MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL POLITEHNIC din CHIŞINĂU

Catedra SISTEME INFORMAŢIONALE

Supraveghere video de pe dispozitivul mobil

PROIECT DE DIPLOMĂ

Chişinău - 2017

4
 Cuprins
Capitolul I Cadrul teoretic.....................................................................................6
1.1 Introducere în .NET 6
1.2 Limbajul Java 7
1.3 Introducere în Android Studio 9
1.4 Cerințe de sistem 9
1.5 Wi-fi. Noțiuni generale 10
1.6 Istoria supravegherii video 11
Capitolul II Elaborarea proiectului.................................................................13
2.1 Descrierea aplicației 13
2.2 Descrierea aplicației la nivel de utilizator 13
2.3 Aplicabilitatea aplicației 15
2.4 Compararea cu alte dispozitive de supraveghere video 15
Capitolul III Realizarea proiectului.................................................................16
3.1 Descrierea aplicației la nivel de programator 16
Capitolul IV Calculul economic.......................................................................32
4.1 Costul de producție 34
4.2 Consumuri directe privind retribuirea muncii 35
4.3 Consumuri indirecte de producție 37
4.4 Costul de producție al proiectului 37
4.5 Prognozarea rezultatelor financiare 38
4.6 Strategia de implimentare a proiectului 40
Capitolul V Securitate și sănătate în muncă...................................................41
5.1 Cerințe de securitate și sănătate pentru programatori 41
5.2 Riscurile profesionale care pot aparea pe parcursul executării sarcinii de muncă 43
5.3 Cerințe de microclimat la locul de muncă 44
5.4 Echipamentul de protecție utilizat la locul de muncă 45
Concluzii.............................................................................................................46

ANEXE...............................................................................................................49

5
 Capitolul I Cadrul teoretic

1.1 Introducere în .NET

Tehnologia .NET (dot net) lansată de firma Microsoft în anul 2002 este o nouă platformă
de dezvoltare a aplicaţiilor (în special a aplicaţiilor distribuite în Internet) pentru sistemele de
operare Windows. Platforma .NET suportă utilizarea şi integrarea mai multor limbaje de
programare: VB.NET, Managed C++, J# , C# şi limbajul de scripting JScript. Toate aceste
limbaje generează cod intr-un limbaj intermediar unic definit în .NET, numit MSIL (Microsoft
Intermediate Language) (sau, mai simplu IL), care este executat sub controlul unei unităţi de
execuţie, denumită Common Language Runtine (CLR). Codul executat sub controlul CLR este
numit cod gestionat (managed code), iar codul executat direct de procesor sul controlul
sistemului de operare se numeşte cod ne-gestionat (un-managed code) sau nativ.
Limbajul Visual Basic .NET reprezintă o extensie pentru platforma .NET a limbajului
Visual Basic. Limbajul Managed C++ este extensia limbajului C++ care generează atît cod nativ
(unmaneged code) cat şi cod gestionat de CLR (managed code). Limbajul J# este destinat creării
aplicaţiilor .NET de programatori care preferă limbajul Java. Însă, spre deosebire de
compilatorul Java, care generează bytecode, executabil pe o maşina virtuală Java (JVM), codul
generat de compilatorul J# este cod gestionat care poate fi executat sub controlul CLR. În plus,
VS .NET mai conţine şi un convertor de conversie a codului executabil Java (fişiere .class) în
cod .NET. Extensia implicită a fişierelor sursă J# este jsl. Visual J# a fost dezvoltat de firma
Microsoft în mod independent, fără să conţină soluţii sau aprobări Sun. Limbajul C# este un
limbaj obiect-orientat nou creat pentru platforma .NET şi este asemănător cu limbajul C++ şi, în
unele aspecte, cu Java.
Pentru dezvoltarea aplicaţiilor .NET se poate folosi sistemul de dezvoltare .NET Software
Development Kit (SDK) care poate fi obţinut de la adresa
http://msdn.microsoft.com/downloads, sau mediul integrat Visual Studio .NET, care reprezintă
dezvoltarea pentru platforma .NET a sistemului Microsoft Visual Studio.
.NET Framework
Componenta .NET Framework stă la baza tehnologiei .NET; este ultima interfaţă între aplicaţiile
.NET şi sistemul de operare şi actualmente conţine:
- Limbajele C#, VB.NET, C++ şi J#. Pentru a fi integrate în platforma .NET, toate aceste
limbaje respectă nişte specificaţii OOP numite Common Type System (CTS). Ele au ca
elemente de bază: clase, interfeţe, delegări, tipuri valoare şi referinţă, iar ca mecanisme:
moştenire, polimorfism şi tratarea excepţiilor.

6
 - Platforma comună de executare a programelor numită Common Language Runtime
- (CLR), utilizată de toate cele 4 limbaje. CTS face parte din CLR.
- Ansamblul de biblioteci necesare în realizarea aplicaţiilor desktop sau Web, numit
- Framework Class Library (FCL).
Platforma .NET
Platforma .NET (.NET Framework) este un nivel software plasat peste sistemul de ws şi
conţine două parţi principale: unitatea de execuţie a programelor .NET (Common Language
Runtime – CLR) şi biblioteca de clase .NET (Framework Class Library – FCL). Biblioteca FCL
este compusă din biblioteca de baza (Framework Base Classes) care conţine din tipuri (clase)
fundamentale, clase pentru dezvoltarea aplicaţiilor de baze de date (ADO.NET, SQL, XML,
etc.), clase pentru de zvoltarea aplicaţiilor complexe (Windows Forms), clase pentru dezvoltarea
aplicaţiilor distribuite în Internet (Web Forms, Web Services).

1.2 Limbajul Java

Java este un limbaj de programare orientat-obiect, puternic tipizat, conceput de către James
Gosling la Sun Microsystems (acum filială Oracle) la începutul anilor ʼ90, fiind lansat în 1995.
Cele mai multe aplicații distribuite sunt scrise în Java, iar noile evoluții tehnologice permit
utilizarea sa și pe dispozitive mobile gen telefon, agenda electronică, palmtop etc. În felul acesta
se creează o platformă unică, la nivelul programatorului, deasupra unui mediu eterogen extrem
de diversificat. Acesta este utilizat în prezent cu succes și pentru programarea aplicațiilor
destinate intranet-urilor.
Limbajul împrumută o mare parte din sintaxă de la C și C++, dar are un model al
obiectelor mai simplu și prezintă mai puține facilități de nivel jos. Un program Java compilat,
corect scris, poate fi rulat fără modificări pe orice platformă care e instalată o mașină virtuală
Java (engleză Java Virtual Machine, prescurtat JVM). Acest nivel de portabilitate (inexistent
pentru limbaje mai vechi cum ar fi C) este posibil deoarece sursele Java sunt compilate într-un
format standard numit cod de octeți (engleză byte-code) care este intermediar între codul mașină
(dependent de tipul calculatorului) și codul sursă.
Mașina virtuală Java este mediul în care se execută programele Java. În prezent, există
mai mulți furnizori de JVM, printre careOracle, IBM, Bea, FSF. Există 4 platforme Java
furnizate de Oracle:
- Java Card - pentru smartcard-uri (carduri cu cip);
- Java Platform, Micro Edition (Java ME) — pentru hardware cu resurse limitate, gen PDA
sau telefoane mobile;

7
 - Java Platform, Standard Edition (Java SE) — pentru sisteme gen workstation, este ceea
ce se găsește pe PC-uri;
- Java Platform, Enterprise Edition (Java EE) — pentru sisteme de calcul mari, eventual
distribuite.
Kit Java Development (JDK) este o implementare de oricare dintre Java SE, Java EE sau
Java ME platforme lansat de Oracle Corporation, sub forma unui produs binar care vizează
dezvoltatorii Java pe Solaris, Linux, Mac OS X sau Windows. JDK include un JVM privat și alte
câteva resurse pentru a termina rețeta la o aplicație Java. De la introducerea platformei Java, a
fost, de departe, Software Development Kit mai utilizate pe scară largă (SDK).
JDK are ca componentele sale principale o colecție de instrumente de programare,
inclusiv:
- appletviewer - acest instrument poate fi folosit pentru a rula și de depanare Java applet-
uri fără un browser web,
- idlj - compilatorul IDL-to-Java. Acest utilitar generează legături Java dintr-un anumit
fișier Java IDL;
- jabswitch - Acces Podul Java. Expune tehnologii de asistență pe sistemele Microsoft
Windows;
- java - incarcator pentru aplicații Java. Acest instrument este un interpret și poate
interpreta fișierele de clasă generate de compilator javac;
- javac - compilatorul Java, care convertește codul sursă în Java bytecode;
- javadoc - generatorul de documentare, care generează automat documentația de
comentarii cod sursă;
- jar - arhivator, ce pachete bibliotecile de clasă legate într-un singur fișier JAR. Acest
instrument de asemenea, vă ajută să gestionați fișiere JAR;
- javafxpackager - instrument pentru a împacheta și să semneze aplicații JavaFX;
- javaws - lansatorul Java Web Start pentru aplicații JNLP;
- JConsole - Java Monitorizare și Management Console;
- JDB – debugger;
- pack200 - instrument de compresie JAR;
- policytool - crearea de politici și instrument de management, care poate determina
politica de execuție Java, specificând care sunt disponibile permisiuni pentru codul din
diverse surse;

8
 - VisualVM - instrument vizual integrare mai multe comenzi de linie de instrumente JDK
și [clarificare necesare] performanță și de memorie profilare capacități ușoare;
- wsimport - generează portabile artefacte JAX-WS pentru invocarea unui serviciu web.

1.3 Introducere în Android Studio

Android Studio este un mediu de dezvoltare integrat (IDE) pentru dezvoltarea pe platforma
Android. A fost anunțat la 16 mai 2013 la conferința Google I / O de Google Product Manager,
Katherine Chou. Android Studio este disponibil gratuit sub Licența Apache 2.0. Android Studio a
fost în stadiu incipient pornind de la versiunea 0.1 mai 2013, apoi a intrat stadiu beta începînd cu
versiunea 0.8, care a fost lansat în iunie 2014. Prima construcție stabilă a fost lansat în
decembrie 2014, pornind de la versiunea 1.0. Bazat pe software IDEA JetBrains "IntelliJ,
Android Studio este conceput special pentru Android. Acesta este disponibil pentru descărcare de
pe Windows, Mac OS X și Linux, și înlocuită Tools Eclipse Android de Dezvoltare (ADT) ca
IDE primar Google pentru dezvoltarea nativ aplicatii Android. Specific pentru Android Studio
este:
- La baza Android Studio este un editor de cod inteligent capabil de finalizare avansat cod,
refactoring, și analiză de cod.
- Puternic editor de cod vă ajută să fiți un dezvoltator mai productiv app Android.
- Poti construi aplicații pentru telefoane Android, tablete, Android Wear, Android TV,
Android auto, Google Glass.
- Cu noul Android Project Vezi și modul în sprijinul Android Studio, este mai ușor de a
gestiona proiecte și resurse app.
- Android Studio vine pre-configurat cu o imagine optimizată emulator.
- Actualizat și simplificat Virtual Device Manager oferă profiluri predefinite de dispozitiv
pentru dispozitive Android comune.
1.4 Cerințe de sistem
Windows
Microsoft® Windows® 8/7 / Vista / 2003 (32 sau 64 de biți);
Minim 2 GB RAM, 4 GB RAM recomandat;
400 MB spațiu pe hard disk;
Cel putin 1 GB pentru Android SDK, imagini de sistem emulator, și cache;
1280 x 800 rezoluție minimă de ecran;
Java Development Kit (JDK) 7;

9
 1.5 Wi-fi. Noțiuni generale
Wi-Fi este numele comercial pentru tehnologiile construite pe baza standardelor de
comunicație din familia IEEE 802.11 utilizate pentru realizarea de rețele locale de comunicație
(LAN) fără fir (wireless, WLAN) la viteze echivalente cu cele ale rețelelor cu fir electric de
tip Ethernet. Suportul pentru Wi-Fi este furnizat de diferite dispozitive hardware, și de aproape
toate sistemele de operaremoderne pentru calculatoarele personale (PC), rutere, telefoane
mobile și cele mai avansate console de jocuri. Standardul IEEE 802.11 descrie protocoale de
comunicație aflate la nivelul gazdă-rețea al Modelului TCP/IP, respectiv la nivelurile fizic și
legătură de date ale Modelului OSI. Aceasta înseamnă că implementările IEEE 802.11 trebuie să
primească pachete de la protocoalele de la nivelul rețea (IP) și să se ocupe cu transmiterea lor,
evitând eventualele coliziuni cu alte stații care doresc să transmită.
802.11 face parte dintr-o familie de standarde pentru comunicațiile în rețele locale,
elaborate de IEEE, și din care mai fac parte standarde pentru alte feluri de rețele, inclusiv
standardul 802.3, pentru Ethernet. Cum Ethernet era din ce în ce mai popular la jumătatea anilor
1990, s-au depus eforturi ca noul standard să fie compatibil cu acesta, din punctul de vedere al
transmiterii pachetelor.
Standardul a fost elaborat de IEEE în anii 1990, prima versiune a lui fiind definitivată în
1997. Acea versiune nu mai este folosită de implementatori, versiunile mai noi și îmbunătățite
802.11a/b/g fiind publicate între 1999 și 2001. Din 2004 se lucrează la o nouă versiune, intitulată
802.11n și care, deși nu a fost definitivată, este deja implementată de unii furnizori de
echipamente.
Din punct de vedere al securității, IEEE și Wi-Fi Alliance recomandă utilizarea
standardului de securitate 802.11i, respectiv a schemei WPA2. Alte tehnici simple de control al
accesului la o rețea 802.11 sunt considerate nesigure, cum este și schema WEP, dependentă de un
algoritm de criptare simetrică, RC4, nesigur.
Limitările standardului provin din mediul fără fir folosit, care face ca rețelele IEEE
802.11 să fie mai lente decât cele cablate, de exemplu Ethernet, dar și din folosirea benzii de
frecvență de 2,4 GHz, împărțită în 12 canale care se suprapun parțial două câte două. Cu toate
acestea au apărut și unele tehnologii care permit legături fără fir bazate pe standardul 802.11
între două puncte fixe aflate la distanțe de ordinul sutelor de kilometri.

10
 O limitare importantă a rețelelor Wi-Fi o constituie aria de acoperire. Ea depinde mult de
capabilitățile antenelor dispozitivelor și de topografia particulară a zonei pe care urmărește
rețeaua să o acopere.
Plantele absorb radiațiile electromagnetice, și astfel instalarea unei rețele într-o zonă
împădurită (cum ar fi un parc) limitează aria de acoperire a acesteia.
Pereții de beton reflectă puternic undele radio, instalarea unei rețele într-o clădire
aducând astfel limitarea numărului de camere ce poate fi acoperit de o singură celulă. În
interiorul clădirilor, un punct de acces cu o antenă de dimensiuni mici și un preț accesibil poate
acoperi o rază de aproximativ 32 m, iar în exterior, același punct de acces poate ajunge la 95 m.
Aria de acoperire poate fi și mai restrânsă în cazul folosirii benzii de 5 GHz în locul celei
de 2,4 GHz (mai zgomotoasă, dar în care se poate acoperi o arie mai mare).
Durata acumulatorilor (bateriilor) stațiilor mobile reprezintă și ea o limitare.
Acumulatorul unui PDA, care în mod normal ar funcționa mai multe zile, se poate descărca în
câteva ore dacă i se lasă radioul Wi-Fi pornit. Laptop-urile dotate cu adaptor IEEE-802.11 sunt
prevăzute și cu un buton de oprire a emițătorului radio Wi-Fi, pentru a evita descărcarea
acumulatorului atunci când nu se folosește rețeaua fără fir.

1.6 Istoria supravegherii video

Supravegherea video este unul dintre elementele care ne insoteste zi de zi si este prezenta in din
ce in ce mai multe locuri. Ce stim insa despre istoria ei?

Desi exista destul de multe povesti si speculatii despre istoria supravegherii video, se pare
ca adevarul se regaseste undeva in anul 1933, cand prima camera de supraveghere si-a facut
aparitia ca rod al imaginatiei domnului Norbury din Marea Britanie. Evident, camera nu era
asemanatoare cu ceea ce exista astazi. Camera lui Norbury era formata dintr-o camera foto cu
fata in jos, care supraveghea un cuibar de gaini. Cu ajutorul unor saci, a unui tub de metal si a
unui fir pozitionat la usa cuibarului pentru a crea zgomot, camera se declansa in asa fel incat,
daca cineva incerca sa fure oua, putea fi prins mult mai usor.Se pare ca tot sistemul a functionat,
iar cel care ii fura ouale din cuibar a fost prins.

De la sistemul inventat de Norbury pana la ceea ce gasim astazi peste tot nu mai este o
cale foarte lunga. Dezvoltarea industriei de supraveghere a luat o ampoare foarte mare si a ajuns,

11
pentru inceput sa fie preluata de institutiile precum cele guvernamentale, ale politiei, Fbi-ului sau
SRI-ului.

In ultimii ani, sistemele de supraveghere au captat inclusiv atentia utilizatorilor casnici,

deoarece reusesc sa ofere o siguranta mult mai mare si un control asupra tuturor elementelor de
acasa. Poti sa supraveghezi bona, pentru a proteja copilul, poti supraveghea batranii si poti vedea
fiecare miscare care se intampla in casa si in afara ei.

Astazi, camerele de supraveghere sunt aproape oriunde. Le poti gasi in orice cartier, pe
orice strada si in aproape orice supermarket, scoala, spital si alte institutii de acest fel.
Diversitatea camerelor este si ea foarte mare, existand solutii care pot fi eficiente pentru orice
situatie. Poti alege camere de supraveghere in functie de design, de culoare, de configuratie sau
de forma si marime.

Un mare pas in industria camerelor de supraveghere a fost facut in momentul in care au

aparut si sistemele de inregistrare. Acest lucru s-a intamplat in anii 70′, cand japonezii au
inventat VHS-ul ( Video Home System) si au reusit treptat sa perfectioneze acest prototip,
transformandu-l in VCR, un fel de DVR din ziua de astazi, cu diferenta ca mediul de stocare a
datelor era o caseta VHS.

Astazi, inregistrarea se face pe DVR pentru camerele analog si pe NVR pentru cele IP.
Spatiul de stocare nu mai este o problema, existand HDD-uri care pot pastra cu usurinta cateva
luni de filmari. Sistemele de supraveghere de astazi pot fi urmarite pe internet, de oriunde din
lume iar calitatea imaginilor a crescut semnificativ. Asadar, ne putem bucura de o perioada in
care totul ne este la indemana iar siguranta este din ce in ce mai mare.

12
 Capitolul II Elaborarea proiectului
2.1 Descrierea aplicației
Supravegherea video este un aspect incontestabil al societății moderne care din ce în ce
mai mult i-a amploare. Oportunitatea de a-i urmări pe oameni fără de a fi observați reprezintă, în
cele din urmă un factor de putere.Proiectul meu constă în crearea unei aplicații care ne v-a
permite supravegherea video de pe dispozitivul mobil. Pentru aceasta eu voi avea nevoie de 2
dispozitive: un dispozitiv care v-a capta imaginile iar altul de pe care le vom putea vedea. Aceste
dispositive sunt 2 smartphoane pe sistemul de operare android.
Aplicația o voi crea în mediul de dezvoltare Android Studio. Ea v-a avea o interfață
simplă formată din un button cu numele „client” și altul cu numele „server” și un element numit
“ImageView” și care ne permite afișarea pe ecran a secvențelor video pe care le v-a face camera
smartphonului.
Acest lucru v-a fi poibil doar daca dipozitivele au conexiune la internet. Apăsînd pe
buttonul „client” noi vom introduce niște numere care vor reprezenta ip-ul serverului. Acest ip
este afișat dacă apăsăm pe buttonul “server”. După introducerea ip-ului corect pe telefon vor
apărea imaginile care le captează celălalt telefon.

2.2 Descrierea aplicației la nivel de utilizator

Interfața aplicației destinată pentru alegerea modului de utilizare a dispozitivului (Vezi
fig. 2.1)

Fig. 2.1 – Interfața aplicației

13
Interfața “ServerActivity” destinată pentru receptionarea imaginilor (Vezi fig. 2.2)

Fig. 2.2 – Interfața “ServerActivity”

În Interfața “client” se face conectarea la server, introducînd ip-ul serverului (Vezi fig.2.3)

Fig. 2.3 – Interfața “client”

14
 2.3 Aplicabilitatea aplicației
Ca utilizator, aplicația v-a avea o interfață simplă dar cu o aplicabilitate mare. După
dorință, utilizatorul o v-a putea folosi nu doar ca sistem pentru supraveghere video, dar și ca
transmitere a imaginilor la distanță. De ex. dacă avem un quadcopter, putem atașa de el un
dispozitiv cu aplicația dată care ne v-a transmite imagini de sus, astfel fiind posibilă vizualizarea
unor peisaje frumoase. Aplicabilitatea aplicației este mare și diferită. Totul depinde de utilizator.
El o poate folosi pentru cele spuse mai sus dar și pentru distracție. Închipuiți-vă ca un grup de
persone transmit live ceva interesant unei personae care nu a putut fi cu ei. În cadrul colegiului,
liceului, școlii la fel îi găsim un loc aplicației date. Directorul poate veghea activitatea elevilor
fără de a umbla prin cabinete iar elevii se vor distra la pauze fără de a cheltui bani din cont sau
traffic de internet. Este nevoie doar de wi-fi și android.

Calitatea imaginii depinde de camera dispozotivului la care v-a fi instalată aplicația.

2.4 Compararea cu alte dispozitive de supraveghere video

Pe piață există deja astfel de aplicații care permit supravegherea video de la distanță.
Acest domeniu este foarte întrebat și în continuă dezvoltare, însă nu toți își pot permite acest
lucru din cauza costurilor enorme. Companiile care se ocupă cu așa ceva folosesc camere
speciale care costa bani iar eu folosesc dispozitive pe android de care dispun fiecare.
Instalarea este un alt punc important aici. Companiile care exista folosesc cabluri pentru a
conecta camerele la calculator sau televizor unde sunt vizualizate imaginile. Pentru aceasta sunt
făcute găuri prin pereți, este defectată mobila și iarăși apar cheltuieli. Dispozitivul meu nu
necesită aceste lucruri. Tot de ce este nevoie este conexiunea la wi-fi.
Cheltuielile unui cumpărător pentru instalarea supravegherei video de la o companie v-a
fi mai mare 3-4 ori față de costul aplicației mele.

15
 Capitolul III Realizarea proiectului
3.1 Descrierea aplicației la nivel de programator
Interfața aplicației „StartActivity” (Vezi fig. 3.1)

Fig. 3.1 – Interfața aplicației „StartActivity”

Listingul programului „StartActivity”. Aici are loc declararea butoanelor, tratarea
evenimentelor.
package com.example.mozg.video1;
import android.app.AlertDialog;
import android.content.DialogInterface;
import android.content.Intent;
import android.support.v7.app.ActionBarActivity;
import android.os.Bundle;
import android.text.InputType;
import android.view.Menu;
import android.view.MenuItem;
import android.view.View;
import android.widget.Button;
import android.widget.EditText;
public class StartActivity extends ActionBarActivity {
@Override
protected void onCreate(Bundle savedInstanceState) {
super.onCreate(savedInstanceState);

16
setContentView(R.layout.activity_start);
final StartActivity me = this;
Button server = (Button) findViewById(R.id.buttonServer);
server.setOnClickListener(new View.OnClickListener() {
@Override
public void onClick(View v) {
Intent intent = new Intent(me, ServerActivity.class);
startActivity(intent);
}
});
Button client = (Button) findViewById(R.id.buttonClient);
client.setOnClickListener(new View.OnClickListener() {
@Override
public void onClick(View v) {
AlertDialog.Builder builder = new AlertDialog.Builder(me);
builder.setTitle("Server IP");
final EditText input = new EditText(me);
input.setInputType(InputType.TYPE_CLASS_TEXT);
builder.setView(input);
builder.setPositiveButton("OK", new DialogInterface.OnClickListener() {
@Override
public void onClick(DialogInterface dialog, int which) {
String ip = input.getText().toString();
dialog.cancel();
Intent intent = new Intent(me, ClientActivity.class);
intent.putExtra("server", ip);
startActivity(intent);
}
});
builder.setNegativeButton("Cancel", new DialogInterface.OnClickListener() {
@Override
public void onClick(DialogInterface dialog, int which) {
dialog.cancel();
}
});
builder.show();
}

17
 });
}
@Override
public boolean onCreateOptionsMenu(Menu menu) {
// Inflate the menu; this adds items to the action bar if it is present.
getMenuInflater().inflate(R.menu.menu_start, menu);
return true;
}
@Override
public boolean onOptionsItemSelected(MenuItem item) {
// Handle action bar item clicks here. The action bar will
// automatically handle clicks on the Home/Up button, so long
// as you specify a parent activity in AndroidManifest.xml.
int id = item.getItemId();
//noinspection SimplifiableIfStatement
if (id == R.id.action_settings) {
return true;
}
return super.onOptionsItemSelected(item);
}
}

18
Interfața aplicației „activity_client” este afișată în figura .3.2.

Fig. 3.2 – Interfața aplicației „activity_client”

Listingul programului „ClientActivity”. Aici are loc crearea legăturii cu camera,

introducerea ip-ului serverului și transmiterea imaginilor prin wi-fi.
package com.example.mozg.video1;
import android.content.Intent;
import android.graphics.Bitmap;
import android.graphics.BitmapFactory;
import android.graphics.ImageFormat;
import android.graphics.Rect;
import android.graphics.YuvImage;
import android.hardware.Camera;
import android.media.MediaRecorder;
import android.support.v7.app.ActionBarActivity;
import android.os.Bundle;
import android.util.Log;
import android.view.Menu;
import android.view.MenuItem;
import android.view.SurfaceHolder;
import android.view.SurfaceView;
import android.widget.TextView;
import java.io.ByteArrayOutputStream;

19
import java.io.IOException;
import java.util.concurrent.Executors;
import java.util.concurrent.ScheduledExecutorService;
import java.util.concurrent.ScheduledFuture;
import java.util.concurrent.TimeUnit;
public class ClientActivity extends ActionBarActivity {
private SurfaceView preview;
private SurfaceHolder previewHolder;
private ClientServer mServer;
private MediaRecorder mRecorder;
private Camera mCamera;
private boolean mPreviewRunning = false;
private String mIp = "";
private String serverIp = null;
private ScheduledFuture mAck;
@Override
protected void onStop() {
super.onStop();
if (mAck != null) {
mAck.cancel(false);
mAck = null;
}
}
@Override
protected void onCreate(Bundle savedInstanceState) {
super.onCreate(savedInstanceState);
setContentView(R.layout.activity_client);
final ClientActivity me = this;
Intent startIntent = getIntent();
serverIp = startIntent.getStringExtra("server");
TextView clientIp = (TextView) findViewById(R.id.clientIpTextView);
mIp = MyTools.wifiIpAddress(me);
clientIp.setText("IP: " + mIp);
Log.e("", "Begin server");
mServer = new ClientServer(serverIp);
try {
mServer.start();

20
} catch (IOException e) {
e.printStackTrace();
}
Log.e("", "End server");
ScheduledExecutorService scheduler = Executors.newScheduledThreadPool(1);
mAck = scheduler.scheduleAtFixedRate(new Runnable() {
@Override
public void run() {
mServer.sendAck(mIp);
}
}, 3, 1, TimeUnit.SECONDS);
preview = (SurfaceView) findViewById(R.id.clientSurface);
previewHolder = preview.getHolder();
previewHolder.addCallback(new SurfaceHolder.Callback() {
@Override
public void surfaceCreated(SurfaceHolder holder) {
Log.e("", "Begin surfaceCreated");
mCamera = Camera.open();
mCamera.setDisplayOrientation(90);
Log.e("", "End surfaceCreated");
}
@Override
public void surfaceChanged(SurfaceHolder holder, int format, int width, int height) {
Log.e("", "Begin SurfaceChange");
mRecorder.reset();
mRecorder.setVideoSource(MediaRecorder.VideoSource.CAMERA);
mRecorder.setOutputFormat(MediaRecorder.OutputFormat.MPEG_4);
mRecorder.setVideoEncoder(MediaRecorder.VideoEncoder.MPEG_4_SP);
//mRecorder.setOutputFile("/sdcard/videotest2.mp4");
mRecorder.setVideoFrameRate(30);
mRecorder.setPreviewDisplay(previewHolder.getSurface());
try {
mRecorder.prepare();
} catch (IllegalStateException e) {
e.printStackTrace();
} catch (IOException e) {
e.printStackTrace();

21
 }

if (mPreviewRunning)
mCamera.stopPreview();
Camera.Parameters p = mCamera.getParameters();
// p.setPreviewSize(width, height);
mCamera.setParameters(p);
try {
mCamera.setPreviewDisplay(holder);
} catch (IOException e) {
e.printStackTrace();
}
mCamera.setPreviewCallback(new Camera.PreviewCallback() {
@Override
public void onPreviewFrame(byte[] data, Camera camera) {
Log.e("", String.format("onPreviewFrame pass %d bytes", data.length));
Camera.Parameters p = mCamera.getParameters();
Camera.Size size = p.getPreviewSize();
YuvImage yuvimage=new YuvImage(data, ImageFormat.NV21, size.width,
size.height,null);
ByteArrayOutputStream baos=new ByteArrayOutputStream();
yuvimage.compressToJpeg(new Rect(0, 0, size.width, size.height), 80, baos);
if (mServer != null) {
mServer.setImage(baos);
}
}
});
mCamera.startPreview();
mPreviewRunning = true;
}
@Override
public void surfaceDestroyed(SurfaceHolder holder) {
Log.e("", "Begin surfaceDestroyed");
mCamera.stopPreview();
mPreviewRunning = false;
}
});

22
 previewHolder.setType(SurfaceHolder.SURFACE_TYPE_PUSH_BUFFERS);

mRecorder = new MediaRecorder();

}
@Override
public boolean onCreateOptionsMenu(Menu menu) {
getMenuInflater().inflate(R.menu.menu_client, menu);
return true;
}
@Override
public boolean onOptionsItemSelected(MenuItem item) {
int id = item.getItemId();
if (id == R.id.action_settings) {
return true;
}
return super.onOptionsItemSelected(item);
}
}
Interfața aplicației „activity_server” este prezentată în figura 7.

Fig. 3.3 – Interfața aplicației „activity_server”

23
 Listingul programului „ServerActivity”. Aici are loc definirea ip-ului și primirea
imaginilor de la client prin wi-fi.
package com.example.mozg.video1;
import android.graphics.Bitmap;
import android.graphics.BitmapFactory;
import android.media.Image;
import android.support.v7.app.ActionBarActivity;
import android.os.Bundle;
import android.util.Log;
import android.view.Menu;
import android.view.MenuItem;
import android.view.View;
import android.widget.AdapterView;
import android.widget.ArrayAdapter;
import android.widget.ImageView;
import android.widget.Spinner;
import android.widget.TextView;
import com.turbomanage.httpclient.HttpResponse;
import com.turbomanage.httpclient.ParameterMap;
import com.turbomanage.httpclient.android.AndroidHttpClient;
import java.io.IOException;
import java.util.ArrayList;
import java.util.List;
public class ServerActivity extends ActionBarActivity {
private Spinner mSpinner;
private ServerServer mServer;
private String currentIp = null;
private ImageView mClientImage;
private boolean getImageRunning = false;
@Override
protected void onCreate(Bundle savedInstanceState) {
super.onCreate(savedInstanceState);
setContentView(R.layout.activity_server);
final ServerActivity me = this;
TextView ipView = (TextView) findViewById(R.id.serverIpTextView);
String mIp = MyTools.wifiIpAddress(me);
ipView.setText("IP: " + mIp);

24
 Log.e("", "Begin server");
mServer = new ServerServer(me);
try {
mServer.start();
} catch (IOException e) {
e.printStackTrace();
}
Log.e("", "End server");
mClientImage = (ImageView) findViewById(R.id.clientImageView);
mClientImage.setRotation(90);
mSpinner = (Spinner) findViewById(R.id.clientsSpinner);
mSpinner.setAdapter(mServer.adapter);
mSpinner.setOnItemSelectedListener(new AdapterView.OnItemSelectedListener() {
@Override
public void onItemSelected(AdapterView<?> parent, View view, int position, long id) {
currentIp = mServer.clients.get(position);
if (!getImageRunning) getNewImage();
}
@Override
public void onNothingSelected(AdapterView<?> parent) {
currentIp = null;
}
});
}
private void getNewImage() {
if (currentIp != null) {
new Thread(new Runnable(){
@Override
public void run() {
getImageRunning = true;
try {
AndroidHttpClient httpClient = new AndroidHttpClient(String.format("http://
%s:8080", currentIp));
ParameterMap params = httpClient.newParams();
HttpResponse httpResponse = httpClient.get("/stream.jpg", params);

25
 if (httpResponse != null) {
String response = httpResponse.getBodyAsString();
final Bitmap bmp = BitmapFactory.decodeByteArray(httpResponse.getBody(),
0, httpResponse.getBody().length);
if (bmp == null) {
Log.e("", String.format("onPreviewFrame bmp is null!"));
} else {
runOnUiThread(new Runnable() {
@Override
public void run() {
Log.e("", String.format("onPreviewFrame bmp width=%dx%d",
bmp.getWidth(), bmp.getHeight()));
mClientImage.setImageBitmap(bmp);
Log.e("", String.format("onPreviewFrame bmp set end!"));
}
});
}
//Log.e("", String.format("response %s", response));
} else {
Log.e("", String.format("response is null"));
}
} catch (Exception e) {
e.printStackTrace();
}
getImageRunning = false;
getNewImage();
}
}).start();
}
}
@Override
public boolean onCreateOptionsMenu(Menu menu) {
// Inflate the menu; this adds items to the action bar if it is present.
getMenuInflater().inflate(R.menu.menu_server, menu);
return true;
}

26
 @Override
public boolean onOptionsItemSelected(MenuItem item) {
int id = item.getItemId();
if (id == R.id.action_settings) {
return true;
}
return super.onOptionsItemSelected(item);
}
}

Listingul programului „AndroidManifest.xml”. Aici aplicația cere permisiunea ca să

poată accesa camera, audio, video etc. La fel aici sunt datele despre aplicație.
<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<manifest xmlns:android="http://schemas.android.com/apk/res/android"
package="com.example.mozg.video1" >
<uses-permission android:name="android.permission.CAMERA" />
<uses-permission android:name="android.permission.RECORD_AUDIO" />
<uses-permission android:name="android.permission.RECORD_VIDEO" />
<uses-permission
android:name="android.permission.WRITE_EXTERNAL_STORAGE" />
<uses-permission android:name="android.permission.ACCESS_WIFI_STATE" />
<uses-permission android:name="android.permission.INTERNET" />
<application
android:allowBackup="true"
android:icon="@mipmap/ic_launcher"
android:label="@string/app_name"
android:theme="@style/AppTheme" >
<activity
android:name=".MainActivity"
android:label="@string/app_name" >
<intent-filter>
<category android:name="android.intent.category.LAUNCHER" />
</intent-filter>
</activity>

27
 <activity
android:name=".ServerActivity"
android:label="@string/title_activity_server"
android:parentActivityName=".MainActivity" >
<meta-data
android:name="android.support.PARENT_ACTIVITY"
android:value="com.example.mozg.video1.StartActivity" />
</activity>
<activity
android:name=".ClientActivity"
android:label="@string/title_activity_client"
android:parentActivityName=".MainActivity" >
<meta-data
android:name="android.support.PARENT_ACTIVITY"
android:value="com.example.mozg.video1.StartActivity" />
</activity>
<activity
android:name=".StartActivity"
android:label="@string/title_activity_start" >
<intent-filter>
<action android:name="android.intent.action.MAIN" />
<category android:name="android.intent.category.LAUNCHER" />
</intent-filter>
</activity>
</application>
</manifest>

Listingul programului „HelloServer”. Aici are loc crearea severului, definirea

parametrilor.
package com.example.mozg.video1;
import java.io.ByteArrayInputStream;
import java.io.ByteArrayOutputStream;
import java.io.IOException;

28
import java.io.InputStream;
import java.util.Map;
import java.util.logging.Logger;
import fi.iki.elonen.ServerRunner;
public class HelloServer extends fi.iki.elonen.NanoHTTPD {
private static final Logger LOG = Logger.getLogger(HelloServer.class.getName());
public HelloServer() {
super(8080);
}
private ByteArrayInputStream inputStream;
public void setOutStream(ByteArrayOutputStream out) {
inputStream = new ByteArrayInputStream(out.toByteArray());
}
public Response serve(IHTTPSession session) {
Method method = session.getMethod();
String uri = session.getUri();
ServerServer.LOG.info("ServerServer> " + method + " '" + uri + "' ");
if (uri.contains("register.html")) {
ServerServer.LOG.info("ServerServer> Got new register");
Map<String, String> params = session.getHeaders();
//Map<String, String> params = session.getParms();
Iterator it = params.entrySet().iterator();
String ip = null;
while (it.hasNext()) {
Map.Entry pair = (Map.Entry)it.next();
if (pair.getKey().equals("http-client-ip")) {
ip = (String) pair.getValue();
}
it.remove();
}
if (ip != null) {
if(!clients.contains(ip)) {
ServerServer.LOG.info("ServerServer> Got new ip: '" + ip + "' ");
clients.add(ip);

29
 adapter.notifyDataSetChanged();
}
}
}
String msg = "ok";
return newFixedLengthResponse(msg);
}
}
@Override
public Response serve(IHTTPSession session) {
Method method = session.getMethod();
String uri = session.getUri();
HelloServer.LOG.info(method + " '" + uri + "' ");
if(uri.contains(".jpg") && inputStream != null){
return newFixedLengthResponse(Response.Status.OK, "image/jpeg",
inputStream, inputStream.available());
} else {
String msg = "<html><body><h1>Hello server</h1>\n";
Map<String, String> parms = session.getParms();
if (parms.get("username") == null) {
msg += "<form action='?' method='get'>\n" + " <p>Your name: <input
type='text' name='username'></p>\n" + "</form>\n";
} else {
msg += "<p>Hello, " + parms.get("username") + "!</p>";
}
msg += "</body></html>\n";
return newFixedLengthResponse(msg);
}
}
}
Listingul programului „MyTools”. Aici are loc declararea parametrilor pentru ca aplicația
să primească și să transmită date prin wi-fi.
import android.content.Context;
import android.net.wifi.WifiManager;

30
import android.util.Log;
import java.math.BigInteger;
import java.net.InetAddress;
import java.net.UnknownHostException;
import java.nio.ByteOrder;
public class MyTools {
public static String wifiIpAddress(Context context) {
WifiManager wifiManager = (WifiManager)
context.getSystemService(Context.WIFI_SERVICE);
int ipAddress = wifiManager.getConnectionInfo().getIpAddress();
if (ByteOrder.nativeOrder().equals(ByteOrder.LITTLE_ENDIAN)) {
ipAddress = Integer.reverseBytes(ipAddress);
}
byte[] ipByteArray = BigInteger.valueOf(ipAddress).toByteArray();
String ipAddressString;
try {
ipAddressString = InetAddress.getByAddress(ipByteArray).getHostAddress();
} catch (UnknownHostException ex) {
Log.e("WIFIIP", "Unable to get host address.");
ipAddressString = null;
}
return ipAddressString;
}
}
Codul ce ține de designul aplicației este afișat în anexa .

31
 Capitolul IV Calculul economic
Date generale
Sistemul economic se află într – o continuă transformare, calitativă și cantitativă.
Modificarea sistemului economic în conconrdanță cu piața este o sarcină de bază a economiei
naţionale.
Științele economice au ca obiect de studiu gestiunea eficientă a resurselor fmanciare și
umane (limitate). Variatatea de resurse prezintă dobânda functionalității interacţiunilor dintre
consumator și producător. Funcționarea armonioasă a economiei naționale depinde de
funcționarea întreprinderilor, care compun un sitem de mijloace ciculante și mijloacele fixe.
Ansablu de activități economice cuprind operaţiuni în urma cărora piața se va diversifica spre
necesitățile consumatorilor finali.
Acest proiect este destinat calculului ce ar oferi crearea unor programe de securitate , în
domeniul rețeleor. Un domeniu destul vast ales concret și profitabil. Planul are ca scop prestarea
serviciilor absolut necesare cum ar fi scanarea porturilor un TCP server. Acesta este primul pas
de a ne focusa. Aceste metode pot fi folosite pașnic, pentru a verifica totalitatea sitemelor pe
vulnerabilitate, astfel utilizatorii de rețea pot păși peste acest focus, deci, se poate de obținut
profit prin astfel de metode. Planul oferă clienților flexibilitatea în domeniul securități incluzînd
posibilitatea de – a exclude eventualele atacuri. Venitul este obținut în dependență de cheltuielile
efectuate. Planul dat poate avea о eficiență economică considerabilă datorită cererii pe piață și
necesității de către consumatori pentru protecția rețeleor.
În etapele procesului de elaborare a planului se estimează următoarele aspecte:
- Evaluarea mediului intern şi extern a proiectului;
- Analiza concurenţilor;
- Determinarea necesarului de resurse capitale, materiale şi umane;
- Calcularea indicatorilor economici;
- Elaborarea strategiei de implimentare a proiectului.
Pentru evaluarea mediului intern şi extern a proiectului în detaliu, se va aplica analiza
SWOT. Analiza mediului intern se bazează pe totalitatea factorilor care au o influenţă
determinată. Aceşti factori se clasifică în două grupe:
1 Punctele forte se referă la avantajele pe care le are proiectul şi care pot susţine necesarul
afacerii;
2 Punctele slabe se referă la acele elemente ale mediului intern din proiect care implică
dezavantaje;

32
 Analiza mediului extern identifică şi evaluiază factorii din exterior, care influenţează
asupra elaborării proiectului. Aceşti factori se clasifică în două grupe:
1 Oportunităţile sunt factorii care oferă sau va oferi posibilităţi proiectului de a se elabora;
2 Pericolele (riscurilele) sunt factorii care crează obstacole proiectului de a se elabora.
Analiza SWOT Tabelul 4.1
Punctele forte Punctele slabe
1 Investiții minime; 1 Descărcarea bateriei dispozitivelor;
2 Interacțiunea dispozitivelor depinde de
2 Simplitate în utilizare;
distanța dintre ele;
3 Posibilitatea de vizualizare directă a datelor 3 Lipsa de actualizare automată.
Oportunităţile Pericolele (riscurilele)

1.Dimensiunile mici a dispozitivelor dau

posibilitatea ușoară în utilizare și le putem
ușor schimba locația;
2 Posibilitatea dezvoltării continue;
3 Clienți interesați
1 Posibilitatea de defect a dispozitivelor;
2 Concurenți cu experiență în domeniu;
3 Dezinstalarea întîmplătoare a aplicației din
telefon.

Analiza comparativă a concurenților Tabelul 4.2

Întreprinderile concurente
Întreprinderea Antek-
Factorii Star Tehno GSS VideoSecurity
personală mol
Engineering securitate
S.R.L
Succesul 4 4 4 5 4
Asortimentul 4 5 5 5 4
Calitatea 4 5 5 5 4
Amplasarea 4 4 4 4 4
Deservirea
5 5 5 5 5
clienţilor
Altele 4 5 5 5 5
Total 25 28 28 29 26

Pentru evaluarea concurenţilor, poate fi utilizat următorul sistem de punctaj:

5 puncte – excelent, 4 – bun, 3 – mediu, 2 – rău.

4.1 Costul de producție

4.1.1 Consumuri directe de producție

33
 Utilajele consumate vor transmite direct valoarea sa, cît și conținutul lor asupra noului
proiectului integral sau parțial.
Utilajele necesare sunt reprezentate în tabelul 4.3
Materialele pentru proiect Tabelul 4.3
Nr. Denumirea Unitatea de Preț, Valoarea,
Tipul Cantitatea
d/o Utilajelor măsură lei lei
Telefon pe sistema Huawei
1 OBIECT 1 2000 2000,00
android ascend p6
2 Calculator Asus OBIECT 1 3000 3000,00
3 Cablu USB Orice tip OBIECT 1 50 50,00
Telefon pe sistema Huawei
4 OBIECT 1 4000 4000,00
android ascend p7
Total 9050,00

Cheltuieli pentru energia consumată Tabelul 4.4

Nr. Denumirea utilajelor NU, PC, DO, Tk∙h,
Suma, lei
d/o necesare buc kW h lei
1 Claculator 1 0.4 90 56.88
2 Telefon 1 0.003 7 0.033
1,58
3 Telefon 1 0.003 3 0.018
4 Modem 1 0.002 90 0.18
Total 57.10

4.1.1.2 Cheltuieli pentru internet în cadrul proiectului vor fi de 100 lei.

4.1.1.3 Se calculează suma cheltuielilor directe de producere (Ch.dir.prod.), pentru efectuarea
proiectului conform relației:

4.2 Consumuri directe privind retribuirea muncii

4.2.1 Determinarea cheltuielilor privind retribuirea muncii. În conformitate cu Codul muncii și
Legea salarizării, munca muncitorilor și funcționarilor va fi retribuită în acord premial. Acest
sistem de salarizare prevede, în afară de plata salariului direct și plata unor premii pentru
îndeplinirea planului.
4.2.1.1 Determinăm salariul direct al muncitorilor, rezultatele sunt reprezentate în tabelul 4.5.
Salariul direct al muncitorilor Tabelul 4.5

Denumirea Categoria Durata Tariful pe Sariul Salariul

operației lucrătorilor proiectului, oră, lei K tarifar, lei calculat

34
 pentru
zile
operație, lei
Muncă simplă
Instalarea
conform 1 1,26 7,30 7,30
softului
specialităţii
Muncă
deosebit de
Programarea
complicată 15 2,69 234,03 3150,45
codului 5,80
conform
specialităţii
Muncă
Instalarea pe deosebit de
telefon si complicată 2 2,69 31,20 62,40
tableta conform
specialităţii
Total 18 – 3220,15

4.2.1.2 În cazul îndeplinirii planului, determinăm prima care, constituie 25% din salariu direct
al muncitorului

4.2.1.3 Se calculează fondul de remunerare a muncii pentru îndeplinirea planului conform

relației:

unde Fr.m. – Fondul de remunerare a muncii;

Sd. – Salariul direct al muncitorilor;
Sp. – Prima stabilită pentru realizările calitative și cantitative.
Conform prevederilor legislative fiscale și sociale, din Fr.m. se reține obligatoriu suma
contribuțiilor în fondul social (FS) și valoarea primei de asigurare medicală obligatorie (AM).
Actul legislativ ce servește ca temei pentru calcularea, utilizarea și achitarea contribuțiilor de
asigurări sociale este Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
4.2.1.4 Se determină contribuția de asigurări sociale de stat obligatorii, în proporție de (29%);
(întreprinderea achită 23% din Fr.m. lunar calculat și 6% suportă angajatul), conform relației:

35
4.2.1.5 Se determină contribuția de asistență medicală în proporție de (9%) (întreprinderea achită
4,5% din Fr.m. lunar calculat și 4,5% suportă angajatul) conform relației:

4.2.1.6 Determinăm suma cheltuielilor privind retribuirea muncii, conform relației:

4.2.2 Se determină suma consumurilor directe, pentru aplicaţia proiectului, conform relaţiei:

4.3 Consumuri indirecte de producție

4.3.1 Se determină cheltuielile de regie, care constituie 60 –100% din fondul de retribuire a
muncii (cu cît ponderea cheltuielilor de regie e mai mică cu atît întreprinderea e gestionată mai
eficint) conform relaţiei:

4.3.2 Determinăm uzura planificată pe unitate de utilaj, conform relației:

Unde: Up. – Uzura planificată pe unitate de utilaj (lei);

Vu. – Valoarea utilajului (lei);
Dp – Durata proiectului, zile;
Do – Durata utilă a operației pentru efectuarea unui produs;
αuz. – Coeficientul de uzură care se stabilește de întreprindere în limitele 8-10%
Uzura planificată Tabelul 4.6
Denumirea utilajelor ce Vu, Da, Do, Uzura planificată,
αuz
trebuie amortizate lei norma-ore norma-ore lei
Calculator 3000 90 6,24
Telefon 2000 50 2,31
9% 3890
Tableta 4000 10 0,92
Cablu USB 50 50 0,05
Total valoarea uzurii 9,52

4.3.3 Se determină consumurile indirecte, conform relaţiei:

36
 4.4 Costul de producție al proiectului
4.4.1 Costul producţiei globale se determină prin însumarea consumurilor directe şi indirecte
pentru proiect:

4.4.2 Realizarea cu succes a proiectului depinde de găsirea cumpărătorului corespunzător, ceea

ce implică cheltuieli adăugătoare, deaceia determinăm cheltuielile de marketing, care constituie
10% din costul producţiei globale

4.4.3 Costul total se determină prin însumarea costulului producţiei globale cu cheltuielile de
marketing:

4.5 Prognozarea rezultatelor financiare

4.5.1 Preţul de realizare a proiectului se stabilește cu (5...50)% mai mare ca C tot. (costul total) în
lipsa proiectelor analogice pe piață conform relației:

4.5.2 Profitul planificat al proiectului se determină conform relației:

4.5.3 Rentabilitatea proiectului se determină conform relaţiei:

Rezultatul tuturor calculelor se trec în tabelul 4.7.

37
Rezultatele financiare Tabelul 4.7
Consumuri directe şi indirecte ce constituie costul dispozitivului
Nr.d/o Valuarea
Articole
cheltuielilor, lei
1 Consumuri directe de producție
1.1 Stocuri de utilaje ,00
1.2 Stocuri de semifabricate 0
1.3 Cheltuieli de energie electrică 57,10
1.4 Cheltuieli pentru reţeaua internet 100,00
1.5 Cheltuieli directe de producție
2 Cosumuri directe privind retribuirea muncii
2.1 Fondul de retribuire a muncii
2.2 Contribuţiile în Fondul Social
2.3 Contribuţiile de Asistență Medicală

Continuarea tabelului 4.7

1 2 3
2.4 Cheltuieli privind retribuirea muncii
2.5 Consumuri directe
3 Consumuri indirecte de producție
3.1 Cheltuieli de regie
3.2 Cheltuieli de uzură
3.3 Consumuri indirecte
4 Costul de producție al proiectului
4.1 Costul producţiei globale
4.2 Cheltuieli de marketing
4.3 Costul total
5 Prognozarea rezultatelor financiare
5.1 Preţul de realizare
5.2 Profitul planificat

38
 5.3 Rentabilitatea

4.5.4 Preţul de realizare a unei copii;

Analiza cererii pe piața ne permite să lansăm aproximativ 3 copii.
4.5.5 Costul unei copii se calculează conform relaţiei:

4.5.6 Profitul planificat de la realizarea unei copii se calculează conform relaţiei:

Rezultatul tuturor calculelor pentru o copie sunt prezentate în tabelul 4.8.

Rezultatele financiare ale unei copii Tabelul 4.8

Consumuri directe şi indirecte ce constituie costul dispozitivului
Nr.d/o
Articole Valuarea, lei
Prognozarea rezultatelor financiare pentru o copie
1 Preţul de realizare
2 Profitul planificat
3 Rentabilitatea copiei 6%

4.6 Strategia de implimentare a proiectului

Pentru implimentarea proiectului pe primul plan v-a fi căutarea cumpărătorului care v-a fi
interesat de funcționalitatea dispozitivului meu. Pentru aceasta voi plasa anunțuri pe diferite site-
uri, gazete, publicități, radiou. V-oi suna și v-oi vizita diferite înterprinderi, cum ar fi: Fitness
Center 2 pentru a le propune dispozitivul, le voi explica care sunt avantajele și de ce anume ei
au nevoie de el. Promovarea produsului va fi efectuată de către persoanele special angajate care
posedă atît cunoștințe de marketing, cît și cunoștințe în domeniul tehnologiilor informaționale.

39
 Capitolul V Securitate și sănătate în muncă
5.1 Cerințe de securitate și sănătate pentru programatori
Informarea şi instruirea lucrătorilor
Angajatorul va asigura informarea lucrătorilor asupra tuturor aspectelor de securitate şi
sănătate în muncă derivate din cerinţele desfăşurării activităţilor, precum şi asupra măsurilor
aplicabile la locul de muncă.
Lucrătorii vor fi instruiţi în utilizarea echipamentelor de calcul si a mobilierului specific
de birou înainte de începerea activităţii şi ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea
locurilor de muncă.
Lucrătorii vor fi instruiţi special asupra necesităţii amenajării ergonomice a locului de
muncă şi asupra poziţiilor / mişcărilor / deplasărilor corecte pe care trebuie să le adopte în timpul
lucrului.
Organizarea activităţii
1) În cazul lucrului continuu în faţa ecranului, trebuie prevăzute pauze corespunzătoare şi
alternarea;
2) Durata reală a lucrului în faţa ecranului trebuie să fie mai mică de 6 ore pe zi;
3) Sarcinile lucrătorilor trebuie diversificate.
4) Lucrătorii trebuie să decidă ordinea în care îşi execută sarcinile;
5) Lucrătorii nu trebuie să simtă o presiune excesivă în îndeplinirea sarcinilor de lucru sau în
realizarea termenelor finale;
6) Angajatorul asigură informarea, instruirea şi consultarea corespunzătoare înainte de
înfiinţarea, menţinerea sau îmbunătăţirea locurilor de muncă care implică utilizarea
computerelor.
Amenajarea locului de muncă
Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort şi
libertate de mişcare şi să diminueze în măsură maxim posibilă riscurile de natură vizuală,
mentală şi posturală.
Posturile de muncă trebuie concepute şi amenajate astfel încât să permită unor persoane
diferite să realizeze o gamă diversă de sarcini de muncă, într-un mod confortabil şi eficient, la
nivelul de performanţe cerut.
Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile
antropofuncţionale ale utilizatorilor şi munca lor prin asigurarea posibilităţilor de reglare a
diferitelor elemente componente ale acestuia, (fig. 5.l).

40
 Fig. 5.1 – Scaun reglabil
Utilizatorii trebuie să aibă posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru, în timpul
activităţii.
Înălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ şi antebraţ de
minimum 90°.
În poziţie aşezat, distanţa dintre planul de lucru şi suprafaţa de şedere trebuie să fie
cuprinsă între 200 şi 260 mm.
Ecranul, suportul de documente şi tastatura trebuie amplasate la distanţe aproximativ
egale faţă de ochii utilizatorului, respectiv 600 ±150 mm.
Ecranul, suportul de documente şi tastatura trebuie amplasate la distanţe aproximativ
egale faţă de ochii utilizatorului, respectiv 600 ±150 mm.

Fig. 5.2 – Poziția corectă la locul de muncă

Masa (planul) de lucru
Planul de lucru va avea o suprafaţă suficientă pentru o amplasare flexibilă a ecranului,
tastaturii, documentelor şi echipamentului auxiliar.
Lăţimea minimă a mesei va fi de 800 mm.
Suprafaţa de lucru trebuie să fie mată pentru a evita reflexiile. Sunt contraindicate culorile
deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanţă.

41
 Mesele nereglabile vor avea o înălţime de 730 ± 10 mm. în condiţiile în care
echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai multe persoane, mesele vor fi reglabile în
înălţime, cu posibilităţi de reglare între 650 şi 740 mm. Adâncimea minimă a spaţiului liber
disponibil pentru membrele inferioare sub planul de lucru va fi de 700 mm.
Materialul din care este confecţionat planul de lucru nu trebuie să fie rece la atingere sau
să antreneze o conductivitate excesivă a căldurii către corpul utilizatorului.

5.2 Riscurile profesionale care pot aparea pe parcursul executării sarcinii de

muncă
O poziţie incorectă şi folosirea în exces a calculatorului pot provoca devieri ale coloanei
vertebrale, hernie de disc, tulburări de vedere
Folosit în exces, calculatorul ne poate pune grave probleme de sănătate. Cele mai
„dureroase” manifestări apar la nivelul oaselor, tendoanelor şi muşchilor.
Principalele tulburări musculare şi osteo-articulare sunt cauzate de poziţia incorectă de la
locul de muncă şi a duratei menţinerii acestei poziţii.
Din cauza poziţiei aplicate în faţa monitorului poate fi afectată coloana vertebrală. Cu
timpul pot apărea devieri ale coloanei vertebrale, în special devierile în plan axial, cifoze sau
afecţiuni vertebrale, dar şi devieri în plan frontal, scolioze, la început reversibile, dar care pot
deveni ireversibile. Durerea cervicală sau lombară poate însoţi aceste deviaţii ale coloanei.
Hernia de disc cervicală poate apărea ca urmare a poziţiei vicioase şi efortului susţinut de a
menţine extremitatea cefalică în faţa calculatorului. Osteoporoza apare în cazuri extreme,
favorizată fiind de aceste activităţi sedentare prelungite.
Poziţia rigidă a braţelor pe lângă corp, în timpul tastării duce la compresiunea vaselor şi a
nervilor din zona cervicală, brahială şi pectorală, cu durere locală, generând ceea ce în literatura
de specialitate este cunoscut sub numele de CDT (Cumulative Trauma Disorder).
Cauzele principale ale sindromului de tunel carpian sunt reprezentate de poziţia prea
înaltă a tastaturii, lovirea cu prea multă putere a tastelor şi de activitatea de durată, fără pauze.
Peste 80% dintre cei care lucrează în faţa unui monitor în fiecare zi sunt predispuşi să
aibă tulburări minore de vedere.

42
 5.3 Cerințe de microclimat la locul de muncă
Iluminat
Iluminatul încăperilor de lucru va fi proiectat în funcţie de caracteristicile sarcinii de
muncă şi cerinţele vizuale ale utilizatorilor, astfel încât să se asigure niveluri de iluminare şi un
contrast adecvat între ecran şi mediu, pentru obţinerea unei performanţe vizuale ridicate.
Ferestrele vor fi prevăzute cu un sistem corespunzător de protecţie reglabil.
Iluminatul în încăpere trebuie să fie de două tipuri: natural și artificial.
Microclimat
În încăperile în care se desfăşoară activităţi de prelucrare automată a datelor, se vor
asigura condiţii de confort termic;
Atunci când este necesar un microclimat strict controlat, se va urmări să nu se creeze
curenţi de aer supărători.
Umeditatea
Umiditatea aerului va fi mai mare de 40% pentru a se evita uscarea mucoaselor.
Echipamentul aparţinând postului de lucru nu va produce o căldură excesivă, care să
producă disconfortul lucrătorilor.
Zgomot
Zgomotul emis de echipamentele care aparţin postului de muncă nu trebuie să distragă
atenţia şi să perturbe comunicarea verbală.
Imprimantele de mare viteză, care constituie surse de zgomot, vor fi aşezate în încăperi
separate de sala calculatoarelor, izolate fonic şi prevăzute cu geamuri transparente pentru a
facilita vizualizarea procesului de imprimare.
Instalaţiile de ventilare nu trebuie să antreneze prin funcţionarea lor o creştere
semnificativă (mai mare de 3 dB(A)) a nivelurilor sonore din aceste încăperi.
Substanţe periculoase
Emisiile de ozon (O3) de la imprimantele laser trebuie reduse la niveluri neglijabile din
punct de vedere al protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.
Pardoseala
Să fie în stare corespunzătoare (fără găuri sau obstacole).
Raze ultraviolete
Zi de zi programatorii sunt expuși razelor ultraviolete emise de calculator. Ele nu sunt
simțite deodată, deaceea se recomandă vizitarea medicului și efectuarea controalelor medicale.

43
 5.4 Echipamentul de protecție utilizat la locul de muncă
Dotarea cu echipament individual de protecţie se face în scopul prevenirii accidentelor de
muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Echipamentele individuale de protecţie trebuie să fie utilizate atunci când riscurile nu pot
fi evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri, metode sau
procedee de organizare a muncii.
Echipamentul individual de protecţie se acordă gratuit angajaţilor de către angajator.
Înainte de alegerea unui echipament individual de protecţie, angajatorul trebuie să
evalueze în ce măsură, echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să-l utilizeze,
răspunde cerinţelor, după cum urmează:
a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le aibă echipamentul individual de protecţie pentru
a proteja eficient împotriva riscurilor;
c) compararea caracteristicilor precizate la pct.
Echipamente de protecţie individuală de care pot avea nevoie programatorii sunt ochelarii
de protecție.
Ei previn afecatrea si apariția bolilor vazului și pot fi folositi doar cind lucrezi la
calculator.
Încaperea unde se află toată tehnica și unde se efectuiaza procesul de lucru trebuie să fie
dotată cu stingătorul de incendii.
Securitatea și sănătatea în muncă constituie un compartiment foarte important pentru un
angajat și angajator în procesul de lucru. Indiferent de funcția pe care o ocupă, înainte de a fi
angajat, lucratorul trece prin o mulțime de controale, îndeplinește diferite contracte, documente
care fac parte din securitatea și sănătatea în muncă a lui personală. Acolo sunt expuse toate
drepturile și obligațiile lui, reguli de lucru, concedii, echipament etc. Trebuie să atragem o mai
multa atenție acestor lucruri care la prima vedere nu par a fi așa de importante dar mai mult
indiferente. Trebuie să știm ca este spre binele nostru și familiei noastre, deoarece un accident
care poate avea loc cu tine v-a afecta toți membrii familiei tale, atît moral cît și financiar, in cazul
că după aceasta nu vei mai fi capabil de lucru. Viața este a fiecăruia din noi, și nu a celor care ne
oferă un loc de muncă, de aceea trebuie să ne cerem drepturile în securitate și sănătate la locul de
muncă!

44
 Concluzii
În urma efectuării lucrării de diplomă am făcut cunoștință cu un nou soft, și anume
Android Studio. Acesta permite crearea aplicațiilor cît simple, atît și sofisticate pentru
dspozitivele electronice a căror sistem de operare este Android și iOS. Android Studio este un
mediu foarte complex ce a apărut în anii 2013-2014 și la moment cel mai utilizat mediu de
dezvoltare folosit de majoritatea developerilor.
Pe parcursul îndeplinirii proiectului de diplomă s-au acumulat noi cunoștințe în ceea ce
ține de elaborarea aplicațiilor, instalarea acestora pe dispozitive. Aplicația creată nu necesită
multe investiții financiare, deoarece fiecare din noi dispune de un computer performant pe care
pot fi dezvoltate aplicațiile. Cunoștințele și experiența acumulată vor fi utile în activitățile din
vitor.
Aplicațiile Android sunt foarte populare în rîndul utilizatorilor simpli din mai multe
motive. Pentru început acestea nu sunt costisitoare, majoritatea fiind gratuite sau la un preț foarte
mic. Acestea dispun de o interfață explicită și un design plăcut, fiind arăgătoare pentru toate
categoriile de vîrste.
Spre final au fost îndeplinite toate obiectivele care au fost stabilite inițial. A fost creată
aplicația care permite supravegherea video la distanță, avînd la dispoziție doar două dispozitive
pe sistemul Android, unul care captează imaginea, iar altul pe care vizualizăm imaginile captate.
Această aplicație poate fi dezvoltată și utilizată în practică în diverse domenii, cum ar fi:
camere de luat vederi din intersecții, de la semafoare, în încăperi. De asemenea, ar putea fi
utilizat pentru captarea imaginilor din aer, dispozitivul fiind atașat de un quad-copter sau alt
aparat zburător.

45
 Bobliografie
1 Instrucțiuni de securitate și sănătate în muncă pentru lucrul cu echipamente de calcul.
[Resursă electronică] – regim de acces:
https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/good_practice/instructiuni-proprii-de-securitate-si-
sanatate-in-munca-pentru-lucrul-cu-echipamente-de-calcul
2 Boli profesionale. Clasificarea bolilor profesionale. [Resursă electronică] – regim de
acces: http://www.netmedic.ro/boli-profesionale/
3 Laza Laura, Stefănescu Yasim, Popescu Răzvan, Lungu Mihail .Ciclurile de viața a
sistemelor informaționale. București : ARC, 2011.
4 Cojocaru, Vladislav. Ciclurile de viata al SI. [Resursă electronică ] - regim de acces:
http://microsoft.help.need.ro/cursuri/calculatoare/modele-ale-ciclului-de-viata-al-
sistemului-informatic-126527.html.
5 Ștefan Stanciu, Mihaela Ionescu.Managementu Resurselor Umane. București : ASE
București, 2006.
6 Emilian, Radu. Provocarile si introducerile in economie. Bucuresti : Olimpia, 2001.
7 Oleg, Nicolescu. Strategii materiale de firmă. București : Editura Economică, 1995.
8 Rusu Călin, Voicu Marin. ABC-ul managerului. Iași : Editura Gh. Asachi, 1995.Taking
Photos Simply. [Resursă electronică ] - regim de acces:
http://developer.android.com/training/camera/photobasics.html#TaskPath
9 Android Developer. Button. [Resursă electronică ] - regim de acces:
http://developer.android.com/reference/android/widget/Button.html
10 Android Developer. Toasts. The Basics. [Resursă electronică ] - regim de acces:
http://developer.android.com/guide/topics/ui/notifiers/toasts.html
11 Android Developer. BitmapFactory. [Resursă electronică ] - regim de acces:
http://developer.android.com/reference/android/graphics/BitmapFactory.html#decodeByt
eArray(byte[]
12 How to enable my Android App. [Resursă electronică ] - regim de acces:
http://stackoverflow.com/questions/20684553/how-can-i-enable-my-android-app-to-take-
pictures-from-the-camera-without-preview
13 Android for begginers. Taking Photos. [Resursă electronică ] - regim de acces:
https://www.youtube.com/watch?v=pk-80p2ha_Q
14 The Ultimate Android Camera Development Guide. [Resursă electronică ] - regim de
acces: https://www.airpair.com/android/android-camera-development
15 Video Recording and Image Capture using Camera Intents. [Resursă electronică ] - regim
deacces:
http://www.techotopia.com/index.php/Video_Recording_and_Image_Capture_using_Ca
mera_Intents_-_An_Android_Studio_Example
16 Using Androids Camera in your application. [Resursă electronică ] - regim de acces:
http://www.101apps.co.za/articles/using-android-s-camera-in-your-application.html

46
17 Android Server/Client. [Resursă electronică ] - regim de acces: http://android-
er.blogspot.com/2014/02/android-sercerclient-example-client.html
18 Android – Run/Install/Debug Applications over WiFi. [Resursă electronică ] - regim de
acces:http://stackoverflow.com/questions/4893953/android-run-install-debug-
applications-over-wifi

ANEXE
Anexa 1

Dimens.xml
<resources>
<!-- Default screen margins, per the Android Design guidelines. -->

47
 <dimen name="activity_horizontal_margin">16dp</dimen>
<dimen name="activity_vertical_margin">16dp</dimen>
</resources>
Strings.xml
<resources>
<string name="app_name">Video1</string>
<string name="hello_world">Hello world!</string>
<string name="action_settings">Settings</string>
<string name="title_activity_server">ServerActivity</string>
<string name="title_activity_client">ClientActivity</string>
<string name="title_activity_start">StartActivity</string>
</resources>
Styles.xml
<resources>
<!-- Base application theme. -->
<style name="AppTheme" parent="Theme.AppCompat.Light.DarkActionBar">
<!-- Customize your theme here. -->
</style>
</resources>
ApplicationTest.java
package com.example.mozg.video1;
import android.app.Application;
import android.test.ApplicationTestCase;
/**
* <a href="http://d.android.com/tools/testing/testing_android.html">Testing
Fundamentals</a>
*/
public class ApplicationTest extends ApplicationTestCase<Application> {
public ApplicationTest() {
super(Application.class);
}
}
AndroidHttpClient.java

48
package com.turbomanage.httpclient.android;
import android.os.AsyncTask;
import android.os.Build;
import com.turbomanage.httpclient.AsyncHttpClient;
import com.turbomanage.httpclient.RequestHandler;
import com.turbomanage.httpclient.RequestLogger;
import java.net.HttpURLConnection;
/**
* HTTP client for Android providing both synchronous (blocking) and asynchronous
* interfaces so it can be used on or off the UI thread.
*
* <p>Sample usage:</p>
*
* <p>Synchronous (for use off the UI thread in an {@link AsyncTask} or {@link
Runnable})</p>
* <pre>
* AndroidHttpClient httpClient = new AndroidHttpClient("http://www.google.com");
* ParameterMap params = httpClient.newParams().add("q", "GOOG");
* HttpResponse httpResponse = httpClient.get("/finance", params);
* System.out.println(httpResponse.getBodyAsString());
* </pre>
*
* <p>Asynchronous (can be used anywhere, automatically wraps in an {@link
AsyncTask})</p>
* <pre>
* AndroidHttpClient httpClient = new AndroidHttpClient("http://www.google.com");
* ParameterMap params = httpClient.newParams().add("q", "GOOG");
* httpClient.setMaxRetries(3);
* httpClient.get("/finance", params, new AsyncCallback() {
* public void onComplete(HttpResponse httpResponse) {
* System.out.println(httpResponse.getBodyAsString());
* }
* public void onError(Exception e) {
* e.printStackTrace();

49
* }
* });
* </pre>
*
* @author David M. Chandler
*/
public class AndroidHttpClient extends AsyncHttpClient {
static {
disableConnectionReuseIfNecessary();
// See http://code.google.com/p/basic-http-client/issues/detail?id=8
if (Build.VERSION.SDK_INT > 8)
ensureCookieManager();
}
/**
* Constructs a new client with empty baseUrl. When used this way, the path
* passed to a request method must be the complete URL.
*/
public AndroidHttpClient() {
this("");
}
/**
* Constructs a new client using the default {@link RequestHandler} and
* {@link RequestLogger}.
*/
public AndroidHttpClient(String baseUrl) {
super(new AsyncTaskFactory(), baseUrl);
}
/**
* Constructs a client with baseUrl and custom {@link RequestHandler}.
*
* @param baseUrl
* @param requestHandler
*/
public AndroidHttpClient(String baseUrl, RequestHandler requestHandler) {

50
 super(new AsyncTaskFactory(), baseUrl, requestHandler);
}
/**
* Work around bug in {@link HttpURLConnection} on older versions of
* Android.
* http://android-developers.blogspot.com/2011/09/androids-http-clients.html
*/
private static void disableConnectionReuseIfNecessary() {
// HTTP connection reuse which was buggy pre-froyo
if (Build.VERSION.SDK_INT < Build.VERSION_CODES.FROYO) {
System.setProperty("http.keepAlive", "false");
}
}
}
BasicRequestHandler.java
package com.turbomanage.httpclient;
import java.io.ByteArrayOutputStream;
import java.io.IOException;
import java.io.InputStream;
import java.io.OutputStream;
import java.net.HttpURLConnection;
import java.net.URL;
/**
* Default {@link RequestHandler} used by {@link BasicHttpClient}. It is
* intended to be used for simple requests with small amounts of data only (a
* few kB), as it does no buffering, chunking, streaming, etc. Only character
* set supported is UTF-8. Only {@link String} content is supported. All
* responses are treated as {@link String}s. This class is abstract so that
* it can be easily extended in an anonymous inner class when constructing
* a client.
*
* @author David M. Chandler
*/
public abstract class BasicRequestHandler implements RequestHandler {

51
 private final RequestLogger logger;
/**
* Constructs a handler with default logger.
*/
public BasicRequestHandler() {
this(new ConsoleRequestLogger());
}
/**
* Constructs a handler with supplied logger.
*
* @param logger
*/
public BasicRequestHandler(RequestLogger logger) {
this.logger = logger;
}
@Override
public HttpURLConnection openConnection(String urlString) throws IOException {
URL url = new URL(urlString);
HttpURLConnection uc = (HttpURLConnection) url.openConnection();
return uc;
}
@Override
public void prepareConnection(HttpURLConnection urlConnection, HttpMethod
httpMethod,
String contentType) throws IOException {
// Configure connection for request method
urlConnection.setRequestMethod(httpMethod.getMethodName());
urlConnection.setDoOutput(httpMethod.getDoOutput());
urlConnection.setDoInput(httpMethod.getDoInput());
if (contentType != null) {
urlConnection.setRequestProperty("Content-Type", contentType);
}
// Set additional properties
urlConnection.setRequestProperty("Accept-Charset", UTF8);

52
}
@Override
public OutputStream openOutput(HttpURLConnection urlConnection)
throws IOException {
return urlConnection.getOutputStream();
}
@Override
public void writeStream(OutputStream out, byte[] content) throws IOException {
out.write(content);
}
@Override
public InputStream openInput(HttpURLConnection urlConnection)
throws IOException {
return urlConnection.getInputStream();
}
@Override
public byte[] readStream(InputStream in) throws IOException {
int nRead;
byte[] data = new byte[16384];
ByteArrayOutputStream buffer = new ByteArrayOutputStream();
while ((nRead = in.read(data)) != -1) {
buffer.write(data, 0, nRead);
}
buffer.flush();
return buffer.toByteArray();
}
@Override
public boolean onError(HttpRequestException e) {
HttpResponse res = e.getHttpResponse();
if (logger.isLoggingEnabled()) {
logger.log("BasicRequestHandler.onError got");
e.printStackTrace();
}
if (res != null) {

53
 int status = res.getStatus();
if (status > 0) {
// Perhaps a 404, 501, or something that will be fixed later
return true;
}
}
// Connection refused, host unreachable, etc.
return false;
}
}
HttpMethod.java
package com.turbomanage.httpclient;
/**
* Enumerated type that represents an HTTP request method.
* Besides the method name, it determines whether the client
* should do the output phase of the connection.
*
* @author David M. Chandler
*/
public enum HttpMethod {
GET(true, false),
POST(true, true),
PUT(true, true),
DELETE(true, false),
HEAD(false, false);
private boolean doInput;
private boolean doOutput;
private HttpMethod(boolean doInput, boolean doOutput) {
this.doInput = doInput;
this.doOutput = doOutput;
}
public boolean getDoInput() {
return doInput;
}

54
 /**
* Whether the client should do the write phase, or just read
*
* @return doOutput
*/
public boolean getDoOutput() {
return this.doOutput;
}
/**
* Accessor method.
*
* @return HTTP method name (GET, PUT, POST, DELETE)
*/
public String getMethodName() {
return this.toString();
}
}
HttpRequest.java
package com.turbomanage.httpclient;
/**
* Holds data for an HTTP request to be made with the attached HTTP client.
*
* @author David M. Chandler
*/
public abstract class HttpRequest {
public static final String URLENCODED = "application/x-www-form-
urlencoded;charset=UTF-8";
public static final String MULTIPART = "multipart/form-data";

protected String path = ""; // avoid null in URL

protected HttpMethod httpMethod;
protected String contentType;
protected byte[] content;
/**

55
 * Constructs a request with optional params appended
* to the query string.
*
* @param path
* @param params
*/
public HttpRequest(String path, ParameterMap params) {
String queryString = null;
if (path != null) {
this.path = path;
}
if (params != null) {
queryString = params.urlEncode();
this.path += "?" + queryString;
}
}
public String getPath() {
return path;
}
public HttpMethod getHttpMethod() {
return httpMethod;
}
public String getContentType() {
return contentType;
}
public byte[] getContent() {
return content;
}
}

56