You are on page 1of 9

#UNIVERSITATEA DE ?TIIN?

E AGRONOMICE
?I MEDICIN� VETERINAR� � BUCURE?TI
FACULTATEA DE AGRICULTUR�
Specializarea: SILVICULTUR�

PROIECT DE DIPLOM�

Starea actual�
a popula?iilor de fazan comun (Phasianus colchicus L.)
din fondurile cinegetice ale Jude?ului Teleorman
?i m�suri pentru optimizarea managementului gestion�rii acestor popula?ii

Coordonator ?tiin?ific:
Dr. Ing. Mohanu Gheorghe

Semn�tura: ________________

Absolvent,
Gheorghe Ionu? Daniel

Bucure?ti
2019
I. INTRODUCERE
1.1. Aspecte generale despre activitatea cinegetic�. Informa?ii generale despre
fondul cinegetic na?ional ?i despre fondul cinegetic din Jude?ul Teleorman

1.1.1. Activitatea cinegetic� este reglementat� prin Legea 407/2006, Legea


v�n�torii �i protec�iei fondului cinegetic; exist� cadru legal prin care se
stipuleaz� c� fauna de interes cinegetic este o resurs� natural� regenerabil�, bun
public de interes na�ional �i interna�ional

Este cunoscut faptul c� cinegetica este �tiin�a care studiaz� tehnica


gospod�ririi �i valorific�rii v�natului, biologia �i ocrotirea acestuia, av�nd
efect final �n gestionarea durabil� a faunei s�lbatice de interes v�n�toresc.
Interferen?a continu� om-faun� s�lbatic� este o realitate a zilelor noastre,
care impune at�t strategii manageriale c�t ?i m�suri de conservare. Ca urmare, men?
inerea dinamicii speciilor �n limitele suportului trofic, oferit de biotopurile
specifice, este un atribut important al managementului cinegetic modern. Promovarea
m�surilor de protec?ie ?i observarea permanent� a evolu?iei popula?iilor la condi?
iile unui mediu �n schimbare contribuie la men?inerea diversit�?ii faunei
cinegetice
Ca disciplin� independent� predat� �n �nv��m�nt, aceasta este cunoscut� ca
fiind parte integrant� a disciplinelor denumite �V�n�toare�, �Gospod�rirea
v�natului�, �Cultura v�natului�, �Biologia v�natului�, f�c�nd parte din primele
programe ale �colii superioare silvice din �ara noastr�. Chiar ?i aceast� no�iune
de cinegetic� a fost �n�eleas� �i este �nc� perceput� �n sensuri diferite. De la
apari�ia sa �i p�n� �n zilele noastre, �n cele mai multe regiuni ale globului, omul
a fost obligat, prin uciderea animalelor s�lbatice, practic�nd v�n�toarea#, s�-�i
procure bunuri materiale (carne, bl�nuri etc.). �n acest caz prin v�n�toare se
�n�elege recoltarea animalelor pentru acoperirea unor nevoi. Mai t�rziu se ajunge
la practicarea v�n�torii pentru antrenament sau cu scopul satisfacerii unei
pl�ceri.
�n ultimele decenii, no�iunea cinegetic �i l�rge�te con�inutul, ajung�nd s�
fie obiectiv legat� de cultura v�natului, de �ngrijirea �i de studierea acestuia �n
vederea ocrotirii �i conserv�rii sale.
�n ziele noastre, simpla cunoa�tere a animalelor s�lbatice nu poate asigura
supravie�uirea faunei s�lbatice, mai ales �n condi�iile recolt�rii ei mai pu�in
controlate, f�r� preocup�ri multiple �i consecvente de protec�ie a acestora,
judicios concepute.
Omul, prin gospod�rirea judicioas� a terenurilor de v�n�toare, poate ameliora
o serie de elemente ale mediului natural, influen��nd astfel favorabil asupra
�nmul�irii �i, deci, asupra efectivului �i distribu�iei v�natului, fapt ce poate
oferi condi�ii mai prielnice pentru o valorificare superioar�, �n concordan�� cu
interesele social-economice#.
Pe teritoriul Rom�niei de azi v�n�toarea se practic� din cele mai vechi
timpuri. Urme ale v�n�torii ?i ale oaselor animalelor v�nate �n a�ez�mintele din
epoca de piatr�, inscrip�iile pe pietre de �nmorm�ntare sau picturile cu animale
din pe�teri demonstreaz� c� oamenii s-au �ndeletnicit cu v�natul de mii de ani.
�n perioada mezolitic�, coarnele sau craniile de animale erau folosite pentru
fabricarea de bijuterii ?i situri de �nmorm�ntare, iar arcul a �nceput sa devin� o
unealt� comun� de v�n�toare pentru toate tipurile de v�nat.
Dacii, str�mo�ii no�tri, au stabilit lupul ca fiind simbolul lor ?i purtau
capete ?i piei de lup �n v�rfurile ��ru�ilor ca steaguri totemice de b�t�lie.
Cronicile grecilor antici ?i a rom�nilor men�ioneaz� deseori v�n�toarea ca ?i
ocupa�ie.
Ast�zi, v�natul�este un bun public, indiferent de forma de proprietate asupra
terenurilor �n care acesta �i exercit� func�iile sale. Este protejat de Stat prin
setul de legi �i acte normative. Dob�ndirea v�natului se permite numai �n limitele
termenilor stabili�i prin Lege pentru fiecare specie de v�nat prin eliberarea
autoriza�iilor speciale de c�tre autorit�ile de resort.
Suprafa�a fondului cinegetic al Rom�niei, constituit? din totalitatea
fondurilor cinegetice, reprezint� aproximativ 92% din suprafa�a fondului funciar.

Aspecte generale privind fondul forestier, proprietate publica a statului, la data


de 31.12.2017

Conform art. 11 alin (1) din Legea 46/2008 (Codul Silvic), publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I nr. 238 din 27.03.2008, fondul forestier proprietate
publica a statului se administreaza de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva,
regie autonoma de interes national, aflata sub autoritatea statului, prin
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.

Suprafata totala a fondului forestier, administrat de catre Directia Silvica
Neamt , prin 4 ocoale silvice, este de 26.385 ha, din care : 21.008 ha -
proprietate publica a statului , 5.287 ha� -� proprietate private a persoanelor
fizice si juridice.

Terenuri acoperite cu padure: 19.900,02 ha, din care:
��- stejari: 9.648,26 ha
� - frasin: 2.227,13 ha
� - plop euramerican: 1.497,80 ha
� - diverse alte specii tari: 1.623.46 ha
� - diverse specii moi: 1.720,50 ha

Paduri incadrate in grupa I functionala (paduri cu functii speciale de protectie):
13.431,38 ha� (68%)
Paduri incadrate in grupa a II-a functionala (paduri cu functii de productie si
protectie): 6.468,64 ha (32%).

Pe langa terenurile acoperite cu padure, fondul forestier, mai cuprinde si alte
categorii de folosinta, insumand 5.432 ha, in care sunt incluse:
� - terenuri care servesc nevoilor de cultura silvica: 49,91 ha;
� - terenuri care servesc nevoilor de administratie silvica: 152,64 ha;
� - terenuri ocupate de constructii si curtile aferente acestora: 17,33 ha;
� - terenuri aflate in clasa de regenerare: 73,83 ha;
� - iazurile si albiile paraielor: 73,83 ha;
� - terenuri neproductive: 472,15 ha;
� - terenuri scoase temporar din fondul forestier si nereprimite: 0,95 ha;
� - ocupatii si litigii: 107,51 ha.

Volumul de masa lemnoasa pe picior este de aproximativ -� 2,5 mil. mc (55% stejar,
28% diverse tari si 17% diverse moi).
Volumul mediu de masa lemnoasa la hectar - 126 mc/ha.�
Cresterea medie anuala la hectar - 5,3 mc/an/ha.�
Consistenta medie � 0,78
Clasa de productie medie � III-4
Varsta medie � 43 ani

Conform art. 20 din Legea nr. 46/2008 (Codul Silvic), modul de gestionare a
fondului forestier� reglementeaza prin amenajamentele silvice. Telurile de
gospodarire ale padurii se stabilesc prin aceste amenajamente silvice, in
concordanta cu obiectivele ecologice si social-economice. Pentru fondul forestier
proprietate publica a statului, amenajamentele silvice se elaboreaza de institute
de specialitate atestate de autoritatea publica centrala care raspunde de
silvicultura (I.N.C.D.S "Marin Dracea"), pe ocoale silvice si unitati de productie,
pe perioade de 10 ani (cu exceptia amenajamentelor intocmite pentru padurile de
plop, salcie alte specii repede crescatoare, la care perioada de valabilitate poate
fi si 5 ani). Amenajamentele silvice si modificarile acestora sunt aprobate prin
ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura
(art. 22 din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic).
Distribu�ia suprafe�ei fondului cinegetic pe regiuni de dezvoltare este urm?
toarea: regiunea Nord-Vest (14,8%), regiunea Vest (13,9%), regiunea Nord-Est
(15,3%), regiunea Sud-Est (14,3%), regiunea Centru (14,5%), regiunea Sud-Vest
Oltenia (12,3%) regiunea Sud Muntenia (14,2%) �i regiunea Bucure�ti-Ilfov (0,7%)#.
Anual, gestionarii fondurilor cinegetice realizeaz? o ac�iune de evaluare a
principalelor specii de animale s?lbatice existente pe fiecare fond cinegetic, de
interes v�n?toresc. Aceast� lucrare se execut? conform instruc�iunilor tehnice
elaborate de autorit?�ile competente.
Gestionarii fondurilor cinegetic organizeaz�, pentru men�inerea echilibrului
ecologic, ameliorarea calit�ii v�natului, conservarea biodiversit�ii �i perpetuarea
speciilor protejate, partide de v�n�toare pentru speciile admise la v�n�toare, �n
cadrul c�rora se recolteaz� v�natul.

#
Foto nr. 1- Fazan comun (Phasianus colchicus L.) din Fondul Cinegetic
Cartojani#

�n Rom�nia, v�n�toarea�este ac�iunea de p�ndire, c�utare, st�rnire, urm�rire,


h�ituire sau orice alt� activitate av�nd ca finalitate capturarea v�natului ori
uciderea acestuia; este o �ndeletnicire sportiv� �i se permite �n condi�ii �i
termeni prev�zu�i prin lege.
V�n�toarea este perceput�, de peste 50 de ani, ca o activitate ra�ional�,
desf�urat� �n scopul men�inerii, cu arma de v�n�toare, a echilibrului �n natur�.
Mai exact spus, �n scopul men�inerii echilibrului dintre speciile de v�nat pr�d�tor
�i cele de v�nat plantivor, �i dintre speciile de v�nat �n general �i mediul
acestora, abiotic �i biotic, de via��#.
Aceast� concep�ie s-a impus �ntruc�t echilibrul actual din natur� nu mai este
un echilibru natural �n adev�ratul sens al cuv�ntului, ci un echilibru men�inut
�ntr-o stare de relativ� stabilitate prin interven�ia �n�eleapt�, motivat� ecologic
�i economic, a factorului V�N�TOR#. Ace?tia trebuie s� fie bine instrui�i din punct
de vedere al tehnicii securit�ii, al cunoa�terii comportamentului v�natului, dar �i
din punct de vedere al eticii v�n�tore�ti, adic�, s� cunoasc� �i s� posede arta
culturii cinegetice.
A�adar, v�n�toarea este o activitate con�tient�, prin care se exploateaz�
durabil o resurs� natural� regenerabil�. Este perceput� astfel de managerii �n
materie, care urm�resc permanent evolu�ia popula�iilor de v�nat din punct de vedere
cantitativ �i calitativ, �i care stabilesc, prin metode �i mijloace cu preten�ii
�tiin�ifice, cotele anuale de v�nare, diferen�iate pentru multe specii de v�nat
sedentar pe sexe, pe clase de v�rst� �i pe categorii de calitate#.
Ei merg cu logica mai departe, urm�rind men�inerea �n permanen�� a unor
efective optime de v�nat, de asemenea corect structurate, a�a �nc�t s� se
beneficieze de cote de v�nare c�t mai mari, �n condi�iile unor prejudicii c�t mai
mici produse de v�nat mediului agricol �i/sau forestier de via��.

#
Foto nr. 2- Fazan comun (Phasianus colchicus L.) v�nat �n Fondul Cinegetic
Cartojani#

Pentru adev�ra�ii v�n�tori, v�n�toarea a fost �i este �ns� cu totul altceva;


este �n primul r�nd o chemare l�untric�, str�veche, pe care o resimt �n mod
irezistibil fa�� de v�nat �i de natur�. Aceast� chemare s�l�luie�te latent, ca s�
izbucneasc� surprinz�tor, atunci c�nd se a�teapt� �i ne a�tept�m mai pu�in. Un
lucru este �ns� de net�g�duit: v�n�toarea se practic�, �n general, din pasiune.
O pasiune care incumb� de obicei timp �i bani. Oric�t de pasiona�i ar fi
v�n�torii �i oric�t i-ar costa obiectul pasiunii lor, ei r�m�n totu�i con�tien�i de
ceea ce fac, �n limitele cotelor de v�nare prestabilite anual, a�a �nc�t
perenitatea v�n�torii s� nu fie pus� �n pericol#. De aceea, pentru foarte mul�i
dintre v�n�tori este cu mult mai important ce anume �i cum anume v�neaz�, dec�t c�t
v�neaz�. Adev�rata satisfac�ie v�n�toreasc� vine, pentru ace�tia, de la modul
sportiv �i elegant �n care dob�ndesc v�natul, nicidecum de la m�rimea tabloului
cinegetic sau, dup� caz, de la punctajul trofeului v�natului dob�ndit. Sunt �i
acestea mul�umiri pentru ei, dar secundare. Cum sunt de altfel �i rezultatele
economice ale activit�ii desf�urate benevol.
Pentru istorici �i pentru oameni de cultur�, v�n�toarea mai �nseamn� trecut,
tradi�ie �i civiliza�ie. O tradi�ie care las� �n urm� milenii de experien��
cump�tat�. De la omul culeg�tor �i v�n�tor preistoric p�n� �n zilele noastre,
evolu�ia activit�ii cinegetice s-a �mpletit str�ns cu evolu�ia societ�ii umane,
tras�nd urme de o inestimabil� valoare �n cultura universal� �i cultura �n domeniul
cinegetic.

#
Foto nr. 3- Fazani comuni (Phasianus colchicus L.) v�nat �n Fondul Cinegetic
Cartojani #

Influen�a �i rolul pozitiv al v�n�torii rezult� din nenum�rate date


arheologice, desene rupestre �i �nscrisuri antice, scrieri medievale �i tratate
moderne de cinegetic�#.
Gr�itoare sunt �i numeroasele basoreliefuri �i sculpturi str�vechi,
statuetele, statuile �i sculpturile mai recente, tablourile �i fotografiile epocii
moderne �i multe alte asemenea opere de art�, av�nd ca motiva�ie v�natul �i
v�n�toarea. Folclorul �i toponimia constituie �i ele dovezi certe, ca de altfel �i
nenum�ratele �i nemuritoarele opere scrise �i/sau interpretate. Toate vin s�
argumenteze sus�inerea conform c�reia v�natul �i v�n�toarea au constituit un
nesecat izvor de inspira�ie pentru arti�ti �i au influen�at cov�r�itor, de-a lungul
timpului, evolu�ia societ�ii umane, care, la r�ndul ei, le-a influen�at �n aproape
aceea�i m�sur�.#

#
Foto nr. 4 � Fazan comun (Phasianus colchicus L.) v�nat �n Fondul Cinegetic
Gusia#

Av�nd aceea�i dragoste comun� �natura�, care include �i v�natul, v�n�torii


au acelea�i interese. Numai c� unii au spirit pragmatic �i milenii de experien�� �n
urm�, pe c�nd ceilal�i sunt �juniori� �n activitate �i sus�in �nc� teorii iluzorii,
lipsite adeseori de interesul material concret �n acest sens. Trec�nd peste unele
�ne�n�elegeri� inerente, fiecare dintre p�r�i monitorizeaz� influen�a civiliza�iei
asupra echilibrului �n natur� �i fiecare �ncearc� s� intervin� �n favoarea celui
din urm�, pentru a o favoriza pe cea dint�i.
De�i ac�ioneaz� separat, dar �n acela�i sens, �mpreun� vor trebui s�-�i
asume, de acum �nainte, responsabilitatea pentru ceea ce vor l�sa mo�tenire
genera�iilor viitoare.
De ac�ionat efectiv cu arma, pentru men�inerea echilibrului dintre v�nat �i
mediu, vor ac�iona �ns� doar v�n�torii. Nici pentru sportivi, v�n�toarea nu
reprezint� un simplu sport, de�i implic� efort fizic, uneori p�n� la ad�nci
b�tr�ne�i, �i spirit fair-play. Aceast� activitate nu se poate confunda nici cu
disciplina tirului, practic�ndu-se �n condi�ii cu mult mai pu�in previzibile dec�t
�n poligon. V�n�toarea presupune cuno�tin�e multiple despre natur�, despre v�nat �i
despre tehnica v�n�torii, ra�iune �i inspira�ie, �nzestrare fizic� �i pasiune,
autoeducare �i autocontrol, talent �i experien��, dar �i tr�iri suflete�ti aparte,
care motiveaz� efortul fizic depus �i refugierea temporar� din tumultul vie�ii
cotidiene.
Pentru veterinari, similar confra�ilor din Uniunea European�, v�n�toarea
constituie doar o activitate util� societ�ii, definit� neinspirat �ucidere a
animalelor s�lbatice�, prin care se introduc �n circuitul economic anumite produse
animaliere (carne, bl�nuri, coarne etc.). Defini�ia dat� de ace�tia v�n�torii este
�ns� simplist� �i sup�r�toare, deoarece v�n�torii nu ucid v�natul, ci, a�a dup� cum
s-a ar�tat, �l v�neaz� de regul� selectiv. De�i no�iunile sunt oarecum similare,
ele nu se pot totu�i confunda f�r� riscul c�derii �n ignoran��. Un risc pe care
veterinarii contemporani �i l-au asumat, determin�nd nenum�rate proteste la nivelul
organismelor na�ionale �i interna�ionale �n domeniu.#
Percep�iile referitoare la v�n�toare sunt a�adar diferite, influen�ate fiind
cov�r�itor de profesiunea celor preocupa�i, �ntr-un anume fel, de activitate.
Aceste percep�ii sunt �ns� generatoare de imagine �n societate. De aceea, v�n�torii
moderni, con�tien�i de riscul actual al perceperii gre�ite a activit�ii practicate
de ei cu bun� credin��, sus�in, pentru publicul larg, adev�rul de necontestat
conform c�ruia desf�oar�, din pasiune �i pe cheltuial� proprie, o activitate util�
echilibrului �n natur� �i societ�ii. Dac� nu ar face-o ei, societatea ar fi nevoit�
s� angajeze profesioni�ti �n acest scop, pe cheltuial� public�. Altfel ce s-ar
�nt�mpla cu popula�iile de ur�i �i de mistre�i sc�pate de sub control? Dar cu cele
de lupi, vulpi, jderi, dihori �i ulii porumbari, precum �i cu popula�iile altor
specii care pot decima v�natul plantivor �i pot c�uta ulterior resurse alternative
de hran� prin gospod�riile s�tenilor? Aceasta f�r� a ne mai g�ndi la popula�iile de
v�nat plantivor, care, �nmul�indu-se haotic, ar putea deveni, la r�ndul lor, extrem
de p�gubitoare pentru agricultur� �i silvicultur�.
Elaborarea strategiei �n domeniul cinegetic la nivel na?ional, structurat� pe
termen scurt, mediu ?i lung porne?te de la premiza alinierii la cerin?ele europene,
av�nd �n vedere eforturile Rom�niei de integrare �n structurile U.E., respect�nd �n
acela?i timp tradi?iile ?i specificul na?ional �n domeniul cinegetic.#
De asemenea, strategia este formulat� ?i adaptat�condi?iilor actuale, av�nd
�n vedere� rolul complex al autorit�?ii publice centrale care r�spunde de
activitatea cinegetic�, suprafa?a mare cu un ridicat grad de dispersie pe care o
administreaz�, muta?iile rapide ?i profunde �n ceea ce prive?te proprietatea �n
ultimul deceniu ?i marea diversitate a personalului cu atribu?ii ?i competen?e �n
domeniul v�n�torii.

#
Foto nr. 5 �Fondul Cinegetic Gustia - Observator#

S-au stabilit, �n acest sens, obiectivele strategice principale, precum ?i


obiectivele specifice pe termen scurt, mediu ?i lung, �nso?ite de m�suri specifice,
care s� se desf�?oare �n anumite termene, prin factorii implica?i �n acest domeniu
din Rom�nia ?i sub coordonarea autorit�?ii publice centrale care r�spunde de
silvicultur�.
Totodat�, s-a avut �n vedere faptul c� activitatea �n domeniul cinegetic este
parte integrant� a activit�?ii �n domeniul silviculturii. Protec?ia ?i utilizarea
durabil� a resurselor mediului, din care face parte ?i fauna de interes cinegetic,
constituie un obiectiv de interes major al politicii rom�ne?ti#.
Ca urmare, obiectivele strategiei �n domeniul cinegetic se
subordoneaz�politicii domeniului, de utilizare durabil� a resurselor cinegetice ?i
conservare a biodiversit�?ii �n condi?iile men?inerii echilibrului agro-silvo-
cinegetic.
De asemenea, obiectivele ?i m�surile formulate sunt �n concordan?� cu cerin?
ele formulate �n caietul de sarcini,��urm�rindu-se��respectarea��urm�toarelor
principii:
* V�natul este un bun public de interes na?ional ?i interna?ional;
* Statul este administratorul fondului cinegetic na?ional;
* Fondurile cinegetice se constituie pe toate categoriile de terenuri, indiferent
de proprietari ?i au urm�toarele suprafe?e: minim 5.000��ha la c�mpie; minim
7.000��ha la deal; minim 10.000��ha la munte.
*
#
Foto nr. 6 � Fazani comuni (Phasianus colchicus L.) �mpu?cati �n Fondul Cinegetic
Gusia#

Urm�toarelor categorii de gestionari statul le atribuie spre gestionare


fondurile cinegetice:�
* organiza?iile neguvernamentale non-profit, constituite pe principiul liberei
asocieri a v�n�torilor, care au �n obiectul de activitate gestionarea durabil� a
fondului cinegetic ?i practicarea v�n�torii;�administratorului fondului forestier
proprietate public�a statului;�administratorilor fondului forestier proprietate
public� a unit�?ilor administrativ teritoriale;�administratorilor p�durilor
proprietate privat�;�institu?iilor publice ?tiin?ifice�care au ca obiect de
activitate cercetarea ?tiin?ific� �n domeniul cinegetic;�institu?iilor de �nv�?
�m�nt�care au ca specializare��studiul v�natului ?i v�n�toarea;
* repartizarea unei p�r?i �nsemnate din arenda fondurilor cinegetice atribuite prin
licita?ie public�, proprietarilor de terenuri;
* acordarea de desp�gubiri �n mod echitabil ?i operativ pentru pagubele produse de
v�nat;
* subordonarea v�n�torii scopului conserv�rii biodiversit�?ii faunei s�lbatice ?i
men?inerii echilibrului ecologic;
* organizarea ?i desf�?urarea activit�?ii cinegetice �n acord cu conven?iile
interna?ionale de protec?ie a faunei s�lbatice, la care Rom�nia este parte sau a
aderat;�
* respectarea legii ?i ordinii �n activitatea cinegetic�;
* promovarea ?i respectarea competen?ei la orice nivel de organizare cinegetic�.
Toate aceste principii ?i obiective au stat la baza procesului de elaborare a
strategiei din domeniul cinegetic.

1.2. CADRUL ADMINISTRATIV �I NATURAL


1.2.1. SITUA�IA ADMINISTRATIV-TERITORIAL�
1.2.1.1. Situarea geografic�

Fondul cinegetic Gusia#


NORD:�Pe drumul de p�m�nt ce constituie hotarul agricol �ntre satul Dobreni
(comuna T�t�r�?ti de Sus) limita cu jud. Arge? p�n� la drumul de piatr� sat Negreni
� sat Glavacioc ?i apoi pe aceasta p�n� la ?oseaua asfaltat� Glavacioc � C�tunu
p�n� �n localitatea C�tunu;
EST:�?oseaua asfaltat� Stefan cel Mare � satul Br�te?ti ?i apoi pe asfalt
p�n� �n satul C�tunu;
#
Foto nr. 8 � Harta Fondul Cinegetic Gusia# SUD:�Drumul comunal (vechi) sat
C�tunu � sat Albeni p�n� la ?oseaua sat Dr�ce?ti � sat Negreni, iar de aici pe
acela?i drum p�n� la AGROMEC T�t�r�?tii de Jos;
VEST:�Drumul jude?ean asfaltat de la comuna T�t�r�?tii de Jos p�n� �n T�t�r�?
tii de Sus ?i apoi satul Dobreni. Fondul cinegetic C�ld�raru
NORD:�Pe ?oseaua asfaltat� Sl�ve?ti-Scurtu Mare-Sili?tea Mica-Sili?tea, ?
oseaua Sili?tea-Bute?ti de la intersec?ia acesteia cu drumul T�t�r�?tii de Jos-
Sl�ve?ti ?i p�n� �n localitatea Sili?tea, ?i continu� apoi pe drumul de p�m�nt ce
leag� localit�?ile Sili?tea ?i Bute?ti p�n� �n localitatea Bute?ti;
EST:�Drumul asfaltat sat Bute?ti-comuna Puranii de Sus-Puranii de Jos-satul
Baciu;
SUD:�Drumul de p�m�nt de la satul Baciu la comuna Ciuperceni ?i de aici pe
latura de nord a trupului de p�dure Lacul Be?ivului la comuna Talpa, iar de la
Talpa pe drumul comunal Talpa-Trivalea Mo?teni p�n� �n localitatea Trivalea Mo?
teni;
VEST:�?oseaua asfaltat� ora? Alexandria-ora? Pite?ti, de la Trivalea Mo?teni
p�n� la satul Sl�ve?ti (DJ504);
#
Foto nr. 9 � Harta Fondul Cinegetic C�ld�raru#

Fondul cinegetic nr. 42 Comoara

Fondul Cinegetic nr. 43 Dr�g�ne?ti Vlasca


Fondul Cinegetic nr. 49 Toporu
Fondul Cinegetic nr. 59 Pietro?ani

# NANIA, I., 1977, Istoria v�n�torii �n Rom�nia. Editura Ceres, Bucure�ti


# NEGRU�IU, A., �elaru, N., Had�r, O., Codreanu, C., Iordache, D., Popescu, V.,
2002. Faun� cinegetic� �i salmonicol�. Bra�ov.
# # HYPERLINK "http://www.insse.ro" #http://www.insse.ro# � Institutul Na?
ional de Statistic� al Rom�niei
# surs� foto: Ionu?-Daniel Gheorghe
# NEGRU�IU, A., �elaru, N., C., Iordache, D., Popescu, V., 2002. Faun� cinegetic�
�i salmonicol�, Bra�ov.
# NANIA, I., 1977, Istoria v�n�torii �n Rom�nia, Editura Ceres, Bucure�ti
# COTTA, V., 1982. V�natul - Cunoa?tere, ocrotire ?i recoltare. Editura Ceres,
Bucure?ti.
# surs� foto: Ionu?-Daniel Gheorghe
# MOHANU, GH., 2015. Faun� Cinegetic� �i Gestionarea Popula�iilor de V�nat, Note
de curs anul universitar 2015-2016, Bucure?ti.
# surs� foto: Ionu?-Daniel Gheorghe
# # HYPERLINK "http://www.transylvaniahunt.ro/ro/vanatoresti/24-vanatoarea-
sportiva.html" #http://www.transylvaniahunt.ro/ro/vanatoresti/24-vanatoarea-
sportiva.html#
# COTTA, V., BODEA, M., MICU, I., 1964. V�natul ?i V�n�toarea. Editura
Asocia?ia General� a
V�n�torilor ?i Pescarilor Sportivi din R.P.R., Bucure?ti
# surs� foto: Ionu?-Daniel Gheorghe
# http://www.transylvaniahunt.ro/ro/vanatoresti/24-vanatoarea-sportiva.html
# # HYPERLINK "https://www.gazetadeagricultura.info/plante/silvicultura/2083-
principii-ale-strategiei-nationale-din-domeniul-cinegetic.html"
#https://www.gazetadeagricultura.info/plante/silvicultura/2083-principii-ale-
strategiei-nationale-din-domeniul-cinegetic.html#
# surs� foto: AJVPS Teleorman
# COTTA, V., 1982. V�natul - Cunoa?tere, ocrotire ?i recoltare. Editura
Ceres, Bucure?ti.
# surs� foto: AJVPS Teleorman
# # HYPERLINK "http://avps-unirea.ro/fonduri-vanatoare-teleorman/" #http://avps-
unirea.ro/fonduri-vanatoare-teleorman/#
# # HYPERLINK "http://avps-unirea.ro/fonduri-vanatoare-teleorman/" #http://avps-
unirea.ro/fonduri-vanatoare-teleorman/#
# # HYPERLINK "http://avps-unirea.ro/fonduri-vanatoare-teleorman/" #http://avps-
unirea.ro/fonduri-vanatoare-teleorman/#
#