You are on page 1of 18

CAPITOLUL IV – PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE

CAZ CLINIC I

I.T. in varsta de 37 de ani, sex masculin, de provenienţă din mediul urban, necăsătorit,
lucrează ca economist la o firmă privată, aproximativ 10 ore pe zi. Are o dietă dezechilibrată, mese
dezordonate, nu are activitate fizică regulată din cauza lipsei de timp liber.
Motivele internării: pacientul acuză durerii mari in zona lombară, cu imposibilitatea de a se deplasa.
Este internat pentru investigaţii si tratament.
Antecedente heredo-colaterale: tatăl său are probleme medicale legate de coloana vertebrală.
Antecedente personale, patologice, nu există.
Istoricul bolii: pacientul acuză dureri de circa 6 luni, acestea cedau sub tratament medicamentos dar
in final au devenit rezistente şi la acest tratament.
Medicaţia administrată până la momentul internării: ibuprofen pentru ameliorarea durerii.
Diagnostic: pentru stabilirea diagnosticului sau efectuat următoarele investigaţii:
 Radiografii
 Rezonanţă magnetică nucleară
 Analize sangvine
In urma investigaţiilor s-a stabilit diagnosticul de hernie de disc L2-L3; protuzie L4-L5.
Examen clinic obiectiv: simptome generale - astenie, durere, stare alterată.
- Greutate: 80 kg
- Talie 180 cm
- Stare de constienţă: conştient, cooperant
- Tegumente, mucoase: normale
- Aparat respirator: normal 16 respiratii/ minut
- Aparat cardiovascular: normal TA 120/70 mm Hg
Examen neuro motor:
- Sistemul osteo-articular si muscular: durere la nivelul coloanei vertebrale lombare cu dificulaţi
de mobilizare, mobilitate articulară diminuată, contractură paravertebrală.
- Sistemul nervos: răspunsul la stimuli este prezent OTS si ROT = simetric
- Ortostatismul şi mersul este afectat din cauza durerii si a tonusului muscular scăzut.
Nevoi identificate: nevoia de a se mişca si de a avea o buna postură
nevoia de a se îmbrăca, de a şi proteja tegumentele şi mucoasele
nevoia de a dormi i a se odihni

PLANUL DE INGRIJIRE PENTRU PACIENTUL I.T.

 NEVOIA FUNDAMENTALA alterata:


a) Nevoia de a se mişca şi a avea o buna postură
- Probleme de dependenţă: limitarea mişcărilor datorită impotenţei fucţionale.
- Manifestări de dependenţă: imobilizarea la pat şi imobilizarea cu schimbarea pozitiei datorită
apariţiei contracturii paravertebrale. Durerea este prezentă la cea mai mica mişcare.
- Diagnostic nursing: alterarea stării generale de confort manifestată prin limitarea mişcărilor.
- Obiective: reducerea durerii; creşterea amplitudinii de mişcare a segmentelor afectate; relaxarea
musculaturii paravertebrale.
- Intervenţiile asistentei: pregătirea pacientului pentru investigaţia radiologică; asigurarea condiţiilor
de confort in salon; pozitionarea pacientului in poziţii antalgice; planificarea unui program de
exerciţii in funcţie de capacitatea pacientului.
- Intervenţii delegate: radiografie coloana lombară; administrarea medicaţiei prescrise de medic.
- Evaluare: pacientul nu mai simte durere in ortostatism sau repaus, contractura paravertebrala este
diminuată.
b) Nevoia de a fi curat şi de a-şi proteja tegumentele si mucoasele
- Probleme de dependenţă: dificulate la îngrijire, frica de durere.
- Manifestări de dependenţă: pacientul este agitat din cauza bolii si din cauza neputinţei de a se
îngriji.
- Diagnostic nursing: riscul alterării integrităţii tegumentelor datorită imposibilităţii acordării
îngrijirilor de igienă corporală; inactivitate datorită disfuncţiei la nivelul coloanei vertebrale iradiată
în membrul inferior.
- Obiective: menţinerea integrităţii segmentelor; creşterea capacităţii de autoîngrijire.
- Interveţiile asistentei: planifică un program de igienă cu pacientul in funcţie de activitaţile sale;
învaţă pacientul sa se autoîngrijească.
- Evaluare: pacientul reuşeşte sa şi îmbunataţească capacităţile de autoîngirjire şi îşi poate relua
activităţile de zi cu zi.
c) Nevoia de a dormi şi de a se odihni
- Probleme de dependenţă: somn insuficient şi neodihnitor datorită durerii si contracturii
paravetebralilor.
- Manifestări de dependenţă: insomnie, somn perturbat, nelinişte, confuzie, iritabilitate.
- Diagnostic nursing: perturbarea somnului din cauza durerii si neliniştii.
- Obiective: pacientul să beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ.
- Intervenţiile asistentei: învaţă pacientul să practice tehnici de relaxare, oferă pacientului o cană de
lapte inainte de culcare, identifică nivelul si cauza anxietăţii.
- Intervenţiile delegate: administrarea de medicamente sedative pacientului.
- Evaluare: pacientul a reuşit să şi îmbunataţească somnul.

PROGRAMUL DE RECUPERARE

Pacientul 1. I.T.

PERIOADA ACUTĂ
Manifestări clinice:
 durere
 impotenţă funcţională
 dificultate la mers
 contractura paravertebrala
Obiectivele tratamentului:
 Combaterea durerii
 Diminuarea contracturii lombare.
 Relaxarea generală
 Scăderea iritaţiei nervului.
Mijloace de tratament:
1. Tratament medicamentos
Constă în administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene pentru a calma durerea
pacientului şi decontracturante pentru a reduce contractura lombară.
- Indometacin drg 75 mg/ zi sau supozitoare 100-150 mg/zi.
- Diclofenac drg sau supozitoare 50-100 mg/zi
- Piroxcam tb sau supozitoare 20 mg/zi
- Aspirină 2-4 g/zi
- Fenilbutazona supozitoare 400
- Ketoprofen tb100-150 mg/ zi
2. Tratament igieno-dietetic:
 se recomandă pacientului repaos total 2 - 4 zile
 regim alimentar in vederea scăderii greutaţii corporale
 să nu ridice greutăţi
3. Tratament fizical
Constă în aplicarea de proceduri de electroterapie in vederea calmării durerii şi a contracturii.
a) Curenţii diadinamici: pacientul în decubit ventral, electrozii sunt plasaţi paravertebral; în
formula difazat fix 2’+2’; perioada lungă 2’+2’. Durata 4-5 minute.
b) Curentul galvanic: îl aplicăm pacientului sub forma ionogalvanizarilor, polul pozitiv îl aşezăm
paralombar iar cel negativ pe plantă. Pentru efect analgezic dozăm intensitatea ,,la prag’, 0,1
mA /cm2, timp de 5 minute.
c) Curentul Trabert: îl aplicăm pacientului cu scop hiperemiant şi analgezic, polul negativ îl
aplicăm pe zona dureroasă, şi anume, în zona lombară iar pe cel pozitiv la 3-5 cm distanţă; lăsăm
să acţioneze timp de 10 minute.
4. Kinetoterapia
In perioda acută presupune reechilibrarea pacientului din punct de vedere reactiv.
Posturări:
Ex.1 Decubit dorsal, cu capul şi umerii ridicaţi pe o pernă, genunchii flectaţi cu un sul sub ei,
picioarele sprijinindu-se pe tălpi.
Ex.2 Pacientul in decubit lateral, cu genunchii flectaţi.
Ex.3 Decubit dorsal, coapsa şi genunchii flectaţi la 90°, cu gambele în sprijin pe un scăunel.
În această perioadă nu se recomandă începerea exerciţiilor fizice deoarece pacientul are
dureri lombare şi o să ne rezumăm doar la posturări pentru atenuarea acestora.
5. Masaj
Pacientul este asezat in decubit ventral, cu o pernă sub abdomen şi se începe cu tehnica de
netezire, cu palmele, pornind de la marginea inferioară a feselor se ajunge până pe muşchii
paravertebrali apoi revenind se masează pătratul lombar, se efectueaza această procedură
aproximativ 5 minute.
Frământatul se efectueaza cu o mână sau cu două, pornind de la partea inferioară a feselor
până la partea inferioară a regiunii dorsale.
Fricţiunea şi vibraţiile se efectuează blând pentru a nu provoca durere, se încheie cu
netezirea. Toată procedura durează 20 de minute pentru un efect sedativ asupra coloanei lombare.
6. Hidrotermoterapia
Constă în baia caldă simplă; într-o cadă obişnuită se pune apă la temperatura de 36°- 37° C,
pacientul se aşează în cadă, în aşa fel încât apa să-i acopere tot corpul, pe cap se pune o compresă
rece. Durata băii 20-30 de minute. Această baie are o acţiune antispastică şi sedativă generală.
Concluzie: la sfîrşitul perioadei acute, pacientul nu mai acuză dureri intense de spate şi vom
continua planul de recuperare pentru a-i reda pacientului confortul fizic şi psihic de dinainte

PERIOADA SUBACUTA
Obiectivele tratamentului sunt:
 Relaxarea musculaturii lombare
 Asuplizarea coloanei lombare
 Creşterea mobilităţii articulare
 Creşterea elasticităţii lombare
Mijloace de tratament folosite:
1. Kinetoterapia
a) Mobilizări active: pacientul se aşază în patrupedie şi execută stretchingul coloanei vertebrale
( Fig.1).

Fig.1. Stretching coloana vertebrala


Exerciţii din Programul Williams se folosesc pentru asuplizarea trunchiul inferior. Aceste
exerciţii constau în remobilizarea coloanei lombare, basculări de bazin, întinderea musculaturii
paravertebrale.
Exerciţiul 1: decubit dorsal, genunchii flectaţi şi încet permiţându-le să ‘cadă’ pe podea în
poziţia întinsă, relaxat; se repetă de 5 ori (pentru promovarea flexibilităţii lombare şi a
ischiogambierilor - musculatura posterioară a coapsei).
Exercițiul 2: decubit dorsal, pacientul flectează şi extinde genunchii.
Exerciţiul 3: decubit dorsal, pacientul flectează genunchii, apoi aduce ambii genunchi
deasupra pieptului şi cu ambele mâini trage genunchii spre piept; se menţine această poziţie până se
numără până la 10, apoi se revine la poziţia de start; se repetă de trei ori (pentru promovarea
flexibilităţii lombare şi a ischiogambierilor).
Exerciţiul 4: decubit dorsal cu picioarele pe podea, mâinile unite la ceafă, se ridică un
genunchi cât poate de aproape către piept ; menţine poziţia cât numară până la 10, apoi revine în
poziţie iniţială şi repetă cu piciorul opus (pentru elasticitatea lombară, ischiogambieri, iliopsoas,
pentru a creşte puterea musculaturii abdominale).
Exercitiul 5: decubit dorsal cu mâinile deasupra capului şi genunchii flectaţi, pacientul
încearcă să lipească zona lombară de planul patului şi în acelaşi timp contractă musculatura
abdominală; se menţine poziţia până la zece şi se repetă de cinci ori ( pentru creşterea puterii
musculaturii abdominale superioare şi inferioare).
Exerciţiul 6: în şezut pe scaun cu mâinile pe lângă corp, pacientul duce capul între genunchi,
permiţând mâinilor să ajungă pe podea ; se menţine poziţia până se numară la 3, se aduce corpul în
poziţia iniţială, se repetă de 5 ori ( pentru elasticitatea lombară şi a ischiogambierilor, se creşte forţa
musculaturii lombare inferioare).
Exerciţiul 7: decubit dorsal, genunchii flectaţi, picioarele pe podea ; pacientul roteşte bazinul
şi picioarele spre stânga şi apoi spre dreapta; se repetă de cinci ori (pentru promovarea elasticităţii
lombare şi a ischiogambierilor).
Exerciţiul 8: decubit dorsal, picioarele extinse, pacientul duce piciorul drept spre cel stâng;
se roteşte genunchiul flectat spre dreapta şi apoi spre stânga în măsura confortului; se repetă apoi cu
membrul inferior opus, de cinci ori.
Exerciţiul 9: decubit dorsal, se ridică un picior deasupra podelei, se menţine până numără la
zece, apoi se revine cu piciorul pe podea; se repetă de cinci ori (pentru creşterea forţei musculaturii
abdominale).
Exerciţiul 10: în ortostatism: genoflexiuni cu mâinile în sprijin pe spătarul scaunului, spatele
perfect drept, călcâiele rămân pe sol.
Exerciţiul 11: în picioare, pacientul ţine mâinile pe un scaun/masă, genoflexiune cu revenire
în poziţia iniţială (pentru creşterea forţei musculaturii anterioare a coapsei-cvadriceps).
Exerciţiul 12: în picioare, relaxat prin inspir şi expir amplu, pacientul apleacă in faţă uşor
trunchiul din şolduri, cu genunchii întinşi; pacientul încearcă atingerea podelei cu degetele
mâinilor; se repetaăde cinci ori (pentru elasticitatea lombară).
Concluzie: la sfârşitul perioadei subacute, pacientul simte o relaxare totală, se poate mişca
fără dureri iar în continuare vom incerca să-i redăm mobilitatea şi forța musculaturii lombare.

PERIOADA CRONICA
Obiectivele tratamentului:
 Creşterea mobilităţii coloanei lombare
 Tonifierea musculaturii lombare
Mijloace de tratament:
1. Kinetoterapie: Se vor continua exerciţiile din programul Williams.
Exerciţiul 13: decubit dorsal cu o pernă sub cap, şoldurile şi genunchii sunt flectaţi,
picioarele pe podea, cu călcâiele destul de apropiate de fese; pacientul presează ferm lomba pe
podea, contractând muşchii fesieri şi abdominali. Apoi este basculat bazinul prin ridicarea feselor de
pe podea, dar cu menţinerea contactului lombei aplatizate.
Gradat, după o perioada de timp, flexia şoldurilor şi a genunchilor este redusă până ajung să
fie întinse complet, iar după patru săptamâni se poate trece la exerciţiile din membrele inferioare.
Exerciţiul 14: în ortostatism cu spatele la perete şi călcâiele la 25-30 cm de acesta; se aplică
sacrul şi lomba aplatizate pe perete; se apropie treptat călcâiele de perete, menţinând contactul
lombei cu acesta.
Exerciţiul 15: Decubit dorsal pacientul execută bicicleta, cu pelvisul mult basculat.
CAZ CLINIC II

H.I. în vărstă de 34 de ani, sex masculin, de provenienţă din mediul rural, căsătorit, are 1
copil. Lucrează muncitor pe şantier 12 ore pe zi, în condiţii grele, expus în permanenţă la frig,
trepidaţii şi curent. Are mese neregulate, dietă dezechilibrată, nu consumă destule lichide.
Motivele internării: pacientul acuză durerii în zona lombară, care iradiază în membrele inferioare,
nu se poate deplasa şi mişca normal. Este internat in urgenţa pentru investigaţii şi tratament.
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă
Antecedente personale: nu.
Istoricul bolii: pacientul acuză dureri de mult timp, agravate de munca prestată şi condiţiile de
mediu.
Medicaţia administrată până la momentul internării: aspirina şi ibuprofen.
Diagnostic: pentru stabilirea diagnosticului s-au efectuat următoarele investigaţii:
 Radiografii
 RMN
 Analize sangvine
În urma investigaţiilor s-a stabilit diagnosticul de: discopatie lombară L1-L2, L4-L5,
scolioză lombară, hernie de disc L1-L2, protuzie discală L4-L5.
Examen clinic obiectiv: simptome generale: astenie, durere, stare generală alterată.
- Greutate: 60 de kg
- Talie 175 cm
- Stare de conştienţă: conştient, cooperant.
- Tegumente, mucoase: normale.
- Aparat respirator: normal, 16 respiraţii pe minut.
- Aparat cardiovascular: normal, TA 140/ 70 mm Hg.
Examen neuro- motor:
- Sistemul osteoarticular şi muscular: durere la nivelul coloanei lombare, iradiată în membrele
inferioare, cu dificultăţi în mobilizare, contractură musculară paravertebrală.
- Sistemul nervos: răspunsul la stimuli este prezent, OTS, ROT simetrice.
Nevoi identificate:
 nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
 nevoia de a fi îngrijit, curat, de a-şi proteja tegumentele
 nevoia de a evita pericole

PLANUL DE ÎNGIJIRE PENTRU PACIENTUL H.I.

1. NEVOIA FUNDAMENTALĂ
a) Nevoia de a se mişca şi a avea o buna postură
- Probleme de dependenţă: limitarea mişcărilor datorită impotenţei fucţionale.
- Manifestări de dependenţă: imobilizarea la pat şi imobilizarea cu schimbarea pozitiei datorită
apariţiei contracturii paravertebrale. Durerea este prezentă la cea mai mica mişcare.
- Diagnostic nursing: alterarea stării generale de confort manifestată prin limitarea mişcărilor.
- Obiective: reducerea durerii; creşterea amplitudinii de mişcare a segmentelor afectate; relaxarea
musculaturii paravertebrale.
- Intervenţiile asistentei: pregătirea pacientului pentru investigaţia radiologică; asigurarea condiţiilor
de confort in salon; pozitionarea pacientului in poziţii antalgice; planificarea unui program de
exerciţii in funcţie de capacitatea pacientului.
- Intervenţii delegate: radiografie coloana lombară; administrarea medicaţiei prescrise de medic.
- Evaluare: pacientul nu mai simte durere in ortostatism sau repaus, contractura paravertebrala este
diminuată.
b) Nevoia de a fi curat şi de a-şi proteja tegumentele si mucoasele
- Probleme de dependenţă: dificulate la îngrijire, frica de durere.
- Manifestări de dependenţă: pacientul este agitat din cauza bolii si din cauza neputinţei de a se
îngriji.
- Diagnostic nursing: riscul alterării integrităţii tegumentelor datorită imposibilităţii acordării
îngrijirilor de igienă corporală; inactivitate datorită disfuncţiei la nivelul coloanei vertebrale iradiată
în membrul inferior.
- Obiective: menţinerea integrităţii segmentelor ; creşterea capacităţii de autoîngrijire.
- Interveţiile asistentei: planifică un program de igienă cu pacientul in funcţie de activitaţile sale;
învaţă pacientul sa se autoîngrijească.
- Evaluare: pacientul reuşeşte sa şi îmbunataţească capacităţile de autoîngirjire şi îşi poate relua
activităţile de zi cu zi.
c) Nevoia de a evita pericole
- Probleme de dependenţă: pericolul de a accentua durerea prin mişcări bruşte.
- Manifestări de dependenţă: persistenţa durerii la cea mai mică mişcare.
- Diagnostic nursing: riscul ca pacientul să-şi altereze starea de sănătate din cauza neconştientizării
pericolului.
- Obiective: pacientul să înveţe metode de protejare împotriva durerii.
- Intervenţiile asistentei: asigură condiţiile de mediu adecvate pentru e evita pericolele prin
accidentare.
- Evaluare: pacientul ştie să evite pericolele care i-ar putea afecta sănătatea şi încearca să le evite.

PROGRAMUL DE RECUPERARE

PERIOADA ACUTA
Manifestări clinice:
 durere
 contractură
 imposibilitatea efectuării ADL-urilor
Obiectivele tratamentului sunt:
 diminuarea contracturii musculare paravertebrale
 ameliorarea durerii
 creşterea mobilităţii
Mijloace de tratament:
1. Tratament medicamentos: îi vom administra pacientului antiinflamatoare nesteroidiene:
- aspirina 2-4 g pe zi
- fenilbutazona supozitoare 400- 600 mg pe zi
- ketoprofen tb 100-150 mg pe zi.
Decontarcturantele i le vom administra cu prudenţa pacientului deoarece combaterea
contracturii musculare reactive care fixează coloana lombară, poate favoriza hernierea discului
intervertebral. Se vor administra:
- diazepam
- mydocalm
- vitamina B si tranchilizante
2. Tratament igieno-dietetic:
 Pacientul este rugat sa stea in repaus pe pat tare
 Regim hiposodat
3. Tratament fizical
Electroterapia consta în aplicarea de curenţi electrici in vederea ameliorării durerii şi
contarcturii.
a) Curenţii diadinamici: pacientul este aşezat în decubit ventral, 2 electrozi de aceeaşi mărime sunt
aşezaţi paravertebral la nivelul rahisului, electrodul activ pe zona dureroasa iar cel negativ la 4-5
cm distanţă. Durata de aplicare: 5 minute.
b) TENS: pacientul in decubit ventral, 2 electrozi sunt plasaţi paravertebral, aşa încât zona
dureroasă să se afle între ei. Durata de aplicare 30 de minute.
4. Tratament kinetoterapeutic:
a) Posturări:
Ex. 1: Decubit dorsal, cu capul si umerii ridicaţi pe o perna, genunchii flectaţi cu un sul sub ei,
picioarele sprijinindu-se pe tălpi.
Ex.2. Pacientul in decubit lateral, cu genunchii flectaţi.
Ex.3. Decubit dorsal, coapsa si genunchii flectaţila 90°, cu gambele in sprijin pe un scaun.
5. Masajul
Pacientul stă in decubit ventral, cu o pernă sub abdomen şi se incepe cu tehnica de netezire,
cu palmele, pornind de la marginea inferioară a feselor se ajunge până pe muşchii paravertebrali
apoi revenind se masează pătratul lombar, se efectuează această procedură circa 5 minute.
Frământatul se efectuează cu o mână sau cu două, pornind de la partea inferioară a feselor
până la partea inferioară a regiunii dorsale circa 5 minute.
Fricţiunea şi vibraţiile se efectuează blând pentru a nu provoca durere, se încheie cu
netezirea. Toată procedura durează 20 de minute pentru un efect sedativ asupra coloanei lombare.
6. Hidrotermoterapia constă în baia caldă simplă;
Intr-o cadă obişnuită se pune apă la temperatura de 36°- 37° C, pacientul se aşează în cadă,
în aşa fel incât apa sa i acopere tot corpul, pe cap se pune o compresă rece. Durata băii 20-30 de
minute. Această baie are o acţiune antispastică şi sedativă generală.
Concluzie: la sfârşitul perioadei acute, pacientul nu mai acuză dureri intense de spate si vom
continua planul de recuperare pentru a-i reda pacientului confortul fizic si psihic de dinainte.
PERIOADA SUBACUTĂ

Obiectivele tratamentului sunt:


 Creşterea mobilităţii articulare
 Relaxarea musculaturii lombare
 Creşterea elasticităţii lombare
Mijloace de tratament:
1. Kinetoterapia:
a) Exerciţii de stretching pe zona lombară:
Exerciţiul 1: pacientul în decubit dorsal, aduce un picior la piept, ţinându-l de tibie menţine
poziţia, vârfurile degetelor trebuie să fie îndreptate spre cap iar muşchiul gambei să fie în enlogaţie
maximă. Pacientul este rugat să respire şi să menţină poziţia timp de 10-15 sec apoi schimbă cu
celalalt picior.
Exercitiul 2: pacientul în decubit dorsal ridică un picior spre cap, cât poate el de mult, priza
făcând-o în spaţiul popliteu. Menţine pozitia 10-15 secunde apoi repetă cu celalalt picior.
Exerciţiul 3: pacientul în decubit dorsal, braţele abduse, perpendicular pe torace, piciorul stâng
îl aduce peste cel drept şi încearcă să atingă podeaua cu vârful piciorului iar capul îl roteşte în partea
opusă. Prin această întindere pacientul forţează coloana să se răsucească prin rotirea bazinului şi a
gâtului în direcţii opuse.
Se repetă de 2-3 ori cu fiecare picior.
b) Următoarele exerciţii au ca scop creşterea mobilităţii coloanei vertebrale.
Exerciţiul 1: pacientul este rugat să stea în decubit ventral, sprijinindu-se pe palme, coatele
trebui să fie în extensie maximă, şi coloana dreaptă. Pacientul va retrage umerii spre înapoi, capul
va fi lăsat pe spate, în timp ce, cu palmele va presa solul. Poziţia se va menţine 5- 10 secunde.
Exerciţiul 2: pacientul in decubit dorsal, genunchii flectaţi şi braţele pe lângă corp, acesta v-a
executa un semi-pod. Mişcarea constă în ridicarea corpului, cu sprijin pe picioare, umeri şi cap,
Pacientul v-a menţine poziţia timp de 5 secunde. Se repetă de 2-3 ori.
Concluzie: la sfârşitul acestei perioade, pacientul simte o relaxare şi o mobilitate crescută la
nivelul coloanei lombare.
PERIOADA CRONICĂ

Obiectivele tratamentului:
 Creşterea tonusului muscular
 Creşterea mobilităţii
 Creşterea stabilităţii lombare
Mijloace de tratament:
1. Masaj
Pacientul sta in decubit ventral, cu o perna sub abdomen si se incepe cu tehnica de netezire,
cu palmele, pornind de la marginea inferioara a feselor, se ajunge pana pe muschii paravertebrali
apoi revenind se maseaza patratul lombar, se efectueaza aceasta procedura circa 5 minute.
Framantatul se efectueaza cu o mana sau cu doua, pornind de la partea inferioara a feselor
pana la partea inferioara a regiunii dorsale circa 5 minute.
Frictiunea si vibratiile se efectueaza bland pentru a nu provoca durere, se incheie cu
netezirea. Toata procedura dutreaza 20 de minute pentru un efect sedativ asupra coloanei lombare.
2. Hidrokinetoterapia constă în efectuarea de exerciţii fizice în apă.
Apa preia din greutatea corpului, motiv pentru care mişcările sunt uşor de realizat,
contribuind la calmarea durerilor şi relaxarea musculară.
Se recomandă pacientului să facă mişcări uşoare de înot pentru îndepartarea crampelor
musculare şi refacerea mobilităţii coloanei vertebrale.
Pentru stabilizare lombara se vor folosi exerciţii cu mingea de gimnastică.
Exerciţiul 1: pacientul se aşează pe balon şi ridică lent o mână peste cap. Se repetă exerciţiul
de 10 ori, alternativ. Apoi pacientul ridică o coapsă apoi pe cealaltă, în acelaşi timp ridică şi o mână.
Exerciţiul 2: pacientul în ortostatism, cu spatele lipit de balon, acesta flectează genunchii la
45°- 90° apoi revine în poziţia iniţială.
Exerciţiul 3: pacientul este în decubit ventral pe balon, ridică lent o mână mai sus de cap
apoi cealaltă. Se repetă şi cu piciorul.
Exerciţiul 4: pacientul în decubit ventral pe balon, acesta mişcă alternativ mâinile pentru a
mişca corpul înainte iar balonul să vină la nivelul coapselor. Revine în poziţie iniţială.

CAZ CLINIC III


D.P. in vârsta de 30 de ani, sex feminin, de provenienţă din mediul urban, căsătorită, are un
copil. Lucrează ca secretară la o firmă de avocatură, circa 10 pe pe zi.
Datorită programului încărcat are mese neregulate şi dietă dezechilibrată, activitate fizică
insificientă.
Motivele internării: pacienta acuză dureri şi contactură în zona lombară de circa 3 luni. Nu se poate
deplasa cum trebuie şi mişcarile coloanei îi sunt restricţionate din cauza durerii. Este internată în
urgenţă pentru investigaţii amănunţite.
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă
Antecedente personale: operaţie cezariană în urmă cu 2 ani.
Istoricul bolii: pacienta acuză dureri de mult timp, agravate de şezutul pe scaun un timp îndelungat
şi lipsa activităţii fizice.
Medicaţia administrată pînă la momentul internării: aspirina.
Diagnostic: pentru stabilirea diagnosticului s-au efectuat următoarele investigaţii:
 RMN
 Radiografie
În urma investigaţiilor s-a stabilit diagnosticul de lombosciatică dreaptă şi hernie de disc L2-
L3, protuzie discala L4-L5.
Examen clinic obiectiv: simptome generale: astenie, durere, stare generala alterată.
- Greutate 55 kg
- Talie 1.50 cm
- Stare de conştienţă: cooperantă, anxioasă.
- Tegumente, mucoase normale.
- Ţesut celular subcutanat, normal fără edeme.
- Aparat respirator: normal, 18 respiraţii pe minut.
- Aparat cardiovascular: normal, TA 140/ 70 mmHg
Examen neuro-motor:
- Sistemul osteo-articular şi muscular: durere la nivelul coloanei vertebrale lombare, iradiată în
membrele inferioare, cu dificultăţi de mobilizare, mobilitate scăzută la nivelul coloanei, contractură
musculară, sensibilitate redusă în sectorul dureros.
- Sistemul nervos: răspunsul la stimuli este prezent, reflexe diminuate, Lasegue pozitiv în dreapta.
Nevoi identificate: Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postura
Nevoia de a fi îngrijit şi de a-şi proteja tegumentele şi mucosele

PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL D.P.

1. NEVOIA FUNDAMENTALĂ
a) Nevoia de a se mişca şi a avea o buna postură.
- Probleme de dependenţă: limitarea mişcărilor datorită impotenţei fucţionale.
- Manifestări de dependenţă: imobilizarea la pat şi imobilizarea cu schimbarea pozitiei datorită
apariţiei contracturii paravertebrale. Durerea este prezentă la cea mai mica mişcare.
- Diagnostic nursing: alterarea stării generale de confort manifestată prin limitarea mişcărilor.
- Obiective: reducerea durerii; creşterea amplitudinii de mişcare a segmentelor afectate; relaxarea
musculaturii paravertebrale.
- Intervenţiile asistentei: pregătirea pacientului pentru investigaţia radiologică; asigurarea condiţiilor
de confort in salon; pozitionarea pacientului in poziţii antalgice; planificarea unui program de
exerciţii in funcţie de capacitatea pacientului.
- Intervenţii delegate: radiografie coloana lombară; administrarea medicaţiei prescrise de medic.
- Evaluare: pacientul nu mai simte durere in ortostatism sau repaus, contractura paravertebrala este
diminuată.
b) Nevoia de a fi curat şi de a-şi proteja tegumentele si mucoasele.
- Probleme de dependenţă: dificulate la îngrijire, frica de durere.
- Manifestări de dependenţă: pacientul este agitat din cauza bolii si din cauza neputinţei de a se
îngriji.
- Diagnostic nursing: riscul alterării integrităţii tegumentelor datorită imposibilităţii acordării
îngrijirilor de igienă corporală; inactivitate datorită disfuncţiei la nivelul coloanei vertebrale iradiată
în membrul inferior.
- Obiective: menţinerea integrităţii segmentelor; creşterea capacităţii de autoîngrijire.
- Interveţiile asistentei: planifică un program de igienă cu pacientul in funcţie de activitaţile sale;
învaţă pacientul sa se autoîngrijească.
- Evaluare: pacientul reuşeşte sa şi îmbunataţească capacităţile de autoîngirjire şi îşi poate relua
activităţile de zi cu zi.

PROGRAMUL DE RECUPERARE
PERIOADA ACUTĂ
Manifestări clinice:
 Durere
 contractura paravertebrală
 imposibilitate funcţională
Obiectivele tratamentului:
 ameliorarea durerii
 scăderea contracturii
 creşterea mobilităţii
Mijloace de tratament:
1. Tratament medicamentos: îi vom administra pacientei antiinflamatoare nesteroidiene:
- aspirina 2-4 g pe zi
- fenilbutazona supozitoare 400- 600 mg pe zi
2. Tratament fizical.
Electroterapia consta în aplicarea de curenţi electrici in vederea ameliorării durerii şi
contarcturii.
c) Curenţii diadinamici: pacientul este aşezat în decubit ventral, 2 electrozi de aceeaşi mărime sunt
aşezaţi paravertebral la nivelul rahisului, electrodul activ pe zona dureroasa iar cel negativ la 4-5
cm distanţă. Durata de aplicare: 5 minute.
d) TENS: pacientul in decubit ventral, 2 electrozi sunt plasaţi paravertebral, aşa încât zona
dureroasă să se afle între ei. Durata de aplicare 30 de minute.
3. Masajul: pacienta stă in decubit ventral, cu o pernă sub abdomen şi se incepe cu tehnica de
netezire, cu palmele, pornind de la marginea inferioară a feselor se ajunge până pe muşchii
paravertebrali apoi revenind se masează pătratul lombar, se efectuează această procedură circa 5
minute.
Frământatul se efectuează cu o mână sau cu două, pornind de la partea inferioară a feselor
până la partea inferioară a regiunii dorsale circa 5 minute.
Concluzie: la sfârşitul perioadei acute, pacienta nu mai acuză dureri intense de spate si se va
continua planul de recuperare pentru a-i reda pacientului confortul fizic si psihic de dinainte.
PERIOADA SUBACUTĂ

Obiectivele tratamentului sunt:


 Creşterea mobilităţii articulare
 Relaxarea musculaturii lombare
 Creşterea elasticităţii lombare
Mijloace de tratament:
1. Kinetoterapia:
Exerciţii de stretching pe zona lombară:
Exerciţiul 1: pacientul în decubit dorsal, aduce un picior la piept, ţinându-l de tibie menţine
poziţia, vârfurile degetelor trebuie să fie îndreptate spre cap iar muşchiul gambei să fie în elongaţie
maximă. Pacientul este rugat să respire şi să menţină poziţia timp de 10-15 sec apoi schimbă cu
celalalt picior.
Exercitiul 2: pacientul în decubit dorsal ridică un picior spre cap, cât poate el de mult, priza
făcând-o în spaţiul popliteu. Menţine pozitia 10-15 secunde apoi repetă cu celalalt picior.
Exerciţiul 3: pacientul in decubit dorsal, genunchii flectaţi şi braţele pe lângă corp, acesta v-a
executa un semi-pod. Mişcarea constă în ridicarea corpului, cu sprijin pe picioare, umeri şi cap,
Pacientul va menţine poziţia timp de 5 secunde. Se repetă de 2-3 ori.
Concluzie: la sfârşitul acestei perioade, pacienta simte o relaxare şi o mobilitate crescută la
nivelul coloanei lombare.

PERIOADA CRONICĂ

Obiectivele tratamentului:
- Creşterea tonusului muscular
- Creşterea mobilităţii
- Creşterea stabilităţii lombare
Mijloace de tratament:
a) Kinetoterapie:
Pentru stabilizare lombara vom folosi exerciţii cu mingea de gimnastică.
Pe langa exercitiile pe care deja le efectueaza, se adauga acestea:
Exerciţiul 1: pacientul se aşează pe balon şi ridică lent o mână peste cap. Se repetă exerciţiul
de 10 ori, alternativ. Apoi pacientul ridică o coapsă apoi pe cealaltă, în acelaşi timp ridică şi o mână.
Exerciţiul 2: pacientul în ortostatism, cu spatele lipit de balon, acesta flectează genunchii la
45°- 90° apoi revine în poziţia iniţială.
Exerciţiul 3: pacientul este în decubit ventral pe balon, ridică lent o mână mai sus de cap
apoi cealaltă. Se repetă şi cu piciorul.
Exercitiul 4: decubit dorsal cu o perna sub cap, soldurile si genunchii sunt flectati, picioarele
pe podea, cu calcaiele destul de apropiate de fese; pacientul preseaza ferm lomba pe podea,
contractand muschii fesieri si abdominali. Apoi este basculat bazinul prin ridicarea feselor de pe
podea, dar cu mentinerea contactului lombei aplatizate.
Gradat, dupa o perioada de timp, flexia soldurilor si a genunchilor este redusa pana ajung sa fie
intinse complet, iar dupa patru saptamani se poate trece la exercitiile din picioare.
Exercitiul 5: in ortostatism cu spatele la perete si calcaiele la 25-30 cm de acesta; se aplica
sacrul si lomba aplatizate pe perete; se apropie treptat calcaiele de perete, mentinind contactul
lombei cu acesta.
Exercitiul 6: Decubit dorsal pacientul executa bicicleta, cu pelvisul mult basculat inainte.

CONCLUZII