You are on page 1of 23

5.

COMPENSATORUL STATIC SINCRON SERIE (SSSC)

Laszlo Gyugyi propune în 1989 dispozitivul numit Compensator Static Sincron


Serie (SSSC - Static Synchronous Series Compensator).

Definiţia IEEE – CIGRE a SSSC: “Schema de compensare serie care utilizează un


convertor de putere ca sursă de tensiune sincronă (SVS – Synchronous Voltage Source),
în scopul producerii unei tensiuni controlabile în amplitudine şi fază, în cuadratură faţă
de curentul pe linie“

1
Fig. 5.1 Schema configuraţiei de bază a unui SSSC
5. COMPENSATORUL STATIC SINCRON SERIE (SSSC)

a)
a)

b)
b)
Fig. 5.2 Compensarea clasică a unei linii de Fig. 5.3 Schema echivalentă a unui SSSC:
transport prin condensatoare serie: a - schema echivalentă;
a - schema echivalentă; b - diagrama fazorială b - diagrama fazorială.
2
5. COMPENSATORUL STATIC SINCRON SERIE (SSSC)

Condensatorul înseriat (fig. 5.2,a) produce o tensiune V c la borne


corespunzătoare la frecvenţa fundamentală de 50 Hz, dar de polaritate opusă cu
căderea de tensiune pe rectanţa liniei V x :

V c   jk s X L I (5.1) proporţională cu curentul din linia electrică;

XC
unde: ks  (5.2) – gradul de compensare serie
XL
XL – impedanţa inductivă a liniei electrice;
XC – reactanţa capacitivă a compensatorului serie

Efectul: reducerea indirectă a impedanţei echivalente a liniei şi în consecinţă


creşterea puterii active tranzitate.

V2
P sin  (5.3)
XL  XC

3
5. COMPENSATORUL STATIC SINCRON SERIE (SSSC)

Dispozitivul SSSC (fig. 5.3,a) foloseşte o sursă de tensiune controlabilă la frecvenţă


fundamentală, înseriată cu linia, care permite a avea o tensiune de compensare V q de
amplitudine proporţională cu curentul I din linie şi în cuadratură cu acesta şi de a menţine
această tensiune constantă chiar dacă curentul din linie variază, sau de a o controla
independent de valoarea acestuia.

Dispozitivul SSSC poate realiza (fig. 5.3,a)


- compensare capacitivă (respectiv reducerea căderii de tensiune inductive), când
tensiunea este defazată cu 90° în urma curentului;
- compensare inductivă (respectiv reşterea reactanţei inductive), când tensiunea este
defazată cu 90° înaintea curentului;

Tensiunea de compensare:

I
V q   jVq () ; 0  Vq ()  Vq max (5.4)
I
unde  este un parametru de control;
Vq () - amplitudinea tensiunii de compensare aplicate în serie pe linia electrică
4
5. COMPENSATORUL STATIC SINCRON SERIE (SSSC)
Caracteristica P=f(δ) a SSSC
Expresia puterii tranzitate pe linie devine o funcţie parametrică şi de tensiunea injectată Vq ()

V2 V 
P
X
sin   Vq cos
X 2
Pq (5.5)

Fig. 5.4 Caracteristicile p  f ( ) rezultate diferite valori ale tensiunii de compensare Vq


5. COMPENSATORUL STATIC SINCRON SERIE (SSSC)
Moduri de funcţionare ale SSSC
SSSC are două moduri de funcţionare:
- modul de control compensare de tensiune, în care tensiunea de compensare capacitivă sau
inductivă este menţinută la o valoare maximă, indiferent de variaţiile curentului în linia de
transport, într-o plajă de valori cuprinse între 0 şi Imax (fig.5.5, a);
- modul de control compensare a reactanţei, în care SSSC funcţionează astfel încât să menţină
reactanţa de compensare capacitivă sau inductivă la o valoare maximă, atunci când curentul în
linia electrică variază între 0 şi Imax (fig.5.5, b).

a. b.
Fig. 5.5 Caracteristicile tensiune de compensare-curent în linie, în funcţie de modul de6
funcţionare: a. control tensiune; b. control reactanţă
5. COMPENSATORUL STATIC SINCRON SERIE (SSSC)

Schema hibridă de compensare serie SSSC+CF

a.

b. c.

Fig. 5.6 Caracteristicile de tensiune de compensare - curent în linie ale compensatorului serie
hibrid, în funcţie de modul de funcţionare. a. schema de compensare hibridă; b. controlul7

tensiunii; c. controlul reactanţei;


5. COMPENSATORUL STATIC SINCRON SERIE (SSSC)

Modelul static al SSSC


U i  U S U i (5.6)
a.
U S  rU i e j (5.7)

unde: 0<r<rmax
0<<2.

b.

Fig. 5.7 Schema echivalentă a unei surse de


tensiune conectată în serie (a);
Diagrama fazorială a tensiunii (b)
8
5. COMPENSATORUL STATIC SINCRON SERIE (SSSC)
Modelul static al SSSC
Modelul injecţiei, se înlocuieşte sursa de tensiune US printr-o sursă de curent (fig. 5.8)

I s   jbs U s (5.8)
1
unde: bs 
Xs
Sursa de curent IS corespunde unor
injecţii de puteri în noduri:

S is  U i  I s 

Fig.5.8 Înlocuirea unei surse de tensiune serie (5.9’)
printr-o sursă de curent
S js  U j I s 

(5.9”)

Dacă se înlocuiesc expresiile curentului IS şi tensiunii US în (5.9’) :




S is  U i   jbs U s   U i jbs rU i e 
j 
  jbs rU i2 e  j   jbs rU i2 cos   j sin  
(5.10)
Pis  bs rU i2 sin  (5.10’)
Qis  bs rU i2 cos  (5.10”)
9
5. COMPENSATORUL STATIC SINCRON SERIE (SSSC)
Modelul static al SSSC

În mod analog se poate deduce şi expresia lui Sjs puterea injectată la nodul j:
j j  j j
S js  U j ( I S )  U j e (  jbs U s )  jbs rU j U i e e  j (5.11)

respectiv Pjs   rbsU iU j sin  ij   


unde:  ij   i   j
Q js   rbsU iU j cos( ij   )
Puterea aparentă produsă de către o sursă de
tensiune serie:

  U i  U 
 U S I  re U i   (5.12)
j j
S VSI ij
 jX s 
Psi  rbsU i2 sin  
Psj  rbsU iU j sin ij    Puterile activă şi reactivă produsă prin VSI serie:
Qsi  rbsU i2 cos  Qsj   rbsU iU j cos( ij   )
PVSI  rbsU iU j sin(  i   j   )  rbsU i2 sin 
Fig.5.9 Modelul de tip injecţie al unei surse de
tensiune (VSI) conectată în serie QVSI  rbsU i U j cos i   j     rbs U i2 cos  10r 2 bs U i2
6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC

Regulatorul unificat sau universal al fluxurilor de putere (UPFC) poate controla în mod
independent mai mulţi parametri: amplitudinea şi faza tensiunii în lungul liniei, respectiv
circulaţia de putere reactivă prin controlul tensiunii de fază.
Transformator
înseriat
U1 Linie de transport U2
Latură în serie
Latura în
paralel Staţ ie de conversie 1 Staţie de conversie 2

Transformator GTO GTO


auxiliar
CA C CA
{ CC CC {

Consemne
Mărimi comandă
măsurate CONTROL Reglaj parametri
de comandă

11
Fig. 6.1. Schema unui regulator unificat avansat pentru controlul fluxurilor de putere.
6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC

Pornind de la staţia de conversie 2, care are racordat la ieşire transformatorul în serie, se


generează în linia electrică o tensiune alternativă Vpq care se suprapune vectorial cu
tensiunea de fază V 1, obţinându-se la ieşire tensiunea V 2 (fig. 6.1).

V 2 = V 1 + V pq (6.1)

V pq = V pq e j  unde: 0    2
max
0  V pq  V pq

În funcţionarea UPFC latura paralelă realizează două sarcini şi anume:


-alimentează cu putere activă (curentul IT) care apoi este injectată în linie, trecând peste
circuitul în CC, prin intermediul laturii serie (această putere poate fi pozitivă sau negativă);
-este considerată a fi o sursă controlabilă de curent reactiv (Iq), care poate fi furnizat in linia
de transport prin intermediul unui transformator auxiliar.

12
6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC

UPFC
U1 Vpq U2
V1 V2 XL
I1 I2
Iq IT
P1, Q1 P2, Q2

Modelul matematic al UPFC se


completează cu următoarele expresii:

I 1,1 = I q + I T
Arg( I q ) = Arg( V 1 )  90
Arg( I T ) = Arg( V 1 ) (6.2)
Re{ V pq I *2 }
IT =
V1

Fig. 6.2 Schema unui regulator unificat avansat 13


pentru controlul fluxurilor de putere.
6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC

Modelul UPFC pentru regim permanent

UPFC poate fi reprezentat prin două surse de tensiune cu impedanţe corespunzătoare (fig. 6.3)

Fig. 6.3 Modelul cu două surse de tensiune al UPFC


14
6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC

Modelul UPFC pentru regim permanent

(i) Convertirea părţii derivaţie a UPFC într-o injecţie de putere la nodul i

Fig. 6.4 Convertirea părţii derivaţie a UPFC într-o injecţie de putere numai la nodul i
*

S i0
 U  V sh
 Pi 0  jQi 0  U i  i


  U i  U i *  U i  V sh * 

1

Z i 0*
 Z i0 
   
 U i2  U i'  jU i"  Vsh'  jVsh"  Gio  jBi 0  (6.3)

  
 U i2  U i'V sh'  U i"V sh"  jU i"V sh'  jU i'V sh"  Gio  jBi 0  U i2  U i'V sh'  U i"V sh"  jU i"V sh'  jU i'V sh" 
1 1 1
Z i 0*    Yi 0 *  Gio  jBi 0
Y i 0* Gi 0  jBi 0 Z i0*
15
6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC

Separând părţile reală şi imaginară rezultă:

  
Pi 0  Gio  U i2  U i'V sh'  U i"V sh"  Bi 0  U i'V sh"  U i"V sh'  (6.4)
Qi 0  Gio U V
' "
i sh  
 U i"V sh'  Bi 0  U i'V sh'  U i"V sh"  U i2 
(ii) Convertirea părţii sursă serie a UPFC cu două injecţii de putere la nodurile i şi j (fig. 6.6)

Figura 6.5 Transformarea sursei serie a UPFC în două injecţii de putere la ambele noduri i şi j
*
 V pq 
S i  Pi  jQi  U i  
 Z ij 

i i 
  U '  jU "   V '  jV "  G  jB
pq pq ij 
ij  (6.5)
16
 
6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC


S ij  Gij  U i'V pq
'
 U i"V pq
"
 jU i'V pq
"
 jU i"V pq
'
 jBij  U i'V pq
'

 U i"V pq
"

 jU i'V pq
"
 jU i"V pq
'


Pi  G ij  U i'V pq
'
 U i"V pq
"

 Bij U i'V pq
"

 U i"V pq
'
 (6.6)
Qi  G U V
ij
'
i
"
pq  U i"V pq
'
  Bij U i'V pq
'
 U i"V pq
"

Puterea injectată la nodul j (din transformarea sursei de tensiune serie):
*
 V pq 
S j  P j  jQ j  U j  
 Z ij 
 

P j  G ij U 'j V pq
'
 U "j V pq
"
 
 Bij U "j V pq
'
 U 'j V pq
"
 (6.7)
Qj  G U V
ij
"
j
'
pq  U 'j V pq
"
 B U V
ij
'
j
'
pq  U "j V pq
"

(iii) Puterea transferată de pe partea derivaţie spre partea serie (Pdc)
  U i  V pq  U 
*

 Re V   
j
Pdc (6.8)
 pq 
z ij   17

   
6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC

 2
Pdc  G ij V pq  U i'V pq
'
 U 'j V pq
'
 U i"V pq
"
 U "j V pq
"
 
 Bij U i'V pq
"
 U 'j V pq
"
 U i"V pq
'
 U "j V pq
'

(6.8’)
Dacă se neglijează pierderile de putere în dispozitivul UPFC atunci Pi 0  Pdc

S i (inj )  S i  S i 0 (6.9)


Pi (inj )  Pi  Pdc  G ij  U i'V pq
'
 U i"V pq
"

 Bij U i'V pq
"

 U i"V pq
'
 
 2
 G ij V pq  U i'V pq
'
 U 'j V pq
'
 U i"V pq
"
 U "j V pq
"
 
 Bij U i'V pq
"
 U 'j V pq
"
 U i"V pq
'
 U "j V pq
'

 2
Pi (inj )  G ij   V pq  2U i'V pq
'
 2U i"V pq
"
 U 'j V pq
'
 U "j V pq
"
 
 Bij  U 'j V pq
"
 U "j V pq
'


Qi (inj )  Gij U i'V pq
"
 U i"V pq
'
 
 Bij U i'V pq
'
 U i"V pq
"
  (6.10)

 Gi 0 (U i"Vsh'  U i'Vsh" )  Bi 0 (U i2  U i'Vsh'  U i"Vsh" )

18
6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC
La nodul j din figura 6.5:
S j (inj)  S j


P j (inj )  G ij U 'j V pq
'
 U "j V pq
"
 
 Bij U "j V pq
'
 U 'j V pq
"
 (6.11)
Qj (inj )  G U V
ij
"
j
'
pq  U 'j V pq
"
 B U V
ij
'
j
'
pq  U "j V pq
"

Modelul static al UPFC este reprezentat de cele două injecţii de putere:
Pi (inj ) Pj (inj )
şi
Qi (inj ) Qj (inj )
Parametrii de control ai UPFC în formă polară:

' 2 " 2
V pq  V pq  V pq

 V pq
" 
 pq  arctg  ' 
V 
 pq  (6.12)
2 2
V sh  V sh'  V sh"
 V sh" 
 pq  arctg  '  19
V 
 sh 
6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC

Funcţii de bază ale UPFC


Dispozitivul universal UPFC, conceput pentru controlul tranzitului de putere, se poate
adapta, cu ajutorul strategiilor de control la necesităţile reţelelor de tensiune alternativă.
Conform modului de control ales se pot obţine următoarele funcţii (fig.6.6) :

Figura 6.6. Funcţiile principale ale UPFC ilustrate prin diagrame fazoriale:
a - reglarea tensiunii; b - compensarea impedanţei liniei de transport; c - reglarea 20

unghiului de fază, d - controlul simultan al tensiunii, impedanţei şi unghiului


6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC

Capabilitatea de control a circulaţiei de putere a UPFC

Puterea aparentă complexă la nodul receptor B:


*
 V A  V pq  V B 
P  jQ B  V B   (6.13)
 jX 
 
Dacă V pq  0 cazul sistemului necompensat
*
 V V B 
P  jQ B  V B  A  (6.14)
 jX 
Dacă V pq  0
* *
 V V B  V B V pq
P  jQ B  V B  A   (6.15) 21

 jX   jX
6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC

Capabilitatea de control a circulaţiei de putere a UPFC


Considerăm:

j   
V A  Ve 2  V  cos  j sin  (6.16’)
 2 2

j   
V B  Ve 2  V  cos  j sin  (6.16”)
 2 2
 
j          (6.17)
V pq  V pq e 2   V pq  cos     j sin     

 2  2 
Înlocuind expresiile (6.16’), (6.16”) şi (6.17) în (6.15) se obţine:
V2 VV pq  
P ,    P0    Ppq    sin   cos   
X X 2  (6.18)
V2 VV
Q B  ,    Q0 B    Q pq    1  cos    pq sin    
X X 2 
V2
Unde: P0    sin 
X puterile transportate în sistemul necompensat
V2 la un unghi  dat
Q0 B     1  cos   22

X
6. REGULATORUL UNIFICAT PENTRU CONTROLUL
FLUXURILOR DE PUTERE - UPFC
Instalaţii în exploatare : UPFC de la Inez

23
Fig. 6.7 Configuraţia dispozitivului UPFC instalat la Inez.