ce individual. -existenta pe piata a unui numar mare si . au dus. unei politici coerente de pregatire si mentinere a personalului. . Alte Minitere ( ex : Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale). 3. 4. servicii medicale. fapt cu consecinte pe termen lung asupra starii de sanatate a populatiei si in contradictie cu principiile echitatii sociale statuate de legislatia sanitara. inclusiv din munca in echipa.grade diferite de competenta tehnica pentru persoane cu acelasi nivel de salarizare. datorita slabei tanar. capabil sa se formeze in spiritul noilor capacitati de diferentiere intre persoanele cu exigente survenite prin aplicarea principiilor productivitate diferita. program. 5. Colegiul Medicilor din Romania. -asiguratii beneficiaza de un pachet gratuit de . II. creste capacitatea de rezolvare a unor problematici complexe. de reforma prevazute in Legea nr.motivatie intrinseca scazuta. la asistenta medicala privata si medicamente eficiente costisitoare. .deficiente in asumarea responsabilitatilor. la o polarizare in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate. In timp ce un segment al populatiei are acces la servicii performante. import. Analiza SWOT a Sistemului Sanitar din Romania Puncte tari -existenta unor specialisti competenti. 6. 1. 2.lipsa unui plan de cariera pentru angajati si a la servicii medicale. Actorii sistemului de sanatate din Romania. oferite de asistenta specializata din centrele universitare. -unele categorii de persoane au acces gratuit . chiar in accesarea asistentei primare (inclusiv stomatologice).slaba capacitate de monitorizare a modului (atat in domeniul medical cat si in alte de indeplinire a sarcinilor atat la nivel domenii inrudite sau complementare). ceea ce este mai grav. Ministerul Finantelor Publice. cat si intre departamente.un climat organizational care nu favorizeaza diversificat de medicamente. constituie in tara noastra principala cauza de deces pentru populatia sub 64 de ani. un alt segment al populatiei are probleme in accesarea asistentei si medicatiei de calitate si. Administratia locala si regionala (consilii locale si prefecturi).disponibilitate de a lucra peste orele de .personal cu pregatire in domenii diferite . Casa Nationala de Sanatate. Puncte slabe .existenta unui procent important de personal .

la colectare. pe termen lung. in programe de parteneriat. Oportunitati . -situatia precara a sistemului de sanatate publica din mediul rural. de la organizarea functionala.aderarea la UE impune adoptarea unor . Amenintari . . implicit. la o crestere a cererii de serviicii medicale complexe. finantare. . precum si institutiile cu atributii in asigurarea sanatatii. .integrarea in UE. cu consecinte benefice in domeniul sanatatii si cel economic pentru locuitori. -lipsa unui sistem unic informatic integrat care sa interconecteze toti furnizorii de servicii medicale.lipsa autonomiei reale. si prognoze care sa creasca adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale populatiei. sistemul de sanatate trebuie sa dispuna de mecanisme care sa asigure directionarea resurselor financiare in virtutea principiului eficientei. decontare.-numarul mare de ONG-uri active in . care sa permita o mai buna gestionare a fondurilor disponibile si. informare. -grad de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. contractare. concomitent cu progresul si diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la cresterea asteptarilor acestora si. financiare si manageriale. sa ofere o modalitate „inteligenta” de stocare a datelor care sa conduca la o baza care sa permita analize . in acelasi timp. .libertatea de circulatie a persoanelor si a standarde si recomandari care au ca serviciilor da posibilitatea utilizatorilor sa ia 7 .posibilitatile de dezvoltare pe care le poate deschide „turismul” medical. lipsa care afecteaza toate aspectele majore ale activitatii institutiilor abilitate in domeniul sanatatii.cresterea competentei si calitatii actului medical.cresterea nivelului de informare a pacientilor.coordonare/subordonare social care pot fi utilizate ca resursa.detine numeroase institutii in domeniul sanatatii si in domeniul medico.

etc). adoptarea unor politici de dezvoltare. capacitatea manageriala pentru a prelua toate functiile specifice sistemului de sanatate.sanatatea este un domeniu cu impact social .lipsa de pregatire specifica in domeniul sanitar la nivelul administratiilor locale -descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu competente in sanatate si asistenta medicala. la nivel local.. ca o consecinta benefica. greu de cuantificat.implementarea asigurarilor private de lipsa capacitatilor si abilitatilor sanatate. .descentralizarea si acordarea unei .Este discutabil daca exista.integrarea in Uniunea Europeana poate adduce cresterea costurilor asistentei medicale care poate conduce la cresterea decalajului in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate. poate avea si consecinte mai putin benefice. .cresterea costurilor colaterale induse fie major. 8 .libera circulatie a persoanelor si facilitatile autonomii reale autoritatilor cu competente create dupa aderarea Romaniei la Uniunea in sanatate si asistenta medicala. munca induc riscul migrarii personalului de specialitate. performanta. statuate ca Europeana pentru ocuparea de locuri de obiective in programul de guvernare. . .dezvoltarea sistemului privat constituie un posibilitati de finantare pe proiecte din mediu concurential pentru sistemul public. criterii de excelenta profesionale medicale (prestigiul. . fonduri europene. . . mai ales a celui inalt calificat si performant. managerii crescanda si presiunea tot mai mare la care spitalelor sunt in continuare selectati pe este supus din partea asiguratilor. care poate furniza argumente pentru prin acoperirea tratamentului unor boli rare..statutul de membru UE deschide noi . contact cu furnizori de servicii din diferite tari si sa isi modifice asteptarile. dar foarte grave.finalitate cresterea eficientei si calitatii. intre populatia cu venituri decente si populatia aflata sub pragul saraciei. know-how-ul. fie datorita politicilor practicate de unii distribuitori de medicamente. manageriale la nivelul sistemului de degreveaza sistemului social de povara asigurari – spre exemplu. care nu se transfera intotdeauna si in domeniul managerial – problema care se manifesta insidios printr-o gestionare ineficienta a fondurilor.

6%) si o proportie de 15. Cresterea cheltuielilor este in mod remarcabil temperata in comparatie cu tendintele observate in majoritatea statelor membre. Solicitantii care intervin pe piata sunt autoritatile sanitare de district ( DHA) si medicii generalisti « gestionari de fonduri » (General Practitioner Fundholders) care cumpara ingrijiri trusturilor spitalicesti (fundatii autonome din cadrul NHS) si centrelor de sanatate comunitare. Criticile sunt alimentate in special de slabele resurse consacrate ingrijirilor secundare care apare ca una dintre principalele cauze ale lungilor liste de asteptare din spitale. Serviciul National de Sanatate din Marea Britanie . Ideea fundamentala care sta la baza acestei reforme este stimularea concurentei intre furnizori de ingrijiri de sanatate si introducera de modalitati de cumparare si producere de servicii de sanatate mai eficiente. pe cand celor mai putin urgente li se acorda o prioritate mai scazuta avand timpi crescuti de asteptare (ex: operatii de cataracta) . Acest sistem ofera o acoperire larga a serviciilor medicale. Efectele reformei din 1991 si crearea unei piete interne de ingrijiri in cadrul NHS sunt inca incerte si controversate. Problema listelor de asteptare explica nivelul de satisfacere relativ mediocru al britanicilor cu privire la sistemul lor de sanatate. Schimbarile majore s-au concentrat pe separarea cumparatorilor de ofertantii de servicii medicale si pe crearea unei « piete interne » in cadrul NHS.8% pentru persoanele in varsta de peste 65 ani. Cu rare exceptii sistemele functioneaza corect pentru bolile grave sau urgente dar mai putin bine pentru afectiunile minore ( care nu sunt mai putin dureroase pentru pacienti). apare necesara realizarea unei evaluari aprofundate si sistematice a acestor efecte. NHS este un serviciu public de sanatate finantat in principal din impozit. face totusi obiectul unor continue dezbateri publice si politice. reprezinta cel mai mare angajator nemilitar din Europa. Proportia celor de peste 75 9 .Cap III. in scopul de a decide daca se poate urma aceasta cale sau se vor cauta altele noi. Populatia si starea de sanatate in Marea Britanie numara in anul 1996 58 milioane de locuitori. acest lucru fiind reprezentat ca cazurile de urgenta ( ex: atacuri cardiace) vor primi imediat asistenta necesara. In ochii responsabililor politici. sunt frecvent citate ca puncte forte ale sistemului britanic raportat la alte sisteme de sanatate in vigoare in tarile Uniunii Europene.Organizarea ingrijirilor a fost profund transformata dupa 1990. punct de trecere obligatoriu pentru a accede la ingrijirile secundare. Gama de servicii acoperite in cadrul NHS este completa iar accesul la ingrijiri este gratuit. cere furnizorilor sa isi asume noi functii si in principal sa isi dezvolte capacitatile de gestiune. supus unui riguros control bugetar central. cu o proportie a tinerilor sub 20 de ani de 25% (media UE-24. Documentul publicat de catre guvernul britanic in 1992 asupra « sanatatii natiunii » a facut ca imbunatatirea rezultatelor de sanatate sa devina un obiectiv cheie al reformei. Nivelul de finantare al ingrijirilor de sanatate. Concentrarea asupra ingrijirilor primare si rolul pivot al generalistilor. Sistemul de negociere a contractelor. introdus in 1991. Cel mai important aspect al NHS este principiul dupa care actioneaza. Cu mai mult de un milion de salariati. Indicatorii de sanatate afiseaza valori relativ bune.NHS Serviciul National de Sanatate (NHS) inca de la crearea sa din 1948 a instituit accesul universal la ingrijirile de sanatate.

care acopereau mai mult de 1 600 de spitale si reprezentau marea majoritate a institutiilor spitalicesti.9ani-UE) si de 79. intemeiate in 1991 sunt institutii spitalicesti autonome . In ciuda predominarii sectorului public in producerea de ingrijiri .3 ani pentru femei (80. catre 106 autoritati sanitare districtuale (DHA) care acopera fiecare intre 250 000 si 1 milion de locuitori.2-UE). s-a diminuat apoi pentru a se stabili la . Consiliul director al NHS este si el responsabil in fata Secretarului de Stat de fixarea obiectivelor si prioritatilor NHS in acord cu politica guvernului. Pe global starea de sanatate a populatiei a fost considerabil imbunatatita in cursul ultimilor zece ani si majoritatea indicatorilor de sanatate se incadreaza in media UE.Generalistii si stomatologii au un statut independent si se afla sub contract cu NHS. 25. dar un numar mare de stomatologi nu acepta decat pacienti privati. (media UE 37. Indicele DMF al sanatatii in domeniul stomatologic a fost stabilit in 1990 la 3.5.de ani care este deja a doua mai ridicata decat media UE (-6.sistemul este in permanenta completat de un sector independent marginal dar in expansiune. Imbatranirea populatiei exercita presiuni din ce in ce mai puternice asupra sistemului de sanatate britanic. de servicii de ambulanta si unitatile de ingrijiri comunitare din cadrul NHS. Secretarul de stat de la sanatae este responsabil in fata Parlamentului de oferta de ingrijiri din cadrul NHS. In 1992 consumul de tutun este mult inferior mediei UE pentru barbati-29% in timp ce pentru femei este relativ ridicat-28% toti fumatori de mai mult de 15 ani. Trusturile spitalicesti propun serviciile lor in cadrul negocierii de contracte cu cumparatorii de ingrijiri.9 la 1 000 locuitori in 1993 (8.Consiliul director distribuie fondurile in cadrul unui buget anual. Trusturile din cadrul NHS.7). Consumul de alcool a fost estimat in anul 1990 la 8.4). Rata mortalitatii a fost estimata la: 7.1%-) se asteapta in 2020 o crestere la 12.1 la copii de 12 ani (media UE-3.1%-femei).24 noi cazuri diagnosticate la un million de locuitori in 1996 – (media UE-42.11. Structura sistemului.2ani-UE) . In Marea Britanie in anul 1997 se aflau 463 de trusturi. Incidenta SIDA dupa o crestere progresiva intre anii 1982 si 1994. Autoritatile sanitare districtuale si « General Practitioner Fundholders » administreaza bugetele pentru cumpararea ingrijirilor primare si secundare. Finantarea sistemului.4 ani pentru barbati (73. El este compus dintr-o panoplie de organisme private voluntare sau caritative care completeaza serviciul national de sanatate nu numai in domeniile bine acoperite de catre NHS dar si in sectoarele unde aseasta acoperire este limitata. 2.cancerul si accidentele inaintea varstei de 35 ani.6litri. Ca si in restul Uniunii Europene principalele cauze de deces sunt bolile cardiovasculare . Finantarea si organizarea sistemului de sanatate 1.4%. Speranta de viata a fost estimata la 74.1%-barbati.1).1 decese la 1 000 de nascuti vii in 1996(media UE. NHS este finantat in principal prin fiscalitate (95%) si prin alte contributii (5%) in cadrul unui buget global stabilit de catre minister si supus 10 .9 litri pe persoana –nivel inferior mediei UE . Rata a mortalitatii infantile afiseaza o valoare de 6.

Medicii stomatologi sunt remunerati pe baza de act. Participarea la costuri a crescut progresiv pentru un anumit numar de medicamente precum si pentru ingrijirile stomatologice si examenele oftalmologice. noul guvern laburist a eliminat in 1997 reducerea fiscala in favoarea asigurarilor private de sanatate. Generalistii gestionari de fonduri nu isi pot spori veniturile decat prin reinvestirea economiilor realizate. Toate domeniile de sanatate se confrunta cu lipsa de personal. Personalul din spitale este salariat . de exemplu in cazul realizarii unui obiectiv de imunizare. au primit buget destinat finantarii ingrijirilor primare care se acorda in cabinetul lor.(Tab. 60% din personal lucreaza pe baza de contracte de servicii incheiate cu trusturile locale.aprobarii Parlamentului. Exista dispozitive bazate pe asigurari legate de un mic sector privat care a cunoscut un salt rapid in cursul anilor 80 si 90. care reprezentau in jur de jumatate din medicii generalisti in anul 1998. In 1996. precum si ingrijirilor secundare si tertiare pe care le cumpara pentru pacientii inscrisi pe listele lor. Exista si prime de incurajare. Ele sunt atat in masura sa achizitioneze sau sa vanda bunuri imobiliare sau funciare cat si sa administreze resursele. dar numerosi pacienti sunt scutiti ( copii. Mai mult. Sistemul de remunerare a generalistilor consta intr-o combinatie complexa intre onorariu si alocari specificate in contractul lor. Asigurarile private nu acopera decat 3.5% din cheltuieli deci finantarea este aproape in intregime concetrata asupra serviciilor furnizate in interiorul NHS. Personalul medical in sistem. Dimensiunea efectivului de profesionisti care lucreaza in domeniul sanatatii in Marea Britanie Profesionisti in domeniul sanatatii Medici titulari Densitatea la 10 000 locuitori 16 Media in cadrul UE 28 11 Anul 1994 . Trusturile negociaza cu cumparatorii de ingrijiri de sanatate tarifele si paleta de servicii de sanatate furnizate. Numarul medicilor titulari estimat in 1994 la 15. Medicamentele care se vand liber sunt platite integral de catre pacienti .1). In 1997.a.6 pentru 10 000 locuitori este foarte scazut fata de media europeana (28. femei insarcinate. 9% din populatie detinea un contract privat suplimentar de sanatate in scopul de a acoperi serviciile spitalicesti specializate si a evita marile intarzieri in asteptarea pentru interventiile mai putin urgente. Ea este influentata si de alti factori precum varsta pacientilor. Onorariile farmacistilor sunt negociate intre ei si guvernul central.). In principal remuneratia lor se constituie in functie de numarul de pacienti inscrisi pe listele lor. Generalistii gestionari de fonduri (GPFH). Exista o lista negativa de medicamente care nu sunt rambursabile. Anumite servicii (contraceptia si vaccinarea) sunt platite pe baza de act. 3. unde autonomia se aplica mai ales politicii aplicate in materie de personal precum si in materie de negociere a contractelor de servicii medicale. Contraceptivele sunt gratuite.1) Tab. someri s. Scutirile sunt numeroase. Preturile sunt fixate de catre producatori dar guvernul central exercita un control asupra profiturilor. Spitalele publice au devenit trusturi spitalicesti. persoane in varsta. in ceea ce priveste medicamentele prescrise coplata reprezinta in medie 24% din pretul produselor. Inainte de reforma remuneratia personalului clinic si nonclinic se decidea la nivel central. dar un numar de medici acorda ingrijiri si clientilor privati.1.

Din pacate dezbaterea publica. si sa isi asume responsabilitatea bugetara sub controlul autoritatii sanitare din districtul respectiv.Medici generalisti Specialisti si consultanti Stomatologi Infirmieri calificati Farmacisti 6 n. Reforma a fost in intregime finalizata in 1996. Cumparatorii urmaresc evolutia practicilor clinice si subiectele controalelor. Aparuta in 1997 Cartea Alba a guvernului laburist prevedea noi orientari pentru NHS. Modalitatile de finantare si dispozitiile contractuale se negociaza pe termen lung (3-5 ani). nu doar asupra planului infrastructurii tehnice. echipe formate din generalisti si infirmieri sunt destinate sa inlocuiasca Generalistii gestionari de fonduri. care sufera de invechirea parcului spitalicesc (spitalele au fost construite in secolul 19) ce necesita restructurari destinate adaptarii la evolutia demografica si sociala precum si innoirea tehnologiilor medicale. dar se vede neutralizata din cauza haosului in costurile tranzactiilor. Unitatea de baza a sistemului va fi « grupa de ingrijiri primare ». 4 n. a rezultatelor de sanatate si al nivelului de satisfacere a utilizatorilor. farmacisti si spitale. va fi necesar atacul asupra insuficientelor din sistemul de gestiune si de informare. dar este inca prea devreme pentru a evalua impactul ei . Va fi necesara o evaluare aprofundata a resurselor utilizate. Introducerea mecanismelor de piata si punerea in regim concurential a furnizorilor trebuie teoretic sa se traduca prin castig de eficienta . Pentru reducerea acestor costuri . Exista un proiect de creare a « Institutului national de excelenta clinica » insarcinat cu definirea normelor la nivel national precum si a unei « Comisii pentru imbunatatirea sanatatii » care va controla performantele serviciilor clinice. mai putin din presa se focalizeaza pe lungimea listelor de asteptare pentru interventiile care nu sunt urgente. Dezbaterile asupra efectelor pietei interne se continua si la ora actuala.Un sistem de informare medicala comunitara functioneaza 24 de ore din 24 si a fost introdus in 1998. Noi legaturi electronice sunt prevazute intre generalisti. dar aceasta a fost tot timpul greu de realizat. pentru ca observatiile sunt impiedicate de frecventele schimbari intervenite inclusiv schimbarea guvernului in 1997. Ori acesta nu este singurul criteriu dupa care se poate judeca functionarea buna sau proasta a sistemului. In urma unei tendinte ce se generalizeaza la nivel international institutiile stiintifice de prim plan joaca un rol din ce in ce mai activ in dezvoltarea de linii directoare si de norme de buna practica medicala. 6 8 13 6 87 7 1994 1994 1994 1994 1993 Prioritati actuale. Unul din principalele obiective ale reformei NHS-ului este imbunatatirea calitatii serviciilor de sanatate in ochii utilizatorilor .d. Marea Britanie Mod de organizare Serviciu national de sanatate finantat prin impozit 12 . Tot in acest scop trebuie avuta in vedere si formarea medicilor si al altor profesii din sistemul de sanatate. Planul de rationalizare a structurilor spitalicesti ridica numeroase controverse. Piata interna va fi inlocuita de un sistem de ingrijiri complete.d. in timp ce Ministerul Sanatatii difuzeaza normele nationale. Marea reforma a NHS a fost lansata la inceputul anului 1991. in tot ceea ce priveste marile orase.

H. .Starea de sanatate Cheltuieli Finantare Spitale Ingrijiri primare Medici Foarte mare pondere a persoanelor in varsta. -un sistem de informare medicala comunitara functioneaza 24 de ore din 24. functioneaza in Danemarca. ceea ce se datoreaza probabil factorilor de alimentatie. Densitate medicala mult inferioara mediei CAP IV.listele de asteptare pot varia foarte mult intre regiuni. Nivel inferior mediei UE: 1005 ECU pe locuitor si 6. -cumparatorii urmaresc evolutia practicilor 13 Puncte slabe . Puncte forte . . Suedia. Italia. .liste lungi de asteptare pentru anumite acte medicale. Transformarea spitalelor publice in case autonome (trusturi) Medicii generalisti independenti isi exercita profesia in principal in asociatii Medici salariati in spitale.impact pozitiv asupra starii de sanatate. Anumiti indicatori de sanatate sunt defavorabili in raport cu normele europene. Grecia. .persoanele care se hotarasc sa apeleze la servicii private de sanatate sunt nevoite sa contribuie si la NHS. -listele lungi de asteptare in special pentru necesitati medicale considerate de un nivel mai scazut de importnata. -derularea unui program prin care se doreste ca pana in Decembrie 2008 durata maxima ce trece intre consultul medicului si inceputul tratamentului sa nu depaseasca 18 saptamani. -generalistii si infirmierii isi asuma responsabilitatea bugetara sub controlul autoritatii sanitare din districtul respectiv. Spania. Anglia. Portugalia. Finlanda. -se merge pe dezvoltarea unor norme de buna practica medicala. Puncte forte si puncte slabe ale Serviciului National de Sanatate din Marea Britanie Serviciu National de Sanatate (N. Norvegia.relativ neoneros (nu este greu de suportat de catre populatie).): imaginat de britanici. Sector privat destul de restrans.medicii sunt lipsiti de stimulente. .S. .tratamentele se bazeaza pe necesitate nu pe capacitatea de plata.3% din PIB Finantare dominata de taxe. Islanda.

unele spitale din sitemul NHS au mari datorii. in timp ce Ministerul Sanatatii difuzeaza normele nationale. .clinice si subiectele controalelor. 14 .

iar restul pana la suta la suta din alte contributii. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sanatatii (publicata in Monitorul Oficial nr. In Marea Britanie medicii sunt: . se practica si o coplata a unor parti din costul unor prestatii. Elvetia si doua dintre tarile candidate (Croatia si Macedonia).a facut simtita de foarte multa vreme. constituit. fapt din care rezulta ca in aceasta tara criza personalului medical s. distingem urmatoarele forme de finantare: de la bugetul de stat si bugetele locale. la care se adauga Norvegia. 213 din 28 august 1992).salariati sau platiti in functie de numarul pacientilor inscrisi pe listele lor (capitatie). dar care in raport cu acelasi domaniu din Romania detine pozitii mai relevante reusind sa ofere cetatenilor un serviciu de sanatate furnizat in conditii de calitate si permanent. astfel spitalele si clinicile de stat sunt nevoite sa incerce sa tina pasul cu schimbarile in permanenta. taxe asupra activitatii daunatoare sanatatii. In momentul de fata nici in Romania situatia personalului medial nu este una dintre cele mai bune deoarece tara noasta se confrunta cu o emigrare masiva a acestuia catre celelalte tari comunitare care ofera o remuneratie semnificativa si conditii de munca mult mai atragatoare fata de cele din sistemul de sanatate din Romania. extinzandu-se si in alte state europe. Din aceasta perspectiva observam ca in Romania modul de finantare a sistemului de sanatate este mai bine structurat decat in Marea Britanie. comparate cu cele din Romania si cu cele ale mediei europene. Clasamentul include toate tarile membre UE. Aceasta problema s-a rezolvat in timp prin dezvoltarea clinicilor particulare care cresc in ambele tari nivelul de competitivitate in domeniul sanatatii. insa poate devinii mai greu de colectat si mult mai birocratic. rezultatele sunt mai mult in favoarea Marii Britanii. potrivit prevederilor prezentei ordonante. Astfel ponderea medicilor specialist in Marea Britanie la o densitate de 10000 locuitori este cu 12 procente mai mica decat cea europeana. dar care dupa ce s-a finalizat reforma inceputa in anul 1991 a depasit mediile europene in foarte multe domenii. Romania a acumulat doar 488 de puncte din maximul de 15 . Austria (prima clasata din anul trecut).a acutizat in timp. insa pe de alta parte asigura accesul liber si neconditionat al tuturor cetatenilor la aceste servicii.000). Romania a iesit printre ultimele locuri. Atat intr-o tara cat si in alta ambele sisteme de sanatate dispun de un buget de stat. Intr-o analiza comparativa a sistemelor de sanatate din Europa (numita Indexul European de Sanatate). conform datelor din 1994. fapt care limiteaza intr-o masura destul de mare calitatea serviciilor oferite. In tara noastra au aparut o data cu aderarea si integrarea in Uniunea Europeana o serie de programe europene prin care se puteau accesa fonduri europene care sa faciliteze imbunatatirea sistemului medical si a serviciilor pe care acesta le ofera cetatenilor. In Romania conform Ordonantei nr. Un alt aspect important al sistemului de sanatate din Marea Britanie este dat de faptul ca acesta ara ca principala sursa de finantare taxele generale.V Analiza comparativa dintre cele doua servicii prezentate In ceea ce priveste analiza comparativa dintre cele doua servicii studiate. in conditiile legii. iar aceasta problema s. care este o tara cu rezultate in domeniul sanatatii sub media europeana inainte de anul 1996. mai precis (95%) din bugetul acestuia.CAP. In top se afla Olanda (839 de puncte dintr-un total de 1. urmata de Danemarca. veniturile din activitatea unitatilor sanitare. Pentru a sustine afirmatia de mai sus putem incepe cu comparatii dintre cifrele care sunt relevante pentru sistemul de sanatate din Marea Britanie. din contributia persoanelor juridice si fizice. Mai exact pe locul 27 dintrun total de 31. din fondul special pentru sanatate. Luxemburg si Suedia.

Asteptarea prelungita pentru a beneficia de consultatie este o alta problema semnalata de catre populatie. Deci situatia generala este mai degraba favorabila. varsta de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 60 de ani pentru femeile care implinesc aceasta varsta pana in 2010. la care contributiile sunt platite de catre angajator si pensii personale. companii de asigurari de viata etc. cu exceptia asistentei stomatologice in dispensarele mari. pozitionarea este ceva mai buna: locul 26. acestia riscand sa-si scurteze durata de viata. In acest moment. insa insuficient cand vine vorba de accesul la medicamentele prezentate. in special cel al rezultatelor. varsta de pensionare pentru femei va creste la 65 de ani. Acest sistem il pune pe medic in situatia de a-si pierde o parte din timp completand scripte. drepturile asiguratului fiind. In sistemul romanesc situatia este aceeasi. rezulta ca nu exista prea multe cazuri in care sa se acorde retete compenstate sau facilitati la obtinerea medicamentelor pentru persoanele in varsta. Pensiile private in Marea Britanie includ pensii ocupationale. astfel.) situatie care se intalneste si in Romania dar nu de multa vreme. nu exista o acoperire teritoriala necesara in acest sens.000. in cazul tratamentelor de lunga durata. ceea ce duce la aglomerarea acestor persoane la usa medicului. contractate de la un furnizor de pensii (banci. fapt ce o plaseaza intre Bulgaria si Ungaria. performantele au fost relativ in aceeasi zona. reflectand. echipamentele de diagnostic si tratament sunt inexistente in cele mai multe dintre ele. Romania sufera mai putin de probleme legate de stilul de viata (consum de alcool. fumat) decat alte tari din zona. limita de varsta corespunde in ambele tari. deoarece cum sistemul este finantat mai mult din taxele generale. Foarte putine dispensare asigura asistenta medicala 24 de ore din 24. ceea ce face cu atat mai ingrijoratoare starea prezenta a lucrurilor. Perceptia negativa a populatiei asupra calitatii serviciilor si a relatiei medic-pacient se poate constitui intr-un factor demotivator al apelului la medic. La domeniul cardiovascular (Euro Consumera Heart Index). dictionarul de medicamente online pentru utilizatorii nespecialisti este un bun inceput si un lucru destul de rar in Europa. Pe de alta parte. tara noastra este pe ultimul loc. in unele zone.1. Desi exista stipulat dreptul asiguratului la asistenta de urgenta. marind timpul de asteptare. Intre 2010 si 2020. pe de o parte si pe de alta parte. 16 . unde Romania este clasata in acest an pe ultimul loc. obosit. deficitul de medici si unitati sanitare. in 1998. numai ca aceasta solicita foarte mult populatia activa din cele doua state prin faptul ca inaintarea in varsta poate afecta calitatea serviciilor care sunt furnizate de un personal imbatranit. reglementarile legislative prevad reinnoirea periodica de catre medic a retetei. Cuantumul primit variaza in functie de numarul de ani in care s-au facut contributii la asigurarile nationale. La clasamentele de nisa. serviciile medicale de asistenta primara oferite sunt de o calitate scazuta. sistemul are urgenta nevoie de imbunatatiri in toate sub-domeniile. In ceea ce priveste accesul la medicamente in Marea Britanie si aici avem o problema semnificativa. Desi Romania nu isi poate permite cu adevarat un sistem de sanatate performant de care ar avea nevoie. in timp ce in cazul diabetului (Euro Consumer Diabetes Index). in defavoarea oferirii de consultatii. limitate de lipsa resurselor. este periclitata si situatia viitorilor pensionari. In privinta pensiilor de stat guvernul britanic plateste o pensie de stat acelora care au atins varsta de pensionare si care au platit contributiile la Asigurarile Nationale pentru un numar minim de ani. avand in acelasi timp cea mai mica rata a obezitatii dintre toate statele europene. Potrivit studiului la nivel national realizat de catre Interhealth Institute in Romania.

toate problemele au legatura. Formularea de recomandari strategico-tactice pentru imbunatatirea Sistemului de sanatate din Romania. a gradului de poluare si a schimbarilor dinamice care au loc in fiecare moment intr-o societate dezvoltata cum este Marea Britanie.3% din totalul internarilor sunt internari de urgenta). la strategii nationale referitoare la coordonarea si gestionarea informatiei. Lipsa autonomiei caselor judetene. Dincolo de concluziile legate de intentiile unui guvern sau a altuia. se poate afirma ca. lipsa unui sistem informatic unic integrat. la eforturi nationale si/sau regionale in profilaxie. in detrimentul starii de sanatate a populatiei. referitoare la acordarea serviciilor medicale si finantare. problema ce tine de coordonarea locala. cu legaturi de colaborare si un efort concertat pentru un scop comun. Problemele prezentate mai sus se intalnesc si in sistemul medical din Marea Britanie ele determinand autoritatile din domeniu sa recurga la diferite masuri prin care sa se diminueze efectele acestor disfunctionalitati aparute o data cu cresterea numarului populatiei. cat si accesarea redusa de catre bolnavi a acestor servicii de la primele simptome ale bolii. comunicare si dezvoltare. acela al unui sistem sanitar performant care sa ne conduca spre o stare de sanatate a populatiei specifica unei tari europene. cea mai mica problema a sistemului sanitar. Un avantaj prioritar care exista in sistemul de sanatate din Marea Britanie este acela reprezentat de o buna sau foarte buna remuneratie a personalului sanitar. cu o comunicare eficienta intre toate structurile implicate. utilizarea fondurilor sanatatii pentru alte capitole bugetare. Pana la solutia „mai multi bani in sanatate”. paradoxal. dar si a unor analize si prognoze cu adevarat comprehensive pe baza acestor date corelate. Aceasta ajuta la implementarea cu succes a anumitor programe de dezvoltare menite sa ridice standardul de calitate al serviciului britanic de sanatate. incepand de la cel national si pana la nivelul judetean si la nivelul municipiului. sa fie interconectate si sa permita o gestionare eficienta a banilor publici. intr-o mai mare sau mai mica masura. amandoua contribuind la realizarea unor conditii de munca superioare in sistemul britanic fata de cel romanesc. Problemele sistemului sanitar din Romania sunt multiple si se manifesta la fiecare nivel. Cap VI. sunt foarte multi pasi care se refera la eficientizarea radicala a utilizarii fondurilor care sunt deja in sistem. problema ce tine de coordonarea nationala a unui sistem. Astfel.Rata ridicata de internare arata ca pacientii sunt admisi in spital. Structura organizationala uneori deficitara. 17 . lipsa absoluta a unei strategii coerente in activitatea de profilaxie. Cu alte cuvinte. prognoza. prin care toate informatiile. care acorda mai putina atentie unor activitati precum cea de analiza. asa cum Romania tinde sa fie. care este completata de echipamente de ultima ora. semnaland deficientele asistentei medicale primare si secundare. Tot aici putem afirma ca gradul de informare al populatiei cu privire la riscurile la care este expusa din punct de vedere sanitar este mult mai ridicat decat in Romania. problema subfinantarii este. strategie. evaluare. mentinerea morbiditatii si mortalitatii pe cauze specifice la un nivel ridicat. fara a avea o ingrijire ridicata in ambulatoriu (70.

in parteneriat cu institutiile de invatamant superior a unor programe comprehensive (Sectie sau Programe de Master) de crestere a capacitatii manageriale. Dezvoltare de proiecte si parteneriate in domeniul profilaxiei si cresteri gradului de constientizare a populatiei cu privire la riscul aparitiei bolilor transmisibile si cronice. reprezentantii autoritatilor publice locale. din punctul de vedere al ameliorarii starii de sanatate a populatie. acordarea unei importante sporite activitatii de analiza-prognoza. dezvoltarea unor parteneriate care sa conduca la aparitia unui organism specializat in activitatea de lobby. trebuie sa le aiba in vedere. atat din punct de vedere economic. care sa reprezinte efortul concertat al tuturor judetelor sau municipiilor de a-si rezolva propriile probleme. prognoza si dezvoltare. Parteneriat local pe programe de informare asupra factorilor de risc ai bolilor majore. care sa dezvolte capacitatea sistemului de a reactiona in concordanta cu nevoile populatiei. Astfel. pe langa beneficiile evidente legate de sanatatea individului si a comunitatii. reprezentanti ai institutiilor de invatamant universitar. Modalitati de realizare: 1. Dezvoltarea. aspect important al strategiei care presupune stocarea datelor si utilizarea la maxim a informatiilor. 2. cat si ca resursa informationala pentru activitatile de lobby la nivel regional si national.In concluzie. reprezentanti ai populatiei. prognoza si dezvoltare in domeniul sanatatii. 4. Implementarea de programe nationale de sanatate care sa raspunda problemelor de sanatate publica prioritare si nevoilor grupurilor populationale vulnerabile a) dezvoltarea capacitatii de reactie rapida la amenintarile la adresa sanatatii 18 . mai ales. care sa permita dezvoltarea capacitatii de analiza. Dezvoltare de proiecte si parteneriate in domeniul planificarii familiale si a sanatatii reproducerii. 7. sunt principalele obiective pe care un management strategic privitor la sistemul sanitar. a concluziilor si a prognozelor obtinute. Activitate de lobby in ceea ce priveste dezvoltarea unui sistem informatic integrat al tuturor structurilor mentionate. reprezentanti ai organizatiilor profesionale ale furnizorilor de servicii medicale. b. presupune si eficienta financiara. Cresterea accesibilitatii la serviciile medicale Obiectiv general 1. cat si organizatii non guvernamentale active in domeniul sanatatii si in domeniul social. de crestere a competentei in management sanitar si bazei de recrutare pentru profesionisti din domeniul sanatatii. a unei echipe interdisciplinare. care sa includa atat institutiile guvernamentale abilitate in domeniul sanatatii. pe termen mediu si lung. 6. cat. Efectuarea unei analize comprehensive a starii de sanatate a populatiei din municipiu si stabilirea prioritatilor si a obiectivelor. Parteneriate locale/regionale cu tinte clare in ceea ce priveste reducerea morbiditatii in special pe bolile mari consumatoare de fonduri. atat in vederea dezvoltarii serviciilor medicale. 3. la nivelul fiecarui judet /municipiu. Crearea unei structuri suprainstitutionale. 5. Este necesara in regim de urgenta acordarea unei importante extreme profilaxiei. acordarea unei importante sporite activitatii de analiza. Activitate de lobby in ceea ce priveste acordarea autonomiei financiare a institutiilor abilitate in domeniul sanatatii. care. precum si ridicarea la rang de principiu director al dictonului „este mai bine sa previi decat sa tratezi”. Directii de activitate: A. a.

care sa fie acoperite total/partial prin sistemul de asigurari sociale de sanatate Obiective specifice: a) asigurarea stocurilor corespunzatoare de medicamente in unitatile farmaceutice. Asigurarea continuitatii actului medical. Imbunatatirea finantarii sistemului de sanatate Obiective generale: 1. a asistentei medicale primare si a serviciilor de specialitate acordate in ambulator.b) reducerea impactului asupra sanatatii publice a bolilor transmisibile cu impact major (HIV. Practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practica si protocoale clinice C. Obiectiv general 2. modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale si dotarea acestora cu aparatura/echipamente medicale si mijloace de transport specifice Obiectiv general 3. Alocarea judicioasa a fondurilor in unitatile sanitare si atragerea de noi resurse financiare in domeniul sanitar 4. 2. Cresterea competentelor profesionale ale personalului medical 4. Obiectiv general 4. Realizarea compatibilitatii cu sistemele de sanatate din statele membre UE 3. Masuri pentru intarirea disciplinei financiare 3. defavorizate economic. Cresterea calitatii serviciilor medicale Obiective generale: 1. B. Cresterea transparentei in utilizarea fondurilor 2. precum si in specialitati deficitare. Stabilirea listei de medicamente esentiale pentru sanatatea populatiei. Dezvoltarea de parteneriate pentru furnizarea de servicii medicale si nemedicale 5. infectii cu transmitere sexuala. b) preturi accesibile prin elaborarea unor norme corespunzatoare de preturi pentru medicamente de uz uman. d) deplasarea accentului catre serviciile preventive de sanatate si cresterea nivelului de educatie pentru sanatate a populatiei in vederea adoptarii comportamentelor sanatoase. precum si al bolilor cronice. Dezvoltarea. infectii nosocomiale). Tuberculoza. c) dezvoltarea si extinderea retelei de asistenta medicala comunitara integrata. focalizarea actiunilor preventive si de asigurare de servicii de baza catre populatiile aflate la risc crescut c) promovarea sanatatii prin interventii asupra determinantilor starii de sanatate. Dezvoltarea resurselor umane in concordanta cu nevoile populatiei a) Identificarea unor facilitati pentru atragerea personalului medical in zonele izolate. b) Identificarea unor modalitati flexibile de furnizare de servicii medicale in zonele izolate si in cele defavorizate economic. Cresterea capacitatii de control al costurilor 19 . prin cresterea ponderii ingrijirilor la domiciliu.

Iata care sunt acestea: 20 . apa si sol. activitatilor si structurilor din domeniul sanatatii publice b) Asigurarea resurselor umane profesionalizate CAP VII. a structurilor din subordinea sau coordonarea sa. prin preluarea specialistilor de la autoritatile de sanatate publica. Reorganizarea institutionala a Ministerului Sanatatii Publice. Transferul de competente. publica locala. rata bolnavilor de tuberculoza. 2. precum si a furnizorilor de servicii de sanatate Obiective generale: a) Redefinirea rolului structurilor din cadrul Ministerului Sanatatii Publice sau din subordinea ori coordonarea sa in elaborarea si implementarea politicilor de sanatate publica. numarul de medici pe mia de locuitori si speranta de viata ale fiecarui stat. concomitent cu cresterea rolului structurilor regionale in gestionarea problemelor de sanatate publica Intarirea capacitatii de control a Ministerului Sanatatii Publice asupra obiectivelor. Privire globala asupra tarilor lumii din perspectiva sistemului de sanatate Islanda este cea mai sanatoasa tara din lume.D. E. b) Cresterea rolului administratiei publice judetene si locale in dezvoltarea si implementarea de programe de sanatate publica care sa raspunda nevoilor specifice ale comunitatii. in cresterea calitatii serviciilor spitalicesti. atributii si responsabilitati de la autoritatile de sanatate publica (ASP) la administratia. nivelul de poluare din aer. Transferul activitatilor de promovare a sanatatii de la autoritatile de sanatate publica la administratia publica locala. Descentralizarea sistemului sanitar Obiective generale: a) Delimitarea competentelor administratiei publice centrale si locale 1. Pentru intocmirea acestui clasament s-au luat in considerare date ca: rata mortalitatii infantile. Crearea unei structuri judetene cu competenta in administrarea si finantarea activitatilor transferate. conform unui top realizat de revista americana Forbes.

14. Spania 21 .15. Insa.000 de persoane sufera de aceasta boala. ceea ce o face sa fie printre codasii listei este rata bolnavilor de tuberculoza destul de ridicata – 11 din 100. Franta Franta se afla pe lista celor mai sanatoase cincisprezece tari datorita sistemului sau sanitar foarte bine pus la punct si a aerului curat.

000 de persoane.7 per 100. O salveaza insa rata scazuta a bolnavilor de tuberculoza – 10. La capitolul poluare. 13. Israel 22 . Spania este printre fruntasii listei.000 de persoane – si faptul ca este una dintre tarile cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantila din lume.Dintre cele 15 tari care alcatuiesc lista. 12. Acum este de 3. 71 la femei. numarul de nou-nascuti morti era de 13 la 1000. in Spania se regaseste cea mai ridicata rata a bolnavilor de tuberculoza – 21. In 1990. Cehia Cehia este una dintre tarile cu cea mai slaba speranta de viata – 66 de ani la barbati.8 per 100.

Speranta de viata este si ea destul de ridicata – 70 de ani in cazul barbatilor si 72 in cel al femeilor. America se situeaza pe locul zece in topul tarilor cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantila si pe locul doi in cel al tarilor cu cea mai ridicata speranta de viata. 23 . In plus.Israel este unul dintre statele pe care trebuie sa le evitati daca aveti probleme respiratorii. circa 16% din locuitorii tarii nu aveau asigurare medicala. In 2006. un procent insuficient pentru a acoperi nevoile populatiei. Statele Unite ale Americii Statele Unite aloca peste 15% din PIB-ul tarii pentru sistemul sanitar. Cu toate acestea. Israel are cea mai ridicata rata de medici/mia de locuitori – 3. Insa. Nivelul de poluare aici este foarte ridicat.37. dintre toate cele 15 tari. 11. nivelul poluarii aici este destul de scazut si la fel si rata bolnavilor de tuberculoza.

4 per 100. Austria 24 . In favoarea ei insa vine rata scazuta de bolnavi de TBC – 5. 9.000 de persoane. Olanda Chiar daca Olanda este considerata a fi una tarile cu cel mai ridicat standard de viata din lume.10. ea nu a reusit sa intre in primele pozitii ale acestui top. din cauza gradului de poluare extrem de ridicat. Speranta de viata este de 70 de ani la barbati si 73 la femei.

Ca si in cazul Olandei. Rata de bolnavi de TBC este si ea destul de ridicata – 8.000 de persoane. canadienii se bucura de una dintre cele mai ridicare sperante de viata si una dintre cele cele mai scazute rate de bolnavi de tuberculoza – 3. si pozitia Austriei in topul celor mai sanatoase cincisprezece tari a fost grav afectata de nivelul poluarii din aer. Canada are de pierdut – 5 nou-nascuti morti per 1000 de nasteri. Partea proasta este ca in ceea ce priveste rata mortalitatii infantile.000 de persoane.8 per 100. Cu toate acestea. 8. 25 .1. Austria are insa o rata a mortalitatii infantile imbucuratoare – 4 copii morti per 1000 de nasteri.6 per 100. Canada Canada are cel mai mic numar de medici per mia de locuitori – 2.

000 de locuitori. iar procentul de medici per mia de locuitori este foarte mic – 2. Australia Sistemul sanitar al Australiei este unul dintre cele mai eficiente din lume. Speranta de viata este de 69 de ani la barbati si 71 la femei. Cu toate acestea. insa ceea ce o face sa nu intre in top cinci este rata bolnavilor de TBC – 5.7. 8% din valoarea acestor taxe merg spre sistemul sanitar. sistemul nu este deloc eficient.93.9 per 100. 26 . Danemarca Intre 42 si 59% din veniturile danezilor revin statului drept taxe. 6. Aerul aici este foarte curat.

Elvetia Elvetia aloca 11% din PIBul sau sistemului sanitar. pentru a merge la un medic nu trebuie sa-ti faci nici programare si nu ai nevoie nici de recomandari pentru un specialist. Din pacate. Germania In Germania. De asemenea. fiind al doilea cel mai mare procent de pe lista noastra.61 / 1000. Numarul de medici per mia de locuitori este si el unul dintre cele mai mari – 3. 10. 4. Sistemul sanitar al Germaniei este unul dintre cele mai eficiente din lume. Elvetia se bucura de una dintre cele mai ridicate sperante de viata – 71 la barbati si 75 la femei.6% din PIBul tarii revin sistemului sanitar. insa si unul dintre cele mai costisitoare. 27 .5. aerul aici este foarte poluat.

iar numarul de fumatori a scazut simtitor. Finlanda Acum treizeci de ani Finlanda se confrunta cu o problema majora – 5 barbati din 1000 mureau din cauza unor afectiuni cardiace. la 1. 2. Rata de mortalitate infantila – 3 copii morti per 1000 de nasteri – si cea a bolnavilor de TBC – 4. 28 .6 per 100. rata a scazut de la 5.000 de locuitori – sunt cele mai scazute din lume. Consumul de legume s-a dublat. Suedia Suedia este pe locul doi in acest top datorita puternicei politici de mediu pe care o practica. Asta a facut ca autoritatile locale sa incurajeze un stil de viata mai sanatos. Ca rezultat.3.

http://www. Islanda Islandezii se bucura de una dintre cele mai ridicate sperante de viata din lume – 72 de ani la barbati si 74 la femei si de aer foarte putin poluat. Cap VIII.wikipedia. 3. 29 . Organizatia Mondiala a Sanatatii http://www. 4.1.ro/pagina.org/wiki/National_Health_Service_(England).who.int/countries/rou/en/. iar cea a mortalitatii infantile este doi copii morti per 1000 de nasteri – ambele sunt cele mai scazute din lume. http://en.php?id=119. http://www.ro/.nhs.uk/Pages/homepage.000 de locuitori. Ministerul Sanatatii Publice http://www. Bibliografie 1.ms.iccv. Rata bolnavilor de TBC este de 2. 2.2 per 100.aspx. 5.

30 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful