You are on page 1of 57

Afectiuni si Boli

CRESTEREA CIUPERCILOR
COMESTIBILE

CRESTEREA CIUPERCILOR COMESTIBILE

Introducere

Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate
de vechii romani,din cele mai vechi timpuri s-au pastrat pina in
zilele noastre. Referiri la aceasta pot fi intalnite si in operele
unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii. Astfel, Pliniu cel
Batran, istoric si literat roman, in lucrarea sa “istoria
naturala”scrie si despre ciupercile bune de mancat, iar
Dioscoride ,medic si botanist grec, originar din Asia Mica,
trateaza in lucrarea sa “Despre mijloacele de vindecare” si
medicamente de origine vegetala obtinute din ciuperci.
La inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontana si
consumate datorita gustului si aromei specifice.Mai
tarziu,empiric s-a trecut si la introducerea unor speci
i in cultura. La nivelul anului 1990 productia mondiala de
ciuperci cultivate era de circa 3 763 000 t, China situandu-se pe
primul loc, urmata de S.U.A.In anul 1991, venitul rezultat din
comertul mondial cu ciuperci depasea 7,5 miliarde dolari. Dintre
speciile cultivate, primul loc il ocupa Agaricus bisporus (champinion),
urmata de Pleurotus sp.(bureti) si de Auricularia sp. si Lentinus sp.
Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cultive ciuperci, cu
investitii minime, in aceasta carte sunt prezentate sfaturi practice
privind modul in care trebuie sa se lucreze pentru a obtine recolte
bune, destinate consumului familial - si nu numai. Lucrarea de fata
se adreseaza in egala masura cultivatorilor amatori si celor
experimentati, atat de la sat cat si de la oras, din sudul si din nordul
tarii. Totodata, vine in sprijinul tuturor amatorilor de ciuperci, prin
indemnul de a nu se mai expune riscurilor consumului unor ciuperci
toxice, ci obtinerii unor culturi sigure in gospodaria proprie. Adresez
acest indemn cu atat mai mult, cu cat presa noastra a semnalat in
ultimul timp numeroase cazuri de intoxicatii grave cu ciuperci
recoltate in flora spontana, chiar mortale - de adulti si copii - in
multe dintre judetele Romaniei.

Valoarea alimentara a ciupercilor

Ciupercile contin, pe linga apa – intre 82 si 92%-substante proteice,
hidrati de carbon, lipide, vitamine si saruri minerale. Proteinele sunt
comparabile cu cele din carne si au un rol foarte important in
organism, in ceea ce priveste cresterea si refacerea tesuturilor (rol

plastic).De asemenea, proteinele participa la formarea enzimelor si
hormonilor, la apararea organismelor impotriva infectiilor si pot folosi
ca material energetic, in lipsa lipidelor si glucidelor. In structura
proteinelor din ciuperci sunt prezenti 10 aminoacizi esentiali care se
gasesc, de obicei, in albumina oului, caseina laptelui si gliadina din
griu. Valorea nutritiva a proteinelor depinde de digestibilitatea lor (
posibilitatea de a fi transformate si absorbite de tubul digestiv ).
Hidratii de carbon (manita, glucoza, trehaloza, glicogenul si celuloza
) apar in proportie de 6% in ciupercile uscate si de 0,9-1% in cele
proaspete. Glucidele (2,5%) din ciuperci sunt formate din glicogen,
asemanator cu cel din carnea animala.
Ciuperca este singura planta din intreg regnul vegetal care contine
glicogen, fiind denumita si “carne vegetala”.
Unele specii de ciuperci mai contin si substante tanante, uleiuri
eterice etc.
Vitaminele au un rol complex in organism :contribuie la cresterea si
dezvoltare, maresc rezistenta acestuia, fortifica sistemul nervos etc.
Ciupercile sunt singurele din regnul vegetal care contin vitamine din
complexul B(thiamina, biotina, acidul nicotinic, acidul pantotenic),
vitamina D (specifica pentru carnea de peste), vitaminele A1, C, K si
PP.
Lipidele (grasimi) din ciuperci proaspete (0,5%) sunt utilizate de
organism ca sursa de energie.Un gram de lipide produce 9 calorii.
Lipidele din organism transporta vitaminele A, D, B si le asigura
absorbtia pri tubul digestiv. Mai au rol de regenerare a tesuturilor,
intra in alcatuirea sistemului nervos, asigura buna functionare a
glandelor(tiroida), contribuie la formarea anticorpilor si la
functionarea normala a pielii etc.
Substantele minerale (0,5% - 1,5%) din ciuperci, determinate in
cenusa sunt: K(potasiu) – 44 - 41%; P(fosforul) - 13,5 - 25%;
SI(siliciu) - 8%. Dupa continutul in fosfor, ciupercile sunt comparate
cu carnea de peste. Magneziu, sodiul, clorul si calciu sunt mai putin
reprezentate in ciuperci, ceea ce le incadreaza printre alimentele
putin sarate.
Substantele minerale numite si catalizatorii vietii sunt absolut
indispensabile pentru buna functionare a organismului. Ele fac parte
din compozitia celulelor si a singelui. Ciupercile de cultura au o
aciditate scazuta, fiind data de catre acidul malic si citric. Enzimele
din ciuperci si, in special, tripsina, au rol important in digestie.
Ciupercile au gust si aroma deosebite, pot fi consumate ca aliment
de baza, atat de catre persoane sanatoase, cat si de catre diabetici
(nu contin amidon). Lipidele se gasesc in ele numai sub forma
combinata (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide).
Gama larga a preparatelor culinare (475 retete culinare cu ciuperci,
Ioana Tudor, 1996,Ed.Tehnica), precum si posibilitatea conservarii
pentru iarna, explica interesul de care se bucura acestea.

Valoarea terapeutica a ciupercilor

Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea
penicilinelor, streptomicinelor etc., intr-un cuvint, a antibioticilor,
care au salvat milioane de vieti umane si animale,cercetorii sunt
preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare (macromicete).
Dupa ce au fost valorificate ca aliment,ciupercile au inceput sa
prezinte interes si pentru medicina, pentru prepararea diferitelor

bauturi si pentru extragerea diferitelor arome.
Traditional, ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale
si imonologice care au inceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel,
s-a observat ca, datorita continutului lor ridicat in anumite
polizaharite, au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chitinei in
peretii celulari, ciupercile produc un efect filmogen, utilizat in
industria cosmetica. In trecut s-au studiat trufele, galbiori, ghebele,
iutarii, nicoretii, rascovii s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus (rascovi)
si Clytocybe gigantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace
impotriva bacilului tuberculozei; din Calocybe georgii (nicorete) si din
Polyporus betulinus s-au izolat substante antibiotice, iar din
Marasmius rameales-o substanta activa contra germenilor tifosului.
Popularitatea ciupercii parfumate –Lentinus edodes, este data de
calitatile gastronomice, dar si de vitutile medicinale si
anticolesterolice. Din aceasta ciuperca s-a extras polizaharidul
lentinina, capabil sa produca o regresie a tumorilor canceroase
benigne. Efectul clinic benefic al lentininei poate fi asociat cu operatii
chirurgicale si terapia prin radiatii, sau cu alte imunostimulente,cind
relatia gazda-tumoare permite un astfel de tratament.
Din ciupercile Clitopilus prunulus s-a izolat, de asemenea, o
substanta care inhiba dezvoltarea tumorilor canceroase;buretele de
iasca prezinta calitati hemostatice; Marasmius oreades se recomanda
pentru diabetici, iar Tricholoma sp. prezinta virtuti sudorifice,
laxative, recomandate in cura de slabire.
Cu circa 30 de ani in urma, dintr-o ciuperca japoneza (ciuperca de
Honga), s-a produs un ceai care, supus analizelor, s-a dovedit ca
contine 17 acizi aminici, cu efecte benefice asupra organismului
uman.
Ciupercile de cultura, champinion, datorita continutului bogat in
substante minerale, au rol de mineralizare a organismului, fiind
recomandate in stari de oboseala si anemii. Tot acestor ciuperci li se
atribuie si insusiri antibiotice.

De ce sunt atat de cautate ciupercile?

Pe linga valoarea lor alimentara, ciupercile constituie si o cultura
rentabila, care asigura o productie ridicata, ce se obtine pe unitate
de suprafata folosita, spatii special amenajate in acest scop. De
retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste
teren agricol ci, cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii
carora nu li s-a dat alta intrebuintare, iar pentru substratul nutritiv
au fost luate in considerare materiale refolosibile, ieftine.
Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un
metru patrat, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in functie de
sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate, intre 15
si 30 de kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patru-
cinci cicluri de cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an.
Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza, in functie de specie, intre 70-
100 de zile, aceasta facand ca amortizarea investitiei sa se faca intr-
un timp scurt, fiind cea mai activa din cadrul sectorului vegetal.
Ce ciuperci se pot cultiva

In tara noastra se pot cutiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii
de ciuperci:
- Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna (Agaricus bisporus)

- Ciuperca alba termofila (iubitoare de cultura) (Agaricus edulis)
- Buretele vanat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus )
- Buretele rosiatic (Pleurotus florida)
- Buretele brun (Pleurotus sajor-caju )
- Buretele cornet (Pleurotus cornucopiae)
- Buretele ciuciulete (Coprinus comatus )
- Ciuperca de paie (Stropharia-rugoso-annullata )
Aceste ultime doua specii se cultiva si pe suprafete mai restranse.

In ce perioada a anului se pot cultiva ciupercile

Ciupercile se pot cultiva in tot timpul anului, dar pentru a hotari, in
mod concret, o perioada anume, trebuie sa tinem seama de
urmatoarele conditii:
zona geografica in care se realizeaza cultura;
specia de ciuperci cultivate;
gradul de dotare a spatiului de cultura.

Studiati tabelele 1 si 2, in functie de zona in care locuiti (in nordul
sau in sudul tarii), alegeti specia de ciuperci sau de bureti pe care
doriti sa o cultivati, tinand cont de regimul de temperatura realizabil
in localul de cultura utilizat.
Odata ce ati facut alegerea, puteti trece efectiv la organizarea
ciupercariei, aplicand cu strictete sfaturile cuprinse in prezenta
lucrare.

Se pot cultiva ciupercile in asociere?

Raspunsul este afimativ, cu conditia de a fi respectate cerintele fata
de substratul de nutritie, de caldura, umiditate si in special de
lumina, deoarece in cazul asocierii ciupercilor de balegar cu una din
speciile de bureti, aceasta cerinta este diferita.
Astel, in timp ce buretii, de la perioada de formare si pana la
recoltare, au nevoie de lumina, obligatoriu, ciupercilor de balegar
acest factor le este indiferent.

Pot fi realizate, in acelasi spatiu, urmatoarele asocieri de ciuperci:
- Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna cu buretele vanat;
- Ciuperca alba termofila cu una din speciile de bureti rosiatic, brun
sau cornet;
- Ciuperca de balegar alba, crem sua bruna cu buretii ciuciulete.

Capitolul 1

Cultura ciupercilor de balegar sau de strat

1.1.Descrierea ciupercilor albe, crem sau bruna Agaricus bisporus,
sinonim Psalliota hortensis (Cook ) Lange – ciuperca de balegar, de
strat sau champinion

Este ciuperca de cultura cea mai raspandita in tara noastra si pe
glob, fiind cel mai mult studiata si prezentand un numar mare de
tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta doua parti
distincte: o parte in substrat (ingropata) si o parte aeriana.

Partea ingropata este reprezentata printr-un postament micelian ce
rezulta din impletitura hifelor crescute din miceliul insamantat. Din
aceste hife, in amestecul de acoperire iau nastere primordiile sau
butnii de fructificare.
Partea aeriana sau ciuperca propri-zisa, se numeste basidiofruct (de
la familia din care face parte ) sua carpofor. Acesta este format din:
picior (stipes ) si palarie (pileus ).
In tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare
alba, crem si bruna, pretabile atat la cultura clasica(in sistem
gospodaresc), cat si la cea intensiva (in ciupercarii industriale).

1.2. Spatiul de cultura
Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite
pentru alte activitati, sau spatii existente dar nefolosite pentru alte
activitati, sau spatii special construite in vederea infiintarii unei
microciupercarii.

1.2.a Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau
alte constructii, cladiri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje,
grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare s.a.

1.2.a.1 Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca
ciupercarie consta in:
- repararea, daca este cazul, a acoperisurilor, peretilor, pardoselii,
usilor, ferestrelor etc. si astuparea gaurilor facute de rozatoare:
- igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale,
deratizare;
- spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solutiile: soda
calcinata 5% ( 50g soda la 1 litru de apa); Formalina ( 40%) solutie
cu concentratia 2-5 % (20 –50 ml la 1 litru de apa ).
Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugandu-se in zeama de var si
20-30 g piatra vanata (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie.
Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu
de cultura.

1.2.a.2 Amenajarea spatiului de cultura
Se pot intalni doua situatii:
- Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,hale)
cultura se poate amplasa in straturi direct pe sol sau pardoseala.
Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa permita
executarea lucrarilor in conditii optime (1,40 –1,60 m ), grosime sa
fie de 25-30 cm, astfel ca pe un metru patrat sa se repartizeze 80 –
100 kg de compost, lungimea stratului fiind in functie de marimea
spatiului de cultura.
- In spatiile mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot
instala rafturi sau stelaje suprapuse pe doua sau trei nivele.
Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, cand sunt
din metal (de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de
ulei, din lemn sau din alt material rezistent.
In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet,
in strat gros de 25 –30 cm.
Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseaza lazi de
cultura de diferite tipuri.
Lazile confectionate din lemn, din cauza umezelii ridicate, au o
perioada scurta de utilizare, de aceea se recomanda lazile din PVC
sau sacii de polietilena.Cultura in saci de polietilena prezinta
avantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala, chiar atunci cand

udare etc. pentru evacuarea aerului viciat. 20.2. . iar lungimea egala cu cea a spatiului de cultura . temperatura putand ajunge sau chiar depasi 30 C. aceasta este din pamant sau pe nivelele stelajelor. . iar lungimea egala cu latimea usii de acces. Tubulatura se poate confectiona si din folie de polietilena. Tubulatura se confectioneaza din tabla – ca un burlan. cu dimensiunea de 2X2 m din folie de polietilena sau din zid. tubulatura prin care aerul este condus prin incaperea de cultura si unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului vicit (incarcat de carbon si spori). in care se pune rumegus sau un burete imbibat cu solutie de sulfat de cupru (piatra vanata ) in concentratie de 5%. 25 kg . inaltimea de 10 –15 cm. Ventilatoarele exhaustoare. in conditii de umiditate excesiva(cu lampa portabila).). . intre care se intercaleaza un strat de vata in grosime de 1 cm . aerisirea libera prin deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta. la gura ventilatorului (la admisie). la o distanta de cel putin 60 – 70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior.amplasarea unei ladite din lemn. compostul se poate aseza direct pe raft.amenajarea unei camere-tampon in fata intrarii.instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente. Dimensiunea acestor deschizaturi este 5x5 cm.sursa de apa curata in interiorul spatiului sau in apropierea . De aceea.1 mm. se instaleaza la 10 –15 cm deasupra pardoselii (1 –2 buc. .a. Filtrul improvizat se poate realiza din doua straturi de tifon.Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15. distrugand miceliul. mai ales in sezon cald.sursa de curent electric de 220V pentru un ventilator si de 24V pentru iluminat. In spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje. in substratul insamantat. cu ajutorul unor suruburi. rotund sau patrat. cu laturile de 20 cm latime. ca un pantalon. la tubulatura din polietilena. pentru absorbtia si curatirea aerului introdus in ciupercarie. poate duce la declansarea fenomenului de autoaprindere. De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii (fante ) laterale prin care patrunde aerul proaspat.Se utilizeaza saci cu diametrul de 40 –50 cm. Dupa ce se murdareste. deoarece un strat mai gros (30 – 40 cm ). se schimba – poate fi folosit aproximativ 30 de zile.canalizare – posibilitatea de scurgere a apei rezulta dupa spalare. aceasta depinzand si de gradul de poluare a aerului atmosferic. cu latimea de 60 –70 cm. lungimea de 60 –70 cm si grosimea foliei de 0.. peste o folie de polietilena asternuta pe el . cu diametrul de 20 – 40 cm. cu scop de paravan. Aceasta se fixeaza pe tavan. . grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 –25 cm.3 Alte amenajari necesare localului de cultura . In spatiile . 1. cu posibilitate de micsorare pana la inchiderea completa. transparenti – pentru a se putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului. In cazul folosirii sacilor. Daca nu exista posibilitatea utilizarii lazilor sau sacilor din polietilena. la tubulara din tabla si cu niste ghemotoace din vata curata.sursa de caldura si instalatie de incalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald. Acest filtru se leaga afara. se va recurge la o aerisire dirijata in care scop sunt necesare urmatoarele amenajari:instalarea unui ventilator cu filtru special(de la Institutul de Fizica Atomica –Magurele –Bucuresti ) sau un filtru improvizat.

rafturi (stelaje) cu 3 nivele – 3 randuri : din care simple la peretii laterali – 2 buc (4.1 m. la distanta de sursele poluante. inaltimea – 2.Pregatirea compostului Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor.4x1. adincimea la care este ingropata – 1-2 m. 1.gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ). continand 25-30% fecale.format din unul din urmatoarele . care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior. Impotriva umezelii. cu apa freatica la adancime. ciupercaria poate fi de dimensiuni mai mari (trebuie consultat un proiectant si construita de specialisti).Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii ingropate sau semiingropate. adapostita de curentii puternici de aer.2m. .5-0.4x0.4m).2.lungimea spatiului de cultura – 6m.paie de griu (orz sau orez ).6 m(socotit si cu grosimea compostuluide 20-25 cm). cu camere de tampon la intrare si dimensiunile rafturilor. distanta de la pardoseala la primul raft – 0. Acestea au avantajul de a beneficia de difernte mici de temperatura de la un anotimp la altul si intre zi si noapte. tigla sau stuf.5m.3. suprafata utila de cultura – 37 mp . dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces. Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid.astfel lucrarile de intretinere care se executa sunt ingreunate.b Spatii noi de cultura a ciupercilor (construirea unei microciupercarii ). aleile dintre rafturi au latimea de 80 cm. latimea – 4m. 1. distanta ditre rafturi – 0. isi poate construi unulde dimensiunile dorite. nefermentat. evacuarea aerului se poate face prin deschiderea usilor sau prin orificii de evaluare amplasate tot la partea inferioara a peretilor (aerul iese prin suprapresiune ). care asigura o buna izolatie contra variatiilor de temperatura. fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3 – 4C.7m).3. construtia trebuie in mod obligatoriu izolata cu carton si smoala. suprafata localului de cultura – 24 mp (6x4 ). Pentru cei cu posibilitati materiale.1buc (4. de culoare galbena. Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale. insa recomandam aceleasi distante intre nivelele de cultura. 1. distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la tubulatura de ventilatie –1. Acoperisul se face din placi de azbociment. precum si distanta dintre ele: . in apropierea cailor de acces.a Materiale folosite la prepararea compostului Acestea sunt de doua feluri : Materiale prime de baza : .gunoi de pasari pe suport solid. duble la mijloc.Un viitor cultivator de ciuperci. Prezentam in continuare schita unei ciupercarii. mici situate la nivelul solului. .

deoarece prin procesul de prezatire – preinmuiere. . inainte de a fi folosite.in functie de reteta de compost utilizata. cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%). sulfat de amoniu. deoarece exista riscul ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii. ginoi de porc ) conform retetei.ipsos (pentru constructii ). Exemplu de calcul. se va trece la aprovizionarea cu materialele necesare.Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de aproximativ 800-100 kg compost.compostare anaeroba. 70-75 %.materiale:paie. superfosfat (simplu concentrat) . . cantitatea fiind in functie de concentratie.3d Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire Reteta nr. in apropierea ciupercariei. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem la preinmuiere circa 500 - 700 kg material initial uscat (paie de griu . Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost. -sulfat de cupru (piatra vanata ).iar la capete sa fie prevazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului . se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili – glisanti.7 kg. care este alcatuit din balegar de cal si paie de grau din asternut.pe baza de gunoi de cal Pentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal.ingrasaminte chimice (superfosfat. 1. socotind cate 80-100 kg compost la mp.1 (compost clasic ) . Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron ). pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet. pe cat posibil. Materii auxiliare: La materiile de baza prezentate mai sus.3. pentru a feri compostul de uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. 1. uree tehnica)sau ingrasaminte complexe cu N si P -colti de malt (de la fabricile de bere ).b Calculul necesarului de compost Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata. gunoi de cal pe asternut de paie. sulfat de amoniu – 7 -8 kg sau ingrasamant comples cu N si P. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ). deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos -25 kg. rumegus sau talas de esente foioase. gunoi de pasari.Tinand seama de aceste date.3c Tehnologia pregatirii compostului Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face. coji de floarea- soarelui. pe o suprafata betonata (platforma) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la udare. 1. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezultate din calcule.gunoi de porc (uscat ). compostare aeroba.pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea. se mai adauga urmatoarele materii auxiliare : . Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau. Paiele. .

La primul intors se administreaza 5 -6 kg ipsos /t compost. in platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de cartofi). Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii.2 %. dupa care incep intoarcerile. In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. presarata la asezare. se taseaza. cu substante dezinfectate sau cu pesticide. la intervale de 3-4 zile . Intorsul se executa cu furca. Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale: -gunoi de porc -250 kg. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub gramada. Fazele tehnologice de pregatire Preinmuierea.2 % ca insecticid. -gunoi de pasari -100 kg. Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii compostului. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0.inainte de asezare. Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat.8 m. Se controleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72^C . iar lungimea – in functie de cantitatea de compost. Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au innegrit si nu se rup usor (deci compostul are o compostare insuficienta). La acestea se vor mai adauga 2kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors. Reteta nr. Platforma in intregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile burlanelor. .2 (compost mixt ) pe baza de paie. 3-5 kg la tona de compost. la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga. inaltimea 1. pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in interiorul noii platforme. -paie de grau -150 kg.7-1. care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0. practic se muta vechea platforma alaturi.1 si dureaza 12 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara aer ). solutie in concentratie de 2-3 %. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite. timp de inca 4 zile. Se lasa astfel 4-5 zile. Aceasta operatie dureaza 5 zile . Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ).8-2 m. Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza afanat intr- o”platforma” cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1.deci la aceasta faza. Pasteurizarea naturala. Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea. Dupa ce se amesteca bine componentele. Fazele tehnologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face ca la reteta nr. Dupa ultimul intors. ipsos si ingrasaminte. pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de compostare. cu furtunul.cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda zilnic. cu furca.de asemenea. cu burlane perforate pentru evacuarea aerului incalzit din interior. Se fac 4 -5 intoarceri. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o tona de compost. de asemenea zilnic. cate 3-4 kg . din nou se aseaza in gramada si se uda.Tot la asezare se pun si 5 -6 kg ipsos. gunoi de porc si gunoi de pasari. Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina.

apoi se asaza si se taseaza.continutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ). .5 kg ). Se uda in continuare inca 6 zile.fara a se mai tasa.8 m si lungimea – cat este necesar. Aprecierea calitatii compostului .e.Culoarea caracteristica este cafeniu – inchis. atunci compostul are umiditatea optima. .Dureza 1-2 zile. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr. Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la retetele anterioare. Fazele tehnologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face.Gradul de umiditate a compostului. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiulara cu latimea de 1. adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost. Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui. Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile. Acestea se executa la intervale de 3 -4 zile. iar mustul se recircula.3. Se aduga ureea.intr-un numar tot de 3-4. La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de malt si ipsosul.1.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari. Reteta nr.0 m. . ci isi revine dupa strangere si nici nu se lipeste de mana – este un compost bun. Se taseaza. de asemenea. Se mai uda in continuare timp de 4 zile. pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ).Se adauga ipsos la fiecare intors.7 -1.8 -2.in numar de 4. se desface platforma anterioara (executata la preinmuiere ) si se lasa dupa dimensiunile clasice : latime -1. Asezarea compostului in platforma de preinmuiere. Asezarea lacompostarea aeroba. daca aceasta nu se face bolovann. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca. in nici un caz de amoniac. Cele trei materiale se amesteca bine.Textura – elastica. Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare: -paie de grau -350 kg -gunoi de pasari -150 kg La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: colti de malt – 50 kg . Practic.Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat.Paiele se rup cu usurinta. timp de 7 zile.Deci. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte stranse:63-65 %. se uda zilnic.8-2 m si inaltimea de 1. se strange puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana ramane umeda. Executarea intoarcerilor. se verifica practic prin strangerea in mana.inaltime 1. . . Omogenizarea (amestecarea) compostului din platforma de preinmuiere – o zi.7 -1. In ultima zi de preinmuiere se adauga jumatate din cantitatea de uree (3.Mirosul sa fie de paine coapta. . 1.Se taseaza.Sa contina ctinomicete. uree tehnica -7 kg si ipsos – 20 kg.8 m. in cea de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree.

0 . I se mai adauga apa sau mist de gunoi. la insamintare.paiele sa se rupa usor. Aprecierea calitatii : .u.f Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului .a.p.adaos de paie de griu (12 –15 %)-60 kg.3. Deci. Compostarea aeroba dureaza 16 –18 zile. compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile.0 kg la 100 kg compost ).2mg% s. insa cu foarte multa grija. compostul finalizat se repartizeaza in recipientii de cultura si se introduce in local. 1. care trebuie sa aiba valori de peste 1. Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina. sac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala (dupa caz).1 mg% s.Norma de miceliu (cantitatea de miceliu folosita ) la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0. Pentru a asigura racirea.daca compostul prezinta miros de amoniac.iarna.2-7.5-8. . . se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci (in anotimpul calduros ). la preinmuiere se poate folosi apa calda. . Fazele tehnologice de pregatire Preinmuierea. 1.4. . La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total.7 –1.fara miros de moniac . In vederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza: . Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor.la asezarea pentru compostarea aeroba. daca este uscat. .g Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezinta unele particularitati. timp in care se executa 5 intoarceri.6. dupa cum urmeaza: Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700-800 kg ( 70-80 kg/mp). cu pH cuprins intre 7. din fiecare kilogram. care se imprastie la suprafata straturilor gata insamantate (asa-numitul . . se opreste o cantitate de 100 g miceliu.3.8-2.ph-ul 7. Inainte de efectuarea insamantarii.Insamintarea ciupercilor Agaricus spp In vederea insamintarii. 1.umiditatea 62-65% .daca este prea umed si reactia lui nu mai permite adaugarea de ipsos. pentru o buna aerisire a compostului. de culoare bruna –negricioasa.. si amoniacul liber de 0. Ttemperatura in interiorul compostului.07% s.p. se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de cultura. 1. pentru a rezulta un compost bine fermentat. cu limita maxima 0. insamintarea se executa direct in lada.gunoi de cal pe suport de paie –400 kg. I se mai adauga ipsos.03-0. repartizat uniform pe un mp.4. nu trebuie sa depaseasca 27-28^C. se face timp de 12 –14 zile.daca are o reactie acida. se vantura cu furca. acesta se poate aseza pe capre de lemn (cand cantitatea o permite). Dupa introducerea compostului in local.vara.

in Maramures. zilnice sau mai des. Daca se intarzie executia lucrarii peste 10 zile. in lipsa acesteia. Miceliul se marunteste cu grija. Se prefera pamantul din lucerniere. ci numai in amestec cu alte materiale. Dupa insamantare si acoperire cu hartie. Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu un amestec de materiale avand ca baza turba iar. Bine maruntit. cat si pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate. Se recomanda nisipul calcaros. in care scop se decoperteaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 –30 cm. Karate. dupa insamantare.5. poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat. intotdeauna pe suprafata. pentru urmarirea temperaturii. prin stropiri fine. se va numi substrat nutritiv). Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se intoarce. Se foloseste numai in amestec. Hartia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile. se marunteste si se cerne (particulele care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ). favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea miceliului. care prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se repeta operatia. cu mana curata si se imprastie ( jumatate din cantitate ) deasupra stratului. La noi se gaseste in nordul tarii. Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). Daca contine pietre mari. miceliu de control). Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care. 1. in ciupercarie se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza termometre in aer si in substrat. preferand piatra de culoare alba. Lucrarea se poate executa si imediat dupa insamantat. introducand miceliul in interior. 1. folosirea pietrei calcaroase. efectuandu-se in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina. eliminandu-se utilizarea hartiei. Pamantul de telina. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda. Acoperirea straturilor insamantate Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. Se niveleaza apoi stratul. deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. Nisipul. Mirage. sa nu prezinte exces de umiditate (sa se prezinte ca un pamant jilav ). Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm. Se va evita. nu lucioasa. pamantul de telina. . pana la fundul recipientului. marunteste si se cerne. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur.5. Perlit expandat sau perliflor. Nu se foloseste hartie murdara. nici prea groasa si nici prea subtire. rupta sau din doua bucati. productia scade proportional cu numarul de zile intarziate. se cerne. pe cat posibil.a. Daca este prea umeda se usuca. Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta). Nu se foloseste singur. dupa care se indeparteaza si se aplica amestecul de acoperire. dar mai adanc. se taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control. datorita capacitatii ridicate de retinere a apei.

Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau 1/2 . In cele mai frecvente cazuri. amestecul se acopera cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 –10 zile.cenusii.piatra calcaroasa – 1 parte .sau se prafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Benlate s. Daca se constata astfel de infectii. I se adauga creta furajera si se amesteca din nou .creta furajera –5% Reteta nr. Inainte de fi folosit. Daca sunt uscate. Amestecul obtinut trebuie dezinfectat.turba – 3 parti . 1.turba – 3 parti . pe o adancime de 1-2 cm.rosii).praf de carbune –2 parti Reteta nr.Nu se taseaza. in cultura clasica a ciupercilor se practica dezinfectia chimica a amestecului. Pentru un 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalina.a ). in tot spatiul de cultura se face un .pamant de telina – 3 parti . apoi iar se stropeste pana se foloseste toata cantitatea de solutie chimica.se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn.6%.a ). se umezesc pana se obtine un amestec jilav la pipait. Dupa amestecul chimic.nisip –1 parte . 4 . nisipul nu trebuie sa depaseasca 25% din volumul amestecului.5. dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici. Pentru dezinfectie se poate utiliza si Mirage 45 EC in concentratie de 0. se lopateaza.5.nisip – 1 parte . cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s.creta furajera –10 % De retinut ca.nisip – 1 parte . 1. 2 . timp de 5-6 ore ). iar locul respectiv se dezinfecteaza chimic cu o solutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon de vata sau un tifon ).creta furajera – 5% Retete pe baza de pamant de telina Reteta nr. Tehnica acoperirii.Se stropeste gramada de amestec.pamant de telina – 3 parti . care se introduce in amestec – trebuie ca prima falanga a degetului sa intre complet in amestec. 3 . se trece la amestecarea celor 2 – 3 componente (omogenizare ).b Retete de amestec de acoperire Retete pe baza de turba Reteta nr.negre. Daca amestecul nu a fost umezit initial. Dupa incheierea lucrarii.c. Se strang hartiile si se verifica mai intai daca incubarea miceliului a decurs fara aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (verzi. se indeparteaza zonele de substrat contaminate. Se aseaza amestecul in grosime de 4-5 cm. 1 . Acolo unde exista posibilitati se face o dezinfectare termica (cu abur la temperatura de 60^C. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul aratator. Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire Dupa ce a fost aleasa convenabila. amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Formalina.

amestecului de acoperire I se pot face si urmatoarele analize chimice. Daca hartia s-a rupt.a.1%.continutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei .6. deci peste tot.6. nu trebuie sa depaseasca 100 ml/mp de cultura. in spatiul de cultura. Rolul amestecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul nutritiv precum si concentratia in bioxid de carbon.pe pardoseala. umeda si pardoseala din ciupercarie. pentru a se realiza incubarea (impanzirea moceliului in substrat).umiditatea 67-70%. sistemul de ventilatie trebuie sa aiba un debit de 0. Diferentele de temperatura intre zi si noapte sa nu fie. Cantitatea de apa pentru stropit. De mare importanta este mentinerea intre limite normale a concentratiei in bioxid de carbon(CO2 ) a aerului din spatiul de cultura. in concentratie de 1%. . .2%. prin mentinerea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede. Pe el se fac si toate tratamentele preventive si curative din perioada cresterii ciupercilor. Daca nu intervin atacuri de boli si daunatori in aceasta faza. Hartia cu care sunt acoperite straturile se mentine in permanenta umeda. mai mari de 3 –4^C.6 (daca este acid se va corecta cu creta ). Unde exista posibilitati. pana cand se umezeste totul. Aceste limite sunt cuprinse intre 0.5-1% (2 tratamente la interval de 5 –6 zile ) si 2 tratamente cu Mirage si Dithane 0. Ventilatia se mareste la 1-2 mc aer/ora/mp.03 –0. Pentru udat se va folosi o pompa tip Vermorel.5%.pH –ul 7. aplicat pe peretii lazilor. .2-7.Lucrari de ingrijire a culturii de ciuperci si conditiile de microclimat recomandate 1. inainte de a fi folosit.Dupa insamantare Temperatura in ciupercarie trebuie sa fie mentinuta intre 20 –24^C. pentru dispersarea foarte fina a apei. de asemenea. Pe o suprafata de 1 mp de cultura se utilizeaza 300 –500 ml solutie.6. iar cultura compromisa. De aceea.Dupa acoperire Temperatura in spatiul de cultura se scade la 18 –20^C.Umiditatea relativa a aerului din spatiul de cultura trebuie mentinuta la 85%. Nu se folosesc stropitorile sau alte vase deoarece stropii mari si grei rup hartiile si distrug miceliul. Se mentine. toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa Kalimax. precum si de solutie pentru tratamente. degajat prin cresterea miceliului.fara continut in mangan sau fier. 1. dezvoltarea si fructificarea ciupercilor este stanjenita si chiar oprita. Cantitatea de apa la o stropire sau tratament .b. De asemenea.5-a mc aer/ora/mp de cultura care se poata asigura un schimb optim al aerului din ciupercarie. din diferite cauze. pentru a i se aplica corecturile necesare astfel: . aplicata o singura data.18%. pe stelaje. 1. fara ca aceasta sa balteasca.umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 85%. iar in restul spatiului. de la insamantat si pana la acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalina 0. . Daca aceasta concentratie este mai mare de 0.tratament preventiv cu Formalina. prin pulverizarea fina a apei. se inlocuieste in totalitate pe sacul sau lada respectiva.continutul in azot organic 0.

nu se mai fac tratamente cu substante pesticide.5% -1%. Dupa aproximativ 5 zilede la acoperire miceliul ciupercii incepe sa patrunda in amestecul de acoperire.6. practic.In caz contrar. intre valurile de cultura. ciupercile aparute se inmoaie. Ventilatia va fi de 1 –2 mc aer/ora/mp de cultura la 8 –10 –12 m3 aer/mp. Datorita faptului ca in sistem gospodoresc se utilizeaza compost clasic. Aceasta are loc de a stimula impanzirea miceliului in amestecul de acoperire si este bine sa se faca saptamanal. iar palaria ramane mica in diametru si se deschide prematur. intercalat. in concentratie de 0. la interval de 4 –5 zile . se recomanda a se face stropiri cu suspensie de drojdie de bere.2%. Ciuperca Agaricus bisporus prefera temperatira scazuta. impiedicand astfel formarea butonilor de fructificare (se distruge zona fructifera a miceliului). care prezinta o actiune bactericida. se administreaza o cantitate prea mare de apa care se acumuleaza in interiorul straturilor. cand ventilatia este insuficienta: piciorul ciupercilor aparute se alungeste. dar viteza aerului nu trebuie sa fie mai mare de 0. Din momentul aparitiei ciupercilor.Tot in cazul unei ventilatii insuficiente.In faza in care incepe formarea primelor fructificatii.2%.c. tratamente preventive cu Formalina 0. fungicida si chiar nematocida .adica la 10-12 zile de la acoperire.1 %. se mentine in limitele de 50-100 cm/mp de cultura. Nogos 0. temperatura in localul de cultura se scade la 16 –18 ^C. Alte lucrari ce se executa in perioada recoltarilor sunt: . La interval de 3 zile. ca o conditie obligatorie pentru impanzirea amestecului de acoperire cu miceliul ciupercii cultivate.flacara nu palpaie.iar ciuperca termofila Agaricus edulis se dezvolta la un optim al temperaturii de 24 –26^C . chiar pana la 10^C. de asemenea. pier. Umiditatea relativa va fi mentinuta intre limitele de 80-95%.pana cand cultura se compromite in totalitate (apar numai 2. cu pasteurizare naturala. atunci se recolteaza toate ciupercile (lasand substratul negru ) si se aplica tratamentul recomandat.prin mentinera unei lumanari aprinse la suprafata stratului cu ciuperci –cand viteza de patrundere a aerului este sub 3 m/sec.15 –0. De la acoperire si pana la aparitia primelor fructificatii se fac. apar din ce in ce mai putine. 1. Opusul acestei situatii.Aici intervine principala deosebire intre cele doua specii de ciuperci care se cultiva pe compost asemanator. Karate 0. favorizate insa si de umiditatea excesiva. pe cat posibil. iar dupa 10 – 12 zile incep sa se formeze fructificatiile.In perioada recoltarilor Temperatura aerului se mentine.scazand astfel in mod substantial. corelata cu temperatura din local.2 % sau mai nou –Dimilin 0. se fac tratamente cu Formalina 0.5 %.3m/sec. pe suprafata straturilor de cultura isi fac aparitia si diverse mucegaiuri (ciuperci parazite ).inlocuind stropitul obisnuit pentru mentinerea umiditatii. pe toata perioada recoltarilor. care se vor combate cu Decis 0. maximum 3 valuri de cultura ).Se continua stropirile cu suspensie de drojdie de bere.la pragul de 15-17^C (minimum 10-12^C si maximum 19^C). vor apare in cultura si musculitele negre ( Phorideae ). Preventiv. valoarea comerciala a ciupercilor recoltate. Daca aceasta conditie nu este indeplinita.Acest lucru se verifica. Daca acest lucru se impune in mod absolut obligatoriu.5%.straturile se usuca prea repede. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupa 18 –20 zile de la acoperirea straturilor si dupa 30 –34 zile de la insamantare.

Ventilatia va fi de 2-2 mc aer/ora/mp in primele 10 zile.d. Pentru conservare. se scoate cotirul cu ajutorul cutitului. Temperatura optima va fi dirijata intre 23-25^C (maxima in aer 38^C iar in substrat 40^C ). patate. Inainte de recoltare nu se fac stropiri cu apa. in momentul ajungerii la maturitate. Daca intr-un buchet sunt mai multe ciuperci. 1. In primele 15 zile de la insamantare nu este obligatorie ventilatia dirijata. fiecare val necesitand 3-5 recoltari la intervale de 2-3 zile. Dupa acoperire. iar cu mana stanga se tine buchetul pentru a nu se smulge cu totul. recoltarea lor se face esalonat. cu mana dreapta. Particularitatile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis In tara noastra este recomandata pentru sezonul cald tulpina ameliorata 303 de Agaricus edulis. cu o functionare de 15 minute pe ora. marindu-se treptat la 30 de minute si un necesar de 5-6 mc/ora/mp. prin patare.3 %. Cultura clasica in sistem gospodaresc Pentru insamantat se foloseste o norma mai redusa de miceliu de 0. Dupa ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet. Se va folosi acelasi amestec pregatit pentru acoperire. decat ciuperca Agaricus bisporus. dupa aceeasi reteta.dezinfectat in mod identic. pana la 80-100 zile. incluzand 6-7 valuri de ciuperci. Daca momentul optim al recoltarii a fost depasit. Tehnica recoltarii Ciupercile apar in 5-6 valuri. se executa dupa fiecare recoltare. iar tratamentele preventive sunt identice cu cele aplicate acesteia. Lucrarea este absolut necesara. ciupercile se recolteaza in faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm.6. Momentul optim al recoltarii corespunde aparitiei velumului. se va face altul.7. Recoltarea se intinde pe o perioada mai lunga. In cazul in care amestecul s-a terminat. deaorece ciupercile se smulg cu mult substrat. Operatia se executa cu varful unui cutit. Grosimea amestecului de acoperire va fi de 3. Tehnica recoltarii consta in desprinderea prin rasucire. bacterii si ciuperci parazite.5-4 cm. Umiditatea relativa a aerului se mentine la 95-100%. Stropitul hartiilor se face la 1-2 zile. cu un randament mai ridicat situandu-se intre 25-30%. Ciuperca Agaricus eduluis este mai rezistenta la atacul unor boli produse de virusuri. de culoare alba. Temperatura optima in localul de cultura se va situa intre 25-28^C. in cantitate suficienta pentru a ajunge pe toata perioada recoltarii de aproximativ 45 –50 zile.urmata de stropit sau tratamente chimice. negre). Incubarea.murdarire. a ciuprecilor. Locurile goale dupa aceasta operatie se acopera cu amestec de acoperire. necesarul de aer va fi de 05. Odata cu aceasta se scot si cotoarele sanatoase ramase de la recoltarea ciupercilor (se scot numai cotoarele care nu mai au butoni in crestere din aceste cotoare nu se mai dezvolta ciuperci).7% (600-700 g la 100 kg compost ). Aceasta lucrare se executa acolo unde si daca este cazul. Plivitul butonilor si ciupercilor bolnave (inmuiate. dupa fiecare recoltat. Concentratia in bioxid de carbon in localul de cultura poate fi de 0. deci mai ridicata de cateva ori decat la Agaricus bisporus.2 –0. provocandu-se pierderi si depreciindu-se calitatea celor recoltate.-1 mc/ora/mp iar umiditatea relativa a aerului de 95-100% . 1. velumul .6 –0.

Importanta cultivarii lor consta in faptul ca substantele nutritive pe care le contin se realizeaza pe seama unor materiale cu valoare energetica scazuta sau aproape nula. un amestec constand din 150 kg rumegus obtinut din esente foioase. parte din familii si genuri diferite. Astfel.ciupercile pierd din greutate si . glucide. Capitolul 2 CULTURA BURETILOR PLEUROTUS SPP 2. saruri minerale si altele. se preteaza la uscare. care este celulozic (tare ) la maturitate.vechi. In schimb. se dezinfecteaza in mod asemanator cu cel aratat la infiintarii culturii. Dupa ultimul recoltat nu se mai uda si se desfiinteaza cutura. care aduc aport in hrana omului de peste 1 kg substante proteice. aproape toate vitaminele cunoscute.1. Spatiul de cultura se curata. de culoare galbena si Pleurotus . utilizand un compost clasic pe gunoi de cal. se afla si Pleurotus cornucopiae sau buretele cornet.apartinand. De asemenea. fac . de preferinta pentru legume. Tinand seama de toti factorii enumerati mai inainte si respectand cu strictete toate conditiile de microclimat. Difera si ca alcatuire exterioara. avand avantajul ca in momentul folosirii pot resorbi apa. mai ales. palaria se deschide si incepe sa se rasuceasca si sa se inegreasca. La recoltare. buretii raman curati. Printre speciile noi de ciuperci comestibile introduse in cultura in tara noastra. Substratul uzat se scoate din local si poate fi folosit fie ca ingrasamant natural pentru alte specii de plante de cultura. paie de griu sau ciocalai de porumb poate produce aproximativ 30 kg bureti. insa. din punct de vedere sistematic. fara a prezenta mirosul caracteristic al ciupercilor deshidratate. recomandam ca taiera piciorului sa se faca de la baza impreuna cu postamentul micelian.la bureti nu se consuma piciorul. Lazile si sacii se spala si se dezinfecteaza in vederea refolosirii. alaturi de Pleurotus ostreatus sau pastravul de fag si Pleurotus florida sau buretele rosietic. aceleeasi clase si aceluiasi ordin. din valoarea lor comerciala. Randamentul in cultura ciupercilor in sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat insamantat. ceea ce echivaleaza cu 4-5 kg carne de porc sau vita. fie se depoziteaza in vederea obtinerii de mranita.. se rupe. La temperatura de 10^C pot fi pastrati 10 zile. contin proteine. tinuti in ambalaj din polietilena. acizi organizi. turba sau nisip. Pentru ca ciupercile sa nu se murdareasca la recoltare. dar se aseamana in ceea ce priveste valoarea alimentara. cu pasteurizare naturala (in conditii de cercetare si nu numai ) s-au obtinut si 20-25 kg ciuperci/100 kg substrat sau de pe mp. fara pamant. Importanta culturii Buretii Pleruotus sunt tot ciuperci comestibile ca si Agaricus sp. Buretii Pleurotus prezinta calitati importante pentru pastrare.

Cuticula este lipsita de perisori sau de resturi de val.7 cm.L. din acest gen au fost identificate patru specii si doua varietati ale speciei Pleurotus ostreatus. Carnea este frageda. Piciorul este mai scurt decat la celelalte specii de Pleurotus. unde formeaza o retea cu ochiuri largi. cu marginile rasfrante in afara. Este apreciata pentru valoarea ei alimentara mare. Vidra se datoreaza schimburilor de material biologic cu alte tari. Este curbat. avand diametrul mare de 8-14 cm.C. la exemplarele crescute in flora spontana si galben ca lamaia la Tulpina 386. de culoare alba. Lamele sunt si formeaza o retea regulata in partea de jos. alcatuite din 2-5 indivizi. 2.Dimensiunile variaza intre urmatoarele limite: inaltimea 4-8 cm.la baza fiind alb paslos.are forma asimetrica.Clasa BASIDIOMICETES. fara valoare alimentara. Greutatea ciupercii se situeaza intre 10-50 grame . Piciorul este prins excentric de palarie: nu exista o linie vizibila de demarcatie intre cele doua parti componente ale ciupercii. Palaria.de catre autoare. Caracteristici morfologice Aspect general.prin ameliorare. In cadrul speciei Pleurotus cornucopiae. Culoarea este brun inchis spre cenusiu.5-2.formand o retea cu ochiuri largi. Carnea din picior este fibroasa.8- 1.2. respectiv Japonia si China. Caracterizarea morfologica a ciupercii Palaria este infundibuliforma (in forma de cornet) avand un diametru de 3-20 cm. Are culoare alba.3.L. In tara noastra. 2. Familia PLEURATACEAE. asemanatoare valvelor cochiliilor de scoica. spre deosebire de partea superioara. mai subtire la baza si mai ingrosat spre palarie.Mateescu N. Aceasta caracteristica este mai pronuntata la exemplarele mature. cu usoara nuanta spre brun. spre palarie. Genul PLEUROTUS. Horticultura/1983. avand inaltimea de 2-5 cm si grosimea sau diametrul de 1. Culoarea cuticulei variaza de la cenusie galbuie pana la galbuie alutacee (culoarea pielii tabacite ). sajor-caju sau buretele brun.F. spre picior. Buretele cornet Face parte din MACROMICETE.s-a obtinut Tulpina 386-care s-a dovedit a fi cea mai productiva si cu o intrare timpurile in fructificatie .5 cm.cu valoare alimentara mare si foarte mare.C. Se preteaza si pentru conservat..este lipsit de perisori. fiind semnalata pentru prima data in revista Productia vegetala.F. cu miros placut de pepene verde. Are culoarea alb-murdar. care creste de obicei sub forma de buchete. Originea ciupercii se situeaza in Extremul Orient.celulozica. adeseori spre varf anastomozate. sub indrumarea regretatului Dr. iar grosimea 0.Dintre acestea trei sunt comestibile. Este o ciuperca xilofaga. iar diametrul mic de 6-9 cm. cu suprafata striata. La baza este mai mult sau . Prima cultura de Pleurotus cornucopiae a fost obtinuta in anul 1983 la Ciupercaria Mogosoaia a I. dar poate apare si solitar . Ordinul AGARICALES. la insertia cu piciorul.Pleurotus sajor – caju – pastravul brun Din literatura de specialitate rezulta ca nu creste spontan in tara noastra.Vidra. Prezenta lui in Colectia de ciuperci macromicete de la I. cu nuante mai inchise spre margini si mai deschise spre centru. Lamelele sunt inguste. Aparitia ciupercilor se face in buchete de 2-40 indivizi.

la descrierea ciupercilor Agaricus sp. Este glabru (lipsit de perisori ). pretandu-se la manipulari si conservare. pentru spatii care depasesc suprafata de 10 mp de cultura.20 m.F. folosind spatii mici existente si nefolosite. In productie Pleurotus sajor-caju prezinta cea mai inalta capacitate de impanzire a substratului celulozic si cu grad ridicat de utilizare a surselor bioenergetice din paiele de grau. Mateescu N. sere. Pentru relizarea unei culturi de bureti in sistem gospodaresc se pot amenaja si folosi urmatoarele spatii:rasadnite.a.4 Spatiul de cultura Buretii se pot cultiva in : sistem gospodaresc. cu miros de ciuperca. mai putin curbat. curatirea si dezinfectarea chimica a spatiului de cultura se executa in mod asemanator cu cea descrisa la ciupercile de balegar sau de strat. in perioada lor de incubare si de crestere. Vol. 2.4. din specii de foioase.a. Vidra ) a fost de peste 21 kg ciuperci la 100 kg substrat umed insamantat.peratura cat mai constanta.C. Substratul de cultura Substratul de cultura pentru bureti poate fi alcatuit din materiale cu un bogat continut celulozic sau din butuci de diferite esente lemnoase. sa se poata mentine o te. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca spatiul de cultura sa se afle in apropierea unei surse de apa potabila sau sa existe instalatie de apa in functiune.iarna de 14- 20^C.L. este necesar ca spatiul sa fie dezinfectat dupa fiecare ciclu de cultura.Substratul din materiale celulozice . grajduri.. care o caracterizeaza drept o specie de ciuperci subtropicala. in spatii special construite si amenajate in acest scop. Amatorii de ciuperci care nu detin spatii de cultura isi pot construi o mica ciupercarie dupa modelul prezentat anterior. 1986. sa fie luminat natural (prin ferestre ) sau artificial.Curatirea si dezinfectarea spatiului de cultura Repararea. soproane. prin amplasarea de tuburi fluorescente sau de becuri obisnuite. chiar in interiorul spatiului respectiv (debitul de apa sa fie de 60-80 litri/mp/ciclu de cultura ). constructii vechi. pentru a se putea asigura iluminatul obligatoriu ).8 Anale I. Ciuperca are un caracter termofil. cu o consistenta ferma.5. fie prin ventilatie dirijata (cu ventilatoare ). sistem intensiv – industrial. 2. sunt atacati de mai putine boli si daunatori decat celelalte ciuperci. In acest caz.b. magazii. Desi buretii. iar vara sa nu depaseasca 30^C. sa poata fi aerisit. Potentialul de fructificare obtinut la noi (Ioana Tudor. solarii. Aceasta distanta poate sa ajunga la 1. se va tine seama de cerintele speciilor Pleurotus sp (distanta mai mare intre straturile de cultura. Carnea are culoare alba. depozite de legume si fructe. hale. 2. puiernite etc. in functie de numarul de indivizi care cresc in buchet .4.00-1. 2. mentinandu-se o igiena riguroasa.fie prin ventilatie libera (prin deschiderea usilor si ferestrelor ) in spatiile mici. 2.5.

Acestea pot fi folosite combinat. Astfel. trebuie pastrate la loc uscat.a. scoarta si frunze de foioase. altfel existand posibilitatea sa incolteasca in substratul de cultura. astfel ca reactia (pH-ul ) substratului insamantat sa fie cuprinsa intre 5. 2.Amendamentele sunt reprezentate prin: . pentru cei din mediul urban (16 ) in tabelul nr. in functie de .materii auxiliare .0-7. ciocalai si tulpini de porumb. scoarta de rasinoase. precum si cele auxiliare. Precizam ca la alcatuirea acestor retete am avut in vedere materialele care pot fi procurate in mediul respectiv.var stins (sub forma de pasta. 2. talas. porumb. in proportie de 5-6%. malai. vreji de soia. 2.3. Materii auxiliare Materiile auxiliare reprezinta deseuri de la axtragerea uleiului vegetal. tarate de grau.a. rumegus.5. mazare si rapita. Aceasta nu inseamna ca un cultivator din mediul rural nu poate folosi o reteta recomandata pentru mediul urban si invers.materii prime . de la fabricile de chibrituri.0 (acid neutru ).a. silvicultura. industria textila si a prelucrarii plantelor medicinale.4. Acest substrat contine : . 2. Materiile auxiliare reprezinta 5-30% dintr-o reteta de substrat celulozic si nu sunt obligatorii. in functie de specificul zonei de cultura.1 Materiile prime Sunt reprezentate de deseuri celulozice provenite din agricultura. sroturi de soia se folosesc in scopul imbunatatirii substratului in proteine. ca substrat nutritiv de crestere va fi tratat intr-un capitol separat. fasole.amendamente. Toate aceste materiale.5.iar cele mucegaite sau innegrite nu se folosesc. iarba de marar. orz sau orez. ca amendament se foloseste unul singur. Trecerea cu vederea a acestor defecte poate duce la compromiterea partiala sau totala a culturii de bureti . se pot folosi: paie de grau. paie de lucerna uscata. cate 2-3 intr-o reteta si reprezinta 75-80% din total sau singure. pentru a putea retine apa si a crea spatii de aerisire pentru miceliul introdus la insamantare . ovaz. Materialul lemnos.b. Recomandam ca toate semintele sa se transforme in uruiala. Ele trebuie sa prezinte culoarea lor specifica si sa nu fie mai vechi de un an .Retete de substrat de cultura Retetele de substrat pentru cultivatorii din mediul rural (16 ) sunt redate in tabelul nr. Pentru 100 kg material dezinfectat si stors se folosesc 5-6 kg furajera sau o cantitate de 2 litri de var stins de consistenta smantanii. Materiile prime intra in componenta substratului maruntite sau zdrobite.2. Pregatirea substratului de baza din materiale celulozice Pregatirea materialului se face intr-o hala acoperita si prevazuta cu pereti mobili pentru inchidere sau deschidere.4.puzderie de in si canepa.a. ca o smantana ) Indiferent de reteta folosita.carbonat de calciu (CaCO3 sau creta furajera ) .5.5. Semintele de orz. 2.ferite de precipitatii.5.3 iar. hartie si bumbac. industria prelucrarii lemnului.

aprecierea calitatii . Pardoseala spatiului trebuie sa fie betonata . si nu inainte de depozitare. 10 din mediul urban. . orz. Vrejurile de soia . sau cu furca. a unei surse de apa.8-10 kg deseuri de bumbac . rapita etc. zdrobirea sau macinarea Recomandam ca aceste operatii sa se execute la formarea amestecului. 2. anotimp. racire .5 –2 cm cu ajutorul unei mori sau cantitati mici.sau intr-o incapere. omogenizare ( amestecare ). 2. scurgere sau stoarcere. Paiele de grau. pentru ca se pot amesteca intre ele de diferite cauze si este greu apoi sa fie separate si cantarite. Puzderia de in si canepa se foloseste ca atare.5. vom cantari urmatoarele materii prime si auxiliare: . se zdrobesc si se maruntesc in gospodarie cu ciocanul sau cu alta unealta. in functie de materialele procurate.b. imbibare sau umectare . orez sau lucerna se toaca la dimensiunea de 2-3 cm sau se zdrobesc cu furca. In vederea insamantarii.20-25 kg puzderie .5.repartizarea in recipienti . separat pentru fiecare material. pentru cantitati mari.transportul si asezarea in ciupercarie sau in camera de incubare . Spatiul de pregatire trebuie sa fie amplasat in imediata apropiere a ciupercariei. . dezinfectare termica .2. Coaja sau scoarta de copac se maruntesc la dimensiunea de 0. lopata ori cu greifer. dar inainte de a fi umectata sau imbibata se scarmana cu mana si se scurteaza astfel suvitele.5-2 cm. se zdrobesc prin batere cu furca.fasole .4-5 kg malai 2.insamantarea. administrarea amendamentelor . cantarire . .3 Imbibarea sau amestecarea . Ciocalaii si cocenii de porumb se maruntesc la dimensiunea de 0.10-12 kg coji de floarea-soarelui .1 Maruntirea. Omogenizare (amestecare) In vederea executarii acestei faze tehnologice se alege mai intai reteta dorita. materialele trec printr-un flux tehnologic care parcurge urmatoarele etape : maruntire. dupa care se trece la cantarirea lor in stare uscata.b.b. Deseurile din plante medicinale si aromatice nu necesita nici o pregatire inainte de imbibare. Trebuie avut in vedere ca pentru a obtine o cantitate 100 kg substrat celulozic pentru insamantat avem nevoie de aproximativ 30 –50 kg material initial uscat.5. de abur sau apa fiarta. Pentru cantitati mari se desfac balotii si se trece peste ei cu rotile unui tractor sau a altui utilaj greu.mazare. Exemplu: pentru a obtine 100 kg material de insamantat. Se amesteca intre ele ( cu mana ) pentru cantitati reduse. utilizand reteta nr.zdrobire sau macinare .

Este de preferat ca iarna sa se foloseasca apa calda iar vara apa rece. O astfel de camera este prevazuta cu pereti grosi din beton. prin udarea cu furtunul si recircularea apei. . . se recomanda dezinfectarea termica cu apa fierbinte la 80^C. cazi.cu intervale intre ele de circa 20 cm.5. 2. In sistem gospodaresc. . prin asezarea unui vas rezistent direct pe flacara. avand temperatura de 80^C.tasandu-se. Materialul in interiorul camerei se asaza in vrac (gramada). Pentru cultura intensiva (cantitati mari de materiale si in flux continuu ) operatia se executa pe o suprafata betonata. ceea ce este total neindicat). este o etapa obligatorie si se face cu apa fiarta sau cu abur fierbinte. butoaie sau in alte vase existente in gospodarie.In momentul atingerii temperaturii de 90^C se opreste focul si se reaprinde cand temperatura a scazut sub 75^C. Imbibarea dureaza 24 de ore. un material steril este rapid infectat de agentii patogeni daunatori culturii ciupercilor.pentru a rezista la temperatura ridicata si umiditate. ca si in cazul pregatirii compostului pentru ciuperca de balegar. udand cat mai des in decursul celor 24 ore.Cu abur sub presiune. cu inclinare de 10^ iar inaltimea marginilor –a peretilor –de circa 50 –60 cm. Cand se face umectarea cu furtunul. asezandu-se deasupra bazinului. cu ajutorul unei pompe. Un bazin din beton.b. La executarea acestei faze tehnologice.prin mentinerea materialului timp de 3-4 ore la aceasta temperatura sau avand temperatura de 55-60^C si mentinand materialul 20-24 ore. materialele se uda in straturi succesive. Cantitati mari de materiale se dezinfecteaza cu abur presiune.mai ales in sezonul calduros. izolati. insa numai pentru cantitati mici de materiale. pentru ca atunci materialul se sterilizeaza si se distrug microorganismele utile uncubarii si cresterii miceliului. tinand seama ca la gura vasului temperatura este mai scazuta fata de partea de deasupra flacarii. Nu se prelungeste imbibarea sau umectarea deoarece. Usa se inchide ermetic. un gratar pe care se pun greutati. cu doua bazine colectoare a apei.sau se repartizeaza in lazi din lemn. masurand in permanenta temperatura apei cu termometrul. a vasului. amplasate la capete. pentru cantitati mici de substrat. poate duce la intrarea in fermentatie a materialului. cu suprafata de 10 mp. Apa nu trebuie sa firba (sa atinga 100^C.cu grosimea de 40-50 cm.la asezare (in grosime de circa 20 cm). apa recircula (se foloseste din nou pentru udat ). trebuie avut in vedere sa nu se depaseasca temperatura mentionata. Totodata. Dezinfectarea se face cu multa atentie. timp de 3-4 ore. pentru ca umectarea sa fie uniforma si suficienta. pentru mentinera materialului in apa. Recomandam unul din cele trei procedee cunoscute: direct pe flacara. Aburul se injecteaza intr-o camera special amenajata si nu direct in materialul celulozic. Se amesteca si se taseaza de cateva ori. Suprafata trebuie sa prezinte. Se executa in bazine. Dezinfectarea termica Se aplica in scopul distrugerii florei si faunei daunatoare. Se amesteca continuu. cu abur sub presiune sau cu apa fierbinte. suprapuse.Direct pe flacara. o inclinatie de 2-3 grade. pentru patrunderea aburului. Daca apa de udare nu se refoloseste (materialul se spala ) se ajunge la scaderea productiei de bureti cu 3-5 kg la 100 kg recoltare. Din aceste bazine.4.

. Aceasta se practica. tinand cont la ¼ din capacitatea vasului sa fie lasat gol pentru imbibarea materialelor. in sistem gospodaresc. carpe.5. 2. astfel incat temperatura de 60^C sa fie mentinuta timp de 24 ore. 2. Operatia se poate executa si cu un tasator confectionat special. deoarece componentele care au intrat in alcatuirea retetei absorb apa in proportii diferite. 2. Cantarirea materialului In vederea respectarii cantitatii optime de amendament si de miceliu.acru).mai ales noaptea. Materialele bogate in proteine:sroturi.iarna este suficienta deschiderea usii camerei de dezinfectare pentru 10-15 ore. Cea de-a treia metoda de dezinfectare termica imbina intr-o singura operatie faza de umectare cu cea de dezinfectare. Se lopateaza pana cand in interiorul lui temperatura ajunge la 24-26^C. malai. nu se pot adauga in reteta de substrat celulozic.b. care au fost dezinfectate cu abur. Aceste materiale se oparesc separat cu putina pa.materialul nu se mai poate insamanta.in procesul de pregatire. Pentru racirea acestui material. pentru a nu pierde caldura. tarate. Pentru racire. pentru ca substratul sa nu intre in fermentatie. Cantitatile mari de material. Vara operatia de racire trebuie facuta rapid. deoarece odata cu scurgerea si stoarcerea materialelor ele s-ar pirde in apa.b. Scurgerea sau stoarcerea Materialul dezinfectat in apa fiarta se scoate si se lasa la scurs. In scopul reducerii consumurilor energetice (fara dezinfectare termica) s-a studiat si definitivat tehnologia culturii buretilor pe substrat format din puzderie de in si canepa si pe deseuri din industria prelucrarii plantelor medicinale si aromatice. tarate. Aceasta operatie se executa chiar daca s-a facut si la materialul initial uscat. Umiditatea materialului se incearca cu mana ca la compostul pentru Agaricus sp. Daca acest proces se intampla (constatat prin miros neplacut. in functie de cantitatea de material. omogenizat si cantarit. uruiala din diferite seminte. nici la fiert. dupa acelasi regim de dezinfectare termica si se adauga in retea inainte de aplicarea amendamentelor.b. sau se poate tasa cu scanduri pe care se amplaseaza diferite greutati. dandu-i-se alta intrebuintare (de exemplu.De regula aceste materiale.5.Cu apa fierbinte. Inainte de asezarea materialului la dezinfectarea cu aburi se poate adauga substanta proteica umezita in prealabil: sroturi.). Intr-un cazan sau butoi din tabla sau lemn se introduce materialul maruntit. stratul trebuie sa aiba grosimea de 25-30 cm. Racirea materialului O cantitate mica de material se raceste mai usor prin intoarcere. Atentie! Puzderia de in si canepa trebuie stoarsa foarte bine – uneori se recurge la stoarcerea in mana a suvitelor – ca la storsul rufelor.6.se pune in compost pentru Agaricus sp.5. iar peste el se toarna apa fierbinte la 60 grade Celsius (trei parti de apa la o parte de material). pe o suprafata curata. deasemenea.se scot din camera respectiva si se intind pe o suprafata curata si dezinfectata in prealabil cu o solutie de Formalina 2% sau sulfat de cupru (CuSO40)-piatra vanata 5%. nici la imbibare – umectare. etc. pentru cantitati reduse de materiale. Din cand in cand se mai completeaza cu apa fierbinte.isi maresc greutatea de 2-3 ori. iar peretii exteriori se protejeaza cu paturi. materialul se va cantari dupa ce s-a racit.5. .Vasul se acopera.7.

pentru a se preintampina evaporarea apei. Sacii se . si vor fi asezati pe stelaje sau direct pe pardoseala. -fara daunatori (carieni. Se repartizeaza apoi miceliul.b. iar pe deasupra se presara putin miceliu (5-10% din cantitatea cantarita initial). lada sau cosul utilizate sunt rare la impletitura acestea se capitoneaza cu folie de politilena. respingator. deoarece eventualele infectii (mucegaiuri) apar si se pot observa in primul rand pe miceliu. -azot total –0.5.u. recipientii sunt dusi in ciupercarie sau in camere de incubare (acolo unde exista). asa-numitul “miceliu de control”. Nu se freaca miceliul prea tare in mana. 2.sacii se leaga la gura. Dupa repartizarea substratului insamantat in recipienti se taseaza bine cu mana. se imprastie deasupra creta sau var (pasta) si se amesteca bine cu lopeti din lemn.recomandam sa se efectueze urmatoarele analize fizico-chimice-in cadrul unui laborator de Agrochimie: -ph-ul – 5-7. Lucrarea se executa in cazi sau bazine de diferite capacitati. deci se repartizeaza o cantitate de 8-12 kg substrat. in sistem gospodaresc. Dupa insamantare.10. calitatea amestecului celulozic se apreciaza astfel: -sa nu prezinte miros greu. 2.b. -continutul in apa –65-75% (optim 70-72% ). nu se suprapun. acestia se asaza lasand distante de 10-15 cm intre ei. pe o folie de polietilena. -culoarea sa fie cat mai apropiata de cea avuta initial. nematozi). Daca miceliul prezinta bolovani (aglomerari din mai multe seminte de griu sau orz) se desfac usor cu mana. de asemenea cantarit.pentru ca se distruge bifa lui de pe semintele pe care a crescut.5. Daca pentru insamantare se folosesc saci din polietilena. In vederea unei bune amestecari nu se recomanda insamantarea si aplicarea amendamentului unei cantitati mai mari de 100 kg material celulozic la o transa. Pentru micii cultivatori. Cantitati mici de material pot fi insamantate si intr-o lada capitonata cu folie de polietilena sau direct jos.7-1. Daca se folosesc saci. transparent. recomandam ca acestia sa fie din material incolor. larve. acru. Grosimea amestecului celulozic sa nu depaseasca 25-30 cm.sa se vada ca musteste apa.3%mg/100 g s.8 Aprecierea calitatii substatului Pentru unitatile care executa o suprafata mai mare de cultura a buretilor Pleurotus sp. Administrarea amendamentului si insamantarea Aplicarea amendamentului se face concomitent cu insamantarea. (din care se retine 10% pentru control) si din nou se amesteca. Norma de amendament este de 5-6% iar cea de miceliu de 3-4%. in functie de capacitatea recipientului. -strans in mana sa apara picaturi.Repartizarea in recipienti sau direct in strat plan Daca stelajul.). pe pardoseala. Cazile pot fi confectionate si din lemn tras la rindea.5. 2. Dupa presararea”controlului”. Deasupra lazilor sau a stratului plan se pune folie din polietilena curata.9. pentru a se putea observa cu usurinta eventualele infectii.b. pentru a preintampina fenomenul de autoincingere (temperatura sa nu depaseasca 29-30^C in substrat). Materialul celulozic cantarit se pune in apa. un pai sau alt fragment. -strans intre degete.

Se intinde in strat gros de 20-25 cm. respectiv autoclavare in faza de inflorire. In procesul tehnologic de pregatire a substratului se elimina tocarea sau maruntirea si dezinfectarea termica. pentru extragerea uleiului volatil. Continutul de celuloza din agricultura. Se taseaza puternic. cu . Norma de miceliu a fost de 4%.Din 650 kg de puzderie s-au obtinut 2000 kg substrat. Aceasta reprezinta un reziduu inutilizabil pentru filaturi. In scopul reducerii pana la eliminare a acestor consumuri. rezultand un beneficiu de peste 5 ori mai mare fata de tehnologia clasica. ca si cel de substante proteice. la intreprinderile de plante medicinale.07-15. deci.1987). Puzderia se imbiba cu apa. este mai ridicat. Orificiile sunt repartizate la o distanta de 12-15 cm. Prin operatia de filare a fibrelor. pe baza de reziduuri si anume puzderia.7. Astfel. 2. se stoarce. utilizata in cultura ciupercilor Pleurotus de catre cultivatorii care locuiesc in apropierea topitoriilor sau a filaturilor de in si canepa. In mod special. Toate ciupercile obtinute s-au dezvoltat normal in conditiile existente de solar. se destrama cu mana (se afaneaza) si. cunoscute in industria prelucrarii plantelor medicinale sub nume de “iarba de marar”. ieftine si fara consumuri insemnate in procesul de pregatire. fiind formata din lemn. prin tehnologia clasica se consuma o cantitate apreciabila de energie si carburanti. pe langa economia de materiale si energie (Ioana Tudor. Perforarea sacilor ajuta la aerisirea miceliului in timpul incubarii si la eliminarea apei de mentabolism (rezultata din cresterea miceliului). maduva si fibre rezultate din tulpinile si inflorescentele plantelor. Operatia de prelucrare a mararului se desfasoara in perioada 1.09 pe tot teritoriul tarii.Mateescu. intercalat.Tehnologia de cultura a buretilor pe deseuri din plante medicinale Prin valorificarea corespunzatoare a unor deseuri din industria prelucrarii plantelor medicinale si aromatice s-a cercetat capacitatea de impanzire a miceliului si de fructificare a ciupercilor Pleurotus ostreatus pe substrat din tulpini de marar si leventica. avand un diametru de 1-2 cm. de care trebuie sa se debaraseze prin evacuare si incinerare. 2.Tehnologia de cultura a buretilor pe puzderie de in si canepa In vederea transformarii materialelor celulozice in substrat nutritiv de cultura. se omogenizeaza cu amendament in aceeasi proportie ca la tehnologia clasica.acestia se feresc de insolatie. s-a obtinut un substrat pentru cultura ciupercilor Pleurotus spp. substratul insamantat se transporta in ciupercarie cu ajutorul unor vase curate. N. se imprastie miceliul de control si se acopera cu folie din polietilena. rezulta din prelucrarea mararului prin distilare fractionata. Productia obtinuta a fost de 15%. cercetarile noastre s-au orientat spre noi resurse. iar dupa insamantare. Tulpinile de marar.6. Tupinile de marar. materialul in greutate de 20 kg s-a introdus in saci din polietilena transparenti si perforati. Pentru asezarea in strat plan. puzderia care rezulta reprezinta 0- 15%.perforeaza in prealabil (cu o preducea). Ciupercile Pleurotus poseda un echipament enzimatic cu ajutorul caruia sunt capabile sa asimileze hidratii de carbon din substrat. Trensportul recipientilor insamantati in ciupercarie sau in camera de incubare se face concomitent cu insamantatul. dupa cantarire. Puzderia de in si de canepa poate fi.

300 t deseu autoclavat. mai ridicata pe esentele tari si invers si dureaza 3-4 ani. si din esenta tare: stejar. fara consumuri energetice (abur. valorificate la pretul actual. salcie etc. visin. cele groase se pot folosi. nuc etc. . se face primavara. cand incepe sa circule seva (pentru cei pe radacina). Procesul de industrializare ca planta medicinala a lavandulei pentru extragerea uleiurilor volatile. castan etc. Folosind pentru cultura ciupercilor aceasta cantitate de deseuri din industria plantelor medicinale si aromatice ar putea rezulta. mesteacan. tulpinile de marar sterilizate sunt depozitate pe un teren betonat si pregatit pentru eliminare. si din amestecul de tulpini de marar si lavandula in proportii egale.Productia obtinuta este. Se sectioneaza la o lungime de 40- 50 cm si diametrul cuprins intre 20-40 cm. in final. inainte de a fi folositi drept combustibil.8. nemaiavand alta intrebuintare. in martie-aprilie. in crestere. Miceliul impanzeste (creste) mai rapid intr-un lemn de esenta moale decat in cel de esenta tare. pana la insamantare. Insamantarea butucilor. respectiv ciuperci saprofite si daunatori. Tulpinile de marar si de lavandula rezultate dupa distilarea fractionata reprezinta un material liber de agenti patogeni. tulpinile rezultate avand umiditatea corespunzatoare nu s-au mai imbibat ci numai s-au tocat la dimensiunea de 1-3 cm. Dupa autoclavare. tei. energie electrica). prun. minimum 300 t de ciuperci Pleurotus. se desfasoara la fel ca la marar si rezulta. Alegerea materialului lemnos Se intrebuinteaza pentru insamantare butuci din urmatoarele specii de esenta moale: plop. lungimea de 70-120 cm. competitiv cu fiecare material luat in parte. fag. Autoclavele mobile au capacitatea de umplere de 1 000 kg “iarba de marar”. Butucii detasati se taie din padure in perioada februarie-martie si se protejeaza impotriva uscaciunii. salcam. indiferent de esenta de lemn folosita sau de metoda utilizata. Insamantarea butucilor din diferite esente lemnoase Metoda este folosita mai ales in cadrul Ocoalelor silvice si consta in insamantarea cu miceliu a trunchiurilor vii. care. tocarea reprezentand singura operatie tehnologica inainte de insamantare. ar permite realizarea unui venit de peste 1. S-a adaugat 6% carbonat de calciu si 3% miceliu pe suport granulat. 2. inainte de insamantare se imbiba in apa timp de 24-36 ore. 2. la temperatura de 100^C. sunt introduse la distilarea fractionata si sunt transportate in vrac la statiile de extractie.a. pentru a fi usor de manipulat. Lemnul se fasoneaza de ramurile laterale. cires. insa. Zilnic. Astel. Se elimina partile putrede.8.5 miliarde lei la un randament de 15 kg ciuperci la 100 kg material insamantat. iar regimul termic cu abur dureaza 46 ore. sau pe butuci detasati. fata de 1-2 ani pe cele cu lemn moale.. par. fapt care permite si folosirea combinata a celor doua deseuri. Daca butucii nu s-au pastrat corespunzator si sunt uscati. in cursul unui an. Se pot folosi si butci proveniti din pomi fructiferi (unde se iveste cazul) cum ar fi: mar. Variantele executate au aratat ca se poate realiza un suport de crestere pentru ciupercile Pleurotus spp. carpen. astfel ca fructificarea apare din primul an pe esentele moi si in cel de-al doilea an pe esentele tari.apoi se pot lasa la scurs. la statiile de extractie se executa 4 pana la 6 autoclavari. frasin.

La suprafata. Acest gazon va fi mentinut umed. din crengi mai groase. peste care se pune un strat de paie de circa 10-15 cm grosime. 2. ventilatie. Orificiile se executa intercalat. in pamant. se verifica incubarea butucilor. Metoda prin orificii. iar diametrul fiecaruia de 1-2 cm si adancimea de 2-3. Se alege un loc ferit de insolatie si de inundatii. 15 cm diametru si greutatea 10 kg se va folosi o cantitate de miceliu de 400 g. De mentionat ca. din care 270 g se pun sub rondea.pentru ca butucii sa nu se usuce. Se aseaza pe fundul lui un strat de nisip jilav. lumina ). Deasupra scandurilor se realizeaza. unul langa altul. iar capatul de jos al butucului se introduce in nisip umed.8. La circa 30 de zile de la scoaterea de la . Se are in vedere la asezare sa nu fie spatii mari intre ei. cu ajutorul unui burghiu.fara spatii intre ele. sau rumegus de lemn. La unul din capetele butucului se detaseaza cu un fierastrau o rondea cu grosimea de 3 cm. in care se introduce miceliul. Metoda prin pana. avand distanta intre ele de circa 10 cm. o coama in doau pante. la interval de o luna. tot cu ajutorul unui cui. in septembrie.8. In jurul santului. cand butucii se scot si se asaza intr-o camera de cultura. care se inierbeaza cu gazon. Dupa cantarirea butucului se calculeaza cantitatea de miceliu de 4% din greutatea lui. in grosime de 1-2 cm.c. Periodic. apoi se asaza butucii vertical. Daca se constata ca sunt putin cam deshidratati. asigurand conditii de microclimat specifice buretilor care au fost inoculati (umiditate. 2. santul se acopera. iar 130g se aseaza sub butuc la incubat. se infasoara in hartie. care se mentine tot timpul umeda. sprijinite pe marginile lui. ramanand mai mult pentru a se pune la uncubat sub butuc.b. deschizandu-se cu grija un capat al santului. se ia temperatura si se acopera imediat. latimea de aproximativ 1 m. Inainte de asezarea butucilor se pregateste santul astfel: se umezesc peretii si fundul santului. Peste acesta se fixeaza pana de lemn. iar la sfarsit un strat de pamant gros de 15-20 cm. cu adancimea de 3-4 cm. Asezarea butucilor la incubat Incubarea butucilor are loc intr-o perioada de 6 luni. de asemenea umezit. mai intai cu un rand de scanduri asezate orizontal.Inocularea butucilor Se practica trei metode de inoculare: prin rondea in pana in orificii Metoda prin rondea detasata. De-a lungul unui butuc se fac 5-6 despicaturi in pana. peste care se fixeaza rondeaua cu 1-2 cuie. la o distanta de 20-30 cm. care se acopera cu o folie din polietilena perforata. miceliul se protejeaza cu vata curata.octombrie. utilizand aceasta metoda nu se poate introduce in orificii tot miceliul calculat. de-a lungul butucului.daca se prezinta uscati. Se presara miceliul retinut (o parte din cel calculat). in sant. unde se sapa un santtg cu adancimea de 60 cm (mai adanc cu 10 cm fata de lungimea butucilor).in functie de numarul de butuci. Dupa umplere. Exemplu:pentru un butuc de salcam cu dimensiunile de :50 cm lungime. din care duoa parti se pun pe capatul butucului. Se scoate rumegusul si se introduce miceliul granulat pana se umplu orificiile. intr-un sant de incubare. iar lungimea. se sapa rigole pentru scurgerea apei din precipitatii. Santul se deschide definitiv dupa 6 luni.

Insamantarea cu miceliu poate fi aplicata si buturugilor pe radacini.03% la celelalte specii. Ventilatia este absolut obligatorie si trebuie sa asigure 6-7 schimburi de aer pe ora la Pleurotus ostreatus si 8-10 schimburi la celelalte specii (fiind corelata si cu temperatura). se compacteaza astfel incat se poate scoate din sac sau din lada si el isi pastreaza forma. Impotriva insolatiei se acopera cu crengi si frunze. li se improspateaza taietura sau se fasoneaza astfel ca sectiunea sa fie neteda si plana. iar al doilea economie de forta de munca pentru scoaterea lor.obtinand astfel un dublu avantaj: primul – recolta de bureti. Umiditatea relativa a aerului va fi de 75-80%. Incubarea este perioada cuprinsa intre data insamantarii si aparitia primelor fructificatii. mentinuta prin umezirea pardoselii si a peretilor. temperatura in localul de cultura trebuie sa fie mentinuta la 20-22^C pentru Pleurotus ostreatus si de 24-26^C pentru celelalte trei specii de bureti (Pleurotus florida. Incubarea miceliului in substrat nutritiv incepe din a doua zi de la insamantare. Substratul impanzit (alb). care se protejeaza prin legare cu o folie. Aceasta metoda este folosita in distrugerii buturugilor. fiind una din greselile mari care se mai practica de catre cultivatorii particulari neinitiati. Randamentul total este de 20-30 kg bureti la 100 kg lemn inoculat. prin aparitia unui puf alb in jurul bobului de grau sau orz. care va fi tratat separat.08% la Pleurotus ostreatus si 0. avand forma sacului sau a lazii in care a fost asezat. In aceasta faza nu se uda. sau in sistem intensiv in 1-2 camere speciale pentru acest scop. 421).9. acesta este una dintre cele doua mari deosebiri dintre aceste specii. pe care este fixat miceliul. aparitia buretilor facandu-se primavara si toamna. Umiditatea din substrat este suficienta pentru cresterea miceliului. Pe lemnul de esenta tare cultura dureaza 3-4 ani iar pe cel de esenta moale 1-2 ani. se numeste bricheta. Daca exista pericolul deshidratarii brichetelor (in sezonul cald) atunci nu se indeparteaza ambalajul si cresterea si recoltarea se desfasoara ca atare. Incubarea dureaza 15-20 zile si este finalizata cand intreg substratul nutritiv celilozic este compactizat si de culoare alba. direct in padure. 2. prin aceasta miceliul se distruge in totalitate. In acest rastimp substratul se bricheteaza(se intareste). Incubarea poate avea loc direct in ciupercarie. Acest proces se observa la cultura in saci prin folia din polietilena sau la miceliul de control. prin orificii sau numai pe deasupra. chiar si la 15 zile (Pleurotus ostreatus-T.a. Concentratia in bioxid de carbon (aer viciat) nu trebuie sa depaseasca 0. Lumina nu este necesara in aceasta faza decat pentru cutivatorul .Conditii de microclimat dupa insamantarea ciupercilor Pleurotus spp 2.9. pus deasupra recipientilor.Cea de a duoa deosebire consta in aplicarea socului termic de frig. iar in cazul folosirii unei tulpini precoce. incubarea intarzie si exista pericolul aparitiei diferitelor infectii. Pleurotus sajor-caju si Pleurotus cornucapiae). In esenta. se asaza miceliul pe sectiune.incubat se poate recolta primul val de bureti. Buturugile nu trebuie sa fie putrede. In perioada incubarii. Daca temperatura este mai redusa.

Zidul poate fi facut si din lazile continand brichete. Astfel. prin asezarea lazilor sau a brichetelor.ciupercaria Mogosoaia practica biloanele. prezentand doua fete.10. duoa cate doua. Odata cu aparitia primelor fructificatii apare si factorul lumina. . ingrijirea culturii.a. Zidurile pot fi si duble. timp de 7-8 zile.b. la circa 3 saptamani de la insamantat si are drept scop grabirea si diferentierea fructificatiilor.10.8-2.c. Graba nejustificata de a scoate bricheta face ca substratul sa se usuce – se deshidrateaza. 2. 2. legate intre ele. Se executa dupa maturarea miceliului. 426 si hibrizii 435. asigurarea iluminarii optime la toate nivelele. apoi se distruge dupa cateva stropiri.b. care se pot cultiva si in localuri cu temperatura ceva mai ridicata. incubarea si stropeste. Pentru o buna siguranta. care verifica temperatura. Dureaza 5-10 zile.9. trebuie avut grija sa se lase spatii sau alei pentru circulatie. mai ales. In anii ’80.436 si 438 de Pleurotus ostrearus. cultivatorii pot solicita miceliul din tulpinele 421. 2. astfel: zid de brichete stalpi din brichete lazi cu brichete 2. care are drept scop folosirea optima a spatiului de cultura si disponibilitatea ambalajului in vederea refolosirii. in functie de specie. Maturarea miceliului sau inductia fructificarii Perioada cuprinsa intre sfarsitul incubarii si aparitia primelor fructificatii se numeste faza maturarii miceliului. Se executa fara a fi indepartata folia de pe brichete. recoltat si. 2. sau mentinerea in local a unei temperaturi de 4-5^C.Asezarea brichetelor Lucrarea se executa dupa aparitia butonilor de fructificare si consta in scoaterea brichetelor din saci sau lazi si asezarea lor in diferite moduri. se poate lega cu sarma si bricheta din fiecare lada. altfel se inhiba cresterea prin concentratia mare de bioxid de carbon.10. Pleurotus cornucopiae si Pleurotus sajor-caju nu necesita soc termic negativ. fixata in pardoseala (cu inaltimea de 1. Indiferent de modul de asezare. Nu se scot brichetele din lazi sau saci si nu se stranga folia de pe straturile plane insamantate. Pleurotus florida. Ventilatia va functiona ca si la faza precedenta. Buretii vor apare la suprafata brichetelor. rezemate de peretii localului de cultura si fixate de acestia prin sarme si cutie. in cultura buretilor. Prin obtinerea unor hibrizi intre Pleurotus ostreatus si Pleurotus florida s-a reusit eliminarea socului termic in cultura acestora. timp de 3-4 zile.9. Zidul din brichete este format din 3-4 randuri de brichete scoase din lazi suprapuse. Stalpii se construiesc din brichete formate in saci si constau din suprapunerea a 4-6 bucati asezate direct pe pardoseala localului de cultura sau prin suprapunerea unui numar de 5-6 brichete care se infig intr-o tepusa metalica sau din lemn.Socul termic Socul termic negativ este obligatoriu la specia Pleurotus ostreatus si se manifesta prin scaderea temperaturii cu 8-10^C. obligatoriu la toate cele patru specii de bureti. pana cand nu apar butonii de fructificare.2 m).

prin usoara rasucire cu mana. iar piciorul alungit si deformat. cu palaria mica. de asemenea.a. Buretii dintr-un val se recolteaza in 4-5 zile. vor apare bureti. pierzand astfel din valoarea alimentara si comerciala.3 m/sec.11. Daca se depaseste acest moment cu 1-2 zile.nu se mai dezvolta. se recomanda o ventilatie puternica a spatiului de cultura si o stropire cu apa inainte de recoltare. piciorul se alungeste. Un buchet poate fi format din 2-3 pana la 15-20 si chiar mai multi carpofori. la fundul lazii si invers. in greutate de pana la 1 kg. de culoare alba. Iluminatul artificial se va asigura timp de 10-12 ore/zi. 2. se schimba pozitia brichetelor. Buretii apar mai rar izolat si mai frecvent in buchete. Dupa fiecare recoltat se aduna buretii slab dezvoltati si se razuiesc eventualele pete de mucegai. Recoltatul dureaza 70-80 zile la Pleurotus ostreatus si 60-70 zile la celelalte specii. Produtia obtinuta pe intreaga perioada de recoltare va fi de 15-30 kg bureti la 100 kg substrat insamantat. balcoane si soproane inalte. 2. In conditiile de lumina insuficienta. Aceasta depinde de conditiile de microclimat din ciupercarie. Alergii produse de bureti Pentru a preveni fenomenele alergice la muncitorii care recolteaza bureti. 25-30 zile. expusa aerului. Tubulatura ventilatiei este asemanatoare cu cea descrisa la ciuperca de balegar. se rasucesc cu fata care a stat acoperita. dupa care apare alt val. Temperatura in perioada recoltarilor va fi de 12-16^C pentru Pleurotus ostreatus si de 17-24^C pentru celelalte specii de bureti. cele din lada. Se recolteaza intreg buchetul. iar locul respectiv se tamponeaza cu solutie de Formalina 0.11. sau mai tarziu. pe tavan si peretii laterali (la nivelul ciupercilor sa se vada bine pentru citit). ciupercile isi modifica aspectul. precum si de componenta si rigurozitatea dezinfectarii termice a substratului. Ventilatia se mentine. Fenomenul alergic se manifesta . parcurgandu-se 4 valuri de recoltare. cu o viteza a aerului maxima admisa. sau artificiala – in celelalte spatii de cultura inchise.iar piciorul se ingroasa. Lumina este un factor ecologic obligatoriu pentru tehnologia acestor ciuperci si poate fi naturala – la culturile sub umbrare. aproape plata. in cazul tulpinilor precoce si a hibrizilor. de 0. carpoforii prezinta un aspect anormal. pe o adincime de 5-10 cm.palaria devine ca o palnie. Daca concentratia in bioxid de carbon ajunge la peste 0.Aceasta se va realiza cu tuburi fluorescente de 45W amplasate la 2-3 m distanta. cu tot cu substrat. la Pleurotus ostreatus. Daca se observa o stagnare a aparitiei buretilor. la 6-7 schimburi de aer pe ora pentru Pleurotus ostreatus si 8-10 scimburi de aer pe ora la celelalte specii. Recoltarea poate incepe dupa 15-20 zile. de exemplu. Pata de mucegai se indeparteaza cu mana. Pe suprafata care a stat pe fundul lazii. Umiditatea relativa se mentine la 75-85%.1%. in sere. cea artificiala venind ca o suplimentare a celei naturale. apoi urmeaza o pauza de 8-10 zile.5% ca si la ciupercile Agaricus sp. solarii. Recoltatul ciupercilor Pleurotus spp. Concentratia excesiva de bioxid de carbon poate compromite cultura. cu o intensitate de 100 luxi. basodiofructul se rasuceste se inmoaie si se inchide la culoare. Momentul optim de recoltare este atunci cand basidiofructul – palaria – este deschisa. Poate fi insa si o combinatie intre cele doua surse.

2. Suprafata lor este poroasa.3% s.prin tulburari apropiate celor gripale (stranut.iar raportul carbon/azot de 2/3. Fata de cultura din primavara. peste limitele admise.12.. prin acoperire cu folie din polietilena. Acest miceliu nediferentiat ia forma unor conopide cu dimensiuni intre 30-75 cm. Anomalii la carpoforii de Pleurotus ostreatus si prevenirea lor Ciupercile Pleurotus (buretii) sunt foarte receptive la calitatea sustratului pe care se infiinteaza cultura. Se recomanda aplicarea unei masti pe fata. borhot de bere. continutul in azot si raportul carbon/azot. Dupa epuizarea culturii. o recomandam cultivatorilor amatori. Daca continutul in azot si raportul carbon-azot sunt ridicate. ingrasaminte chimice. Cultura infiintata toamna. Totodata. Solarul trebuie sa fie prevazut cu . recomandam cultura din perioada toamna-primavara.7- 1. in lipsa acesteia. In vederea prevenirii fenomenelor de alergie. Cultura buretilor in solarii Solariile sunt usor de amenajat. Leal-Lara (1978). din acest motiv. cercetatorii recomanda utilizarea in cultura a speciilor de Pleurotus fara spori. poate favoriza cresterea continutului in azot peste limite admise ceea ce constituie factorul favorizat al aparitiei animaliilor in cultura de Pleurotus spp. este o cultura curata care poate fi practicata cu succes si de un orasean. Principalii parametri fizico- chimici care conditioneaza cantitatea si calitatea productiei de ciuperci sunt: umiditatea. valoarea pH-ului. Nu se refolosesc pentru alta cultura. Adaugarea de cereale boabe. Pentru aerisire se poate instala un ventilator pentru admisia aerului si dirijarea lui prin tubulatura confectionata din folie (prin simpla rulare a acesteia) prevazuta cu fante laterale. confectionata din doua straturi de tifon si unul de vata medicinala intre ele. melasa de la fabricile de bere. de culoare alb-argintie.). intre sarmele de sustinere (se poate folosi si stuf. in balcoane. boxe. iar grosimea de 20-35 cm. Pregatirea solarului pentru cultura consta in protejarea impotriva insolatiei a foliei din polietilena. febra. cu cartoane plasate in interior. paie. fara sa se diferentieze carpoforii. cu rogojini. 2. sau prin doua deschideri la capetele opuse ale solarului.dar prin analiza substratului s-a constatat ca azotul total a fost de 4 pana la 7 ori mai mare decat normal. asa cum s-a presupus initial. Anomaliile rezultate nu sunt toxice. in general. incepatori. azotul total intre 0. ale carei rezultate pot fi influentate de insolatia puternica din lunile aprilie si mai. Valoarea pH-ului prezinta limite extreme intre 5 si 7.13. infundarea nasului si lacrimarea ochilor). fan etc.u.exista posibilitatea declansarii unei cresteri abundente a miceliului. debarale. tuse. in luna septembrie. dar le scade foarte mult valoarea comerciala. brichetele se pot usca si folosi drept combustibil sau la furajarea animalelor cornute. mai putin atacata de boli si daunatori si . de preferinta de culoare inchisa sau. umiditatea substratului fiind de 65-70%. Cultura buretilor este. unele se unesc intre ele formand pe suprafata brichetelor un fel de creusta groasa. Examinarea acestor anomalii cu ajutorul microscopului electronic nu a pus in evidenta prezenta unor virusuri. asigura incubarea miceliului fara consum energetic (caldura). productia incepand in cursul lunii noiembrie. ele se pot consuma. asigurandu-si astfel consumul familial si nu numai.

Repartizarea substratului insamantat poate fi facuta in saci amplasati direct pe sol sau in lazi din care se pot forma ziduri.Amendamentul cantarit se introduce la insamantat. cartofi – 2-3 cm). nu s-au mai diferentiat. compromitand total calitatea si productia.in interior sau in apropiere. poate sa inghete la valori negative ale temperaturii.Se va evita adaosul exagerat de substante proteice. pana se observa ca apa incepe sa curga pe sub ele. In acel moment se opreste udatul si se lopateaza: . vreji de soia. amendamentele: carbonatul de calciu sau ipsosul sa nu contina bulgari. . 2. rapita. pot fi transformate in uruiala. sau sa fie depozitate in conditii optime. macinare) Lucrarea de maruntire se va executa in momentul inceperii pregatirii substratului. porumb. Tratate pe lucrari. mazare. Omogenizarea Inainte de omogenizare se cantaresc materialele si se formeaza reteta dorita. iar la intrare cu un spatiu tampon. Specia de ciuperci Pleurotus ostreatus prezinta rezistenta la ger. fara a se amesteca intre ele. Materialele celulozice de baza si auxiliare. acste sfaturi practice sunt mai usor de urmarit. O singura lucrare neaplicata la momentul optim sau gresit executata poate compromite partial sau total reusita culturii. udarea sau imersia . Cantitati mari de materiale pot fi umectate prin udat cu un furtun. orz. au luat forma unor conopide. Se va avea in vedere ca materiile prime sa reprezinte in reteta 75-80% iar cele auxiliare 20-25%. Practica a demonstrat ca la un exces de azot in substrat productia a fost scazuta. tot din folie. zdrobire. greu de sesizat in mod practic si . Umectarea. instalatie de apa potabila sau curata. Pentru reusita unei culturi intensive – si nu numai – aplicarea stricta a tehnologiei inseamna si inlaturarea unor situatii nefavorabile. ovaz. in flux tehnologic.Materialele supuse umectarii sa nu se spele. mazare etc. imbibarea. fasole. coicalai si tulpini de porumb-1-2 cm.14. orez –2-3 cm. sa nu contina impuritati. cu rol de uniformizare a aerului. Situatiia nefavorabile intr-o ciupercarie cu Pleurotus spp. dar odata cu cresterea acesteia isi continua dezvoltarea. sa nu fie degradate prin mucegaire. fapt constatat de noi in lunile ianuarie- februarie. astfel: materiile prime se recomanda sa nu fie prea maruntite (paie de grau. de cateva ori pe zi. pentru un ciupercar incepator. iar ciupercile au prezentat malformatii. Maruntirea (tocare. materiile auxiliare reprezentate prin concentrate de orz. mai ales. in lucrari. betonata si se uda dispersat. cand in exterior erau –20^C iar in solar-7^C. Dimensiunile de maruntire sunt in functie de materialul respectiv. corpuri straine sau reziduri petroliere. Nu se recomanda depozitarea materialelor maruntite. Lucrarea se desfasoara pe o suprafata curata. care intra in componenta unei retete de substrat celulozic pentru cultura ciupercilor Pleurotus spp se recomanda sa indeplineasca anumite conditii: sa nu fie mai vechi de un an. Se recomanda ca aprovizionarea cu aceste materiale sa se faca cu putin timp inainte de a fi folosite. in vederea inlaturarii situatiilor nefavorabile. La infiintarea culturii se urmasresc aceleasi verigi tehnologice descrise la cultura ciupercilor Pleurotus. sroturi de soia. . Aprovizionarea cu materiale – de baza si auxiliare. sa se prezinte sub forma de praf.

Insamantatul consta in introducerea miceliului maruntit (fara aglomerari) in masa substratului.. ci apa curata. miceliul va fi distrus. cu timp de mentinere 24 ore. confectionata pentru acest scop. Se acopera. Excesul de apa din materialele celulozice se elimina prin presare cu scanduri sau cu o presa simpla. Cantitatile mici de materiale celulozice pot fi imbibate in bazine.Se executa in timp scurt. Una dintre metodele de dezinfectie termica imbina umectarea cu dezinfectarea si este posibil de aplicat pentru cantitati reduse de materiale celulozice. in nici un caz. Apa din vase se va schimba dupa fiecare 1/2 transa de materiale imbibate. potabila. In cazul in care substratul celulozic insamantat a fost asezat in lazi sau in strat plan pe stelaje. Insamantatul . . Dezinfectarea termica . sa mai curga apa. din care nu trebuie. lucrarea sa nu se execute in plin soare sau in ploaie. Este de preferat ca apa pentru udat sa fie rece vara si calduta pe timpul iernii. sau chiar direct pe o folie din polietilena. grosimea acestuia dupa tasat sa nu fie mai mare de 20 cm si nici mai mica de 15 cm. Operatia se va executa in conditii de igiena. prin amestecare. in care se introduc materialele uscate. Pentru cantitati mari de materiale celulozice dezinfectia termica se face cu abur.Sa nu se sterilizeze materialele. Operatia se desfasoara astfel: se incalzeste apa la 80^C. Eliminarea excesului de umiditate . asezarea sacilor insamantati in ciupercarie sa nu se faca prin suprapunere sau lipiti intre ei. Verificarea calitatii lucrarii se face prin strangerea puternica in mana a materialului. in camere sau tunele special amenajate si izolat termic.sa nu se confunde greutatea cu volumul! Cantarirea este necesara inaintea fiecarei insamantari. Prin insamantarea unui substrat cu exces de umiditate. sacii utilizati pentru introducerea substratului insamantat vor trebui mai intai perforati pe 1/10 din suprafata lor. In caz contrar. pentru a se putea aplica norma optima de miceliu si de amendament. . pentru cantitati reduse de substrat. orificiile avand un diametru de 1-2 cm. cazi. de preferat si peretii vasului. Omogenizarea se poate face cu mainile sau in lopeti de lemn: sa nu se frece miceliul puternic in timpul lucrului. Se poate executa in cazi din lemn sau metal. Amendamentul se aplica in procent de 6%.nu se va face insamantarea unor materiale prea calde (peste 25^C). In cazul puzderiei de in si canepa apa se elimina prin stoarcere. . catitatea de substrat repartizata intr-un sac sa nu depaseasca 15-20 kg. pentru a nu interveni procesul de fermentare si. Cantarirea . materialele pot intra in fermentatie. implicit. butoaie. pentru a nu se pierde rapid caldura si se mentin timp de 24 ore.sa nu se prelungeasca perioada de umectare peste 24 ore.sa nu se foloseasca pentru udat apa industriala sau din rauri. degradarea materialelor.sa se respecte normele optime de miceliu si amendament recomandate la 100 kg material celulozic.aceasta se intampla la 100^C si peste aceasta. iar proportie de 3-4%. odata cu amendamentul.

Sa se evite manipularea dura a brichetelor.Se va evita recoltarea dupa depasirea momentului optim. In aceasta perioada. . Sursele de caldura folosite in ciupercarii sa nu degaje bioxid de carbon. Nu se uda cu stropitoare. flacara unei lumanari sa nu se stinga). Folia de polietilena cu care se acopera aceste substante nu trebuie sa fie perforata. Incubarea Nuse uda mainile in timpul incubarii. inductia fructificarii are loc dupa12-15 zile de la insamantare.2-0. altfel se distrug primele fructificatii. in cazul hibrizilor de Pleurotus ostreatus. ci numai cu pompa tip Vermorel. Sa nu se ude excesiv intre valurile de cultura. Inductia fructificarii si aparitia primordiilor Daca temperatura in ciupercarie a fost mentinuta la un prag optim. Nu se dezleaga sacii si nu se indeparteaza folia de deasupra lazilor pana nu apar primele fructificatii. preferandu-se unul oblic sau vertical. Durata de iluminat sa nu fie mai scurta de 8 ore si mai lunga de 12 ore. Sa se evite aparitia alergiilor la personalul muncitor. peretilor etc. Concentratiile ridicate de bioxid de carbon pot compromite cultura. iar la contactul mainilor cu bricheta pot apare culturi de bacterii ce produc infectii. dandui-se alte intrebuintari. Intensitatea luminoasa sa nu fie sub 100 luxi. Ciupercarul care se va implica in respectarea tehnologiei de cultura si va inlatura situatiile nefavorabile va fi rasplatit printr-o productie de ciuperci Pleurotus care poate atinge chiar si 30 kg si 100kg substrat celulozic insamantat. temperatura in ciupercarie se va mentine la 20- 24^C. In perioada de recoltare. marginile carpoforilor sa nu se rasuceasca. Sa nu se neglijeze curatirea si dezinfectarea spatiului pentru o noua cultura chiar daca nu au fost atacuri de boli si daunatori la cultura precedenta.3 m/sec (asezata la nivelul culturii. De la aparitia primelor fructificatii si pana la recoltat. Pe cat posibil sa se evite asezarea in strat plan a culturii in timpul recoltatului si al fructificarii. aceasta se realizeaza prin montarea unor lampi fluorescente de 40W la distanta de 2-3 m intre ele. buretii au nevoie de 3-4 zile. Recoltarea . prin aplicarea unei masti in timpul lucrului prin executarea unui stropit inainte de fiecare recoltare. cu dispersarea fina a picaturilor de apa. sacii se pot taia sau se scot cu grija brichetele. Umiditatea aerului se mentine prin udatul pardoselii. prin aceasta ar scadea randamentul. Evacuarea substratului uzat Substratul uzat de la sfarsitul ciclului de cultura sa nu vina in contact cu noul substrat pregatit pentru infiintarea altei culturi Substratul uzat se va depozita cat mai departe de ciupercarie. Curentii de aer introdusi prin sistemul de ventilatie sa nu aiba viteza mai mare de 0. in conditii optime de microclimat. in acest caz sacii putand fi refolositi.

5-2.1. acoperirea cu amestec de acoperire se face dupa 10-15 zile de la insamantare. de 3-4 cm. intrand in competitie cu Agaricus bisporus. Germania. este usor de indoit si prezinta o ingrosare. dar care sunt mai putin cultivate si anume: Coprinus comatus sau buretele ciuciulete si ciuperca de paie sau Stropharia rugoso annullata. Africa de Sus si altele. Boletus edulis si Polyporus squamosus. va vom prezenta tehnologia ei de cultura. de culoare alba. la nivelul solului. Piciorul este inalt de circa 15 cm si gros de 1. pierzand din valoarea comerciala.1.6-0. asupra carora s-au facut documentare si anume: Tuber spp. Carnea este alba si frageda in palarie si fibroasa in picior. 3. prevazuta cu scuame dispuse ca niste solzi de peste. deoarece in conditii de cercetare s-au obtinut fructificatii la ciuperca parfumata –Lentinus edodes. Micile deosebiri constau in: compostul necesita 4-5 intoarceri. Capitolul 3 Alte ciuperci comestibile In ultimii ani. Este gustoasa. Pholiotia nameko.inca neexperimentate la noi. norma de miceliu utilizata la insamantare este de 0. in acest caz palaria fiind inlocuita cu o caciula aproape cilindrica..practic. de 5-10 cm inaltime si 3-6 cm in diametru. 3. Recolta apare in 3-4 valuri. La maturitatea fiziologica. aceasta specie se cultiva intensiv. ciuperca se inmoaie complet. cu valoare alimentara ridicata. impreuna cu cea a unor ciuperci. Descrierea ciupercii Coprinus comatus Buretele ciuciulete se deosebeste prin forma sa de ciupercile cu palarie. In alte tari precum Olanda. umiditatea compostului finalizat sa fie de 65-67%. 3. Perioada de . Pe langa tehnologiile de cultura a celor 6 specii de ciuperci prezentate in lucrarea de fata. Alaturi de acestea.1. fiind considerata o specie noua. recoltarea buretilor trebuie sa fie executata in momentul in care caciula se afla cu marginile lipite sau apropiate de picior. India.7%. cuprizand cate 6-7 recoltari. lipita de picior. grosimea amestecului de acoperire va fi putin mai mare.a.b. daca este consumata inainte de maturitate. in tara noastra se mai cunosc doua specii. am fost contactata si rugata sa dau un raspuns urmatoarelor intrebari: Cum se cultiva si ce sunt trufele? Cum arata ciuperca parfumata? Se cultiva dirijat in Romania Boletus edulis ? Ce este ciuperca de paie? si altele.lamelele devin nagre si se lichefiaza. Franta. ca specialista in cultura ciupercilor. dupa insamantat se acopera co o folie de polietilena in loc de hartie. Tehnologia de cultura a ciupercii Coprinus comatus – buretele cu peruca sau buretele ciuciulete Tehnologia de cultura a acestei ciuperci a fost introdusa in tara noastra in anul 1981.5 cm. La baza. Japonia. Este de culoare alb-crem.Tehnologia de cultura a acestei ciuperci Este foarte asemanatoare cu cea a ciupercii champinion sau a ciupercii de balegar – Agaricus bisporus.

Tehnologia de cultura Ciuperca de paie necesita o tehnologie simpla de cultura.b. folie de poietilena. ciuperca cu val 3.1. in zonele cu veri calduroase. prevazute cu una sau duoa pante.2.2.a. Lungimea se calculeaza in functie de suprafata care se doreste a fi insamantata. cu o greutate cuprinsa intre 30-65 g. substratul celulozic din paie. Palaria este de culoare brun inchisa.b. avand dimensiunile:25-30 cm adincime si cca 30 cm latime. Descrierea ciupercii Ciuperca de paie prezinta basidiofructe mari.2. Substratul de cultura din paie poate fi asezat in strat plan pe stelaje sau in saci din polietilena. ele pot fi amenajate cu stelaje suprapuse pe 2 –3 nivele. De asemenea. dar nedezinfectat termic si netratat cu amendament. lazi din lemn sau PVC dispuse pe stelaje. la o distanta de cca 59-60 cm de acestea. se construiesc sau se repara rasadnite clasice. cilindric. piatra. adesea curbat. Principalul motiv pentru care descriu tehnologia de cultura a acestei ciuperci este acela ca nu necesita investitii mari pentru amenajarea spatiului de cultura. de culoare alb-crem. se face neaparat la umbra (in partea nordica a unor cladiri. pivnite sau alte incaperi usor de amenajat. 3. iar latimea de 1.2. Pregatirea spatiilor pentru cultura Repararea. in functie de anotimpul in care apar – primavara sau toamna. cu un spatiu de 50-60 cm intre ele. repaus dintre valuri este mai redusa decat la ciupercile Agaricus bisporus. cat dureaza recoltarea. 3. carton asfaltat.2. 3. executarea unor santuri de scurgere a apei din precipitatii. Pregatirea rasadnitei pentru cultura Aceasta lucrare va incepe in prima decada a lunii mai si consta in: amplasarea rasadnitelor. Nu necesita consum energetic pentru pregatirea substratului. ci cu material termoizolat ca: placi de azbociment. tehnologia acestei specii fiind o imbinare a tehnologiilor celor doua specii descrise anterior. avand adancimea in pamant de 25-30 cm. paie etc.6 –1. de preferat nuci maturi) pentru a fi ferite de insolatie. necesar pentru efectuarea lucrarilor si recoltare. dezinfectarea spatiilor de cultura se face in luna august. iar de la Pleurotus spp. Productia medie ce se poate obtine in sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat insamantat. in mod identic cu cele descrise la celelalte specii de ciuperci comestibile. Piciorul este lung. curatarea.8 m. a preluat amestecul de acoperire. iar ramele din lemn. grup de copaci. repartizata pe o perioada de 40-50 zile. Pregatirea materialului nutritiv pentru insamantare Substratul nutritiv se compune din paie de griu care trebuie sa fie . Tehnologia de cultura a ciupercii Stropharia rugosa annullata – ciuperca de paie.2. 3. cu nuante violacee sau rosietice.3. in jurul rasadnitelor. Ramele nu sunt prevazute cu geamuri. utilizand pentru crestere substrat din paie de griu asezate in rasadnite. 3. Materialele din care se confectioneaza tocurile rasadnitei pot fi din lemn.b. de la Agaricus spp.b.2.cu lungimea cuprinsa intre 7-10 cm. caramida. beton.

insa. Miceliul comercil se poate procura de la I.2. La temperatura de 20^C miceliul impanzeste lent.F. 3. Pregatirea paielor se face pe o suprafata betonata. si de decada optima pentru insamantare. iar in spatii amenajate in cladiri. dupa doua zile platforma se desface si se reasaza. Se calculeaza un necesar de aproximativ 20 kg paie uscate pentru 1 mp de cultura. Insamantarea Insamantarea culturii in rasadnite se face in perioada 15 mai 15 iunie.2. Acoperirea substratului impanzit Este o lucrare identica cu cea afectuata la ciuperca de balegar. acestea lasandu-se neacoperite. iar lungimea.4-1. din cultura din anul precedent sau din acelasi an. platforma trebuie sa-si reduca inaltimea la jumatate. se opreste udatul in momentul in care se constata ca apa se scurge de sub platforma. Agaricus bisporus. prin precomanda ferma. Amestecul cernut. achitata antivipat. Cantitatile mari se asaza in platforme cu latimea de 1.L.d. In aceasta perioada. inaltimea de 1. Se tine amestecul acoperit cu folie din polietilena 2-3 zile. Sunt necesare 44 cuiburi la 1 mp de cultura. Rasadnita se acopera cu rame prevazute cu materiale termoizolante. la celalalt capat. care sa nu fie depasita.C. jilav.PH-ul amestecului trebuie sa fie cuprins intre 5. sau la cea termofila. Norma de miceliu utilizata este de 0. pentru . unde se mentin 1-2 zile.0 kg la 1 mp de cultura.s-a recomandat amplasarea culturii la umbra si spre nord. bine tasate cu un tasator din lemn (drisca). miceliul impanzeste in totalitate substratul din paie si urmeaza acoperirea cu amestec pregatit in prealabil. se uda si se taseaza puternic. Agaricus edulis.in functie de volumul calculat.42 m.c. Din acest considerent. Pentu o udare uniforma. In lipsa turbei. o tija tip Vermorel. iar la peste 30^C isi inceteaza dezvoltarea si piere. avand grija ca apa care se administreaza la udat sa nu fie in exces.8-1. ser dezinfecteaza chimic cu Fomalina (40%).2. bine omogenizat. utilizand o cantitate de 1. nu se face aerisirea. Lucrari de ingrijire dupa insamantat Principalele lucrari care se aplica dupa insamantat constau din : acoperirea cultuirii cu un strat de hartie absorbanta. Trebuie tinut seama.f. Asezarea se face in straturi succesive de aproximativ 50 cm inaltime.6 m. curate. fara a fi amendat cu carbon de calciu. nemucegaite. Udatul se face timp de 3-5 zile. prin pulverizarea fina a apei cu ajutorul unei pompe de stropit tip Vermorel sau cu un furtun racordat la sursa de apa. Prin udare si tasare. Amestecul de acoperire este format din turba neagra cernuta.cu distanta intre ele de 15 cm si adancimea de 3-4 cm . caruia I se ataseaza. denumita de incubare a miceliului. Cantitatile reduse (pentru 2-3 mp de cultura) se introduc in bazine cu apa. 3. in proportie de 7-80%+nisip 20-30%. tip ziar.5-2 litri la mc amestec. mentinerea acestei hartii in permanenta umeda. 3. in functie de temperatura. se poate folosi pamant de telina 70-80%+nisip 20-30%. 3. Conditii de microclimat dupa insamantare Temperatura optima pentru impanzirea miceliului trebuie sa fie cuprinsa intre 24-28^C. Dupa 20-60 zile de la insamantare. Vidra.7-6. insamantarea facandu-se in cuiburi.2.e. de culoare galbena. in perioada 1-15 septembrie.

se intelege faptul ca localul se poate imparti. in primele 14 zile de la acoperire. Pe locul de unde se desprind ciupercile se pune amestec de acoperire. prin stropiri cu apa. Perioada de recoltare in rasadnita dureaza aproximativ 70 de zile toamna si se poate prelungi in primavara. In tara noastra. Primele ciupeci apar pe marginea stelajelor sau a rasadnitelor. dezinfectie. Astfel. ridicand ramele si fixandu-le pe bucati din lemn. cu grosimea de 5-10 cm. 3.3.1-0.5 l apa la mp/zi. utilizand 0. tasat usor cu un tasator din lemn. Avantajele cultivarii ciupercii Lentinus Fata de alte specii de ciuperci cultivate (de exemplu. de asemenea. Pleurotus spp.) ciuperca parfumata prezinta unele avantaje: fiind o specie exclusiv lignicola. intr-un strat gros de 4-5 cm. constau in aerisire si udat. apoi se indinde amestecul cu mana. Nu necesita lumina. Aerisirea incepe la 14-20 zile de la acoperire.g. crengi . Acest strat acoperitor se va mentine permanent umed. venind in contact cu miceliul din substratul impanzit. cu respectarea tehnologiei de pregatire a substratului. iar in rasadnita dupa 50-80 zile de la insamantare sau dupa 28-35 zile de la acoperire. Alte specii de ciuperci comestibile 3. are o tehnologie de cultura mult mai simpla. coceni. se poate ajunge la 1. care ofera o serie de avantaje fata de alte specii cultivate.2. 3. Aceasta se face prin patrunderea limitata a aerului. stuf etc. Daca ramane postament micelian. Se stang hartiile de pe suprafata culturii. prin pulverizare fina. Lentinus edodes. Peste iarna. amestec de acoperire. Principalele lucrari de ingrijire.a. dupa ce stratul de amestec a fost in totalitate impanzit cu miceliu. prima recolta apare dupa 30-45 zile de la insamantare. in aceasta perioada.3. In acest caz. Ciuperca cu val se poate asocia in cultura cu ciuperca de balegar. Productia totala obtinuta este estimata la cca 10-14 kg ciuperci la 1 mp. Ciupercile se recolteaza la maturitate (cand velumul-valul-s-a rupt). Atentie! Apa sa nu strabata amestecul de acoperire pentru ca. Cantitatea de apa utilizata va fi in functie de temperatura din mediul ambiant. unde aproximativ o treime din teritoriu este acoperit de paduri. ramuri. il distruge.2 litri apa la 1 mp cultura. Agaricus spp. Recoltarea ciupercilor In localul de cultura. impotriva ingheturilor puternice. folosind ca substrat de nutritie lemnul (butuci. in lunile martie si aprilie. rasadnitele se protejeaza cu strat din paie. se scoate cu varful unui cutit si pe locul respectiv se pune. cu recpectarea tehnologiei si asigurarea conditiilor optime de microclimat. iar in perioada de recoltare 16-18^C. are reale posibilitati de a promova cultura ciupercii shii- take. unde creste spontan intr- un climat temperat si subtropical. prin asociere.Shii-take sau Ciuperca parfumata sau ciuperca de castan Ciuperca parfumata este originara din Asia.a. cultivand cate o specie pe cate un stelaj.s. apoi se lopateaza pentru inlaturarea vaporilor de Formalina. printr-o usoara rasucire. Cultura realizata in localuri amenajate necesita aceleasi conditii de microclimat ca si ciuperca de balegar: la incubare o temperatura de 20-24^C. insamantarea si acoperirea specifice fiecarei in parte.

s. alternativ.3 pana la 4.3-2.). mai gros spre palarie si mai subtire spre partea inferioara. care pot compromite partial sau total cultura. carpen. cand ating o anumita grosime (diametrul de circa 15 cm). fiind o ciuperca robusta.3. iar cheltuielile curente de productie sunt mai reduse decat la celelalte specii. cu diametrul de 6-11 cm. fiind foarte apreciata in gastronomie. pregatirea acestora. Cantitatea de miceliu utilizata va fi de 4-5% din greutatea butucului. Piciorul ste inalt de 5-8 cm si cu diametrul cuprins intre 1.a. se va tine seama ca arborii alesi sa fie relativ tineri (15-30 ani). dand rezultate bune pe lemnul de stejar. in despicatura sau in pana si in oroficii cu diametrul de 5-9 mm. dupa dorinta.crustoasa in picior. Se va evita lemnul de salcam si de conifere. apoi devine plana iar. pentru infiintarea cuturii nu se cer investitii mari. cultura poate dura 2. Se vor evita copacii atacati de insecte daunatoare sau de ciuperci patogene. unele exemplare prezinta spre mijloc o concavitate nu prea adanca. uneori. In ocoalele silvice se poate practica inocularea trunchiurilor si buturugilor fara a fi dezradacinati.Pentru a inocula butucii prevazuti cu orificii se poate utiliza . Palaria este carnoasa. castan. 3. de marime mijlocie. iar spre baza este usor curbat.1. Descrierea ciupercii Carpoforul este bine dezvoltat. inocularea sau insamantarea lor. fara a-si pierde gustul sau parfumul pe care il are in stare proaspata.5 cm.2. de forma. Carnea – pulpa – este alba. incubarea.mare. Tehnologia de cultura Pentru cultura ciupercii parfumate se aplica aceeasi thnologie ca. groase. mesteacan.3. permite o dubla folosire a materialului lemnos intrebuintat – ca substrat de nutritie (cultura de ciuperci) si apoi combustibil. plasate la distanta de 3-6 cm intre ele.a. comuna multor ciuperci din genul respectiv. fag. este mai reziztenta la boli si daunatori. plop si se recomanda si pomii fructiferi (la defrisarea livezilor). sau altor genuri apartinand familiei Pleurotaceae. Este prima asimetrie fata de palarie.5 ani pe acelasi material. avand culoarea bruna. Are gist dulce si este parfumata. Nu se decojesc. Aceasta metoda este folosita in vederea distrugerii buturugilor. Tehnologia de cultura a ciupercilor xilofage cuprinde urmatoarele etape: alegerea speciilor lingicole. Pleurotus ostreatus spp. Lentinus edodes se dezvolta bine. in functie de esenta de lemn utilizata (pe lemn de esenta tare cultura dureaza 4-5 ani). In cazul in care lemnul se recolteaza special in vederea formarii butucilor ca substrat de nutritie. se preteaza la conservarea prin uscare. Pregatirea materialului lemnos consta in fragmentarea tulpinilor in butuci de lungimi diferite (40-50 cm sau 100-120 cm ). 3.la inceput – convexa. dezvoltarea carpoforilor si recoltarea. Are culoarea bruna-cenusie. in general. la toate speciile de ciuperci xilofage (ex. obtinand un dublu avantaj: recolta de ciuperci si economie de manopera pentru scoaterea lor.a. buturugi prezinta o rezistenta mai ridicata la operatiile de manipulare si transport. compacta in palarie si cu o structura fibros. Metodele de inoculare sunt cele descrise anterior: prin rondea.

trufele pot ocupa. mesteacan) ciuperca isi mentine capacitatea de productie 2-3 ani. iar toamna in 10-15 zile. miceliul produs pe butoni de lemn. de 20-30 kg la 100 kg lemn inoculat. in functie de lemnul folosit ca substrat de nutritie. productia se opreste dar reincepe cand conditiile de temperatuea devin optime. In conditii normale. Dupa fiecare val de recoltare. in primul rand. Imersarea butucilor se face la sfarsitul perioadei de incubare. dublata de un gust delicios si de un parfum placut. iar pe lemn de esenta tare (stejar. folosite in alimentatie. Pe toata perioada fructificarii. ca si in cele calduroase.de buna seama. acelasi loc.b. cu respectarea stricta a tehnologiei. care sa permita circulatia printre butuci in vederea executarii unor lucrari de ingrijire (ex.si cu indreptatita motivatie. iar intensitatea luminii sa fie in jur de 200-300 luxi. Tuber spp – Trufe Cu ingaduinta cunoscatorilor in acest domeniu. timp de 8-10 ore/zi.3. pentru accelerarea fructificarii. 3. fag. Indiferent de metoda de incubare si de lungimea butucilor. se vor introduce cu baza in pamant sau nisip. ciupercile ajung la maturitate in 4-5 zile. Pe toata perioada incubarii temperatura optima va trebui sa fie de 24-28^C. Incubarea sau impanzirea miceliului in lemnul butucilor. Recoltarea In conditiile climatice ale primaverii. Insamantarea se face primavara. carpen ) recoltarea se poate prelungi 3-4 si.a.3. In perioadele friguroase. Pentru incubare. voi incepe prin a face o comparatie: daca dintre produsele alimentare de origine animala. printre produsele de origine vegetala. este indicata o imersare a butucilor. iar peste ei se pun crengi si paie si se acopera cu folii de polietilena. cand porneste circulatia sevei in lemn. uneori. cand au aparut primordiile.3. pentru a fi protejati de baltirea apei provenite din precipitatii. in functie de esenta de lemn (tare sau moale) si de dimensiunile butucilor. mentinut in permanenta umed. incubarea miceliului se realizeaza in 6-8 luni in santuri si pana la 11 luni in stive. chiar 5 ani. mentinuti in sere sau hale. Aerul din stiva trebuie mentinut umed. pe lemn de esnta moale (ex. butucii cu diametrul de 100-200 cm se asaza afara in stive. in randuri spatiale. In functie de posibilitati si ca o imbunatatire a metodelor de incubatie. Sub butuci se asterne un strat de paie.. care au aceeasi dimensiune cu cea a orificiilor. 3. butucii se desfac si se aseaza in pozitie inclinata. marii lor valori alimentare. Recoltarea se prelungeste 3-4 ani. prin udarea paielor de la baza. Dupa incheierea incubarii. in lunile martie – mai. Plop. In scopul evitarii uscarii lor. temperatura trebuie mentinuta in jur de 15^C pentru tulpinile criofile si de 22-30^C pentru cele termofile. Cantitatea totala de ciuperci obtinuta este. Durata de imersare este de 24-48 ore. pe un teren umbrit si mult inaltat. acestia trebuie plasati in locuri umbrite si feriti de vant si uscatiune. icrele negre se plaseaza pe primul loc. cu cinste. cu o buna circulatie a aerului si o umiditate relativa de 80 – 85%. Alta metoda de incubare a fost descrisa anterior si consta in asezarea butucilor in santuri de incubare. . Udat ) si pentru recoltat. in medie. Umiditatea relativa se va mentine la 80-90%. Faima acestor daruri ale naturii se datoreaza. se poate folosi procedeul”cultura pe busteni imersati”.

insa ea ramane. In alte tari. in culturi.). ( California). trufa neagra este o ciuperca neobisnuita: nu are palarie.A. in contiuare.iarna. cu mare valoare alimentara numai doua si anume: Tuber melanosporum Vitt si Tuber aestivum Vitt. Prefera solurile permeabile. de culoare alba. in mod special in cele de stejar. bogate in calcar. Aspect general. din noiembrie pana in martie. iar la maturitate devine bruna. Forma in care apare. ca Franta. brun-violacee. de o marime care variaza intre 3 si 10 cm in diametru.Trufele apartin ciupercilor superioare (Macromicete) si fac parte.. In tara noastra se cunosc noua specii. de culoare alb – galbuie la inceput. Ascocarpul ( fructul comestibil) se aseamana cu tuberculul de cartof. prezentand si un miros neplacut. nu are picior. Este gustoasa si are miros placut.U. care cuprinde mai multe specii. Criterii de identificare. bine aerisite. de fragi. La noi. cultura trufelor s-a extins in Noua Zeelanda si in S. ramificate. Italia. Recomandare. ca tuberculii de cartof. acoperit cu un invelis de culoare negricioasa. dupa zeci de ani de cercetari si experimentari ( care continua si in prezent) s-a reusit sa se puna bazele unei productii de trufe care sa satisfaca cerintele interne de consum. Organul fructifer-partea comestibila a ciupercii – la suprafata prezinta un invelis gros de culoare neagra-albastruie sau neagra. Incercarea S. Prefera solurile bogate in humus si calcar. de marime variabila (de la cea a unui bob de mazare pana la cea a unui pumn). Toamna. (Denumiri populare: trufa de vara. In ultima perioada. avand forma rotunda sau usor ovoidala. adica din luna august pana in februarie. Trufe comestibile – Scurta prezentare Tuber melanosporum Vitt. Asemanator cu al speciei precedente. atat ca forma cat si ca marime. pe baze stiintifice. Vara. cu veruci poligonale (asemanatoare unor negi usor turtiti). din punct de vedere sistematic.) sau miros de ridichi sau mustar (Tuber rapaeodorum Tul. Poate fi gasita prin padurile de foioase. din Clasa Ascomycetes Familia Tuberaceae. ciupercile trebuie pregatite in cel mai scurt timp. la adancimea de 3-15 cm . trufa violeta. tara cea mai mare importatoare de trufe din lume. Unde creste. trufele nu se cunosc decat in flora spontana. Forma sub care apare. Odata culese. Are gust placut si miros parfumat. trufa neagra. In comparatie cu celelalte specii comestibile. este de data mai recenta. precum si o parte din cererile de export.b. 3.primavara. Ca si trufa neagra. respingator (Tuber rufum.U. Corpul fructifer tuberculiform. La noi se intalneste in regiunile mai calde din sudul tarii. iar cantitatile . O putem gasi in padurile de stejar din zonele mai calde ale tarii. (Denumirea populare: fierea pamantului. Genul Tuber. La exterior este strabatuta de vene fine ramificate. trufa de Perigord). In sol. Criterii de identificare. Tuber aestivum Vitt. dintre care comestibile. Carnea este compacta. trufa varatica).1. Cand apare. Aspect general. Unde creste: in pamant. Celelalte specii sunt : unele cu valoare alimentara foarte redusa sau chiar necomestibile.3. trufa de iarna. De obicei. formeaza cuiburi asemanatoare culturilor de cartofi. Spania. La exterior este strabatuta de vene albe. aceasta specie de trufe apare in grupuri numeroase. la mica adancime (3-15 cm ).bruna. expuse la soarre. invechite. de a-si infiinta propriile truferii. Cand apare. ele capata un miros neplacut. Pici extr.A.

3.) sau buretii (Pleurotus spp. vitamine. in timp ce pentru trufe trebuie sa se astepte 5-6 ani si uneori chiar 8-10 ani. sunt foarte importante. Miceliul acestor ciuperci traieste in asociere (simbioza) cu radacinile unor plante superioare (ierbacee sau lemnoase). se comporta ca o membrana semipermeabila care permite trecerea substantelor nutritive. In prezent. iar ciupercile fructifica mai abundent. solubilizate.b.a.b. In comparatie cu ciupercile saprofite. plantele cu micoriza cresc mai bine.3. perioada lunga de intrare pe rod a ciupercii si investitiile mari. atat de apreciata pentru calitatile ei. viu sau fara viata. Schimbul de substante intre cele doua organisme se face pe principiul osmozei:hifele miceliene ale ciupercii fiind lipite de radacinile arborelui micorizat. Modul de nutritie a ciupercilor..3. ajutandu- se reciproc: planta superioara micorizata asigura ciuoercii glucide. Referitor la aceasta.3. nu este luata in cultura si in tara noastra? Un raspuns care sa justifice (fie macar partial) aceasta situatie este dat de faptul ca tehnologia de cultura a trufelor difera fundamental de cea a altor specii de ciuperci cultivate.4. substante stimulatoare de crestere si fructificare. 3. cand tara noastra parcurge o perioada grea. Diferenta consta. adica traiesc pe un substrat nutritiv diferit (hetero) vegetal sau animal. Perioada de timp pana la fructificare Un alt motiv care reprezinta. Conditii care trebuie indeplinite la infiintarea unei truferii Tinand cont de faptul ca o truferie se exploateaza timp de 30-50 ani. Alegerea si amenajarea terenului La alegerea terenului se are in vedere zona de amplasare si insusirile . iar ciuperca furnizeaza plantei azot. fiind mai lunga de circa 30 de ori decat pentru ciupercile din speciile Agaricus spp. dintr-o parte in alta. putand dura 30-40 si 50 ani. o frana in calea realizarii de truferii este perioada de timp lunga care se scurge de la insamantare pana la intrarea pe rod a trufelor. pentru multi virtuali truficultori. reiese ca rezolvarea ei ramane un deziderat pentru viitor. in general. cunoscute. neinsemnate. trfele odata intrate pe rod. in principal. fosfor si alte alimente in forma usor asimilabila. cum ar fi ciuperca de belegar (Agaricus sp. se comporta in urmatorii ani ca o cultura perena. cu termen lung de amortizare.3. e greu de presupus ca se vor gasi investitori dispusi sa-si plaseze capitalul intr-o actiune din care. timp de 8-10 ani sa nu-si poata recupera nici macar partial sumele investite.b. Se naste atunci intrebarea: de ce aceasta specie de ciuperci. la locul definitiv. in modul de nutritie. carora le sunt suficiente 8-10 saptamani. culese sunt mici.) s. 3. Datorita acestor relatii simbiotice. executata de oameni competenti. sau Pleurotus spp.este exclusiv heterotrof. Trufele sunt ciuperci micorizante (gr. aceasta perioada dureaza foarte mult. La infiintarea unei truferii cheltuielile efectuate cu mentinerea conditiilor de mediu in primii 8-10 ani de la plantarea esentelor lemnoase micorizate.mykes – ciuperca si rhiza- radacina). Investitii de capital cu termen lung de amotizare. Privind realist problema.2. de trecere de la economia centralizata la economia de piata. este necesar ca infiintarea sa fie abordata cu mult simt de raspundere si sa fie amplasata pe baza unor studii temeinice.

pretabile la amenajarea irigatiilor. Obtinerea plantelor micorizate si . cu textura semiusoara. sub alun. microflora. mesteacanul. ele prefera soluri profunde. cedrul. plante furajere. chimice si amendamente. pomi fructuferi. In asemenea cazuri se recomanda lupta indirecta. Referindu-se la tara noastra. acid fosforic asimilabil. in functie de ansamblul conditiilor pedoclimatice din zona. Alegerea esentelor lemnoase trufiere La infiintarea unei truferii. intrarea pe rod a trufelor micorizate cu aceeasi specie de arbori poate fi declansata mai devreme sau mai tarziu. plane sau usor inclinate. care poate contine specii de ciuperci micorizante – altele decat trufele pe care dorim sa le cultivam – si care pot concura cu acestea. iar proportia de acid fosforic solubil sa atinga 2 parti la mie. Astfel s-au remarcat unele specii de stejar (Querqus pubescens – stejarul pufos. Referitor la mediul biotic se are in vedere. cu un continut suficient de bogat in substante nutritive. parloaga) sau terenurile despadurite. La alegerea speciilor de arbori destinati infiintarii de truferii se va tine seama de urmatoarele criterii: -insusirea de a forma repede micorize cu specia de trufe care urmeaza a fi cultivata. Desigur.5. In tarile mai producatoare de trufe. Trufele prefera solurile bogate in calcar. textura. Querqus ilex – stejarul verde). fagul. din analizele efectuate. In cazul in care. in special. acesteia. potasiu. sunt indicate terenurile din vestul si sudul tarii (incepand din Banat. vita de vie. apte de a realiza o simbioza perfecta cu specia de trufe pe care dorim sa o cultivam. aceste date sunt doar orientative. au fost luate in cultura o serie de specii de arbori. raportulC/N in jur de 10.b. Astfel.). -viteza intrarii pe rod a trufelor cu care formeaza simbioza. prin administrarea de ingrasaminte organice. care nu formeaza sau micorizeaza greu. iar sub stejar 8-10 ani. Nu se recomanda pentru infiintarea de truferii terenurile necultivate (telina.3. trebuie avuta in vedere si alegerea speciilor lemnoase trufiere. In acelasi scop au fost testati: pinul negru. structua) -proprietatile chimice (continutul in materie organica. Cu privire la insusirile omului. Lupta directa pentru distrugerea ciupercilor agresiv – concurentiale este grea si cu mai putine sanse de reusita. Sunt recomandate terenurile lasate libere de culturile de cereale. teiul. mai rar dupa 4 ani. astfel ca proportia de materie organica sa fie in jur de 8 parti la mie. pe langa alegerea terenului. Insamantarea trufelor.3. calciu si unele microelemente) -mediul biotic (microfauna si microflora din sol). bine aerisite. 3. 3. trufele incep sa fructifice dupa 5-6 ani de la plantare. cercetari recente au scos in evidenta ca trufele nu se multumesc cu orice teren. constand in alegerea unor plante premergatoare. care asigura o reactie alcalina (pH 7. precum si diferite specii de alun (Corylus spp.b. care au dat bune rezultate.Oltenia – partea sudica a Campiei Romane – Dobrogea). duglasul si castanul.4-8.6.3). trufele prefera solurile din zonele mai calde. In general. Pentru aprecierea calitatii solului este necesar sa se faca o serie de analize cu privire la: -proprietatile fizice (tipul de sol. se pot face corectii ale acestuia. rezulta unele carente in alcatuirea fizico-chimica a solului.

Plantarea esentelor lemnoase micorizate la locul definitiv se poate executa toamna tarziu (noiembrie-decembrie) sau primavara foarte devreme (februarie. pentru a permite o buna aerisire. In aceasta privinta nu se pot emite retete tip. din numarul mare de masuri ce se impun a fi luate. si. -identitatea speciei de esenta lemnoasa truficola micorizata solicitate de cultivatorul de trufe. cu micorizare bine dezvoltata. ori pe cale chimica. capabile sa o reproduca (spori. Prin aceasta masura. considera favorabila culturii trufelor.b. -Irigarea este o lucrare de mare importanta.fructificarea trufelor. Lucrarea se poate executa in sere sau in case de vegetatie. Numarul de plante necesare pentru un hectar de truferie variaza intre 200-600. 3. este caracterizata prin factori de mediu specifici. intelegand prin aceasta realizarea unei cresteri normale a arborelui si formarea unei micorize bine dezvoltate. faza a doua are ca obiectiv obtinerea de plante sanatoase. Masuri de mentinere a conditiilor de mediu Ansamblul de masuri impuse intr-o truferie vizeaza mentinerea unui echilibru corect in convietuirea arbore-ciperca. prin mijloace mecanice sau manuale. pentru ca prin ea se regleaza regimul de umiditate din sol. cu aplicarea de metode stiintifice) de catre unitati specializate in aceasta directie. solul trebuie doar zgariat usor pentru distrugerea crustei de la suprafata. unitatile producatoare de material saditor micorizat asigura: -identitatea speciei de trufe recomandata a fi cultivata intr-o anumita zona pedoclimatica din tara. deoarece se cunoaste ca fiecare zona. in functie de specia folosita. Tehnica plantarii este asemanatoare cu cea folosita. Echilibrul poate fi mentinut printr-o serie de tehnici potrivite. din specii lemnoase trufiere gata micorizate. in plus o mai mare atentie. -sanatatea puietilor micorizati prin controlul fitosanitar de stat.7. indicam pe cele care par a avea caracter general. plantarea lor la locul definitiv Pentru infiintarea unei truerii moderne. in mod curent. astfel incat sa oblige pe fiecare din parti sa aiba nevoie una de alta. capabila (cand sunt plantate la locul definitiv) sa reziste eventualelor concurente din partea altor specii de ciupeci. In principiu. Apa folosita la irigare trebuie sa aiba o reactie neutra sau usor alcalina. acordandu-se. deci. micorizarea cuprinde doua faze: prima consta in inocularea plantelor lemnoase cu parti din ciupeca.3. -Distrugerea vegetatiei ierboase din jurul arborilor. Totusi.martie). Momentele udarii se stabilesc in functie de regimul precipitatiilor din zona respectiva. in sensul de a evita vatamarea tinerelor plante si desprinderea micorizei de pe radacinile acestora. Operatiunea de micorizate (asocierea arbore – ciuperca) se face (in tarile in care trufele se cultiva dirijat. miceliu). -Dupa crearea zonei libere de vegetatie din jurul arborilor. iar pentu cantitati mai mari chiar in pepiniere. operatie care se wxecuta in laborator. care sa ducala o fructificare bogata si constanta. in prezent se folosesc plante tinere. -Taierea de formare a coroanei arborilor se executa in primii ani . folosind ierbicidele recomandate. astfel: -Lucrari superficiale (pe adancimea de 5-6 cm) ale solului. care ajuta la cresterea optima a arborilor si asigura mentinerea micorizei. in pomicultura si silvicultura.

in cel mai fericit caz. in general.c. in decembrie-februarie. Trufele ajunse la maturitate degaja un miros placut. printre care Pliniu cel Batran si Dioscoride amintesc in operele lor despre ele.3. Nu sunt otravitoare.a. cu multa atentie pentru ca. celelalte specii nu sunt comestibile sau au o valoare alimentara scazuta. 3. Maturarea trufelor varatice are loc toamna. Ordinul Agaricales. cu scopul de a obtine coroane aerisite dar. De mentionat este faptul ca specia Pholiota nameko. fructele recoltate sa nu fie vatamate sau dislocate de pe radacinile pe care se formeaza cele tinere si care vor deveni recolta viitoare. ciupercile comestibile Pholiota sunt cunoscute inca din antichitate. peste 10 kg/ha/an.) sau ciupercile Pleurotus spp. in timpul vegetatiei este indicata mulcirea (adica acoperirea) solului cu resturi de ramuri rezultate de la taieri. Familia Strophariaceae. stiind fiind ca de la aceste specii productiile pot atinge 30 kg/mp in sistem industrial si in patru cicluri. Ito si Imai Apreciate pentru marea lor valoare alimentara. prin luna noiembrie. Fertilizarea solului este necesara numai in cazul in care. care apartine aceluiasi gen. -Pentru a impiedica evaporarea excesiva a apei din sol. avand o valoare alimentara ridicata. Pholiota nameko (T. paie. Recoltarea propriu-zisa se face manual. ca de exemplu ciuperca de balegar (Agaricus spp. in Franta a fost construit un detector electronic care usureaza munca de depistare a pretioaselor ciuperci. plutesc in preajma acestor locuri. coceni. tulpini de floarea- soarelui s. dupa 10-12 ani de la plantare.b. Genul Pholiota. destul de puternic. 3.Ito) S. Datorita acestui miros. dar se gaseste in colectia de .3. 3. In zilele linistite si calde de toamna. culturile de trufe sunt depistate cu usurinta de catre caini si porci. In tara noastra acest gen este reprezentat de noua specii care cresc spontan prin padurile de foioase si rasinoase. au fost semnalate carente ale unor elemente nuritive. Incadrarea ciupercilor Pholiota nameko in sistematica vegetala Aceasta specie de ciuperci comestibile face parte din marea grupa a ciupercilor superioare – Macromycetes – Clasa Basidiomycetes. Chiar unii oameni de stiinta ai timpului. iar a trufelor negre iarna. dupa infiintarea plantatiei.b. in acelasi timp. pe de o parte. dupa el putin patru ani de la plantarea arborilor micorizati. roiuri de musculite. productiile obtinute sunt mici.. care strabate stratul de sol de deasupra. dupa cel de-al 15-lea an de la plantare. truficultorii experimentati au obtinut. fiind originara din Asia (Japonia). Fata de alte specii de ciuperci (saprofite macromicete).c. In unele cazuri. Rentabilitatea culturii trufelor Literatura de specialitate din Franta consemneaza ca.8.3.1. sa asigure si o umbrire uniforma a solului.. Recoltarea trufelor Prima recolta de trufe se poate obtine. In ultimul timp. atrase de mirosul de etrufe.iar in unele cazuri s-a ajuns pana la 30 kg. prin analize de laborator.. Dintre acestea doar o singura specie – Pholiota mutabilis (denumita popoular popinci) – este comestibila.3. 3. cantitatea de trufe recoltate a fost de 6-8 kg/ha/an.9. nu a fost identificata la noi in tara.

curba este mai accentuata la exemplare ce cresc la periferia tufelor. care mai tarziu.c. In treimea superioara. Sporii au forma eliptica. Nu cera investitii speciale.3.3. usor de realizat. are un inel persistent cu margini neregulate. pana la bruna. Spre baza piciorul este curbat. ulm sau plop. cultura poate dura mai multi ani (3-5). galben-maronie sau bruna. in raport cu alte specii de ciuperci comestibile cultivate. 3. in aer liber. Culoarea predominata este galben-maronie. din punct de vedere industrial si comercial are o valoare redusa. Prezentarea generala a ciupercii Aspectul. Este o ciuperca rentabila. Lamelele. mai cu seama in conditii de atmosfera umeda. compensand cu prisosinta intarzierea fructificarii . Pholiota nameko este o ciuperca de marime mijlocie-mare. Dar.8- 2. Este foarte apreciata pentru preparate culinare.F. apoi pe masura ce creste trece prin forme intermediare. mai inchisa spre mijloc si mai deschisa spre margini. Vidra si se studiaza posibilitatea introducerii ei si in cultura dirijata 3. Ciupercile Pholiota nameko. raportata la cheltuielile de productie. Cand se foloseste material sanatos. fie ca lemn de foc. de lungime diferite. deci riscul nereusitei culturii este mai mic. in majoritatea cazurilor ciuperca putand fi cultivata afara. cu piciorul mai scurt decat diametrul palariei. Piciorul prins in centrul palariei este inalt de 3-7 cm si gros de 1. Pe trunchiuri de copaci cazuti si aflati in stadiu mai putin sau mai avansat de putrefactie.3. devin galben-ruginii sau galben-ocru. In general in grupuri numeroase (tufe).2.Este acoperita cu o substanta mucilaginoasa. odata infiintata si pusa la punct aceasta tehnologie. dar si pe lemnul viu al unor arbori cu sanatatea in declin.c. Singurul aspect care ar putea fi considerat ca dezavantaj este intrarea pe rod (fructificarea) mai tarzie decat a ciupercilor Agaricus spp. Caracteristici de identificare Palaria este carnoasa si masoara 12-15 cm in diametru. Cum creste. Pentru substratul nutritiv se foloseste material lemnos care. Forma. in special de fag. Culoarea palariei este galben-castanie. Unde creste. insa de nuanta mai deschisa. spre maturitate. Prezinta o rezistenta mai mare fata de unii daunatori sau la concurenta cu unele ciuperci necomestibile. Culoarea piciorului este asemanatoare cu cea a palariei. 3. Primavara timpuriu (aprilie) pana toamna tarziu (noiembrie si chiar decembrie). Nu necesita adausuri de ingrasaminte sau substante stimulatoare in substratul de nutritie.0 cm. macromicete de la I. au culoarea alba sau galbuie.C L. valoarea productiei marfa realizata rasplateste mai bine stradania cutivatorului. si Pleurotus spp. Carnea de culoare alba sau usor galbuie este aromata si cu gust placut. cu valoare mai mar.3.4. Se intalneste prin padurile de foioase. Cand apare. Avantajele cultivarii ciupercilor Pholiota nameko Tehnologia de cultura este simpla. iar la maturitate devine plana. in general. la inceput este convexa. lemnul intrebuintat ca substrat nutritiv poate fi refolosit fie in industri.c. stejar. sunt mai putin pretentioase fata de factorii de mediu.

Optiunea pentru unele specii de arbori trebuie sa porneasca de la ceea ce natura insasi ne arata. Aceasta poate fi naturala sau artificiala (cu tuburi fluorescente).Aerisirea spatiului de cultura se face natural. neinfestat (liber de orice microorganisme) si sa nu fie intrat in fermentatie. adesea rute. cu piciorul subtiat. si Pleurotus spp.Umiditatea substratului nutritiv (rumegus) de 75-80%. dupa aparitia primelor fructificatii. Boletus edulis – manatarca. si-a aratat preferintele pentru anumite specii de arbori. adecvat. cu marginile neregulate. este absolut indispensabila. ciuperca ce necesita o nutritie parazito-saprofitica. Metodele si tehnica propriu-zisa de cultivare consta din urmatoarele operatii: -pregatirea materialului lemnos folosit ca substrat nutritiv. plop s. . duce la optinerea de ciuperci deformate. Lipsa luminii – asociata si cu o concentratie mare de CO2 – peste limita optima de 0.Lumina. carpen.3. Se va evita pe cat este posibil amestecul de rumegus rezultat de la prelucrarea esentelor tari cu rumegusul de esente moi. Totodata. altfel: .a.3. consideram util a indica pe cele mai frecvente intalniri in padurile de la noi.Temperatura in jur de 15^C. Singurul amestec admis si recomandat este cel cu pleava de orez sau de grau. o perioada mai scurta (2-3 ani).d. htib .c. Cultura pe rumegus necesita pentru incubare si fructificare un spatiu inchis. Caracteristicile substratului -rumegusul trebuie sa fie proaspat. Astfel. precum si in alte tari cu climat mai cald. nisip). ca si in cazul tehnologiei de cultura a ciupercilor Agaricus spp. metoda a fost experimentata cu bune rezultate in Franta. cunoscuta si luata in cultura de mii de ani. in tara de origine (Japonia). ulm. O varianta a cultivarii ciupercilor Pholiota nameko pe butuci de lemn este cultivarea pe rumegus. Alegerea speciei se va face tinand seama si de ceea ce ofera zona respectiva. stejar. . Pholiota nameko. ea creste foarte bine pe fag.5. iar palaria mai putin carnoasa. -lucrari de ingrijire pana la fructificare si pe perioada cat dureaza cultura. Amestecul se face in proportie de 10% pleava si 90% rumegus. prin deschiderea usilor si ferestrelor sau cu ajutorul unui ventilator prevazut cu filtru pentru purificarea aerului introdus. Un astfel de amestec ar duce la aparitia neuniforma a ciupercilor. Cum multe din aceste specii sau specii inrudite cresc si in tara noastra. alungit si contorsionat. -recoltarea ciupercilor. 3. Tehnologia cultivarii Alegerea speciilor arboricole care vor fi folosite ca substrat nutritiv. Aceste verigi tehnologice sunt identice cu cele folosite pentru specia Lentinus edodes (Shii-tako).3%. unde se pot mentine conditiile optime de microclimat. -sa nu fie amestecat cu alte materiale care ar putea dauna ciupercilor (praf. se mai are in vedere si faptul ca pe esente tari fructuficarea dureaza o perioada mai lunga (3-5 ani) iar pe specii cu lemn moale. sub forma de butuci. Pentru realizarea culturii prin aceasta metoda se vor folosi lazi sau saci polietilena. . -insamantarea. 3.

Se poate intalni si pe ramuri putrede si apare din iunie pana in septembrie. Prezinta marginile palariei mai mult sau mai putin subtiri. Carenea este tare.drisca din lemn. . iar diametrul de 2-6 cm.5-10 cm.pompa de stropit.5. nisip si creta furajera.4.pesticide (fungicid si insecticid).apa curenta 3. compacta. .Materialele necesare pentru infiintarea unei mici ciupercarii pentru ciuperca de balegar . Creste spontan in tara noastra.folie de polietilena. cu o suprafata neteda. cu diametrul de 3-15 si chiar 25 cm. .saci sau lazi. de culoare brun –roscata. . de culoare crem deschis. .termometru. Carnea este de culoare albicioasa. de sezon si de varsta ciupercii. Culoarea variaza de la alb pana la brun roscat si poate fi impodobita cu diferite linii si pete. . paie de grau. iar spre baza. sunt comestibile in stadiul tanar. alb-crem si liliachiu. pe trunchiurile copacilor de esente foioase (nuc). . Materiale necesare pentru infiintarea unei mici ciupercarii pentru .formalina.hartie. uscata. adesea indoite spre interior. ipsos. . grosimea pulpei 0.targa. cu palaria carnoasa.e. parazitand astfel lemnul si producand putregaiul alb. Culoarea depinde de caracteristicile padurii unde creste. apar izolat sau in grusuri. Piciorul este inalt de 4-5 cm. cu diametrul in jur de 4 cm.sulfat de cupru (piatra vanata) .lopeti. In padurile de mesteacan culoarea este deschisa iar bradete prezinta o culoare mai inchisa. . aproape negru. .furtun pentru udat cu tije pentru pulverizare fina. Deschiderea ciupercii Este o ciuperca robusta.furci. Polyporus squamosus – pastrav de nuc Ciupercile sunt carnoase. spre maturitate devin tari si nu se mai pot cosuma. . care ii dau un aspect pestrit. 3. dilatat la baza sub forma de butoias.crem. . cu miros si gust placut. cu miros si gust placut de ciuperci.cu solzi mari stransi.lampa portativa de 24V. .drojdie de bere. uneori catifelata. de culoare bruna. cu lungimea de 14-15 cm.miceliu.3.ventilatie cu tubulatura. 3. la rupere isi pastreaza culoarea alba. . uree. de culoare deschisa. . .galeti. . . . Piciorul este prins central. .greble.pentru compost: gunoi de cal. Descrierea ciupercii Palaria are diametrul cuprins intre 5-50 cm.pentru amestec de acoperire:turba sau pamant de telina.

in functie de toxinele pe care le contin.ventilator cu tubulatura. Ciupercile inofensive daca sunt consumate din greseala nu contribuie la deterioarea functiilor vitale si nu au valoare alimentara.folie de polietilena. Este de semnalat faptul ca exista unele specii de ciuperci care pe langa simptomele specifice sindromului in care au fost incadrate mai pot manifesta simptome caracteristice altor sindroame. Gravitatea unei intoxicatii nu depinde numai de structura chimica a toxinelor ci si de starea de sanatate a persoanei intoxicate. de rezistenta naturala a organismului ei. .2-3 materiale celulozice pentru substrat.apa curenta.cada pentru insamantat.unul din amendamente. . .formalina.bazin deimbibare si fierbere. Sindromul giromitrina – denumirea provine de la toxina giromitrina continuta de Gyromitra esculenta. Ciupercile toxice.unelte de lucru. . sulfat de cupru. din punct de vedere chimic.intoxicatii cu perioada scurta de incubatie . astfel: Russula emetica. O alta caracteristica este reprezentata si perioada de incubatie a toxinelor in organism(adica timpul scrus de la ingerarea ciupercilor toxice si pana la aparitia primelor simptome). dureri de cap. in anumite cazuri. amnezie de scurta . continuta de ciuperca Amanita phalloides.saci sau lazi. . Sindromul faloidian – denumit astfel dupa toxina faloidina.aparat de stropit. . .miceliu. Ciupercile toxice sunt grupate si dupa sindromul pe care il provoaca si care.intoxicatii cu perioada lunga de incubatie. in alte cazuri. .termometre de minima si maxima.instalatie de iluminat. . . numai laxatie.6. 3. producand diaree sau. poarta num ele principalei toxine continuta de ciupercile incluse in acea grupa. . pe langa tulburarile gastrice cu simptomatologia descrisa la sindromul resinoidian mai poate provoca ameteli. . intoxicatiile cu ciuperci se impart in: . ciuperca foarte toxica. .furtun pentru udat si tija de Vermorel. . pot produce intoxicatii trecatoare sau. sunt saruri sau alti compusi ai acizilor rezinici. cultura buretilor . In functie de acest ultim element. afecteaza unele organe putand duce la decesul consumatorului. cu actiune purgativa. in cele mai multe cazuri. Sindromul resinoidian – denumit astfel dupa substantele rasinoase (rezine) care.galeti. de receptivitatea unor tesuturi si organe fata de acele toxine. . .Intoxicatii produse de ciuperci din flora spontana Ciupercile necomestibile sunt de doua tipuri: necomestibile inofensive si necomestibile toxice.

eruptii ale pielii si semnele unei hepatite toxice acute. care produce greturi. care actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ. caracteristice sindromului olearian. Pe corp pot aparea umflaturi. greturi. Sindromul panterian (atropinic sau psihotic) – toxina principala continuta de ciupercile respective este muscarina. puls incetinit. DICTIONAR EXPLICAREA UNOR CUVINTE MAI PUTIN CUNOSCUTE. in lipsa unei rapide interventii a medicului specialist. care ataca cu predilectie ficatul. care produc tulburari de atentie. 15% din cazuri fiind mortale. In acest caz toxina este muscarina. stare de depresie psihica. . transpiratie. respiratie greoaie. apare in asociere cu consumul de alcool si produce o vasodilatatie cu tensiune scazuta. dureri epigastrice si colici abdominale. Primele masuri ce trebuie avute in vedere. Sindromul coprinian (vascular). . simptome caracteristice sindromului atropinic. varsaturi. urmat de purgativ salin se aplica tuturor celor care au consumat ciuperci la aceeasi masa. precum si a gazelor in celula. este provocat de toxinele psilocybina si psilocina. Determina halucinatii vizuale. dezorientare in timp si spatiu. Ciuperca Omphalotus olearius care provoaca acelasi sindrom resinoidian mai poate. scaderea tehnsiunii arteriale si incetinirea pulsului. care produce tulburari gastrointestinale. .golirea stomacului prin spalaturi cu apa calda sarata sau prin administrarea de purgative puternice.. somnolenta.durata. uneori halucinatii. si determina agitatia organelor interne. INTALNITE IN LUCRARE Absorbtie – proces fiziologic de patrundere a apei. din corpul uman. o stare de euforie si ras. substantelor minerale si organice. Sindromul orelanian este cauzat de toxina orelanina. transpiratie abundenta. frisoane. nu ocoleste nici rinichii si nici inima. grave afectiuni renale. dilatarea pupilelor.anuntarea celei mai apropiate unitati spitalicesti pentru interventie calificata competenta. chiar daca nu prezinta simptomele intoxicatiei.tratamentul gastric. Amanita phalloides. femeile si persoanele debile. astenie. Sindromul colinergic (sudoral sau muscarinian). sunt urmatoarele: . sete intensiva. diaree. atunci cand se banuieste o intoxicatie cu ciuperci. diaree sau constipatie. Sindromul narcotidian (halucinator). Provoaca o insuficienta renala acuta. varsaturi. Sensibilitatea mai mare la consumul de ciuperci prezinta copiii.

adica au gust lesios. Acid(a) – substanta chimica care. in combinatie cu un acid. producand boli la animale si om. Adeziv(a) – produs natural sau sintetic care adera. Se obtine pe cale sintetica. inroseste hartia indicator de reactie. solubil in apa. proces care duce la distrugerea partiala sau totala a substantelor nutritive necesare hranirii ciupercilor. pe care injectabila etc.). Proprietati: are un gust acru. introduse in corp pe cai diferite(digestie. Amoniac – gaz incolor. Acumularea amoniacului in mediul de crestere a plantelor este daunator. Unele specii sunt patogene. Anaerob(a) – (despre organisme). Aerob(a) – (despre organisme) care se dezvolta si traiesc numai in prezenta aerului. in solutie apoasa elibereaza ioni de hidrogen. Pe cale naturala el rezulta din descompunerea substantelor care contin aceste elemente. Basidiofruct – sau ciupeca propriu-zisa. Autoincingere (autoaprindere) – supraincalzirea materialelor care formeaza substratul nutritiv. . Auxiliar(a) – (despre materiale ) care indeplinesc un rol ( o functie) secundar. Amendament – substanta care se incorporeaza in substratul de nutritie cu scopul de a-I schimba unele insusiri nefavorabile nutritiei plantelor. inecacios. capabile sa traiasca in absenta aerului. cu miros intepator. care se lipeste. intepator. respiratie. Actinomicete – grup de microorganisme larg raspandite in natura. ajutator. cu caractere intermediare intre bacterii si ciupercile inferioare. formeaza o sare. albastresc hartia indicator de reactie si care. Carbonatul de calciu). prin combinarea hidrogenului cu azot. Alcalin(a) – (despre substante): care au proprietatile unei baze. Alergie – cresterea patologica a sensibilitatii sau reactivitatii organismului fata de substante straine. respectiv ciupercilor (ex. Azbociment – material de construtie fabricat dintr-un amestec de ciment Portland si fibre de azbest. care este formata din picior si palarie.

Buchet – grup de ciuperci care apar din acelasi postament micelian. Camera tampon – incapere mica situata la intrarea in spatiul de cultura a ciupercilor. cu o. Creta furajera – carbonat de calciu. Concomitent(a) – ( simultan). a izola o parte a rafturilor. Celuloza – substanta chimica. Exemplu: pielita . Bioxid de carbon ( CO2) – gaz incolor.03%. membrana alcatuita dintr-unul sau mai multe randuri de celule rezistente. Cuticula – pielita. cu aspect amorf. mai greu decat aerul. Compost – material rezultat in urma fermentarii lente a diferitelor resturi vegetale si animale. Buton – ( la cipercile superioare). stuf. realizand ziduri sau stalpi de brichete. calcit. Este folosit de plantele cu clorofila la sintetizarea substantelor organice. A capitona – a captusi. Carbonat de calciu – calcar ( piatra de var ). Bricheta – forma geometrica ( prismatica. In cantitate mare. cu rol de protejare a tesuturilor unor organe animale sau vegetale. Intra in alcatuirea aerului din atmosfera in proportie de 0. Stadiul de dezvoltare in care principalele parti componente (picior si palarie) nu sunt evident diferentiale. unde are loc omogenizarea aerului de afara cu cel din interior. bioxidul de carbon devine daunator vietii. Carpofor – vezi basidiofruct. In stare pura se prezinta ca o masa alba. alcatuita din resturi de glucoza. Are forma rotunda sau usor ovoida. creta furajera. lazilor. paie etc. Se gaseste in lemn. a acoperi. ceea ce se petrce in acelasi timp Contamina – A transmite agenti patogeni in mediul inconjurator. care poate fi manipulat cu usurinta. Se foloseste ca substrat de cultura pentru ciuperci ( diferite retete). lucioasa. Compostare – ansamblul de operatiuni executate in procesul tehnologic de pregatire a compostului. cilindrica). fara miros. in amestec cu resturi minerale. polizaharida.. folie din polietilena ( in acest caz). matasoasa. marmira. data amestecului de substrat nutritiv impanzit cu miceliu.

lichid sau gazos. care dirijeaza prin actiuni catalitice procesele de sinteza si degradare a substraturilor organice. Filtru – dispozitiv. Fanta – deschidere stramta. Dezinfectare – operatiunea prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni din afara organismului. Excesiv(a) – care intrece orice masura. Exhaustor – ventilator utilizat pentru evacuarea fortata a aerului viciat. dintr-un anumit mediu sau dintr-o anumita perioada geologica. Deratizare – operatiune de starpire a rozatoarelor daunatoare ( soareci. sobolani). Flora – totalitatea plantelor dintr-o anumita regiune a globului. Fauna – totalitatea speciilor de animale dintr-o anumita regiune. Esenta – denumirea generica data diferitelor specii de arbori forestieri. de pe palaria ciupercilor. Dispersie – stare de imprastiere a unei substante in particule foarte fine. Enzima – compus organic prezent in celulele vii. A dilua – a micsora concentratia unei solutii. intr-un mediu solid. cu producere si inmagazinare de energie in organism. Emulsie – amestec din doua lichide insolubile unul in celalalt. Ecologie – stiinta care se ocupa cu studiul interactiunii dintre organisme si mediul lor de viata. . prin otravire cu substante chimice sau prin culturi microbiene. dintr-o epoca geologica. crapatura care permite comunicarea unui spatiu inchis cu exteriorul. Exagerat. in scopul impiedicarii contaminarii. Drisca – unealta manuala din lemn cu care se netezeste tencuiala sau betonul. aparat sau instalatie pentru separarea particulelor solide aflate in suspensie dintr-un fluid ( lichid sau gazos). a suspensiilor de particule solide dintr-un spatiu locuit sau dintr-un spatiu de cultura.

in forma de tufa. septate sau neseptate. ciuperca inferioara. a unor cereala ( mai ales orzoaica) uscate si . Fungicid – substanta care distruge ciupercile daunatoare plantelor. crescand. utilizata ca dezinfectat. Freatic(a) – apa subterana aflata pe primul strat impermeabil aproape de suprafata pamantului si care alimenteaza frecvent izvoarele. de culoare alba- argintie. fiind strans in mana. Determina fertilitatea unui sol. Incubare (incubatie) – substratul de la insamantarea miceliului in substratul nutritiv. Jilav – despre starea de umiditate a solului. cu crestere apicala (terminala) care formeaza miceliul unei ciuperci. Hifa – filament compus din celule. rezultat al activitatii microorganismelor din sol. Glucide – grupa de substante organice naturale. in conditii sterile de laborator. Un asemenea material se considera jilav atunci cand. cuprinde intreg substratul nutritiv si are aspectul unei panze de paianjen. sintetizate de plante in procesul de fotosinteza. virus etc. Malt – produsul obtinut prin germinarea artificiala. Humus – component principal al materiei organice din sol. aceasta ramane umeda dar fara ca lichidul sa se scurga printre degete. miceliu sau carpofor).) in cultura ciupercilor ( substrat. a compustului etc. Impanzire – reprezinta acel stadiu de dezvoltare a ciupercilor de cultura in care miceliul. a substratului de nutritie. in instalatii adecvate. Formalina (formol) – solutie apoasa de aldehida formica. pana la aparitia primilor butoni fructiferi. Inoculare – transferul culturii pure de miceliu pe suport granulat de crestere. Infectie – patrunderea si dezvoltarea unui agent patogen (bacterie. Leventica – (Lavandula vera) – specie de planta perena. folosita in industria farmaceutica pentru extragerea uleiului volatil. constituente fundamentale ale materiei vii. inclusiv ciuperci de cultura. Sulfura de zinc ) datorita iluminarii lor sau iradierii cu radiatii ultraviolete ori cu raze X.Fluorescenta – emisie de lumina de catre unele substante ( ex.

simbioza dintre o alga si o ciuperca). Sterilizare – actiune de distrugere a microbilor prin metode fizice ( caldura. de obicei. Microciupercarie – ciupercarie de dimensiuni reduse (pana la 100 mp). Miceliu – ansamblu de filamente subtiri.microorganism care produce infectie la om. Pileus este denumirea stiintifica a palariei ciupercilor superioare. raze ultraviolete) sau chimice (dezinfectanti). lichida. Solutie – amestec omogen format din doua sau mai multe substante. cu inmagazinare si eliberare de energie. intarita a piciorului ciupercilor superioare. la satisfacerea nevoilor de hrana cooperand ambele organisme (ex. aflata in substratul de nutritie. Germen patogen. constand dintr-o aglomerare de hife. care isi duc viata impreuna. animale sau plante. ciupercarii etc. ramificate (hife) de culoare alba.). dintre care una este. Scvama-(scuama) – rest de val de pe palarie sau de pe piciorul ciupercilor superioare. macinate. Pasteurizare – procedeu termic care consta in incalzirea la 75- 80 ^C si racirea brusca. Postament micelian – partea bazla. care cauzeaza boli. Metabolism – ansamblu de procese complexe de sinteza si degradare. folosite la fabricarea berii si spirtului. temperatura si umuditate ce se creaza in mod artificial in spatiile de cultura (sere. solarii. Simbioza – (scuama) – rest de val de pe palarie sau de pe piciorul ciupercilor superioare. . lichenii. Simbioza – asocierea a doua vietuitoare din specii diferite. Microclimat – conditii de aer. care alcatuiesc aparatul vegetativ al majoritatii ciupercilor. Pesticide – nume generic dat substantelor chimice care combat daunatorii si bolile culturilor agricile. pe care la sufera substantele dintr-un organism viu. Patogen(a) – care se refera la boala. a unor produse alimentare sau a unor materiale care se folosesc ca substrat de cultura in ciupercarii.

schimbul de aer dintr-un spatiu de cultura). care consuma lemn. substanta dispersata depunandu-se relativ repede. Este principal produs de degradare finala a proteinelor din organism. care acopera lamelele. pe partea inferioara a ciupercilor. Tuf – ( sin. Viciat – (despre aer) – aer in care proportia gazelor care il compun este diferita de cea normala (cu concentratie ridicata de bioxid de carbon sau alte gaze nocive). incolor. care pot fi comparate cu cele al plantelor superioare. solubil in apa . AE Sere Arad. putin stabila. asemanator dispersiei coloidale. CAP-Stoicanesti. Tubulatura – ansamblu de tevi. Soc termic – procedeu tehnologic in procesul de cultura a ciupercilor Pleurotus ostreatus. IPIC-Fagaras. Brasov 5. Craiova 2. 6. ICLF-Vidra. constituita din resturi de plante partial necarbonizate. Tuf vulcanic) – roca vulcanogena – sedimentara. montat intr-un sistem tehnic pentru indeplinirea unei anumite functiuni ( ex. Ferma 6 Mogosoaia (ICLF) de langa Bucuresti . judetul Olt 3. Tal – corp vegetativ lipsit de vase conducatoare. formata prin acumularea si cosolidarea unor produse de eruptie vulcanica ( cenusa. jud. Furnizori de miceliu 1. Suspensie – sistem dispers solid – lichid. Stipes – denumirea stiintifica a piciorului ciupercii. Se foloseste ca ingrasamant agricol si la formarea compostului pentru ciuperci. care consta in scaderea brusca a temperaturii cu 4-10 ^C fata de cea initiala. Turba – roca sedimentara formata in mlastini neaerisite. SCPL Isalnita. judetul Prahova 4. CAP-Bucov. Velum – cuticula fina. Se ubtine si pe cale sintetica. Uree – compus organic cristalin. monocelular ( la bacterii si unele alge) sau pluricelular la ciuperci si alge sau diferentiat in organe. Xilofag(a) – referitor la modul de hranire a unor insecte sau a unor specii de ciuperci ( exemplu buretii). nisip).

ro [Home] [Calivita] [Francize] [Web] [Comert Electronic] [Afaceri] [Afaceri Agricole] [Dictionare] [Amway] COPYRIGHT © 2006 . Muncii. jud. jud.L 6.C. Macului. Calea Mosilor nr. 0257 /272 325 0257/ 287 058 0744 /896 249 0722/ 528 186 3.L str. 19 Motru.INST. sector1 021 / 2361 244 0744 / 348 422 Cauta www.Toate drepturile rezervate.R. 117 str. jud Arad..FLORICULTURA VIDRA- FERMA MOGOSOAIA sos. Tudor Vladimirescu. Bucuresti 8. 9 Arad. HARD MANAGER COMPANY 5. ILIADA S. Rares Petru. Gorj Gherla.R. LEGUM. PT. AVRAM IANCU 47 Phone/Fax: +40/ 65/212191 Producatori si distribuitori de ciuperci 1.Bucuresti. 6.300. DIOTES COM SRL TG-MURES 4300. DE CERC. SPOR ALFAR ARAD str.profituri. 7. jud. Agrosem. Arad.str. . distribuitorii firmei italiene ITALSPAWN S. 4 str. Cluj 0740/ 230 623 tel: 0264/ 241 829 2. Odai. Arad. NETWORK COMPANY S.