You are on page 1of 35

CURS DE PREGATIRE PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI

DE OPERATOR RADIO LRC-GMDSS

1
Definiții si abrevieri:

(1) Abrevierile din cuprinsul prezentului Regulament au următoarele semnificații:


a) O.U.G. nr. 79/2002 - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de
reglementare a comunicațiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 591/2002, cu
modificările și completările ulterioare;
b) LUF - Licență de utilizare a frecvențelor radio;
c) AAF - Autorizație de asignare a frecvențelor radio;
d) IGCTI - Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației;Modificări (1)
e) ANRC - Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații;
f) TNABF - Tabelul național de atribuire a benzilor de frecvențe;
g) UIT - Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor;
h) SOLAS - Convenția internațională cu privire la salvarea vieții umane pe mare;
i) STCW - Convenția internațională cu privire la standardele de instruire, certificare și cart;
j) SAR - Convenția internațională cu privire la căutare și salvare;
k) GMDSS - Sistemul mondial pentru caz de sinistru și siguranța navigației pe mare;
l) GOC - Certificat general de operator în sistemul GMDSS;
m) ROC - Certificat restrâns de operator în sistemul GMDSS;
n) LRC - Certificat general de operator pentru ambarcațiuni de agrement care utilizează tehnici și
reguli din sistemul GMDSS și a căror dotare nu intră sub incidența SOLAS;
o) SMMS - Serviciile mobil maritim și mobil maritim prin satelit;
p) SMAS - Serviciile mobil aeronautic și mobil aeronautic prin satelit;
q) SMT - Serviciul mobil terestru;
r) SRCNI - Serviciul radiotelefonic pe căile de navigație interioară;
s) JMO - Organizația Maritimă Internațională;
t) ICAO - Organizația Internațională Aeronautică Civilă.

(2) În înțelesul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc astfel:


a) personal operator al stațiilor de radiocomunicații - personalul care operează, îndrumă și
coordonează stațiile de radiocomunicații;
b) certificat de operator - actul administrativ prin care Inspectoratul General pentru Comunicații și
Tehnologia Informației, atribuie persoanelor fizice dreptul de a opera stații de radiocomunicații în
condițiile îndeplinirii cerințelor stabilite prin Regulamentul radiocomunicațiilor al Uniunii
Internaționale a Telecomunicațiilor, prin hotărârile Organizației Maritime Internaționale și cele
ale Organizației Aeronautice Civile Internaționale;

2
c) stație coordonatoare - stația de radiocomunicații care coordonează traficul în cadrul unei rețele
de radiocomunicații;
d) operator stație coordonatoare - personalul care operează stații coordonatoare ale unei rețele
de radiocomunicații.
e) stație de radiocomunicații - unul sau mai multe emițătoare și receptoare sau un ansamblu de
emițătoare și receptoare, inclusiv echipamentele accesorii acestora, necesare într-un
amplasament pentru asigurarea unui serviciu de radiocomunicații;
f) operator stație de radiocomunicații - personalul care operează stații de radiocomunicații.

Comunicarea Maritima – Istoric


Pentru a receptiona mesaje la distanţe mici era suficientă vocea iar pentru a se pute mari distanta
recepție a mesajelor s-au dezvoltat semnale acustice specifice cu ajutorul goarnelor, tobelor,
clopotelor. O alta varianta de comunicare la distanta s-a bazat pe pe mesaje vizuale fumul, lumina,
reflexie etc. Un alt mod de comunicare vizuală a fost cel folosit de faruri (ansamblu optic format
din lampa cu seu, oglindă, obturator şi lentile).
Cu timpul s-a adoptat pentru raza vizuală comunicarea cu ajutorul braţelor mâinilor şi/sau
fanioane sau telegraful cu semafoare (braţe / 1791). Toate mesajele transmise astfel aveau la bază
o înțelegere prealabilă cu privire la interpretarea semnelor care puteau fi utilizate.

3
Telegraful si Codul MORSE

Telegrafia este transmiterea la distanțe mari de mesaje textuale ori simbolice, fără a fi nevoie de
predarea fizică a obiectului purtător de mesaj. Astfel, semaforul alfabetic⁠(fr) este o variantă a
telegrafiei, pe când curieratul prin porumbei, nu. Telegrafia reprezintă modul de transmitere a
informațiilor prin impulsuri nemodulate, folosind un anume cod. Cel mai cunoscut cod este cel
4
propus de Samuel Finley Breese Morse (1791-1872), în anul 1838, cod cunoscut în România sub
denumirea de Alfabetul Morse.

Șase ani mai târziu, în 1844, cu sprijinul inginerului Alfred Vail (1807-1859), Morse realizează
primul telegraf electric cu care creează legătura telegrafică între Washington și Baltimore.

Sistemul a fost rapid adoptat de serviciile poștale și de căi ferate din S.U.A.

În perioada de început a telecomunicațiilor fără fir, telegrafia Morse a fost intens folosită de marile
companii, deoarece anterior invenției, omul a fost limitat, prin timp și spațiu, să comunice cu alții
aflați departe folosindu-se de propria forță ori de cea a animalului. La sfârșitul secolului XIX, prin
dezvoltarea economiei globale, parțial datorită invenției, omul de rând a putut și el folosi din plin
această mesagerie. Pe măsură ce alte moduri de comunicare au fost dezvoltate, telegrafia a
pierdut teren datorită ratei scăzute a informațiilor transmise, dar și datorită faptului că necesita o
pregătire specială a operatorilor.

Telegrafia Radio ce a folosit codul Morse a fost vitală în timpul celui de-al doilea război mondial, în
special în transmiterea de mesaje între nave de război și bazele navale ale Marinei Regale
Britanice, Kriegsmarine, Marina imperială japoneză, Marina imperială canadiană, Marina imperială
5
australiană, Marina americană și Paza de Coastă a SUA. Comunicarea la rază lungă de acțiune tip
navă-navă a fost pe baza telegrafiei radio, prin intermediul unor mesaje criptate, deoarece
sistemele de radio de pe acea vreme erau limitate în rază și securitate. Radio telegrafie a fost, de
asemenea, utilizată pe scară largă de către avioane, în special de avioanele de patrulare pe arii
mari. În plus, armatele ce se deplasează rapid nu ar fi putut lupta efectiv fără telegrafie radio,
pentru că se mișcau mai repede decât puteau fi instalate liniile de telegraf și telefon.

Codul Morse a fost folosit ca un standard internațional pentru comunicații maritime până în 1999,
când a fost înlocuit de către GMDSS (sisteme de comunicare marină de mare frecvență). Când
Marina franceză a încetat folosirea codului Morse în 1997, ultimul mesaj transmis de aceasta a
fost: "Către toți. Acesta e strigătul ultim înainte de tăcerea noastră veșnică." Și SUA a procedat la
fel, însă din 2015, Forțele aeriene americane antrenează 10 oameni/an pentru a cunoaște codul.
De asemenea, Comisia Federală de Comunicare din SUA acordă autorizații de funcționare
operatorilor comerciali de telegrafie dacă aceștia îi trec testele.

...---...
Transcrierea semnalului S.O.S - Save Our Souls – Ajutor

Spectru Radio
Consideraţii generale

Conform legislaţiei în vigoare, spectrul de frecvenţe radio (spectrul radio) reprezintă acea porţiune
a spectrului electromagnetic ce cuprinde undele radio ale căror frecvenţe sunt cuprinse între 9 kHz
şi 3000 GHz.
Spectrul radio este o resursă naturală limitată şi, de aceea, trebuie administrată eficient şi raţional,
cu asigurarea satisfacerii interesului public, social şi de apărare a ţării, precum şi un maximum de
beneficii pentru utilizatorii de spectru, fie ei furnizori de reţele şi/sau de servicii de comunicaţii
electronice, operatori privaţi sau utilizatori finali.

Conform Regulamentului radiocomunicaţiilor al UIT, spectrul de frecvenţe radio se împarte în


nouă game de frecvenţe:

VLF - de la 3 kHz la 30 kHz (frecvenţe foarte joase);


LF - de la 30 kHz la 300 kHz (frecvente joase),
MF - de la 300 kHz la 3000 kHz (3 MHz) (frecvenţe medii),
HF - de la 3 MHz la 30 MHz (frecvenţe înalte),
VHF - de la 30 MHz la 300 MHz (frecvenţe foarte înalte),
UHF - de la 300 MHz la 3000 MHz (3 GHz), (frecvenţe ultra înalte)
SHF - de la 3 GHz la 30 GHz (frecvenţe super înalte),
EHF – de la 30 GHz la 300 GHz (frecvenţe extra înalte),
de la 300 GHz la 3000 GHz.
Utilizările spectrului radio se clasifică, după particularităţile tehnice şi operaţionale de utilizare a
acestuia, în servicii de radiocomunicaţii (concept pur tehnic, care nu se confundă cu serviciile de
comunicaţii electronice, a căror furnizare este reglementată din punct de vedere administrativ la
nivelul Uniunii Europene, cu implementare şi în legislaţia naţională). Definiţiile serviciilor de

6
radiocomunicaţii s-au elaborat şi se actualizează de către Uniunea Internaţională de
Telecomunicaţii (UIT), ținând cont de inovaţia şi progresul tehnologic pe plan mondial.

Cele mai importante şi utilizate servicii de radiocomunicaţii în România sunt: mobil terestru,
radiodifuziune sonoră şi televiziune, fix, mobil maritim şi mobil maritim prin satelit, mobil
aeronautic şi mobil aeronautic prin satelit, fix prin satelit, mobil terestru prin satelit, radiolocaţie,
radionavigaţie maritimă şi aeronautică, auxiliar meteorologic.

Spectrul radio este efectiv utilizat prin intermediul staţiilor şi terminalelor de radiocomunicaţii.
Acestea pot funcţiona în regim individual sau sunt organizate în reţele de radiocomunicaţii.
Utilizarea spectrului poate avea drept scop furnizarea de reţele publice şi/sau de servicii de
comunicaţii electronice, în cazul operatorilor autorizaţi conform regimului de autorizare generală,
sau poate fi destinată uzului propriu al operatorilor sau al deţinătorilor staţiilor de
radiocomunicaţii respective.

Definiție Concept GMDSS


“GMDSS este un sistem International, care utilizează tehnologii de radiocomunicații terestre, prin
satelit si echipamente radio navale, pentru a asigura o alertare rapidă si automată a stațiilor de
comunicații de la coastă, precum si a autorităților implicate în domeniul salvării maritime, precum
si a celorlalte nave aflate în apropiere, în cazul producerii unui sinistru maritim.”

Cerințele internaționale privind dotarea navelor cu echipamente - GMDSS

Domenii de utilizare
Conform prevederilor SOLAS, orice navă de transport, aflată pe mare, trebuie să dețină mijloacele
tehnice necesare pentru:

 a transmite apeluri de primejdie de tip navă-coastă, utilizând cel puțin două echipamente
radio independente;
 a recepționa mesaje de primejdie de tip coastă-navă;
 a transmite si recepționa apeluri de primejdie de tip navă-navă;
 a transmite si recepționa traficul radio corespunzător unor operațiuni coordonate de
căutare si salvare;

Domenii de utilizare

 a transmite si recepționa traficul radio la locul producerii sinistrului;


 a transmite si recepționa semnale automate de localizare;
 a transmite si recepționa informații legate de siguranța navigației (Marine Safety
Information-MSI;
 a transmite si recepționa comunicațiile radio de rutină cu stațiile de coastă;
 a transmite si recepționa comunicațiile radio de rutină de tip navă-navă.

INTRODUCERE
In 1988, International Maritime Organization a adus câteva amendamente la convenția SOLAS
1974 prin care s-a hotărât introducerea unui nou sistem de radio comunicații care beneficiind de
avantajele oferite de tehnologia moderna, își propune asigurarea unei permanente legături a navei

7
cu uscatul in orice condiții de vreme si din orice punct al Terrei, iar după cum numele ii sugerează
sistemul are funcția, cea mai importanta de altfel, de a preveni situațiile de dezastru, iar daca
acestea s-au întâmplat, pachetul face posibil declanșarea operațiunilor coordonate de căutare si
salvare cu o minima întârziere, având suficiente informații despre evenimentul produs. In egala
măsura sistemul permite si comunicații nava-nava pe doua cai -; prin radio sau prin satelit.
Sistemul are la baza cele doua subsisteme:
- SERVICIUL MOBIL MARITIM;
- SERVICIUL MOBIL MARITIM PRIN SATELIT;
Pachetul dispune de doua componente una terestra si una spațială, fiecare având limitări in raza
de acțiune si disponibilitate. De asemenea sistemul este astfel conceput încât este capabil sa tina
aceasta legătura cu uscatul prin cel puțin doua cai, iar cel mai important, aceste cai sunt
independente.
Pentru o mai buna asimilare a celor ce urmează voi da câteva definiții si prescurtări.

Alerta
când un mesaj de primejdie este trimis unei nave sau direct la Centrul de Coordonare al
Operațiunilor de Salvare(RCC), iar RCC-ul conduce si coordonează operațiunile.
Conținutul alertei
 identitatea navei
 poziția
 natura primejdiei

Comunicațiile De Primejdie
se fac prin radio intre nava in pericol si unitățile implicate in operațiile de căutare si salvare.
Pentru comunicații de primejdie in SMM sunt stabilite următoarele canale si frecvente:

Spectru radio DSC Radio telefon radiotelex


 VHF Ch 70 Ch 16
 MF 2187,5 kHz 2182 kHz 2174,4 kHz
 HF 4 4207,5 kHz 4125 kHz 4177,5 kHz
 HF 6 6312 kHz 6215 kHz 6268 kHz
 HF 8 8415,5 kHz 8291 kHz 8376,5 kHz
 HF 12 12577 kHz 12290 kHz 12520 kHz
 HF 16 16420 kHz 16420 kHz 16695 kHz

Intre nave si aeronavele implicate in operațiuni de salvare pot fi folosite in plus frecventele 3023
kHz, 4125 kHz, sau 5688 kHz.
Pentru comunicații la fata locului se mai pot folosi si ch 6 VHF (156,3 kHz) iar pentru telex 2174,5
kHz
MESAJE DE SCURITATE -; acestea sunt mesaje cu titlu informativ si cuprind avize către navigatori,
starea si evoluția vremii, mesaje de importanta generala. Sunt transmise prin:
 NAVTEX
 EGC SAFETY NET
 TELEX HF

Pentru o mai buna si mai ușoara gestionare a acestui echipament GMDSS, s-a făcut o împărțire a
ariei oceanice in patru astfel de arii:
 A1 -; zona litorala acoperita de stațiile VHF terestre, cu sistemul „DIGITAL SELECTIV CALL”
(DSC). Limita 25-30 Mm.

8
 A2 -; ariile acoperite de stațiile de coasta FM cu in care se face o supraveghere permanenta
pentru recepționarea alertelor de primejdie transmise prin DSC MF. Limita 100 Mm.
 A3 -; ariile acoperite de sateliții geostaționari plasați pe orbite ecuatoriale INMARSAT.
Limita -; zonele unde elevația sateliților nu este mai mare de 5, sau altfel spus ariile ce se
găsesc peste latitudinile de 70? nord sau sud.
 A4 -; ariile care nu sunt acoperite de A1, A2, A3.

DSC- Digital selective calling


DSC este un standard de comunicații radio pentru a trimite si recepționa mesaje digitale
predefinite, in frecvente medii (MF), înalte (HF) foarte înalte (VHF) folosit pe sistemele radio
maritime. DSC reprezintă o parte centrala din GMDSS - Global Maritime Distress Safety System

DSC a fost dezvoltata pentru a înlocui comunicațiile voce si procedurile acestor comunicații.
Deoarece DSC folosește un semnal stabil, cu banda mai îngustă, iar receptorul nu are squelch,
semnalul are o penetranta mai buna cu pana la 25% si este mai rapida. Operatorii DSC sunt
preprogramați cu codul MMSI (Maritime Mobile Service Identity) al navei si pot fi de asemnea
conectați la sistemul GPS (sistemul știe si transmite ora si locația).

Orice comunicare de DISTRESS se transmite foarte rapid cu DSC.

In general navele folosesc un controller diferit pentru DSC: VHF DSC si MF/HF DSC.
In cazul VHF, DSC are propriul receiver dedicate care monitorizează Canalul 70, dar folosește
pentru transmisii același emițător cu comunicațiile analogice. Din punct de vedere al utilizatorului
/ operatorului, acesta va folosi un singur sistem / aparat.
Echipamentele MF/HF DSC monitorizează mai multe canele de distress, urgenta și sécurité pe
Benzile 2, 4, 6, 8, 12 si 16 MHz. In cel mai rău caz vor fi monitorizate frecventele 2187.5 kHz,
8414.5 kHz si încă o banda.
Mai ales in cazul ambarcațiunilor de agreement, pentru monitorizarea automata, o a doua antena
(doar pentru recepție) este necesara, deoarece un tuner distinct este folosit pe lângă cel principal;
acesta este separat de stațiile radio standard, deoarece folosesc frecvente DSC predefinite
programabile de utilizator.

9
Cum lucrează sistemul
GMDSS da posibilitatea oricărei nave in primejdie sa transmită un mesaj (de primejdie) pe mai
multe cai, aceasta nava având certitudinea ca mesajul sau va fi recepționat.
Atunci când navele pot folosi pentru alertare oricare din echipamentele de alertare de la bord,
acestea vor transmite:
A. O alerta nava-nava: a. Prin DSC VHF pe Ch 70 (156,525 MHz) b. Prin DSC MF pe frecventa de
2187,5 kHz
B. O alerta nava țărm: a. In zona A4 prin DSC HF sau in ultima instanța folosind EPIRB-ul de tip
COSPS-SARSAT. b. In zona A3 prin DSC HF, INMARSAT, sau in ultima instanța folosind unul din cele
doua tipuri de EPIRB
- COSPAS-SARSAT
- INMARSAT-E c. In zona A2 navele trebuie sa poată transmite cel puțin prin DSC MF (2187,5 kHz)
sau in ultima instanța folosind unul din cele doua tipuri de EPIRB. d. In zona A1 navele trebuie sa
poată transmite cel puțin prin DSC VHF pe ch 70, iar in ultima instanța se poate unul din tipurile de
EPIRB acceptat:
-COSPAS-SARSAT
-INMARSAT-E
- numai in aceasta zona EPIRB VHF ch 70

Atunci când alerta este transmisa prin DSC in zonele A2 si A2 este o alerta nava-nava si nava-tărm
(all stations).

Implementarea sistemului GMDSS


Evoluţia staţiilor generată de apariţia semiconductoarelor, circuitelor integrate şi procesoarelor a
fost rapidă. Astfel de la acordul manual in frecvenţă s-a ajuns la cel automat, de la staţiile fixe au
apărut cele mobile, ulterior cele portabile scăzând simultan puterea in emisie consumurile şi
gabaritele.
Sistemele de radiocomunicare au început să fie folosite in comunicaţiile in caz de primejdie,
urgenţă şi securitate, in corespondenţa publică, in operaţiuni portuare şi serviciul de mişcare a
navelor, in comunicaţii intre nave şi la bordul navelor astfel in serviciul mobil maritim staţiile sau
diversificat apărând staţii de navă, coastă, pilotaj, portuare, aeronavă, centre de coordonare a
salvării R.C.C.

10
Primul organism internaţional, I.M.O. (Organizaţia Maritimă Internaţională) care încă de la
înființarea sa in anul 1959, a avut ca preocupare asigurarea unei siguranţe sporite a vieţii umane
pe mare a luat in decursul anilor decizii importante pentru implementarea unor noi tehnologii in
domeniul radiocomunicaţiilor.

Astfel au fost introduse sau adoptate in această activitate după cum urmează in:
 1973 Introducerea şi dezvoltarea Sistemului pentru cazuri de Sinistru pe Mare;
 1974 Adoptarea Convenţiei SOLAS / Convenţia Internaţională pentru Ocrotirea Vieţii
Omeneşti pe Mare; 1977 Adoptarea Rezoluţiei A.380 (x) a Adunării Generale a IMCO cu
privire la standardizarea vocabularului in navigaţia maritimă şi adoptarea Alfabetului
Fonetic Internaţional;
 1979 Adoptarea Convenţiei Internaţionale privind Căutarea şi Salvarea pe Mare – SAR;
 1988 Adoptarea amendamentelor de modificare a capitolului 4 al Convenţiei SOLAS pentru
introducerea sistemului de radiocomunicaţii G.M.D.S.S.;
 1 Februarie 1992, a intrat in vigoare acest sistem, ceea ce înseamnă ca navele sunt obligate
sa aibă in dotare cerințele acestei convenții.
 1 August 1993 toate navele sunt obligate sa aibă in dotare:
o receptorul NAVTEX pe frecventa de 518 kHz
o EPIRB.

Zonele de acoperire GMDSS


Tipul de echipamente radio GMDSS pe care navele, care intră sub incidenta prevederilor SOLAS
(Cap. IV), sunt obligate să le posede, diferă în funcție de zona de navigație în care aceste nave își
desfășoară activitatea.

Sistemul GMDSS combină diferite tehnologii de comunicații, fiecare având limitările ei din punct
de vedere al ariei de acoperire.

Ca urmare a fost necesară definirea a 4 zone de acoperire, în funcție de distanta între navă si
coastă, astfel:

 Zona A1: aflată sub acoperirea St. Cs. VHF, care asigură veghe permanentă DSC (20-30 Mm)

 Zona A2: dincolo de zona A1, până la limita acoperită de St. Cs. MF, care asigură veghe
permanentă DSC (aproximativ 150 Mm)

 Zona A3: dincolo de aria definită de zonele A1 si A2, dar aflată sub acoperirea rețelei de
sateliți geostaționari de comunicații INMARSAT. Zona A3 este definită între latitudinile de
760 N si 760 S.

 Zona A4: cuprinde practic numai zonele polare, de interes pentru navigația maritimă fiind
zona din jurul Polului Nord.

Convenţia SOLAS 1974 amendată periodic a dezvoltat şi modificat respective activitate pentru a
răspunde cerinţelor pe care şi le-a propus.

DIN CAPITOLUL 4 al acestei convenţii dedicat Radiocomunicaţiilor care are trei părţi
vom prezenta câteva cerinţe mai importante.

Regula 2, Termeni şi definiţii:


11
 Comunicare punte la punte înseamnă comunicaţii de siguranţă între nave din locul din care
se efectuează în mod normal navigaţia.
 Ascultarea continuă înseamnă că ascultarea radio în cauză nu va fi întreruptă decât pentru
intervale scurte când capacitatea de recepţie a navei este împiedicată sau blocată de
propriile sale comunicări sau când instalaţiile sunt supuse întreţinerii sau verificărilor
periodice.
 Apel Selectiv Numeric ( A.S.N. ) însemnă o tehnică ce foloseşte coduri digitale permiţând
unei staţii radio stabilirea contactului cu o altă staţie sau grup de staţii şi transferul
informaţiilor către acestea satisfăcând cerinţele C.C.I.R.
 Telegrafie cu imprimare directă înseamnă tehnici de telegrafie automată ce sunt în
conformitate cu recomandările C.C.I.R..
 Radiocomunicaţii generale înseamnă trafic de corespondenţă publică şi operaţională, altul
decât mesajele pentru cazuri de sinistru, urgenţă şi siguranţă, efectuat prin radio.
 INMARSAT înseamnă Organizaţia înfiinţată prin Convenţia cu privire la crearea Organizaţiei
internaţionale pentru sateliţi maritimi INMARSAT adoptată la 3 septembrie 1976.
 Serviciul internaţional NAVTEX este serviciul de transmitere coordonată şi recepţie
automată pe frecvenţa 518 kHz a informaţiilor privind siguranţa navigaţiei maritime cu
ajutorul telegrafiei cu imprimare directă pe banda îngustă folosind limba engleză.
 Localizare înseamnă reperarea navelor, aeronavelor, unităţilor sau persoanelor sinistrate.
 Informaţii privind siguranţa navigaţiei maritime înseamnă avize de navigaţie şi
meteorologice şi alte mesaje urgente referitoare la siguranţă, transmise navelor.
 Serviciul de sateliţi cu orbita polară înseamnă serviciul ce se bazează pe sateliţii cu orbita
polară care recepţionează şi retransmit semnalele de alertare pentru cazuri de sinistru de
la radiobalizele pentru localizarea sinistrelor (E.P.I.R.B.) prin satelit şi care determină
poziţia acestora.
 Zonele maritime A1, A2, A3 si A4 sunt zonele incluse în aria de acoperire a cel puţin unei
staţii V.H.F., M.F., satelit geostaţionar INMARSAT şi fără acoperire.

12
In funcție de zona de navigație, navele care intra sub incidenta SOLAS
trebuie să dețină următoarele echipamente GMDSS:

ZONA A1 ~ 30 Nm de coasta
o radiotelefon VHF cu sistem DSC;
o radiobaliză satelit 406 Mhz EPIRB;
o radiobaliză satelit L-Band EPIRB sau radiobaliză VHF EBIRB sau radiobaliză 9 GHz
SART
o radiotelefoane VHF portabile (2 buc.)

ZONA A2 ~ 100 Nm de coasta


o radiotelefon VHF cu sistem DSC;
o emițător/receptor MF cu DSC;
o NAVTEX;
o radiobaliza satelit 406 Mhz EPIRB;
o radiobaliză satelit L-Band EPIRB sau radiobaliză 9 GHz SART (2 buc.);
o radiotelefoane VHF portabile (2 buc.)

ZONA A3 - 70° N – 70° S


Zona acoperita de INMARSAT (International Maritime Satellite Organisation)
o radiotelefon VHF cu sistem DSC;
o emițător/receptor MF cu DSC;
o emițător/receptor MF/HF cu DSC, plus NBDP (Narrow Band Direct Printing);
o NAVTEX;
o INMARSAT A, B sau C;
o receptor EGC (Enhanced Group Call) plus imprimanta;
o radiobaliza satelit 406 Mhz EPIRB sau radiobaliză satelit L-Band EPIRB;
o radiobaliză 9 GHz SART (2 buc.);
o radiotelefoane VHF portabile (2 buc.)

ZONA A4 - Outside Sea Areas A1, A2 & A3


Mai sus de 70° N si sub 70° S
Zona acoperita de sateliții COSPAS-SARSAT
o radiotelefon VHF cu sistem DSC;
o emițător/receptor MF/HF cu DSC, plus NBDP (Narrow Band Direct Printing);
o NAVTEX;
o radiobaliza satelit 406 Mhz EPIRB;
o radiobaliză 9 GHz SART (2 buc.);
o radiotelefoane VHF portabile (2 buc.)

CONCLUZIE: orice nava maritima, care trebuie să respecte prevederile SOLAS, nu poate pleca în
voiaj fără 5 echipamente radio GMDSS de baza:
o radiotelefon VHF cu DSC
o NAVTEX
13
o radiobaliză EPIRB
o radiobaliză SART 9 GHz
o radiotelefoane VHF portabile.

Regula 12, Ascultarea / ASN


În timp ce sunt pe mare, toate navele vor menţine o ascultare continua:
 pe canalul 70 VHF prin ASN, dacă nava este dotată cu o instalaţie radio VHF în
conformitate cu cerinţele regulii 7.1.2
 pe frecvenţa ASN de 2187,5 KHz pentru cazuri de sinistru şi în scopul siguranţei, dacă nava
este dotată cu o instalaţie radio MF;
 pe frecvenţele ASN de 2187,5 kHz şi 8414,5 kHz pentru cazuri de sinistru şi în scopul
siguranţei şi de asemenea, pe cel puţin una din frecvenţele ASN pentru cazuri de sinistru şi
în scopul siguranţei, de 4207,5 kHZ, 6312 kHZ, 12557 kHz sau 16804,5 kHz, adecvate orei,
zilei şi poziţiei geografice a navei, dacă nava este dotată cu o instalaţie radio MF / HF.
Această ascultare poate fi menţinută cu ajutorul unui receptor de supraveghere;

Regula 16, Personalul radio


Orice navă trebuie să aibă la bord personal a cărui calificare în domeniul radiocomunicaţiilor în caz
de sinistru şi pentru siguranţă este considerată de Administraţie satisfăcătoare. Personalul trebuie
să posede certificate specificate în Regulamentul de radiocomunicaţii.

În regulament există cerinţe asupra pregătirii operatorilor radio cum ar fi:


 Cunoaşterea limbii engleze (scris şi vorbit);
 Cunoştinţe practice şi teoretice cu privire la procedurile de comunicaţii generale;
 Proceduri şi abilităţi practice obligatorii.

Regula 17, Evidenţe radio


14
Toate evenimentele în legătură cu serviciul de radiocomunicaţii care se dovedesc a avea
importanţă pentru salvarea vieţii omeneşti pe mare, trebuie consemnate într-un registru în
conformitate cu prescripţiile Regulamentului de radiocomunicaţii.
Ţinând cont de recomandările Convenţiei SOLAS, fostul R.N.R./ actualul A.N.R. a publicat pentru
amatorii de agrement nautic în anul 1998 o lucrare intitulată Reguli pentru construcţia şi
supravegherea ambarcaţiunilor unde în Partea VII – Echipamente, Dotări, punctul 4, prezintă
cerinţele societăţii de clasificare pentru dotarea ambarcaţiunilor funcţie de zona de navigaţie cu
echipamente de radiocomunicaţii.

Echipamente necesare in funcție de zona de navigație:

M/2 R M/2 50
Regiunea de navigaţie / Echipamentul M/3 6 Mm 150Mm
20Mm Mm
Radiotelefon portabil pentru barei de salvare X X X X
Radiotelefon fix VHF - X X X
Radiobaliză de avarie (EPIRB) - - X X
Radiotelefon fix MF/HF - - X X
Receptor NAVTEX - - X X
Transponder radar - - X X
Staţie terestră de navă. standard C - - - X

Aceasta se aplica ambarcaţiunilor maritime ce pot transporta mai mult de 12 persoane.

EPIRB
O radiobaliză de localizare a catastrofelor sau transmițător pentru localizare în caz de urgență este
un emițător radio care ajută la detectarea și localizarea aeronavelor, navelor și persoanelor aflate
în situații de urgență. În sens restrâns, aceste radiobalize sunt cele care pot fi detectate prin
Programul Internațional Cospas-Sarsat, un sistem bazat pe recepționarea semnalelor prin sateliți.
Stabilirea poziției se face prin tehnici combinate de GPS și triangulare doppler. Odată stabilită
legătura cu sateliții, durata de livrare către beneficiar a informațiilor poate fi sub un minut.

Aceste radiobalize emit două tipuri de semnale: unul analogic, continuu, modulat audio, pe
frecvența 121,5 MHz (frecvența standard a aviației pentru urgențe) și unul digital, emis timp de
440 ms (pentru semnalul scurt), respectiv 520 ms (pentru semnalul lung), la intervale de timp
aleatoare între 47,5 și 52,5 secunde, pe frecvența de 406,0xx MHz.[4][5] Semnalul analogic poate
fi recepționat practic de orice radioreceptor care prinde frecvența respectivă, și poate fi localizat
de la sol prin radiogoniometrie obișnuită. Semnalul digital poate fi recepționat numai de sateliți.
Semnalul cules de sateliți este transmis unui centru MCC (engleză mobile country code), care îl
distribuie serviciilor de căutare și salvare. Pentru a beneficia de informațiile culese prin sateliți
fiecare radiobaliză trebuie înregistrată și plătită o taxă de abonament. La înregistrare se notează și
informațiile de identificare și contact, ca număr de telefon, descrierea vehiculului (tip,
înmatriculare) sau numele persoanei (pentru cele pentru personal), adrese și orice alte informații
care pot folosi în cursul acțiunii de căutare și salvare. În urma identificării radiobalizei aceste
informații pot fi accesate din bazele de date.

15
Durata de viață a unei astfel de radiobalize este de circa 10 ani, iar durata de funcționare este de
24–48 de ore, considerată suficientă pentru a se ajunge la locul situației de urgență.

Radiobalize pentru marină

Radiobalizele pentru marină sunt de tip EPIRB (engleză Emergency Position-Indicating Radio
Beacons) sunt similare ca dimensiuni și funcționare cu cele pentru aviație. Se pot activa manual,
sau automat sub acțiunea presiunii hidrostatice (dar nu a umidității din cauza ploii sau a valurilor)
în caz de scufundare a navei. Deoarece apa nu conduce semnalele radio, există un echipament
care în caz de scufundare a navei detașează aceste balize (efectiv retează frânghia cu care sunt
legate), iar ele plutesc la suprafața apei, semnalând poziția.

Radiobalize pentru personal

Radiobalizele pentru personal sunt de tip PLB (engleză personal location beacon) și au dimensiuni
de la mărimea unui pachet de țigări până la ale unei cărți, iar greutatea între 0,2 și 1 kg. Precizia de
localizare este în zona ecuatorială și temperată de ordinul a 100 m. Sunt activate manual și de
obicei sunt combinate cu senzori GPS (fiind numite GPIRB). Datele afișate pot fi folosite la
localizarea automată sau transmise prin telefonul mobil. Însă la localizarea automată este
prioritară triangulația doppler, localizarea putând fi certificată prin două triangulații doppler sau
una doppler și una GPS, dar nu doar prin GPS, oricâte date ar fi.

EPIRB - Emergency Position Indicating Radio Beacon - Radiobaliza de avarie


 emiţător de urgenta / avarie care emite in frecvenţă radio codul ei hexazecimal format din
15 caractere
 In sistemul GMDSS centrul de coordonare a căutării din zona respectivă identifica
coordonatele locului unde se află baliza precum si indicativul navei căreia ii aparține.
 Frecventele de emisie sunt: 406 MHz / Sistemul COSPASSARSAT sau 1,6 GHz / Sistemul
INMARSAT;
 EPRIB-ul se poate verifica si programa din panoul de control (un ecran realizat din cristale
lichide şi butoane de comandă) unde se pot verifica: data de expirare a bateriei, data de
 expirare a mecanismului hidrostatic de eliberare a balizei, codul şi data programării
 Tot din panoul de control se poate testa funcţionarea fără ca baliza să emită.

16
INMARSAT - https://www.youtube.com/watch?v=9x5iymHeYZo&feature=youtu.be
COSPAS SARSAT - https://youtu.be/CxVMlp_MOIc
- https://youtu.be/Rk_WJiMKzv4

Receptorul NAVTEX
Serviciul internațional NAVTEX este un sistem integrat G.M.D.S.S. pentru emisie și recepție
automată a mesajelor de siguranță maritimă prin tehnica NBDP (Bandă îngustă cu imprimare
directă, radiotelex 70 bd modul FEC - F1B) pe frecventele de 490 kHz în limba română și 518 kHz,
în limba engleză. Raza de acoperire a sistemului este de 300-400 mile marine în jurul stației de
coastă și în general este folosit în zona maritima A1 - A2 Mesajele transmise prin NAVTEX sunt,
avize de navigație, avize de salvare a vieții omenești pe mare avize de furtună, buletine meteo și
orice alte mesaje de siguranță.

Constanța Radio, transmite aceste informații NAVTEX, informații care sunt primite direct de la
autoritățile române desemnate cu siguranța navigației și cu operațiunile de căutare și salvare
astfel:
 Avizele de navigație sunt primite de la Direcția Hidrografică Maritimă Constanța.
 Avizele pentru căutare și salvare sunt primite de la M.R.C.C. Constanța (Autoritatea Navală
Română)
 Avizele de furtună și buletinele meteo de la Centrul de Meteorologie Dobrogea.
Mesajele sunt transmise în limba româna pe frecvența de 490 kHz și în limba engleză pe frecventa
de 518 kHz prin VARNA RADIO.

17
SART Transponder Radar (search and rescue transponder)
SART-ul reprezintă in sistemul GMDSS principalul mijloc de localizare a navei sinistrate sau a
mijlocului de salvare. SART operează in banda de 9GHz si generează o serie de semnale de răspuns
când primește semnal de aceeași frecventa de la un radar. SART pot fi fie portabile, permanent
instalate la bordul navei sau mijlocului de salvare sau integrate in EPIRB

SART pot fi activate manual sau automat atunci când sunt aruncate in apa astfel ca ea va răspunde
in momentul in care este interogata. SART trebuie sa aibă baterii care sa-i permită 96 ore pe
standby urmate de minimum 8 ore de transmisie când este activata de un semnal radar. Trebuie
de asemenea sa opereze intre -20 si 55 grd C
Trei factori majori afectează raza de la care SART poate fi detectata pe un ecran radar:
 Tipul radarului folosit si modul cum operează radarele cu antene înalte si performante de
recepție sporite vor recepționa semnalul SART cu mai multa acuitate. De asemenea
utilizarea radarului pe o scala prea mica scade șansele unei bune detecții. Scala optima este
6-12 Nm SART vor fi detectate doar de radarele de 3 cm (X band) si nu si de cele de 10 cm
(S band)
 Condițiile meteorologice - pe o mare calma șansele de detecție scad datorita reflexiei
pulsului radar de suprafața marii. Pe o mare cu valuri înalte exista șansele unei recepții de
la mai mare distanta datorita creșterii înălțimii de la care emite SART (când urca pe val) dar
recepția este sporadica.
 Dispunerea sart-ului in mijlocul de salvare pentru o recepție cat mai buna înălțimea cea
mai mare fără obstrucții este de dorit
o SART culcat pe podea 1.8 Nm
o SART in picioare pe podea 2.5 Nm
o SART plutind in apa 2.0 Nm
o SART la 1 m deasupra apei 5Nm

18
SART si reflectorul radar nu trebuie folosite in același mijloc de salvare deoarece reflectorul poate
ascunde semnalul SART

Din aeronave SART poate fi detectat fără probleme de la 40 Nm de la o înălțime de 1000 m

19
STATII RADIO VHF
STATII RADIO VHF. RADIOTELEFON VHF. CONSIDERATII GENERALE.
PROCEDURI DE OPERARE

Stațiile radio VHF sunt reprezentate de ansamblul sistemelor de emisie/recepție inclusiv antenele
si echipamentele/terminalele interconectate, destinate comunicațiilor în banda VHF, Serviciul
Mobil Maritim (SMM).
Conform Convenției SOLAS, capitolul 4: Radiocommmunications, stațiile radio VHF trebuie sa fie
capabile sa emită si sa recepționeze în scopul asigurării securității maritime si în situații distress, pe
frecventa 156,525 MHz (canal 70 VHF DSC).
Stațiile radio VHF trebuie sa asigure posibilitatea transmisiei alertei distress pe canal 70, sa asigure
recepția si transmisia în radiotelefonie (RT) pe frecventele 156,300 MHz (canal 06 VHF RT);
156,650 MHz (canal 13 VHF RT); 156,800 MHz (canal 16 VHF RT) si pe toate celelalte canale VHF,
SMM din banda 156-174 MHz, ASA cum sunt aceste canale definite în ITU Radio Regulations (RR),
Apendix 18 (WRC-07): Table of transmitting frequencies in the VHF maritime mobile band.
Separat sau combinat cu stația radio VHF trebuie sa existe echipament DSC
(controller Digital Selective Calling- DSC) care sa dentina veghea radio pe canal 70 VHF DSC si sa
asigure toata gama de transmisii /recepții cu prioritate (distress, urgency, safety, routine).
Stațiile radio VHF trebuie sa asigure radiocomunicații generale în radiotelefonie (RT) în banda VHF
– Serviciul Mobil Maritim –SMM: 156-174 MHz (vezi Anexa 2 - Canale VHF).
Canalele duplex sunt disponibile traficului cu stații de coasta (ship to shore), canalele simplex sunt
dedicate traficului radio nava-nava (ship to ship) si apelului în traficul radio cu prioritate routine cu
stații de coasta (routine ship to shore calling).
Stabilirea legăturilor radio în banda VHF este posibila pentru distante între stații de max. 30-40 NM
Puterea de emisie a unei stații de nava VHF este de 25 W (max.)/1W (min).
Reglementari generale si standardele de performanta ale sistemelor radio VHF sunt
specificate în:
- IMO Assembly Resolution A.694 (17) – General requirements for shipborne
radio equipment forming part of the GMDSS;
- IMO Assembly Resolution A.609 (15) – VHF radio installations capable of
voice communications and digital selective calling;
- Resolution A.803(19) Performance standards for shipborne VHF radio
installations capable of voice communications and digital selective calling &
MSC.68 (68), Annex 1- Amendaments to Resolution A.803(19) –valid for
equipments installed on or after 1 January 2000.
Utilizarea corespunzatoare a canalelor de comunicații VHF este impusa de necesitatea asigurării
securității navigației maritime.
Exista specificații referitoare la utilizarea adecvata a canalelor VHF în radiocomunicații maritime
(Extras din IMO Resolution A.474 (XII)).
In cele ce urmează se utilizează informații referitoare la frecventele GMDSS, alocări internaționale,
prezentate în Anexa 1.
Informații referitoare la canale VHF sunt prezentate în Anexa 2 (Table of transmitting frequencies
in the VHF maritime mobile band).

APLICATII. INSTRUCTIUNI DE OPERARE


 Se setează nivelul zgomotului în caști accesând butonul Squelch.
 Se setează frecventele de emisie/ recepție ale mai multor canale de comunicații simplex si
duplex (ex. 01-28 si 60-88)- dedicate comunicațiilor în fonie în banda VHF.
20
 Atenție: Comunicațiile ship to ship pot fi stabilite pe canale simplex.
 Se selectează si se apasă butonul USA, setând canalele VHF, ASA cum sunt
 standardizate si utilizate în SUA (vezi Tabel Canale VHF, Anexa 2 sau publicații autorizate).
 Se apasă DW-Dual watch pentru veghe radio simultana pe doua canale VHF: 16 si încă un
canal.
 Se setează al doilea canal destinat asigurării veghii, ex. 12. Se apasă DW.
 Stația radio asigura veghea simultan pe canalele 16 si 12.
 Se selectează automat canalul 16, apăsând butonul 16.
 Se setează nivelul de putere ale emitatorului la 1W.
 În acest caz raza de acțiune a stației de emisie este max. 3nM.
 Se stabilește o comunicație cu o stație radio a cărei poziție este astfel setata încât distanta
dintre stații sa fie sub 3 NM.
 Se setează puterea emițătorului la 25 W. La putere maxima 25W, setările implicite sunt:
înălțimea antenei 50 m la stații de coasta si 30 m la stații de nava.
 La putere de emisie maxima, bătaia emițătorului unei stații de coasta este de pana la 52
MM, iar bătaia maxima a emițătorului unei stații de nava este de aprox. 45 NM.
 Se stabilesc conexiuni radio cu alte stații de nava (Student Station/Instructor Station) sau
cu o stație de coasta (Instructor Station/Student Station), notând: MMSI –urile/Call
signurile stațiilor apelate, pozițiile stațiilor apelate, eventual distantele între stații, ora,
data, canalele simplex/duplex si frecventele emisie/recepție, conținutul mesajelor
transmise/recepționate, etc.
 Se utilizează stația VFH pentru comunicații în fonie (radiotelefonul VHF) conform
Procedurilor de comunicații DSC (Recommendation ITU –R.M.541-9), acordând atenție
deosebita utilizării canalelor de comunicații VHF (ex. Canal 16- distress/urgency/safety
channel; Canal 13 –bridge to bridge safety of navigation channel; Canal 15 si Canal 17 – on
board communications channel, etc.).
 Se notează în maniera de mai sus toate informațiile esențiale.
 Se notează în fiecare caz canalul/frecventele utilizate în trafic, în funcție de prioritate:
 DISTRESS, URGENCY, SAFETY, ROUTINE.
 Se notează în fiecare caz conținutul mesajului transmis în fonie, în funcție de
 prioritate: DISTRESS, URGENCY, SAFETY, ROUTINE.
 Toate datele pot fi centralizate într-un tabel de forma tabelului 2.1.4:
 In cadrul unui exercițiu SAR (Search and Rescue) se stabilesc legături radio pe canal 16 VHF
cu radiotelefoane portabile.
 Se notează toate informațiile referitoare la traficul radio cu telefoanele portabile.

Referitor la radiotelefoanele portabile VHF, operatorii radio GMDSS GOC trebuie sa aibă
competentele de:
 a identifica si enumera caracteristicile radiotelefoanelor portabile VHF;
 a utiliza secvențele de operare Power On/Power Off;
 a acorda radiotelefonul portabil VHF pe diverse canale de comunicații VHF destinate
comunicațiilor radio în navigație maritima;
 a stabili radio legături pe canalele radio VHF destinate comunicațiilor radio în
navigație maritima cu utilizarea secvențelor call/acnowledgement/message in
radiotelefonie;
 a instala radiotelefonul portabil VHF;
 a identifica si enumera caracteristicile sursei de alimentare;
 a testa radiotelefonul portabil VHF si sursa de alimentare;
 a stabili durata de viața a sursei de alimentarea a radiotelefonului portabil VHF;
 a executa secvențial operațiile de întreținere ale radiotelefonului portabil VHF;

21
 de a diagnoza posibilele defecte ale radiotelefonului portabil VHF si de a remedia
aceste defecte.

DIGITAL SELECTIVE CALLING: CONTROLLERE DSC – TIPURI DE ECHIPAMENTE


APLICATII. INSTRUCTIUNI DE OPERARE

 Se setează nivelul zgomotului în caști accesând butonul Squelch.


 Se setează frecventele de emisie/ recepție ale mai multor canale de comunicații simplex si
duplex (ex. 01-28 si 60-88)- dedicate comunicațiilor în fonie în banda VHF.
 Atenție: Comunicațiile ship to ship pot fi stabilite pe canale simplex.
 Se selectează si se apăsa butonul USA, setând canalele VHF, ASA cum sunt
 standardizate si utilizate în SUA (vezi Tabel Canale VHF, Anexa 2 sau publicații autorizate).
 Se apăsa DW-Dual watch pentru veghe radio simultana pe doua canale VHF: 16 si încă un
canal.
 Se setează al doilea canal destinat asigurării veghii, ex. 12.
 Se apăsa DW.
 Stația radio asigura veghea simultan pe canalele 16 si 12.
 Se selectează automat canalul 16, apăsând butonul 16.
 Se setează nivelul de putere ale emițătorului la 1W.
 În acest caz raza de acțiune a stației de emisie este max. 3nM.
 Se stabilește o comunicație cu o stație radio a cărei poziție este astfel setata încât distanta
dintre stații sa fie sub 3 NM.
 Se setează puterea emițătorului la 25 W. La putere maxima 25W, setările implicite sunt:
înălțimea antenei 50 m la stații de coasta si 30 m la stații de nava.
 La putere de emisie maxima, bătaia emițătorului unei stații de coasta este de pana la 52
MM, iar bătaia maxima a emițătorului unei stații de nava este de aprox. 45 NM.
 Se stabilesc conexiuni radio cu alte stații de nava (Student Station/Instructor Station) sau
cu o stație de coasta (Instructor Station/Student Station), notând: MMSI –urile/Call
signurile stațiilor apelate, pozițiile stațiilor apelate, eventual distantele între stații, ora,
data, canalele simplex/duplex si frecventele emisie/recepție, conținutul mesajelor
transmise/recepționate, etc.
 Se utilizează stația VFH pentru comunicații în fonie (radiotelefonul VHF) conform
procedurilor de comunicații DSC (Recommendation ITU –R.M.541-9), acordând atenție
deosebita utilizării canalelor de comunicații VHF (ex. Canal 16- distress/urgency/safety
channel; Canal 13 –bridge to bridge safety of navigation channel; Canal 15 si Canal 17 – on
board communications channel, etc.).
 Se notează în maniera de mai sus toate informațiile esențiale.
 Se notează în fiecare caz canalul/frecventele utilizate în trafic, în funcție de prioritate:
 DISTRESS, URGENCY, SAFETY, ROUTINE.
 Se notează în fiecare caz conținutul mesajului transmis în fonie, în funcție de
 prioritate: DISTRESS, URGENCY, SAFETY, ROUTINE.
 Toate datele pot fi centralizate într-un tabel de forma tabelului 2.1.4:
 In cadrul unui exercițiu SAR (Search and Rescue) se stabilesc legături radio pe canal 16 VHF
cu radiotelefoane portabile.
 Se notează toate informațiile referitoare la traficul radio cu telefoanele portabile.

Referitor la radiotelefoanele portabile VHF, operatorii radio GMDSS GOC trebuie sa aibă
competentele de:
 a identifica si enumera caracteristicile radiotelefoanelor portabile VHF;
 a utiliza secvențele de operare Power On/Power Off;
 a acorda radiotelefonul portabil VHF pe diverse canale de comunicații
22
 VHF destinate comunicațiilor radio în navigație maritima;
 a stabili radio legături pe canalele radio VHF destinate comunicațiilor radio în
navigație maritima cu utilizarea secvențelor call/acnowledgement/message in
radiotelefonie;
 a instala radiotelefonul portabil VHF;
 a identifica si enumera caracteristicile sursei de alimentare;
 a testa radiotelefonul portabil VHF si sursa de alimentare;
 a stabili durata de viața a sursei de alimentarea a radiotelefonului portabil VHF;
 a executa secvențial operațiile de întreținere ale radiotelefonului portabil VHF;
 de a diagnoza posibilele defecte ale radiotelefonului portabil VHF si de a remedia
 aceste defecte.

Cele mai importante canale în care lucrează staţia VHF sunt:


• Canalul 06 (156.3 MHz) – canal de legătură cu aeronavele implicate în acţiuni de
căutare şi salvare.
• Canalul 13 (156.650 MHz) – canal de legătură navă-navă dedicat traficului de
siguranţă a navigaţiei.
• Canalul 16 (156.8 MHz) – canal internaţional de primejdie, urgenţă, securitate şi
apel în fonie.
• Canalul 70 (156.525 MHz) – singurul canal DSC.

23
Algoritmul si reguli pentru efectuarea unei
convorbiri radio
A. Pregătirea mesajului
 Înainte de a efectua orice conversaţie este foarte important să vă clarificaţi ideile asupra
ceea ce doriți să transmiteţi.

 Este necesar să vă formulaţi enunţul cât mai corect cu putinţă şi cât mai scurt, dar suficient
de clar încât interlocutorul dvs. să-l înţeleagă.

 Dacă este nevoie scrieţi-l pentru a nu vă încurca în momentul transmisiei (recomandare


valabilă pentru începători).

 Căutaţi să fiţi concis şi scurt în exprimări pentru a nu irosi vremea altora cu informaţii
inutile sau cu bâlbe.

 Repetaţi mesajul de câteva ori în limba engleză înainte de al transmite. (recomandare


valabila pentru cei care nu cunosc bine limba engleză).

B. Transmiterea mesajului
 Porniţi staţia radio (în cazul în care nu este pornită) şi identificaţi canalul pe care se află
acordată.
 Comutați pe canalul care vă interesează dacă este cazul.
 Reglaţi SQL–luș şi reductorul de putere al etajului de emisie recepţie (POWER / VOLUME /
AMPLIFIRE).
 Ascultaţi câteva minute pentru a putea intra în procedura de apel în intervalul de timp
dintre mesajele altora.
 ATENŢIE! Nu transmiteţi dacă auziţi un mesaj de pericol.
 Emiteţi apelul conform uzanţelor de cel mult trei ori la interval de două minute, aşteptare
3 minute după care se pot relua procedurile.
 Chemarea – apelul

Componenţa apel:
 Numele staţiei chemate (de 1 – 3 ori);
 Aici este:
o Prezentarea navei / staţiei proprii (de 1 – 3 ori);
o Propunerea de trecere în alt canal pentru trafic;
 Recepţie.

Schimbul de mesaje:
După schimbarea canalului se pot comunica cele dorite (deoarece se asculta Canalul 16 de către
toate posturile, in caz ne nevoie se poate folosi acest canal pentru a iniția contactul, apoi se va
muta conversația in alt canal).

Priorităţi
 comunicaţii navă – navă: are prioritate nava apelată

24
 comunicaţii navă - staţie de coastă: are prioritate staţia

C. Încheierea mesajului/sfârşitul comunicării


De regulă pentru informaţiile primite se conformă că au fost înţelese după care se comunică
încheierea apelului:
 Terminat comunicarea /out

Proceduri utilizate într-o conversaţie radio


Interdicţii

Tuturor navelor (operatorilor / navigatorilor) le este INTERZISĂ:


• Efectuarea de transmisii nenecesare;
• Efectuarea de transmisii de corespondenţă şi semnale superfluu;
• Efectuarea de transmisii false sau înşelătoare;
• Efectuarea de transmisii fără identificarea navei (staţiei care emite);

Priorităţi

Tipul comunicaţiei:
1. Apelul de primejdie, mesajul şi traficul de primejdie MAY DAY MAY DAY MAY DAY;
2. Comunicaţiile precedate de semnalul de urgentă PAN PAN PAN PAN PAN PAN;
3. Comunicaţiile precedate de semnalul de securitate SECURITE SECURITE SECURITE
4. Comunicaţii de radio reperaj;
5. Comunicaţii care se referă la manevrele navelor;
6. Comunicaţii de serviciu.

Tipuri de mesaje :
1. Mesajul de pericol MAY DAY (naufragiu, incendiu);
2. Mesajul de urgentă PAN PAN (avarii, invalid, accident, om la apă);
3. Mesajul de securitate SECURITE;
4. Vitale (mesaje de avertizare furtuni);
5. Importante (buletine meteo );
6. Rutină (avize către navigatori).

Mesajul de pericol MAY DAY


Acest apel are prioritate maximă în faţa altor transmisii.

Toate staţiile ce recepţionează un astfel de apel, vor întrerupe imediat orice transmisie capabilă să
distorsioneze mesajul de primejdie, şi vor face veghe pentru a auzi mesajul de pericol.

Acest apel va fi de tipul « All Stations » şi va primii confirmarea de recepţie decât atunci când a
fost recepţionat complet.

Componenţa Apelului:
 MAY DAY, MAY DAY, MAY DAY,
 Aici Este (THIS IS) sau DE (pronunţat DELTA ECHO),
 Numele Navei în PERICOL sau indicativul staţiei radio de trei ori,

25
 Mesajul de pericol / MAY DAY, Numele Navei, poziţia (gradele în cifre şi NORD, SUD sau
EST, WEST), natura primejdiei şi tipul de asistenţă solicitat, alte informaţii care pot ajuta
intervenţia.
 Va fi repetat în perioadele de linişte până la confirmare.

Apelul de urgenţă PAN PAN


Mesajele de urgenţă sunt transmise în cazuri ce privesc securitatea navei, echipajului sau a unei
persoane de la bordul ei. Ele se pot adresa unei staţii sau tuturor staţiilor. Procedura este
asemănătoare cu apelul de primejdie. Consultaţiile medicale acordate prin radio în condiţii de
urgentă sunt gratuite.

 PAN PAN, PAN PAN, PAN PAN,


 Aici Este (THIS IS) sau DE (pronunţat DELTA ECHO),
 Numele Navei în PERICOL sau indicativul staţiei radio de trei ori,
 Mesajul de urgenta / PAN PAN, Numele Navei, poziţia (gradele în cifre şi NORD, SUD sau
EST, WEST), natura urgentei şi tipul de asistenţă solicitat, alte informaţii care pot ajuta
intervenţia.
 Va fi repetat în perioadele de linişte până la confirmare.

Apelul de securitate SECURITE


Mesajele de securitate conţin informaţii legate de starea mării în diferite zone, buletine meteo sau
avize către navigatori. Mesajele sunt transmise de regulă de către staţii de coastă sau de către
nave sau aeronave care sunt destinate unei astfel de activităţi. Procedura este asemănătoare cu
cele de PAN PAN.

 SECURITE, SECURITE, SECURITE,


 Aici Este (THIS IS) sau DE (pronunţat DELTA ECHO),
 Numele Navei în PERICOL sau indicativul staţiei radio de trei ori,
 Mesajul de securitate / SECURITE, Numele Navei, poziţia (gradele în cifre şi NORD, SUD sau
EST, WEST), informațiile de transmis.
 Va fi repetat în perioadele de linişte până la confirmare.

26
Sateliți artificiali
Pe orbita Pământului sunt plasați 1419 sateliți artificiali, din care 561 sunt deținuți
de SUA, 137 de Rusia, 180 de China, 541 de alte state. Sateliții artificiali de pe orbita

La momentul actual există 55 de proprietari individuali (state sau agenţii


internaţionale) dintre care, cei mai cunoscuţi (în ordinea descrescătoare a numărului
de sateliți lansaţi) sunt:
 SUA – 561 sateliţi artificiali;
 China – 180 sateliţi artificiali;
 Rusia – 137 sateliţi artificiali;
 Japonia – 57 sateliţi artificiali;
 Marea Britanie – 41 sateliţi artificiali;
 India – 38 sateliţi artificiali;
 ESA (Agenţia Spaţială Europeană) – 33 sateliți;
 Canada – 28 sateliţi artificiali;
 Germania – 24 sateliţi artificiali;

Destinația sateliților artificiali


 sateliţi artificiali de comunicaţii – 699;
 sateliţi artificiali de comunicaţii şi localizare maritimă – 5;
 sateliţi artificiali de comunicaţii, de navigaţie şi dezvoltare tehnologică – 9;
 sateliţi artificiali pentru studierea Pământului – 355;
 sateliţi artificiali pentru meteorologie – 15;
 sateliţi artificiali de avertizare timpurie – 10;
 sateliţi artificiali pentru radio amatori – 2;
 sateliţi artificiali pentru astrofizică – 12;
 sateliţi artificiali pentru meteorologie – 9;
 sateliţi artificiali pentru navigaţie/ GPS – 76;
 sateliţi artificiali pentru cercetare (spionaj), supraveghere şi detecţie de la
distanţă – 89;
 sateliţi artificiali pentru cercetare științifică – 82;
 sateliţi artificiali pentru alte scopuri – 92;
Un satelit artificial poate avea una sau mai multe destinaţii, astfel că, numărul total
al sateliţilor de mai sus nu va coincide cu cel al sateliților aflați la un moment dat pe
orbită.

27
28
ENLISH MODULE
Radio Calling Procedure

Routine Calls
When making a routine call to another boat or limited coast station, state clearly:
 The boat/group you are calling (spoken three times if communications are difficult)
 THIS IS - name of your boat (spoken three times if necessary)
 Message
 OVER

Note the frequencies in use for calling procedures. VHF channel 16 is normally
used for VHF Radio, however various calling frequencies are used for HF Radio,
and in many cases routine calls over HF Radio are made outside the calling or
emergency frequencies.

The standard Phonetic Alphabet (alpha, bravo, charlie, etc.) is useful if you're
having difficulty being understood.

After making a routine call on VHF it is normal to switch to another VHF channel.

Routine Call (Radiotelegram) Example


The calling and working procedure between two stations, e.g. a ship station Alpha
and a coast station Singapore Radio.

After ascertaining that it will not interfere with any communications or call in the
silence period, the ship station ALPHA calls SINGAPORE RADIO as follows:
 SINGAPORE RADIO, SINGAPORE RADIO, SINGAPORE RADIO
 THIS IS ALPHA, ALPHA, ALPHA (not more than 3 times)
 I have a radiotelegram for you. My working frequency is channel 9 - over
 DO YOU COPY? OVER

SINGAPORE RADIO replies:


 HELLO ALPHA (not more than three times)
 THIS IS SINGAPORE RADIO (not more than three times)
 Romeo that, listen for me on channel 9. Your turn is number two. Over

Alpha acknowledges
 ROMEO. Going channel 9 and standing by.
 SINGAPORE RADIO should also acknowledge that they have understood each other. The
call and answer should have been on channel 16. Alpha and SINGAPORE RADIO then
change to the arranged frequencies, although SINGAPORE RADIO may be busy on another

29
frequency so Alpha should standby on channel 9 until SINGAPORE RADIO calls him. They
should both check that they call and listen on the correct frequencies as arranged.

Alpha then replies:


 HELLO SINGAPORE RADIO, SINGAPORE RADIO, SINGAPORE RADIO
 THIS IS ALPHA, ALPHA, ALPHA (not more than three times)
 DO YOU COPY? OVER

SINGAPORE RADIO replies:


 HELLO ALPHA (not more than three times)
 THIS IS SINGAPORE RADIO (not more than three times)
 Receiving you OK. Send your message. Over

Alpha replies:
 HELLO SINGAPORE RADIO
 THIS IS ALPHA
 Radiotelegram begin. From ALPHA Number 1 (number of telegram) Number of words
.......... Date ......... Time .........(GMT) Service indications/instructions, if any ......... Paid
service instructions, if any ........., Name and address of addressee Text (message) ........
Signature (if any) Radiotelegram ends, collation ......... Repetition of all difficult words and
code groups etc., each phrase repeated twice at dictation speed. Over

SINGAPORE RADIO acknowledges receipt:


 HELLO ALPHA THIS IS SINGAPORE RADIO
 your number one received OVER.

Alpha replies:
 HELLO SINGAPORE RADIO this is ALPHA
 I have nothing further to communicate.
 OUT

SINGAPORE Radio acknowledges:


 ROMEO THAT, OUT
 STANDING BY ON 16
 A radiotelegram, or series of telegrams, should not be considered as cleared until the
acknowledgement as above has been received and understood. Should atmospheric
conditions be bad or reception difficult, SINGAPORE RADIO may repeat the telegram back
to Alpha in full or part for confirmation.

30
DISTRESS SIGNAL

The radiotelephone distress signal consists of the expression MAYDAY. This signal,
which indicates that the vessel sending it is threatened by grave and imminent
danger and that the vessel requires immediate assistance, is used in the distress call
which precedes the distress message and may only be transmitted on the authority
of the Master or person responsible for the vessel. The transmission should be made
slowly and distinctly, each word clearly pronounced.

The distress call and distress message should be preceded by the ALARM SIGNAL
which consists of two alternative audio frequency tones, one a high note of 2200
cycles per second and the other a low note of l300 cycles per second, making a
distinctive warbling sound which should be transmitted for approximately 30-60
seconds time permitting.

The purpose of the ALARM SIGNAL is to attract attention:

 To announce urgent severe weather warnings (cyclones, etc.)


 Distress calls.
 The loss of a person overboard when assistance by other ships is required and cannot be
satisfactorily obtained by the use of the URGENCY SIGNAL only. The distress signal MAYDAY
should be sent before each call and before each message concerning distress.

Distress Call Procedure


The distress call 'mayday' may be used only if the boat is threatened by grave and
imminent danger and immediate assistance is required. For example, the boat is
sinking or on fire. This distress call has absolute priority over all other transmissions
and may only be transmitted on the authority of the skipper or the person
responsible for the safety of the boat. Calls are made on distress frequencies (VHF
16, 27.88 MHz or HF 4125, 6215, 8291 kHz). Call procedure:

 MAYDAY MAYDAY MAYDAY


 THIS IS - name and radio call sign of boat in distress (spoken three times)
 MAYDAY
 Name and radio call sign of boat (repeated once more)
 Details of boat's position and heading
 Nature of distress and assistance required
 Other information including number of people on board, boat description and intentions

Example of Distress Call and Message


The ALARM SIGNAL transmitted for 30 – 60 seconds
 MAYDAY MAYDAY MAYDAY
 THIS IS SV Monkey Magic ZX999 SV Monkey Magic ZX999 SV Monkey Magic ZX999
 MAYDAY SV Monkey Magic ZX999
 Position 10 miles Southwest of Singapore
31
 Struck unidentified object, and sinking, require immediate assistance, will fire off distress
rockets at intervals
 White hulled sailing vessel, white sails with blue sail covers, distinctive mauve coloured
weather dodger at stern
 3 people on board, life jackets on, life raft being launched
 Acknowledgement of Receipt of a Distress Message
 Vessels in the vicinity should acknowledge receipt immediately but when in the vicinity of a
coast station time should be allowed for the coast station to reply without interference.

Vessels not in the immediate vicinity should allow a short interval to elapse before
acknowledging, to allow stations near the vessel in distress and in a better position
to render assistance to acknowledge receipt without interference from stations not
in the vicinity.

Distress messages should be acknowledged as follows


 Name of vessel or coast station that transmitted the distress message, repeated three
times
 THIS IS ....... (name of vessel or coast station acknowledging receipt, repeated three times)
 RECEIVED MAYDAY OVER
 Every vessel acknowledging receipt of a distress message should, upon the order of the
Master or person responsible for the vessel, supply its name, position, speed at which it is
proceeding to the distress scene, and the time it will take to reach the distress scene.

When not in a position to render assistance, a station hearing a distress message


which has not been acknowledged should take all possible steps to attract attention
of other stations who may be in a position to render assistance. The ALARM SIGNAL
and the MAYDAY RELAY signal should be used to attract attention.

The SILENCE PERIODS may be used for repeating/relaying distress messages and the
distress messages may also be repeated/relayed on any other frequency if further
assistance is required. The frequency of channel 16 is recommended and the distress
message may be repeated/relayed on all frequencies if no attention is obtained on
the channel 16.

Mayday Relay
A ship station or coast station learning of a mobile station in distress should relay a
distress message in the following cases:
 When the station in distress cannot transmit a distress message itself.
 When the master or person responsible for the station considers that
further help is necessary.
 When it has heard a distress call that has not been acknowledged and is not in
a position to render assistance itself.

The distress message should be announced and relayed as follows:


 MAYDAY RELAY MAYDAY RELAY MAYDAY RELAY
32
 THIS IS name of station relaying the distress message, repeated three times
 distress message as received.

When relaying a distress message, it is important to use the words MAYDAY RELAY
so that D.F. bearings are not taken on the wrong station.

Restrictions on other stations during distress communications


The vessel in distress or the station controlling distress traffic may impose silence on
ALL other stations or any one station, by transmitting the signal SEELONCE MAYDAY
followed by its name or identification on the frequency being used for distress
working. No other station may use this expression. Other stations wishing to impose
silence may use the expression SEELONCE DISTRESS followed by its name or
identification.

Stations not participating in the rescue operations may not transmit on the
frequencies being used for distress communications before the controlling station
announces SEELONCE FEENEE in which case normal communications may be
resumed or SEELONCE PRUDONCE in which case the frequencies being used for
distress communications may be used for other communications providing no
interference is caused to the distress communications (SEELONCE PRUDONCE is or
should be announced when continuous silence is no longer required, when other
brief communications are allowed on condition that the operators listen carefully
before communicating to avoid interference when the frequencies are required by
the stations involved in the rescue operations)

At the end of the distress phase, when no further assistance is required, the
controlling station should cancel the silence imposed by the distress signals by
broadcasting a message to ALL stations as follows MAYDAY (once) hullo ALL
STATIONS (3 times) this is ...... name of controlling station, 3 times, time and name
of ship that was in distress, SEELONCE FEENEE OUT.

Normal communications may then be resumed but stations should listen carefully
and avoid interference to urgency and safety messages which often follow distress
operations.

URGENCY SIGNAL
 The Radiotelephone Urgency Signal is the expression PAN-PAN transmitted
three times before the call and may be sent only on the authority of the
master or person responsible for the station.

 It indicates that the station transmitting it has a very urgent message to


transmit concerning the safety of a ship, aircraft or other vessel; or the safety
of a person e.g. engine breakdown and vessel drifting into danger, but not in

33
immediate danger and requiring a tow or other assistance, urgently; serious
illness or injury of a person on board, man overboard, etc.

 The Urgency Signal should be used to announce an urgency message on


Channel 16 and may be addressed to a particular station or to all stations
(Charlie Quebec).

 The Urgency Signal has priority over all other signals except Distress Signals
and stations hearing it should avoid interfering with the Urgency Message.

 Stations hearing the Urgency Signal should continue to listen for at least three
minutes. If at the end of that period no Urgency Message has been heard,
normal working may be resumed.

 If the Urgency Message was addressed to all stations, the station which
transmitted it should cancel it by another message addressed to all stations
when no further assistance is required.
 Urgency Messages may be repeated in the last minute of silence periods
and/or on the alternative call and safety frequency channel 16 (VHF) if
insufficient response is obtained.

Urgency Call Procedure


 PAN PAN, PAN PAN, PAN PAN
 HELLO ALL STATIONS, HELLO ALL STATIONS, HELLO ALL STATIONS
 THIS IS - name and radio call sign of boat (spoken three times)
 Details of the boat's position and heading
 Details of assistance required and other information

SAFETY SIGNAL
 The expression SECURITE pronounced SAY-CURE-E-TAY repeated three times
preceding a call to all stations indicates that the station making the call is
announcing a message concerning the safety of navigation, e.g. a Navigation
Warning, Gale Warning, etc.

 Navigation warnings should be announced on 2182 or channel 16 and


transmitted on working frequencies. The safety call should be used if you wish
to broadcast an important navigational warning to other stations. For
example, you have sighted a large floating object that could damage the hull
of a boat. A safety call is more likely to be made by a coast station or a limited
coast station operated by a marine rescue group and may include important
weather warnings such as severe thunderstorm, gale and cyclone warnings.

34
 The Safety signal SECURITE should be transmitted or repeated towards the
end of the first available Silence Period and the warning transmitted
immediately after the Silence Period.

 The Safety Signal has priority over all other signals except Distress and
Urgency signals/message and stations hearing it should not cause
interference unless they have a distress or urgency message to transmit.

Safety Call Procedure


Call procedure:
 SECURITE, SECURITE, SECURITE (pronounced as Say-cure-e-tay say-cure-e-tay say-cure-e-
tay -- the French word Sécurité is standard)
 HELLO ALL STATIONS, HELLO ALL STATIONS, HELLO ALL STATIONS
 THIS IS - name and radio call sign of boat or shore station (spoken three times)
 Details of the warning
 You may make the initial safety call to ail stations on a distress frequency. However, you
should change to a working frequency to make the broadcast of the safety message.

35