You are on page 1of 12

EXCLUDEREA ASOCIAŢILOR

DIN SOCIETĂŢILE COMERCIALE

s

existând. dacă un asemenea asociat ar avea un drept intangibil de a nu fi exclus. ca o măsură de regularizare. ca o consecinţă a dreptului de proprietate a asociatului asupra părţilor sociale. dizolvarea ar fi singura soluţie numai în cazul dispariţiei totale a lui affectio societatis. autorii care îmbrăţişează această abordare au în vedere primatul interesului societăţii faţă de interesul personal. de sancţiune. jurisprudenţa în această materie cunoscând o evoluţie oscilantă. soldat cu cererea de excludere a unuia dintre ei. Argumentele aduse în sprijinul interzicerii excluderii asociatului în afara cazurilor expres prevăzute de lege ar putea fi subsumate următoarelor: dreptul propriu. 2005. iar pe de altă parte b) o abordare flexibilă. iar pe de altă parte. Aquis comunitar. sub aspectul dreptului civil. ar putea provoca dizolvarea societăţii. 187-188 2 R. Iar interesul social este. dacă în acest mod s-ar salvgarda existenţa şi funcţionarea societăţii. rezervat. care are în vedere caracterul funcţional al excluderii. piaţă de capital. individual al asociaţilor. nu trebuie dispusă dizolvarea (echivalentul rezilierii contractului de societate). Piperea. contravenind astfel legii fundamentale. Note de curs 2 . Codului civil şi declaraţiilor internaţionale. care are în vedere strict caracterul sancţionator al excluderii din societate. câtă vreme titularul său. chiar în prezenţa unui conflict între asociaţi. ori a excluderii asociatului care este sursa neînţelegerilor ivite. şi anume a societăţii. doar în cazuri expres stabilite de lege (putând vorbi de o aplicare în sfera dreptului privat a bine-cunoscutului principiu din materie penală nulla poena sine lege). Societăţi comerciale. ceea ce are drept consecinţă aplicarea acesteia cu titlu de excepţie. pur conceptualistă. Bucureşti. Cât priveşte dreptul propriu al asociatului de a nu fi exclus. Argumentele derivate din caracterul de sancţiune şi din interzicerea exproprierii pentru altă cauză decât cea de utilitate publică. cât şi în cursul existenţei societăţii. sunt însă în măsură să justifice 1 Gh. remediul fiind excluderea asociatului care este sursa crizei apărute în societate. soluţia care se impune este excluderea acestuia din societate. consecinţa ar fi însăşi dispariţia cauzei acelui drept. cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. abordarea restrictivă porneşte de la caracterul sancţionator al excluderii. ca societatea să continue să existe. II. fiind de principiu interzicerea denunţării (rezilierii unilaterale) a convenţiilor. stabilită potrivit legii. în primul rând. încalcă totodată obligaţia de fidelitate faţă de societate şi faţă de ceilalţi asociaţi. Sursa acestor divergenţe se regăseşte în modul de abordare a caracterului şi scopului excluderii.2 După cum am menţionat. sau alternativă la dizolvarea societăţii. se consideră că excluderea nu poate opera în afara cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege. ca intenţie de a colabora la derularea obiectivelor societare. egalitatea între asociaţi şi neierahizarea. În spiritul acestei interpretări. căci principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans interzice unei persoane să se prevaleze de propria culpă pentru protecţia unui drept al său. cu consecinţa lipsei unei structuri societare care să dispună de o atribuţie sancţionatoare. din raţiuni contractuale. de de a rămâne în societate. poziţia rezervată faţă de excludere provine. asociatul care încalcă obligaţia de affectio societatis. Astfel. I. p. ireductibil şi intangibil al asociatului a nu fi exclus. Catană. însă există posibilitatea ca celelalte să poată fi menţinute ca valabile. însă el însuşi se face vinovat de apariţia crizei în societate. Acest element trebuie să existe atât la încheierea contractului de societate. ci excluderea asociatului vinovat (reziliere parţială). Excluderea asociatului – între rigiditate şi flexibilitate Regimul juridic al excluderii asociatului din societate a suscitat şi suscită în continuare multe dezbateri. iar doctrina emiţând cele mai diferite opinii. prin comportamentul său culpabil sau prin situaţia în care se află. aspect din care rezultă necesitatea îndepărtării asociatului. de eliminare de către grup a unuia dintre membrii săi. voinţă ce se subsumează noţiunii de affectio societatis. cu toţi ceilalţi şi cu societatea) printr-un complex de raporturi juridice. sub sancţiunea nulităţii acestuia. pe de o parte. Astfel. dacă societatea funcţionează. dacă unul dintre aceste raporturi este rezolubil. prin deturnarea exerciţiului drepturilor pe care le deţine în caliatate de asociat de la scopul lor societar. acesta nu este în realitate nesocotit. criteriul în baza căruia instanţa va decide dacă societatea se menţine în fiinţă sau este dizolvată fiind interesul social. având în vedere acest caracter. în condiţiile în care ceilalţi asociaţi doresc să continue societatea (deci există affectio societatis). privită ca un remediu. sub sancţiunea dizolvării societăţii pentru neînţelegeri grave între asociaţi care împiedică funcţionarea acesteia. Asociaţii sunt legaţi între ei (fiecare cu fiecare. All Beck. Chiar şi în cazul în care unul dintre asocaţi solicită dizolvarea societăţii pe cale judiciară. dizolvarea societăţii nu se impune. Scurte consideraţii preliminare De esenţa contractul de societate este voinţa comună a asociaţilor de a coopera în cadrul societăţii în vederea realizării obiectului de activitate al acesteia şi al obţienerii de beneficii. ceea ce face ca raportul juridic obligaţional cu societatea şi cu ceilalţi asociaţi să fie rezolubil1. excluderea semnificând o veritabilă expropriere pentru cauză de utilitate privată. pe de o parte: a) o abordare restrictivă. Ed.

în comandită simplă şi cu răspundere limitată. situaţii speciale în care să se poată pronunţa excluderea unui asociat (clauze de excludere). aspect ce reiese cu evidenţă din tehnica de redactare a Legii nr. în baza principiului libertăţii contractuale. a stipulat în mod expres acest lucru. Cu privire la posibilitatea. . cauzele de excludere (ceea ce nu împiedică societatea sau asociaţii de a decide dacă uzează sau nu de facultatea de a cere excluderea). ca urmare a derulării unei oferte publice de cumpărare adresate tuturor acţionarilor şi pentru toate deţinerile acestora. din strânsa legătură pe care se întemeiază raporturile dintre asociaţi. menţinerea caracterului limitativ al cazurilor legale de excludere nu este în contradicţie cu amelioarea aplicării lor. 297/2004 privind piaţa de capital. 31/1990 privind societăţile comerciale. putem concluziona că este posibilă şi chiar de dorit consacrarea unui regim mai flexibil al excluderii. de a solicita acţionarilor care nu au subscris în cadrul ofertei. a asociaţilor din societăţile în nume colectiv. prin actul constitutiv. .a. de a stipula prin actul constitutiv cauze suplimentare de excludere. iar cealaltă parte considerând că enumerarea are caracter enunţiativ. a) Temeiul de excludere prevăzut de art. Motivul principal al legalizării acestei măsuri îl constituie evitarea constrângerilor. Ţinând cont de aceste observaţii. cu titlu de sancţiune. Retragerea acţionarului din societatea pe acţiuni de tip închis reglementată de Legea nr. Bucureşti. în comandită simplă.3 Aşadar. cu răspundere limitată şi a asocaţilor comanditaţi din societatea în comandită pe acţiuni. Şcheaua. legală. sub imperiul Codului comercial. acestea nefiind specifice societăţilor de capitaluri. care să aibă în vedere situarea excluderii la intersecţia dintre interesul personal al asociatului şi interesul social. în baza unei interpretări flexibile.rezerva faţă de extinderea pe cale de analogie a cazurilor legale de excludere. . dreptul acţionarului-ofertant care deţine cel puţin 95% din capitalul social sau care a achiziţionat. părerile doctrinare sunt împărţite. comportând unele observaţii: . implicitdin sfer ade aplicare a prevederilor privind excluderea. toate cele trei situaţii constând în nerespectarea de către asociatul culpabil a unei obligaţii legale ce intră în conţinutul juridic al calităţii de asociat. Ed. prin actul constitutiv. 33-34 3 . ediţia a II-a.adoptarea unei poziţii rezervate faţă de extinderea cazurilor legale de excludere-sancţiune. Rosetti. 31/1990. ori de câte ori a urmărit ca prevederile legale referitoare la un anumit tip de societate să se aplice şi altei forme. p.2/2009. în care sunt prevăzute trei cazuri de excludere. argumentele privind stricta interpretare a cauzelor de excludere-sancţiune nu împiedică excluderea în situaţiile în care măsura constituie un remediu faţă de blocarea activităţii societăţii sau faţă de riscul dizolvării acesteia. Tec. prin urmare nu pot fi restrânse. III. care reglementează procedura retragerii forţate a acţionarului din societatea pe acţiuni listată la bursă. în Pandectele Române. Totuşi.222 din Legea nr. constând în neefectuarea de către asociatul pus în întârziere a vărsământului aportului subscris prin actul constitutiv: 3 M.admiterea validităţii de principiu a clauzelor de excludere inserate în actele constitutive. 206 din lege). acţiuni reprezentând mai mult de 90% din cele vizate în cadrul ofertei. au considerat că aceasta nu are caracter de ordine publică. . şi totodată nici nu vor putea fi adăgate altele noi. În esenţă. vom reveni mai încolo. societăţile pe acţiuni sunt excluse. să îi vândă respectivele acţiuni în schimbul unui preţ stabilit de experţi independenţi (art. unii autori. asociaţii ar putea insera în actul constitutiv sau în acte adiţionale. Cazurile legale de excludere-sancţiune: Sediul materiei îl constituie art. 222 lit. a textului legal. cu urmărirea următoarelor coordonate: . ţinând cont de această dată de tehnica legislativă adoptată de legea nr.31/1990. o parte a doctrinei apreciind că enumerarea are caracter limitativ. de gestiune excesive legate de prezenţa minoritarilor.4 Cu privire la caracterul enumerării cazurilor de excludere cuprise în art. fie prin restrângerea lor. 31/1990 comentată şi adnotată.217 4 L. adesea costisitoare. p. această procedură vizează. raţiunea acetei limitări decurgând din caracterul fiduciar. unificarea acţionariatului şi conferirea unei stabilităţi depline politicii sociale. nici aceste argumente nu sunt peremptorii. 2002. nr. M. părţile putând deroga. consideră că norma legală are caracter de ordine publică. precum şi comanditatilor în societatea în comandită pe acţiuni.222. fie prin înmulţirea cazurilor de excludere. Cât priveşte caracterul dispozitiv sau de ordine publică al normei. în cadrul ofertei publice de cumpărare adresată tuturor acţionarilor şi pentru toate deţinerile acestora.31/1990 de a prevedea expres atunci când doreşte să acorde dreptul de derogare. Dispoziţiile privind excluderea se aplică numai societăţilor în nume colectiv. Legea societăţilor comerciale nr. dar fidele.dezvoltarea jurisprudenţei care tinde la extinderea cauzelor de excludere-remediu. căci legiutorul. o excepţie notabilă de la inviolabilitatea dreptului de proprietate în materia societăţilor comerciale a fost instiuită prin Legea nr. . O altă parte a doctrinei.

222 lit. de altfel. s-ar impune includerea în textul legal şi a asociaţilor cu răspundere limitată. împrejurări de natură a prejudicia interesele asociaţilor comanditaţi. implicarea societăţii în activităţi straine obiectului social. asociaţii care nu deţin calitatea de administratori pot să se implice în administrare numai în următoarele trei cazuri: în caz de divergenţă între administratori. acţionarii nu vor efectua vărsămintele.1). 2) întrebuinţarea de către asociatul cu răspundere nelimitată. în situaţia în care aceştia ar participa la administrarea societăţii în lipsa unei procuri speciale ori peste puterile conferite de aceasta. înseamnă că a înţeles să deroge de la principiul aplicabil în dreptul comercial şi să conformeze condiţiile excluderii dispoziţiilor art. fără consimţământul scris al celorlalti asociaţi. pe de o parte. Bucureşti. nevărsarea acestuia atrage excluderea şi în cazul acţionailor din cadrul societăţilor pe acţiuni. 31/1990 prevede că. prin urmare nu sunt necesare alte formalităţi prealabile pentru admisibilitatea cererii de excludere. care au răspundere limitată. aceştia din urmă nu ar putea obţine excluderea comanditarilor. efectuarea de plăţi peste limita sumei stabilite în mandat. pentru anumite operaţiuni determinate.31/1990. decid asociatii care reprezinta majoritatea absolută a capitalului social (art.În cadrul acestui temei de excludere se pune. Soluţia este criticată de autorii care arată că. O altă controversă este aceea dacă asociatul debitor al aportului subscris trebuie pus în mod obligatoriu în întârziere. singurul temei legal de excludere din societatea pe acţiuni. dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să lucreze împreuna şi decizia trebuie luată în unanimitate (art. în cazul in care in urma somatiei făcute de societate. ceea ce dezavantajează în mod arbitrar pe asociaţii comanditaţi din societăţile în comandită în situaţia în care asociaţii comanditari. Cu toate acestea. Cu toate că această obligaţie este prevăzută în mod expre de textul legal. în sensul că se apreciază că nu vizează strict asociaţii care săvârşesc acte concrete de gestiune în lipsa unui mandat general de administrare sau a unuia special. Acest caz de excludere este unul obiectiv. Textul legal cunoaşte în doctrină o interpretare extensivă. 1079 Cod civil. nefiind necesară dovedirea relei-credinţe sau a intenţiei frauduloase a asociatului. b) Temeiurile de excludere prevăzute de art. dar prin depăşirea mandatului încredinţat. Teoria şi practica dreptului comercial român.1). 100 alin. va putea decide fie urmărirea acţionarilor pentru vărsămintele restante.372 4 . Turcu. ea a fost interpretată de către o parte a doctrinei şi jurisprudenţei prin prisma art. a capitalulului. în cazul în care există opoziţie din partea celorlalţi administratori. fie anularea acestor acţiuni nominative. art. dacă legiutorul a făcut apel la noţiunea punerii în întârziere într-un text special cum este art. Textul de lege vizează în mod expres doar asociaţii cu răspundere nelimitată. soluţia nu poate fi decât excluderea „totală” şi restituirea către a asociat a aportului vărsat parţial. asociatul comanditar din societatea în comandită simplă poate încheia operaţiuni în contul societăţii în baza unei procuri speciale pentru operaţiuni determinate (art. potrivit cărora obligaţia de vărsare a aportului social este exigibilă din ziua în care trebuia făcut vărsământul („Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite.1 conferă dreptul asociatului comanditar din societatea în comandită simplă de a încheia operaţiuni în contul societăţii în baza unei procuri speciale pentru operaţiuni determinate). ci şi efectuarea de acte specifice de către administratori. bunurilor sau creditului societăţii în folosul său sau în acela al unei alte persoane 5 I. 78 alin. 89 alin. 65 alin. 5 Aportul fiind expresia fidelă a obligaţiei de capitalizare a societăţii.2 din Legea nr. respectiv directoratul. acceptarea de facturi ori semnarea ordinelor de plată. ordonarea plăţii cu prioritate a anumitor creditori sociali.c reglementează trei cazuri de excludere: 1) amestecul fără drept al asociatului cu răspundere nelimitată în administraţie: În societăţile în nume colectiv şi în comandită. asociatul este de drept în întârziere. Ed. debitorul este de drept în întârziere. a cecurilor sau biletelor la ordin. 1998. având în vedere şi dispoziţiile art. de lege ferenda. Lumina Lex. Din aceste considerente. Este. Astfel. c. constând în amestecul fără drept al asociatului cu raspundere nelimitată în administraţie. negocierea şi încheierea de contracte cu clienţii sau furnizorii. dacă un administrator ia iniţiativa unei operatiuni ce depăşeşte limitele operaţiunilor obişnuite comerţtului pe care îl exercită societatea. 222. vol. 89 alin. Jurisprudenţa a asimilat nevărsării aportului social şi retragerea samavolnică a aportului vărsat. 1 şi 2). odată cu împlinirea termenului de vărsare a aportului. considerându-se că. 76 alin. s-ar amesteca fără drept în administrare (art. În acest sens. Exemple de situaţii care pot fi temei al excluderii sunt: redactarea şi trimiterea de oferte din partea societăţii. determinat prin actul constitutiv etc.2 din Legea nr. p. consiliul de administraţie. 43 Cod comercial. iar daca aportul a fost stipulat in numerar este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamantul”). întrebarea ce se întâmplă în cazul în care asociatul a vărsat doar parţial aportul subscris: va putea fi sau nu exclus? Faţă de imposibilitatea excluderii pro parte. 222 lit. ori încălcarea dispoziţiilor art. 80 si 82: Art.I.

6 M. se interzice nu numai efectuarea aceluiaşi tip de comerţ.217 5 . folosirea dotărilor. criteriul legal al distincţiei între concurenţa loială şi cea neloială fiind întinderea răspunderii asociatului în societatea concurentă. nefiind permisă confundarea patrimoniului social cu cel propriu al asociatului. Pe de altă parte. 222 lit. adică numai virtual concurente societăţii faţă de care există obligaţia de fidelitate. nu numai ceea ce face parte strict din capitalul social nominal. să fie mai puţin grave dacă ar fi săvârşite de asociaţii cu răspundere limitată. c) Temeiul de excludere prevăzut de art. respectiv a conştientizării incorectitudinii comportamentului sau declaraţiilor şi a reprezentării rezultatului acestora. Noţiunea de capital social trebuie înţeleasă ca reprezentând totalitatea fondurilor băneşti ale societăţii. din aceste considerente. a cărei determinare se face prin prisma caracterului identic sau substituibil al produselor sau serviciilor oferite de comercianţi şi prin luarea în calcul a ariei geografice căreia îi sunt destinate respectivele produse sau servicii). Legea îi interzice astfel asociatului. în acelaşi fel de comerţ sau într-unul asemănător. neexistând nicio raţiune pentru care aceleaşi fapte. fără consimţământul celorlalţi asociaţi. la prima vedere. Căci în caz contrar. faptul că patrimoniul societăţii trebuie destinat exclusiv activităţilor care tind la realizarea obiectului de activitate. complet străin conceptului de concurenţă loială şi principiului protecţiei interesului social. ci mai degrabă a intereselor celorlalţi asociaţi cu răspundere nelimitată. în societăţi concurente sau având acelasi obiect de activitate. de unde rezultă că legiutorul a depăşit limita obligaţiei de neconcurenţă (raportul concurenţial se stabileşte prin utilizarea noţiunii de piaţă relevantă. sau de a efectua operaţiuni în contul lor sau al altora. fără consimţământul celorlalţi asociaţi Doctrina a apreciat că acest text legal dă posibilitatea formulării a cel puţin două observaţii care scot în evidenţă caracterul absolut neinspirat şi iraţional al normei prohibitive pe care o conţine. p. atâta timp cât acestor fapte le lipseşte elementul voliţional. a încrederii dobândite de societate în mediul de afaceri datorită modului corect şi eficient de desfăşurare a activităţii sale etc. întrucât prin interdicţia asociaţilor din societăţile în nume colectiv şi a asociaţilor comanditaţi din societăţile în comandită de a lua parte. reglementarea art. 3) participarea asociaţilor cu răspundere nelimitată în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate. protejarea patrimoniului societăţii. de erodare a conţinutului patrimoniului societăţii şi a creditului ei prin utilizarea acestora în scopuri străine interesului social. putem deduce că scopul legiuitorului nu a fost protejarea patrimoniului şi interesului social. ca asociaţi cu răspundere nelimitată. dezinteresul în afaceri. lipsa de abilităţi manageriale. 82 este extrem de tolerantă întrucât nu priveşte şi participarea în societăţi concurente în calitate de asociat cu răspundere limitată. neglijenţa. în acelaşi fel de comerţ sau într-unul asemănător. sau efectuarea de operaţiuni în contul lor sau al altora. care să fie exercitat în limitele şi condiţiile legale. echipamentelor. dreptul la concurenţa loială.d. prin depăşirea limitei stabilite în actul constitutiv sau prin hotărârea asociaţilor. Din această omisiune ar putea decurge un veritabil drept de a concura societatea. încheierea de contracte sau efectuarea altor altor operaţiuni în interes personal.6 Având în vedere însă că sancţiunea excluderii. pe de o parte. ce trebuie întrunite cumulativ pentru a putea fi reţinut şi aplicat cazul de excludere prevăzut de art. 222 lit. nu ar putea fi considerată fraudă. constând în comiterea de fraudă de către asociatul adinistrator în dauna societăţii sau în folosirea semnăturii sociale sau a capitalului social în folosul lui sau al altuia Noţiunea de „fraudă în dauna societăţii” are trei elemente. cum era firesc. 82 este nejustificat de constrângătoare. norma reglementată de art. constituie o veritabilă obligaţie de fidelitate faţă de societate. d: 1) latura obiectivă – care constă într-un comportament (acţiune sau omisiune) sau într-o declaraţie realizate în scopul obţinerii unui avantaj. 2) latura subiectivă – care constă în existenţa intenţiei.Fundamentul acestui caz de excludere pare a fi. Caracterul excesiv de prohibitiv rezultă din aceea că. este aplicabilă doar asociaţilor cu răspundere nelimitată. adică un crtiteriu nejustificat. dacă s-ar fi urmărit. Astfel. tot ca asociaţi cu răspundere nelimitată. sancţiunea nu ar fi fost limitată doar la asociaţii cu răspundere nelimitată. cit. Op. următoarele: utilizarea autoturismelor societăţii în scop personal. care depăşeşte ca întindere obligaţia de neconcurenţă. Sunt considerate acte care intră sub incidenţa acestui text legal. se interzice participarea în societăţi având acelaşi obiect de activitate. Şcheaua. cu titlu de exemplu.. prin utilizarea în acest scop a renumelui societăţii. localurilor societăţii pentru desfăşurarea de activităţi care profită doar asociatului sau unei alte persoane. pe de o parte. ci şi a unui comerţ asemănător. în mod paradoxal. luarea de sume de bani din casă şi întrebuinţarea lor pentru cheltuieli personale. potrivit textului de lege. iar pe de altă parte.

intenţia obţinerii unui avantaj de către asociatul administrator. ascuns al actvităţii administratorului nu este suficient pentru a califica drept fraudă conduita acestuia (putând constitui cel mult un indiciu al existenţei acesteia). încheierea de contracte de sponsorizare sau mecenat dincolo de limita deductibilităţii stabilite de reglementările fiscale sau în favoarea unor beneficiari stabiliţi în mod arbitrar.222. 222 lit. nefiind conformă cu principii fundamentale ale dreptului român. precum şi a antrenării răspunderii civile. interesul social fiind determinat de voinţa asociaţilor. în concret. a excluderii din societate pentru neîndeplinirea culpabilă. abţinerea de la exercitarea votului în cazul în care există contrarietate de interese între cel a asociatului şi cel social etc. urmărind sancţionarea abuzului săvârşit în contextul actelor de gestiune în general. 222 (care sancţionează asociatul care nu are drept de administrare. 222 lit. acceptată. aparţin domeniului gestiunii şi reprezentării societăţii (aşa-numiţii administratori de fapt). Frauda în dauna societăţii apare astfel mai mult ca o noţiune funcţională. a cărei existenţă se va constata din starea de fapt a speţei. cele două situaţii riscând de cele mai multe ori să fie percepute ca sinonime. în timp ce interpretarea prin analogie trebuie respinsă. prin efectuarea de plăţi preferenţiale faţă de alţi creditori etc. care pot fi prevăzute prin ctcul constitutiv sau prin convenţii ulterioare extra-statutare.c a art. şi folosirea dreptului de semnătură socială ori a capitalului social în folosul administratorului sau al altuia. în spiritul legii. nu profesionale. decurg o serie de consecinţe. Posibilitatea aplicării. iar cea de-a doua teză exprimă abuzul de drept de reprezentare şi de gestionare a fondurilor băneşti ale societăţii. întrucât s-ar risca să poată fi supus 6 . pe lângă obligaţiile legale stabilite în sarcina asociaţilor. Acest ultim caz de excludere se deosebeşte de cel prevăzut la lit. acordarea de împrumuturi din disponibilităţile băneşti ale societăţii. Pe acelaşi considerent. fraudează societatea cu ocazia exercitării unor activităţi care. IV. în concret. Această concluzie se sprijină pe faptul că. neexecutarea culpabilă a unei obligaţii legale sau statutare conferă posibilitatea revocării administratorului.d a acestui articol. bunurile sau creditul societăţii în folosul său sau al altuia) tocmai prin faptul că asociatul respectiv are conferit dreptul de administrare. precum vărsarea aportului social. În ceea ce priveşte calitatea de administrator cerută pentru aplicarea acestui temei de excludere. ci manoperele acestuia trebuie să fi produs. doar prejudicierea societăţii singură nu conduce în mod necesar la concluzia existenţei unei intenţii de a frauda societatea. şi din aceste considerente aplicarea unei sancţiuni atât de grave precum excluderea presupune o sarcină dificilă de stabilire a existenţei şi naturii obligaţiei pretinse a fi fost încălcate şi de apreciere a vinovăţiei şi gravităţii faptei. asociată cu reaua-credinţă existentă în cazul art. chiar dacă societatea nu suferă un prejudiciu. Pot fi considerate abuz de drept de semnătură şi de utilizare a capitalului social fapte precum: garantarea prin cauţiunea societăţii a unei datorii a administratorului ori a altei persoane. favorizarea unor creditori sociali. dar îl exercită în mod abuziv. nu este suficientă. căci în ambele situaţii administratorul abuzează de încrederea oferită prin atribuirea mandatului social. jurisprudenţa a dat o interpretare flexibilă acestei cerinţe. sau chiar penale. legea prevăzând pentru situaţia producerii de daune societăţii din cauza lipsei atitudinilor şi experienţei manageriale (care nu constituie o fraudă. şi în special a lit. este posibilă o interpretare flexibilă a art. al cărui conţinut îl utilizează într-un scop străin interesului social. există acordul celorlalţi asociaţi pentru efectuarea de asemenea operaţiuni. prin deturnarea sa de la scopul pentru care a fost conferit titularului său. Caracterul ascuns al unei operaţiuni comerciale constituie o culpă din punctul de vedere al obligaţiei de informare ce incumbă asociaţilor din societăţile de persoane şi cu răspundere limitată. cunoaşte o tendinţă de asimilare a temeiurilor legale prevăzute la art. nu poate fi. prin prevederile legale sau statutare. precum revocarea din funcţie a administratorului. aplicarea excluderii s-ar putea face ori de câte ori asocaţii care nu au mandat de administrator prin atribuirea lui formală. derivând din raporturile de asociere.d. dar intervine în această activitate sau întrebuinţează capitalul. angajarea unor persoane pe criterii subiective. De asemenea. ce nu poate fi lăsată la simpla apreciere a instanţelor. unor alte societăţi sau persoane fizice. textul de lege fiind aplicat şi în cazul directorilor. Din caracterul cumulativ al celor trei elemente menţionate. precum protejarea dreptului de proprietate şi neaplicarea unei sancţiuni pentru o faptă pe care legea nu o pedepseşte.d. aşadar. Nici caracterul ocult. însă. însă.3) frauda să fi produs un prejudiciu societăţii („în dauna societăţii).222 cu ideea de culpă a asociatului în executarea obligaţiilor legale aferente calităţii de asociat. un prejudiciu societăţii. mai pot exista e multitudine de obligaţii accesorii sau complementare celor legale. Posibilitatea extinderii cazurilor de excludere-sancţiune pe cale de analogie: O parte a doctrinei. fidelă textului şi spiritului legii.. nu mai suntem în prezenţa unei deturnări a dreptului de administrare. ci o culpa in eligendo a asociaţilor) alte sancţiuni specifice. nejustificată de interesele societăţii. În situaţia în care. este de multe ori foarte dificil de făcut. nefiind deci suficient pentru constatarea fraudei. utilizarea lichidităţilor în interes personal. prevăzută de teza întâi a art. Astfel. a obligaţiilor ce le incumbă asociaţilor. prevăzută în teza a doua a textului legal. favorabilă extinderii cauzelor de excludere. pe cale de extindere. neconcurenţa. la modul general. Distincţia dintre frauda în dauna societăţii. Prin urmare.

2 necesare pentru participarea la constituirea societăţii. creditorii particulari pot urmări şi partea ce i se cuvine debitorului lor în urma lichidării. dar şi pentru protejarea creditorilor sociali. imposibilitatea temporară. Admiţând drept criteriu al excluderii- remediu imposibilitatea funcţionării societăţii. Plecând de la aceste ipoteze. în cazurile prevăzute de Legea nr. 31/1990. făcând imposibilă întrunirea lor legală şi exprimarea voinţei juridice a societăţii În această situaţie se găseşte. fiind afectată activitatea organelor sociale şi creditul societăţii. de exemplu. 227 ali. Ca remediu. Op. în comandita simplă sau cu răspundere limitată. al căror drepr de gaj general cunoaşte o diminuare prin falimentul unuia dintre asociaţii cu răspundere nelimitată. care vizează o excludere cu funcţie de remediu împotriva dispariţiei societăţii. Posibilitatea extinderii cazurilor de exludere-remediu: Legea societăţilor comerciale prevede câteva cazuri de excludere care au în vedere situaţia personală a asociatului. V. soluţia de lege lata fiind dizolvarea societăţii. ci şi justificată. precum şi interesul comun al coasociaţilor care presupune continuarea exploatării comerciale în vederea obţinerii de beneficii. sancţiunea nu este aplicată celui vinovat de producerea conflictului între asociaţi.222 lit. Deci posibilitatea de satisfacere a creanţei este legată de dizolvarea şi lichidarea societăţii. Tec. pentru că o dată admis faptul că societatea depăşeşte voinţele individuale ale membrilor săi. Art. în sensul că interesul social. În schimb. pentru raţiunea intereselor sociale. Prelungirea duratei societăţii ar putea leza interesele creditorilor particulari ai asociatului.excluderii orice asociat care. Absenţa asociatului trebuie însă să aibă un caracter de repetabilitate. dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotărârii şi pe această cale de a obţine realizarea dreptului lor de creanţă asupra părţii ce i s-ar cuveni asociatului-debitor în urma lichidării societăţii.cit. pentru a se evita dizolvarea şi apoi lichidarea societăţii şi pentru a se putea continua exploatarea comercială. însemnând totodată şi pierderea capacităţii comerciale speciale prevăzute de art. interzicerea judecătorească a asociatului conferă acestuia o situaţie speciale care are consecinţe grave asupra societăţii. Intrarea în faliment se pronunţă de către instanţele judecătoreşti. În aceste cazuri. care subsumează atât dreptul propriu al societăţii de a-şi păstra şi continua fiinţa socială. prevalează dreptului contractual al asociatului de a nu fi exclus. nu îşi îndeplineşte obligaţiile legale sau contractuale. p. întrucât starea sa este incompatibilă cu dreptul la existenţă şi continuitate al persoanei juridice. tendinţa extinderii cazurilor de excludere-remediu este nu numainecesară. cu rea-credinţă. Un alt caz de excludere-remediu este cel prevăzut de art. după dizolvarea societăţii. legiuitorul consacrând astfel posibilitatea pronunţării excluderii independent de ideea de culpă a asociatului vizat. ar putea exista două categorii de împrejurări care ar putea duce la excluderea asociatului: a) Asociatul paralizează funcţionarea organelor statutare. de continuitate. ocazinală de adoptare a deciziilor din cauza absenţei asociatului nefiind de natură a duce la imposibilitatea de funcşionare a organului societar. care conferă creditorilor particulari ai asociaţilor dintr-o societate în nume colectiv. ceilalţi asociaţi pot decide excluderea asociatului debitor. Asociatul intrat in faliment este susceptibil de excludere. Într-un asemenea caz.6 alin. în primul rând. consacrate la nivel legislativ. punându-i în pericol existenţa. ci societăţii. sau se opun în mod nelegitim unei decizii sociale (vorbim aici de abuzul de minoritate). Astfel. prin prelungirea duratei această posibilitate fiind amânată. această situaţie specială având consecinţe asupra comerţului şi creditului societăţii. în condiţiile în care. asociatul care refuză să participe la adunările asociaţilor. ori nu este de găsit. legea societăţilor comerciale nu prevede niciun mecanism de înlăturare forţată a acţionarului minoritar. prin luarea în considerare a intereselor societăţii şi ale terţilor. şi astfel să prelungească durata societăţii. 41-42 7 . Căci în caz contrar. societatea s-ar dizolva în temeiul art. Această operaţiune de reconceptualizare a excluderii presupune o renunţare de la invocarea culpei drept criteriu esenţialal excluderii şi adoptarea remediului drept principalul criteriu al extinderii temeiurilor de excludere. permiţând asociaţilor să îl constrângă pe asociatul- debitor să părăsească societatea. M. deoarece pe durata societăţii ei pot să îşi exercite drepturile numai asupra părţii din beneficii cuvenite asociatului. Aşadar. prin ajungerea la termen a societăţii.7 În aceeaşi situaţie de află şi asociatul care este dispărut.85/2006 privind procedura insolvenţei. În al doilea rând. care este astfel condamnată la moarte. instanţa va trebui să constate că asociatul în repetate rânduri nu s-a prezentat la convocările legal 7 L.b prevede drept cazuri de excludere a asociatului cu răspundere nelimitată starea de faliment şi dobândirea stării de incapacitate. excluderea se poate pronunţa ori de cîte ori comportamentul sau situaţia personală a asociatului fac imposibilă funcţionarea societăţii. dreptul de a face opoziţie împotriva hotărârii adunării asociaţilor de prelungire a duratei societăţii peste termenul fixat iniţial.1 lit. şi pe fondul ineficacităţii hotărârii de prelungire a acesteia.a. nu pot fi întrunite condiţiile de cvorum. 206 din Legea nr. pentru a putea pronunţa excluderea. Legea ia astfel în considerare interesul social de perpetuare a exploatării comerciale. în lipsa lui. sau să voteze o operaţiune importantă de care depinde însăşi existenţa societăţii.

existenţa unei situaţii de iminentă dizolvare a societăţii. chiar admiţând că acesta este o consecinţă a garantării dreptului de proprietate. Consimţământul asociatului de a renunţa. Solutia validităţii de principiu a unei clauze statutare introduse prin modificarea actului constitutiv pe calea votului majorităţii se desprinde din structura societătii pe acţiuni şi caracterul său instituţional. precum şi art. Respinse din principiu de către majoritatea doctrinei române. fiind astfel respectat primatul interesului social. astfel încât să se poată deduce tendinţa de perpetuare a comportamentului sau situaţiei asociatului şi. fiind pronunţată de instanţă. Cu privire la cel dintâi temei legal. la dreptul de a rămâne în societate nu pune probleme în cazul în care clauza de excludere a fost inserată în actul constitutiv. blocul prevederilor actului constitutiv. în dreptul român. ci numai să constate. 227 alin. instanţele netrebuind să caute obligaţia neîndeplinită sau nerepectată. în contextul în care clauzele pot fi organizate în forme diferite. Acţionarii care îşi consideră drepturile încălcate printr-o 8 . în anumite conditii. fundamentat. în virtutea căruia excluderea poate fi interpretată ca o reziliere parţială a contractului de societate. 1 alin. Clauzele statutare de excludere Clauza de excludere este orice stipulaţie expresă prin care asociaţii renunţă la dreptul de a nu fi exclus din societate şi convin asupra cauzelor şi condiţiilor care pot conduce la îndepartarea asociaţilor.1 din legea societăţilor comerciale. pe care am amintit-o şi în introducere. excluderea-remediu se fundamentează tocmai pe atitudinea asociatului care reflectă lipsa sau dispariţia lui affectio societatis. de la origine. iar atâta timp cât regimul obligaţiilor asociatului are natură parţial contractuală. Organele sociale au un veritabil statut legal. este necesară verificarea realităţii consimţământului asociatului la convenţia de excludere. astfel încât aplicarea principiilor autonomiei de voinţă şi al libertăţii contractuale înfrânge dreptul propriu al asociatului.e prevede dreptul intangibil al asociatului de a solicita dizolvarea societăţii. acţionează în dizolvarea acesteia pentru motive temeinice Art. el trebuie înţeles ca un ansamblu de angajamente constrângatoare liber consimţite.1 lit. Pe de altă parte. VI. inclusiv prevederile care afectau calitatea de asociat. Nu cu aceeasi uşurinţă ar trebui tratată clauza statutară care se aplică unui asociat care nu a avut. întrucât clauza exista la data la care noul asociat a acceptat. Clauza de excludere are o valoare juridică şi un regim asemănător clauzelor rezolutorii exprese din contractele din dreptul comun. Asociaţii sunt de la început conştienti de riscul suplimentar pe care şi-l asumă şi pot evalua mai bine efectul juridic al aportului lor social. Două ipoteze pot fi avute în vedere. trebuie indeplinite două categorii de condiţii. Mai delicată este situaţia în care clauza de excludere a fost introdusă în cursul vieţii societare. se poate constata că însăşi originea contractuală a dreptului asociatului este fundamentul valabilităţii clauzelor de excludere. prin cesiunea forţată a părţilor sau titlurilor în favoarea societăţii sau a celorlalţi asociaţi. În primul rând. care prevede că persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale în vederea efectuării de acte de comerţ. care să nu poată fi evitată decât prin excluderea asociatului sursă a acestei situaţii. limitative a cauzelor legale de excludere. aceste convenţii pun probleme din perspectiva argumentului existenţei unui drept propriu al asociatului de a nu fi exclus. a) Validitatea clauzelor Pentru promovarea valabilă a primatului libertăţii contractuale. care adoptă decizii în cvorumul şi cu majorităţile prevăzute imperativ de lege. în ciuda familiarizării doctrinei cu noţiunea de “excludere convenţională”. Însă dreptul asociatului de a solicita dizolvarea pe acest temei cunoaşte o limită impusă de jurisprudenţă. fără a fi relevant caracterul culpabil sau nu al comportamentului asociatului. excluderea este şi rămâne. prin cumpărarea titlurilor sau părţilor. iar asociatul face parte dintre fondatori.făcute. de natură judiciară. şi anume asociatul să nu fie el însuşi sursa neînţelegerilor care au provocat criza în socitate. în consecinţă. care împiedică funcţionarea societăţii. prin adoptarea hotărârii de modificare a actului constitutiv prin vot majoritar. modificarea actului constitutiv fiind atribuţia exclusivă a adunării generale extraordinare. Este vorba de o dizolvare anticipată pentru neînţelegeri grave între asociaţi. de paralizie a funcţionării ei. consimţământul la clauza de excludere poate fi considerat ca implicit. acest articol de lege evocând noţiunea de affectio societatis. atunci când condiţiile prevăzute de lege sunt întrunite. În realitate. conştiinţa precarităţii dreptului său asupra părţilor sau acţiunilor. întrunirea cvorumului legal. Temeiurile legale pe care poate fi fundamentată excluderea-remediu le pot constitui art. nu unanim. În acest caz. 1020 Cod civil. Cea dintâi îl priveşte pe asociatul care a intrat în societate în urma unei cesiuni sau a majorării capitalului. b) Asociatul care se află la originea neînţelegerilor grave care împiedică funcţionarea societăţii. mai degrabă dintr-o inerţie provenită din promovarea concepţiei restrictive.

Clauza risca sa fie considerata nescrisa. Pe de o parte. noile circumstante relative la persoana asociatului conduc la alterarea elementului intuitu personae si la punerea in pericol a bunului mers al societatii. in realitate. pur si simplu. in toate cazurile. prin sine. din perspectiva justificarii sale pentru realizarea scopului comun sau protejarea interesului social.82 din legea nr. a caror neindeplinire ar conduce la excludere. pentru activitatea prejudiciabila la adresa societatii existand solutia angajarii raspunderii civile sau chiar penale a asociatului. se justifica din toate punctele de vedere. amelioreaza dispozitiile permisive ale art. nu poate fi justificata prin protectia interesului social. sunt sesizabile doua categorii de astfel de temeiuri. in contractul de societate a unei societati in nume colectiv. cuprinde acele clauze prin care se stabilesc in sarcina asociatilor obligatii speciale. (b) Cea de-a doua categorie de motive conventionale de excludere se refera la schimbarea situatiei asociatului fata de cea existenta la data constituirii societatii sau a primirii lui in societate. la o implicare extrem de utilă a puterii judecătoreşti. Cea dintai cuprinde clauzele care prevad posibilitatea excluderii asociatului care se face vinovat. De aceea. arbitrare sau straine clauzei. căreia i s-ar oferi posibilitatea de a controla validitatea şi conţinutul clauzei. de altfel. esential pentru bunul mers al intreprinderii comune. respectiv sa prevada cu claritate motivele de excludere. a interesului social in general . este necesar ca acestea sa aiba un obiect si o cauza determinate si licite. in termeni generali. este singura care poate justifica ruptura egalitatii intre asociati si indepartarea unuia dintre ei . toate aceste clauzele de excludere intemeiate pe situatia personala a asociatilor nu sunt altceva decat promisiuni de cesiune fortata a titlurilor sau partilor. iar imprejurarile mentionate sunt extrem de utile pentru constatarea acestei situatii. contravine atat statutului calitatii de actionar. in mod obiectiv. ca stabilesc gradul suficient al culpei pentru a conferi eficienta clauzei. o data pentru totdeauna. de catre o societate care este concurenta cu sau care. pe care asociatul il boicoteaza. repetabilitatea faptei sau conjunctura caracterului penal al faptei nu pot fi considerate. sunt valabile in principiu acele clauze care amenajeaza contractualmente obligatii care sunt prevazute de lege. In schimb. fiind evident ca o astfel de obligatie. la invalidarea clauzei. prin evitarea riscului indepartarii asociatului pentru motive. Este evident ca nu orice fapta contrara intereselor societatii poate fi de natura a conduce la excludere. in orice calitate. cu condiţia dovedirii unei încălcări a dispoziţiilor legii sau actului constitutiv. in intreprinderi concurente. In schimb. consideram ca referirea. care sanctioneaza numai cazul asocierii intr-o intreprindere concurenta. la modul general. Exista. aceea de varsare a aportului. respectiv a unui eventual abuz de majoritate. dorinta de a face parte dintr-o colectivitate care urmareste un tel comun. Avand in vedere ca excluderea este de natura a afecta insusi dreptul de proprietate al asociatului asupa partilor sociale. a caror temei trebuie sa corespunda numai protectiei interesul social sau cel putin a interesului comun al asociatilor. in principiu. Motivele de excludere trebuie determinate concret si precis . consacrarea obligatiei de nu deveni asociat cu raspundere limitata intr-o societate concurenta. In cazul unei societati in nume colectiv. este dezagreata de catre asociatii societatii primare.132 alin. pe langa atingerea adusa libertatii actionarului. urmand ca pierderea acestora sa fie estimata de co-asociati ca fiind problematica pentru continuitatea intreprinderii. a asigurarii unui statu quo al existentei elementului intuitu personae. culpa trebuie apreciata din perspectiva faptului ca asociatul si-a pierdut. inventate. fara indoiala. instituirea in sarcina asociatilor a unor obligatii pur contractuale. de un comportament culpabil la adresa societatii sau coasociatilor. ca limită a libertătii contractuale. In schimb. intr-adevar. validitatea clauzelor trebuie stabilita cu strictete.31/1990. a carui unica obligatie este. este intalnita prevederea excluderii asociatului care a adus aport in industrie (fiind acceptat in raporturile de asociere datorita aptitudinilor sau specificului profesiei ori pregatirii 9 . evitând efectele negative ale unei eventuale aplicări a acesteia. Spre exemplu. Acest lucru ar conduce. Cea de-a doua categorie de temeiuri bazate pe ideea de culpa. Totusi. Conform jurisprudentei. instituirea in sarcina unui actionar a unei obligatii de neconcurenta. cat si naturii de societate de capitaluri. Analiza institutionala a societatii. pentru stabilirea validitatii unor astfel de clauze. trebuie privite cu reticenta. la culpa sau chiar si la culpa grava a asociatului nu este de natura a conduce. Pe de alta parte. prin extinderea aplicarii lor sau prin atribuirea de sanctiuni pentru neindeplinirea acestora. cazuri in care considerente derivate din situatia persoanala a asociatului au fost considerate ca decisive pentru dobandirea calitatii de asociat. (a) Temeiurile conventionale fundamentate pe culpa asociatului sunt dintre cele care. direct sau indirect. trebuie privita cu scepticism si invalidata in principiu. ordinea publică de protecţie. Astfel. in calitate de asociat cu raspundere nelimitata. se opune posibilitătii ca un contractant sa fie exclus din campul contractual printr-o decizie arbitrara a partenerilor sai. mentionam ca. catre coasociati sau chiar societate.2 din Legea nr. Cuantumul (considerabil al) prejudiciului suferit de societate in urma comportamentului asociatului. In orice caz. care presupune predominanta interesului colectiv. De fapt. in sensul interdictiei de a se mai asocia.31/1990. Temeiul cel mai des intalnit in practica preluarea asociatului sau actionarului persoana juridica. daca este formulata in termeni prea generali .astfel de hotărâre au posibilitatea să solicite anularea acesteia în temeiul art. este concludenta din perspectiva promovarii increderii intre asociatii unei societati de persoane. În al doilea rând.

dupa ce a fi verificat temeinicia motivului de excludere si se va fi ingrijit ca excluderea sa nu fie abuziva. fara compensarea valorii drepturilor sale sociale. principiul intangibilitatii contractului s-ar opune cenzurarii acesteia prin interventia instantei. pe motivul absentei sau imoralitatii cauzei obligatiei asumate de asociat.in baza clauzei insesi ori ca urmare a unui compromis convenit in aplicarea clauzei sau a excluderi legale -.sale) si care isi pierde calitatile respective. puterea judecatoreasca fiind singura care are atributul de pronunta excluderea.nr. procedurala (A) si indemnitara (B). care se va ghida in demersul sau dupa precizarile privind reflectarea in contabilitate a operatiunilor privind. societatea şi asociatul pârât. Interventia justitiei: conditie de aplicabilitate a clauzelor In dreptul roman. Garantii patrimoniale . In toate cazurile de excludere din societate. printre altele. Cu toate acestea. Fiind vorba de o modalitate de calcul acceptata de asociati prin semnarea actului constitutiv. pentru societatile pe actiuni . care ramane judiciara. in temeiul art.1223/1998 al Ministrului de Finante.219. Dintru inceput. atata timp cat procedura excluderii isi pastreaza natura judiciara. care sa respecte dreptul la aparare al asociatului. In al doilea rand. mai corect din activul net. care a validat o clauza potrivit careia asociatul exclus urma sa fie indemnizat la valoarea nominala a partilor sociale . potrivit art.1 din Legea nr.133 -. societatea sau oricare dintre asociaţi. dar nu si procedura excluderii. A. 223 alin. jurisprudenta pretinde ca o procedura contradictorie.1998.223 al. ar echivala cu o confiscare. o expropriere pura si simpla. atunci cand din expertiza judiciara solicitata de parat rezulta o diferenta neta intre valoarea drepturilor sociale si cuantumul obtinut prin aplicarea clauzei. sa fie pusa in aplicare inainte de adoptarea deciziei excluderii. insa aceasta il dezavantajeaza in mod evident. astfel cum a fost avut in vedere la constituirea societatii. prin aceea ca excluderea ii vizeaza pe toti asociatii si nu este conferita unora dintre ei puterea de a-i indeparta pe ceilalti in mod unilateral. In lipsa unui acord intervenit intre societate si asociat . inseamna ca si-au asumat riscul unei cesiuni (fortate) prin jocul libertatii contractuale. respectiv art.indemnizarea asociatului Excluderea asociatului fara indemnizarea acestuia. Prin urmare. proportional cu participarea sa la capitalul social (art.1 din Legea nr. sa fie convocat la reuniunea organului competent sa aprecieze solicitarea excluderii. instanta poate anula partial clauza de excludere si considera nescrisa stabilirea conditiilor de indemnizare a asociatului. Aspecte privind soluţionarea cererilor de excludere a asociaţilor: Părţile: Titularii cererii de excludere a asociatului sunt. publicat in M. prin respectarea unor garantii de natura morala. B.2 al aceluiaşi articol. remarcam ca lipsa vreunei referiri la indemnizarea asociatului nu conduce la nulitatea clauzei de excludere. Garantii morale si procedurale In primul rand. clauza trebuie sa respecte principiul egalitatii asociatilor. notiunea de „excludere conventionala” poate exprima numai natura temeiului de excludere. conducand la o compensatie net inferioara contravalorii reale a drepturilor asociatului exclus.din Legea nr. de natura legala. În situaţia în care societatea are mai mult de doi asociaţi. §2. conventionala sau de regularizare (remediu). acceptand acest mod de indemnizare forfetara.Of. Prima categorie de dificultati o creeaza evaluarea indemnizarii. 31/1990. sa i se prezinte eventual documentele care ii dovedesc comportamentul sau situatia si sa i se permita sa-si formuleze apararea . nemaiputand contribui la realizarea scopului social. În cazul în care excluderea se cere de către un asociat. Cele mai mari dificultati apar in cazul in care clauza determina modalitatea de calcul a drepturilor cuvenite asociatului.237 din 29.31/1990. se vor cita. atata timp cat asociatii au aderat la carta sociala.06. aprobate prin Ordinul nr. suntem de parere ca. Asociatul trebuie sa primeasca informatii referitoare la faptele care ii sunt reprosate. potrivit alin. dupa regimul nulitatii vanzarii-cumpararii pentru neseriozitatea pretului . este 10 . In acelasi sens se pronunta si doctrina franceza. retragerea si excluderea din societatile comerciale.31/1990). asociatul exclus are dreptul la o suma de bani care sa corespunda cotei-parti ce i-ar reveni din patrimoniul social. justitia va stabili cuantumul compensatiei oferite celui exclus cu ajutorul unui expert evaluator. in contextul unei jurisprudente anterioare adoptarii legii societatilor comerciale din 1966.

admiterea temeiniciei si legalitatii unor clauze statutare de excludere. de masura in care prevederile statutare se justifica din perspectiva protectiei legitime a interesului social sau a interesului comun al asociatilor. insa numai pe baza unei interpretari fidele atat textului legii (interpretarea flexibila a notiunii de administrator). insa aplicarea acestui remediu implica intrunirea unor conditii stricte. 223 alin. Modul de redactare al art. pe de o parte. 8 L. in consecinta. Săuleanu. validitatea si eficacitatea acestora depinzand. iar pe de altă parte. analiza textului art.4/2006.3 nu este la adăpost de critici. implica supunerea lor la un control judiciar riguros.obligatorie citarea tuturor acestora întrucât. conform carora excluderea se pronunta numai in cazul in care actiunile. în condiţiile în care instanţa se substituie voinţei asociaţilor. Suntem în situaţia unei coparticipări procesuale obligatorii. prin aceeaşi hotărâre instanţa se va pronunţa asupra structurii participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi. Anterior introducerii acestui alineat. o alternativa la dizolvarea unei persoane morale al carei interes subordoneaza interesul personal al asociatilor. potrivit art. se modificăcontractul de societate. fie redistribuirea lor către asociaţii rămaşi sau diminuarea capitalului social şi reducerea părţilor sociale. s-ar fi impus ca legea să prevadă ca instanţa de judecată să se pronunţe prin aceeaşi hotărâre şi cu privire la drepturile cuvenite asociatului exclus In concluzie. în Revista de drept comercial. interesul asigurarii unei justitii adaptate nevoilor oamenilor de afaceri presupune extinderea aplicarii cauzelor legale de excludere sanctiune. In al doilea rand. iar nu printr-o extindere prin analogie. In al treilea rand. 87-88 11 . nu se precizează concret procedura legală prin care se stabileşte noua structură. mai cuprinzator decat pare din aplicarea sa de catre jurisprudenta. Unele aspecte privind soluţionarea cererilor de excludere a asociaţilor. trebuie avut in vedere ca excluderea ofera un remediu. in realitate. trebuie avute în vedere dispoziţiile art.3 (ca urmare a excluderii. să promească din părţiele sociale ale celui exclus. urmate de majorarea capitalului social şi un nou aport adus de asociaţii rămaşi etc.223 alin. Nu in ultimul rand. şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociati). instanţa judecătorească va dispune.217 ducand la concluzia ca acesta este. în măsura în care se admite cererea de excludere. întrucât toţi asociaţii se află într-o anumită legătură. in principal. pe baza primatului libertatii contractuale. astfel că un asociat nu poate fi obligat. stimularea abordari acesteia ca o masura de regularizare.3. fiind părţi în contractul de societate. fără a fi parte în proces. indepartarea de la fundamentarea pe culpa a excluderii si. p.8 Structura participării la capitalul social: În urma pronunţării excluderii. Totodată. reconceptualizarea excluderii din societate presupune. in (cel putin) aceeasi masura in care ea este prezentata ca o sanctiune. în doctrină au fost propuse mai multe variante în privinţa regimului juridic al părţilor sociale ale asociaţilor excluşi: fie anularea lor ca urmare a reducerii proporţionale a capitalului social. ceea ce impune soluţionarea litigiului faţă de toţi. hotărârea produce efecte şi faţă de asociaţii care nu sunt parte în proces. nr. in primul rand. prin aceeaşi hotărâre.223 alin. cat si spiritului ei. omisiunile sau situatia asociatului sunt la originea impiedicarii functionarii societatii.

12 .