You are on page 1of 49

INTRODUCERE……………………………………………………………………………….

3
CAPITOLUL 1. MECANISMUL DE FUNCŢIONARE A PIEŢEI FINANCIARE……… 5
1.1. Constituirea, circulaţia şi utilizarea capitalurilor …………………………………….......... 5
1.2. Funcţiile pieţei financiare…………………………………………………………………... 6
1.3. Actorii pieţei de capital……………………………………………………………………... 8
1.4. Instrumentele pieţei de capital………………………………………………........................ 9
1.5.Indicii bursieri………………………………………………………………………………….. 11
1.5.1. Definiţie şi criterii de clasificare………………………………………………………. 11
1.5.2. Principii de construcţie a indicilor bursieri şi metodologia de calcul…………………… 12
1.5.3. Indicii pieţei de capital din România……………………………………………………... 13
CAPITOLUL 2 - PIAŢA DE CAPITAL AUTOHTONĂ…………………………………… 20
2.1. Bursa de Valori Bucureşti………………………………………………………………….. 20
2.1.1. Pieţele administrate de BVB…………………………………………………………... 20
2.1.2. Priorităţi strategice ale BVB…………………………………………………………... 21
2.2. Autoritatea de Supraveghere Financiară - ASF…………………………………………….. 24
2.2.1. Supravegherea integrată a pieţelor financiare ………………………......................... 26
2.2.2. Monitorizarea Integrată a Pieţelor…………………………………………………….. 26
2.2.3. Protecţia Consumatorilor………………………………………………........................ 27
2.2.4. Educaţie Financiară……………………………………………………......................... 27
2.2.5. Managementul Riscurilor……………………………………………………………… 28
2.2.6. Managementul Crizelor………………………………………………………………... 28
2.2.7. Stabilitatea financiară…………………………………………………......................... 29
CAPITOLUL 3. ANALIZA EVOLUŢIEI BURSIERE NAŢIONALE ŞI MONDIALE … 30
3.1. Evoluţia bursieră mondială în 2013 ………………………………….................................. 30

3.1.1. Performanţa BVB în top - ul mondial ………………………………………………… 30


3.1.2. Evoluţia globală a burselor……………………………………………………………... 31

3.2. Evolutia pieţei de capital româneşti în anul 2013…………………………………………... 33


1 fond a B.V.B……………………………….
3.2.1.Piata reglementată de acţiuni şi unităţi de 34
3.2.2. Performantele individuale ale emitentilor listati pe piata reglementata de actiuni…… 38
3.2.3. Piata Rasdaq si alte piete de actiuni administrate de BVB…………………………… 40
3.2.4. Piata de obligatiuni a Bursei de Valori Bucuresti……………………………………… 42
3.3. Analiza performanţelor BRD……………………………………………………………... 44
3.3.1. Mediul economic si bancar in 2013…………………………………………………… 45
3.3.2. Activitatea bancii……………………………………………………………………….. 45
3.3.3. Analiza pozitiei financiare……………………………………………………………… 46
3.3.4. Pozitia de lichiditate……………………………………………………………………. 48
3.3.5. Evoluţia bursieră………………………………………………………………………... 49
CONCLUZII…………………………………………………………………………………… 51
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………........................ 53
Anexa nr.1. Topul creşterii bursiere la nivel mondial………………………………………… 54

2
INTRODUCERE

Încă din antichitate, începuturile economice au condus şi la manifestarea incipientă a


relatiilor financiare. Ultimele două secole au condus la formarea pieţei financiare care a
constituit suportul dezvoltării economiei moderne, prin volumul de fonduri puse la dispozitie
într-un cadru organizat şi pe baza mecanismului cerere-ofertä. Formarea şi dezvoltarea pietei
de capital din România şi constituirea Bursei de Valori, reprezintă componente esentiale ale
procesului de restructurare a sistemului economic în tara noasträ şi de creare a mecanismelor
şi instituiilor specifice unei economii de piaţă.

Dezvoltarea unei pieţe de capital în tara noastră, care sa atinga nivelul din ţările cu
economie dezvoltatä, este indisolubil legata de crearea unei structuri adecvate a economiei
reale. Piata de capital reprezinta la rândul sau interfaţa valorică a acesteia. Numai prin crearea
unor relaţii la nivel macroeconomic de stimulare reciprocă se poate obtine nivelul de
dezvoltare dorit. In ultima instanta, economia reală investete, creează capacităţi de productie,
dar cu finantare asigurată de piata de capital. Ca efect invers, economia reală multiplică
resursele investite care conduc la consolidarea pietei financiare. Criza financiară a afectat grav
funcţionarea economiei globale. Perturbaţiile înregistrate au întrerupt circuitul normal
economie reală – economie financiară cu efecte negative pentru ambele . Lucrarea este
structurată pe trei capitole, ponderea fiind deţinută de studii practice.

Capitolul I, tratează conceptele teoretice ale pieţelor de capital, cum ar fi mecanismul


circuitelor financiare, funcţiile, instrumente specifice, participanţi la activitatea pieţei. Tot în
cadrul acestui capitol am abordat constucţia şi importanţa indicilor bursieri. Cât timp bursa
este considerată barometrul economiei, practic indicii vor reflecta starea acesteia. Am abordat
în mod special multitudinea indicilor bursei româneşti, atât cei pentru piaţa internă cât şi cei
internaţionali.

Capitolul II, abordează piaţa internă de capital şi instituţiile acesteia. În cazul bursei de
valori am vizat tipologia pieţelor pe care le administrează. De subliniat că una din priorităţile
momentului o constituie introducerea codului de guvernanţă corporativă. Criza financiară a

3
avut printe cauze şi comportamentul neconform a participanţilor la activitatea bursieră. Un alt
aspect care mi sa părut important de tratat este cel al constituirii Autorităţii de Supraveghere
Financiară. Criza a demonstrat că în perioade de recesiune, autorităţile de supraveghere a
diferitelor segmente ale pieţei financiare, dacă acţionează independent nu pot face faţă
situaţiei. Pe baza acestei constatări, cu efecte grave în economie, sa luat la nivel european
decizia de a fi reunite sub aceiaşi conducere. Am considerat că este util să realizez o abordare
globală a evoluţiei a burselor, care în fapt reprezintă o sondare a stării economie mondiale. De
remarcat că bursa românească, sub aspectul performanţei, se situiază pe un loc onorant.

Capitolul III, analizează performanţele bursiere şi a tre emitenţi cotaţi la Bursa de


Valori Bucureşti. La modul general se constată înscrierea bursei pe un trend crescător şi
ceşterea numărului de emitenţi externi cotaţi la secţiunea internaţională. Emitenţii analizaţi
sunt reprezentanţi ai unor sectoare economice diferite. Raţionamentul selecţiei a vizat
sectoarele cu cea mai mare perspectivă de creştere pe termen lung.

Consider că prin modul de structurare a lucrării am reuşit să tratez cele mai importante
aspecte ale pieţei de capital autohtaone şi a procesului de integrare europeană a acesteia. În
condiţiile în care se speră că sa depăşit criza financiară, urmărirea cu atenţiei a evoluţiei pieţei
de capital poate semnala anticipat eventualele reveniri ale condiţiilor de criză.

4
CAPITOLUL 1

MECANISMUL DE FUNCŢIONARE A PIEŢEI FINANCIARE

1.1. Constituirea, circulaţia şi utilizarea capitalurilor

Piaţa financiară reprezintă sursa de alimentare cu capitaluri pentru satisfacerea nevoilor


diverse ale lumi, în special de ordin economic. Pentru a înţelege necesitatea constituirii pieţei
financiare şi a mecanismului de funcţionare a acesteia trebuie scoase în evidenţă
caracteristicile nevoilor şi resurselor de finanţare1:

 Resursele se constituie ca urmare a procesului de economisire a populaţiei, a agenţilor


economici şi a statului. Prin urmare, există o disipare a fondurilor băneşti, iar rămase la acest
stadiu nu pot fi valorificate. Economisirea, definită ca renunţare la un consum prezent pentru
asigurarea unui consum viitor mai mare, scoate în evidenţă intenţia deţinătorilor de a găsi căi
de multiplicare a capitalurilor de care dispun.
 Nevoile de finanţare sunt concentrate pe obiective de investiţii care solicită fonduri mari.
Totodată, investiţia reprezintă singura modalitate de refacere şi creştere a capitalurilor.
Distribuţia planetară a capitalurilor şi a nevoilor de finanţare nu este însă uniformă.
Economia mondială este formată din zone puternic dezvoltate unde apar excedente de
capitaluri peste nevoile de finanţare şi zone slab dezvoltate unde resursele sunt insuficiente în
raport cu cerinţele (deficit). Se impune, deci o deplasare spaţială a capitalurilor
corespunzător nevoilor de investiţii. Plasamentul de fonduri financiare sub orice formă
asociază o multitudine de riscuri, care pot fi eliminate sau atenuate numai dacă există
mijloacele necesare. Asigurarea mobilităţii surselor de finanţare, valorificarea lor superioară şi
garanţia recuperării acestora, reclamă un cadru mondial organizat care să deţină instrumente şi
mijloace adecvate pentru scopurile propuse. Acest cadru este format de piaţa financiar-
valutară internaţională care reuneşte la nivel global cererea şi oferta agregată de capitaluri.
Din această reuniune rezultă formarea a două fluxuri financiare principale:
 fluxul primar prin care capitalurile se deplasează de la sursă către utilizatori;

1
Vlad C. - Finanţele în era globalizării, Ed Lambert, Germania, 2015

5
 fluxul secundar, decalat în timp de cel primar prin care se restituie capitalurile
împrumutate şi sumele care constituie remunerarea acestora (profituri, dobânzi, etc.); tot prin
acest flux se pot transfera însă şi riscurile.

Fig. nr. 1.1. Constituirea, circulaţia şi utilizarea capitalurilor

Utilizatori de Piaţa Instituţii Economii


capitaluri financiară specializate disipate
în concentrarea
capitalurilor
agenţi  compară cererea  Bănci 
economici cu oferta  societăţi de
 asigură investiţii agenţi
instituţii instrumente  societăţi de economici
financiare financiare şi asigurări
 alte instituţii populaţie
mijloace de plată
guverne financiare
 instrumente de burse de valori
acoperire a riscurilor
Nevoi de Intermediar Surse de finanţare
finanţare
Sursa:Vlad C. - Finanţele în era globalizării, Ed Lambert, Germania, 2015

La nivel global prin mecanismele pieţei financiare se asigură echilibrul nevoi-resurse.


Celebra formulă a lui Keynes „investiţii=economii” necesită o nuanţare la nivelul economiei
unui stat. Egalitatea este valabilă doar în ipoteza unei balanţe valutare echilibrate, situaţie
practic imposibilă având în vedere dinamica fluxurilor financiare de intrare şi ieşire.
Excedentul soldului balanţei de plăţi externe arată că volumul economisirii este superior
nevoilor interne de investiţii şi prin urmare, apare transferul extern de capitaluri care se
direcţionează spre ţările în care finanţările se situează sub necesarul de investiţii. Acest
transfer, care în ultimă instanţă asigură echilibrul mondial, este posibil doar dacă se realizează
investiţii care să asigure rentabilitatea solicitată de către deţinătorii de capitaluri.

1.2. Funcţiile pieţei financiare

Pentru a-şi îndeplini rolul pe care îl are în economia mondială, piaţa financiară trebuie să
îndeplinească următoarele funcţii specifice:

6
 Prima şi cea mai importantă este cea de stabilire a valorii2 prin care se face o selecţie
riguroasă a proiectelor în care se investesc capitalurile. Acesta este un proces laborios prin
care se prelucrează informaţii despre mediul intern al celor care solicită capitaluri şi despre
mediul extern în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Informaţiile interne se referă la
performanţele economico-financiare prezente şi la cele previzionate după intrarea în funcţiune
a investiţiei pentru care se solicită capitalurile. Informaţiile externe au în vedere indicatorii
macroeconomici şi tendinţa de evoluţie a acestora pentru perioada de alocare a capitalurilor.
Tot în cadrul acestei funcţii se produce „ajustarea” relaţiei rentabilitatea investiţiei – costul
capitalului. Printr-un proces de feed-back costul capitalurilor care include şi o primă de risc
trebuie să fie inferior rentabilităţii scontate a investiţiei. În acest fel se asigură o remunerare
atât pentru capitaluri cât şi pentru utilizator, care în caz contrar nu ar mai fi interesat să
investească. Investiţiile cu rentabilităţi superioare sunt puţine. Apariţia unui domeniu super
rentabil atrage imediat capitaluri din alte domenii sporind în ritm înalt oferta şi implicit
reducerea rentabilităţii. Oscilaţia dobânzilor în piaţa financiară într-un sens sau altul face ca
unele investiţii să devină rentabile sau nerentabile. Prin urmare, creşterea dobânzilor frânează
circuitul capitalurilor, după cum scăderea acestora stimulează mişcările de capital. În
principiu, costurile capitalurilor (care reprezintă rentabilitate pentru deţinători) pot creşte în
corelaţie cu rentabilitatea alocărilor.
 Funcţia de transfer include cele două tipuri de fluxuri financiare prin care capitalurile
ajung la locaţii eficiente şi se asigură returnarea şi remunerarea lor.
 Funcţia de protecţie a capitalurilor3 se realizează printr-un sistem organizat şi
instrumente financiare adecvate, care reduc considerabil riscurile asociate.
 Funcţia de informare. Obţinerea informaţiei necesare procesului de anticipare a valorii
este esenţială pentru alocarea eficientă a capitalurilor. Transparenţa pieţelor financiare permite
accesul la informaţie, iar mijloacele moderne de comunicare o asigură în timp real. Având în
vedere faptul că deţinerea informaţiei este egală cu o evaluare corectă a fenomenului
economico-financiar, această funcţie este integrată de multe ori celei de stabilire a valorii. Un
aspect dezbătut în literatura de specialitate este cel al diferenţierii sau identităţii conceptelor de
„piaţă financiară” şi „piaţă de capital”. Chiar dacă teoretic nu există o unitate de interpretare,

2
Stancu I. - Finanţe ,ediţia a IV-a, Ed.Economicä,Bucureti,2012
3
Stancu I. - Finanţe ,ediţia a IV-a, Ed.Economicä,Bucureti,2012

7
sub aspect practic interesul se îndreaptă spre caracteristicile activelor financiare. Acestea pot fi
încadrate în trei mari categorii:
 Active bancare, care nu sunt negociabile, implică un risc redus dar şi o rentabilitate slabă
(dobânzi).
 Active de capital, sunt plasamente pe termen mediu şi lung, pot fi negociate ceea ce le
conferă un grad ridicat de lichiditate. Aceste active au cel mai mare potenţial de rentabilitate,
dar presupun şi riscuri ridicate.
 Active monetare negociabile, acoperă nevoile de plasament pe termen scurt.

Ca urmare a inovaţiilor intervenite în ultimele decenii în piaţa financiară, a mai apărut o a


patra categorie active hibride care combină caracteristici specifice celor trei categorii de bază.
În funcţie de oportunităţile de plasament apărute, de orizontul de timp şi de apetenţa la risc a
investitorilor se poate decide pentru un activ sau altul ori pentru constituirea unui portofoliu
care să includă mai multe în anumite proporţii considerate optime.

1.3. Actorii pieţei de capital

Condiţia existenţei pieţei financiare este dată de satisfacerea intereselor a două mari
categorii de operatori:

 Investitorii de capital sunt cei care deţin excedente de fonduri şi care urmăresc un
plasament avantajos a acestora constituind oferta care se manifestă pe pieţele financiare.În
această categorie se includ atât investitori individuali cât şi instituţionali:

 economiile populaţiei, aşa-numitul „segment de retail”;


 instituţii financiare şi societăţi comerciale;
 bugetele administraţiei centrale şi locale.
De pe poziţia investitorului de capital, piaţa financiară trebuie să ofere un anumit nivel de
rentabilitate şi siguranţa recuperării capitalurilor. Un inconvenient pentru aceştia îl
constituie faptul că în timp ce capitalurile lor sunt imobilizate într-o afacere, pot apărea
oportunităţi de plasament mult mai rentabile. Pentru aceasta ei solicită pieţei financiare o
bună lichiditate care să le permită recuperarea cât mai rapidă a capitalului investit (bursa
de valori).

8
 Antreprenorii sau emitenţii de valori mobiliare sunt cei care solicită fonduri externe
pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare în economia reală. Viabilitatea acestor proiecte
precum şi performanţele înregistrate până la momentul implementării acestora sunt decisive
pentru atragerea de capital. Sub aspect tehnic, procurarea fondurilor necesare se face prin
emisiunea de titluri de valoare în relaţie directă cu piaţa primară. Reacţia pieţei financiare, de
acceptare sau respingere a acestor titluri reprezintă în majoritatea cazurilor o
confirmare/infirmare că investiţiile proiectate satisfac exigenţele privind rentabilitatea şi
acoperirea riscului asociat. Emitenţi de titluri de valoare mai pot fi şi organismele publice, care
utilizează capitalurile atrase pentru completarea deficitelor temporare şi realizarea unor
investiţii. Împreună, cele două categorii de antreprenori constituie cererea de capital.
 Intermediarii care sunt reprezentaţi de instituţii specializate sau persoane calificate în
operaţiuni de piaţă. Relaţia directă între deţinătorii de capitaluri şi utilizatori cuprinde un
volum redus de fonduri şi este posibilă mai ales pe plan naţional. Intermediarii deţin
informaţiile necesare pentru un plasament avantajos şi pentru gestionarea corespunzătoare a
riscurilor.

1.4. Instrumentele pieţei de capital

Piaţa de capital utilizează instrumente specifice de tipul activelor financiare,


purtătoare de drepturi şi obligaţii pentru părţile implicate. Pe lângă posibilitatea de transfer
rapid şi valorificarea superioară a capitalurilor oferă şi posibilitatea recuperării rapide a
acestora prin caracterul lor negociabil. Principalele titluri care asigură transferul capitalurilor
sunt:

 Acţiunea reprezintă partea indivizibilă a capitalului social constituit de o firmă.


Emisiunea acestora se face pentru atragerea capitalului necesar înfiinţării cât şi mai ales pentru
finanţarea proiectelor de dezvoltare. Sub aspect juridic, acţiunea conferă dreptul de
coproprietate pentru deţinător, drept în virtutea căruia participă la luarea deciziei. Proporţional
cu procentul de deţinere, acţionarul beneficiază de rezultatele societăţii, dar îşi asumă şi
riscurile activităţii. Veniturile pe care le pot asigura acţiunile sunt sub formă de capital
(diferenţa dintre preţul de cumpărare şi cel de vânzare) şi sub formă de dividend (remuneraţie
din partea emitentului). Tipologic, acţiunile au cunoscut în ultima vreme o mare diversificare

9
prin care se asigură o mobilizare mai mare a capitalurilor. Sub impulsul „efectului de
clientelă” s-au creat acţiuni privilegiate destinate investitorilor care urmăresc mărirea
consumului prezent. Acestea asigură un venit fix, asemenea obligaţiunilor, în schimbul
renunţării la dreptul de vot. Acţiunile reprezintă principalul instrument cu care se operează pe
piaţa de capital, unde deţin aproximativ 80% din volumul total al tranzacţiilor.
 Obligaţiunile sunt titluri de creanţă ale deţinătorului asupra emitentului. Ele dau dreptul
la încasarea unei dobânzi (cupon) pentru perioada de deţinere, iar valoarea lor se restituie la
scadenţă. Emisiunea şi deţinerea de obligaţiuni, ca alternativă pentru acţiuni se întemeiază pe
o serie de motivaţii. Pentru emitent, titlul de creanţă nu modifică structura de decizie care îi
asigură controlul în firmă, iar costurile antrenate cu plata dobânzilor sunt mai mici decât în
cazul acţiunilor. Investitorul de capital obţine o remuneraţie superioară unui depozit bancar,
iar expunerea la risc este mai redusă. Posibilitatea de conversie oferită de anumite tipuri de
obligaţiuni îi permite ca într-un anumit interval de timp să devină acţionar. În ceea ce priveşte
remuneraţia, obligaţiunile emise în România, atât de corporaţii cât şi de organismele publice,
asigură 1-2 procente peste media dobânzilor BUBID-BUBOR de pe piaţa internaţională.
 Titluri derivate. Apariţia derivatelor este legată în primul rând de nevoia acoperirii
riscurilor care se manifestă în piaţa financiară (hedging), dar şi pentru obţinerea unor venituri
suplimentare. Cele mai utilizate titluri de acest gen, sunt contractele futures şi opţiunile.
Contractele futures permit vânzarea/cumpărarea de active financiare la o dată viitoare la un
preţ stabilit în momentul încheierii contractului. Toate elementele contractului sunt
standardizate exceptând preţul. Sunt negociabile pe piaţa secundară de capital. Valoarea lor
este marcată zilnic la piaţă în funcţie de cererea şi oferta care se manifestă. Contractul oferă
posibilitatea executării la scadenţă, dar şi vânzarea lui până la acea dată (închiderea poziţiei).
Asemănătoare ca efecte sunt şi contractele forward, deosebirea constând în aceea că acestea
nu sunt standardizate şi nu pot fi negociate pe bursă. Ele se încheie prin negociere directă
între părţi pentru cantităţi de active variabile.
Opţiunile sunt tot contracte viitoare care conferă cumpărătorului dreptul dar nu şi obligaţia
de a achiziţiona o cantitate standard de active în schimbul unei prime. Şi aceste instrumente
sunt negociabile la bursă, valoarea lor de piaţă fiind dependentă de cea a activului suport.
Intermedierea acestor titluri şi implicit plasamentul capitalurilor se realizează prin
componentele primare şi secundare ale pieţei de capital. Piaţa primară este cea pe care se
10
cumpără titlurile nou emise, acordă asistenţă de specialitate şi asigură plasamentul acestora.
Avantajul creat emitentului constă în asigurarea în timp scurt a resurselor financiare de care
are nevoie. Piaţa secundară operează cu titluri aflate deja în circulaţie şi satisface nevoia de
lichiditate a deţinătorilor de capitaluri. O lichiditate bună a pieţei permite optimizarea
portofoliilor deţinute pentru obţinerea de rentabilităţi maxime la minimum de risc asumat.

11
CAPITOLUL 2
PIAŢA DE CAPITAL AUTOHTONĂ

2.1. Bursa de valori Bucureşti


2.1.1. Pieţele administrate de BVB

Bursa de Valori Bucureşti SA (BVB) a fost înfiinţatã în baza Deciziei Comisiei Naţionale a
Valorilor Mobiliare (CNVM) nr. 20/1995. BVB a fost constituită ca o instituţie de interes
public, non-profit, iar în 2005 a devenit societate pe acţiuni. Acţiunile emise de BVB au fost
admise la tranzacţionare pe piaţa reglementatã la vedere a BVB pe 8 iunie 2010. Obiectul de
activitate al Companiei este administrarea pieţelor financiare. BVB este principalul operator
de piaţă din România şi este o bursã de talie medie în regiune.
Bursa de Valori Bucureşti administreazã mai multe pieţe:
 Piaţa reglementată la vedere, pe care se tranzacţionează:
 acţiuni şi drepturi emise de entităţi din România şi internaţionale;
 titluri de credit: obligaţiuni corporative, municipale şi de stat emise de entităţi din
România şi obligaţiuni corporative internaţionale;
 titluri de participare la organisme de plasament colectiv: acţiuni şi unităţi de
fond;
 produse structurate, OPCVM-uri tranzacţionabile (ETF-uri);
 Piaţa reglementatã la termen, pe care se tranzacţioneazã contracte futures pe acţiuni,
indici, mãrfuri şi curs valutar;
 Sistemul alternativ de tranzacţionare (ATS), pe care se tranzacţioneazã acţiuni străine
listate pe o altã piaţă şi valori mobiliare emise de societăţi româneşti neeligibile pentru piaţa
reglementată;
 Piaţa RASDAQ, pe care se tranzacţioneazã acţiuni şi drepturi emise de entitãţi din
România, majoritatea provenind din programul de privatizare în masã.
Veniturile operaţionale ale BVB sunt realizate, în principal, din activitatea de tranzacţionare a
tuturor instrumentelor listate, precum şi din activitatea de listare a companiilor şi

12
instrumentelor pe diferite pieţe şi din vânzarea de informaţii către vendor de date şi alţi
utilizatori.
2.1.2. Priorităţi strategice ale BVB
1. Suport pentru încheierea cu succes a ofertelor publice pentru companiile de stat
Încă din prima parte a anului 2012, BVB a elaborat şi a prezentat public oferta tehnică
şi operaţională pentru derularea ofertelor publice prin intermediul BVB. În prima etapă, BVB
a contribuit la promovarea ofertei, prin participarea, alături de consorţiul ofertei, la seria de
roadshow-uri externe dedicate şi prin asigurarea de publicitate ofertei, prin toate mijloacele
accesibile pe plan intern şi internaţional. BVB a răspuns cerinţelor participanţilor şi
investitorilor, modernizându-şi regulile şi sistemele, în scopul alinierii la cele mai bune
practici internaţionale şi oferind transparenţă procesului de subscriere.
2. Listarea de companii noi la BVB şi creşterea numãrului de investitori activi
Modificări aduse Codului BVB permit tranzacţionarea companiilor din state ne-
membre pe Sistemul Alternativ de Tranzacţionare. Primele 5 companii americane au început
tranzacţionarea pe sistemul ATS al BVB, din 2012, numãrul acestora crescând la 11 în
prezent. De asemenea, alte 5 companii din state membre ale UE au început tranzacţionarea la
BVB, astfel că la sfârşitul anului 2013, numãrul companiilor din secţiunea Internaţională a
ATS a ajuns la 26. De asemenea, pe segmentul ATS a început tranzacţionarea primei companii
româneşti listate pe acest sistem.
3. Dezvoltarea capabilităţilor BVB, precum şi a produselor şi serviciilor oferite
BVB a continuat demersurile începute în 2011, realizând modificări ale Codului BVB
legate de implementarea unei pieţe deal pentru produsele structurate, precum şi a unei pieţe
dedicate tranzacţionãrii valorii de răscumpărare aferente unei emisiuni individuale de produse
structurate de tip certificate turbo, în cadrul a douã şedinţe de tranzacţionare succesive, în
situaţia atingerii preţului „knock-out” corespunzãtor emisiunii respective. De asemenea, BVB
a fãcut eforturi pentru dezvoltarea infrastructurii în sensul susţinerii ofertelor publice, luând o
serie de măsuri care au implicat:
 flexibilitate, prin configurarea ofertei publice în conformitate cu cerinţele specifice incluse
în prospectul / documentul de ofertă şi protocolul tehnic dintre BVB şi intermediarul ofertei

13
(care pot viza: modalitatea de difuzare în timp real a subscrierilor aferente unei oferte,
acomodarea unor tipuri diferite de alocări, etc);
 accesibilitate, prin infrastructura de acces la nivelul standardelor internaţionale;
 siguranţă, prin utilizarea platformelor tehnice ale grupului BVB, care şi-au demonstrat
fiabilitatea, siguranţa în funcţionare şi care dispun de sisteme de back-up şi plan de
continuitate operaţională.
4. Îmbunătăţirea guvernanţei corporative şi a funcţionării BVB ca şi Grup
Activităţile BVB în această direcţie s-au concentrat atât pe îmbunãtãţirea cadrului de
guvernanţă corporativă în cadrul BVB, cât şi pe promovarea Guvernanţei Corporative în
rândul participanţilor la piaţa de capital. Consiliul Bursei şi-a asumat creşterea gradului de
aderare al BVB la Codul de Guvernanţă Corporativă propriu. Sau elaborate Statutul de
guvernanţă corporativă al companiei, Politica de diseminare a informaţiilor, Procedura pentru
desfăşurarea adunărilor generale ale companiei, Procedura privind consultările publice.
5. Simplificarea şi îmbunãtăţirea reglementărilor, reducerea birocraţiei şi aplicarea celor
mai bune practici internaţionale
BVB a acordat o atenţie deosebită identificării problemelor ridicate de investitori,
participanţi şi emitenţi. O prioritate a constituit-o promovarea simplificării şi standardizării
accesului acţionarilor instituţionali strãini la adunãrile generale ale companiilor listate. La
iniţiativa BVB, a fost organizat un colectiv comun de lucru împreunã cu alte instituţii ale
pieţei de capital, având ca obiectiv finalizarea demersurilor pentru crearea unui cadru legal
adecvat acestor aspecte. Un alt proiect a constat în colaborarea cu alte entităţi ale grupului
BVB pentru promovarea segregãrii formale între conturile de tranzacţionare şi de
decontare/custodie în scopul conformãrii la standardele şi practicile internaţionale privind
conturile globale.
6. Creşterea vizibiliăţii BVB şi a emitenţilor, precum şi a gradului de conştientizare a rolului
important pe care îl joacã piaţa de capital din România
BVB a realizat o serie de programe de PR şi marketing, cu scopul de a poziţiona piaţa
de capital ca instrument de finanţare a companiilor şi de a promova în rândul investitorilor
emitenţi instrumentele financiare existente pe piaţa localã. S-au realizat diverse evenimente în
care BVB a dezvoltat parteneriate cu instituţii media (Wall-street.ro, doingbusiness.ro etc),
firme de brokeraj (Tradeville, Intercapital), emitenţi (Fondul Proprietatea – FP) şi alte
14
organizaţii (Junior Achievement Romania, British School of Bucharest, Bloomberg etc) pentru
realizarea de programe de training şi educaţionale care sã promoveze piaţa de capital ca
alternativã de finanţare, produsele şi serviciile oferite de BVB şi mecanismele pieţei de
capital.
De asemenea, au fost organizate seminarii educaţionale:
 pentru companiile din portofoliul Fondului Proprietatea, pentru problematici legate de
guvernanţă corporativã în companii de stat;
 pentru directorii financiari din cadrul companiilor listate la BVB, precum şi a celor din
portofoliul FP, pentru prezentarea soluţiilor investiţionale Bloomberg care îi pot sprijini în
procesul decizional.
7. Dezvoltarea dialogului dintre BVB şi instituþiile/autoritãţile relevante pentru piaţa de
capital
BVB promoveazã un dialog constructiv cu ASF, în scopul promovãrii propunerilor
care vizeazã dezvoltarea pieţei bursiere. Ca urmare a întâlnirilor la nivelul Consiliului Bursei
cu membrii ASF , s-au organizat colective comune de lucru la nivel executive pentru punerea
în aplicare a mãsurilor agreate la nivel de conducere. Un eveniment remarcabil a fost
semnarea parteneriatului cu London Stock Exchange (LSE), eveniment marcat prin
deschiderea oficialã a unei şedinţe de tranzacţionare la BVB, urmat şi de deschiderea oficialã a
unei şedinţe de tranzacţionare la LSE de cãtre o delegaţie formatã din reprezentanţi ai pieţei de
capital din România, condusã de un reprezentant al Guvernului României. În cursul anului,
BVB a susţinut prezentãri la o serie de evenimente internaţionale, cu scopul promovãrii pieţei
de capital româneşti, a potenţialului acesteia dar şi a privatizãrilor programate.
8. Creşterea rolului educaţional al BVB
Unul din obiectivele acestei direcţii strategice este transformarea BVB într-un formator
de opinie cu privire la piaţa de capital. În acest sens, a fost realizat un program cu scop
educaţional, beneficiarii fiind studenţi, investitori, emitenţi, companii şi mass-media. BVB a
organizat mai multe programe de internship de care au beneficiat studenţi de profil economic
şi juridic, contribuind astfel la familiarizarea acestora cu mecanismele şi procedurile specifice,
pregãtindu-i fie pentru orientare profesionalã în domeniu, fie pentru calitatea de investitor.

15
2.2. Autoritatea de Supraveghere Financiară - ASF
Autoritatea de Supraveghere Financiară sa înfiintat prin Legea nr.113/2013 pentru
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012. Autoritatea de Supraveghere
Financiară(A.S.F.), se înfiinţează ca autoritate administrativă autonomă, de specialitate, cu
personalitate juridică, independentă, autofinanţată, care îşi exercită atribuţiile potrivit
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor
şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii
Private (C.S.S.P.P.). În exercitarea atribuţiilor sale, stabilite de prezentul act normativ,
activitatea A.S.F. nu va fi îngrădită de nicio altă autoritate.

A.S.F. exercită atribuţii de autorizare, reglementare, supraveghere şi control asupra:


A) Intermediarilor de operaţiuni cu instrumente financiare; societăţilor de servicii de
investiţii financiare; organismelor de plasament colectiv; societăţilor de administrare a
investiţiilor; consultanţilor de investiţii financiare; pieţelor de instrumente financiare;
operatorilor de piaţă şi de sistem; depozitarilor centrali; caselor de compensare-decontare;
contrapărţilor centrale; operaţiunilor de piaţă; emitenţilor de valori mobiliare; Fondului de
compensare a investitorilor;

B) Societăţilor comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare, a


societăţilor mutuale, denumite în continuare asigurători, respectiv reasigurători, precum şi a
intermediarilor în asigurări, supravegherea asigurătorilor şi reasigurătorilor care îşi desfăşoară
activitatea în sau din România, supravegherea activităţii intermediarilor în asigurări şi
reasigurări, precum şi a altor activităţi în legătură cu acestea.

C) Sistemului de pensii private, pensiile facultative, Fondului de garantare a drepturilor din


sistemul de pensii private.

D) Tuturor entităţilor, instituţiilor, operatorilor de piaţă şi emitenţilor de valori mobiliare,


precum şi operaţiunilor şi instrumentelor financiare reglementate de legislaţia secundară emisă
anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

16
Competente de autoritate europene si internationale ale ASF

A.S.F. este autoritatea competentă din România privind:

 agenţiile de rating de credit ;


 utilizările abuzive ale informaţiilor confidenţiale şi manipulările pieţei;
 pieţele instrumentelor financiare;
 aplicarea şi urmărirea respectării actelor normative de directă aplicabilitate emise la
nivelul Uniunii Europene, în domeniile de competentă;
 este unica autoritate naţională competentă pentru reprezentarea intereselor internationale
ale României fiind membră de drept în următoarele autorităţi internaţionale:
 Organizaţia Internaţională a Comisiilor de Valori Mobiliare - IOSCO,
 Autoritatea Europenă pentru Valori Mobiliare şi Pieţe - ESMA,
 Autoritatea Europenă de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale
 Asociaţia Internaţională a Supraveghetorilor în Asigurări – IAIS.

Obiective, atributii si prerogative


In exercitarea atributiilor si prerogativelor prevazute, A.S.F. contribuie la
consolidarea unui cadru integrat de functionare si supraveghere a pietelor, participantilor si
operatiunilor pe aceste piete si are ca obiective:

 asigurarea stabilitatii, competitivitatii si bunei functionari a pietelor de instrumente


financiare, promovarea increderii in aceste piete si in investitiile in instrumente financiare,
precum si asigurarea proectiei operatorilor si investitorilor impotriva practicilor neloiale,
abuzive si frauduloase;
 promovarea stabilitatii activitatii de asigurare si apararea drepturilor asiguratilor;
 asigurarea unei functionari eficiente a sistemului de pensii private si protejarea intereselor
participantilor si ale beneficiarilor.
Domeniile în care Autoritatea de Supraveghere Financiară are atribuţii sunt:
 Supravegherea integrată a pieţelor financiare;
 Monitorizarea integrată a pieţelor financiare;
 Protecţia consumatorilor;
 Educaţie financiară;

17
 Managementul riscurilor;
 Managementul crizelor;
 Stabilitate financiară.

2.2.1. Supravegherea integrată a pieţelor financiare

Criza a adus la lumină anomalii majore în sistemul de reglementare şi supraveghere.


Legătura dintre supravegherea prudenţială şi stabilitatea financiară globală nu a fost clar
recepţionată şi nici înţeleasă. De aceea la nivel mondial un nou concept în cadrul structurilor
de supraveghere a fost lansat şi se implementează, cel al politicilor macro-prudenţiale, cu
scopul final de a identifica, rezolva şi a evita riscurile sistemice. Abordarea macro prudenţială
determină o integrare a elementelor comune de risc aferente celor trei pieţe supravegheate de
către ASF, cea a asigurărilor, a investiţiilor financiare şi a pensiilor private. Supravegherea
integrată transcende activitatile micro asigurând cadrul unitar pentru a monitoriza riscurile
operaţionale şi sistemice, din perspectiva proceselor, oamenilor şi a sistemelor. Supravegherea
integrată va asigura o abordare unitară a prevenirii şi răpsunsului la crize, inclusiv testarea la
stres a entităţilor şi a structurilor. Directia supraveghere Integrată din cadrul ASF trebuie să
sincronize aspectele interne cu cele externe, asigurând o verificare a aplicării unitare a
legislaţiei europene în cea naţională.

2.2.2. Monitorizarea Integrată a Pieţelor

Criza financiară a evidenţiat modalitatea în care s-au materializat unele riscuri în


întregul sector financiar, subliniind astfel necesitatea existenţei unei supravegheri suplimentare
la nivel consolidat, supraveghere bazată pe o completare a cerinţelor de supraveghere
prudenţială sectorială cu referire în special la interconexiunile din interiorul
grupului/conglomeratului financiar. Serviciul de Monitorizare Integrată a Pieţelor prin
obiectivele urmărite îşi propune o monitorizare suplimentară la nivel consolidat, atât a
grupurilor/conglomeratelor financiare cât şi a expunerilor pe tipuri de instrumente/pieţe a
instituţiilor financiare care activează pe piaţa instrumentelor și investiţiilor financiare,
asigurărilor-reasigurărilor și pensiilor private.Prin acţiunile întreprinse completează
supravegherea sectorială pentru a face faţă provocărilor în materie de supraveghere a

18
structurilor grupurilor/conglomeratelor financiare ale căror dimensiuni, interconectivitate şi
complexitate le fac deosebit de vulnerabile, dar și a expunerilor mari pe tipuri de
instrumente/pieţe, care se pot transforma într-o sursă de risc sistemic.

2.2.3. Protecţia Consumatorilor

La nivelul Serviciului Protecţia Consumatorilor din cadrul Direcţiei Supraveghere


Integrată, acest lucru se realizează prin:

 implementarea şi promovarea de strategii, planuri de acţiune şi recomandări în domeniul


protecţiei consumatorilor pe piaţa instrumentelor şi investiţiilor financiare, asigurărilor şi
pensiilor private;
 colectarea şi analiza datelor privind serviciile financiare şi impactul acestora pentru
consumatori;
 elaborarea de avertismente şi alerte pentru consumatori;
 monitorizarea activităţilor neconforme din piaţa financiară nebancară care pot dăuna
intereselor consumatorilor;
 evaluarea impactului de piaţă al noilor servicii şi instrumente financiare;
 elaborarea de analize privind plângerile consumatorilor, referitoare la servicii şi produse
financiare din pieţele supravegheate, dar şi analize cu privire la publicitatea înşelătoare sau
prezentarea de informaţii neconforme sau incomplete;
 monitorizarea posibilelor activităţi de intermediere/prestări de servicii de către firme
neautorizate, pentru clienţii de retail;
 activităţi de educare a consumatorilor pentru a îi ajuta pe aceştia să dobândească
cunoştinţele şi încrederea în propriile acţiuni, în scopul participării depline la mecanismul
pieţei financiare.

2.2.4. Educaţie Financiară

În contextul crizei financiare, educaţie financiară a început să fie recunoscută drept una
dintre deprinderile individuale majore în majoritatea economiilor lumii. Motivele de bază
pentru creşterea importanţei acestui domeniu includ tendinţa de transfer a unei game din ce în

19
ce mai largi de riscuri (financiare) către consumatori, tendinţa de creştere în complexitate a
serviciilor financiare, ritmul de evoluţie a pieţelor financiare, numărul din ce în ce mai mare
de consumatori-investitori activi precum şi recunoaşterea limitelor instrumentelor de
reglementare/supraveghere în direcţia protecţiei consumatorilor În plus, consecinţele crizei
financiare globale au demonstrat efectele negative ale unui nivel redus de educaţie financiară
atât pentru societate ca întreg cât şi pentru pieţele financiare respectiv pentru gospodării. Încă
din anul 2007, Comisia Europeană a emis Comunicarea COM(2007)808, care enumără
principiile de bază pentru furnizarea unor programe de educaţie financiară de calitate.

2.2.5. Managementul Riscurilor

În cadrul ASF, ca autoritate de supraveghere integrată, activităţile de managementul


riscurilor înglobează atât instrumente microprudenţiale, cât şi macroprudenţiale. Activităţile
de management al riscurilor sunt poziţionate la nivelul ASF pe două niveluri organizatorice
paralele, dar care relaţionează funcţional, astfel:

 instrumentele microprudenţiale sunt dezvoltate şi gestionate de compartimentele de


specialitate din cadrul fiecărui sector al ASF;
 instrumentele macroprudenţiale sunt dezvoltate şi gestionate în cadrul abordării
integrate a managementului riscurilor, de serviciile din cadrul Direcţiei de Supraveghere
Integrată;
 cadrul privind managementul riscului la nivelul fiecărui sector este armonizat în mod
corespunzător cu cel al celorlalte sectoare din ASF şi se integrează cu cel macroprudenţial care
stă la baza abordării integrate a managementului riscurilor.

Supravegherea microprudenţială şi supravegherea macroprudenţială, la nivelul întregii


pieţe financiare, sunt complementare: un sistem financiar stabil are nevoie de entităţi solide
din punct de vedere financiar, şi vice-versa.

2.2.6. Managementul Crizelor

20
Crizele pot avea mai multe surse, de la cele locale la cele generate de situaţii
internaţionale, de la criza de lichiditate până la criza căderii unei infrastructuri critice.
Crizele nu pot fi eliminate, din acest motiv la nivel integrat trebuie să existe planuri de
asigurare a continuităţii afacerii şi planuri de recuperare în caz de criză. La nivel internaţional
se constată o nouă abordare în conţinutul şi structura reglementării, supravegherii şi a
managementului crizelor, datorită eşecului filozofiei metodei de supraveghere din ultimii 20 de
ani. Datorită dematerializării tranzacţiilor, a infrastructurilor critice şi a utilizării tehnologiilor
informatice sunt esenţiale măsuri împotriva riscurilor sistemice generate de efectele
criminalităţii informatice şi pentru reducerea efectelor negative ale criminalităţii informatice,
a recuperării şi restabilirii business-ului după o criză.

2.2.7. Stabilitatea financiară

În vederea implementării cerinţelor Uniunii Europene, la data de 31 iulie 2007 a fost


semnat Acordul pentru cooperare în domeniul stabilităţii financiare şi al gestionării crizelor
financiare, în baza căruia a fost înfiinţat Comitetul Naţional pentru Stabilitate
Financiară(CNSF). Principalele atribuţii ale Comitetului Naţional pentru Stabilitate
Financiară vizează promovarea unui schimb permanent şi eficient de informaţii între
autorităţile responsabile cu reglementarea şi supravegherea diferitelor sectoare ale sistemului
financiar, Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Fondul de Garantare a Depozitelor în
Sistemul Bancar, precum şi evaluarea, prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de criză
financiară la nivelul instituţiilor financiare individuale, a grupurilor financiare sau a pieţei
financiare în ansamblu. Totodată, la data de 1 iunie 2008 a intrat în vigoare Acordul de
cooperare între autorităţile de supraveghere financiară, băncile centrale şi ministerele de
finanţe din U.E. privind stabilitatea financiară transfrontalieră. Noul acord include:
 principiile comune;
 cadrul analitic comun de evaluare a implicaţiilor sistemice ale unor potenţiale crize, în
vederea asigurării unei terminologii comune aplicabile crizelor financiare transfrontaliere;
 un ghid practic pentru gestionarea crizelor, care să reflecte o înţelegere comună a etapelor
şi procedurilor de parcurs într-o situaţie de criză transfrontalieră.
Cadrul legal de funcționare a CNSF eate dat de:

21
 Acordul pentru cooperare în domeniul stabilităţii financiare şi al gestionării crizelor
financiare şi actele adiționale nr.1,2 şi 3 ale acestuia;
 Acordul de cooperare între autoritațile de supraveghere financiară, băncile centrale și
ministerele de finanțe din Uniunea Europeană privind stabilitatea financiară transfrontalieră .

22
CAPITOLUL 3

ANALIZA EVOLUŢIEI BURSIERE NAŢIONALE ŞI MONDIALE

3.1. Evoluţia bursieră mondială în 2015

3.1.1. Performanţa BVB în top - ul mondial

Anul 2015 a fost foarte bun pentru burse la nivel internaţional, cu o creştere medie de
12,4% la nivelul a 76 de pieţe analizate. 40 de pieţe dintre cele 76 au creşteri de peste 10%
faţă de începutul anului. Astfel este cu atât mai importantă performanţa bursei de la Bucureşti,
care ocupă locul 15 în topul creşterilor la nivel mondial, cu un avans de 22,5% al indicelui
BET, care urmăreşte cele mai importante zece acţiuni locale cotate. Creşterea BET este cea
mai mare din ultimii patru ani. În 2012, indicele BET câştigase 18,7%, plasând bursa de la
Bucureşti în top 25 la nivel mondial. Piaţa de capital locală a beneficiat în aceşti doi ani de
evoluţiile pozitive ale burselor din SUA şi din vestul Europei şi a reuşit să atragă un interes
mai mare din partea investitorilor străini prin listările Nuclearelectrica şi Romgaz şi prin alte
tranzacţii importante derulate cu acţiuni Petrom şi Transgaz.Vedeta bursei de la Bucureşti a
fost în 2013 Fondul Proprietatea (FP), cu o creştere de 54%, care a tras în sus întreaga piaţă.
Fondul Proprietatea este cea mai tranzacţionată acţiune de pe bursa de la Bucureşti, cu un rulaj
de peste 4 miliarde de lei de la începutul anului. Dintre cele mai lichide acţiuni de pe bursă (cu
tranzacţii zilnice de peste 100.000 de euro), creşteri puternice au mai înregistrat şi acţiunile
Băncii Transilvania (TLV) şi cele ale producătorului de medicamente Biofarm Bucureşti
(BIO), ambele cu avansuri de 40%. Dintre celelalte acţiuni, cea mai mare creştere au avut-o
acţiunile dezvoltatorului imobiliar Impact (IMP), al căror preţ a crescut de patru ori în acest
an. Acţiunile OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din România (aprox. 25% din
totalul capitalizării bursiere), şi cele ale BRD, cea mai mare bancă locală listată, care au alături
de FP şi Banca Transilvania cele mai mari ponderi în indicele BET, au crescut în acest an cu
6,7%, respectiv 7,9%, şi au tras în jos evoluţia indicelui. Cea mai slabă evoluţie din BET au
avut-o acţiunile Transgaz Mediaş (TGN), cu o scădere de 16%. Creșterea pieței de capital din
România ca și a celei din Polonia, s-a datorat în special percepției investitorilor asupra
fundamentelor macroeconomice în contextul politicii monetare relaxate practicate de băncile

23
centrale. Corelațiile dintre indicele pieței de capital din România și cei ai piețelor din regiune
au ajuns la cel mai redus nivel din februarie 2009, arătând o decorelare a pieței de capital
românești față de tendința generală a piețelor de capital regionale. Corelațiile dintre indicii
bursieri scad când piețele de capital sunt în creștere, iar volatilitățile sunt reduse. Pe bursa de
la Bucureşti fondurile de pensii abia de doi ani au început să conteze şi să susţină cererea
locală de acţiuni. Programul de privatizări asumat de guvern în faţa FMI ar putea determina un
interes tot mai ridicat din partea investitorilor instituţionali străini. Aceste listări ar putea
propulsa România în rândul pieţelor emergente de capital, ceea ce ar aduce fluxuri de investiţii
mai consistente pe piaţa locală. Spre deosebire de alte pieţe din regiune, bursa de la Bucureşti
s-a corelat mai bine în acest an cu pieţele de capital dezvoltate, care au continuat creşterile
din 2012. Bursele din SUA au un avans mediu de 25%, iar Germania a crescut cu 19,3%,
indicele german DAX fiind la maxime istorice. România beneficiază mai ales de evoluţia
pozitivă a economiei germane, cea mai robustă din Uniunea Europeană, deoarece Germania
este cel mai mare partener comercial al României pe partea de exporturi. Economia României
a crescut în primele nouă luni ale anului cu 2,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar
exporturile au atins niveluri record în acest an.

3.1.2. Evoluţia globală a burselor

Bursele care reprezintă cele mai dezvoltate economii ale lumii au atins în 2013
maxime istorice, ceea ce reprezintă un semnal de însănătoşire a economiei mondiale. Cele mai
mari creşteri la nivel mondial le-au înregistrat în acest an bursele din Dubai (94%), Argentina
(90%) şi Abu Dhabi (56%). Dintre bursele mari, campioana este cea din Japonia, cu un avans
de 47%, urmată de bursele din SUA, cu plus 25%, şi Germania, cu o creştere de 19,35%. Top
burse este prezentat în anexa nr 1.

Bursele din SUA şi din Europa de Vest au fost susţinute în ultimii doi ani mai ales de
injecţiile de lichidităţi ale băncilor centrale (Fed în SUA, BCE în zona euro şi Bank of
England în Marea Britanie). Băncile centrale au alocat sute de miliarde de dolari pentru
achiziţii de titluri de stat din bilanţurile băncilor, iar aceşti bani au ajuns pe pieţele financiare
susţinând creşterea preţurilor activelor (acţiuni, obligaţiuni etc.). Băncile sperau ca o parte din

24
bani să ajungă şi în economia reală şi să susţină revenirea ei, dar deocamdată creşterea
economică în SUA şi în Europa de Vest rămâne anemică.

Fig nr.3.1. Evoluţia indicilor DAX şi S&P în 2013

Sursa: Bespoke Investment Group

Bursele din Emiratele Arabe Unite (Dubai şi Abu Dhabi) au fost propulsate în ultimii ani de
boomul imobiliar din regiune. În ultimii ani, statele din zona Golfului Persic, care au rezerve
uriaşe de lichidităţi din vânzarea de petrol, au realizat investiţii uriaşe în dezvoltări imobiliare.
Cele mai mari companii tranzacţionate în Dubai şi Abu Dhabi sunt dezvoltatorii imobiliari şi
companiile de construcţii.

Bursele din principalele ţări emergente (China, Rusia şi Brazilia) au înregistrat evoluţii slabe
în acest an, după ce şi în 2012 au mers prost. Bursa din China, a doua economie a lumii după
SUA, a scăzut cu 5,2% în acest an după o corecţie de 10% anul trecut.

În Europa de Sud – Est, doar Bulgaria are o evoluţie mai bună decât România în acest an, cu
un avans de 38%, însă după ce anul trecut bursa din ţara vecină a avut o evoluţie mult mai
slabă decât cea a bursei de la Bucureşti. În schimb, pieţele mai mari din regiune la care bursa
de la Bucureşti se raportează în general, respectiv Polonia, Ungaria, Cehia şi Austria, au
performanţe slabe în acest an. Ungaria şi Austria au creşteri de sub 2,5% de la începutul
anului, în timp ce Cehia şi Polonia au scăderi de 7,4%. Bursa din Polonia a mai pierdut în

25
acest an din imaginea foarte bună de care se bucura în rândul investitorilor străini, după ce
guvernul polonez a decis naţionalizarea parţială a activelor fondurilor de pensii private, care
au susţinut în ultimii zece ani creşterea pieţei poloneze. De mare interes este modul în care
bursele din Est sau comportat în perioada crizei financiare. Dacă în 2010 doar Bulgaria era pe
minus, în anul următor, fără excepţie, toate erau în aceiaşi situaţie. În 2013 se constată o
revenire, singura bursă care a înregistrat pierderi fiind cea din Ucraina.

Tabel nr.3.1. Evoluţia burselor din Europa de Sud – Est


Ţara 2010 2011 2015
Creştere(%) Locul în Creştere(%) Locul în Creştere(%) Locul în
clasament clasament clasament
Ucraina 52,92 1 - 41,47 86 -11,06 71
Estonia 46,64 2 -23,21 68 11,50 37
România 12,76 14 -18,81 59 22,54 15
Ungaria 10,88 17 -19,82 61 2,44 52
Cehia 10,58 18 -26,06 73 -7,36 67
Polonia 3,36 44 -21,21 66 -7,38 69
Bulgaria -4,63 66 -11,96 31 38,22 7
Sursa: Topul mondial al burselor 2010 - 2013

Volatilitatea perioadei este foarte mare ceea ce induce un risc considerabil pentru plasamentele
financiare. În atari condiţii atitudinea investitorilor, mai ales străini, este reţinută.

3.2. Evolutia pieţei de capital româneşti în anul 2015


Piaţa de capital din România, deși una dintre cele mai mici din Europa, este
considerată o piață cu un potenţial de dezvoltare ridicat.
Fig nr.3.2. Capitalizarea bursieră(mild lei) Fig nr.3.3. Nr. tranzacţii şi lichiditatea

26
Sursa: www.bvb.ro

În prezent, activitatea pieţei de capital se desfășoară pe două pieţe reglementate, pe


care se tranzacționează un număr de 1.130 de emitenţi, capitalizarea bursieră totală ridicându-
se la aproximativ 119 miliarde lei (circa 27 de miliarde de euro). Asemenea evoluţiei pieţelor
de capital din zona Euro, care au marcat, în ultimii trei ani, o redresare semnificativă, evoluţia
pieţelor bursiere din România şi, implicit, a indicilor bursieri, a consemnat creşteri vizibile. Se
manifestă o tendinţă de îmbunătăţire a percepţiei investitorilor faţă de riscurile asociate
plasamentelor pe piaţa de capital, fapt care ”modelează” aversiunea acestora faţă de risc, cu
implicații favorabile asupra cererii pe această piață. În același timp, volumul intrărilor de
capital străin în România a înregistrat creșteri semnificative, reflectând interesul deosebit al
investitorilor străini faţă de instrumentele financiare disponibile pe piaţa de capital autohtonă.
Numărul lunar de tranzacții la BVB a consemnat fluctuații importante pe o tendință de ușoară
creștere. Rata lichidității (turnover velocity = raportul dintre valoarea tranzacționată și
capitalizarea bursieră totală) se situează la un nivel scăzut comparativ cu alte piețe din regiune
(sub 10%) ceea ce arată că activitatea investitorilor și a intermediarilor este redusă chiar și
atunci când o raportăm la dimensiunea pieței românești și a companiilor listate. O posibilă
explicație pentru această situație ține de structura și comportamentul investitorilor (orientare
pe termen mediu și nu predominant speculativă) și de lipsa utilizării unor instrumente
cunoscute

27
pentru faptul că generează lichiditate sporită (ex. vânzări în lipsă, tranzacții în marjă).

3.2.1.Piata reglementată de acţiuni şi unităţi de fond a B.V.B.

In anul 2013 piata de capital din Romania a iesit din tendinta de stagnare a anilor
precedenti, multe din actiunile listate inregistrand cresteri de pret. Dinamica indicelui BET
poate fi atribuită atât evenimentelor specifice pieței de capital cât și celor de pe piețele
externe. Indicele BET (calculat pe baza celor mai importante zece actiuni listate pe piata
reglementata a BVB) a incheiat anul 2013 cu o crestere de 26,1%, cel mai bun randament
anual din 2009. Ceilalti indici ai BVB au avut evolutii similare: indicele societatilor de
investitii, BET-FI, a castigat 23,3%; BET-XT (calculat pe baza preturilor a 25 de companii
importante) a castigat 23,4%, iar indicele sectorului energetic BET-NG a incheiat anul cu
+6,1%; BETC, indicele compozit al pietei reglementate, a castigat 20,0% in 2013.
Fig. nr.3.4. Evoluţia indicelui BET în perioada 2007-2013

Sursa: www.intercapital.ro.

La fel ca in anii precendeti, actiunile listate pe piata reglementata a BVB au inregistrat doua
etape distincte in 2013. In prima jumatate de an actiunile au evoluat oscilant, cu cresteri la
inceput de an urmate de scaderi pana la jumatea anului; indicele BET a inregistrat un
randament de numai +2,2% in semestrul I. Insa a doua jumatate a anului a adus o crestere de
23,4% pentru indice. Randamentul cumulat al indicelui BET de la debutul crizei financiare
pana in prezent (2008-2013) ramane negativ, de -33,9%. Valoarea BET inregistrata la

28
sfarsitul anului 2013 se situeaza la nivelul celei de la sfarsitul anului 2005, cu opt ani in urma.
Indicii BET-C si BET-FI au evoluat similar cu BET, urmand acelaşi parcurs.
Fig. nr.3.5. Evoluţia comparată a indicilor BVB

Sursa: www.intercapital.ro.

Volatilitatea BET, calculata ca deviatie standard a randamentelor zilnice, a scazut in


continuare in 2013 la 0,71%, fata de la 1,04% in 2012, 1,39% in 2011, 1,89% in 2010, 2,58%
in 2009 si 2,68% in 2008.
Un număr de 31 de companii listate pe piţa reglementată a BVB au plătit dividende in numerar
in 2013 pe baza rezultatelor obţinute in 2012, față de 29 de companii în 2011, 25 in 2010, 24
in 2009 şi 20 in 2008. Din cele 31 de companii care au plătit dividende in 2013, 13 erau listate
la categoria I a bursei, 16 la categoria a II-a şi 2 la categoria internaţională.
Cele mai mari randamente din dividende au fost oferite de actiunile SIF Transilvania
(SIF3) cu 20,66%, SIF Muntenia (SIF4) cu 14,62%, SIF Moldova (SIF2) cu 13,90% şi Conted
Dorohoi (CNTE) cu 11,78%. Randamentul mediu din dividende, pentru emitenţii care le-au
acordat, a fost de 5,96%, în scădere faţă de 7,45% in 2012 şi 6,33% in 2011.
Lichiditatea pe piaţa reglementată a crescut in 2013. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a fost
de 11,2 miliarde lei (2,5 miliarde euro), faţă de 7,4 miliarde lei in 2012, 9,9 miliarde in 2011,
5,6 miliarde in 2010 şi 5,1 miliarde in 2009.
Fig. nr.3.6. Evoluţia lichidităţii în perioada 2000 - 2013

29
Sursa: www.intercapital.ro.

Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor cu acţiuni la BVB a fost de 45 milioane lei in 2013, faţă
de 30 milioane in 2012, 39 milioane in 2011, 22 milioane in 2010 si 20 milioane in 2009.
Numărul intermediarilor autorizaţi la sfârşitul anului 2013 a scăzut in continuare la 43, faţă de
54 in 2012, 61 in 2011, 65 in 2010, 71 in 2009 şi 76 in 2008. Acesta este cel mai redus numar
de intermediari înregistrat de BVB din anul 1995. Capitalizarea bursieră a inregistra o valoare
de 133,8 miliarde lei la sfarsitul anului 2013 (30,0 miliarde EUR), din care 49,1 miliarde lei
reprezenta capitalizarea Erste Bank Group (EBS), cel mai mare emitent listat.
Fig. nr.3.7. Evoluţia capitalizării şi a nr. de emitenţi

Sursa: www.intercapital.ro.
Strategia de privatizare prin intermediul pieței de capital, anunțată de Guvernul României,
rămâne un factor esenţial pentru diversificarea ofertei şi îmbunătăţirea lichidităţilor. În anul
2013 s-au derulat si incheiat cu succes doua oferte publice iniţiale în Romania:

30
 Oferta Publica a SN Nuclearelectrica SA, producatorul national de electricitate prin
utilizarea energiei nucleare. Au fost puse in vanzare 25.368.236 actiuni (10% din total) la
preturi intre 11,2 si 15,0 lei/actiune. Preţul final de alocare a fost 11,2 lei/actiune;
 Oferta Publica a SNGN Romgaz SA, cel mai important producator roman de gaze
naturale. Cu o valoare alocata de 1,7 miliarde lei, acesta a fost cel mai mare IPO din istoria
Romaniei si prima oferta structurata la standard internationale. Au fost puse in vanzare
57.813.360 actiuni la preturi intre 24 si 32 lei/actiune; pretul final de alocare a fost 30
lei/actiune.
In 2013 s-a derulat si oferta publica initiala a producatorului de materiale de constructii
Adeplast S.A., primul IPO al unei companii private din anul 2008, insa aceasta nu s-a incheiat
cu succes, nefiind plasat volumul minim de actiuni cerut de prospectul de oferta publica.
Programul de privatizare prin piata de capital a continuat in forta in 2013. Pe langa
ofertele publice initiale mentionate anterior, in 2013 s-a derulat si oferta publica secundara de
vanzare de actiuni SNTGN Trasngaz SA, prin care s-au plasat cu success 1,77 milioane actiuni
ale transportatorului national de gaze naturale. Mai departe, au fost selectati intermediarii
pentru ofertele publice initiale ale Complexului Energetic Oltenia SA, Electrica SA si
Romtelecom SA. Procedura de selectie a intermediarului IPO Hidroelectrica SA a fost reluata
in 2013 si finalizata prin selectia unui nou intermediar la inceputul anului 2014. Guvernul
Romaniei a publicat si anunturi de selectie a intermediarilor si pentru ofertele publice initiale
ale Aeroportului Mihail Kogalniceanu Constanta, Aeroportului Traian Vuia Timisoara si
Administratia Porturilor Maritime Constanta, dar aceste proiecte nu au demarat in 2013,
dimensiunea celor trei companii fiind relativ redusa. Pe langa actiunile Nuclearelectrica (SNN)
si Romgaz (SNG), listate ulterior incheierii cu succes a ofertelor publice, piata reglementata a
BVB a mai inregistrat doua listari noi in 2013:
 Conpet Ploiesti (COTE), operatorul sistemului national de transport al produselor
petroliere prin conducte, listat prin transfer de pe piata Rasdaq;
Conted Dorohoi (CNTE), producator de confectii din materiale textile, listat prin
transfer de pe piata Rasdaq.
Singura delistare de pe piata reglementata a BVB in 2013 a fost cea a companiei Titan SA
(MPN).
Anul 2013 a mai consemnat doua evenimente majore pe piata de capital:
31
 Înfiintarea Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), organism unic de reglementare
si supraveghere a pietelor de capital, asigurari si pensii, ce preia atributiile fostelor Comisii
Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si a
Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP)
 Numirea in functia de Director General al Bursei de Valori Bucuresti a lui Ludwik
Sobolewski, fost Presedinte al Warsaw Stock Exchange, cel mai important operator bursier al
Europei Centrale si de Est.
3.2.2. Performantele individuale ale emitentilor listati pe piata reglementata
de actiuni.
Determinarea performanţei sa făcut în baza următoarei metodologii:
 Pentru fiecare emitent sau calculat randamente totale, reprezentand performantele
obtinute din variatia de pret inregistrata pe parcursul anului, din dividende si din operatiuni
ce afecteaza capitalul social;
 Pentru majorarile de capital sau luat în calcul numai cele din fonduri proprii si pe cele cu
numerar care au adus castiguri investitorilor, respectiv cele realizate la preturi sub pretul din
piata al actiunilor la momentul majorarii;
 Pentru companiile listate in decursul anului 2013 pretul initial este cel de inchidere al
primei zile de tranzactionare pe piata reglementata a BVB, iar eventualele operatiuni legate
de capitalul social sau distributii de dividende sunt luate in calcul numai daca investitorii ar fi
putut beneficia de acestea dupa listarea companiei pe piata reglementata a bursei;
 Randamentul este calculat fata de pretul de inchidere din prima zi de tranzactionare pe
piata reglementată.
Performanţe emitenţi categoria a-I-a actiuni a BVB
Evolutia companiilor listate la categoria I a BVB a fost in general pozitiva. Media aritmetica
a randamentelor totale ale actiunilor de la categoria I a bursei a fost +28,8% (fata de +5,3%
in 2012 si +4,6% in 2011), iar valoarea mediana a fost de +15,1% (+3,2% in 2012 si -11,2%
in 2011). 18 din cele 28 de companii tranzactionate la categoria I au inregistrat randamente
pozitive in 2013, fata de 13 in 2012 si numai 4 in anul 2011. Pe primul loc in topul
performantelor la categoria I s-au situat actiunile dezvoltatorului imobiliar Impact Bucuresti
(IMP) cu un randament total de +373,0%. Cresterea spectaculoasa vine dupa o perioada

32
indelungata de scaderi abrupte de pret pentru actiunile Impact (-98,1% din vara anului 2007
pana in vara lui 2012). Pe locul II in topul performantelor la categoria I s-au situat actiunile
Antibiotice Iasi (ATB) cu +83,3%, randament ajutat si de o majorare de capital din fonduri
proprii (18,2 actiuni gratuite la 100 detinute) si o distributie de dividende. Randamente totale
foarte bune in 2013 au mai inregistrat si actiunile Banca Comerciala Carpatica (BCC,
+72,4%), Fondul Proprietatea (FP, +57,9%), Prefab Bucuresti (PREH, +51,6%) si Banca
Transilvania (TLV, +50,1%). Cea mai slaba performanta la categoria I a fost inregistrata de
actiunile Oltchim Rm. Valcea (OLT, -40,5%), societate aflata in insolventa dupa o tentativa
nereusita de privatizare.
Lista emitentilor de la categoria I este prezentată în Anexa nr. 2.
Performanţe emitenţi categoria a-II-a actiuni a BVB
La această categorie performantele au fost in general bune. Media aritmetica a randamentelor
totale ale companiilor listate la aceasta categorie a fost +18,1% in 2013 (+3,2% in 2012 si -
13,3% in 2011); valoarea mediana a fost de +11,1% (0,0% in 2012, - 16,0% in 2011). 32 din
cele 52 de companii tranzactionate la categoria a II-a au adus performante pozitive in 2013,
fata de 24 in 2012 si 14 in 2011. Cea mai buna performanta a categoriei a fost adusa de
actiunile Cemacon Zalau (CEON) cu +151,1%. Cele mai slabe performante ale categoriei au
fost inregistrate de actiunile Santierul Naval Orsova (SNO), Romcarbon Buzau (ROCE) si MJ
Maillis Romania (MJM) cu - 35,3%, -54,4%, respectiv -71,4%.
Performanţe emitenţi categoria a-III-a actiuni a BVB
La această categorie este listat doar un singur emitent UCM, a cărui acţiuni nu s-au
tranzactionat nici în 2013.
Sectiunile internationale ale pietei reglementate de acţiuni
In cadrul sectiunilor internationale au fost tranzactionate actiunile a doi emitenti:
 actiunile EBS se tranzactioneaza pe sectiunea internationala a pietei reglementate;
 actiunile NEP pe sectiunea "Alte instrumente financiare internationale".
Actiunile companiei de investitii imobiliare NEPI (NEP) au inregistrat performante foarte
bune si in 2013, continuand perforamntele din anii anteriori (+66,4% de la listarea la BVB in
2011 pana la sfarsitul lui 2013).

33
3.2.3. Piata Rasdaq si alte piete de actiuni administrate de BVB
Performantele actiunilor tranzactionate pe piata Rasdaq au fost mai slabe decat cele de pe
piata reglementata. Indicele compozit al pietei, Rasdaq-C, a inregistrat un randament de -
3,43% din 2013, fata de -10,5% in 2012, si -6,0% in 2011; indicele categoriei I a pietei
Rasdaq, RAQ-I, a inchis anul 2013 cu +6,61% (-81,35% in 2012, -37,0% in 2011), iar indicele
categoriei a II-a, RAQ-II, cu -15,50% (-11,21% in 2012, -34,8% in 2011).
Fig. nr.3.8. Evoluţia comparativă indici Rasdaq – BET în 2013

Sursa: www.ktd.ro

Lichiditatea pe Rasdaq s-a mentinut foarte redusa. Valoarea tranzactiilor a fost de numai 301,9
milioane lei in 2013, fata de 218,6 milioane in 2012, 575,4 milioane in 2011 si 605,1 milioane
in 2010. Valoarea tranzactiilor cu actiuni pe Rasdaq a reprezentat numai 2,7% din valoarea
tranzactiilor cu actiuni de pe piata reglementata a bursei in 2013 (fata de 2,9% in 2012, 5,8%
in 2011 si 10,8% in 2010). Capitalizarea bursiera a Rasdaq a scazut la 7,9 miliarde lei.
Fig. nr.3.9. Evoluţia capitalizării şi a nr. de emitenţi pe Rasdaq

34
Sursa: www.intercapital.ro

Pe Rasdaq erau tranzactionate la sfarsitul anului 2013 actiunile a 4 companii la categoria I, 5


la categoria a II-a si 973 la categoria a III-a. Categoria I a pietei cuprindea urmatorii emitenti:
producatorul de camasi Braiconf Braila (BRCR), producatorul de tuburi ArcelorMittal Tubular
Products Roman (PTRO), santierul
naval Severnav Drobeta-Turnu Severin (SEVE) si producatorul de utilaje petroliere Upet
Targoviste (UPET).
Companiile listate la categoria a II-a a pietei Rasdaq au fost: Comvex Constanta (CMVX),
Flaros Bucuresti (FLAO), Inox Magurele (INOX), Bega Tehnomet Timisoara (TEHO) si
Unisem Bucuresti (UNISEM). Singura listare noua pe Rasdaq in 2013 a fost a unei emisiuni
de actiuni preferentiale a companiei Turism Covasna SA (TUAA1), insa aceasta nu a
inregistrat nicio tranzactie pe parcursul anului. Un numar de 103 companii au fost delistate.
Cele mai lichide companii dupa valoarea tranzactiilor in anul 2013 au fost: Argus Constanta
(UARG), Uzinele Sodice Govora (UZIM) si Ductil Buzau (DUCL), in timp ce emitentii care
au inregistrat cel mai mare numar de tranzactii in 2013 au fost: Prospectiuni Bucuresti
(PRSN), Albalact Alba-Iulia (ALBZ) si Imotrust Arad (ARCV). Numarul de actiuni
internationale tranzactionate pe Sistemul Alternativ de Tranzactionare al BVB (ATS) a
crescut la 27 in 2013 fata de 26 in 2012 si 10 in 2011. Valoarea tranzactiilor cu actiuni pe
sistemul ATS a fost de 20,8 milioane lei in 2013, fata de 16,8 milioane lei in 2012, 11,13
milioane in 2011 si 0,60 milioane lei in 2010. Prin sistemele BVB se tranzactionau la sfarsitul
anului 2013 si actiunile a 22 de emitenti pe segmentul actiuni necotate (fata de 25 in 2012,
2011 si 2010), actiuni ce nu prezinta un interes deosebit pentru investitori.
3.2.4. Piata de obligatiuni a Bursei de Valori Bucuresti
La nivelul lunii noiembrie 2013, pe piața reglementată existau 70 de emitenți de obligațiuni,
numărul tranzacțiilor cu acest tip de instrumente financiare crescând cu 6,84% față de sfârșitul
anului anterior.
Piata obligatiunilor corporative a beneficiat de trei emisiuni importante in 2013:
 emisiunea Raiffeisen Bank in valoare de 225 milioane lei cu maturitate de 3 ani, oferta
adresata investitorilor institutionali;

35
 emisiunea UnicreditTiriac Bank in valoare de 550 milioane lei, cea mai mare oferta
publica de obligatiuni din istoria pietei de capital locale, cu maturitate de cinci ani, adresată
publicului larg;
 emisiunea CNTEE Transelectrica in valoare de 200 milioane lei cu maturitate de
cinci ani,oferta adresata investitorilor institutionali.
Toate cele trei emisiuni s-au incheiat cu success, primele două au fost listate la BVB în 2013,
iar emisiunea Transelectrica urmând a fi listată în anul 2014.
Piata obligatiunilor corporative a BVB includea 5emisiuni la sfarsitul anului 2013:
Tabel nr.3.2. Obligatiunile corporative tranzacţionate la BVB
Smb Emitent Categorie Scadenţa Valoare Cupon Preţ
piaţă emisă(lei) (%)
EIB14 Banca Europeană Internaţi- 05/2014 300.000.000 7,00 101,00
de Investiţii onal
EBRD19 Banca Europeană Internaţi- 02/2019 130.000.000 11,25 netranz
pentru onal
Reconstrucţie şi
Dezvoltare
GSER17 GDF Suez III 10/2017 250.000.000 7,40 106,70
Energy România
RBRO16 Raiffeisen Bank III 07/2016 225.000.000 5,50 101,63
UCT18 UnicreditTiriac III 06/2018 550.000.000 6,35 102,23
Bank
Sursa: www.bvb.ro
Notă: Preţul fişat este cel de la sfarsitul anului
Emisiunile de obligatiuni de stat disponibile la tranzactionare in sistemul BVB la sfarsitul
anului 2013 au fost în număr de 28, cu scadenţe cuprinse în perioada 2013 – 2020, şi cupon în
intervalul 4,75% - 11%.
Obligatiuni municipale disponibile la tranzactionare la sfarsitul anului 2013 erau 37 fata de
36 in 2012 si 2011 si 35 in 2010.
Rata medie a dobanzilor anuale ale obligatiunilor municipale scazuse semnificativ la 3,75% la
sfarsitul lui 2013, fata de 6,42% la sfarsitul anului 2012, 7,04% in 2011, 7,43% in 2010,
10,78% in 2009 si 15,5% in 2008.
Valoarea totala a tranzactiilor cu obligatiuni, municipale, corporative si de stat, a fost de 1,40
miliarde lei in 2013 (0,31 miliarde euro), fata de 1,43 miliarde lei in 2012, 0,55 miliarde lei in
2011 si 2,57 miliarde in 2010.

36
Fig. nr.3.10. Valoare tranzacţii şi număr emisiuni de obligaţiuni

Sursa: www.intercapital.ro

3.2.5. Piata de derivate a BVB si alte pieţe si instrumente tranzactionate la


BVB
Piata de derivate a BVB a intrerupt tranzactionarea incepand cu luna iulie 2013. Astfel,
valoarea tranzactiilor cu instrumente derivate la BVB a scazut semnificativ in 2013 la 3,0
milioane lei (0,7 milioane euro), fata de 40,2 milioane lei in 2012, 103,0 milioane lei in 2011
si 107,1 milioane in 2010.
Fig. nr.3. 11. Produse derivate – valoare tranzacţii şi nr. contracte

37
Sursa: www.intercapital.ro
Pe piata de produse structurate a Bursei de Valori Bucuresti s-au inregistrat tranzactii in
valoare de 531,6 milioane lei in 2013 (120,4 milioane EUR) fata de 687,5 milioane lei in
2012, 438,3 milioane lei in 2011 si 45,8 milioane in 2010, primul an de functionare a pietei. Pe
aceasta piata se tranzactionau la sfarsitul lui 2013 un numar de 110 de emisiuni de certificate
de tip index si turbo emise de Erste Group Bank AG, Raiffeisen Centrobank AG si SSIF
Broker SA. Valoarea tranzactiilor cu drepturi la BVB a fost de 28,7 milioane lei in 2013 (6,5
milioane EUR) fata de valori neglijabile in 2012 si 2011 (2,5 lei, respectiv 51 lei in 2011) si
4,7 milioane lei in 2010.
3.3. Analiza performanţelor BRD
BRD - Groupe Société Générale a fost infiintata la 1 decembrie 1990 ca banca comerciala, sub
forma de societate pe actiuni, cu capital majoritar de stat, prin preluarea activelor si pasivelor
Bancii de Investitii. In martie 1999 Société Générale a achizitionat un pachet de actiuni
reprezentand 51% din capitalul social, majorandu-si detinerea pana la 58,32% prin
cumpararea, in anul 2004, a pachetului detinut de statul roman. La 31 decembrie 2013, SG
detinea 60.17% din capitalul social. Bazandu-se pe un model diversificat de banca universala,
grupul combina soliditatea financiara cu o strategie de crestere sustenabila si isi propune sa fie
o banca de referinta in relatia cu clientii, recunscuta pe pietele unde activeaza, aproape de
clientii sai si aleasa pentru calitatea si angajamentul echipelor sale.
La 31 decembrie 2013, ratingurile Société Générale erau:
 Standard and Poor's: A
 Moody's: A2
 Fitch: A
Semnificaţia notaţiilor este bancă solidă cu risc redus.
3.3.1. Mediul economic si bancar in 2013
Principalii factori care au avut un impact semnificativ asupra activitatii bancare:
 Cresterea estimata a PIB a fost de aproximativ 3,5% pentru 2013 (in conformitate cu
datele provizorii comunicate de Institutul National de Statistica), acesta beneficiind de
contributia pozitiva a agriculturii si exporturilor;

38
 Inflatia a atins 1,55% (nivelul cel mai scazut inregistrat din 1990), influentata de un an
agricol bun si de reducerea TVA-ului la pâine in septembrie 2013;
 In acest context, BNR a relaxat politica sa monetara si, in consecinta, rata dobanzii de pe
piata monetara a scazut semnificativ (rata ROBOR 3M a scazut de la 5,98% in decembrie
2012 la 2,58% in decembrie 2013) ;
 BNR a mentinut in 2013, rezevervele minime obligatorii la acelasi nivel ca si in 2012
(respective 20% pentru resursele in devize si 15% pentru resursele in RON).
In ceea ce priveste activitatea bancara, depozitele au inregistrat o crestere dinamica (+8%
anual), gospodariile populatiei pastrandu-si un apetit ridicat pentru economisire, intr-un mediu
economic nesigur, in timp ce depozitele companiilor au accelarat puternic in ultimul trimestru
din 2013.
Capitalizarea sistemului bancar romanesc a ramas la un nivel confortabil cu un indicator de
solvabilitate de 15,02% la finalul anului (versus 14,6% in anul precedent)
Calitatea activelor in sistemul bancar a continuat sa se deterioreze in 2013, rata creditelor
neperformante (calculate conform reglementarilor prudentiale) ajungand la 21,9% de la 18,2%
in 2012.
3.3.2. Activitatea bancii
La 31 decembrie 2013, Grupul avea 883 agentii, care asigura distributia produselor sale pe
intreg teritoriul tarii. In 2013, BRD a continuat sa detina o baza solida de clienti, in ciuda unei
tendinte de scadere a numarului de clienti activi. Banca s-a concentrat pe imbunatatirea ofertei
sale digitale, avand ambitia de a o transforma in referinta a pietei. Lansarea noii aplicatii de
mobile banking a fost un success, produsul fiind subscris de peste 30 000 de clienti in mai
putin de doua luni, generand o crestere de 15% a numarului utilizatorilor de mobile banking la
nivel national. Oferta comerciala a Bancii include o gama completa de produse si servicii
financiare, bancare si consultanta adresate atat clientilor persoane fizice, cat si clientilor
persoane juridice. In continuare, BRD este, a doua banca din Romania, ca marime, detinand
urmatoarele cote de piata:
Tabel nr.11. Cote de piaţă deţinute de BRD

39
Sursa:BRD - Raport anual 2013

Creditele persoanelor fizice au crescut cu 1,8%, aceasta evolutie fiind generata de creditele
imobiliare, al caror volum a crescut cu 22,1%, depasind semnificativ nivelul pietei (+10,1%),
ceea ce a condus la o crestere cu 1,7 puncte procentuale a cotei de piata. BRD a continuat sa
fie cel mai important jucator pe piata creditelor imobiliare, beneficiind de pozitia sa de lider in
programul “Prima casa”. Cererea redusa pentru creditele corporate a generat o scadere cu
11,9% a creditelor brute. Cu toate acestea, BRD si-a consolidat in 2013 pozitia sa de lider pe
segmentul companiilor mari si a institutiilor nefinaciare prin atragerea de noi clienti
(multinationale sau locali), prin extinderea ofertei si dezvoltarea unui nivel inalt de expertiza si
consolidarea pozitiei de top in zona sindicalizarilor si factoringului. 2013 a fost marcat de o
crestere a bazei de depozite pe toate segmentele, generand o crestere dinamica a depozitelor
totale (+13,3% versus +8,0% pentru intreaga piata) si conducand la o imbunatatire a cotei de
piata (+0.8% puncte). Aceasta evolutie pozitiva a fost generata, in mod special, de o crestere
robusta a depozitelor companiilor si sustinuta de cresterea depozitelor in RON.
3.3.3. Analiza pozitiei financiare
In conformitate cu Ordinul BNR 9/2010, incepand cu 1 ianuarie 2012, Banca aplica, ca baza
contabila, Standardele Internationale de Raportare Financiara, si, in consecinta, analiza
financiara este realizata atat pentru situatiile financiare la nivel individual, cat si pentru cele la
nivel consolidat, pregatite atat pentru perioada incheiata la 31 decembrie 2013, cat si pentru
perioadele comparative.Totalul activelor a scazut in 2013 cu 1,8% in cazul Bancii si al
Grupului. Soldul creditelor nete, atat pentru Banca, cat si pentru Grup, si-a continuat declinul,
atat din cauza activitatii de creditare in scadere, cat si datorita intaririi semnificative a
acoperirii cu provizioane a creditelor neperformante.

40
Tabel nr.12. Informaţii financiare anuale BRD - lei -
Indicatori 2013 2012 2011
Active - Total 47.079.103.000 47.924.059.000 48.750.998.000
Datorii - Total 41.918.124.000 42.400.538.000 42.860.761.000
Capitaluri proprii - Total 5.160.979.000 5.523.521.000 2.074.604.000
Venituri nete din dobanzi 1.649.424.000 1.855.843.000 2.074.604.000
Venituri nete din
737.572.000 773.459.000 752.720.000
comisioane
Venituri operationale 2.712.153.000 2.912.221.000 3.100.089.000
Cheltuieli operationale 1.278.083.000 1.353.152.000 1.383.642.000
Venituri nete operationale 1.434.070.000 1.559.069.000 1.716.447.000
Rezultat brut -648.578.000 -378.349.000 517.471.000
Rezultat net -385.776.000 -331.176.000 469.377.000
Sursa: www.bvb.ro
Cele mai lichide active ale Bancii - disponibilitatile, conturile curente la Banca Centrala si
creditele si avansurile catre institutii de credit, au crescut in cursul anului 2013 cu aproximativ
4%, si au continuat sa reprezinte aproximativ 21% din total active. Componenta cea mai
importanta a acestui element o reprezinta rezervele minime obligatorii pastrate la Banca
Nationala a Romaniei (6.924 milioane RON, la 31 decembrie 2013, respectiv 6.300 milioane
RON la 31 decembrie 2012). Alte instrumente financiare reprezinta, in special titluri de stat
emise de Guvernul Romaniei si care sunt contabilizate ca disponibile pentru vanzare si
intrumente de tranzactionare. Acestea reprezinta in jur de 15% din total active si, in
comparatie cu 2012, au inregistrat o crestere de 47%. Imobilizarile corporale si necorporale
reprezinta circa 2,5% din total active, atat la nivelul Bancii, cat si la nivelul Grupului, partea
cea mai importanta fiind terenurile si cladirile (in jur de 70%). Majoritatea cladirilor sunt
construite recent sau modernizate si sunt situate pe intreg teritoriul tarii. Investitiile de capital
realizate in 2013 au reprezentat aproximativ 65,7 milioane RON pentru Banca, respectiv 66,8
milioane RON pentru Grup, principala componenta fiind investitiile in zona IT. Nu s-a
capitalizat nicio cheltuiala de cercetare-dezvoltare. (de la 75,3% la 2012) si la 84,7% pentru
Grup (de la 73,7% in 2012), conducand astfel la un grad sporit de autonomie financiara.
Sumele datorate institutiilor de credit cuprind, in principal, imprumuturi primite de la
societatea – mama (inclusiv imprumuturi subordonate) si de la Institutiile Financiare
Internationale si reprezinta 12,4% din totalul pasivelor Bancii, respectiv 13,8% din cele ale
Grupului, ponderea acestora diminuandu-se in favoarea depozitelor clientelei.

41
Fig. nr.22. Evoluţia principalilor indicatori economoco-financiari BRD
2,500,000,000

2,000,000,000

1,500,000,000
Venituri nete din dobânzi
1,000,000,000 Venituri nete din comoisioane

500,000,000 Venituir nete operaţionale


Rezultat net
0
2013 2012 2011
-500,000,000

-1,000,000,000

Din cauza rezultatului negativ al anului 2013, capitalurile proprii au scazut cu 6,3% in cazul
Bancii si cu 6,1% in cazul Grupului. Cu toate acestea, rata de adecvare a capitalului a ramas la
un nivel confortabil (14,3% la 2013 versus 14,0 la 2012).
3.3.4. Pozitia de lichiditate
Atat Banca, cat si Grupul si-au mentinut o structura echilibrata a resurselor si plasamentelor
si un nivel satisfacator al lichiditatii in cursul anului 2013.
Indicatorul credite nete/depozite s-a imbunatatit in 2013 pana la 76,8% la finalul anului (de la
98,7% la 2012), pentru Banca si pana la 77,8% (de la 99,8% la 2012) pentru Grup.
Venitul net bancar a fost afectat, in cursul anului 2013, in special, de declinul marjei nete de
dobanda. Aceasta scadere a marjei nete de dobanda cu 11,1% in comparatie cu 2012 a fost
generata de diminuarea volumului mediu al creditelor, in special pe segmentul corporate si de
un efect de structura (pondere mai mare a creditelor pentru locuinte in total portofoliu,
pondere mai mica pentru creditele de consum). In 2013, BRD si-a intarit eficienta
operationala printr-un control strans al costurilor4, care a condus la o reducere cu 5,6% a
cheltuielilor operationale in comparatie cu 2012. In consecinta, Banca a mentinut un raport
scazut cost/venituri de 47,1%. Aceasta evolutie pozitiva a fost generata de reducerea cu 1,7%
a cheltuielilor cu personalul, ca urmare a ajustarii numarului de angajati (acesta s-a redus cu
249 in 2013, ajungand la 7.296 la finalul anului) si de implementarea unui program de
optimizare care a condus la o diminuare cu 9,1% a altor cheltuieli administrative, in special in

4
BRD - Raport anual 2013

42
zona costurilor IT si a celor imobiliare. Ca urmare a imbunatatirii acoperirii cu provizioane a
creditelor neperformante (de la 51,9% in 2012 la 68,9% la finalul lui 2013), costul net al
riscului a crescut cu 7,5% in 2013. In 2014, BRD va continua sa sustina economia, sa isi
concentreze eforturile pe cresterea satisfactiei clientilor si va continua, in acelasi timp,
optimizarea proceselor sale de business pentru o eficienta operationala imbunatatita.
3.3.5. Evoluţia bursieră
Incepand cu 15 ianuarie 2001, actiunile Bancii sunt listate la categoria I a Bursei de Valori
Bucuresti si sunt incluse in indicii BET, BET-BK si BET-C. Actiunile Bancii sunt actiuni
ordinare, nominative, dematerializate si indivizibile. Conform statutului, actiunile Bancii sunt
liber tranzactionabile pe pietele de capital stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor
(„AGA”) in conformitate cu prevederile art. 17, lit. k din Actul Constitutiv, cu respectarea
legislatiei referitoare la tranzactionarea actiunilor emise de societatile bancare. Pretul de
inchidere pentru actiunea BRD la data de 30 decembrie 2013, ultima zi de tranzactionare din
cursul anului 2013, a fost de 9,00 RON/actiune. La acelasi moment capitalizarea bursiera a
fost de 6.272,11 milioane lei. In cursul anului 2013 nici Banca, nici filialele sale nu au
rascumparat propriile actiuni. Tinand cont de rezultatul negativ din 2013, in cursul anului
2014 nu se vor distribui dividend.
Tabel nr.13. Date de identificare bursieră BRD
Simbol BRD Informatii despre emisiune
ISIN ROBRDBACNOR2 Numar total actiuni 696.901.518
Tip Actiuni Valoare Nominala 1,0000
Sectiune bursa BVB Capital Social 696.901.518,00
Categoria I Identificatori internationali
Piata principala REGS Bloomberg BBGID: BBG000F8GVG2
Stare Tranzactionabila
Sursa: www.bvb.ro

În 2013 numărul de tranzacţii a depăşit 16.000, prolulsând acţiunile BRD în top 10 cele mai
lichide acţiuni ale bursei.
Totaluri 52 saptamani
Tranzactii 16.974
Volum 74.425.765
Valoare 630.571.418,2600
43
Preţul de tranzacţionare a înregistrat în 2013 o variaţie redusă de 3% între minim şi maxim:
Max. 52 saptamani - 9,4500
Min. 52 saptamani - 7,3000

Trendul pe care sa situat cursul a fost oscilant. În primul semestru sa produs o scădere a
cursului, în fapt o reaşezare a acestuia, după care în semesrtul următor cesşerea sa reluat,
atingând maximul de 9,4500lei Indicatori bursieri sunt afectaţi de faptul că în contul anului
2013 nu se vor distribui dividende datorită rezultatului negativ înregistrat. Acţionariatul BRD
este format numai din personae juridice interest de investiţii pe termen lung. Creşerea cursului
are la bază revenirea sistemului bancar după criza financiară şi reluarea creditării.
PER -
P / BV 1,13
DIVY 1,99
EPS -0,55
Capitalizare 5.833.065.705,66

Fig. nr. 23 Evoluţia acţiunilor BRD

Sursa: www.bvb.ro

44
CONCLUZII

Piaţa financiară se află în prezent într-un moment de revenire după criză.


Caracteristica generală este a unui echilibru fragil care dacă nu este bine gestionat poate
reaprinde efectele crizei. Sub aspect strategic în economie se iau două decizii majore: decizia
de investiţii care este cea mai importantă şi decizia financiară care are o influenţă majoră
asupra procesului investiţional. Piaţa de capital reprezintä un segment economic esenţial prin
care se urmareşte permanent ,,pulsul” unei economii de piata. Asigurarea relatiei investitori -
utilizatori de fonduri permite stabilirea unui echilibru optim cerere-oferta, ,,marcarea” în timp
real a valorii la piaţă pentru titlurile tranzactionate. Un alt aspect deosebit de important este
cel al confruntării aşteptarilor investitorilor cu realitatea economică a momentului. Nu odată
percepţia nu a fost conform cu realitatea, chiar şi în ţările dezvoltate şi cu tradiţie. În România
piaţa de capital chiar şi după 25 de ani poate fi considerată doar în stadiul de consolidare. Din
acest motiv este necesar, în continuare, o famializare a investitorilor cu mecanismele pieţei
financiare, cu capacităţile sale de a furniza capitaluri pentru atingerea unui ritm de dezvoltare
ridicat. Criza a impus schimbarea arhitecturii pieţelor de capital, cel mai important aspect
hotărât la nivel European fiind reunirea autorităţilor de supraveghere a diferitelor segmente ale
sale sub aceiaşi conducere. În concordanţă cu directivele europene sa înfiinţat Autoritatea de
Supraveghere Financiară. Aceasta are drept atribuţii supravegherea şi monitorizarea integrată
a pieţelor financiare; protecţia consumatorilor; educaţie financiară; managementul riscurilor;
managementul crizelor şi asigurarea stabilităţii financiare. Pentru 2013 am realizat o analiză a
evoluţiei bursiere mondiale. Cum bursele reprezintă barometrul economiilor pe care le
reprezintă, se poate obţine o radiografie fidelă a trendului mondial. Anul 2013 a fost foarte
bun pentru burse la nivel internaţional, cu o creştere medie de 12,4%, un număr de 40 pieţe au
creşteri de peste 10% faţă de începutul anului. Astfel este cu atât mai importantă performanţa
bursei de la Bucureşti, care ocupă locul 15 în topul creşterilor la nivel mondial, cu un avans de
22,5% al indicelui BET, care urmăreşte cele mai importante zece acţiuni locale cotate. De
mare interes este modul în care bursele din Est sau comportat în perioada crizei financiare.
Dacă în 2010 doar Bulgaria era pe minus, în anul următor, fără excepţie, toate erau în aceiaşi
situaţie. În 2013 se constată o revenire, singura bursă care a înregistrat pierderi fiind cea din
Ucraina. Piaţa de capital din România, deși una dintre cele mai mici din Europa, este

45
considerată o piață cu un potenţial de dezvoltare ridicat. În prezent, activitatea pieţei de capital
se desfășoară pe două pieţe reglementate, pe care se tranzacționează un număr de 1.130 de
emitenţi, capitalizarea bursieră totală ridicându-se la aproximativ 119 miliarde lei (circa 27 de
miliarde de euro). Se manifestă o tendinţă de îmbunătăţire a percepţiei investitorilor faţă de
riscurile asociate plasamentelor pe piaţa de capital şi în consecinţă, volumul intrărilor de
capital străin în România a înregistrat creșteri semnificative. Indicele BET a incheiat anul
2013 cu o crestere de 26,1%, ceilalti indici ai BVB având evolutii similare. Randamentul
cumulat al indicelui BET de la debutul crizei financiare până în prezent rămâne totuşi negativ
(- 33,9%), fapt ce subliniază efectele grave induse în piaţa autohtonă de capital. Spre
deosebire de alte pieţe din regiune, bursa de la Bucureşti s-a corelat mai bine în acest an cu
pieţele de capital dezvoltate. Pe lângă evoluţia de ansamblu a bursei de valori a fost analizată
şi performanţele economico-financiare a societăţi bancare cotate. Selecţia a vizat
reprezentativitatea sectorială a acestor companii.

BRD - Groupe Societe Generale S.A., functioneaza ca societate deschisa pe actiuni, acestea
fiind admise la tranzactionare pe o piata reglementata. Totalul activelor a scazut in 2013 cu
1,8% in cazul Bancii si al Grupului . Soldul creditelor nete, si-a continuat declinul, atat din
cauza activitatii de creditare in scadere, cat si datorita intaririi semnificative a acoperirii cu
provizioane a creditelor neperformante. Rezultatul net este negativ pentru ultimii doi ani
analizaţi. În 2013 numărul de tranzacţii a depăşit 16.000, prolulsând acţiunile BRD în top 10
cele mai lichide acţiuni ale bursei. Trendul pe care sa situat cursul a fost oscilant. În primul
semestru sa produs o scădere a cursului, în fapt o reaşezare a acestuia, după care în semesrutul
următor creşterea sa reluat, atingând nivelul maxim.

Consider că lucrarea şi-a atins scopul prin evidenţierea celor mai importante aspecte ale
evoluţiei pieţei interne de capital: armonizarea legislativă şi instituţională cu piaţa de capital
europeană; evoluţia bursieră de ansamblu şi a unora dintre cei mai importanţi emitenţi.

46
BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache G. - Bursa şi piaţa extrabursierä, Ed. Economică, Bucureşti, 2011


2. Brezeanu P., Prăjişteanu B. - Gestiunea financiara a portofoliului, Ed. Economică,
Bucureşti, 2012

4. Floricel C. -Relaţii valutar-financiare internaţionale, Ed. Naţional, Bucureti,


2011

5. HalpernP. - Finante manageriale, Ed. Economica, Bucureti, 1998

6. Stancu I. - Finanţe ,ediţia a IV-a, Ed.Economicä,Bucureti,2012

7. Vlad C. - Finanţele în era globalizării, Ed Lambert, Germania, 2015


8. Legea nr.113/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012
privind înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

9. *** BRD - Raport anual 2015

10. ***Bespoke Investment Group

11. ***Thomson Datastream

12.www.Kmarket.ro
13.www.Intercapital.ro
14.www.Edueofin.com.

15.www.bvb.ro

16. asfromania.ro
17. www.ktd.ro

47
Anexa nr.1. Topul creşterii bursiere la nivel mondial

48
Sursa: Bespoke Investment Group

49

Related Interests