Turism Plan de actiune pentru dezvoltarea turismului in regiunea Centru pentru perioada 2004-2006 Cuprins PARTEA I: Analiza

turismului in regiunea Centru Scurta prezentare a Regiunii Regiunea de dezvoltare "CENTRU" este asezata in centrul Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului fiind cuprinsa intre meridianele 22 o 40' si 26 o27' longitudine estica si paralele 45o23' si 47o12' latitudine nordica. Regiunea "CENTRU" este formata din judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu si are o suprafata totala de 34099,4 km 2 , ceea ce reprezinta 14,31% din suprafata tarii. Ca suprafata, depaseste unele tari europene cum ar fi Albania, Luxemburgul, Macedonia, Slovenia si Republica Moldova. In nord se invecineaza cu regiunea 6 Nord-Vest, la nord-est cu regiunea 1 Nord-Est, la est cu regiunea 2 Sud-Est, la sud cu regiunea 3 Sud si regiunea 4 Sud-Vest, la vest cu regiunea 5 Vest. Potrivit organizarii administrativ-teritoriale a tarii in cadrul regiunii “CENTRU” se gasesc 6 judete, 50 de orase, din care 14 municipii si 333 de comune cu 1825 de sate. Potentialul turistic al reginii Centru Potentialul turistic natural Relieful Relieful este foarte variat, predominant muntos, cu ridicat potential turistic si de dezvoltare a zootehniei dar si cu suprafete intinse de platou si lunca propice culturilor agricole. Lipsit de campii propriu-zise, cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre zona colinara si cea montana. Zona montana se intinde pe aproximativ 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de est, sud si vest ale regiunii. La limita Regiunii Centru cu Regiunea Sud, se gasesc cele mai inalte varfuri din Romania: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m), ambele situate in masivul Fagaras, numeroase alte varfuri din Carpatii Meridionali depasind inaltimea de 2000 m. Datorita inaltimii, masivitatii pronuntate, peisajului de creste stancoase si caldari glaciare, Carpatii Meridionali au fost numiti "Alpii Transilvaniei" (Emmanuel de Martonne, 1907). In estul regiunii "CENTRU" se inalta culmile Muntilor Giurgeului (1445m), Hasmasului (1793 m) si Ciucului (1490 m), despartiti de masivele vulcanice ale Ghurghiului, prin depresiunile Giurgeului si Ciucului. Muntii Harghita, Nemira, Vrancei, Buzaului, Bodoc si Baraolt, aflati in zona de curbura a Carpatilor, coboara treptat, prin intermediul piemonturilor, spre sesurile cu forme domoale ale depresiunilor Brasovului si Baraoltului. Pe latura sudica, pasul de culme Predeal separa masivele mai scunde Piatra Mare si Ciucas (1700-1950 m), de Muntii Bucegi (2507m). Spre nordul Bucegilor intalnim coasta calcaroasa a Pietrii Craiului si Muntii Persani, care separa depresiunea Fagarasului de depresiunea Brasovului. Lantul muntos se continua cu Muntii Fagaras, care sunt cei mai inalti munti din tara (peste 2500 m), despartiti de pasul Turnul Rosu, de pe valea Oltului, de Muntii Cindrelului, Lotrului si Sureanu, care au suprafete plane, usor valurite, cu altitudini maxime de peste 2200 m (Vf. Cindrelul 2245, Vf. Steflesti 2244, Vf. lui Patru 2130 m). Zona depresionara de la poalele ramurii muntoase, cuprinde depresiunile de contact ale Sibiului si Secasului care se caracterizeaza prin conditii naturale favorabile asezarilor omenesti si culturilor agricole.

Podragel. paraul Basca din localitatea Comandau. Covasna 70%. Harghita cu o valoare deosebita. In judetul Covasna sunt parauri si rauri. Lacul Doamnei. lacul antropic din localitatea Reci. Noul. o pondere insemnata o ocupa resursele de apa care se asociaza celorlalti factori la oferta recreativa a acestui teritoriu. Abrud. lacul Iezerul Sureanu din muntii Sureanu. strabate in continuare Podisul Transilvaniei si dupa ce desparte M-tii Sureanu de M-tii Trascau paraseste teritoriul regiunii indreptandu-se spre vest.5 ha) din jud. Alaturi de cele glaciare. Tirnavele. Homorodul. dupa ce dreneaza depresiunea Giurgeu pe circa 75km. Cibanul cu Hartibaciul si Sadu iar pe stanga Raul Negru cu Casinul si Tarlung. Santionlunca precum si alte lacuri antropice pe linga riul Olt in localitatea Belini. culoarul Muresului delimiteaza culmile nordice ale Surianului de o zona mai joasa a Muntilor Apuseni reprezentati de extremitatea estica a Muntilor Metaliferi. care reprezinta partea estica a Apusenilor sunt munti calcarosi cu fenomene endo si exocarstice. Harghita 60%. Oltul isi schimba directia de curgere spre sud si strapunge Carpatii Meridionali prin defileul de la Turnu Rosu. judetul Brasov 40%. Regiunea Centru detine locul intai in turismul montan. dupa care intra in Depresiunea Brasov. care in Regiunea Centru sunt foarte numeroase si deosebit de pitoresti. Cimpeni si Trascau sunt vechi vetre ale asezarilor omenesti. Tarnavelor si Hartibaciului marginite la est de Subcarpatii Transilvaniei. Statiunile turistice montane Poiana Brasov. si anume: paraul Cormos si Bodvai din zona Baraoltului. Paltinis. fiind intalnite de la inaltimi de peste 2000m pana in zonele de campie. principalele lacuri naturale sunt Sfanta Ana (19. Afluentii principali ai Oltului sunt pe dreapta Baraoltul. cu deosebire a schiului. traverseaza apoi lantul vulcanic al Mtilor Calimani-Gurghiu. Lacurile glaciare s-au format in circurile glaciare din Muntii Fagarasului (Podragul. (La Alba Iulia are un debit mediu de 100 m 3 /s). Pianu si Cugirul. Oltul izvoraste de la 1280 m altitudine in masivul Hasmasu Mare. lacurile si apele minerale si termale. iar pe stanga Gurghiu. lacuri antropice sau de baraj. Bilea (cel mai important-4. Tarnava dreneaza centrul depresiunii Transilvaniei si se formeaza la Blaj prin unirea Tarnavei Mici cu Tarnava Mare. Predeal. lacul de baraj de la Padureni din localitatea Moacsa. Regiunea "CENTRU" este dominata de bazinele hidrografice ale raurilor Mures si Olt si cu toate ca cele doua rauri au izvoarele in aceiasi zona (M. Legat de folosirea in scop turistic a resurselor de apa din Regiunea CENTRU. Ludusul. Paraul Rece. retelele hidrografice. unde face o ampla cotitura separand M-tii Bodocului de M-tii Baraoltului. Exploatarea turistica a resurselor de apa vizeaza apele subterane. Partea estica a regiunii este drenata de Bistricioara. fiind apreciate si pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera pentru practicarea sporturilor de iarna.7 ha). riul Olt si Riul Negru.Hasmasu Mare) ele au trasee total diferite. in judetele Regiunii exista numeroase posibilitati de agrement si pescuit.In partea vestica a regiunii. cat si culmile vulcanice ale Calimanului (inaltimea maxima este Pietrosu-2102 m). Practicarea turismului recreativ bazat pe resursele hidrografice (inot. Reteaua hidrografica In zestrea naturala atractiva a Regiunii Centru. dreneaza Depresiunea Ciucului. situat in craterul vulcanic . Ariesul. Urlea. sunt printre cele mai renumite statiuni turistice montane din Romania. Niraj. Lutul. Sebes. Comlodul. Regiunea Centru are 47% din suprafata ocupata de munti. iar dupa ce scapa din inclestarea defileului de la Racos patrunde in Depresiunea Fagaras pe care o strabate de la E la V. O alta atractie turistica din categoria resurselor de apa este reprezentata de lacuri. La iesirea din Depresiunea Fagaras. Importanta turistica a apelor deriva in special din posibilitatile multiple pe care le ofera celor interesati. Mures 22% si Sibiu 30%. Valea Rece si Uzul ce fac parte din bazinul Siretului apoi de Buzau si Basca Mare. Depresiunile intramontane Zlatna. pe care-i separa prin defileul Toplita-Deda (50km). Muntii Trascaului. Bicazul. este departe de posibilitatile oferite de cadrul natural. Lacul Avrig) si din Muntii Cindrelului (Iezerul Mare si Iezerul Mic). Aiudul si Ampoiul. traverseaza apoi extremitatea de S-E a Muntilor Harghita formand defileul de la Tusnad. Muresul. Borsa . Partea de mijloc a regiunii “CENTRU” este ocupata de Podisul Transilvaniei cu subdiviziunile Podisul Secaselor. Cel mai important afluent al Tarnavei este Visa. Latura nordica cuprinde parti din campia inalta a Transilvaniei ce constituie o zona agricola foarte importanta. de refacere a sanatatii si de agrement. navigatie de agrement si pescuit). apoi a Bihorului si Muntele Mare. Varghisul. Afluentii principali sunt pe dreapta Rostolita. astfel: judetul Alba 52%.

Padurea inregistreaza un coeficient de atractivitate superior. Vegetatia Regiunii este bogata si variata. Alba. incepand cu elemente de silvostepa in Podisul Secaselor si terminand cu pajistile alpine pe cele mai inalte varfuri. un element de echilibru al naturii. Homorod.Puciosul fiind unicul lac vulcanic din tara. Raura. prin resursele sale cinegetice si piscicole. smirdarul (Rhodendron kotschyi) sau bulbucii de munte (Trellius europaeus). Homorod. Lacurile artificiale formate ca rezultat al actiunii antropice sunt cele de interes hidroenergetic la Oasa. In peisajul lacustru al Regiunii CENTRU trebuie remarcate si lacurile din zona zacamintelor de sare: Sovata (judetul Mures) cu lacurile Ursu. etc. indeplinind o functie estetica si peisagistica. Alunis. dintre care mentionam: romanita de munte (Achillea schurii). dupa Regiunea Nord-Est cu 18. Faragau. in judetul Covasna la Moacsa. In judetul Mures sunt cunoscute statiunile de interes local. Intre aceste limite sunt prezente toate etajele de vegetatie:a stejarului. in judetul Alba. Regiunea Centru este a II-a ca suprafata acoperita cu paduri (18. care ozonifica aerul. Scorei de pe Olt. Biborteni. inestimabile prin unicitatea lor. favorizeaza turismul sportiv in aer liber etc. Saulia. Bilbor si in judetul Covasna la Malnas Bai. papucul doamnei (Cypripedium calceolus).3 ha) lac permanent in plina zona carstica. In judetul Alba se afla Iezerul Ighiel (5. in judetul Harghita la Frumoasa. Balan si Zetea.7%. a poluarii sonore si a radiatiilor. sorbul (Sorbus dacica). zambrul (Pinus cembra). ghintura galbena (Gentiana lutea). Cu 1220781 ha de padure. valea Muresului in apropierea municipiului Alba Iulia. apele curgatoare si statatoare constituie resursa tursitica. Cele mai multe statiuni dezvoltate pe baza izvoarelor minerale sunt in judetul Harghita –Tusnad. impiedica extinderea eroziunii terenurilor. caldarusa (Aquilegia transsilvanica). Dughel si Brazi. Zau de Campie. Negru. Are o dispunere etajata. prin faptul ca dispune de o mare varietate de ecosisteme. cel mai mare lac de baraj natural din tara. Lacul Rosu (12. Sacel. determinata de relief si de conditiile pedoclimatice. Peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii Carpati. Lacul Fara Fund. a fagului si bradului. in judetul Mures Ideciu de Jos si Jabenita. la Târnaveni. O alta categorie o formeaza cele de interes piscicol: Taureni. Persani. valea Târnavei Mici. pe valea Târnavei Mari. bai sau apa minerala de masa.6 ha). datorita faptului ca reprezinta un factor indispensabil vietii. La Rosia Montana. turismul de agrement prin vânatoare si respectiv pescuit. dar mai ales ca si valoare terapeutica unde pot fi tratate afectiuni ale aparatului locomotor. apoi lacul Iezer (0. Zizin si altele. valea Muresului. Brancovenesti. Taul Cornii. Valea Sebesului in apropierea mun. o nota aparte o dau lacurile antropice constituite inca din sec. Acestea contribuie in mod activ la definirea potentialului atractiv al teritoriului astfel: vegetatia constituie o componenta de baza a mediului ambiant. al XIX-lea in scopurile prelucrarii minereurilor: Taul Mare. Principalul lac antropic al Regiunii este lacul Oasa din jud. cuprinsa intre 200 si 2500 m altitudine. Iernut si Ludus. boli ale sistemului nervos periferic. afectiuni ORL si ale aparatului respirator. mai ales in perimetrul oraselor mari. mixandrele (Erzsinum transsilvanicum). Loamnes. Verde si Rosu. . Tarina. la Ocna Sibiului in judetul Sibiu un numar de 12 lacuri dintre care cele mai importante sunt Horea. Negovanu de pe Sadu. in acest sens. Borsec. Flora si fauna Invelisul biogeografic al Regiunii este deosebit de complex. Bujor I. toate in judetul Harghita. din punct de vedere al biodiversitatii. Reteaua hidrografica. Sangeorgiu de Mures. unicul care conserva padurea inecata. Jigodin Bai. Alba Iulia si a orasului Sebes. Acestea dispun de un potential deosebit pentru agrement. O categorie aparte o constituie prezenta izvoarelor minerale. Bujor II. iar in judetul Brasov sunt Rotbav. afectiuni ginecologice. Valcele. Pogaceanu din judetul Mures. Ozunca Bai. Mandra. unde luncile râurilor sau malurile lacurilor sunt cautate pentru turismul de agrement. Valea Salciilor din judetul Sibiu. cornutul (Cerastium transsilvanicum). Tau. habitate si specii salbatice. Closca si Brancoveanu. cu rol de fundal al desfasurarii diverselor activitati turistice. Ideciu de Jos. Importanta deosebita prezinta. insuficiente glandulare. apa lor fiind folosita pentru producerea curentului electric. Reghin. Sugas.13 ha) din Calimani. angelica (Angelica archangelica). de recreere si reconfortare in timp ce fauna determina.5%). Capalna si Petresti pe Valea Sebesului. la Sighisoara. apa fiind folosita pentru cura interna. in perimetrul localitatilor Târgu-Mures. determina reducerea noxelor. Bradeni. in judetul Sibiu sunt Bazna si Miercurea Sibiului. Dostat si Daia Romana din judetul Alba.

9 ° C. vulpea (Vulpes vulpes). avatul (Aspius aspius). Temperaturile medii anuale ale lunii celei mai friguroase (ianuarie) sunt de -10 ° C.5 m/s in depresiuni si mai mari de 8 m/s in zona muntoasa. fenomene ce fac ca aceste regiuni sa fie printre cele mai reci ale tarii (in localitatile Miercurea-Ciuc. In judetul Mures. Fauna acvatica din Regiune este foarte diversa. Haghita) se afla rozmarinul argintiu (Andromeda polifolia) si roua cerului –planta insectivora (Drosera rotundifolia). . iar in tinovul Borsaros (Sancraieni) se gaseste muschiul de tundra (Meesea hexasticha) in cel mai sudic punct de aparitie. bibanul (Perca fluviatilis). obletele (Alburnus alburnus). -5 ° C. Temperaturile medii anuale ale lunii iulie au valori de 5. lostrita (Hucho hucho). babusca (Rutilus rutilus). cerbul carpatin (Cervus elaphus). cocosul de munte (Tetras mogalus). cleanul (Leuciscus cephalus). platica (Abramis brama) morunasul (Vimba vimba). In zonele depresionare de la curbura Carpatilor se inregistreaza inversiuni termice frecvente si persistente nocturne si de iarna. Clima Clima este temperat continentala si inregistreaza diferentieri specifice celor trei tipuri majore de relief in functie de etajarea altitudinala si de existenta zonelor construite. pasarea omatului (Plectrophenax nivalis). specifica apelor de munte si a celor colinare. Frecvente sunt efectele de föhn care produc cresterea temperaturii aerului si scaderea cantitatii de precipitatii. -11 ° C in zona alpina. care produce iarna viscole.7 ° C. corbul (Corvus cerax). mreana (Barbus barbus). Vanturile predominante sunt cele dinspre vest si nord cu viteze medii de 3 ¸ 3. Gheorgheni si Joseni se inregistreaza cele mai scazute temperaturi din tara). In zona de nord a regiunii intalnim vantul local Nemira dinspre N-E. interesanta din punct de vedere cinegetic. porcusor (Gobio gobio). pastravul fantanel (Salvelinus fontinalis). Iernile sunt reci si geroase in regiunile montane iar verile sunt calduroase in zona de ses. cleanul mic (Leuciscus leuciscus). la Zau de Campie se afla o mare rezervatie unde se gaseste bujorul romanesc (Paeonia tenuifolia). Fauna este bogata si diversa.Alte specii sunt extrem de rare in România: patlagina uriasa (Plantago maxima). Ca specii de mamifere. strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi).-3 ° C in zona inalta (peste2000m) si 1 ° C. obletul mare (Chalcalburnus chalcoides). piciorongul (Himantopus himantopus). 4 ° C in zona montana impadurita. In apele de munte traiesc urmatoarele specii de pesti: p astravul de munte indigen (Salmo trutta fario). rosioara (scardinus erythrophthalmus). 850 mm/an in zona joasa si 1000. rasul (Lynx lynx). Precipitatiile sunt cuprinse intre 550. argintica (Doyas octopetala) in rezervatia Scarita Belioara. Dintre cele 168 de pasari identificate. In judetul Alba se intalneste floarea de colt (Leonthop alpinum) la cea mai joasa altitudine (550 m). caracuda (Carassius carassius ). Temperaturile medii anuale au valori de –2. lipanul (Thymallus thymallus). capriorul (Capreolus capreolus). linul (Tinca tinca). In apele colinare si de ses traiesc c rapul (Cyprinus carpio). marmota (Marmota marmota). scobarul Chondrostoma nasus. stiuca (Esox lucius). Temperatura minima absoluta -38. -8 ° C in zona muntoasa si -3 ° C. somnul (Silurus glanis). La limita intre apele de munte si de ses traiesc m oioaga (Barbus Meridionalis petenyi). latita (Alburnoides bipunctatus). tiparul (Misgurnus fossilis). specii rare. coada zmeului (Calla palustris) etc. amurul alb (ctenopharyngodon idella). pastravul curcubeu (Salmo irideus Gibbons).5 ° C in zonele depresionare. -5 ° C in depresiuni. care pâna in prezent sunt intâlnite accidental in fauna României. salaul (Lucioperca lucioperca). liliacul mare (Myotis mystis). sangele voinicului (Nigritella rubra). angelica de balta (Angelica palustris). inarita (Carduelis flammea). 20. iar maxima absoluta de 42. 16 ° C in zona de munte si 16 ° C. cele mai importante sunt: capra neagra (Rupicapra rupicapra).5 ° C s-a inregistrat in anul 1952 la Alba-Iulia. carasul argintiu (Carassius auratus gibelio).5 ° C a fost inregistrata in anul 1942 la Bod. aqvila de munte (Aquila permanina). in cadrul careia se regasesc aproape jumatate din fauna de mamifere a tarii si din acvifauna. cel putin 5 specii prezinta importanta ornitofaunistica nationala: pescarusul asiatic (Laurus ichthyaetus) si pescarusul de gheturi (Larus hyperboreus). ursul brun (Ursus arctos). fluturasul de stanca (Tichedreana muraria) si mierla de piatra (Monticela saxatilis). liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus). boisteanul (Phocsinus phocsinus). iar in depresiuni 5 ° C. amareala siberiana (Polygala sibirica). lupul (Canis lupus). In tinovul Mohos (jud. 1200 mm/an in zona montana.

o intensificare a radiatiei globale si a radiatiei ultraviolete. rezervatia Ialomitei (Muntii Batrana si Cocora). lista ce reda zonele declarate protejate prin legea nr. judetul Brasov 24. crearea unei ambiante propice odihnei si relaxarii turistilor. O lista completa a acestora se gaseste in Anexa 1. zone naturale protejate de interes national. in toate sezoanele. Numarul monumentelor naturii din Regiunea Centru. Ariile protejate sunt si cele mai eficiente mijloace destinate conservarii biodiversitatii. precum si a glandelor cu secretie interna. cu o suprafata totala de 75. stimularea proceselor de termoreglare a organismului etc. cresterea numarului globulelor rosii.Efectele benefice ale resurselor climatice se resimt asupra organismului uman doar in conditiile in care calitatea acestora se mentine la un nivel suportabil. aflat pe teritoriul jedetelor Alba. Muchia Lunga si foarte numeroase monumete ale naturii. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national sau de catre Consiliile Judetene o serie de arii protejate. drept rezervatii si monumente ale naturii.784 ha. pentru bolnavii cu hipertiroida in stadiu incipient. Intre efectele benefice asupra organismului uman ale bioclimatului montan se inscriu: stimularea si echilibrarea activitatii sistemului nervos central si al celui vegetativ. cu variatii in functie de specificul formelor de turism. Bihor si Cluj. Presiunea exercitata asupra peisajului de activitatile recreative determina o suprasolicitare a acestuia. rezervatia Zanoaga (Muntii Zanoaga si Cheile Zanoaga Mare). Parcuri nationale in Regiune • • • Parcul National Bucegi . Clima din regiune permite practicarea activitatilor turistice. stimularea rezistentei organismului la infectii si agresiuni ale mediului.03. rational. Parcul natural Muntii Apuseni. acestea insumeaza 92.pana la cca 2000 m. In cadrul parcului exista rezervatia Abruptul-Bucsoiu. cu o suprafata totala de 14. care sa permita pastrarea identitatii mediului natural. nominalizate prin actul legislativ amintit este de 169 -judetul Alba 82.07. A fost infiintata in anul 1938 iar in cadrul parcului exista urmatoarele rezervatii naturale: Peretele vestic. . inregistreaza valori ale parametrilor climatici ce variaza in limite moderate.663 ha. ceea ce determina o solicitare mai redusa a sistemului nervos central si a celui vegetativ. Sibiu 14. cu o suprafata totala de 32. asigurandu-se astfel conservarea resurselor naturale.800 ha. Ca suprafata. Mures 13. este specifica bioclima tonica-stimulenta. bioclima sedativ-indiferenta. aflat partial pe teritoriul judetului Brasov. Pe langa aceste arii naturale protejate exista si alte arii naturale ce beneficiaza de un statut de protectie prin hotarari ale consiliilor judetene. rezervatia Turbaria Laptici.755. rezervatia Babele.72% din suprafata Regiunii. Hornurile Grindului. reducerea presiunii atmosferice. Prapastia Zarnestilor. aflat pe teritoriul judetelor Brasov si Arges. cu importanta majora in refacerea sanatatii. scaderea activitatii glandei tiroide. cantitati mai ridicate de precipitatii in comparatie cu regiunile joase. In zonele montane de peste 800 m . In spatiul montan stresul cutanat si cel pulmonar cresc odata cu altitudinea. Declararea obiectivelor turistice naturale. Covasna 1. se inscrie in eforturile de creare a unui sistem national de arii protejate. 5/06. Harghita 35. in special in sezonul de iarna. rezervatia Omu. Piatra Mica. In Regiunea CENTRU exista foarte numeroase rezervatii si monumente ale naturii. de crutare a organismului uman. Parcul Natural Piatra Craiului. la nivelul judetelor din Regiunea Centru au fost desemnate prin Legea nr. cu amplitudini mici. ceea ce reprezinta 2. rezervatia Abruptul Prahovean.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national. caracterizata prin temperaturi relativ scazute. In zonele depresionare si de podis ale Regiunii. care insa poate fi stavilita prin practicarea unui turism ecologic. fara consecinte negative in starea sanatatii turistilor. rezervatia Vama Strunga-rezervatie paleontologica. fata de valorile inregistrate in regiunile cu altitudini mai mici. Rezervatii si monumente ale naturii In scopul conservarii resurselor turistice naturale cu valoare de unicat sau pe cale de disparitie.

Parcul National Calimani Sud se afla partial pe teritoriul judetului Mures. Pintenii din Coasta Jinei . bicarbonatate. Calcarele de la Ampoita. Cheile Tatarului. Prin legea 5/2000 au fost declarate un numar de 25 rezervatii. Intre rezervatiile geologice (26) cele mai cunoscute numim Detunata Goala. cu o suprafata totala de 24. declarate in 1962. Iezerul Ighiel. Sibiu. Parcul natural Fagaras. iar prin Hotararea Consiliului Judetean Covasna din 2001 sunt 34 de arii protejate provizoriu. printre cele mai importante Vulcanii Noroiosi de la Baile Homorod. Muntii Nemira. rezervatia stiintifica Valea Hanko. In judetul Covasna este o singura rezervatie conform legii 5/2000 privind amenajarea teritoriului. cunoscut sub denumirea de aureola mofetica.Hasmas. Lacul fara fund –Ocna Sibiului. Rezervatiile speologice (23) cu Ghetarul de la Scarisoara. Piatra Cetii. Valorizate in cadrul statiunilor balneare pentru tratament sunt emanatiile de CO 2 si izvoarele carbogazoase cu o compozitie chimica variata. Intregalde). Vulcanii noroiosi de la Hasag – cu valoare geologica. Luncile Prigoanei. clorurate-sodice. Intregalde. Orgdancusii. Cheile Bicazului . Parcul Naural Cindrel si Golul Alpin al Muntilor Fagaras. lacuri sarate. Suvara Sasilor. Canionul Mihaileni . Bulzul Galzii. Iezerele Cindrelului. rezervatia Mestecanisul de la Reci. Piatra Singuratica. Conform legii 5/2000. etc. Rezervatiile paleontologice sunt Dealul cu melci si Paraul Bobii. apele minerale carbogazoase. In judetul Alba. gaze mofetice etc. floarea de colt se intalneste la cea mai joasa altitudine (com.9 ha-in judetul Sibiu.cu valoare geologica. Bistrita-Nasaud si Suceava. Rezervatia Lacul Iezer din Calimani. Rezervatii peisagistice au fost declarate 5 obiective (Cascada Varciorog.). Monumente ale naturii declarate in jud. Judetul Mures. dintre care 25 rezervatii complexe : cele mai importante sunt Iezerul Surianu. In judetul Brasov exista rezervatii naturale in Muntii Ciucas cu suprafata de 3 ha. Muntele Piatra Secuiului. Judetul Sibiu detine un numar de 15 rezervatii. Brasov si Alba. Vulcanii Noroiosi de la Filias. Lacul Sfanta Ana. Sibiu: Calcarele cretacice de la Cisnadioara. in judetul Mures au fost recunoscute 14 arii protejate de interes national având suprafata totala de 28 359 ha. Rezervatia peisagistica Masivul Postavaru. Cheile Rametului. se afla partial pe teritoriul judetului Mures. Factorii balneari Regiunea Centru este detinatoarea unor resurse balneare extrem de diverse si numeroase (ape minerale.• • • • • Parcul National Calimani Sud. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt Lacul Ursu. Pestera de sub Zgurasti.575 ha se afla pe teritoriul judetului Harghita si Neamt. etc. Huda lui Papara. cu o suprafata de 1025 ha. dintre care numim: Muntele de sare de la Praid. Cheile Bicazului si Lacul Rosu. Piatra Craivei.La Grumaji . printre care cele mai cunoscute sunt: Parcul Natural Dumbrava Sibiului. Masa Jidovului . rezervatia peisagistica Defileul Toplita-Deda si Defileul Muresului si numeroase rezervatii botanice (10). Rapa Rosie. Parcul natural Dumbrava Sibiului -extravilan Sibiu-993 ha. In judetul Alba au fost declarate prin legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului 83 rezervatii ale naturii. iar rezervatiile botanice (10) cu Poiana narciselor de la Negrilesti. Parcul natural Muntii Cindrelului -9873. etc. In judetul Harghita sunt 35 rezervatii declarate prin legea 5/2000. Judetele cele mai bogate in resurse sunt Harghita si Covasna. namoluri sapropelice. Gardisoarei. Coloanele de bazalt de la Racos si Piatra Cioplita. etc. cu suprafata de 6. Masivul Hasmasul Mare. Deaul Zackel. infiintata in 1980. legate de arealul activitatii postvulcanice.cu valoare geologica. ape de zacamant. namolul sapropelic provenit din lacurile sarate. Este vorba de Tigaile Mari si Culmea Zaganu. Sesul Craiului Scarita Belioara. Arpasel. Cele mai cunoscute sunt parcurile naturale (in faza de propunere a CJ Covasna) Cheile Oltului si Valea Zanelor. etc. Pestera Poarta lui Ionele.041 ha. Calcarele eocene de la Porcesti. Podragu-Suru -6989-2 ha-din M-tii Fagaras. Detunata Flocoasa. urmate de Mures. Pestera Ghetarul de la Vartop.). Laricetul de la Vidolm.cu valoare geologica. Consiliul Judetean Alba are in custodie 93 rezervatii naturale. . a pele minerale clorurate sodice a lacurilor heliotermale. Lacul alpin Balea.

Exista factori balneari identificati. muzee si case memoriale. greco-catolica 1.1122 din 10 octombrie 2002. Lacu Rosu si Praid. amplificarea nevoilor si preocuparilor de ingrijire a sanatatii odata cu innaintarea in varsta sunt factori care largesc cererea pentru turism. In Regiunea Centru exista 4 statiuni turistice de importanta nationala declarate in 2002: Covasnajudetul Covasna. doua statiuni in judetul Sibiu: Bazna si Paltinis. Potentialul socio-demografic Potentialul socio-demografic influenteaza fenomenul turistic prin resursele umane care sunt antrenate. Brasov) declarate prin Hotararea de Guvern nr. cu implicatii directe asupra numarului varstnicilor si disponibilitatilor de timp ale acestora. Harghita-Bai. Baile Fortyogo in Targul Secuiesc. in Regiunea Centru convietuiesc alaturi de romani (65.7%. sub nivelul national de 91 loc/km 2 .5%. Harghita-Bai. Rupea. Sovata. Din punct de vedere turistic. reprezentat prin numeroase monumente istorice. un sistem de facilitati adecvat. profesii. Borsec. Baile Balvanyos.7% mai putin fata de populatia inregistrata la recensamantul din 1992. Ocna Sibiului. edificii religioase. manifestari populare traditionale. unitariana 2.3%.745 locuitori. Bilbor. Izvorul Muresului. sase statiuni in jud. 29. traditii. a rezultat un patrimoniu cultural de o deosebita valoare (arhitecturala. Potentialul turistic antropic Regiunea Centru beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic. de arhitectura si arta. Malnas. Bixad.9 % maghiari. nevoia de cunoastere. Densitatea populatiei a scazut fata de nivelul anului 1992. Aceasta se explica prin disponibilitatea mai mare de timp liber. manifestand. Compozitia etnica eterogena a Regiunii si-a pus amprenta asupra diversitatii culturale a acesteia. care individualizeaza Regiunea Centru fata de celelalte regiuni. din localitatile Borsec. viitoare studii de specialitate urmeaza sa le determine valoarea si oportunitatea introducerii lor in circuitul economic. Vilcele. Bodoc. feruginoase. Potentialul terapeutic este dat de proprietatile acestor factori naturali de cura si a bioclimatului sedativ de crutare. Dupa 1990 s-a manifestat pentru prima data in Romania un flux migrator invers urban-rural. Dintre confesiuni. 4. in 2002 fiind de 74 loc/km 2 .0% rromi si 0.521.hipotone si hipertone. cu 6. comparativ cu alte categorii. Biborteni. Ozunca Bai. dorinta de distractie mai intensa.6%. fie ca turisti consumatori de produse turistice specifice acestui teritoriu. Sancraieni. Homorod. Potentialul turistic al asezarilor urbane . Din interferentele culturale care au marcat de-a lungul timpului Regiunea.7%. Ponderea populatiei urbane este in scadere usoara fata de 1992. Stânceni. importante institutii culturale si de stiinta. receptivitate mai mare fata de aceasta activitate. muzica) care poate fi valorificat turistic. dar pâna in prezent nevalorificati si in alte localitati ale Regiunii.0% in 2002. o statiune in judetul Covasna -Balvanyos. etc.2%. Eterogenitatea etnica reprezinta unul dintre atuurile Regiunii. fie in activitati de prestari servicii. Sovata in judetul Mures si Predeal in jud. care o individualizeaza fata de celelalte regiuni. mai ales pentru cel de sanatate. Martunus. romano-catolica15. tonic din aceste statiuni. O alta categorie a populatiei ce se constituie ca rezerva pentru cererea de turism o reprezinta grupa de varsta peste 65 ani. preponderenta este cea ortodoxa reprezentata in proportie 63. 58. penticostala 1. arhitectura si creatie tehnica populara. Covasna. scadere explicabila prin miscarea migratorie si sporul natural negativ inregistrat dupa 1990. intereseaza mai mult structura pe varste a populatiei. Populatia Regiunii Centru la recensamantul din 2002 era de 2. procent aflat peste nivelul national de 52. Sangiorgiu de Mures. etnografie si traditie orala. Bazna. baptista 0. Din punct de vedere a structurii etnice. mestesugareasca. traditii culturale ale minoritatilor. Zizin. calcice. evanghelica 1%. Baile Tusnad in judetul Harghita. Rotbav.6% germani. personalitati locale. sodice. Racos si clorosodice bromurate si iodurate la Ideciul de Jos. Harghita: Baile Homorod. Miercurea Sibiului si Ocna Mures. Aceasta tendinta negativa este similara proceselor demografice din tarile dezvoltate.2%. Tusnad. etc. iar alte 11 sunt considerate de interes local: doua statiuni in judetul Brasov: Paraul Rece si Timisu de Sus. Circulatia turistica variaza si in functie de dinamica populatiei si structura acesteia pe varste. Diversitatea etnica si religioasa determina diversitate culturala. Hatuica. medii. grupa de varsta 15-65 ani este cea mai importanta ca pondere pentru turism.3%). Cresterea duratei medii a vietii.

Targu Secuiesc este un oras medieval. niste stradute inguste ce grupau ateliere mestesugaresti. Alte obiective importante: Biblioteca documentara “Batthyaneum”. Al II-lea oras ca marime al judetului Covasna. o retea densa care le individualizeaza ca obiective turistice de prim rang. Alaturi se afla Catedrala Reantregirii. Biserica Bartolomeu este cel mai vechi monument de arhitectura din Brasov zidita in stil romanic cu elemente gotice. Biserica Sfantul Nicolae (1495) pastreaza o valoroasa pictura murala din sec. intr-o depresiune submontana. Municipiul Fagaras este situat pe cursul mijlociu al Oltului. Campul Libertatii. prezinta un interes turistic deosebit: Cetatea Brasovului (1395) din care se mai pastreaza Bastionul fierarilor. turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate. Poarta Schei. Cartierul Schei (cea mai veche asezare ce poarta insemnele arhitecturii urbane romanesti. considerat rezervatie arhitecturala). Municipiul Aiud. centru al spiritualitatii romanesti. In Regiunea Centru. Municipiul Blaj . Palatul Princiar. Bastionul Franghierilor. Atractia turistica principala a zonei este Cetatea Fagarasului reprezinta una din cele mai puternice fortificatii din Transilvania. Turnul Alb si Turnul Negru. Muzeul National Secuiesc. alcatuiesc in unele localitati. cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. XVI-XVIII. In judetul Harghita: . sunt de retinut: Biserica reformata fortificata. Sala Unirii. casele cu ziduri groase si acoperisuri din olane. cu biserica evanghelica – Sebes. simbolizand ideea de unitate a poporului roman. detine una dintre cele mai mari orgi si a unei colectii de covoare orientale vechi. situata pe malul cursului superior al Oltului. un complex de arhitectura medievala ce cuprinde mai multe edificii (doua edificii de cult si patru edificii laice din sec. Casa cu Arcade. Bastionul Tesatorilor (constructie unica in tara). Biserica Neagra (13851477)-unul din cele mai importante monumente de arta gotica din tara. cel al Postavarilor si trei turnuri cu pulbere. al XIII-lea) este cel mai vechi si mai valoros monument de arhitectura din Transilvania. interesant prin dispunerea in forma de roata a pietei centrale cu asa-numitele "curti" ale breslelor. Centrul orasului constituie un ansamblu de monumente istorice si arhitecturale medievale. cu cel mai inalt altar din Transilvania. resedinta judetului Covasna. castelele renascentiste sau baroce. bisericile fortificate. In judetul Brasov: • • Municipiul Brasov este situat la poalele masivului Tampa. cele mai valoroase orase ce detin obiective interesante din punct de vedere istoric si arhitectural sunt: In judetul Alba: • • • • Municipiul Alba Iulia cu C etatea bastionara (1715-1738) este cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip "Vauban" din tara noastra. Catedrala Sfanta-Treime. XVIII si obiecte de arta veche romaneasca. etc. XVII-XVIII ce apartin cultului reformat calvin). Muzeul Unirii. Din multitudinea de monumente istorice si obiective turistice. Bastionul Fierarilor.cel mai important obiectiv este cetatea Aiudului. cel mai vechi monument al orasului. construita in anii 1921-1922. leagan al Scolii Ardelene. construita din initiativa lui Ion Inocentiu Micu-Klein. cu obiectivele turistice: fostul palat episcopal. In judetul Covasna: • • Sfantu Gheorghe. Cetatea Sebesului a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea si inceputul secolului al XV-lea. sec. In totalitate. Casa Sfatului (1490). Poarta Ecaterina.Numarul mare de localitati care pastreaza inca trasaturi medievale creaza premise pentru dezvoltarea turismului urban. Cetatile medievale. Catedrala romanocatolica (sec. Sebes. Printre obiectivele cele mai cunoscute ale Brasovului numim: Piata Sfatului (centru si targ al vechiului Brasov).

Biserica Sfanta Margareta. In judetul Mures: • • Targu Mures In c entrul orasului se afla cetatea medievala cu sapte bastioane ( 1602-1652). dispuse simetric. cetatea "Székely Támadt". Sighisoara a fost fondata de mestesugari si comercianti sasi. Sighisoara. complexul arhitectonic baroc din Şumuleu. Piata Huet si strazile din jur unde sunt concentrate cele mai multe obiective turistice: Catedrala Evanghelica. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: Cetatea feudala Mikó cu patru turnuri si un sant de aparare (1623-1631 in stil neorenascentist)-sediu al Muzeului Secuiesc al Ciucului. cu un turn principal de 70 m si alte patru mai mici. orasul Odorheiu Secuiesc a fost unul din cele mai importante centre mestesugaresti. etc. Astfel. are cel mai frumos amvon pictat din tara. Brasov-care pastreaza doar in parte structura fortificatiilor medievale originale (Sibiu aproape 30%. culturala si politica. cele mai cunoscute fiind Muzeul Brukenthal si Muzeul Tehnicii populare ASTRA. biserica franciscana. In Centrul istoric se gaseste Piata Mare unde se desfasurau cele mai importante evenimente ale cetatii. Turnul Forkesch). scoala si biserica Sf. Singura constructie ramasa intacta din evul mediu este capela Jézus construita in secolul al 13-lea. Catedrala Ortodoxa este cea mai mare din tara si are peretii interiori acoperiti in intregime de fresce ). Treime”. casa Teleki.. Palatul Culturii (1911 si 1913). capela romanica.-lea. considerate monument arhitectural. partea vestica a judetului Harghita. numita si Perla Transilvaniei. centrul istoric a pastrat intr-o maniera exemplara caracteristicile unui mic oras medieval fortificat care a avut de-a lungul catorva secole un rol strategic si comercial notabil la granita Europei centrale. Casa Parohiala Evanghelica. Bisericile ortodoxa si greco-catolica construite in secolul al XX. Colegiul reformat.-lea. Piata Mica cu casele de mestesugari. comparativ cu alte centre urbane transilvanene: Sibiu. Centrul istoric al Sighisoarei are o deosebita valoare datorita structurii sale planimetrice si spatiale. este considerata cea mai frumoasa cetate medievala locuita din Europa. Brasov 45%). comerciala. Sibiul detine peste 40 de cladiri si constructii declarate monumente istorice si peste 38 de strazi si locuri publice de interes istoric. Biserica Romano-Catolica construita in stil baroc la mijlocul secolului XVII. fortificatiile pastrandu-se in proportie de 90%. Pe Dealul Budvar (635m) exista ruinele unei fortificatii de sec. In curtea interioara a cetatii se tin concertele din cadrul Festivalului Muzicii Vechi. In incinta cetatii pentagonale se afla Biserica Reformata. Biserica si Manastirea Franciscana. Aici se afla Biserica Parohiala romano-catolica si case ce au apartinut familiilor nobiliare din Sibiu. Casa cu cariatide (Micul Palat). In judetul Sibiu: • • Oras muzeu. Orasul Medias ofera turistilor Complexul Arhitectural Franciscan care cuprinde biserica si manastirea franciscana. Biserica Ursulinelor.-lea. Petru din secolul al XIX. Casa memoriala Tompa László. resedinta a fostului scaun Ciuc. Catedrala Ortodoxa “Sf. Baia populara Neptun. este situata pe terasele Oltului. Cladirile care se pot vizita pentru valoarea istorica si arhitecturala mai importanta sunt: cetatea Bud. vechiul oras al Sighisoarei constituie o asezare reprezentativa pentru civilizatia germana a colonistilor sasi din Transilvania. Liceul Samuel de Brukenthal). Este inclus pe lista monumentelor UNESCO. X. . In tinutul secuiesc. In Sibiu se gasesc 10 muzee si expozitii permanente de interes national si international. Biserica reformata si Biserica romanao-catolica. resedinta a judetului Harghita. compus din manastirea franciscana cu 4 capele din secolul al XVII. sculptat in lemn si aurit.• • Miercurea Ciuc. Alte obiective importante sunt biserica de rit catolic (1758). Biserica Reformata. situat in valea Tarnavei Mari. In prezent este centrul economic si cultural al zonei Odorhei. la poalele Muntelui Sumuleu Mare (1033 m). Sighisoara a fost unul din centrele urbane prestigioase din Transilvania. oras aflat pe cursul raului Tarnava-Mare. Cetatea Sibiului cu zidurile. avand importanta economica. Alte edificii: Manastirea Ursulinelor. turnurile si portile de acces ale vechii cetati a Sibiului. comerciale si educationale. turnurile medievale (Turnul Pietrarilor.

care cu dificultate poate oferi mijloacele de existenta numai din practicarea agriculturii si a cresterii animalelor. este locul unde se poate alimenta cu produse proaspete.Biserica Neagra care constituie o emblema (cel mai estic monument gotic al Europei). Traditiile au continuat sa se perpetueze astfel ca. reprezinta o zona in care de multe ori spiritualitatea romaneasca a interferat cu cea a nationalitatilor conlocuitoare. vestigii arheologice). in unele zone ale regiunii “CENTRU”. reprezinta o zona in care de multe ori spiritualitatea romaneasca a interferat cu cea a nationalitatilor conlocuitoare. datand din perioade istorice diferite si reflectand cultura autohtona. Sighisoara. un loc de viata animat cu care a pierdut contactul. culturi care s-au influentat reciproc in aceasta zona. unde cateva comune grupeaza mai mult de 30 de sate. sa brodeze. care cunoaste secretele naturii. care-i dau caracterul atractiv. Gospodaria si viata ei raman un simbol puternic pentru oraseanul ce-si va petrece vacanta la tara. prin conditiile social-istorice in care s-a dezvoltat. Fagaras. Muzeul de Arta. monumente. sa faca oale din lut. produsele de creatie artistica si artizanala (colectii muzeale satesti prezentate in Anexa 2 ). Numarul mare de sate din judetul Alba se datoreste asezarilor foarte mici din Zona Muntilor Apuseni. mediul natural si populatia au intre ele relatii de complementaritate si interdependenta.Potentialul turistic al spatiului rural Spatiul rural reprezinta o entitate socio-culturala care cuprinde totalitatea asezarilor rurale si in care activitatea economica de baza este agricultura.4 sate/1000 km 2 . Acest mozaic cultural se constituie intr-o atractie turistica importanta. intimitatea locala. scoala. sate care ofera posibilitati de practicare a sporturilor. Turnul Negru. Fierarilor. cetatile medievale de la Brasov. este locul unde se succed generatii. Bartolomeu. mesterii populari continua sa teasa. care da o nota specifica Regiunii. In Regiune se gasesc sate care sunt interesante prin valorile etno-folclorice. Prezentam succint cele mai reprezentative monumente cu valoare istorica si arhitecturala din Regiune: Cele mai semnificative monumente istorice si de arhitectura din Regiune sunt Castelul Bran–Brasov. Poarta Schei si Poarta Ecaterinei. sunt elemente esentiale ale agroturismului. Regiunea Centru cuprindea la sfârsitul anului 2000 un numar de 334 comune si 1823 sate. prin conditiile social-istorice in care s-a dezvoltat. prin detinerea unor valori recunoscute. la judetul Brasov. Ferma. satul. mestesuguri. evoca primaria. (fata de media pe tara de 55 sate/1000 km 2 ). Privita din punct de vedere al efectelor pe care il are asupra gospodariilor taranesti. Satul din aceasta parte centrala a tarii. realizand o simbioza plina de originalitate. toate amplasate in Regiunea Centru vezi Anexa 3. Muzeul judetean de Istorie. sate care sunt adiacente unor rezervatii naturale sau altor fenomene geomorfologice deosebite. zidurile de incinta cu bastioanele Ţesatorilor. Sebes. zona defavorizata. Este casa omului simplu. economic si cultural. . Satul din aceasta parte centrala a tarii. pe cea maghiara si germana. fara ca schimbari notabile sa intervina in modul lor de viata. traditiile si obiceiurile. carciuma. pastorale. sate turistice vitipomicole. Cetatea Vauban Alba Iulia. Fiecare sat are personalitate si caracter unic. asa cum sunt satele pe teritoriul carora se afla biserici fortificate sasesti. Sibiu. biserica. realizand o simbioza plina de originalitate si o cultura taraneasca foarte bogata. Potentialul turistic al vestigiilor istorice si arhitecturale Pe teritoriul Regiunii Centru se afla monumentele istorice si de arhitectura foarte variate stilistic. densitatea satelor pe o suprafata de 1000 km 2 difera foarte mult in cadrul judetelor din regiune. aceste lucruri care au jalonat viata oamenilor din acest areal. TarguMures. Spiritul creator popular a ramas in unele zone rurale nealterat cu toate influentele tehnologiilor moderne. istorice sau culturale (muzee. sate turistice climaterice si peisagistice. orasul Brasov cu principalele sale obiective . Turnul Alb. Muzeul de etnografie si Casa Muresenilor. de la judetul Alba cu 105. agroturismul apare ca o varianta a dezvoltarii mediului rural. Muzeul Primei Scoli Românesti. Balvanyos. El semnifica dimensiunea umana. sa picteze pe lemn sau pe sticla sau sa ciopleasca si sa daltuiasca in lemn. case memoriale. naturale. el imprima trasaturi specifice si conditioneaza infrastructura existenta. cetatea Sibiului cu cele mai importante monumente de arhitectura: pietele Huet. Biserica Sf. cu 28 sate/1000 km 2 . mai ales in zonele cu conditii grele de viata cum sunt cele din zona montana. care se gasesc mai greu in comertul urban.

dar si din punct de vedere turistic. Cetatile taranesti au devenit-multe dintre ele-cetati regesti sau feudale cu cea mai mare raspandire in sudul Transilvaniei. cladiri si urme de activitati umane care îsi pun pecetea asupra împrejurimilor”. Bisericile au perpetuat elemente interioare pretioase: altare. monumentele tehnice. in timp ce în vestul si sudul Europei. Cetatea Garbova. Sibiu. constituindu-se intotdeauna in puncte de belvedere. Muzeul Judetean Mures. pastrate in foarte mica masura. la Prejmer (datând probabil din jurul anului 1450). având un echilibru si un caracter aparte. Bisericile fortificate. Castelul Lazar de la Lazarea – jud. Muzeul National Secuiesc-Sfantu Gheorghe. biserica fortificata (de exemplu Saschiz) sau fortareata-biserica (de exemplu Valea Viilor. foarte numeroase si variate in aceasta Regiune. mobilier din secolul al XVI-lea (Prejmer. grupate strâns in jurul bisericii situate in mijloc. anumite tipare defensive aplicate bisericilor sunt caracteristice. cu cartiere etnice. Festivaluri de jazz la Sibiu si Brasov. Mures. ca grup.). Cetatea Calnic. Casa Artelor. In judetele Regiunii se desfasoara evenimente culturale de interes national (Festivalul de arta medievala Sighisoara. Alba Iulia adapostesc obiecte de patrimoniu deosebit de interesante. Hamba. Muzeul National Brukenthal. festivaluri de film (de film antropologic la Sibiu. Lista completa a cetatilor taranesti din Regiunea CENTRU se afla in Anexa 2. Valea Viilor). Cetatea Vurpar din judetul Alba. intr-un spatiu restrans trei tipuri principale de fortificatii: biserica cu incinta fortificata (de exemplu Prejmer). Biertan si comuna Valea Viilor in jud. arta. aproape sau in jurul punctului cel mai inalt. Harman si Homorod. ridicata pe un varf de stanca. catedrala evanghelica-monument gotic. în acelasi timp moduri de organizare a spatiului. Saschiz. Localitatile aflate pe lista Patrimoniului Universal UNESCO exemplifica localitatile colonizate de sasii din Transilvania. Cetatea Slimnic. amintim Muzeul National al Unirii Alba Iulia. Atel. ca mostra de complexitate). Piata Mare. Brasov si comuna Darjiu in jud. In Regiune exista muzee de istorie de importanta nationala. Muzeele de istorie. Poiana. istoric. Prin pozitia lor strategica. Muzeul Civilizatiei Tehnicii Populare ASTRA. bibliotecile documentare din Sibiu. Jina. comuna Bunesti. Prejmer. construita pe o stanca. Muzeul Judetean de Istorie Brasov. Racovita. Muzeul Secuiesc al Ciucului-Miercurea Ciuc. Cetatii Fagaras. Ziua Nationala a Romaniei –Alba Iulia.piata Mica. Aceste asezari au pastrat pâna prin anii '80 ai secolului XX caracterul lor de localitati multietnice. cetatile dacice. Muzeul Primei Şcoli Românesti din Scheii Brasovului. Halchiu. Marpod. Brasov. cetatile taranesti de la Biertan. formand “un tot unitar coerent cu valoare istorica. Cata si Mosna. bisericile fortificate si artizanatul din aceasta zona. în exclusivitate. monumentele de arta. Muzeul Ţarii Fagarasului. Cisnadie. Targu Mures. cetatea din Agnita. Rasinari. cetatea de la Orlat. cetatea din Miercurea Sibiului. etc. atractii unice sunt monumentele arhitecturale si istorice secuiesti. Saschiz in jud. O serie de asezari satesti cu biserici fortificate se afla pe lista UNESCO: comuna Calnic-jud. fragmente de pictura murala (Dârjiu). unor teritorii sau tari. Brasov. In judetul Sibiu se afla cetatea Tilisca. Harghita. Muzeul Municipal Medias. Muzeul de Istorie-Sibiu. Sura Mica. serbarile Cetatii Rasnov. sunt remarcabile pentru ca se regasesc un numar mare de biserici fortificate într-un perimetru restrâns. caracteristici ce contribuie la definirea profilului cultural al acestei zone a Europei multietnice si multiculturale – Europa centrala. (Anexa 4) Potentialul turistic cultural O alta componenta a potentialului turistic antropic o constituie institutiile si evenimentele culturalartistice. a . Harghita. cu fatade compacte alternând cu fatadele caselor având ziduri imprejmuitoare inalte. Cetati mai modeste se gasesc la Rosia. evenimente de interes regional (festivaluri medievale la Sibiu. cetatea Cisnadioara construita pe un deal desupra satului. sunt valoroase din punct de vedere arheologic. etnografie. Alba. Dabarca. Ele constituie o realizare arhitecturala exceptionala datorita diversitatii si folosirii gamei de tipare defensive din faza târzie a Evului mediu european. In judetul Brasov exista cetati taranesti la Cristian. asezata pe un deal. parcurile si gradinile. numai în Transilvania se pot regasi. gastronomia traditionala. Dintre cele mai importante din punct de vedere al rolului indeplinit numim Cetatea Rasnov. Cetatea de la Rupea. sat Viscri si comuna Prejmer in jud. Aceste localitati au un as pect tipic – retele regulate de strazi.

Avram Iancu. In tinutul Muntilor Apuseni. diversitate de obiceiuri. costume populare). Casele din Tara Motilor construite pe coastele inaltimilor sunt ridicate uneori pe socluri inalte de piatra. Nu exista nici o retea de valorificare a produselor artizanale din zona Muntilor Apuseni. pive) sau a tehnicilor utilizate in prelucrarea lemnului. respectiv . Albac. tipare de cas se mai practica in Avram Iancu (jud. materialele folosite. in Regiune existand zone care pot fi considerate prin valoarea constructiilor (biserici de lemn. dogarit-instrumente muzicale (fluiere. Avram Iancu. Productia artizanala. dispuse in cununi orizontale (sistemul constructiv Blockhaus). subzona miniera a Muntilor Metaliferi si subzona Mocanime. pe dealul ori pe promontoriul celui mai ridicat catun. furci de tors.) si cuprinde satele din partea centrala a masivului . tesut (covoare. Potentialul turistic al artei si traditiei populare Arta si traditia populara reprezinta un motiv inedit de calatorie. Poiana Vadului. situata la izvoarele Ariesului (Campeni. este in continuu regres. indeosebi a sindrilei. case. Patrahaitesti (com. confectionarea pieselor de mobilier taranesc traditional. Arieseni). Pe teritoriul Regiunii s-au identificat zone etnografice care prezinta elemente arhitecturale distincte. Mesteri vasari (impreuna cu alti mestesugari: “ciubari”. carutarie. Alba). edificii religioase). dintre care in Regiunea CENTRU distingem Tara Motilor. fiind acoperite cu sindrila sau dranita despicata. Asezarile fiind de tip risipit. Aceste monumente de arhitectura confera peisajului in care sunt construite o nota distincta fata de zonele de campie inconjuratoare. traditii. O lista completa a acestora se poate consulta in Anexa 5. a slabei infrastructuri. se manifesta o tendinta de diminuare a rolului mestesugurilor legate de arhitectura populara. cergi. gastronomie diversa.) Festivalul Interetnica Sighisoara. turism sportiv. iar prispa suspendata este marginita de stalpi uniti prin arcade de lemn. etc. Acestea din urma sunt situate in mijlocul vetrei satului. Tara Motilor. Prin legea 5/2000 de amenajare a teritoriului national au fost declarate ca fiind monumente de arhitectura populara de interes national casele de lemn din sec. Au ca specificitate prispa cu stalpi sculptati. Farmecul aparte al caselor de pe Valea Ariesului este dat de proportia de 1/3 intre inaltimea peretilor si cea a acoperisului. cauce. Muntii Apuseni sunt impanziti de case la inaltimi relativ mari (asezari permanente la cea mai mare altitudine din tara 1540 m-Petreasa si Horea) care dau acestor munti un aspect antropic specific si ii face deosebit de atractivi din punct de vedere turistic (turism montan. motivul cel mai utilizat este franghia. Scarisoara. Desigur. sura poligonala si bisericile din lemn. Confectionarea micilor obiecte ornamentale prin crestare –indeosebi lazi. paduraritul. Mestesugurile si artizanatul s-au restrans mult ca urmare a industrializarii unor zone invecinate care au atras forta de munca. tipuri diferite de asezari. bate ciobanesti. Arieseni.Cetatii Calnic. etc. Este o zona locuita in majoritate de romani. locuitorii specializadu-se in dulgherit si cioplirea lemnului pentru constructii. tulnice). pictura pe sticla. ceramica. plosti. cu o piata de desfacere mica. “rotari”. in realizarea de impletituri. renumita pentru prelucrarea lemnului. casele erau construite aproape numai din trunchiuri rotunde si groase. mestesuguri specifice. Monumente arhitectonice populare specifice acestei zone sunt casele cu curte inchisa si intarita. Datorita izolarii unor localitati. etc. O descriere pe larg a obiectivelor turistice de vizitat in cadrul turismului cultural este prezentata in capitolul ce trateaza turismul cultural. pana in secolul al XVIII-lea. s-a pastrat inca vie cultura traditionala cu arhitectura si tehnica populara (constructiile de case. Majoritatea constructiilor sunt realizate din barne. Datorita suprafetelor mari de padure. “scandurari”) mai exista in Muntii Apuseni pe Valea Superioara a Ariesului in comunele Garda. fierarit. scoatre. tesaturi. a uneltelor de munca si a ustensilelor gospodaresti datorita faptului ca lemnul si ceramica au inceput sa fie inlocuite cu materiale noi. “sindrilari”. turism de vara). turism de iarna. Ocupatiile motilor erau agricultura montana (de coasta si in terase). ca si fata de zonele montane a pasunilor alpine. din bazinul superior al Ariesului. Pe Valea Ariesului Mare se mai intalnesc mestesugari priceputi in tamplarit. instalatii tehnice (mori. “cercurari”. pastoritul. lemnul a servit ca material de constructie pentru case si unelte. turism cultural. nesustinuta prin masuri adecvate. Zona Muntilor Apuseni care cuprinde mai multe subzone. linguri de lemn. porti. suri) rezervatii de arhitectura populara. al XIX-lea din Tara Motilor. porti.

Microzona Rimetea-Coltesti (Torocko) este o zona locuita in majoritate de maghiari. cresterea animalelor. Terasele antropice sunt interesante din punct de vedere peisagistic. centrul de pictura populara Laz este inca activ (icoane pe sticla si lemn) dar si pe alte materiale (panza. patrunzand pana in centrul bazinului Transilvaniei in zona Targu Mures. scunda. pomicultura. Este vechi centru de mestesugari. Satele sunt adunate. Garbova. Uneori constructiile sunt ridicate pe socluri de lespezi de piatra. urcand pe Valea Gradistei in sud si pe apa Bacaintilor. jud. din vecinatatea Abrudului si Rosiei Montane cu centrul in comuna Bucium. care in prezent nu se mai practica si cresterea animalelor. respectiv Persanii de Nord si Baraoltul. Vadu Motilor. Alba. Un element specific al arhitecturii de lemn este reprezentat de stalpii funerari din satele comunelor Sasciori (Loman) si Pianu de Sus. casele de secol XIII din comuna Rosia Montana. Rahau. mai putin cele de pe cursul superior al raului Sebes. mai putin cateva sate din zona Sebesului (Petresti. Mai demult. Purcareti. ci sunt grupuri de case razlete. Bulbucjud. spre deosebire de moti care sunt «toti in drum». centre care s-au stins de putin timp. Buciumanimea Muntilor Apuseni. Olaritul a cunoscut in aceasta zona o mare dezvoltare: au existat centre la Sasciori si Garbova de Sebes. specifice satelor rasfirate. . pastoritul. satul este considerat rezervatie de arhitectura iar in anul 1999. Sasciori. Satele Mocanimii Ampoiului sunt atestate ca fiind cele mai vechi. Casele sunt la fel foarte inalte. proportia intre inaltimea pretilor si cea a acoperisului fiind de 1 la 3. Pianu de Jos. din bazinul mijlociu al Ariesului si Ampoiului. in care la sfarsitul sec. Sugag si Dobra insirate de-a lungul cursului apei. Capalna. sat Rosia Montana. Tipice pentru aceasta zona etnografica sunt surile acoperite cu paie sau sindrila. monumentale prin inaltimea acoperisului sau grajdurile mari de barne acoperite cu paie. cu traditii in fierarit si piatra. lemnaritul si pastoritul. Calnic). Mocanimea Muntilor Apuseni cuprinde satele din sud-estul Muntilor Apuseni. cu specific pe confectionarea de vase pentru uz casnic dar si cu valoare estetica. constituie un punct de atractie turistica. Sasciori. cu sarpanta foarte solida. intre Calimani si Giurgeu. care apar atunci cand credeai ca satul s-a sfarsit. sunt legati locului. Arta populara este reprezentata de iconografie. Muzeul satesc intregeste oferta turistica locala. Ocupatiile traditionale au fost agricultura in terase. casa Avram Iancu din satul Avram Iancu. case de secol XVIII din com. venind de pe Valea Jiului peste Varful lui Patru. Se integreaza in aria ceva mai mare a constructiilor de piatra care se intinde de-a dreapta si de-a stanga cursului mijlociu al Muresului. intre Baia de Aries la apus si Buru la rasarit. Alba) de un deosebit interes pentru originala arhitectura de piatra. Zona Secuimii Secuimea cuprinde muntii interiori ai Carpatilor Orientali. XIIIXIV)) Ocupatiile locuitorilor sunt agricultura. Relieful circumscris de Mocanime este de deal-munte si ocupatiile specifice acestei zone sunt agricultura de ses. situata pe cursul mijlociu al Vaii Ariesului. aceasta zona este considerata cea mai veche dpdv etnografic a judetului Alba. a Albei si Ampoiului. arhitectura de piatra are un element ce nu se mai regaseste pe teritoriul tarii noastre : casele si acareturile au si acoperisul facut tot din lespezi de piatra. Loman. Valea Sebesului reprezinta o zona etnografica foarte bogata prin varietatea mestesugurilor practicate. In CeruBacainti. Micro-zona etnografica Ceru-Bacainti formata dintr-un grup de sate (Valea Mare. calatoresc pentru a-si vinde produsele de lemn. Zona este alcatuita din mai multe subzone : a Muntilor Trascau. Martinie. al XIX-lea se dezvolta un important centru de cojocari care a creat un nou stil de cojoace (asa-numitele cojoacele buciumanesti). piatra). exploatandu-se resursele locale. Sebesul a fost centru important pentru prelucrarea pieilor si cojocarit. Pianu de Sus. Exista sate unde ocupatia principala este inca pastoritul : la Sugag. Casele sunt construite intr-un stil arhitectonic unitar. Rimetea a primit premiul EUROPA NOSTRA AWARD pentru restaurarea caselor din centrul satului. drumul sarii trecea prin Loman. zona izolata care a pastrat elemente etnografice arhaice. Portul popular din Mocanime este integral alb. de deal si de munte-agricultura in terase. si Sebes. Satele nu sunt adunate. in doua ape. sat Goiesti. Majoritatea locuitorilor o formeaza populatia romaneasca.comuna Vidra. iar Arti. in dreptul Orastiei. In prezent se revitalizeaza prelucrarea mobilierului traditional pictat. care si-au pastrat bine obiceiurile si portul. pomicultura. Curpeni. Barsana si Tau sunt rasfirate pe dealuri (sec.

alaturi de romani au fost colonizati graniceri secui. iar inaltimea portilor marca apartenenta sociala la categoria nemesilor. Zona Sibiu cuprinde satele din bazinul mijlociu si inferior al Cibinului. dintre Miraslau si Alba Iulia. Culorile specifice tesaturilor din Casin au fost rosu. inlocuind invelitorile din paie cu tigla. practicarea agriculturii montane. Ocupatiile traditionale ale locuitorilor acestei zone sunt cresterea oilor. atat in arhitectura cat si in ornamentica in general. Asezarile sunt in general adunate. in special in satele din zona nord-vestica. Zona Covasna cuprinde satele din partea rasariteana a Depresiunii Tarii Barsei. e vorba mai ales de porti monumentale. portile si monumentele funerare caracteristice zonei. mai arhaica. Arhitectura veche a fost de barne cu acoperis in patru ape. In zona Ciuc sunt doua importante centre de ceramica: la Danesti. de pe micile vai afluente Oltului pe dreapta. Ca delimitare geografica. In Depresiunea Casinului. Plaiesii de Jos. Principalele ocupatii din aceasta zona cu clima aspra (aici se afla polul frigului din Romania) au fost cresterea animalelor. Cuprinde 18 asezari vechi. jud. caracterizata de o arta populara mai sobra. cu port popular. de pe Valea Secasului pana la Sebes si Valea Hartibaciului. Casele se caracterizeaza prin monumentalitate si proportii admirabile. . pastoritul. Ciucul reprezinta zona in care s-au pastrat cele mai multe elemente etnografice traditionale bine. Satu-Nou. Spre deosebire de zona Ciucului. Harghita au fost declarate monumente de arhitectura populara de interes national. care au avut ca principal centru orasul Targu Secuiesc. obiceiuri. Saliste. limbaj. organizarea spatiala a satului. dar exista si asezari rasfirate. facând usor identificabile tesaturile de aici de restul celor produse în Secuime. Aceasta impresie este data de portile inalte si de stalpii prispei. ceea ce a influentat intreaga arhitectura a zonei. Sadu. un rol important l-a avut influenta saseasca.Specifica este arta monumentala a lemnului care se practica in continuare. cu populatie majoritar romaneasca: Boita. intre Rupea si Carta. Poplaca. Medias. In sec. Tilisca. Aici. Gura Raului. al XVIII lea si al XIX-lea. P rezenta populatiei sasesti a contribuit la conturarea unui specific si in arhitectura populara. ce produce ceramica neagra de traditie dacica si cel de la Madaras lucrand ceramica rosie de traditie romana. In vestul Muresului este subzona Podgoria Alba Iulia. Asezarile sunt de tip adunat in partea depresionara a tinutului si sunt sate mari . Raul Sadului. Intre cele cateva zone ale Secuimii. acestea apar in Transilvania de Sud. agricultura (cultura cartofului indeosebi). Zona Podisul Tarnavelor cuprinde satele din bazinul mijlociu si inferior al Tarnavei Mici si Tarnavei Mari. Sighisoara). Portile secuiesti sunt bogat ornamentate cu motive florale cioplite in relief sau mai putin ornamentate in zona Ciucului. Sibiel. populatia saseasca a trecut la constructiile de caramida. confectionate in judetele Covasna si Harghita cu arii bine delimitate. pe vaile apelor si pe terase asezarile sunt de tip rasfirat. ciopliti in forme geometrice . mestesuguri variate. Muzeul de icoane de la Sibiel pastreaza icoane lucrate in stilul zonei. Zona Oltului superior care cuprinde satele din bazinul superior al Oltului. Talmacel. lemnul se prelucreaza in satele Imper. Zona Marginimii Sibiului cuprinde satele pastorale de la poalele Muntilor Cindrel. mobilier. obiceiuri populare specifice. din Depresiunea Ciucului. fondul vechi al acesteia fiind format din constructii de lemn cu acoperis invelit cu paie. Sunt interesante tezaurul de forme si motive ale sculpturii pastoresti. paduraritul. care cuprinde satele viticole de la poalele Muntilor Trascau. Poiana Sibiului si Jina. amintind intr-o anumita masura de Maramures. Pictura de icoane pe sticla este practicata in Marginime de 200 de ani. S-au dezvoltat aici centre mestesugaresti de prelucrare a lemnului si de olarit. galben-verzui si albastru. Portile secuiesti din comuna Bradesti. Zona Odorhei cuprinde satele din bazinul superior al Tarnavei Mari si vaile afluente Oltului dinspre Muntii Harghita. ale diferitelor obiecte de uz casnic. Gales. In zona Tarnavelor se regasesc influente sasesti in arhitectura. Vale. aici este specific un stil mai incarcat . Olt si Tarnava Mica (in orasele si in jurul oraselor Sibiu. Casinul (Harghita) este o zona etnografica aparte. Fantanele. Plaiesii de Sus. Targu Secuiesc a fost centrul mestesugaresc cel mai important unde se lucra mobilier pentru satele din zona si alte produse de pielarie si fierarie. Talmaciu. paduraritul. Rasinari. intre Mures. Rod. Un eveniment specific si caracteristic zonei este suita de obiceiuri legate de sarbatorirea intrarii in post. Iacobeni. Materialul de constructie al caselor este lemnul sub forma cununilor orizontale de barne rotunde sau cioplite iar acoperisul din sindrila este in patru ape. Orlat. Ocupatiile de baza au fost pastoritul.

Costumul traditional popular din Marginime este cunoscut pentru eleganta sa. Intre mestesugurile practicate se numara impletitul paielor. In sud-vestul zonei este subzona Bran. Rasnov. se evidentiaza peste 40 de biserici de lemn de pe Vaile Muresului. din Depresiunea Giurgeului si muntii invecinati. farfurii. Din punct de vedere arhitectural. Valea Muresului si in satele de la poalele Calimanilor. al papurei. Are un puternic caracter urban prin apropierea de Brasov. cele mai importante sunt cele legate de sarbatorile de iarna. Arhitectura populara releva in satele din apropierea Brasovului (Cristian. manufacturi ce au determinat dezvoltarea exceptionala a picturii pe sticla (Arpas. Din punct de vedere etnografic. Tara Fagarasului sau Tara Oltului cuprinde satele din depresiunea dintre Muntii Fagarasului si Valea Oltului. cancee). etc. lucrul la padure si plutaritul. Centre de ceramica importante au fost Fagarasul care si-a incetat activitatea si Porumbacu de Sus. Sebesu de Jos si Turnu Rosu). cu o tehnica deosebita a asamblarii si dirijarii plutelor. este data de «privariu«. In satele din subzona Bran se gasesc case cu ocol inchis. in jurul unei curti patrate sau poligonale. braul sau sarba lui Ghiboi. uneori foarte compacte . Influente sasesti se regasesc in mobilierul de interior vopsit si cu decor floral (in satele vecine ale Depresiunii Sibiului: Cristian-jud. fondul arhaic il constituie casele din lemn. Depresiunea Brasovului sau a Barsei cuprinde si zona ceangailor din Barsa. Roteni. Constuctiile gospodaresti ale unei astfel de case sunt grupate intr-un spatiu restrans. Viforoasa. Glajarii vestite au fost cele de la Porumbacu si Arpasu de Sus. Termenul ceangau este folosit pentru grupuri romano-catolice maghiare sau de origine maghiara din Moldova. specificul ei este imbinarea armonioasa intre tema religioasa si elementul folcloric. o inaltare a casei. brodatul pieptarelor (Avrig. pentru valoarea documentara mentionam centrul de olari de la Deda si centrul de ceramica saseasca de la Saschiz. o largire a prispei adapostita de o prelungire a pantei acoperisului. cu doua sau trei incaperi si acoperis inalt. Ghimbav) o puternica influenta oraseneasca. crestatul lemnului. Alte mestesuguri practicate au fost cojocaria. care cuprinde satele din culoarul Bran. Odata cu inlocuirea lemnului prin caramida. Arhitectura de lemn din Tara Oltului a disparut complet. Garbova. se adopta invelitoarea din tigla. Datorita calitatii si frumusetii obiectelor de ceramica (blide. Transportul lemnului cu plutele pe Mures s-a practicat pe scara larga s-a practicat pana spre mijlocul secolului nostru. caracterizat prin contrastul intre albul de fond si negrul cusaturilor. de la sud de Racos pana la Turnu Rosu. Chendu. Carnilegile). In cadrul arhitecturii taranesti muresene. cu prispa in fata si acoperis in patru ape invelit in paie. panusilor si nuielelor in satele Simbriasi. care au spatii mari intre livezi si case. de la Deda in sus. Valea Hartibaciului este o zona cu un pronuntat caracter agricol. Zona prezinta de asemenea interes prin prezenta unui numar destul de mare de localitati cu populatie germana (Lolele. O veche indeletnicire a locuitorilor satelor de munte o reprezinta exploatarea lemnului.Printre obiceiurile specifice Marginimii. Gurghiului si Nirajului. In Fagaras inca se mai pastreaza asa-zisa “ulita a olarilor”. . Zona Tara Barsei cuprinde satele din partea de vest a Depresiunii Tarii Barsei. Zona Muresului superior care cuprinde satele din bazinul superior al Muresului. Dansurile specifice Marginimii sunt dansuri barbatesti precum calusarii. Este o regiune cu caractere etnografice complexe datorita prezentei alaturi de romani a unor grupuri de ceangai si a populatiei sasesti-zona numita de acestia din urma Burzenland). de asemenea. Cartisoara). detrminate de nevoia se aparare si izolarea acestora. acestea au avut un important rol decorativ in interiorul locuintei taranesti din partea de sud a Transilvaniei. in timp ce asezarile dinspre Zarnesti se incadreaza sub toate aspectele arhitecturii populare. Asezarile mari sunt de tip adunat. In Transilvania se gasesc doua grupuri numite de asemenea ceangai. Campenita. renumit oras comercial si mestesugaresc. Astfel « Colindatul feciorilor » si « Ceata Junilor » sunt doua dintre cele mai apreciate. exista insa altele unde se practica pomicultura. La Rasinari se confectioneaza inca mobilier pictat. Apoldurile de Mures). pastrat si din cauza izolarii satelor. a avut loc o amplificare a planurilor. mai demult casele aveau doua sau trei incaperi. Tara Oltului este zona in care pictura pe sticla a dobandit cea mai originala expresie. aceasta zona se impune prin caracterul arhaic al culturii populare. O nota caracteristica a arhitecturii marginenesti a constructiilor mai noi. textilele maghiare lucrate la Alunis sau in zona Sovatei si a Reghinului. Brasov. in zona etnografica Ghimes si in Tara Barsei. Au existat centre de ceramica care s-au stins. Textile de interior se fac pe Valea Gurghiului.

pe cele din Valea Muresului si a micilor sai afluenti pe dreapta. care cuprinde satele de pe Valea Muresului de la sud de Reghin pana la sud de Targu Mures si pe cele din bazinul superior al Tarnavei Mici. Zona Mures. . de la Deda pana la sud de Reghin.Zona Gurghiu care cuprinde satele din bazinul vaii cu acelasi nume.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful