Professional Documents
Culture Documents
Facultatea de Litere
Grupa 3 – Seria I
Anul I – 2008-2009
Tematica
Stadialitatea morală.
Concordantă cu direcţia generală a evoluţiei cognitive, judecata morală a
copilului parcurge şi ea o dezvoltare stadială.
În baza modului de judecare a unor dileme morale (10 întrebări-problemă la
care a contat nu atât răspunsul cât argumentaţia subiecţilor), Kohlberg a identificat 3
niveluri mari de evoluţie a judecăţii morale, fiecare din ele cu două stadii distincte:
1. nivelul premoral sau convenţional (4-10 ani): standardele de judecare sunt
etichetele culturale ale anturajului (bun/rău, are dreptate/se înşeală,
cuminte/obraznic), iar faptele sunt judecate după consecinţele lor;
- stadiul moralităţii ascultării, în care pedeapsa şi recompensa sunt
criterii foarte puternice, implicit, evitarea pedepsei şi supunerea la norme apar
ca avantaje personale imediate
- stadiul moralităţii hedonismului instrumental naiv, în care
conformarea la normă este considerată sursă de beneficii (ea trebuie realizată
pentru că fiind recompensată este plăcută prin consecinţele sale).
2. nivelul moralităţii convenţionale (10-13 ani)- nivelul conformării la normă şi
al jucării “rolului de copil” aşa cum este el cerut de familie şi alte grupuri de
apartenenţă. Conformarea are la bază plăcerea de a i se recunoaşte purtarea, de a
avea un statut “ bun”
-stadiul moralităţii bunelor relaţii – copilul respectă normele pentru a fi
recunoscut ca “băiat bun”/”fată bună.
-stadiul moralităţii legii şi ordinei –respectarea autorităţii, a normelor şi
a legilor începe să apară ca necesitate ce reglementează conduita tuturor, fapt
care acţionează şi în beneficiu personal.
3.nivelul autonomiei morale sau al interiorizării şi acceptării personale a
principiilor morale (după 13 ani sau niciodată) – acceptarea normelor morale
apare ca factor de identificare cu grupul de referinţă, prin împărtăşirea aceloraşi
drepturi şi îndatoriri dar se manifestă şi un efort de definire a valorilor morale
proprii, cu distanţare faţă de stereotipurile existente
-stadiul moralităţii contractuale –al acceptării democratice a legii.
Standardele morale sunt înţelese ca rezultat al unor decizii mutuale, legile nu
sunt intangibile şi pot fi schimbate pe considerente raţionale, vizând utilitatea
generală
- stadiul moralităţii principiilor individuale de conduită –sistem
propriu de valori morale obţinut prin semnificaţiile acordate conceptelor de
justiţie, reciprocitate,egalitate, demnitate. Judecata de sine este percepută ca
fiind mai puternică decât cele venite din exterior.
Stadialitatea psihosocială
Cea mai valorificată stadialitatea psihosociala aparţine lui E.Erickson
(1950). Teza centrală a acestei teorii că potenţialul de dezvoltare a individului capătă
împlinire de-a lungul existenţei sale, fiecare etapă este deschisă unei noi achiziţii
psihosociale ca urmare a unei crize de dezvoltare, crizele de dezvoltare apar din
conflictul dintre posibilităţile de relaţionare ale persoanei şi cerinţele mediului social
Cele 8 stadii ericksoniene acoperă perioada întregii vieţi.
1.
Stadiul : infantil (0-1 ani)
Principala achiziţie(variantele extreme) : incredere/neincredere
Factorii sociali/Determinanţi : mama sau substitutul matern
Corolarul Axiologic : speranta
2.
Stadiul : copilarie mica (1 – 3 ani)
Principala achizitie(variantele extreme) : autonomie/dependenta
Factorii sociali/Determinanti : parintii
Corolarul Axiologic : vointa
3.
Stadiul :copilarie mijlocie (3 – 6 ani)
Principala achizitie(variantele extreme) : initiativa/retragere,vinovatie
Factorii sociali/Determinanti : mediul familial
Corolarul Axiologic : finalitatea actiunii
4.
Stadiul :copilarie mare (6 – 12 ani)
Principala achizitie(variantele extreme) : sarguinta,eficienta/inferioritate
Factorii sociali/Determinanti : scoala si grupul de joaca
Corolarul Axiologic :competenta
5.
Stadiul :adolescenta (12 – 18/20 ani)
Principala achizitie(variantele extreme) : identitate/confuzie
Factorii sociali/Determinanti : modelele si covarstnicii
Corolarul Axiologic : unitatea
6.
Stadiul : tanarul adult (20 – 30/35)
Principala achizitie(variantele extreme) : intimitate/izolare
Factorii sociali/Determinanti : prietenii,relatia de cuplu
Corolarul Axiologic :mutualitatea afectiva
7.
Stadiul :adultul (35 – 50/60 ani)
Principala achizitie(variantele extreme) : realizare/rutina
Factorii sociali/Determinanti : familia si profesia
Corolarul Axiologic :responsabilitatea,devotiunea
8.
Stadiul :batranetea (peste 60 ani)
Principala achizitie(variantele extreme) : integritate/disperare
Factorii sociali/Determinanti : pensionarea,apusul vietii
Corolarul Axiologic : intelepciunea.
6.Eseu de autoprezentare in functie de caracteristicile stadiului de
varsta si de trasaturile psihoindividuale.(psihologia varstelor).
Convorbirea
Chestionarul
Reprezintă o formă de convorbire la care cel puţin răspunsurile sunt date în
scris. Constă într-un set de întrebări organizate în aşa fel încât să permită obţinerea
unor date cât mai exacte cu privire la o persoană sau un grup de persoane.
Avantaje:
- realizează investigarea mai multor subiecţi în acelaşi timp;
- interacţiunea dintre cel chestionat şi cel care chestionează este mult mai mică
decât în cazul convorbirii, ceea ce face ca elevul să fie mai puţin influenţat.
Dezavantaje:
- recurg la autocunoaşterea elevilor, care este subiectivă;
- datele obţinute pot fi influenţate de tendinţa de faţadă.
Tipuri:
a) după conţinut:
- chestionare de personalitate;
- chestionare de interese;
- chestionare de opinii şi atitudini;
Metoda testelor
Spre deosebire de chestionar, testul este o metodă caracterizată printr-un nivel
ridicat de precizie şi obiectivitate. Testul reprezintă o probă standardizată atât din
punctul de vedere al sarcinii propuse spre rezolvare, cât şi al condiţiilor de aplicare
şi instrucţiunilor date, cât şi al interpretării rezultatelor.
Astfel, dacă în cazul chestionarului întrebările vizează părerea elevului cu privire
la un aspect anume (ex.: Te consideri o persoană inteligentă?) în cazul testului
aspectul vizat este măsurat cu precizie (ex.: Găsiţi o proprietate cât se poate de
simplă, comună următoarelor propoziţii:
Avem 1 bec.
Peretele are 4 metri.
Lemnele au 3 metri.
Ferestrele sunt 4.
Conform acestei proprietăţi, câte secrete sunt?).
Datorită preciziei, testul reprezintă una dintre metodele cele mai utilizate pentru
cunoaşterea obiectivă a persoanei. Cu toate acestea nu se recomandă utilizarea
testelor de către cadrele didactice şi aceasta întrucât interpretarea rezultatelor
obţinute se va face prin raportare la valoarea diagnostică a testului. Fiind o metodă de
tip cantitativ, testul va da posibilitatea unei cunoaşteri cât mai exacte a elevului, prin
raportarea datelor obţinute de către acesta la distribuţia statistică a populaţiei de
elevi din care acesta face parte. Însă pentru a putea realiza o interpretare validă a
rezultatelor este necesară pregătirea de specialitate a persoanei care aplică testul
(există teste pentru care sunt necesari şase ani de pregătire ce vizează exclusiv acel
test!).
Experimentul
Colericul este inegal în manifestări, neliniştit şi agitat. Conduita lui este greu de
anticipat, acţionează sub impulsul unor scopuri de mare însemnătate. Este plin
de iniţiativă, foarte comunicativ, bun organizator, orientat spre prezent şi viitor.
Sangvinicul este temperamentul bunei dispoziţii, al adaptabilităţii promte şi
economicoase. Nu se avântă în acţiuni riscante. Ştie să renunţe fără să sufere prea
mult, trece cu uşurinţă de la o activitate la alta. Nu este ambiţios, dar nici pasiv,
indiferent.
Este echilibrat emoţional, stabileşte uşor relaţii cu oamenii, dar este superficial şi
inconsecvent.