You are on page 1of 2

Michelangelo Buonarrotti

(1475-1564)

Pictor, sculptor și arhitect, Michelangelo Buonarrotti a fost o personalitate remarcantă în


istoria artei. El a avut o careră de peste 70 de ani, împărțită între orașul său natal, Florența, unde
a lucrat pentruputernica familie de Medici și Roma, unde a lucrat în slujba papalității. Deși el
este considerat, în primul rând sculptor, cea mai faimoasă lucrare a sa este pictura realizată pe
plafonul Capelei Sixtine. Ultimii 20 de ani ai vieții sale i-a dedicat, arhitecturii, în special
reconstruirii bazilicii Sf. Petru din Roma. Atât în pictură, cât și în sculptură Michelangelo a
demonstrat o măiestrie inegalabilă în redarea figurilor umane și o profundă spiritualitate prin
care se reflectă propria lui credință. Mulți dintre contemporanii săi l-au adorat, numindu-l
„divinul Michelangelo”, iar lucrările sale au avut o puternică influență asupra artei în Europa.
Michelangelo di Lodovico Buonarrotti Simone s-a născut la data de 6 martie 1475, la Caprese,
un orășe aflat în apropiere de Florența(60 km). A fost al doilea dintre cei cinci copiii, toți băieți,
ai familiei Buonarrotii. Această familie se considera că face parte din nobilime nefiind obișnuită
să-și câștige existența, iar veniturile modeste pe care le aveau proveneau de la o mică fermă pe
care o moștenise. În copilărie, Michelangelo a fost lăsat în grija unei doici. Acesta era soție de
pietrar care era activitatea principală din această zonă. Deși a avut înclinații plastice de la o
vârstă fragedă, tatăl său a făcut tot ce a putut pentru a- i suprima înclinațiile artistice, deoarece în
aceea perioadă, arta era considerată o formă de lucru manual și nu era demnă pentru un nobil.
Faptul că nu a putut să-i schimbe înclinațiile pentru artă,l-a convins pe tatăl său să renunțe și să-i
permită lui Michelangelo, să devină ucenic în atelierul pictorului Dominico Ghirlandaio. Dar
timpul petrecut în atelierul pictorului este scurt, deoarece în anul următor se mută la o academie
condusă de sculptorul Bertoldo di Giovanni și sponsorizată de Lorenzo de Medici, capul celei
mai puternice familii din Florența și guvernatorul orașului. Lorenzo este impresionat de talentul
lui Michelangelo , îl ia să locuiască la reședința familiei Medicii, unde îl tratează pe acesta ca pe
un fiu adoptiv. După moartea lui Lorenzo de Medici, Florența cunoaște o perioadă tulbure, iar
Michelangelo părăsește orașul, vizitează Veneția și Bologna și spre finalul anului 1495 se
reîntoarce la Florența.
La 21 de ani, Michelangelo realizează deja câteva lucrări impresionante, dar acestea erau de
dimensiuni reduse. Abia în timpul primei sale șederi la Roma, Michelangelo realizează lucrări la
scară mare. El realizează statuia de marmură a lui Bacchus, cardinalului Raffaele Riario, iar în
perioada următoare realizează Pieta, un grup statuar ce o reprezintă pe fecioara Maria plângând
peste trupul inert al lui Hristos, comandată de cardinalul francez Jean Bilheres de Lagraulas.
Pieta , a fost considerată încă de la început o capodoperă, consacrându-i numele. Artistului i se
cere să picteze Înmormântarea, care însă rămâne neterminată, deoarece aesta se reîntoarce la
Florența. La scurt timp după reîntoarcerea sa la Florența primește o comandă să realizeze o
statuie uriașă din marmură, ce avea să-l reprezinte pe David. Acestă statuie de măsura 4, 3m
înălțime, face parte dintr-o serie de lucrări ce vor urma să înfrumusețeze catedrala orașului
Florența. Statuia lui David i-a consacrat reputația lui Michelangelo în Florența, într-un mod mai
ferm decât Pieta.
La scurt timp după ce a finalizat David, Michelangelo primește o altă comandă importantă din
partea guvernatorului Florenței, o pictură imensă pentru Palazzo Vecchio, reprezentând Bătălia
de la Cascia , în care Florența a învins Pisa. Această pictură urma să formeze un ansamblu
împreună cu Bătălia de la Anghiari, realizată de Leonardo da Vinci, pentru aceeași încăpere. În
aceea perioadă cei doi artiști intraseră în lupta epntru supremație. Deși cei doi nu se agreau, era
de asteptat o luptă titanică a geniilor și tmperamentelor, dar nici unul dintre artiști nu și-a
terminat proiectul. Da Vinci abandonează Bătălia de la Anghiari, după ce experimentele sale cu
o tehnică neobișnuită eșuează, iar Michelangelo deși a făcut schițe superbe pentru Bătălia de la
Cascia, nu apucă să înceapă pictura deoarece este chemat la Roma de Papa Iulian al II-lea.