Simboluri matematice de baz

Seminifica ie

Simbol

Se cite te

Explica ie

Exemple

Categorie

egalitate x = y înseamn x i y reprezint acela i lucru 1+1=2 sau au aceea i valoare.

=

este egal cu

oriunde

neegalitate  <>

nu este egal cu diferit de

x  y înseamn c x i y nu reprezint acela i 12 lucru sau nu au aceea i valoare.

oriunde

strict inegalitate < > x < y înseamn c x este mai mic decât y. este mai mic decât, este mai mare decât, x > y înseamn c x este mai mare decât y. 3 < 4 este mult mai mic 5>4 decât, x y înseamn c x mult mai mic decât y. 0,003 este mult mai mare decât x y înseamn c x mult mai mare decât y. teoria ordon rii

1000000

inegalitate ” •

x ” y înseamn c x este mai mic sau egal cu y.

este mai mic sau egal x • y înseamn c x este mai mare sau egal cu y. cu, este mai mare sau

3”4 i5”5 5 • 4 and 5 • 5

5.1). (4. (7.3.1). este propor ional cu dac y = 2x. teoria mul imilor diferen minus 9 í 4 înseamn diferen a dintre 9 i 4 8í3=5 aritmetic í opusul negativ .2).2). (5.egal cu teoria ordon rii propor ionalitate y x înseamn c y = kx pentru o constant k.2)} reuniunea disjunct între A1 + A2 înseamn reuniunea disjunct a mul imilor A1 i A2. (2.7} A1 + A2 = {(1. minus í3 înseamn opusul lui 3. í(í5) = 5 aritmetic .4.2.1). (3. (4. (2. atunci y x oriunde adunare plus 4 + 6 înseamn suma lui 4 i 6 2+7=9 aritmetic + reuniune disjunct A1={1.2).1).4} A2={2.

í1) = u iv (í22. f r teoria mul imilor produs ori.2.(2. 7 × 8 = 56 aritmetic produs cartezian X×Y înseamn mul imea tuturor perechilor produsul cartezian ordonate cu primul element din X i al doilea între. produsul direct element din Y.5) × (3. {1. í 2) produs vectorial cu algebr vectorial împ r ire ÷ împ r it la / aritmetic 6 ÷ 3 sau 6/3 înseamn împ r irea lui 6 la 3 12 / 4 = 3 2 ÷ 4 = 0.2.4} = {(1.4} í {1.3.2} × {3.3). teoria mul imilor × {1.4)} produs vectorial u × v înseamn produsul vectorial al vectorilor (1.5 ¥ r d cin p trat ¥x înseamn num rul pozitiv al c rui p trat ¥4 = 2 .(2. 16. înmul it cu 3 × 4 înseamn produsul lui 3 i 4.4.(1.3).4).4} = {2} minus.complementul unei mul imi A í B înseamn mul imea care con ine toate elementele din A care nu sunt în B.

. numere reale r d cina p trat complex dac z = r exp(i ) este reprezentat în coordonate polare. înseamn c variabila aleatoare X are X ~ N(0. radicalul de ordin doi din este x. |-5| = |5| |i| = 1.r d cina p trat a lui. distribu ia normal standard distribu ia de probabilitate D. atunci ¥z = ¥r exp(i /2). are distribu ia statistic implica ie A B înseamn c dac A este adev rat .×n. |x| înseamn distan a pe axa real (sau în modul din planul complex) dintre x i zero. |3| = 3. dar x2 = 4 x .1). 4! = 1 × 2 × 3 × 4 = 24 combinatoric distribu ie de probabilitate ~ X ~ D. r d cina p trat complex a lui ¥(-1) = i numere complexe valoare absolut || valoarea absolut a lui. |3+4i| = 5 numere factorial ! factorial n! este produsul 1×2×.. x=2 x2 = 4 este adev rat .

n  3 dac n este num r sau logic propozi ional .atunci i B este adev rat . atunci fals . i numai ¬(¬A) xy A ¬(x = y) conjunc ie logic sau infimum într-o latice Propozi ia A B este adev rat dac A i B sunt ambele adev rate. dac . în caz c A este implic . poate însemna acela i lucru ca i sau poate avea sensul pentru func ii descris mai jos. altfel este fals . logic propozi ional poate însemna acela i lucru ca i sau poate avea sensul de supramul ime descris mai jos. teoria laticelor disjunc ie logic sau supremum într-o latice Propozi ia A B este adev rat dac A sau B (sau ambele) sunt adev rate.. dac domeniul studiat permite). = 2 este în general fals (deoarece x poate fi í2. teoria laticelor . echivalen dac i numai dac (dnd). logic propozi ional   Propozi ia ¬A este adev rat dac dac A este fals . echivalent cu A B înseamn c A i B au acelea i valori x + 5 = y +2 de adev r. nu se poate spune nimic despre B. x+3=y logic propozi ional nega ie logic ¬ non O bar oblic ce taie un operator reprezint acela i lucru ca i "¬" scris în fa . n < 4 n >2 natural. n = 3 dac n este num r i logic propozi ional . altfel este fals . n•4 n”2 natural.

este adev rat . cosh x := (1/2)(exp x + exp (íx)) P : Q înseamn c P este definit astfel încât.} acolade de mul ime {a. dar nu ambele.c}înseamn mul imea format din a. logica predicatelor cuantificator de unicitate ! x: P(x) înseamn c exist exact un x astfel încât P(x) este adev rat . b i N = {0.. oricare.b.2.1. A B înseamn acela i lucru. precum congruen ). ! exist un(o) unic( ) exist i e unic( ) !n N: n + 5 = 2n. algebr boolean cuantificator universal x: P(x) înseamn P(x) este adev rat pentru to i x din domeniu. exist n N: n este par. este oriunde echivalent cu Q. din punct de vedere logic. A este logic propozi ional .} . fie B. A XOR B : (A B) ¬(A B) {.. logica predicatelor defini ie := se define te ca : x := y sau x y înseamn c x este definit ca un alt nume pentru y (de observat c poate avea i alte sensuri. A mereu fals . pentru fiecare n N: n2 • n. xor (¬A) A este mereu adev rat .. logica predicatelor cuantificator existen ial x: P(x) înseamn c exist cel pu in un x astfel încât P(x) este adev rat .sau exclusiv Afirma ia A B este adev rat dac fie A.

1. teoria mul imilor A B A. mul imea vid {} teoria mul imilor {n N : 1 < n2 < 4} = apartenen apar ine lui. teoria mul imilor (1/2)í1 2í1 N N submul ime (submul ime) A B înseamn c fiecare este inclus în. oriunde.3. este o element din A este i element al lui B. este inclus a S înseamn c a este un element al în.4} teoria mul imilor mul imea vid înseamn mul imea cu nici un element. nu apar ine lui. nu este mul imii S. este submul ime a lui (submul ime proprie) A B înseamn c A B dar A  B.2. submul ime pentru.mul imea c. cu proprietatea c {n N : n2 < 20} = {0. {} este o nota ie echivalent . Q R . a S înseamn c a nu este un inclus în element al mul imii S. teoria mul imilor nota ie de construc ie a unei mul imi {:} {|} {x : P(x)} sau {x | P(x)} înseamn mul imea mul imea elementelor acelor x pentru care P(x) este adev rat .

}.5. este o supramul ime pentru. Dac f(x) := x2. dar a se vedea i numere naturale pentru o alt conven ie. "A sau B.3.2.6} = {1. R Q include. Reuniune inclusiv : A B înseamn mul imea care con ine toate elementele lui A.. dar nu amândou ". dar nu i elementele lor comune.1.}. apoi (fog)(x) = 2(x + 3). i toate elementele lui B. i toate elementele lui B... f: X Y înseamn c func ia f transport elementele lui X în cele din Y.. la teoria mul imilor func ia compunere o compus cu teoria mul imilor numere naturale N N num r numere întregi Z Z num r {x R : x2 = 1} = {1} \ A \ B înseamn mul imea ce con ine {1. Let f: Z N be defined by f(x) := x2. i g(x) := x + 3. atunci f(3) = 32 = 9.í2.2} elementele pe care A le are în plus fa de B f(x) înseamn 'f de x'. fog e functia. dar 8/(4/2) = 8/2 = 4. Se efectueaz întâi opera iile din paranteze. reuniune reuniunea între Reuniune exclusiv (vezi i diferen simetric ): A B înseamn mul imea care con ine toate elementele lui A..4.í3. if f(x) := 2x. "A sau B sau amândou "..1.4} \ {3. fiind (fog)(x) = f(g(x))..í1. N înseamn {0. este supramul ime a lui A B este echivalent cu B A. sau valoarea lui f în elementul x. (8/4)/2 = 2/2 = 1. A B înseamn mul imea ce con ine elementele comune din A i B A A B A B=B A x B)} teoria mul imilor B = {x | x intersec ie de mul imi intersec ia dintre teoria mul imilor set-theoretic complement diferen a teoria mul imilor valoarea func iei de teoria mul imilor () modificatori de preceden paranteze oriunde functie s geat f:X Y de . {|a| : a Z} = N Z înseamn {.0.3.... A B înseamn c A B dar A  B. {a : |a| N} = Z . A B este teoria mul imilor echivalent cu B A. A B B.3.2.superset A B înseamn c fiecare element din B este i element al lui A..2.

derivata lui « analiz matematic Integrala nedefinit sau antiderivat œ f '(x) este derivata func iei f în punctul x..yn).. «. fiin limx deseori întalnit în limite matematice. de .14 Q R ¥(í1) Q R i = ¥(í1) C ’ este un element al mul imii reale extinse i infinitate este mai mare ca orice alt num r real. dintre algebr Derivat ' « prim..... la .1415.. 3. produsul direct šn=13R = Rn (y0. la ™k=1n ak înseamn a1 + a2 + . šk=1n ak înseamn a1a2···an. lungimea lui algebr liniar Însumare ™ sum peste . Integrala definit integrala de la ... num r este raportul dintre lungimea cercului i diametrul s u. .numere ra ionale Q Q num r numere reale R R num r numere complexe C C num r infinitate ’ pi pi geometrie euclidian norma || || norma lui. Dac f(x) := x2. din oriunde Înmul ire produs peste ..ex: tangenta la graficul lui f în x. Valorea lui este 3. pân . i grficul func iei lui f între x = a i x = b..b R}.. q  0}. + an. 0 1/|x| = ’ A = r² este aria unui cerc cu raza r ||x|| este norma unui element x din spa iul vectorial normat.. din oriunde š Produs cartezian C înseamn {a + bi : a. atuncif '(x) = 2x œ f(x) dx înseamn o func ie a c rui derivat e 2 integral nedefinit din œx dx = x3/3 + C f. calculus œab f(x) dx înseamn aria cu semn dintre axa x b 2 œ0 x dx = b3/3... de ....q Z.. R înseamn setul de numere reale.. Q înseamn {p/q : p. ||x+y|| ” ||x|| + ||y|| ™k=14 k2 = 12 + 22 + 32 + 42 = 1 + 4 + 9 + 16 = 30 šk=14 (k + 2) = (1 + 2)(2 + 2)(3 + 2)(4 + 2) = 3 × 4 × 5 × 6 = 360 produsul cartezian ši=0nYi înseamn setul tuturor (n+1)-uplurilor dintre....

14159 În spa iul euclidian 2 produsul scalar al . b}. «. {a..y înseamn produsul scalar al lui x i G/H means the quotient of group G modulo its subgroup H. B is also true. b+2a} / {0. í1} § V. ˜M înseamn frontiera mul imii M ˜{x : ||x|| ” 2} = {x : ||x|| = 2} f (x1. atunci ˜f/˜x = 2xy element minim (cel mai mic) x = înseamn c x este cel mai mic Elementul minimt element.la . 3x. Dac l m i m n atunci l || n. b} = {{0. xn).. 2z) (df / dx1.z) := 3xy + z². {2a. dac f(x. b+a. xn) este vectorul derivatelor par iale Dac f (x. b+2a}} Q / {1. «. sau mai general x e ortogonal pe y. Cu f (x1. b. ¬A B ¬B ¬A Z(G) G {0. df / dxn).y. gradient din analiz matematic derivat par ial derivat par ial din ˜ frontiera frontiera topologie perpendicular e perpendicular pe geometrie x y înseamn x este perpendicular pe y. group theory quotient group / mod teoria grupurilor izomorfism e izomorf cu teoria grupurilor § egal aproximativ este aproximativ egal x § y înseamn x este aproximativ egal cu y cu oriunde . a. ˜f/˜xi este derivata lui f în func ie de xi. analiz matematic gradient Nabla. b+a}. predicate logic normal subgroup <div style="fontsize:200%. produs scalar x. «. lattice theory entailment entails inference infers or is derived from propositional logic. that is every model in which A is A A model theory true. G § H înseamn c grupul G e izomorf cu grupul H § 3. 2a. x y means y is derived from x. unde Q este quaternion group i V este grupul Klein de 4 elemente. A x:x = A B means the sentence A entails the sentence B. celelalte variabile p strându-se calculus constante. atunci f = (3y..y) := x2y."> is a normal subgroup N G means that N is a normal subgroup of of group G.

{1. y = 2 × í1 + 3 × 5 = 13 A:B = ™ AijBij i.> · : Produs tensorial produs tensorial algebr liniar y. 3) i y = (í1.1. 6. V U înseamn produsul tensorial dintre V {1. 3.y) cît i prin x·y. {{1. 4}. 2.j În cadrul spa iilor euclidiene se obi nue te de algebra liniar a nota produsul scalar atît prin (x. vectorilor x = (2. {2. 4}. Pentru matrice se poate utiliza semnul :. 8}} . 2. 3. 5) este: x. 4. 2.produs scalar (|) <.2} = i U. 3. 4} {1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful