Academicianul Eugen Macovschi http://ro.wikipedia.

org/wiki/Eugen_Macovschi În seara zilei de 3 aprilie 1985 stiinta româneasca a suferit o pierdere deosebita p rin savârsirea fulgeratoare din viata a celui mai valoros reprezentant al biochimi ei, academicianul Eugen Macovschi, anunta revista de Studii si Cercetari Biochim ice. Totodata revista îsi pierdea si redactorul responsabil.

Nascut la 4 februarie 1906 la Chisinau, a urmat scoala elementara în orasul sau na tal, iar studiile superioare le-a facut la Facultatea de Stiinte a universitatii din Cluj, luându-si licenta în chimie în anul 1928. Urmare a calitatilor sale deosebi te de cercetator, trei ani mai târziu, în 1931, îsi da doctoratul cu o teza de chimie organica, Reactii fotochimice în seria orto-nitro-benzilidenpoliolilor , obtinând calif icativul Magna cum laude . Umanist de mare sensibilitate, Academicianul Macovschi a urmat si cursurile sectiei de Stiinte naturale ale aceleiasi facultati, absolvi nd concomitent si cursurile sectiei de pian a Conservatorului de muzica si arta dramatica Gh. Dima . Calitatile sale deosebite i-au permis sa obtina prin concurs o bursa a guvernulu i francez, elaborând în anii 1933-1934 la Paris lucrari de specializare în biochimie l a prof. Gabriel Bertrand, în fiziologia sistemului neuro-muscular la prof. Louis L apique si de toxicologie la prof. Emil Kohn. Din 1940 pâna în 1974 a fost titularul catedrei de chimie biologica la facultatea de Biologie a Universitatii Bucuresti . Munca de cercetare a desfasurat-o nu numai la catedra, ci mai ales ca director al Institutului de Biochimie al Academiei Române. În 1942 a fost ales membru titula r al Academiei de Stiinte din România, apoi membru al Academiei Române (1948), din p rezidiul careia a facut parte si în cadrul careia a condus, ca presedinte, sectia de Stiinte geologice, geografice si biologice, Comisia de Biochimie, al carui fo ndator a fost, precum si vicepresedinte, sau ca membru al prezidiului Internatio nal Society for Research of Civilization Disease and Vital Substances, Internati onal Society for the Study of the Origin of Life. În activitatea de cercetare acad emicianul Eugen Macovschi a abordat înca din 1929-1936 problema permeabilitatii me mbranelor vii, apoi a celor artificiale, iar din 1958 si-a polarizat activitatea pe elaborarea unei noi conceptii, originale, privitoare la structura materiei v ii, si anume teoria biostructurala, teorie care prin interesul pe care l-a trezi t în lumea stiintifica din tara si strainatate, ca si prin noile perspective pe ca re le deschide în cercetarea fenomenelor vietii, se dovedeste a fi deosebit de fer tila si reprezinta fara îndoiala cea mai importanta opera, contributia sa fundamen tala la progresul stiintelor biologice. Conceptia biostructurala si teoriile moleculare ale materiei vii , aparuta în Editura Stiintifica si Enciclopedica, este de o extrema importanta, deoarece a revoluti onat gândirea stiintifica, fiind nu numai o încercare de elucidare a misterului mate riei vii, ci si a destinului materiei în genere. Viata, diferenta dintre neînsufletit si însufletit, spunea academicianul Macovschi, consta în prezenta unei materii bios tructurate si materii moleculare coexistente, ambele alcatuite din combinatii ch imice, dar aflate în stari diferite. Mai exact biostructura apare ca un nivel supe rior de organizare a materiei care subordoneaza, conform propriilor ei necesitat i, materia moleculara, fizica, neînsufletita, absorbind-o, eliminând-o, conferindu-i si suspendându-i calitati superioare. În concluzie, viata se datoreaza materiei bio structurate si nu metabolismului, iar moartea se instaleaza în orice sistem viu od ata cu destramarea biostructurii. Dar ce este materia biostructurata, acest nou nivel structural al materiei antic ipat înca din 1965 de academicianul Macovschi si pus în evidenta din cauza extremei sale fineti abia câtiva ani mai târziu, 1976-1981, de microscopul ultraperfectionat din laboratoarele americanilor Keith R. Porter si J.B. Tucker, de la Universitat ea Boulder din Colorado (SUA)?

Apa. Prin teoria biostructurala academicianul Eugen Macovschi a deschis larg calea co nturarii unor idei si cercetari noi în cele mai diferite domenii ale biologiei. sa fie înzestrat. daca în univers materia trece în dezvoltarea ei prin aceleasi ni veluri structurale. ea nu se opreste la nivelu l superenisic. ci prezinta si alte niveluri structurale superioare. si anume: nivelul enisic. Ea ne vorbeste de o d ezvoltare în continuare a materiei în univers care merge de la materia fizica (neînsuf letita). Fata de materia moleculara nevie biostructura constituie un st adiu superior al dezvoltarii si organizarii materiei ce se prezinta ca un sistem bioritmic cvasidimensional. si a nume ale previziunii. relatiile dintre noxe. starea apei si a altor componente în tesuturile org anismelor vii. adaptarii. sub forma de solutie apoasa se gasesc combinatii chimice ca re nu au intrat în alcatuirea biostructurii. desi capacita tea de structurare a materiei în univers este limitata. aflata în celulele vii în trei stari diferite: libera. legata si biostructurata. Pe baza materiei noesice coexistente cu celelalte forme de mate rie poate aparea în univers al patrulea nivel. superenisice . urmatoarele doua calea teoretica. Elaborata conform metodei gândirii deductiv-inductive si a procedeului nou folosit numit procedeul compararii. viata însa se poate deosebi prin unele particularitati dupa pl aneta. Dupa cum în cadrul materiei biosice materia biostructurata este purtatoarea însusiril or biologice. Aceasta ipoteza a pluralitatii nivelurilor structurale ale materiei în univers nu se opreste aici. dupa cum animalele cele mai dezvoltate si mai apropiate fil ogenetic de om neavând materie noesica nu-si pot da seama de gândirea abstracta. organism si medicamente. dupa parerea savantului român. deosebita calitativ de mater ia nevie). viul superior d ezvoltat deosebit calitativ de materia biosica prin natura. datorita fluxului neîntrerupt de destramare partiala si reversibilitate. iar în cadrul materiei noesice materia noesistructurata este purtato area însusirilor ce conditioneaza gândirea abstracta spunea academicianul Eugen Maco vschi . În aceasta tulburatoare pluralitate omul ar putea. ca : permeabilitatea membranelor. extinderii si reciprocitatii. în ale carei spatii interstiti ale. joaca în aceasta conceptie un rol fun damental.tot asa si în cadrul materiei enisice (enigmatice) materia enisistructurat a este purtatoarea unor însusiri cu totul speciale care confera fiintelor dotate c u materie enisica puteri si posibilitati nebanuite ce depasesc capacitatea de înte legere a omului. originea vietii p e planeta noastra. Pe de alta parte. originea undelor encefalografice. neavând materie enisica. Teoria academicianului Eugen Macovschi nu se opreste aici. la materia biosica (materia vie obisnuita. Pentru verificarea valabilita tii teoriei biostructurale autorul a recurs la cinci criterii de apreciere. Dupa opinia sa. se afla sub forma de solutie materia moleculara coexistenta. superior organizata. cu mat erie enisica si totusi materia enisica nu este ultimul nivel. grad de d ezvoltare). d intre care primele doua constituie calea experimentala de verificare a valabilit atii unei ipoteze sau teorii. nu-si poate da seama de aceste put eri si posibilitati.Este o conformatie spongioasa. În interstitii. în anumite conditii. Omul. definirea substratului mine . infracapilare. pr eciza într-un interviu Mirela Roznovenu. iar ultima calea filozofica. structura. sistemul solar sau galaxia în care îsi poate face aparitia. proliferarii. teoria biostructurala constituie un mode l plauzibil si viabil de cunoastere a universului care s-a bucurat si în plan nati onal si international de confirmari spectaculoase. asemenea unui burete. reevaluarii. Materia moleculara furnizeaza energie materiei biostructurate. iar ca structura biologica reticulara are o forma tridimensi onala. la materia noesica (materia vie. care prin schimb uri cu materia moleculara contribuie la mentinerea si coordonarea compozitiei ch imice a acesteia. Academicianul Maco vschi vorbeste si de nivelul superior superenisic.

Aceeasi conceptie a deschis perspective noi si în domeniul carcinogenezei. ea ramâne în mod exemplar deschisa cel putin enigmelor pe car e le propune viitorul spre rezolvare: * Ce anume declanseaza saltul spre aparitia unui nivel superior structural al ma teriei? * În ce masura omul poate avea acces la aceasta cheie a universului? * Si cât de mult ne putem asuma depasirea acestor bariere care închid. în farmacologie. Evolutionista în esenta. Teoria biostructurata a materiei reprezinta poate una dintre cele mai generoase si tulburatoare dintre teoriile care au încercat sa dea o definitie vietii. asemenea unor conteinere. Dik Baboian si profesorului Eugen Macovschi. la cercetarile de piramida si de ce nu la mesajul care mi l-a lasat în seara anului nou 1985. sa-i înt eleaga trecutul si viitorul. A fost ulti ma seara în care a tinut o mica conferinta. nivelurile structurale ale materiei? * Este omul primul nivel structural al materiei care poate gândi aceste structuri preexistente? * Nu cumva poate fi gândit de niveluri ale materiei superioare? Nu pot încheia aceasta prezentare fara sa multumesc în primul rând doamnei biochimist dr. a . care mi-a pus la dispozitie cu multa gentilete materialul bibliografic princ ipal si academicianului Eugen Macovschi. pe care am petrecut-o a laturi de Elena Cernei. în ecologie si a contribuit la dezvolt area altor domenii stiintifice cum sunt cele legate de teoria câmpurilor (prin teo retizari despre câmpurile bionice si cele noesice). de analiza materiei vii ca sis tem cibernetic ierarhizat. care m-a înc urajat în cercetarile de comunicare la plante. Viorica Elefterescu. profesor si mentor deosebit. pluralitatea nivelurilor structurale ale materiei în univers.ral al gândirii abstracte si al fenomenelor psihotronice. colaboratoare apropiata a academicianului Eugen Macovsc hi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful