REDUCEŢI EXPUNEREA LA ZGOMOT!

Simpozion tehnico-ştiinţific Oradea, 18-20 octombrie 2005

Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr.Vasile BARA Şef lucr. fiz. drd. Olimpia BUZAŞIU Şef lucr. fiz. drd. Monica COSTEA

2

REDUCEŢI EXPUNEREA LA ZGOMOT!

Simpozion tehnico-ştiinţific Oradea, 18-20 octombrie 2005
3

4

SECŢIUNEA I. LEGISLAŢIE

ZGOMOTUL ŞI OMUL Gheorghe-Paul MANOLESCU, Dimitrie SOCENEANŢU, Otilia BIZEREA, Marius Petru SOCENEANŢU, Doru HAUPTMANN
MAN AND THE NOISE
The summary of the work paper Every workplace has its risk factor – the noise. The level and the physical features of this disturbing factor must be known, in order to establish a coherent, realistic strategy and with concrete effects on the ambiance of the surrounding physical environment. Once these values established, the employer must take measures to fight this harming agent, noise. The ear presents a higher sensitivity at sound aggression, which explains the functional and organic modifications perceived following the action of noise. Among the most frequent symptoms, fatigue is placed first. The affected people eat and sleep well, but their efficiency at work is low. Cuvinte cheie zgomot - sunet nedorit, subprodus al activităţii zilnice a societăţii; vibraţie mecanică a unui mediu elastic solid, lichid sau gazos, prin care energia se trannsmite de la sursă prin unde sonore progresive. nivel de tărie - scară de măsură pentru evaluarea subiectivă a tăriei sunetului. nivel de zgomot continuu echivalent – nivelul unui zgomot constant în timp, care acţionând pe toată durata săptămânii de lucru, dă acelaşi

5

indice compus de expunere la zgomot ca şi nivelurile de zgomot globale ponderate ale zgomotelor reale măsurate în cursul săptămânii de lucru. clasa de risc - reprezintă gradul de risc de accidentare în muncă şi de îmbolnăvire profesională dispozitiv de protecţie - dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu un protector echipament individual de protecţie - totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat executantul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, în vederea asigurării protecţiei sale împotriva pericolelor la care este expus 1. GENERALITĂŢI–PREVEDERI NORMATIVE–EFECTE MEDICALE ZGOMOTUL este un ansamblu de sunete care pun în mişcare de vibraţie aerul sau chiar şi forme solide. Urechea nu percepe nici ultrasunetele (oscilaţii acustice cu frecvenţa peste 16.000 Hz.) şi nici infrasunete cu frecvenţa sub 16 Hz., ci doar sunetele din domeniul audibil (16 – 16.000 Hz.). Cuvintele, vorbirea, reprezintă un ansamblu de sunete particulare, încărcate de informaţii utile comunicării dintre indivizi. În numeroase situaţii de muncă, comunicarea verbală este imposibilă din cauza zgomotului ambiant. Organul de percepţie al zgomotului, urechea, este formată din trei compartimente: - urechea externă cu canalul auditiv, care conduce undele sonore la membrana timpanică; - urechea medie, cu cele trei oase ale auzului şi care comunică cu gâtul prin trompa lui Eustachio; - urechea internă, unde vibraţiile sonore, undele sonore sunt convertite în impulsuri nervoase. Pe de altă parte, potrivit listei de identificare a factorilor de risc – Anexa 1 din Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă – elaborate de către I.N.C.D.P.M. Bucureşti, zgomotul este un factor de risc fizic specific mediului de muncă, ca şi element al oricărui sistem de muncă. Zgomotul provoacă o jenă asupra realizării sarcinii de muncă, o oboseală auditivă sau un deficit auditiv ireversibil, care poate ajunge până la surditate.

6

Se poate ajunge la surditate în urma unei expuneri cotidiene pe mai mulţi ani. cu încărcare senzorială şi mentală. Pentru activităţi sedentare care necesită atenţie. 2.P. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului devine obligatorie. Nivelul sonor al unei conversaţii normale se încadrează în limita a 60 dB.G. Zgomotele agravează situaţiile de stres. Urmare a acestor efecte se măreşte riscul accidentelor de muncă. minuţiozitatea. generează insomnii. prin instruire.purtării echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului. . . datorită expunerii la zgomot. angajatorul trebuie să asigure următoarele măsuri: 1.(3). pag. agravează afecţiunile cardio-vasculare şi digestive. accesul la determinările şi măsurătorile de zgomot efectuate. Ediţia 2002. această limită se reduce la 75 dB şi respectiv 60÷50 dB.riscurilor potenţiale pentru auz. nivelul sonor recomandat este de 55 dB (3). Alcoolul şi unele droguri pot agrava pericolele generate de zgomot. Să permită angajaţilor sau reprezentanţilor acestora. asupra: . 3. 2. 594. anxietatea). potrivit art. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte limita de 80 dB ca intensitate sau dacă presiunea acustică instantanee neponderată este mai mare de 112 Pa. la zgomote cu nivel sonor mai ridicat de 90 dB. al. a accidentelor de circulaţie şi a celor de traseu.Dar zgomotele au şi alte efecte asupra sănătăţii oamenilor. măresc oboseala generală şi îndeosebi oboseala nervoasă.M. 170) precizează că folosirea dopurilor pentru protejarea urechii. Literatura de specialitate (4. Să ofere pentru angajaţi informaţii adecvate.măsurilor luate pentru respectarea prevederilor acestor norme.(5) din N. accentuează deficienţele de comportament (agresivitatea. Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de 87 dB. reduc nivelul de zgomot cu cel puţin 20%. 7 . de tipul celor spumoase sau flexibile. Pentru locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită.

este necesar să se cunoască nivelul şi caracteristicile fizice ale acestui factor de risc – zgomotul. trebuie amplificat înainte de a se putea citi pe ceasul instrumentului. ori hipertensiunea arterială. Alţi factori care pot afecta auzul prin modificarea circulaţiei sanguine sau a activităţii nervoase la acest organ – urechea – sunt: .colesterolul. urechea devine mai vulnerabilă la leziunile provocate de zgomot. Acest aparat are un răspuns faţă de sunet ca şi răspunsul urechii umane. percepţia urechii nu poate fi tolerată decât prin consumul de alcool. 8 . . semnalul trebuie trecut prin reţeaua de pondere sau printr-un filtru de o octavă ( sau de o treime de octavă). se contractă şi reduce transmisia sunetelor spre urechea internă. Din schema bloc a unui sonometru reiese că sunetul de măsurat este convertit într-un sunet electric identic prin intermediul unui microfon. este sonometrul. Când acest mecanism de siguranţă (automatism funcţional) este compromis prin consumul de droguri sau alcool. droguri. Semnalul sonor fiind de nivel scăzut.hipertensiunea arterială. COMBATEREA ZGOMOTULUI Pentru a putea stabili o strategie coerentă. de a se contracta. Acest muşchi mic din urechea medie este stimulat de zgomote. După prima amplificare. realistă şi cu efecte concrete asupra ambianţei mediului fizic. cu încetinirea microcirculaţiei. dar poate efectua şi măsurări obiective şi reproductibile ale nivelului de presiune acustică. Factorii de mai sus măresc aportul de sânge la ureche şi afectează auzul. Instrumentul cel mai des folosit pentru măsurarea nivelului de presiune acustică.fumatul. Urechea internă este foarte bine vascularizată şi are un metabolism ridicat. tranchilizantele şi alte droguri slăbesc abilitatea muşchiului stapedius. ateroscleroza. . ca şi fumatul activ sau pasiv. colesterolul în exces provoacă îngroşarea sângelui. S-a demonstrat că alcoolul. 2. alimentaţia cu grăsimi animale. care poate fi conectat din exteriorul aparatului. marijuana. de la orice loc de muncă.În localuri cu muzică zgomotoasă. Grăsimile. instrument portabil.

în decibeli şi evaluarea nivelului echivalent continuu – Lech. Semnalul este disponibil. Utilizarea reţelei de ponderare permite măsurarea nivelului de zgomot global ponderat. raportul frecvenţelor limită este: f2 = 2⅓ · f1 fc = f1 x f2 şi Δ f = 23 % fc Urmează a doua etapă de amplificare suplimentară. Un circuit de reţinere poate menţine acul instrumentului la valoarea maximă apărută. la o fişă de ieşire. Pentru etalonarea lui la faţa locului. 9 . după care semnalul este indicat pe instrumentul de citire. este necesară etalonarea lui pentru a putea obţine rezultate reproductibile şi constant precise.7 fc sau Δ f = 70 % fc La filtrele de treime de octavă. Nivelul de zgomot echivalent este o formă standardizată a unui nivel de zgomot mediu pe termen lung.Octava este diferenţa care separă două frecvenţe ale sunetului. dintre care una este dublul celeilalte. Acest aparat – sonometrul – fiind un instrument de precizie. Un detector de vârf poate fi inclus pentru determinarea valorii de vârf a semnalelor de impulsuri. trebuie plasat un etalon acustic direct pe microfonul de măsură. de asemenea. pentru alimentarea unui înregistrator de nivel. va indica o valoare globală a nivelului de presiune acustică în decibeli. Un filtru de o octavă este astfel dimensionat încât frecvenţele sale limită f1 şi f2 sunt într-un raport de 1 la 2. Valoarea citită pe instrument este nivelul de presiune acustică în decibeli. Acest etalon este în principiu un difuzor miniatural care ne oferă un nivel de presiune acustică bine definit. iar frecvenţa centrală fc se determină cu relaţia: fc = f1 x f2 unde f2 = 2 · f1 şi Δ f = 0. în condiţiile de măsurare a valorilor de vârf. O măsurare fără reţeaua de ponderare şi fără setul de filtre.

Înainte de a alege o tehnică de combatere a zgomotului este necesară o definire exactă a obiectivelor de urmărit.metoda europeană. în acest caz. se foloseşte dozimetrul. într-un buzunar pe perioada zilei de lucru. sistemul 10 . un obiectiv însemnat îl constituie diminuarea efectelor extraauditive sale zgomotului ( situaţii de stres.metoda americană care cere o înjumătăţire a timpului de expunere. Un alt obiectiv îl poate constituit asigurarea protecţiei sub aspectul efectelor generale. sistemul. şi . adică pentru evitarea instalării efectului de jenă şi de interferare a atenţiei. Principalul scop îl constituie. 3. Astfel se disting: . mediul de propagare (căile) a energiei acustice şi receptorii. luând în considerare pe lângă nivelul presiunii acustice şi durata de expunere la acest factor de risc. montate pe subiecţi. în majoritatea cazurilor.Acest concept este extrem de util în situaţiile concrete de zgomot tipic industrial. reprezintă ansamblul format din sursele de zgomot. Nu în ultimul rând. la o creştere a nivelului de zgomot cu 5 dB. . Pentru măsurarea potenţialului de nocivitate a zgomotului. 1. Pentru calculul nivelului de zgomot echivalent continuu se cunosc două metode: . asigurarea protecţiei sub raportul efectelor locale. . Valorile citite pe afişajul aparatului sunt transformate în decibeli. 2.metode de combatere a zgomotului la receptor.1. SOLUŢII DE COMBATERE A ZGOMOTULUI Combaterea zgomotului este o problemă de sistem de muncă.metode de combatere a zgomotului pe căile de propagare. Metodele de combatere a zgomotului trebuie încorporate elementelor acestui sistem. sau altfel spus.metode de combatere a zgomotului la sursă. care fluctuează mult şi conţine perioade diferite de zgomot intens sau mai puţin intens. este foarte importantă pentru siguranţa şi securitatea angajaţilor în procesul muncii. pentru nivelul echivalent continuu pe baza unor nomograme Lech. microfonul fiind montat în apropierea urechii. în contextul în care asigurarea inteligibilităţii comunicaţiilor. care cere o înjumătăţire a timpului de expunere la fiecare creştere cu 3 dB a nivelului de zgomot. 2. diminuarea pericolului de apariţie a surdităţii profesionale. Cele mai răspândite tipuri de dozimetre sunt cele portabile (de buzunar).

11 . Această măsură asigură o atenuare a nivelului de zgomot. sistemul nervos prin oboseală. Principalele soluţii de combatere a zgomotului la sursă şi pe căile de propagare. în condiţii optime. constau în montarea sursei de zgomot (utilaj. carcasarea trebuie efectuată astfel încât să asigure răcirea componentelor echipamentului. între acesta şi sursa de zgomot se interpune un ecran fonoabsorbant şi fonoizolant. echipament) pe elemente vibroizolante. utilajul respectiv trebuie prevăzut cu o carcasă fonoizolantă. Ele constituie o soluţie eficientă şi frecvent folosită pentru diminuarea efectelor surselor de zgomot de natură aerodinamică. Prin amplasarea unui asemenea ecran se obţine o atenuare a nivelului de zgomot aproape pe întreaga gamă de frecvenţe. Prin această măsură se obţin atenuări pe întreaga gamă de frecvenţe. atenuările mai mari fiind înregistrate la frecvenţele de peste 2400 Hz. este necesar ca orificiile prin care se face accesul aerului de răcire să fie prevăzute cu atenuatoare de zgomot. între 75 – 1200 Hz. Utilizarea atenuatoarelor de zgomot se încadrează în metodele de combatere a zgomotului la sursă. Prezenţa unor fante în peretele carcasei diminuează capacitatea de atenuare a zgomotului. atenuatoarele pot fi active şi reactive. în principal pe componenta de joasă frecvenţă a oscilaţiei acustice. în cazul în care condiţiile concrete permit. atât utilajul cât şi carcasa interioară fiind montate pe elementele vitroizolante.cardiovascular. Pentru a se evita acest fenomen. Dar. Prin aceste măsuri nivelul de zgomot la componentele de frecvenţă de peste 600 Hz scade sub 40 dB. La amplasarea ecranului trebuie avut în vedere ca acesta să nu deranjeze procesul tehnologic şi să permită supravegherea funcţionării maşinii şi accesul la elementele de comandă. deficienţe de comportament). După principiul care stă la baza funcţionării lor. În cazul în care sunt necesare condiţii deosebite de izolare fonică. iar atenuarea minimă realizată este de 22 dB la frecvenţe de 150 Hz. În cazul în care este necesar să se micşoreze nivelul de zgomot într-un anumit punct. utilajul se poate monta într-o carcasă dublă. insomnie. Pentru a realiza o atenuare mai mare a nivelului de zgomot.

obţinute prin împărţirea canalului într-o serie de celule identice. Dacă intrarea şi ieşirea canalului din camera de absorbţie nu au aceeaşi axă de simetrie. fiecare suprafaţă interioară a celulelor fiind căptuşită. 12 . construit astfel încât să realizeze schimbări de direcţie a zgomotelor prin intermediul unor pereţi fonoabsorbanţi. Pereţii camerei sunt căptuşiţi cu material fonoabsorbant. se obţine o atenuare şi mai mare a zgomotelor. Dacă pe un astfel de atenuator sunt dispuse o serie de panouri fonoabsorbante se realizează atenuatoare active celulare. lamelare şi circulare sau şicane fonoabsorbante.Atenuatoarele active sunt construite de regulă sub forma unui canal căptuşit cu material fonoabsorbant. Un alt tip de atenuator activ se bazează pe pierderea de energie acustică produsă în urma dilatării şi comprimării undelor la intrarea şi ieşirea din atenuator. Cercetări recente au confirmat faptul că din punct de vedere practic nu este recomandat să se utilizeze mai mult de două camere identice. iar tubul de racord dintre camere este avantajos să fie montat în interior. Atenuatoarele reactive asigură disiparea energiei acustice prin formarea unui „DOP DE UNDE” care împiedică trecerea sunetului la unele frecvenţe. din cauza influenţei masei şi a elasticităţii aerului în celulele atenuatorului. Un alt tip de atenuator activ este cel cu şicane. să realizeze reducerea necesară a nivelului de zgomot. încât prin discontinuităţile pe care le creează. Pentru a se înlătura acest dezavantaj s-au realizat atenuatoare active celulare. Acesta se prezintă sub forma unei camere ale cărei dimensiuni sunt mari în raport cu lungimea de undă. lungimea atenuatorului şi invers proporţională cu suprafaţa secţiunii lui. La acest ultim tip de atenuator (cu şicane) prezenţa caturilor de 900 şi a întoarcerilor de 1800 contribuie pozitiv la readucerea nivelului zgomotului. Un astfel de atenuator este constituit dintr-o serie de cavităţi şi tubulaturi astfel montate. fiind direct proporţională cu perimetrul atenuatorului. Atenuarea realizată depinde de caracteristicile fonoabsorbante ale materialului utilizat la căptuşire. Atenuatoarele active simple sunt eficace numai pentru zgomotele ale căror lungimi de undă sunt mai mari decât jumătate din dimensiunea maximă a canalului.

Pentru a lărgi plaja de frecvenţe în care se pot obţine valori importante ale atenuării. Pentru reducerea zgomotului structural transmis în exteriorul carcasei trebuie ca toate legăturile dintre elementele maşinii şi carcasă. Pentru combaterea zgomotului la receptor se recomandă pe lângă mijloacele individuale de protecţie şi protejarea acestuia în cabine fonoizolante. . . pe următoarele căi: . a rezultat atenuări maxime de 40 dB la cele cu 2 camere.prin elementele componente ale maşinii – zgomot structural. faţă de cele cu o cameră. Se recomandă ca lăţimea ecranului să fie de 1. În aceeaşi categorie de măsuri prin care se poate combate nivelul de zgomot pe căile de propagare. zgomotul se poate propaga în exteriorul ei. Atenuarea nivelului de zgomot aerian în acest caz este cu atât mai mare cu cât absorbţia acustică a interiorului carcasei este mai mare. Acestea sunt nişte cavităţi cu pereţi rigizi şi care comunică cu conducte printr-un orificiu. este benefică realizarea unor atenuatoare reactive combinate. să fie realizate prin elemente vibroizolante. Din aceeaşi clasă a atenuatoarelor reactive fac parte şi atenuatoarele de rezonanţă. Una din cele mai răspândite metode de diminuare a zgomotului pe căile de propagare o constituie închiderea completă a unei surse de zgomot într-o carcasă fonoizolantă. faţă de numai 20 dB la cele cu o singură cameră. Eficienţa lor variază în funcţie de dimensiunile lor şi de frecvenţa acustică a sursei. 13 .prin structura carcasei – zgomot structural. respectiv faţă de pardoseală. Aceste cavităţi (ramificaţii laterale) pot fi cu secţiune constantă sau cu secţiune variabilă. .5 ÷ 2 ori mai mare ca înălţimea lui.prin neetanşeităţi sau prin deschideri tehnologice – zgomot aerian. se înscrie şi ECRANUL FONOIZOLANT.prin pereţii carcasei – zgomot aerian. Ecranele fonoizolante sunt bariere acustice între sursa de zgomot şi receptor.Din compararea spectrelor atenuărilor măsurate la atenuatoarele cu două camere. În cazul unei asemenea carcase.

. AE. 3.Acest lucru este posibil în cazul unor procese tehnologice ce pot fi comandate.dotarea cabinelor cu sistem de ventilare sau de circulaţie a aerului. controlate şi supravegheate de la distanţă. se recomandă antifoane de tip extern.greutate – 200 g. în cazul unor depăşiri mici ale nivelurilor limită admise se recomandă antifoanele de tip intern.sistemele de etanşare a uşilor. de natura muncii prestate şi de durata de expunere. .TROMET-75 .Spasciani Italia-caracteristici similare pct.uşile şi ferestrele se realizează în construcţie fonoizolantă. 2.asigură inteligibilitatea vorbirii. ferestrelor nu trebuie să diminueze caracteristica de atenuare a cabinei. de particularităţile receptorilor. .posibilitate de spălare.atenuare cu ≈ 45 dB la frecvenţă de 2000 Hz. cu atenuatoare de zgomot. Dintre antifoanele externe amintim câteva produse: 1. în cazul nivelurilor ridicate de zgomot şi în cazul unor activităţi cu solicitare redusă a atenţiei.1.1. . în funcţie de nivelul zgomotului. . cele mai dăunătoare de altfel. Studii ale problematicii legate de protecţia împotriva efectelor nocive ale zgomotului. .utilizarea selectivă a antifoanelor. Antifon tip 1200-1701-American Optical-caracteristici similare pct. prin folosirea mijloacelor individuale la receptori. Antifon CAR 810 .decupajele din pereţi sau plafon. Antifon SAFI–Franţa–Comasec. cabluri.legătura cabinei cu structura clădirii trebuie realizată printr-un sistem vibroizolant. 4. . . trebuie etanşate adecvat. 14 . Astfel.1. La realizarea cabinelor fonoizolante trebuie respectate următoarele reguli: . ROMANIA .materialele utilizate trebuie să asigure capacitatea de izolare la zgomotul aerian. Capri-caracteristici similare pct. care să permită desfăşurarea unei convorbiri normale şi care să neutralizeze frecvenţele înalte ale zgomotului. reducând la minimum perioada de expunere la zgomot a lucrătorilor (la operaţii privind mentenanţa echipamentului).realizarea unor antifoane selective. pentru conducte. au pus în evidenţă următoarele două tendinţe: .

Într-o atmosferă zgomotoasă. duce la o perturbare a acesteia şi la o scădere temporară a performanţei de lucru. ritmice sau întâmplătoare este situaţia ce mai nocivă pentru organismul uman. neaşteptat. INFLUENŢA ZGOMOTULUI ASUPRA ACTIVITĂŢII PRODUCTIVE Zgomotul se caracterizează prin: . se constată mai ales atunci când activitatea depusă are un caracter complex. . .DURATĂ.3. este mult mai dificilă decât într-o ambianţă silenţioasă. în condiţiile îndeplinirii unei activităţi productive într-o ambianţă zgomotoasă. Influenţa negativă. Aceste caracteristici constituie factorii principali. reacţii de scurtă durată din partea organismului.COMPOZIŢIE SPECTRALĂ. Expunerea la acest tip de zgomot nu produce obişnuinţă. Fie că este vorba de o activitate predominant intelectuală sau motorie. scăderea performanţei se poate constata şi după încetarea acţiunii zgomotului. În cazul în care prezenţa zgomotului la locul de muncă se prelungeşte un timp mai îndelungat. în ambianţa de lucru. după reducerea intensităţii nivelului de zgomot la locul de muncă. chiar de scurtă durată. 15 . chiar şi în cazul unei „obişnuinţe” cu ambianţa zgomotoasă. Într-un atelier de montaj scăderea intensităţii zgomotului cu 20 dB a condus la o creştere a producţiei cu 30%.INTENSITATE. În literatura de specialitate se citează numeroase situaţii de ameliorare a indicatorilor cantitativi şi calitativi privitor la producţia realizată. care influenţează realizarea sarcinilor de muncă. apariţia unui zgomot intens. rezolvarea unor probleme tehnice şi efectuarea unor calcule. a unui zgomot continuu. intermitente. Astfel într-un atelier mecanic după reducerea zgomotului cu 25 dB s-a constatat o scădere cu 50% a pieselor rebutate. solicitând memoria imediată şi luarea deciziilor. Expunerea la zgomote neaşteptate. În acest caz apariţia neaşteptată a zgomotului poate declanşa de fiecare dată. generând dificultăţi în realizarea sarcinii de muncă.

Rolul organizării în prevenirea accidentelor de muncă. 1985. unitatea a comandat un studiu pentru eliminarea efectului zgomotului. 6. 3. Iaşi. – Vibraţii şi zgomote. 2. Olteniţa. 9. Bucureşti. Bucureşti.. Bucureşti. Ed. Junimea. MMSSF-MS NORME GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII. Grigoriu I. Cacovean N. BIBLIOGRAFIE 1. 2003. Ştiinţifică şi Enciclopedică.. Tridona. Ed. care va avea ca efect refacerea elementelor de construcţie în care se află cuptorul şi prevederea unor tratamente fonoabsorbante pe partea interioară a acestora. Ciodaru Michaela – Măsurarea zgomotului şi vibraţiilor în tehnică.4. 1998.. Pece Şt.vol. Ed. De asemenea limita admisă este depăşită şi în spaţiul limitrof zonei debitoare de zgomot. Bucureşti. Lynn Rayner Medicina de familie. concetăţenilor care îşi desfăşoară activitatea în localuri limitrofe halei. Mereţ N. INID. Pece Şt. Promun. Protecţia omului în procesul muncii. Darabont A. Rolul factorului uman în producerea şi prevenirea accidentelor de muncă. 1983 11. MMSSF-INCDPM Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă. nivelul zgomotului în interiorul halei depăşeşte limita admisă. Bucureşti. 1980 12.. AGIR – Bucureşti – 2001. 2002. Tehnică. – Economia şi organizarea ergonomică a muncii. 8. ASE. – Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă. Ed. Petreanu V. Ed. STUDIU DE CAZ În cadrul unei oţelării electrice dotate cu un cuptor electric de 100t şi o instalaţie LF de 100t. 1-2-ed. Biborosch L. Iorga I. 5. INID. 1993. Datorită disconfortului creat angajaţilor. Seracin M. cât şi locatarilor a căror locaţie se află în apropierea amplasamentului. Manolescu A.. Ed. Butler K. Dăscălescu A. Protecţia acustică a zonei înconjurătoare se poate realiza printr-un ecran având rol fonoizolator şi fonoabsorbant. Merticaru V. 1993. Ed. Păunescu M. 10. Nemira. Cercetarea accidentului de muncă. 7. 2004. Focşa V. INCDPM Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă 4. 1974 16 . Gafiţanu M. Darabont A.

Gheorghe-Paul MANOLESCU ing.S. Bucureşti. dr. ITM Caraş-Severin Autorizat M. Ed.F. Bucureşti.S.Economia şi organizarea ergonomică a muncii. – Bazele ştiinţifice şi aplicaţiile ergonomiei. Dimitrie SOCENEANŢU prof. .M. ing. 1982 drd. ing.S. ing. Universitatea de Vest Timişoara Director Autorizat M.S.M. Didactică şi Pedagogică. 1990 14. Doru Hauptmann Inspector şef-adjunct ssm.F. Mihăilă I. 17 .13. Burloiu P. Marius Petru SOCENEANŢU drd. Medicală. Ed. Otilia BIZEREA dr.

nervous breakdowns Cuvinte cheie : risc de hipoacuzie sau surditate profesională 1. 1.Introducere 1. un sunet supărător. 18 .PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI Petre BONŢIDEANU OCCUPATIONAL EXPOSURE AT NOISE Study concerning the action of the noise on the occupationally exposed employees. Occupational exposure at noise and its effects on the health state of the employees has been studied with measurements of noise at the greater level of the workers (87dB)for a long period of time lead to professional diseases: hypertension. Actiune aerodinamică : trecerea aerului prin orificii cu secţiuni mici(evacuarea gazelor arse.1 Zgomotul[1] este o vibraţie acustică fără componente bine definite. Acţiune electromagnetică :maşini rotative sau alternative.un sunet neregulat sau mai multe sunete de frecvenţe diferite care se suprapun.). Sursele producătoare de zgomot iau naştere prin: Acţiune mecanică : ciocnirea sau frecarea corpurilor.2. datorită forţelor cu caracter periodic care apar in rotor si in stator. digestive diseases.etc.

pierderea este de 14%.3. Maşini pneumatice care produc sunete cu bandă largă de frecvenţa. 1. in mod paradoxal. surditatea totală bilaterală putând apărea după 10-20 de ani). audiţia nu este sensibil atinsă. este un fenomen trecător.23%. turbine. aude relativ mai bine decât în linişte.Scăderea auzului predomină in banda octavei 3000 – 6000 Hz. Pierderea calculată este enormă(până la 78%) si atinge toate frecvenţele vorbirii. înlesnind astfel producerea de accidente. etc. Ciocanele de forjă care produc şocuri aplicate unor piese metalice. Surditatea cu infirmitate (acţiunea mecanică traumatizantă a presiunii aerului) provocată de explozii sau zgomote foarte puternice. iar subiectul nu-si observă surditatea. când tirajul este necorespunzător. poate împiedica perceperea semnalelor sonore. Caracteristica acestei perioade iniţiale este reversibilitatea completă a tulburărilor. Turbulenţa lichidelor : lovituri de berbec la instalaţii de apă. Motoare cu explozie. cu toate acestea subiectul in cauză poate duce o viaţă normală. ventilatoare. reducerea capacităţii de munca. excitabilitate crescută. o încetinire a reacţiilor psihice. atingând si spectrul vorbirii(400 4000Hz). care este caracterizată prin leziuni ale urechii interne. in special pentru sunetele înalte si pentru vocile feminine.- Acţiune termică : turbionii din focare in procesele de ardere.Efectele nocive ale zgomotului sunt: Efectul de acoperire a sunetelor mai slabe de către un sunet mai intens si care poate face neinteligibilă vorbirea. dacă pierderea este mai mare subiectul are senzaţia surdităţii. care produce spargerea timpanului sau alte traumatisme ale organelor din urechea internă. O audiogramă efectuată imediat după expunerea la zgomot va decela o pierdere de 14% a auzului. 19 . mai ales in atelier unde. Oboseala auditivă. pierderea audiţiei este de cca. ascultarea funcţionarii maşinilor. care produce o oboseală generală. însă practic. insomnie. diminuarea atenţiei. provocate de munca desfăşurată timp îndelungat în condiţii de intensitate ridicată a zgomotului(slăbirea progresivă a auzului. Surditatea audiometrică profesională.

♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 20 . anemia. Cercetările experimentale au arătat că zgomotul. decât zgomotul continuu de frecvenţă înaltă si medie. Jenă respiratorie si senzaţie de constricţie toracică.. vărsături.100 decibeli. are o influenţă negativă mai mare asupra aparatului cardio vascular si a sistemului nervos. greaţa. care contribuie la crearea unui cerc vicios. fenomenul se explică prin dereglarea mecanismelor de coordonare ale sistemului nervos central.Etapele expuse mai sus sunt parcurse în mod neregulat si imprevizibil. etc. cu aceeaşi intensitate. urmează o perioadă de stagnare apoi o nouă scădere rapidă si greu de prevăzut. cu variaţii individuale.85 si 90 . Zgomotul măreşte consumul de energie pentru aceeaşi intensitate de efort fizic. În cazul unor procese automate. Evoluţia se întinde în medie pe 15 ani. tulburări de somn. Vom enumera câteva dintre cele mai importante efecte generale: ♦ ♦ Perturbări ale funcţiei diencefalo-hipofizare. tensiune dureroasă la nivelul globilor oculari si la nivelul feţei. Zgomotul reduce capacitatea de concentrare intelectuală si atenţia. de asemenea. Zgomotele exercită o influenţă considerabilă asupra întregului organism. hiperlipemia. oboseală generală. Evoluţia surdităţii De obicei se produce o scădere importantă a auzului in timpul primilor ani de expunere la zgomot. Scăderea in greutate. hipertensiunea arterială [2] cardiopatia ischemică.Apar. Nivelul productivităţii muncii este deosebit de afectat de zgomot. acufene. asemănătoare celei determinate de un efort intens. uneori cu 50 .60%. scăzând eficienţa lucrului. sub forma unor impulsuri de 80 . Randamentul celor care lucrează in zgomot este semnificativ mai redus decât al celor care lucrează în încăperi silenţioase. este posibil să nu se deceleze scăderea productivităţii la expunerea la zgomot. 2.

451 muncitori expuşi la zgomot. mascând-o. autori: Dr. Adriana Todea si Dr.66 ani. caz 1996 337 ♦ ♦ 1991 10 1997 395 1992 56 1998 211 1993 50 1999 386 1994 56 2000 386 Tabel 1 1995 159 2001 696 În 2001. o cât de mică eroare în perceperea unui cuvânt poate conduce la o manevră greşită. Numărul cazurilor noi declarate.tabel 1). hipoacuziile s-au produs după o perioadă de expunere profesională medie de 19. 3. care au plasat morbiditatea determinată de expunerea la zgomot pentru prima dată pe primul loc al morbidităţii profesionale. iar surditatea profesională după 22. denotă preocupările medicilor de medicina muncii în depistarea 21 . in lucrarea "Morbiditatea profesională in România în anii 2001 si 2002". În afara celor relatate mai înainte. Boli profesionale provocate datorită expunerii la zgomot Date furnizate de Institutul de Sănătate Publica Bucureşti. în 2001 înregistrându-se aproape o dublare a numărului de cazuri declarate. de boli profesionale determinate de expunerea la zgomot a înregistrat o continuă creştere în ultimii 10 ani. mai puţin discrete. totuşi. o serie de tulburări psihice sau mentale.73 ani. declarate in anul 2001. Aurelia Ferencz[3] ♦ ♦ Din datele raportate se constată că în România există un număr de 327. care la rândul ei poate determina un accident. Anul Nr. la lucrătorii expuşi. Secţia de Medicina Muncii. zgomotul poate constitui o sursă permanentă de accidente si prin faptul că în timpul lucrului conversaţia este dificilă. Măsurile de izolare fonică aplicate in unele secţii cu potenţial nociv ridicat au dus la diminuarea numărului de accidente de muncă.♦ Apar. Numărul de 696 cazuri de hipoacuzie profesională. comparativ cu anul precedent (v. De aceea. care agravează oboseala. Zgomotul acţionează asupra activităţii mentale ca un excitant stupefiant. Adesea el devine o obişnuinţa periculoasă.

09 19.60 17. Gorj si Dolj. ediţia 2002. In favoarea introducerii acestor metode I. Tabel cu distribuţia cazurilor noi de surditate şi hipoacuzie în principalele unităţi din ţară Unitate MECANICA DACIA EXMOB SA METALUL MESA SA TERMOELECTRICA SA EM RODNA UPRUC REMAR 16FEBRUARIE SA ELECTRO PUTERE SC TERMOELECTRICA SA SC ARDELEANA SA COMPA SC EMAILUL SA SC KRUPP COMPA ARCURI SC RELEE SA TEXROMED SNGN ROMGAZ Nr.14 20.40 13.61 20.50 26.72 19. Legea asigurărilor la risc profesional şi la accidente de munca. cazuri 11 13 38 6 14 10 15 22 20 17 34 29 15 11 22 11 Vechime a medie 24. impun introducerea în practica de medicina muncii a unor metode cu sensibilitate crescută capabile să depisteze precoce expuşii cu risc de hipoacuzie sau surditate profesională. ♦ Cele mai numeroase cazuri de hipoacuzie si surditate cauzate de expunerea la zgomot s-au înregistrat in judeţele Bihor.63 19.50 17. aduce următoarele argumente de ordin statistic(datele 22 .13 18.S.83 19.P.acestei afecţiuni invalidante prin ireversibilitatea deficitelor de auz apărute.B. Sibiu.54 14.61 23.50 13.11 17. Normele Generale de Protecţie a Muncii.00 Judeţ AG BH BH BH BN BV CJ DJ GJ SM SB SB SB SB SB MS Noile reglementări din domeniul protecţiei muncii: Codul Muncii.

Înlocuirea mecanismelor cu mişcări rectilinii cu mecanisme cu mişcare de rotaţie.Menţinerea in bună stare a utilajelor. Scăderea limitei maxime admise pentru zgomot de la 90 la 87 dBA (cu menţiunea că portul antifoanelor este obligatoriu. ecranare.Înlocuirea proceselor tehnologice sau a utilajelor zgomotoase cu altele silenţioase(de exemplu nituirea pneumatică cu sudarea). .1. carcase fonoizolante. 2. Introducerea rapidă in practică de medicina muncii a programelor de evaluarea riscului de hipoacuzie şi surditate profesională precum si a programelor de conservare a auzului. 362. Aurelia Ferencz): ♦ ♦ Numărul de expuşi la zgomot industrial se situează pe locul al doilea după cei cu solicitări musculoosteoarticulare 335.Utilizarea ecranelor de protecţie pentru atenuarea propagării zgomotului de la sursă. Deficitele auditive permanente de etiologie profesională pot evalua până la handicap auditiv. . condiţie patologică cu implicaţii sociale si financiare importante. ceea ce înseamnă în fapt un nivel de expunere personală zilnică de 85 dBA ). autori Dr.Evitarea presiunilor ridicate în instalaţii.Înlocuirea acţionării mecanice prin acţionare hidraulică. .. În aceste condiţii cel puţin 2 măsuri au devenit evidente: 1. . Mijloacele tehnice constau în: . Adriana Todea şi Dr. .Izolarea acustică a utilajelor prin: capsulare antifonică.au fost preluate din "Morbiditatea profesională in România in 2002".885 vs.Echilibrarea corectă a organelor maşinilor. acolo unde este posibil. 23 .Mijloace de combatere a zgomotelor si vibraţiilor[4] 4.Înlocuirea roţilor dinţate cu dinţi drepţi cu roţi dinţate cu dinţi elicoidali. . etc. 4. .343).

P. Schimbarea după anumite intervale de timp a lucrătorilor de la utilajele care produc zgomot..C.. Evaluarea efectelor zgomotului industrial asupra tensiunii arteriale. Studiul privind morbiditatea profesională în România în anul 2001. nr.2.2.4.2002.Utilizarea echipamentelor individuale de protecţie : antifoane interne sau externe. articular.Izolarea fundaţiilor maşinilor generatoare de vibraţii prin: izolaţii elastice. .ing. 4." atunci este necesară efectuarea unei audiograme de confirmare în condiţii standard. Efectuarea. Ferencz Aurelia. [2]Ionescu Daniela. arcuri. I. Aplicarea metodelor de evaluare a riscului auditiv: Măsurarea nivelului de zgomot. dacă nivelul de zgomot este mai mare de 80 dBA atunci este indicată: Efectuarea unei audiograme la angajare (audiograma de referinţă). Zgomotul si vibratiile la locul de muncă.M. mănuşi vibroizolante. dacă această audiogramă îndeplineşte criteriul "deplasarea de 15dB.Pece Stefan. [4]Dr. Revista româna de medicina muncii.3. . Herman Hilda. “Obiectiv”.N. etc.2.Amplasarea raţională a surselor de zgomot în clădiri sau încăperi separate prin : insonorizarea platformelor. . Instruirea personalului. 4.2. Examenul medical al lucrătorilor la angajare si periodic si neadmiterea la lucru a celor cu afecţiuni ale organelor auditive. [3]Dr. ale sistemului nervos.3/2004.Izolarea operatorilor utilajelor în cabine fonoizolante.Todea Adriana si Dr.3/2002. BIBLIOGRAFIE [1]Dr. 4. Editura didactică si pedagogică 1996. .2.1.2. în cazul în care la măsurarea nivelului de zgomot se înregistrează o valoare mai mare de 80 dBA.D.1. a pardoselilor. 24 . 4. anual. a unei audiograme la sfârşitul schimbului de lucru . ale căilor respiratorii. a pereţilor.Protecţia Muncii.Mijloacele organizatorice principale constau în: 4.2. nr.

piloţii.POLUAREA FONICA SI SANATATEA OMULUI Andrei CIUCĂ PHONIC POLLUTION AND MANS HEALTH In the study there are presented aspects relevnt to the load influence the noise has on human health. deprecierii mişcărilor şi gesturilor suportate de sistemul osteo-articular şi muscular şi nu în ultimul rând. 1. timpan. nivel acustic. sanatate. frecventa. acţionând în sensul tulburării auzului. risc. decibel. expunere. There are presented sources that is making nois nowadags in the human architecture domain and industrial as well as recommendation regarding attenuation of the effect as rehards attention of the effect which the noise has on human organism as well as for operator that works whith this tools and for other peoples that are temporary or permanently in the thereabouts of the machinerys. Introducere Unii factori fizici precum zgomotul. ureche. 25 . intensitate. limite de expunere. auz. pragul senzatiei dureroase. vibraţiile si radiaţiile ionizante influenţează sănătatea forţei de muncă în proporţie de 40 % în ţările industrializate şi peste 80 % în ţările în curs de dezvoltare. Cuvinte cheie: zgomot. Zgomotul este o cauză frecventă a hipoacuziei de diverse grade a anumitor categorii profesionale precum dactilografele. în sensul dezvoltării unor formaţiuni maligne care pot degenera în cancer.

Intensitatea maximă tolerabilă este în jur de 100 dB. în realitate. de natura intermitentă sau continuă a semnalului şi de durata expunerii. pe un lot de 2.conducătorii de tren sau tehnicienii de la turbinele hidroelectrice.000 Hz. acesta devine un factor poluant al ambianţei de viaţă şi muncă. la 78. măsurată în dB. ceea ce arată că zgomotul reprezintă un important factor de risc al sănătăţii umane. fiind de foarte multe ori cauza oboselii. a nervozităţii sau a scăderii cantitative şi/sau calitative a nivelului muncii prestate.8 % din ei. ştiindu-se însă faptul că. 95 dB pentru 1-2 ore de expunere si 105 dB pentru maxim 20 minute.348 de piloţi s-a constatat că zgomotul motoarelor cu reacţie de la avioanele pe care aceştia le-au pilotat şi care depăşeşte pragul patologic de 140 dB a determinat pierderea auzului. dar ea variază în funcţie de frecvenţă. Odată cu creşterea nivelului ( intensitatea ) zgomotului. 26 . la om plaja auditivă se înscrie între 16 şi 16. atât la locul de muncă cât şi în oricare alt loc. permanent. 90 dB pentru 2-5 ore. Sunetul este o forma de energie fizică creată de obiectele care vibrează. In general. Aceste “ valuri “ constituie stimuli fizici pentru ureche. Aceste vibraţii se transmit sub forma unor “ valuri “ de presiune crescută sau scăzută care iradiază de la suprafaţa obiectului. Câteva aspecte teoretice Deşi suntem în permanenţă înconjuraţi de sunete. care influenţează negativ nivelul de performare profesională. considerându-se că valorile de intensitate maximă trebuie să fie până la 85 decibeli pentru mai puţin de 5 ore de expunere pe zi. 2. • Intensitatea ( nivelul de presiune sonoră ). prin vătămarea organului cohlear. Dimensiunile fizice ale sunetului sunt: • Frecvenţa ( numărul de cicluri de vibraţii produse întro secundă ). limitele legale acceptate trebuie sa fie mai coborâte decât cele calculate teoretic pentru anumite niveluri ale pragului auditiv. factorii de influenţă menţionaţi anterior determină creşterea logaritmică a gradului de risc. Pentru a înţelege efectele zgomotului asupra angajaţilor este necesar să înţelegem natura sunetului. Din acest motiv. în majoritatea cazurilor ne putem desfăşura activitatea ignorând “ zgomotul ambiental “. Intr-un studiu efectuat într-un laborator de cercetare medicală al Aviaţiei SUA. limitele de expunere la zgomot depind de intensitatea şi frecvenţa sunetelor. Bineînţeles. nedorit.

deranjează mai mult decât cele cu frecvenţe joase. trebuie să se ţină cont de următorii factori: • Zgomotul neaşteptat şi/sau intermitent deranjează mai mult decât cel continuu. Studiile de specialitate au evidenţiat limitele inferioare ( pragul de audibilitate ) şi superioare ( pragul senzaţiei dureroase ) ale sunetelor pentru a fi receptate de om. • Activităţile în care atenţia este foarte importantă sunt perturbate în mai mare măsură decât celelalte. Astfel urechea omului este mai puţin sensibilă la frecvenţe joase decât la sunetele cuprinse între 1000 – 6. • Zgomotele cu un spectru mai bogat în frecvenţe înalte. Majoritatea sunetelor sunt însoţite de armonici.• Timbrul este calitatea care deosebeşte între ele sunetele egale ca frecvenţă şi intensitate. • Sensibilitatea la zgomot este mai mare în activităţile de instruire decât în lucrările de rutină. Un sunet de 60 dB la 100 Hz nu este perceput la fel de puternic ca un sunet de 60 dB la 2. Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor. 1 Curbele de nivel acustic funcţie de frecvenţă Pentru a evalua în ce mod perturbă zgomotul activitatea la locul de muncă.000 Hz.000 Hz. 27 . acestea au o singură frecvenţă ( de exemplu diapazonul ). Fig. precum şi faptul că aceste praguri variază odată cu frecvenţa sunetului. Sunetele pure sunt rar întâlnite.

tahicardie. se accelerează pulsul şi ritmul respiraţiei. la muncitorii din cazangerii care nu utilizează antifoane sau alte mijloace de protecţie individuală a auzului. concertele rock. Ea este întâlnita. cu evoluţie lentă sau agresivă. creşte tensiunea arterială intracraniană. tulburări ale glandelor endocrine. organizatorice ( căşti de protecţie. creşterea tensiunii musculare. alimentaţie cu vitamine. etc. 28 . dispunerea surselor de zgomot la o distanta mare de angajaţi) şi igienice ( control medical periodic. nedureros. Zgomotele peste 65 dB implică modificări psihice manifestate mai ales prin oboseală şi slăbirea atenţiei. etc. Zgomotele de intensitate mare sînt produse de unele jucării. sau în urechi este perceput un zgomot strident. constricţia vaselor cutanate. este necesar să se adopte o serie de măsuri pentru prevenirea şi limitarea depăşirii anumitor niveluri de zgomot. tehnice ( soluţii silenţioase.Pentru a nu perturba calitatea activităţii la locul de muncă. pereţi fonoizolanţi ). echipamentul de gradină sau focurile de armă. diminuează reflexele. aceste mecanisme manifestându-se prin următoarele reacţii vegetative: hipertensiune. Expunerea pentru un timp îndelungat la zgomot puternic declanşează mecanisme de protecţie ale organismului contra pericolelor. La peste 90 dB oboselii şi lipsei atenţiei li se adaugă leziuni ale organului auditiv extern ( ale timpanului ). Expunerea excesivă la zgomot intens şi pe perioade lungi de timp determină surditatea. tulburări fiziologice ale aparatului digestiv de cele mai multe ori cu apariţia ulcerului. iar daunele ce le aduce auzului pot fi sesizate numai după ce perceperea unor sunete devine dificilă. pierderea auzului este un proces lent. Efectul zgomotului este înşelător deoarece zgomotul este un pericol ce nu poate fi văzut. Pierderea auzului datorită expunerii la zgomot este permanentă. determină tulburări ale sistemului cardiovascular cu instalarea hipertensiunii cronice.). Aceste măsuri pot fi: sociale ( norme şi legi de interzicere sau limitare a nivelului de zgomot ). In majoritatea cazurilor. mărirea metabolismului. Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatică şi perturbări ale sistemului nervos. spre exemplu.

. 29 . de terasamente: . . de aceea ne vom alege un singur domeniu de activitate întâlnit la tot pasul şi aruncăm o privire asupra problematicii zgomotului în construcţii.buldozere. A. Zgomotul în activităţile de construcţii civile şi industriale In practica de zi cu zi întâlnim o multitudine de domenii unde prezenţa zgomotului afectează sănătatea umană.buldoexcavatoare.Nivelul relativ al sunetului dB 0 10 12 20 – 50 50 – 65 65 – 70 65 – 90 75 – 80 90 90 – 100 110 – 140 130 140 – 190 Sursa generatoare Prag de audibilitate Foşnetul frunzelor Şoaptă Conversaţie discretă Conversaţie cu voce tare Trafic rutier obişnuit Trafic feroviar Zgomot industrial Tarfic rutier intens Tunet Avion cu reacţie la decolare Pragul senzaţiei dureroase Decolarea unei nave spaţiale 3.compactoare vibratoare.excavatoare. . utilaje de construcţie: a). Generarea zgomotului Referitor la sursele de zgomot în domeniul construcţiilor vom face o clasificare a acestora şi anume: Maşini şi utilaje care produc zgomot: 1.

rotopercutoare. unelte portabile acţionate electric: . 2. .demolator ( pickhammer cu motor termic ). 30 . Mijloace de transport auto: .vibroprese. b). .ciururi vibratoare.2 Un tractor vechi de 20 ani şi neîntreţinut corespunzător produce un zgomot infernal b). pickhammer pneumatic ( +compresor aferent ). c).electrocompresoare c). placă vibratoare cu motor termic. maşini de finisat parchet. auxiliare: . 3. Utilaje de mică mecanizare şi unelte portabile: a).maşini de găurit. d).motocompresoare. . e).autobasculante şi autospeciale.concasoare. . pentru materiale de construcţie: .Fig.

.polizor fix. . prelucrări mecanice: a).generatoare de curent electric. . g). f). maşini acţionate cu motor termic de mică putere: . . Maşini de tăiat.motopompe.maşini de debitat cu disc.electrofierăstraie cu lanţ. .ciocan pneumatic forjă.. Fig.malaxoare pentru beton ( betoniere). locatarii şi trecătorii din apropierea zonei de lucru sunt afectaţi. .motofierăstraie cu lanţ.fierăstraie circulare.3 Chiar dacă operatorul acestui utilaj ar purta antifoane. polizat. pentru metal: . pe buncăr.freze de tăiat beton şi asfalt. b). . pentru lemn: 31 . vibratoare independente.pe cofrag. . 4.polizoare.

.gater. mijloace de transport auto. 4 Această maşină echipată cu motor termic. Fig. zgomotul este puternic datorită faptului că sunt echipate cu motoare de putere mare.fierăstrău circular fix. 32 .maşini universale de tâmplărie. pe lângă zgomotul produs de motor generează şi zgomot datorită contactului dintre scula aşchietoare şi materialul tăiat. . Analizând aceste generatoare de zgomot se observă faptul că: • La utilajele grele.. generatoare de zgomot prin însasi construcţia lor şi a nu se pierde din vedere situaţia des întâlnită ca aceste utilaje să fie de construcţie veche ( 10 – 15 ani sau mai mult ) uzura dobândită fiind un factor care se însumează la cauzele generatoare de zgomot. etc.

elemente care amplifică puternic zgomotul. • La utilajele auxiliare ( compresoare spre exemplu ) zgomotul generat de motor ( electromotor sau motor termic ) se asociază cu cel generat de compresorul pe care îl acţionează. existând situaţii când acesta este chiar amplificat. dacă este incorect întreţinută şi mai ales dacă are angrenajul uzat produce un zgomot extrem de neplăcut şi deranjant.Fig. 5 Banala “ betonieră “. 33 . • La mijloacele de mică mecanizare şi unelte portabile acţionate cu motor termic zgomotul produs de funcţionarea motorului se asociază cu cel produs la contactul dintre scula aşchietoare şi materialul de prelucrat. zgomotul motoarelor se asociază cu cel produs de sitele vibratoare. exemplificând mai ales cele montate pe buncăre de descărcare sau pe cofraje. spre exemplu la concasoare zgomotul motorului se asociază cu cel produs de spargerea materialului prelucrat iar la ciururi. • La mijloacele de mică mecanizare şi uneltele portabile actionate electric în mod asemănător ca şi mai sus. • La utilajele pentru materiale de construcţii.

10 1. persoanele care se află în apropierea zonei de lucru nu utilizează aşa ceva pentru simplul fapt că nu au la îndemâna astfel de mijloace.40 Nivel dB ( A ) Presiun Putere Sonora e sonora 99 112 96 109 99 90 91 91 92 88 102 112 103 104 104 105 101 116 In documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de către firma producătoare la vânzarea fiecăruia dintre aceste produse se atenţionează asupra obligativităţii utilizării mijloacelor de protecţie individuală a auzului.65 0.70 0.90 2.26 DRE Rotopercutor GBH 5 DCE Rotopercutor GBH 11 DE Demolator ( pickhammer ) GSH 27 Polizor portabil GSW 24 – 230 Fierăstrău circular GKS 55 – 65 Motofierăstrău cu lanţ STIHL MS 390 Putere kW 0. sau chiar dacă le utilizează. Ce ar fi de făcut ? Normele şi reglementările în vigoare arată foarte clar ce măsuri trebuiesc luate în situaţiile în care sunt depăşite anumite valori ale zgomotului. Din practica de zi cu zi se cunoaşte faptul că ( în România ) în rare cazuri operatorii care efectuează lucrări cu acestea utilizează mijloacele individuale de protecţie. creează un pronunţat disconfort locatarilor. din practica de zi cu zi.80 1. 3. Utilizarea acestor scule la diverse lucrări în spaţiile de locuit.20 3.50 1.40 1. se ştie foarte clar 34 . pe lângă efectele negative asupra operatorilor şi a celorlalţi participanţi la activitate. prezentate mai jos: Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Denumirea Maşină de găurit PSB 650 RE Maşină de găurit cu percuţie GSB 20 – 2 Maşină de găurit cu percuţie GBH 2 . crt.Din cărţile tehnice ale unor unelte portabile mai frecvent utilizate şi larg răspândite pe şantierele de construcţii montaj am selectat câteva date. cu toate acestea.

Soluţiile la îndemâna oricărui agent economic. personalului care lucrează în condiţii de zgomot să-i fie prezentate rezultatele examinării aparatului auditiv şi în situaţia în care acesta este afectat să i se explice 35 . Cu ocazia controlului medical periodic. pentru a efectua diverse lucrări. rea voinţă etc. Operaţia se face de regulă prin lovirea corpului acesteia cu un ciocan. Nu încercaţi să măsuraţi nivelul zgomotului în acest timp întrucât riscaţi să vă dereglaţi aparatul de măsură. preocupat de sănătatea angajaţilor săi este să asigure echipamentul individual de protecţie. subestimarea pericolului din necunoaştere. nu există posibilitatea eliminării în totalitate a echipamentelor tehnice generatoare de zgomot. 6 Această benă pentru mortar se curăţă periodic de materialul întărit rămas în interior. cum ar fi lipsa de fonduri financiare. tăiat etc. comoditate. dar şi să vegheze permanent ca acesta să fie corect utilizat. că puţine sunt locurile. societăţile şi operatorii care respectă prevederile legale din diverse motive. dacă alte măsuri nu sunt aplicabile. ignoranţa. spre exemplu să se folosească laseri de medie sau mare putere pentru găurit.Fig. Momentan.

A. locatarii locuinţelor din apropierea şantierelor sau a punctelor de lucru ar fi foarte indicat să se utilizeze panouri mobile.ro. Bucureşti 2001.şi cauzele care au condus la starea de fapt. [ 2 ] Darabont A.. confecţionate din materiale fonoabsorbante. CONSTRUCŢII MONTAJ S. Protecţia Muncii ( manual pentru învăţământul universitar ). 90 / 1996 – republicata si modificata [ 6 ] *** site UT Cluj Napoca.A.. Zalău 36 .C. parinti. Securitate si Sanatate in Munca pe santierele de constructii de mici dimensiuni. ca urmare a controalelor efectuate la unităţile de profil şi discuţii cu d-l ing. care să reducă nivelul zgomotului cel puţin la o valoare acceptabilă.com [ 7 ] *** Surse proprii de informare. Editura AGIR. R. Editura Didactică şi Pedagogică. unibuc. Pece S. Managementul Securităţii şi Sănătăţii în muncă... [ 5 ] *** Legea nr. fără asigurarea măsurilor de protecţie.. Dragoş Ploeşteanu – S. Pentru a proteja şi alte categorii de persoane afectate. Munca in conditii de securitate pe acoperisuri. [ 4 ] Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in munca. Dăscalescu A. Bucureşti 1996 [ 3 ] Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă.. de altfel obligatorii.Pece S. cum ar fi trecători. fiind totodată avertizat asupra consecinţelor ireversibile în situaţia ţn care continuă desfăşurarea activităţii în aceleaşi condiţii. BIBLIOGRAFIE [ 1 ] Darabont A.

acest studiu încearcă să identifice principalele acte normative care reglementează diferite domenii de activitate ale omului. Cuvinte cheie : sancţiuni. Consideraţii generale Plecând de la ideea că nu poţi controla un domeniu de activitate fără să cunoşti legile după care îşi desfăşoară activitatea. Deşi iniţial am dorit să fie o lucrare foarte amplă cu extrase din toate aceste legi. instituţii. therefore.LEGISLAŢIA CU REFERIRE DIRECTĂ LA CONTROLUL ZGOMOTULUI Ovidiu Tiberiu NAGY LOWS FOR NOISE This study tries to identify the legislation with application in the safety and health and more. The Romanian legislation is very vast and in continuous evolution. certificare. echipamente tehnice 1. Principalele acte normative Dintre cele mai importante acte normative referitoare la zgomot putem aminti (într-o ordine relativă a importanţei) 37 . datorită spaţiului limitat mă voi referi doar la cele mai importante. pentru a ne putea face o impresie asupra importanţei care se acordă efectelor nedorite pe care zgomotul o pate avea asupra omului şi nu numai. 2. maybe this material is not complete.

Observaţie : Legea 90/1996 nu face nici o referire directă la sancţiuni pentru nerespectarea nivelurilor maxime admisibile ale zgomotului. regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor.4.). (1) Tinerii trebuie să fie protejaţi împotriva riscurilor specifice pentru securitatea. Constituţia României prin art 41: (2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Art. Ordonanţă de urgenţă nr. 90/1996*) Cu excepţia art 5 (3) conform căruia “Domeniile pentru care se elaborează normele generale de protecţie a muncii sunt cuprinse în anexa nr. …. criterii de amplasare a surselor de zgomot etc. 2. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă – aceasta prin art. … coroborat cu : 2. se interzice munca tinerilor în activităţi care: e) pun în pericol sănătatea din cauza frigului ori căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori vibraţiilor. 2. Ordin nr. (1) Pentru femeile gravide. angajate în activităţi susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenţi. 474 Acţiunea zgomotului la locul de muncă nu trebuie să afecteze nici securitatea muncii.1. 477 La proiectarea unităţilor vor fi prevăzute măsuri pentru atenuarea zgomotului prin caracteristici constructive (izolarea şi absorbţia acustică a elementelor clădirilor pe baza evaluărilor nivelului surselor de zgomot. 38 . sănătatea şi dezvoltarea lor. pentru a depista orice risc pentru securitatea şi sănătatea angajatelor şi orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării şi pentru a stabili măsurile care trebuie luate. a căror listă este prezentată în tabelul 3. Legea 53/2003 – CODUL MUNCII Art. angajatorul trebuie să evalueze natura. nici sănătatea omului.3. 174 din Codul muncii. 475 Limita maximă admisă pentru zgomotul de la LM cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei este de 90 dB(A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor. Art.2. riscuri care rezultă din lipsa lor de experienţă. lăuze şi care alăptează. procese sau condiţii de muncă. 2. vibraţii şi ultrasunete: intensitate şi punct de muncă expunere. gradul şi durata de expunere a angajatelor în unitatea respectivă. Art.5. 184. 5 reia prevederile art. Legea protecţiei muncii nr. 1 la prezenta lege” şi a punctului 5 din anexa 1 5 Mediu de zgomot. 508/2002 al MMSSF – Norme generale de protecţie a muncii cuprinde următoarele prevederi în domeniu : Art. 174.2. (2) În acest scop. din conştientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potenţiale ….

Legea 31/1991 –stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite … Art.Art. 402: Poluarea fonică Producerea de zgomote peste limitele admise de lege.. Art. a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect … 2. dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea persoanelor. 2 (1) Stabilirea categoriilor de personal. în mod repetat. 480 Dacă nivelul de zgomot la locul de muncă nu poate fi adus. … 39 . este obligatorie utilizarea mijloacelor individuale de protecţie împotriva zgomotului. 2 Constituie contravenţie săvârşirea următoarelor fapte. prin boli profesionale înregistrate la LM în ultimii 15 ani. Legea nr. 2.8. evidenţiat prin indicatori de expunere şi/sau de efect biologic…. c) .7. care stipulează : Art. 10/1995 privind calitatea în construcţii Art. Hotărâre nr. la valori pentru care zgomotul să nu constituie un factor de risc. a activităţilor şi locurilor de muncă … se face pe baza următoarelor criterii: d) existenţa unor condiţii de muncă ce implică … zgomot intens. fără drept. 2 (1) Criteriile pentru încadrarea LM în condiţii deosebite sunt prezenţa în mediul de muncă a noxelor profesionale fizice constând în zgomot. Legea nr.6. 261/2001 încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite Art. 2. prin mijloace tehnice.10. b) răspunsul specific al organismului …. … de ISTPM (ITM). 3 (1) Existenţa condiţiilor deosebite …la LM se stabileşte. …. 2. 2. se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu zile-amenda. pe baza determinărilor efectuate de către personalul încadrat în unităţile specializate … din care rezultă depăşirea limitelor prevăzute de normele naţionale de protecţie a muncii . …: 28) tulburarea.9. Legea 61/1991*) pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială. pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor. 301/2004 CODUL PENAL Art. 5 Pentru obţinerea unor construcţii de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea şi menţinerea.. a următoarelor cerinţe: f) protecţie împotriva zgomotului.

si >75 dB(A) pentru *Acuze auditive la mai mult de 35% din solicitarea neuropsihica subiecti la sfarsitul activitatii versus inceput.s. Indicatori de răspuns specific al organismului Nr. *Cresterea tensiunii arteriale. Tulburări de ritm 1. 40 . Hotărâre 119/2004 – stabilirea condiţiilor pt introducerea pe piaţă a maşinilor industriale Art. eticheta trebuie aplicată pe ambalaj. Indicatori de răspuns *nu sunt specifici *pot fi utilizaţi pentru fundamentare strategie de sănătate si securitate la locul de munca *nu reprezintă criterii pentru aplicare metodologie de încadrare a unor locuri de muncă în condiţii de muncă deosebite ZGOMOT EFECTE n. Hotărâre 115/2004 – cerinţe esenţiale de securitate ale EIP ANEXA 2: cerinţe esenţiale de sănătate şi securitate 3.12.2.c.13. 20 Organul de control … este Inspecţia Muncii.c.a.11. *Deplasarea temporară a pragurilor auditive cu valori mai mari de 60 *Scăderea capacităţii de concentrare/atenţiei dB(A) pentru solicitarea *scăderea timpilor de reacţie la stimuli auditivi neuropsihică deosebita si/sau vizuali.e. dacă acest lucru nu este posibil.a. Tensiunea arterială Creşterea FC cu mai mult de 20 bătăi Prezenţa tulburărilor de ritm cardiac Creşterea tensiunii arteriale 2.Protecţie împotriva efectelor dăunătoare ale zgomotului EIP proiectate pt.d. Noxa Indicator de răspuns specific 472 Zgomot Hipoacuzie şi surditate de percepţie 3. Ordin 803/2001 … indicatori de expunere şi/sau de efect biologic relevanţi pentru stabilirea răspunsului specific al organismului la factori de risc de îmbolnăvire profesională 2. a preveni efectele dăunătoare ale zgomotului trebuie să aibă capacitatea de a asigura atenuarea acestuia în asemenea măsură încât nivelurile sonore echivalente percepute de utilizator să nu depăşească în nici o împrejurare valorile limită zilnice… Toate EIP trebuie să poarte o etichetă care să indice nivelul de atenuare acustică şi valoarea indicelui de confort asigurat de EIP. 2. crescută 1.5. crt. Frecvenţa cardiacă (FC) 1.

f). 4 Maşinile şi componentele de securitate .Art. la posturile de lucru. construită şi/sau echipată astfel încât să asigure 41 . 3. retragerea de pe piaţă. la sursă. acest fapt trebuie specificat. ANEXA 1: CERINŢE ESENŢIALE 1. 4.000. fie valoarea reală.8. în locul nivelului de putere acustică poate fi specificat nivelul de presiune acustică continuu echivalent în poziţii precizate din jurul maşinii.trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate care le sunt aplicabile.2.5. 21 a) nerespectarea prevederilor art. cu amendă de la 5.Post de conducere a maşinilor …Dacă maşina este prevăzută cu cabină. În cazul maşinilor de dimensiuni foarte mari...5. dacă acest nivel nu depăşeşte 70 dB (A). Trebuie indicate poziţia şi valoarea maximă a presiunii acustice.Locuri de muncă 3. ţinându-se seama de progresul tehnic şi de disponibilitatea mijloacelor de reducere a zgomotului.7. interzicerea utilizării. fie valoarea stabilită pe baza măsurărilor efectuate pe o maşină identică: . lei la 10. dacă aceasta depăşeşte 63 Pa (130 dB prin raportare la 20 Pa). . nivelurile de presiune acustică trebuie măsurate la o distanţă de 1 m de suprafaţa maşinii şi la o înălţime de 1. Art. depăşeşte 85 dB (A). 1.1. dacă aceasta depăşeşte 70 dB (A). în special. la posturile de lucru.2. Dacă postul/posturile de lucru nu a/au fost definit/definite sau nu poate/pot fi definit/definite.000 RON. introducerii pe piaţă şi punerii în funcţiune a produselor neconforme. .60 m faţă de sol sau de platforma de acces.nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A.Instrucţiuni d) … Documentaţia tehnică … trebuie să prezinte informaţii referitoare la emisiile de zgomot aerian menţionate la lit. dacă nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A. … f) Instrucţiunile trebuie să prezinte următoarele informaţii referitoare la zgomotul aerian emis de maşină. la posturile de lucru.Zgomot Maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât riscurile rezultate din emisiile de zgomot aerian să fie reduse la cel mai scăzut nivel. (3)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor .valoarea maximă a presiunii acustice instantanee ponderată C. aceasta trebuie proiectată.nivelul de putere acustică emis de maşină. …. se fac de către personalul împuternicit din cadrul Inspecţiei Muncii.

2 alin. drumurile şi 42 .14. Se consideră utilizare în exteriorul clădirilor utilizarea echipamentelor într-un mediu în care transmisia sunetului nu este afectată sau nu este afectată în mod semnificativ. documentaţia tehnică şi modul de colectare a datelor cu privire la emisia de zgomot în mediu provenit de la echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. zgomot şi vibraţii excesive. marcarea. Art. sub copertine de protecţie împotriva ploii sau în carcasele clădirilor. Art. sunt destinate a fi utilizate conform tipului lor în aer liber şi care contribuie la expunerea la zgomote în mediu. 2. 1 … stabileşte aplicarea standardelor referitoare la emisia de zgomot. b)căile de atac împotriva deciziei. 16 (1)Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia are obligaţia de a transmite la Inspecţia Muncii o copie a declaraţiei de conformitate EC pentru fiecare tip de echipament prevăzut la art.… Art. după caz.conducătorului condiţii bune de lucru şi să-l protejeze împotriva oricărui pericol care poate apărea (de ex: …. Ordin nr. având ca scop buna funcţionare a pieţei interne în condiţii de protecţie a sănătăţii şi confortului oamenilor.)… 2. în condiţiile prezentei hotărâri.15. introdus pe piaţă sau pus în funcţiune în România.toate maşinile industriale definite la art. 18 (1) Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea civilă.258/2005 pentru stabilirea unităţilor responsabile cu elaborarea hartilor de zgomot pentru căile ferate. de exemplu în corturi. în condiţiile legii. Art. etc. 1. şi c)termenele pentru exercitarea căilor de atac şi se aduce la cunoştinţă celui sancţionat într-un interval de 72 de ore. Hotărâre 539/2004 –limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor Art. 6 (1) … pot fi introduse pe piaţă sau puse în funcţiune numai dacă se conformează prevederilor prezentei. contravenţională sau penală. trebuie să menţioneze: a)temeiul legal al deciziei. din care rezultă sancţiuni şi restricţii de introducere pe piaţă sau punere în funcţiune a echipamentelor care funcţionează în exteriorul clădirilor ori retragerea de pe piaţă a acestora. 4 (1) a)echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor: 1. poartă marcajul CE şi indicarea nivelului de putere acustică garantat şi sunt însoţite de o declaraţie de conformitate EC. (1) din HG 119/2004 …. …. 2. … (5)Orice decizie luată în baza prezentei hotărâri de către Inspecţia Muncii.

prin secţiile de medicină muncii. – 2004 a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal L92-1 Mijloace de măsurare a L92-2 nivelului de L92-3 presiune acustică 10) Audiometre L92-4 L92-5 L96-1 L96-2 Microfoane 1 Sonometre 1 Analizoare de frecvenţă a semnalului 1 acustic de 1/1 şi 1/3 octavă Dozimetre de zgomot 2 Expozimetre sonore individuale 2 Audiometre tonale 1 Audiometre vocale 1 2. Cluj-Napoca.17. cu modificările şi completările ulterioare. prin structurile de medicina muncii. cu activitate autorizată pentru servicii de medicina muncii. 6 Aceste structuri participă la colectarea sistematică şi continuă a datelor din teritoriu.16. Ordin 188/2004 –constituirea Registrului operativ naţional al bolilor profesionale şi a Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale având în vedere prevederile …Legii 90/1996. de stat sau private. ale Legii nr. 5 (1) Structurile medicale care participă la colectarea sistematică şi continuă a datelor privind bolile profesionale sunt: a)institutele de sănătate publică din Bucureşti. şi …ministrul sănătăţii emite următorul ordin: Art. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Lista oficială L. Art. din domeniul propriu de activitate.O. republicată. în toate formele lor de organizare.aeroporturile aflate în administrarea lor. precum şi la evaluarea factorilor de risc 43 . reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local. a hartilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune aferente acestora. b)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. reprezentând baza de date privind morbiditatea profesională. 1 Se constituie la nivelul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti Registrul operativ naţional al bolilor profesionale. precum şi limitele de competenta ale acestora 2. c)structurile de asistenţă medicală primară şi de specialitate. Art. laşi şi Timişoara.

acelaşi problematică este împărţită între mai multe instituţii ceea ce constituie un real impediment pentru personalul din aceste instituţii. 4. inspector de muncă Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj 44 . şi care prin natura lor pot afecta starea de sănătate a oamenilor. 9 Declararea cazului de boală profesională se face de către medicul de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pe fişa BP2. etc ar fi fost mult mai oportună. Art. Anexa nr. Concluzii Din păcate în actualul stadiu al legislaţiei din ţara noastră. care se trimite la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti – Secţia de medicina muncii. în cursul lunii în care s-a confirmat îmbolnăvirea. siguranţa clădirilor. în scopul prevenirii acestora şi asigurării unui mediu de muncă sanogen. O lege a limitării nivelului de zgomot unică. Zgomot peste LMA 28. Ovidiu Tiberiu NAGY. pe cele două componente esenţiale : -zgomote produse în interiorul clădirilor -zgomote produse în exteriorul clădirilor indiferent de sursa care îl produce. 1: Tabel cuprinzând bolile profesionale cu declarare obligatorie Boli ale urechii Hipoacuzie. surditate Substanţe chimice ototoxice 3.profesionali care au generat bolile profesionale. prezentată în anexa nr.

leaded to the increasing of the number and power of the noise and vibration sources. having as result a high noise and vibration pollution for many workplaces and extended areas. Introducere Dezvoltarea impetuoasă a industriei înregistrată în ultimele decenii. 1. afectează 45 .INTERDEPENDENŢA DINTRE ZGOMOT ŞI VIBRAŢII Drd. aerian. de impact. Cuvinte cheie: zgomot aerodinamic. Ing. magnetic. structural. clinical researches highlighted on statistical bases the fact that noise and vibration exceeding certain limits have negative medical effects by affecting the health and working capacity of the employees. vibraţii. a condus la creşterea numărului şi a puterii surselor de zgomot şi vibraţii. Cercetările ştiinţifice efectuate au pus în evidenţă faptul că zgomotul şi vibraţiile. ultrasunete. In the same time. as well as for the safety and quality of the products. The scientific researches emphasized the fact that noise and vibration. care depăşesc anumite intensităţi. Horia FIRON CORRELATION BETWEEN NOISE AND VIBRATIONS The strong industry development during last decades. exceeding certain intensity have negative consequences for the safety and operational characteristics of the installation and technical equipments situated in polluted areas. având ca urmare poluarea cu zgomote şi vibraţii a numeroase locuri de muncă şi chiar a unor zone foarte întinse.

care rezultă din scăderea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală a angajaţilor. [5] 46 . cercetările clinice au pus în evidenţă pe baze statistice faptul că zgomotul şi vibraţiile. cu efecte negative asupra siguranţei în exploatare şi asupra calităţii produselor. Pe de altă parte. care depăşesc anumite limite. Interferenţa dintre zgomot. scoaterea din circuitul productiv. 2. a scăderii calităţii produselor şi a degradării premature a elementelor componente ale acestora. pensionări premature ş. 3. la acţiunea dăunătoare a acestor forţe şi în fine acţiunea dăunătoare a ultrasunetelor în cazul expunerii la astfel de solicitări. ca urmare a îmbolnăvirilor şi accidentelor profesionale. se produc vibraţii care în anumite situaţii sunt percepute de om sub formă de trepidaţii. un scop de natură tehnică. în vederea evitării înrăutăţirii caracteristicilor funcţionale. care constă în înlăturarea aspectului de noxă socială. Metodele moderne de combatere a zgomotului şi vibraţiilor urmăresc atingerea a trei scopuri distincte: 1. 2. Pe plan social se constată o creştere rapidă a numărului de persoane expuse acţiunii nocive a zgomotului şi vibraţiilor. pe care îl prezintă poluarea cu zgomote şi vibraţii. ce constă în realizarea de instalaţii şi agregate care să elimine generarea de zgomot şi vibraţii peste limitele admise. temporar sau definitiv.nefavorabil caracteristicile funcţionale şi de siguranţă ale instalaţiilor şi agregatelor amplasate în zone poluate. generează în ultimă instanţă pierderi economice. a unui număr mare de angajaţi. prezintă efecte nocive cu grave consecinţe pe plan medico-sanitar prin afectarea sănătăţii şi capacităţii de muncă a angajaţilor. medico-sanitare şi cele sociale. un scop de natură medico-sanitară. a. Ambele aspecte. care constă în protejarea angajatului împotriva efectelor complexe provocate de aceste noxe. vibraţii şi ultrasunete Este cunoscut faptul că atunci când un corp se află în mişcare oscilatorie datorită unei forţe exterioare. precum şi sub formă de sunete. un scop de natură socială. [2] În conţinutul acestei lucrări ne referim la cei doi factori de risc şi confortul acustic. concedii medicale. starea de sănătate şi capacitate de muncă. efecte care afectează confortul fizic şi psihic.

acesta este generat de acţiunea unei forţe datorită ciocnirii. Frecvenţele sunetului emis în urma unei acţiuni de şoc depind de frecvenţele proprii de vibraţii ale corpurilor lovite. Astfel. corpul primeşte din exterior o anumită energie. polizoare. Dacă în urma acestei radiaţii se produce un sunet. Prin analogie cu nivelul acustic al zgomotului mărimile corespunzătoare vibraţiilor sunt date în tabelul următor: Zgomote Mărime Intensitate Nivel de intensitate Nivel de tărie Unităţi W / cm² dB fon Vibraţii Mărime Deplasare Viteză Acceleraţie Nivel de intensitate Nivel de tărie Unităţi cm cm / s cm / s² vibrar pal Zgomotele luând naştere ca urmare a vibraţiei unui corp. adică corpul radiază.când rigiditatea corpului este apreciabilă . Ca exemplu de surse sonore pot fi menţionate: vocea omenească.şi intensitatea sunetului depinde de natura materialelor din care sunt confecţionate corpurile care se ciocnesc de masa corpului care vibrează şi de dimensiunile acestuia. şi în general orice corp prin vibraţie generează sunete. în cazul zgomotului produs prin ciocnire. motoarele. rezultă că pot fi grupate în mai multe categorii în raport cu natura forţelor care produc aceste vibraţii. fiind independente de frecvenţa de repetare a şocurilor. difuzoarele etc. maşinile de stanţat. radiatorul acustic devine o sursă sonoră. Când zgomotul este produs de vibraţiile unui corp ca urmare a acţiunii forţelor de frecare care iau naştere atât la mişcarea de 47 . ca în cazul plăcilor şi barelor ale căror dimensiuni sunt mari în raport cu lungimea de undă a sunetului generat . sau în corp pot lua naştere unde de încovoiere când rigiditatea corpului este relativ scăzută. războaiele de ţesut. instrumente muzicale. În această categorie intră zgomotele produse de ciocanele de forjă şi ciocanele pneumatice.. în deplasarea lor prin mediu. iar undele acustice generate. ansamblul punctelor deplasându-se în faţă . O cantitate mai mare sau mai mică din această energie primită de corpul care vibrează este transferată mediului înconjurător. în urma căreia un corp poate vibra ca un tot. transportă la distanţă această energie.Pentru a putea vibra.intensitatea sunetului vitezei particulei corpului. planşeele supuse acţiunii de impact etc.

care este specific maşinilor electrice. le pun în vibraţie. vibrează pe frecvenţele sale proprii care vor determina spectrul zgomotului generat. denumit şi zgomot de sirenă este generat de scurgerea unui fluid între suprafeţe rigide. fixe (de exemplu. acţiunea dăunătoare a zgomotului asupra organismului omenesc este şi mai accentuată atunci când zgomotul este însoţit de vibraţii mecanice. În cazul zgomotului de jet. cu cât suprafeţele corpurilor sunt mai rugoase. în condiţii egale de frecvenţă şi intensitate. vâscozitate etc. ci acţionând asupra elementelor maşinii electrice. viteza curentului. a rotorului unei maşini) care atrage după sine variaţii de presiune. iar componentele radiale nu contribuie la efectuarea unui lucru mecanic util. cât şi la mişcarea de rotaţie a două corpuri. prelucrarea pieselor la raboteze. deosebindu-se mai multe situaţii: 48 . desprinderii turbioanelor de pe marginea arzătorului şi vibraţiilor aerului în focar. aceasta datorându-se şi apariţiei fenomenului de rezonanţă între vibraţiile proprii ale focarului şi vibraţiile generate de arzător. În cazul zgomotului magnetic. rotirea axelor în lagăre generează zgomot prin frecare. În spectrul unui asemenea zgomot predomină componentele de joasă frecvenţă 60 . de mărimea componentelor radiale ale forţelor magnetice depinde şi intensitatea zgomotului generat. Prin urmare. refularea aerului printr-o gură de ventilator). intensitatea sunetului produs depinde de coeficientul de frecare şi de reacţiunile normale dintre corpurile în contact. Zgomotul aerodinamic. analizele spectrale au pus în evidenţă şi existenţa unui spectru infrasonor şi ultrasonor.translaţie. Componentele tangenţiale ale forţelor magnetice dau naştere momentului (cuplului) total care produce lucrul util al motorului. generând zgomot.260 Hz. acesta depinzând şi de amortizarea internă a vibraţiilor corpurilor în trecere. având asperităţi mai pronunţate cu atât intensitatea zgomotului produs este mai mare. În toate cazurile. Deci. acesta se datorează forţelor periodice care se exercită în interspaţiul dintre stator şi rotor. precum şi scurgerea fluidelor datorită mişcării relative a suprafeţelor (de exemplu. Corpul pus în vibraţie în urma frecării. Rularea roţilor pe şine. Astfel. rotirea unei elice. forma spectrului zgomotului depinde de o serie de factori printre care dimensiunile şi forma conductei de scurgere a fluidului. zgomotul se datorează formării de turbioane în focar. de debit.

ca. iar vibraţiile acestuia sunt transferate aerului din încăperea vecină. în care acţionează simultan zgomote şi vibraţii de diferite frecvenţe şi spectre. Zgomotul aerian se produce atunci când surse sonore. deoarece atât zgomotele cât şi vibraţiile sunt mai puternice şi de durată mai mare. maşini de găurit etc. în raport cu alte sectoare sunt mai periculoase şi mai grave. motoare de avioane etc.). o maşină unealtă. tractoare. ciocane. răspunzând la frecvenţele foarte joase.cu amplitudini suficient de mari elementul de separaţie. aparatul vestibular este sensibil la acceleraţiile corpului şi la modificările de poziţii în câmpul gravitaţional. canalele de ventilaţie şi golurile din jurul conductelor instalaţiilor sanitare şi electrice. de exemplu. mai ales în situaţia în care zgomotul poate fi amplificat prin montarea agregatelor maşinilor-unelte. * mai există situaţii în care numai anumite părţi ale corpului omenesc sunt supuse la acţiunea directă a vibraţiilor produse de diferite maşini.). utilajelor industriale care vibrează. având intensităţi ridicate (maşini de prelucrare a metalelor sau a lemnului. poduri rulante etc.). Alte căi de acces ale zgomotului aerian. 49 . maşini textile. În aceste ultime situaţii corpul este supus la vibraţii prin contact direct cu corpurile solide în vibraţie. dau naştere la vibraţii care se propagă sub formă de unde în aerul înconjurător. Transmiterea zgomotului aerian între două încăperi separate între ele printr-un perete etanş are loc atunci când undele pun în vibraţii . fără luarea măsurilor necesare de atenuare a transmiterii vibraţiilor la elementele de construcţie ale clădirilor industriale respective. Astfel. cât şi datorită interacţiunii acestor două noxe. * o altă situaţie este aceea în care întregul organism este supus vibraţiilor produse de către maşini şi aparate care se mişcă împreună cu omul (autovehicule. în încăperi sunt deschiderile de uşi şi ferestre. Consecinţele asupra sănătăţii şi capacităţii de muncă a persoanelor care lucrează în industrie. instalaţii sau unelte (unelte pneumatice. în problemele de producţie împotriva zgomotului trebuie să fie soluţionat atât zgomotul aerian cât şi cel structural. Frecvenţele acestor vibraţii se află în limita inferioară a frecvenţelor audibile sau în domeniul infrasunetelor.* o primă situaţie este aceea în care omul se află în încăperi în care sunt în funcţiune diferite maşini şi instalaţii. De aceea. deschiderile din pereţi şi planşee.

ultrasunete. exceptând zgomotul şi vibraţiile o au şi ultrasunetele. la frecvenţele de la 1 la 20 Hz şi nivelul de intensitate de 143 dB. prin organul auditiv. cu frecvenţa cuprinsă intre 16 şi 16. Energia instantanee de vibraţie este în cazul impactului mult mai mare decât cea generată de sursele obişnuite de zgomot aerian. Zgomotul de impact este o formă de zgomot structural provocat de forţe care acţionează pe planşeele şi pardoselile din clădiri provocând vibraţii care se propagă prin medii solide. Din punct de vedere al acţiunii dăunătoare asupra organismului uman. oscilaţiile acustice se clasifică în: . la frecvenţele de la 10 la 20 Hz şi nivelurile de intensitate de 98 dB.infrasunete. Oscilaţiile acustice întâlnite în mediul industrial au. Oscilaţiile acustice care iau naştere în timpul funcţionării maşinilor şi agregatelor pot constitui factori nocivi pentru organismul uman.sunete. sunetele şi ultrasunetele se suprapun atât în ceea ce priveşte componenţa spectrului oscilaţiilor generate de maşini şi utilaje. Infrasunetele sunt prezente în numeroase locuri de muncă. Infrasunetele aparţin părţii inaudibile a spectrului sonor având frecvenţele inferioare valorii de 20 Hz.Zgomotul structural ia naştere. acesta este cazul şocului sau impactului în planşee şi pardoseli. planşeele şi pardoselile devin radiatori acustici care produc zgomot aerian în aerul dimprejur atunci când frecvenţa de vibraţie este mai mare decât 20 Hz. Zgomotul structural poate fi generat şi de maşinile şi instalaţiile din clădiri. [3] În mediul industrial.000 Hz. Dacă frecvenţa vibraţiilor este sub această limită se produc trepidaţii. aceste vibraţii sunt transformate în zgomot aerian audibil. Întâlnind în calea lor suprafeţe capabile să radieze energie acustică.103 dB. cu frecvenţa peste 16. Acestea apar în cazul funcţionării motoarelor cu ardere internă cu aprindere prin scânteie. de obicei. . a motoarelor cu reacţie. cu frecvenţa sub 16 Hz. de trântitul uşilor. Zgomotul structural poate fi redus dacă se întrerupe continuitatea traseului de propagare. la frecvenţele de la 5 la 20 Hz şi nivelurile de intensitate de 102 . gama frecvenţelor acustice interferând cu cea 50 .000 Hz. a motoarelor Diesel. atunci când sursa de vibraţii excită ea însăşi elementele construcţiei. Datorită undelor transversale care iau naştere. infrasunetele. Perceperea lor de către organismul uman. o importanţă deosebită. cât şi în privinţa acţiunii lor asupra organismului lucrătorului. . frecvenţe foarte variate.

ultrasunetele apar fie în compoziţia spectrului unor zgomote puternice. Cele mai periculoase sunt ultrasunetele de intensitate mare şi frecvenţă joasă care se amortizează puţin în aer şi se răspândesc în toată încăperea de lucru. Acţiunea biologică a ultrasunetelor variază în funcţie de caracteristicile acestora . muscular.şi de natura elementelor celulare sau a ţesuturilor expuse. Frecvenţa critică este socotită a fi cea de 22 .a ultrasunetelor. intensitate. endocrin. În industrie. Efectul chimic al ultrasunetelor se caracterizează prin declanşarea unor reacţii de oxidare şi degradarea macromoleculelor care conduc la denaturarea proteinelor. nu provoacă senzaţii auditive. afectând numai anumite organe sau sisteme. care au drept consecinţă „dilatarea” celulelor. Ţesuturile cele mai vulnerabile sunt cele neomogene. El este caracteristic pentru ultrasunete şi este cu atât mai mare cu cât ultrasunetele au o frecvenţă mai ridicată şi cu cât organele expuse au o structură mai compactă.frecvenţă. expunerea la ultrasunete provoacă scăderea numărului de leucocite. 51 . putând conduce la moarte. durată de timp . Acţiunea ultrasunetelor poate să fie generală.000 Hz). Ultrasunetele de intensitate mică şi frecvenţă ridicată sunt amortizate în mare măsură în aer şi. precum şi elementele constitutive ale celulelor.25. fie sunt generate de instalaţii special destinate acestui scop. degenerarea nucleelor celulare şi alterarea cromozomilor. Acţiunea biologică a ultrasunetelor se concretizează în efecte mecanice. sistemului nervos. Efectul mecanic se manifestă prin deplasări violente şi dezordonate ale moleculelor la nivelul protoplasmei celulare. sângelui. În literatura de specialitate se descrie acţiunea ultrasunetelor asupra organului auditiv.165 dB.5 kHz la intensităţi de 160 . imprimând anumite caracteristici mediului fizic ambiant. sau locală. În fine ultrasunetele de intensitate şi frecvenţă foarte mare au o acţiune generală asupra organismelor vii. Totuşi. Ultrasunetele se deosebesc de sunete prin faptul că. la fiecare loc de muncă predomină o anumită gamă. interesând întregul organism. epidermei etc. având o frecvenţă ridicată (peste 16. termice şi chimice. în mod practic nu au o acţiune nocivă asupra organismului uman. Efectul termic al ultrasunetelor se manifestă printr-o creştere generală a temperaturii organismului. La nivelul plasmei sanguine.

Şt.Bibliografie [1] Darabont. Ed. Vol.. Bucureşti. A. Ed. III.. 1980. Tehnică şi Enciclopedică.. Metode moderne privind combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria chimică. Protecţia omului în procesul muncii. Cacovean. Bucureşti. Ed.N Pece. 1985. H. Bucureşti. M. Ed. I. Şocuri şi vibraţii. N. Dăscălescu.. Vol. 52 . A. OID – ICM. IV. 2002. [6] *** Normele generale de protecţie a muncii. Tehnică. A. Pece.II. 1969. Chorles. [3] Mereţ. A... Bucureşti. AGIR.. Costin. Şt. Vol. 1984. [5] *** Ghid de protecţie a muncii. C. 2001 [2] Darabont.. Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă. Bucureşti. [4] Cyril.. E.

dar care de multe ori poate fi dezagreabilă şi nocivă. zgomotul este definit cel mai des ca un sunet nedorit. Elena BANU NOISE AT THE WORKPLACES IN THE FOOD INDUSTRY Noise is an air vibration which propagates producing an acoustic sensation which can be pleasant but in most cases is disagreeable and harmful. limita maximă admisă. this paper contains a series of actions to be taken in order to reduce the noise levels and to protect the human body from the hazardous effects of noise. 53 . Cuvinte cheie: zgomot. The obtained results were above the maximum admitted noise level for this type of work places with values ranging from 2 to 19 dB(A). measurements were conducted. Consequently. Marina STAN. factor de risc. Introducere Zgomotul este o vibraţie a aerului care se propagă. 1. provocând o senzaţie auditivă care poate fi plăcută. Aceste sunete pot fi definite ca vibraţii din aer care se propagă în unde acustice [1]. In order to evaluate the noise levels at work places in the food industry. boli profesionale.PREZENŢA ZGOMOTULUI LA LOCURILE DE MUNCĂ DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Dantes Nicolae BRATU. De asemenea. echipament de protecţie. leziuni auditive. Sunetul este senzaţia auditivă provocată de vibraţia acustică a particulelor unui mediu elastic în jurul unei poziţii de echilibru.

nervul auditiv şi căile spre diferitele structuri nervoase centrale. producându-se pierderea auzului. iar pentru anul 2015 se estimează că cifra va ajunge în jurul valorii de 700 de milioane. Adevărul este însă că zgomotul are un impact devastator asupra sănătăţii şi nu afectează doar persoanele care lucrează în industria oţelului. 3. cohleea sau melcul. O parte dintre acestea sunt atinse de o surditate ireversibilă. aeronautică sau în construcţii. Vibraţia sunetului este mai întâi canalizată către pavilion şi către canalul auditiv. În aceste condiţii. 2. de mai jos. urechea externă şi urechea medie. De asemenea. aşa cum se vede şi din figura 1. vom prezenta. care depăşesc 85 dB( A). Alcătuirea urechii Pentru o mai bună înţelegere a mecanismelor prin care zgomotele influenţează organul auditiv. Mecanismul transmiţător este compus din: 1. unele noţiuni elementare anatomo-fiziologice ale acestuia. Alte studii au arătat faptul că. Efectele zgomotului Se estimează că o treime dintre europeni (mai mult de 60 de milioane de oameni) sunt expuşi la zgomot aproximativ un sfert din timpul pe care îl petrec la serviciu.Zgomotul la locul de muncă este adesea privit ca un rău necesar şi. deoarece efectele lui nu sunt imediate. sistemul auditiv transmite sistemului nervos central informaţii cu privire la variaţiile de presiune din aer. ce reprezintă un fenomen care capătă o amploare din ce în ce mai mare în întreaga lume. 3. nu este considerat o prioritate în acţiunile de securitate şi sănătate in muncă [3]. ea întâlnind timpanul a cărui vibraţie o produce. şi în jur de 40 de milioane (echivalentul întregii populaţii a unei ţări) lucrează cel puţin jumătate din timp în zgomot. 54 . în Franţa mai mult de 2 milioane de persoane sunt expuse timp îndelungat la zgomote intense. urechea este afectată din ce în ce mai mult de zgomotul din mediul înconjurător. Astfel. de exemplu în educaţie sau divertisment. la locul lor de muncă. navală. 2. în lume sunt mai mult de 500 de milioane de oameni cu un anumit grad de hipoacuzie. ci şi milioane de oameni angajaţi în alte sectoare de activitate.

Alcătuirea urechii Prima componentă este reprezentată de un dispozitiv mecanic de egalizare a impedanţei. nicovala şi scăriţa). Timpanul (membrana) separă complet urechea externă de cea medie (ambele fiind umplute cu aer). sunete cu frecvenţe între 18 şi 20. urechea medie are rolul de a transporta energia sonoră dintr-un gaz într-un lichid. 55 . asupra stării psihice sau asupra înţelegerii vorbirii şi a comunicaţiilor sonore. traumatismul acustic. atunci. Acest lanţ transmite sunetele către urechea internă (plină cu lichid). Dacă sunetele prezintă caracteristici defavorabile în frecvenţă şi intensitate apar. Apoi urechea internă transformă undele sonore în impulsuri nervoase. în general. undele longitudinale intră în conductul auditiv extern a căror energie se pierde în pereţii canalului şi în membrana timpanică. A doua componentă reprezintă sediul excitării ţesutului nervos.Fig. generală. Deci. randamentul scăzut. care transmite variaţiile de presiune ale aerului spre lichidul cohlear. Deci. asupra sistemului nervos central: oboseala. 1.000 Hz. sunetul este definit ca o vibraţie acustică capabilă să producă o senzaţie auditivă. Deci. efecte nocive asupra celulelor auditive cum ar fi: oboseala auditivă. Normal urechea umană poate recepţiona. Conductul auditiv extern este ca un tub închis astfel încât presiunile sonore sunt mai mari la extremitatea închisă de timpan. Pe faţa timpanului dinspre urechea medie se află cele trei oscioare care formează lanţul oscicular (ciocanul.

4. un sunet supărător. De regulă auzul revine după o perioadă de recuperare mai scurtă sau mai lungă. ceea ce face ca persoanele sensibile să prezinte riscul unor 56 . Cu toate acestea. Expunerea la zgomote puternice într-o perioadă scurtă de timp poate determina diminuarea temporară a sensibilităţii acustice. Pe lângă faptul că zgomotele pot cauza leziuni ale aparatului auditiv. astfel. În plus zgomotele pot împiedica sau îngreuna comunicarea. Percepţia zgomotului de către organism Zgomotul este o vibraţie acustică fără componente bine definite. el lezează urechea şi produce surditate. Zgomotele constituie deseori un important factor de suprasolicitare în mediul de muncă. cu atât mai repede apar leziunile auditive. ceea ce se soldează cu o diminuare definitivă a auzului. O astfel de leziune a aparatului auditiv are caracter permanent şi nu poate fi vindecată. Expunerea îndelungată la zgomote cu nivel de presiune acustică din clasa A. depăşind 87dB. În cazul expunerii îndelungate la zgomote puternice pot apărea leziuni la nivelul cililor situaţi în urechea internă.Perceperea zgomotului Zgomotul este perceput selectiv de analizatorul auditiv. implică riscul unor leziuni auditive. sensibilitatea individuală variază puternic. ele sunt percepute deseori ca deranjante. 2). Variaţii rapide = frecvenţă ridicată = zgomot ascuţit Variaţii lente = frecvenţă slabă = zgomot grav Figura 2. la o anumită intensitate. sau pot atenua alte sunete pe care dorim să le auzim. un sunet neregulat sau mai multe sunete de frecvenţe diferite care se suprapun (Fig. Cu cât zgomotul este mai puternic.

În 57 . Acufenele (ţiuitul continuu în urechi) pot indica totuşi existenţa unor leziuni auditive. participarea funcţiilor unor organe. persoanele afectate de hipoacuzie sunt conştiente de afecţiunea de care suferă într-un stadiu destul de avansat. oricât de simple ar fi activităţile la care este supus omul. În aceste condiţii. zgomotele îi pot împiedica pe salariaţi să se concentreze asupra unei sarcini. Pentru a putea comunica cu voce tare într-un mediu cu zgomote de peste 70 dB(A) trebuie să stăm la cel mult 1 m depărtare de interlocutor. constituind astfel un factor care îngreunează buna desfăşurare a activităţii. Un alt dezavantaj pe care îl prezintă zgomotele este acela că ne împiedică să percepem alte sunete. Organismul uman este cel mai complex mecanism. dar suficient de puternice. cu condiţia ca auzul acestuia să fie perfect. Un risc deosebit de leziuni auditive îl constituie aşa-numitele “zgomote sub formă de impulsuri”. Chiar şi o diminuare moderată a sensibilităţii auditive poate fi deranjantă întrucât determină dificultăţi de comunicare. Zgomotele pot reprezenta şi un risc indirect de accidentare. întrucât se obişnuiesc treptat cu diminuarea acuităţii auditive. ca structură şi funcţionalitate din univers şi este cunoscut că toate funcţiile lui sunt coordonate. La zgomote cuprinse între 95 şi 100 dB(A). sisteme şi aparate în funcţie de caracteristicile muncii şi condiţiile în care aceasta are loc. pentru efectuarea ei. Astfel. Se ştie că întreaga activitate productivă se desfăşoară în timp şi spaţiu într-un anumit mediu de muncă. conduse şi controlate de sistemul nervos. Expunerea la pocnituri izolate. posibilităţile de a comunica într-un mediu zgomotos sunt reduse. de exemplu cele emise de un vehicul care se îndreaptă spre noi. În aceste cazuri scad sensibil şi posibilităţile de a percepe semnale acustice de avertizare. prin muncă. Pe lângă faptul că pot provoca leziuni ale aparatului auditiv. când individul poate fi deranjat de faptul că mai multe persoane vorbesc în acelaşi timp. poate provoca apariţia unei leziuni auditive definitive. Acest lucru este mai uşor de observat în cazul discuţiilor în grup. munca solicită din partea organismului uman. mediul de muncă conţine factori de risc care perturbă atât derularea procesului muncii cât şi condiţiile de securitate şi sănătate. trebuie să ţipăm pentru a ne face auziţi.leziuni auditive chiar şi în cazul expunerii îndelungate la zgomote cu un nivel acustic sub 87 dB (A). De obicei. De asemenea zgomotele pot fi percepute ca obositoare şi deranjante. de exemplu zgomotele de impact. În acest sens.

Riscul biologic este determinat de prezenţa unor microorganisme aflate în suspensie în aerul de la locurile de muncă. există o participare fizică şi neuropsihică din partea omului. biologici şi cei cu caracter special al muncii respective. chimice. a vaporilor. aerian sau izolat. biologice şi psihosociale în care executantul îşi desfăşoară activitatea. etc. de exemplu: mediul subteran. virusurile. chimici. a aerosolilor toxici sau caustici. Mediul de muncă este constituit din totalitatea condiţiilor fizice. Caracterul special al mediului de muncă determină factori proprii de risc. precum şi a pulberilor în suspensie în aer. ciupercile. Factorii fizici cu efect nociv asupra sănătăţii sunt zgomotul. Factorii chimici se referă la prezenţa la locurile de muncă a gazelor. Starea de sănătate a salariaţilor. oricât de uşoară ar fi. protozoarele. subacvatic. Astfel. acesta conţine factori de risc şi anume: fizici.fiecare activitate. munca în condiţii de expunere la microclimat cald nefavorabil. Tabel 1 Anii de observaţie 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Total cazuri 1506 1562 1875 2031 2015 2060 1828 1802 1576 2200 1723 Boli profesionale determinate de zgomot 56 50 56 159 337 395 211 386 696 892 292 58 . radiaţiile ionizante şi neionizante. vibraţiile. a gazelor sau vaporilor inflamabili sau explozivi. mediul acvatic. Vom prezenta mai jos situaţia îmbolnăvirilor profesionale în Romania pentru perioada 1992-2002. în orice ţară are consecinţe directe atât asupra economiei naţionale cât şi a celei mondiale. cum ar fi: bacteriile. . richeţii. Virusurile hepatice B şi C. infecţia cu HIV/ SIDA şi tuberculoza în special la personalul medico-sanitar.

şi în precizia mişcărilor precum şi unele tulburări 59 . tulburări ale atenţiei. • piese sau gaze în mişcare rapidă (ventilatoare). Astfel. sala maşini. Traumatismul de zgomot apare la o intensitate foarte mare a zgomotului (încercări de motoare. centrală aer). astenia. ceea ce este foarte îngrijorător. insomnia. Astfel. nu se pot percepe semnalele acustice tehnologice sau de securitate a muncii sau asculta cum funcţionează utilajele. apoi în ramura construcţiilor de maşini şi al extracţiei minereurilor neferoase. Efectele asupra urechii depind de intensitatea şi durata de acţiune ale acestuia. Zgomotul acţionează asupra întregului organism pe cale nervoasă şi endocrină. zgomote şi dureri în urechi. Asupra organismului uman zgomotul are o acţiune specifică la nivelul urechii şi a acţiune generală. • maşini pneumatice care produc sunete cu bandă largă de frecvenţă. care constă în reducerea acuităţii auditive pe parcursul lucrului şi revenirea acesteia la normal după câteva ore. explozii) şi se manifestă prin senzaţie de ameţeală. • turbulenţa fluidelor. apare iritabilitatea. în cazangerii. Astfel. etc. Cea mai des întâlnită este hipoacuzia (scăderea auzului şi surditatea profesională cu producerea de leziuni la nivelul urechii după un număr de ani de muncă în zgomot). pe lângă metalurgie şi construcţii este o generatoare de zgomot mult şi nociv care depăşeşte în mod constant limita admisibilă de 87dB(A). Deşi. Un alt efect este oboseala auditivă. înfundarea şi chiar perforarea timpanului. se poate produce acoperirea sau mascarea unor sunete sau zgomote necesare desfăşurării activităţii în bune condiţiuni: ne se poate înţelege vorbirea pentru comunicarea interumană. Cele mai multe cazuri de îmbolnăvire profesională au fost declarate în domeniul metalurgiei. vom enumera mai jos unele surse de zgomot din acest domeniu care sunt destul de numeroase: • maşini rotative sau alternative ce produc sunete în care predomină componentele periodice. ceea ce poate duce la accidente de muncă sau avarii. • frecări. astfel că bolile legate de zgomot sunt pe primul loc în ţara noastră şi sunt într-o continuă creştere.Se observă. De exemplu 15-20 de ani de lucru în secţiile de sablare (cele vechi). industria alimentară nu deţine locul 1 la această categorie totuşi.

rară. poate ocaziona deteriorări considerabile: luxaţia oscioarelor din urechea medie. 5. Ea poate fi provocată de o expunere scurtă dar violentă la zgomote foarte puternice.C. Zgomotul. la nivelul unităţilor economice. dar recunoscută ca accident de muncă. S. Viti-Vinicola Târgul Bujor ( la locul de muncă-ambalare). a nevrozelor duce la scăderea capacităţii de muncă favorizând producerea de greşeli în muncă şi inclusiv a accidentelor de muncă. Din numărul total de muncitori care executau operaţiile generatoare de zgomot. la societatea comercială de viticultură şi vinificaţie. În industria alimentară din judeţul Galaţi din anul 1990 şi până în prezent a fost înregistrat un caz de boală profesională. Expunerea personală zilnică la un zgomot ce depăşeşte aceste limite poate determina apariţia unor modificări auditive care. contribuie la apariţia hipertensiunii arteriale. 60 . doar circa 15 % purtau echipamentul de protecţie împotriva zgomotului. şi poate antrena o surditate definitivă distrugând imediat şi iremediabil celulele urechii interne. dermatită. în cazul unei expuneri pe termen lung. pot deveni ireversibile. a unor acţiuni de combatere care au ca scop modificarea nivelului de zgomot receptat şi perceput de angajaţi astfel încât acesta să se încadreze în limitele prevăzute. O explozie. poate provoca un accident de muncă şi avem atunci de a face cu cazul surdităţii traumatice. Apare întrebarea zgomotul poate provoca un accident de muncă ? Răspunsul este da. În tabelul 2 sunt prezentate rezultatele investigaţiilor sonometrice la locurile de muncă în perioada 2004 – 2005: Toate aceste valori au fost înregistrate din măsurătorile efectuate la operaţia în sine cât şi pe căile de acces. e adevărat. hemoragie internă etc. Determinări sonometrice Reglementările naţionale actuale precum şi numărul mare de cazuri de boli profesionale determinate de expunerea la zgomot impun întreprinderea de către toţi specialiştii care sunt implicaţi în asigurarea măsurilor de prevenire. de exemplu.de vedere. aceasta nefiind determinată de zgomotul de la locul de muncă. de asemenea.

A.2 .6 Min: 71.4 – 85 dB 105.A.7 Min: 68.A.6 – 86 dB 85. Zahărul S.C.6 Min: 83 Min:82. .3 Min: 77.4 – 93.87.Centrală frig . Velpitar S. Braunion Constanţa Nr.3 – 106 dB 98.Lieşti .6 109 - 100 94 Rezultatul investigaţiilor sonometrice la locurile de muncă în perioada 2004–2005 la S.3 .A.Tabel 2 2004 Unitatea Loc de muncă verificat S.2 .Combavipor S.Centrală aer S.C. condiţionare 2005 Valoare înregistrată 83.C.0 – 78. Prutul S.3 Max:87.A.curăţătorie grâu S. Bujor -Sală fermentare S. Galaţi -Microdozare -Macrodozare S.C. crt.C.C.C.Rafinare.3 .78 dB 77.A.7 dB 82.4 dB 87.C.C. Martens S.8 dB Rezultatele altor determinări sonometrice sunt prezentate în următorul tabel (tabel 3): Agentul economic S.-Sibiu S.Mară grâu. Braunion Constanţa Tabel 3 Nivelul de zgomot la locurile de muncă cercetate dB(A) Centrala Moară Centrală Centrală Îmbuteliere de frig măcinare aer termică Pet malţ Max:86. Locul determinării Valori înregistrate Clasa de zgomot dB(A) Durata în ore pe săptămână Nivelul echivalent continuu dB(A) Tabel 4 Nivel maxim admisibil dB(A) 1 2 3 etichetare spălare ambalare 95 94 95 404 404 404 94 94 94 90 90 90 61 .5 dB 71. Vitivinicola-Tg. Trei Stejari S.1 Max:95 Max:89. Galaţi .99.valţuri . Tecuci .8 dB 92.Secţia Prese Valoare înregistrată Loc de muncă cercetat S.3 Max:87.88.

a activităţilor generatoare de presiuni acustice şi semnalizarea prin afişaje corespunzătoare.A se constată depăşiri între 4-19 dB.dotarea salariaţilor cu antifoane. cât şi celor care nu le produc ci participă la alte activităţi. să întocmească şi să pună în practică un program de măsuri de natură tehnică sau organizatorică a muncii menite să reducă expunerea la zgomot. un material pentru instruirea angajaţilor. . de către conducătorii locurilor de muncă şi a tuturor participanţilor la activităţi generatoare de zgomot. Fig. Consecinţele zgomotului asupra organismului: hipoacuzie. angajatorul a fost obligat să identifice cauzele nivelului ridicat. s-a redactat din Normele Generale de Protecţie a Muncii ediţia 2002 [2]. s-a impus obligatoriu şi imediat eliminarea. clasa de probabilitate 6.M. 4). 3. iar la locurile de muncă unde nivelurile de zgomot ating sau depăşesc 105 dB(A) s-a instalat panoul de interzicere şi cel mai important conştientizarea executanţilor privind necesitatea utilizării corecte şi consecvente a antifoanelor ( Fig.amplasarea unor panouri fonoabsorbante.zgomotul este un factor de risc de îmbolnăvire profesională. să prevadă supravegherea medicală a angajaţilor şi să-i informeze despre nivelul ridicat şi măsurile luate. pe cât posibil. dependent de mediul de muncă.Comparând valorile înregistrate cu L. Faptul că măsurătorile expunerii la zgomot a angajaţilor au scos în evidenţă niveluri de expunere peste 87 dB(A) sau când valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa. S-a stabilit: clasa de gravitate: 2. Atunci. a tuturor zonelor zgomotoase. În urma efectuării evaluării nivelului de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională s-a constatat că în secţia îmbuteliere bere la sticle . 62 . surditate. şi a rezultat nivelul de risc 2. Ca măsuri de securitate pentru diminuarea riscului (zgomotul) s-au propus: . În acest sens. inclusiv cele temporare. situate în apropiere sau în trecere pe lângă acestea (tabelul 5).

609 Expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat este definitîă în art. de asemenea. Este. 63 . Acolo unde expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat depăşeşte 85 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa. Explicaţii Tabel 5 Art. Art.M.Fig. 4 Intrarea interzisă persoanelor neautorizate Expunere la noxe – zgomot Art. trecerea de la o activitate zgomotoasa la alta mai putin zgomotoasă sau trecerea de la un loc de munca zgomotos la altul mai putin zgomotos din cadrul aceleiaşi zile de muncă pentru un angajat sunt luate în considerare prin efectuarea unei medii zilnice astfel încât efectul auditiv să fie similar. posibilă existenta chiar a unei zile cu media de peste 85 dB(A). 593 al NGPM si este dependentă de suprapresiunea acusticaă exercitată de zgomot asupra organelor auditive ale angajatului şi de timpul total zilnic cât el este expus la aceasta suprapresiune. dar pe durata întregii zile media nu trebuie sa depăşească 85 dB(A). 608 Art. condiţia fiind că în saptămâna respectivă media să nu depăşească 85 dB(A). N.G. P. Valorile instantanee ale presiunii acustice (specifice fiecarui loc de muncă). 3 Fig. Deci este posibilă şi abordarea episodică a unui proces mai zgomotos. 594 Conţinutul cerinţei Limita maxim admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la zgomot este de 87dB(A) Acolo unde expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat depăşeste 80 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa angajatorul trebuie sa pună la dispozitia angajaîilor echipamente individuate de protecţie împotriva zgomotului. purtarea echipamentului individual de proteîtie împotriva zgomotului este obligatorie.

610. trebuie sa fie marcate cu panouri care să arate că purtarea echipamentului individual de proteîtie împotriva zgomotului este obligatorie conform Prescripîiilor Minime pentru Semnalizarea de Securitate şii/sau Sănătate la locul de muncă. 598 Orice eşantionare trebuie sa fie reprezentativa pentru expunerea personala zilnica la zgomot a unui angajat. Art. deci fără a lua in considerate efectul echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului cu care acesta este dotat (ca si cum angajatul expus). cioplirea pe suprafata tablelor. Prin limitarea valorii maxime instantanee a presiunii acustice. 597 Pentru identificarea angajaţilor si a locurilor de muncă ce se încadrează în prevederile prezentelor norme trebuie efectuate măsurări de zgomot periodic sau ori de cat ori au loc modificări la locul de munca. Metodele si aparatura utilizate trebuie sa fie preponderente in special în ceea ce priveşte caracteristicile zgomotului care trebuie măsurat. căderea tablelor. procese tehnologice ca îndreptarea tablelor prin batere cu ciocanul. Art. 605.Art. Expunerea personală zilnică a unui angajat trebuie măsurata la nivelul si în exteriorul urechii angajatului (a se vedea art. măsurarea trebuie făcută pe parcursul unei întregii zile aleasă reprezentativ (şi nu doar momentan sau pentru o perioadă scurta de timp). Norma limiteaza însa şi şocurile de presiune acustică rezultate din aplicarea unor procese (de tipul lovirii unei table cu ciocanul). În SNDG. la fiecare loc de munca reprezentativ unde se desfaşoară procese evident zgomotoase şi pentru diferitele tipuri de angajaţi care sunt prezenţi permanent sau intră episodic pe perioada proceselor zgomotoase. Deci este vorba de o expunere posibilă în cazul în care nu se iau masuri de eliminare/reducere a zgomotului sau de izolare a angajatului fata de zgomot. Ţinând cont de definitţia expunerii personale zilnice a unui angajat. 64 . 614. 593). cherneruirea. se acceptă depăşirea limitei maxime pe durata unei zile de lucru cu condiţia că expunerea saptămânală medie la zgomot a acelui angajat să nu depăşească limita maximă admisă Art. 617 din NGPM). factorii de mediu si caracteristicile aparaturii de măsurare. redat mai jos). 615. polizarea pneumatica. durata expunerii. atunci angajatii nu sunt expusi şi nu mai sunt necesare măsurile tehnice de reducere a nivelului de zgomot sau măsurile organizatorice de supraveghere medicală (prevazute în caz contrar de art 603. 607. 616. având însă grija si ca ceilalti angajati din zonă să se protejeze înainte de a începe procesul tehnologic zgomotos. Dacă angajatul se protejează printr-un echipament individual corespunzator (a se vedea art. funcţionarea compresoarelor/motoarelor cu piston şi altele asemanatoare sunt generatoare de zgomot excesiv faţă de limitele menţionnate. 618 În cazul locurilor de muncă unde expunerea la zgomot a unui angajat variază considerabil de la o zi de lucru la alta. 605 Locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB(A) sau unde valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate depăşeşte 200 Pa. 606. 611. Rămân însă obligatorii măsurile de avertizare şi i de limitare a accesului în zonele zgomotoase impuse de art.

tehnici fonoabsorbante. conducătorului direct o informaţie obiectivă privind pericolul concret de îmbolnăvire profesională pentru angajaţii subordonaţi. Acţiunea de conştientizare are rolul de a oferi. pe care angajatorul o repartizează acestora precum şi o informaţie obiectivă privind eficacitatea măsurilor stabilite în unitate şi puse la dispoziţia angajaţilor prin intermediul conducătorului direct al locului de muncă.). astfel. Măsuri de combatere a zgomotului În vederea eliminării efectelor negative a acţiunii zgomotului asupra sănătăţii angajaţilor sunt luate următoarele măsuri: • Reducerea zgomotului la sursă. Absorbţia zgomotelor produse în incinta în care se lucrează (atelier.materiale poroase (spume poliuretanice cu pori deschişi minerale expandate rigide cum este spuma de argilă) . . hală. . modelele fiind alese împreună cu personalul afectat. nivelul de zgomot la urechea persoanei este sub 80 dB(A) Pentru ca zgomotul să nu aibă efect nociv asupra sănătăţiii unui angajat. 65 .Art. ceea ce trebuie demonstrat pe baza: caracteristicilor tehnice ale echipamentului existente în certificatul cu care. • Acţiuni asupra propagării undelor acustice 1. trebuie achiziţionat şi a măsuratorilor concrete de la locul de muncă. Ele sunt considerate potrivite si adecvate. Echipamentele individuate de protecţie împotriva zgomotului trebuie sa fie adaptate pentru fiecare angajat şi pentru conditţiile sale de muncă. dacă atunci când sunt purtate corect. 610 Angajatorul trebuie sa asigure un număr suficient de echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului. în primul rând. creat de fiecare activitate. luând în considerare securitatea si sănătatea sa. . 6. adică prin acoperirea acestora cu materiale fonoabsorbante cum ar fi : . este necesar ca purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului să conducă la o atenuare a zgomotului în interiorul urechii sale până la nivelul de 80 dB(A). etc.materiale fibroase (vata de sticlă) .materiale cu celule închise (polistiren expandat).tratamente fonoabsorbante ale pereţilor despărţitori. Se poate realiza prin: .

bleu. în mod permanent. Ele sunt considerate potrivite şi adecvate dacă atunci când sunt purtate corect. Ca echipamente de protecţie individuală se pot utiliza antifoanele care sunt la nivelul urechii şi care pot atenua sau bloca selectiv percepţia zgomotului. 4. de abia atunci se vor folosi mijloace de protecţie individuală şi se va asigura supravegherea medicală profilactică a muncitorilor. Dacă nu se poate asigura reducerea zgomotului şi a vibraţiilor la valorile limită admise. Culoarea ca factor al mediului înconjurător poate influenţa favorabil munca omului prin efectele pe care le are asupra organismului său. se recomandă.în locuri cu zgomot cum ar fi halele. strălucitoare. . 3. pastel): vernil. care duce la somnolenţă. se recomandă culori mai vii: ocru.în locurile cu zgomot slab. deoarece au o mare capacitate de izolare fonică. (bumbac. galben ivoar.protejarea angajaţilor prin izolare în cabine sau boxe fonoizolante. culori odihnitoare (tonuri reci. atelierele. nu sunt eficiente decât dacă 66 . de obicei. nivelul de zgomot la urechea angajatului este sub 80 dB(A).2. Aceste antifoane pot fi de tip intern. materiale plastice) care se introduc şi se mulează în conductul auditiv extern sau pot fi exterioare. Se pot adopta următoarele soluţii : .carcasarea sursei de zgomot. făcând posibilă percepţia vorbirii. .Îndepărtarea angajaţilor de echipamentele tehnice zgomotoase. . se vor evita culorile vii. Angajaţii trebuie să fie învăţaţi să utilizeze corect echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului. cauciuc. sub formă de căşti. pale. Căştile se folosesc. bej deschis. . Folosirea unei culori adecvate mediului de muncă. . în vederea atenuării acestei senzaţii de zgomot. la zgomote mai intense.dispunerea între sursa de zgomot şi angajaţi a unor ecrane acustice.Limitarea duratei de expunere a angajaţilor la zgomot. Asigurarea izolaţiei acustice a incintei care se realizează prin: interpunerea unui obstacol în propagarea zgomotelor. dar continuu şi monoton. în special cele mai simple şi mai economice. Echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului. Organizarea muncii prin: . care acoperă urechea în întregime.

Utilizatorul trebuie să fie informat. condiţii bune de muncă. fără cască sau antifoane interne. (deoarece în acest moment. zgomotul acţionează asupra activităţii mentale ca un excitant stupefiant. Înlăturarea echipamentelor individuale de protecţie.sunt purtate corect. Apoi se face şi o urmărire a adaptării noilor angajaţi. conform instrucţiunilor şi normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii. 67 . curată şi sigură. Deci. în majoritatea timpului de expunere la zgomot. măsurile de izolare fonică aplicate în unele secţii duc la diminuarea numărului de accidente de muncă. care agravează oboseala. De aceea. Supravegherea medicală profilactică completează măsurile de protecţie împotriva zgomotului şi se realizează prin examenul medical la angajare şi prin controlul medical periodic precum şi ori de câte ori este acesta necesar. 15 minute pe zi. Numărul mari de hipoacuzii profesionale declarate. boala devine ireversibilă. În acest caz. situaţia hipoacuziei profesionale declarate şi tratată ulterior corespunzător. În încheiere putem spune că angajatorii trebuie să aibă mereu în vedere faptul că interesul şi motivaţia în muncă constituie un stimulent puternic pentru buna realizare a muncii şi are un rol important în reducerea solicitărilor de orice natură la locul de muncă. remuneraţie bună. zgomotul constituie o sursă permanentă de accidente şi prin faptul că în timpul lucrului conversaţia este dificilă. timp de muncă convenabil. uneori cu efecte ireversibile. chiar şi pentru scurtă durată. siguranţa locului de muncă. În concluzie. denotă preocuparea medicilor de medicina muncii în depistarea precoce a acestei afecţiuni invalidante prin ireversibilitatea deficienţelor de auz apărute. nivelul de expunere de 85 dB(A) va fi depăşit pentru orice angajat care rămâne. mascând-o şi de cele mai multe ori produce boli profesionale. o cât de mică eroare în perceperea unui cuvânt poate conduce la o manevră greşită care. Astfel.economică şi anume: posibilităţi de avansare. în concluzie muncă uşoară. De exemplu. posibilităţi de a pune în aplicare idei proprii. este o soluţie mult mai indicată. deoarece atunci nu se mai poate face nimic. asupra utilizării corecte a echipamentului individual de protecţie şi a întreţinerii sale. la rândul ei. Aceşti factori ai motivaţiei sunt de natură social . faţă de situaţia instalării surdităţii profesionale. se mai poate face ceva în vederea ameliorării). poate determina un accident. perfecţionare profesională. în apropierea unui echipament tehnic al cărui nivel de zgomot este de 110 dB(A). face să dispară protecţia pe care acest echipament o asigură.

2004. 2002. Inspecţia Muncii. Inspector de muncă. pag. ed. Direcţia de Control Securitate şi Sănătate în Muncă Dr. Norme Generale de Protecţie a Muncii. Bibliografie [1] Estimation du risque auditif attribuable à la musique pour les professionnels du monde du spectacle. inspector de muncă. ec. Direcţia de Control Securitate şi Sănătate în Muncă 68 . Ing. Bucureşti. 2002. Marina STAN. [2] Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei. Ing.Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la zgomot. NS 239. Inspector General de Stat Adjunct. ing Elena BANU.7. ed. 172-179 [3] Inspecţia Muncii . Inspecţia Muncii. Direcţia de Control Securitate şi Sănătate în Muncă. pag 1-68. Inspecţia Muncii. 29 p. Bucureşti. Bucureşti. Dantes Nicolae BRATU.

Cadrul juridic Prin Legea nr. aceste hotărâri de guvern sunt următoarele: HG 457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune modificată prin HG 1514/2003. 4. a proprietăţii şi a mediului. Pentru domeniile la care Inspecţia Muncii este stabilită ca organ de control. Detalierea prevederilor Legii pe domenii se face prin hotărîri de guvern. echipamente individuale de protecţie. Victor BOLCHIŞ Cuvinte cheie: supravegherea pieţei. aşa cum este prevăzută în actele normative în vigoare” [1. se pun bazele legale pentru activitatea de supraveghere a pieţei prin prisma calităţii de securitate a produselor. 2]. cerinţe esenţiale. maşini industriale. în vigoare”. 503/2003 şi prin Legea nr. lit. 69 . c]. zgomot în exteriorul clădirilor. reducere expunere la zgomot. Legea defineşte un număr de 27 domenii reglementate pentru care produsele „se introduc pe piaţa şi/sau se pun în funcţiune numai dacă satisfac cerinţele esenţiale. cerinţa esenţială ca fiind „cerinţa care are în vedere protecţia sănătăţii. [1.SUPRAVEGHEREA PIEŢEI – MODALITATE DE REDUCERE A EXPUNERII LA ZGOMOT Dorel PĂTRAŞCA. instrucţiuni. printre altele. modificată prin Legea nr. protecţia animalelor domestice. art. 406 din 11 octombrie 2004. 1. de asemenea. dacă conformitatea lor a fost evaluată conform procedurii de evaluare aplicabile şi dacă poartă marcajul de conformitate potrivit prevederilor prezentei legi şi ale reglementărilor tehnice aplicabile. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformităţii produselor. art. securitatea utilizatorilor. Legea defineşte.

HG nr. pentru domeniul „7. 39 din 30 ianuarie 1998 completată şi modificată prin Legea nr. Echipamente de joasa tensiune” (hotărârea de guvern preia Directiva Consiliului 73/23/EEC cu privire la echipamentele electrice utilizate la joasă tensiune. având un caracter general de aplicabilitate pentru fiecare domeniu. amendată de Directiva Consiliului 93/68/EEC). Aceste cerinţe esenţiale sunt stabilite ca nivel minim pentru calitatea de securitate a produselor. 752/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţa a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive. Conform acestei ordonanţe. De asemenea. HG nr. pe care trebuie să le îndeplinească produsele. pentru domeniul „6. Emisiile de zgomot în mediu produse de către echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor” (hotărârea de guvern preia Directiva Consiliului nr. Medii potenţial explozive” (hotărârea de guvern preia Directiva Consiliului 94/9/CE cu privire la echipamentele şi sistemele de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţiale explozive). ele. Maşini industriale” [hotărârea de guvern preia Directiva Consiliului 98/37/CE cu privire la echipamentele tehnice (maşini) utilizate în medii normale]. Detalierea cerinţelor esenţiale se realizează prin standardele de securitate. cerinţele esenţiale aferente fiecărui domeniu. Dar „Aplicarea unui 70 . 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. Echipamente individuale de protecţie” (hotărârea de guvern preia Directiva Consiliului 89/686/CEE cu privire la echipamentul individual de protecţie). Acestea pot fi standarde naţionale şi standarde armonizate cu aplicabilitate în toate statele Uniunii Europene. aplicarea standardelor naţionale are un caracter voluntar. pentru domeniul „14. printre altele. 2000/14/CE pentru armonizarea legilor Statelor Membre privind zgomotul emis de echipamentele utilizate în aer liber). HG 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale. pentru domeniul „26. Hotărârile de guvern respective conţin.pentru domeniul „1. în forma sa actualizată. au un grad de detaliere redus. HG nr. Activitatea de standardizare naţională este reglementată de Ordonanţa de Guvern nr. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. 177 din 9 iunie 2005. 355 din 6 iunie 2002 şi prin Legea nr.

pct. până la această modificare. standardele de securitate europene armonizate nu fac altceva decât să detalieze cerinţele esenţiale precizate în anexele la Directive. prin Legea nr. De fapt. pe întreg teritoriul. art. era obligatorie respectarea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate precizate în hotărârile de guvern respective (sau în anexele la Directive). fără a trata în mod explicit problema calităţii de securitate standardizate a echipamentelor tehnice şi a echipamentelor individuale de protecţie destinate procesului muncii la punerea lor pe piaţă.standard naţional poate deveni obligatorie. Solidarităţii Sociale şi Familiei recunoaşte caracterul voluntar al standardelor naţionale menţionate în reglementările proprii dar precizează că acest caracter voluntar se referă la lipsa îngrădirilor pentru aplicarea unor cerinţe de securitate şi sănătate superioare celor din standarde. Respectarea lor reprezintă respectarea cerinţelor esenţiale într-o mai profundă cunoaştere a conţinutului lor. 194/2005.” [2. Ministerul Muncii. 71 . înlătură această lacună. art. 7. nivelului de securitate prevăzut de standardele aplicabile” [6. 6 şi 10]. a sănătăţii şi a securităţii persoanelor fizice. 1]. 1. art. echipamentele tehnice şi echipamentele individuale de protecţie „trebuie să corespundă prevederilor legislaţiei în vigoare. 2]. al. dar tot ca nivel minim al calităţii de securitate. Tocmai de aceea. Aceste două acte normative se referă însă doar la problematica tratată în Normele Generale de Protecţia Muncii bazate pe Legea Protecţiei Muncii [5]. 2]. Cu alte cuvinte. numai conform prevederilor unei reglementări tehnice adoptate. fără limitarea aplicării unor nivele superioare. cerinţele din standarde referitoare la securitatea şi sănătatea muncii „reprezintă cerinţe minime” [3. la punerea pe piaţă a produselor. referirea la standarde europene armonizate în declaraţia de conformitate permite prezumţia de respectare a cerinţelor esenţiale [1. în totalitate sau în parte. În acest sens. Dacă. art. cel puţin. de protecţie a vieţii. pe plan zonal sau pe plan local. [6]. 6 al. 1 al. 194/2005 standardele de securitate aplicabile devin obligatorii. precum şi. Acest mod de abordare a obligativităţii standardelor naţionale în domeniul sănătăţii şi securităţii muncii este preluat apoi şi de Ministerul Sănătăţii printr-un ordin comun [4]. a mediului şi de apărare a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsura. După această modificare. în cazul în care considerente de ordin public. Modificarea Legii Protecţiei Muncii prin Legea nr.

Cerinţele esenţiale ale directivei „Maşini” cu referire la zgomot se pot împărţi în două categorii: 72 . Exceptând echipamentele individuale de protecţie (notate EIP) care sunt destinate să protejeze contra riscurilor de îmbolnăviri sau accidentări în procesul muncii. indiferent de elementul sau elementele de acţionare. Menţionăm însă că prevederile din directiva „Maşini”. 539/2004). domeniul de aplicabilitate al directivei „Maşini” se poate extinde şi asupra produselor vizate de celelalte directive avute în vedere. de cerinţele specifice ale directivei „Zgomot” (HG nr. 119/2004). 1 la directiva „Maşini” (HG nr. fie pe prevederile Legii Protecţiei Muncii modificată. Aşadar. al. Pentru toate maşinile industriale. cerinţele esenţiale referitoare la zgomot se regăsesc în Anexa nr. Legătura dintre aceste două directive este precizată însăşi în conţinutul celei de a doua prin definirea termenului de „echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirii”: „1. se aplică şi echipamentelor „destinate utilizării în exteriorul clădirii”. sunt destinate a fi utilizate conform tipului lor în aer liber şi care contribuie la expunerea la zgomote în mediu. 1.1. domeniul „6 Maşini industriale” este cel mai cuprinzător prin prisma cerinţelor referitoare la zgomot. 2. Directive aplicabile Din cele cinci domenii reglementate precizate la pct. toate maşinile industriale aferente domeniului „6 Maşini industriale”. se urmăresc respectarea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate existente în hotărârile de guvern respective (sau în anexele la Directive) precum şi în standardele de securitate aplicabile care detaliază sub diferite aspecte şi în grade diferite (după tipul standardului A. care sunt autopropulsate sau pot fi deplasate şi care. art. Caracterul general al directivei „Maşini” este surclasat. B sau C) cerinţele esenţiale. în activitatea de supraveghere a pieţei.” [6. Cerinţe esenţiale privind zgomotul 2. prin prisma cerinţelor referitoare la limitarea emisiilor de zgomot. concluzia este că standardele de securitate pot fi folosite ca acte normative în activitatea de supraveghere a pieţei. 4.Mergând fie pe observaţia anterioară. prin prisma calităţii de securitate. (1) a) 1]. în sensul impunerii respectării conţinutului lor ca nivel minim admis al calităţii de securitate. care nu sunt modificate sau detaliate prin directiva „Zgomot”.

a căror principală componentă motorizată are o putere instalată mai mare de 20 kW.automacarale acţionate de motor cu combustie internă.5.dumpere (< 500 kW). .gredere (< 500 kW).cerinţe esenţiale referitoare la produs.vinci pentru construcţii acţionate cu motor cu combustie internă. 2. Cerinţe esenţiale referitoare la produs Acestea au un caracter general şi impun obligativitatea ca „riscurile rezultate din emisiile de zgomot aerian să fie reduse la cel mai scăzut nivel.încărcătoare (< 500 kW).5.11. 1.16.2. . hidraulice sau cu cabluri (< 500 kW). plăci vibratoare şi maiuri vibratoare. dacă s-a prevăzut existenţa unei cabine pentru postul de conducere. cu excepţia echipamentului agricol şi forestier şi a utilajelor multifuncţionale. 73 . . În cazul directivei „Zgomot”.încărcătoare .excavator (< 500 kW). în special. (cu excepţia altor automacarale cu contragreutate) având o capacitate nominală nu mai mare de 10 t. în construcţii.4.15.8. . la sursă” [7. cu contragreutate.spărgătoare de beton şi picamere portabile.compactoare pentru gropi de gunoi.compresoare (< 350 kW).2.excavatoare. ţinându-se seama de progresul tehnic şi de disponibilitatea mijloacelor de reducere a zgomotului. .3. Anexa 1 pct. . construită şi/sau echipată astfel încât să asigure conducătorului condiţii bune de lucru şi să-l protejeze împotriva oricărui pericol care poate apărea (de exemplu: …. Echipamente supuse limitărilor de zgomot sunt următoarele [6. doar cu cilindri vibratori şi nevibratori. . . „aceasta trebuie proiectată.grupuri de acţionare hidraulică.9.7.ascensoare de şantier pentru materiale. . de tip încărcător cu cupă (< 500 kW).1.maşini de tăiat gazon/maşini de tăiat margini de gazon.1]. 3. .buldozere (< 500 kW).cositori de gazon. art. cerinţe esenţiale referitoare la instrucţiunile ce trebuie să însoţească produsul.maşini de compactat.8].14.13.6. zgomot. .2.10. .…)” [7. În cazul mobilităţii maşinilor. 12]: . . .12. pentru anumite echipamente se limitează nivelul de putere acustică admis. Anexa 1 pct. .

5. Cerinţa de a se furniza informaţii legat de probabilitatea ca un echipament tehnic nou să producă angajatului. 119/2004) este obligatorie repetarea în instrucţiuni a informaţiilor marcate pe maşină. . 615 din NGPM [8]. .macarale turn. De asemenea trebuie menţionat dacă nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A nu depăşeşte 70 dB (A). cerinţele pentru instrucţiuni prevăd obligativitatea de a se da informaţii referitoare la emisiile de zgomot aerian (pct.21.3. d). Aceasta deoarece. Aceste informaţii sunt în legătură cu valoarea de 70 dB (A) şi de 85 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A. Pentru maşinile ce sunt sub incidenţa directivei „Zgomot”.grupuri electrogene (< 400 kW). Aceste date devin sursa majoră şi imediată de informaţii privind calitatea de securitate prin prisma zgomotului a echipamentului pus pe piaţă de către producător sau importator. care îl utilizează corect pe o perioadă convenţională de opt ore. 2. Anexa 1. cu excepţia celor echipate cu o grindă de netezire cu capacitate mare de compactare. Cerinţe esenţiale referitoare la instrucţiuni [7. o expunere personală zilnică la zgomot egală sau mai mare de 85 dB (A) se regăseşte şi în art. d).17.generatoare de sudură. valorile precizate sunt depăşite. .. În instrucţiuni trebuie să se indice valorile maxime pentru parametrii de zgomot menţionaţi dacă. la posturile de lucru.18.19. f) şi cele pentru indicarea în documentaţie a posibilităţilor de reducere a zgomotului prin instalarea şi montarea maşinii (pct. e). În concluzie. .finisoare de pavaj. 74 . prin directiva „Zgomot” (HG nr.20.motosape (< 3 kW). 539/2004) este obligatorie marcarea pe maşină a nivelului de putere acustică garantat iar prin directiva „Maşini” (HG nr. respectiv cu valoarea maximă a presiunii acustice instantanee ponderată C de 63 Pa (130 dB prin raportare la 20 Pa). pct. e) f)] Pe lângă cerinţele generale privind modalitatea de măsurare a nivelurilor acustice (pct. . 1.22.7. instrucţiunile trebuie să mai conţină nivelul de putere acustică garantat.macarale mobile. instrucţiunile (cartea tehnică a produsului) însoţitoare a maşinii trebuie să furnizeze toate datele esenţiale referitoare la zgomot necesare utilizatorului.

Trebuie subliniat faptul că noţiunea de „informaţii” se regăseşte în Anexa nr. 1.1. 140/2005 introduce.7. După cum am mai văzut. „1.7.3. „cerinţele pct. iar la verificările de fond este prevăzută.4 şi 1. 12]. iar în aceste reglementări tehnice intră şi cerinţele esenţiale pentru sănătate şi securitate. HG nr. În categoria verificărilor formale este trecută şi verificarea informaţiilor ce însoţesc produsul.7. ca şi conţinut. 18]. Adică se verifică dacă există o copertă cu titlul „Instrucţiuni” sau „Carte tehnică” fără a verifica dacă intre coperţi există şi altceva. (1)]. nerespectarea cerinţelor pct. art. 1. (1)]. Prin prisma conţinutului verificării se poate considera ca verificare formală verificarea dacă există fizic carţea tehnică a produsului. 1.7. printre altele. printre altele. Anexa nr. Prin prisma acestui articol. Instrucţiuni”.2. Supravegherea pieţei 3. respectiv nesubstanţiale. De fapt. 119/2004 la pct.4. al. noţiunile de verificări formale. 1. respectiv de fond şi de neconformităţi substanţiale.7.5.7. art. 891/2004 modificată prin HG nr. „Sunt considerate neconformităţi substanţiale neconformităţile produselor cu cerinţele esenţiale din reglementările aplicabile” [9. Condiţii specifice legate de zgomot „Supravegherea pieţei este activitatea prin care autorităţile competente asigură că sunt respectate prevederile reglementărilor tehnice prevăzute de Legea nr. 10 şi art.1. art. „1. verificarea conformităţii produsului cu cerinţele esenţiale [9.5. 1. „1. Instrucţiuni” intră în categoria neconformităţilor substanţiale. deşi „neînsoţirea sau însoţirea incompleta a produsului de alte informaţii 75 . 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor. reglementările tehnice sunt precizate în hotărîrile de guvern pentru detalierea fiecărui domeniu în parte. aparţinând de Anexa nr. cu modificările şi completările ulterioare” [9. decât foi goale. fără a verifica respectarea prin conţinutul ei a prevederilor pct. cerinţele respective sunt cerinţe esenţiale. 1 la HG nr.5. 1.5 se aplică tuturor maşinilor care fac obiectul prezentei hotărâri” [7. Marcare” iar cerinţele privind instrucţiunile (care şi ele însoţesc produsul şi pot fi considerate tot „informaţii”) se regăsesc la pct.

3]. la neaplicarea din partea angajatorului a măsurilor impuse de NGPM pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirilor profesionale cauzate de zgomot. art. De altfel. existenţa unor referiri privind respectarea prevederilor unor standarde armonizate relevante [12. În cazul zgomotului. 76 . În cazul zgomotului. sau chiar pentru preîntâmpinarea accidentelor de muncă. riscul rezidual se datorează tocmai nivelului de zgomot aerian emis de produs la utilizator. 3. duce. 17 d)] ar putea fi considerate neconformităţi nesubstanţiale. pct. de regulă. activitatea de supraveghere a pieţei orientată pentru diminuarea efectelor negative ale zgomotului este necesar şi suficient să fie axată pe verificarea respectării cerinţelor esenţiale privind conţinutul instrucţiunilor (Cărţii tehnice) ce însoţesc produsul. esenţial este referirea la standarde armonizate privind metodele de măsurare utilizate.prevăzute în reglementarea tehnica aplicabilă” [9. pag. în cazul neprezentării în „Instrucţiuni” a existenţei unor riscuri reziduale la producător a produsului pus pe piaţă reprezintă o „neconformitate substanţială”. Se aminteşte că riscul rezidual este riscul rămas după ce s-au aplicat mijloacele prin care se elimină un pericol sau se reduce un risc [11. la o funcţionare normală. mai ales pentru nivele de zgomot ce depăşesc anumite limite din NGPM. pag.2. Acestea sunt următoarele: lipsa neconformităţilor formale [12. standardele armonizate existente în prezent în lista publicată aferentă directivei „Maşini” şi care fac referire la zgomot sunt în exclusivitate standarde referitoare la măsurarea emisiei de zgomot în atmosferă de către echipamentele tehnice [13]. Necunoaşterea nivelului de zgomot. după riscurile la utilizator al produsului având cerinţe nerespectate. Prezumţia de conformitate Faptul că instrucţiunile ce însoţesc produsul sunt corect întocmite nu duce la certitudinea că nivelul de zgomot garantat sau precizat faţă de limitele respective este cel real. În concluzie. Delimitările acestea trebuie făcute după efectul asupra calităţii de sănătate şi securitate al produsului. Există însă unele elemente care cresc nivelul de încredere. 305]. astfel ca să se presupună fără dubii majore că produsul este conform cu cerinţele esenţiale aplicabile. 303]. Fără nici un dubiu.

539/2004 aferentă directivei „Zgomot” cuprinde standarde armonizate privind emisiile de zgomot axate pe condiţiile de încercare şi de măsurare a zgomotului produs în funcţionare de către echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor. HG nr. Cerinţe esenţiale pt Cartea tehn.4.5.7. şi al. 3. cu respectarea cerinţelor pentru încercare şi măsurare din Anexa nr.=pct. >se specifică faptul că nivelul de presiune acustică continuu 4 1.3. cerinţele esenţiale care sunt necesare şi suficiente pentru verificarea produselor la punerea pe piaţă prin prisma emisiilor de zgomot. Da Nu Obs.7. Chestionar specific pentru supravegherea pieţei Sunt prezentate în continuare. pct. În acest caz. 1.4.7. d/2 Nu există neconformităţi formale Se prezintă cerinţele referitoare la instalare şi montare în vederea reducerii zgomotului Se prezintă informaţii referitoare la emisiile de zgomot aerian. posturile de lucru): >nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A. Al.În mod similar. următoarelor variante (pt.e 1.f/1 5 6 7 1. utilizarea celei mai adecvate metode de măsurare pentru maşină precum şi existenţa informaţiilor anterioare.7.7. f)]. cu finalitate de reducere a expunerii la zgomot. 1 2 3 1.4. după cum urmează: >Se specifică faptul că datele sunt reale (legate de exemplar). ori că sau stabilit prin măsurători pe o maşină identică.f/2 77 . Informaţiile referitoare la zgomotul aerian emis de maşină sunt date conf. sunt elemente suficiente pentru prezumţia de conformitate.4. dacă aceasta depăşeşte 70 dB (A). 119/2004 Nr Al. 1 la directivă [7. Pentru situaţia când nu sunt aplicabile standarde armonizate. anx. Anexa nr. sub formă afirmativă. din Anexa nr.1 HG nr.1. anx. nivelurile acustice măsurate şi precizate în „Instrucţiuni” trebuie să fie însoţite de informaţii de la producător privind condiţiile de funcţionare a maşinii în timpul măsurărilor şi metodele care au fost folosite pentru măsurare.

8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1. depăşeşte 85 dB (A). dacă nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A.f/3 1. b)]. nu depăşeşte 70 dB (A). ET de dimensiuni mari: se specifică nivelul de presiune acustică continuu echivalent în poziţii precizate din jurul maşinii. Notă: Pentru neconformităţile formale se foloseşte alt chestionar.7. zgomot şi metodele care au fost folosite pentru măsurare.4. pe lângă cerinţele comune.7. >nivelul de putere acustică emis de maşină. 2. se ajunge şi în cazul EIP la aceleaşi concluzii dar aplicate unui domeniu care. pentru nivelurile de presiune acustică se specifică: >s-au măsurat la o distanţă de 1 m de suprafaţa maşinii şi la o înălţime de 1. în care se fac referiri şi la cerinţele specifice aferente fiecărui domeniu în parte.4. în principiu. Se impune să se prezinte „performanţele înregistrate în cursul încercărilor tehnice de verificare a nivelurilor sau claselor de protecţie asigurate de EIP în cauză în fişa de instrucţiuni” [14.60 m faţă de sol sau de platforma de acces. 1.f/5 echivalent ponderat A. nu este generator de riscuri.4. dacă aceasta depăşeşte 63 Pa (130 dB prin raportare la 20 Pa).4. >valoarea max. ci are rolul de a apăra contra efectelor nocive ale zgomotului. În cazul posturilor de lucru nedefinite. Sunt indicate condiţiile de funcţionare a maşinii în timpul măsurărilor pt. Diferenţierile rezultă din conţinutul diferit al cerinţelor referitoare la informaţiile furnizate de producător. De asemenea se impune ca EIP 78 .f/4 1 4 1.7. Anexa nr. 4. a presiunii acustice instantanee ponderată C. Echipamente individuale de protecţie Mergând pe aceeaşi logică. >sunt indicate poziţia şi valoarea maximă a presiunii acustice.

de NGPM. 3. 39 din 30 ianuarie 1998 privind activitatea de standardizare naţionala (actualizată până la data de 17 iunie 2005). [3] * * * Ordin nr. 406 din 11 octombrie 2004.]. Ca şi cerinţă esenţială direct legată de zgomot este ca EIP să asigure atenuarea zgomotului în aşa măsură încât „nivelurile sonore echivalente percepute de utilizator să nu depăşească în nici o împrejurare valorile limită zilnice prevăzute în reglementarea tehnică privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la zgomot la locul de muncă” [14.349 din 21 octombrie 2004 privind caracterul voluntar al standardelor menţionate în Normele generale de protecţie a muncii. În: Monitorul Oficial nr.5. 1. ca modalitate de reducere a expunerii la zgomot. [4] * * * Ordin nr. 997 din 29 octombrie 2004.349 din 21 octombrie 2004. 1. 47 din 29 ianuarie 2001. 90/1996 În: Monitorul Oficial nr. 2. 2. În: Monitorul Oficial nr. Anexa nr. 3.5. şi în ultimă analiză. 194 din 23 iunie 2005 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei muncii nr. nr. respectiv ca şi „Fişa de instrucţiuni” şi eticheta ce însoţeşte produsul la punerea lui pe piaţă. supravegherea pieţei. Solidarităţii Sociale şi Familiei. calitatea de securitate a EIP este legată de condiţiile specifice ale locului de muncă de la utilizator. BIBLIOGRAFIE [1] * * * Lege nr. Republicată în: Monitorul Oficial nr. modificată prin Legea nr. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformităţii produselor. 90 din 12 iulie 1996. Anexa nr. 504 din 28 septembrie 2004 privind caracterul voluntar al standardelor menţionate în unele reglementări emise de Ministerul Muncii. [2] * * * Ordonanţa nr.052 din 12 noiembrie 2004. În concluzie. [5] * * * Legea protecţiei muncii nr. este necesar şi suficient să fie orientată spre respectarea cerinţelor esenţiale legate de informaţiile care ajung la utilizator ca şi „Instrucţiuni” (carte tehnică). 592 din 8 iulie 2005. Solidarităţii Sociale şi Familiei.]. 712 / 8 noiembrie 2001. 79 . 532 din 11 octombrie 2004 şi Ministerul Sănătăţii. Emitent: Ministerul Muncii.„să poarte o etichetă care să indice nivelul de atenuare acustică şi valoarea indicelui de confort asigurat de EIP” [14. nr. În: Monitorul Oficial nr. Astfel. 1. [5] * * * Lege nr.

608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor. 539 din 7 aprilie 2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş. inspector de muncă. 2002 privind aprobarea Normelor generale de protecţie a muncii. În: Monitorul Oficial cu numărul 166 din data de 26 februarie 2004.2004. 2002. În: Monitorul Oficial nr. 508 din 20 nov. 2002 şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei. [11] * * * SR EN 1050:2000. În: Monitorul Oficial nr. 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale. 175 / 1 martie 2004.07. 115 din 5 februarie 2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. Principii pentru aprecierea riscului.T. nr. jur. În: Monitorul Oficial nr. Ing. prevăzute în Legea nr. [9] * * * HG nr. 933 din 25 nov. [8] * * * Ordin nr. [7] * * * HG nr. 634bis/13. In: Monitorul Of. Ed. Securitatea maşinilor. nr. 891 din 3 iunie 2004 privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate. U. [14] * * * HG nr. prevăzute în Legea nr. 880 / 06 decembrie 2002. [13] * * * Ordin nr. Ing. nr. [10] * * * HG nr. Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş. [12] * * * Să construim în siguranţă. 80 . 891/2004 privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate.[6] * * * HG nr. Emitent: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Victor BOLCHIŞ. În: Monitorul Oficial nr. 398 / 5 mai 2004. 242 din 26 mai 2004 privind aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la maşini industriale. Inspector Şef adjunct. 219 din 15 martie 2005. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor. 2004. Dorel PĂTRAŞCA. În: Monitorul Oficial nr. 140 din 24 februarie 2005 pentru modificarea şi completarea HG nr. 508 din 20 nov. 620 din 8 iulie 2004.PRES şi MEGA ClujNapoca.

standard armonizat. Adrian BUJOR OHS HARMONIZED STSNDARDS This paperwork. Elaborarea standardelor revine în sarcina comitetelor tehnice pe domenii de activitate. Standardele europene armonizate aprobate de Comitetul European de Standardizare sunt acceptate de Comisia Europenă care in baza Directivei Consiliul 89/106/CEE publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene : numărul şi titlul standardului european armonizat. 1. data de sfârşit a perioadei de coexistenţă a standardelor naţionale 81 . serviciile şi condiţiile de muncă pentru a nu produce accidente şi îmbolnăviri profesionale . present a sumarized list of OHS harmonized romanian standards.Standardele conţin prevederi referitoare la modul în care trebuie realizate produsele. data apicării ca standarde european armonizat.Normele reglementează aspecte referitoare la modul în care se desfăşoară activităţile cu aceste produse în condiţii de securitate Standardele europene armonizate se elaborează în baza unui mandat emis de Comisia Europeană sub incidenţa directivei europene. Introducere Sistemul de reglementări în domeniul SSM cuprinde norme şi standarde. măsurare.STANDARDE ARMONIZATE SSM ing. Cuvinte acustica cheie: zgomot. Acestea sunt complementare. şi anume: .

precum şi data primei publicării a acestora. se dă mai jos câte un rezumat a principalelor standarde naţionale din domeniul acusticii.INSTALATII. tehnico-administrative şi social-culturale precum şi . STAS 10009: 88 Acustica in construcţii. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică.limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent din cădiri de locuit. Acustica urbana. hidrotehnica. ultrasunetelor. Asociaţia de Standardizare din România – ASRO. G CONSTRUCTII . Termotehnica. protecţiei împotriva zgomotelor. Protecţia împotriva zgomotului in construcţii civile şi social-culturale. dotari social-culturale. CAI DE COMUNICATIE G06 Fizica construcţiilor. ASRO coordonează 27 comitete tehnice de standardizare care sunt organizate în sistem “oglindă” cu câte unu.sistematizarea zonelor funcţionale protejate din mediul urban (locuinţe. . adoptă aceste standarde în baza unei metodologii standardizate şi publicate ca SR 10000-9. acustica şi iluminatul natural in construcţii STAS 6156: 86 Acustica in construcţii. LUCRARI HIDROTEHNICE ŞI DE ARTA.). zone pentru transporturi etc. Prescripţiile acestui standard se aplica la: . Standardul stabileşte: . două sau mai multe comitete tehnice de standardizare europene.conflictuale cu standardele europene armonizate. odihna şi sport.parametrii de izolare acustica pentru elementele de construcţii.limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul urban.stabilite conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare privind sistematizarea şi protecţia mediului înconjurător. În vederea orientării celor interesaţi de reglementarile standardelor. 82 . zone de recreere. zone de producţie. diferenţiate pe zone şi dotări funcţionale.I În cadrul CEN funcţionează cca 45 comitete tehnice de standardizare care elaborează standarde în domeniu. Limite admisibile ale nivelului de zgomot Standardul stabileşte: . pe categorii tehnice de străzi.

limitele admisibile de exploatare normala a clădirilor de locuit şi social-culturale supuse la acţiunea vibraţiilor produse de agregate amplasate in clădiri sau in exteriorul acestora şi a . A BUNURILOR MATERIALE ŞI A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR R01 Prescripţii STAS 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate.aceste mărimi de referinţa se utilizează la măsurarea şi calcularea nivelurilor de zgomot şi de vibraţii.noţiuni cum ar fi: . in vederea asigurării securităţii.vibraţiilor produse de traficul rutier care.mărimile. STAS 11287: 79 Acustica fizică. SR 12025-2: 1994 Acustica in construcţii. Cuprinde o anexa in care sunt prezentate curbele de apreciere a degradării S-N pentru următoarele materiale de construcţie mai des utilizate: .tehnice generale privind culorile şi indicatoarele de securitate care au drept scop să atragă atenţia rapid asupra unor obiecte sau situaţii.betoane supuse la compresiune.otel beton supus la întindere. . Mărimi de referinţa pentru niveluri acustice. . Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau parţilor din clădire. Limite admisibile Standardul stabileşte: .zidărie de cărămida supusa la compresiune. .amplasarea de surse de zgomot in cadrul sau in vecinătatea zonelor urbane protejate. . in urma propagării prin structura caii rutiere sau prin patul caii rutiere.culorii de securitate 83 .. (este echivalent cu ISO 1683:1983) Standardul stabileşte: . .sticla de geamuri supusa la întindere R PROTECŢIA VIEŢII.betoane supuse la întindere. acţionează asupra clădirilor sau parţilor din clădiri. de referinţa ale nivelurilor acustice in funcţie de mediul in care se efectuează masurile acustice. Condiţii tehnice generale Standardul stabileşte . .restructurări in zone urbane existente. .

formele şi tipurile indicatoarelor de securitate. .indicatoarelor auxiliare precum . Reprezentări Standardul stabileşte modul de reprezentare al indicatoarelor de . Masurarea atenuarii sonore a protectorilor individuali impotriva zgomotului.cuprinde tabele cu dimensiunile .auxiliare.o metoda subiectiva de măsurare a atenuării sonore a protectorilor individuali împotriva zgomotului. .informare şi . .la indicatoarele folosite pentru reglementarea circulaţiei rutiere.exemple de indicatoare de securitate. avertizare şi informare. Metoda subiectiva. determinat la pragul de audibilitate. .amplasarea şi montarea indicatoarelor de securitate.culorile de securitate şi culorile de contrast ale acestora.încadrarea simbolurilor grafice ale indicatoarelor de interzicere. .indicatoarelor de securitate . .. . R2 PROTECTIA CONTRA ZGOMOTELOR. (este identic cu ISO 4869: 1981) Protectorii individuali împotriva zgomotului sunt aparate purtate de o persoana pentru a atenua efectele auditive nedorite produse de stimuli acustici. .culorii de contrast . obligativitate. .obligativitate.materialele şi prevederi pentru execuţie. Standardul nu se referă: . STAS 297/2-92 Culori şi indicatoare de securitate. 84 . Aceşti protectori se pot prezenta sub forma de antifoane interne. Standardul stabileşte: .indicatorul de securitate .iluminarea acestora. VIBRATIILOR ŞI RADIATIILOR R21 Protectie contra zgomotelor SR ISO 4869: 1994 Acustica.interzicere. antifoane externe sau caşti.avertizare.

Standardul cuprinde: definiţii. metode de măsurare. respectiv de catre maşini. rapoarte de încercare. poziţiile microfonului. condiţii de instalare şi funcţionare. aparatura de încercare. cu ajutorul măsurărilor vibraţiilor suprafeţei.condiţiile de măsurare a zgomotului funcţie de poziţiile operatorului şi în alte locuri precizate. cu excepţia vehiculelor de transport. Zgomotul emis de maşini şi echipamente. mediul de încercare. corecţii pentru zgomotul de fond.directivele generale pentru redactarea regulamentelor de încercări pentru care sunt necesare măsurări de zgomot la poziţia operatorului şi . 85 . SR ISO/TR 7849: 1995 Acustica. . Estimarea zgomotului aerian emis de maşini prin măsurarea vibraţiilor (este identic cu ISO/TR 7849: 1987.indica aparatura. subiecţii pentru experimentare. in condiţiile de funcţionare precizate pentru tipurile date de maşini. caracteristicile locului de încercare. Standardul se aplica tuturor genurilor de surse mobile şi staţionare.) Standardul defineşte: . SR ISO 6081: 1995 Acustica. Standardul nu are ca obiect stabilirea metodelor de măsurare a expunerii profesionale la zgomot a personalului. amplasarea microfoanelor şi condiţiile de amplasare şi funcţionare ale tipurilor speciale de maşini sau echipamente. prevederi referitoare la locul de încercare..semnalele de încercare. aparate de măsurat.condiţiile fundamentale pentru metode reproductibile care permit estimarea puterii acustice emise de maşini sau echipamente. modul de Iucru şi modul de prezentare a rezultatelor. Directive pentru elaborarea regulamentelor de încercări pentru expertizare prin măsurarea zgomotului la poziţiile operatorului şi ale asistentului (este identic cu ISO 6081: 1986) Standardul se refera la zgomotul emis de către surse. o anexa cu exemple de lanţuri de măsurare adecvate. Standardul stabileşte: . în imediata vecinătate a diferitelor tipuri de maşini sau echipamente ce funcţionează într-o încăpere sau în aer liber. Se aplica de asemenea şi poziţiilor operatorului care sunt parţial sau complet incluse în maşina sau se găsesc în interiorul unei cabine ce poate face parte integranta din maşina sau poate fi distanţata de acestea.

in principal proceselor staţionare in timp.definiţii.oricărei surse pentru care se poate defini o suprafaţa de măsurare fizica staţionara şi pe care zgomotul generat de sursă este staţionar in timp. SR ISO 9614-1: 1995 Acustica. .in situ. in treime de octava sau ponderat in banda se calculează din valorile măsurate. determinarea vitezei vibraţiei pe suprafaţa de măsurare.Metoda se aplica: . sau in medii de încercare speciale.daca forma suprafeţei exterioare a maşinii este relativ simpla. Determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot utilizând intensitatea sonora.în special atunci când măsurările precise şi directe ale zgomotului aerian nu sunt posibile datorită nivelului ridicat al zgomotului de fond sau datorita altor efecte parazite ale mediului înconjurător. cerinţe generale. utilizarea traductorului de vibraţii. . mediul acustic. indicaţii privind determinarea indicelui de radiaţie. Metoda nu se aplica decât zgomotuIui emis de suprafeţele vibratorii ale structurilor solide. Nivelul de putere acustica in octava. Partea 1 : Măsurarea in puncte discrete Standardul prezintă: . determinarea nivelului de viteza a vibraţiei pornind de la nivelul de acceleraţie a vibraţiei. informaţii de înregistrat.fără mare dificultate in următoarele condiţii: . nu şi zgomotului aerodinamic. . corecţia in funcţie de masa traductorului de vibraţii calculul nivelului de putere acustica ponderat A pe baza nivelurilor de putere in banda de octava sau treime de octava. Metoda se aplica: . măsurarea nivelurilor componentei normale a 86 . principiul metodei. prescripţii referitoare la instalare şi condiţii de funcţionare.o metoda de măsurare a componentei intensităţii acustice normala la o suprafaţa de măsurare care este aleasa astfel încât să cuprindă in interior sursa de zgomot al cărui nivel de putere acustica trebuie determinat. Sursa este definita de alegerea suprafeţei de măsurare. instalare şi funcţionare a sursei. Standardul cuprinde: definiţii. aparatura de măsurare.dacă vibraţiile prelevate in diferite puncte de măsurare nu sunt corelate intr-un mod semnificativ şi daca banda de frecvente comporta un număr important de sisteme vibratorii. recomandări privind poziţionarea cablului traductorului de vibraţii. StandarduI cuprinde: . aparatura. .

eşantionare dubla. mărimea emisiei acustice.intensităţii acustice. media aritmetica a unui eşantion. informaţiile care trebuie raportate. diferenţă de marcare. control prin măsurare. . acţiuni necesare pentru creşterea clasei de exactitate a determinării. media aritmetica a unui lot. efectele curenţilor de aer asupra măsurării intensităţii acustice. Partea 1: Generalităţi şi definiţii. abaterea standard a repetabilităţii. cum ar fi: nivelul de putere acustica. punct de risc al producătorului. . cu valoarea marcata. abatere standard totala.termenii referitori la metodele de determinare şi control ale zgomotului emis de maşini şi echipamente.indicaţii pentru determinarea valorilor marcate ale emisiilor acustice ale maşinilor şi echipamentelor marcate individual. punct de risc al clientului. informaţii de furnizat. abatere standard a unui eşantion. SR EN 27574-2:1994 Acustica. valoare declarată/valoare marcata. Partea 2: Metode pentru valorile declarate ale maşinilor şi echipamentelor (este identic cu EN 27574-2:1988 care a preluat fără modificări ISO 7574/2:1985) Standardul prezintă: . calculul nivelului de putere acustica. Metode statistice pentru determinarea şi controlul valorilor declarate ale emisiei acustice ale maşinilor şi echipamentelor. Metode statistice pentru determinarea şi controlul valorilor declarate ale emisiei acustice al maşinilor şi echipamentelor. (este identic cu EN 27574-1:1988) Defineşte: . abatere standard a producţiei. SR EN 27574-1:1994 Acustica. abatere standard de referinţa. nivelul de putere acustica ponderata.o metoda de control a conformităţii emisiei acustice a unei maşini individuale sau a unui element al echipamentului. calculul indicatorilor de câmp. valoarea măsurata. abaterea standard a reproductibilităţii. abatere standard a unui lot. efectivul eşantionului. 87 . marcare. adică in situaţia in care fiecare maşina produsa are valoarea sa de emisie acustica marcata individual. lot de maşini. efectul absorbţiei acustice in interiorul suprafeţei de măsurare. familie de maşini. probabilitate de acceptare. eşantionare succesiva. controlul valorii marcate a unei maşini individuale. eşantionare simpla. efectivul lotului. eşantion. curba caracteristica de funcţionare.indicaţii pentru determinarea valorii marcate de producător. procedeu pentru obţinerea clasei de exactitate dorite.

cu valoarea marcata. Metode statistice pentru determinarea şi controlul valorilor declarate ale emisiei acustice ale maşinilor şi echipamentelor. Lc.) Standardul prezintă: . şi . el trebuie utilizat şi.indicaţii pentru determinarea de către producător a valorii marcate.indicaţii pentru determinarea de către producător a valorii marcate.SR EN 27574-3:1994 Acustica. nu trebuie sa se facă referire şi prezentul standard. controlul valorii marcate pentru un lot de maşini şi informaţii de furnizat. in acest caz. de exemplu. şi specifica metodele statistice de eşantionare pentru controlul conformităţii emisiilor acustice ale unui lot de maşini şi echipamente cu valoarea marcata.) Standardul prezintă: .atunci când nu exista incă un cod de marcare specific familiei de maşini considerate. 88 . Standardul cuprinde: definiţii. SR EN 27574-4:1994 Acustica. de producător. aşa cum se cere in standardele referitoare la ramura industriala considerata sau nu in contract. Nu se referă la consecinţele care rezulta in cazul in care valoarea declarata nu este confirmata la verificarea unui lot de maşini. Metoda se poate aplica: . Partea 3: Metoda simplificata (de tranziţie) pentru valorile declarate ale loturilor de maşini (este identic cu EN 27574-3: 1988 care a preluat fără modificări ISO 7574/3: 1988. efectivul eşantionului şi procedeul de eşantionare. . Standardul este destinat: .se utilizează numai pe baza unui acord. care specifică abaterea standard de referinţa. Metode statistice pentru determinarea şi controlul valorilor declarate ale emisiei acustice ale maşinilor şi echipamentelor. Lc . Lc. un ghid pentru determinarea valorii marcate.daca exist a un cod specific de marcare.specifica o metoda simplificata de control a conformităţi emisiei acustice a unui lot de maşini sau echipamente.ajutării părţilor responsabile cu elaborarea codurilor de marcare specifice familiilor de maşini considerate. . Partea 4: Metode pentru valorile declarate ale loturilor de maşini (este identic cu EN 27574-4:1988 care a preluat fără modificări ISO 7574/4: 1985.

realizate de diferiţi producători sau la compararea echipamentelor diferite. generalităţi. ghid pentru determinarea valorii marcate de producător. Standardul cuprinde: . . ghid pentru evaluarea abaterilor standard şi utilizarea curbelor caracteristice de funcţionare. lista simbolurilor. Sunt specificate: .încercări şi metode pentru producători şi laboratoare de incercare. El se bazeaza pe procedeele de măsurare specificate in ISO 3740. curbele caracteristice de funcţionare şi exemple de eşantionare simpla. Standardul nu se referă la consecinţele care rezulta in cazul in care la verificarea unui lot de maşini valoarea declarata nu este confirmata. . ISO 3742.. in vederea obţinerii unor rezultate comparabile. informaţii ce trebuie furnizate intr-un cod de marcare specific unei familii de maşi date. dubla şi succesiva. Metodele permit determinarea: 89 .nivelul de presiune acustica ponderat A la poziţia/pozitiile operatorului şi a celui care sta in apropiere.a doua se bazează pe măsurări in principal intr-un câmp liber deasupra unui plan refIectant.procedeele de măsurare si raportare a zgomotului produs de computere ş echipamente de birou. verificarea valorii marcate pentru un lot de maşini. ISO 3744 şi ISO 3745.poate fi folosit la compararea echipamentelor de acelaşi tip. . prezentate la capitolul 7.nivelul de putere acustica ponderat A . Acest nivel al presiunii acustice nu reprezintă o măsurare a expunerii totale profesionale la zgomot (emisia de zgomot). SR EN 27779:1994 Acustica.definiţii.prima metoda se bazează pe măsurări in camera reverberanta .două metode de determinare a nivelurilor de putere acustica pentru a evita restricţiile datorate nepotrivirilor dintre aparatura şi experienţa existenta. ISO 3741. Masurarea zgomotului aerian emis de echipamentul de calcul şi de birou (este identic cu EN 27779: 1991 ) Standardul stabileşte: . .utilizării de către producătorii care doresc ca loturile lor de maşini sa fie conforme cu procedeele de verificare care corespund codurilor de marcare specifice.

4 kHz.nivelurile de presiune acustic. SR EN 29295:1995 Acustica.nivelurilor de emisie a zgomotului individual pentru o unitate testata individual.zgomot de banda îngusta şi tonuri discrete/de exemplu: actionarea alimentarii cu energie şi unităţile de afişare video/.patru metode de determinare a nivelurilor de putere acustica ale zgomotului de înalta frecventa emis de echipamentul de calcul şi de birou in domeniul de frecventă acoperit de banda de octava centrata la 16 kHz care cuprinde frecventele intre 11. .nivelurile de emisie acustica şi .a patra metoda utilizează măsurarea in câmp liber deasupra unui plan reflectant. Cele patru metode descrise in acest standard sunt adecvate in special pentru echipamentul de calcul şi de birou. Daca nivelurile de putere acustica obţinute sunt determinate pentru câteva unităţi ale aceleiaşi serii de producţie. Măsurarea zgomotului de înaltă frecventa emis de echipamentele de calcul şi de birou (este identic cu EN 29295: 1988 care a preluat fără modificări ISO 9295:1988.zgomot de banda larga/de exemplu: zgomotul hârtiei la imprimarea cu viteza mare/ sau .primele trei metode se bazează pe măsurarea in camera reverberanta iar . Zgomote emise de vehicule care circula pe şine. Standardul stabileşte . Metode de măsurare şi limite admisibile. . Condiţiile de încercare care se refera la instalarea şi funcţionarea echipamentului sunt cele descrise in SR EN 27779: 1994. Ele sunt complementare metodelor descrise in SR EN 27779: 1994. dar ele se pot aplica şi altor tipuri de echipamente. Nivelurile măsurate nu sunt ponderate in frecventa.. Aceste niveluri sunt utilizate pentru declararea emisiei de zgomot pentru comparare.2 kHz şi 22. Standardul stabileşte: 90 . STAS 6661-82 Acustica in transporturi.) Unele echipamente de calcul şi de birou emit zgomot de înalta frecventa care poate fi . rezultatul poate fi utilizat pentru a determina valoarea statistica pentru acea serie de producţie.

. limitele admisibile ale nivelului de zgomot. Certificarea acustica a aeronavelor. modul de lucru. . Prescripţiile acestui standard se aplica la: .aparatura.metodele de măsurare şi limitele admisibile ale zgomotului in interiorul şi in exteriorul vehiculelor care circula pe şine de cale ferata cu ecartament normal. Limite admisibile ale nivelului de zgomot produs de avioanele uşoare cu elice Standardul se aplica 91 . Standardul constituie . limite admisibile. . respectiv terminologie. locomotive diesel cu transmisie electrica. vagoane cu destinaţie speciaIă din trenurile de calatori. STAS 10183/4-75 Acustica in transporturi. interpretarea rezultatelor..metode de măsurare a zgomotului. Standardul cuprinde : .perceput efectiv in cazul unui singur survol de avion. locomotive electrice.principiul metodei .un sumar de date necesar utilizării prescripţiilor formulate detaliat de celelalte reglementari în vigoare precizate în anexa. STAS 9779-82 Acustica psihofiziologica.nivelul de zgomot global produs de o succesiune de avioane in 24 h. vagoane inzestrate cu agregate termice. Supravegherea zgomotelor produse de avioane pe aeroporturi şi in vecinătate acestora. buletinul de încercări. Limite admisibile ale nivelurilor de zgomote produse de avioane Standardul stabileşte . hidraulica sau mecanica. rame de metrou.efectele zgomotului asupra omului. STAS 10922/1-77 Acustica in transporturi.vagoane de calatori de toate tipurile.natura zgomotului. definiţii. Evaluarea efectelor zgomotului asupra omului. Aceasta anexa a standardului cuprinde o lista de standarde de acustica. Indicaţii generale (corespunde parţial cu ISO 2204: 1979) Standardul cuprinde indicaţii de baza privind: .protecţia împotriva zgomotului. combaterea acestuia. .limitele admisibile ale nivelurilor de zgomote produse de survolul avioanelor in vederea protecţiei acustice a personalului aeroporturilor şi a locuitorilor zonelor învecinate. mărimi. automotoare rame electrice. rame cu motoare liniare. .

cu limita admisibila a niveluIui de zgomot corespunzător activităţii prestate la locul de munca.) Evaluarea încadrării in limita admisibila a nivelului de zgomot existent la locurile de muncă.calcularea nivelului de zgomot de evaluare Lr. STAS 11336/2-80 Acustica psihofiziologica. StandarduI cuprinde: . .. pentru care certificatul de navigabilitate a fost emis după 1975-01-01.încadrarea activităţii prestate la locul de munca cu diferite grade de solicitare a atenţiei.compararea nivelului de zgomot continuu echivaIent Lech cu limita admisibiIa a niveluIui de zgomot.avioanelor destinate pentru misiuni agricole.calculuI niveluIui de zgomot continuu echivalent. având masa de decolare de maximum 5700 kg. de stins incendiu şi acrobaţie. Standardul nu se aplică .calcuIul nivelului de zgomot de evaluare Lr. .. STAS 11336/1-80 Acustica psihoflziologica. inclusiv motoplanoarelor.evaluarea incadrării in limita admisibila a niveluIui de zgomot. .avioanelor uşoare cu elice. şi a duratei de expunere in cursul unei zile de munca de 8 h.estimarea riscului de pierdere a auzuIui referitor la conversatie. . StandarduI cuprinde: .compararea nivelului de zgomot de evaluare Lr.limita admisibila a nivelului de zgomot şi condiţii de verificare. pe baza niveIuIui de zgomot global ponderat La. . Evaluarea incadrarii in limita admisibila a nivelului de zgomot pentru activităţi cu diferite grade de solicitare a atenţiei (corespunde parţial cu ISO R 1996: 1971) Evaluarea încadrării in limita admisibiIă a nivelului de zgomot pentru activităţi cu diferite grade de solicitare a atenţiei consta in: . 92 . consta in: . in dB(A) obţinut prin măsurare şi a duratei de expunere in cursul unei săptămini de Iucru de 48 h. in dB (A).calculul nivelului de zgomot continuu echivalent Lech. Standardul stabileşte . Evaluarea încadrării in limita admisibila a nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului (corespunde parţial cu ISO 1999: 1975. Lech.

metoda de măsurare şi . SR IS0 5130 Acustica. partea 2: Metode in camere de încercare reverberante.limitele admisibile de expunere la ultrasunete. SR ISO 3746 Determinarea nivelurilor de putere acustica emise de sursele de zgomot utilizând presiunea acustica. Măsurarea zgomotului emis de vehiculele rutiere în staţionare. SR ISO 3740:1997 Acustica. Determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustica. Ghid pentru utilizarea standardelor de baza pentru elaborarea codurilor de încercare referitoare la zgomot.cIasificarea locurilor de munca şi limitele admisibile ale nivelului de zgomot pentru activităţi cu diferite grade de solicitare a atenţiei. Măsurarea zgomotului la interiorul autovehiculelor. SR ISO 2204: 1997 Acustica. care preiau standarde europene armonizate şi standarde internaţionale ce conţin prevederi de securitatea muncii SR ISO 1999: 1996 Acustica. STAS 12777-89 Protecţie contra ultrasunetelor in industrie. SR ISO 5128 Acustica. Limite admisibile Standardul prezintă . Determinarea expunerii la zgomotul profesional şI estimarea deteriorării auzului. Metode tehnice in câmp reverberant pentru surse mici. 93 . . . Metode de control care utilizează o suprafaţa de măsurare înconjurătoare deasupra unui perete reflectant. Metoda de control. transportabile. Evaluarea zgomotului in funcţie de influenta sa asupra inteligibilităţii vorbirii.calcularea nivelului de zgomot continuu echivalent Lech. SR ISO/TR 3352: 1996 Acustica. Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot. Indicaţii pentru redactarea standardelor referitoare la măsurarea zgomotului aerian şi evaluarea efectelor sale asupra omului.. Lista standardelor recent publicate sau în curs de apariţie.evaluarea încadrării in limita admisibila a nivelului de zgomot. SR ISO 3743-2 Acustica.

Condiţii de securitate şi de încercare. SR EN ISO 11201 Acustica. Zgomotul emis de maşini şi echipamente. Recomandări pentru alegere. SR EN 352-1 Protectori individuali împotriva zgomotului. Metode tehnice şi de control. Determinarea nivelurilor de presiune acustică şi a nivelurilor de putere acustica emise de maşinile textile. SR EN 11546-1 Acustica. SR ISO 9613-1: 1996 Acustica. Metoda tehnica in condiţii apropiate de cele ale unui câmp liber deasupra unui plan reflectant. Zgomotul emis de maşini şi echipamente. SR EN 458 Protectori individuali împotriva zgomotului. Partea 1: Calculul absorbţiei atmosferice. Măsurarea nivelurilor de presiune acustica ale emisiei la locul de munca şi in alte poziţii precizate. Metode de încercări audiometrice. Partea 1: Măsurări in laborator. SR ISO 8253-2: 1997 Acustica. 94 . Determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustica. SR ISO 9296: 1997 Acustica. Metode tehnice in câmp reverberant aplicabile surselor mici transportabile. Metoda tehnica in condiţii apropiate de cele ale unui câmp liber deasupra unui plan reflectant. Indicaţii pentru utilizarea standardelor de baza pentru determinarea nivelurilor de presiune acustica ale emisiei la locul de munca şi in alte poziţii precizate. Partea 1: Audiometrie liminală fundamentala tonală in conducţie aeriana şi in conducţie osoasă. Determinarea izolării acustice a carcaselor. SR ISO 9902: 1997 Acustica maşinilor textile. Protectori individuali împotriva zgomotului. îngrijire şi întreţinere SR EN ISO 3743-1: 1997 Acustica. Partea 2: Antifoane interne. Metode de încercări audiometrice. SR EN ISO 4869-2: 1997 Acustica. Condiţii de securitate şi de încercare. Partea I: Metoda comparaţiei in camere de încercare cu pereţi duri. Partea 2: Estimarea nivelurilor de presiune acustica ponderate A in cazul utilizării protectorilor individuali împotriva zgomotului SR EN ISO 11200 Acustica. Valori declarate ale zgomotului emis de maşinile de calcul şi de birou. SR EN ISO 3744: 1997 Acustica. Determinarea nivelurilor de putere acustica emise de sursele de zgomot. Partea 2: Audiometrie in câmp acustic cu tonuri şi zgomote de banda îngustă drept semnale de încercare.SR ISO 8253-1:1997 Acustica. SR EN 352-2 Protectori individuali împotriva zgomotului. utilizare. Atenuarea sunetului propagat in aer liber. Partea 1: Antifoane externe.

Metoda subiectiva de măsurare a atenuării acustice SR EN 24869-3:1997 Acustica. SR EN 23742: 1996 Acustica. Darabont.SR EN 11546-2 Acustica. Metode exacte pentru surse cu frecvente discrete şi de banda îngustă in camere reverberante. SR EN 24869-1 Acustica. Alex. Ghid de utilizare a standardelor române de securitatea muncii. ing.1998. SR EN 27029 Acustica. inspector de muncă ITM Cluj 95 ... BIBLIOGRAFIE [1] IRS. SR EN 27917 Acustica. Măsurarea în poziţia operatorului a zgomotului aerian emis de ferăstraiele pentru arboret. Mărimi de referinţa pentru niveluri acustice SR EN 22922: 1997 Acustica. SR EN 26189: 1996 Acustica. Catalogul standardelor române. Măsurarea zgomotului emis de navele pentru navigaţie pe apele interioare şi in porturi SR EN 23741:1996 Acustica. Pragul normal de audibilitate in conducţie aeriana în funcţie de vârsta şi sex pentru persoane otologic normale. Fl. Determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot. Partea 2: Măsurări in situ SR EN 21683 Acustica. Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot. Protectori individuali împotriva zgomotului. Metode exacte pentru surse cu frecvente discrete şi de banda îngusta in camere reverberante. Determinarea izolării acustice a carcaselor. Audiometrie tonala liminala in conducţie aeriana în vederea conservării auzului. Protectori individuali împotriva zgomotului. [2] Zamfirescu. Partea 3: Metoda simplificata pentru măsurarea atenuării acustice a protectorilor de tip antifon extern in scopul controlului de calitate. Adrian BUJOR.

Ioan Sorin BODEA. REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT – CERINŢĂ ESENŢIALĂ DE SECURITATE ing. Ioan RĂDULESCU 1.Directiva Consiliului 73/23/CEE referitoare la echipamente electrice de joasă tensiune. . pornind de la principiul asigurării unui nivel maxim de protecţie a utilizatorului. Directivele se referă la armonizarea prescripţiilor statelor membre pentru anumite tipuri de echipamente. .Directiva Consiliului 94/9/CEE referitoare la echipamente şi sisteme protectoare destinate a fi utilizate în atmosfere potenţial explozive. .SUPRAVEGHEREA PIEŢEI MAŞINILOR INDUSTRIALE. Legislaţia europeană în domeniu Legislaţia europeană referitoare la calitatea echipamentelor tehnice utilizate de către angajaţi în procesul de muncă este bazată pe art. ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE ŞI ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE.Directiva Consiliului 98/37/CEE referitoare la maşini. tehnice şi administrative în scopul realizării pieţei libere pentru produsele referitoare la sănătate. protecţia consumatorilor şi protecţia mediului. 96 . securitate.Directiva Consiliului 89/686/CEE referitoare la echipamentele individuale de protecţie. Printre acestea putem enumera: . ing. 100 A al Tratatului de la Roma. tratat care reprezintă documentul general privind armonizarea prevederilor legislative.

privind evaluarea conformităţii produselor.. precum şi prevederi specifice acestuia. dar este posibilă şi armonizarea parţială.HG nr. documente legislative care preiau reglementările europene din directive: . 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune şi HG nr. 108 din Constituţie. Art. republicată. republicată modificată şi completată de Legea nr. pe de altă parte. securitatea. 1514 din 18 decembrie 2003 pentru modificarea şi completarea HG nr. semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993. 100 A introduce o clauză de supraveghere a pieţei. tehnice şi administrative. instituind o asociere între România. 69 şi 70 din Acordul European. În acest scop se preconizează armonizarea totală a prevederilor legislative. (2) din Legea nr. 194/2005 şi al art. 100 A al Tratatului de la Roma. în aplicarea prevederilor art.MI) şi EIP domeniul certificării În dezvoltarea programului de armonizare a legislaţiei române cu legislaţia europeană. indiferent de tipul de echipament căruia i se aplică.Directiva Consiliului 2000/14/CEE referitoare la nivelul emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. pe de o parte şi statele membre ale Comunităţii Europene. Statele membre sunt însă obligate să comunice Comisiei orice măsură naţională suplimentară adoptată după armonizare şi să obţină confirmarea acesteia. art. al art. (1) din Legea protecţiei muncii nr. ratificat prin Legea nr. parametri admisibili. cu modificările şi completările ulterioare.457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune (EEJT). 5 alin. 608/2001. [1] 2. Legislaţia românească în echipamentelor tehnice (EEJT. 20/1993. ca regulă. în temeiul art. respectiv dacă nu pun în pericol sănătatea şi securitatea persoanelor. în special sub formă de cerinţe esenţiale de securitate. protecţia mediului şi protecţia consumatorilor este permisă în condiţiile în care acestea asigură un nivel de protecţie ridicat. conform atribuţiilor legale. 90/1996. inclusiv prevederi tehnice (caracteristici. s-au introdus în legislaţia română prevederi corespunzătoare şi s-au elaborat.100 A conţin o serie de prevederi comune. Directivele europene derivând de la art. De asemenea. pentru a nu se crea discriminări arbitare sau restricţii deghizate pentru comerţ. a stabilit că libera circulaţie a produselor în legătură cu sănătatea. 5 alin. metode de încercări). 97 . animalelor şi a bunurilor.

[1] 3. Supravegherea pieţei Supravegherea pieţei reprezintă ansamblul măsurilor. . cu modificările şi completările ulterioare.se stabilesc listele organismelor de certificare şi competenţele acestora. . 539 din 7 aprilie 2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate în exteriorul clădirilor. reprezentanţilor autorizaţi.HG nr. că sunt îndeplinite prevederile reglementărilor tehnice aplicabile. republicată modificată şi completată de Legea nr.se stabilesc principalele obligaţii şi responsabilităţi ale fabricanţilor. 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (MI). a Legii Inspecţiei Muncii nr. completată cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii nr.. 608/2001. resurselor şi structurilor instituţionalizate adecvate. 115 din 5 februarie 2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie (EIP) şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă.se enunţă cerinţele esenţiale ce trebuie îndeplinite. . 752 din 14 mai 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive. .prezintă modele de marcaje de securitate. republicată. .HG nr. Inspecţia Muncii (IM) controlează prin inspectorii săi de muncă şi de la inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) aplicarea dispoziţiilor 98 . în mod imparţial. Atribuţiile care revin MMSSF în ceea ce priveşte supravegherea pieţei decurg din prevederile Legii Protecţiei Muncii nr. 90/1996.se definesc procedurile de certificare aplicabile diferitelor tipuri de MI şi EIP. 194/2005. prin care autorităţile competente asigură şi garantează.HG nr. fabricare şi comercializare. 108/1999. . 767/1999 şi respectiv a Legii nr. importatorilor şi distribuitorilor de MI şi EIP în legătură cu asigurarea calităţii de securitate a MI şi EIP comercializate în fazele de concepţie. Aceste acte normative conţin prevederi prin care: .HG nr. . declaraţii de conformitate. indiferent de originea produselor introduse pe piaţă şi cu respectarea principiului liberei concurenţe.

[2] 4. .100 A bazate pe conceptul de "Nouă Abordare" şi "Abordare globală".conţinutul declaraţiei de conformitate EC sau CS.pe ambalaje sau pe alte documente însoţitoare. Chiar dacă supravegherea pieţei nu se face în timpul fazei de producţie. care transpune directivele Noii Abordări şi. 99 . [1] Supravegherea pieţei presupune monitorizarea de către Inspecţia Muncii a produselor introduse pe piaţă în conformitate cu prevederilor legislaţiei naţionale aplicabile. la comercianţi şi la utilizatori. Monitorizarea produselor introduse pe piaţă Supravegherea pieţei trebuie să urmărească toate prevederile directivei sau ale legislaţiei româneşti aplicabile.aplicarea corectă a marcajului CE sau CS –pe produs sau pe placa de timbru. reprezentanţe. . . . dacă este necesar. pentru a verifica dacă erorile apar în mod constant.conţinutul documentaţiei tehnice.. importatori cât şi la comercianţi şi utilizatori Prin prevederile legislative şi juridice notificate de Legea protecţiei muncii se asigură de către IM şi ITM-uri supravegherea pieţei interne de produse destinate utilizării în procesul muncii şi se garantează asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor angrenaţi în activităţi industriale în conformitate cu prevederile menţionate în "Ghidul legislativ pentru implementarea Directivelor tehnice ce decurg din art. corespunzător fiecărui tip de produs.legale referitoare la certificarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice şi a echipamentelor individuale de protecţie din punct de vedere al securităţii în muncă atât la fabricanţi.alegerea corectă a procedurilor de evaluare a conformităţii. precum şi pentru luarea măsurilor potrivite impunerii conformităţii. dacă este cazul. acţiunile trebuie să fie concentrate acolo unde riscul este mai ridicat şi nerespectarea conformităţii este mai mare. Se verifică următoarele: . Pentru ca supravegherea pieţei să fie eficientă. Inspecţia Muncii impune măsuri corective pentru asigurarea conformităţii. pentru a descoperi produsele neconforme la producători. autoritatea de supraveghere poate controla locurile de producţie în cazul în care au fost descoperite neconformităţi.informaţiile care însoţesc produsul – cartea tehnică şi instrucţiunile de utilizare în limba română.

1: Cerinţe esenţiale de securitate pentru echipamentul electric de joasă tensiune din HG nr.. Reducerea nivelului de zgomot – cerinţă esenţială de securitate În Anexa nr.controlul conformităţii produsului cu cerinţele esenţiale de securitate sau cu anumite aspecte ale cerinţelor.. se precizează: 100 .” .[2] 5.. 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (MI) .457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune (EEJT).3. 1: Cerinţe esenţiale pentru sănătate şi securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi componentelor de securitate din HG nr. pentru a se asigura că: .” .Cerinţe suplimentare specifice anumitor riscuri 3...5.[3] În Anexa nr. 115 din 5 februarie 2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie (EIP) şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. dacă acest lucru nu este posibil.. 2: Cerinţe esenţiale de sănătate şi securitate din HG nr.Protecţie împotriva efectelor dăunătoare ale zgomotului: EIP proiectate pentru a preveni efectele dăunătoare ale zgomotului trebuie să aibă capacitatea de a asigura atenuarea acestuia în asemenea măsură încât nivelurile sonore echivalente percepute de utilizator să nu depăşească în nici o împrejurare valorile limită zilnice prevăzute în reglementarea tehnică privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la zgomot la locul de muncă. Toate EIP trebuie să poarte o etichetă care să indice nivelul de atenuare acustică şi valoarea indicelui de confort asigurat de EIP. 1.[4] În Anexa nr. 1514 din 18 decembrie 2003 pentru modificarea şi completarea HG nr. astfel încât persoanele.b)echipamentul electric de joasă tensiune este rezistent la influenţe de natură nemecanică (zgomot) în condiţii previzibile de mediu.. pentru toate echipamentele de protecţie fonică (purtate în sau peste urechi).Protecţia împotriva riscului cauzat de influenţe externe asupra echipamentului electric de joasă tensiune: Măsurile tehnice trebuie luate cu respectarea cerinţelor prevăzute la pct. se precizează: „.3. 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune şi HG nr. se precizează: „. animalele domestice şi proprietatea să nu fie puse în pericol. eticheta trebuie aplicată pe ambalaj.

se referă la: 1..1. hidraulice sau cu cabluri (< 500 kW). 3.grupuri de acţionare hidraulică. în special. 10.spărgătoare de beton şi picamere portabile.toate maşinile industriale definite la art. sunt destinate a fi utilizate conform tipului lor în aer liber şi care contribuie la expunerea la zgomote în mediu. 7.vinci pentru construcţii acţionate cu motor cu combustie internă.excavatoare.maşini de compactat. Echipamente supuse limitărilor de zgomot Nivelul de putere acustică grantat al echipamentelor enumerate în continuare nu trebuie să depăşească nivelul admisibil de putere acustică indicat în tabelul cu valori limită: 1.8.dumpere (< 500 kW). plăci vibratoare şi maiuri vibratoare. 6. 2. 539 din 7 aprilie 2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. 2. sub copertine de protecţie împotriva ploii sau în carcasele clădirilor.[5] HG nr.Măsuri de protecţie împotriva altor pericole. ţinându-se seama de progresul tehnic şi de disponibilitatea mijloacelor de reducere a zgomotului.ascensoare de şantier pentru materiale. 4. care sunt autopropulsate sau pot fi deplasate şi care. la sursă. Se consideră utilizare în exteriorul clădirilor utilizarea echipamentelor într-un mediu în care transmisia sunetului nu este afectată sau nu este afectată în mod semnificativ.5. 5. Maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât riscurile rezultate din emisiile de zgomot aerian să fie reduse la cel mai scăzut nivel.„. destinate aplicaţiilor industriale sau de mediu. 11. care conform tipului lor sunt destinate a fi utilizate în exteriorul clădirilor şi care contribuie la expunerea la zgomot în mediul înconjurător. doar cu cilindri vibratori şi nevibratori. 2 alin. de exemplu în corturi. 9.echipamente neacţionate de un motor. 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale.compresoare (< 350 kW).buldozere (< 500 kW). (1) din H G nr. ” .1.5.încărcătoare .excavator (< 500 kW).. 8.gredere (< 500 kW). în construcţii. Zgomot. indiferent de elementul sau elementele de acţionare. 101 .

cu excepţia altor automacarale cu contragreutate definite în anexa nr. 20. a căror principală componentă motorizată are o putere instalată mai mare de 20 kW .grupuri electrogene (< 400 kW). 18.12. . doar cu cilindri vibratori. 19.macarale turn. 15.01. 13.motosape (< 3 kW) . 2.încărcătoare (< 500 kW) . plăci vibratoare şi maiuri vibratoare Buldozere.01. 108 109 89 + 11 lg P 105 106 86 + 11 lg P P < 55 106 103 102 .2007 Maşini de compactat.macarale mobile .maşini de tăiat gazon/maşini de tăiat margini de gazon . 21. 1 pct. 16.cositori de gazon.automacarale acţionate de motor cu combustie internă. 17.generatoare de sudură. cu excepţia celor echipate cu o grindă de netezire cu capacitate mare de compactare .finisoare de pavaj. cu contragreutate.2005 Etapa II De la 3. 36 alin. 22.Tabel cu valori limită Tipul echipamentului Puterea netă instalată P (în kW) puterea electrică Pel1) în KW m masa în kg Lăţimea de tăiere L în cm P<8 8 < P < 70 P > 70 Nivelul de putere acustică admis dB/lpW Etapa I De la 3. 14.compactoare pentru gropi de gunoi. având o capacitate nominală nu mai mare de 10 t. de tip încărcător cu cupă (< 500 kW) . cu excepţia echipamentului agricol şi forestier şi a utilajelor multifuncţionale.

Ascensoare de şantier pentru materiale. Maşini de compactat doar cu cilindri nevibratori. Moto-sape Spărgătoare de P > 55 87 + 11 lg P 84 + 11 lg P P < 55 P > 55 104 85 + 11 lg P 101 82 + 11 lg P P < 15 P > 15 96 83 + 11 lg P 93 80 + 11 lg P m < 15 107 105 103 . Vinci pentru construcţii. cu contragreutate. încărcătoare excavator pe şenile Buldozere. de tip încărcător. încărcătoare. Grupuri de acţionare hidraulică Excavatoare. Compactoare pentru gropi de gunoi. Dumpere. Macarale mobile. Finisoare de pavaj. acţionate de motor cu combustie internă.încărcătoare. în construcţii. Automacarale. Gredere. încărcătoare excavator pe pneuri.

mai mare sau egal cu 0.platforme aeriene de acces.5 la numărul inferior.5 la numărul superior).maşini pentru curăţat tufişuri . Cifrele definitive vor depinde de modificările ulterioare ale prezentei hotărâri. 104 . Generatoare de sudură Compresoare Pel < 2 2 < Pel < 10 Pel > 10 P < 15 P > 15 97 + lg Pel 98 + lg Pel 97 + lg Pel 99 97 + 2 lg P 96 100 100 105 Cositori de gazon. Nivelul de putere acustică admis se va rotunji la cel mai apropiat număr întreg (mai mic de 0. Echipamente supuse numai marcării nivelului de zgomot Nivelul de putere acustică garantat care se marchează pe echipamentele enumerate în continuare indică numai nivelul de zgomot produs de acestea: 1. În absenţa unor astfel de modificări ulterioare. 2) Acestea sunt doar cifre indicative.beton picamere portabile Macarale turn şi 15 < m < 30 m > 30 94 + 11 lg m 96 + 11 lg m 98 + lg P 92 + 11 lg m 94 + 11 lg m 96 + lg P 95 + lg Pel 96 + Pel 95 + lg Pel 97 95 + 2 lg P 942) 98 982) 1032) Grupuri electrogene. la valoarea cea mai scăzută a duratei active indicată de producător. Maşini de tăiat gazon / maşini de tăiat margini de gazon 1) L < 50 50 < L < 70 70 < L < 120 L < 50 Pel pentru generatoarele de sudură: curentul convenţional de sudură multiplicat cu tensiunea convenţională de încărcare. cifrele din etapa I vor continua să se aplice în etapa a II a. 2. acţionate cu motor cu combustie internă .

31. 4.ciocane hidraulice . 13. 11. 24. acţionate cu motor electric . 17. 32.maşini de măturat .maşini de compactare. 27. cu motor electric . doar maiuri cu explozie .maşini cu jet de apă cu înaltă presiune .ferăstraie portabile cu lanţ .3. 35. 6. 36 alin. 2. 14. 25.maşini pentru transportarea şi aplicarea sub presiune a betonului şi mortarului . 5.grupuri electrogene (a 400 kW) . 105 . 22. 10. doar alte "automacarale cu contragreutate" definite în anexa nr. 20. 23. 18.maşini pentru tăiat gard viu .maşini pentru colectat frunze .lansatoare de conducte .maşini pentru tăiat iarbă/maşini pentru tăiat margini de peluză .vehicule combinate pentru spălare cu înaltă presiune şi golire prin aspirare . 26. 19.utilaje de foraj .bancuri cu ferăstrău circular. 21. 33. 34.vinciuri pentru construcţii. 1 pct. 9.echipamente pentru încărcarea şi descărcarea silozurilor sau a cisternelor montate pe autocamioane . 8.echipamente frigorifice montate pe vehicule .malaxoare pentru beton sau mortar. 16.finisoare de pavaj echipate cu o grindă de netezire cu capacitate mare de compactare . 30.transportoare cu bandă .ascensoare de şantier pentru materiale.freze rutiere .vehicule pentru spălare cu înaltă presiune . pentru şantiere de construcţii . având o capacitate nominală nu mai mare de 10 t . 15.containere mobile pentru deşeuri . 12.automacarale acţionate de motor cu combustie internă.scarificatoare . cu contragreutate. 7.containere pentru sticlă reciclabilă .autogunoiere .maşini pe şenile pentru piste .maşini de tăiat rosturi . 29.ferăstraie cu bandă pentru şantiere de construcţii . 28.maşini pentru îndepărtat frunze prin suflare .echipamente pentru piloţi de fundaţii . în construcţii.

vehicule pentru vidanjare . nivelul de putere acustică trebuie să fie măsurat în mod egal.săpătoare de şanţuri . În scopul evitării procedurilor inutile la producători. riscurile urmărite sunt acoperite. Producătorul trebuie să indice în plus valoarea nivelului de putere acustică „garantat” : adică rezultatul măsurării nivelului de putere acustică mărit cu valoarea de incertitudine a 106 .maşini pentru tocat/mărunţit resturi vegetale . • Maşini reglementate prin Directiva 2000/14/CE Directivele 98/37/CE şi 2000/14/CE trebuie să fie aplicate. cu excepţia anexelor . 37.autobetoniere . este clar că această directivă trebuie să fie considerată ca o directivă particulară pentru Directiva 98/37/CE. pentru o maşină sau o componentă de siguranţă.grupuri de pompare a apei care nu se utilizează subacvatic. atunci când. În ceea ce priveşte nivelul de putere acustică emis de o maşină destinată să fie utilizată în exteriorul clădirilor şi acoperită prin Directiva 2000/14/CE. este important să se stabilească o metodă clara în scopul evitării repetărilor măsurătorilor. Directiva 2000/14/CE defineşte metoda de măsurare şi condiţiile de operare ale maşinii pe parcursul încercării. în întregime sau parţial. 41. prin directive comunitare specifice. 40. 39. directiva prezentă nu se aplică sau încetează să se aplice pentru aceste maşini sau aceste componente de siguranţă şi pentru aceste riscuri.maşini de deszăpezit cu organe rotative. [6] 6. autopropulsate. Se remarcă două cazuri : • Maşini nereglementate prin Directiva 2000/14/CE Directiva 98/37/CE trebuie să fie aplicată. Conexiunile dintre Directivele 98/37/CE si 2000/14/CE Primul articol. ca şi în documentaţia tehnică. Această directivă stipulează într-o manieră foarte exactă modul in care nivelul de putere acustică al unei maşini trebuie să fie măsurat şi indicat pe maşină. 38. Dacă această valoare este superioară valorii de 85 dB(A). ceea ce înseamnă că nivelul de presiune acustică la posturile de lucru trebuie să fie măsurat.36. Rezultatele acestor măsurători trebuie să fie indicate în instrucţiunile de utilizare care însoţesc maşina. Directiva 98/37/CE nu împiedică alegerea metodei de măsurare. paragraful 4 din Directiva 98/37/CE dispune că. În scopul măsurării nivelului de putere acustică.

Măsurarea nivelului de presiune acustică în sensul Directivei 98/37/CE trebuie să fie efectuată conform indicaţiilor din dispoziţiile acestei directive. nivelul de presiune acustică la posturile de lucru . Observaţii Pentru ca modurile de folosire să fie similare în legătură cu indicaţiile referitoare la zgomot. • pentru maşinile care nu sunt sub incidenţa Directivei 2000/14/CE. Când se aplică ambele directive.măsurării şi cu o valoare care ţine seama de abaterile între maşina examinată şi producţia de maşini identice. până când nivelul de presiune acustică este egal sau superior la 85 dB(A) . nivelul de putere acustică maximal garantat. deoarece nu este chiar cel pe care îl indică maşina. este de dorit să se efectueze măsurarea nivelului de putere • 107 .) În concluzie metoda de masurare este : Metoda de măsurare a emisiilor sonore Produse supuse numai Produse supuse uneori directivei 98/37/CE directivelor 98/37/CE şi 2000/14/CE 1) măsurarea nivelului de 1) măsurarea nivelului de presiune presiune acustică (Lp) acustică (Lp) 2) când Lpmăsurat>85 dB(A) : 2) Măsurarea nivelului de putere măsurarea nivelului de putere acustică (LW) conform directivei acustică (LW) conform directivei 2000/14/CE 98/37/CE Observaţii • Măsurarea nivelului de putere acustică în sensul Directivei 98/37/CE trebuie să fie efectuată conform dispoziţiilor acestei directive. Acest nivel de putere acustică garantat trebuie să fie indicat pe maşină . (indicaţia nivelului de putere acustică măsurat oferă prilej de confuzie. nivelul de putere acustică măsurat. metoda de măsurare trebuie să fie cea conform Directivei 2000/14/CE. directiva nu impune nici o indicaţie despre aceasta valoare in modul de utilizare. Când sunt aplicabile ambele directive. trebuie menţionate următoarele indicaţii: • în toate cazurile. • pentru maşinile care nu sunt sub incidenţa Directivei 2000/14/CE.

etc. un standard armonizat este utilizat pentru măsurarea Lp şi/sau LW. Într-adevăr. Normele armonizate cu termenii Directivei 98/37/CE prevăd ca instrucţiunile de utilizare să indice totodată valoarea masurată şi incertitudinea asociată. Prin consens general s-a convenit că prin aplicarea standardelor armonizate de produs. trebuie respectate dispoziţiile acestei norme cu privire la conţinutul instrucţiunilor de utilizare. Aplicând doar standardele de 108 . Standarde naţionale şi standarde europene armonizate referitoare la cerinţa esenţială de securitare şi sănătate privind protecţia împotriva zgomotului Standardele armonizate sunt elaborate de CEN. In privinta modului de indicare a rezultatelor masuratorilor se remarca urmatoarele aspecte : Indicarea rezultatelor măsurătorilor emisiilor sonore Produse supuse numai Produse supuse uneori Directivei 98/37/CE Directivelor 98/37/CE şi 2000/14/CE Pe maşină : nimic Pe maşină : LWgarantat = LWmăsurat + valoarea de incertitudine LWA [dB] În instrucţiunile de utilizare : În instrucţiunile de utilizare : Lpmăsurat Lpmăsurat LWmăsurat când Lpmăsurat>85 dB(A) LWgarantat Notă: când. . la solicitarea producătorilor sau. . este preferabil să nu se utilizeze două moduri diferite de operare pentru acelaşi produs.standarde de incercări. pentru o maşină supusă numai Directivei 98/37/CE.standarde de produs. Standardele armonizate se pot grupa generic în: . în baza unui mandat dat de Comisia Europeană.standarde de materiale.acustică în condiţiile de operare a maşinii prevăzute în Directiva 2000/14/CE. [7] 7. sunt fabricate maşini care satisfac cerinţele esenţiale ale directivei. centre de consultanţă. la solicitarea unor organisme care funcţionează pentru producători (asociaţii profesionale. respectiv CENELEC.).

Standardele armonizate nu sunt obligatorii. Declaraţia privind aplicarea standardelor serveşte organismului notificat pentru evaluarea conformităţii produselor. Este necesar ca pentru obţinerea conformităţii să se aplice standardele armonizate de produs împreună cu celelalte standarde armonizate. se desfăşoara activităţi de standardizare care au ca rezultat standardele armonizate şi standarde de susţinere. acesta este obligat să declare faptul că aplică standardele armonizate şi să indice numerele de referinţă ale acestora. Dovada obiectivă a faptului că standardul sau norma utilizată conduce la realizarea unor maşini care satisfac cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate ale Directivei 98/37/EC este dată de organismele notificate în acest scop. Standardele armonizate cu Directiva 98/37/EC sunt acele standarde a căror aplicare de către producători conduce la prezumţia de conformitate a maşinilor şi componentelor de securitate cu cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate ale Directivei 98/37/EC. 109 . acţiune prin care standardele armonizate sunt recunoscute în mod oficial că pot îndeplini funcţia pentru care au fost create (conform mandatului în baza căruia au fost emise şi ratificate). într-o combinaţie stabilită la libera alegere de către producător. Atunci când un producator alege sa utilizeze standarde armonizate pentru a fabrica maşini industriale. Standardele armonizate sunt prezentate în anexă. Comisia Europeană actualizează periodic în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene lista standardelor armonizate astfel încât cei interesaţi să poată fi informaţi în timp util despre noile evoluţii în domeniu. acestea pot fi aplicate de producători la libera alegere. în combinaţia pe care o doresc şi pe care o consideră oportună pentru masinile pe care le produc. această abordare unilaterală nu conduce implicit la prezumţia de conformitate a maşinilor rezultate cu cerintele esenţiale ale directivei. Pentru Directiva 98/37/7EC. Pe lângă standardele armonizate există standardele de susţinere sau în legătură cu Directiva 98/37/EC. conform destinaţiei produsului pe care doreşte să îl realizeze. Subliniem faptul că aplicarea altor standarde sau norme nu conduce în mod automat la prezumţia de conformitate a maşinilor şi componentelor de securitate cu cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate ale Directivei 98/37/EC. Numerele de referinta ale standardelor armonizate pentru fiecare directivă a Uniunii Europene se publică în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene.materiale sau standardele de încercări.

270. 265. 2. 246.Of. publicat în M. [6] b.07. Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustică – Metoda tehnică în condiţii apropiate de cele ale unui câmp liber deasupra unui plan reflectant. 240. 635 bis/13. [7] a. 288.2004 pentru MI. MMSSF nr. 104.2004 pentru EIP. 428. 294. 269. 105.Acustica. 242. 3. Poziţiile 427. Poziţiile 60.Standardul SR EN ISO 3744:1997 . 430. În Comunitatea Europeană există reglementări privind nivelul puterii acustice. 244. 429.Acustica. În acest sens a apărut necesitatea monitorizării nivelului de zgomot şi au apărut reglementări privind reducerea zgomotului în mediul urban. 263. publicat în M. Poziţiile 170. 286. 63. 297.61. 242/ 2004. 384/ 2004. 247. 283.07. 243. Concluzii 8. inclusiv metodele de definire şi măsurare a acesteia. 241/ 2004. MMSSF nr. 393 din Anexa la Ord. cunoscut mai ales sub numele de zgomot de mediu. Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustica – Metoda de control care utilizează o suprafaţă de măsurare înconjurătoare. 337. MMSSF nr. Lista standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la MI.2004 pentru EEJT. 8. rezidenţial sau casnic. publicat în M. constituie o parte importantă a zgomotului urban. 267.62. 431. 432.1 Zgomotul produs de echipamentele ce funcţionează în aer liber. 282. 110 .Standardul SR EN ISO 3746:1998 . 287. deasupra unui plan reflectant. 284. 2. 293. 296. Standarde de bază privind emisiile de zgomot Pentru a determina nivelul puterii acustice a echipamentelor destinate utilizării în exteriorul clădirilor. 264. EEJT şi EIP 1. 339. standardele de bază privind emisiile de zgomot sunt : 1.Of. 285. 266. 251. 634 bis/13. cu toate că există dificultăţi pentru controlarea şi reducerea acesteia.07. 113 din Anexa la Ord.Of. 241. 681 bis/29. 268. 433 din Anexa la Ord.Utilizarea standardelor de susţinere de către producători pentru a realiza maşini industriale. 245. nu conduce implicit la prezumţia de conformitate a produselor cu cerinţele esenţiale. în principal rezultate din echipamentele de construcţii şi servicii publice.

Zgomotul produs de echipamentele ce funcţionează în aer liber utilizate în construcţii şi servicii publice are un caracter discontinuu şi local şi afectează numai muncitorii implicaţi şi populaţia care locuieşte în vecinătate. Trebuie menţionat faptul că acestea sunt maşini industriale. generatoare diesel-electrice etc. dat fiind definiţia termenului maşini conform înţelesului directivei. În anul 1989 Comisia Europeană a publicat prima formă a directivei referitoare la armonizarea legilor statelor membre privind securitatea maşinilor. Directiva 89/392/EEC care ulterior a fost completată şi modificată de Directiva 98/37/EC referitoare la armonizarea legilor statelor membre cu privire la “Maşini”. spărgătoare de beton şi picamere. Directiva se referă la echipamentele introduse pe piaţa română şi europeană pentru prima dată după 3 ianuarie 2005. productivitatea muncii. escavatoare. ce afectează implicit capacitatea de refacere a organismului uman. Impactul emisiei de zgomote a acestor echipamente este foarte ridicat. capacitatea intelectuală etc. precum şi conţinutul reglementării. În februarie 1998. noua directivă în legătură cu armonizarea legislaţiilor statelor membre în ceea ce priveşte emisiile sonore în mediul înconjurător a echipamentelor (utilajelor) destinate să fie utilizate în exteriorul clădirilor a fost adoptată. iar înlocuirea acestora conduce la o investiţie tehnică.3. persoane afectate şi zone. 8. În plus aceste echipamente sunt învechite. nu orice fel de maşini sau turisme. interferenţe electromagnetice în comunicaţii. dar în acelaşi timp limitat ca durată de timp. Ea nu se aplică 111 . tehnologică şi financiară ridicată. Zgomotul poate cauza afecţiuni a sănătătăţii populaţiei. 8. Pe 8 mai 2000. psihic. dar unele din echipamente cum ar fi : compresoare. Zgomotul produs de echipamentele utilizate în acest sens nu afectează o mare parte din populaţie. Parlamentul European şi Consiliul au examinat şi în parte au modificat propunerea ţinând cont de comentariile Comitetului economic şi social ca şi de cele ale Comitetului regiunilor. efecte acute şi cronice în sistemul cardio-vascular. Comisia a prezentat Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene o propunere de directivă în legătură cu emisiile sonore ale echipamentelor destinate să fie utilizate în exteriorul clădirilor. în momentul publicării sale în Jurnalul Oficial (L 162 din 3 iulie 2000). au un nivel ridicat de putere acustică ce afectează puternic sănătatea muncitorilor şi a populaţiei din vecinătate. Ea a intrat în vigoare pe 3 iulie 2000.2. depăşite moral şi fizic.

539 din 7 aprilie 2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor [7] Ministerul Economiei şi Comerţului.2004 .HG nr. – Reglementări referitoare la certificarea echipamentelor tehnice în România şi sarcinile inspectorilor de muncă privind supravegherea pieţei.03.Of.echipamentelor puse pe piaţa europeană sau puse în serviciu pentru prima dată în Europa înainte de 3 ianuarie 2005. [2] Inspecţia Muncii .Of. nici echipamentelor care erau deja în serviciu. 175/01.2004 .Directia Generala Produse Industriale.457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune [4] M.Of.12.HG nr. 311/08.Studiu documentar al impactului în Romania privind nivelul zgomotului emis de echipamentele utilizate în mediul exterior 112 . A.Of.HG nr. INCDPM Bucureşti. 115 din 5 februarie 2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie [5] M.05. 166/26. 1514 din 18 decembrie 2003 pentru modificarea şi completarea HG nr. DPMIILSI. 398/05.02.HG nr.Of. 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune şi HG nr. 923/22.2003 . ing.2004 . 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale [6] M. 2002. Curs Inspecţia Muncii.Procedură generală de supraveghere a pieţei pentru produsele certificate – cod PG-001. Antonov.05.2003 şi M. [3] M. [7] BIBLIOGRAFIE [1] Dr.

Angelica URUCU . Hanna MADIA. We noticed a statistically significant difference in between the duration of noise exposure and auditory disorders (RR=2. Expunerea la zgomot poate produce la persoanele expuse scăderea/pierderea permanentă a auzului. Tehnologia modernă a redus mult din efortul fizic al omului. prezentă în toate ramurile industriale. as well as the associated pathology in a group of workers exposed at occupational noise.Elena-Ana PĂUNCU. The noise level determination at the workplace showed that the limits were exceeded (79. ASPECTE ALE STĂRII DE SĂNĂTATE LA UN GRUP DE MUNCITORI EXPUŞI LA ZGOMOT Florina GHERMAN. It is necessary an ergonomic organization of the workplace: reducing the noise intensity.44. wearing protective equipment (headphones).. Delia CHEPTANARIU . p<0. The purpose of this study was to put in evidence the auditory disorders. dar continuă să fie sursă de factori de risc privind atât solicitarea neuropsihică per se cât şi secundară expunerii la zgomotul produs de utilajele automatizate.SECŢIUNEA II.16.032). rotating shifts. The group consisted of 125 people working in different sections with automatic machines. Introducere Zgomotul este una dintre cele mai răspândite noxe.6-95.3 dB(A)).Mircea FOCSA Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara THE HEALTH ASPECTS AT NOISE EXPOSURE IN A GROUP OF WORKERS Abstract: Noise is the most pervasive of all industrial pollutants. it involves every industry and causes severe hearing loss in every country in the world. RD%=25. aceasta depinzând de mai 113 . proper education and information of the workers.

35 ani). Rezultate Determinarea zgomotului în diferite puncte de lucru a inregistrat valori între 79. cardio-vasculară (20%). pozitia.6%). Se consideră că numărul de persoane expuse profesional la zgomot este semnificativ mai mare decât pentru oricare altă expunere profesională. În privinţa fumatului raportul fumători/nefumători/foşti fumători a fost: 52/30/10. rectificatori pe utilaje automatizate. diferite de la o ţară la alta (în România 87dBA). neuropsihică (0).75 ani. expunerea profesionala Prelucracrea datelor s-a realizat in Microsft Excel si cu programul EpiInfo versiunea 3. De asemenea este dificil de a diferenţia expunerea profesională de cea extraprofesională.6%). medicamentelor.mulţi factori. Patologia otică este prezentă prin modificări audiometrice de tip surditate hipoacuzie. frezori. cu limite între 19 şi 55ani. iar la ortostatism: 16. Dintre aceştia 19 sunt femei. Material si metoda: Scopul acestui studiu a fost evidenţierea patologiei otice şi a celei asociate prezente la un grup de muncitori expuşi la zgomot profesional.25 ani (1. Vârsta medie a fost de 37. 14% din populaţia activă este implicată în activităţi unde nivelul zgomotului depăşeşte 90 dBA. modului de viaţă sau altor afecţiuni care produc patologie neurosenzorială. cum ar fi: intensitatea sunetului. care se consideră neglijabilă atunci când expunerea profesională este importantă. Lotul studiat este compus din 92 persoane incadrati ca strungari. Expunerea medie la zgomot a fost de 14. iar restul (73) sunt bărbaţi. au în vedere intenţia de a proteja mai mult de 90% din populaţia expusă. scotoame la frecvenţe inalte de 6000 şi 8000Hz. digestivă (9. S-au urmarit: solicitarile existente afectiuni prezente. Afecţiunile găsite sunt reprezentate de patologie otică (25. în SUA. Un alt factor de dificultate ar fi cuantificarea scăderii /pierderii auzului datorat vârstei.3.caracterul ereditar.3 dBA. Valorile limită legiferate.6 şi 95.61 ani (1 – 35 ani). Conform statisticilor NIOSH. 114 . Este dificil de a delimita limita dintre zgomotul periculos şi cel inofensiv. timpul de expunere şi susceptibilitatea individuală.

0046). VLA=87dB(A) 100 95 90 86. Se constata diferente semnificative intre asocierea ortostatismului si a insuficientei venoase cronice (RR:3. Statistic testul Fisher indică diferenţe nesemnificative între insuficienţa venoasă cronică şi obezitate(RR:1.9 88.944. prezbiacuzie (2. Diferente semnificative statistic s-au observat intre expunerea la zgomot si patologia otica (RR:2.3 90.6 87.59%). testul Amyell relevă prezenţa riscului nevrotic uşor şi crescut (47%).1377). RD%:28. p<0.16.73. scotom auditiv la 6000 sau 8000Hz (15.38%). Deşi nu s-a înregistrat nici un caz de boală neuropsihică. Rd%:27.09%).2 88.2 80 75 70 1 2 3 4 5 6 7 8 88. RD%:25. dar fără impact asupra stării de sănătate Nu se poate stabili o legătură semnificativă statistic între patologia cardio-vasculară ca efect extraotic al expunerii îndelungate la zgomot.6 89.8.prezbiacuzie. Nu există patologie neuropsihică asociată expunerii la zgomot.032) 115 .6 95.1762.1 79. hipoacuzie (6.9 85 86.44.1 89.19%). 2 14 6 normal surditate hipoacuzie 1 scotom 68 prezbiacuzie Determinările zgomotului la locul de muncă au indicat depăşiri ale VL (>87Db A) Noxa chimică prezentă la unele locuri de muncă este butil metilcelosolvul din emulsie.5 86 85. p<0.6 94. p<0.1 9 10 11 12 13 14 Efectele otice consecutive expunerii la zgomot au fost reprezentate de surditate (1. Intensitatea zgomotului în diferite puncte de lucru.

Concluzii Principala patologie este reprezentată de patologia otică şi insuficienţa venoasă cronică Reducerea intensităţii zgomotului prin măsuri tehnice Măsuri ergonomice privind amenajarea locului de muncă prin dotarea cu EIP adecvate Purtarea obligatorie a căştilor antifonice şi urmărirea utilizării lor corecte Dotare cu scaun, covor special, încălţăminte specială, pauze în poziţie şezândă Educarea, informarea şi monitorizarea angajaţilor privind relaţia dintre locul de muncă şi starea de sănătate Bibliografie
1. Alberti P.W. – Noise induced hearing loss. B.M.J.,1992, 304 2. Brian R.C. – Activ energy. Ergonomics and the Workplace, 1995, p.256-258 e noise reduction sistems; there interaction with very low frequency acoustical 3. Garcia Am, Garcia A.-Occupational noise as a cardiovascular risk factorSchriften Ver Wasser Boden Lufthig (Germany), 1993,88,212 4. Bugard P. – Le monde du bruit. Revue de la Sécurité, 1995, 9, 15-38 5. Desoille H., Scherrer J., Truhaut R. - Précis de médecine du travail, 131-142, 1980 6. Gâdiuţă C., Mihalache G – Influenţa zgomotului asupra hipertensiunii arteriale la muncitorii din industria textilă. Igiena, 1988, 2, 123-126 7. lic D., Popovic V., Jovanovic J. – Audiometric characteristics of hearing status in workers exposed to noise at working places224-225, IX Kongres Medicine Rada Jugoslavie, Nis, 6-8 oct. 1997 8.Jompan A., Lupşa I., Păuncu E., Găvruţa M., Daranyi G. – Zgomotul ca factor de risc ambiental şi profesional într-o unitate industrială timişoreană. A XXVIII-a sesiune de comunicări, C.M.S.S.C. Timişoara, 16-17 noiembrie 1995 9. Niculescu Toma - Îndreptar practic de medicina muncii, 53-59, Medmun, 1993 10. Normele generale de protecţia muncii 2002 11. Păuncu Elena Ana -The study of the cardiovascular risk factors in an urban industrial community (ELBA-Timişoara) – A.Jompan, Maria Găvruţă, Marius Mărginean, MarianaMatei, Ioana Lupşa, Elena Păuncu, Csila Szabo – WONCA,European Society of General Practicioners / Family Medicine Congres, Book ofAbstracts, Praga, 30.06-04.07.1997,197, 84-222 12. Păuncu Elena Ana, Zarici Ileana –Zgomotul şi starea de sănătate Medicina Familiei, 1998

116

INFLUENŢA ZGOMOTULUI PROFESIONAL ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE – STUDIU COMPARATIV PE PROFESII ŞI LOCURI DE MUNCĂ
Gabriela MARINESCU

THE INFLUENCE OF PROFESSIONAL NOISE - ON HEALTH A COMPARATIVE STUDY BY PROFES SIONS AND WORKPLACES
The aim of this workpaper is to study the influence of noise, as factor of professional risk, on the health of employees. We emphasized the importance of accurate performing the initial (at employing) and periodical medical controls, also of respecting the recomandations prescribed by the occupational health doctor. Cuvinte cheie: medicina muncii, zgomot profesional, durata expunerii,
hipoacuzie.

1. SCOPUL STUDIULUI Lucrarea studiază influenţa zgomotului, ca factor de risc profesional, asupra stării de sănătate a angajaţilor din câteva ramuri de activitate, subliniind importanţa efectuării corecte a controalelor medicale periodice, de adaptare şi la angajare şi a respectării contraindicaţiilor absolute şi relative date de medicul de medicina muncii. Pentru lucrare am ales angajaţi cu profesiuni diferite expuşi zgomotului la locul de muncă. Ei au fost evaluaţi din punct de vedere al duratei de expunere la zgomot şi a stării de sănătate, punându-se accent pe impactul factorului de risc asupra organismului.

117

1.1. Lotul de angajaţi Lotul de angajaţi luat în studiu, a fost constituit din personal muncitor (operatori) dintr-o secţie de prelucrare a masei lemnoase, muncitoarele dintr-o secţie de ţesătorie, instrumentiştii de la Filarmonică, muncitoarele de la înfăşurat elastic de la o fabrică de ciorapi, mecanicii utilaj de la două unităţi agricole mari, morari , tâmplari şi lăcătuşi de la patru firme de tâmplarie, dispecerii de la o firmă care transmite televiziune prin cablu şi traducătorii de filme şi emisiuni TV ai unei societăţi. 1.2. Expunerea principală Tot lotul are în comun expunerea la zgomot la locul de muncă. Zgomotul este o senzaţie auditivă dezagreabilă care poate să împiedice comunicarea umană şi să perturbe sănătatea şi capacitatea de muncă. Expunerile au fost corelate cu rezultatele examenelor medicale. S-a constatat că zgomotul neaşteptat intermitent şi cu frecvenţă ridicată deranjează mai mult decât cel continuu. 1.3. Examinările medicale Examinările medicale profilactice au constat din: examen clinic general pe aparate şi sisteme, insistându-se pe aparatul cardiovascular, examenul ORL, audiometrie, testare psihologică. Expunerea la zgomot este diferită în funcţie de locul de muncă şi meserie. Factorii etiologici favorizanţi sunt: vârsta, afecţiuni ale urechii medii preexistente, alcoolismul, oboseala reflexului acustic, noxe ototoxice. S-a constatat că sexul subiecţilor nu este un factor favorizant concludent. Timpul de expunere până la apariţia bolii profesionale este în medie de 15 ani. Investigaţii obligatorii conform Normelor Generale de Protecţia Muncii [Ord.MMSS-MSF: 508-933/2002] – fisele din anexa 7:

118

Tabel 1.

NOXA
4 4 Zgomot 4 4 4

INVESTIGAŢII PROPUSE LA ANGAJARE
Examen clinic general RPS VDRL Examen ORL (specialist) Audiograma

INVESTIGAŢII PROPUSE PENTRU CONTROLUL MEDICAL PERIODIC
4 Examen clinic general (anual) 4 Audiograma (la 3 luni de la angajare şi apoi anual) 4 Examen ORL (specialist) 4 Examen psihologic (la 3 ani)

Activitatea tuturor salariaţilor evaluaţi se desfăşoară sub influenţa unui cumul de factori potenţial nocivi pentru sănătate, care se adaugă efectelor zgomotului şi impune o supraveghere continuă şi permanentă a sănătăţii angajaţilor. Zgomotul acţionează atât asupra aparatului auditiv, cât şi a organismului ca un întreg. Morbiditatea arată existenţa unor afecţiuni dintre care unele sunt considerate boli legate de profesie.
Tabel 2.

NOXA

IMPACTUL ASUPRA SĂNĂTĂŢII oboseala auditivă tulburări ale auzului (hipoacuzie, surditate profesională) afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, tulburări de ritm cardiac) tulburări digestive nevroze, psihopatii, tulburări de comportament modificări ale funcţiei vizuale tulburări respiratorii

Zgomot

Este foarte importantă selectarea forţei de muncă prin controale medicale corecte şi complete, conform Normelor Generale de Protecţia Muncii, ştiut fiind că în mod curent se efectuează doar examen clinic, angajatorii neacceptând să plătească pentru examenele suplimentare (audiometrii, testări psihologice). Există contraindicaţii absolute şi relative pentru expunerea la diferite noxe, de care trebuie să se ţină cont, în scopul reducerii îmbolnăvirilor profesionale şi a accidentelor de muncă.
Tabel 3.

NOXA

CONTRAINDICAŢII • boli cronice ale urechii medii si interne • psihopatii, inclusiv nevroze manifeste • hipertensiune arterială, forma medie sau severă, asociată cu alţi factori de risc cardiovascular

Zgomot

119

2. MATERIAL ŞI METODĂ o Materialele folosite în studiu au fost: buletinele de analiză care exprimă rezultatele determinarilor de noxe, efectuate de către Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Timiş – Compartimentul de Medicina Muncii vizita locului de muncă dosarele medicale ale angajaţilor centralizatorul concediilor medicale

o o o

La firmele selectate, dintr-un total de 1767 salariaţi, au fost expuse la zgomot 743 persoane (42%). Tabelul 4 şi figura 1 prezintă împărţirea pe unităţi şi meserii a lotului studiat:
Tabel 4. Profilul firmei Producţie tâmplărie (4 firme) Prelucrare lemnoasă Filarmonică masă Meseria Nr. total angajaţi 240 (16+79+24+121) 280 şi Nr. angajaţi expuşi la zgomot 68 (10+11+8+39) 148

lăcătuşi, tâmplari

operatori maşini artişti lirici instrumentişti

161

158

Producţie textile

muncitori ţesătorie (ţesătoare, reglori, montatori ace etc.) muncitori înfăşurat elastic dispeceri

197

24

Producţie ciorapi Transmisie televiziune prin cablu Unităţi agricole Moară (2 firme) Traduceri şi realizare emisiuni TV

253

3

130

38

mecanici utilaj morari şi muncitori moară traducători simultan

184 297 (229 +68) 25

67 227 (180+47) 10

120

Figura 1.
Salariaţi expuşi la zgomot

traducători simultan morari mecanici utilaj dispeceri muncitori înfăşurat elastic muncitori ţesătorie instrumentişti şi artişti operatori maşini tâmplari şi lăcătuşi 0 50 100 150 200 250 300 Salariaţi expuşi la zgomot Număr total de salariaţi

număr de salariaţi

meseria

Noxa comună în aceste sectoare o constituie zgomotul. El este de formă, intensitate, viteză şi frecvenţă diferită. În fiecare din firmele alese zgomotul a fost asociat cu alte noxe, afecţiunile existente datorându-se cumulului de factori. Factorii favorizanţi neprofesionali (fumatul, consumul de alcool, factori socio-umani) au o mare influenţă asupra stării de sănătate, contribuind la apariţia unor boli. Din totalul lotului investigat, 67% sunt fumători, iar 22% (170 persoane) au recunoscut consumul unor cantităţi zilnice importante de alcool etilic, mai ales băuturi spirtoase. Selecţia profesională este foarte importantă în toate sectoarele de activitate, deci şi în cele cu expunere la zgomot, din cauza condiţiilor speciale de muncă. Selecţia profesională se face după mai multe criterii: medicale, psihologice, competenţa profesională, având ca scop depistarea persoanelor care nu îndeplinesc calităţile necesare executării unei anume profesii şi a unui anumit loc de muncă. Selecţia are ca punct de referinţă profesia care va fi exercitată în anumite condiţii de lucru concrete. Există anumite categorii de personal pentru care trebuie luate precauţii speciale şi care au anumite restricţii în exercitarea unei meserii. Aceste categorii au fost îndrumate spre alte locuri de muncă fără expunere la zgomot.
În studiul nostru din 743 de angajaţi, 205 sunt de sex feminin adica 27,6%, iar 538 sunt de sex masculin, corespunzător unui procent de 72,4% (Figura 2).

121

8% 20-29 ani 132. Distribuţia pe grupe de vârstă > 50 ani 62. Figura 3. De menţionat că 3 persoane au peste 60 de ani. 35% > 50 ani Durata de expunere la zgomot a fost cuprinsă între 2 si 20 de ani. Grupa de vârstă predominantă a fost cea de 30-39 de ani (Figura 3). 72% Vârsta medie a muncitorilor din lotul analizat a fost de 38 de ani. Cei mai mulţi subiecţi au avut o durată de expunere la zgomot mai mică de 5 ani (Figura 4) 122 . 28% Femei Bărbaţi 538. 39% 30-39 ani 258.Figura 2. Distribuţia pe sexe 205. 18% 20-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 40-49 ani 291.

Nu s-au constatat cazuri de boală profesională. din 68 muncitori expuşi. În anumite sectoare de activitate şi vârsta angajaţilor a fost destul de înaintată şi durata de expunere la noxe a fost mare (foste firme de stat având angajaţi cu vechime peste 20 de ani). Astfel. 123 . REZULTATE În urma examenelor clinice efectuate a fost identificată patologie numeroasă şi diferită. Referindu-ne strict la afecţiunile datorate zgomotului. 18% < 5 ani 470. Durata de expunere 5-10 ani 133. de atenţie distributivă. afecţiuni din sfera ORL. personalul având o vârstă tânără şi o durată de expunere la zgomot mică. psihopatii şi modificări ale testărilor psihologice (modificări comportamentale. rezultatele au arătat: La firmele de tâmplărie (metale). corespunzând unei durate de expunere de peste 10 ani. 32% au hipoacuzie.).5% au modificări ale testelor psihologice (Figura 5).Figura 4. 30% au hipertensiune arterială. capacitate de concentrare. Alte firme luate în studiu sunt recent înfiinţate. etc. 63% > 10 ani 140. iar 23. Patologia este mai frecventă la categoria de vârstă de 40-49 de ani. la subiecţii investigaţi au fost decelate modificări cardiovasculare. Predomină formele uşoare de boală (80% din cazuri). 19% 2. hipoacuzii.

Figura 6. 27% au hipoacuzie şi niciunul nu are modificări ale testelor psihologice. 124 .prelucrarea lemnului Hipoacuzie medie Hipoacuzie uşoară Modificarea testelor psihologice Hipertensiune arteriala formă severă Hipertensiune arteriala formă medie Hipertensiune arteriala formă uşoară Salariaţi expuşi la zgomot 0 0 1 7 30 11 15 148 operatori maşini 20 40 60 80 100 120 140 160 Număr de salariaţi La filarmonică. 12% au hipoacuzie şi 2. din 148 muncitori expuşi. Patologie .producţie tâmplărie Hipoacuzie medie Hipoacuzie uşoară Modificarea testelor psihologice Hipertensiune arteriala formă medie Hipertensiune arteriala formă uşoară Salariaţi expuşi la zgomot 0 5 17 16 4 17 68 tâmplari şi lăcătuşi 10 20 30 40 50 60 70 Număr salariaţi La firmele de prelucrare a masei lemnoase (Figura 6).Figura 5. din 158 de salariaţi expuşi. Patologie . 18% au hipertensiune arterială. Sunt frecvente formele medii şi severe de boală (44% din cazuri).5% au modificări ale testelor psihologice (Figura 7). 14% au hipertensiune arterială.

Figura 7. 36. Patologie .28% au modificări ale testelor psihologice (Figura 9).4% au hipoacuzie şi 14.industria textilă Hipoacuzie medie Hipoacuzie uşoară Modificarea testelor psihologice Hipertensiune arteriala formă medie Hipertensiune arteriala formă uşoară Salariaţi expuşi la zgomot 0 1 0 0 1 2 4 3 9 3 muncitori înfăşurat elastic 24 15 20 25 muncitori ţesătorie 0 5 10 Număr de salariaţi La firmele din industria agricolă. 26% au hipoacuzie şi niciunul nu are modificări ale testelor psihologice (Figura 8). 125 . din 294 de salariaţi expuşi. Patologie . 48% au hipertensiune arterială. Figura 8.Filarmonică Hipoacuzie medie Hipoacuzie uşoară Modificarea testelor psihologice Hipertensiune arteriala formă medie Hipertensiune arteriala formă uşoară Salariaţi expuşi la zgomot 0 2 17 4 5 17 158 instrumentişti şi artişti 20 40 60 80 100 120 140 160 Număr de salariaţi La firmele din industria textilă. din 27 muncitori expuşi. 40% au hipertensiune arterială (dintre care 28% au forma medie a bolii).

Patologie . igienist. toxicolog. Mediul de muncă ar trebui evaluat de o echipă formată din specialist în protecţia muncii. medic de medicina muncii. 45. 20.8% au hipoacuzie şi niciunul nu are modificări ale testelor psihologice (Figura 10). CONCLUZII Concluziile acestui studiu sunt următoarele: 4. Patologie . 126 . predominant formă uşoară. din 48 de salariaţi expuşi.agricultură Hipoacuzie medie Hipoacuzie uşoară Modificarea testelor psihologice Hipertensiune arteriala formă medie Hipertensiune arteriala formă uşoară Salariaţi expuşi la zgomot 0 7 9 11 7 11 21 31 28 70 mecanici utilaje 72 67 227 100 150 200 250 morari 50 Număr de salariaţi La firmele din domeniul mass-media (realizare şi transmisie TV).8% au hipertensiune arterială.1.Figura 9.realizare şi transmisie TV Hipoacuzie medie Hipoacuzie uşoară Modificarea testelor psihologice Hipertensiune arteriala formă medie Hipertensiune arteriala formă uşoară Salariaţi expuşi la zgomot 0 0 2 8 4 2 10 5 10 15 20 25 30 35 16 38 40 traducători dispeceri Număr de salariaţi 4. Figura 10.

conform legislaţiei în vigoare. 4. z ⎡ 1 ⎤ = 101g ⎢ ∑ f i ⋅ 10 Li / 10 ⎥ ⎣100 ⎦ 4. 4. Necesitatea supravegherii continue şi permanente a sănătaţii angajatilor.8. Recunoaşterea riscurilor şi reducerea lor prin măsuri tehnico-organizatorice.2. decizie) Locuri de muncă în care nivelul zgomotului variază pe parcursul unei zile de muncă.4. Efectuarea examinărilor clinice şi paraclinice din cadrul controalelor medicale pe baza fişei de expunere la riscuri profesionale. Tabel 5. limitele admisibile ale zgomotului diferă (tabel 5). 127 .4. 4.5. Efectuarea corectă pentru tot personalul a examenului medical la angajare şi a controlului medical periodic.3. ştiut fiind că în funcţie de tipul de solicitare neuropsihică şi psihosenzorială din cadrul activităţii profesionale. responsabilitate. 4. Nominalizarea persoanelor expuse pe locuri de munca şi noxe de către angajator. Locuri de muncă unde apar solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normale Locuri de muncă unde apar solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescute şi deosebite (atenţie. 4. având în vedere că activitatea muncitorilor se desfăşoară sub influenţa unui cumul de factori potenţial nocivi pentru sănătate. obligativitatea utilizării unui echipament de protecţie eficient şi adecvat.7.6. pentru stabilirea de către medicul de medicina muncii a eventualelor restricţii medicale sau care ţin de locul de munca. Respectarea legislaţiei în vigoare. Informarea corectă a personalului referitor la riscurile prin expunere la zgomot şi măsurile care trebuie luate pentru prevenirea îmbolnăvirilor. dar este constant pe intervale de timp 87 dB 50-75 dB L eq .

Editura Mira Design.4. protecţie şi medicina muncii. 2004. Mihaela. 4. 2004. 4. factori socio-umani). [6] Dan-Maniu. 2004. 2002. Managementul resurselor umane.9. BIBLIOGRAFIE [1] Păuncu. La locurile de munca unde expunerea la zgomot depaşeşte 87 dB trebuie să existe marcaje prin semne care să arate obligativitatea purtării antifoanelor. Medicina muncii. consumul de alcool etilic. 2001. Timişoara. Ministerul sănătăţii şi familiei. Medicina muncii. Sibiu.12. Editura Orizonturi Universitare. în vederea reducerii îmbolnăvirilor profesionale şi a accidentelor de muncă.10. Sibiu. Legislaţie în domeniul medicinei muncii.11. coordonat de Dr. Marioara. Colectivul Centrului de Medicina Muncii MEDICI’S . medic specialist medicina muncii 128 . Însuşirea corectă a tehnicilor de lucru. Editura Sitech. Considerăm că acest studiu va fi util în aprecierea riscurilor privind sănătatea angajaţilor care lucrează în zgomot. [4] Bardac. [3] Ţichindelean. 2004. Identificarea cauzelor de zgomot şi stabilirea unui program de măsuri de natură tehnică şi organizatorică în vederea reducerii pe cât posibil a expunerii personalului la zgomot. respectarea normelor de igienă. Elemente de medicina muncii şi boli profesionale. 4. Craiova. Norme generale de protecţie a muncii. Gabriela MARINESCU. Dorin Iosif şi Stoia. Nu trebuie neglijaţi factorii neprofesionali (fumatul. [2] Ministerul muncii şi solidarităţii sociale. se recomandă repaus auditiv (pauza de 5-10 minute la o oră). Duşe. Ion. Elena-Ana. Editura Universităţii din Sibiu. [5] Toma.

a devenit un mai puternic centru comercial. JEBEREANU Sorin. to understand which are the most efficient measures to the improving the city environment. lucrători de poliţie. inclusiv a celor care muncesc „în stradă”. CHEPTANARIU Delia. Lucrarea de faţă îşi propune o analiză a situaţiei poluării prin zgomot în municipiul Timişoara. We selected some crowd streets in Timisoara where the noise was recorded and analyzed in the day period. to put in evidence the perception of noise and their attitude in this problem. cu trafic bogat. CREŢU Elena NOISE EXPOSURE IN URBAN ENVIRONMENT This paper intends to emphasize the most frequent form of urban pollution. În ultimul deceniu. Hanna MADIA. poluare. astfel încât problema poluării sonore este de mare actualitate. şi cunoaşterea impactului asupra cetăţenilor urbei. the noise in Timisoara and to recognize the principal causes. de la salubritate. zgomot provenit din întreprinderi vecine). Based on these study results.EXPUNEREA LA ZGOMOT ÎN MEDIUL URBAN PĂUNCU Elena-Ana. We applied a questionnaire about noise pollution in a group of adult volunteer persons. PĂUNCU Sebastian Alexandru. 129 . Existenţa sa pune probleme de adaptare. JEBEREANU Laura. Motivaţie Zgomotul este una dintre noxele cel mai frecvent întâlnite în mediul urban. sănătate. şi-a restructurat economia. cu evaluarea nivelului acestuia în câteva intersecţii importante din zona locuită a oraşului. GHERMAN Florina. Material şi metodă S-a urmărit zgomotul de fond constant minimum cinci secunde diferenţiindu-se vârfurile date de surse de altă etiologie (zgomot din locuinţe. municipiul Timişoara şi-a mărit substanţial parcul auto.

Buziaşului (intrarea 1 ZS (tramvai G. 7 Bd. întreprinderilor (la maximum 3 metri distanţă de zid). L. L.Măsurătorile de zgomot au fost efectuate la o înălţime de 1.sâmbăta ) 10 Bd. L. Buziaşului (intrarea 1 ZS (A) SPUMOTIM) 2 C.) SPUMOTIM) 4 Cămin Spumotim (la ZS (A) + locomotivă uzinală intrare) în funţie 5 Cămin Spumotim (la ZS (2A) + locomotivă uzin. Rezultate Tabel 1. Liviu Rebreanu ZS (A + 2 tramvaie din sens (intrare Spital Clinic opus) Judeţean . 1 C. Rebreanu (Zona ZS (A) Soarelui) 9 Bd. Determinările au durat între 3 minute şi 10 minute şi s-a urmărit zgomotul de fond constant minimum cinci secunde. Determinări "momentane" de zgomot stradal Nr. Rebreanu (Zona ZS (tramvai G) Soarelui -IAEM) 12 C. Buziaşului (intrare ZS (tramvai G) IAT) Zgomot dB (A) 75 80 88 67 69 70 65 68 76 83 76 74 79 130 . intrare) 6 Cămin Spumotim (la ZS (A + ARO) + locomotivă intrare) uzin. voluntari. Locul măsurătorii Condiţii de măsurare crt. Buziaşului (intrare ZS (A + camion) IAT) 13 C. S-a aplicat un chestionar unui număr de 100 de cetăţeni.miercuri) 11 Bd. Rebreanu (Zona ZS (A) Soarelui) 8 Bd. Buziaşului (intrarea 1 ZS (camion) SPUMOTIM) 3 C.5 m de sol şi în apropierea zidului locuinţelor. eventual instituţiilor. Liviu Rebreanu ZS (A) (intrare Spital Clinic Judeţean .

Analiza spectrală a zgomotului în intersecţii Loc Nivel de presiune acustică în dB (A) de Frecvenţe medii în Hz det.14 C. spre P-ţa ELECTRICA Traian) 17 Intrare Casieria 1 ZS (tramvai G. Babeş . Tinereţii ZS (A) (spre Gara de Nord) 21 B-dul Dr.16 (intrare Institut de Sănătate Publică) 22 Piaţa N. ZS (A) nr. Cluj cu ZS (A) B-dul Eroilor 24 Calea Şagului (intrare ZS (A + camioane) bloc) 25 Calea Şagului (intrare ZS (A) bloc) 26 Calea Şagului (la baza ZS (A) + zgomot uzinal podului CFR) ZS= zgomot stradal A = autoturism 75 84 88 91 83 90 70 76 80 73 71 54 66 Tabel 2.5 63 125 250 500 1000 *I1 *I2 **I3 **I4 76 74 81 83 79 71 80 81 78 68 77 78 67 66 78 77 74 68 65 69 68 66 64.+ camion) intrarea în UTT) 20 Intersectia Bd. ELECTRICA pornire) 19 Calea Aradului (la ZS (A+2 troleib.5 69 2000 62 68 61 64. Bălcescu ZS (A + 2 tramvaie) (intrare bloc) 23 Intersecţia Str. V. Buziaşului (intrare ZS (A) IAT) 15 Intrare Casieria 1 ZS (tramvai R spre F-ca ELECTRICA Bere) 16 Intrare Casieria 1 ZS (tramvai R. 31. spre P-ţa ELECTRICA Traian) 18 Intrare Casieria 1 ZS (A cu motorul ambalat.5 4000 8000 66 59 58 61 58 54 49 59 131 .

Nivelul zgomotului profesional nu prezintă depăşiri ale normelor. poliţie).396 Vârsta limită a fost cuprinsă între 22 şi 72 de ani. fiind citat primul ca şi importanţă. Studii superioare .maşini de tonaj mare. cu intermitenţă pe ziua de lucru. Toţi locuiesc în apartamente de bloc.studii medii.intersecţie în zonă de locuinţe **I . Numai 4 persoane (toate femei) sunt deranjate de zgomote provenind de la toţi colocatarii.troleibuz. ateliere din vecinătate care produc zgomot •câte 1 .intersecţie platformă industrială + locuinţe S-a determinat zgomotul pe mai multe artere sau în intersecţii la orele 12 . s-a înregistrat (4 persoane nu au răspuns): (centrale termice) •autovehicule. Ca provenienţă a zgomotului din locuinţă cei mai supărători sunt vecinii de sus (21).sirene (pompieri. instalaţii vecine locuinţei •câte 3 .*I . O pătrime dintre cei chestionaţi (26 de persoane) sunt deranjaţi prin zgomot.41 persoane. au fost 8 persoane. Au fost intervievaţi 100 cetăţeni. salvare. cu vârsta medie de 44. 33 de persoane nu sesizează nici un zgomot din interiorul sau exteriorul locuinţei proprii. Zgomotul casnic provine din propriul apartament în 21 de cazuri şi de la vecini în 46 de cazuri. joaca copiilor. la domiciliu. Expuse profesional la zgomot. de jos (18).15. 59 . dintre care 7 consideră că zgomotul de la locul de muncă este supărător.420 ± 12. alarme auto (23) •intersecţii aglomerate (17) •tramvai (15) •animale de curte (9) •câte 8 . urmaţi de cei din apartamentele alăturate (9). Ca tip de zgomot exterior locuinţei care deranjează. dăunător sănătăţii este apreciat: •zgomotul exterior locuinţei (70 răspunsuri) 132 . 75 femei şi 25 bărbaţi. autobuz Cel mai nociv zgomot (apreciere subiectivă).

dat de calculatorul personal (1 răspuns) 133 . achiziţionare de mijloace de transport în comun silenţioase. în zile lucrătoare din săptămână. cu excepţia celei de 31. somn agitat. măsuri tehnice (nu specifică). evidenţiază valori de 54 – 90 dB(A) la toate punctele de măsurare (26) Analiza spectrală a zgomotului pune în evidenţă clar faptul că în intersecţiile luate în studiu valorile zgomotului se situează peste limitele admise la toate frecvenţele. parcări special amenajate. Concluzii Timişoara este un oraş cu poluare sonoră importantă. interzicerea claxonatului. pe arterele aglomerate Măsurătorile efectuate la ora prânzului.5 Hz. executarea de şosele de centură cu deviaţia circulaţiei (7) Există câte o propunere ce vizează: interzicerea utilizării alarmelor sonore auto. 58 de persoane nu consideră că au simptome date de zgomotul urban. Măsurătorile au fost efectuate când circulau numai autoturisme (nu şi tramvaie sau troleibuze) în intersecţie sau în apropierea ei Chestionarul aplicat relevă importanţa zgomotului ca poluant pentru populaţie •zgomotul continuu (3 răspunsuri) •zgomotul de noapte (1 răspuns) •zgomotul interior. elaborare şi aplicare de legi ce vizează reducerea poluării fonice şi amenzi pentru încălcarea normelor 69 dintre cei intervievaţi nu răspund la acest punct Drept consecinţă a expunerii la zgomot este prezentă alterarea somnului (adormire dificilă. plantare de pomi. insomnii. Legislaţia în vigoare referitoare la zgomot este cunoscută de numai 5 persoane din cele o sută.zgomotul intermitent (indiferent de sursă) şi zgomotul din interiorul locuinţei cu câte 6 răspunsuri • 11 răspunsuri sunt cele în care zgomotele nu sunt considerate nocive pentru sănătate Propuneri de reducere a zgomotului din locuinţe ale celor chestionaţi: izolaţii corespunzătoare (îndeosebi la nivelul ferestrelor .17). treziri repetate) la 26 de persoane (mai mult de 1/4 !) iar nervozitatea este acuzată de un număr de 16 cetăţeni.

Moldogrup. Este necesară analizarea reţelei stradale existente. corect reglate). I. reducerea zgomotului la sursă (motoare silenţioase. Cel mai nociv zgomot. Vol. intersecţiile aglomerate. Sibiu. CORDONEANU CRISTINA – Bazele medicinii muncii – teorie şi practică. Ed. lucrări practice. 2. 1. . si colab. CERTI. Ed.. Ed.ILO Encyclopedia of Occupational Health and Safety.. tramvaiele. Iaşi. Editura „Mira Design”. . prin traficul rutier în permanentă creştere. izolarea fonică a locuinţelor Bibliografie 1 BARDAC D.Elemente de Medicina Muncii şi Boli Profesionale. Cluj-Napoca.. Timişoara 2001 6 ROSCA C. technical editor . considerat dăunător propriei sănătăţi este apreciat zgomotul exterior locuinţei (70 persoane) Propuneri de reducere a zgomotului ce se regăsesc în mai multe răspunsuri sunt izolaţii corespunzătoare în construcţii. alarmele auto. Ed. 2000 3 PARMEGGIANI LUIGI.Pe primele locuri declarate ca surse de zgomot se situează: autovehicolele. Timişoara 2004 5 PĂUNCU ELENA-ANA – Medicina muncii.. Solness. Ed. noţiuni de bază în practica actuală. drumuri de calitate.Dicţionar de ergonomie. 1985 4 PĂUNCU ELENA-ANA – Medicina muncii. International Labour Office Geneva. redimensionarea ei unde este posibil. Orizonturi Universitare. PETRAN MARILENA – Manual de medicina muncii. 2003 2 COCÂRLĂ A. TEFAS L. 1997 7 SILION I. construirea unor şosele de centură. Medicală Universitară Iuliu Haţieganu. 2000 134 . third (revised) edition. executarea de şosele de centură cu deviaţia circulaţiei în vederea decongestionării traficului 95% dintre chestionaţi nu cunoaşte legislaţia în vigoare referitoare la zgomot şi nici care sunt limitele de zgomot admise Afectarea somnului şi starea de nervozitate sunt simptomele cel mai frecvent invocate In municipiul TIMIŞOARA principala sursă de zgomot este reţeaua stradală.

It can. various measures for reducing or controlling the level of noise can be adopted. Exposure to excessive noise can cause noise induced deafness (NID) and can conduct at the apparition of arterial hypertension. repetat. psihopatii. JEBEREANU Sorin. ROTARU Cristina. be prevented by limiting workers' exposure to noise. Interpretarea rezultatelor s-a realizat în conformitate cu normele. NID takes a few years to develop and is incurable. 135 . JEBEREANU Laura. however. Industrial noise. hipertensiune arterială (începând cu stadiul II). inclusiv nevroze manifeste. Dată fiind multitudinea efectelor zgomotului peste 85 dB(A) – limita admisă în România 87 dB(A) nu este permisă activitatea în mediul profesional cu zgomot peste limita admisă a persoanelor care prezintă: boli cronice ale urechii medii şi interne. Depending on the type and source of the noise. KLEMENS Claudiu. Material şi metodă S-au efectuat determinări de zgomot în secţia Z a unei mari societăţi comerciale. KLEMENS Diana. PĂUNCU Sebastian Alexandru ASPECTS OF PROFESSIONAL NOISE EFFECT IN A YOUNG FACTORY FROM TIMIS COUNTY Noise is the most common health hazard found in the workplace. as with any other occupational health hazard. Nivelul de zgomot s-a măsurat cu un sonometru integrator.ASPECTE PRIVIND IMPACTUL ZGOMOTULUI PROFESIONAL ÎNTR-O SOCIETATE COMERCIALĂ TÂNĂRĂ DIN JUDEŢUL TIMIŞ PĂUNCU Elena-Ana. can be controlled at three levels: an engineering and administrative. S-au efectuat multiple măsurători.

Limita admisibilă a zgomotului este de 87 dB(A). Anamneza şi examenul clinic evidenţiază puţine elemente patologice. la nivelul urechii muncitorului.85 dB(A). Vechimea maximă în secţie este de 6. 3. privind antecedentele.8 ani. expunere la zgomot profesional şi extraprofesional. Triajul medical la angajare al personalului este realizat întocmai cerinţelor legale. conform cerinţelor de standarizare OMS. expunerea săptămânală la zgomot fiind de 40 de ore.5 92 97 90 85 80 75 136 . şi la diverse distanţe de maşină. La 12 locuri de muncă din 31 este depăşită limita de 87 dB(A). fiind excluşi de la locurile de muncă zgomotoase muncitorii cu tulburări auditive. deşi există în dotarea fiecărui muncitor. obiceiuri de viaţă şi alimentare. uz de droguri (în special fumat) şi examen clinic complet.5 ani iar în întreprindere. Pereţii halelor nu au proprietăţi fonoabsorbante. nu sunt folosite decât de 60%.Populaţia studiată a cuprins un lot de 102 muncitori expuşi la zgomot profesional ce depăşeşte limita admisibilă de 87 dB(A) şi un lot de 300 de persoane fără expunere profesională semnificativă la zgomot (personal TESA). S-a efectuat un chestionar care a cuprins date personale. condiţiile de viaţă şi de muncă. iar analiza spectrală a zgomotului relevă valori crescute în "zona conversaţională".5 98 92 89 84 89 89 87 9 7 9 7 . cu măsurarea repetată a tensiunii arteriale (timp de 3 luni). sub formă de căşti şi antifoane interne. Rezultate Determinările de zgomot s-au efectuat la toate locurile de muncă. Rezultatele determinărilor de zgomot 100 95 d B (A ) 9 2 .5 9 1 . Mijloace de protecţie individuală. motivând "incomoditatea" şi imposibilitatea de-a percepe modificări ale sunetelor la apariţia unor defecţiuni. Durata unui schimb este de 8 ore. În întreaga secţie zgomotul depăşeşte 80 .

19 14 35.20 66.77 20-61 20-61 23-58 45 11.07 120 33.38 170 42.19 44 12.83 20 307 5.12 1 2.34 6 15.43 4. munc. % 63. % nr. după criteriul "zgomot" Stadiu Expuşi la zgomot prof. intelect.22 100-109 20 4.24 3 0. sex şi profesie Lot studiat Lot fără HTA Lot cu HTA (total) nr.23±6.83±8. % 43.32 47. Fără expunere la zg.74 110-119 12 2.56 132 32.92 243 66.(mmHg) nr. prof.97 1.57 11 26 28.50 84. Stadializarea hipertensiunii arteriale la lotul hipertensiv.66 85-89 9 2.91 2 5.94 18 46.2 141 35.15 55 13.28 152 37.Cel mai frecvent diagnostic a fost cel de obezitate şi de HTA. % nr.62 <85 16.39 40.74 >119 137 .(mmHg) nr. I 11 2 II 13 4 III 5 3 IV 1 0 Total 30 9 TA sistolică val.89 402 100 363 100 39 100 261 64. masc. 256 <130 130-139 67 140-159 54 160-179 17 180-209 7 1 >209 La întregul lot investigat. Indicator Structura pe grupe de vârstă.8 38 9.68 304 75.68 41 10.55±8.83 126 31.1 31 333 7. valorile tensionale TA diastolică % val. funcţ.43 90-99 54 13.98 0.81 18 46.23 13.05 21 53.45 36 9.71 82.66 vârsta sex profesi e media extreme <30 30-40 41-50 >50 total fem.

Vârsta relativ tânără.56 92. de risc obezitate modif.44 0 0 88. 4 0 0 8 4 5 9 % 4.13 Exces ponderal Hiperponderali Obezi Fact.19 20. indice de masă corporală.ischem.I HTA fem. 2. este necesară utilizarea permanente a protectorilor auditivi de către toţi cei expuşi.33 93. vechimea profesională mică în mediu cu zgomot a personalului. zgomot Total hipertensivi nr.66 10 3. diabet zaharat rude gr.15 53.La cazurile cu HTA.30 46.9 kg/m2 Obezi: IMC>30 kg/m2 HTA şi IMC crescut 80 60 % 40 61. s-a analizat situaţia riscului cardiovascular în funcţie de IMC. Nivelul de zgomot în secţia Z este crescut cu peste limită la majoritatea punctelor unde s-au efectuat determinări.69 2.23 20 0 41. 3. Total Expuşi zgomot nr.46 7. 15 3 1 36 18 21 39 % 38. Dat fiind faptul că procesal tehnologic un poate fi modificat în vederea scăderii nivelului de zgomot.44 55.84 - Concluzii 1.33 - Factori de risc asociaţi în apariţia HTA Fără exp.33 46.55 nr.88 44. 11 3 1 28 14 16 30 % 36. Exces ponderal: IMC>25 kg/m2 Hiperponderali: IMC = 25-29.66 53. triajul la angajare şi controalele medicale 138 . masc.

Kontosic I. Acta ORL Belgica. Gao H.Le bruit. Chung Hua Yu Fang I Hsueh Tsa ChiH (China)..1992.41(2). Hustin A. Păuncu Elena Ana.-Occupational noise as a cardiovascular risk factorSchriften Ver Wasser Boden Lufthig (Germany). Med Lav may-jun 1991.498-507 11. 275277 3. Persoanele hipertensive ce prezintă cumulaţi mai mulţi factori de risc.jun. Cele mai frecvente probleme de sănătate sunt obezitatea şi HTA.Effect of noise on blood pressure of various types of rats. 1998 8.869-875 9. 233-237 10.387-392 1. Arh Hig Rada Toksikol.-Le retentissement cardio-vasculaire du bruit.2 6.144(7).24.. Medicina Familiei. and all.Study of some cardiovascular parameters after chronic exposure to noise. (7).212-222 4. Rosenberg J. 1993.44(1-2).. Garcia Am. sep.393-399 12.Noise as a risk factor for arterial hypertension in sailors.Rev Rom Med Mun. Sumarea la persoanele expuse la zgomot a altor factori de risc cardiovasculari. Scansetti G.1992.Influenţa factorilor profesionali şI standard de risc asupra apariţiei şI evoluţiei hipertensiunii arteriale esenţiale.82(3).26(5). necesită o supraveghere medicală continuă şi un program complex de profilaxie secundară pentru evitarea complicaţiilor şi a visceralizării afecţiunii. Bull Acad Natl Med. Can Med Assoc J apr. 5.Jets over Labrador and Quebec: noise effects on human health.and all.1990. Germano G... and all. Silion I. Degandt Y. Tomei F. Zarici Ileana -Zgomotul şi starea de sănătate.Vukelic M.1.. 33(3). and all.Grubisic-Greblo H.4.Arterial hypertension and work activities. se pare că influenţează pozitiv apariţia şi evoluţia HTA când există asociere cu o cardiopatie ischemică sau / şi antecedente familiale hipertensive.1991.. mar. Vacheron A.88. Garcia A.Zhang Sz. 12-15 2.321-325 5. 1994.31. crează prin cumul un risc înalt sau foarte înalt. 139 .14(4).1991. Int J Cardiol dec.187-199 7.1970. Bibliografie selectivă Dutsenko La... Gvozdeva Li. apr. Cele de mai sus implică necesitatea luării de măsuri pentru reducerea poluării fonice în unităţile industriale. 1991.Noise stimulus in normal subjects: time-dependent blood pressure patterne assessment.1991.Labor conditions and morbidity with temporary disability in workers of the excavation teams engaged in the Karaganda open coal mines.176(3). Grig Tr Prof Zabol. Clin Cariol.. Mediul profesional cu zgomot. ◊ ◊ periodice complete şi riguroase sunt factori ce concură la absenţa – în prezent – a patologiei otice..

Protective equipement. PĂUNCU Sebastian Alexandru. Usual it exceeds the legal limit and can cause hearring loss. Solicitarea profesională este complexă. Prelucrarea lemnului însumează un sector economic foarte extins. dar cu uz crescut de alcool şi tutun. Hanna MADIA. şcolarizare – minimală. dar puţin investigat din punct de vedere al medicinii muncii. 140 . iar starea de sănătate poate fi serios afectată. The majority of workers are men and the common noxius wich they are exposed is the noise. JEBEREANU Laura OCCUPATIONAL NOISE IN WOOD ENTERPRISES FROM TIMIS REGION IMPACT AND HEALTH PROBLEM Wood industry is a special sector of economy. personal provenit din alte sectoare.ZGOMOTUL PROFESIONAL ÎN SOCIETĂŢI DE PRELUCRARE A LEMNULUI DIN JUDEŢUL TIMIŞ IMPACT ŞI PROBLEME DE SĂNĂTATE PĂUNCU Elena-Ana. CHEPTANARIU Delia. Aspecte specifice: unităţi mici şi mijlocii. JEBEREANU Sorin. exploatări forestiere. fie foarte tânăr (18-24 ani) fie de peste 45 de ani. mai rar tot din acelaşi tip de activitate. Creţu Elena. Motivaţie În multe localităţi din mediul rural exploatarea şi prelucrarea lemnului brut constituie o ocupaţie frecventă. ateliere de tâmplărie. GHERMAN Florina. cu expunere anterioar la zgomot. discipline and medical control are frequent problems for this group of workers. Tipuri de unităţi specifice: gatere.

ulcer gastroduodenal) nevroze şi alte afecţiuni neuropsihice secundare stresului generat de zgomot (iritabilitate. crescută. dar şi generală). eliminarea crescută a dioxidului de carbon) Caracteristicile muncii – riscuri profesionale: activitate în mediul exterior. 141 . praf de lemn prezent (! risc cancerigen). muncă la înălţime (legători. În mod curent se efectuează doar examenul clinic. ş.a. pericol de accidente.) oboseală scăderea capacităţii de muncă. a performanţei şi randamentului alterarea comunicării verbale şi a perceperii semnalelor sonore afectarea relaxării şi somnului (reparator).Efectele expunerii la zgomot efecte otice: surditate. expunere la zgomot de mare intensitate. electricieni). a menţinerii stării de vigilenţă. violenţă modificări ale funcţiei vizuale modificări respiratorii (creşterea ventilaţiei. cardiopatie ischemică. tulburări de ritm cardiac. de obicei schimburi de zi (unul sau două). creşterea rezistenţei periferice arteriolare şi capilare tulburări digestive (reducerea peristaltismului gastrointestinal. modificări de comportament. Evaluarea sănătăţii la angajare nu se realizează sistematic ori se face parţial. a atenţiei. modificarea reacţiilor emoţionale. Probleme Un element comun pentru peste 60% din gatere este reprezentat de ignorarea aspectelor legate de medicina muncii atât de către angajator cât şi de către angajaţi. hipoacuzie. expunere la trepidaţii (acţiune locoregională. De obicei nu există buletine de măsurare a noxelor. efort fizic susţinut. traumă sonoră mascarea sunetelor şi oboseală auditivă hipertensiune arterială (îndeosebi diastolică) – discutată în literatură. cu frecvenţă înaltă. mare – pentru majoritatea posturilor de muncă.

Echipamentul Individual de Protecţie – nu există. în cele mai multe unităţi. se respectă legislaţia privitoare la securitatea în muncă. testare psihologică. nu se pune problema examenului medical de adaptare în muncă Măsurători de zgomot în unităţi de prelucrare a lemnului 105 100 95 90 85 80 75 87 96 99 97 100 96 94 102 Decojitor Fierăstrău multiplu Fierãstrãu de secţionare Maşinã de îmbinare dinţatã dBA Maşina de spintecat Maşinã de prelucrat pe patru feţe Fierăstrău pendulă Circular Condiţiile de lucru asigurate sunt la limita siguranţei pentru muncitori. de loc neglijabilă. În atelierele de tâmplărie. Activitatea profesională desfăşurată în condiţii de zgomot cu intensitate 142 . Antifoanele lipsesc de cele mai multe ori. Nu se urmăreşte de către angajator utilizarea EIP de către muncitorii expuşi. ochelarii de protecţie. sau este neadecvat. bocancii. la angajare sau examen periodic. cei care trebuie să finanţeze examinările profilactice nu acceptă să plătească pentru audiogramă. inclusiv testarea psihologică.Angajatorii. este aceea a consumului de alcool. se efectuează examinările clinice. examen ORL. Sunt prezente cizmele de cauciuc. salopetele si mănuşile ori palmarele. dar foarte greu se acceptă şi realizarea evaluărilor “anexe”. O altă problemă.

1993 Păuncu Elena Ana . 24-25. 4.1992 Păuncu Elena Ana . 2. International Labour Office Geneva. Este necesară iniţierea unui program de sănătate în muncă pentru personalul acestui sector greu. 389393 Parmeggiani L. vol. Revista Română de Medicina Muncii. 3-4.09.Determinarea poluării sonore . 3. 1464-1472 Păuncu Elena Ana -Studiul comparativ al zgomotului în câteva sectoare industriale din judeţul Timiş.05.09. – Boli legate de profesiune. 210-220 Novak S. . Simpozion "Probleme actuale ale cercetării ştiinţifice privind poluarea mediului în Banat şi Crişana". Niculescu T. 1992. Medicina Familiei. 20-22. 1998 6. A XXV-a Sesiune Ştiinţifică a Institutului de Sănătate Publică şi Cercetări Medicale Timişoara. 1996.în incinta câtorva unităţi industriale şi zona aferentă. Zarici Ileana -Zgomotul şi starea de sănătate. Pol Merkuriusz Lek (Poland). factor de risc în îmbolnăvirile cardiovasculare. 2.şi frecvenţă crescută. Consfătuirea Anuală de Medicina Muncii.1998 Păuncu Elena Ana..comparativ . 7. 1112. 143 . 6. Bibliografie selectivă 1. 5. Zilele Academice Timişene. Concluzie Personalul din sectorul de exploatare – prelucrare a lemnului este expus unui cumul de noxe. sub influenţa alcoolului favorizează apariţia accidentelor. zgomotul situându-se pe primul loc.Encyclopedia of Occupational Health and Safety. 1985. 1. – The influence of noise increased arterial blood pressure in workers during the workday. Bucureşti.Zgomotul profesional. Vlăduţ Em.

hipoacuzie. capacitatea de muncă este influenţată şi determinată de factori: fiziologici (vârsta.). acţiunea nocivă a zgomotului determină obligativitatea supravegherii stării de sănătate a salariaţilor. 1. voinţa.). condiţii de odihnă etc).). şi sociali (nivel profesional. tehnologici (maşini etc). The work capacity is mainly influenced by the biological and psychological features of individuals. ca factor de risc profesional. Fiind expresia unor fenomene complexe. agenţi chimici etc. Introducere Studiul şi-a propus evaluarea efectelor zgomotului. psihologici (motivaţia. Marius Dan HAVRINCEA THE IMPACT OF PROFESSIONAL NOISE ON WORK CAPACITY OF EMPLOYEES The aim of this workpaper is to study the influence of noise. Cuvinte cheie: medicina muncii. starea de sănătate. also by the social conditions and the health state of employees. aptitudini etc.IMPACTUL ZGOMOTULUI ASUPRA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ A SALARIAŢILOR Mugur PĂUNESCU. The periodical medical controls have to establish any change of the work ability as a result of exposure to noise and will impose the prescription of recomandations by the occupational health doctor. capacitate de muncă. asupra stării de sănătate şi a capacităţii de muncă a salariaţilor expuşi la această noxă medico-socială. zgomot. as factor of professional risk. În cadrul factorilor ambientali. on the health and work capacity of employees exposed to noise in open spaces. ambientali (zgomot. etc. 144 .

industria de transport feroviar (transport şi întreţinere căi ferate).2004 – 01. Material şi metodă Am luat în studiu pentru comparaţie două loturi de salariaţi din 10 societăţi comerciale. Controalele medicale periodice trebuie să stabilească precis eventuala modificare a aptitudinii de muncă în urma expunerii cronice la zgomot şi să determine eficient luarea de măsuri. În cazul ambelor eşantioane am studiat evoluţia cazurilor prin intermediul datelor obţinute la angajare şi la controlul medical periodic. examen ORL de specialitate – în funcţie de rezultatul audiogramei şi examen psihologic. Meseriile persoanelor expuse la zgomot în aer liber sunt: mecanici agricoli – cod COR 723302 (agricultură). de transport rutier (întreţinere drumuri şi poduri) şi de furnizare a energiei termice. neexpuşi profesional la zgomot. 145 .07.08. muncitori întreţinere drumuri – cod COR 931203 (întreţinere de drumuri şi poduri). Recomandările şi măsurile tehnico-organizatorice stabilite trebuie să conducă la prevenirea efectelor auditive traumatice (leziuni ale receptorului auditiv) şi efectelor extraauditive netraumatice (manifestate la nivel fiziologic şi comportamental). Primul lot a fost format din 535 salariaţi. Domeniile de activitate analizate au fost: agricultura. maşinişti utilaje transporturi – cod COR 833402 (distribuţie energie termică). expuşi profesional la nivele ridicate de zgomot în aer liber.2005. Lotul martor a fost format din 554 de salariaţi din aceleaşi societăţi comerciale. care au efectuat examen medical la angajare şi control medical periodic în perioada 01.Examenele medicale la angajare şi în special controalele medicale periodice reprezintă formele de control care trebuie să asigure un echilibru permanent între acţiunea simultană a zgomotului şi capacitatea de muncă a salariatului. S-au efectuat examen clinic general. lăcătuşi montatori de agregate – cod COR 723104 (transport feroviar şi întreţinere căi ferate) – (figura 1). 2. audiometrie tonală liminară.

23% Maşinist utilaj transporturi 0 37.9% 50 100 Număr de salariaţi 150 200 Lotul martor este asemănător cu primul în ceea ce priveşte vârsta. 6. revizor tehnic de vagoane. 146 . Meseriile salariaţilor incluşi în acest grup sunt: inginer. paznic. zidar. sexul. magaziner comercial. sudor. 32. marea majoritate a subiecţilor fiind de sex masculin). 37. muncitor necalificat. magaziner tranzit.Figura 1 Categoriile salariale expuse la zgomot Muncitor întreţinere drumuri Lăcătuş montator agregate transporturi 201. cu predominenţa grupei de vârstă de 30-39 de ani (figura 2) şi sexul (factor neconcludent. instalator.5% Mecanic agricol 123.6% 174. vechimea în muncă. tehnician. controlor trafic. efortul fizic efectuat. consumul de ţigări şi alcool etilic. electrician. Dintre factorii etiologici teoretic favorizanţi pentru afecţiunile induse de zgomotul profesional enumerăm: vârsta.

lot expus la zgomot > 50 ani 49. 30% 11-15 ani 139. efectuată de către Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Timiş – Compartimentul de Medicina Muncii). vizitarea locurilor de muncă şi 147 . durata de expunere a celor mai mulţi salariaţi a fost sub 5 ani (figura 3). 9% 18 . 38% 40 .39 ani 40 .39 ani 203.Figura 2 Grupe de vârstă . 26% S-a stabilit că expunerea profesională la zgomot a fost semnificativă ca intensitate şi durată prin determinări de zgomot la unele din punctele de lucru (sonometria locurilor de muncă.50 ani 149.29 ani 30 . Figura 3 Durată de expunere > 15 ani 11. 25% 18 . 28% Durata de expunere la zgomot a fost cuprinsă între 1 si 20 de ani.50 ani > 50 ani 30 . 2% < 5 ani 224.29 ani 134. 42% < 5 ani 5-10 ani 11-15 ani > 15 ani 5-10 ani 161.

dintre cele 535 persoane care nu au avut contraindicaţii pentru munca în condiţii de zgomot. uleiuri minerale). fără legătură cu expunerea la zgomot. Toţi salariaţii incluşi în studiu sunt supuşi la locurile de muncă unui cumul de noxe profesionale: zgomot. 148 . efort fizic mediu-mare (figura 4). noxe chimice (bitum. Rezultate 3. iar 30 au fost consideraţi “Apt condiţionat” (figura 5). vibraţii cu acţiune generală şi locală. Astfel.anamneza profesională. Alte materiale folosite în studiu au fost: dosarele medicale ale angajaţilor şi centralizatorul concediilor medicale. pulberi. Figura 4 Cumul de noxe profesionale Pulberi Efort fizic mare Vibraţii Expunere la intemperii Zgomot Maşinist Mecanic utilaj agricol transporturi Lăcătuş Muncitor montator întreţinere agregate drumuri transporturi 3. expunere la intemperii. Starea de sănătate la angajare a salariaţilor expuşi la zgomot La angajare toţi muncitorii luaţi în studiu au fost consideraţi “apţi” pentru lucru în condiţii de muncă în care noxa principală a fost zgomotul sau “apt condiţionat”. 505 persoane au primit aviz medical “Apt”.1.

lot expus la zgomot (după eliminarea subiecţilor cu contraindicaţii pentru munca în zgomot) 30. în perioada 01. 94% Pe primul loc se află inaptitudinile psihologice.5%) au primit aviz medical 149 . din 84 persoane care au solicitat angajarea.2004 – 01. afecţiunile oftalmologice şi neurologice.Figura 5 Situaţia avizelor medicale la angajare . 6% "APT" "APT CONDIŢIONAT" 505. În urma examenului medical la angajare au fost identificate cazurile cu contraindicaţii pentru munca în condiţii de zgomot şi îndrumate către alte locuri de muncă (figura 6). 62% Psihopatii (nevroză anxioasă.2005. 8 persoane (9. 13% Boli cronice ale urechii medii / interne (surditate de cauză neprofesională) 2.08. Figura 6 Contraindicaţii la angajarea în mediul cu zgomot 1.07. pe următoarele locuri se situează afecţiunile aparatului musculo-scheletic. schizofrenie) Hipertensiune arterială formă medie sau severă asociată cu alţi factori de risc cardiovascular De exemplu. 25% 5.

nefavorabil pentru angajare („apt condiţionat în loc de muncă fară expunere la zgomot”) – cazuri care nu au fost incluse în studiu.2005 au fost efectuate 535 examene medicale periodice. Tabel 1 (Rezultatele examenelor medicale la angajarea muncitorilor expuşi la zgomot profesional în aer liber. 150 .29 ani 134 4 2 7 1 1 0 30 . în funcţie de grupa de vârstă) Categoria de vârstă actuală Număr total de salariaţi / categorie de vârstă Hipoacuzie uşoară Hipertensiune arterială uşoară Hipertensiune arterială de graniţă Gastrită / gastrodudenită cronică Ulcer gastro-duodenal Colopatie funcţională 18 . Principalul motiv a fost hipertensiune arterială formă medie sau severă asociată cu alţi factori de risc cardiovascular.50 ani 149 16 5 11 1 0 1 > 50 ani 49 9 0 1 0 0 0 3.2. care au cuprins în toate cazurile examen clinic general. audiometrie tonală liminară. Starea de sănătate la controlul medical periodic a salariaţilor expuşi la zgomot În perioada 01.08.2004 – 01. examen ORL de specialitate şi examen psihologic. Datele examenelor medicale efectuate la angajare demonstrează lipsa afecţiunilor care pot constitui contraindicaţii pentru munca în condiţii de zgomot şi prezenţa unor afecţiuni în formă uşoară sau medie (tabel 1).07.39 ani 203 12 5 13 0 2 0 40 .

aritmie extrasistolică ventriculară şi/sau atrială. Figura 7 Situaţia avizelor medicale la controlul medical periodic . 68% Cele mai multe condiţionări (30 % din totalul subiecţilor din primul lot) sunt determinate de hipertensiunea arterială formă medie sau severă. 165 salariaţi: „apt condiţionat”. 31% 3. sindrom 151 .7% dintre salariaţi şi cuprind cecitatea monoculară (2 cazuri). stenoză aortică (2 cazuri). pulmonare (bronho-pneumopatie cronică obstructivă. tuberculoză pulmonară vindecată sechelar. insuficienţă mitrală (3 cazuri). infarct miocardic vechi. Alte afecţiuni responsabile pentru condiţionări au fost cele hepatice (ciroză hepatică decompensată vascular sau parţial compensată). ischemie miocardică silenţioasă.Situaţia avizelor medicale este următoarea: 367 salariaţi au primit aviz medical: „apt”. necesitatea şi în acelaşi timp obligativitatea de a purta corecţie optică permanentă (pentru distanţă). Afecţiunile oculare au determinat condiţionări pentru 6. epilepsie). glaucom operat (1 caz).4% dintre salariaţi şi includ: cardiopatie ischemică cronică dureroasă. 1% "APT" "APT CONDIŢIONAT" "INAPT TEMPORAR" 367. acces comiţial post-traumatism cranio-cerebral. Bolile cardiace (altele decât hipertensiunea arterială) au determinat condiţionări pentru 5. retard mental. musculo-scheletale (hernie de disc lombar simptomatică. gonartroză severă). 3 salariaţi: „inapt temporar” (figura 7). sindrom vertiginos.lot expus la zgomot 165. Afecţiunile neuropsihice care au generat condiţionări includ: tulburare nevrotică asteno-depresivă reactivă.

(figura 8). 0.18% 4.73% 26.85% 90.lot expus la zgomot ("APT CONDIŢIONAT" sau "INAPT TEMPORAR") Diabet zaharat insulino-dependent Afecţiune bronho-pulmonară Afecţiune musculo-scheletală Afecţiune hepatică Afecţiune neuropsihică Inaptitudine psihologică Afecţiune cardiovasculară (excepţie HTA) Afecţiune oftalmologică Hipertensiune arterială forma medie sau severă 0 2 3 5 5 6 15 29 36 67 10 20 30 40 50 60 70 Număr de salariaţi Afecţiunile neuropsihice şi hipertensiunea arterială formă medie sau severă asociată cu alţi factori de risc cardiovascular stadiul II şi III au fost criterii de condiţionare la controlul medical periodic (figura 9). 152 .5% 20.8% 10 20 30 40 50 60 70 80 90 Număr de salariaţi De menţionat că în majoritatea cazurilor condiţionarea se datorează cumulului de noxe profesionale asociate cu meseria. 4. Figura 8 Cauzele condiţionărilor .obstructiv distal) şi metabolice (diabet zaharat tip I insulino-necesinant sau tip II insulino-dependent). 1. Figura 9 Recomandări . 0.75% 8.muncitori expuşi la zgomot (Mod de condiţionare: "APT CONDIŢIONAT") Apt in loc de muncă fără expunere la pulbere şi intemperii Apt în loc de muncă fără ridicare de greutăţi Apt doar cu dispensarizare Apt în loc de muncă la sol Apt doar cu corecţie optică Apt în loc de muncă fără pericol şi fără zgomot Apt în loc de muncă fără efort fizic mare şi fără zgomot 0 1. 3. 3.73% 20. 16.

351 Examenul ORL a decelat în 6 % din cazuri patologie otică (otită medie cronică). modificări ale simţului cromatic – perceperea deficitară a culorii roşie.6%. 4 Hipoacuzie cronică neprofesională severă Hipoacuzie cronică neprofesională medie Hipoacuzie cronică neprofesională uşoară Hipoacuzie cronică posibil de cauză profesională Normal 0 50 100 150 200 250 300 350 400 5. după aplicarea corecţiei de presbiacuzie).04%. Dintre acestea. 153 . La testările psihologice efectuate in cadrul controlul medical periodic mare parte dintre salariaţi au acuzat simptome sau au realizat parametri specifici modificaţi (figura 11). Demonstrarea faptului că hipoacuziile sunt determinate de zgomotul profesional necesită însă sonometria locurilor de muncă – neefectuate în situaţiile menţionate (figura 10). în pofida acuzelor subiective frecvente de tip tulburare de echilibru. Figura 10 Rezultatele audiometriilor (muncitori expuşi la zgomot) 0. cronică.Audiometria tonală liminară efectuată în condiţii standardizate pentru a evalua funcţia auditivă a fost normală în 65% din cazuri şi a relevat hipoacuzie în restul cazurilor.74%. bilaterală. Toţi subiecţii au efectuat probele vestibulare (Romberg sensibilizat) şi de coordonare. 150 0. la 3 persoane (1%) s-a suspicionat caracterul de profesionalitate al hipoacuziei (de percepţie. 3 65. 27 28%. Examenul oftalmologic a decelat în puţine cazuri (4 persoane) tulburări vizuale: scăderea vitezei de percepţie vizuală. simetrică. unele prezentând şi laringită cronică.56%. cu rezultat negativ. permanentă.

pe locul următor se situează afecţiunile neuropsihice (lângă care putem menţiona frecvente cazuri de neurastenie. Alte afecţiuni determinate sunt cele musculo-scheletale. 154 . aritmia cardiacă (figura 12). încordare. hepatopatii cronice (9 cazuri). menţinerea cu greutate a stării de vigilenţă şi atenţie. comportament violent (pe fondul consumului de alcool etilic şi a problemelor familiale). Pe loc secund se află bolile aparatului digestiv: ulcer gastroduodenal. Ca şi frecvenţă. hiperemotivitate. Afecţiunile medicale diagnosticate la angajaţii expuşi la zgomot şi legate de locul de muncă sunt în principal cele cardio-vasculare: hipertensiunea arterială. diagnosticate sporadic). dermatologice. depresie uşoară.Figura 11 Examen psihologic (control medical periodic) Scăderea atenţiei concentrate şi distributive 23% 123 33% 176 10% 55 7% 38 3% 16 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 Oboseală (fatigabilitate) Iritabilitate crescută Tulburări de somn Modificări de comportament Număr de salariaţi Alte efecte ale expunerii cronice la zgomot descrise de către muncitori. nelinişte şi disconfort. cardiopatia ischemică. anxietate uşoară. gastrita cronică. şefii de formaţie şi notate de către psihologi au fost: alterarea perceperii semnalelor sonore şi a comunicării verbale. capacitate redusă de învăţare a unei metode noi de muncă. euforie uneori. senzaţie de indispoziţie. Nu s-au constatat cazuri de boală profesională. tulburări de inteligibilitate în vorbire. colopatia funcţională. cefalee. respiratorii.

3%. 3. la angajare. Testele psihologice efectuate la angajare au fost anormale în 1. iar 45 au fost consideraţi “Apt condiţionat” (figura 13). în timp ce la controlul periodic s-au întâlnit în 21% din cazuri.Figura 12 Afecţiuni medicale legate de expunerea la zgomot (lot I .6% din angajări şi la 34.control medical periodic) Hipertensiune arterială severă Hipertensiune arterială medie Hipertensiune arterială uşoară Hipertensiune arterială de graniţă Ulcer gastro-duodenal Gastrită cronică Cardiopatie ischemică cronică Aritmie cardiacă Afecţiune neuropsihică 0 18 96 38 60 16 6 13 11 6 15 30 45 60 75 90 Număr de cazuri De menţionat că afecţiunile prezentate sunt legate şi de expunerea la celelalte noxe existente la locul de muncă.3. Starea de sănătate la angajare a salariaţilor neexpuşi la zgomot Dintre cele 554 persoane care au alcătuit lotul martor. 509 persoane au primit aviz medical “Apt”.3% dintre controalele periodice. Audiometriile au relevat hipoacuzie la 7. 155 . Se remarcă diferenţa semnificativă statistic dintre ponderea bolilor cardio-vasculare la examenul medical de la angajare (8%) faţă de controlul medical periodic (42%).

Pe primul loc între cauzele condiţionărilor s-au aflat inaptitudinile psihologice. 92% 3. Figura 13 Situaţia avizelor medicale la angajare .4. conducere auto etc. audiometrie şi examen psihologic. Dintre ei.). 156 .lot martor 45. Starea de sănătate la controlul medical periodic a salariaţilor neexpuşi la zgomot Subiecţii lotului martor au efectuat la controlul medical periodic examen clinic general. testele psihologice sau adresat condiţiilor speciale de lucru (muncă la înălţime. Nu s-au efectuat sistematic audiometrii pentru expunere la zgomot ci doar ocazional pentru conducere auto. 8% "APT" "APT CONDIŢIONAT" 509. respirator şi digestiv. În proporţie mai mică s-au aflat boli ale aparatului cardiovascular. 482 salariaţi au primit aviz medical: „Apt” şi 72 salariaţi: „Apt condiţionat” (figura 14). Afecţiunile medicale diagnosticate la muncitorii din lotul martor la angajare au fost în principal oftalmologice şi ale aparatului musculoscheletic.

Pe locurile următoare s-au situat afecţiunile aparatului digestiv şi musculo-scheletic (figura 15). 13% "APT" "APT CONDIŢIONAT" 482. valvulopatie mitrală sau aortică. cardiopatie ischemică. afecţiunile aparatului musculo-scheletal şi inaptitudinile psihologice. 87% Cele mai frecvente cauze de condiţionare au fost afecţiunile cardiovasculare. Starea de sănătate a salariaţilor neexpuşi la zgomot (comparaţie între situaţia la angajare şi la controlul medical periodic) Afecţiune neuropsihică Aritm ie cardiacă Cardiopatie ischemică cronică Hipotensiune arterială Hipertensiune arterială severă Hipertensiune arterială m edie Hipertensiune arterială uşoară Hipertensiune arterială de graniţă Ulcer gastro-duodenal Gastrită cronică Afecţiuni hepatice cronice Afecţiuni m usculo-scheletice Hipoacuzie Teste psihologice modificate 2 7 4 2 1 3 5 2 1 21 4 62 26 35 9 6 35 11 4 50 63 38 20 30 40 50 60 70 0 10 Examen medical la angajare Control medical periodic 157 . Afecţiunile medicale diagnosticate la muncitorii din lotul martor au fost în principal ale aparatului cardiovascular: hipertensiune arterială esenţială. afecţiunile oftalmologice. cu predominenţa formelor uşoare şi medii.lot martor 72.Figura 14 Situaţia avizelor medicale la controlul medical periodic .

Capacitatea de muncă este afectată în măsură mai importantă la categoriile de muncitori cu vârstă mai mare (tabel 2).fără legătură cu expunerea la zgomot Hipoacuzie Teste psihologice modificate Afecţiune neuropsihică Cardiopatie ischemică cronică Aritmie cardiacă Hipertensiune arterială severă Hipertensiune arterială medie Hipertensiune arterială uşoară Hipertensiune arterială de graniţă Hipotensiune arterială Gastrită / gastrodudenită cronică Ulcer gastro-duodenal 0 15 27 40 3 0 2 0 5 9 19 11 3 1 0 17 43 51 1 0 1 3 24 17 22 7 2 10 3 11 52 28 2 5 3 7 21 10 17 3 1 3 0 6 28 7 0 8 5 3 4 2 2 0 0 2 Din comparaţia datelor pe meserii rezultă că în locurile de muncă în care se întâlneşte cumul de noxe afecţiunile legate de profesie sunt mai frecvente: mecanic agricol. pe grupe de vârstă) 18 .în legătură cu expunerea la zgomot "Apt condiţionat" . muncitori întreţinere drumuri (tabel 3). 158 .50 > 50 ani ani ani ani Număr de salariaţi / categorie de 134 203 149 49 vârstă "Apt condiţionat" . Tabel 2 (Rezultatele controalelor medicale periodice la muncitorii expuşi la zgomot profesional în aer liber.29 30 .3.39 40 . Observaţii şi comentarii: Patologia legată de locul de muncă (în special legată de aparatul cardio-vascular) este mult mai frecventă (proporţional faţă de numărul de subiecţi) la vârsta de peste 40 de ani.în legătură cu 18 37 43 18 expunerea la zgomot "Inapt temporar" .5.

pe categorii salariale) Lăcătuş Maşinist Muncitor Mecanic montator utilaj întreţinere agricol agregate transporturi drumuri transporturi Număr de muncitori 37 123 174 201 "Apt conditionat" fără legătură cu 7 12 11 19 expunerea la zgomot "Apt conditionat" în legătură cu 5 27 30 54 expunerea la zgomot "Inapt temporar" în legătură cu 0 1 0 2 expunerea la zgomot Patologia legată de profesie este mai frecventă la categoria de vârstă de 40-50 de ani. Tabel 4 (Rezultatele controalelor medicale periodice la muncitorii expuşi la zgomot profesional în aer liber. în funcţie de durata de expunere la noxă) <5 5-10 11-15 > 15 ani ani ani ani Număr de salariaţi / categorie de timp de expunere "Apt conditionat" .Tabel 3 (Rezultatele controalelor medicale periodice la muncitorii expuşi la zgomot profesional în aer liber. corespunzând unei durate de expunere de peste 15 ani (tabel 4).în legătură cu expunerea la zgomot "Apt conditionat" .fără legătură cu expunerea la zgomot Hipoacuzie Teste psihologice modificate Afecţiune neuropsihică Cardiopatie ischemică cronică 224 8 0 24 27 48 1 0 161 36 1 10 50 47 2 1 139 65 2 14 62 29 3 6 11 7 0 1 11 2 0 6 159 .în legătură cu expunerea la zgomot "Inapt temporar" .

Rezultate anormale la testele psihologice s-au înregistrat la 21% dintre angajaţii expuşi la zgomot profesional.36% dib cazuri în al doilea lot.6. Hipoacuzii au fost dovedite la 33.7%. Afecţiuni neuropsihice au fost diagnosticate în 1. în ambele situaţii fiind majoritare formele uşoare de hipoacuzie. proporţie semnificativă statistic. Cazurile de boală severe şi medii predomină în primul lot.8% dintre muncitorii care lucrează în zgomot profesional. faţă de 0. 160 .9% faţă de 1.7 % în al doilea eşantion. Avizele medicale au fost de tip condiţionat la 31% dintre muncitorii din primul eşantion.6% şi gastrita cronică (gastro-duodenită în unele cazuri) 1.1% faţă de 0. în procent de 2.4%. în timp ce cazurile de boală uşoare şi de graniţă predomină în al doilea lot.12% din cazuri în primul lot şi în 0. comparativ cu 7% pentru lotul martor. Cardiopatia ischemică cronică (dureroasă sau nedureroasă) predomină în mod semnificativ statistic la muncitorii din primul eşantion. comparativ cu 13% în cazul muncitorilor din al doilea lot (figura 16). faţă de 13. Bolile aparatului digestiv predomină în primul lot: ulcer gastro/duodenal în proporţie de 2.8% dintre muncitorii care nu sunt expuşi la această noxă în mediul profesional. Comparaţia între eşantioane (control medical periodic) Prin compararea prevalenţei diferitelor afecţiuni la cele două loturi de muncitori se remarcă următoarele: Hipertensiunea arterială apare la 39% dintre muncitorii expuşi la zgomot profesional. comparativ cu 11% la eşantionul martor.Aritmie cardiacă Hipertensiune arterială severă Hipertensiune arterială medie Hipertensiune arterială uşoară Hipertensiune arterială de graniţă Hipotensiune arterială Gastrită / gastrodudenită cronică Ulcer gastro-duodenal <5 ani 4 0 6 11 26 18 2 2 5-10 ani 2 4 19 13 18 2 3 10 Tabel 5 (continuare) 11-15 > 15 ani ani 4 1 8 1 29 0 12 2 16 0 1 0 1 0 3 1 3.

în activităţile care necesită atenţie.Figura. scăderea capacităţii fizice de a efectua eforturi şi prin compromiterea comunicărilor auditive.16 Comparaţie între eşantioane (control medical periodic) 2 Afecţiune neuropsihică Aritmie cardiacă Hipotensiune arterială Hipertensiune arterială severă Hipertensiune arterială medie Hipertensiune arterială uşoară îndeosebi diastolică Hipertensiune arterială de graniţă Ulcer gastro-duodenal Gastrită cronică Cardiopatie ischemică cronică Hipoacuzie Teste psihologice modificate "Apt conditionat" sau "Inapt temporar" 0 20 40 60 38 72 80 100 120 140 160 9 4 4 6 13 63 115 169 180 200 184 16 4 18 62 26 38 35 96 6 7 11 21 33 60 Număr de salariaţi Muncitori expuşi la zgomot Muncitori neexpuşi la zgomot 4. 4.4.5. Cu cât expunerea a fost mai îndelungată şi vârsta mai mare. Activităţile repetitive sunt mai puţin afectate. scăderea preciziei şi eficienţei mişcărilor. reducerea posibilităţii de concentrare intelectuală. 4. Prin efectele sale asupra stării de sănătate. zgomotul poate fi considerat o importantă cauză de absenteism în producţie. Expunerea de durată la zgomot determină scăderea capacităţii de muncă prin distragerea atenţiei. fiind dificil de separat acţiunea singulară a zgomotului asupra organismului. Muncitorii expuşi la zgomot în aer liber suferă de fapt acţiunea unui cumul de noxe. 4. patologia legată de locul de muncă a fost mai frecventă şi mai severă. în activităţile care implică stres neuropsihic.3.1. 4.2. Muncitorii expuşi la zgomot au o capacitate de muncă scăzută în activităţile de precizie şi de îndemânare. 161 . Concluzii 4.

1978. [3] Ministerul muncii şi solidarităţii sociale. Dintre măsurile medicale. Editura Mira Design. cu păstrarea audiogramei de referinţă. ing. Timişoara. rotaţia personalului. 162 . sunt de primă intenţie: a) Purtarea corectă obligatorie a echipamentului individual de protecţie. Timişoara. Timişoara. Ministerul sănătăţii şi familiei. izolarea surselor de zgomot (montarea de ecrane fonoabsorbante). e) Reducerea duratei de expunere la zgomot. Dr. c) Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. [5] Toma. Este necesară o profilaxie medicală a bolilor cardiovasculare la muncitorii expuşi la zgomot. Petru. 2002 [4] Bardac. prin reducerea atât a factorilor de risc cardio-vasculari. Centrul de Medicina Muncii „MEDICI`S”. medic specialist medicină de familie. medic coordonator medicină de întreprindere. Marius Dan HAVRINCEA. 2004. 4. Mugur PĂUNESCU. doctor în securitatea muncii. Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş. b) Reducerea nivelului de zgomot sub limita maximă admisă. [2] Ţurcanu. sunt foarte importante: a) Recunoaşterea riscului de hipoacuzie şi surditate profesională prin catagrafierea locurilor de muncă. b) Excluderea contraindicaţiilor la examenul medical la angajare. c) Efectuarea corectă a controlulul medical periodic. f) Zonarea acustică. Editura Sitech. Medicina muncii. Editura Orizonturi universitare. 2004. Bibliografie: [1] Păuncu. Medicina muncii. Norme generale de protecţie a muncii. 2004. Sibiu.4. Dorin Iosif şi Stoia. Ion.6. inspector de muncă. Medicina muncii. Craiova. Dintre măsurile tehnico-organizatorice. Dr.7. Elemente de medicina muncii şi boli profesionale. Cele mai importante măsuri care pot fi luate sunt cele profilactice. Elena-Ana. curs lito Institutul de Medicină Timişoara. d) Măsuri împotriva propagării zgomotului. cât şi a expunerii profesionale la noxă. pauze în încăperi silenţioase. instruirea şi informarea personalului. Mihaela.

audiometrie. most of them after 20-30 years of noise exposure. instrumente. produse continuu sau discontinuu de maşini. cu caracteristici diferite. în marea majoritate a cazurilor el este 163 . jenant) deoarece din punct de vedere psihofiziologic. vocea omenească etc. ritmice sau aritmice. Cuvinte cheie: hipoacuzie profesională. The second part of the study. Definiţia zgomotului profesional nu corespunde definiţiei generale a zgomotului (orice sunet nedorit.88% of machine building industry workers presents noise induced hearing loss. the audiometric examination. found that 33% of wood processing workers and 25. în timpul exercitării activităţii profesionale. zgomot 1. aparate.. Noţiuni introductive Zgomotul profesional este un complex de sunete cu intensităţi şi înălţimi variate. As a part of these study.ASPECTE MEDICALE ŞI LEGISLATIVE ALE EXPUNERII PROFESIONALE LA ZGOMOT Claudia BĂLĂNEAN MEDICAL AND LEGISLATIVE ASPECTS OF PROFESSIONAL NOISE EXPOSURE Our study of noise exposure and hearing loss was conducted on a group of 789 exposed employees working in machine building industry and wood processing industry. noise exposure levels were measured and we colected data regardind usage of hearing protection devices.

fiind de foarte multe ori cauza oboselii. Numai în puţine cazuri el este resimţit ca nedorit iar în unele cazuri este chiar dorit (atunci când este un indicator al funcţionării normale a maşinilor.1 Hipoacuzia profesională Hipoacuzia profesională se defineşte ca scăderea permanentă a pragului auditiv la frecvenţa de 4000 Hz cu peste 30 dB inclusiv.indiferent. • Zgomotele cu un spectru mai bogat în frecvenţe înalte deranjează mai mult decât cele cu frecvenţă joasă. la locul de muncă. instalaţiilor procesului tehnologic). • Activităţile în care atenţia este foarte importantă sunt perturbate în mai mare măsură decât celelalte. fiind acceptat în cadrul obligaţiilor profesionale. • Sensibilitatea la zgomot este mai mare în activităţile de instruire decât în lucrările rutiniere. după aplicarea corecţiei de presbiacuzie. 2. 164 . în general bilaterală şi simetrică. a nervozităţii sau a scăderii cantitative şi/sau calitative a nivelului muncii prestate. fără interesarea frecvenţelor conversaţionale. de etiologie profesională. nedorit. Efectele zgomotului profesional asupra sănătăţii Zgomotul profesional produce efecte specifice şi efecte nespecifice. Trebuie să se ţină cont în evaluarea modului în care zgomotul perturbă activitatea la locul de muncă că: • Zgomotul neaşteptat şi/sau intermitent deranjează mai mult decât cel continuu. [2] 2. care influenţează negativ nivelul de performare profesională. Efectele specifice sunt localizate la nivelul analizatorului auditiv şi sunt reprezentate de hipoacuzia şi surditatea profesională. permanent. nici dorit nici nedorit. în majoritatea cazurilor ne putem desfăşura activitatea ignorând zgomotul ambiental. Ea este o hipoacuzie de tip percepţie. precum şi în oricare alt loc. [1] Deşi suntem în permanenţă înconjuraţi de sunete. dar odată cu creşterea intensităţii zgomotului acesta devine un factor poluant al ambianţei de viaţă şi muncă. cu motivaţia retribuţiei corespunzătoare.

de etiologie profesională. Ea este în general bilaterală. scăderea şi distragerea atenţiei. depresie. simetrică. Conform unei statistici publicate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti în anul 2001.2. scăderea preciziei mişcărilor. poate declanşa crize de epilepsie şi isterie. La nivelul judeţului Satu Mare structura cazurilor noi de boală profesională în perioada 1990-2001 situează îmbolnăvirile datorate zgomotului profesional pe locul al doilea conform graficului de mai jos. fatigabilitate. Structura cazurilor noi de boală profesională în judeţul Satu Mare în perioada 1990-2001 3% 4% 26% 33% 8% 3% 23% Silicoza Dermatoze Alte boli Boli ale aparatului respirator Surditate şi hipoacuzie Intoxicaţii profesionale Boli infecţioase 165 . 2. a atenţiei.2% din totalul cazurilor noi de boli profesionale.2 Surditatea profesională Este scăderea permanentă a pragului auditiv la frecvenţele conversaţionale cu peste 25 dB inclusiv (media aritmetică a valorilor la 500. în scăderea preciziei şi eficienţei mişcărilor. afecţiunile digestive. a capacităţi de muncă.3 Efecte nespecifice ale expunerii profesionale la zgomot Patologia nespecifică datorată expunerii la zgomot este extraotică. Prin expunere prelungită la zgomot se conturează treptat tabloul clinic al oboselii cronice cu astenie. [3] Hipoacuzia şi surditatea profesională sunt printre cele mai frecvente boli profesionale declarate atât la nivel naţional cât şi la nivelul judeţului Satu Mare. prin dereglări ale reflexelor condiţionate şi prin tulburări de echilibru şi vizuale. 1000 şi 2000 Hz după aplicarea corecţiei de presbiacuzie). cazurile noi de boală profesională consecutive expunerii la zgomot reprezintă 31. A fost dovedit efectul zgomotului asupra capacităţii de concentrare. iritabilitate. S-a dovedit de asemenea creşterea riscului producerii accidentelor de muncă prin creşterea perceperii unor semnale sonore. Zgomotul poate întreţine şi agrava neurastenia.

al examenului de adaptare. măsuri organizatorice şi măsuri medicale. amplasarea judicioasă a surselor de zgomot. bilanţ etc. În cazul intreprinderilor din industria constructoare de maşini. Material şi metodă de lucru Au fost studiate rezultatele audiometriilor efectuate angajaţilor a patru intreprinderi din industria lemnului şi a trei intreprinderi din industria constructoare de maşini de pe teritoriul judeţului Satu Mare. Alegerea echipamentului de protecţie se face în aşa fel încât acesta să nu deranjeze angajatul în procesul muncii. electricienii de întreţinere. finisaj mecanic nefiind incluşi în lot angajaţi din locuri de muncă cu expunere mică la zgomot. În cazul intreprinderilor din industria lemnului majoritatea angajaţilor lucrează în secţiile croi. sala de maşini. Este importantă evaluarea riscului de îmbolnăvire profesională şi monitorizarea permanentă a nivelului de zgomot la locul de muncă. Măsurile medicale constau întrun examen medical atent la angajare şi eliminarea contraindicaţiilor medicale pentru mediul cu zgomot dar şi într-o supraveghere medicală continuă în cadrul controlului medical periodic. 4. Măsurile tehnice urmăresc reducerea nivelului de zgomot prin înlocuirea fazelor zgomotoase cu procedee mai silenţioase. S-au format două loturi sensibil egale ca număr de muncitori.3. lăcătuşi de întreţinere etc. antifonarea pereţilor etc. unul cuprinzând expuşi profesional la zgomot din industria prelucrării 166 . Măsurile organizatorice cuprind organizarea de pauze în locuri silenţioase în timpul muncii şi dotarea angajaţilor cu echipamente de protecţie corespunzătoare. carcasarea antizgomot a utilajelor. pe lângă personalul direct productiv expus la zgomot au fost incluşi în lot şi cei care prin natura meseriei îşi desfăşoară activitate în aceleaşi condiţii cum ar fi stivuitoriştii. Scopul lucrării Scopul pezentei lucrări îl reprezintă urmărirea efectelor otice ale expunerii profesionale la zgomot prin testarea audiometrică a două loturi de muncitori. Profilaxia efectelor patologice ale zgomotului Cuprinde măsuri tehnice. 5.

Tabelul nr.lemnului (391 muncitori) şi unul cu muncitori proveniţi din cadrul industriei constructoare de maşini (398) Au fost făcute determinări sonometrice la locurile de muncă luându-se în studiu doar muncitorii care sunt expuşi la peste 87 dB media zilnică. S-au efectuat testări audiometrice pentru muncitorii cuprinşi în cele două loturi respectând repausul auditiv de 16 ore. S-au aplicat chestionare cu privire la dotarea cu echipament de protecţie. Pentru exemplificare voi reda câteva date în tabelul următor. 6. Rezultate Sonometria efectuată la locurile de muncă a evidenţiat valori apropiate ale nivelului de zgomot în cele două ramuri industriale. obiceiul de a purta echipamentul de protecţie şi vechimea în mediu cu zgomot. Menţionez că în tabel va apărea inervalul în care au variat valorile zilnice ale zgomotului produs de utilajele de acelaşi tip. 1 Ramura industrială Prelucrarea lemnului Prelucrarea lemnului Prelucrarea lemnului Prelucrarea lemnului Prelucrarea lemnului Prelucrarea lemnului Industria constructoare de maşini Industria constructoare de maşini Industria constructoare de maşini Operaţiunea/utilajul producător de zgomot Ferăstrău circular Ferăstrău panglică Maşină de rindeluit Abricht Maşină şlefuit în alb pal Strung de lemn Tăierea cu ghilotina Tăiere cu ghilotina Presă Media valorii zilnice (dB) 92-105 89-95 94-104 102 87-93 87-95 87-108 87-108 89-110 167 .

am avut 5 categorii de muncitori: • Cu audiometrie normală. de imposibilitatea auzirii sunetelor produse de utilaj şi a eventualelor defecte survenite sau de lipsa de interes în ceea ce priveşte consecinţele expunerii la zgomot.Industria constructoare maşini Industria constructoare maşini Industria constructoare maşini Polizare de Strung automat de Maşină de rectificat de 87-102 87-97 87-94 După chestionarea muncitorilor în ceea ce priveşte purtarea echipamentului individual de protecţie a rezultat că doar 37% dintre aceştia conştientizează riscurile de îmbolnăvire profesională şi poartă întotdeauna. Motivaţiile celor care nu poartă echipament de protecţie sunt legate de discomfortul creat de acesta. • Hipoacuziii profesionale declarabile. Repartiţia acestora în cadrul celor două ramuri indistriale este ilustrată în graficele de mai jos. Rezultatul testării audiometrice a arătat că un număr semnificativ de muncitori prezintă afecţiuni ale auzului datorate zgomotului profesional. după testarea audiometrică. 168 . • Traume sonore incipiente. lipsa unor reglementări care să sancţioneze muncitorul dacă nu poartă echipamentul de protecţie pus la dispoziţie de angajator. echipamentul de protecţie. Aceştia sunt viitorii candidaţi la boala profesională dacă nu se iau măsuri de înlăturare a lor din mediu cu zgomot sau purtare obligatorie de echipament de protecţie. Pe lângă cei cu hipoacuzii profesionale declarabile există un număr mult mai mare de muncitori care prezintă căderi de auz la 4000 Hz dar după corecţia de presbiacuzie nu se incadrează în limita declarabilităţii profesionale. Această din urmă categorie am clasificat-o ca traumă sonoră incipientă. Astfel. Procentul este mic şi se poate explica prin lipsa educaţiei sanitare a muncitorilor. • Hipoacuzii de transmisie. fără să fie somaţi. • Hipoacuzii mixte.

Această repartiţie este 169 .Rezultatele testării audiometrice în industria prelucrării lemnului 6% 23% 5% 56% 10% Auz normal Traumă sonoră incipientă Hipoacuzie de transmisie Hipoacuzie profesională Hipoacuzie mixtă Rezultatele testării audiometrice în industria constructoare de maşini 9% 16% 10% 55% 10% Auz normal Traumă sonoră incipientă Hipoacuzie de transmisie Hipoacuzie profesională Hipoacuzie mixtă Se observă că repartizarea cazurilor de hipoacuzii este aproape egală la cele două loturi de muncitori. Repartiţia cazurilor de hipoacuzie profesională în funcţie de vechimea în muncă arată cea mai mare pondere a acestora în cea de-a treia decadă a expunerii profesionale la zgomot.

Repartiţia cazurilor de hipoacuzie profesională pe decade de vechime în industria lemnului 16% 1% 4% 32% 47% 0-10 ani 10-20 ani 20-30 ani 30-40 ani >40 ani Repartiţia cazurilor de hipoacuzie profesională pe decade de vechime în industria constructoare de maşini 11% 3% 7% 29% 50% 0-10 ani 10-20 ani 20-30 ani 30-40 ani >40 ani 170 . Cea mai mică pondere este în decada a cincea urmată de prima decadă de vechime în zgomot.similară la ambele loturi studiate.

deficitul de auz depăşeşte 30 de decibeli. semnalizarea de către colegii noştri medici din teritoriu este deficitară. metamorfozată în compartimente din cadrul Caselor Judeţene de Pensii va trebui să soluţioneze cereri de despăgubire din partea bolnavilor profesionali. O altă problemă care s-ar putea ivi este introducerea unui sistem de compensaţii pentru muncitorii cu boală profesională. Într-un final Casa Naţională de Asigurări de Boli Profesionale şi Accidente de muncă. despăgubire care nu va putea fi acordată în absenţa unei boli declarate. Menţinerea medicului de medicina muncii din Direcţia de Sănătate Publică cu statut de funcţionar public nu va rezolva problema. Singura soluţie viabilă în acest moment este revizuirea circuitului de anchetare-declarare prin cooptarea serviciilor private de medicina muncii în acest circuit. Cine îi va explica muncitorului peste un an că nu mai este bolnav profesional şi nu mai primeşte nici o compensaţie? Aceste audiometrii au fost efectuate la sfârşitul anului 2004. la 4000 Hz. Numărul expuşilor profesional la zgomot este foarte mare la nivelul ţării şi consider că dintre aceştia foarte puţini ajung să fie semnalizaţi şi anchetaţi. Impactul social al 171 . Testările audiometrice au arătat un deficit semnificativ de auz la 4000 Hz la persoanele în vârstă de peste 50 ani dar corecţia de presbiacuzie largă de 30 decibeli ne aduce sub pragul declarabilităţii profesionale. Pe de altă parte o persoană de 29 ani care se încadrează după corecţia de presbiacuzie în limitele de declarabilitate. O explicaţie pentru acest fapt ar fi destabilizarea verigii de anchetare şi declarare a bolilor profesionale prin lipsa medicilor de medicina muncii din multe Direcţii de Sănătate Publică. Se pune întrebarea dacă în contul angajatorului va opera cineva aceste intrări şi ieşiri ştiut fiind faptul că contribuţia la fondul asigurărilor la risc depinde şi de numărul de boli profesionale înregistrate. Dacă urmărim statistica morbidităţii prin boli profesionale la nivel naţional pentru anul 2004 în judeţul Satu Mare figurează 3 cazuri noi de boală profesională din care nici unul nu este hipoacuzie profesională. Nici una din cele 80 de traume sonore depistate nu a fost semnalizată şi anchetată. peste un an intrând în altă grilă de corecţie devine cu auz normal. Comentarii Hipoacuzia neurosenzorială profesională se declară conform legii dacă după corecţia de presbiacuzie. Chiar şi acolo unde există.7.

Se impune revizuirea grilei de corecţie pentru presbiacuzie şi a normelor de declarare. Editura Polirom. Manual de psihologia muncii şi organizaţională. 2004 [3] Ion Silion. Manual de patologie profesională. Cristina Cordoneanu. Complianţa muncitorilor pentru purtarea echipamentului de protecţie este scăzută. Se impune responsabilizarea muncitorilor în caz de îmbolnăvire profesională datorită nepurtării echipamentului de protecţie BIBLIOGRAFIE [1] Toma Niculescu. 2. 8. 1987 [2] Zoltan Bogathi.problemei va fi cu atât mai mare cu cât se va lovi a doua oară în muncitor care după ce a contactat o boală profesională nu poate fi ajutat de cei care au pregătirea să o facă din cauza unor deficienţe de ordin birocratic. Concluzii • • • • Efectele asupra sănătăţii în urma expunerii la zgomot sunt semnificative. Editura Moldogrup. vol. Bazele medicinii muncii-teorie şi practică. 2000 172 . Editura medicală Bucureşti.

The employers have to adopt measures to decrease the noise level at the work places and to make the employees use the hear protection devices. adică o mişcare periodică sau cvasiperiodică. o vibraţie. Sunetul. sunetul. Is also important the medical supervision of the eployees. instrumente. de o parte şi de alta a unei poziţii fixe denumită poziţie de echilibru. audibile). 173 . Introducere Zgomotul profesional este un complex de sunete cu intensităţi şi înălţimi variate.8 % of work shifts (variable with construction trades). aparate. A study results among 89 construction workers show that they are noise exposed over 87 dB in about 15-47. ritmice sau aritmice. cu caracteristici diferite (impulsive. efectuată de o particulă sau un sistem de particule. pure.. Just 20% of them use hearing protection devices. ca fenomen fizic este o oscilaţie mecanică. în timpul exercitării activităţii profesionale. vocea omenească etc. Cuvinte cheie: zgomotul profesional. produse continuu sau discontinuu de maşini.PROTEJAREA LUCRĂTORILOR EXPUŞI LA ZGOMOT ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR Dan Mircea POP HEALTH PROTECTION AMONG NOISE EXPOSED CONSTRUCTION WORKERS Noise induced hearing loss is one of the most common occupational diseases. mijloace de transport intrauzinal. echipamente de protecţie 1.

la locul de muncă. component al zgomotului. Zgomotul reprezintă o cauză importantă a creşterii frecvenţei accidentelor de muncă prin: • Împiedicarea perceperii unor semnale sonore • Scăderea şi distragerea atenţiei 174 . Zgomotul devine factor etiologic principal în apariţia hipoacuziei şi surdităţii profesionale când depăşeşte limita maximă admisă în decibeli pentru un nivel acustic echivalent continuu pe săptămână. zgomotului i se datorează până la 70% din erorile şi rebuturile din industria electronică. scăderea sau distragerea atenţiei. mărirea cheltuielii de energie necesară pentru efectuarea unui efort fizic dat. Zgomotul scade direct capacitatea de muncă prin reducerea capacităţii de concentrare intelectuală. 29% din erorile de contabilitate. Influenţa negativă asupra eficienţei şi randamentului în muncă se poate ilustra în modul următor: randamentul industrial general este cu 25% mai mare în locurile de muncă liniştite comparativ cu cele zgomotoase. Zgomotul generează o oboseală suplimentară nu numai prin eforturile legate de dificultatea perceperii informaţiilor verbale (ordine. poate cauza vătămări ireversibile ale auzului şi accidente de muncă. comportamentului psihic. comenzi) sau prin suprasolicitarea vocală dar mai ales prin suprasolicitarea cerebrală. putând totodată să se constituie într-un factor care contribuie la apariţia altor probleme de sănătate. scăderea preciziei şi eficienţei mişcărilor. Expunerea la zgomote puternice. tensiunii arteriale. atenţiei etc.2. Zgomotul profesional Sunetul. prezintă o serie de proprietăţi fizice dar din punct de vedere etiologic profesional mai importante sunt: • Frecvenţa • Intensitatea Din punct de vedere a patologiei profesionale este important de ştiut că zgomotele profesionale care au în componenţa lor sunete de mare intensitate sunt mai nocive decât zgomotele profesionale care au în componenţă sunete de mică intensitate. Pe lângă efectele nocive asupra urechii expunerea la zgomot poate produce şi alte efecte nedorite asupra circulaţiei. Această valoare este valabilă pentru marea majoritate a celor expuşi. Există şi unele persoane care pot face surditate profesională la o expunere mai mică.

(3) • 2003 2001 0.Scăderea preciziei mişcărilor datorită tulburărilor în reflexele condiţionate ce stau la baza acestor mişcări • Tulburări de echilibru • Tulburări vizuale (diminuarea acuităţii vizuale. atenuarea perceperii culorilor şi formelor.68% din totalul angajaţilor expuşi la noxe). Din datele statistice în anul 2003 pe primul loc în cadrul expunerii se clasează zgomotul (295542 expuşi.00% 2003 40.68% 175 .00% 2001 Expuşi la zgomot 20. 21.2% din totalul îmbolnăvirilor noi sunt datorate expunerii profesionale la zgomot.(4) Date asupra morbidităţii prin boli profesionale la nivel naţional pe anul 2001 arată că 31.20% 21.00% 31. tulburări de acomodare şi ale mişcărilor oculare) Zgomotul profesional reprezintă deci o noxă importantă în afectarea sănătăţii muncitorilor şi în creşterea riscului de boli profesionale şi accidente de muncă.

176 . . fiind responsabilitatea angajatorilor.echipamentele acţionate pneumatic. . sunt depistaţi relativ puţini lucrători cu probleme de sănătate datorate zgomotului.motoarele cu ardere internă. În domeniul construcţiilor există multe activităţi care presupun lucrul în condiţii de zgomot.utilizarea explozibililor (cum sunt detonarea încărcăturilor explozive sau uneltele cu cartuş exploziv). Măsurările de zgomot trebuie planificate şi efectuate în mod competent la intervale regulate. ci şi zgomotului ambiental.În ceea ce priveşte numărul de boli determinate de zgomot depistate în domeniul construcţiilor situaţia se prezintă ca în diagrama de mai jos: 1000 800 600 400 200 0 Construcţii Total pe ţară 2001 21 696 2002 4 890 2003 6 292 Aceste date ne arată faptul că deşi numărul celor care lucrează în condiţii de zgomot este în realitate destul de mare.uneltele cu impact (cum sunt perforatoarele de beton). sau de fond. În acest sens. provenind de la alte activităţi in şantier. Câteva din cele mai importante surse de zgomot în construcţii sunt: . lucrătorii pot fi expuşi nu numai zgomotului produs de propria activitate. .

Se poate realiza prin: modificarea procesului tehnologic. Măsuri tehnico-organizatorice de eliminare a zgomotului Eliminarea surselor de zgomot sau diminuarea intensităţilorreprezintă măsura cea mai raţională dar cel mai greu de transpus în practică. înlocuirea pieselor de oţel cu piese de material plastic. buna întreţinere şi lubrifiere a maşinilor. echilibrarea pieselor. pentru amortizare. Atenuarea în dB 50 40 30 20 10 0 12 8 51 2 20 48 Dop de vată îmbibat în parafină Hz Dop de vată introdus direct în canalul 177 . În graficul următor se redă atenuarea în dB produsă de un antifon de bumbac simplu şi de unul parafinat. uşor de spălat. corecţia acustică a încăperilor de lucru Înzestrarea muncitorilor şi purtarea obligatorie de către aceştia a echipamentului individual de protecţie.(4) Inconvenientul folosirii antifoanelor interne este dat de iritaţia pe care o pot produce la nivelul conductului auditiv extern. Eficienţa lor variază în raport cu frecvenţa sunetului. Acest echipament trebuie să fie confortabil. izolarea surselor de zgomot prin materiale fonoizolante. să nu jeneze inteligibilitatea ordinelor.1. Există antifoane interne (dopuri de vată parafinate ce realizează o atenuare de 8-30dB sau siliconate ce realizează în medie o atenuare de 30 dB) şi antifoane externe care pot atenua cu 40-50 dB intensitatea zgomotului ajuns la ureche. Profilaxie 3.3. Măsuri împotriva propagării zgomotului cum ar fi: zonarea acustică (îndepărtarea cât mai mult posibil a oamenilor de maşinilor zgomotoase). modificarea maşinilor prin utilizarea de materiale silenţioase cum ar fi cauciucul. izolarea proceselor de muncă zgomotoase de cele nezgomotoase. plasat în conductul auditiv extern.

. eficienţa lor este cu atât mai bună cu cât acoperă mai mult din regiunea pavilionului urechii. Forţa de compresiune cu care casca se ataşează de ureche determină eficienţa ei. Se pot astfel obţine reduceri de 15-20 dB la frecvenţele joase (125-500 Hz ) şi peste 45 dB la frecvenţele mai mari de 700 Hz.În ceea ce priveşte antifoanele externe. cu atât şi eficienţa de izolare este mai bună.2. Purtarea combinată a antifoanelor interne şi externe protecţia faţă de efectele nocive ale zgomotului este mai eficientă. . în vederea împiedicării în acelaşi timp şi a transmiterii aeriene şi osoase a zgomotului. trebuie respectate următoarele principii: .antifoanele trebuie purtate efectiv. dar în schimb devine cu atât mai incomodă la purtare.(5) Mijloacele individuale de protecţie a auzului trebuie utilizate ca ultimă soluţie. Măsuri medicale de eliminare a zgomotului Sunt acelea care presupun recunoaşterea riscului de îmbolnăvire profesională printr-o evaluare corectă a locurilor de muncă. a purtării echipamentului de protecţie şi a respectării repausului auditiv în timpul pauzelor(4) 178 . cât şi tipului şi nivelului de zgomot. Atunci când sunt utilizate. dar în acelaşi timp constituie şi un criteriu care determină timpul de purtare a ei. dintre diferite antifoane corespunzătoare. pe cel mai confortabil. păstrare şi întreţinere a antifoanelor. examen medical la angajare. Cu cât presiunea este mai ridicată. şi să fie compatibile cu restul echipamentului de protecţie. adaptare sau control medical periodic şi educaţia sanitară a muncitorilor şi a conducătorilor procesului de producţie în sensul realizării măsurilor tehnico-organizatorice. Pauze în timpul schimbului de lucru în încăperi silenţioase 3.trebuie asigurată instruirea privind modul de utilizare.antifoanele trebuie să fie adecvate atât genului de activitate. iar utilizarea acestora trebuie impusă şi urmărită.lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege. .

pichamere. electricieni. dulgheri. izolatori) prin natura activităţii lor vin în contact cu aparate sau utilaje producătoare de zgomot: betoniere. escavatorişti. ciocane pneumatice. faianţei Prelucrarea betonului fier- Funcţionarea betonierelor Operaţiuni producătoare de zgomot Demolări Introducerea cablurilor electrice şi a ţevilor Efectuarea izolaţiilor Nivelarea drumurilor Pregătirea lemnului pentru acoperiş Acţionarea picamerului şi a ciocanelor pneumatice 179 . Muncitori de diferite profesii (zidari. Conducerea utilajelor (buldozer etc. buldozerişti.) Tăierea gresiei. fierăstraie electrice. burghie electrice.4. prin varietatea activităţilor care o compun reprezintă o sursă importantă de expunere profesională la zgomot. utilaje grele. Activităţi producătoare de zgomot în construcţii Expunerea profesională la zgomot în domeniul construcţiilor.

În colaborare cu un serviciu de medicina muncii am studiat expunerea la zgomot într-o unitate cu profil de construcţii .5 97.Câteva operaţiuni producătoare de zgomot sunt ilustrate în figura de mai sus.3 94.7 98. tăiere Instalarea cablurilor în pereţi Folosirea fierăstrăului electric 180 .5 Meseria Conducători utilaje grele Conducători utilaje grele Conducători utilaje grele Dulgheri Dulgheri Zidari Zidari Zidari Izolatori Electricieni Fierari betonişti Operaţiunea producătoare de zgomot Profilat drumuri Funcţionare buldozer Funcţionare macara Prelucrarea mecanică a lemnului Preparare cofraje Funcţionarea betonierei Demolări Tăiere gresie şi faianţă Lovire cu ciocan.4 92. Prin metoda sonometriei au fost determinate nivelele acustice emise în cadrul principalelor activităţi producătoare de zgomot.5 97. Rezultatele acestora sunt ilustrate în tabelul de mai jos. Aceştia au fost chestionaţi şi în legătură cu dotarea cu echipamente de protecţie respectiv folosirea lor în timpul muncii.6 100. numărul angajaţilor expuşi la zgomot fiind de 89.7 102.4 93. De la responsabilul cu protecţia muncii pe unitate am obţinut date referitoare de expunerea zilnică la zgomot în funcţie de meserie (în funcţie de activităţile specifice din fişa postului).4 97 82. Valoare determinată a intensităţii sunetului (Leq -dB) 89.

3 77 83. Media expunerii zilnice la zgomot Chestionarul cu privire la purtarea echipamentului de protecţie a relevat că doar 20% dintre ei au purtat echipament de protecţie dar nu pe toată perioada în care a fost depăşită LMA.5. Datele obţinute sunt cuprinse în tabelul următor.6 15 28.3 26 47. cunoscut fiind faptul că muncitorii mai lucrează şi după orele de serviciu.8 80. Meseria Media expunerii zilnice (dB) 82.3 Se observă că procentul este mai redus în cazul izolatorilor dar ponderea zgomotului în cadrul celor 8 ore de lucru este mai mare în cazul conducătorilor de utilaje grele.8 80. folosirea mijloacelor de protecţie individuală fiind şi mai puţin probabilă. Valoarea determinată a zgomotului în diferite activităţi De menţionat că ponderea zgomotului profesional în cele 8 ore de muncă este variabilă şi nu este constantă în cazul muncitorilor din construcţii. Există deci un interes redus a muncitorilor pentru a-şi proteja sănătatea. 6.8 Dulgheri Izolatori Zidari Fierar betonist Conducători de utilaje grele Electrician Procentul din cele 8 ore cu expunere mai mare decât LMA 33. Expunerea profesională la zgomot în domeniul construcţiilor are şi particularitatea că majoritatea uneltelor şi utilajelor producătoare de 181 . Nu trebuie neglijată nici expunerea extraprofesională la zgomot. Cunoscând timpul petrecut în fazele generatoare de zgomot pe meserii am calculat procentul din ziua de muncă în care muncitorul este expus unui zgomot de peste 87 dB şi am calculat media expunerii zilnice.6 83.8 26.

Igiena muncii. Expunerea profesională a acestor muncitori la un complex de noxe presupune o supraveghere medicală atentă şi complexă. cât şi al discuţiilor privind modul de implementare a măsurilor de ţinere sub control.Noise exposure and Hearing protection use among Construction Workers in Washington State. Cadariu. Rick Neitzel. N Gavrilescu . Supravegherea medicală a muncitorilor din construcţii are o mare importanţă dat fiind cumulul de noxe la care aceştia sunt expuşi. pulberi. o o BIBLIOGRAFIE [1] Noah Seixas. precum şi posibilele soluţii. radiaţii electromagnetice etc. B Barhad. Este necesară luarea de măsuri în cadrul comitetelor de Sănătate şi Securitate în muncă în vederea optimizării tehnologiilor de lucru şi a educaţiei muncitorilor pentru a purta echipamentul din dotare. Majoritatea muncitorilor nu poartă echipamentele de protecţie individuală. Sept 2004 [2] Noah Seixas -Noise and hearing damage in construction apprentices . 7. Între 15 şi 47. gaze de ardere. Angajaţii şi reprezentanţii acestora trebuie consultaţi atât în cadrul procedurii de evaluare. Todea.8 % din programul de lucru al muncitorilor studiaţi se desfăşoară la nivele de zgomot peste limita admisă. A Ferencz -Morbiditatea profesională în România în anul 2001-ISP Bucureşti Secţia Medicina Muncii [4] Toma Niculescu -manual de patologie profesională vol. II Editura medicală Bucureşti 1987 [5] Gh. Concluzii o o o o În domeniul construcţiilor există expunere profesională la zgomot deloc neglijabilă . Lucrătorii de pe şantier cunosc adesea problemele specifice legate de zgomot. Editura Medicală Bucureşti 1967 [6] FACTS 50 Managementul zgomotului în construcţii 182 .zgomot din acest domeniu produc şi vibraţii. Acestea se adaugă altor noxe prezente la locurile de muncă în construcţii: muncă la înălţime. asupra organismului acţionând ambele noxe.Sept 2004 [3] A.

însă este afectat în foarte mare măsură de sistemul sonor. sistemul sonor. reprezintă o vibratie a particulelor unui mediu. ca fenomen fizic care stimulează simţul auzului. In aer viteza de propagare este de 340 m/s. Sunetele. fiind percepute prin simţul auzului. sonik pollution. şi ajungând la ureche produc senzaţia auditivă pe care noi o numim sunet. sistem auditiv. 183 . hearing system. Introducere 1. poluare sonoră. b. building. Sistemul auditiv este direct dependent de posibilităţile organului de simţ şi de sistemul nervos al executantului. capabilă să producă o senzaţie auditivă. Vibraţiile corpurilor materiale se propagă prin aer ( şi în general prin orice alt gaz). construcţii. sound.EXPUNEREA LA ZGOMOT ÎN CONSTRUCŢII Vasile SUCIU NOISE EXPOSURE IN CONSTRUCTION Cuvinte cheie: zgomot. construction. sonik system.1 Sunetul Sunetul. În aer viteza de propagare a sunetului este de 340 m/s. Fiecare dintre aceste două sisteme este condiţionat de mai mulţi factori şi depinde în mod diferit de posibilităţile executantului sau de condiţiile tehnice-organizatorice. clădire Keywords: noise. 1. sunet. sistem sonor. sunt dependente de două grupe mari de sisteme: a. sistemul auditiv.

1. vibreaza anumite fibre. . excitând terminatiile corespunzatoare ale nervului auditiv. care la rândul său transmite excitaţia la creier. [1] 1.sursa de zgomot. .distanţa.1. astfel la aceeaşi persoană limita superioară de percepşie scade odată cu înaintarea în vârstă . Fig. Aceste limite variază însă de la o persoană la la alta şi în general cu vârsta. Se constată că frecvenţa sunetelor receptate de către organismul uman. . Propagarea sunetelor este influentata de: . încât să răspundă cerinţelor şi posibilităţilor sistemului auditiv. este cuprinsă aproximativ intre 16 Hz si 20000 Hz.1. Sub acţiunea unui sunet de o înălţime dată. Urechea umană 184 .atmosfera.Sistemul sonor depinde în exclusivitate de condiţiile tehnice şi organizatorice ale mediului de muncă.obstacolele întâlnite. Perceperea sunetelor Perceperea sunetelor de către om se realizeaza prin intermediul urechii. în care se desfăşoară activitatea individului şi trebuie astfel conceput.

.1. Pentru a ţine seama de acest comportament fiziologic al urechii. 2.dB).1 . se măsoara în decibeli . atunci când excitaţia acustică acoperă o plajă largă de frecvenţe.Durata( perioada de timp cât durează sunetul. diferă destul de mult în literatura de specialitate. [ 3] De menţionat că pragurile de trecere între cele trei categorii de sunete. nicovala şi scăriţa) aflat în urechea mijlocie. Infrasunete ( 1. El permite descrierea globală a senzaţiei.Intensitatea. se măsoară în herţi . alte caracteristici 185 . celulelor auditive ale urechii interne ( celulele ciliate). Infrasunete ( 1. Domeniul audibil ( 22 – 18000 Hz). Unitatea de măsură se numeşte decibel ponderat A (dB(A)).22Hz). Ultrasunete (18000 – 200000 Hz). Pragul de percepţie a sunetului depinde destul de mult de vârstă şi de individ. Vibraţia aerului este canalizată prin pavilionul şi canalul auditiv al urechii către timpan.Frecvenţa. ceea ce este cazul pentru aproape toate zgomotele la care suntem supuşi. Urechea noastră este mai sensibilă la frecvenţele medii decât la cele joase şi înalte. 2 .Urechea internă este un amplificatorul final al sunetului. se măsoară în secunde) În funcţie de frecvenţă sunetele se clasifică în: 1. datorită frecvenţei joase. pe care-l face să vibreze.1. fără a se putea spune că este o greşeală într-un caz sau altul.22Hz) Infrasunetele au. Vibraţia timpanului este transmisă.(sau presiunea acustică. prin lanţul oscioarelor (ciocănelul.Urechea mijlocie funcţionează ca un pre-amplificator.Urechea externă captează sunetele. 3. forţa sunetului. 3 .[2] 1.8.Timpanul este membrana elastică care se deformează sub efectul undelor acustice aşa cum face membrana unui microfon. instrumentele de măsură sunt dotate cu un filtru numit „de ponderare A” al cărui răspuns în frecvenţă este acelaşi cu cel al urechii.8. care preiau aceste vibraţii şi le trimit creierului sub forma unor impulsuri nervoase care în final provoacă provoca senzaţia auditivă.Hz) . . Caracteristici fizice ale sunetului Caracteristicile fizice determinante în definirea sunetului sunt.( numărul ciclurilor complete ale unui sunet într-o unitate de timp.

oboseala. împreună cu aparatul de echilibru sunt stimulate în cazul expunerii la infrasunete. senzaţia de rău de mare. nivel de intensitate acustică. Unul din motivele pentru care semnificaţia infrasunetelor. adică o senzaţie de disconfort. ca factor perturbator în mediul de muncă. sunt redate limitele aproximative pentru domeniile audibile. Se poate întâmpla.decât sunetele audibile. Domeniul audibil( 22 – 18000 Hz) Sunetul cu frecvenţă mai joasa de 20 Hz poate fi perceput de organele auditive ale omului pâna la cel puţin 15 Hz. să fie afectat la o expunere suficient de îndelungată la ultrasunete cu o intensitate acustică ridicată. este de 75 dB. în cazul unei frecvenţe de 20 Hz. în cazul ascultării cu ambele urechi. este dificilă de evaluat şi nesigură se datorează faptului că aceste sunete nu sunt percepute în mod normal de organele auditive şi doar nivelele de presiune acustice relativ mari pot duce la tulburări evidente. senzatii difuze de inconfort. se pierde capacitatea de a percepe zgomotele cu o frecvenţă atât de înaltă. La 140 dB se simt presiune şi gâdilituri în ureche. În figura 2. Tulburările apar. ca aparatul auditiv uman. Printre consecinţele expunerii la infrasunete s-au evidenţiat efectele perturbante. originea. precum şi câteva zone de frecvenţă pentru diverse surse de zgomot şi receptori diferiţi [2] 186 . Valoarea prag pentru percepţia auditivă a unui sunet cu o frecvenţă de 4 Hz. corespunde unui nivel de intensitate acustică de 130 dB. la nivele de intensitate acustică peste pragul de perceptie şi pot fi eventual explicate prin faptul că nu numai melcul. devenind în ultimii treizeci de ani obiectul multor cercetări ştiinţifice. Caracteristicile. Ultrasunete (18000-200000 Hz) Zgomotele cu o frecvenţă de circa 20000 Hz sunt de regulă percepute doar de copiii mici. Exista motive de a bănui că riscul este cu atât mai mare cu cât frecvenţa ultrasunetelor se apropie de zona de frecvenţă pentru sunete audibile. Odată cu înaintarea în vârstă. propagarea infrasunetelor şi influenţa lor asupra organismului uman au fost observate încă din prima jumătate a secolului aI-XX-lea. ci toată urechea internă. Pragul minim de sensibilitate. conform rapoartelor întocmite în urma cercetărilor. ameţeala.

Pretutindeni el este însoţit neîncetat de un întreg cortegiu de sunete şi zgomote. dacă omul percepe sunetele din domeniul audibil ( 22 – 18. de cele mai diferite intensităţi. Spre exemplu.000 Hz. sub 1000 Hz. omul trăieşte într-o continuă ambianţă sonoră. pe când sunetul produs prin tăiere cu fierăstrăul poate ajunge la o frecvenţă de 50. liliacul ajunge să perceapă şi sunetele cu frecvenţă de 100.Fig. sunetul provocat de motoarele navale. având efecte mai mult sau mai puţin agresive asupra confortului şi chiar asupra sănătăţii sale. În ce priveşte comportamentul receptorilor. în funcţie de frecvenţa sunetului.000 Hz. zona de frecvenţă în care se află sunetele emise de diferite surse. 187 .[2] 2. Zgomotul În condiţiile civilizaţiei contemporane.2. Tipuri de sunete emise de diferite surse şi domeniile de audibilitate a diferiţilor receptori Se poate observa în această figură.000 Hz). se poate observă că. chiar dacă sunt de intensitate mare au o frecvenţă relativ mică.

fără caracter periodic. deficienţă în recunoaşterea culorilor. Efectele resimţite de om sunt: .pe termen lung. ca şi ale sunetului privesc taria sau intensitatea. favorizând apariţia incidentelor sau a accidentelor de muncă. . care se propagă prin diverse medii (aer. Zgomotul poate produce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseala auditiva. este dezagreabilă. . Fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu frecvente si intensitati diferite. zgomotul este „un fenomen acustic care produce o senzaţie auditivă considerată ca jenantă şi dezagreabilă”. cântecul păsărilor etc. adesea. 2. tulburări ale somnului. chiar dacă expunerea este de scurtă durată.reducerea atenţiei. 188 . nervozitate. a capacităţii de muncă. Nivelul zgomotului se măsoara ţinându-se seama atât de intensitatea acestuia. . prin intermediul căruia influenţeaza şi alte organe. . Zgomotul poate fi definit ca o succesiune vibratii sonore.traumatisme. zgomotul poate acoperi mesaje de alertă. jenantă sau nocivă. iar fiziologii considera zgomotul . cât şi de frecvenţa sunetelor care-l compun. ca urmare a expunerii la zgomote de intensitate ridicată. Aceste traume pot fi ameteli. implicit creşterea riscului de producere a accidentelor.Pentru Organizaţia internaţională de standardizare (ISO).1 Influenţa zgomotului asupra organismului Zgomotul acţionează asupra întregului organism. durata şi frecvenţa. deoarece senzatia auditivă ajunge la sistemul nervos central.orice sunet suparator care produce o senzatie dezagreabila. tahicardie. indiferent de preferinţe şi de starea psihică a individului.instalarea oboselii auditive. dureri. Acesta provoacă o senzaţie auditivă care uneori poate fi plăcută (zgomotul mării.sau bilaterale) şi surdităţi profesionale. traumatism sonor si surditate profesionala.) si care impresionează negativ urechea omenească.scăderi in greutate. Caracteristicile fizicea ale zgomotului. .etc. zgomotul provoacă hipoacuzii (uni. care poate dispărea odată cu dispariţia zgomotului. lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea timpanului.apa.prin efectul său de mascare. Aceste însuşiri confera zgomotului potenţe nocive.) dar care.

Aceste întreruperi devin tot mai frecvente odată cu accentuarea oboselii şi a monotoniei în procesul muncii.O parte din aceste efecte. precum şi sunete de înaltă frecvenţă. chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului. După vindecarea leziunii. comparabile cu clipitul pleoapelor care fragmentează procesul vederii. Influenta zgomotului asupra eficienţei în muncă. 5) Influenţa zgomotului asupra eficienţei muncii. erupţii intense de gaze din recipiente sub presiune. prin expunerea individului în mod deosebit la zgomot. poate persista surditatea. 2) Traumatismul sonor. obişnuinţa cu perturbările provocate de zgomot şi motivaţia muncii. Zgomotul contribuie la apariţia timpurie şi la intensificarea frecvenţei acestor fenomene de întrerupere. împuşcături. Se poate spune că zgomotul are acelaşi efect asupra atenţiei ca şi epuizarea. discontinui sau neaşeptate. Astfel de situaţii se întampla. 3) Surditatea profesională se datorează efectuarii anumitor activităţi. destul de accentuată a audiţiei. Astfel. Tulburările cele mai puternice cauzate de zgomot. care sunt mai frecvente şi sunt legate de mediul de muncă. produs brusc de zgomotul puternic. Timpul în care o persoană îşi poate menţine atenţia concentrată este limitat. Zgomotul poate însă spori eficienţa muncii în condiţii de desfăşurare a unei activităţi monotone. produce dupa 60 de minute de expunere o scădere temporară. de obicei. în cazul unor explozii. pentru sunete cu frecvenţe de peste 9000Hz. Zgomotul cauzează o scădere a eficienţei muncii. Studiile demonstrează că influenţa zgomotului asupra eficienţei în munca creşte în cazul persoanelor care percep zgomotul la care sunt 189 . Surditatea datorată zgomotelor se caracterizează printr-o pierdere definitivă şi ireversibilă a audiţiei. este caracterizată printr-o scădere temporară a pragului percepţiei auditive. dacă se percep sunete neobişnuite pentru locul de muncă. Ea se accentuează în cazul măririi intensităţii. în cazul activităţilor care impun o atenţie continuă şi sporită. 4) Influenta zgomotului asupra atenţiei. sunt detaliate mai jos: 1) Oboseala auditivă. un zgomot cu intensitate de peste 92dB şi cu o frecventă cuprinsă între 500-800Hz. apar în cazul activităţilor care impun o atenţie şi o concentrare intense. variază foarte mult în funcţie de sarcinile de lucru. După o perioadă scurtă apar goluri în atenţie. frecvenţei şi a timpului de expunere a zgomot.

ceea ce duce la o creştere a tensiunii musculare. ca fiind enervant sau neplăcut. intră în funcţiune mecanismele de apărare ale organismului.contracţii ale vaselor de sânge. apărute pe neaşteptate sau nemaîntâlnite. afectarea ritmului cardiac. În cazul unor sunete bruşte. Pe lângă efectele directe asupra organului auditiv. Chiar şi atunci când organismul uman este expus la un zgomot aşteptat. 190 . creşterea tensiunii arteriale şi contracţii ale vaselor circulaţiei periferice. Deoarece somnul este vital pentru organismul uman. tulburarile provocate de zgomot pot duce la consecinţe grave asupra stării de sănătate. dar ele depind de asemenea de frecvenţa sunetului. lucru care determină omul să-şi controleze mediul chiar şi în timpul somnului cu ajutorul auzului. Efectele de acest gen apar chiar de la un nivel al intensităţii acustice relative reduse.[5] 2. Spre deosebire de vedere. Acestea pot fi: a) circulaţia sau transporturile. de ordinul anilor. Sensibilitatea la zgomot în timpul somnului variaza de la individ la individ. Deasemenea obisnuinta cu anumite tipuri de zgomot este foarte importantă.expuse. în principal boli ale sistemului nervos. apar şi alte efecte fiziologice. Efectele se intensifică odată cu creşterea intensităţii acustice. [4] . de 40-60 dB.afectarea funcţiei respiratorii. zilnic la locul de muncă. . 6) Tulburări ale somnului. . auzul nu poate fi decuplat în timpul somnului. care lucrează întruun mediu de muncă în care zgomotul are o intensitate ridicată. b) industria. efecte care sunt totuşi mai slabe decât în cazul zgomotelor apărute pe neaşteptate. dacă expunerea are loc timp foarte îndelungat. Multe persoane percep absenţa zgomotului ca un factor esenţial de confort. Efectele nocive ale zgomotului asupra organismului se simt cel mai adesea asupra sistemului auditiv al individului. ca de exemplu: . apar efecte fiziologice asupra organismului.2 Surse de poluare sonoră Sursele de poluare sonoră sunt foarte numeroase şi diferite.mărirea pupilelor. când organismul uman este expus la zgomot.

f) mediul urban. trafic de camioane sau orchestra simfonică. picamer. Plânsul unui copil. Maşina de tuns iarba. sau căsti stereo. explozii miniere. maşini unelte. Chiar şi numai 2 ore de expunere la aceste zgomote pot fi periculoase la 100 dB. Zgomot în biblioteca publică. decolare avion. păsările) pot tulbura liniştea. Sufrageria sau un birou liniştit.[4] Tabel1. fierăstrăul mecanic. sau masina de indepartat zapada. camion de gunoi. Semnale în traficul rutier. e) animalele (câinii. Masă vibratoare şi ciur vibrator în industria materilelor de construcţii Concert rock. Intensitatea diferitelor surse de zgomot Intensitate 0 dB 30 dB 40 dB 50 dB 60 dB 70 dB 80 dB Sursa Cel mai usor sunet perceput de urechea umană. Aceste zgomote devin periculoase dacă expunerea la ele continuă mai mult de 8 ore. cu tot ce mişcă în ele este o sursă importantă de zgomot. timpul de expunere periculos scade sub 8 ore. Trafic rutier aglomerat. mai ales în timpul noapţii. Masă vibratoare industria materilelor de construcţii. d) terenurile sportive şi stadioanele (zgomotele provenite din acestea fiind de multe ori de peste 100dB ) . alarma la ceas. şoapta usoară. Pe măsura ce intensitatea zgomotului creşte. sau ticăitul de ceas. zgomotul dintr-un restaurant. pisicile.c) construcţiile şi construcţiile – montaj. aparat de suflat frunzele. Zgomot curent într-o uzină. Pericolul poate fi imediat. frigiderul sau o conversaţie. expunerea la 120 dB poate dăuna 90 dB 100 dB 105 dB 120 dB 191 . în general. lătrat de câine.

cum este cazul pereţilor despărţitori din cadrul unei clădiri. un sunet produs în faţa unui obstacol. Zgomotul în construcţii În domeniul construcţiilor există multe activităţi care presupun lucrul în condiţii de zgomot ridicat. în multe cazuri peste limita admisă de 87 dB(A). astfel că sunetul reflectat va fi perceput ca ecou. Câteva din cele mai importante surse de zgomot în construcţii sunt: uneltele cu impact (cum sunt perforatoarele de beton). Pierderea auzului poate fi inevitabilă. produsă de sunetul iniţial. este aceea legată de efectuarea multor lucrări în interiorul clădirilor. ci şi zgomotului ambiental. Pentru ca sunetul reflectat să fie perceput distinct. O caracteristică a muncii în construcţii. utilizarea explozibililor (cum sunt detonarea încărcăturilor explozive sau uneltele cu cartuş exploziv). care este o consecinţă a reflexiei sunetului. sau de fond. Pentru un sunet foarte scurt. zgomotul la această intensitate produce daune ireversibile.instantaneu şi grav urechilor. doar dacă ajunge la ureche după un interval de cel putin 1/10 secunde faţă de primul. persistă în ureche cel putin o zecime de secundă. Senzaţia auditivă. 170 dB 3. În aceaste cazuri apare fenomenul de ecou. echipamentele acţionate pneumatic. deoarece sunetul care 192 . artificii sau pistol cu capse. Orice durată de expunere la zgomot de 140 dB este periculoasă şi poate provoca dureri ale urechii. ajungând din nou la cel care la provocat. distanţa pâna la obstacol trebuie să fie deci de cel putin 17 m. fapt care implică o particularitate aparte zgomotului şi efectului acestuia asupra organismului uman. În acest sens. el trebuie să ajungă la ureche după ce a încetat perceperea sunetului iniţial. lucrătorii pot fi expuşi nu numai zgomotului produs de propria activitate. motoarele cu ardere internă. provenind de la alte activităţi din şantier. 140 dB Împuşcătura. se reflectă la întâlnirea cu obstacolul. Astfel. Armă de foc puternică sau de vânătoare. la întâlnirea unui obstacol. Fără protecţie pentru urechi.

. eliminarea sau reducerea cât mai mult posibil a acestora. Odată cu începerea lucrului pe şantier.faza de construcţie . ca un minim de cerinţe.faza de contractare presupune asigurarea respectării cerinţelor legale de către contractanţii lucrărilor. se poate obţine fenomenul de ecou multiplu. produs de reflexia succesivă pe pereţii reflectatori. În cazul în care. organizarea procesului de muncă astfel încât expunerea lucrătorilor la zgomot să fie minimizată. Acesta poate fi privit ca un proces în patru faze: 193 . organismul uman percepe un zgomot permanent cu efectul negativ în consecinţă. . unde în cele mai multe cazuri.faza de proiectare . implementarea un program de combatere a acţiunii zgomotului (de exemplu.faza de organizare – presupune planificarea modului de gestionare a şantierului şi de ţinere sub control a riscurilor existente. instruire. organizare de şantier. este absolut necesar implementarea unei politici de achiziţionare a unor echipamente tehnice care să ţină seama de cerinţa emisiei reduse de zgomot. sunetul reflectat va sosi înainte de încetarea senzaţiei auditive a sunetului direct. faza în care zgomotul este de durată şi intensitate ridicate. în cadrul caietelor de sarcini. în activitatea de construcţii trebuie să cuprindă următoarele faze: . producând o prelungire şi o întărire a acestuia. chiar dacă sunet produs iniţial este discontinuu. Fenomenul poartă numele de reverberaţie şi este des întâlnit în cazul lucrărilor de construcţii. managementul zgomotului trebuie să capete un caracter activ. situaţi faţă în faţă.presupune evaluarea continuă a riscurilor care apar în timpul executării lucrărilor. Înainte de începerea lucrului în şantier.presupune eliminarea sau cel puţin minimizarea activităţile care generează zgomot. pe cele care decurg din legislaţia naţională în domeniu). În cazul a doi sau mai mulţi pereţi. distanţa de la sursa de zgomot la peretele reflectator. prin planificare. a cerinţelor privind nivelul zgomotului (respectând. care au loc în interiorul clădirilor. este mai mică decât distanţa minimă pentru producerea ecoului. [3] Măsurile de combatere a zgomotului. activităţi de întreţinere).are viteza în aer de cca 340 m/s va parcurge distanţa de 34 m în aproximativ o zecime de secundă. . datorat duratei de expunere la zgomot. configurare a şantierului. stabilirea.

- Evaluarea riscurilor legate de zgomot, operaţie ce trebuie făcută de o persoană competentă în acest sens ; - Eliminarea pe cât posibil surselor de zgomot din şantier ; -Combaterea – adoptarea de măsuri pentru prevenirea expunerii, în condiţiile în care purtarea echipamentului individual de protecţie trebuie să constituie o ultimă soluţie ; - Revizuirea - verificarea pentru a se constata dacă s-au produs anumite schimbări în muncă, care trebuie urmate de adoptarea măsurilor de securitate în consecinţă.

3.1 Măsuri tehnice de prevenire a expunerii la zgomot 3.1.1 Evaluarea zgomotului
Expunerea lucrătorilor la zgomot trebuie evaluată, punându-se accent pe următoarele aspecte: - nivelul, tipul şi durata expunerii, inclusiv orice expunere la zgomot cu caracter de impuls sau de impact, precum şi eventualitatea apartenenţei lucrătorului la un grup de risc particular; - efectele asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, rezultat din interacţiunea dintre zgomot şi vibraţii, precum şi dintre zgomot şi substanţe ototoxice (substanţe care pot vătăma urechea) utilizate în scopuri profesionale; - riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor rezultând din punerea acestora în situaţia de a nu putea percepe semnalele acustice de avertizare sau de alarmare; - probabilitatea prelungiri expunerii la zgomot peste programul normal de lucru, pentru care răspunderea revine angajatorului; - informaţiile privind emisia de zgomot, puse la dispoziţie de producătorii echipamentelor tehnice; - existenţa unor echipamente alternative, astfel proiectate încât să reducă emisia de zgomot; - informaţii relevante privind controlul medical; - existenţa unor dispozitive adecvate pentru protecţia auzului.

3.1.2 Eliminarea zgomotului
Producerea zgomotului trebuie eliminată, oriunde este posibil. Aceasta se poate obţine prin schimbarea metodei de construcţie sau de lucru. Acolo unde acest lucru nu este posibil, zgomotul va trebui combătut prin orice mijloace tehnice.

194

3.1.3 Combaterea zgomotului
Protecţia lucrătorilor faţă de zgomot, prin utilizarea unor măsuri tehnico-organizatorice, presupune trei paşi: a) combaterea zgomotului la sursă; b) măsuri colective, incluzând organizarea muncii; c) mijloace individuale de protecţie a auzului a. Combaterea zgomotului la sursă Aceste măsuri de combatere includ: - utilizarea unui utilaj care emite mai puţin zgomot; - evitarea impactului metalului pe metal; - atenuarea zgomotului sau izolarea componentelor care vibrează; - amplasarea de atenuatoare de zgomot; - efectuarea întreţinerii preventive: pe măsură ce piesele componente se uzează, nivelul de zgomot poate creşte. b.Măsuri colective de combatere a zgomotului În plus faţă de paşii descrişi anterior, pot fi întreprinse diverse acţiuni pentru reducerea expunerii la zgomot a tuturor persoanelor susceptibile de o asemenea expunere. Pe şantierele unde sunt prezenţi mai mulţi contractanţi, este esenţial ca aceştia să menţină permanent legătura dintre ei. Măsurile colective includ: - izolarea procedurilor care implică emisie de zgomot şi restricţionarea accesului în zonele zgomotoase; - atenuarea propagării zgomotului aerian, prin utilizarea de incinte şi ecrane fonoizolante; - utilizarea de materiale fonoabsorbante, pentru reducerea sunetelor reflectate; - combaterea zgomotului şi a vibraţiilor care se propagă prin sol, prin utilizarea unor măsuri de amortizare; - organizarea lucrului în aşa fel încât timpul petrecut în zonele zgomotoase să fie limitat; - planificarea activităţilor producătoare de zgomot, astfel încât desfăşurarea acestora să afecteze un număr cât mai mic de lucrători; - implementarea unor programe de lucru prin care se ţine sub control expunerea la zgomot.

195

c. Mijloace individuale de protecţie a auzului Mijloacele individuale de protecţie a auzului trebuie utilizate ca ultimă soluţie. Atunci când sunt utilizate, trebuie respectate următoarele principii: - antifoanele trebuie purtate efectiv, iar utilizarea acestora trebuie impusă şi urmărită; - antifoanele trebuie să fie adecvate atât genului de activitate, cât şi tipului şi nivelului de zgomot, şi să fie compatibile cu restul echipamentului de protecţie; - lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege, dintre diferite antifoane corespunzătoare, pe cel mai confortabil; - trebuie asigurată instruirea privind modul de utilizare, păstrare şi întreţinere a antifoanelor.

3.1.4 Reevaluarea continuuă
Pe şantierele de construcţii, specificul muncii se schimbă în mod frecvent. Revederea continuă a riscurilor nou apărute şi evaluarea acestora în mod corespunzător, urmate de măsuri în consecinţă, sunt condiţii esenţiale de păstrare a unui climat favorabil de muncă. Pe lângă măsurile tehnice enumerate anterior, un rol important în rearea unui climat favorabil de muncă, îl constituie şi măsurile organizatorice, prezentate destul de succint în continuare

3.2 Măsuri organizatorice 3.2.1 Instruirea
Instruirea are un rol important în combaterea zgomotului. Personalul care trebuie să beneficieze de instruire este format din: - cei care efectuează evaluarea zgomotului; - cei care redactează cererile de oferte, pentru a se asigura că acţiunea de combatere a zgomotului este avută în vedere de contractanţi; - manageri, astfel încât aceştia să-şi îndeplinească sarcinile privind controlul şi ţinerea evidenţelor; - lucrători, care trebuie să cunoască cum şi de ce trebuie să utilizeze echipamentul de lucru, precum şi măsurile de combatere, în

196

vederea minimizării expunerii la zgomot. Instruirea trebuie să aibă un caracter cât mai specific cu putinţă. Lucrătorii din industria construcţiilor sunt adesea policalificaţi, utilizând multe unelte diferite. Ei trebuie să ştie cum să minimizeze expunerea lor la zgomotul provenit de la fiecare dintre acestea. O atenţie specială trebuie acordată lucrătorilor noi.

3.2.2 Control medical şi monitorizare
Lucrătorii au dreptul la control medical adecvat. Acolo unde controlul medical include testarea audiometrică preventivă, există anumite cerinţe specifice privind păstrarea evidenţelor medicale indviduale şi punerea informaţiilor la dispoziţia lucrătorului. Cunoştinţele rezultate din procedura de control trebuie utilizate pentru revizuirea evaluării riscurilor şi a măsurilor de combatere.[6]

4. Determinarea nivelului de zgomot la locurile de muncă
In cele mai multe medii de muncă, zgomotele variază în cursul unei zile de lucru. Pentru a caracteriza un zgomot, a cărui intensitate variază în timp şi pentru a măsura influenţa perturbantă sau nocivă a zgomotului, la nivel internaţional s-a introdus mărimea numită nivel acustic echivalent continuu. Nivelul acustic echivalent continuu se defineşte ca nivelul acustic in dB (A) al unui zgomot constant şi care. acţionând continuu pe toată durata săptămânii de lucru. are un efect auditiv similar eu efectul zgomotului variabil măsurat real la locurile de munca. Nivelul acustic echivalent continuu reprezintă astfel, o medie a nivelului acustic pe o perioadă determinată de timp. La calcularea nivelului acustic echivalent continuu, trebuie specificată întotdeauna perioada de timp a măsurării. Nivelul acustic echivalent LAech poate fi direct înregistrat cu un sonometru integrator sau cu un dozimetru, în cazul în care există asemenea aparatură. Nivelul acustic echivalent poate de asemenea fi calculat pe baza determinărilor de zgomot, cu ajutorul unui sonometru simplu care măsoară intensitatea zgomotului într-un moment dat şi a duratelor de expunere existente.

197

Formula de calcul în acest caz este:
Te 1 ⎡ pA(t ) ⎤ dt Te ∫ ⎢ p 0 ⎥ ⎦ o⎣ 2

LAechT=

101g 10

unde: - Te - durata zilnică a expunerii personale a angajatului la zgomot ( poate fi mai mare sau mai mică de 8h) - pA – presiunea acustică ponderată A instantanee, în pascali, la care este expus în aer la presiunea atmosferică un angajat care poate sau nu să se deplaseze de la un loc la altul în timpul muncii; ea se determină din măsurări efectuate la poziţia ocupată de urechile angajatului în timpul muncii, de preferat în absenţa acestuia, utilizând o tehnică ce reduce la minimum acţiunea asupra câmpului acustic. - p0 = 20 micropascali (20 µPa);[7]

5. Prevederi legislative naţionale privind expunerea la zgomot.
Conform prevederilor art.594 din NGPM/2002, limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de 87 dB(A), valoare pusă în concordanţă cu valorile din Uniunea Europeană şi care până la modificarea, în anul 2002 a acestor norme era de 90 dB(A) Limitele maxime admise la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită, pentru expunerea zilnică, sunt cele prevăzute în tabelul de mai jos. Complexitatea muncii Locuri de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută Locul de muncă Nivel de zgomot admis dB(A) 75

Laboratoare de încercări sau depanări Cabine de supraveghere a proceselor tehnologice Puncte vamale

198

Locuri de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială deosebită

Studiouri RTV şi cinematografice Cabine de comandă şi control (de ex.:dispecerat energetic, dispecerat mijloace de transport rutier, feroviar, naval) Laboratoare pentru măsurări, cercetare şi proiectare Birouri, încăperi cu calculatoare Săli de tratament Ghişee unde se lucrează cu publicul, manipulare valori, cartare poştală Încăperi pentru redactare în massmedia scrisă şi audio Cabinete medicale, săli de studiu, clase, amfiteatre, biblioteci Săli de operaţie şi tratament Ateliere de creaţie Săli de dirijare şi informare trafic aerian

60

50

Pentru identificarea angajaţilor şi a locurilor de muncă care se încadrează în prevederile prezentelor norme, trebuie efectuate măsurări de zgomot periodic sau ori de câte ori au loc modificări la locul de muncă. Măsurătorile de zgomot trebuie planificate şi efectuate în mod competent la intervale regulate, fiind responsabilitatea angajatorilor. Orice eşantionare trebuie să fie reprezentativă pentru expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat. Metodele şi aparatura utilizate trebuie să fie adaptate condiţiilor preponderente în special în ceea ce priveşte caracteristicile zgomotului care trebuie măsurat, durata expunerii, factorii de mediu şi caracteristicile aparaturii de măsurare. Angajatorul are obligaţia să asigure păstrarea rapoartelor de măsurare a zgomotului şi fişele privind starea auzului angajaţilor.

199

din cele prezentate în continuare.ia imediat măsuri pentru reducerea expunerii la un nivel inferior valorilor limită de expunere. angajatorul trebuie să: . b) măsuri de izolare a surselor de zgomot – se realizează prin creşterea rezistenţei mediului la transmisia energiei acustice. dacă atunci când sunt purtate corect. angajatorul trebui să pună la dispoziţia angajaţilor echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului. Acolo unde expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat.adaptează măsurile de protecţie şi prevenire în vederea evitării oricărei depăşiri. purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului este obligatorie. . soluţiile 200 . Ordinea de expunere a acestora mai jos. Prevederile exprese ale clegislţiei naţionale. la alegerea echipamentului tehnic. Angajatorul trebuie să asigure un număr suficient de echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului. fac referire la obligativitatea luării uneia sau a mai multor măsurile tehnice. nivelul de zgomot la urechea persoanei este sub 80 dB(A). precum şi angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora din întreprindere trebuie să aibă acces la aceste date. pentru reducerea acţiunii nocive a zgomotului la locurile de muncă. Ele sunt considerate potrivite şi adecvate. Echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului trebuie să fie adaptate pentru fiecare angajat şi pentru condiţiile sale de muncă. se va acorda prioritate acelora ce produc zgomotul cel mai mic. modelele fiind alese împreună cu personalul afectat. a) măsuri de combatere a zgomotului la sursă – se realizează prin modificări constructive aduse echipamentului tehnic sau prin adoptarea unor dispozitive atenuatoare speciale. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat depăşeşte 85 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa. . Dacă se constată că expunerile depăşesc valoarea limită. este şi ordinea în care ele trebuiesc luate. depăşeşte 80 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa ( pascali) . în condiţii tehnologice comparabile.Medicul şi/sau autorităţile responsabile în domeniu.determine cauzele expunerii excesive. luând în considerare securitatea şi sănătatea sa.

Dumitrescu. c) stabilirea programului de lucru pe posturi de muncă în funcţie de durata expunerii la zgomot.ro. MS. Editura Făclia. 2004 [2] A.. protecţiamuncii. 2002 ing.. Elemente de medicina muncii şi boli profesionale. Training Manual. [4] Ursoniu. Sibiu. admitere în învăţământul superior. Poluarea sonoră şi consecinţele ei. [5] Bardac.C. 2003. [3] **** Fizica pt.M Suedia. C. soluţia cea mai cunoscută fiind utilizarea cabinelor fonoizolante.. C. Editura Mira Design. 2002. Măsurile tehnice trebuie să fie completate cu următoarele măsuri organizatorice: a) instruirea personalului privind riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi modul de utilizare a echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului. ed.M. Vasile SUCIU..B..L.. BIBLIOGRAFIE [1] U. b) examinarea stării auzului personalului care lucrează în locuri de muncă cu niveluri de zgomot ridicate (la angajare şi periodic).... Stoia. Ergonomie pentru uzul studenţilor. [7] MMSSF. Norme Generale de Protecţia Muncii. 1976.cele mai des utilizate constau în amplasarea de ecrane fonoizolante sau în carcasarea fonoizolantă a echipamentului tehnic. Editura Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu. c) măsuri de combatere a zgomotului la receptor – constau în izolarea personalului care lucrează într-o zonă zgomotoasă.. Sibiu. 1982. Editura Pedagogică Bucureşti. [6] www. M. şef serviciu CSSM .Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba 201 .

sistemul auditiv. al cărui raspuns în frecvenţă este acelaşi cu cel al urechii. şi se măsoară în herţi-Hz .numărul de cicluri complete ale unui sunet într-o unitate. Unitatea de măsură se numeşte decibel ponderat A – dB(A) . instrumentele de măsură sunt dotate cu un filtru numit « de ponderare A ». şi care se măsoară în secunde.perioada de timp cât durează sunetul. încat să raspundă cerinţelor şi posibilităţilor sistemului auditiv.depinde în exclusivitate de condiţiile tehnice şi organizatorice ale mediului de muncă. percepute prin simţul auzului. 202 . capabilă să producă o senzaţie auditivă. b. sunt : Frecvenţa. Caracteristicile fizice determinante în definirea sunetului şi care influenţează organismul uman.ZGOMOTUL ÎN MEDIUL DE MUNCĂ DIN INDUSTRIA LEMNULUI Ing. Pentru a ţine seama de comportamentul fiziologic al urechii.direct dependent de posibilităţile organului de simţ şi de sistemul nervos al executantului. sunt dependente de doua grupe mari de sisteme a. reprezintă o vibraţie a particulelor unui mediu. însă este afectat în foarte mare măsură de sistemul sonor. forţa sunetului. Intensitatea. Durata. în care se desfasoară activitatea individului şi trebuie astfel conceput. ing.sau presiunea acustică. sistemul sonor. ca fenomen fizic care stimulează simţul auzului. Ioan BUTA GEORGESCU Sunetul. se măsoară în decibeli –dB.s . Sunetele. Mihail OLTEANU.

având valoare medie a energiei acustice raportată la un herţ. Caracteristicile fizice ale zgomotului. Zgomotul de instalaţii.Zgomotul-se poate defini ca o succesiune de vibraţii sonore. iar fiziologii consideră zgomotul. produs prin lovirea unui element de construcţie şi care este radiat în incapere sub formă de zgomot aerian.sunet complex. în funcţie de frecvenţă. este ccontinu.cel care ia naştere sub forma de sunet structurat. Zgomotul staţionar. se referă la tăria sau intensitatea. care se propagă prin mediul aerian al încăperii respective până la elementele de construcţie despărţitoare (pereţi. fără a avea caracter periodic. Zgomotul de impact. durata şi frecvenţa. Zgomotul de fond. Zgomotul de impact standardizat. Zgomotul –mai poate fi definit ca orice sunet care nu este util unui anumit ascultator. etc) şi care impresionează negativ urechea omenească.sunet complex al cărui spectru. prin intermediul cărora este radiat în încăperile adiacente.este produs cu ajutorul ciocanului de impact. Zgomotul alb. apă.este recepţionat în interiorul unei unităţi în care se desfasoara o activitate şi datorat funcţionării unor instalaţii dintr-o unitate. Tipurile de zgomote : Zgomotul aerian. indiferent de preferinţe şi de starea psihică a angajatului. ca şi ale sunetului. al cărui spectru. Zgomotul aleatoriu.al carui nivel variază întâmplător în timp. Aceste insuşiri conferă zgomotului potenţe nocive.care exista într-un punct dat. planşee).este datorat evacuării gazului în atmosferă. sau care produce o senzaţie supărătoare organismului uman. Zgomotul aerodinamic. având valoarea medie a energiei acustice care variază cu frecvenţa.este produs într-o încapere. Fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonată cu frecvenţe şi intensităţi diferite. este continu. orice sunet supărător care produce o senzaţie dezagreabilă. care se propagă prin diverse medii (aer.este caracterizat prin nivel constant în timp. Zgomotul colorant. 203 . în absenţa semnalelor acustice auditive. în funcţie de frecvenţa.

dureri. de 40-60 dB. 204 . o instalarea oboselii auditive. de ordinul anilor. o pe termen lung. o scăderi în greutate. dacă expunerea are loc timp foarte îndelungat. iar digestia se încetineşte). nervozitate. Zgomotul este cauza oboselii şi acţionează asupra sistemului nervos. digestiv. lezarea apartului auditiv şi chiar ruperea timpanului . o prin efectul sau de mascare. a capacităţii de muncă. zilnic la locul de muncă. tahicardie. zgomotul provoacă hipoacuzii (uni sau bilaterale) şi surdităţi profesionale . zgomotul poate acoperi mesaje de alertă. chiar dacă expunerea este de scurtă durată. Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunerea zilnica la zgomot este de 87 dB . Efectele de acest gen apar chiar de la un nivel al intensităţii acustice relative reduse. ca urmare a expunerii la zgomote de intesitate ridicătă. implicit cresterea riscului de producere a accidentelor . deoarece senzaţia auditivă ajunge la sistemul nervos central. deficienţă în recunoaşterea culorilor . cardio-vascular. presiunea sanguină creste brusc. care poate dispărea odata cu dispariţia zgomotului . favorizând apariţia incidentelor sau a accidentelor de muncă.INFLUENŢA ZGOMOTULUI ASUPRA FUNCŢIILOR ORGANISMULUI Zgomotul acţionează asupra întregului organism. Aceste traume pot fi ameţeli. Zgomotul alterează sănătatea favorizând apariţia absenteismului (adică nu mai poţi percepe anumite semnale şi comenzi ce se dau în timpul procesului de producţie). dar ele depind forte mult de frecvenţă sunetului. o traumatisme. tulburari ale somnului. Efectele resimtite de om sunt : o reducerea atenţiei. Zgomotul este perceput ca semnal al unui pericol ce poate genera stare de nelinişte şi stres (la zgomot inima bate mai repede. Efectele se intensifică odata cu creşterea intesităţii acustice. prin intermediul căruia influenţează şi alte organe.

direcţia de prelucrare faţă de fibre şi inelele anuale). Actiunea zgomotului la locul de muncă nu trebuie sa afecteze securitatea şi sănătatea angajatului. 205 . soapta uşoară sau ticăitul de ceas Semnale în traficul rutier. b)Rulmenţii constituie surse de zgomot ca urmare a mişcării relative a elementelor componente din construcţia acestora : inele. uzurii tăişului sculei şi regimurilor de lucru (în special turaţia.sau utilaj pentru formatizarea PFL Zgomotul la locul de muncă constituie un factor important de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. trosniturilor care apar la tăierea şi desprinderea aşchiilor. regimurilor de aşchiere şi a modului de funcţionare a diferitelor mecanisme şi cuple cinematice ce compun lanţurile cinematice. adâncimea de prelucrare. Sursele principale de zgomot sunt : a)Procesul de aşchiere este generator de zgomote datorită structurii anizotrope a lemnului.SURSE DE POLUARE SONORA 30 dB 50 dB 60 dB 70 dB 78 dB 85 dB 89 dB 90 dB 95 dB 98 dB 100 dB 107dB Zgomot în biblioteca publica. datorită procesului tehnologic de prelucrare. viteza de avans. ferăstraul panglică sau în secţia de mobilă pentru croit lemn masiv Ferăstraul circular multiplu (CTAM) Sectorul de prelucrari mecanice Maşina de rindeluit cu 7 axe Tocatoare pentru lemn. ZGOMOTE GENERATE DE MASINI –UNELTE SI UTILAJE DIN INDUSTRIA LEMNULUI Sursele de zgomot şi mărimile care le caracterizează Maşinile şi utilajele din industria de prelucrare a lemnului sunt surse puternice de zgomote. frigiderul sau o conversaţie Plânsul unui copil Staţie de ventilatoare din industria lemnului Strung din atelierul mecanic de întreţinere Maşina de rindeluit la grosime Sectorul de şlefuit mecanic elemente şi produse din lemn Maşina normală de frezat.

să se poată calcula vibraţiile şi zgomotul mecanismelor cu roţi dinţate în funcţionare. sunt mari producatoare de zgomote şi de vibraţii. profil. cât şi curgerii turbionare în canalele rotorului. formându-se în jurul maşini sau utilajului un câmp acustic complex. d)Transmisiile prin curele generează zgomote ca urmare a frecării acestora de roţile de transmisie şi a jocurilor roţilor pe axe. calitatea execuţiei). Zgomotele sunt amlificate de o întindere necorespunzătoare a curelelor şi de uzura avansată a acestora.corpuri de rulare şi colivie. f)Ventilatoarele. acesta fiind dominant. pe baza cărora apoi să se stabilească căile pentru reducerea lui. valoarea vitezei de deplasare a elementelor de rulare. prezenţa unor defecte pe elementele componente. calitatea execuţiei şi montajului . metoda de ungere. dintre care se pot aminti: raportul de transmitere. unghiul de înclinare a dinţilor. pentru majoritatea măşinilor unelte. jocurile radiale şi axiale. zgomotele se transmit prin intermediul organelor. sarcini. care poate fi de natură mecanică (ca urmare a apariţiei forţelor de ciocnire şi frecare). Zgomotul motareleor electrice este preponderent în cazul montării acestora prin flanşă de batiurile maşinilor unelte şi utilajelor. Indiferent de sursă. aerodinamică (prin circulaţia fortată a aerului de răcire) şi electromagnetică (datorat pulsaţiei câmpului electromagnetic în interfierul maşinilor electrice). turaţie şi tipul ungerii. Se impune ca încă din faza de proiectare. sarcină. în funcţie de dimensiunile ventilatorului şi parametrii de exploatare. c)Mecanismele cu roţi dinţate din lanturile cinematice produc zgomote importante. atât datorate părţilor în mişcare (paletele). protejare şi etanşare. Caracteristicile de zgomot trebuie determinate în faza de proiectare. câmp în care îşi desfăşoară activitatea personalul care le desrveşte. De altfel zgomotul 206 . laţimea coroanei dinţate. carcaselor sau direct mediului înconjurător. Nivelul zgomotului va fi determinat de construcţia rulmenţilor (tip. e)Motoarele electrice generează un zgomot complex.uzura. În aceste condiţii zgomotele cresc odată cu creşterea tuaţiei de lucru. Zgomotul este influenţat de o serie de factori. folosind relaţiile fundamentate teoretic. folosite în special la instalaţiile de exhaustare.

a devenit un indicator caracteristic pentru evaluarea calităţii maşinilor unelte şi utilajelor.

Aprecierea zgomotului se face prin urmatoarele mărimi : intensitatea acustică I, nivelul de presiune acustică Lp, nivelul de tărie al unui zgomot LN (18, 36, 79). Dintre acestea, pentru ordonarea zgomotelor se foloseste în mod curent nivelul de presiune acustică, definit prin relaţia :
p Lp = 20 lg ---- [dB] po în care p este presiunea acustică măsurată, iar po presiunea acustică de referinţă (pentru sunete care se propagă în aer po=2 10-5 N/m2). Datorită acţiunii nocive a zgomotului asupra organismului uman, a fost necesară stabilirea unor nivele de presiune acustică limită, a căror depăşire nu este admisă. Organismul nu trebuie expus la un anumit domeniu de audibilitate (peste 85 dB), deoarece zgomotul are o acţiune complexă asupra acestuia: afecţiuni ale organului auditiv, ale diferitelor organe şi aparate ale corpului, iritaţii nervoase, efecte psihice, obosirea organismului (fapt pentru care scade capacitatea muncii), reducerea inteligibilităţii vorbirii, având urmări chiar şi asupra îmbolnăvirii omului (hipertensiune, nevroze, etc).

SOLUŢII TEHNICE PENTRU COMBATEREA ZGOMOTULUI
Soluţiile tehnice adoptate pentru combaterea zgomotului se vor stabili în funcţie de modul de generare a acestuia, propagare şi percepere de către receptor. Generatorii de zgomot, după cum s-a arătat mai înainte, sunt determinaţi de sistemul constructiv al maşinilor unelte, utilajelor şi gradul lor de uzură. Indiferent de soluţiile constructive şi tehnologice adoptate maşinile şi utilajele vor constitui surse de zgomot. Transmiterea energiei sonore de la sursă la receptor (operatorul uman) se poate face prin medii solide, lichide sau aer, efectuându-se direct sau indirect prin reflexie, refracţie sau radiaţie secundară.

207

Receptorul poate fi un lucrător care deserveşte maşina sa, lucrătorii care deservesc maşinile învecinate, oamenii din încăperile învecinate sau chiar un aparat sau o structură nefavorabilă influenţată de zgomot. Cel mai adesea receptoarele sunt formate din persoane, care reacţionează diferit faţă de zgomot.

Combaterea zgomotului se poate face prin următoarele procedee:
a) luarea de măsuri constructive în urma cărora intensitatea proceselor dinamice provocate de şocuri, acceleraţii, frânare, inversări,etc. să fie minimă; b) luarea de măsuri pe căile de propagare: - orientarea maşinilor unelte şi utilajelor astfel încât zona în care se află operatorul uman să fie cea mai puţin zgomotoasă; - folosirea de carcase fonoizolante, adică închiderea completă a surselor puternice de zgomot; - amplasarea unor ecrane acustice între sursa de zgomot şi persoanele expuse; - insonorizarea încăperilor zgomotoase; - efectuarea de finisări absorbante a locurilor de muncă din halele zgomotoase; c) luarea de măsuri asupra operatorului: - utilizarea mijloacelor individuale de protecţie a auzului (antifoane de tip intern sau extern); - limitarea timpului de expunere la zgomot a operatorului; - schimbarea periodică a locului de muncă; - asigurarea liniştii pe durata pauzelor. La maşinilor unelte din industria lemnului, combaterea zgomotului prin metodele de mai sus se aplică diferenţiat, în funcţie de tip, sursa de zgomot, locul de amplasare, încărcare şi numărul lor din secţiile de producţie. În cazul maşinilor-unelte care lucrează prin frezare, o pondere deosebită o are zgomotul provocat de procesul de aşchiere, fapt pentru care trebuie să se acţioneze asupra construcţiei sculelor, în vederea reducerii acestuia.

208

Astfel, în cazul arborilor de rindeluit, generatori puternici de zgomote, nivelul acestuia poate fi redusă dacă cuţitele montate drept sunt înlocuite cu cuţite montate înclinat sau elicoidal. Zgomotul generat de arborii cu cuţite montate drept depinde şi de înălţimea cuţitului faţă de suprafaţa corpului cilindric al arborelui de rindeluit. Construcţia cuţitului poate influenţa nivelul zgomotului în sensul că un cuţit prevăzut cu goluri produce un zgomot mai scăzut decât un cuţit plin. Reducerea zgomotului, în special al celui turbionar, se poate realiza şi prin construcţia arborilor de rindeluit. O primă soluţie ar fi folosirea pentru fixarea cuţitelor, a unor pene având goluri numai în dreptul şuruburilor de fixare şi în corpul arborelui. Prin micşorarea volumului golurilor de la periferia arborelui port-cuţite reduce posibilitatea de formare a turbioanelor, deci a zgomotului aerodinamic. Măsurătorile de zgomot sau efectuat la un arbore de construcţie normală şi la cel modificat, la mersul în gol şi sarcină. Punctele de măsurare s-au amplasat la intrarea şi la ieşirea materialului din maşină. Spectrele zgomotului măsurat la ieşirea materialului, pentru mersul în gol şi la intrarea materialului, pentru mersul în sarcină. Şi alte construcţii de arbori pot reduce nivelul zgomotului. Pentru eliminarea golurilor generate de turbioane, fixarea cuţitelor se recomandă a se face cu şuruburi aproape complet îngropate în corpul arborelui port-cuţite, penele de fixare fiind continue, fără goluri. Corpul arborelui este prevăzut cu nişte canale care au rolul de a împiedica formarea turbioanelor. Arborii de rindeluit cu cuţite montate drept prezintă dezavantajul că acestea vin în contact cu materialul de prelucrat brusc, pe toată lăţimea materialului, creându-se unde de şoc care generează zgomote puternice. În vederea diminuării acestor zgomote, se recomandă înlocuirea contactul brusc şi pe toată lungimea de prelucrare a cuţitului cu materialul, astfel: - cu un contact treptat şi progresiv, prin folosirea de cuţite scurte montate pe arbore după o elice; - folosirea de cuţite mai scurte montate înclinat sau elicoidal; - fie prin folosirea unor cuţite elicoidale pe toată lungimea arborelui de rindeluit.

209

Reducerea nivelului de poluare sonoră se poate obţine prin realizarea unor forme de maşini compacte, dar care să nu transmită şi amplifică zgomotul, ci să-l elimine încă de la sursă şi chiar prin modul de evacuare al aşchiilor. Cel mai eficient mijloc pentru combaterea poluării sonore generate de maşini şi utilaje din industria lemnului îl constituie închiderea acestora şi mai ales a părţilor generatoare de zgomote în carcase fonoizolante şi fonoabsorbante. În aceste cazuri trebuie avut grijă ca aceste carcase să nu stânjenească procesul tehnologic, să permită observare diferitelor subansambluri ale maşinii şi să se asigure ventilarea necesară. Atunci când carcasarea nu este integrală, zona ce trebuie protejată este cea în care are loc procesul de prelucrare mecanică, deci unde sunt dispuse sculele aşchietoare. În funcţie de numărul de scule va depinde mărimea, forma şi construcţia carcasei. Exemplu: La o maşina dublă de cepuit, numărul capetelor de lucru variază şi prin urmare va varia lungimea şi construcţia carcasei, astfel încât să închidă toate capetele de prelucrare. Însă aceste construcţii trebuie să permită accesul cu uşurinţă la toate mecanismele de antrenare a capetelor de lucru, prin ridicarea unor uşi de vizitare. Aceste uşi sunt prevăzute cu geamuri transparente, pentru a putea urmării în permanenţă procesul de prelucrare mecanică. Construcţia unei cabine fonoabsorbante închise la maşina de cepuit dublă constă din: - cabina propriu-zisa, care îmbracă în întregime maşina; - uşa de serviciu; - ferestre de control; - conductă de exhaustare; - element de aerisire; - 2 amortizoare de zgomot, la intrarea şi la ieşirea materialului din cabină. Cabina propriu-zisă este realizată din tablă zincată de oţel sau tablă sandvich, şpacluită fonoabsorbant sau căptuşită cu placi fonoabsorbante.

210

La intrarea şi ieşirea pieselor sunt prevăzute amortizoare de zgomot. Izolarea fonică cea mai eficientă se obţine când întregul utilaj este introdus într-o cabină fonoabsorbantă. Acest lucru este realizabil în cazul maşinilor unelte universale, de dimensiuni reduse, cum este cazul maşinilor de rindeluit pe patru feţe. În cadrul general al dezvoltării economiei naţionale, ramurii industriei lemnului îi revine sarcina deosebită, de introducere a noi procedee şi tehnologii de lucru, precum şi de a dota această activitate cu maşini, utilaje, instalaţii moderne, cu grad ridicat de mecanizare şi automatizare, dar care totodată să aibă în vedere nivelul scăzut sub limita maximă admisă al zgomotului şi vibraţiilor pe care le produce, astfel încât securitatea şi sănătatea angajaţilor să fie tot timpul în atenţia proiectanţilor şi producătorilor de echipamente tehnice.

211

ZGOMOTUL SI STRESUL LA LOCUL DE MUNCA Constantin CANDREA, Liliana MOLDOVAN
Introducere
Scopul acestei prezentări este acela de a sensibiliza angajatorii si angajaţii cât şi alte medii interesate de efectele întârziate dar periculoase ale zgomotului la locul de muncă. Când ne referim la zgomotul la locul de muncă ne apare în imagine o multitudine de surse de zgomot cum ar fi: cel produs de utilajele în funcţiune, zgomotul produs de un anumit fel de muzică, de alte personane, zgomotul produs pe stradă, zgomotul ambiental, etc. Zgomotul peste o aumită limită poate constitui o problemă de sănătate în orice mediu de muncă; în şcoli, cluburi de divertisment, în agricultură, în mediile industriale etc.

1. Ce este de fapt zgomotul?
Zgomotul se defineşte ca un sunet sau amestec de sunete, discordante, puternice, neplăcute, gălăgie, vacarm, vuiet, tunet ... Zgomotul este un sunet nedorit şi neplăcut auzului. Zgomotul este caracterizat de cele două trăsături mai importante ale sale care sunt: intensitatea măsurată în decibeli (dB) şi frecvenţa măsurată în hertzi (Hz). Intensitatea zgomotului se măsoară în dB iar scara de măsură este logaritmică. O conversaţie normală are cca 65 dB, iar strigătul este în jur de 80 dB. Deşi diferenţa dintre conversaţia normală şi strigăt este de numai 15 dB, intensitatea strigătului este de 30 de ori mai mare. Forţa

212

Sunetele pot determina senzaţia de durere care se simte in jurul valorii de 140 dB(A).000 Hz . Efecte ale zgomotului asupra organismului Efectele nedorite ale zgomotului asupra organismului se manifestă în primul rând prin.90 75 – 80 90 90 – 100 110 . Dar expunerea la zgomot poate „costa” mult mai mult decât pierderea auzului. Frecvenţa joasă produce un sunet grav iar frecvenţa înaltă un sunet ascuţit. Ca un efect nedorit al zgomotului este necesar să subliniem: riscul crescut de accidentare în muncă. vătămarea fătului în timpul 213 . 2.000 Hz. Sunetele sub 20 de Hz numite infrasunete şi cele de peste 20. Nivelul relativ al sunetului este prezentat mai jos: dB 0 10 12 20 .ultrasunete pot determina disconfort sau leziuni chiar dacă nu pot fi auzite. deficienţe de auz sau leziuni ale urechilor si/sau prin asocierea zgomotului cu substanţe ototoxice.50 50 .sau intensitatea zgomotului este măsurată în general în decibeli ponderaţi (dB(A)) şi aceasta deoarece urechea umană are sensibilităţi diferite la frecvenţe diferite.65 65 – 90 65 . Urechea umană este capabilă să detecteze frecvenţe cuprinse intre 20 Hz şi 20.140 130 140 .190 Sunet prag inferior al auzului foşnetul frunzelor şoaptă conversaţie discretă conversaţie cu voce tare trafic pe o stradă circulată tren fabrică trafic intens tunet avion cu reacţie la decolare pragul senzaţiei dureroase decolarea unei rachete spaţiale Frecvenţa de acord normal este de 440 Hz.

Sub efectul zgomotului are loc o descărcare a adrenalinei. precum şi stresul. a bolilor cardiovasculare ischemice şi accidentelor vasculare cerebrale.M.sarcinii (în cazul lucratoarelor gravide). Dacă în tările mai puţin dezvoltate bolile infecţioase transmisibile sunt pe primul loc al mortalităţii şi morbidităţii. Cea mai importantă cauză de deces este boala cardiovasculară a cărei apariţie şi evoluţie este influenţată nefavorabil de intensitatea şi durata zgomotului. cheltuielile pentru societate dar şi pentru individ devin din ce în ce mai greu de suportat. Această tendinţă cuplată cu creşterea costurilor individuale. Printre acestea subliniem prezenţa bolilor cardiovasculare. O. 3. care la rândul său aduce alte şi alte neajunsuri. care acţionând asupra vaselor duce la apariţia hipertensiunii arteriale. Diabetul este o altă afecţiune importantă a cărei apariţie şi evoluţie este agravată de prezenţa diferiţilor factori stresanţi. Un efect nedorit. Zgomotul la locul de muncă chiar la nivele scăzute poate fi un factor care generează stresul şi complicaţiile date de acesta. a cancerului şi a afecţiunilor respiratorii. prevede ca ţările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate de această nouă epidemie a sec XXI deoarece aproximativ 80% din noile cazuri de diabet vor apare pe în aceste ţări. sectoriale şi ale societaţii subliniază nevoia impevioasă a cercetării.S. dar important al zgomotului asupra sănătaţii indivizilor este afectarea sistemului cardiovascular. situaţie care este mai pronunţata în ţările în curs de dezvoltare. Prin creşterea numărului îmbolnăvirilor. Persoane afectate de zgomot la locul de munca Se estimează că o teime din lucrătorii Europei – peste 60 milioane de oameni sunt expuşi la zgomot la locul de muncă mai mult de un sfert din timpul lor de lucru. Stresul ocupaţional nu mai poate fi considerat ocazional şi o problemă personală care poate fi remediat prin soluţii paleative (îlăturarea efectelor). 40 milioane de lucrători sunt expuşi la zgomot cel puţin jumătate din timpul de lucru iar pierderea auzului 214 . În toată lumea numărul diabeticilor este în continuă creştere. stabilirii şi aplicării unor măsuri inovative şi eficiente de prevenire a stresului ocupaţional prin combaterea cazurilor. toate locurile de muncă. El este un fenomen global care afectează toate categoriile de angajaţi. a diabetului. în ţările în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate pe primul loc se situeaza bolile cronice netransmisibile în mare parte generate de stres.

cauzată de zgomot reprezintă o treime din totalul bolilor profesionale în Europa.. aspiraţii). încordare şi disconfort determinată de agenţi afectogeni cu semnificaţie negativă. Ce este stresul psihic? Există numeroase definiţii ale stresului psihic printre care una consideră stresul ca fiind: „totalitatea conflictelor individuale sau sociale ale individulului care nu-şi găsesc soluţie. Pierderea auzului este una din cele mai costisitoare boli. 215 . cazuri de hipoacuzii datorate zgomotuui 4.” Stresul psihic este foarte important dacă avem în vedere că în cazul preexistenţei diverselor maladii acesta realizează o agravare sau o redeşteptare a afecţiunilor care la un moment dat sunt în faza de acalmie. de dificultatea sau implsibilitatea rezolvării unor probleme. Stresul psihic este practic inevitabil dar controlabil într-o societate civilizată. reprimarea unor stări de motivaţie (trebuinţe.o stare de tensiune. organizarea defectuasă a muncii şi negreşit solicitării profesionale deosebite sau problemelor deosebite care intervin.Năsăud în ultimii cinci ani se prezintă astfel: 16 14 12 10 8 6 4 2 0 2000 2002 2004 nr. de frustrare sau. Stresul în muncă poate fi cauzat de proiectarea necorespunzatoare a activiţătilor. dorinţe. Zgomotul şi stresul În Uniunea Europeana stresul în muncă reprezintă a doua problemă legată de activitatea profesională după afecţiunile dorsale. cum ar fi violenţa şi hărţuirea (poate fi şi hărţuirea sexuală) dar şi asocierea unor factori fizici. Evoluţia bolilor profesionale la nivelul judeţului Bistriţa . O alta definiţie prezintă stresul ca .

transpiraţii ambundente. Numărul în creştere a cazurilor de deces la locurile de muncă precum şi tendinţele în creştere care se manifestă în acest domeniu trebuie să fie subiectul unei atenţii speciale. angajatorilor şi a guvernanţilor ca şi de interes public. Stresul este responsabil pentru 60 – 80 % din accidentele de muncă.perturbarea comunicării verbale între lucrători. Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă acum una din cele mai importante sectoare din politica socială a Uniunii Europene. 216 . care este în interesul salariaţilor. ameţeli.Ce se intâmplă când eşti stresat În momentul stresului sunt prezente o multitudine de acuze dintre care amintim doar câteva: .creşterea stresului în muncă intensificînd sarcina cognitivă şi mărind probabilitatea producerii erorilor. Factorii stresanţi duc frecvent la accidente. Dacă aceste acuze la început sunt reversibile. apar bolile organice. De exemplu zgomotul poate conduce la accidente prin mai multe mecanisme dintre care amintim cele mai frecvente şi importante precum: . Este incontestabil faptul că asemenea situaţii duc la scăderea nivelului de performanţă a indivizilor. prin persistenta cauzei devin tulburări funcţionale. dureri precordiale sub forma de înţepături la inimă. . putere de concentrare şi adaptare scăzută. Evaluarea numărului de decese care se produc la locul de muncă sau dupa orele de serviciu. cu agravarea situaţiei individului. este o sarcină dificilă şi aceasta se datorează unor piedici şi limitări mari in diagnosticul afecţiunilor determinate de stes.lipsa poftei de mâncare. . somn capricios şi neodihnitor care are ca efect scăderea eficienţei intelectuale şi fizice a individului.mascarea sunetului emis de un pericol iminent sau semnele de avertizare. senzaţie de nod în gât. tremurături. Prevenirea îmbolnăvirilor profesionale şi deceselor prin bolile cardiovasculare sau alte afecţiuni declanşate de stres este deasemeni o sarcină dificilă. Acesta impune consultaţii şi tratamente costisitoare şi duce la absenteism şi scăderea eficienţei în muncă. . crampe musculare etc. Crearea de locuri de muncă sigure şi sănătoase trebie să reprezinte un deziderat major.distragerea atenţiei lucrătorilor.

.prevederea unor clauze referitoare la zgomot în caietul de sarcini. dintre care putem aminti pe cele care le consideram mai importante si anume : 1.materiale cu celule închise. Acţiuni asupra propagării undelor acustice : . .izolarea angajaţilor de surse de zgomot : . . . .cabine sau boxe fonoizolante.evitarea vibraţiilor inutile .rezonatori perforaţi sau cu cavitate. De ani de zile. Ce se poate face pentru reducerea zgomotului? Solutii posibile de combatere a sgomotului: Există o mare varietate de soluţii de combatere a zgomotului. . 217 .Stresul a devnit dupa unii autori „boala secolului douăzeci” şi se crede că el a provocat mai multă durere decât orice altceva cunoscut de medicina modernă şi indiferent dacă ne dăm seama sau nu de acest lucru.izolarea locului de muncă de zgomote exterioare : . .tehici fonoabsorbante : .absorbţia zgomotelor produse în incinta în care se lucrează prin folosirea : .adoptarea unor soluţii de atenuare a zgomotului . .organizarea muncii : . suferim cea mai mare parte dintre noi.modificarea utilajelor şi tehnologiilor .evitarea vibraţiilor bruşte.ecrane acustice simple .materiale fibroase . .pereţi de separare partială .materialelor fonoabsorbante : . Reducerea zgomotului de la sursă : . doctorii atrag atenţia asupra faptului că stresul dăunează sănătăţii şi expunerea permanentă la stres poate duce la apariţia unor probleme de sănătate foarte complicate.carcasarea sursei de zgomot . . Dotarea echipamentelor tehnice cu atenuatoare de zgomot : .materiale poroase .rezonatori plani sau panouri flexibile .suprimarea şocurilor sau amortizarea lor . 3. . 2. . 5.decuplarea echpamentelor tehnice de mediul fizic de muncă .

6. se referă la securitatea maşinilor şi specifică cerinţele ce trebuie respectate mai ales în privinţa zgomotului emis.Normele generale de protecţia muncii / 2002 .eu. [2] Norme Generale de Protecţia Muncii / 2002 [3] Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la zgomot / 2002. [6] Lucrarile cu ocazia Zilei dedicată Siguranţei Rutiere 07. numită„directiva maşinii”. .Hotărârea de Guvern nr.Directiva 89/686/CCE din 21 decembrie 1989 apropie legislaţiile Statelor membre privind echpamentele individuale de protecţie. . .04. cu modificările si completările ulterioare.int/eur-lex/ 218 .limitarea duratei de expunere.Directivele europene ale căror cerinte au fost armonizate cu legislatia noastră : Directiva 86/188/CEE din 12 mai 1986. se refera la protecţia muncitorilor împotriva riscurilor datotrate expunerii la zgomot. BILIOGRAFIE [1] Legea nr. Această directivă urmează să fie transpusa în legislaţia naţională începând cu februarie 2006 . [9] Resurse internet: http://europa.Directiva 2003/10/CE cu privire la cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de acenţii fizici (zgomot). [5] Directiva 89/391/EEC privind introducerea măsurilor de încurajare a îmbunătăţirilor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă. [4] Directiva CE 86/188/EEC cu privire la protecţia lucrătorilor faţă de riscurile legate de expunerea la zgomot în muncă.. 261/2001 cu modificările şi completările ulterioare privind criteriile şi metodologia de încareare a locurilor de muncă în condiţii deosebite. [7] Fişe informative cu privire la zgomot.indepărtarea angajaţilor de echipamentele tehnice zgomotoase .2004.Standarde referitoare la protecţia contra zgomotelor.Directiva 89/392/CEE din 14 iunie 1986. . Cadrul legislativ . numită „directiva zgomot”. 90/1996 privind Protecţia muncii.

nu acelaşi lucru se poate spune însă despre expunerea la zgomot. Etiopatogenie Zgomotul profesional determină două tipuri de efecte asupra organismului uman: 219 . Dacă expunerea la pulberi şi noxe chimice s-a redus treptat pe măsura mecanizării şi automatizării procesului de producţie. Introducere Zgomotul în mediul de muncă reprezintă în momentul de faţă una dintre cele mai răspândite noxe pe plan mondial. efecte specifice. This is why an efficient medical prophylaxis made by the Department of Occupational Medicine. beside the means of protection adequate to the workplace represents a favorable perspective for the workers exposed to the noise.ASPECTE PRIVIND EFECTELE ZGOMOTULUI PROFESIONAL ASUPRA ORGANISMULUI UMAN Cristian MARINESCU ASPECTS CONCERNING THE EFFECTS OF THE PROFESSIONAL NOISE UPON HUMAN BODY Nowadays the noise in the work environment represents one of the most prevalent risk factor around the world. organism uman 1. These effects can lead to the profound alteration of the quality of life in the case of the persons exposed on it. Cuvinte cheie: zgomot. The noise determines two types of effects upon the human body: specific ones and unspecific ones. 2.

de etiologie profesională [5]. după aplicarea corecţiei de presbiacuzie. Efectele specifice. de etiologie profesională [5]. în general bilaterală şi simetrică.Afecţiunile aparatului auditiv – există rezultate divergente cu privire la acest aspect. fără interesarea frecvenţelor conversaţionale. există un rol favorizant. Aici un rol important revine reflexului stapedian. 1000. Surditatea profesională reprezintă scăderea permanentă a pragului auditiv la frecvenţe conversaţionale (media aritmetică a valorilor la 500. 2000 Hz) cu peste 25 dB inclusiv. transmise prin conductul auditiv extern. .. cu rol protector [7]. după care determină vibraţia timpanului şi a lanţului de oscioare din urechea medie (ciocan. Hipoacuzia profesională reprezintă scăderea permanentă a pragului auditiv la frecvenţa de 4000 Hz cu peste 30 dB inclusiv. nespecifice – reprezentate de modificări ale funcţiei diferitelor aparate şi sisteme ale organismului.efecte otice. [9]. după aplicarea corecţiei de presbiacuzie.Susceptibilitatea individuală – nu toţi muncitorii expuşi în condiţii similare de zgomot au aceleaşi pierderi auditive. în general bilaterală şi simetrică. Unele studii sugerează că ar exista un rol protector împotriva zgomotului dat de aceste afecţiuni. nicovală. de tip percepţie. .efecte extraotice. 3. De aici energia mecanică este transformată în influx nervos care prin căile nervoase ajung la scoarţa cerebrală determinând senzaţia auditivă. specifice – reprezentate de hipoacuzia şi surditatea profesională. În mod normal sunetele sunt captate de către urechea externă. Aceste afecţiuni nu au caracter de profesionalitate dar trebuie avute în vedere şi cunoscute deoarece zgomotul poate interveni în sens negativ în evoluţia lor. scăriţă) şi apoi ajung la urechea internă. La aceste afecţiuni caracterul profesional este cert recunoscut iar semnalarea şi declararea lor este obligatorie [12]. Efectele nespecifice se datoresc conexiunilor existente între ariile auditive cu alte arii de pe scoarţă şi alţi centri subcorticali [10]. datorate zgomotului. Factori favorizanţi Există o serie de factori favorizanţi de care depinde acţiunea zgomotului asupra organismului uman: . În practica medicinii muncii în România se ţine cont de faptul că oscioarele urechii 220 . altele că dimpotrivă. respectiv hipoacuzia şi surditatea profesională sunt explicate prin acţiunea zgomotului asupra urechii interne. de tip percepţie.

Starea individuală a sistemului nervos vegetativ [9]. este percepută normal. mai rar zile. Frecvenţa sunetelor – sunetele cu frecvenţă înaltă par a fi mai nocive decât cele cu frecvenţă joasă [3]. astenie la sfârşitul zilei de lucru [10]. prelungit. de la încetarea expunerii. [7]. dar care se normalizează în câteva minute de la încetarea expunerii [10]. Ulterior. Vârsta – s-a emis ipoteza că persoanele mai în vârstă ar fi mai susceptibile. [10]. [7]. sau chiar mai rapid la persoanele cu susceptibilitate ridicată [5]. vocea. La început fenomenele subiective lipsesc. Expunerea simultană la alte substanţe ototoxice – de exemplu expunerea la oxid de carbon. duce la obosirea muşchiului stapedian ceea ce determină o slabă protecţie [2]. şi de aceea au un efect deosebit de nociv. un deficit auditiv de maxim 15 dB. zgomotul uniform. [5]. [5]. De asemenea. uşoară cefalee. mangan. Fumatul şi alcoolismul – probabil şi datorită faptului că aceste persoane prezintă şi carenţe nutriţionale şi vitaminice (mai ales grupul de vitamine B) [1]. [9].- - - medii constituie un factor protector împotriva zgomotului iar contraindicaţiile medicale referitoare la persoanele cu afecţiuni la acest nivel sunt formulate ca atare [5]. Acest deficit poate fi însoţit de acufene. Există un deficit auditiv temporar de peste 15 dB care se instalează în primele ore de expunere la zgomot intens şi care dispare în câteva ore. apare oboseala auditivă. plumb. În această etapă singura modalitate de 221 . Sexul – nu sunt comunicate date concludente. Tablou clinic La expunerea pe perioade scurte de timp la zgomot intens apare iniţial adaptarea auditivă. Aceasta se caracterizează prin scăderea sensibilităţii şi creşterea pragului auditiv. dar cercetările efectuate nu au demonstrat existenţa relaţiei între vârstă şi deficitul auditiv dat de expunerea profesională [5]. chiar şoptită. de luni sau ani. deşi unii autori indică o sensibilitate mai mare a femeilor la zgomot [5]. ameţeli. tinitus. sau diferite medicamente [1]. Deficitul auditiv permanent de 30 dB la frecvenţe înalte (cel mai adesea la 4000 Hz) apare după o expunere mai îndelungată. Tipul de zgomot – zgomotele impulsive ajung la nivelul urechii interne fără a declanşa reflexul stapedian. 4. [10].

Examenul paraclinic esenţial în stabilirea diagnosticului este audiometria liminală tonală. Progresiv. [5]. Cazurile de surditate prin detonare pot fi cazuri uşoare. deficitul auditiv la frecvenţe înalte se accentuează şi cuprinde progresiv şi zona de frecvenţe conversaţionale. Mai poate să apară la telefonişti. Pot să apară frecvent acufene care uneori împiedică somnul. în care leziunile sunt reversibile dar există şi cazuri grave când surditatea e ireversibilă [5]. când trompa lui Eustachio nu funcţionează corespunzător. care determină posibilitatea de a percepe cea mai mică intensitate sonoră la o anumită frecvenţă.Surditatea muzicienilor – studii efectuate pe un lot de muzicieni pop/rock suedezi şi britanici cu o vechime de 26 de ani în domeniu. în cazul unor descărcări sonore puternice şi neaşteptate în cască. 5. [10]. conversaţia simultană cu mai multe persoane este urmărită cu dificultate.depistare este audiometria. [7]. odată cu înaintarea în vârstă există o pierdere fiziologică a sensibilităţii auzului [3]. . [10]. O formă aparte a acţiunii curentului electric asupra urechii este audiţia dureroasă în care pragul durerii e foarte coborât şi orice zgomot declanşează durerea [5]. 222 . În general se consideră că muzicienii de la instrumentele cu coarde au auzul mai bun decât cei de la percuţie şi de la suflat [6]. De obicei este definitivă. În timp. . doar 15% dintre ei prezentau pierderi auditive de peste 30 dB în domeniul frecvenţelor înalte. mineri. a arătat că în condiţiile în care în mod curent nivelurile sonore în discoteci şi la concerte este de 95-110dB.Surditatea aviatorilor – poate să apară atât datorită zgomotului cât şi datorită modificărilor presiunii atmosferice care apar la aterizare. datorită diverselor cauze anatomice [5]. comunicarea interumană devine foarte dificilă dar foarte rar se ajunge la cofoză [2].Surditatea prin curent electric – e însoţită de tulburări vasomotorii.Surditatea prin detonare – apare la artilerişti. edem. lezarea nervului acustic. [10]. . [4]. Această situaţie s-ar explica prin efectul protectiv al atitudinii generale pozitive a muzicienilor. hemoragii capilare. în exerciţiile de tir. se înţelege mai greu vocea ascuţită. Cu timpul. [10]. Forme particulare de surditate profesională . [7]. În acest stadiu nu se mai percepe vocea şoptită. la muncitorii din cariere. vocea normală se percepe tot mai greu. Pentru stabilirea deficitului auditiv determinat de expunerea la zgomot se efectuează o corecţie în funcţie de vârstă deoarece. [9].

tulburări de vedere (de acomodare şi ale mişcărilor oculare).6. [5]. în special prin dereglări ale reflexelor condiţionate. apariţia crizelor epileptice sau de isterie precum şi o serie de răspunsuri reflexe. Efectele nespecifice ale zgomotului În cazul expunerii acute s-au semnalat modificări ale tensiunii arteriale. Aristotel. iritabilitate. [8]. Petru. Bucureşti 1983 [4] Manu. Stoia. BIBLIOGRAFIE [1] Bardac. De asemenea duce la creşterea frecvenţei accidentelor de muncă prin împiedicarea perceperii unor semnale sonore. Tratament Tratamentul este reprezentat mai ales de vitamine din grupul A. o hiperreactivitate a corticosuprarenalei sau scăderi ale eozinofilelor circulante [3]. Mihaela. parte a ansamblului de reacţie la stress [1]. Petru. Toma sub red. diminuarea şi distragerea atenţiei. De asemenea sunt agravate şi întreţinute afecţiunile neuropsihice preexistente: neurastenia. Manual de medicina muncii. O expunere prelungită duce la astenie. o profilaxie medicală eficientă realizată prin serviciile de medicina muncii. [11]. alături de utilizarea mijloacelor de protecţie adecvate. Editura Medicală. Lucian. Esenţială este depistarea în timp util şi întreruperea expunerii la zgomot [5]. Dorin Iosif. C. tulburări de echilibru. Medicina muncii. Zgomotul scade capacitatea de muncă mai ales în activităţile care solicită atenţie. [7]. [3]. 7. reprezintă o perspectivă benefică pentru muncitorii expuşi la zgomot. Având în vedere multitudinea de efecte negative ale acţiunii zgomotului asupra omului la locul de muncă. Marilena. hiperreflexivitate osteotendinoasă. cefalee. La nevoie se poate face protezare auditivă. diminuarea preciziei mişcărilor. scăderea debitului cardiac. Elemente de medicina muncii şi boli profesionale. [10]. Editura Mira Design. Sibiu 2004 [2] Cocârlă. tahipnee. Tefas. Petran. depresie. Practica medicinii muncii.. În cazul expunerilor cronice s-au semnalat vasoconstricţie periferică precapilară. [5]. precizie sau suprasolicitări psihosenzoriale şi neuropsihice. Editura Medicală. [7]. hiperexcitabilitate labirintică. B. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Bucureşti 1978 223 . creşterea consumului de oxigen. tahicardie. Niculescu. [10]. Cluj Napoca 2000 [3] Manu. a tonusului muscular.

Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Ana Maria. epidemiologice şi patogenetice. vol. Bucureşti 1987 [6] Niculescu. În: Volum de rezumate la Conferinţa Naţională de Medicina Muncii. Cordoneanu. Editura Medicală.. medic specialist medicina muncii 224 . Editura Sitech. Toma sub red. Adriana. Cristian. Giurgiu. Sistematizare comentată a lucrărilor unui congres internaţional de muzică şi medicina muncii. Consideraţii clinice. muzicanţi. Norme generale de protecţie a muncii. Cristina. Editura Medmun. pag. Manual de patologie profesională. Doina. Bucureşti 2002 [7] Silion. Radu. Iaşi 2000 [8] Tefas. Marinescu. Lucian. Bazele medicinii muncii – teorie şi practică. Răzvan. 82 [9] Todea. Craiova 2002. pag. În: Volum de rezumate la al XII-lea Congres Naţional de Medicina Muncii. 2. Studiu privind efectele auditive şi extraauditive ale zgomotului profesional asupra organismului la muncitorii dintro întreprindere de mobilă. Editura Moldogrup. Muzică. Ion. Boariu. Râjnoveanu. D. Editura Viaţa Medicală Românească. Cluj Napoca 2004.[5] Niculescu. Mioara.Craiova 2004 [11] Zabik. Medicina muncii. Hoţa. Toma. 2002 Dr. Ossian. medicina muncii. Cristian MARINESCU. Bucureşti 2000 [10] Toma. 8 [12] *** Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Cristina. Aurel. Frecvenţa hipertensiunii arteriale în expunerea profesională la zgomot. Boli profesionale în actualitate. Ionuţ. Armand. Ion.. Anca. Angelescu.

9 alin.6 alin. următoarelor elemente: • nivelul.3 şi art. orice impact asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor rezultat din interacţiuni între zgomot şi substanţe ototoxice din mediul profesional.SECŢIUNEA III. tipul şi durata expunerii. DERZSI Akos THE IMPORTENCE OF THE NOISE MAP IN THE MEASUREING OF THE WORKPLACE The study refer to the procedure of environment. • valorile limită de expunere. angajatorul trebuie să acorde o atenţie deosebită. să măsoare nivelurile de zgomot la care sunt expuşi lucrătorii. În desfăşurarea evaluării riscului. inclusiv expunerea la zgomot cu caracter de impuls.1 din Directiva 89/391/CEE. • orice impact asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor care aparţin unor grupe de risc deosebit de sensibile. • în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic.ing. • orice impact indirect asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor rezultate din interacţiuni între zgomot şi semnalele de avertizare sau alte sunete care trebuie păstrate pentru a reduce riscul de accidente. 225 . making the noise map in the work Introducere În îndeplinirea obligaţiilor definite în art. dacă este necesar. angajatorul trebuie să evalueze şi. IMPORTANŢA HĂRŢILOR DE ZGOMOT ÎN EVALUAREA LOCURILOR DE MUNCĂ Drd.

2 din Directiva 89/391/CEE şi trebuie să ţină seama în special de: • alte metode de lucru care necesită mai puţină expunere la zgomot. 1. • organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul: limitarea duratei şi intensităţii expunerii. 226 . Principii de reducere a riscurilor Reducerea riscuri trebuie să se bazeze pe principiile generale de prevenire prevăzute în art. cu perioade suficiente de odihnă. programe de lucru adecvate.• • • • • informaţii privind emisia de zgomot furnizate de producătorii echipamentelor de lucru în conformitate cu directivele comunitare pertinente. a locului de muncă şi a sistemelor de la locul de muncă. • proiectarea şi amenajarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru. • alegerea unor echipamente de lucru adecvate. • reducerea zgomotului prin mijloace tehnice: • programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de lucru. în vederea reducerii la minim a expunerii lor la zgomot. care să emită cel mai mic zgomot posibil. extinderea expunerii la zgomot peste orele de lucru normale. existenţa unor echipamente de lucru alternative. pentru ca aceştia să utilizeze echipamentele de lucru în mod corect. inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziţia lucrătorilor echipamentul de lucru care respectă dispoziţiile comunitare. disponibilitatea mijloacelor de protecţie auditivă cu caracteristici de atenuare adecvate. pe răspunderea angajatorului. cu scopul sau cu efectul de a limita expunerea la zgomot.6 alin. • informarea şi formarea profesională adecvată a lucrătorilor. proiectate pentru a reduce emisia de zgomot. având în vedere natura muncii. informaţii adecvate obţinute în urma supravegherii sănătăţii.

pentru a avea o imagine mai clară privind expunerea la zgomot a lucrătorilor. Harta este concepută pentru evaluarea globală a expunerii la zgomotul provenit din surse diferite într-o încăpere în care se desfăşoară activitatea productivă. Această hartă este de fapt cartarea datelor privind situaţiile existente referitoare la zgomot în funcţie de un indicator şi care evidenţiază atât depăşirile valorilor limită cât şi valorile critice dintr-o anumită zonă de lucru. propun efectuarea unei analize a sistemului de muncă din punct de vedere acustic şi fundamentarea unor lucrări de amenajare care să contribuie la reducerea nivelului de zgomot care ajunge la lucrători şi la protejarea locurilor de muncă vecine. Pornind de la un principiu general de prevenire. consider că este eficientă întocmirea unei hărţi de zgomot a locului de muncă. înlocuirea echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor de lucru este o problemă de timp şi în primul rând o problemă financiară. dar în acelaşi timp multe dintre ele cu posibilităţi financiare reduse. trebuie să acţionăm în vederea informării angajatorilor din acest sector privind metodele cele mai eficiente şi mai puţin costisitoare pentru combaterea zgomotului. În vederea elaborării hărţilor de zgomot trebuie să ţinem cont de anumite cerinţe minimale privind reprezentarea informaţiilor în ceea ce priveşte situaţia din punct de vedere acustic şi depăşirea unor valori 227 . preocuparea principală a angajatorului trebuie să fie evitarea deteriorării ireversibile a uzului lucrătorilor. 2. Alinierea la noile cerinţe legale. Harta de zgomot În contextul celor enunţate mai sus. nu putem spune că sa realizat o schimbare spectaculoasă privind proiectarea şi amenajarea locurilor de muncă. Indicatorul în funcţie de care se realizează harta va fi nivelul de zgomot exprimat în decibeli (dB). între care şi activitatea de securitate şi sănătate în muncă.6 alin. ţinând cont de prevederile legale şi progresul tehnic din vremea respectivă. În majoritatea cazurilor întâlnim situaţii în care locurile de muncă au fost proiectate. În situaţia în care întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele mai active. enunţat în art. să fie aliniate la noile condiţii şi cerinţe ale societăţii.2 din Directiva 89/391/CEE şi anume că în reducerea riscului se va ţine seama de proiectarea şi amenajarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru. zgomotul care ajunge la urechi să fie menţinut sub valoarea limită admisibilă. economice şi sociale în care s-a angajat România a impus ca toate domeniile de activitate. Cu toate că procesul de transformări politice. realizate şi amenajate cu zeci de ani în urmă.În final.

în continuare. iar periodic se cuplează şi ghilotina dar nu mai mult de 2 ore din programul de 8 ore. voi prezenta un studiu de caz într-un atelier de producţie dintr-o tipografie. Studiu de caz În cadrul tipografiei am analizat mediul de muncă în atelierul maşinilor ofset.1 228 . şi se vor efectua determinări de zgomot în fiecare pătrat astfel obţinut. Acest atelier are o suprafaţă de 24 m2. putem trece la identificarea şi fundamentarea măsurilor pentru reducerea riscurilor de îmbolnăvire profesională sau degradarea stării de sănătate a lucrătorilor.limită. (6mx4m) şi are în dotare două maşini ofset cu câte un grup de culoare având turaţiile maxime de 5000. umiditate. cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială deosebită. nivel de iluminare) de tipul ELV 48834 am efectuat măsurători în cele 24 de puncte rezultate. iar în funcţie de valori se vor aplica culori diferite ale suprafeţelor convenţional create. Cu ajutorul unui aparat de măsură multifuncţional (zgomot. Am creat o reţea imaginară prin împărţirea suprafeţei atelierului în celule cu latura de 1m. După finalizarea măsurătorilor rezultatele au fost trecute în planul de situaţie peste care s-a suprapus reţeaua cu caroiajul de 1x1. respectiv 11000 rot/oră şi o ghilotină cu lungimea de tăiere de 58cm. 3. deci un caroiaj de 1mx1m. iar în funcţie de valori celulele au fost colorate diferit. În cea mai mare parte a timpului de lucru (aproximativ 6 ore) funcţionează cele două maşini ofset. hala de producţie se va împărţii în suprafeţe de 1m2. În urma determinărilor efectuate. Pentru a înţelege mai bine metoda propusă. este mai mare ca în alte domenii de activitate. Astfel vom obţine o hartă a zgomotului în mediul de muncă analizat putând localiza cu uşurinţă zonele cu un nivel de zgomot ridicat. Am ales acest sector de activitate având în vedere faptul că impactul asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor rezultat din interacţiuni între zgomot şi substanţe ototoxice din mediul profesional. stabilind punctele de măsurare în centrul acestora. cupă cum rezultă din figura nr. 2002 la această activitate nivelul admis de zgomot este de 60dB(A). temperatură. În timpul efectuării determinărilor. a întocmirii hărţilor de zgomot şi a identificării zonelor cele mai poluate din punct de vedere fonic. În conformitate cu prevederile Normelor Generale ed. Pentru a fi cât mai aproape de realitate. o activitate care necesită o precizie şi atenţie destul de mare. Rezultatele măsurătorilor se vor trece pe planul de situaţie a locului de muncă. în acest atelier se realiza şi montajul pentru pregătirea formei tipografice.

229 .

2 230 .1 Grafic nr. Am ales două puncte din atelier unde operatorii îşi desfăşoară efectiv activitatea şi am efectuat determinări timp de 300 sec în mod continuu.Figura prezentată nu este altceva decât harta de zgomot al atelierului analizat. hartă pe care se pot localiza cu uşurinţă zonele cu un nivel de zgomot relativ mai puţin ridicat sau chiar cu depăşiri ale limitelor maxim admisibile. Cu ajutorul aplicaţiei 2232 pe calculator (livrat cu aparatul de măsură) măsurătorile au fost transpuse în grafice după cum urmează: Grafic nr.

angajatorul în conformitate cu prevederile art. În cazul de faţă dacă nu se acţionează asupra sursei de poluare fonică. Grafic nr. are obligaţia să acorde EIP. acordare de echipamente individuale de protecţie precum şi luarea măsurilor tehnice şi organizatorice. 231 . indiferent de mărimea spaţiilor de producţie şi numărul echipamentelor tehnice. precum şi rezultatul funcţionării ghilotinei.În graficele prezentate mai sus se pot observa momentele de pornire respectiv oprire a echipamentelor.3 4. care generează un zgomot impulsiv.Concluzii Consider că este de real folos întocmirea hărţilor de zgomot la locurile de muncă. 2002. Zgomotul realizat de ghilotină s-a reprezentat în graficul de mai jos atât în cazul în care este unicul echipament generator de noxă cât şi în cazul în care funcţionează împreună cu celelalte echipamente tehnice. 608 din NGPM ed. măsură prin care se poate realiza o scădere a nivelului de zgomot general cu 5dB(A). Se pot astfel identifica mult mai uşor zonele cele mai poluate şi locurile care necesită semnalizare de securitate. Se poate evitat această măsură prin izolarea sursei de zgomot şi anume scoaterea în afara spaţiului de producţie a compresorului maşinii ofset.

4. *** Directiva CE 86/188/EEC cu privire la protecţia lucrătorilor faţă de riscurile legate de expunerea la zgomot în muncă. *** Resurse internet: http://europa. unde se realizează machetele pentru pregătirea tipografică se va muta într-o altă sală unde nivelul de expunere este sub 60dB(A)... Protecţia Muncii ( manual pentru învăţământul universitar ). Derzsi Akos. 2001. Editura Didactică şi Pedagogică. Ing. A. S. Managementul Securităţii şi Sănătăţii în muncă. *** Normele generale de protecţie a muncii. Dăscalescu. Darabont. Editura AGIR. Bucureşti.eu. 6. Darabont. 5.Pece.Pece. 2002. A.. Bucureşti. 2. 3. S. 7. Bibliografie 1. Zonele din cadrul atelierului unde poluarea fonică este mai ridicată se vor semnaliza în conformitate cu prevederile legale în vigoare. inspector şef adjunct ITM Bihor 232 .Masa de montaj.int/eur-lex/ Drd. A. 1996. *** Directiva 89/391/EEC privind introducerea măsurilor de încurajare a îmbunătăţirilor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă. Bucureşti. *** Fişe informative cu privire la zgomot.

6mc/s la Oaşa şi 10mc/s la Petreşti). Întroducere Râul Sebeş. Săsciori şi Petreşti. străbătând masivele muntoase Stefleşti. prezintă un important potenţial hidroenergetic. este format în zona de izvoare. Întrucât râul Sebeş are panta mare de curgere. care a fost valorificat prin construirea celor 4 hidrocentrale la Gâlceag. 233 . afluent de stânga al Mureşului. râul întră în zona de dealuri şi şes. iar altitudinea medie a bazinului este de 866 mdM. debit permanent şi relativ constant (3. De la Oaşa valea se îngustează.) şi curge de la sud spre nord. Şugag. Bazinul hidrografic al râului Sebeş are aproximativ 1280 kmp. Daniel CRIŞAN Noise combat in water power stations from the Sebeş river The paper presents one analysis of work places in the underground water power stations for the noise. Căpâlna. pînă aproape de confluenţa cu Valea Gâlceag. determinări de noxe 1. lungimea râului fiind de 88 km. De la afluenţa cu Valea Dobra. boli profesionale. din unirea mai multor văi (Valea Frumoasei. Cindrelul şi Şurianul.COMBATEREA ZGOMOTULUI ÎN CENTRALELE HIDROELECTRICE DE PE RIUL SEBES Iustin NEMEŞ. străbătând localităţile Şugag. etc. evolution workers affection and prevention from to reduce the noise Cuvinte cheie: zgomot. cu aspect de chei. versantii devin mai abrupţi. Valea Tărtărău.

Treapta IV Petreşti are în componenţa lacul de acumulare Petreşti cu un volum de 1. sunt închise într-o construcţie tip cavernă. aflată la zeci sau chiar sute de metri sub pământ. amplasată în subteran pe malul drept al râului Sebes. amplasată pe malul drept al rîului Sebes.Şugag este alcatuită din lacul de acumulare şi barajul Tău. Puterea înstalată este de 150 MW iar debitul înstalat 50 mc/sec. Particularităţile centralelor hidroelectrice de pe râul Sebeş constau în faptul că toate instalatiile aferente producerii şi transformării energiei electrice. nodul de preşiune şi centrala Săsciori. nodul de preşiune şi centrala Gâlceag. Obrejii de Căpâlna şi Petreşti. Sucursala Hidrocentrale Sebeş aparţine de SC Hidroelectrica SA Bucureşti are ca obiect de activitate producerea de energie electrică în centrale hidroenergetice din bazinul râului Sebeş. Hidrocentralele amintite sunt deservite în ordine de lacurile de acumulare de la Oaşa. cu o putere înstalată de 42 MW. aducţiunea principală Obrejii de Căpâlna – Săsciori.Săsciori şi Petreşti.Gâlceag. repartizate astfel: Treapta I Oaşa – Gâlceag este alcătuită din lacul de acumulare şi barajul Oaşa. Treapta III Obrejii de Căpâlna – Săsciori este alcătuită din lacul de acumulare şi barajul Obrejii de Căpâlna. Este echipată cu două turbine tip Bulb şi un microhidroagregat avînd fiecare un debit înstalat de 26 mc/sec şi o putere de 2 MW pe fiecare agregat. 234 . este echipată cu 2 turbine Francis de 75 MW fiecare. mc. precum şi derivaţia secundară Ciban împreună cu captările secundare aferente. aducţiunea principală Tău – Şugag. Centrala Şugag este o centrală subterană sub formă de cavernă. supraterană. Anul 1979 a marcat începerea acumulării apei în lacul Oaşa şi finalizarea lucrărilor de punere în funcţiune a celor doua grupuri de 75 MW din centrala Gâlceag. verticale. amplasată pe malul stâng al rîului Sebes. Centrala Gâlceag este o construcţie subterană sub formă de cavernă. antrenate de turbine Francis FVM 83. centrala Petreşti de tip "baraj". Centrala Gâlceag este echipată cu doua hidrogeneratoare de tip HVS – 396/215-10. Treapta II Tău . Tău. prima centrală din amenajarea hidroenergetică a râului Sebeş. în prezent aceasta amenajare are în componenţa patru trepte hidroenergetice. cu camera spirală metalică.35 mil. nodul de presiune şi centrala Şugag precum şi derivaţia secundară Dobra împreună cu captările secundare aferente. aducţiunea principală Oaşa .

2. Ca urmare că toate aceste surse de zgomot sunt situate într-o incintă închisă (caverna centralei subterane) unde datorită fenomenului de reflexie a undelor sonore de pereţii cavernei. deoarece singurul mijloc de comunicaţie cu lumea înconjuratoare este telefonul. necesare întocmirii documentaţiei de încadrare a locurilor de muncă în conditii deosebite şi obţinerii avizului de la ITM Alba. A fost calculat pentru fiecare loc de muncă în parte. viteza curenţilor de aer mare. ţînînduse cont de durata medie de funcţionare cu un grup. Documentaţia fiind voluminoasă. efectuează în prezenţa reprezentantului ITM Alba. compartiment de medicina muncii. 235 . cîmpul electric la o valoare ridicată. Evoluţia nivelului de zgomot Sursele de zgomot într-o centrală hidroelectrică subterană sunt ansamblul turbină – generator. În cursul lunii mai 2002. depaşeste cu 2 – 7 dBA. că personalul îşi desfăsoară activitatea aproape ca cel din condiţii de izolare. toate specifice mediului subteran. Masurătorile efectuate în cursul anului 2001 de către Directia de Sănătate Publică Alba. cu două grupuri sau în cazul cînd acestea sunt oprite. Institutul Naţional de CercetareDezvoltare pentru Protecţia Muncii Bucureşti. pentru locurile de muncă aferente fiecărei meserii din cadrul celor trei centrale hidroelectrice. nivelul de zgomot echivalent pe săptămînă calculat. măsurători complexe de zgomot. Măsurătorile s-au efectuat în condiţiile executării de ronduri în instalaţiile prezente în centrală. concluzionăm doar că pentru fiecare loc de muncă din cele trei centrale hidroelectrice. prin laboratorul de zgomot şi vibraţii. sunt redate in tabelul nr. o temperatură relativ scazută.Microclimatul mediului de lucru este caracterizat printr-o umiditate destul de ridicată. Se observă o depăşire constantă a nivelului de zgomot măsurat faţă de nivelul admis la toate locurile de muncă. compresori şi restul echipamentelor tehnice ca motoare electrice. nivelul de zgomot este foarte ridicat şi continu. În timpul funcţionării ansamblului turbină – generator. 1.generator în funcţiune şi apoi în condiţiile în care acesta nu funcţiona. pompe. nivelul de zgomot produs de sursă se diminueaza foarte puţin cu distanţa de la sursă la receptor (omul). cu ansamblul turbină . nivelul de zgomot echivalent pe săptămînă. nu a fost redată în lucrarea prezentă. cît şi faptul nu lipsit de interes. La acestea se mai adaugă nivelul de zgomot în aproape toate încăperile peste limita admisă. faţă de nivelul de zgomot admis.

99 92 . Petreşti). Şugag. Petreşti) care urmăreşte instalaţia turbinei. nivel compresori. 1 Centrala hidroelectrica Gâlceag Gâlceag Gâlceag Gâlceag Gâlceag Gâlceag Şugag Şugag Şugag Şugag Şugag Şugag Săsciori Săsciori Săsciori Săsciori Locul de muncă Cameră comandă Sala maşinilor Nivel fosă generator Compresori Nivel turbină Nivel epuisment Cameră comandă Sala maşinilor Nivel fosă generator Compresori Nivel turbină Nivel epuisment Sala maşinilor Nivel turbină Nivel fosă generator Compresori Nivel de zgomot masurat 68 . Şugag.70 93 . nivel fosă generator. Locuri de muncă expuse noxei Centralele hidroenergetice subterane sunt structurate pe verticală. maşinist instalaţii turbină (CHE Gâlceag. Săsciori. electrician exploatare cameră comandă (CHE Săsciori). Şugag. Categoriile de personal care deservesc instalaţiile centralelor hidroenergetice sunt: maistru care îndeplineste calitatea de şef tură (CHE Gălceag. electrician servicii interne grup care urmăreşte starea instalaţiei electrice. Locurile de muncă în care se desfăşoară activitate cu permanenţă sunt nivel turbină şi camera de comandă. Toate categoriile 236 .70 93 93 97 . cameră comandă. Petreşti) care urmăreste instalaţiile de aer şi ulei.94 90 .Tabelul nr.94 68 . începând de la nivelul cel mai de jos cu: nivel epuisment.80 89 . maşinist servicii auxiliare (CHE Gălceag.88 97 Nivel de zgomot echivalent contînuu 75 90 90 90 93 90 75 90 90 93 90 90 75 86 86 93 3. nivel turbină. sala maşinilor.98 96 96 78 . Săsciori.90 86 .98 97 98 .

compresori. Rezultă faptul că aproape toate locurile de muncă sunt expuse la zgomot în timpul funcţionării generatorului. sala maşinilor. În acest an pe lîngă examinările obligatorii s-au efectuat şi alte examinări la toţi angajaţii. În urma controlului s-a constatat ca un numar de 44 de salariaţi suferă de hipoacuzie iar 70 de persoane prezintă traume sonore.P. în timp ce generatorul este oprit. S-au examinat 320 salariaţi la următoarele specialităţi : psihiatrie. ca afecţiuni ale sistemului auditiv la noxa zgomot.M. 4.D. nivel epuisment. cardiologie. În anul 2002 controlul periodic s-a efectuat cu Clinica Paltinul Şibiu. Evoluţia stării de sanătate a salariaţilor În prezenta lucrare s-a luat în consideraţie doar rezultatele controalelor medicale periodice efectuate în perioada 1999 – 2004. În urma controlului s-a constatat ca un numar de 97 salariaţi suferă de hipoacuzie iar 33 de persoane prezinta traume sonore. Bucureşti reiese faptul că jumătate din timpul desfăşurat de personalul de exploatare (5 ore) se desfaşoară prin ronduri şi restul timpului în dreptul panourilor de comandă (camera de comandă. etc).N. oftalmologie. în timpul funcţionării generatorului şi la 3 ore. S-a depistat un caz de surditate profesională. Conform determinărilor efectuate a nivelului de zgomot la locurile de muncă şi a studiilor efectuate prin metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite. nivel fosă generator. În anul 1999 controlul medical periodic al personalului s-a efectuat de către Spitalul Clinic Transilvania Tecuci.de personal au obligaţia efectuării de ronduri în înstalatii. când s-au efectuat investigaţiile obligatorii impuse de noxele existente. întreţinerea şi reparaţiile se efectuează de către personalul altor societăţi. neurologie. prevăzută de HG 261/2001. Din studiul efectuat de către I.C. prezentă la locurile de muncă din centralele subterane. care în anul 2002 a fost declarată boală profesională. o dată pe oră. În anul 2001 controlul medical periodic al personalului s-a efectuat de către SC Medica SRL Sibiu. la un numar de 339 de salariaţi. Menţionăm ca pe lînga examenul clinic s-au 237 . pentru o evaluare mai corectă a stării de sănătate. Atribuţiile personalului din centralele hidroenergetice sunt de urmărire a comportării instalaţiilor. din care examinări ORL la un numar de 280 persoane. ORL. Au fost examînaţi în total 341 de salariaţi din care 301 bărbaţi şi 40 femei. reiese faptul că locurile de muncă cu cel mai ridicat nivel de zgomot sunt: nivel turbină.

Rezultatele examinărilor ORL au fost: 9 cazuri de hipoacuzie. zgomot. Rezultatele examinărilor medicale clinice şi paraclinice au fost : hipoacuzii 52 de cazuri. Situaţia îmbolnăvirilor profesionale De la punerea în funcţiune a primei centrale hidroelectrice de la Gâlceag şi pîna în prezent au fost declarate şi înregistrate 2(două) cazuri de îmbolnavire profesională : .efectuat şi audiograme. 5. confirmă existenţa la toate locurile de muncă din centralele subterane. Au fost examinate 204 persoane. La 2 persoane s-a constatat hipoacuzie gravă. analize de laborator. a noxei profesionale. În anul 2004 controlul periodic a fost efectuat tot de către Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Sebeş. . În concluzie boala profesională a apărut după o activitate de 17 ani lucraţi intr-un mediu cu nivelul de zgomot peste nivelul admis de reglementările in vigoare.TCH Bucuresti – Şantier Sebeş (în general locuri de muncă cu nivel de zgomot sub limita admisă). Rezultatele examinarii au evidentiat 10 cazuri de traume sonore. cu diagnostic “hipoacuzie profesională”. Se poate concluziona ca rezultatele examinărilor medicale cit şi declararea în anul 2002 a două cazuri de imbolnăvire profesională. a avut următoarea rută profesională : în perioada 1969 – 1977. fiind efectuate şi alte examinări pe lîngă cele obligatorii (echografie abdominală.lăcătuş mecanic Borda Gheorghe. construcţii 238 . traume sonore la un numar de 66 persoane. a lucrat ca laăcătus mecanic în unităţi de cooperaţie. 4 cazuri de presbiacuzie şi alte 2 cazuri de hipoacuzie mixtă la care prin fişa de aptitudini au fost declaraţi „apt condiţionat” şi s-a recomandat schimbarea locului de muncă. cu următoarea rută profesională : în perioada 1965 – 1990. EKG). la locuri de muncă cu nivel de zgomot sub limita admisă. fiind efectuate examinările obligatorii. 5 cazuri de surditate neurosenzorială prin traumă sonoră. în perioada 1977 – 1985 a activat ca maistru electrician la constuctorul hidrocentralelor de pe valea Sebeşului . În anul 2003 controlul medical periodic a fost efectuat de către Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Sebeş.maistrul electrician Grosu Ioan. în perioada 1985 – 2002 a lucrat ca maistru electrician (şef tură) în centralele subterane de pe Valea Sebeşului. Au fost examinate 204 persoane. a lucrat în unitati cu activitate de suprafaţă. cu diagnostic «surditate profesională». care ulterior s-au declarat îmbolnăviri profesionale.

239 . . care se realizează fie prin modificări constructive aduse ET. -măsuri de izolare a surselor de zgomot care constă în creşterea rezistenţei mediului la transmisia energiei acustice prin amplasarea de ecrane fonoizolante sau carcasarea fonoizolantă a echipamentului tehnic . prin construirea si folosirea cabinelor fonoizolante.la CHE Săsciori în sala maşinilor.montaj. fapt reflectat în rezultatele examinărilor medicale periodice prezentate mai sus.ulterior la sfirşitul anilor 80 s-a dotat personalul din centrale cu căşti de protecţie care au fost folosite mai eficient ca şi antifoanele. Boala profesională a apărut după o activitate de 12 ani lucraţi intr-un mediu cu nivelul de zgomot peste nivelul admis de reglementările in vigoare. ca maşinist înstalaţii turbină.dotarea personalului din centralele subterane cu antifoane interne. . Măsuri luate pentru reducerea efectului Pentru reducerea acţiunii nocive a zgomotului la locurile de muncă. Au fost adoptate măsuri de combatere a zgomotului la receptor şi anume :. unităţi de transport. . fie cu atenuatoare speciale . s-a executat o cabină metalică cu pereţi de sticlă. Toate aceste măsuri au influenţat destul de putin acţiunea noxei zgomot asupra personalului muncitor.au fost luate măsuri în anii 90 de captuşire a peretelui lateral din sala maşinilor cu materiale fonoabsorbante. unde nu există cameră de comandă. literatura de specialitate indică următoarele măsuri tehnice . De la punerea în functiune a primului grup şi pîna în prezent au fost propuse mai multe măsuri de diminuare a nivelului de zgomot. ceace reprezintă doar 30% din intreaga activitate profesională. care aveau dezavantajul ca la sosirea în camera de comandă şi le scoteau din urechi şi nu le mai foloseau. -combaterea zgomotului la sursă. însă locul de munca nivel turbină este cel mai expus din activitatea desfasurată intr-o centrală hidroelectrică subterană. în conditiile în care nu se puteau aduce modificări constructive echipamentului ethnic (toate grupurile turbină-generator erau prototip). care se realizează prin izolarea personalului care lucrează într-o zonă zgomotoasă. -măsuri de combatere a zgomotului la receptor. pe considerentul că la acest nivel se execută cele mai multe lucrăari de întreţinere şi reparaţii. 6. în locuri de muncă cu nivel de zgomot sub limita admisă. în perioada 1990 – 2002 lucreaza în centralele subterane de pe Valea Sebesului. unde se află personalul de exploatare.

Foto 1 Camera de comandă CHE Gâlceag Foto 2 Camera de comandă CHE Şugag 240 .

Foto 3 Camera de comandă CHE Săsciori Foto 4 Cabină fonoizolantă montată la nivelul turbinelor 241 .

în tabelul 2 : 242 .În perioada 2003-2004 la nivelul Sucursalei Hidrocentrale Sebeş. Menţionăm că s-a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică Alba. la principalele locuri de muncă din cele trei centrale hidroelectrice subterane. Rezultatele măsurătorilor sunt redate mai jos. au fost alocate mijloace financiare si au fost executate lucrări de anvergură in trei centrale hidroelectrice şi anume: .la nivelul turbinelor de la CHE Gâlceag şi Sugag. Metodele si aparatura utilizate trebuie să fie adaptate condiţiilor concrete de la locul de munca în ceace priveşte caracteristicile zgomotului care se măsoară. În cursul lunii martie 2005. prezentată în foto 3. cu protecţie fonică ridicată. s-au executat cîte o cabina special proiectată. a efectuat măsuratori de nivel de zgomot. ediţia 2002. însă pînă în prezent acestea nu au fost făcute. cu protectie fonică foarte ridicată. compartiment de medicina muncii. . 598 din Normele Generale de Protecţie a Muncii. Aceste măsuri tehnice au fost completate si de măsuri organizatorice ca sensibilizarea personalului de exploatare privind riscul expunerii la noxa zgomot si utilitatea folosirii căştilor de protecţie in perioadele de timp cînd nu se află fie în camerele de comandă.dotarea camerelor de comandă de la CHE Gâlceag şi Şugag cu ecrane termopane spre sala maşinilor(inclusiv uşile de acces). efectuarea de măsurători. factorii de mediu şi caracteristicile aparaturii de măsurare. în foto 1 şi foto 2.la CHE Săsciori cabina metalică existentă in sala maşinilor a fost înlocuită de o cabina special proiectată. fie în cabinele fonoizolante. prezentate mai sus. . unde este locul permanent de muncă al maşinistului turbină. Nivelul de zgomot măsurat în anul 2005 În conformitate cu prevederile art. 7. compartimentul de securitate a muncii de la Sucursala Hidrocentrale Sebes. durata expunerii. folosind un sonometru performant din dotare. măsurările de zgomot trebuiesc efectuate la intervale regulate în aşa fel încît să fie reprezentative pentru expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat. prezentată în foto 4. special proiectate.

camerele de comandă CHE Gâlceag şi Sugag sau cabina din sala maşinilor din cadrul CHE Săsciori. nivel turbină. încadrîndu-se în prevederile Normelor Generale de Protecţia Muncii. nivelul de zgomot măsurat s-a redus la valoarea de 77 dBA. depăşind în totalitate nivelul admis de zgomot. ediţia 2002. 243 . nivelul de zgomot măsurat s-a redus sub valoarea de 60 dBA. De asemenea în cabinele executate la nivelul turbinelor din centralele CHE Gâlceag şi CHE Sugag. ediţia 2002. reiese că în condiţiile în care nivelul de zgomot a rămas practic acelaşi la locurile de muncă : sala maşinilor.Tabelul 2 Centrala Gâlceag Gâlceag Gâlceag Gâlceag Gâlceag Gâlceag Gâlceag Şugag Şugag Şugag Şugag Şugag Şugag Şugag Săsciori Săsciori Săsciori Săsciori Săsciori Săsciori Locul de muncă Cameră comandă Sala maşînilor Nivel fosă generator Compresori Nivel turbină Nivel turbină ( cabînă ) Nivel epuisment Cameră comandă Sala maşînilor Nivel fosă generator Compresori Nivel turbină Nivel turbină ( cabînă ) Nivel epuisment Sala maşînilor Sala maşînilor ( cabînă ) Nivel fosă generator Compresori Nivel turbină Nivel apă răcire Nivel de zgomot 59 dBA 94 dBA 95 dBA 97 dBA 98 dBA 77 dBA 94 dBA 56 dBA 93 dBA 93 dBA 97 dBA 96 dBA 77 dBA 94 dBA 80 dBA 58 dBA 88 dBA 97 dBA 90 dBA 95 dBA Din examinarea rezultatelor determinărilor. fiind sub limita maximă admisă de prevederile art. compresori. la locurile de muncă unde personalul de exploatare stă cel mai mult. nivel fosă generator. 594 din Normele Generale de Protecţia Muncii. nivel epuisment.

Daniel Crişan. vol. Ing. inspector de muncă. 1 şi 2. 2002. la Sucursala Hidrocentrale Sebeş şi cu ajutorul compartimentului de protecţie a muncii din cadrul sucursalei.BIBLIOGRAFIE [1] Darabonţ A. Pece St.90/1996 republicată. [2] Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la zgomot. Bucureşti 2001.. [4] Norme Generale de Protecţia Muncii.. Editura AGIR. [5] ***Surse proprii de informare culese din controalele efectuate de inspectorii de muncă de la ITM Alba. inspector de muncă. Dăscălescu A. [3] Legea Protecţiei Muncii nr. Managementul securităţii şi sănătăţii in muncă. Iustin Nemeş. ediţia 2002. editat de Inspecţia Muncii Bucureşti cu sprijinul Institutului Naţional de Cercetare şi Securitate din Franţa. Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba 244 . Ing.

permanent concern of SSM labor inspectors from ITM Arad. Emil OPRIŞ Damage of noise in the working environment and specific methods to eliminate its effects. Florin COTIGĂ. urmat de silicoză. chim. permanent concern of SSM labor inspectors from ITM Arad. pe locul întâi.NOCIVITATEA ZGOMOTULUI ÎN MEDIUL DE MUNCĂ ŞI METODE SPECIFICE DE COMBATERE A EFECTELOR ACESTUIA. 1. datorită cazurilor noi înregistrate în ultima perioadă. Acest loc evidenţiează faptul ca zgomotul constituie un factor de risc de îmbolnăvire important care din păcate există în cadrul a numeroase activităţi profesionale. Autori: drd. The summary of the work paper: A few apects about damage of noise in the working environment and specific methods to eliminate its effects. la nivelul unitatilor economice. Reglementările nationale actuale precum si numărul mare de cazuri de boli profesionale determinate de expunerea la zgomot impun întreprinderea de către toti specialistii care sunt implicaţi în asigurarea măsurilor de prevenire. Introducere Ultima statistică privind situaţia bolilor profesionale pe entităţi morbide a clasat bolile profesionale determinate de expunerea la zgomot.ing. a unor acţiuni de combatere care au ca scop modificarea nivelului de zgomot receptat si perceput de angajaţi astfel încât acesta să se încadreze în limitele 245 . PREOCUPARE PERMANENTĂ A INSPECTORILOR DE MUNCĂ SSM DIN CADRUL ITM ARAD.

senzaţia provocată de zgomotul tunetului ar fi insuportabilă). Iată cât de întinsă este scara fizică a zgomotelor. Aceste două mărimi sunt legate printr-o lege destul de apropiată de o lege logaritmică. Relaţia dintre senzaţia acustică şi energia acustică nu este simplă. Pe termen lung. Pentru a facilita calculele (şi a reduce numărul de zerouri!) acusticienii au adoptat pentru unitatea de măsură a nivelului acustic decibelul notat dB. pot deveni ireversibile. Expunerea personală zilnică la un zgomot ce depăşeşte aceste limite poate determina apariţia unor modificări auditive care. Zgomotul are întreprinderii prin faptul că : • • • • • • efecte asupra competitivităţii Degradează relaţiile interpersonale şi deci climatul social. 1. zgomotul provoacă hipoacuzii şi surdităţi profesionale. Surditatea profesională costă scump întreprinderea. rezultatul adunării a două niveluri de zgomot identice nu este un nivel de zgomot dublu. ci nivelul de zgomot mărit cu 3 dB.1. limita maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială obişnuită. Pentru acest motiv. Aceasta percepe zgomote care merg brusc de la un foşnet de arbore până la vacarmul unui tunet (de la 1/100 000 Pascali la 100 Pascali).prevăzute. Alterează sănătatea. Împiedică concentrarea şi deci dăuneză calităţii muncii. s-a ales pentru exprimarea nivelului de zgomot o scară logaritmică (cea a decibelului). este de 87 dB (A). favorizând absenteismul. În conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii. pentru expunerea zilnică. Urechea noastră este un organ extraordinar de sensibil. Prin efectul său de mascare. Conform acestei scări.2. 246 . zgomotul poate acoperi mesaje de alertă favorizând apariţia incidentelor sau a accidentelor de muncă. 1. Senzaţia acustică nu este proporţională cu energia acustică primită de ureche (dacă ar fi aşa. în cazul unei expuneri pe termen lung.

Unitatea de măsură se numeşte decibel ponderat A (dB(A)). instrumentele de măsură sunt dotate cu un filtru numit „de ponderare A” al cărui răspuns în frecvenţă este acelaşi cu cel al urechii. Pentru a ţine seama de acest comportament fiziologic al urechii. Pragul de audibilitate pentru o ureche normală este de 0 dB(A) (aproximativ) la 1000 Hz. Urechea noastră este mai sensibilă la frecvenţele medii decât la cele joase şi înalte. Decibelul A reflectă sensibilitatea urechii. 247 . El permite descrierea globală a senzaţiei atunci când excitaţia acustică acoperă o plajă largă de frecvenţe. ceea ce este cazul pentru aproape toate zgomotele la care suntem supuşi.3.1.

în funcţie de activitatea desfasurată. boli cardiace. Omul aude mai bine în frecvenţe medii ce corespund grosier sunetelor limbajului. Infrasunetele (frecvenţe mai mici de 20 Hz) pot să fie generate de unele maşini (arzătoare. lilieci etc. Zgomotul poate provoca un accident de muncă ! Este cazul surdităţii traumatice. la probleme mai grave: apariţia şi evoluţia hipertensiunii arteriale. Peste aproximativ 20 000 Hz. hemoragie internă etc. ulcere stomacale… Acest stres este de asemenea cauza 248 . Ele se situează în afara domeniului audibil. e adevărat. Gama frecvenţelor conversaţionale (voci) nu ocupă decât o mică parte a câmpului auditiv.5. cardio-vascular şi digestiv. compresoare cu pistoane etc. Pe termen lung. Organismul intrepretează prezenţa zgomotului ca semnalul unui pericol care generează stare de nelinişte şi stres.În imaginea de mai sus sunt prezentate. după câţiva ani. deranjamente ale digestiei. şi poate antrena o surditate definitivă distrugând imediat şi iremediabil celulele urechii interne. presiunea sanguină este prea crescută. de vântul produs în imobilele înalte. acoperă o plajă de frecvenţe mult mai întinsă. O explozie. nu auzim nimic. Tehnologiile de sudură şi de curăţare utilizează frecvent ultrasunete (între 20 000 şi 100 000 Hz).). aceste stări provoacă dezechilibre: Inima bate puţin mai repede. 1. digestia este încetinită. poate ocaziona deteriorări considerabile: luxaţia oscioarelor din urechea medie. rară. de motoarele avioanelor etc. Aceste dereglări ale echilibrului organismului pot contribui. dar recunoscută ca accident de muncă. de exemplu. pe o scală de la 0 la 140 dB(A). diverse niveluri de zgomot receptate de către urechea unor persoane. se ştie totuşi că zgomotul este cauza oboselii şi că el acţionează asupra sistemului nervos. Infrasunetele şi ultrasunetele nu sunt perceptibile de către urechea umană. Muzica orchestrală.4. este vorba de ultrasunetele pe care le pot percepe unele animale (câini.). de instalaţii de climatizare. Ea poate fi provocată de o expunere scurtă dar violentă la zgomote foarte puternice. Zgomotul alterează sănătatea ! Dacă efectele pe termen lung asupra sănătăţii sunt încă prost cuantificate. 1. de exemplu.

mai ales în zona conversaţională între frecvenţele 500-2000 Hz.500Hz. Pierderea este importantă în zona conversaţională: de exemplu 70 dB(A) . cum ar fi şuieraturi şi senzaţia de urechi astupate. din plin: se constată o pierdere sensibilă a audierii vocii. El nu mai înţelege distinct ceea ce se spune. Când devii „tare de urechi”. surditatea este profundă.6. începe să sufere o jenă sensibilă în viaţa sa socială şi profesională. Pierderea de audibilitate atinge 100 respectiv 110 dB(A) la frecvenţa de 4000 Hz. 1. Pot să apară tulburări uşoare. Surditatea profesională evoluează lent şi insidios !!! Surditatea profesională este consecinţa unei expuneri prelungite la niveluri de presiune acustică ridicate. făcându-l mai vulnerabil la infecţii de orice fel. Frecvenţele adiacente sunt atinse. şi din această cauză. subiectul nu-şi dă seama de nimic. Într-o primă etapă. mai ales când vorbesc mai multe persoane. în această zonă auzul este cel mai sensibil şi cel mai fragil. Pierderea atinge 30-40 decibeli: frecvenţele adiacente sunt puţin afectate. mai ales dacă sunt ascuţite. Pierderea creşte până la 60 sau 70 dB(A). 40 dB(A) . Numai zona frecvenţelor centrate pe 4000 Hz este atinsă. Expunerea personală zilnică la un zgomot ce depăşeşte 249 . Este o surditate de percepţie datorată degradării celulelor senzoriale ale cohleei sau a nervului auditiv. În plus toate aceste efecte pot.1000 Hz.unor dificultăţi şi perturbaţii ale somnului şi provoacă o reducere a activităţii imunologice a organismului. la nivelul unitatilor economice. Într-adevăr. să fie datorată unui traumatism sonor. Audiograma arată că frecvenţele apropiate de 2000 Hz şi 4000 Hz sunt alterate. Ea se şi lărgeşte: frecvenţele acute ale conversaţiei sunt atinse. dar nu mai are mijloacele să le convertească în influx nervos pentru a le trimite la creier. Urechea continuă să primească unde sonore. nu mai aude anumite sunete. să se cumuleze şi să agraveze tulburări datorate altor factori dăunători. Subiectul cere să i se repete. La cea de-a treia fază. Ea poate de asemenea. de asemenea. Reglementările nationale actuale precum si numărul mare de cazuri de boli profesionale determinate de expunerea la zgomot impun întreprinderea de către toti specialistii care sunt implicaţi în asigurarea măsurilor de prevenire. surditatea este deja bine fixată. a unor acţiuni de combatere care au ca scop modificarea nivelului de zgomot receptat si perceput de angajaţi astfel încât acesta să se încadreze în limitele prevăzute.

în cazul unei expuneri pe termen lung. durata expunerii. o investiţie umană şi financiară care poate fi importantă.aceste limite poate determina apariţia unor modificări auditive care. precum şi pe cei ce proiectează clădirile industriale. referitoare la metode şi aparatură. Pentru identificarea angajaţilor şi a locurilor de muncă trebuie efectuate măsurări de zgomot periodic sau ori de câte ori au loc modificări importante la locul de muncă. Măsurările de zgomot trebuie planificate şi efectuate de persoane specializate la intervale regulate (cel puţin o dată pe an). Fără o dorinţă clar exprimată a angajatorului şi fără ca toţi angajaţii implicaţi să se alăture. pot deveni ireversibile. eşantionare etc. timp. Analiza muncii are ca obiectiv asigurarea că circumstanţele de măsurare corespund unor faze de expunere tipice. să participe la acest obiectiv. factorii de mediu şi caracteristicile aparaturii de măsurare. toate acestea fiind în responsabilitatea angajatorului. Reglementările actuale prevăd criterii precise pentru măsurarea nivelurilor de zgomot la locul de muncă. Metodele şi aparatura utilizate trebuie să fie adaptate condiţiilor preponderente în special în ceea ce priveşte caracteristicile zgomotului care trebuie măsurat. Descrierea circumstanţelor expunerii la zgomot este indispensabilă pentru evitarea erorilor care provin de la o măsurare nereprezentativă a acestei expuneri. tehnologiile. Orice eşantionare trebuie să fie reprezentativă pentru expunerea personală zilnică la zgomot a unui lucrător. De aceea pentru ca măsurarea să fie reprezentativă trebuie facuta o analiza a muncii reale a lucratorilor. un program de combatere a zgomotului necesită mijloace. Măsurarea trebuie „să reprezinte fidel” expunerea la zgomot suportată de muncitor. trebuie să ia in considerare acest risc chiar dacă valorile limită de expunere nu sunt depăşite. Zgomotul perceput de angajatori depinde de circumstanţele expunerii la zgomotul emis de echipamentele precum şi de natura activităţii. 250 . fără discuţie. Dacă întreprinderile nu au mijloacele şi/sau competenţele pentru a efectua aceste determinări. Pentru a fi eficient. Combaterea zgomotului în mediul profesional este. ele trebuie să apeleze la organisme specializate în acustică industrială. pentru succesul deplin al acţiunii. Noile reglementări determină însă şi pe constructorii de echipamente tehnice. locurile de muncă. o acţiune de combatere a zgomotului în mediul de muncă are puţine şanse de izbândă. în responsabilitatea angajatorului care.

Dozimetrul urmează. persoana în toate deplasările sale. există adesea diferenţe notabile. să se pună în practică o strategie de determinări care să corespundă situaţiilor reale.Te şi Lpvârf şi calculează LEP. Aparatul este pus într-un buzunar şi microfonul fixat cât mai aproape de ureche. Pentru a păstra rezultate satisfăcătoare şi a micşora eforturile şi efectele negative asupra lui însuşi. supus unor evenimente exterioare care fluctuează (zgomote provocate de colegii şi maşinile din apropiere. presupune deci identificarea modurilor de operare. compensarea evenimentelor neprevăzute dar sunt. omul este. a deplasărilor care conduc la luarea de informaţii şi de decizii. Preţul lor le 251 . natura producţiei. De asemenea. de exemplu pe durata zilei de muncă. ajutor în caz de dificultăţi pasagere dat unui coleg învecinat. Dotate cu o autonomie mai mare de 8 ore. Munca reală.z (expunerea personală zilnică). organizarea muncii). de asemenea. o sursă a riscurilor cu atât mai greu de redus cu cât nu sunt înregistrate. Durata de măsurare T este aleasă de persoana care efectuează măsurarea. angajatul îşi adaptează activitatea reală şi elaborează alte moduri de operare. va fi posibil. şi. Pentru efectuarea măsurărilor sunt de preferat aparatele cu memorie. Aceste aparate sunt autonome şi dotate cu memorie. Datorită acestei analize. Ele prezintă avantajul de a fi purtate de persoana a cărei expunere la zgomot vrem să o cunoaştem. În îndeplinirea muncii. într-adevăr. alte situaţii scapă din descrierea teoretică a sarcinii: recuperarea unor întârzieri. Sonometrele integratoare sunt standardizate şi precise. Dozimetrele sunt standardizate şi performante. Aparatele cel mai bine adaptate la măsurarea expunerii la zgomot sunt sonometrele integratoare şi dozimetrele. în toate fazele activităţii sale profesionale. Aceste aspecte au consecinţe atât pozitive cât şi negative pentru întreprindere: ele permit reducerea fluctuaţiilor de producţie datorate oboselii de exemplu. pe de altă parte. deci. pe de o parte. Aceste aparate măsoară LAech. de exemplu pe casca echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului.Între descrierea oficială a sarcinii şi modurile operatorii puse în practică cu adevărat de către angajaţi. a condiţiilor de realizare a sarcinilor. să se repereze elementele pozitive ce trebuie păstrate precum şi cele negative ce trebuie corectate. ele permit situarea în timpul de lucru a fazelor care expun la nivelurile de zgomot cele mai ridicate. ceea ce permite stocarea seriei cronologice a valorilor măsurate pe o durată dată. 2.

trebuie să se asigure examinarea stării auzului angajaţilor la angajare şi periodic (cel puţin odată pe an) de către un medic sau de altă persoană 252 .Te. LEP. Nivelul LEP. Când măsurarea este efectuată de o altă persoană. Metodele şi aparatura trebuie să facă posibilă determinarea parametrilor definiţi în NGPM (expunerea personală zilnică a unui lucrător. Singurul dezavantaj constă în faptul că ele nu permit controlul decât a unei singure persoane o dată.LAech. are o poziţie.z se calculează cu ajutorul nivelului acustic echivalent continuu pe timpul de lucru zilnic .Te . media săptămânală a valorilor zilnice. să întocmească şi să pună în practică un program de măsuri de natură tehnică sau organizatorică a muncii menite să reducă expunerea la zgomot. În cazul unei variaţii a zgomotului de la o zi la alta este utilă calcularea mediei săptămânale a valorilor zilnice LEP. acţionând continuu pe toată durata zilei de muncă. al unui zgomot constant şi care. în tot timpul măsurării. Dacă.face accesibile. măsurarea se face în lipsa angajatului. aceasta trebuie să menţină microfonul.z .z. angajatorul este obligat să identifice cauzele nivelului ridicat. LEP. La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot a angajaţilor nu poate fi redusă sub valoarea de 87 dB(A). are un efect auditiv similar cu efectul zgomotului variabil măsurat real la locul de muncă.20 m sau de 1. LEP. Este esenţial ca zgomotul captat de microfon să ofere informaţii corecte despre zgomotul perceput de urechile angajatului.z. Nivelul de expunere personală zilnică la zgomot.70 m. microfonul trebuie să fie amplasat în apropierea uneia din urechile sale. la mai puţin de 40 cm de urechea angajatului pe care-l controlează. să prevadă supravegherea medicală a angajatilor şi să-i informeze despre nivelul ridicat şi măsurile luate.) şi compararea acestora cu valorile admise. Când angajatul controlat poartă el însuşi microfonul şi aparatul de măsură. aşezat sau în picioare. din anumite motive. microfonul se plasează exact la locul de muncă la o înălţime de la sol de 1.s etc. nivelul acustic echivalent continuu pe timpul de lucru zilnic LAech. în dB(A). după cum angajatul în mod normal. este nivelul de zgomot care face ca un salariat să primească timp de 8 ore aceeaşi energie sonoră – deci să fie expus aceluiaşi risc – ca cea pe care o primeşte efectiv la locul său de muncă în timpul duratei reale zilnice de expunere care poate fi diferită de 8 ore. Dacă măsurările expunerii la zgomot a angajaţilor au scos în evidenţă niveluri de expunere peste 87 dB(A) sau când valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa. Acesta reprezintă nivelul acustic.

Acest examen audiometric prealabil este indispensabil pentru a furniza referinţe atunci când se va face urmărirea ulterioara a nivelului de audiţie şi pentru a aprecia amploarea unei eventuale diminuări a capacităţilor auditive.calificată sub responsabilitatea unui medic. Peste niveluri de zgomot de 80 dB(A). Medicul de medicina muncii trebuie să procedeze la un control audiometric pentru a depista eventualele afecţiuni ale urechii înainte de expunerea la zgomotele profesionale. Scopul verificării trebuie să fie diagnosticarea deteriorării auzului din cauza zgomotului şi conservarea auzului. angajatorul este obligat să pună la dispoziţie angajaţilor echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului şi să-i informeze asupra riscurilor pentru auzul lor. trebuie să fie marcate cu semne care să arate că purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului este obligatorie. Înaintea repartizării la un loc de muncă care presupune expunere la zgomot: • Se va verifica dacă muncitorul nu prezintă contraindicaţii Medicul de medicina muncii trebuie să procedeze la un examen medical prealabil în momentul repartizării la un loc de muncă cu expunere la zgomot. trebuie să se asigure examinarea stării auzului angajaţilor la angajare şi periodic (cel puţin odată pe an) de către un medic sau de altă persoană calificată sub responsabilitatea unui medic. Locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 87 dB(A) sau unde valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate depăşeşte 200 Pa. • Se va controla auzul salariaţilor periodic La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot a angajaţilor nu poate fi redusă sub valoarea de 85 dB(A). La locurile de muncă unde nivelurile de zgomot ating sau depăsesc 105 dB(A) se va instala panoul de interzicere. 253 . Scopul verificării trebuie să fie diagnosticarea deteriorării auzului din cauza zgomotului şi conservarea auzului. • Se vor depista afecţiunile anterioare ale urechii Medicul de medicina muncii trebuie să procedeze la un control audiometric pentru a depista eventualele afecţiuni ale urechii înainte de expunerea la zgomotele profesionale. Acest examen audiometric prealabil este indispensabil pentru a furniza referinţe atunci când se va face urmărirea ulterioară a nivelului de audiţie şi pentru a aprecia amploarea unei eventuale diminuări a capacităţilor auditive.

3 . monitorizate de inspectorii de muncă în perioada 2001-2205. Rezultatele examinărilor auzului trebuie păstrate şi angajaţii respectivi trebuie să aibă acces la acestea. 120 100 80 1 60 40 20 0 2 3 4 2001 2004 2005 Grafic 1: SC ASTRA VAGOANE ARAD SA: determinare nivel zgomot industrial 1 :atelier sculărie – polizare 2: secţia forjă – ciocan matriţor 3: secţia HUT – mijloc hală 4: hală pregătire ansambluri – polizare 254 .Angajatorul are obligaţia să asigure păstrarea datelor referitoare la zgomot şi la starea auzului angajaţilor pentru urmărirea evoluţiei expunerii la zgomot. Nivele de zgomot la unele societăţi comerciale care au primit Aviz pentru condiţii deosebite – noxa fiind zgomotul În continuare sunt prezentate datele comparative privind măsurătorile de zgomot la câteva societăţi comerciale din judeţul Arad.

120 100 80 60 40 20 0 2001 2004 2005 1 2 3 Grafic 2: SC IMAR SA: determinare nivel zgomot industrial 1: atelier prelucrări mecanice – maşină de rindeluit 2: atelier şlefuit mecanic – maşina de copiat 3: atelier prelucrări mecanice – maşină de frezat 120 100 80 60 40 20 0 2001 2004 2005 1 2 3 4 Grafic 3: SC CET ARAD SA: determinare nivel zgomot industrial 1 : turbina de 50 MW 2: cazan aburi 20t/h 3: staţia compresoare 4: secţia combustibil .cabină buldozer 255 .

nu a fost dotat cu aparatura corespunzătoare. stabilindu-se curba de zgomot Cz în benzile de octavă de 125. cu filtru de octavă tip 1613. SC IMAR SA.nu se observă determinări spectaculose privind nivelul de zgomot pe parcursul celor cinci ani de observaţii. La sfârşitul anului 2003 s-a achiziţionat un sonometru integrator tip Quest 1900 iar până în anul 2001 măsurătorile au fost efectuate cu un sonometru BRŰEL & KJOER tip 2203. după intrarea în vigoare a noilor NGPM nivelul de zgomot este caracterizat prin nivelul expunerii zilnice la zgomot/salariat. Astfel la graficele 1-3 (SC Astra Vag. 4000.în anii 2002 şi 2003 nu există date comparative întrucât DSP Arad (organism care a efectuat aceste măsurători).105 100 95 90 85 80 2001 2005 1 2 3 4 Grafic 4: FILARMONICA DE STAT ARAD 1: formaţia corală 2: solist vocal – studiu individual 3: orchestră simfonică 4: violoncel . 2000. o posibilă explicaţie a acestui fapt este că echipamentele tehnice au rămas aceleaşi: . 256 . Arad SA. SC CET ARAD SA): . .dacă în 2001 nivelul de zgomot a fost caracterizat prin NAECS (nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru). 8000 Hz. Menţionăm că nivelul de zgomot global pentru industrie până în 2002 a fost de 90 dB. studiu individual Graficele mai sus prezentate comportă câteva observaţii: A. 500. 1000. 250.

4. care necesitau o supraveghere permanentă cu altele care lucrează în regim automat. Se realizează prin: . care prezintă măsurătorile de zgomot la Filarmonica de Stat Arad. a fost atât reducerea nivelului de zgomot cât şi a numărului de lucrători expuşi la această noxă. B.). să eliminăm de exemplu sursa generatoare de noxă. se constată că nivelele de zgomot sunt aproape aceleaşi. în colaborare cu sociaetăţile monitorizate.tehnici fonoabsorbante 257 . în comparaţie cu zgomotul produs de echipamente tehnice într-o hală sau o secţie de producţie. respectându-se întocmai recomandările medicilor specialişti. Este adevărat şi faptul că ăn cele 4 ore de lucru în ansamblu (cor şi orchestră) sau cele 4 ore de studiu individual există mai multe pauze fără expunere la nivelele mărite de zgomot. Acţiuni asupra propagării undelor acustice: Absorbţia zgomotelor produse în incinta în care se lucrează (atelier. respectiv prin redistribuirea lucrătorilor în alte locuri de muncă s-a reuşit la SC ASTRA VAGOANE ARAD SA. la SC IMAR SA s-au înlocuit compresoarele tip URSS. . Ca situaţie interesantă în acest caz se pune întrebarea ce mijloace de protecţie individuală sau colectivă se pot lua ??? Singurul aspect care poate fi urmărit îndeaproape este frecvenţa controlul medical periodic.metodele specifice pentru contracararea efectelor zgomotului în situaţiile mai sus prezentate rămânând cele de utilizare a EIP. CONCLUZII O preocupare constantă a inspectorilor de muncă de la ITM Arad. Deasemenea prin reorganizare internă a societăţilor. reducerea cu cca. 50% a numărului de personal expuşi.expunerea personală zilnică la zgomot nu ia în considerare EIP împotriva zgomotului. 4. la anumite locuri de muncă. în baza relaţiilor de colaborare pe care le avem cu acestea. etc. hală. Am reuşit. SOLUŢII POSIBILE DE COMBATERE A ZGOMOTULUI • • • Reducerea zgomotului la sursă.1. în anii 2001 şi 2005. La graficul 4..

. nivelul de zgomot la urechea angajatului este sub 80 dB(A).I.îndepartarea angajaţilor de echipamentele tehnice zgomotoase.organizarea muncii.carcasarea sursei de zgomot. angajaţilor potrivit criteriilor stabilite în Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie. trebuie puse la dispoziţia sa echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului. obligatoriu şi gratuit. . adică prin acoperirea acestora cu materiale fonoabsorbante cum ar fi : materiale poroase ( spume poliuretanice cu pori deschişi minerale expandate rigide cum este spuma de argilă) .P.dispunerea între sursa de zgomot şi angajaţi a unor ecrane acustice. împotriva zgomotului trebuie să fie adaptate pentru fiecare persoană şi pentru condiţiile sale de muncă.limitarea duratei de expunere a angajaţilor la zgomot.tratamente fonoabsorbante ale pereţilor despărţitori. elaborat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (Legea protecţiei muncii 90/1996 republicată). . Ele sunt considerate potrivite şi adecvate dacă atunci când sunt purtate corect. Angajatorul trebuie să asigure un număr suficient de echipamente individuale de protectie împotriva zgomotului. pentru ca acesta să fie purtat. Se pot adopta urmatoarele soluţii : . Echipamentul individual de protecţie se acordă. .materiale fibroase ( vata de sticlă) . luând în considerare securitatea şi sănătatea sa.. E.protejarea angajaţilor prin izolare în cabine sau boxe fonoizolante. . Atunci când expunerea personală zilnică la zgomot suferită de un angajat depăşeşte nivelul de 80 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa.asigurarea izolaţiei acustice a incintei care se realizează prin interpunerea unui obstacol în propagarea zgomotelor. materiale cu celule închise (polistiren expandat). Protecţia individuală nu este decât un paleativ ce trebuie prevăzut atunci când celelalte mijloace nu pot fi aplicate sau aplicarea lor nu reduce suficient zgomotul. . Atunci când se acordă echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului. utilizatorii trebuie să fie informaţi că reducerea zgomotului printr- 258 .

fabricantul aplică pe material marcajul de conformitate CS.un mijloc colectiv nu este realizabilă sau că recurgerea la această protecţie nu este decât temporară sau limitată la operaţiuni ocazionale. Echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului trebuie supuse unui „examen CS de tip” de către laboratoare agreate care să permită verificarea conformităţii lor cu cerinţele esenţiale ale Normelor metodologice privind certificarea calităţii de protecţie a prototipurilor sortimentelor de echipament individual de protecţie şi de lucru şi avizarea introducerii lor în fabricaţie. Acolo unde expunerea personală zilnică la zgomot a angajatului depăşeşte 87 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa. O dată ce este stabilită conformitatea. Măsurarea performanţelor acustice ale echipamentelor individuale de protecţie împotriva zgomotului permite calculul atenuării acustice care este egală cu diferenţa dintre nivelul acustic perceput fără echipament 259 . utilizarea. acestea obligă fabricanţii să furnizeze utilizatorilor unele informaţii referitoare la performanţele echipamentului. stabilesc cerinţele în privinţa dimensionării echipamentelor individuale de protecţie.P).I. valori minimale de atenuare acustică. a rezistentei mecanice şi termice etc. limitele şi întreţinerea sa. Criteriile de alegere ale EIP 1. purtarea echipamentelor individuale de protecţie împotriva zgomotului este obligatorie Tipul de echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului trebuie ales în funcţie de activitate şi de mediul de muncă. Există metode standardizate (seria de standarde SR EN ISO 4869) pentru măsurarea performanţelor echipamentelor individuale de protecţie (E. standardele SR EN 352-1 şi SR EN 352-2. Pentru a facilita acest examen. pentru a aduce o protecţie acustică satisfăcătoare şi un disconfort minim. Să atenueze eficient nivelul de zgomot. În sfârşit. 2. Să fie conforme cu standardele SR EN 352-1:1998 şi SR EN 352-2: 1998. Ele stabilesc de asemenea.

În timpul utilizării. niciodată acelaşi echipament individual de protecţie împotriva zgomotului nu poate fi utilizat de mai multe persoane. face să dispară protecţia pe care acest echipament o asigură. etui-uri sau cutiuţe pentru antifoane). După spălare sau curăţare. Angajaţii trebuie să fie învăţaţi să utilizeze corect echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului. de preferinţă de către personalul medical. Echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului. Orice iritaţie a pielii sau a canalului auditiv în timpul sau după utilizare trebuie să fie semnalată serviciului medical. 3. asupra utilizării corecte a echipamentului individual de protecţie şi a întreţinerii sale.individual de protecţie şi nivelul acustic perceput de ureche în spatele echipamentului individual de protecţie purtat corect. înainte. sa fie curăţată în condiţii igienice. Aceasta nu se poate face decât. pe un ansamblu de echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului de acelaşi tip. fără cască sau antifoane interne. O cască purtată deja şi care va fi încredinţată unei alte persoane trebuie. pe un grup de subiecţi. Standardul SR EN 458 precizează că utilizatorul trebuie să fie informat. Înlăturarea echipamentelor individuale de protecţie. De exemplu. Echipamentele individuale de protecţie trebuie să fie 260 . 15 minute pe zi. nivelul de expunere de 87 dB(A) va fi depăşit pentru orice angajat care rămâne. Acestea din urmă sunt strict personale. Să nu constituie o sursă de disconfort. Echipamentul individual de protecţie împotriva zgomotului trebuie să fie pus cu mâinile curate. echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului trebuie să fie uscate şi apoi aranjate într-un spaţiu curat înainte de o nouă utilizare. chiar şi pentru scurtă durată. în apropierea unui echipament tehnic al cărui nivel de zgomot este de 110 dB(A). în special cele mai simple şi mai economice. nu sunt eficiente decât dacă sunt purtate corect. în majoritatea timpului de expunere la zgomot. mai ales în cazul antifoanelor interne. Evaluarea confortului este complexă şi subiectivă. Întreţinerea echipamentelor individuale de protecţie (cu excepţia antifoanelor interne de unică folosinţă) trebuie să fie efectuată conform instrucţiunilor furnizate de fabricant în conformitate cu standardul SR EN 352-1 şi SR EN 352-2. în manieră comparativă. echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului trebuie să fie depozitate în condiţii de curăţenie (saci sau lădiţe pentru căşti.

3.Normele Generale de Protecţie a Muncii (N. 2004 şi 2005. 4. numită „directiva zgomot”.Hotărârea de Guvern nr. în anii 2001. FILARMONICA DE STAT ARAD. SC IMAR SA.Directiva 86/188/CEE din 12 mai 1986.M). ediţia revizuită.G. 2.Directiva 89/686/CEE din 21 decembrie 1989 apropie legislaţiile Statelor membre privind echipamentele de protecţie individuală. se referă la securitatea maşinilor şi specifică cerinţele ce trebuie respectate mai ales în privinţa zgomotului emis. 261/2001 cu modificările şi completările ulterioare privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite.Directiva 89/392/CEE din 14 iunie 1989.schimbate atunci când au atins limita de utilizare sau când sunt deteriorate. 6. 2002 5. 261 . se referă la protecţia muncitorilor împotriva riscurilor datorate expunerii la zgomot. BIBLIOGRAFIE: 1.P. SC CET ARAD SA. Buletine de determinări de zgomot efectuate de DSP Arad şi ITM Arad la SC ASTRA VAGOANE ARAD SA. numită „directiva maşini”.

Termoserv Deva SA.ZGOMOTUL RĂMÂNE O PROBLEMĂ LA TERMOCENTRALA MINTIA Ing. Prezentarea Centralei Termoelectrice Mintia .Deva reprezintă pentru încă mult timp cea de-a treia mare unitate producatoare de energie electrică din România. Electrocentrale Deva SA and other 858 assured the maitenance of the equipaments by S. Cuvinte cheie : risc la zgomot. On the tehnological line showed in fig. hipoacuzie I.C.Deva Centrala Termoelectrica Mintia . where are working a total number of 314 employies from both companies. Here it works 1036 employies in S. Ioan MIHEŢ THE NOISE REMAINS A PROBLEM FOR THERMOELECTRICAL PLANT MINTIA CTE Mintia is one of the bigest producer of the electrical energy from Romania wich have 1. All those peoples are working in special aproved condition and all have easy hearing problems. EIP. 2 and 3 are releved 5 zones where critical level of noise is 87 dB. The senior managers of the both companie have decided to give to all these workers IPE and informing workers about noise problems and risks. Termocentrala 262 . Prin mărimea puterii instalate si a gradului ridicat de disponibilitate. over the superior limit of admitance.C. siguranţă si continuitate în funcţionare.260 MW installed power formed by 6 energetic groups.

A. Din anul 1984. fiind a treia mare unitate producătoare de energie electrică din România.000 apartamente din municipiul Deva. . în 6 grupuri energetice (identice) de condensatie de 210 MW fiecare. este situata în sud-estul Transilvaniei.E.T. . Termoserv Deva S. Are o putere instalată de 1. 6. . II.grupul energetic nr.A. la 7 km distanţa de municipiul Deva. 25. 1). Centrala Termoelectrică Mintia . care are un număr de 858 angajaţi şi al cărei obiect de activitate este proiectare. În toată perioada parcursă de la punerea în funcţiune.260 MW. execuţie produse.1977 . având o capacitate de livrare instalată din prizele nereglabile ale turbinelor de 300 Gcal/h (6 X 50 Gcal/h).C. . Principalele firme care îşi desfăşoară activitatea pe platforma termocentralei Mintia sunt: 1. Termocentrala Mintia a produs (9 – 10)% din energia electrică a ţării şi (18 – 22)% din energia electrică produsă de termocentrale ce folosesc ca materie primă cărbunele.Transportare cărbune la concasoare pentru a fi măcinat în sort mediu . 5. care are un număr de 1036 angajaţi şi al cărei obiect de activitate este producerea energiei electrice. pe malul râului Mureş.Transportare cărbune la bunkerii de moară şi deversare în incinta morilor unde este măcinat până la sort fin. 2 şi are următoarele etape : . (fig. Centrala a fost pusă în funcţiune în 3 etape: . 263 . întreţinere şi reparaţii la agregate şi instalaţii energetice.. Electrocentrale Deva S.. Mintia). S. 2.Deva (C.Mintia reprezintă o sursă de energie electrică de bază a Sistemului Energetic Naţional.1980 . 1 – 4. MPE şi MPD şi deversate pe benzile transportoare.Preluare cărbune din depozitele de cărbune cu maşinile de preluat cărbune tip LWK 251.grupul energetic nr. S.C.1969 – 1971 – grupurile energetice nr. Fluxul Tehnologic Fluxul tehnologic este prezentat schematic în fig. termocentrala livrează şi căldură (agent termic) pentru cca.

Aburul produs de cazan ajunge la turbină unde pune în mişcare rotorul turbinei . . .Transportare sort fin în cazan.N.Mişcarea de rotaţie a turbinei indusă la generator generează curentul electric care este furnizat SEN. 264 . SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE LA TERMOCENTRALA MINTIA DEPOZITE COMBUSTIBIL BENZI CĂRBUNE CONCASOARE BUNKERE MOARĂ MORI CAZANE TURBINE GENERATOARE S.. unde este ars transformându-se în abur .E.

265 . în timpul sarcinii angajatei. Pierderea auzului poate nu numai opri o persoană să lucreze la întreaga sa capacitate.vătămarea urechii în timpul expunerii la substanţe periculoase (ototoxice) . Termoserv Deva S. şi un număr de 102 persoane la S. În urma controalelor medicale periodice s-au constatat efectele zgomotului asupra organismului uman manifestate prin afecţiuni uşoare de hipoacuzie. în momentul actual. În urma acestor măsurători au fost încadraţi în condiţii deosebite de muncă un număr de 212 persoane la S.C. Zgomotul legat de muncă constituie în Europa o preocupare în creştere întrucât afectează în mod direct milioane de lucrători nu numai din industria grea dar. de asemenea. divertisment. 3.vătămarea fătului. dintr-o mulţime de sectoare de activitate cum sunt serviciile. ea poate să distrugă viaţa socială a persoanei. .A. În urma determinărilor de zgomot făcute s-a constatat depăşirea valorii de 87 dB(A) în 29 puncte de lucru aferente celor 4 locuri de muncă. Pierderea auzului indusă de zgomot este recunoscută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind cea mai comună şi ireversibilă boală industrială. fără agravarea celor existente. Pe platforma Mintia au fost identificate 5 locuri de muncă unde s-a depăşit limita maximă admisă de zgomot de 87 dB(A). izoland-o de comunitate. . zonele figurate cu roşu. fig. Cu ocazia informărilor prezentate de medicul de întreprindere în şedinţele de CSSM.creşterea riscului de accidentare la locul de muncă . O treime a angajaţilor din Europa sunt expusi la niveluri ridicate de zgomot pe durata a peste un sfert din programul lor de lucru.III. Electrocentrale Deva S. Zgomotul Zgomotul este un factor de risc serios dar deseori neglijat. care vă poate costa mai mult decât pierderea auzului.stresul legat de muncă . educaţie.A. cel puţin jumatate din programul lor de lucru. . s-a constatat că se reuşeşte menţinerea sub control în aceloraşi limite ale afecţiunilor de hipoacuzie datorate zgomotului.C. O expunere prelungită la zgomot puternic poate conduce la deficiente de auz dar zgomotul poate fi de asemenea sursa sau un factor care contribuie la : . iar circa 40 milioane de lucrători (echivalentul întregii populaţii a Spaniei) sunt nevoiţi să ridice tonul peste nivelul normal de conversaţie pentru a se face auziţi.

A. 2. În 2001. 608 din NGPM/2002. 605 din NGPM/2002 s-a făcut marcajul cu panouri care obligă personalul muncitor să poarte EIP împotriva zgomotului. iar pentru celelalte categorii de personal antifoane interne. personalului expus la zgomot i se prelucrează conform tematicilor de instruire informaţii referitoare la zgomot. 4. Acest program este în derulare. La toate locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB(A) conform prevederilor art. Conform prevederilor art. în următoarea perioadă se va studia de către S. eficienţa unor ecrane fonoizolante. când s-a facut încadrarea personalului în condiţii deosebite datorită zgomotului. 604 din NGPM/2002. Ca soluţii propuse pentru diminuarea nivelului de zgomot din instalaţii sub LMA. Termoserv Deva S. Chiar dacă s-a retehnologizat unitatea nr. 5. toţi angajaţii care îşi desfăşoară activitatea acolo şi beneficiază de condiţii deosebite au fost dotaţi cu echipamente individuale de protecţie (EIP) compuse din antifoane externe.C. Până în prezent s-au montat 9 cabine fonoizolante. 266 . Cu ocazia instructajului introductiv-general şi a celor periodice. urmând ca până la termenul asumat pentru Decembrie 2006 să se monteze încă 6 cabine fonoizolante. s-a întocmit un program de reducere a zgomotului sub limita maximă admisă. în momentul actual zgomotul nu se poate suprima la sursă şi nici nu poate fi redus sub limita maximă admisă. în baza prevederilor art. 3.Prezenţa factorului de risc reprezentat de zgomot a impus luarea următoarele măsuri la cele 2 unităţi: 1. 3. la toate locurile de muncă cu nivele de zgomot de peste 80 dB(A). Personalul de specialitate din cadrul celor 2 unităţi este preocupat de implementarea completărilor aduse la legislaţia naţională de „DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI 2003/10/CE din 6 februarie 2003 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţi fizici (zgomot)”. care vor fi testate experimental de o echipă care va efectua lucrări în zonele cu nivel de zgomot peste limita de 87 dB(A).

Ed. Ed. Medicală Bucureşti 1997 (3) Năpar Gr. . coordonator.. Medicală Bucureşti 1975 (2) Niculescu T. Medicina muncii. Inspecţia Muncii. Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor de expunere la zgomot.. Bucureşti 2002 267 . Medicina muncii.BIBLIOGRAFIE (1) Manu P.

discontinue. respectiv riscul de pierdere a auzului. Zgomotul constituie un factor important de suprasolicitare în mediul de muncă. Zgomotul cauzează o scădere a eficienţei în cazul activităţilor care impun o atenţie continuă şi sporită. ele sunt percepute deseori ca deranjante. dacă se percep sunete neobişnuite. the National Hardcoal Company SA has realised that is actually facing special problems regarding the noise.CONCEPEREA UNUI SISTEM PERFORMANT DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU LUCRĂTORII EXPUŞI LA ZGOMOT DIN CADRUL CNH SA PETROŞANI Ileana BODEA. This fact has leaded to the development of a efficient work safety and health system for the workers that are subject to noise. Influenţa zgomotului asupra eficienţei în muncă variază foarte mult în funcţie de sarcinile de 268 . Expunerea la un nivel ridicat de zgomot se regăseşte într-un număr mare de situaţii de muncă şi din această cauză numeroşi muncitori sunt expuşi la un risc potenţial pentru sănătatea şi securitatea lor. Pe lângă faptul că zgomotele pot cauza leziuni ale aparatului auditiv. sau neaşteptate. precum şi sunete de înaltă frecvenţă. Liviu BĂCĂIAN DEVELOPMENT OF A EFFICIENT WORK SAFETY AND HEALTH SYSTEM FOR THE WORKERS THAT ARE SUBJECT TO NOISE WITHIN THE NATIONAL HARDCOAL COMPANY SA PETROSANI On the occasion of classifying the existing working places into the special conditions group. putând împiedica sau îngreuna comunicarea şi concentrarea la locurile de muncă.

Tulburările cele mai puternice cauzate de zgomot apar în cazul activităţilor care impun o atenţie şi o concentrare intense. Surditatea profesională este consecinţa unei expuneri prelungite la niveluri de zgomot ridicate. subiectul nu-şi dă seama de nimic. boli cardiace. Pierderea 269 . Este suficientă o expunere de câteva ore la un zgomot intens pentru ca această oboseală să se instaleze provocând o scădere temporară a acuităţii auditive. Atâta vreme cât pierderea auditivă rămâne temporară. Organismul intrepretează prezenţa zgomotului ca semnalul unui pericol care generează stare de nelinişte şi stres. prin ceea ce se numeşte oboseala auditivă. Unele profesii prezintă un risc de surditate important pentru cei care le practică. dacă expunerea se prelungeşte sau dacă zgomotul este mai intens. Surditatea profesională evoluează lent şi insidios. Aceste dereglări ale echilibrului organismului pot contribui. digestia este încetinită. Într-o primă etapă. Puţin câte puţin. în general. Funcţia auditivă normală este recuperată. Dar. reversibilă. presiunea sanguină este prea crescută. după o perioadă care variază între 12 şi 36 ore. în această zonă auzul este cel mai sensibil şi cel mai fragil. care apare după un anumit timp petrecut de angajat într-o ambianţă zgomotoasă şi care se manifestă prin senzaţie de urechi astupate (sunetele receptate sunt atenuate şi propria voce pare îndepărtată). Inima bate puţin mai repede. cardio-vascular şi digestiv. aceste stări provoacă dezechilibre. angajaţii pe şantierele navale etc. vorbim de oboseala auditivă. Pe termen lung. la probleme mai grave: apariţia şi evoluţia hipertensiunii arteriale. deranjamente ale digestiei. făcându-l mai vulnerabil la infecţii de orice fel. mecanicii de întreţinere din industra aeronautică. după câţiva ani. obişnuinţa cu perturbările provocate de zgomot şi motivaţia în muncă. în funcţie de individ şi de mărimea expunerii. minerii. se transformă în pierdere auditivă permanentă care poate evolua până la surditate. ulcere stomacale. Numai zona frecvenţelor centrate pe 4000 Hz este atinsă. Dacă efectele pe termen lung asupra sănătăţii sunt încă prost cuantificate. această oboseală. Este prima fază de afectare a auzului. Problemele încep.lucru. pierderea auditivă nu va mai fi recuperată în totalitate. de exemplu : cazangii. Acest stres este de asemenea cauza unor dificultăţi şi perturbaţii ale somnului şi provoacă o reducere a activităţii imunologice a organismului. Într-adevăr. se ştie totuşi că zgomotul este cauza oboselii şi că el acţionează asupra sistemului nervos.

Audiograma arată că frecvenţele apropiate de 2000 Hz şi 4000 Hz sunt alterate. Subiectul cere să i se repete. atelierele de tâmplărie. mai ales dacă sunt ascuţite. Când devii „tare de urechi”. mai ales când vorbesc mai multe persoane. transportoarele cu bandă. 40 dB(A) . şi din această cauză. Nici o intervenţie chirurgicală nu poate remedia nimic în acest caz.atinge 30-40 decibeli: frecvenţele adiacente sunt puţin afectate. de asemenea. Protezele auditive nu pot decât parţial să acopere aceste deficienţe şi rezultatele unei aparaturi sunt aleatorii şi întotdeauna imperfecte. Pierderea de audibilitate atinge 100 respectiv 110 dB(A) la frecvenţa de 4000 Hz. Pentru prevenirea zgomotului perturbator la locurile de muncă se impune luarea tuturor măsurilor tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii. astfel încât să fie asigurat un nivel al zgomotului care să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor. separaţiile. Şi la nivelul Companiei Naţionale a Huilei SA Petroşani zgomotul perturbator în anul 2002 a fost prezent la un număr de 213 locuri de muncă. casele maşinilor de extracţie. Principalele locuri de muncă de la suprafaţă cu un nivel ridicat al zgomotului sunt : staţiile de compresoare. cum ar fi şuieraturi şi senzaţia de urechi astupate. Frecvenţele adiacente sunt atinse. începe să sufere o jenă sensibilă în viaţa sa socială şi profesională. El nu mai înţelege distinct ceea ce se spune. bruscă variaţie de presiune etc. Zgomotul agresionează specific analizatorul auditiv care apare de obicei după o durată de expunere în medie de 10 – 15 ani cu variaţii individuale apărând hipoacuzii de percepţie şi surditate profesională.) şi celei provocate de un traumatism violent (explozie. Contrar surdităţii de transmisie (malformaţii etc. La cea de-a treia fază. mai ales în zona conversaţională între frecvenţele 500-2000 Hz. Pierderea creşte până la 60 sau 70 dB(A). Aceste locuri de muncă cu un nivel ridicat al zgomotului se regăsesc atât la suprafaţa unităţilor miniere şi a preparaţiilor cât şi în subteran.1000 Hz. Pot să apară tulburări uşoare. surditatea este deja bine fixată. Pierderea este importantă în zona conversaţională: de exemplu 70 dB(A) . Ea se şi lărgeşte: frecvenţele acute ale conversaţiei sunt atinse. staţiile de ventilatoare. din plin: se constată o pierdere sensibilă a audierii vocii. nu mai aude anumite sunete. centralele telefonice.) care afectează urechea mijlocie. printre bolile profesionale constatate la salariaţi remarcându-se şi surditatea şi hipoacuzia. surditatea este profundă. atelierele de confecţii 270 .500Hz. surditatea de percepţie este datorată unei distrugeri iremediabile şi definitive a celulelor ciliate ale urechii interne.

perforatoarele şi instalaţiile de perforare.54% din total. 5.1. 2. concasoarele. 8. respectiv 45. Exploatarea Minieră Lonea Exploatarea Minieră Petrila Exploatarea Minieră Livezeni Exploatarea Minieră Aninoasa Exploatarea Minieră Vulcan Exploatarea Minieră Paroşeni Exploatarea Minieră Lupeni Exploatarea Minieră Uricani Exploatarea Minieră Ţebea Staţia Centrală de Salvare Minieră Exploatarea de Preparare a Cărbunelui Valea Jiului Total Compania Naţională a Huilei SA Petroşani După cum se observă din tabelul nr. 11. În subteran principalele surse generatoare de zgomot sunt: transportoarele cu bandă. Valoarea maximă a zgomotului măsurată la locurile de muncă din cadrul Companiei Naţionale a Huilei Petroşani a fost înregistrată la Atelierul de reparaţii unelte pneumatice de la EM Petrila. crt Denumirea subunităţii Tabel nr.metalice. 6. 12. instalaţiile de aeraj parţial.2 precum şi în figura nr. este prezentat în tabelul nr. culbutoarele. Numărul de locuri de muncă de la subunităţile CNH SA Petroşani cu un nivel al zgomotului peste limitele admise. 7. la nivelul anului 2002. Situaţia hipoacuziilor la nivelul CNH SA Petroşani în perioada 1999 – 2003 este prezentată în tabelul nr. efectuarea lucrărilor de împuşcare în subteran. atelierele de reparaţii unelte pneumatice. 10. 4. silozurile de cărbune. punctele de descărcare din silozuri. instalaţiile de funicular. Nr. 3. 271 .1 Nr locuri de muncă cu un nivel al zgomotului peste limitele admise 15 16 18 2 12 6 30 6 2 9 97 213 1.1. unde a fost înregistrată o valoare de 99 db(A).1 cel mai mare număr de locuri de muncă cu emisii de zgomote peste limitele maxime admise se găseşte la Exploatarea de Preparare a Cărbunelui Valea Jiului. preparaţiile şi carierele. 9.

.3 cazuri la EM Paroşeni.2 2003 2002 5 4 2 3 3 1 18 În anul 2004 în evidenţele CNH SA Petroşani au rămas un număr de 14 cazuri de hipoacuzie repartizate astfel : .3 cazuri la EM Petrila. Repartizarea cazurilor de hipoacuzie în evidenţele CNH SA Petroşani la nivelul anului 2004 este prezentată în figura nr.Unitatea Exploatarea Minieră Lonea Exploatarea Minieră Petrila Exploatarea Minieră Livezeni Exploatarea Minieră Aninoasa Exploatarea Minieră Vulcan Exploatarea Minieră Paroşeni Exploatarea Minieră Lupeni Exploatarea Minieră Bărbăteni Exploatarea Minieră Uricani Exploatarea de Preparare a Cărbunelui Valea Jiului Total Compania Naţională a Huilei SA Petroşani 1999 2000 2001 Tabel nr.1 caz la EPCVJ Petroşani. .5 cazuri la EM Lonea. .1 272 .2 cazuri la EM Vulcan. .

din anul 2002 nu a mai fost înregistrat nici un caz de hipoacuzie sau surditate profesinală la nivelul CNH SA Petroşani. Cu această ocazie CNH SA Petroşani a realizat că se confruntă cu o problemă deosebită. atunci când s-au făcut demersurile necesare încadrării locurilor de muncă în condiţii deosebite în conformitate cu prevederile HG 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite. 3 273 .2.3 şi figura nr. impunându-se stabilirea şi realizarea unor măsuri tehnice şi organizatorice pentru crearea unui climat de securitate şi sănătate. Din tabelele 2 şi 3 şi din figurile 1 şi 3 se observă că toate cazurile de hipoacuzie şi de surditate profesională depistate la nivelul CNH SA Petroşani au fost înregistrate în anul 2002. Situaţia surdităţilor la nivelul CNH SA Petroşani în perioada 1999 – 2003 este prezentată în tabelul nr.1 5 5 4 3 3 2 2 1 1 0 EM LONEA EM PETRILA EM VULCAN EM PAROSENI EPCVJ Toate cazurile de hipoacuzie existente în evidenţele CNH SA Petroşani în anul 2004 sunt cazuri vechi.Figura nr.

În acest sens medicul de medicina muncii de la Staţia Centrală de Salvare Minieră Petroşani a procedat la efectuarea unui examen medical prealabil în momentul repartizării la un loc de muncă cu expunere la zgomot. au fost depistate o serie de boli legate de profesie ( otită. prin Staţia Centrală de Salvare Minieră Petroşani. Acest examen medical a conţinut şi un control audiometric. CNH SA Petroşani urmăreşte în permanenţă influenţa noxelor profesionale asupra lucrătorilor. 274 . În acest sens au fost efectuate controale medicale complete la personalul muncitor care lucra în locuri de muncă cu un nivel ridicat al noxelor profesionale.Unitatea Exploatarea Minieră Lonea Exploatarea Minieră Petrila Exploatarea Minieră Livezeni Exploatarea Minieră Aninoasa Exploatarea Minieră Vulcan Exploatarea Minieră Paroşeni Exploatarea Minieră Lupeni Exploatarea Minieră Bărbăteni Exploatarea Minieră Uricani Exploatarea de Preparare a Cărbunelui Valea Jiului Total Compania Naţională a Huilei SA Petroşani 1999 2000 2001 Tabelul nr. la nivelul CNH SA Petroşani. inclusiv influenţa zgomotului.3 2002 2003 1 1 2 Din anul 2002. etc ). Referitor la zgomot. rezultând că la un număr destul de mare de salariaţi noxa profesională determinată se regăseşte ca efect în starea de sănătate. deşi în perioada 2002 – 2004 nu au fost înregistrate cazuri noi de boli profesionale cauzate de influenţa zgomotului la locurile de muncă. control indispensabil pentru furnizarea de referinţe atunci când se face urmărirea ulterioară a nivelului de audiţie şi pentru a aprecia amploarea unei eventuale diminuări a capacităţilor auditive. boli care au afectat sănătatea lucrătorilor expuşi la un nivel al zgomotului peste limitele maxime admise. Pentru o mai bună prevenire medicală a surdităţii profesionale. a fost demarată o acţiune de depistare preventivă.

numărul locurilor de muncă cu un nivel al zgomotului peste limitele admise scăzând semnificativ. Totodată prin reorganizarea Exploatării de Preparare a Cărbunelui Valea Jiului şi prin desfiinţarea Preparaţiilor Lupeni şi Petrila o mare parte din locurile de muncă cu un nivel al zgomotului peste limitele admise şi încadrate în categoria locurilor de muncă cu condiţii deosebite au fost desfiinţate.4 1. zgomotul la aceste staţii de compresoare scăzând sub limitele maxime admise de normele în vigoare. Compania Naţională a Huilei SA şi unităţile componente au luat o serie de măsuri tehnico – organizatorice pentru a normaliza condiţiile de muncă la locurile de muncă cu un nivel al zgomotului peste limitele admise.2 2 1.2 0 1 2 Exploatarea Miniera Vulcan Total Com pania Naţională a Huilei SA Petroşani Exploatarea Miniera Petrila Unitatea În baza articolului 8 din HG 261/2001. Acest program de înlocuire a vechilor compresoare va continua. s-au retehnologizat toate locurile de muncă de la Preparaţia Coroieşti.8 0. EM Paroşeni. EM Livezeni şi de la EM Lupeni au fost înlocuite vechile compresoare cu compresoare noi de tip ATLAS COPCO.Figura nr. De asemenea prin programul de modernizare a EPCVJ Petroşani ( Programul ITOCHU ).2 1 0.8 1. 275 .4 0. În acest sens la staţiile de compresoare de la EM Lonea.6 0. în viitor urmând să fie montate compresoare noi şi la celelalte unităţi miniere.6 1.

. M. BIBLIOGRAFIE [1] Napar. a echipamentului individual de protecţie în condiţiile în care. Bucureşti. programe ce au conţinut aspecte legate de: . A. V.izolarea locului de muncă de zgomotele exterioare. şef serviciu ITM Hunedoara . ).SSM Petroşani Drd. Liviu Băcăian.. . . Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională în sistemul de muncă. 2002.. Bucureşti. s-a luat măsura reducerii timpului de lucru în zgomot şi purtarea. etc. [3] Pece. CNH SA Petroşani a realizat programele de măsuri pentru reducerea nivelului de zgomot la locurile de muncă. 2002. ş.În perioada 2002 – 2005. carcasarea sursei de zgomot. [4] Ghertek.reducerea zgomotului la sursă. G. Ciriperu. Bucureşti.adoptarea unor soluţii de atenuare a zgomotului. Suport de curs. prin aceasta.a. Brădăţan. Studiu ICSPM Bucureşti. [5] XXX Program de twinning România – Suedia. [2] Darabont. Editor Inspecţia Muncii. . la fluxul de spălare de la Preparaţia Coroieşti.. Mândru. nu se induce un risc suplimentar..ing.modificarea utilajelor şi a tehnologiilor. staţii principale de ventilatoare. M. deşi a scăzut. vol. [6] XXX Norme generale de protecţia muncii. Dăscălescu. Şt.I şi II. este mai mare decât limita maximă admisă. La aceste locuri de muncă se urmăreşte starea de sănătate a salariaţilor. de către salariaţi. Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă. nivelul zgomotului.evitarea vibraţiilor inutile. Starea de sănătate. Ileana Bodea. Editura AGIR.. La alte locuri de muncă ( staţii de compresoare.. Şt. Bucureşti. Pece.. . 2002.. M. Inspecţia Muncii. Drd. Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la zgomot. inspector de muncă ITM Hunedoara – SSM Petroşani 276 . deşi au fost luate măsuri tehnico – organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă. Studiu CNH SA Petroşani. .suprimarea şocurilor sau amortizarea lor.. 2002. A. 2004.ing. 1989.

about the abatement of disturbance exposure. Iustin FURDUI THE ABATEMENT OF DISTURBANCE EXPOSURE.A The study presents the concept of abatement in disturbance exposure from the context of managerial strategy of S. management. which includes the controlling mechanism of the entire managerial complex. The planed steeps for abatement of disturbance exposure from the firm are presents in the text and explicative schemes. adequate security in the matter of activity of the firm and the program of security measures and conditions of health in work. Cuvinte cheie: zgomot. risk. 277 .C. the effects and efficiency are elements of basement.A.REDUCEREA EXPUNERII LA ZGOMOT. DRUMCO S. Ar define notions about: danger. COMPONENTĂ IMPORTANTĂ ÎN STRATEGIA MANAGERIALĂ A S. measurements and results. Timişoara.C DRUMCO S.A. set and assure the control in conditions of health of the employs. AN IMPORTANT COMPONENT IN MANAGEMENT STRATEGY OF S. Identified sources of pollution. that been the principal indicator in the management of firm. DRUMCO S.C. attributions and responsibilities. TIMIŞOARA Liviu DÂMBOIU.

[ 2 ] 1. uneori în mod imprevizibil.1. şi poate provoca efecte nedorite asupra muncii. de durată şi nivel ridicat. Starea de sănătate a angajaţilor este dependentă de o serie de factori biologicii. autostrăzi şi aerodromuri”.. acest ansamblu de sunete indezirabile. factori de mediu şi nu în ultimul rând factori determinaţi de raporturile de muncă. în vederea armonizării cu politica Agenţiei Europene pentru Securitatea şi Sănătatea în Muncă privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale angajaţilor la locul de muncă. factori sociali.2.1. -riscul.pericolul. ca proprietate intrinsecă a echipamentelor tehnice ca surse de zgomot.Zgomotul în cadrul firmei Firma desfăşoară o activitate în domeniul construcţiilor. 278 . domeniu în care se folosesc utilaje şi instalaţii generatoare de vibraţii şi zgomot. având ca obiect de activitate „ Construcţia de drumuri. în procesul managerial. toate raprotate în planul economic al firmei Surditatea profesională în UE. fapt pentru care protecţia la zgomot este stipulată ca cerinţă esenţială în Directiva Consiliului Europei nr. ca sentiment de siguranţă şi de încredere faţă de orice pericol care poate să conducă la daune materiale sau umane.. ca probabilitate de producere a traumelor auditive. stare care influenţează spontan sau în perspectivă. -securitatea. a stării de sănătate a angajaţilor. în cazul expunerii la sursa de zgomot.Conceptul de securitate. conduce la diminuarea potenţialului lucrativ şi a performanţelor individuale ale angajaţilor expuşi. [ 1 ] managerială a firmei.Consideraţiuni generale Politica managerială a firmei tratează cu maxim interes problema stării de sănătate a angajaţilor săi. 1. zgomot etc) este analizat ţinând cont de: . ocupă un loc de top în cadrul bolilor profesionale recunoscute şi în consecinţă în cuantumul costurilor pe care le generează.. Zgomotul la locul de muncă. aportul şi randamentul acestora. Prezentul studiu analizează politica 89/106/CEE. Ţinând cont de complexitatea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifici firmei. sănătatea muncii şi reducerea expunerii la zgomot în managementul firmei. mediul fizic de muncă (vibraţii.

preocupările pentru diminuarea expunerii la zgomot. reflectându-se direct în rezultatele economice şi politica firmei. având ca obiectiv principal evaluarea şi cunoaşterea reală a riscurilor fiecărui loc de muncă din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă si de evaluare a măsurilor necesare pentru prevenirea acestora şi asigurarea unui climat de securitate şi siguranţă. probabilitatea producerii unor accidente sau îmbolnăviri profesionale cauzate de dotarea şi mediul de muncă asigurat angajaţilor. sau identificat pe amplasamente. folosesc utilaje ..1.Societatea dispune de programe anuale de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale datorate factorilor de solicitare specifici activităţilor pe care firma le desfăşoară.3.. Zgomotul este specific şi se regăseşte aproape în toate mediile de muncă.Surse generatoare de zgomot. Prezentul studiu tratează în contextul general al asigurării sănătăţii şi securităţii în muncă. factorii care generează aceste surse. grupate după mobilitate în: Surse fixe generatoare de zgomote. instalaţii de preparare a 279 .Conceptul managerial de reducere a expunerii la zgomot. Din acest punct de vedere în cadrul firmei sau identificat: a. din care fac parte.-Identificarea surselor de zgomot. Pentru edificarea. ca măsură organizatorică de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvire profesională. Incapacitatea de muncă a personalului se reflecta prin scăderea randamentului muncii şi implicit a performanţelor în muncă. domenii şi forme de activităţi. 1. organism specializat prin care se aplică politica managerială a firmei în domeniu. Activităţile firmei desfăşurate în domeniul construcţiilor. La nivelul societăţii funcţionează Comitetul de securitate şi sănătate în muncă. toate sursele posibile de risc. se regăseşte în strategia managerială a societăţii. instalaţiile de preparare a mixturilor asfaltice.-Identificarea şi evaluarea surselor de zgomot 2. instalaţii şi mijloace generatoare de zgomote şi execută unele lucrări în medii zgomotoase. 2. reducerea până la anulare a efectelor expunerii la zgomot. Reducerea expunerii la zgomot.

buldozere. Evaluarea puntelor de risc privind expunerea la zgomot s-a făcut în concordanţă cu prevederile actelor normative în vigoare şi limitele admisibile stabilite prin STAS 11617/1990.Medii de lucru expuse zgomotului. mijloace de transport b.2. puncte de risc la care valorile măsurate se situează la nivelul sau peste nivelul prevăzut de stat.-Evaluarea surselor de zgomot. Zgomotul de mediu atât pentru utilajele şi instalaţiile analizate se află sub limitele prevăzute. Surse de zgomot provenite de la mijloacele de muncă. Pentru utilajele şi instalaţiile care prezintă risc din punct de vedere al expunerii la zgomot s-au făcut măsurători de către instituţii autorizate şi s-a stabilit nivelul de zgomot prin atestate tehnice emise pentru fiecare obiectiv şi zona unde se consemnează factorul de risc.emulsiilor bituminoase. instalaţii de preparare a betoanelor şi instalaţii de producere a agregatelor minerale Surse mobile generatoare de zgomot. repartizor de mixturi asfaltice.. Surse de zgomot provenite din traficul rutier. Toate punctele de risc s-au înregistrat la postul de comandă. cilindri compresori. post de comandă sau mediu înconjurător. se regăsesc la lucrările executate sub circulaţie efectuate pe drumurile publice sau pe străzile unor localităţi urbane sau rurale. autogredere. care includ combine pentru tratamente bituminoase. Pentru mediile expuse zgomotului nu s-au înregistrat puncte de risc de expunere la zgomot peste pragul admis de standard. 2. Din evaluările şi măsurătorile făcute la nivelul societăţii s-au înregistrat 11 puncte de risc privind expunerea la zgomot dintre care 6 instalaţii cu amplasament fix şi 5 utilaje cu activitate mobila. Mediile expuse zgomotului cuprind execuţia unor lucrări sub circulaţie şi zonele de lucru din vecinătatea instalaţiilor şi a utilajelor folosite de firmă. [4] De asemenea pentru mediul de lucru sub circulaţie nivelul zgomotului este sub cel admis determinat şi de reducerea regimului de 280 .-Măsurarea valorilor surselor de poluare prin zgomot existente în cadrul firmei. 3.

df100 Valoare a Stas 70 70 70 70 70 70 76 85 85 85 85 281 . În tabelul 1 sunt prezentate prin măsurători atestate nivelul zgomotului la punctul de comandă pentru instalaţiile şi utilajele care prezintă risc de expunere la zgomot. Tabelul 1 Utilajul s-au instalaţia Staţia de mixturi asfaltice Wibau Staţia de mixturi asfaltice Nicolina Staţia de mixturi asfaltice Nicolina Instalaţie pentru emulsie bituminoasă Centrală betoane Nicolina Iaşi Instalaţie producere agregate minerale Combina tratamente bituminoase Repartizor de mixturi asfaltice Repartizor de mixturi asfaltice Repartizor de mixturi asfaltice Repartizor de mixturi asfaltice Amplasa -ment Buziaş Sănnicolau Mare Făget Sănnicolau Mare Făget Jena Est Timiş Mobil Mobil Mobil Mobil Mobil Organis m autorizat RMEC1) ICECOM 2) Seria numărul Atestatului tehnic R-8159 /2004 RI-365/2005 RI-364/2005 RI-366/2005 R-7085/2003 RI-362/2005 a măsurat 70 74 70 70 70 70 76 83 90 85 85 ICECOM ICECOM RMEC ICECOM ICECOM RMEC RMEC RMEC RMEC RI-363/2005 R-8109/2004 Vogele S1800 R-8110/2004 Vogele S1800 R-8111/2004 Demag.df14c R-8112/2004 Demag.viteză datorat restricţiilor impuse atât prin proiectele de execuţie cât şi de normativele în vigoare.

Traseul informaţional-decizional referitor la eliminarea riscului de expunere la zgomot este integrat în procesul managerial global al firmei.Registrul român al Maşinilor şi Echipamentelor tehnologice de Construcţii. Atribuţiunile şi responsabilităţile privind identificarea şi evaluarea riscurilor trebuie să se reflecte în starea de sănătate a angajaţilor. necesarul de resurse materiale si financiare pentru protecţia angajaţilor se urmăreşte şi se reglează periodic la nivel managerial. controalele medicale periodice de specialitate .Măsuri de aplicare a strategiei manageriale privind reducerea expunerii la zgomot Începând de la stabilirea raporturilor de muncă. 282 . aspectul protecţiei muncii este în concordanţă cu legislaţia în vigoare. riscul de accidentare în muncă şi îmbolnăvire profesională să fie eliminat. Procedeul prezentat are avantajul de a releva informaţii simultane privind capacitatea de muncă şi starea de sănătate a angajaţilor. relevă eventualele afecţiuni ale analizatorului auditiv (schema 2). astfel încât.. cu obiective şi responsabilităţi pentru fiecare parte. 1) 4. reactualizând şi redefinind priorităţile care se impun. pe parcursul desfăşurării activităţii. între angajator şi angajat. În legătură cu expunerea la zgomot. Aplicarea programelor anuale. 2) Institutul de Cercetări pentru Echipamente şi tehnologii în Construcţii.

Sistemul de control şi reglare a stării de sănătate a angajaţilor. Schema 2. Dotare utilaje, instalaţii , mijloace Produse şi servicii şi tehnologii oferite
Managementul global al firmei Comitetul de sănătate şi securitate în muncă PROGRAMUL ANUAL 2005 Privind măsurile de securitate şi sănătate în muncă

ACŢIUNEA DE REDUCERE A EXPUNERII LA ZGOMOT

● Identific. surselor de zgomot ● Măsurarea, evaluarea şi comparare a parametrilor ● Valori măsurate, grupate

● Măsurile de protecţie, fonduri şi echipamente necesare

STAREA DE SĂNĂTATE A ANGAJAŢILOR
Raportul medical şi controale periodice

În paralel cu dotarea de noi mijloace de muncă se impun parametrii tehnici şi funcţionali cuprinşi în limitele stabilite de standard, iar în acelaşi timp se iniţiază şi acţiuni de atestare tehnică a fiecărui mijloc de muncă ce prezintă risc de expunere la zgomot. Programele anuale şi conceptul managerial au prevăzute acţiuni de măsurare periodică sau în caz de eveniment a parametrilor care definesc pericolul de îmbolnăvire prin expunerea la zgomot, astfel ca în desfăşurarea procesului de muncă să se poată interveni în timp util şi real pentru diminuarea sau eliminarea surselor de poluare sau

283

pentru asigurarea măsurilor de protecţie a angajaţilor prin asigurarea echipamentului individual de protecţie, in cazul expunerii la zgomot.

5.- Efecte ale politicii manageriale înregistrate ca urmare a reducerii riscului de expunere la zgomot
Un efect incontestabil care a condus la retehnologizarea firmei, la creşterea valorii şi a performanţei profesionale l-a avut asocierea cu concernul austriac STRABAG AG, prin care s-a majorat capitalul social al firmei, acesta devenind acţionar majoritar. Din punct de vedere al stării de sănătate al angajaţilor, aşa cum rezultă din raportul cabinetului medical de medicina muncii acreditat , nu s-a înregistrat nici un caz de afecţiune a auzului la cei 57 angajaţi care lucrează pe instalaţii şi utilaje cu risc de expunere la zgomot. În acest sens este semnificativă interacţiunea între toate elementele componente ale sistemului de muncă, resurselor umane, materiale şi financiare utilizate, specifice managementului global al firmei, care a condus la: ● reducerea stării de oboseală auditivă, disconfort, stres, deficit auditiv ireversibil, surditate, etc. ● eliminarea incapacităţii de muncă la personalul care activează in punctele de risc cu expunere la zgomot. ● creşterea randamentului angajaţilor şi implicit a performanţelor firmei. ● avantaje economice ca urmare a unei mai bune utilizări a fondului de timp productiv al fiecărui angajat care activează în punctele evaluate.

Bibliografie [ 1 ] Hans-Horst Konkolewsky, directorul AESSM, interviu [ 2 ] Directivele Europene 89/106 CEE şi 98/37 CEE [ 3 ] Legea nr.90/1996, republicată în M.O. nr.47/29.01.2001 [ 4 ] STAS 11617-90, Metode pentru determinarea nivelului de zgomot şi limitele admisibile, Institutul Român de Standardizare, Bucureşti, 1990
Dr.ing. Liviu DÂMBOIU, director general, SC Drumco SA Timişoara Ing. Iustin-Romul FURDUI, inspector de muncă, ITM Timiş

284

ANALIZA ZGOMOTULUI PRODUS ÎN PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A METALELOR PRIN DEFORMARE PLASTICĂ LA CALD - FORJARE - RISCURI ŞI IMPACT ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A LUCRĂTORILORing. Vasile ISAI
THE ANALYSIS OF NOISE LEVEL IN METALS PROCESSING THROUGH PLASIC DISTORTION AT HIGH TEMPERATURES RISKS AND IMPACT ON THE WORKERS’ HEALTH STATEUnprotected exposure to loud noises at the workplace can cause irreversible hearing damage. This may lead to serious accidents or to other health problems. People having certain professions expose themselves to the risk of becoming completely deaf, if they don’t use proper protection. This category of professions above mentioned, includes: stokers, forgers etc. In this case, deafness is a direct consequence of a prolonged exposure to different levels of high acoustic pressure.The employer must remove or isolate these noisemaking sources by taking technical and organizational measures, by instructing the workers and by continuously monitoring their health state.

1.Introducere
Zgomotul este perceput de auzul omului ca un sunet nedorit. Sunetul este senzaţia auditivă provocată de vibraţia acustică a particulelor unui mediu elastic în jurul unei poziţii de echilibru.

285

Urechea captează aceste vibraţii şi celulele ciliate situate în urechea internă transformă aceste vibraţii în impulsuri nervoase care se transmit la creier, unde sunt analizate şi transformate în senzaţii acustice. Celulele ciliate în număr de circa 24.000, sunt esenţiale pentru auz, ele nu se pot regenera, distrugerea lor fiind ireversibilă. Vibraţiile mediului elastic provoacă o variaţie a presiunii atmosferice şi amploarea acestei variaţii determină mărimea zgomotului exprimat prin nivelul de presiune acustică. Zgomotul se distinge prin mărime şi frecvenţă. Nivelul de zgomot se măsoară în decibeli. Sunetele situate în gama de frecvenţe de la aprox. 20 la 20.000 hertzi (Hz) constituie câmpul auditiv, domeniu care se îngustează odată cu înaintarea in vârstă. Urechea umană este mai sensibilă la frecvenţe medii decât la cele joase şi înalte, motiv pentru care instrumentele de măsură sunt dotate cu un filtru numit „ de pondere A” al cărui răspuns în frecvenţă este identic cu al urechii. Unitatea de măsură pentru nivelul de zgomot perceput de auzul uman se numeşte decibel ponderat A ( dB(A) ). Nivelurile de zgomot nu se însumează aritmetic, ci logaritmic.Infrasunetele, frecvenţe mai mici de 20Hz şi ultrasunetele frecvenţe mai mari de 20.000 Hz, nu sunt perceptibile de către urechea umană.Urechea reprezintă o structură de amplificare a sunetelor , de protecţie şi de rezonanţă, prin părţile sale externe şi interne. Se cunoaşte faptul că unda acustică care intră în ureche este tradusă în senzaţie sonoră pe creier în mai puţin de 20 miimi de secundă.Dacă o persoană petrece un anumit timp într-o ambianţă zgomotoasă, după revenirea într-o ambianţă liniştită sunetele i se vor părea atenuate, propria voce i se va părea îndepărtată, având impresia că urechile sunt astupate. Este prima fază de afectare a auzului. Este suficient ca urechea să fie expusă câteva ore la un zgomot intens pentru a scădea temporar funcţia auditivă, astfel funcţia auditivă normală este recuperată după o perioadă care variază între 12 şi 36 ore funcţie de individ şi durata expunerii. Când pierderea auditivă este temporară, vorbim de oboseală auditivă. Dacă expunerea la zgomote se prelungeşte, fără o protecţie a urechii, pierderea auditivă nu va mai fi recuperată în totalitate şi in timp se transformă în pierdere auditivă permanentă care poate evolua până la surditate.

2. Riscurile expunerii la zgomot în sectoarele de prelucrare a metalelor prin forjare
Expunerea neprotejată la zgomote puternice, la locul de muncă, poate cauza vătămări ireversibile ale auzului, putând constitui

286

factor care contribuie la producerea de accidente de muncă şi la apariţia altor probleme de sănătate. În domeniul industriei grele există multe activităţi care presupun lucrul în condiţii de zgomot, lucrătorii fiind expuşi nu numai zgomotului produs de propria activitate ci şi zgomotului ambiental, sau de fond provenind de la alte activităţi. Cele mai importante surse de zgomot în sectoarele de prelucrare a metalelor prin forjare sunt : - ciocane de forjare liberă autocompresoare; - ciocane matriţoare cu aer; - cuptoare de încălzire a metalului, cu gaz metan ; - prese mecanice de forjare; - prese hidraulice; - ventilatoare de aer; Unele profesii prezintă un risc de surditate profesională pentru cei care le practică în condiţii neprotejate, cum sunt: fochiştii, forjorii, presatori de metale, etc.,. Surditatea profesională este consecinţa unei expuneri prelungite la niveluri de presiune acustică ridicate. Este o surditate de percepţie datorată degradării nervului auditiv. Urechea primeşte unde sonore dar nu mai are posibilitate să le convertească în flux nervos pentru a le trimite la creier. Se disting, astfel, trei etape : - în prima etapă lucrătorul nu realizează declanşarea afecţiunii deoarece este atinsă numai zona frecvenţelor centrate pe 4000 Hz, foarte fragilă, pierderea auditivă însemnând 30 - 40 decibeli. Nu este încă afectată zona conversaţională axată pe frecvenţele 500 2000 Hz. - în a doua etapă pierderea auditivă creşte până la 60 sau 70 dB(A), frecvenţele conversaţionale sunt atinse şi lucrătorul devine "tare de ureche", el nu mai înţelege distinct ceea ce i se spune, fapt ce poate duce la producerea unor accidente de muncă. În aparatul auditiv apar tulburări uşoare cum ar fi şuierături şi senzaţia de urechi înfundate. - în a treia etapă pierderea auditivă creşte până la 100 sau 110 dB(A), când se constată o pierdere sensibilă a audierii vocii, instalându-se surditatea profundă, fapt ce implică distrugerea iremediabilă a celulelor ciliate ale urechii interne. Acest traumatism nu poate fi remediat prin intervenţii chirurgicale, iar protezele auditive acoperă doar parţial pierderea auditivă.

287

3.

Măsurarea zgomotului receptat de lucrătorii din sectoarele de prelucrare a metalelor prin forjare şi impactul asupra stării lor de sănătate

Măsurările de zgomot au fost efectuate în sectoarele de prelucrare a metalelor prin forjare, la doi agenţi economici din judeţul Bihor, S.C. PREMAGRO S.A. Oradea respectiv la S.C. METALUL MESA S.A. Salonta. A fost utilizat un aparat electronic tip ELV 4886 cu afişaj digital al valorilor nivelului de zgomot în dB(A), cuplat la un laptop cu program de afişare grafică a valorilor măsurate. Evaluarea nivelului de zgomot se face prin afişare directă a valorilor minime şi maxime pe durata expunerii aparaturii în mediul de muncă. Au fost efectuate determinări distincte, în apropierea utilajelor specifice procesului tehnologic de forjare, pe traseele de deplasare în sectorul de forjă şi pe aleea de deplasare din curtea societăţii.

Fig. M1 - Graficul zgomotului înregistrat în hala forjă, la mijlocul halei din cadrul SC PREMAGRO SA

288

la intrarea in hala din cadrul SC PREMAGRO SA Fig.Graficul zgomotului înregistrat în hala forjă.Graficul zgomotului înregistrat în hala forjă. M2 .Fig. M3 . lângă ciocanul matritor de 3 tf din cadrul SC PREMAGRO SA 289 .

la intrarea în sediul administrativ din cadrul SC METALUL MESA SA Salonta 290 .Fig.Graficul zgomotului înregistrat în hala forjă. lângă presa de 3 tf din cadrul SC PREMAGRO SA Fig. M4 . M5 -Graficul zgomotului înregistrat în curte.

M7 -Graficul zgomotului înregistrat în hala de debitare prin forfecare. lângă presa de 500 tf –ERFURT. din cadrul SC METALUL MESA SA Salonta 291 .Fig. M6 -Graficul zgomotului înregistrat în curte. pe aleea de circulaţie. din cadrul SC METALUL MESA SA Salonta Fig. la intrarea în hala de debitare prin forfecare cu presa de 500 tf – ERFURT.

Fig. 8 m de ciocanul matriţor de 3 tf din cadrul SC METALUL MESA SA Salonta Fig. 3 m de ciocanul matriţor de 3 tf şi cuptorul de încălzire cu flacără. M9 – Graficul zgomotului înregistrat în hala forjă. M8 . la aprox. din cadrul SC METALUL MESA SA Salonta 292 . la aprox.Graficul zgomotului înregistrat la intrare în hala forjă.

la aprox 4 m de ciocanul matriţor de 6. la aprox. M11.Graficul zgomotului înregistrat în hala forjă. presa de 400 tf şi 2 cuptoare de incălzire din cadrul SC METALUL MESA SA Salonta 293 . 3 m de presa de 250 tf din cadrul SC METALUL MESA SA Salonta Fig.3 tf.Graficul zgomotului înregistrat în hala forjă. M10.Fig.

Evaluând rezultatele evidenţiate în graficele prezentate. M10 89 dB(A). 2002 :" Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de 87 dB(A). 80 dB(A).M. 2002 :" Acolo unde expunerea personală zilnică a unui angajat depăşeşte 85 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa : a) trebuie identificate cauzele nivelului ridicat şi angajatorul trebuie să stabilească şi să aplice un program de măsuri de natură tehnică şi/sau de organizare a activităţii în vederea reducerii expunerii angajaţilor la zgomot.P. b) Angajaţii şi reprezentanţii acestora trebuie să primească informaţii adecvate privind nivelul ridicat şi măsurile luate. M1: Fig. M9: Fig. 2002 :" La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot a angajaţilor nu poate fi redusă sub valoarea de 85 dB(A). -ed. 607 din N. M11 110 dB(A). 106 dB(A).” Art. 111 dB(A). 109 dB(A).M. M8: Fig. constatăm următoarele valori maxime ale nivelului de zgomot : Fig. Fig. 93 dB(A). M3: Fig. 107 dB(A). 594 din N.P.G. 611 din N." Art. M5: Fig. Prevederile legale privind expunerea la zgomot a angajaţilor stipulează următoarele: Art.M. -ed. M6: Fig.G.P. M4: Fig. 108 dB(A). -ed. 106 dB(A). M2: Fig. M7: Fig.G. trebuie să se asigure examinarea stării auzului angajaţilor la angajare şi periodic (cel puţin o dată pe an) de către medic sau de altă persoană calificată sub responsabilitatea unui 294 . 102 dB(A).

2005 la lucrători din sectorul de prelucrare a metalelor prin forjare s-au diagnosticat următoarele: anul Nr.G." Urmare apariţiei H. lucrători găsiţi cu pierdere de auz 16 20 20 18 18 Cu pierdere de auz neprofesională 4 4 4 2 2 Cu pierdere de auz profesională 12 16 16 16 16 2001 2002 2003 2004 2005 45 50 48 42 42 Boli profesi onale declara -te (hipoacuzii) 4 4 4 4 4 .la prima societate.la a doua societate. Scopul verificării trebuie să fie diagnosticarea deteriorării auzului din cauza zgomotului şi conservarea auzului .medic. lucrători examinaţi Nr. la cele două societăţi comerciale din judeţul Bihor. efectuându-se controlul medical între anii 2001. s-au evidenţiat următoarele cazuri: . efectuându-se controlul medical între anii 2001. 261/2001 şi a verificărilor medicale privind expunerea lucrătorilor la zgomot.2005 la lucrători din sectorul de prelucrare a metalelor prin forjare s-au diagnosticat următoarele: anul 2001 2002 2003 2004 2005 Nr. lucrători examinaţi 80 80 75 73 72 Boli profesionale declarate (hipoacuzii) 33 33 33 33 33 295 .

punându-se accent pe următoarele aspecte: .4. nivel de expunere zilnică la zgomot şi nivel de expunere săptămînală la zgomot ).efectele asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor rezultând din interacţiunea dintre zgomot şi vibraţii. managementul zgomotului trebuie să capete un caracter activ. precum şi eventualitatea apartenenţei lucrătorului la un grup de risc particular. Principii generale privind managementul zgomotului la locul de muncă Odată cu începerea lucruluiîntr-un loc de muncă organizat. .riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor rezultând din punerea acestora în situaţia de a nu putea percepe semnalele acustice de avertizare sau de alarmare. Expunerea lucrătorilor la zgomot trebuie evaluată. inclusiv orice expunere la zgomot cu caracter de impuls sau de impact.nivelul. Acesta poate fi privit ca un proces în şase faze: I. . tipul şi durata expunerii. Evaluarea . precum şi dintre zgomot şi substanţe ototoxice (substanţe care pot vătăma urechea) utilizate în scopuri profesionale. 296 .riscurile legate de zgomot trebuie evaluate de către angajator. măsurînd nivelurile de zgomot la care sunt expuşi lucrătorii cu evidenţierea elementelor predictive de risc ( presiune acustică de vîrf.

. pe măsură ce piesele componente se uzează nivelul de zgomot poate creşte. -amplasarea de atenuatoare de zgomot.izolarea procedurilor care implică emisie de zgomot. prin utilizarea de incinte şi ecrane fonoizolante. în condiţiile în care purtarea echipamentului individual de protecţie trebuie să constituie o ultimă soluţie. III. combaterea zgomotului la sursă prin măsuri de genul: . măsuri colective. . conforme cu tehnologii actuale evoluate. Eliminarea . Aceasta se poate obţine prin schimbarea tehnologiei pe fluxul de fabricaţie.. . .restricţionarea accesului în zonele zgomotoase aplicând semnalizarea de securitate prin panouri şi tăbliţe avertizoare. 297 . II.atenuarea propagării zgomotului aerian. zgomotul va trebui combătut. Protecţia lucrătorilor faţă de zgomot. pentru care răspunderea revine angajatorului. -efectuarea întreţinerii preventive. prin măsuri tehnice şi organizatorice. prin utilizarea unor măsuri tehnico-organizatorice.Angajatorul este obligat să îndepărteze surselor de zgomot. presupune trei paşi: 1. Producerea zgomotului trebuie eliminată.atenuarea zgomotului sau izolarea componentelor care vibrează. 2. incluzând organizarea muncii. Combaterea .utilizarea unor echipamente tehnice care emit mai puţin zgomot.prelungirea expunerii la zgomot peste programul normal de lucru. oriunde este posibil.adoptarea de măsuri pentru prevenirea expunerii lucrătorilor la zgomot. eliminând echipamentele tehnice care produc zgomot. Acolo unde acest lucru nu este posibil. la care sunt expuşi lucrătorii.

trebuie asigurată instruirea privind modul de utilizare. IV. Revizuirea .combaterea zgomotului şi a vibraţiilor care se propagă prin sol.implementarea unor programe de lucru prin care se ţine sub control expunerea la zgomot. .planificarea activităţilor producătoare de zgomot.lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege. pe cel mai confortabil.Atunci cînd specificul muncii se schimbă în mod frecvent angajatorul trebuie să revadă adesea evaluarea riscurilor şi să aducă în mod corespunzător.antifoanele trebuie purtate efectiv.antifoanele trebuie să fie adecvate atât genului de activitate. 298 . . . Mijloacele individuale de protecţie a auzului trebuie utilizate ca ultimă soluţie. iar utilizarea acestora trebuie impusă şi urmărită. . dintre diferite antifoane corespunzătoare. 3. şi să fie compatibile cu restul echipamentului de protecţie. cât şi tipului şi nivelului de zgomot. mijloace individuale de protecţie a auzului. .utilizarea de materiale fonoabsorbante. astfel încât desfăşurarea acestora să afecteze un număr cât mai mic de lucrători. prin utilizarea unor măsuri de amortizare (dale flotante) . păstrare şi întreţinere a antifoanelor. trebuie respectate următoarele principii: ..organizarea lucrului în aşa fel încât timpul petrecut în zonele zgomotoase să fie limitat. . amendamente privind măsurile pentru combaterea zgomotului. Atunci când sunt utilizate. . pentru reducerea sunetelor reflectate.

V. 2002. Acolo unde controlul medical include testarea audiometrică preventivă. 299 . Instruirea . Control medical şi monitorizare . [3] Directiva Consiliului 89/188/CEE din 12 mai 1986 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la zgomot la locul de muncă. în vederea minimizării expunerii la zgomot. există anumite cerinţe specifice privind păstrarea evidenţelor medicale individuale şi punerea informaţiilor la dispoziţia lucrătorului şi a persoanelor certificate pentru monitorizarea stării de sănătate. Ei trebuie să ştie cum să minimizeze expunerea lor la zgomotul provenit de la fiecare dintre acestea.Instruirea are un rol important în combaterea efectelor zgomotului. O atenţie specială trebuie acordată lucrătorilor noi. Instruirea trebuie să aibă un caracter cât mai specific cu putinţă deoarece lucrătorii sunt adesea policalificaţi. Norme Generale de Protecţia Muncii.Lucrătorii au dreptul la control medical adecvat . Bucureşti. care trebuie să cunoască cum şi de ce trebuie săutilizeze echipamentul de lucru. precum şi măsurile de combatere. cît şi lucrătorii. De instruire trebuie să beneficieze atît managerii. Angajatori. astfel încât aceştia să-şi îndeplinească sarcinile privind controlul nivelului de zgomot şi ţinerea evidenţelor. Cunoştinţele rezultate din procedura de control medical trebuie utilizate pentru revizuirea evaluării riscurilor şi a măsurilor de combatere a efectelor zgomotului asupra sănătăţii în muncă a angajaţilor. VI. [2] Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” – UAUIM Bucureşti . implicaţi-i pe lucrători în implementarea măsurilor de reducere a expunerii la zgomot ! BIBLIOGRAFIE [1] Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii. Normativ privind Protecţia la Zgomot. Bucureşti 2003. utilizând multe unelte diferite.

[5] Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii. inspector de muncă.[4] Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/10/CEE din 6 februarie 2003 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţi fizici ( zgomot). Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald prin forjare. Ing. 300 . Inspectoratul Teritorial de Muncă al judeţului Bihor. [6] Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii. Prescripţii minime pentru semnalizarea de securitate şi /sau de sănătate la locul de muncă . Bucureşti 1995. Vasile ISAI. Bucureşti 1999.

WICKETS) The human being is living in a world of sounds and noises. necoordonat sau nedorit.STUDIUL NIVELULUI ZGOMOTULUI ÎN UNITĂŢILE UNDE SE UTILIZEAZĂ MORI CU BILE ŞI ÎN LOCURILE DE MUNCĂ CU SOLICITARE NEUROPSHIHICĂ ŞI PSIHOSENZOREALĂ DEOSEBITĂ (BIROURI. Gavril JUDEŢ THE STUDY OF THE NOISE LEVEL IN FACTORIES THAT USE ROLLING MILLS AND AT WORKING PLACES WITH A HIGH PSYCHONEURAL AND PSYCHOSENSORY SOLICITATION(OFFICES. which affects the nervous and hearing system). 301 . A high productivity is achievable only through an adequate working environment. COMPUTER ROOMS. therefore the noise is part of the working environment. Sunetul este senzaţia auditivă provocată de vibraţia acustică a particulelor unui mediu elastic în jurul unei poziţii de echilibru. respectively of the working system.POLUAREA FONICĂ Omul trăieşte în lumea sunetelor şi zgomotului. Most of the human activities produce noises. Sunetul se defineşte prin vibraţiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. GHIŞEE UNDE SE LUCREAZĂ CU PUBLICUL) ing. Zgomotul este definit ca un sunet puternic. ÎNCĂPERI CU CALCULATOARE. 1. which involves a noise level not harmful for the health of the employees(the term is medically known as “noise disease”.

având ca bază logaritmul raportului dintre intensitatea zgomotului dat şi intensitatea de referinţă. În natură sunetele puternice sunt o raritate.475). 1000 ori a pragului inferior al intensităţii. acesta este fonul sonic normal. 302 .000. Sunete de 130 decibeli provoacă senzaţia de durere. înseamnă că sunetele cu intensitatea de 10. 100. ediţia 1975. în spiritul legislaţiei europene.2. dimensiunea suprafeţelor şi a volumului de lucru Normele Generale de Protecţie a Muncii. 30 dB reprezintă deplasarea de 10. Ţinând seama de scara logaritmică.594). Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman. Omul percepe sunete cu o frecvenţă între 16 şi 20. iar de 150 decibeli este insuportabil (în secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot). Înălţimea clădirilor.Unitatea de măsură a intensităţii sunetelor este decibelul (dB).000 vibraţii pe secundă (Hz) şi cu o intensitate între 0 şi 120 dB (de 10.0002 dine/cm şi care a fost considerată ca limita de jos a sunetelor auzibile de către om.000 ori peste pragul minim). (Art. Evoluţia limitei maxime admise la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot în legislaţia românească Normele Republicane de Protecţie a Muncii. zgomotul este slab şi de obicei de scurtă durată. precizau limita maximă admisă a zgomotului ca fiind 90 dB(A). Zgomotul produs de o convorbire se situează între limitele de 30 şi 60 dB.000.517). 20. 2. Este o unitate de măsură relativă. ediţia 2002 reglementează înălţimea încăperii (2. stabilită convenţional ca fiind presiunea vibraţiilor sonore de 0.000.6 m) şi volum de lucru/persoană (10 m3) pentru locurile de muncă cu solicitare neuropshihică şi psihosenzoreală crescută şi deosebită. Normele Generale de Protecţie a Muncii ediţia 2002 precizează limita maximă admisă a zgomotului 87 dB(A) (Art. la fel şi Normele Generale de Protecţie a Muncii ediţia 1996 (Art. 2.1.

3.) limita maximă admisă a zgomotului este 60 dB(A). ghişee unde se lucrează cu publicul.Limitele maxime admise pentru zgomot la locurile de muncă cu solicitare neuropshihică şi psihosenzoreală crescută şi deosebită Locurile de muncă cu solicitare neuropshihică şi psihosenzoreală deosebită (birouri. biblioteci etc. ZGOMOTUL MĂSURAT LA MORILE DE MĂCINAT BAUXITĂ.2. amfiteatre. săli de studiu. clase. încăperi cu calculatoare. CALCAR ŞI CIMENT Graficul zgomotului înregistrat la morile de măcinat bauxită din cadrul SC CEMTRADE SA Oradea 303 .3. cabinete medicale.

Graficul zgomotului înregistrat în încăperea operatorilor morilor de măcinat bauxită din cadrul SC CEMTRADE SA Oradea Graficul zgomotului înregistrat la morile de măcinat calcar din cadrul SC HOLCIM SA Aleşd 304 .

ajungând la valori maxime de 102 – 104 dB. 305 . în faţa halei unde sunt amplasate morile de măcinat calcar din cadrul SC HOLCIM SA Aleşd Concluzii: La SC HOLCIM SA şi SC CEMTRADE SA zgomotul produs de morile de măcinat calcar.Graficul zgomotului înregistrat la morile de măcinat ciment din cadrul SC HOLCIM SA Aleşd Graficul zgomotului înregistrat în incinta unităţii. ciment şi bauxită este mai mare de 87 dB.

ajungând la valori maxime de 90 dB. decât dacă vor fi înlocuite aceste echipamente tehnice cu altele mai performante sau se va folosi o altă tehnologie de măcinat pentru aceste substanţe.Chiar şi în afara halelor unde sunt amplasate morile de măcinat calcar. Măsuri de reducere sau eliminare la sursă a zgomotului nu cred că sunt posibile în acest moment. Aceste unităţi cunosc riscurile generate asupra lucrătorilor de zgomotul produs de morile de măcinat calcar. GHIŞEE UNDE SE LUCREAZĂ CU PUBLICUL) Graficul zgomotului înregistrat în încăperea unde îşi desfăşoară activitatea serviciul SSM din cadrul ITM Bihor 306 . La SC CEMTRADE SA zgomotul produs de morile de măcinat bauxită în încăperea unde operatorii stau ajunge până la valori de 90 dB . ciment şi bauxită zgomotul are valoare mai mare de 87 dB. respectiv morile sunt supravegheate fără a fi nevoie ca aceştia să fie prezenţi în hala morilor. Cele două unităţi acordă echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului. ZGOMOTUL MĂSURAT ÎN LOCURILE DE MUNCĂ CU SOLICITARE NEUROPSHIHICĂ ŞI PSIHOSENZOREALĂ DEOSEBITĂ (BIROURI. însă doar la SC HOLCIM SA s-a redus expunerea lucrătorilor la zgomot prin îmbunătăţirea organizării muncii şi amenajării locurilor de muncă. 4. cum sunt antifoanele de uz extern sau intern. ÎNCĂPERI CU CALCULATOARE. Morile sunt amplasate în hale. ciment şi bauxită.

Graficul zgomotului înregistrat în încăperea unde îşi desfăşoară activitatea serviciul Carnete de muncă din cadrul ITM Bihor Graficul zgomotului înregistrat în Biroul PM din cadrul SC PREMAGRO SA 307 .

Graficul zgomotului înregistrat în Biroul PM din cadrul SC HOLCIM SA Aleşd Graficul zgomotului înregistrat în Biroul PM din cadrul SC METALUL MESA SA Salonta 308 .

2002 al MSF şi nr.Republicare (M. Acelaşi lucru s-a constatat şi în birourile unităţilor unde s-au efectuat măsurători de zgomot (SC HOLCIM SA. ghişee unde se lucrează cu publicul) conform legislaţiei în vigoare este de 60 dB.O. La fel nu s-a ţinut cont nici de sursele exterioare de zgomot pentru situaţiile când acestea sunt amplasate în vecinătatea locurilor unde se desfăşoară procese tehnologice.) producătoare de zgomot.Concluzii: Limitele maxime admise pentru zgomot la locurile de muncă cu solicitare neuropshihică şi psihosenzoreală crescută şi deosebită (birouri. -Normele generale de protecţia muncii ediţia 2002 (Aprobate prin Ordinul nr.2001). SC METALUL MESA SA) ajungând chiar la valori maxime de 75 dB. pentru ca aceste încăperi să fie izolate fonic. BIBLIOGRAFIE -Legea protecţiei muncii nr. activitatea cu publicul la ghişeul unde se preiau documente privind relaţiile de muncă a agenţilor economici din cadrul ITM Bihor. M. zgomotul înregistrat este peste valoarea de 60 dB.11.11.2002 al MMSS. La proiectarea şi amenajarea acestor spaţii nu s-a ţinut cont de înălţimea minimă a încăperii (2.47/29. ajungând chiar la valori maxime de 74 dB. În încăperile unde se desfăşoară astfel de activităţi (activitatea de securitate şi sănătate în muncă.508/25. SC CEMTRADE SA. încăperi cu calculatoare. 1996.6 m).933/25.O.01.880/06. nr.2002). Bucureşti. nr. Didactică şi Pedagogică. 309 . -Manual pentru învăţământul universitar. SC PREMAGRO SA. 90/1996 . volumul de lucru necesar fiecărui 3 lucrător din acea încăpere (10 m ) în cele mai multe situaţii lucrând un număr mare de salariaţi cu un număr mare de echipamentele tehnice (computere etc. Ed.12.

Introducere Zgomotul profesional reprezintă un complex de sunete cu intensităţi şi înălţimi variate. an analysis was conducted regarding noise measurements at work places in 10 economic units and the results showed that noise levels were above the maximum admitted limit in the majority of these work places. sonometru. This paper wants to show the negative impact of noise on the workers’ health and to establish a set of measures for preventing the actions of this risk factor.RISCURILE EXPUNERII ANGAJAŢILOR LA ZGOMOT ÎN UNITĂŢILE ECONOMICE DE RECEPŢIONARE. Cuvinte cheie: zgomot. 1. limita de expunere personală zilnică. factor de risc. limita maximă admisă. pure audibile) ritmice sau aritmice. INDUSTRIALIZARE ŞI LIVRARE A FURAJELOR Elena BANU. produse continuu de maşini. instrumente 310 . PĂSTRARE ŞI VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE ŞI ÎN CELE DE PRELUCRARE. To this effect. CONSERVARE. Mihail MÂNDRU THE RISKS OF WORKING UNDER NOISE CONDITIONS IN CEREAL SILOS AND COMPOUND FODDER PRODUCTION UNITS Noise-caused loss of hearing is considered to be “the most common irreversible professional disease” in Europe. PĂSTRARE. cu caracteristici diferite (impulsive.

dar încă subestimată pentru milioane de lucrători din întreaga lume. De asemenea. în cheltuielile efectuate anual pentru acoperirea costului pensiilor de invaliditate şi a costurilor de reabilitare. de asemenea interacţiona cu alţi factori de risc din mediul de muncă. prezenţa zgomotul în muncă poate costa mai mult decât pierderea auzului. se estimează faptul că. Studiile efectuate au arătat că zgomotul constituie o ameninţare serioasă. cu sediul la Bilbao. pierderea auzului este în acelaşi timp. însumând aproximativ 160 milioane Euro. Aceasta înseamnă că zgomotul la locul de muncă. expunerea la zgomot are efecte negative asupra sistemului cardiovascular. Pierderea auzului indusă de zgomot este considerată ca fiind încă cea mai comună boală profesională din Europa.aparate sau discontinuu de mijloacele de transport. Zgomotul poate. Hans-Horst-Konkolewsky. se referă la: boli cardiace. vocea omenească în timpul activităţii profesionale [1]. reprezentând circa o treime din totalul bolilor profesionale. chiar la niveluri scăzute. ulcere stomacale. mărind prin acţiunea combinată a acestora. contracţii musculare care provoacă spasme şi crampe. precum şi creşterea presiunii sanguine. directorul Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă. provocând descărcarea adrenalinei. poate fi un factor care generează stresul legat de muncă. a arătat cu ocazia lansării la nivel european a campaniei referitoare la 311 . hipertensiune arterială. Alte efecte psihologice induse de acest factor de risc în afară de tulburările auditive. dereglări ale sistemelor neurovegetative şi circulatorii. având cea mai importantă pondere (după silicoză). 2. tulburări funcţionale care produc boli organice. Astfel. angină pectorală. una dintre cele mai costisitoare boli. În acest sens. Expunerea la zgomot la locul de muncă măreşte riscul de accidentare. fiind cunoscut faptul că niveluri ridicate de zgomot creează dificultate de percepţie auditivă şi de comunicare între persoane la locul de muncă. asociată stresului. Efectele zgomotului asupra sănătăţii omului De fapt. digestie încetinită. Un studiu efectuat în Germania a arătat că bolile datorate zgomotului se situează pe locul al doilea. aproximativ 120 milioane de angajaţi de pe întregul glob pământesc prezintă dificultăţi auditive invalidante. de exemplu cu substanţele chimice periculoase. impactul negativ asupra sănătăţii. Astfel.

27 ani. faptul că o treime din lucrătorii Europei.5 milioane de persoane. Din datele prezentate în tabelul 1. Tabelul 1 Anii de observaţie 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Număr de cazuri 59 56 159 337 395 211 386 386 696 892 292 258 Numărul mare de cazuri înregistrat în anul 2004 cuprinde atât surditate profesională: 73 cazuri cât şi hipoacuziile profesionale: 185 cazuri. reprezentând aproximativ 60 milioane de salariaţi sunt expuşi la condiţiile de muncă zgomotoase mai mult de un sfert din timpul lor de lucru. determinate de expunerea la zgomot a înregistrat o continuă creştere în ultimii 10 ani [1]. De asemenea. s-a estimat faptul că. Numărul cazurilor noi declarate ca boli profesionale. reprezentând 12-15% din populaţia activă. circa 40 milioane de lucrători din Spania sunt expuşi la zgomot. În anul 2004. sunt supuşi la un nivel de zgomot mai mare de 85 dB(A). 4 . iar surditatea profesională după 23. cel puţin jumătate din timpul lor de lucru [2]. privind morbiditatea profesională în România şi raportate Institutului de Sănătate Publică Bucureşti.zgomotul la locul de munca. hipoacuziile au fost produse după o perioadă de expunere profesională medie de 21. 312 . a reieşit faptul că în ţara noastră există un număr total de 321. aproximativ 30 de milioane sunt expuşi în fiecare zi de muncă la un nivel de zgomot superior valorii de 85 dB(A).611 angajaţi expuşi la zgomot. În Germania şi în alte ţări dezvoltate.48 ani. Alte analize bazate pe efectul negativ al zgomotului asupra sănătăţii angajaţilor au relevat faptul că în Statele Unite ale Americii.

după aplicarea corecţiei de presbiacuzie.096 Hz. o Reducerea zgomotului la locul de muncă. Harghita (24) şi Cluj (23). Cadrul legislativ european [3] 4. de tip percepţie. (media aritmetică a valorilor la 500-1000-2001 Hz). cu peste 30 dB(A) inclusiv.1 Obiective generale: o Sensibilizarea angajatorilor şi a angajaţilor în lupta împotriva zgomotului la locul de muncă şi cunoaşterea mijloacelor de combatere eficientă pentru aceasta. 3. Boli profesionale cauzate de expunerea la zgomot Zgomotul devine un factor etiologic principal în apariţia hipoacuziei şi surdităţii profesionale când depăşeşte limita maxima admisă pentru expunerea profesională zilnică la zgomot de 87 dB(A) admisă în ţara noastră. cu peste 25 dB(A) inclusiv. Brăila (30). 313 . în general bilaterală şi simetrică [1]. o Asigurarea protecţiei individuale a angajatului împotriva zgomotului cu echipamente individuale de protecţie conforme şi adaptate.Cele mai numeroase cazuri de hipoacuzie şi surditate cauzate de expunerea la zgomot s-au înregistrat în judeţele Alba (39 cazuri). 4. o Determinarea producătorilor de echipamente tehnice să se angajeze în acţiunea pentru realizarea celor mai bune condiţii de lucru. o Promovarea prevenirii zgomotului din faza de proiectare a echipamentelor tehnice. acţionând încă din faza de concepere. după aplicarea corecţiei de presbiacuzie. în general bilaterală şi simetrică. Hipoacuzie profesională reprezintă scăderea permanentă (de etiologie profesională) a pragului auditiv (deficit auditiv definitiv) la frecvenţa de 4. Surditatea profesională se poate defini prin scăderea permanentă (de etiologie profesională) a pragului auditiv (deficit auditiv definitiv) la frecvenţele conversaţionale. de tip percepţie. fără interesarea frecvenţelor conversaţionale.

proprii fiecărei componente a acestuia (executant. 314 .Dispoziţii generale [4] Acestea cuprind principalele măsuri de prevenire a producerii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. numită „directiva zgomot”. o Directiva 2002/44/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (vibraţi). Reglementări naţionale privind zgomotul în mediul de muncă .Normele generale de protecţie a muncii (N.mediu de muncă). dat fiind impactul acestuia asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.).sarcină de muncă .2 Directivele armonizate: europene ale căror cerinţe au fost o Directiva 86/188/CEE. se referă la securitatea maşinilor şi specifică cerinţele ce trebuie respectate mai ales în privinţa zgomotului emis.G. numită „directiva maşini”. Se consideră adecvată introducerea unor măsuri care să protejeze lucrătorii împotriva riscurilor generate de zgomot. ediţia 2002 . o Directiva 89/686/CEE. în special deteriorarea auzului 5. o Directiva 2000/14/CEE privind armonizarea legislaţiei statelor membre cu privire la zgomotul emis de echipamente utilizate în exterior.M. respectiv la zgomot.P. Măsurile de prevenire au ca scop eliminarea sau diminuarea acţiunii factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională existenţi în sistemul de muncă.mijloace de producţie. se referă la protecţia muncitorilor împotriva riscurilor datorate expunerii la zgomot. o Directiva 89/392/CEE.4. Alte directive europene ale căror cerinţe fac referire la zgomot sunt: o Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/10/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţi fizici. apropie legislaţiile Statele membre privind echipamentele individuale de protecţie.

proiectare Birouri. Limitele maxime admise la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită. încăperi cu calculatoare Săli de tratament Ghişee unde se lucrează cu publicul. cercetare. pentru expunerea zilnică sunt cele prevăzute în tabelul următor: Tabelul 2 Complexitatea muncii Locul de muncă Locuri de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută Locuri de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială deosebită Laboratoare de încercări sau depanări Cabine de supraveghere a proceselor tehnologice Puncte vamale Studiouri RTV şi cinematografice Cabine de comandă şi control (de ex.z dB(A) 75 60 50 315 . dispecerat mijloace de transport rutier.:dispecerat energetic. amfiteatre.Limita maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială obişnuită pentru expunere zilnică la zgomot este de 87 dB(A). clase. săli de studiu. naval) Laboratoare pentru măsurări. manipulare valori. feroviar. biblioteci Săli de operaţie şi tratament Ateliere de creaţie Săli de dirijare şi informare trafic aerian Nivelul admis de zgomot Lech. cartare poştală Încăperi pentru redactare în massmedia scrisă şi audio Cabinete medicale.

precum şi de promovare a soluţiilor şi măsurilor de prevenire necesare eliminării sau diminuării acţiunii acestuia asupra sănătăţii angajaţilor şi angajatorilor. conservare. fig. 6. • utilaje de tipul tararelor. • malaxor. • uscătoare de cereale.Având în vedere faptul că zgomotul constituie un factor de risc. un alt scop al lucrării este acela de a ridica nivelul de conştientizare al angajatorilor şi angajaţilor cu privire la efectele negative pe care le presupune zgomotul la locul de muncă. 13 ţoli. • transportoare elicoidale. 1. 316 . • benzi transportoare cu covor de cauciuc. calibroarelor. • moara cu ciocane. scopul acestei lucrării este de evidenţiere a acestui risc. cu implicaţii negative multiple asupra sănătăţii lucrătorilor din unităţile economice în care se efectuează activităţi de recepţionare. cicloane şi ventilatoare. • instalaţiile pentru microdozare şi macrodozare. • elevatoare • instalaţii pentru desprăfuire. produs de echipamentele şi instalaţiile tehnice specifice locurilor de muncă ( fig. 2) Se consideră ca surse de zgomot următoarelor mijloace de producţie: • transportoare cu racleţi de 7. De asemenea. păstrare şi valorificare a produselor şi de producere a nutreţurilor combinate. 9. Analiza surselor de zgomot În silozurile de păstrare şi conservare a produselor agricole şi în fabricile de producere a nutreţurilor se remarcă prezenţa zgomotului. • maşini unelte.

Fig. 1.Siloz de cereale 317 .

Aceste determinări au fost efectuate cu sonometre cu afişaje electronice tip 2232-Brüel & Kjaer Precision Sound Level Meter (S. model 2239 A. sonometru integrator Brüel & Kjaer. când toate instalaţiile şi echipamentele tehnice de la silozurile de cereale şi fabricile de nutreţuri combinate erau în funcţiune.A.Fig. Digital Sound Meter 840028 Super Scientific (S.C. Galaţi).Siloz Port jud.z dB(A) 60-77 318 . crt. 3 Nr.A. Agentul economic şi punctul de lucru Locul de muncă analizat Durata de expunere zilnică la zgomot (ore) 8 1. păstrare şi valorificare a produselor sunt prezentate în tabelul 3.C.Utilaje specifice pentru silozuri de cereale 7.C Agricover Buzău .Fabrica de ulei). Galaţi (determinări efectuate în anul 2004) -limita de proprietate cu zona industrială. S.C. 2. Digital Soud Meter 100. Tabel nr. Cerealprod S. Galaţi -siloz Călăraşi). Prutul S.A. conservare. clasa de precizie A ( S. Cerealprod S. . cu instalaţiile tehnice în funcţiune şi zgomot de fond Expunerea zilnică a unui lucrător Lech. Analiza determinărilor sonometrice Măsurătorile privind expunerile la zgomot au fost efectuate în condiţii normale de lucru. Valorile determinărilor sonometrice efectuate la unităţile economice care efectuează activităţi de recepţionare.

C. Comcereal S.C.A.siloz floarea soarelui -zgomot de fond -lângă cap elevator Etaj 9 –Siloz şrot -lângă elevator Etaj 8-Siloz floarea soarelui -zgomot de fond Etaj 6-Siloz floarea 1 2 81-85 81-86 2 2 0.Moara Barcea jud.2 -moara cu ciocănele 8 90.6-94.5 2 84-86 85-87 87-88 82-84 319 . Galaţi (determinări efectuate în anul 2004) S.4 -limita de proprietate cu silozul pornit la 3 m de zona feroviară 8 60-75 -transportoare cu racleţi (zgomot continuu) 6 94-100 -lângă elevator -la tarare Casa maşini: Etaj 9.A.Siloz Palas jud. S. 5. Galaţi (determinări efectuate în anul 2004) S.A.C. . Galaţi (determinări efectuate în anul 2004) S. 3.A .C. 4.3-92. Cerealprod S. .2. 6.Moara Fileşti jud. Constanţa (determinări efectuate în anul 2001) S. – Fabrica de ulei (determinări efectuate în anul 2004) -moara cu ciocănele 8 91.C.Baza Iveşti jud. . Cerealprod S. Cerealprod S. Agricover S.A.

7. 1 Punct aerare activă nr. Prutul S. Prutul S.9 87.2 84.siloz nou Lehliu Gară jud. Călăraşi (determinări efectuate în anul 2005) S.9 86. Călăraşi (determinări efectuate în anul 2005) 8.A.5 92.9 85.4 80.4 88. 2 Utilaj fadromă (cabină) Subsol cota -2 -la gura de alimentare 2 3 3 3 3 8 4 6 8 4 4 4 8 4 67-69 79-80 76-78 80-82 83 79.siloz Călăraşi jud.A. Galaţi.8 89. soarelui -zgomot de fond Etaj 2 –precurăţire şi postcurăţire: -lângă sita postcurăţire -zgomot de fond Etaj 1 –Curăţire seminţe -lângă ecluză -lângă sita postcurăţire Subsol cota -2 -la gura de alimentare -calea de acces la mijloc -zona ventilator -capăt bandă Cota tarare -la tarar dreapta -la tarar stânga -între tarare Cota +36 -la o bandă transportoare -calea de acces Supraveghere uscătoare pentru aerare activă Punct primire auto Punct aerare activă nr. Galaţi.8 320 .C.5 86.4 89. Galaţi.7 8 8 8 8 8 81.1 76. S.C. S.C.siloz Călăraşi jud.A.2 77. Prutul S.

L.siloz Lehliu Gară siloz vechi tip Suka jud.6 82.6 80.4 81.7 81.Călăraşi (determinări efectuate în anul 2005) 9.5 10.7 73 88 83.A. S. Călăraşi (determinări efectuate în anul 2005) 321 .5 81. Galaţi.7 94.7 73. jud. S.platforma superioară -lângă distribuitor transportor -lângă motor acţionare stânga -zgomot fond Subsol cota -2 -lângă banda transportoare -calea de acces la mijloc -sala maşinii Cota tarare -la tarar dreapta -la tarar stânga -între tarare Cota + 38 -la o bandă transportoare -cale de acces Cap elevator -pornire elevator 2 3 8 8 2 4 2 8 4 8 8 8 8 4 8 4 4 4 8 2 4 76.3 74. Călăraşi (determinări efectuate în anul 2005) -calea de acces –la mijloc -zona elevatoare -la o bandă transportoare -lângă motor acţionare bandă transportoare -cale de acces Subsol cota -2 -lîngă transportoare cu lanţ -zona elevatoare -zona ventilator Etaj 1 La maşina de tarat Etaj VI.8 82.9 87.8 85. Romsiloz Cereale S.8 82.C.9 85. Prutul S.siloz Olteniţa.R.C.7 89.3 76.2 88.5 86.

A.C.A. Semrom Muntenia S. S.C.R. Bucureşti.C. Galaţi.C. S.la strung -la polizorul PD 250 -la maşina de găurit G 29 -la mijlocul căii de acces Cota 17 Cota 21 8 8 8 8 8 2 6 6 89.A. Galaţi.C.9 88 88-91 87-87.C. Romsiloz Cereale S. a rezultat faptul că.C.11. Comcereal S. Semrom Muntenia S. Prutul S. S.L.A. Comcereal S.6 86. Buncăr auto – capătul benzii transportoare Capătul benzii transportoare Platforma superioară Turnul tehnic elevatoare Moară măcinare 6 6 4 4 8 84-86 85-87 75-76 83-85 86-88 Din analiza determinărilor privind nivelul de zgomot la punctele de lucru şi locurile de muncă aparţinând agenţilor economici mai sus menţionaţi (S.7 86. S.6 12. S.A.A. Buzău. Comcereal S.A. S.Tulceasiloz Baia (determinări efectuate în anul 2001) Atelier mecanic -la bormaşina -la polizorul PD 300 .C.A. Cerealprod S.C. Agricover S. Prahova Bucureşti Sediul secundar Ploieşti . limitele maxime admise sunt depăşite la următoarele puncte de lucru şi locuri de muncă ale acestora: 322 .9 86. Constanţa. .Staţia de condiţionare (determinări efectuate în anul 2004) S. Tulcea).0 86. S.

. depăşiri ale limitei maxime admise cu 2. depăşiri ale limitei maxime admise cu 0.9 dB(A). cu 713 dB(A).S. moara cu ciocănele. staţia de condiţionare. Comcereal S.S. punct de lucru Barcea şi locul de muncă.2 dB(A). depăşiri cu 1. depăşiri ale limitei maxime admise.R. depăşiri ale limitei maxime admise cu 0. Galaţi. siloz Palas. Constanţa.. punct de lucru Fileşti şi locul de muncă. depăşiri ale limitei maxime admise la moara de măcinare .C. Romsiloz Cereale S. locul de muncă. elevator. Galaţi. Galaţi. . cu 0. .S. o pornire elevator. o bandă transportoare. o echipamente tehnice portabile (bormaşină) depăşiri ale limitei maxime admise cu 2.S. Semrom S.C.A.C.3-5.A.A. Fabrica de ulei.S. Agricover S. siloz vechi Suka. . o utilaj fadromă (cabină).9 dB(A). cu 2.2 dB(A). depăşiri ale limitei maxime admise cu 1. depăşiri ale limitei maxime admise cu 4.8-5.6 dB(A). locul de muncă. depăşiri ale limitei maxime admise cu 1 dB(A). 323 .C. . depăşiri ale limitei maxime admise. Galaţi. o tarar.4 dB(A).A.6-7. Cerealprod S.A. depăşiri ale limitei maxime admise cu 1 dB(A). moara cu ciocănele. Prutul S.S. Lehliu Gară. Cerealprod S.C. transportoare cu racleţi.S.C.S. o tarar. siloz Olteniţa.C.. siloz Baia. la următoarele locuri de muncă: o bandă transportoare. Prahova. locurile de muncă: o transportoare cu lanţ. cu 1 dB(A). locurile de muncă: o Cota 17 şi cota 21. depăşiri ale limitei maxime admise cu 3. Comcereal Tulcea. depăşiri ale limitei maxime admise cu 2.8 dB(A).. depăşiri ale limitei maxime admise cu 7.7 dB(A).5 dB(A). punct de lucru.4 dB(A).L.9 dB(A). .C. . Prutul S. punct de lucru Ploieşti.C. depăşiri ale limitei maxime admise cu 14 dB(A) şi respectiv. siloz Călăraşi depăşiri ale limitei maxime admise la locurile de muncă: o între tarare.A.6 dB(A). .S. o punct aerare activă.A.

C.Determinările privind nivelul de zgomot la locurile de muncă din unităţile economice cu activităţi de prelucrare. Avicola Buzău . 2.z dB(A) 95-97 1. Nr. Buzău (determinări efectuate în anul 2004) Sala morii 4 -la însăcuire -zgomot de fond Camera de comandă Premix: -lângă imprimanta matricială -zgomot de fond -lângă panou de comandă şi control -zgomot de fond Parter moară -la însăcuire -zgomot de fond -zgomot de fond în camera de comandă dozare Etaj 1: malaxor -lângă malaxor -zgomot de fond Etaj 2: moară -lângă moară 8 8 2 8 2 8 6 6 8 70-72 67-69 64-67 64-67 55-57 52-55 79-80 75-77 65-69 4 4 4 90-91 88-89 98-100 324 .Fabrica nutreţuri de combinate jud. crt. industrializare şi livrare a furajelor sunt prezentate în tabelul 4. păstrare. Nutricod Codlea Fabrica de nutreţuri combinate -jud. S. Agentul economic Punctul de lucru şi locul de muncă analizat Durata de expunere la zgomot (ore) Tabel 4 Expunerea zilnică a unui lucrător Lech.C. Braşov (determinări în anul 2001) S.

S. punct de lucru Codlea şi locul de muncă.C.C. Nutricod S. limitele maxime admise sunt depăşite la următoarele puncte de lucru şi locuri de muncă ale acestora: .C.A.A. depăşiri ale limitei maxime admise cu 3-4 dB(A) în anul 2004 şi 1-2 dB(A) în anul 2005.A Buzău.5 8 8 8 8 8 8 8 94-95 92-94 89-90 60-62 88-89 88-89 87-89 95-97 94-95 51-61 Din analiza determinărilor privind nivelul de zgomot la punctele de lucru şi locurile de muncă aparţinând agenţilor economici mai sus menţionaţi (S.C.C.S. . sala morii. depăşiri ale limitei maxime admise cu 9-13 dB(A) în anul 2004 şi 8-10 dB(A) în 2005: 325 . Galaţi (determinări în 2004) -zgomot de fond Etaj 3: moară -lângă elevator -zgomot de fond Parter -încăpere însăcuire -zgomot de fond camera de comandă dozare -zgomot de fond parter moară Etaj 1 -malaxor –lângă malaxor -zgomot de fond Etaj 2-moară -lângă moară -zgomot de fond -limita de cu proprietate zona feroviară. judeţul Braşov. Codlea.A.Fabrica de nutreţuri combinate Independenţa) a rezultat faptul că.A.5 0. S. . S.C.Fabrica de nutreţuri combinate Independenţa jud. Cerealprod S.S. Nutricod S.3.Fabrica de nutreţuri combinate. punct de lucru Fabrica de nutreţuri combinate.. Cerealprod S. cu instalaţiile tehnice în funcţiune şi zgomot de fond 4 0. Galaţi. Avicola Buzău S.. S.. Avicola S.C. o lângă moară.A. depăşiri ale limitei maxime admise cu 8-10 dB(A). Avicola Buzău de Fabrica nutreţuri combinate (determinări efectuate în 2005) 4. locurile de muncă: o lângă malaxor.

De asemenea. făcându-se astfel trimitere la standardul general recunoscut ISO 1999:1999. acestea se acordă.o elevator.M. angajatorii mai sus prezentaţi (tabelul 3 şi 4) au stabilit cauzele producerii acestui risc şi au întocmit şi aplicat în practică programe de măsuri de natură tehnică şi organizatorică. potrivit prevederilor din cuprinsul legislaţiei aplicabile (Legea Protecţiei Muncii nr. 603-604). precum şi altor categorii de persoane care desfăşoară activităţi la persoanele juridice şi fizice prevăzute la art. pentru a duce o protecţie acustică satisfăcătoare. În scopul evaluării corecte a expunerii lucrătorilor la zgomot. depăşiri ale limitei maxime admise cu 4-7 dB(A). Se 326 . Astfel. în privinţa echipamentelor individuale de protecţie se va avea în vedere faptul că. nivelul de zgomot la urechea angajatului este sub 80 dB(A). angajatorul va asigura un număr suficient de echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului.. tipul de echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului trebuie ales în funcţia de activitatea şi de mediul de muncă. Se impune astfel ca zgomotul care ajunge la ureche să fie menţinut sub valorile limită de expunere. angajaţilor. De asemenea. Măsuri de prevenire şi combatere a zgomotului În vederea reducerii expunerii angajaţilor la zgomot. 90/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Aceste echipamente sunt considerate potrivite şi adecvate dacă atunci când sunt purtate corect. şi pentru situaţiile când măsurătorile efectuate au evidenţiat niveluri de expunere mai mari de 85 dB (A ). este util să se aplice o metodă de măsurare obiectivă. 2.P. Valorile estimate sau măsurate în mod obiectiv trebuie să fie decisive pentru iniţierea acţiunilor prevăzute la valorile de expunere inferioare şi superioare care declanşează acţiunea. art. În cazurile când expunerea personală zilnică a angajaţilor a depăşit niveluri de zgomot de 80 dB(A). 13 (2).G. obligatoriu şi gratuit. Valorile limită de expunere sunt necesare pentru a evita deteriorarea ireversibilă a auzului lucrătorilor. În continuare vom prezenta alte măsuri de natură tehnică şi organizatorică care se au în vedere în acţiunea de prevenire şi combatere a zgomotului . 8. art. aceştia au fost dotaţi cu echipamente individuale de protecţie şi au fost informaţi cu privire la riscurile referitoare la sănătatea lor şi la măsurile luate în vederea eliminării producerii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale (N.

De asemenea. se realizează prin modificări constructive aduse echipamentului tehnic sau prin adoptarea unor dispozitive atenuatoare speciale. În scopul reducerii acţiunii nocive a zgomotului la locurile de muncă sunt obligatorii una sau mai multe din măsurile tehnice: . la alegerea 327 . 3). echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului. a echipamentelor tehnice şi la construcţia acestora vor fi prevăzute măsuri pentru reducerea zgomotului la cel mai mic nivel posibil prin caracteristici constructive (izolarea şi absorbţia acustică a elementelor clădirii pe baza evaluărilor nivelului surselor de zgomot. se va reglementa accesul la locurile de muncă unde nivelurile de zgomot ating sau depăşesc 105 dB(A). în situaţiile când angajaţii sunt supuşi unor niveluri de zgomote care au depăşit 85 dB(A). conform Prescripţiilor minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă (fig.).impune faptul că angajaţii să fie instruiţi să utilizeze corect şi în mod igienic. se organizează acţiunea de supraveghere medicală (N.611). De asemenea. 3 Panouri privind semnalizarea de securitatea şi / sau sănătate la locul de muncă La proiectarea unităţilor..P. 3).M. trebuie să fie marcate cu panouri care să arate că purtarea echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului este obligatorie.G. Intrarea interzisă persoanelor neautorizate Fig.măsuri de combatere a zgomotului la sursă. criterii de amplasare a surselor de zgomot etc. Locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB(A). sau unde valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate depăşeşte 200 Pa. art. (fig. În această acţiune se efectuează examinarea stării auzului angajaţilor la angajare şi periodic (cel puţin o dată pe an) de către un medic sau de altă persoană calificată sub responsabilitatea unui medic.

Zgomotul este un factor de risc pentru sănătatea angajaţilor şi angajatorilor. 328 .Chiar dacă nu este depăşită valoarea limită de expunere.echipamentului tehnic în condiţii comparabile. 172-179.eu.int [3] Inspecţia Muncii . [4] Ministerul Muncii. ed. . se va acorda prioritate acelora care produc zgomotul cel mai mic. Aurelia. . Norme Generale de Protecţie a Muncii. păstrare şi valorificare a produselor agricole şi de producere a nutreţurilor combinate. pag. pag 1-68. Elena BANU. ed. se impune respectarea prevederilor legale referitoare la periodicitatea efectuării măsurătorilor privind nivelul de zgomot la locul de muncă.Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la zgomot. Direcţia de Control Securitate şi Sănătate în Muncă. ed. inspector de muncă. Mihail MÂNDRU. 2002. . pag. conservare. 2004. soluţiile cele mai des utilizate constau în amplasarea de ecrane fonoizolante sau în carcasarea fonoizolantă a echipamentului tehnic. Dr. Direcţia de Control Securitate şi Sănătate în Muncă. Ing. Bibliografie [1] Todea. . Bucureşti. Inspecţia Muncii Bucureşti. 2002. Inspecţia Muncii. şef serviciu. 10.osha. soluţia cea mai cunoscută fiind utilizarea cabinetelor fonoizolante. Concluzii: Din studiul efectuat la unităţile economice cu activităţi de recepţionare.măsuri de combatere a zgomotului la receptor – constau în izolarea personalului care lucrează într-o zonă zgomotoasă. 8-68. cu valori de 1-13 dB(A) la unele locuri de muncă.măsuri de izolare a surselor de zgomot se realizează prin creşterea rezistenţei mediului în transmisia energiei acustice. acest factor de risc există şi trebuie luat în considerare. Adriana. cu privire la prezenţa zgomotului la locurile de muncă.Rezultatele măsurătorilor referitoare la zgomot au arătat faptul că există depăşiri ale limitei maxime admise la zgomot. ing. Morbiditatea profesionala în România. [2] web site http://ew2005. Prin urmare. au rezultat următoarele concluzii: . Ferencz. 9. Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Gabriel HARAGOŞ The work present the impact of the industrial noise on the workers of a energie industry plan of departament of Bihor. frecvenţă.1 Mărimi acustice Vibraţiile sonore se propagă sub formă de unde de o anumită amplitudine. vocea normală 20 μW. formă. Occupational diseases are analysed of the occurrence of the exposure to noise of workers and prophylactic measures imposed to prevent the occurrence of new occupational diseases. 1. Hayard comunication. iar foşnetul frunzelor 10 -3 μW. viteză şi direcţie de propagare. Un avion cu reacţie produce 10 kW.Introducere Poluarea sonoră este unul din factorii care afectează sănătatea şi condiţiile de lucru ale oamenilor şi provoacă scăderea randamentului şi a activităţii prestate. 329 .STUDIU PRIVIND IMPACTUL POLUĂRII SONORE ÎN INSTALAŢIILE ENERGETICE DIN CADRUL UNEI UZINE DIN JUDEŢUL BIHOR ing. 1. care determină variaţii de presiune sonoră. o orchestră 10-70 W. Aceste variaţii produse întrun punct dat de pe traseul undei sonore se măsoară în newtoni pe metru pătrat [N/m2] sau în microbari (1 μbar = 1 dynă/cm2) Puterea acustică reprezintă energia acustică totală radiată de o sursă sonoră în unitatea de timp. Undele sonore creează dilatări şi comprimări succesive ale aerului înconjurător. training and information dissemination must be included in the prevention activity.

I0 este intensitatea sonoră de referinţă (10 . scala de receptivitate fiind logaritmică.Nivelul de presiune sonoră Np. Intensitatea sunetului (în dB) este dată de amplitudinea vibraţiei undei sonore. este dat de relaţia(2): Ni = 10 log I (2) Io în care: .5 kHz. 1.2. când pragul de durere apare la 120 dB. cea mai mare sensibilitate fiind frecvenţa de 4096 Hz. spectrul de frecvenţe. Urechea umană percepe sunete în zona de frecvenţe cuprinsă între 16 . 330 . în condiţii normale de temperatură şi de presiune atmosferică. începând de la crearea unei stări de nelinişte şi nervozitate şi mergând până la lezarea organului auditiv.I este intensitatea sunetului respectiv . Înălţimea sunetului (în Hz) este dată de frecvenţa lui (număr de vibraţii pe secundă). în dB. Organul auditiv al omului are o sensibilitate crescută pentru sunetele cuprinse între 1 . variaţia în timp a nivelului de zgomot). Efectele zgomotului asupra organismului uman sunt diverse.p0 este presiunea sonoră de referinţă (2x10 .p este presiune sonoră a sunetului măsurat . în dB. a fost constatată dar nu şi explicată complet sub aspectul cauzelor. Măsurarea mărimilor acustice Zgomotul este definit prin parametrii fizici care-l caracterizează (intensitate. Această localizare la 4096 Hz. În prezent există mai multe teorii care încearcă să explice acest fenomen. este dat de relaţia(1): Np = 20 log p (1) po în care: . cu variaţii în plus sau minus care depind de vârsta şi de starea patologică a individului respectiv. parametrii care pot fi determinaţi prin măsurări acustice. Nivelul de intensitate sonoră Ni.4 bar).20000 Hz. deci din această zonă pragul de durere va apărea la valori sub 140 dB.16 W/cm2) Cele două niveluri (presiune şi intensitate) sunt apropiate ca valoare.

331 . Dacă măsurătoarea este efectuată mult prea aproape de maşina de investigat. nivelul presiunii acustice poate varia considerabil pentru orice mică deplasare a punctului de măsură. În practică este util a se cunoaşte nivelul de intensitate acustică. Această porţiune în apropierea sursei de zgomot se numeşte câmp apropiat. produsă de către maşina respectivă sau este inferioară dublului dimensiunii celei mai mari a maşinii.1 Influenţa nivelului de sunet în funcţie de distanţa la care se face determinarea Alte erori pot fi produse dacă măsurarea se efectuează la prea mare distanţă de utilajul respectiv. din care cauză sunt imposibil de realizat măsurări corecte. însă poate fi determinată prin măsurarea unei mărimi fizice de care depinde. Această zonă se numeşte câmp reverberant vezi fig 1. fig. această mărime obţinându-se prin măsurarea nivelului de presiune. diferenţa dintre cele două mărimi este practic neglijabilă. Fig. În această zonă reflexiile datorită pereţilor şi altor obiecte. Această situaţie apare atunci când distanţa la punctul de măsură este inferioară lungimii de undă a frecvenţei celei mai joase.Intensitatea acustică nu poate fi măsurată direct. pot fi la fel de puternice ca şi sunetul direct.3 şi este o regiune în care trebuie să se evite efectuarea măsurătorilor acustice.

. este următoarea: . . În practică. aceasta înseamnă că semnalul dat de sursa sonoră trebuie să fie cel puţin cu 3 dB superior zgomotului de fond.Între câmpul reverberant şi câmpul apropiat se află câmpul liber care poate fi determinat atunci când nivelul va fi redus cu 6 dB pentru o dublare a distonanţei faţă de sursă. nu este necesară nici un fel de corecţie. Un alt factor care poate influenţa precizia măsurării este nivelul zgomotului de fond comparat cu nivelul sursei sonore. zgomotul de fond este prea ridicat pentru a efectua o măsurare corectă. dar trebuie efectuată o corecţie pentru a obţine rezultatul corect. Dacă diferenţa este cuprinsă între 3 şi 10 dB este necesară o corecţie. Fig. Procedura de măsurare a nivelului acustic al unei maşini în condiţii de zgomot de fond ridicat.2 Diagrama de corecţie a zgomotului examinat faţă de zgomotul de fond 332 .se determină diferenţa care există între cele două nivele.se măsoară nivelul de zgomot cu maşina în funcţiune. Zgomotul de fond nu trebuie să elimine semnalul asupra căruia se efectuează determinările. ce trebuie măsurat.se măsoară nivelul de zgomot cu maşina oprită. Aceasta este regiunea în care trebuie efectuate măsurătorile. Dacă diferenţa este mai mică de 3 dB. Dacă diferenţa este mai mare decât 10 dB.

3 Fig.3 Corelaţia privind zgomotul produs de două maşini aflate în funcţiune.Pentru a se efectua corecţia se introduce pe abscisa graficului din fig. Pentru ca această corecţie să aibă sens. Se constată că corecţia este cu atât mai mare cu cât diferenţa dintre nivelele zgomotului examinat şi cel al zgomotului de fond este mai mică.se calculează diferenţa între nivele acustice ale celor două maşini . Valoarea rezultată va da zgomotul de fond al maşinii. ci trebuie să se adauge o corelaţie utilizând grafcul de mai jos. se scade valoarea obţinută din nivelul total de zgomot măsurat. vezi fig. cel puţin în intervalul de timp cât durează măsurarea. cele două nivele trebuiesc adunate dar un aritmetic. În cazul în care se cunoaşte nivelul de zgomot generat de două maşini în parte sau mai multe şi trebuie să se afle nivelul de zgomot total produs de cele două maşini funcţionând împreună.2 diferenţa calculată iar la intersecţia cu curba se citeşte valoarea pe ordonată. trebuie ca atât zgomotul de fond cât şi zgomotul examinat să fie destul de stabile. Procedura este următoarea : . 333 .

8 – circuit de menţinere Sonometru are un răspuns faţă de sunet aproximativ sub aceeaşi formă ca răspunsul urechii umane.4 Fig.se introduce pe abscisa graficului această valoare.5 fiind necesar ca la determinările de zgomot să se indice curba de pondere folosită. Numai în acest caz citirile obţinute reprezintă valori ale nivelului de presiune acustică. 6 – redresor de valori eficace. internaţional recunoscute şi denumite curbe de pondere sau de egală tărie sonoră “A“.amplificator. Rezultatul corespunde nivelului de zgomot produs de cele două maşini în funcţiune. 7 – ieşire. se urcă până la intersecţia cu curba şi se citeşte pe ordonată valoarea respectivă. 3 . 2 . 334 . deci să conţină un dispozitiv a cărui sensibilitate să varieze cu frecvenţa în acelaşi fel ca şi urechea umană.reţele de ponderare. “B“.microfon. “C“.4 Schema de principiu a unui sonometru: 1 .se adaugă valoarea obţinută la nivelul de zgomot al maşinii cu nivelul de zgomot cel mai ridicat. În acelaşi timp aparatul tebuie să dea date în concordanţă cu cele obţinute prin audiţie directă. 5 – conectare filtrelor externe. Acest fapt a condus la trei curbe caracteristice. Aparatul care serveşte la măsurarea nivelului de presiune acustică exprimat în decibeli (dB) este sonometrul a cărui schemă de principiu este reprezentată în fig. fig. sau n dB(C).. notându-se n dB(A) sau n dB(B). . dar care oferă rezultate obiective ale nivelului acustic şi este etalonat pentru indicaţiile sale (în decibeli) să se refere la presiunea acustică de referinţă (Pref = 2x10-5 N/m2). 4 – amplificator.

Este nominalizată şi o caracteristică specializată. acţionând continuu pe toată durata zilei de muncă. Astăzi.nivelul acustic echivalent continuu pe durata zilnică de expunere la zgomot constant şi care. curba de pondere “B“ corespunde nivelelor medii şi curba de pondere “C“ celor ridicate. T0 = 8 h = 28. curba de pondere “D“. LAech. are un efect auditiv similar cu efectul zgomotului variabil măsurat real la locul de muncă 335 .z = L Aech. în mod curent este utilizată ponderea “A“.800 s. Expunerea personală zilnică a unui lucrător LEP.5 Curbe de pondere Curba de pondere “A“ oferă o aproximaţie a curbei de egală tărie sonoră la nivele de presiune acustică reduse .z unde: LEP. pentru măsurarea zgomotelor produse de avioane.durata zilnică a expunerii personale a angajatului la zgomot (poate fi mai mare sau mai mică decât 8 h). deoarece curbele “B“ şi “C“ un oferă corelaţii suficient de bune în cazul testelor subiective. Te . Normele generale de protecţia muncii aprobate în 2002 introduc două mărimi ce trebuie determinate pentru a se putea stabili influenţa zgomotului asupra sănătăţii lucrătorilor expuşi.Fig.Te + 10 lgTe/T0 (3) Te .

de tip percepţie.z)k . Sunt utile buletinele de determinări ale intensităţii zgomotului în mediul de muncă. după aplicarea corecţiei de prezbiacuzie. Surditatea profesională reprezintă scăderea permanentă de etiologie profesională a pragului auditiv (deficit auditiv definitiv). în diagnosticul de profesionalitate a hipoacuziei şi surdităţii. dovedită prin acte oficiale privind vechimea în muncă în mediul cu zgomot şi prin determinări de zgomot la locul de muncă. Din anamneză.valorile lui LEP. z k ⎥ (4) ⎣ 5 k =1 ⎦ Io unde: (LEP. fără interesarea frecvenţelor conversaţionale. cu peste 25 dB inclusiv (media aritmetică a valorilor la 500-1000-2000 Hz. Zgomotul devine factor etiologic principal în pariţia hipoacuziei şi surdităţii profesionale când depăşeşte limita maximă admisă de 87 dB(A) nivel acustic echivalent continuu săptămânal. de tip percepţie. se obţin informaţii privind dotarea şi utilizarea echipamentului de protecţie individual (antifoane) şi colectiv (cabine fonoizolante. Expunerea profesională la zgomot se stabileşte pe baza anamnezei profesionale. z = 10 lg ⎢ ∑10 EP . în general bilaterală şi simetrică. ca şi audiograma la angajare. după aplicarea corecţiei de presbiacuzie. la frecvenţele conversaţionale.1( L ) ⎤ I LEP . 336 . în general bilaterală şi simetrică. materiale fonoabsorbante).Media săptămânală a valorilor zilnice LEP. Bolile profesionale provocate datorită expunerii la zgomot Hipoacuzia profesională reprezintă scăderea permanentă (de etiologie profesională) a pragului auditiv (deficit auditiv definitiv) la frecvenţa de 4096 Hz.z ⎡ 1 m 0.).z pentru fiecare din cele m zile de lucru din săptămâna considerată 2. cu peste 30 dB inclusiv.

Riscul de îmbolnăvire profesională prin expunere la zgomot în cazul unei societăţi din industria energetică din judeţul Bihor . În studiul de faţă. datorat utilajelor şi echipamentelor în anumite momente ale funcţionării lor (anclanşarea sau declanşarea întreruptoarelor. electrică. . Poluarea sonoră produsă de instalaţiile energetice are o natură foarte diversă (mecanică. respectiv cursul inferior al râului . magnetică. Structural aceasta se compune din două secţii. SC Electrocentrale Oradea SA produce. purjarea periodică a cazanelor etc). Caracterul poluării poate fi: .Uzina Electrică Crişuri Energia electrică în judeţul Bihor este produsă de către doi agenţi economici importanţi şi anume SC Electrocentrale Oradea SA şi Uzina Electrică Crişuri. transformatoare.3. 337 . generatoare.Criş aval. datorat utilajelor şi echipamentelor în tot timpul funcţionării lor (turbine. în tabelul 1 de mai jos se prezintă o situaţie pe ultimii 10 ani a cazurilor de îmbolnăviri profesionale înregistrate la nivelul judeţului Bihor. pe bază de cărbune şi gaz metan.intermitent. vom analiza influieţa factorului zgomot asupra sănătăţii lucrătorilor din cadrul Uzinei Electrice Crişuri şi măsurile ce au fost luate în cadrul acesteia în scopul reducerii factorului de risc de îmbolnăvire profesională prin expunere la zgomot. Pentru a putea observa importanţa reducerii zgomotului la locurile de muncă. aerodinamică etc). în funcţie de poziţia hidrocentralelor. Uzina Electrică Crişuri este parte componentă a Sucursalei Hidrocentrale Cluj şi produce energie electrică generată de acumulările din bazinul hidrografic al râului Crişul Repede. linii electrice aeriene de foarte înaltă tensiune etc). termică.Criş amonte. pe cursul superior al râului . în scopul scăderii numărului îmbolnăvirilor profesionale. energie termică pentru municipiul Oradea şi ca produs secundar energie electrică livrată sistemului energetic naţional.permanent.

1 Situaţia bolilor profesionale în perioada 1995-2004 în judeţul Bihor Cumul 2 1 6 7 1 2 3 30 1 3 1 5 1 1 1 2 1 12 1 2 82 40 1 1 9 1 6 1 147 8 2 5 1 1 4 13 1 7 1 1 1 6 1 1 1 6 232 Anul Boala profesională 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 1 perforaţie de sept nazal Carcinom bronhopulmonar silicoză I/II Bisinoză hipoacuzie de percepţie bilaterală Sindrom Raynaud eczema de contact intoxicaţie acută cu CO intoxicaţie acută cu toluen intoxicaţie acută cu cianură de Na dermatită de contact dermatoză de contact 3 1 1 10 1 1 2 3 1 1 astm bronşic infecto1 alergic intoxicaţie acută letală cu 7 gaze iritante neoplasm bronhopulmonar Alveolită alergică extrinsecă pneumoconioză diatomee I/I Ulceraţie de semn nazal prin expunere la crom hexavalent TOTAL 14 10 13 19 3 8 89 57 11 338 2004 8 .Tabel nr.

băuturi Total Nr. un număr de 147 sunt hipoacuzii de percepţie bilaterală datorate expunerii la noxa zgomot.19/2001 privind sistemul de pensii. Cu ocazia determinărilor de zgomot efectuate cu acest prilej în cadrul Uzinei Electrice Crişuri s-au stabilit de către Direcţia de Sănătate 339 . De altfel aceste societăţi au obţinut pentru anumite locuri de muncă avizele ITM Bihor de încadrare a acestora în locuri de muncă în condiţii deosebite conform criteriilor de încadrare stabilite prin HG 261/2001. O ierarhizare a sectoarelor de activitate care au înregistrat hipoacuzii de percepţie bilaterală este prezentată în tabelul 2 Tabel nr. reprezentând o pondere de 14. de cazuri 53 49 21 7 4 4 3 2 2 1 1 147 După cum putem observa activitatea de producere şi distribuire a energiei electrice şi termice ocupă în acest clasament un loc deloc de invidiat cu cele 21 de cazuri de îmbolnăviri. înregistrate în perioada 1995-2004 în judeţul Bihor. iar 14 cazuri au fost înregistrate de către Uzina Electrică Crişuri. însemnând o pondere de 63.Se observă că din totalul celor 232 de îmbolnăviri profesionale. 2 Ramura de activitate Producţia de mobilier Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal Producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică. Cu această ocazie au fost efectuate în cele două societăţi controale medicale periodice pentru întregul personal angajat. gaze şi apă caldă Industria metalurgică Industria construcţiilor Activităţi recreative. culturale şi sportive Industria textilă şi a produselor textile Industria mijloacelor de transport rutier Industria altor produse din minerale nemetalifere Industria de maşini şi echipamente Industria alimentară. Majoritatea acestor cazuri au fost înregistrate în perioada 20012002 odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. Din cele 21 de cazuri un număr de 7 cazuri au fost înregistrate de către SC Electrocentrale Oradea SA.36%.28%.

3 CHE unde s-a efectuat determinarea Locul de muncă din cadrul CHE unde s-a efectuat determinarea Nivelul de zgomot măsurat dB(A) Nivelul de zgomot echivalent pe zi de lucru dB(A) Nivel admis de zgomot dB(A) CHE Remeţi CHE Munteni CHE Lugaşu CHE Tileagd Staţia 0. 85. 93.maistru. 87. 89.maistru.76 electrician.Publică a judeţului Bihor prin măsurare cu un sonometru cu circuit de pondere A . 89. 85.73 .maistru.maşinist turbine 87 86. 93.4 kV Cameră comandă Sala maşinilor Nivel generator Nivel turbină Nivel epuismente Compresoare Hidrofori Staţia 0.12 electrician.73 electrician. marca Quest – USA.4 kV Cabină fonică Sala maşinilor Nivel generator Nivel turbină Nivel epuismente Compresoare Casă vană fluture MHC Cameră comandă Nivel excitatoare Acumulatori Nivel generator Nivel turbină Nivel epuismente Compresoare Cameră comandă Nivel excitatoare Acumulatori Nivel generator Nivel turbină Nivel epuismente Compresoare 84 80 99 99 106 102 110 88 91 72 90 97 96 96 102 81 92 73 84 78 97 91 90 106 82 84 76 95 91 90 102 92.74 .74 .maşinist turbine 87 340 .74 .maistru.73 .49 . 91.maşinist turbine 87 92. valorile consemnate în tabelul 3.12 .13 . Tabel nr.maşinist turbine 87 86.73 electrician.

20 ani 21 .Ca urmare a controalelor efectuate întregului personal angajat al Uzinei Electrice Crişuri de către Centrul Medical MEDSTAR Cluj Napoca s-au semnalat cazuri de îmbolnăviri profesionale prin hipoacuzie de percepţie bilaterală dintre care 11 au fost declarate cazuri noi de boli profesionale. Analizând sinteza rezultatelor controalelor medicale întocmită cu acest prilej de către Centrul Medical MEDSTAR putem face o clasificare a acestor rezultatelor în funcţie de vechimea expunerii angajaţilor.40 ani Hipoacuzie bilaterală Hipoacuzie medie Hipoacuzie uşoară Auz normal 83 Vechim e (ani) Fig.7 Rezultatul controalelor în funcţie de vechime 90 80 70 Nr.40 ani TOTAL Hipoacuzie bilaterală Hipoacuzie medie Hipoacuzie uşoară Auz normal 2 17 14 2 1 3 2 0 2 13 13 2 34 83 23 1 Reprezentând grafic acest lucru obţinem fig.4 Vechime de expunere la zgomot 0 .20 ani 23 14 13 2 21 .10 ani 11 . rezultate 60 50 40 30 20 10 0 2 1 0 . vezi tabelul 4 Tabel nr.30 ani 2 1 0 31 .7 Rezultatul controalelor medicale în funcţie de vechimea de expunere 341 .30 ani 31 .10 ani 34 17 13 3 11 .

Din punct de vedere statistic structura morbidităţii profesionale pe meserii este prezentată în tabelul 5 Tabel nr. in gi ne ri al te m es er ii el ec t .5 Hipoacuzie bilaterală 13 10 4 4 7 38 Hipoacuzie medie 2 1 1 1 1 6 Hipoacuzie uşoară 7 11 5 5 2 30 Auz normal 73 19 16 14 17 139 Loc de muncă electrician lăcătuş mecanic maşinist turbine maiştri. maşiniştii turbine.8 Structura morbidităţii profesionale pe meserii 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 ric ia n 73 Auz normal Hipoacuzie uşoară 19 7 2 13 11 1 10 16 5 1 4 14 5 1 4 17 2 1 7 Hipoacuzie medie Hipoacuzie bilaterală Nr de cazuri depistate lă că tu ş Fig.8 Rezulatatul controalelor medicale pe meserii 342 m aş in m ec an ic is tt ur bi m ne ai şt ri. fără să avem însă date suficiente pentru o ierarhizare exactă a riscului raportat la numărul de expuşi din meseriile respective. ingineri alte meserii Total Reprezentând grafic tabelul de mai sus obţinem fig.Analizând situaţia pe locuri de muncă şi meserie se constată că la unele meserii îmbolnăvirile au apărut mai frecvent cum sunt:electricienii.

soluţiile cele mai des utilizate constau în amplasarea de ecrane fonoizolante sau carcasarea fonoizolantă a echipamentului tehnic. altfel spus. soluţia cea mai cunoscută fiind utilizarea cabinelor fonoizolante. la alegerea echipamentului tehnic.617). Aşadar înainte de a alege o tehnică de combatere a zgomotului este necesară o definire exactă a obiectivelor urmărite. Principalul obiectiv îl constituie în cazul nostru. b) măsuri de izolare a surselor de zgomot – se realizează prin creşterea rezistenţei mediului la transmisia energiei acustice. asigurarea protecţiei sub raportul efectelor locale sau. pentru reducerea acţiunii nocive a zgomotului la locurile de muncă sunt necesare una sau mai multe din măsurile tehnice prezentate în continuare: a) măsuri de combatere a zgomotului la sursă – se realizează prin modificări constructive aduse echipamentului tehnic sau prin adoptarea unor dispozitive atenuatoare speciale. c) stabilirea programului de lucru pe posturi de muncă în funcţie de durata expunerii la zgomot.4.616 şi art. c) măsuri de combatere a zgomotului la receptor – constau în izolarea personalului care lucrează într-o zonă zgomotoasă.Soluţii de reducere a zgomotului Conform Normelor generale de protecţie a muncii (art. diminuarea pericolului de apariţie a surdităţii profesionale. se va acorda prioritate acelora ce produc zgomotul cel mai mic. în condiţii tehnologice comparabile. În cazul analizat în studiu au fost aplicată ca măsură tehnică măsura de combatere a zgomotului la receptor – constând în izolarea personalului care lucrează într-o zonă zgomotoasă prin utilizarea cabinelor fonoizolante. Măsurile tehnice au fost completate cu măsuri organizatorice privind instruirea personalului privind riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi modul de utilizare a echipamentului individual de protecţie 343 . Aceste măsuri trebuie să fie completate cu măsuri organizatorice: a) instruirea personalului privind riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi modul de utilizare a echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului. b) examinarea stării auzului personalului care lucrează în locuri de muncă cu niveluri de zgomot ridicate (la angajare şi periodic).

Pece. Trebuie observat că acest scop de combatere a zgomotului nu implică în mod necesar reducerea sau suprimarea unui zgomot.manual pentru învăţământul universitar. a celor expuşi unor factori de risc. Protecţia Muncii . în cadrul unor limite maxime care sunt de dorit să fie obţinute. Concluzii : Combaterea zgomotului reprezintă activitatea care are ca scop modificarea unui câmp acustic perceput astfel încât acesta să fie în conformitate cu obiectivul stabilit pentru receptor. Şt. ci încadrarea acestuia la receptor. Este important să fie imprimată în conştiinţa publică şi. 1996 344 . Editura Didactică şi Pedagogică. Darabont. Norme generale de protecţia muncii. în primul rând. prezentarea la controalele medicale periodice fiind un mijloc de depistare incipientă a bolilor. 2002 [2] Alex. de cele mai multe ori ireversibile Bibliografie: [1] INCDPM. precum şi stabilirea programului de lucru pe posturi de muncă în funcţie de durata expunerii la zgomot. necesitatea unor preocupări constante pentru sănătate. examinarea stării auzului personalului care lucrează în locuri de muncă cu niveluri de zgomot ridicate (la angajare şi periodic).13).împotriva zgomotului(vezi fig. de evitare a apariţiei formelor grave de îmbolnăvire.

6. REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT – CERINŢĂ ESENŢIALĂ DE SECURITATE SECŢIUNEA II. 11. 9. 5 5 18 25 37 45 53 69 81 1. ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE ŞI ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE. 14. 16. 3. 96 113 113 117 129 135 140 144 163 173 183 202 212 219 225 10. ZGOMOTUL ŞI OMUL PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI POLUAREA FONICA SI SANATATEA OMULUI LEGISLAŢIA CU REFERIRE DIRECTĂ LA CONTROLUL ZGOMOTULUI INTERDEPENDENŢA DINTRE ZGOMOT ŞI VIBRAŢII PREZENŢA ZGOMOTULUI LA LOCURILE DE MUNCĂ DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ SUPRAVEGHEREA PIEŢEI – MODALITATE DE REDUCERE A EXPUNERII LA ZGOMOT STANDARDE ARMONIZATE SSM SUPRAVEGHEREA PIEŢEI MAŞINILOR INDUSTRIALE. 21. 12. 13. 2. 20. 17. 19. 15. 5. 18. 345 . ASPECTE ALE STĂRII DE SĂNĂTATE LA UN GRUP DE MUNCITORI EXPUŞI LA ZGOMOT INFLUENŢA ZGOMOTULUI PROFESIONAL ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE – STUDIU COMPARATIV PE PROFESII ŞI LOCURI DE MUNCĂ EXPUNEREA LA ZGOMOT ÎN MEDIUL URBAN ASPECTE PRIVIND IMPACTUL ZGOMOTULUI PROFESIONAL ÎNTR-O SOCIETATE COMERCIALĂ TÂNĂRĂ DIN JUDEŢUL TIMIŞ ZGOMOTUL PROFESIONAL ÎN SOCIETĂŢI DE PRELUCRARE A LEMNULUI DIN JUDEŢUL TIMIŞ IMPACT ŞI PROBLEME DE SĂNĂTATE IMPACTUL ZGOMOTULUI ASUPRA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ A SALARIAŢILOR ASPECTE MEDICALE ŞI LEGISLATIVE ALE EXPUNERII PROFESIONALE LA ZGOMOT PROTEJAREA LUCRĂTORILOR EXPUŞI LA ZGOMOT ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR EXPUNEREA LA ZGOMOT ÎN CONSTRUCŢII ZGOMOTUL ÎN MEDIUL DE MUNCĂ DIN INDUSTRIA LEMNULUI ZGOMOTUL SI STRESUL LA LOCUL DE MUNCA ASPECTE PRIVIND EFECTELE ZGOMOTULUI PROFESIONAL ASUPRA ORGANISMULUI UMAN SECŢIUNEA III. 4.CUPRINS SECŢIUNEA I. 8. 7.

31. 25. CONSERVARE.A. GHIŞEE UNDE SE LUCREAZĂ CU PUBLICUL) RISCURILE EXPUNERII ANGAJAŢILOR LA ZGOMOT ÎN UNITĂŢILE ECONOMICE DE RECEPŢIONARE. COMPONENTĂ IMPORTANTĂ ÎN STRATEGIA MANAGERIALĂ A S.RISCURI ŞI IMPACT ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A LUCRĂTORILORSTUDIUL NIVELULUI ZGOMOTULUI ÎN UNITĂŢILE UNDE SE UTILIZEAZĂ MORI CU BILE ŞI ÎN LOCURILE DE MUNCĂ CU SOLICITARE NEUROPSHIHICĂ ŞI PSIHOSENZOREALĂ DEOSEBITĂ (BIROURI. ÎNCĂPERI CU CALCULATOARE. 24. PĂSTRARE. 27. 23. ZGOMOTUL RĂMÂNE O PROBLEMĂ LA TERMOCENTRALA MINTIA CONCEPEREA UNUI SISTEM PERFORMANT DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU LUCRĂTORII EXPUŞI LA ZGOMOT DIN CADRUL CNH SA PETROŞANI REDUCEREA EXPUNERII LA ZGOMOT.22.C DRUMCO S. 29 30. 28.FORJARE . 26. PĂSTRARE ŞI VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE ŞI ÎN CELE DE PRELUCRARE. INDUSTRIALIZARE ŞI LIVRARE A FURAJELOR STUDIU PRIVIND IMPACTUL POLUĂRII SONORE ÎN INSTALAŢIILE ENERGETICE DIN CADRUL UNEI UZINE DIN JUDEŢUL BIHOR 225 233 245 262 268 277 285 301 310 329 346 . IMPORTANŢA HĂRŢILOR DE ZGOMOT ÎN EVALUAREA LOCURILOR DE MUNCĂ COMBATEREA ZGOMOTULUI ÎN CENTRALELE HIDROELECTRICE DE PE RIUL SEBES NOCIVITATEA ZGOMOTULUI ÎN MEDIUL DE MUNCĂ ŞI METODE SPECIFICE DE COMBATERE A EFECTELOR ACESTUIA. PREOCUPARE PERMANENTĂ A INSPECTORILOR DE MUNCĂ SSM DIN CADRUL ITM ARAD. TIMIŞOARA ANALIZA ZGOMOTULUI PRODUS ÎN PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A METALELOR PRIN DEFORMARE PLASTICĂ LA CALD .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful