You are on page 1of 2

RECEPTAREA TEXTULUI LITERAR ÎN CONTEXTE NONFORMALE

Cercul literar este responsabil de găsirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor artistice, de


cultivarea pasiunii pentru arte, pentru literatură în mod special, de dezvoltarea imaginaţiei creatoare,
contribuind şi la stimularea inteligenţei interpersonale, deci la stabilirea unei relaţii între profesor şi
elevi, respectiv între elevii cu talent, cu abilităţi literare sau critice. Dezavantajul major al cercului de
literatură este faptul că, dintre toate formele complementare de organizare a activităţii, e probabil cea
mai cronofagă, necesitând nu doar timp pentru întâlnirile propriu-zise, ci şi pentru pregătirea cu
minuţiozitate a acestora, atât din partea îndrumătorului, cât şi din partea membrilor.
Consultaţia este o activitate didactică prin care se dau elevilor lămuriri şi îndrumări, se
clarifică unele probleme dificile ce apar pe parcursul studiului literaturii. Ea poate avea două forme:
consultaţia de învăţare şi consultaţia de influenţare.
Consultaţia de învăţare are la bază discuţia pe marginea oricărei probleme din sfera disciplinei
– teorie, istorie, critică literară. Acest tip de consultaţie îndrumă elevii şi în tehnicile de lucru în grup,
cu atât mai mult cu cât învăţământul actual presupune accentul pe metodele şi tehnicile interactive,
activ-participative. La clasele de liceu, subiectul consultaţiilor de învăţare ar trebui constituit în primul
rând de subiecte legate de istoria literară, de studierea literaturii pe genuri şi specii literare. Alte
consultaţii de învăţare pot avea ca punct de plecare probleme de literatură mai dificile: la clasa a IX-a,
spre exemplu, înainte de unitatea de învăţare Lumi fantastice,se poate distinge între categorii uşor
confundabile – fabulosul/miraculosul/fantasticul, folosind ca mijloc didactic studiul lui Roger Caillois,
În inima fantasticului, din volumul Eseuri despre imaginaţie. La clasa a XII-a, analiza artei poetice
Din ceas, dedus… se poate clarifica printr-o consultaţie atât concepţia despre artă şi mimesis a lui
Platon, ce poate servi înţelegerii concepţiei lui Ion Barbu, cât şi simbolurile împrumutate de acesta din
astronomie: nadir şi zenit.
Consultaţia de influenţare reprezintă o discuţie determinată îndrumările solicitate de elevi
profesorului, în privinţa orientării lor şcolare şi profesionale, a preocupărilor lor literare, culturale sau
de altă factură. De regulă, asemenea discuţii sunt de un real folos elevilor cu abilităţi creatoare sau
analitice, interpretative, ce pot fi orientate de profesorul de limba şi literatura română fie în direcţia
creării de texte literare, fie în direcţia criticii literare. Aceste consultaţii este bine să fie oferite mai întâi
individual, dată fiind uşurinţa cu care o sensibilitate tipică vârstei poate fi influenţată de cele mai mici
observaţii sau critici, fie ele constructive, din partea profesorului sau de reacţii nedorite din partea
colegilor. După selectarea elitei creatoare, consultaţiile se pot combina cu alte forme ale organizare ale
activităţii didactice, de tipul cercului literar.
Excursia literară este mai mult decât o simplă deplasare în natură, incluzând în traseul ei
vizitarea uneia sau mai multor instituţii, o cale preţioasă de receptare a literaturii, de sensibilizare
pentru frumos, de documentare, de fixare a cunoştinţelor de literatură şi de cultură generală, de
cultivare a sentimentului patriotic, de stimulare a aptitudinilor creatoare ale elevilor. Excursia literară
are avantajul că transferă elevul în ambianţa scriitorului şi a operei sale, determinând stări de trăire
intensă care vor dăinui cu mai multă trăinicie în memoria elevilor, oferind noi căi de receptare a operei
literare. Ea trebuie pregătită încă de la începutul anului şcolar, prin indicarea bibliografiei pe care
trebuie să o citească elevii pentru rezolvarea obiectivelor propuse. Activitatea desfăşurată pe grupele
de elevi în etapa premergătoare excursiei se referă la studierea operei scriitorului şi a bibliografiei
critice. Elevii formulează întrebări pe marginea textului literar, pe care le vor urmări, de pildă, în
timpul efectuării excursiei la casa memorială a scriitorului. Cercetarea operei autorului înainte de
efectuarea excursiei literare deschide orizonturi noi pentru înţelegerea semnificaţiilor mediului
ambiant în care s-a format scriitorul.
Lectura preliminară a textului stimulează interesul elevilor pentru descoperirea unor cunoştinţe
noi, legate de fenomenul literar românesc studiat, anticipând informaţiile dobândite prin cercetarea
operei literare şi îl ajută să-şi argumenteze ipotezele. Atunci când este bine organizată, excursia
literară îndeplineşte funcţiile unei lecţii de fixare a cunoştinţelor, lecţie structurată pe un format nou, în
care informaţiile sunt verificate prin contactul direct cu universul inspiraţiei artistului.
Când excursia literară precede studierea operei unui scriitor şi se organizează în cadrul
lecţiilor de predare-învăţare, ea are ca scop deschiderea porţilor de pătrundere în lumea atât de bogată
în semnificaţii a scriitorului. Vizitând casa memorială „Liviu Rebreanu” şi satul lui Ion Pop al
Glanetaşului, spre exemplu, elevii vor înţelege mai bine raportul dintre opera literară şi realitatea
obiectivă, ca punct de plecare pentru exprimarea concepţiei scriitorului, fiind stimulaţi, totodată, să
urmărească mai atent firul epic al romanului Ion. Textul literar pe care îl vor cerceta după dezbaterea
problemelor ridicate pe parcursul excursiei va fi supus unor investigaţii mai profunde şi va oferi
bucuria descoperirii unor relaţii mai adânci între opera literară şi realitatea obiectivă. Activitatea de
cercetare efectuată cu ocazia excursiei literare poate fi valorificată, în cadrul cercului de literatură, prin
comunicări cu caracter ştiinţific sau în evocări literare.
Prin cercetarea textului literar în cadrul activităţilor desfăşurate în afara clasei se formează
deprinderea de a selecţiona informaţiile, de a hotărî ierarhia unor probleme, de a stabili un plan ce
trebuie să fie urmat de la ipoteză până la concluzii. În acest fel, activitatea independentă de studiere a
operei literare conduce la realizarea procesului de autoeducare şi autoformare, la pregătirea
adolescentului ca cititor de plăcere, înlesnind integrarea lui socială, potrivit expectanţelor societăţii
moderne în care trăim.
Rezultă, prin urmare, din aspectele semnalate până aici, că suntem puşi în faţa unei strategii a
lecturii, iar receptarea operei de artă depinde, desigur, de posibilitatea fiecărui individ de a stăpâni
tehnicile de studiu prin care poate descifra multiplele semnificaţii ale cuvântului în spaţiul textului
literar.