You are on page 1of 24

[JCANADA

o MALTA

• LACUL VICTORIA

• SlRIA2

AT~AS

J'\

INTREAGA LUlVlE LA DISPOZITIA TA

TN NUMARUL 44:

Libia """',., Boga~iile Saharei

LBY 1

Belgia, .. " ,., ., ..

De la Marea Nordului 18 Mun~iI Ardeni

Canada

REG 69

Uriasu' din America de Nord

Malta",.,"', .. ,

Fast punct strategic, actual rai turistic Lacul VIctoria

Lacul reqlnei

Siria (2) , , , , , , , ... t.eaqanul clvillzatlei

SYR3

Stimati clien~.

in semn de multumire pentru primirea calduroasa de care s-a bucurat seria .. Atlas, intreaga lume la dispezitia ta", va oferim bibliorafturile GRATUIT lrnpreuna cu numerele 20,40,60, 80 §i 100 ale revistei.

Re~lstli slip 1;lrmAl1 ~I!I

EOITURA De AGOSTINI HELLAS SRL EDITOR: Pel,(>. Ka prustcs

MANAGER ECONOMIC: Foil; FiJllOU MANAGER DE REDACTIE$I PRODUCTIE Vi,!!in 18 KIl<J (.(0 u mila ~

AOREsA. VUII~gm~nls44-l6 166 n Alen~ MARKETiNG MANAGER M~h~i!s i<O<.IlSoukos PROQUCT MANAGER Cleo P~fiI

SENIOR COOROONA:TOR DE PRO[1uqIE ~alerkta Galan I

MANAGffi DISTI'III'IUTIE- ~11io"" MANAGER LOGISTICA !;II OPERATIL Dirnltrt5 Pasakiliidia

COOROQNATOFl.1OGISTIC,Ii;;IOpERAlll. An tonls Uoumf.

GRAFICA, Du", n Boo & AliOdados

FOTOGRAFlc Museo i'bIials (Madrlrlj Taresa Estr"d~. AIO AGE F[]t""tocll AISA InMi, IGDA. Prisma

ADAPTARE SPEClAl..A PENTRV LlMBA ROMAN!\. ARCHmpON

TIPARIRE :?I LEGA~ DEAPRINTING- N ....... ra DIRECTOR TIPOGRAFIE. FRANCO PASQUINO

IMPORTATOR: Mellia SaN"", zawada S.R.L CIl ""trY Manager Manan a Mlhal1 a n

M """!llinll M;ma~er Adiflil· Solidi

1\D~SA. ed. N8jllIr1lle Unite nr.1! 01104 $I.oC elB ilpJiS,"'dot 5, Burureij1l. RomanEa

TBiefon. l +<10) "1 31B rasa

DISTFlIB.UITOR rllll3lion SA Marketing OJ redO[" Roltllfla Llrttis

FOTQGRAFIE' BEL OeAqtJSlitll Pjclure Ul'l"'TJ'. {]>!XI in Dinanl]: T. Crnddoo!< D WauglllFo:fJJtjmm-sltlnB

LBY. D~dSlinl P'Gwrn Ut1rar; (blMIuln. ruin" din Cimne - IXlpert;,) R. Bum T. HopkerlMa"nW'll Photos. REG DeAg~tini Pir;t~Te LI~')' (Vancouver). Ma~lmil A, ~u, P Q~I!WmBlle IHoaqUl ML T DeAg<:OSfirU ?I!:lure llbrary (armuri/ H Peler Mflrien. H Kunn a ra /Fcdogram·S!on", LAC DeAgOO:llnI P.lcwra LltHEry \""1 de pe-SIlIIrl 'Iiirmull"ouILil). en SfeBle Perkill1iM.agnum PM cios , M Denl~.Huo~Hollqw SYR A Picou If'ologlem.S1on",

~ 20Ca De AQ II$~ nt Hallas Ud

@ 1995--2003 Lire"''>' Rlgllls I "[emetic",,1. In!: !Ill 1,994-1998 Ed iuons AIT8s

ISSN 1841- 4850

Penlru """" lIIIormaJl"""u 1;j]T1Ulml. ~ au ITO, Ia IBlaTonul· (021) 40.10.1186 "'lU II>mH~~ un e-rnalilia lltIo@deagDBl!rr!Jc

SeNl<:it I"ITIIru tlte!Jfl ..... lunl pan~ VI""" lnirll crol..- 1000 ·1S00

I P"n"" " ITIB, bllM deservi", SOIJ_ IlllDlIlea;JM >lJbucallal do la <>eela., puno",Je vlilmW if' 'nloona~ Vlir'.tIl1Dfl.N

~SU~ lote~'" d!> .. QlImptlf\! ~ ap.n~ Ie .urm~tQ;J'"

I P"""" oore Inl""",,~,,, Ii!l1Illf"". inloculm de .,..anmlare SIIu OJr(len;O d~ nu·",..,. .. 3Ti\il~ """"\H1~ Ia

lei (021) «no MIl

P<inlru mlonrrall :> ~ de nun""" an1!!rbal'l!. aIID~, dm R<lpubfl'2l\1k1!da~a pel Soma III (+22) 21.01:98· P""""",,"a, Chi";l)ffiI

PraM numernlor "mlul p nAlIJ!UI nurna r;

1 99 LEI NOI I la,900 LEI VECHII 7 MDL

PlEtul ea I ul de-,,·I do. I"" n umar ~I al luJUftlf Qllo~allE runners 4 • .99 LEI NOI 16 MDL

DropturTie tuturar lexlaklr se a"a su b eupynght.

EsI" In!etzf5a I'Ilj'lfOOlltremB. IlSpm11BrBB, !/'arruiJllBrea sal! IJtollzare3 OOm erma la a materlaleler. sun OI'jre rOffllli 13m aeai'dul sms al enlto rului,

www.deagostini.TO ~

Pentru 0 rna! bum~ deservire. solicitati revista de la aoelli/il puncf de llfinzare ::;i informap vanzi1torul despre inten/ia dumneavoaslrii de a cumpfira urmiiloareJe numere.

BEL 1

BELGIA

De 1a Marea Nordu1ui 1a Muntii Ardeni

~

Cesele cochete ale negustorilot din orssele hanseatice ale Flandrei amintesc de vremuriJe Evului Mediu tiirziu.

BEL 2

Gallia Belgica

Belgia ocupa un teritoriu populat inca din vechime, pe care comertul ~i industria au inceput sa infloreasca in Evul Mediu. Cu toate acestea, statuI este unul dintre cele mai tinere din Europa, fiind creat abia in anul 1830.

"

lotre anii 57 si 50 i.Hr. cand im-

paratul roman Iuliu Cezar a cucerit Galia, teritoriul Belgiei de astazi a devenit parte a provinciei denumite Gallia 8elgica (de Ia numele triburilor celtice care populau aceste regiuni). Dupa de trarnarea Imperiului Roman aceste teritorii au fast arexate statului francilor, iar mai tdrziu au fost divizate intre Franta si Germania. Timp de secole, ele au trecut dintr-o tiipani-

re intr-alta ca zestre regaHi sau princiara, Primul pas catre independen~a a fost facut odata ell infiintarea Statelor Unite ale Belgiei in 1790. Acestea au mai ramas 0 vreme sub controlul Frantei, iar mai tarziu s-au unit cu Olanda. Belgia si-a obtinut libertatea deplina in 1830, in urrna unei revolutii. Pe tron a ureat regele Leopold I (1 31-1865) din dinastia de Habsburg.

CE TREBUIE sA $TITI

I. Belgique (Belgia), Nederland (Olanda) :;;i Luxembourg (Luxemburg): primele Babe ale ace tor cuvintc formeaza abrevierea Benelux care desemreaza uniutea vamalji I'ncheiata de aceste trei state in anul 1944 si intrati in vigoare in 1947. Din vremuri imem riale Belgia Impreuna cu Olanda ~ cu Luxemburg au format Q siogura regiuoe numita ederland, adics Tarile de Jos.

2. Bruxelles este eentrul administrativ al Uniunii Europene ~i orasul politieienilor. Aiei poposesc parlamentari. reprezentanp ai corpului diplomatic international ~i functionari ai Uniunii EUIOPeoo.

3. inca din perioada Evutui Medin. dantela belgiil.llii din Brabant era vestitl in lumea intreaga,

Pod peste riiul Meuse m Dinsnt, regiunea Valonia, BeJgia.

Granitele actuate ale Belgiei au fast stabilite dupa incheierea Primului Rfizbci Mondial, prin prevederile Tratatului de Ia Versailles. Diferentele nationale si culturale au fost trecute cu vederea cu acea ta ocazie: de la bun inceput, Belgia a cuprin intre granite doua grupuri etnice eu lirnbi diferite care rivalizau lntre ele de veacuri, Cu toate acestea, belgienii luptii de peste 160 de ani sa i~i mentina unitatea nationala desi acest lucru recesita nurneroa e interventii politice, mai ales In prezent,

ECONOMIA

ervi ii (banci, administratie, asigurari, institutii curopere), Industria: alirnenrara, de rnasini electrice. chimica, erergctica, metalurgica, Agricultura: culturi de [lcri. de legume !}i de frucle.

EUROPA DEVEST

BEL 3

BELGIA

HARTA FIZIcA

M. NORDULUI

L"""[I!lI~

• peste 500.000 loe.

• Tnlm 100.000 - 500.000 loc, ,. inlm 50.000- 100.000 IDe.

• sUb 50.000 IDe.

_ autoslri!:zl

50 100 200 500 m

I I I 1

F RAN T A

0"

Ii'

in Belgia ies in evidenta trei tipuri de relief care alciituiesc BeJgia de los Centralii si de Sus. in nordul primei regiuni se afIii ctimpie monotone a Flendrei, 1a sud de aceasta se intinde Brabantui eu pletourile sale puiin inalte (Belgia Ceatrelii) in timp ce BeJgia de Sus ocupi; partea sudieii a tm-ii si cuprinde Muntii Ardeni ~i plataul Condroz.

BEL 4

BELGIA

Tara gazda a Europei

In ciuda neintelegerilor dintre cele doua mari grupuri etnice, flamanzii si valonii, aceasta tam joaca un rol important ca sediu al institutiilor Uniunii Europene ~ia1NATO.

Viata In Belgia se coucentreaza in jurul animozitatii dintre flamanzi ~i valoni. inca din anii '50, viata politica si culturala era dominata de valonii mai putin nurnerosi, Dezvoltarea economics a Flandrei din anii '60 a condus la 0 schimbare de situatie: flamanzii manifests acum rnai mulill hotarare in lupta pentru apararea limbii, traditiilor si eulturii lor. in consecinta, ambele nationalitati acorda in prezenr 0 dec ebita importanta respectarii proportiilor in sistemul politic si adrninistrativ, Situatia a devenit grotesca III momentu1 'in care aparterenta politica si religioasa a inceput sa joaee un rol in aeeasta concurentii. Din anul

,

J 971, to Belgia exi sta trei parla-

CLIMA

Temperata calda ell influente marine. Iemi cu ceturi frecvente, veri racoroase. in Muntii Ardeni, iernile sunt mai friguroase !?i vantoase (96 tie zile pe an in rnedie eu sub QOC)

STATISTICA

SuprafJlla: )U.52~ krn'

Populatia: IO.3M.OOO loc, (2005) Densitatea populatiei:

340 loc.rkm

Populatia urbani: 97% Cel mai inalt vhf:

Signal de Botrange (fi94 111) Granite: ell Franta (620 km). lOU Olanda (45U km), CLl Ciennunin

( 167 km). cu Luxemburg ( 148 krn) Lungirnea rarmului: 66.5 km

mente regionale: pe teritoriile 10- cuite de flamanzi, de valoni, precum ~i de vorbitorii de limba germana.

Confruntarile puternice legate de identitate nu Ii lmpiedica pe belgieni a alcatuiasca un front comun unitar in domeniul politicii externe: ei simt ca traiesc in "inima Europei", iar faptul cil orasul Bruxelles este sediul Comisiei Europere si al Consiliului NATO ii umple de mandrie. Aceasta onoare este considerata un fel de recornpensa pentru trecutul dificil al tani:

Belgia s-a aflat timp de secole sub controlul Habsburgilor; in secolele XVIII ~i XIX puterile europere all desfasurat pe teritoriul ei lupte crancere dintre care cea mai vestita a fast batiilia de la Waterloo, in care Napoleon Bonaparte a suferit

PE SCURT

• Denumirea ofieiala: Regatul Belgiei

• Structura administrative: trei regiuni care cuprind zece provincii

• Capitala:

Bruxelles (1.012.0 0 I .) (2005)

• Limbi: reedandeza 59%, franceza 40%, germana 1%

• Religia: catolicism (87%). prate tanti m (I3%)

• Moreda: euro

• Celc mai mari erase: Anvers, Gent.

Charleroi. Liege, Bruges, Narnur, Leuven

• Cei rnai laalti munti: Muntii Ardeni

• Cele mai lungi J-aun: Meuse.

Schelde (Escaut)

• Cele mal importante porturi:

Anvers, Ostcnde. Brnges, Gent

In Belgie erista un sistem de navigape iatrscontinentsls fame biae dezvollat: ceaelunle ,i raurile navigabi/e asigurJ comuniceiee cu state/e vecine.

Bruxelles alciitui~te a regiune bilillgva separat:i, simbo/izand astfel stsree de isp! din Belgie.

infrangerea definitiva, Nici cele doua razhoaie mondiale nu au ocolit Belgia, supranumita adeseori "campul de Iupta al Europei".

in anul 1963, Belgia a fost impartita in regiuni lingvistice: flarnanda ~i valona, carora li se alatura orasul bilingv Bruxelles. Constitutia din 1993 a tran 'format Belgia In stat federal si a acordat celor trei regiuni (Flandra, Valonia si Bruxelles) 0 autonomie considerabila.

LBY 1 ®

LIBIA

Bogiuiilo Sehsrci

Ruinclcsi SanctuaruJ lui Apollo din Cirone, sit arheoJogic (Patrimoniui Mondial UNESCO, 1982), Libie.

LB 2 _

Tara ill izolarc

,

Datoriti petrolului, libienii se bucura de un nivel de trai ridieat in comparatie ell media africana, Embargoul dintre anii 1986 $i 1999 face ca in extractiaanrului negru sa se foloseasca tehnologii invechite.

A

In Antichitate, teritoriul de

astazi aJ Libiei era irnpartit .io dous regiuni: partea estica, denumita Cirenaica dupa orasul Cirere, a fost locuita de greci inca din seeolul VII LHr, in acelasi timp, fenicienii au construit in partea vestica orasele Sabratha, Oea I}i Leptis Magna, considerate urele dintre cele mai frumoase asezari din Africa de Nord. Pe vremea romanilor, Oea (actualul Tripoli) a devenit capital a provinciei care euprindea aceste trei erase,

In anuJ 1 837, ill Cirenaica s-au pus bazele miscarii religioase musulmane Senussi. Obiectivul acesteia era franaree influentelor culturale occidentale. Intreanii 1911 si 1912, miscarea s-a opus cu anna in mana trupelor italiere care invadasera tara. Cu toate acestea, ocuparea !Jir:ii a fost ioevitabila, iar Libia a devenit colonie italiana Ea si-a eal}tigat independenta abia in anu11951.

Primul conducator al statului independent a fost regele Idris 1. La mceput, domnia sa a fast marcata de noroc: in anul 1959,. pe teritoriul Libiei au fest descoperite impor-

STATISTICA :

Suprafata.: 1.75i;l.540 km· Populatia: 5.766.000 loco (2.005) Densitatea populatiei: 3.loc.lkm~ Structma administrativa:

2.5 de municipalitati (baladiyar) si 32 sha'biyah

Cel mai inalt virf:

Biklru Bini (2.167 ill) Lungimea coastei: J. 770 km Sporul natural: 2.33%, Populatia urbana: 88% Analfabetism: I 7,4%

Veniturile Libiei provin aproape in lntregime din expottul petrolulni.

tante zaeaminte de petrol. .Auru! negru" nu a micsorat iusa prapastia dintre paturile bogate si cele sarace ale societatii. Tulburiirile tot mai frecvente si remultumirea socials au condus la puciul militar din 1969. Puterea a fost prel uata de Muammar al-Gaddafi, Una dintre primele masuri ale dictatorului a fost nationalizarea societatilor petroliere 9i bancare.

impreuna cu state le aliate ale acestara. In anul 1992, a avut lac 0 DOua confruntare libiano-amerieana, Aceasta a fast initiatii de refuzuI Libiei de a preda State lor Unite doi teroristi suspectati de a fi instalat incarcaturi explozibile la bordul unor aeronave. In anul 1999, Gaddafi i-a extradat pe vinovati, iar ill 2003 a anuntat suspend area cercetarilor legate de armele nucleare §i inceputul colaborarii CIl Agentia Internationala a Energiei Atomice. In replica, State Ie Unite au ridicat embargoul asupra petrolului in anul 1999, iar in iunie 2004 au reluat relatiile diplomatice cu Libia.

Organizatiile iatemationale acuza Libi a de sprij in irea terorismul uiinternational, Din anul J 986, Libia a fost tinta embargoului comercial impus de Statele Unite ale Americii

CE TREBUIE sA 9T!TI

1. Libia foloseste un calendar islamic, in. care cumaratoarea a inceput eli deisprezece ani mal mrziu decat Tn calandarul folosit de ce!elalte lilli arabe.

2. in Libia contemporans, beduinii au dispsrut aproape ell desiva~ire, dar Gaddafi, care s-a nascut intr-o familie araba de nomazi, se Iasa filmat cu placere in ecrturi beduire,

3. In Benghazi, al doilea oras ca marime din Libia, au 1nf1orit candva ~te griidini legendare, Una dintre ceie douiisprezece munci ale lui 8ercule, fiul lui Zeus a constat ina dobandi unul dintre merele de alit care cresteau in aeeste grMini.

4. La mijlocul secolului VII, teritoriul de astiizi al Libiei a fast cucerit de arabi.

LBY3 @

LIBIA

HARTA FIZICA

14

IEI'

MAREA MEDITERANA

G. Sirr» Mare

~~ t.~

... Al Hamiidah 8/ Hafh..."

plato..... ..,

Dj!,"'bI!~·
T11
c;)
Dt~O!TtIII "D
ClI./1I1I5d" -I ,

j ..... - ... ,._'~I

OE$ERTUL FAZZAN .#a$'f Sui$

...J

Ir e s e r t u l Murzuq

R'r b ia n a

Ii i b i a n

Tropic ul R~i.! lUi

s

H

A

Ma';611 fNshrilh

LocoliWP

• pesle 500.000 10<:-

• T"tm loo.Qoo· 500.000 loe,

• lntre 30.000 • 100.000 IDe.

.' sub 30.000 toe,

Melan As·Sarra

-- drurnurt principals

.' puluri

N I G E R

C I A D

2CO km

in timpui indeiungatei presedintii ,a lui Gaddati, Libia a fost ptectic inscccsibilii streinilor, de$i trcbuie mentions: ieptul ci; 0 petioedii, eu lucret eici numerosi specielisti straini, inclusiv romsni: medici, srbitecti, ingincri. Dupii inciilziree relsiiilot eu Occidentul, Libie a fnceput sa priveescii cu jind 1a boom-ui turistic din !§rile vccinc, Tunisia §i Egipt. Turistnul s-a revigorat treptat §i in Libie: monumentele entice si ieimoese Leptis Magna atrag turistiieiieti in ciiutsre de noi destinstii de va.cantii.

LBY. 4

LIBIA

Apele Goliului Sirta Mare $i nisipul Saharei

Peste 90% din populatia Libiei traie~ pe coasta M3rii Mediterane. Libiaeste separate de Europa (Creta laest ~i Malta la vest) de numai 300 de kilometri. La sud de coasta M8rii Mediterane se intinde desertul Saharei, cea mai fierbinte regiune de pe glob.

L.ibia este ~i~ata p. e ~mul Mam Medite-

.. . rane, intre Tunisia ~i Egipt, Viata se concentreaza pe fasia de uscat din preajma Golfului Sirta Mare. Aici se afla cele mai mari erase libiere, printre care si Tripoli, a carui aglorneratie urbana. este 1.682.000 de locuitori,

Tara. cu 0 suprafata de peste sapte on mai mare dedit cea a Rornaniei, este aldHuita tn eea mal mare parte dintr-uo desert: Sahara cea pustie, In Libia, apa este bunul eel mai de pret, Ea este transportata cu ajutorul conductelor de la izvoarele subterare situate la 1.000 de kilometri de tarm, pe sub desertul uscat ~i torid, pentru atransforma terenurile aride in ago are fertile.

Beduin in imprejllIimile Tekerkibe, Libis.

Traditiile culturii libiere au dispiirut din peisajul tarii. Satele coostruite din lut, din preajma oazelor putin numeroase, au fost inlocuite de constructii mohorate din beton, Modernizarea are lnsa si aspecte pozitive, cum ar f introducerea unui sistem de protectie socials considerat a fi printre cele mai eficiente din Africa. Toti Iibienii, tara. exceptie, bereficiaza de asistenta rnedicala gratuita,

Rui11(~Je de le Leptis Magna. Ora~uJ a fost construit de ciitre Ienicieai in 1.100 i.Hr., deveaiad UDUJ diatre cele mei impottsnte din Africa in timpul domituuioi Itnperiului Roman.

CE MERITA VAzUT

Ruirele de la Leptis Magna, Sabratha si Cirere, Tripoli (orasul vechi cu Arcul de Triutnf a1 lui Marc Aureliu, Muzeul National),

oazele Ghadarnis si Fazzan.

___ .....

veniturile provenite din export). Industria: petrochimica iii erergetici.i, metalurgicii, uscara (textils), extracti vii. Arte artizenale traditionale, Agricultura: culturi de cereale. maslirc, citrice, curmale,

PESCURT

• Denumirea oficiala; Marna Jamahirie Araba Libiana Populara Soc i alis tii

• Capitala: Tripoli (1.l50.000 loc., aglomeratia urbana nunUirii peste 1.100.000 loc.)

• Limba: arabi!

• Moreda: dinarul libian

• Religia: islarnisrn

• Cele mai rnari orase: Benghazi, Misratah, Al-Khums

CLIMA

Mediterareana, de-a lungul coastei ~i aridii in interior. Pe coasta, temperatura medie anuala este de +12°C in ianuarie si de +26°C in iuli.e. in restul teritoriului este extrem de cald, iar precipitatiile lipsesc aproape eu desavarsire, 10 desert, tcmperaturilc ajung pana la +50°C (maxima este de 57,8°C).

REG 69 @

CANADA

Utiasul din America de Nord

Vedere nocturne de pe podul Granville ssupte Insulei Granville ~i a centnzlui oresului Vancouver, Btitisb Columbia, Canada"

REG 70

Fratele mai mare si mai slab

Canada este dependenta economic de Statele Unite, inferioare din punct de vedere al suprafetei, dar cu oeconomie mult mai puternici. Stagnarea din ultimii ani din SUA s-a reflectat si asupra economiei canadiene ...

Silvicu1lunt t:6lO 0 mmunl importanti aeconumiei canadiene. Aceasti pri este lIIJuldintte eei maJ: man aportstori de lemn din Jume.

F aptul C.ii peste 70%. din valoarea. comertului extern 0 re___ prezinta schimburile eu Statele Unite ilustreaza masura dependentei economiei canadiere de cea americana. Cand, la sfarsitul anilor '80, Statele Unite au fost afectate de recesiurea economica, eonsecintele au fost resimtite in

Canada in foarte scurt timp. in timpul crizei economice, care a durat intre 1989 si 1992 (cea mai greva criza de acest fel de dupa al Doilea Razboi Moodial), rata sornajului a crescut ill mod drastic si numeroase uzine au fost mchise. in conditiile cresterii somajului, a inflatiei si a datoriei ex terre , Canada a fest re-

CE TREBUIE sA ~TITJ

I. in Canada fUIlctioneazii. einci burse de valor]; la Cslgary.Ja Toronto, Is Montreal. la Vancouver ~i la Winnipeg.

2. in an ul l 9R!), a intrar in vigoare Acordul de Liber Schimb dintre Statele Unite ~i Canada. tn 1994, Mexie a adcrat la accst acord, cunnscut de la acea data sub nurnele de NAF1'A (Acordul de Liber Schimb Nord-American). Canada face parte ~j din G8 (cere mai begate sapte fan ale lumii ~j Rusia),

J. Jean Chretien, fos; prim-ministru (1993-2003), II purtat 0 polltica economic a austers care 3 condus 13 eele mai violente pro teste din istoria j.ii.riL survenite in 1996.

4. De la introduccrca crnbargoului economic impus de SUA Cubei, majoritatea produselor cubareze ajung In Statele Unite pe eale ocolits, prin Canada.

voita sa l~i modernizeze politica economica. in anul 2003, a fost lnregistrata 0 infima crestere economicii (1,5%).

In prezent, sectorul serviciilor asigura 71,3% din Produsul Intern Brut, iar ramurile tradiponale ale economiei canadieoe, precum industria, silvieultura si agricultura, i~i pierd treptat din importanta,

Problema specifics a Canadei este miscarea separatism a provinciei francofone Quebec, una dintre cele mai bogate dintara, in anul 1995, Quebec a incercat sa i~i proclame independenta, dar locuitori i sai au respins aceasta masura printr-un referendum. Pentru a preveni pe viitor tendintele separatis te din Quebec, guvemul central din Ottawa a acordat puterilor regionale a mai mare autonomie economics.

REG71

CANADA

HARTA ECONOMICA.

- granj~ provinciifor

exploalarea teranuluJ D ,yoorli

resurse nshIrals

... r • argm'

sur WpN

• .atte dGAmlnlg

_... _~ _, reglunl Ctl pol~i:Br i " po"Iru~. de

"'_ p<rIn;>I". de ~aze naluralo I ",_ri.

OCEANUL PACIFIC

500km

OC~NUL ARCTIC

Groenlanda (dan.]

, I

~ .. UlBRA!JORUWI

~

~

• CI,urel1l1t

• G HUOSQN

• :;C.Joh~.

STATELE UNITE ALE AMERICII

OCEANUL ATlANTIC

Asemenea eltot tiiri ell suptsieto imense (preeum Rusia sau China) ~i in Canada regiunile eu 0 infrastrueturii putemic dezvoltstii se invecineezii cu teritoni vsste, in care unice forma de activitate economics este extrectie de mineteuri. Dezvoltarea economieii a tegiunilor notdice ale Canadei este iranatii. de clime asprii, eeea ce face ca marile centre economiee sa e eoncentreze de-a lungul grenitei eu Stateie Unite. Proximitatea putemicului vecin stimuleazii si mei mult fnfIorirea acestora.

REG 72

CANADA

Bogiitiile naturale nelimitate

Canada poseda imense bogatii naturale. Acestea se regasesc amt sub pamant, cat ~i 1a suprafati. Peste 10% din resursele mondiale de lemn exploatate de om se aila pe teritoriul Canadei.

Fabrici de butie, unul dintre principelele produse de export ale Canadei.

S ilvicultura este una dintre cele mai importante ramuri ale economiei Canadei, care este unul dintre principalii exportatori de lemn si de subproduse ale acestuia: hartie celuloza ~j materiale de constructie, Cu toate acestea, fondul forestier din nordul extrern al \Arii dimane in mare masudi reutilizat. Viata economics a tarii se eoncentreaza lfmga granita de sud eu Statele Unite.

Canada este uaul dintre granarele lumii. In provinciile Manitoba. Saskatchewan ~j Alberta se recolteaza cantitati uriase de grau, orz, porumb ~i hrisca, datorita folosirii tehnicilor agricole avansate, Cresterea porcirelor, a bovinelor si a pasarilor de eonsum este ~i ea foarte bine dezvoltata, in Manitoba,

comertul ell blanuri are 0 traditie de peste 200 de ani. Flota de pescuit canadians este una dintre cele mai profitabile din lume. Tn zona de 200 de mile, unde pescuitul este permis ~i ale carei granite au fo t stabilite in 1977 se pescuiesc heringi somoni, homari si cod.

Putine natiuni ale lumii dispun de bogatii naturale aHit de vaste. Din acest punet de vedere, Canada ocupa locul trei, dupa Rusia si Statele Unite. u se stie exact ce cantitate de minereuri se ascunde in subsolurile inaccesibile din nordul ~arii. Nevoile erergetice ale statului sunt asigurate de numeroasele hidrocentrale §i de cele cateva mari centrale nucleate. Din punctul de vedere at industriei extractive, cele mai irnportante re urse ale Canadei sunt

ECONOMIA

Agriculture (cereale, porumb, pornicultura), ilviculturii.

P cuit, Mirerit: nichel, cobalt, zinc. plumb, cupru, aur, argint, platina, azbest, uranin, carbure, petrol ~i gaze naturale. lndu tria: de autoturisme, uJ?oarii (textila), a celulozei ~i hartiei. ebimica, de masinl electrice.

PESCURT

~ 0 numirea oficialii: Canada • uprafata: 9.9 4.67 km'

• Popularia: 32.805.000 loe. (2005)

• Densiratea populatiei: 3.28 loc.1k.nT

• Capitals:

Ottawa (808.000 loc.)

• Limbi: engieza, franceza

• Moreda: dolarul canadian

STATISTICA

Deficitul bugetar in anul financiar 1993/1994: -+2 miliarde dolari canadieni

Surplusul bugetar in anul financiar 2003/2004: 2..~.2 milianie dolan canadieni

C~ PIB: 2.4% C20U4j Rata inflatiei: 1,9% (:!O04) Rata somsjului; 7° n (2004)

petrolul, gazele naturale, cuprul, carburele, fierul, zincul si nichelul, Centrul industrial al tarii este provincia Ontario, eu metropola sa financiara, Toronto.

EUROPA DEVEST

MLT 1

MALTA

Fost punct strategic, actual rai turistic

Valletta, pottul principal !ji capitala Maltei, este situatfi pe 0 peninsula fngustii de piatrii, care piitrunde sdiinc in mare. Orusul a fost iaiilfat de cavaJerii ioeniti intre secolele XVI fji XVII. Deasupra otssului troneezii Catedrala Sf loan construitii in secolul XVI.

MLT 2

Insula fortareata

,

Malta a imp~it soarta numeroaselor insule ell asezare strategies, la care ravnesc marile puteri. Tara si-a dobandit independenta cu numai 32 de ani in urma.

"

In anul 1530, imparatul arol al

V-lea a cedat aceste insule stancoase din Marea Mediterana Ordinului rnilitar ~i caritabil Sf. loan de Ierusalim. Din momentuL in care s-a stabilit in Malta, ordinul si-a schimbat denumirea in Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta. Cavalerii s-au opus cu sueces invaziilor otomane, pami cand Malta a fost cucerita de Napoleon in 1798. DOl ani mai tarziu, Franta a fast revoita sa cedeze insulele malteze Marii Britanii, care a in-

PESCURT

• Denumirea oficiala: Republica Malia

• Fonna de guvernaman]: republica parlamentara

• apitala: Valletta (9.200 loc.)

• Limbi: engleza ~i rnalteza (Iimbi

oficiale), il,allima

• Moreda: lira maltezii

• ReJigia: catolicism (93%)

• Cele rnai irnportante erase:

Birkirkara, Qormi, Mo ta

• Port maritim ~i aeroport: Valletta

fiintat aiei 0 baza militara aeronavala functionala In timpuJ ambelor razboaie mondiale. Maltezii au platit seump pentru gazduirea bazei britanice in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, cand avioarele germane ~I italiene au bombardat insulele cat eva luni in su.

Malta a ramas sub dominatie britanidi pana in 1964, iar ultimele trupe britanice s-au retras in 1979. Din anul 1974, Malta a devenit republica par-

CE MERITA VAzUT

Rabal (catacombele) Golful Salina. Luqa ~i Safi alletta (Catedrala Sf. loan, Palatul Marilor Maestri ai Ordinului Cavalerilor Ioaniti), cele mai vechi construcpi de Platri din lume: templul megalitic Tarxien si mormintele subterane Hypogeum din Paola, Mdina (catedrala), Hagar Qim (templul).

CLIMA

Mediterareana cu ierni deosebit de oalde ~i de umede, Verile sunt lungi, fierbinti ~i aride, Ele dureaza din mal panii in oerombrie, iar temperatura lor medic este de +25°C.

lamentara, Tirnp de 23 de ani (1964- 1987), principala rom politica malteza a fost Partidul Muncii, Acesta a dus 0 politics consecventa lndreptata impotriva Bi erieii Catolice, care si-a vazut confi cate bunurile imobiliare m 1983.10 anu12004, Malta, Impreuna ell alte zece state, a fost acceptatij in Uniurea Europeans,

CE TREBUIE sA $TITI

I. CeJ rnai faimos maltez a fost Jean Parisot de la Vallette. marclc maestru III Ordinului Monaho-cavaleresc al loanitilor, care a respin asediul uoei armate otomare de 30.000 de soldati in anul 1565.

2. P trivit Iegendei, eroul grec Odl s eu a fost lnrerrmilat pc Insula Gozo care apartire Mattei.

3. Limbe malteza sctuala are radii.cini arabe, iar forma sa scrisii a fa t elaborate abia in secolul xx.

4. Maltezii sunt un exemplu demn de urmat pentru democratiile europere: frecventa la ume e te d aproximativ 96%.

5. Maltezii se dedicii eu placere unui hobby aparte, privit cu dezaprobare 10 numeroase tan europere: marea lor pasiure este vaniitoarea de pasari. care so esc in toluri maxi pe insula ituata intre Europa I i Africa.

-

MLT3

~@)

EUROPA DEVESr:

MALTA

HARTA F1ZIcA

14'10"

14":10'

14"20"

MAREA

MEDITERANA

Sa

1. Malta

M. MEDITERANA

i Localita~

., peste 10.000 loc, ill sub 10_000 loc _. _ drumu~ principala

100 200 m

~

1, lilJW

Republica Malta cuprinde insulele: Malta, Gozo ~i Comma, situate in Marea

Meditenuui; fntre Sicilia si Tunisia. Clima pliicuta, coiuiitiile excelente pentiu navigape, surfing ~i scuiundiiri, monumenteJe intetesentc, Iomuuiuuile geologice unice (pesteri, cbei, stand), precum si hotelurile numeroase etreg in Malta peste un milion de tuiisti anual. Singura problema 0 teprezintii ceatitetee insuiicientii de apa potsbilii: in Malta

exista numai cuev« tiuui sezoniete, iar irigarea cuhurilor agricole se Ieee eu foarte mare dificultate.

MLT 4

MALTA

Pe unneJe cuceritorilor

Istoria MaItei a fost foarte zbuciumata, Ea a fost cucerita pe rand de fenicieni, de cartaginezi, de romani, de arabi, de normanzi si de spanioli Mai tarziu, insulele au fost guvemate de cavaIerii ioaniti, de francezi (pentru 0 scurta perioada),

iar in final, de britanici.

Turismu! este in prezent principala sursa de venituri a Maltei, desi acest grup de insule nu s-a bucurat niciodata de un interes la fel de mare ca eel acordat insulelor grecesti, Turistii care sosese wei se dedica in principal SPOfturilor acvatice. Conditi il e sunt excelente pentru practicarea windsurfing-ului si a scufundarilor tot timpul anului. GoJfurile pitoresti

unt ideale pentru amatorii de bai de soare ~i de mot, iar temperaturile nu scad sub 15°C nici maear in ianuarie. Insulele adapostesc si numeroase monumente i torice, martori de piatra ai diverselor culturi care si-an lasat amprenta aici,

Majoritatea bisericilor si a fortificatiilor au fast construite in timpul

dorninatiei ioanitilor (secolele XVI-XVIl). Marii maestri ai acestui ordin au adus in Malta arhitecti italieni de renume: minunata capitala a statului, ell stradute inguste ~i cu unghere mi terioase, dateaza din perioada de glorie a insuleJor. Nu lipsesc de aici capodopere ale arhitecturii, precum Catedrala f. loan sau fostul Palat al Marilor Maestri ai Ordinului Cavalerilor Ioaniti. in prezent sediul Parlamentului. in Malta si pe insula vecina, Gozo, se ami temple marete construite din blocuri de piatra uriase, considerate cele mai vechi constructii de piatra din lume (mai vechi dedit TempJul Stonehenge ~i decat piramideJe egiptere). Majoritatea ace tor megaliti au fast ridicati intre anii 3.600 ~i 2.500 tHr.

STATISTICA

Suprafata: ~ 16 kill

Pepulatia; 399.000 101,;. (2ll05 I Densitatea populatiei:

1.261 JO~.I kID

eel mai inalt punct Ta'Dmejrck \253 m) Lungimea tarmulni: 19( ,8 km

gricultura: legumicultura. plant citrice, viticu lima. cresterea animaielor, Industria: clcctrcnica, textile, alimentara (vin, c nserve), Turisrn.

RAURI $1 LACURI

LACUL VICTORII'~

LAC 61 @@@

Lacul reginei

Sat de pescari, Insula Sese de pe Lscul Victoria Uganda.

tmprejurimile Lacu1ui Victoria sunt in cea mai mare parte alcatuite din mlastini, care nu permit accesul pe malurile sale. Datorita acestui fapt, natura si-a pastrat mult timp frumusetea virgins,

De milenii, popoarele care locuiesc pe malurile Lacului Victoria se ocupa cu pescuitul, apele fund foarte gereroase cu ei. Bogatia speciilor de pesti, care traiesc in adancul lacului. este greu de imaginat, In plus, in ultimele decenii s-a dovedit di temperatura constants a apei si abundenta de brans fac posibila supravietuirea speciilor importate din alte regiuni. Astfel, in 1960, in Lacul Victoria a fost introdus bibanul de N iI, cunoscut pentru carrea sa gustoasa, Din pacate, acest experiment a avut ~i consecinte negative din punet de vedere ecologic: aHl.-

Ca Ul1J'JIU'e a activitiJii vuiceailor; pe lac -eu imDat numeroase insule mid si stincoa e.

turi de iubitorii de safari, in imprejurimi si-an facut aparitia si pescarii amatori.

Crocodilul de Nil a fost complet exterminat din Lacul Victoria. Aiei continua insa sa tdiiasca numerosi varani, excelenti inotatori care amintesc de niste mari soparle preistorice, De pe lac nu lipsesc insulele pline de farmee, pe care oamenii traiesc asa cum 0 faceau si stramosii lor cu secole in urma, Cea mai mare si rna i frumoasa dintre insule este Mfangano, care apartire Kenyei: aici nu exists autoturisme, iar viata se scurge in liniste si pace.

CE TREBUIE sA ~TIT'

1. ApeJe calde ale Lacului Victoria unt un rnedin ideal de viata pentru pesti, Dar lacul este §.i sursa unui virus care cauzeazii. 0 periculoasa boaU;' tropicala infectioasa, Din acest motiv, scaldatul ln lac e t strict interzis.

2. Triburile Luo din Kenya sUD! imnre din nastere La malarie.

3. 8triinii nu au acees pe insula sflint3: a tribului Luo, numit! yanza.

4. La 27 februarie 1875, ziaristul ~l exploratorul britanic Henry Morton Stanley a ajuns pe malurile Laculni Victoria, descoperit de John Hanning Speke. Stanley a explorat Iaeul, pe care I-a Inocnjurat ell barea in 48 de zile.

Pe insulele din jur, iubitorii naturii pot admira universul fa cinant al pa anlor inca reatins de mana omului. Lacul Victoria este un adevarat paradis ~i pentru cercetatorii care se ocupa eu studiul fluturilor ~i al altor inseete.

CE MERITA VAzUT

Rezervatia naturale Biharamulo, Pareul National Rubondo,

Ki urnu, insulele Mfangano si Rusinga, Homa Bay, Muntele Homa, Parcul National Serengeti. Muzeul Sukuma din Bujora linga Mwanza,

• CLIMA

Clima subecuatoriala umeda. Temperatura medic este de +26°C vara $i de 24° iama, Cantitatea anuala medie de precipitatii este de 1.500 mrn. Sezonul ploios dureaza din martie pami in mai $i din noiembrie pann in decernbrie.

LAC 63 @@@

RAURI I LACURI

LACUL VICTORIA

HARTA FIZIcA

l1.lca1ru;~

• peste 250.000 Icc.

• lnlre 100.000 • 250.000 tee,

• intre 30.000· 100.000 loc.

• sub 30.000 loc,

__ . drurnun prindpale

1500 2000 3000 m

Klnonl •.

L. Victoria

'LBlIk,,,,,b.

lnainte ce exploretotul btitenic John Hanning Speke sa devinii, in 1858, primul european care a poposit pe malurile Lacului Victoria fji sa ii dea numele reginei de stunci a Meiii Biitsnii, lacul fusese cunoscut negustorilor arabi de selavi sub denumirea de Ukerewe. De copetind raul Kagera in 1861 $i surse Nilului Alb In 1862, Speke a dezlegat misterui izvoerelor Nilului, care i-s preocupat pe cercetiitotii Continentului Negru ani Itulelungeti.

LACUL VICTORIA

Al doilea lac ca tniirime din lume

Acest rezervor de apR, celmai mare din Africa (aproximativ 68.800 k:m2), ocupa 0

suprafata mai mare decat cea a Elvetiei,

Lacul Victoria este Situ. at la nord de Tanzania, la 0 altitudire de 1.133 de rnetri deasupra nivelului marii. el rnai mare rau care e varsa in acest rezervor imens de apa este Kagera. Lacul a fost descoperit in 1858 de cercetatoml britanic John Hanning Speke. Tot eI a gasit Nilul Alb, care se scurge din lac si care este unul dintre izvoarele celui mai mare fluviu al Africii. Paoa in acel moment, cunostirr ele europenilor despre teritoriile situate dincolo de coastele estice ale Africii nu erau eu mult rnai bogate dedit informatiile consemnate de Ptolerneu geografuJ grec al Antichitatii, Inainte de de - coperirile lui Speke relatarile exploratorilor izvoarelor ilului vorbeau despre triburi de canibali si despre mamiferele de dimensiuni monstruoa e care ar f trait aiei. Aceste povesti au fost tratate de contemporani cu 0 suspiciure 13 fel de mare ca cea rezervata relatarilor des pre triburile de pig-

rnei de pe malurile lacu-

lui urias, La inceputul secolului XIX, numerosi geografi de renume au refuzat sa dea crezare celor doi misionari germani care pavesteau cu lncantare despre muntele acoperit de zapada din mijlocul savarei arse de oare (acestia se referau ladi indoiala Ia Ki limanjaro). Oeseoperirile lui Speke au fost intampinate eu 0 reactie Ia fel de plina de dispre], De abia dupa moartea sa, exploratorul american

PESCURT

• Statele care se tnvecireaza u lacul:

Uganda, Tanzania, Kenya

• Tn lac se varsa; Kagera, Karonga, Simiyu, GrumettL Mara, Nzoia

• Din lac izvoraste Nilul Alb ilul

ictoriei)

• Cele mai man insule: sese, Rusinga. Ukerewe, Ukara, R ubon do

• 8araj: Owen Falls pe ilul ALb in Uganda

• Cele mai importante erase:

Kampala. ntebbe, Bukoba, Jinja, Mwanza Musoma, Klsumu

• Port: Kisumu

• Aeroporturi: Entebbe, airobi

Henry Morton Stanley a confirmat existenta uriasului lac run Africa in 1875. Formandu-se din Lacul Victoria Nilul este in aeest lac doar un "izvor" a carui liitime nu depaseste 0 suta de metri.

ECONOMIA

BogaJil naturale: dirbure. cupru, sare, Agricultura: se cuJUva bumbac, orez, porumb, trcstie de zahar, arbon 1:1.1 leum prelios; cresterea oiler ~i a bovinelor. Industria: metalurgica. usoara (textili1), alimentara, ehimica,

olarit, Turisrn.

STATISTICA

Suprafap lacului: 68J(QO km' Suprafap bazinului hidrografic: 238.900 knr'

Lungimea maximA: 337 krn IAtimea: J40 km Altitudinea medie: I. 13) ill Adincimea maximA: 84 m Efluxul anual de apa:

17.9 rniliarde m'

Influxul annal de api:

22 rniliardc rrr

LacuJ Victoria, Tanzania.

ORIENTUL APROPfAT



SYR3 ®

SIRIA

HARTA FIZICA

- -- '"SBi-

0(11

Rei A

-

, ~ ~-fIi Jabal OAbd Ala~lz

R A K

Locallta:~

• peste 5OCLQOO Ioc

• intra 100,000 - 500.000 loc,

• intra SO.OOO - 100.000 lee,

• sub SO.OOO loc.

•• Nine

f

IORDANIA

La fel ca majorita.tea ststelot din Oriental Apropiat, Sirie este 0 tara. eridii, eu relief ptedominunt desettic, in care pustiurile ocupii peste 0 treitne din teritoriu. in Sine se deosebesc doua rcgiuni geografice ptincipele: cea vesticii $i cea esticii. Regiunea vesticii cuprinde platoul ingust ~i Ieatul muntos de pc coasta, care izoleaza interiarul tani de muscle de aer umed dinsprc Marea Mediterana. Partea esticii este ocupatii de 0 stepii vastii. Aceasta este traversatii de Eufrat, care da. nestete pe melurile sale unor adevarate oaze.

421

371

n~

SIRIA

Apa, mai pretioesii dceit petrolul

Siria nu este una d.intre jirile des vizitate de turisti, dar in acest colt de lume se afla vestigiile celor mai vechi civilizatii omenesti, Cu peste 5.000 de ani in urma, aici au luat nastere primele erase-state.

S iria. este situate. in regiurea supranumita "Cornul Abundentei" care formeaza un arc adanc incepand din Irak, trecand pe la confluenta fluviilor Tigre ~i Eufrat, cuprinzand teritoriul Siriei centrale ~i al Israelului ~i continuand pana la Valea Nilului in Egipt. La nord ~j 1a ud de aceasta regiure, e intind deserturi vaste ~i stepe care au fast transfonnate partial in ogoare roditoare, datorita irigatiilor artificiale (praeticate aici de mii de ani). i n regiure, bunul eel mal de pre! este apa, deoarece pe teritoriul imens dintre Marea Mediterana ~i Golful Persic curg numai cateva fluvii rnai importante. Eufratul a fost timp de veacuri un mar al discordiei intre Turcia Siria si Irak. Pentru Siria, acesta este fluviul datater de viata, care traverseaza tara de la nord la sud.

In Siria s-au intretaiat drumurile pelerinilor porniti catre Mecca in Arabia Saudita ~i cele ale regustorilor plecati catre China, pe legendarul Drum al Matasii, In prezent,

SuprafiIta: I g 5. iso krn populat:ia: I RA49.000 10(,. (arahi 86%, Kurzi 7 o, armeni ~j alte nalionalitali 7%)

Densitatea populatiei:

99.6 lee, km-

Granite: 1.1531.."111

printre strainii care viziteaza Siria, cei mai numerosi sunt oaspetii din tfuile arabe, dar nurnarul turistilor din sta tele occidentale este 1n continua crestere. Cel mai vizitat este Damascul, considerat unul dintre cele mai vechi erase run lume. Demre de atentie sunt ~i orasele Horns, Hamab si Alep, rivalul de veacuri al Damascului, Ruinele Palmirei antice si Castelul Krak de Chevaliers, construit in secolul XIII de catre cavalerii ioaniti (care au luptat impotriva musulmanilor pentru eucerirea Pamantului Stant), stame. c de a emenea admiratia,

ECONOMIA

Bcgatii naturale: petrol. gaze naturale, fosforite. hidroerergie, Industria: alimentara, Mirerit.

gricultura: culturi de bumbac ~i cereale: cresierea anrmalelor (mine. bovire, camile"l.

Numeroa e ate sirieae sunt inoonjurste de tfuci taslte.

PE SCURT

• Denumirea oficiala: Republica

Arube Siriana

• Capitala: Damasc (I .614.000 loc.)

• Forma de b'Uvernamnnt: republica

• Religia: islarnism 90%. erestinism

10%

• Limbn: amba

• Moreda: lira r.iriana

• Cele mai importantc orase: Alep, Horns Latakia, Harnah

• Cele mai impartante porturi:

Latakia, Tartus

• Rauri: Eufrat (2.800 Ian lungime. dintre care 600 km in ilia), ahr ai-AID

• eel mai lnalt punct: Muntele Hermon (Jabal al-Shaikh) 2.814 m