PR. PROF. DR.

VASILE GORDON

piatra dupa fir"79. Aceasta recomandare este intru totul valabila si pentru tinerii din zilele noastre, care sunt mult mai expusi capcanelor de tot felul pe care unele caI1i profane .le ascund, decat erau cei din vremea Sf. Vasile. De aceea, socotim ca este locul aici sa amintim sisfatul Sfantul Apostol Pavel, care consuna armonios cu linia calauzitoare pe care se axeaza om ilia Sf. Vasile: "Toate-mi sunt ingaduite, dar nu toate de folos" (I Cor. 6, 12). Retinem.in final eli Sf. Vasile, cu toata prudenta pe care.o recomanda, sfatuieste totusi raspicat: "Trebuie sa stam de yorba cu poetu, . cu scriitorii, cu oratorii si cu toti oamenii de la care am putea avea vreun

. fl I' ,,80

folos oarecare pentru cultivarea su etu Ul. ...

in Apus, intemeietorul scolilor manastiresti este co?-s~d~rat Benedict de Nursia, care a infiintat ordinul calugaresc al Benedictinilor (529), la manastirea de pe Monte-Casino (ltalia). Treptat, au luat fiinta scoli in tot Apusul Europei, in care religia nu era obiect de invatamant s~parat, ~: interferata cu celelalte materii, intrucat toate cele septem artes liberales se predau In spirit religios. "Manuale" de baza erau: Sfanta Scriptura, cartile de cult si scrierile lui Aristotel ("incre~tinate"). Limba de predaie-~scultare era latina, metoda prioritara - memorizarea. Calugarii ajung cl;l,9,m~~I.~i prY0-1ip~~~hi,infiint~~d ~~a.-num.i~el.e Scoli pa~~h~ale, in c.a~e erau ajutati de cantareti §i paraclisieri, smguru .Jntelectuali ai comumt~-

liI9<~i, i~plicitll~:iril#i~~~j~~tori. ai c~l~rt~omiE~ ~~ ~~Jv~latura. Matenalul didactic se reducea la citirile dm cartile pomemte mal sus, lacare se

ad~~~;~'p;~~?hz~f~a'S~~b~luluide credintii; i '"!1$_~c_i,U,!i~ I a~al nostru~ {l

~elw zecepontnr<;~ ~!C~~. '. 'n :..- I,.",,;i·;(:.o' ~;

'J,j, .1,' o.. ,~")_).-".i.,). __ ",-il iJ.ifl..._ .... ,~'""" ..

IjrS+:d~0~i~I~j'.1 ij~~I.'.·:'~~1 o(e'~1 J (e~[~t~; S7~ft7)~(i\e

-_c ~', - ... ";'1 , . __ .- ! .1".,,, ..... - .... ".. ,--_ ... , ,_J "- - '.

i ,!j ~.i.,(),. r:·.

~ .niq. ::d-:Sfl {', I '-"'i;"j'

t . 79 'O""lilia xxi(.lI'blitre"Ti",;efj'J:.'Cum pot fntrebui'nla' diJd[os1iieFat~ra ~f:'r;;torilor eleni, In vol. 17 PSB ... , p. 569-570.

80 Ibidem, p. 568. ...--'_ + .-_., .

81 Inotul, dilaria;aruncarea lancii, scrima, vanatoarea, joculde societate {un fel d~ sah) , arta versificatiei, Vezi St. BARSANESCU & co, Istoria Pedagogiei, Bucuresti, 1969, p. 42.

46

v.

Doua nume.reprezentative ale catehezei 'post-patristice:

Sf. Teodor Studitul (759-826) si Sf. Simeon Nonl Teolog (949-1022)

j i.j'J_l :. :J:;:. J • :J ';,:_;' '>_{) .r.,

;uln afara de faptul ca Sf..Teodor Studitul este pomenit in siruliconodulilor, in prima duminica a'.Postului,Mare id Ortodoxiei), iar Sf/Simeon Noul.Teolog este considerat ali treilea sfant, in ordine cronologica (dupa:

Ioan.Evanghelistul siGrigoriede Nazianz), caruiaBiserica i-arecunoscut supranumele de "Teologul~j;putin~ I~pme,; stie .ca.acesti. doLcii?ade.\(aratt mariSfinti ne-aulasat scrierifoarte v,alor6ase, cu.nn impact duhovnicesc

. actual de~sebit. Intre.ele, a~a,'c~;1ultiCiparnfln titl U;' aflam.un llinp(i,rtant' numifid~ cateheze, rosjite }ID.iyomu,nititile3'monahflleiiq.i:sanul iiarPqt;~ul.

._ _- ) " .I_! ". • "'~ .. ", , ,_.'0_ . , • r _ ", '_' ", '" \..*i . .& ... 1,,;, " .... t,,_

'vietuit:; G:piar daca .au lfostw~.p~~$~)Spris~l,p:eo~r~! mon~h~;~ge.a,~~~11

parte'a invataturilor cuprinse 1~:.~1~1( fideimare folos i instruirii ~~~~ov-_; .... nice~ti-?lslujitorilor.casatorifiircri):Sfin~elor-raltare; .dar-si a-tuturorlcredinq; ciosilor . .care.yor .sa se ... imbo.gate.asca..duhQYDice.~te .. cu_sfaturile_jntelepte aie.,Panpti19rj . . rf!,fJ.€1~~YJ]J.I.l!l~;)

-..-,...-..,.,...--~.,....c..-';---""""'--'-'';';:''",i),C)fjl.k:)b, ""u ,., . .r!YiYJ.5l ~iru;1

.1 ~2'Pentru acest capitol utilizarn ~i Jinforrtlatiilearnplefumizate de JOITA Ciprian-Ionut, in lucrarea Opera cateheticii a Sf Simeon Noul Teolog, Dizertatie Master la

47

PR. PROF. DR. VASILE GORDON

SF. TEODOR STUDITUL

S-a nascut in Constantinopol, in anul 759, din parintii Fotin - intendent al finantelor bizantine'r' si Teoctista - sora cu Sf. Platon, celebrul egumcn al rn'anastirii Studion din Con~tantinopol. !eodor a ~re~cut d~hovniceste pe langa acest unchi, dovedindu-se uceruc foarte ravmtor~~~n ascultare, nevointe, lepadare de sine, moti~ pen~r;'\ c1~~ rt- rltt~n 11 incredinteaza grija construirii bisericii, randuindu-l: apoi, egumen m J~cu~ sau. La inceputul anului 795, imparatul 'Constantin, :~LY~-lea; ?Um1t ~1 .Porfirogenetul" (780-797) si-a izgonit sotia legitima, Maria.' pentru a s~ casatori cu Teodora culmea ironiei, 0 ruda apropiata a Sfintilor ~l~ton ~1 Teodor. Temandu-se de amenintarile iconoclaste ale imparatului,' patriarhul Tarasie nu a luat atitudine, insa Sfintii Teodor ~i Platon au fost deosebit de fermi condamnand atat prin viu grai cat si'in scris gestul sfidator al imparatului. Intransigenta lor a ~tamit, insa, ma.nia s~veranuJ.ui, l~-a atras pedepse si exilulla Tesalonic. Imparatul a ~unt dupa ~cu~ tunp, iar ei au fost eliberati, intorcandu-se aureolati de nimbul sufe~nte~ pentnl ~ cauza dreapta si pretuiti de episcopi si popor. Dupa inca dO.ram pet~ecul~ in OJimp, ei s-au mutat la manastire.a Studion ~!n const,~~t1I}opol, ,~1~a~a in partea de apus a cetatii, in apropierea "Portll de- ~ur '. ~te~e1atam. 463, de patriciul AI. Studios (originar din Apus) 'pe, pro?netatt1~ lsa~e~ manastireafusesebogat inzestrata si populata de )la ,itl~eput '~lfrcalugan "achimiti" (neadormiti), intrucat aici slujbele erau~neih~t~~e~~':~r?gra~ mulliturgic deaicia influentat in.mare masura pe-celial mana~tmlorde

la muntele Ath.os,~:Viefili.to.riiTe~ilu imp~itiii1 .tre~::cet~~e;~~a~r~~~u~ program r liturgic :~1 :~dmtnl~tra~1V' contlI~u~,: pnn (~tal1e~Jib ~1Il~' ~.~~~. erau Iaslujba, altii erau Ia diferite ascultan, iar altiiise udihne~u.Manas~-:f reaStudion fusese pustiita in urma persecutiilortiliW:on~tantQ1 'Copromm

.,:.:. L". ~.1.-'·, ,,'''': . .~; 1 "-_ .• 'j F' i-:, su: ~"H-~_'I "j ,;\~' '\'~

48

rNTRODUCERE IN CATEHETICA ORTODoxA

(741-775), iar dupa venirea Sfintilor Platon si Teodor aceasta a cunoscut o .indelungata perioada de inflorire. Numarul monahilor a crescut continuu datorita bunei randuieli stabilite si aici de Sf. Teodor in privinta slujbelor si ascultarilor, ajungand la cifra de 1000 de vietuitori, De aceea, Sf. Teodor s-a vazut nevoit sa puna mai multi duhovnici si supraveghetori ai obstii, pe care nu mai putea sa 0 conduca de unulsingur'". El insu~i se adresa calugariler de trei ori pe saptamana, prin faimoasele de acurn Cateheze. Pomind de la intamplarile cotidiene, el scoteainvataruri prin care indemna pe calugari la respectarea randuielii si angajamentelor luate, insistand mai ales asupra strictei observari a saraciei calugaresti. Idealul de viaia monahala, dupa opinia Sf. Teodor, este eel de obste, punand la baza ascultarea,munca manuala si cea intelectuala, toate intr-o disciplina urmarita pana la amanunt. In anul 806 a reinceput conflictul cu Curtea Imperiala, datorita reabilitarii preotului Iosif, care binecuvantase casatoria lui Constantin aJ VI-Iea~ Noul patriarh a cedat, dar Sf. Teodor si monahii sai nu, fiind dispusi sa apere pana la moarte randuielile canonice ale Bisericii. In anul 808 Sf. Teodor a fost exilat.rdupa doi ani de opozitie, intr ~o insula din Arhipeleagul Prinkipo.Tn 811 imparatul' a murit, iar el afost din nou eliberat. Peste.cativa ani-insa, imparatul Leon Anneanul declanseaza 0 noua persecutie iconoclasta, iar- Sf. Teodor indrazneste sa-l infrunte.raratandu-i ca treburile bisericesti. sunt in seama-preotilor, iar imparatiitrebuie .doar saihlsculte~~:.EI a fost exilatdin nou pentni'dind anL(816-820) si tratat deosebit.de.aspru.emaiales dupa ce s-adescoperit ca a corespondat eu ueenicii sai. In' anul 820, Sf. Teodor a fost din nou eW)(~rat"ida:,,~u s-a rnai int9~Ja <;::Q:gstarltin()poL,Fl a-ft;ec~r~~ve[njde-1a I;t*O,i~m~ne.826, la Grespent,i{is~ ~f#;, d:upa, biruinja qrlo49x~~j, :.d,~:,~).l~ ~ff~t'#lO~t~le sale au fostaduse in triumf la manastirea Studion, laJ~6 ia-

1'. . - .-r1-::· ,.'! I '_ ~_.. : ,( I •. ' : ':':,; iI::lf '.~ ;._

! '" ~/!., llli.ir, -. ~-l~.~if i i-C\)f~~.L..f.~

~rt Este . .interesanta ~i evolutia.ulterioara aisituatieimanastirii Studionc in anul : 1204': .delcatre cruciati, -cu.ocazia eueeririi Constautinopolului.-Refacuta.in vremea imparatului An(iroriibiaI lI~iea Paleologul, a,fosr..d~Sa\defi~j>ti~

diFcli:fieihIrci in anu11453. Biserica mlihiiStirii,inehinata SfiinttilililoanIBot~iorul",~

"foStjtransfonilata in moschd: Notam: aiCi'~i alte-cateva nume de calugari :care'~i-au\c~~ tigat faima duhovniceasca deosebita (afari de egumenii Platon $i Teodor, poiueniti free-I verlHnstudiul nostru): IosifdeTesalonicr Tadeu Studitul, Simeon Studitul (\;Evlavis"duhovnicul-Sf Simeon Noul Teolog), Nichita Stethatos, Iosif Bryerinios;;Jstotia;Biseri~ cii Universale, p. 394.

87MENTHON,op. cit., p. 168. '·i;

49

PRo PROF. DR. VASILE GORDON

nuarie 84488. Intransigenta studitilor, mostenita de la Sf. Teodor, se va manifesta.simai tarziu, atat in timpul patriarhului Metodie, cu privire .la reabilitarea episcopilor iconoclasti, cat si in timpul disputei din jurul patriarhilor Fotie si Ignatie, din secolul al IX-lea.

Opera Sfantului Teodor are insemnatatea scrierilor Sfintilor Maxim Marturisitorul si IoanDamaschin, afirmacercetatorul Beck8?, cuprinzand indeosebi lucrari polemice indreptate impotriva rconomahilor: Trei tratate, Cdtevaprobleme, Saptecapitole, alaturi de Panegirice, Scrieri imnografice, Scrisori (peste 550), miciscrieri ascetice, liturgice, canonice etc. Un loccu totul aparteil ocupa, asa cum anticipam, Catehezele sale. Acestea au fost stranse la un loc la scurt timp dupa moartea Sf. Teodor si grupate de primul lor editor, dupa cum arata Julien Leroy, in patru volume, care se constituie in doua colectii separate, mentionate, asa, in to ate cele trei variante ale vietii Sf. Teodor: MarileCateheze, care cuprind primele carti ale .culegerii, si Micile Cateheze, care constituie cea de-a patra carte a-cuvantarilor'". Micile .Cateheze suntdescrise cu precizie, si aflamcaele.sunt in-numar de,1349\ insaMarile Catehezesuntmai putin cunoscute. jnioprima. carte a .acestora (pastratii integral) se includ 87 de cateheze, a doua se compune din 128· de cateheze (diritre care trei pierdute, iar una 'alterata), iar a treia cuprindea 50 de.cateheze'". Dupa to ate aparentele, M,arile -Caieheze dateaza dinaintea persecutiilor i iconoc1aste, cand. Sf.;Teodor ,',eral in .putere ~i pace~~~{; fiindmai.dungireaiintindere, insamai- putin elaborate .• -Prin ele Sf, .Teodor'se adresa-deitreiioripe-sap-

i_'~)f! t' ~h ~-j~;C'1 ~; 'lo:J'cisl" .1,j~>: ,~. (,~~' I:"!" _J~? ,:: ':.)q.c ,-IJ -Tf:. t£t!ffhq:'.o";-:, ;~z-,

:. i 88' Id~~?':,Ib~n~16:;i! r,bi~hti~~~~~~,~iitfg~'~J1r! ii11~ r'jJ~if;gtt !;g~·~llii'k:~lii~~i.

Tcijdo~stOdftUl?;liB;P~liJJ~U p~g-i~tiP Jbl idb£nj{if!rie:q~4;lrie\si~ ~bJf-{Jfi;; if! 35; .. .'

89H:Gff(BECK,'Kirthe-1hiid ''thl!ologische :-Literi:iil.t.r(}inil'bfi,9iit{'!:tsth'e'flj~~eic~;

Munchen,' 1959; apud lstoria Bisericii Universale, vol. I, Bucure~ti:i975:'p. 381. . ' •

. ?O LEROY, Julienr-cL'mfluence de Saint Basile-surla-reforme-studite·d'apres·les Catecheses"::; !lni JrenikoriAl19.79:!p'.A98; .idem, '"Un .nouveau·temoinideJll5Grande catecheserde Saint Th6040R:iStudit:e7, !iniRe.vue des Etudes. Bjlzantinesp15l!J. !)67,lP'!:;73.z.J.?,.E. v: ,?! 7bideni!liIPUd;<Yita.b~cGd)9n64a, 7;,HJl(nbilA'it'lgJ&-ljl;g'FP~'tJ~~e.;oeliid!Ji:" (,\ ?;2. ,CONGOURDEAU .. ~MariefHelene, i art. !,;Theodore<:Stotfdite'!Jiin' Dictiannaire.de Spiritualite,f,tonie J5;;:faSc5JXCVI,XCVII1, Beauchesne; Parisild990,;£W:1404;,;apud;

Leroy., L'influ~nce~~,'.;,:~p~ 496A97.~,i:!';~·:" -, ,_: ,- -::;'.};.J ~:' b ;;"~~')'?Bj.Ji n~t:ofh"cL ~,L~r'r;:~";

_ ~3 DINCCA.,'Arhim. A.thanasie;egumenuJ.manastirii caldaru~ani/,exarhul.manastirilor din Arhiepiscopia Bucurestilor, .. ,;Introducerela . Cuvintele' Sfantuluir/Ieodon.Studitul, cercetate cu dearnanuntul ~i date acum pe graiu indreptat" ~i studiuintroductiv, p. 1-32, Tipografia Cartilor Bisericesti, Bucuresti, 1940, p. L

50

INTRODUCERE IN CA TEHETICA ORTODOxA

tamana monahilor, pentru a-I hrani sufleteste. in schimb, Micile Cateheze dateaza din anii de exil, probabil dupa 821, asa cum arata numeroasele aluzii la persecutiile Indurate, cuprinse in ele. Dupa continut, sunt foarte apropiate unele de altele, dupa cum sustin indeobste cercetatorii operei Sf. Teodor. Formula de adresare itvMicile Cateheze este .Fratilor si parintilor", pe cand in Marile Cateheze este "Fratilor, parintilor si .fiii mei", ceea ce ar arata ca cele din urma au fost rostite in .manastire, unde Sf. Teodor avea multi fii duhovnicesti, iar cele dintai sunt adresate din exil, cand Sf. Teodor nu mai cunostea bine starea monahilor sai. Din cuprinsul Marilor Cateheze se deduceadesea ca Sf. Teodor Invata In Constantinopol, ceea ce 'nu se observa in Micile Cateheze. De asemenea, in Marile Cateheze se pomeneste de muncile campului si alte activitati cotidiene ce presupun timpuri de pace, nu de persecutie. J. Leroy arata ca este foarte probabil ca cele doua culegeri sa fi avut un impact diferit: in timp ce Micile Cateheze au constituit foarte curand 0 carte destinata lecturii publice (mai ales in manastiri, la slujba Utreniei), aceasta nu s-a intamplat niciodata cu Marile Cateheze. Obiceiul acestei lecturi, atestat chiar de una din versiunile Vietii, s-a raspandit de laStudion in numeroase manastiri hizantine, ceea ce a facut ca Midle Cateheze sa fie copiate adeseasi raspandite; iar celelalte au ramas probabil pentru multa vremein bilioteca de la Studion94.

.~. In limba romana exista' osingu_r~'traducere (par!iaZii) eCatehezelor Sf: Teodor, facuta de episcopul Filaret al Ramnicului, in anul1784, reeqitilta in 1940 de Arhimandrituli 'Atanasie Dinca, egumenul rrr~naitirii ¢~ldaru~ani, si In 1994;;&EHliuraCEpiscopiei .'Ortodoxea. i.A.I~i::~ulia, ~ub'irigrijirea Pr~"petrUP1~~a.!;EpIsbbpul Filaret :a:- foio~it o'1t3'ducerein' limba-neo-greaeafaeuiade 'Nitolae Glykys.si tiparita lliVen,etiJtii~ 676. Aceasta traducere cuprinde 49 'dintre Marile Cateheze ~i 46 dititre'xii6ile .Cilieheze. Dupa cum obserya, (Le~oy9,5 ,_ "refonna" studita s-:a'ltQriF a.'fi'6'

r~~n,t9arcefe l.a izvoarele :m?b,~!!iifi~lJJ~ ;~) :preocup~e,j#.9ri#J#'Rlirii~~a .ihte . ala a'_ ioruncilor lui Hiistbs- i\) 'erttru'revenirea la'g jtittiatit3i~h ~b7:

rri{lnf~ ~%i~ertcii·priiFiit?~_~~I;~~~·~ii~2c;enttii:~pw~r~~~tif}f?~1~~~

chinovialism ~i critica Ia~ll;ta:p~ d,;t~019~ilor" deprofe~"ffA.Cti(~~c~ze1e.nil f3:c. decat sa sltljeascaflces,~i: ~~p ~1~Lreinvierii ade'{ar~te~~ ~i,eti ~ c?i~?:Xi-

94 LEROY, .Un nouveau ... ", p. 74.

95 Idem, .L'rnfluence ... ", p. 501-502.

51

PRo PROF. DR. V ASTLE GORDON

ale. Asa se face ca una dintre principalele surse de inspiratie ale Sf. Teodor au fost Regulile mari si mici ale Sf. Vasile cel Mare, unul din cei mai citati autori, alaturi de Sf. Dorotei din Gaza. Chinovialismul este cons iderat superior eremitismului, deoarece monahii din chinovie l~i sacrifica independenta si vointa proprie prin supunerea fata de egumen. Ratiunile practice sunt cele care dau tonul si forma Catehezelor: de mica intindere, ele cuprind idei si indemnuri ce se repeta adesea, iar limpezimea lor este de multe ori in detrimentul stilului. Catehezele cuprind invataturi valabile pentru toti monahii, impregnate de intransigenta ce trebuia sa-i motiveze pe acestia in implinirea datoriilor: "lnvatiltura trebuie sil fie nesovaielnica, pentru ca pecel bun sil-l pastreze intru bunatatea sa, iar pe ceT rau sa-l indrepte, Pe Hinga aceasta, dragostea lui pentru fiecare in parte se cuvine sa fie covarsita si umbrita de dragostea pentru intreaga fratime, caci staretul nu este numai calugar si impreuna ostenitor ca oricare altul, ci capsi canna." De aceea, "rareori ... biruiesc printre randuri si scaparari de dragoste si cuvinte indulcitev'", care sunt prezente mult mai adesea in scrisorile Sf. Teo~or. Desele repetitii nu trebuie interpretate ca 0 lipsa de spontaneitate, ci ca efect al preocuparii pedagogice de a imprima adanc, in mi~t~~~turo~" regulile de viata si comportamentul calugaresc. Pe de O. parte, fondul invataturilor din Cateheze este adesea sintetic deoarece trebuia s~.fi;~ .. accesibil. llD:Vi pumar foarte mare de oameni ,?U 'posibilitati de inlek~~:~: d,iJ~.~t;1··i~ p~ _de alta p~~~ expriman;~ ~ces-te{ invataturi este proIllH~la~!.,vqf:WJ~!iJ~~J~ll,~ preocuparn d~. a se face ,mte1es d~ fiecare dintre !asc:~ltfltom sal.-{:{ltel!e,zele sunt punctate cu dese marturii de umilinta

._ ,·.1>. ..... 1.1 ... ,.o<!t -.J •• \)~ .. Uj"i'- ... ~." -_. "". ",. '.:;., ". . J! ,( '__'

~le S.h;r~?'~~rJ Hi,,~!f.~l)~:~ai ales. ep~~~tpl :aa.~T~~j~n~m4ntJ!:it,;osandit)_ 11. repugnalui Payel. Everghetmos, care II omite slstemattc97• ..'

. .' _ JJ . _. : .... ~:-'~. - ... , } ~_ . . . : .... 'J •• .L: ;' J ~ .. ; '_'.

~,.\\Q,~~~~~pq!eh~ezelo.reste unul singur: viata monahala, cudiversele ei

~as,a~jJJ\~ptr}~llJ~f..l~aliomie si alSf .. Vasil~!Fe,.li·¥w,· e,'Sf. Teodor

til bli tivi . - . .. . - .. ,..... _, .'.

~.; '?CTt w. IW~tglf~lPlJl}!tl Atuturor poru9~II~r. d~xine" lara ~xceptie, iar

~re P.~.rfl?Q~~ip.WLi~~ H*leg to~e c'~Y~~it.rl;e, M~t~}fmp~ui care' ~?~; ~~~~~lWg:i~3~1b~~I~~m~<.:~~stru. Ace~~t~ .r~~p;?(~3e>; w,t<?p~a la CUVl~t~I~.R~~~f~~~t~hg~ ~~~rnenea, un lelt-motlv.~~alSq,~ehe~~lor Sf. Sl~eon;.N?utre~~()g!>:p~tim vom vedea rriai incolo. Pentrua facernai limpezi "~i'll~cesibil¥,irivataturile sale, Sf. Teodor foloseste 'numeroase

96 . _ i .'

DINCA ... , p. 9.

97 LEROY, ,,L'influence ... ", p. 81.

52

INTRODUCERE iN CATEHETICA ORTODOXA

pilde inspirate din indeletnicirile omenesti, sau din' succesiunea anotimpurilor in natura. Sf. Teodor laudainprimul rand viatacalugareasca.ice se aseamana vietii ingerilor. Tunderea in monahism este egala cu un al doilea botez, care sterge pacatele si daruieste Duhul Slant, iar valoarea sa este unica, De aceea Sf. Teodor refuza sa faca deosebireintremica ~i marea schima monahala, considerandu-le una singura. Intrareain monahism este (sau ar trebui sa fie ) un botez al pocaintei, care" ~~~rge pacatele de dupa Sf. Botez, spune Sf. Teodor, in timp ce S(. Simeon va accentua ca al doilea botez este Ins~i pocainta de toata viata insotita de lacri"mi. Tema plansului pentru pacate nu lipseste nici din scrierile Sf. Teodor98• Pentru pastrarea Iagiiduintelor monahale este nevoie de stdruinta, ~ltfel se ajunge la cadere si lepadare, asa cum s-a intamplat cu "ticalosul Eutropian'f". Implinirea tuturor poruncilor Domnului este sprijinita de exercitiul supunerii de bunavoie ~i al ascultarii panii la moarte, Supunerea neconditionata trebuie insotita de iubire fata de egumen, pentru ca acesta sa-~i poata duce cu bine infricosatoarea sarcinasi riispundere. De aceea.cei ~e vor sa ocupe aceasta functie trebuie sa dea dovada de daruri, sufteie,~tL~i resUr~e deosebite si sa demonstreze 0 bunii cunoastere a~Scrip,~i ii. ~-;~~d~H()r Parinti, nu sa se increada ln ei insisi si sa. se grabeasca ~spre diegatorii. Egumenul trebuie sa fie un exemplu pentru monahii sa1;;pe careJs~~i ::rii6~;

li seasca" cu i1da sa.,' .'.. -, ..1<, '"~~;.;L.)~';.

~. . p " . ,;! .·'r.·, ". .." ,·<'··'SY'U··") uri ..... , '

; Imitarea unui exemplu nuse limiteaza numai ,ia, peis.oa;}a·'t!Wnen~tU:i,

• ,- .. ...... -,., '.,'. '1...)·!:'11 ~d.:- i .... · ~....,~J.j(. ii. ~l_'" ..•.

ci ~f. Teod.or pr~.pu~e:c~~~e,I~p~ Sf; ~~a~ Botf~~t?:~bB~~nnm~J~tl,% m~1 ; ~~es:. pe .~.~). r~~V'fl~ i~2~~1~:~ulul, ~a.~e :c;~O;j(Ytwt~12~5~~?8hs~: I.e ~~q:?,~~;,tml ~2n~~~J't~~~}I·H(lrp~\3:~:.I~ ~an?p~~~r[B~t'~~~t~~"~~jR7 Sfintl1 Apostoli, ;,fOJ;mlUl~,~~~I; lantu1! 11ge1 t~ltP:Jl!~~q~~"~".;i"~l~t,~e

. monah trebuie sa-~i ~~Ws~ modelul. eel ~<~! Jmrqnj~t:~~~W~c?sa: egumen, iconom, ;p_ustni~.;~a~ ._lllop,ah din < chinovie .. A1p4~1»1~~~J?PWi~Jo~(' mane lnsa; pentru top; ~~~itQruU!~.1:lS Hrtstos'd~eg~mtfu~~¥YlHif~ ucen~c~~ .~s~e.~si~~\~:ff.ayOf1:C:>~~ ~:m~s~~~~~~.j~~~

ucemcn-isi 'dezviillQ.au;;I.J;l_ :.m..tr~glm~,;s.ufletel~ llnflJP.te~' ~m!gmJ~~jol¥.·

acestadin urmaobserva starea sufl.et~asca.a.tie!::~I;YhmQp.AAI~i,:,tu,m!l:' in sufletele lor din' priceperea, -harul.experienta si iubire~t~a~~~ m~risire este calea.spreurcus duhovnicesc a monahului.ide acee.ar~ nU-Jt!.'~:-:

_.:... __ _:...:;_ ....:·,~T~:;:~.'-I_.;;_- '_ .~...J •• .,'.«: ..

-' ''.':<''~.:J\'_:.;~:! .. ' .. ;5:'' .. ~::Hi~jf;? ~,dl

- _', ,')',

98 Cuviintul 78, trad. cit, p. 330. 99 DINCA ... , p .. 18.

53

"

[,1

'.

HI

PRo PROF. DR. VASILE GORDON

buie intrerupta mCI in cazul despartirii fizice, datorata _su~ghiu~ului :i prigonirilor. 0 virtute foarte insemnata-in viata. mo~ah~la, ~l mal ale~.m cea de obste, este saracia debunavoie, care asigura ehberarea d_e grijile zilnice si libertatea sufleteasca a calugarului, Sf. T~od?r e~u~era 0 ~ultime de pacate marunte care se irnpotrivesc acestei VI~U!l: lmpod~blrea chipului, a parului si a hainelor,folosirea vopselelor ~l altor lucrun -". meiesti", tunderea scurtaa parului, draparea hainelor, adun~rea ~e l~crun "de bun gust", cum ar fi cutii cu ace frumos lucrate, manusi, cutite 1~~~dobite cuinele chei tumate artistic, blanuri, candelabre pentru lumanan, catarame de fildes pentru cingatoare, tocuri pentru bricege, cingalori COe lorate si alte maruntisuri, mustrand cu asprime ata~a~en~l fata de. acestea, care po ate fi cauza un or tulburari mult mai ~an .. ~l !a Sf. Slme~n Noul Teolog intalnim frecvent astfel de atentionari, criticand preocupa-

rile similare ramase la fel de ispititoare si in vremea sa. .

Un acce~t deosebit este pus si pe virtutea curatiei trupesti, _piatra de temeIiea vietii monahale, de fapt starea in care.a fast creat pnmul am. Esenta aceste'j vi'rtuti este stapanirea sufletului asupra trupului, pe~tru ca amaridoua sa de'vina locasal Sfantului Duh. Pentru aceasta monahii pr~c~ tid 0 vietu~re 'aspra, -i~.solita de cugetarea la cel~ ceresti, sp~e care tmrl, neincetat: Asceza 'trebuie ' sa aiba ca scop domolirea trupulm, spune ~f.

Teodor, nuomoi-tirea lui.. S~punere,a.!rupul~i pp,~_.oste~~~~. ~~ .. ~st~; un Scbp'ii?sinti, 'tl',u6"lliij16c'pentru faptele?W1e. S.f.: }'eo~?~, r,egret~c~a,:.n~ pbate if llii eign1ph'lpe~thi'n'iomlhi in aee~~ta pri~~~~: dm, ca~a s~~at~tn s~le '~U:bi~ae;! li~ilii~t~'~¢lolvpiceas~a impO!riva\sPd'l!Jli' '~~~~dl. ~f'~~':dOI • ~. 't, rlartdf~fe.ljp<;&htfu'.\Sf!'Tebdo:r~ 'poJI1e~ir~ailP.~~l .:~l':a :.lU ~ca~l' .. ~

lmpo ", '... 'J " ".,' '.,.,., h.oo"",w .. ~ " •. '("~J' ,,,, r:

Apdf;! ~rifufiii tao ~r (ft'mba:rl8a vreunuia d~~e fx:a~l:~~astlfll.'- ". " ' r-:

<Sf: Teodb'rJStUdiidleste in primul rand tin egumen.jar Catehezele sale se adreseaza mhl'ailsmonahilor,dar cu toateacestea inyatiituril,~ s~le~a~ referite;~fila ..cre~ti#lr ~d:n clume: 's ingura dir.ei~?t~ ct.~~~.:fu~n~~i' ;~~ l~lc..~~

, spune!~l~tirmaharsra*fiI~~i:~spe':e1 M~~~~tei~al(je~ ~lrtal~q~~fe~~ satoresc' ::niciodttti ;,t'!tlt1)l.lle Isa" dobandeasca t WWltleu"}ll 'm"op4.e~av~lt. in titnPJde: pil~~C'iitie.liStiritehia: este 'ell' atatmai accesibila-celor: ~e vor .fi prigortifi1 situ ~ot"lljuta 'j1e ceiprigoniti .. , Chiaro dacaJSf: ~~ e6dor,~!: m0n.ahismulstudit'mr tiliteauJiilmod direct vrata contemplatlyaf;e~'arem scrrerile sale accente mistice, desi deosebite de al~_urm~~~lul_sa~ <l~l~ S~dion si apoi de la Sf. Mamas, Sf. Simeon Noul !eolog. EI ~dl~a. dr~~~ seop al vietii monahale unirea sufletului cu Hnstos,asemanata iubirii

54

INTRODUCERE iN CATEHETICA ORTODOxA

dintre soti, dar superioara acesteia, din unghiul de vedere al consacrarii pentru slujirea integrala,

SF. SIMEON NOUL TEOLOG

,

Relativ recent, prestigioasa editura Deisis, prin 'osteneala exemplara a eruditului profesor deteologie'i6~n Ica jr., animatorul ei principal.iatipa. rit trei volume cu operele c~le' ~ai reprezentative ale Sf. SImeon Noul Teolog: 1. Discursuri teologiee # etiee. Scrieri 1100; 2. Cateheze. Serieri

.IIJOJ ~i 3. Imne, Epistole §i Capitole. Serieri IIl102. Pentru slujitorii Sfintelor altare si ai catedrelor din scoli sunt de importanta majora to ate trei, dar mai aproape de instruirea catehetica sunt, rara indoiala, Catehezele, si nu atat ca informare a mintii, cat mai ales ca formare a caracteruluiduhovnicesc. Atragem dintru inceput atentia ca aceste cuvantari, prin continutul si mesajul lor, se inscriu in afara acceptiunii comune pe care il are astazi term(!Dul,,,cateheza", invitand - dincolo de luminarea mintii, obiectiv prioritar al catehezei in genere - la curatirea inimii, ca ~i la induplecarea vointei pentru practicarea virtutilor crestine, Pentru lnte- legerea continutului acestora, ~i mai ales a imprejurarilor ineareau fost rostite, se impune !aqS!li?;Slt~a,tJie..i§ipe scurt, a vietii-s! operei Sfantului .eii6nte, In ansamb.Iur;~i,;a~~cUJ.n!y()m proceda in celece urmeaza.

,·Sf. Simeon s,:,a~ji~c_IJ.t,.SnP~flagonia"din parintii Vasile~i Teofano, supranumiti "galatoni :i':i~hm.~; Iocul.de bastina (Galatq),~i, a, fo~t.trimisdt! 1~9 yarst~ frageQ~·-~a;·p,lffii~,{ ~~j~iQJ:~:~~,n&taDtinpPol,,]oarn~Di; cUI,tJ:.ecere;!a curt~~>impeIiala"1~c.t;,~Q,i9~!~lli i;,gramatic'~pentrua primi ptimele,inYa-: tiituri;,<;opilul s-a {dov~pitr!eceptiv'§i inteligent. La unmoment dat.rla 0 yarsta pe.care cri~icij:Pi;tiie~ intrec 14 si 18 ani, Simeon aceedela demnitatea d~spatarrQ1;>i9Ml_AA"f.otii.yit lui.PnA. Yanopoulos,iaceasta functie ~~a,r7-zeIYatii.e~u12!l9.~:~~qR:Q.iiJ).)}ana, in. secolul &1 ~IX-:;l~il(,!?,-,~pe(;tl,c_e,

p~e c?n~nn~t,:~:~1~~~~f~~~~n. de, V~a!~_~~,~~~ ~L:~~~~~;l1_i.

'!', '!"l'~:, 1 .HLh'~\.J}\ ·,;;.'_nf",>~:'f(~l/ " ":}"';-lY~" ." ~}r~l/\",?_;,' ~~' ..

-/,~op Deisis,Sibiu,,1998;6tiOtP$Jbmlilr'i ','':;' . ,; ,':,\1 \ !-,nT'rr?,;,.~·-;'}·i:ll'

)OI'Deisis,Sibiu,I;l999,r382 p; .2 Y15IO): '. ,';[ _." .ilJ;Il ,.; ,G ,;)'1, I

102 Deisis, Sibiu, 2001, 431 p. . .rn""",b ,;~, .r: _. I.

..'. 103 GOLITZIN;ierom. Alexanderi).~Simeon Noul Teo log - Viata.tepoca-gandirea'' (studiu), trad. de diae. loan Idea jr.,Jn Sf Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice si etice, Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 424, nota 34.

55

PRo PROF. DR. VASILE GORDON

anume Filotei",un barb at cu parul carunt, cu !~~ti~are~ ~i~ti~sa si grava a unui eunuc"I04. Nelasandu-se ispitit de functii ~l demm~!I~lmeOn se ataseaza tot mai tar~ de Simeon Studitul (zis Ev~avis): VI~!U~tor lao :e~ebr~ rnanastire Studion si indrumatorul sau duhovmcesc inca .dm copll~ne, ~l ~. a- -1 primeasca pentru a fi trecut in randul monahilor. Sf. SImeon 11 cere s . _.. .

Evlavis 11 refuzape moment, indemnandu-l sa astepte varsta matuntatn ~l

dandu-i pentru tndrumare spirituala "cartea" lui .Marcu Asc~tul (Despre legea duhovniceascii). Din aceasta s~rie~e, Sf. SImeon a :.e!I~U~ apoftegrna care spunea: "Cand cauti tarnaduire, ia seama la c~n~t11n!a ~l to~ ce va

a £"::.a si vei avea folos,,105. Purcezand lara intarzlere sau ezitare la, spune e , 1<1, '{ . • _. _. • ... Sf

aplicarea acestui precept ~i progresand mereu in nev?u:!a ~l .rugaclUm,. .:

Simeon ajunge "dupa putina vreme,,106 sa a~b~.o pn~a viziune ~ luminn dumnezeiesti, descrisa in paragraful 5 al Vletu: "Vazu 0 l~~l1na ~e. sus, aruncandu-~i din ina1!imea cerului stralucirea p.este ~l,.lum~~a _pura ~l ne-

_ . 't<i care lumina toate si stralucea ca lumina zilei. .. ; 11 parea ca =:

marglOl...., - _. ~ - d h

t3.' casa si chilia unde statea d~sparuse ... lar el se gasea ~aplt 10 vaz u ~l

.• :l~d u totul de trupul sau. In aceasta stare a fost cupnns de 0 ~are ~u-

Uh.au C . ~ ~ 1- t

curie si de lacrimifierbinti; si uimit de minunea acestei mtam~ an, .s nga

cu voce tare: .Doamne miluieste!", dupa cum si-a dat seama ~a~d ~l=a revenit in sine. A vazut in inaltimea cerului un norplin de luml~a, rara ~orma ~i contur, plinde slav';llui Durnnezeu, iar l~c~ap~a. aces~l nor, stand in picioare, pe duhovnicul sau, S~meon ::v~~~s':'~nv",~_d' dlrec~ la ~~ea lumina ~i adresanau:.i,fara impra~tlere ;~gacl~m~e;~~le .: Aceasta re~~tare pare sa fie paralela,eelei facute de Sf. ~lme~n.;lns~~~ In c;~tehe.za 22~un~e taniirul numit' Gheorghe rostea aceeasi rugaclUne ~;1)~I?ne~eul.e,~ Il1:10s~~, fii mie acatosul!'fti iar in timpufviziunii 'i seJatata>~§l'biitranul--sa~llI~d~mator.' bupa aCeast~ viziune, Sf. Nichita; u~e~~¥~ ibio~f; ara~a ~a simeon a.cerut din nou parintelui sau sa fie .pn~t1O m~na~l1s~, .da~ acesta,

sidera t,,.<i.nu··:"'s· teiinCii momentul potrivit, Rela~ea!lUlNlchlta.·.face·

aeon ...,.. ~ . .. _ - .

'. . 11";~' 'de!';';I~e ani goleare polite fi umplut p~;.~~ee~l·~~slre

apoio pa~ . v--'. ' ;. «, '} •• • ... -1 ... 't (.. ", r-r-r

. '. '''I ;,J.,' " ,,,V)f,'; 'G 1 o G111lVnq_:frl .. £ff1l,.,,'1.):) d."",

Hj.ihJrJ~~;~L(: ·J?"l,.-\i ~fTH ... .G~ \:~.tj~ .... -',~ '1'/_'·;<~i-~as.~·A. ',,·U- ... {J\iJt, '~,n .'.:',- .;~.>.~\... .:

104 Un grand mystique byzantin. Vie .de S~eon le No~~aU'·~~.e~/o~ien·(?49=W22~

N. tas STETHATOS (preseurtat Vta(a), mtrodueeref,§I,note.deP. 'I~enee HA~S par Ice I p' ifici . I tituturn Onen HERR S. I., trad. in colaborare eu P. Gabriel HORN S. ", ?D,Uj ~~t~mns; .' , .. , -

talium Studiorum, Rorna, 1928, 147,6.', ' ' t •.. ,I,·~ ... ~ " . .' -.

105 Sf. MARCU ASCETUL, Despre legea duhovniceascii, trad., m~od. ~I note de Pr.

P f D D STANILOAE in Filocalia. vol. 1, Ed. Harisma, Bucurestr, 1992, p. 277,

ro. r. . ,

106 Viala 4, 30. '

56

INTRODUCERE iN CATEHETICA ORTODOxA

autobiograficaa lui Simeon dinCateheza 22. Dupa .nu putine zile", ta-

;narul~:cazut In-.ne£ontenite ispite ale vietii", care i-au stins incetul cu Inceml.ravna pentruceie .dumnezeiesti, ajungand "lntr-un intuneric desavarsit ... , in rele mai presus de cele ce mi s-au intamplat mai inainte si intr-o asemenea stare, ca si cum nicicand n-as fi gandit sau n-as fi auzit sfintele cuvinteale lui Hristos". Tanarul "Gheorghe'~ a intrat panli la urrna in monahism ~i a recastigat, cu osteneala multa, vederea luminii. Sf Nichita relateaza cum, -Ia saseani dupli aceasta prima viziune, Simeon a trebuit sa.faca 0 cllatorie.acasa. Inainte de a pleca, el i~i viziteaza parint~le duhovnicesc care, spre uimirea .sa, Ii recomandli pe loc intrarea in monahism. Surprins, tlnarul promite sa faca aceasta de indata ce va rezolva .misiunea datorata slujirii imparatului". Ajungand in casa parinteasca, in vremeaPostuluiMare, isi sporeste nevointele, insotindu-le de lectura Scdrii Sfantului loan Sinaitul, al carei manuscris l-a aflat in biblioteca sa. Sunt importante zemarcile lapidare ale lui Nichita despre hrana duhovniceasca si principiile de viata ale Sf Simeon, deoarece Ie vom gasi maitarziulabazamvataturilor sale. Astfel, relateazac~' in casa parinteasca Simeon altema rugliciunea eu citirea Sfintelor Scripturi, inchis intr-o mica chi lie, langa un paraclis. Din Scara Sfantului loan Simeon va reline 0 sentinta esentialli:.~esimtirea este moartea sufletului si moartea intelectului, inainte de momtea trupului'" 07. Notam un amanunt interesant cu privire la 'intensitatea ~i durata rugaciunilor: stand cu m~inile ridicate cea~uriintregi;j de infeperi.eau, iar el eu greu le putea apoi cobori din n.~m. Cuget~~~.-m·.moarte~ ipso!ita de pooamlli eu 'iacri1I}:t,:-pe care 0 '~o~2eg~i' apoi 'ca';~~A ;~~.u~~, yieF! d~oy~i?~~!~ ,~(_~~~ ~s,~iniill~. ~

mvlJtaturusale. Dupace remmta in scns la toata averea ce-i(~e"cuveriea

de 'la parintii lilii, ~nua doar Iacrurile sale ~i .cele ce-i reveneau din ce.lelalte venituri", siinsotit ~ ealiva -servitori pleca spre Constantinopol, .Biograful il'aSe~ 'CJi~ Jii~ din Sodoma, ~ £:mai 'pnVl'in ·ltmn~. ~itiiralteVeiiimeiifm1nmiat se intampla: intr2.Q Z1; fuergarid~a ~i 'fiind inmijlOeul DiU1i~l~t;a.·l~~{illconjurat.ca deUn'f&fM~,aFsfralu'cirile h3iuliii Dubiilliirl(SfaD1),;'Caoareeand 'Pavel pe'dhlffiulrbmrtasc~lui,

.'. .' .'. r" . , ";>' '1!" . '" . . '. . ..

'care l-aumplutde bucufie-si-i-afntarit ravna de a-siurma neabatut telul.

107 "Cuviintul 13", Filocalia, vol. 9. p. 209-210.

57

I

J

PRo PROF. DR. VASILE GORDON

Ii

!

I:

I'

I

Noviciatul ~i inceputul vietii monahale

Ajuns dupa opt zile in capitals, Simeon a mers direct la parintele sau duhovnicesc, care s-a ingrijit mai intai sa imparta bunurile acestuia saracilor, pastrand doua livre de aur pentru a "plati" intrarea lui Simeon la Studion. A doua zi l-a prezentat egumenului Petru si l-a imbracat in haina monahala de novice, iar egumenul l-a incredintat pe Simeon parintelui sau, deoarece nu aveau vreo chilie libera, iar varsta lui Simeon (probabil Studitul, care avea pe atunci cam 60 de anil08) excludea orice motiv de ingrijorare. Simeon Studitul ii eeru tanarului ueenic sa-si faca salasul in mica incapere "asemanatoare unui mormiint"l09 de sub seara chilier sale si ii dadu noi indrumari pentru deprinderea virtutii: preocuparea doar d~ sine, evitarea convorbirilor inutile si a vizitefor fa chiliile fratilor, £11- strdinarea fata de toti si meditarea fa propriile safe pacate si fa chinurile vesnice. Tanarul Simeon dadea dovada de 0 ascultare desavarsita, fiind gata "sa}e.:Fn~e intr-un cup tor in flacari sau in adancul marii" 1 10 la po~5~bat~~~hll, carefolosea aceasta ascultare pentru a-l face sa-si taie VOla Pf(~~fl~: uneori ii poruncea tanarului ravnitor de post' si rugaciune sa miiniince.~i,~~ deanna, iar Simeon se .straduia sa implineasca acestea; alteori il punea in situatii umilitoare ~i obositoare; altadata ii dadea cinste ~i odihn,aj &j~.~~at~: ac~s~~a,. tan~!~ ;~f'?rea!~grX!irtute si, toto data, se umplea de;r~sHffi;tr~t\~en~~atle:fata. de ,parint~\~ s~u, inc~t.s~ta locul unde va~t:P~)3~~ }13JR~fi~are, rugan.du~se, :~'t~'JJul;l.pi :Tainile sale laerimile f~te ~~.,e~:p~tr:~~.P~u; ~l i~s_p1?lea.peg7h,~~ . ~ij ~i~~sa, socotindu-se ~h~ar . n~~mffi~£·~'11rf~P~~)'f~~}v.~~mag:t,i" li,~.~S:.J~~ ~~~~!njt;al,~i ·un aseme.'~~l~! ~~~~~ey.~ ;~~'Thn, ~li~ceDlc~af~( ~~ ~1~~~~~~aJ:ltC. ., . :!';

. _ ~F~~LP~g~.eslJ31p~~}~.l lui~~i~eo;13'l~~~~'~~~?' !nsa, invidia diavolului, aJ;~t~:i~~(~w~t~,!,cacl au urmat mai 'ffi~lt~l,valuri.de ispitiri asupra. sa.

~I¥R~(P'tffiJ:~ ~ffifa~;~H1~~nul, dandu"Lqipq8~,e~~~, .<?:Jt1fune~are a mintii si Ie) 1¥l?UJfl.~~~ ~~ ~~~}~c ~p~. wP~tliMi§HH~o.~Ji1P'&~a ca est~imbrac~t 9~lp£!B s- ~~I;:B.~~lg~~)<t~ ~~~(?rf~m~dV~~~~jJ}}!hRPtea~~ci s~ .asculte . JlS~ ~2H.~~~!~WJ~~S~; 1::~l?t~tt~ll,':,s~llHHj;;~5h$§lJti!i~m j-jS~;~ iq1p~~t1 vi t fU toa~·!l9}H~JHI:J~P,~~~~;dlSP~~;il,.RHM~u~~4~, ~im,een,~tatea In pici9¥~

108 Cateheza 16, p: 192. 109 Viata Tl , 10. :'

110 Viata 12, 6.

111 Viata 12, 10-26.

58

INTRODUCERE IN CATEHETICA ORTODOxA

la inceputul imnelor diminetii, a simtit ca sacul se retragea incet-incet de la varful pieioarelor ~i se ridica, lasand libere partile deunde se indeparta, insa partile spre care urea incercau 0 mai maregreutate. In sfarsit, totul s-a imprastiat in aer, ea un nor raspanditde un vant putemic,,:II2, iar el s-a simtit usor, de parca nu ar fiavut trup. A urmat, insa, atacul fricii: in timpul noptii, pe cand se ruga, demonii il impresurau.Tacand zgomot mare si provocand aparitii infricosatoare; iar cand se pregatea.de .somn, se aratau "ea niste etiopieni"ll3,aruncand foe din ochi si 'gura, suflandu-i carbuni aprinsi in fata si facand alte lueruri infricosatoare, dar Sfantul ii alunga de fiecare data prin aceleasi rugaciuni .staruitoare. Ultimul razboi sufletesc a fost eel al duhului desfranarii (rropvetn), demonii atacandu-l de mai multe ori in fiecare noapte si incercand sa-l ispiteascacu fantasme pentru a-i rani inima eu placerea legaturilor trupesti. Sfantul insa dadea dovada de 0 deosebita trezvie, ehiar si in timpul somnului, ramanand neranit de acestia, Odata biruit acest intreit atac al patimilor, asaltul demonic se muta in exterior; .Nichita arata ca acesta s-a materializat in invidia trezita in .inima fratilor mai neglijenti cu 'datoriile lor monahale ~i chiar.in eeaa egumenului Petru, proferand calomniila adresa .lui-Simeon, El nua incercat, insa, sa se apere deele, cic.fugea de.totioamenii.Taraa uri pe cineva,,114 si isi incredinta sufletul grijii parintelui sau;In timpul slujbelor statea. in, picioare, nemiscat: ea unstalp,Iar.aJ~.;.~imi~ca._ochiir;indur si varsa rauri de lacrimi - manifestari pecare le,~om';intalnl]ca}exigenteale lui Simeon fata de .fiecare. monah,in Cateheza2,6.[iGO.plportatnerituli sau duhovnicesc.aduceamulta.bucurie moilahilorJiiv~on;id-¥:it:;<latras;a:ver ... siunea eelor lenesi.rcare au' facutcauza comlln,a i~u egi.uljtenul iins~it:pentrii,.a~l determinape SLSitrieonsa renunte Hl:h6t~~*Jl~afuenttillfa!a .de parintele sau;'~u;:in'caz contrar, .sa-l aIungeldin~;manastiie;;]insa,cparintele duhovnicesc al Sf. Simeon il incuraja tara incetare, aratandu-i ca

to~te efo~le asc~t!c~,~i-s~~ania pentni~l~~e. ~~iE3~~~,~~2,~dri~-

man extenoare, daca nu rodesc intr-un suflet"curat,slmpI!J;~rept,~sment

si bliind", suflet ill care'locuie~te ham! DuhuliIl :Staiit."FlirilI:e 4~ririta: dea primi acest har pri~ rugaCiUriile acestuia, mai degrabilde~a.tp~~,pt6priul efort, batranul ii raspuiise: ;,Fiul meu, si eu sunt om; dar«:h!ziih<iin i~bi-

_3-u .(- i.: .i";

.01 E! I; ~ v:

t " ~

112 Viata 13, 15-21. 113 Viata 14, 4.

114 Viata 16, 7-8.

\( (I ~ '. ',' ,

59

"I

.1.

PRo PROF. DR. VASILE GORDON

rea de oameni a lui Dumnezeu, iti spun di vei primi harul sau de doua ori mai mult decat mine"ll5. Observam si frecventa folosirii de catre Sf. Nichita a unor exemple bib lice: monahii il invidiaza pe Simeon, ca altadata fiii lui Iacov pe losif, iar Simeon Studitul Ii fagaduieste ucenicului sau 0 dubIare a harului pe care-l avea el lnsusi, asemenea Sfantului Hie fata de ucenicul sau Elisei. Fagaduinta batranului nu intarzie sa se indeplineasca: abia revenitinchilia sa, plin deincredere in cuvintele batranului, "deo~ data 0 lumina de sus 11 inconjura ca un fulger, ii cuprinse mintea si 11 invalui C:U totul, umplandu-l de bucurie"' 16. Strapuns de iubire dumnezeiasca, else inchina lui Dumnezeu, ii multumi si atunci 0 alta mjnune se arata: .,Chiar cand se inchina lui Dumnezeu, un nor luminos il invalui in chip inteligibil, umplandu-i sufletul de desfatare, de dulceata si de har dumnezeiesc .. I17. Toate aceste experiente ale luminii dumnezeiesti, care se vor repeta si amplifica mai tarziu ~ asacum aflam din scrierile Sfantului=- si-an puspecetea de nesters asupra personalitatii lui si a felului sau de a defini calea sutletului sprecuratire ~i unirea cu DumnezeuCercetatorii contemporani afirma ca relatareadin Cateheza 16 este, in ciuda unor elementeminore de deosebire, 0 rememorare de catre Sf. Simeon a aceleiasi- experiente harice. In catehezapomenita Sf. Simeon aduce mai multeprecizari asupra luminii, care este .ipostatica, lumina a lui Dumne,;zeu!in.',care.Acesta vorbestecu el;' revelandu-i extraordinara .importantaa :pocaint~ipentru .dobandirea bunatatilor ceresti 118. In urma acestei noi ~ .. yi~i~::Simeon;prime~te "intelepci1ine'~i~tiinta in.cuvant, incaLtoli se !~irap:;4~Linlelegel;ea ·~i de cuvintele dui, \~iziceati in .mintea.lor; .De.unde ,a.t:e~,~~~;inlelepciune ~L~ti~nta;de;}.(reme . .ce nuare studii.profane ?~\l il.t j;: tlf;)Uucrurile,se'precipitii, insa, in manastirea.Studionrcalomniatorii S~" ;tul~i:atiti)resentimentele egumenului Petru,' care,' cuprins de .invidie fata

~.~·,~ .. ~-~vbf..~f-·- ; .ii: .: :}.~~; 1; nv·~·Jl-1~~ .:

..:...._:...".-+'--_______ . .'V, ...

i~~!dl~V;~;Ur196:~.;rL, :1;'''~nf,·:~iWJ2i; 'J '. dP~~l~Y1Q1ali7~if.9:;: 1)1,"" .'. '.!~ Ii.;" ~~;,;'Jrg i:i?t'~,(;" ;'1 ii' {;!'~~;i1.~a{all1,: 10-1, 1:. " Ii: -, .! .Jriu(lJlJlI¥! ~~klilJ:)(;~: :; I

".J l'lf;,JifJ.qfaJ7, 14.,~ . -. _ :;,,' :;d, ; .. J

, " '116 vi' " . co'

. i ~'L:' 61, ,/~/P.:18,:~6-17., '" :P, ;,' '; ;;;

... }I -Viata 19,6-8.

116 Viata 19,13-16. 117 Viata 19,22. ,

118 Cateheza 16, p. 194-195. 119 Viata 20, 4-7,

60

INTRODUCERE iN CATEHETICA ORTODoxA

de Simeon Evlavis, pentru credinciosia aratata de ucenicul lui, si vazand hotararea de nestriimutat a acestuia din urma, dadu ordin sa fie indepartat din manastire. Atunci Evlavis il lua pe fidelul sau ucenic si merse la Antonie, egumenul manastirii vecine a Sf. Mamas din Xylokerkos, pentru ca acesta sa-l primeasca pe Sf. Simeon In obstea sa. lncurajat, probabiI, de alungarea lui Simeon de la Studion, tatal sau i~i reinnoieste stradaniile de a-I readuce in lume, fiind ajutat si de cativa membrii ai Senatului, cu totii incercand "sa-l impiedice pe Simeon sa renunte la lume si Ia cele din lume"120. Sfantul ii raspunse tatalui sau printr-o epistola al carei conti nut inflacarat ii a~ta acestuia ce fel de "cuvinte ar fi trebuit sa-i scrie el fiului

- ,,121· dr .

sau ,~l ce a esare epistolara trebuia sa adopte nobilul paftagonian

fata de Sf. Simeon Studitul. Adresarea plina de respect ii este revelata lui Simeon in timp ce el scria tatalui sau, printr-o noua aparitie a luminii dumnezeiesti, din mijlocul careia 0 voce ii spuse: "Catre apostolul si ucenicullui Hristos si mijlocitorul ~i solitorul nostru catre Dumnezeu .. 122. Curand dupa mutarea la Manastirea Sf. Mamas, Sf. Simeon Studitul, care .ii facea dese vizite ucenicului sau; il tunse In monahism si il imbraca "cu

vesmantul bucuriei"~23. De" acum,Sf. Simeon. se ... dedica unor nevointe mai inalte: Hisand lao parte toate celelalte, se ocupa numai ell rugaciun~a si linistirea (isihia),cu meditarea iasupra dumnezeiestilor Scripturi, unindu-se- cu Dumnezeu in lumina contemplaliei.~{eEOpla).Programul

,zilnic 'al Sf. Slmeon.jlescris .de: SL Nichita inpar~gra,ful 25 al Vietii, este foarte. asemanator In Iinii generale ell ~cel al 'ca/~1:urzeiT26; a Sf .. Simeon, adresata ~op~~lor.:~~~,. des.pre • carei~~. '~tli;i':V~l~kI}L§~(lmpiirta~eazilni c . c~ Sfint~lel.Ta~;~~)al~il~~,Hristos~c~ea;S~;~'!fT~'!I/J~~ W#~~L:itwghi~ seisa-; varsea ,zll'!,C),. co.nsuma v;erdetun~l,sem.mteilca.re..PqnStItU1au toata hrana

sa din ti~pul, zilelot. saptiimanii . .Duminicile §~ .~I~¥batori lua parte, la masa fratilor, stand cucapul plecat, intr,:o. pefAliPi.entiipocainlii. Duparu-

,g~ciunea qe S~af$it-se:gra~ea; spr~ c~1lia sa~~3~~!}Qfllipea pentruruga. clune .. Aceasta'ereurmata.de .~;scUJtii.J~~;~dJ.eIPlltU1/rt:pal,ls, culcat pe 'pam~t{jinjzilele1UqgijJe;ivara, desigui-lj4~1t,Q~fi~~iJl~jle$i, la sarbatorile, importante.L,Sf;3$imeQn .petreceajmoaptea ~ip.tr~aga: .lara somn,

120 Viata 22. 7-9. 121 Viata 23, 1-2. 122 Viata 23, 12-13. 123 Viata 24, 4.

124 Cateheza 26, p. 278.

61

f'i .1

'I

I

PRo PROF. DR. VASILE GORDON

rugandu-se de seara pana In zori, iar la rasaritul soarelui iarasi incepea rugaciunea, "caci nu socotea nimic mai important decat convorbirea cu Dumnezeu'i'P. Arata 0 mare grija fata de orice yorba ce ar fi putut fi rostita lara rost,' dovedind rata de respectarea poruncilor Domnului aceeasi intransigents pe care 0 cunoastem din scrierile sale. Toata ziua si-o petrecea inchis in chilia sa, lucrand pentru "mierea virtutii,,126 si "construind, asemenea unei albine hamice ... lacasul fiecarei Virtuti'd27 - imagine pe care 0 yom regasi In Cataheza 27, In metafora vasului alcatuit din toate virtutile, care doar fntreg fiind poate primi harullui Dumnezeu'i", Sf. Simeon incepea ziua cu rugaciunea, insotita de reculegerea fata de orice impresie exterioara, 0 zilnica intalnire cu Dumnezeu in lumina Sa, In sotita de caldura Duhului si deplina bucurie a inimii si purificarea prin propriile sale lacrimi. Dupa aceasta, Sfantul iesea din chi lie pentru catismii - denumire sintetica, probabil, pentru laudele bisericesti, la care se face ci.tirea din Psaltire -, apoi se afunda In lectura Scripturii ~i a Vietilor Sfintiler; cu care vedem ca era foarte familiarizat ~i pe care le citeaza adesea129.1Lucrul sau manual, pe care il incepea dupa aceasta, consta in scrierea caligrafica a textelor duhovnicesti,: pe care 0 deprinsese in tinerete, La semnalul dat de toaca, se ridica imediat pentru lauda lui . Dumnezeu, iar la savarsirea Sfintei Liturghii, dupa ce asculta Sfanta -Evaaghelie, seretragea intr-un rparaclis (eV1<r1JplOv) alaturat bisericii.isi

-aco to .se . ruga cu lacrimi si vorbea cu Durnnezeu, pana cese \sav~ea

.sfintirea darurilor. Dupace se impa~ea 'cu Sfintele Taine, seintorceain :;lin'i$'te?ln1cChiliasa, unde-si Ina' frugala samasa, apoireincepea lucrulde t,tniiaapaha seara.La las area serii; St;t~!J!:t~~~.# reintorceala rugaciune ~i !stiidh.il"Sfintei' Scripturi, in care stiiJ::u.ia' .'paDa, la miezul noptii.iuneori f~dartcit in contemplatie si .extaz.r'Ioacase.auzea dinnou inalsaptelea " ceasal noptii, iar Sf. Simeon seridicadupa 0 odihna de.numai un ceas (!) -~i.jp~icipa la laudele-de-dimineata'{Orrenfe), ramanand in'picioarerpe ~()af3l ~#rala slujbei, 'in -acelasiiparaclis, :l£scultfuld lectura.Sfintei .Scripturi -~~d Ip~mfu1iul: lCU lacrimi. ita: jS'~ltul'lacesteia;! Sf;:; Simeon 'parasea ,eel ((iinhfina biserica si se reintorcea la-nevointele sale. In timpul Postului

~ ! {;. 1

!2S Viata 25, 16-17. 126 Viala 26, 7.

127 Viata 26, 8,

128 Cateheza 27, p, 283,

129 Cateheza 5, p. 90-94, Cateheza 6, p. 107-110 ~.U.

'62

INTRODUCERE iN CA TEHETICA ORTODOxA

Mare, nevointa sa era si mai aspra: nu rnanca.mai nimic in timpul saptamanii, -iar. sambiita ~i 'duminica participa.Ia-masa de I obste, consumand putine legume crode sau fierte. Pentru SOmTI nu se intindea niciodata ne mai spune biograful, ci doar Isi punea capulpe mana,stand asezat, siasa dormea "un mincinos somn de cam unceas',d~~. Acestenevointe sunt caracterizate de Sf. Nichita ca .Jucrarea ~de inceput ~i cea de m'ijloc,,131 a vietii duhovnicesti, in timpceSf.Bimeonc.se.grabea cu Inte1epciunespre

desaviir~ire··132. } ", ' ,i, ,_J: ' '. ';'

Staretia la ~astirea Sf. Mamas. Catehezele Sf3ntului Simeon Ajuns fa "starea barbatului desavar~it,la m~sura var~tei deplinatatii lui Hristos" (Ef. 4, 13), Simeon Studitul tocmai se gandea la asezarea ucenicului "ca 0 lumina in sfe~nic", adica la hirotonia lui, cand a intervenit moartea staretului Antonie. Cu asentimentulfnonahilor de la Sf. Mamas si al Patriarhului Nicolae Hrisoverghis, Sf. Simeon este hirotonit preot, fiind marturisit de toti cu voce mareca vfedlut'(de:aceasta~ si ridicatla

yrednicia;de '~gwnen.In timpul hirotoniei, pel c'ftrici'S("Simeon statea in genunchi, c~"caPul plecat in fata:khierealui' te'lci:te'a rugaciunea, a avut viziuneapogorarii Duhului Stant peste.~(c~~;;orhiniiba nemarginita, sim-

- jR~~_ ?,i'~~"~°tma:I~~, 1~f,~~7~i~ .s;~'aJ~nse lA~¥~tr~~,;~??~~"Sii e."ite oric:

Q~lavlft:(,~qwne~,_l¥_. cei()r ce-Imtrebau despre. vrednicia celui ce va sa

, . fie, pr~Qt~ ~ ~t;.'~f~riri 'l~!aspuhde~;E~::~~ttf'U[-' ili'crih:u,ttb~urator: . Viata

J;;~~~~t98,~~f':<~~?t#f?rI~~ ~c,~. (l~e~~M 1;#~g~~~ 'tk~~~a~~~!e j~ Filocalia

:'.'. ~j,.~~i~.~. ef:. .. ~.di.l.P,.~. e.'~.,j .. ~.:L.·.r.~.\.}~~~~.~. ;t. ;a .... e.:'J.~.p.s.:m .. ~. u.a.I.-ri. !.<i,.i§.i ltH·.ii'i.~.afo.! .. , n.~.'~.'.~.e .. II.r ... ~ .. ~ .. ·.~ .... ·~.t. : ~~~~, ~f~t~lniW~~\1 Eyr~~is134 .6St.Siing6if~~'j~~~ (b~;nirri~~( s{nu

'prlnieascf pre~t=·neVi-eru11t Eii1<l;' 8i rna;:tn1ii~~ ts§ad6arideascli pri~rie~

vointii sfintenia-necesara unei taine. atatde-m.an;-efort . .sintetizatin doua (qeafpnij'~@~~amosctIte) ~cai: pazirea ~i imitinirei neincetata "a'poruncil?f .,l~r:W!:~~i;>S~~~~~~~ne,~;bzilnicar$i:!chiar!ii>erpe~-pocaintii .. :Slujirea

,J~~~l'!(J·~Jhl"'H. ,;,1.;' L,; U:n!la.>1\'(\a.r;tr:j l':~'\'a';{l' n>";;;'~'-""'l ;-"'"\"\\",'J '"

r~:. , .... ~y;' 'H_l~- ., ",,~ ~L ,,'_J"~:" ~~[l~~8 f :E:~ \~'~'-~'~"1' !:i_'(

130 Via/,,28,22J.:"'L., "f v

-c .. , ;~31/-:Vi01a~28,tl-8lI9 ... ~l,jr;<: . ;,',' '.J'<' ·.,,~_;,'\~[l.AJ';~)f( c.l r.Bol r()~ii~ ,:1

132 u' ,f" "9- 2"''-;'' I .,,~ ..." \

rla,OjL_,' ~~.'I! .. I.n(iIC ,,,~')''!\.: L_ ~~:::'.j\,· .. \r:.~)-,goIo5T·iu\ ... V ti')_'

.- pOoi".,mCViti'ja,30,4g2.19J 'I ','f,-: .. '.' J., i; ",", ""; ,,; !)'J'?' "fi;;r q ;" -,' '",

134Sr: SIMEON NOUL TEOLOG,",:C~le 125,'cap~te -te~I~~ice ~i practice"', in Filocalia, vol. 6, Ed, Humanitas, Bucuresti, 1997, p. 105.

63

, II

- ,

·.'H

/ ,

j

PR. PROF. DR. VASILE GORDON

preoteasca it transfigura pe Sf. Simeon, el devenind asemenea lui Moise pe Sinai si Sfantului Stefan protomartirul: in timpul jertfei liturgice fata sa "parea 0 fata de inger"l35, iar cei care participau la Sfanta Liturghie nu-i puteau privi stralucirea, atunci cand dadea poporului binecuvantarea pacii,caci .Jiarul Duhului intreg, patrunzfuld tot trupul sau, 11 facea cu totul asemenea foeului :;;i devenea de nevazut pentru ochii omenesti in

'timpul Liturghiei"!". Un ucenic al sau,Simeon Efeseanul, adauga viziunea sa din timpul eo-liturghisirii cu el, cand l-a vazut (eu ochii -duhovnicesti) imbracat in vesminte arhieresti, adica avand deplinatatea harului preotiei, 'si cufundat in tainele dumnezeiesti 137, iar Meletie, c~ fusese tuns in monahism de Sf. Simeon, afirma ca acesta era adesea vazut ca inconjurat de un nor luminos in altar, in timpul sfintei anaforale138•

lata acum un al doilea aspect al reformei sale: dupa ee s-a ingrijit mai intai sa refaci numarul monahilor de la Sf. Mamas, Sf. Simeon a purees .si lao o reforma a modului de viata al acestora, printr-o neobosita catehizare. Cuvintele sale, puternic intarite de exemplul personal - aici eleste asemanat,'Apostolului Pavel :..., ii calauzeaupe monahii sai spre "arta' artelor si ~t1inta stiintelor, vietuireamonahiceascav'". Primele dintr~ ~va,taturi,' in. of dine cronologica, sunt C:aJehe~ele,diseursuri adr~s~te,~,~ ,s,f.

, Simeon rnonahilor de la manastirea Sf. Mamas din X ylokerkos, asa ¢lim )lI:aia::tit~,ur ,manll~crjs'alc~ii I~, ~.ar~ ~tt:ie surit 'scrison i~~)~~~~~,<;lhI., ~vnlceasca,Jadresa:te acdora§i'mo~llit~'cade pilda 'Catenezk1P'12;117;J.19 ~l#~' ·Q14.t:~· ,-.~.,~ 10(:111' -' ~~a'ul~r ilcai~'f;'t:Nichita fac~'ineI1 iJili~desr1re

\)~tf<.)\\·\ ,P.·P,.'.J,,,_,.t;; P-,_ .·.:~;:);i~).i f:"JY. ')j[, ,- :"1 .,:.-!.,;!., :1 <,1', "'~l"£~

,!?~fJ;P~~rm~ ~~,Je~,~~r~~i [~yg~tg.~0~;~3l?~~, ;~~y~., ~~~};;fr)~~, ~I~~~c.~

~ 7~~~~;~1t~tJ~'K~'BJW:~1~i ~~~§~~fa;r~;~ '~b~if;ar:,iithiq~lli~~

~:ltOtii~i' p~ .{pi, ~i p~~ \;~~t~~~;l~~~i~s~,;~dui~~sas.t~~ }~~~nt.e~::i:~'{tifu-

J!;;'"r~~~i; ~:~::~.~ .. ~' , ;' '.- ", ,,-,:",: .J,~!:fi;~;~)~~' i~::'~~'1:jt~2J~ ;;~"~~l~U;:~~,;'

-i::>[l!1"J!{Ulla.,33,;1:--5"cf. E~!~"~rUJ:"J.5,;~ti~<fl> 'i ,jll",,' ".';" :J{"C, nUl,..#jaRh-, .(!,<:;~16'vintQ:18'U":13.! "". '. ;:rl;' )""'~-':"r> ":.,',:~~.'. _ ~<,':l.:' /.-:.. J?':' _" f)~,.lliJ1(/_','Y; ;~;?.,' :_",.U '?'l ',,(J)~i.·:; 'tl~ 4{!.t;U!.X",B"~d ... ," ~.'~', .J~ '''':;~'''-J.I,,~~.,

~l ,IR'Viala'33, 14-19.' . :,.,." 1 ,,:>',U:',?"" '.~ '·e·:,A rnr.r-ym~$~

~("1 \l,l!'Viala33;18-23. ""';;;"U:::;; ;"",,,_,_.1-. ... ,,_.,_, , .. - .. lj~l:.::ul.L£.01ifi:iluj

.. .~=9 Viala 35, 3-4. . ~ ~ .8<;: 1:l\1:l\'i$L.

1_"!IlcA jr., diacon loan I., "Catehezele simeoniene: problematicafllologica si istc:>, ric!", in Sf. Simeon Noul Teolog - Cateheze, Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p._c19'"i'1 HI

141 KRIvOCHEINE, Basile, Studiu introduetiv la Symeon Ie Nouveau-Theologien - . Catecheses, trad, par. J. Paramelle, SourcesChretiennes, 96, Paris, 1963, p. 165, n. 1.

142 Cateheza 1, p. 21., 'j ;,'

.64

INTRODUCERE iN CATEHETICA ORTODOxA

ror" 1 43, fiind proaspat hirotonit ieromonah si numit egumen. Aceasta ~~t~h~za,5a ~i to!te c~lelalte, incepe eu adresarea traditionala "Fratilor:;;i parintilor ,.:;;1 se incheie cu 0 doxologie.Prototipul literar aI eatehezelor simeoniene pare sa fi fost Catehezele rostitede eelebrulintemeietor studit :;;i model de ravna ortodoxa, Teodor Studitul, dar asemanarea este valabila doarInprivinta forrnei. Catehezele simeoniene au un stil si eontinut duhovnicese eu ~otut<¥ferit de relativa ariditate atribuita euvantanlor:Sf. Teo~or. Momentul rostirii Catehezelor poate.fi observat adesea din insusi eon-

tinutul aeestora: Cateheza 11 a fost rostita in prima Duminica din Postul Marel~,Cateheza 12 probabilin duminiea ufIllatoarel45, iar Cateheza 13 curand dupa Sf.pa:;;til46; Cateheza 21 a fost rostita pe cand Sf. Simeon Evlavis era inca in viata 147, Cateheza 4 probabil dupa moartea aees-

. 148 . C 149 .

tura: ,ea:;;l 'ateheza 6 ,lar Cateheza 10 probabiI la ziua sarbatoririi

. ~43 Ibidem, p. 21. Este eu totul !mpresionant! smerita lui rnarturisire: .Fratilor ~i parintilor, vreau ~~ graiesc eele ce jm de folosul sufletului ~im!ru~inez _ martor mi-e Hri~tos, Ad~vlirult-:- d~,i~~irea voastra,curios'candu~mi nt!v~ednicia. De'aeeea, a!j fi vrut s~ tae purun ... ,ea unul pecare constiinta l'1 osandeste pentru e! lntru totui eu nevredniere a,m fost rariduit. Prin 'urmare, numica lntristare 'in! cuprinde pentru faptul eli eu, ~ment~1, am .fost preferat.sa vli calauzesc pe voi, eei preacinstiti, pe care maidegraba eu msurm trebuia-sa.vaam drept elilauzitori,ca unul cesunt eel din urma dintre toti atat pr,~ ~i. (3 de :9~{ )cj~ r"ii~iff,~ire:, n'1,)cat;~i_.~rinJ~~~~;"g!. /I.n)"" f;o/eheza ('(P -. 21. A~eas.~JniI1q~~~lre ,~~~!nli .izbitor eu cea din pareneza Sf. MC.,Antiill Ivireanul, rostita

!~, ~sfulm:e,a, ~.~: ~!t;.b~~~i!,P'70.~!; tncat' ine!,i~.!',l1,~f ef~d~~' c~'~~!lttil, ierarh ~~rt&dr e.uno~tea.I~~~~~e~ ~1It1eH~l~n~, Jd!near~ probablls-'~ 'in~~irat: I~ta iu6 'fragment: ,;. !:' mea\} nndUJt ~l pre'mlne.;J)umnezeu~1 rn-au-pus, oml:rtlle-'fimd §irsm~tit; piStor::mic, la-rnica turma, ,lardumnea~oaStr.i;-pre:Carii 'e~nu/v! am;:nieirvl pu:tutm! riIic!;lCi)m~e ~i inal~ ti.,: ~!e:u- <:i~I!!·~.{os.~@ai!Dic~i,mai netrebnicd~~tl!<>ti!'precum al;l. fost ~i David mal~l_C ??~,,~~iI~.~atitine-s~u, ~lp~tp.~~m~)~-aN~.'I~!lta911 ~~e~orarea ~ill~;tr~?ruelam~: ~~tau t~~~~ Ia slir~e,ta. ~e~ ~l s~~~n~tat~a,!f~~ n~~u ,~~e\>~it prostia ~i nl:~ ~1l.?re!11e~ c~ ~ ~~~.I~ bp~!tl~§l nOJan~1 bunlimtll safe '§i :a~ acoperir'de e!tr!"oa:

I~~nl'.t?~te sP~Cl~hl~,,§.'.'.~elegi~e!inele;~dtreIe 'suri(mai !ffiulie !decat perii capului mleu~1 ,decatfRaslpul iDiril~$1 m-au miltat;.JflevtedniC:~Jfiind;:lIa; aceilSti stepena ~i;mare vr~dmcie a ~rhieri~i .. Si m-au trimis la dumneavoastrll.sl..YAlilLplistor_ .. ", Didahii, . Ed.

MI~~rva, Bucure~tl,l~~~, p .• 9~10 .. ,,,,.. .;:_Iv')t;fk;c:cj">, 1\ I"~; ..

Cateheza J J ,p. 157.:",), .

::: Cateheza J2,p.I~5 ~i 166, ~i nota I, p. 104., . ,~~; .,'; .;,: ::,

Cateheza 13, p. 172.

147 Cateheza 21, p. 234 ~i nota 2. 148 Cateheza 4, p. 52 .

149 Cateheza 6, p. 112.

65

PR. PROF. DR. VASILE GORDON

adormirii salel50. In fine, Cateheza 17 pare sa fi fost 0 epistola redactata spre sfarsitul vietii Sf. Simeori'Noul Teologl51, sensa a~adar:~robabil 'la Schitul Sf. Marina de Hinga Palukiton si avand caracterul unui testament spiritual al marelui teolog mistic. In unele dintre Cateh~ze se mentio: neaza numele catorva monahi vizatiIde ex. Teofilact,'carula se adreseaza Cateheza 19152), sau Antonie.al carui fericit sfarsit este relatat iIiCateheza 21153. Catehezelepastieaza fidel forma originalain care aufost rostite, dupa cum se poate observasidin sfarsitul 'Catehezei 30. Sf. Simeon, observand di a luogit mult cuvantul, se intrerupe, promitand sa continue alta data 154, ceea ce si face in Cateheza 31. Caracterul viu ~i pe~sonal al discursului razbate pretutindeni. Astfel, mdrumarile despre viata monahala includ si insistenta asupra pacatului alipirii patimase fata de rude (Cateheza 7), sau preocuparea pentru calitatile duhovnicesti ale egumenului, insotite in Cateheza 18 de 0 plastica descriere a celor'care,ign~rand lipsa chemarii dumnezeiesti, cautau sa dobandeasca acest loc pnn intrigile ~i masinatiunile care nulipseau din mfuJastirile bizantine di~ ~cel timp. Exigentele fatade asumar~a past0t:irii in Biserica se,int~lp.esc si in Cateheza 28, unde critica se indreapta, nediferentiat"jmpotnva egumenilor, arhiereilor si preotilor"subliniindu-se. necesitatea unei .vrednicii .reale pentru dobandirea iertarii pacatelor. Pentru ca, asarcum am afirmat mai SlIS . Cat~hezelesiineoriieriesa-J'fi mcut pe autorilllot'ci.mosc~~ iIiCa ,.,j~«-. .': .• i ''l;I~.'' 'h1"~a~ies~ fitafuoSCU(ciirariadtiJiHt4~tbf~~ :90-

. 9.lntuPPMl,vle,tn, tr<?b , ~,[;, ""j'> il,hl1' :J(W )1',;" '.".: r., ,::")11,, -: " .. '.d",Ld" "

• 'p ..• ".'. " ~ ".... 1" •· .. ··A·"·' ,,'~' t atat contmutu .cat.si or mea

It':~tlt?l~.J¥g~.s~r(;u ~t~e..!t:"'c~tlh!hta<tu .:-pa" ",.".t'J ... sr- ~,'":!~I"_ rr,\.v;:";;

pieselor; acestei cole¢tiksar~e)IPas.u:e;?;e~llPu mare, parte ,,nes~mmb,~~jiP~a

·.astazi l~~.; f1ransItiit3ndu'::ne 'titi~OI;ls"~'~~etriple (de' pr(j~ 'rifthica~'b~tl~a 'tunele ciltehezc~i" ceJe:~ag~,!¥u(ra,fti!"Vf~J>tc~ ;.demoru;~,:~: ~~~()~tete ?deosebWi diIr~a1tea0NdU111fTe'dlbg'a regulilor ~ersificafiei;'~i 6' ~,'}~a

",. '.' ."",",' ,·L.' r"j~'tW'l'" ,0 .... ,.; ;'.' 1. 'A!' '.', .1-,.ii. !1lS6.nfJ".,,,.J

'_ ~ .~ . -, , l' ":1.. .. ·1 .,.' , -" '111' 'au atat .ora eJ~at ~1.,scnse., . . .;

~~l?~'.Wlf~baj' P:~YJ~ ~,~~~t~ ~)ii\:1H'm~l~iCi'" '" .',,;;V"ld J.~';'l';'';' wl>';..1 ,.dll j,lIlIJ?

,.iuluQ,:Pp~~di~ti!l~~Jn i~~j&e;PTIn~~t,c;.'fOJ1tmuWli ~; IJ},~a~lmJ!l}~~te~e~ ar34"41:.d'apt .pentru; carerfacem,~/mQltIune~~part.e;iSf; Sl~eon;Jdarvlbde ~:'T;-H;\·;.\~'r~""·i.1..'·)r' ",t rv'1i2=tJt~ovs5rimiJb 5(2iin;'!j IJli-ff~ i? .ieitsirhs s5i:1inb5'I'J

. ISO CD h' 10 '153 • KRIV'· OCHEINE Introd.'i:ii: .p' .·166.I ,i!c51H:Ju8 .£v1'J,ni1';

_, . te eza I p. , ~I ,t " _ . '\' .__ L ...... _ N-

ISI Cateheza 17, p. 199. , . .' . ./,1 ·'i·' \ Lc.~\o.'\i)J

IS2 Cateheza 19, p. 220. ·:r.'·':'J'OI il,(;·i r;:""., '., ... ?(.; ,.. ';\I)~",r\"·,\J'_, ..

~-;t.· J.~r: .(: t \ ~~-:';;.i\'.iU:I·_~) M:

153 Cateheza 21, p. 233-236. . ' .. " ','" ',\"'.\'," v ,

U4 Cateheza 30, p. 327. . ' :>:. .n . - ~--'- ~_l

155 KRIVOCHElNE, lntrod. cit., p. 166.

156 Ibidem, p. 171.

66

INTRODUCERE iN CATEHETICA ORTODoxA

Dumnezeu cu un sir de viziuni si descoperiri, considera oportun sa marmriseasca despre ele si ucenicilor. Cum era po ate de asteptat, unii nu 11 cred, altii se smintesc, socotind marturisirile acte de mandrie, iar altii se revolta, asa cum vom vedea putin mai departe. Sf. Simeon, cunoscator duhovnicesc al acestor reactii omenesti, nevoind a-i lasa nedumeriti, recurge la un act pedagogic firesc: le explica motivul pentru care si-a marturisit anumitedescopeririin 'loc sa le tina in taina, asa cum s-ar fi asteptat unii, reprosandu-i ca asemenea experiente se tin ascunse, dintr-o "e1ementara smerenie". Explicatiile sale, de 0 sinceritate dezarmanta, patrunse de un total . bun-simt, sunt imbracate, totodata, in haina unor expresii deosebit de plastice si sugestive: "A~a cum un sarac iubitor de frati (ptochos philadelphos) cerand de la un oarecare om iubitor de Hristos si milostiv, si primind niste bani, alearga cu bucurie la tovarasii sai in saracie si le vesteste, zicandu-le in taina: «Alergati cu sarguinta si voi, ca sa luati!», aratand cu degetul si indicandu-le pe celce i-a dat lui banul, iar daca acestia suot neincrezatori, deschizandu-sipalma, le arata insusi banul, ca sa creada ~i sa se grabeasca sa-lajunga' din urma degraba pe batbatul acela milostiv, tot asa si eu, smeritul ~i 'saracul $i dezbracatul de orice bine si rob al sfintiei voastre, al tuturor.' facand experienta iubirii de o~~eni si a, ~ompatim~rii lui Dumnezeu, si apropiindu-ma de El prin poc~in!a si prin mijlocireasfantului Simeon, piinntel'emeu ~i parintele vos-

- ,'. !' ,; , ; ! t . """, ' . ~ , ,'j . " ! !: . : . : 1 ,- - , .' '-- ,- - ,-, , , . !

~,[ln20, 17HEvl.~is,n.n.), primind eu, eel nevrednic deoricehar, h~:-

~1" n~>;~P9r;t s~-t.ascuridin sanul sufle,tul~i;--9i:;voiia' tutUT0f;'fr~tH,?r"~l p,wpm~>f, mei~y~ ~plt~, pe cat imi este cu' putipWa:iarurilelu,ipiirin?ei~~ ~a,#at, ~~ ~~~~: Wantul celdat .mie, ~i .. pg,~: p:a"atit ,il,.4~~copai: 'a~~~~ candll':mi-palni~-:~rzi~ ,tiu ina'scuris ,~jJp. tain,~J b1: ·~tilg~n(:l ~ c~' glas mare: «Alergati, fral.lqr,;~ergalir»; '$i nu strig nUm~l;'Ci-L ~i arlit pe Staparllil C~~ r~,a qat;,putjand i1_1~i,n~~tnloc de deget Cijya.ntiJl",157,.i ;1''''.,'": .',

>, ' .".! _ " •• ' ~ ":; L "" .".. r , ", • 1:-: I ,Jl,; 1\. ,,'j •. t' . ",,1.. . J!.J ....

.. ~·(:!;rL.[ '_1;;I i-j]J(f .. ':JJ .: :11::"1 ,.~"\ ,_~-i(~:~ ··--.:;'Gt·'iJ..l1i~'li12: .. 1,· ;_;jG' ... ,.- r . ,: '5[,.L··f,~;,~}£'

. ;: RevQlta monabilor,,,ucenici". 'T' ~"" t: .• .: ... ;. ,i ,,'

",_ ._:~.;'l...d..J~L ••. ,rli"';Li ll. ... · .... oJ' ..... ._. ' .... 1 •.. i.tJ t ... " •• -:,OlJ.....tI.j{.j . ..:{lS:<t.t.l,!_d,;.1' I:, .... )

, :;;0 'n'6ui Je~pbrienta~ haricaextraordifiaii; ne reste~descnsa in cap~:36al Yietii: intr-onoapte, in timpul rugaciunii, unnor-luminos s-a pogorat-din cer peste capul sau, prin acoperisul desfiicut al casei, si I-a acoperit timp de mai multe ceasuri, umplandu-l de nespusa bucurie.Isij,a 'auzit 0 voce

157 Cateheza 34-a, p. 344-345.

67

PRo PROF. DR. VASILE GORDON

tainica ee-I invata taine straine ~iaseunse,d58. Dupa aceasta viziune, harul dumnezeiese l-atransformatcu totul, daruindu-i cuvant de invatatura, si "de~i era eu totul neinvatat in diseiplinele profane, teoIoghisea, ea odinioara ueenieul eel iubit,,159. Biruind eu totul nevoia fizica a somnuIui, a foamei si a setei, Sf. Simeon "petreeea nopti intregi In eele ale teologiei"I60, iar harisma sa a inceput sa se materializeze in serieri: "uneori seria/mne ale iubirii dumnezeiesti in metru liber, alteori euvinte de exegeza...,sau seria euv~ni~~i catehetice, sau ehiar prin epistole trimise catre unii, se facea auzit de to!i,,161. Calauzirea duhovniceasca a monahilor nu era lipsita de .greutati, caci unii dintre acestia, atrasi poate la Sf. Mamas de personalitatea Sf. Simeon, nu reuseau sa plineasca e~igentele ascetiee si duhovnicesti ale aeestuia, ~i probabil curand deveneau nemuIturniti de asprimea ceruta de egumenul lor. Astfel de monahi existau ~i la Studion pe vremea noviciatuIui Sf. Simeon, si este foarte probabil ca nu nurnai acoIo se saIa~luiau cei ce vedeau in monahism 0 viata comoda si usoara, S-a intamplat, astfeI, ca intr-o zi, pe cand Sf. Simeon cuvanta in biserica dupa obiceiul sau, dupadoxologia Utreniei, un numar de aproximativ 30 de monahi sa-l intrerupa in mod violent, rupandu-si.deodata haineleea Ana si Caiafa, scotand strigate neintelese si repezindu-se la el ea fiarele, 'prooaqil'eugandul de a-l seoate din .manastire. Sf. Si~eon vazandu-ira~'ase'ealm si surazator,l!§teptand cu mainile impreun~te.i1o~ahii fuho~i hu ;:.ku'puhItmsa ~propia. de ei,,,eaci harul care 10- cuia in Simeoi(it tin~alil"ai~tan!a:d62. Nestiind ~e sarnai faea)i~r.at'i~ii a~;ie~it '~l~rgand, di~.b~~eI:k,a, ca' riiste ie~iti din sine ~i nebuni, ,spa[g~nd

;3~Y,9,#e.}.~,~?Et}~o,~ ~~~I~tlPJ~;~i, r~drepta~d~-se.s~r~ll?e'uiNarj)~~·~~ala. ;Q~P,~ 9~;~u tre~~t,~~;.P,V~~ ~~~,~, mam.hlsen~l a l~l,I?~~;ze~.~y~t~draIaSf.Sofia - au mceput sa stnge nemultumirea, mc~t patI1a~h,lll~lSl-

'Ili6ss:.a:' vazut nevoit sa-iprim.~asca '~1 sa le asculte plartgerile. Dupace a aflat .. nebunestile lor 'h;'irigi", 'patriarhul I-a chemat ~i pe Sf.' Simeon' si, afland de la acesta desfasurarea intamplarilor si cauza revoltei Il,lonapilor, ~-~"<Iat dreptate hotarandexilarea din mlin~stire ltc~ib'i:·hefil1tff&lllt1. Sf.

'§iiitoooimplori ,~ttYic!'J)~-patrj~h: ~a-i)erte, dar acesta, ~.Il! ~ey.,RPp~!mti

q~': 158 Viata 3.6, 7-8 .. 'I' .. 159 Via/a 36,13-14.

, 160 Via/a36, 15.

161 Viata 37,11-15. 162 Vid,a 39, 4-5.

"j

68

INTRODUCERE iN CATEHETICA ORTODOxA

Ia revoearea sentintei de exil,fua a, Ie .pegnite"insa, revoltatilor sa intre in manastire, incat acestia .se raspandirain diferite parti: unii au fost trecuti intre catehumenii biserieilor, altii trimisi-in alte manastiri, iar cei mai rai se raspandira pe iei si colo. "Nesuportand 's~, vada gol staulul oilor'.I63, Sf. Simeon se stradui s,a-:-i intoarca pe cei rataciti, cautandu-i pe fiecare unde se gasea si straduindu-se sa-i;imhl§nz(!flSCa prin daruirea celor necesare ,~i princuvinte mangaietoare, pana cea reu~it:sa-ii readucape top.

in manas,tire. . ]'

Refacerea "turmei" a insemnat si restabilirea eoeziunii ~i disciplinei, care devine 0 conjinuare.a traditiei studite, ,,0' noua comunitate de sfinti studiti"I64, exemplari prin fapte, linut~ ~i comportament, "ingeri netrupesti psalmodiindin intelegere si slujind cu caldura lui Dumnezeuvl'". Manastirea Sf. Mamas .devine; astfel, un important centru duhovnicese unde inflorea sfintenia ~i punetul de plecare al unei miscari de.innoire duhovniceasca a monahismului bizantin., Atasamentulsi ravna duhovniceasca pe care Je .trezea Sf. Starer sunt.ilustrate de Sf. Nichita prin exemplul ucenicului Arsenie, unde se arata sipricepcreadecalauziror sufletesc a Sf. Simeon. Relatarea despre sicenicu] Arsenic ~eliefeaza 0 latura asfint~niei,.proprie siSf ,Simeon, .care este adxs,e.1>ri';uitatasa~,neglijata: .iubirea ~i mila fata ,de oriee creatura a lui punin~~<t,l}.Atunei, cand-Arsenie, cuprins de ,~~(e XmpotIj:-m u'!)PSA;ion: c,~nm~~S~wgr~J.ll.IJ!an~st,kii.pll~.iJa uscat, le;!lcisepe,tpaty" Sf, SimeollA\l !GuP'rW~ ,<;it;~J~,llll;e.idll!e.re§i P9r.unci .~~ ,Ar:se.gie~~aJi€l p!!W!:>atI?-rin tp"~~~~W~\f.~tiR.9Jeim.9ll.1"te.)e.g~te.Q~g~!. Ipen!ru,i~l.1l, q~It~1Pe.mDl.gr:av~t'\!e.At~P~\;§ille.Jffl,· §:ihTI6!')(j 'Wi:"Jfi):oio<:qii Hi ,'rerr'i~!g <) 'nTh g::(!';>~J31bT' t: ,:",: ;b'rrnb1lfOj:~biYtlaaBHqH j ntq6't'l5'£ :.1, Retragerea din;-~gtWlenat.Reda4;Ul~£apetehJ1iascetice';'f ? !;

';" iB~p~\ja9~~eci J 'i'_~~~~ii~g~<l~,ra~'~~~~t~1~~aJ~~f~a :r#~~4i~i~'~ta

bfue-of; ruilZata:~i/fhche' "ata;' Sf. Suhet1{tth~g1~1!sa': se' simtii IPlpovarat'de

'prea,&~1Ye1g1)~irrgd~p!dai2iti!'$i?J~~PJM~~~t:i~!~t8fi!'~, lhi~*i~t~riil

monahismului studit,' cuucenicul sall,' Sf. >Ieoaor;eLho~te..:sa_seJe . .,. traga,-lasandu-l In locul sau pe Arsenie>p'e2are I-am intalnitimai.Jnafnte, cu aprobarea patriarhuluiSerghios II (1,0?,~~,1019)J'S[;ISimeontiIie .2;cu-

163 Viata 41,5.

164 Viata 44, 14-15. 165 Viata 44, 16-17. 166 Via/a 52-57.

,I(:q, I J'()"

,69

PR. PROF. DR. VASILE GORDON

vantare in fata obstii despre calitatile staretului si datoriile lui ~i ale monahilor fata de e1167_ identificata de B. Krivocheine a fi Cateheza 18168, apoi se retrage .Jnrr-un colt izolat,,169, facand ascultare de ucenicul sau, asemenea tuturor celorlalti, dar ramanand indrumator duhovnicesc al monahilor/". 0 noua experienta harica este descrisa de Sf. Nichita mai departe, parca pentru a legitima autoritatea duhovniceasca ~i teologica incontestabila aSf Simeon, datorata transfigurarii sale depline prin harul dumnezeiesc: Lumina care i s-a aratat, transformand noapteain zisipatrunzandu-i tot trupul, care s-a facut "cu totul foe si lumina", l-a facut "sa apaqina numai Duhului Sfant", sa fie ;,plin de harismele dumnezeiesti" si "insufietit si miscat doar de Duhul dumnezeiesc'Y". '

Cele 225 de "cuvinte ascetice in capete despre virtuti si viciile opuse acestora,,172 au fost redactate, dupa marturia Vietii, in aceasta perioada de liniste de dupa retragerea din egumenat si inainte de inceputul conflictului cu Stefan al Nicomidiei. Stilul redactarii este, asadar, eel incapete sau in capito Ie, iar continutul ascetico-mistic, indicat in titlu, este rod al ;;propriei sale cuno~tintedesprefilosofia practicasi a cunoasterii dumnezeie~ti"173; 'De 0 mare popularitate, aceste ;;Capete" au fost-cuprinse partial in Filocalia greaca a Sf. Nicodim Aghioritul(153 de capete, intre care 26 apartinSf, Simeon Evlavis}174 si in toate traducerile slave '~i'roinane~ti, facute .dupa aceas~fiiria;l;pana>ih secolul nostru, singurele 'scrieriale Noului.Teolograspandite pescara larga in lumea ortodox~.·Intrebandu,:se asupra datei redaCtiiriiCapet~lot;savantul J! Darrouzes este 'nedliment de lipsa accentelor polemicedinaceastaopera- aSf-Simeon,' datfifud'cael accepta cronologia lui.Haushenv.conform careia retr,~gef€?~. ~!nFgumenat a Sf,.SiIIlC!ona; aVutlt'oc~la"-doh:ti1il dupainceputul 'dificultatilor" creafe de sincelul Stefan. Contradictiaesteprezenta, insa"nqma~ ~c~lculele'ie.f!.ldi-' Jilor,catolici, insa nu ~j ,'iq ·~~Ia.Pu"~~~Sf.'Nichita. ~~etlwtos, ;~onf.oqp;c¥r~ia ,r~ri~~tarea la ;e~ena'f,:1§"~41ui:~6oI0g c nu .~' fosf m9tiyJ~ .: ~ l~i~Dw

t.,~·)(~/.j",· ,_- j.\')_e,>'\\ A. '.)G·"_~-,",hJ,Jf;i .... J.f •. ;~._i' .r' ,_-, ,.j. - c: "l11c· .. ",~).)r'.",~ ... b_ .. .."l .. ~

__ r."~ ."--.' (~":' ~ f(.r\ -;L}:,~tj-;ht'i·'--;'T·;(t2: ;ljj;;:~. '::J:,i. ~·:·Li.J i)·),_'~lib;J12CrlJrDrn~id}.;n(j(t!

;~1dm'Via/a6().:67;;itlf!f'li;'kj'r£:j,~}((,:;li;,· 11,,' C" h:'.o:J. niJ-,I!f:mB~jH

~1JJ l,tB Cateheza 18,'201~21~-~; j D 1 i 00· ) ;; ,:"_(.t ;:~-' ;! ;rj'-!J~hJhq g.:nB(jo""!~f.

169 Via/a 59, 15-16.

170 Via/a 59, 20-23 ~i nota 1, p. 81.

171 Via/a 71,13-14. 172 Via/a 71, 18-19. 173 Via/a 71, 19-23.

174 Filocalia, vol.6, p. 14-15.

70

INTRODUCERE iN CATEHETICA ORTODOxA

factor extern, iar conflictul cu sincelul a inceput la ceva timp dupa aceea (un an, conform cronologiei lui P. Hristou). Aceasta explica in mod firesc discretia oricaroraluzii personale si lipsa polemicii directe, observata de Darrouzes 175.

Conflictul cu sincelul Stefan "al Alexinei". -.I', Discursurile teologice sietice

In prologul relatarii lungului conflict avut de Sf. Simeon cu autoritatea bisericeasca, Sf. _Nichita readuce in fata imaginea Sf. Simeon Evlavis, care "petrecuse patruzeci si cinci de ani in obisnuitul martiriu al constiintei"17~, a~ica in viata monahala, iar ajuns la batranete "a primit har apostolic ~l savarsea minuni sia scris, cu ajutorul Duhului Sfant, 0 carte intreaga de folos duhovnicesc desi era neinvatat"l77, carte din care s-au pastrat doar cele 40 de capete morale, publicate si la noi in Filocalie. Ve.nind timpul sa"se odihneasca de marile osteneli ale ascezei", acesta a fost atins d~ 0 boala ce l-a dus la moarte, im- fericitul sau ucenic a compus, rln amintirea ~i cinstea virtutilor.acestuia, "din descoperire dumnezeia~~i(178}~e ~i laude,~i ascris vi~taJui~nintregil11e, Maimult, P~Il~ ~. atsage pe ~a: m~i mull~ in ~EWar~a, ,~irtpti~?r ~tuditului, el a inceput ~~ ,s~?~tor~~,ss~ ,~. fi9~a,re "~ ~~, P£~1~!r~~;,pmn~rlu~§i. in~~wtRrul1f~,~U~' 9.1I1,stm_du=l~ape, ~ §~11~ ,~~)~fa.-l1~'~e;;,~s,n !P1St~~~ ._lcoan~: ,,Afial?,d de ,~ri~}~:,~~B~toar~~" p~!,?~h!:l §~~g!H<?~ ~t l~~qR~?H.;~~p,ij,. P~tiY'!-han~, p~~ J~~I I ~!~f~,~ }R:,c,~p~eJ :~ft ,f~f1~p19~e~ i#~~:~~~·}~?P}.Y~P~~ i n:taLtos! !,~l 5Y~Jg·~~~~?~!exph~¥J~1; ~5WJ]~e Re~9-~c;e;J6e'~5.tf;~~~,~;·im-;P::rr~~YJscrir,j?l~L~t ~~epIl E.,,~ayl~, ,apr9~an4ap,Q~~'~m',~oata, mnna .acttvitatea stare-

fUltii'de la Sf. Manias;~j;p,#iClpaP~t~!J~SH~na'&~at~nr~a~Qu!lla,,,cu

~uIH~ati ~~ ;~i~"I~~1!r~~,~~t~hi,s~y~ji~~tfil~i~' p~ce )ti~p~de: ~ai~ ,sp,~~~~;aJ.lln!~~~~,C~rH:~lNt:le~~rA~y,.J~!f~~gWj~,~p18~J?i"sinc,e!:u~Ste:fan al Nicomidiei sa dea 0 tumura noua lucrmilor. lata cum it descrie Sf.

~L'I\.; X)_)\"RJ.'O ; li,.{_,L'J. :-. ~ :,;,-,_~f'rt'" !n SHneot!:f~ ;,,"\.~. '- ', ,',.

"'175 :":--,~!,". :.- . '{ , ., ,'J:u~.'l,!e, 't~~'a->e\' -,.;~J /\_ .. ·.y\::.~\l_. 'i

" SYMEON Ie Nouveau TheoJogien, Chapitres the%giques,! gnostiques etpractiques, introd., texte critique, trad. et notes de I. DAR'ROUZES A.A.,in·S.C.)51 'bis, Ed.

du Cerf, Paris, 1980, p, 28. r , ',i"""

176 I. DARROUZES, .Jntrod." la Symeon Ie Nouveau TheoJogien, Chapitres. ';" p. 34.

m Via/an, 10-11. ' ! I -',

178 Filocalia, vol. 6, p. 89-106, cf. HAUSHERR, Introd. cit., p. XLV. 179 Via/a 12,22-26.

71

PRo PROF. DR. VASILE GORDON

Nichita pe acest personaj: "Era atunci un oarecare Stefan, intai-statator al mitropoliei Nicomidiei, Stefan al Alexinei, barbat superior-multimii In cuvant si in ~tiinlii, puternic nu doar pe langii patriarh si Imparat, ci si capabil sii raspunda la probleme neasteptate oricui Il intreba, in cuvinte curgatoare si cu limba supla, care se retrasese din scaunul episcopal din motive cunoscute doar de el si de Dumnezeu, stand pururea langa patriarh, ~i mare era inaintea tuturor faima stiintei sale,,!8o.Calitalile sale naturale erau de netagaduit, caci insusi imparatul Vasile II l-a trimis in 976 sa dialogheze in numele sau cu generalul razvratit Bardas Skleros. Talentul sau diplomatic este reliefat, apoi, de cronicarul Kedrenos in urm~toarele cuvinte: .Destoinic sa linisteasca, sa indulceasca prin farmecul cuvantului sau firile cele mai neinduplecate'Y'", In privinta formatiei teologice, since lui Stefan era se pare un .epitomator", ... unul dintre acele spirite

d - . 182 t - -

clare, capabile sa reduca problemele la scheme usor e urmant ,rasa-

tura ce l-a facut folositor fostului medic Nicolae Hrisoberghis, ajuns acum patriarh 183. Observam aceasta si din Iista scurtelor scrieri pastrate de la el: .Despre cele trei parti ale sufletului; 2) despre impartirea patimilor; 3) despre impartireasi subimpartirea facultatilor sufletului; 4) despre liberul arbitru" si alte cateval84. in opinia teologului catolic J. Darrouzes, de~i arhiepiscop demisionat, decir~ven!t in?~~~~ .. c~~?n~c la starea monahala, sincelul Stefan s-ar puteasafidetinut lmportan~ f\lnctie dedidascill"'asemerid{'lui'Lebii Fllosoful, J\Hte'dup&'te:a oclipai'sc'a-

, -' _.i _ • , • • ... :_ ._ ." of' 4"1 r \ 'i'"'rf'~:"' ,': •... _ G;'"

unul Tesalonicului.rsi-a 'teHiat loculla U:riiversifa~~a'~in ~o~sta,~tin~p()!",

isau'poate 'liIr'A:lexandrU!klVNlceei, : chrer~;Sn piima~jii@atate f~ 'secolului X?:::~:cuinula:'titl~iI ~&(eiliiiropollPcU"Uil, cpf8JdsoHfi"18~rIy:~~ea~f~ ~!i~\e,

lrsHiceJ61$tHan'larfi :aVttftttai 'iliuit8:"trecere (ill fa~~H?~?Jur#a!fi3l!h~1,~li 'rincu~a~~ ~~?ortant'~~.spu~;t~~hestiunj'l.e-d?:~r~af~:::~;:I~, !",~'.,L .: ." ,";:

-: Opozitiaeste defa bun mceput rehefata, .ansa si fericitul Simeon 'a"eaadev~rata (:iliiha:~tefe dela Duhul;~lera~iubltJdi 'toftih' acea)vreme,

'~F~, .:i"j",:" :,:,,_; :" ':_i!J.~:'.;. 'J: .10InL": ,\.,i j~,,,'{)~l L ;~,';..J:i ,) l~:JU bt-'·l:;lblrn()~jJl,""; Ie [lid

180 Viala73, 11-12., "

81 . . i'~~ I

-J'" 1, Yialq,j'4,5~~2,"';;<>r~i)\,\!. r: \\, ., . ·!'."jv!d< ",I:t:o:nl./:'

L, 1;8~;HAUSHER~;loc cit,.i:p.,LIV,., (, '), i" "c oL"~'l ".brnJn;

'1831b'd LIV ". "Y(', 'J"I C;';'"

I emp. . "J, ,,'(.., .', ,." ".,

,:,:I84lbidem,p • .Lv")I'" ;');', "f,.",!.,., ,,' " "'';:S:i_j( "Y' , '.

185 Ms. Parisinus graecus 1162 si 1504, cf DARROUZES, Jean.vEtienne de Nicornedie", In Dictionnaire de Spiritualite (prescurtat D.S,), fasc. x.xxcXXXII, co1.l514, Ed. Beauchesne, Paris, 1961.

72

INTRODUCERE iN CATEHETICA ORTODOxA

si toti apreciau stiinta lui si se minunau, si nu doar ca pe un intelept cu duhul, 'ci!ca,pe un sfant il cinsteau cu tOlii,,186. Desprindem asadar si planul acestui conflict: nu unul teologic sau canonic disciplinar, ci unul duhovnicesc in care since lul Stefan reprezenta 0 teologie "rationalistii", formal ortodoxa, dar rupta de viata, iar Sf. Simeon era promotorul teologhisiriidin insuflarea Duhului Sfant, rezervata doar oamenilor duhovnicesti, Invidia seaprinse in sufletul celui care, "pe cat.se pretuia pe sine, pe atat ii dispretuia pe ceilalti" I 87 vazand cii "Simeon 11 depasea in acel timp prin faima stiintei sale in Constantinopol si vestea intelepciunii sale in cuvant,,188, ~i auzind descrierile sale "despre lucrurile dumnezeiesti ~i omenesti ~i de teologis"! 89, in caz ca since lui Stefan ar fi fost intr-adevar didascal, adica unul dintre cei ce controlau intregul invaliimant bizantin, conflictul intre cele doua personalitati capata un sens mai profund, teologic si istoric 190, opunand la cumpana dintre milenii si in vecinatatea istorica a' Marii Schisme pe cei mai importanti reprezentanti ai celor doua - deja ireconciliabile - directii ale teologiei din Bizant, ~i aratand Bisericii Ortodoxe calea pentru supravietuirea sa.

,,' Sigur pe sine, Stefan se lauda cii il va pune usor pe Sf. Simeon intr-o situatie penibila, atunci cand se vor intalni, datorita proprie~ priceperi in ~ubtUitati teologice. Numai ca, arma sofismului pr.egiititii de sincel adat ~~~infata Sfantului. in~lnindu-se in.palatul patriarhal, ~,in~,~,~~ gas_e~,te Ii'tom~ni.U(sa-i puna acestuia problema teologica menita s~-l pun~)n_~~- 9m-E~~t~i ;~,a~,i.arate nestiinta, D~ iatii:ce relateaz~ bi?~afilL} . .f.l!a.n;d l!]~s~:U~f!~J~~~e.i sincelul ii ~ip~:~SH!u~arepreap~c:emlce,~p~eon,,~p;t!;~~; ~ifJ,~~f~d1~1~y,i~'i~iintelepciun~~ ~a"J it?i@?,~ l".~~~~se: I?~ym~~~~';t£~~1 gIi~ .~~~lp.j~,s9 ,~~,te riisplii~ea~?~ qypawagos.tea. ~ Jata,de ~o~,,!~,wtl~~ ,~~'": e~~;SP~~i'~~sur~ intampinarii ce1~~Jacl. ~~-::tl d:a, r= sufle~~Ul ';:~'~ ¥~~4,,~~e,li~ii ii c~<?_~t~a_p:;e~,bllJ~,ln~ptllle',1-pilat, .~1~9~~~Lwl p}~~ intrebarea capcana, mvalUl~ mpolitI~o~~,., elogii: ,,,~pun~;~h. q~I~b~~~f;

O'.I.,: .. J-C.i:.!Gl~i,~Jl~ ... 1,11 ~. ,;_- _), f.!~" ,..,,' __ ', l '.'~. -_._ _ _ ,, __ .

: T •• " -, .-_" - .," " _ ' ,.' r:~ ~f:'·)r·'i -'f'!~F~f i.: ('~i'!:-) j~-'-\:rh ,JDC!£-j-to !it; ~/_J

:~I~~DARROUZES:'j~: ,jn~~~~e~~': ia S;~;n i~"N~~~~~ 'Theologien- Traites

the~i~kiques et ethiques, introd., texte critique, trad.ret notes.fn s.c.. -12~,.~Ed. du,Serf;'

". . .. ·r' "-j ,\.-

Paris, 1966, p. 11. ., t »,

187 Viata 74, 12-15. I',

:f1:;!88','Vicqa 74/18'-19. ' ,r:"J' ':i!;::,",: ' ""

j)189,-vtdj(1'74; 31-32.

190 DARROUZES, Jean, lntrodcit.. p. 11. 191 Viata 75, 4-8.

73

j,

i

I

1

I

PRo PROF. DR. VASILE GORDON

I'

,! '

parti (horizeis) pe Fiul de Tatal, prin cugetare (epinoia), sau, concret, In realitate(pragmati)?,,192, asteptandu-se ca Sfantul sa nu-sidea seama ca oricare alternativa aleasa ar fi 0 greseala, Sf. Simeon nu se grabi sa raspunda, reliefandu-si inca 0 data atitudinea in aceasta privinta: .Voua arhiereilor vi s-a dat cunostinta tainelor lui Durnnezeu, preaintelepte stapane, si aveti datoria sa Ie explicati celor ce va intreaba.i. Ar trebui mai degraba ca voi sa ne initiati in aceasta cunoastere,: sa ne invatati sa ne plangem cu smerenie pacatele noastre, si sa nu cercetam cu ispitire lucruri mai adanci ~i mai sublime decat noi,,193, spune Sf. Simeon corectandu-l usor ironic ~i fagaduindu-i sa-i trimita in scris raspunsul pe care i-l va insufla Duhul Sfant.

Intors la chilia sa, Sf. Simeon se roaga mai intai, apoi alcatuieste raspunsul in proza, si il transcrie dupa aceea in versurile care sunt cunoscute astazi drept Imnul 2/194. Observam ca si in dialogul cu teologul patriarhal, casi in aceasta epistola de raspuns, Sf. Simeon riu are nicidecum tonulbland ~i ingaduitor la care poate ne-am fi asteptat, ci el devine acid si muscator, aratand adevarata conduita a sfintilor: 'ingaduitor cu pacatele altora, insa inflexibil in privinta credintei in Dumnezeu si a teologhisirii.

, lnfuriatde umilirea sa teologica, a carei veste, ,lara indoiala, s-a raspandit repedein randurile cetatenilor capitalei, ~t{;fanal Nicomidiei i~i punein gaud s.a-~\;oriipromita cu orice'mljloace'pe'Sf:JStmeon, pentru a plHei s1i~nndepart,eze'mai' apolcu u~iirint~Ne~~~Hitlfillml~' reprobabil' in viataSf'ailiUlul;~~fet'an'gase~te singurul purrcf d¥~!aCliii,;cultuISf. Simeon

. n-'" rr..---,--: ... .-;-? r - :.-.-." -, -, .'\ _... . '." 'I )[!l'· .. \lf'·· .. ,,(' ",_",_"".,._ "" ,~. ;

Evla'Vis,':$l'se<isociliZa'1n-scopul ;;au cucativa membt:Uil'StaJrlulu~Sf. Si-

nie6n/:ce~~F~erara~ic~' ~:opOzit1a jintern~ tie :Hi~S'fJ Mli¢¥!I~ i(lispiihise, ,bi doar '~&P#l :uWp¥Mj ~tiivit· pentru' aHs~ Ih~lfe~f1l:£$mo'd!Ir 'pati1arhaI 'a respins 1~;WCePuf'orice ,acUzatie aSupfi S f. r'sliIleo~1 f(ie~t since}\ll: s,earaia foarte insISterit til plangerile' sale: Ace~stapeI}tftl~~~,:~t!D~i~ipafticipasera ade~ea ilk' sMbat8ar~Sf.' Simeon EviaVls, qa£'P~ffi'i{ffiul£ch11if'mnusese" in de an ofrande.jlupacum am vazut, incat acum,-;se~~ll;:sa-faca' dinlu',',";'"',')5,',,,::',',',',', '-::('"";?,',J:,:',t,(,','Jrl,T.:"":,,.iJ,'.S5,,',V, lJ. ,0., "'"IIJ,I,,',-=>,, i-.fli':~~,',;';c ;;f "m:;ub01JnI" ;nii:;t"~3SUO}15d',C '

_ _- •. _ ~ _ v ~.. :; ,~.,!; ~;;J)'.,:;J ~.b01Jnr,:·i~'"\)·H\i~~ >,,~_\. 'i::>.\\';":':-?<C .';\ .... ~'\.,

192 Viala75, 16-'17. I' !.r "

193 Viala76,2~1O. (.1:.: "

194 Sf. SIMEON Noul Teolog, .Jrnnele iubirii dumnezeiesti", traducere..introducere ~i note de Pro Prof. Dr. D. STANILOAE, in Studii de teologie dogmaticaortodoxa, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991, p. 437 -453 ~i Discursuriteologice si etice, studiu introductiv ~i traducere de Diac, loan L leA jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 51-65.

74

INTRODUCERE iN CATEHETICA ORTODoxA

mina intuneric si, din intuneric lumina, si sa nurneasca amaraciunea limbii .sincelului dulceata, iar dulceata adevaruluilui Simeon aman1ciune,,195. Redactate probabil in aceasta perioada, "celebrele sale Tratate teologice (I-B) si etice (1-15)"196 constituie cea mai importanta opera cu caracter teologic a Sf. Simeon, cea care-i va aduce supranumele de "Noul Teolog", opera de controversa ~i .veritabil si pasionat inanifest al teologiei autentice a Bisericiirtrinitara, ecleziala ~i existentiala.Jmpotriva teologiei intelectualiste, scolastice si formaliste ce se infiripase in Bizant" 197. Scrise probabil in focul conflictului cu sincelul Stefan, Tratatele teolo-

gice si etice (in traducerea romaneasca numite Discursuri) nu par sa fie adevarate cuvanti'iii. rostite in fata unui auditoriu' (ca in cazul Catehezelor), ci "scrieri de circumstanta rara alta legatura intre ele decat 0 aceeasi doctrina generala,,198, in care Sf. Simeon nu mai vorbeste in calitate de egumen, ci de aparator al adevaratei teologii mistice, impotriva celor ce 0 neaga sau 0 denatureaza, vizand un auditoriu mai largl99.

Slabiciunea omeneasca si-a spus cuvantul, insa: dupa doiani, membrii sinodului au acceptat sa-l condamne pe Sf. Simeon, daca sincelul leva oferi un moti v pentru aceasta, iar sincelul nu a intarziat sa gaseasca un pretext in comportamentul neobisnuit al Sf. Simeon Evlavis.i..care.dupa cesi-a mortificat trupul printr-o nepatimire (apatheia) radicala.stingand cutotul miscarilenaturale {ale acestuia); si ca uncadavru fati'i,de, alt.cadavru-simtind trupul celordecare-se ipropia; simula 'patimirea, .voind sa-srascunda nepatimirea sa. ;.;: Pentru ca voia ca prin aceasta momealasa s~oata pe.unii, daca;nu·pe'toti,.~i·ldiD. groapa pierzarii"2~,acuzand ~;paca~ J<?~e~ia'.~ acestuizpretins't. sfiint?rDupadoiani ' dejnsi~tenle,-, &ipc:elul', reu= sesteastfel sa-LaducapeSLSiDieolI'lajudecaiasinod~Iuirpe ~~tikl ca arrfi: trecut -in randul.sfintilor peunpacatos, acuzatie' comparata: de :Nil, chitacu.calomniile aduse lui Hristos.insusi. Putem vedeain.aceasta acu,za:tie'~i. un ecou al' inceputului'impunerii autoritatii.Bisericii.asupratcultu>

rh"r1t~,., "'0 '''r';;::l'~ "~', r ','

~j. L,"?~._: j~,! """_ .. '-'j ',.':" ,~)) :.;' ;i-',,~~JI:t-:U'['Nt,1~tqi-t,~tJ ~

"-:·~"'C:;'r""rt;r.c,~,,7",,~.~, ,:.---;-, "7,;-: .. ",-, "7."7'.-:-:,,7'j -:-:.,.-:--,,,,~.,,,,f, a "'. "~" . '.le,,,: , "..... 1 't 0 • ," c,;?J"I9S"'~" "" J,-,/j,.!c ",i., ;"!_.,~-;a,vf",:{.-l,,fhJ;;:'l::C tr. 1(;".<Ul,U_.r }!t1J)'l,~lUjJJf.,;

: Viata 79, 13-15. """'" . . -" _, 0:0' !".,

, 196 rcA jr., diacon loan I., Teologie sispirttualttate la SfSimeon Noul.Eeolog, ill

Mitropolia Ardealului an XXXII (1987), nr, 3, p. 40. '~;" c;'.J i fJ '

197 Ibidem, p. 40-41. .r: ""'\)\'\\ '

""I~~J.DARROUZES, Introd.c;it"p. 8., ( 'Ie "~I

199 Ibidem, p. 13.

200 Viata 81, 2-10.

75

PRo PROF. DR. VASILE GORDON

Sf. Simeon sa fie .citit in sinod, unde amintirea prezentei sincelului pare sa fi fost acum ceva de domeniul trecutului. Parca scuzandu-se in fata "puternicilor ucenici ai Sfantului,,209, patriarhul recapituleaza evolutia disputei sincelului cu Sf. Simeon si motiveaza decizia de exil prin cautarea pacii Bisericii. Acum, cand amenintarea sincelului a disparut, patriarhul se arata dispus sa-i redea Sf Simeon manastirea, si afirma chiar asentimentul sinodului pentru hirotoniaacestuia ca arhiepiscop al unei importante mitrop~fir futa~pinat si lnsotit de multimea ucenicilor. sai, Sf. Simeon reveni in capitala pentru a-l intalni pe patriarh, dar nu accepta nici un compromis in privinta sarbatoririi parintelui sau, ori ascunderii nevinovatiei sale: .De vreme ce pentru dreptate si pazirea poruncii hIi Dumnezeu Cel Viu am fost izgonit, nu rna voi mai intoarce acolo cat voi trai"2IO. Patriarhul ii raspunse, mirat: "Cu adevarat, studit e~ti!"21l, si ii dadu voie sa se salasluiasca oriunde ar voi. Astfel, Sf. Simeon ramase un timp in Constantinopol, In casa prietenuJui sau Hristofor Fagura, invatand pe toti cei ce doreau sa-l asculte (oameni de cele mai diverse categorii si varste), apoi se reintoarse la locul sau de exit .Aici incepu - eu ajutorul financiar al .celor puternici"-- sa construiasca 0 manastire in jurul paraclisului Sf. Marina, pe care-J primise in dar de la Hristofor Fagura, la Inceputulexilului sau. Zidirea s-a facut cu 'opozitia inversunata a localnicilor vecini, care -adesea . aruneau eu pietre si il 'acopereau de inj urii , incercand 'sa-l inspaiinante ~i amenintandu-l; Dupa incheierea Iucrarij.Sf Simeon aduna aici "mica sa turma"212, curnparametocul manastirii 'Eugheriios;[,~j: cOlltinu~sa praznuiascapomenireaparintelui sau duhovnicesc cu mateTfa~t, (attagancf,-,cIerul Marii Biserioi a lui Dumnezeu (Sf; Sofia),' in1prelliia( BtI 'mtiIti~rnonahi' :~i laici,,2I3. Dobaiidind, ·in sra~if,' Iinistea do:' rita; Sf Simeon: seconsilCr~ contemplatiei,$i'cohtihua compunerea'lnine~ [or iftbirii 'iIumnezeiestFI4, inceputa pe catide'nf'mon'ah la Sf.' Mamas.re. dactand de asemenea ;;discursuri apologetice' $i :antiretice,,215 plinede in:" telepciililei~i patrun'deie.'· Despre compunerea' ![itr1_!.elbr 'iubirii dumfurie:1 n-;fnodmqf;:nb~n £!!i;jr '.,·'.;:i:·'· ",:"' .. Tfl'r" n'tc;ci:;:'j ; .i>. :,"5":" ')',un

FP~"HTJrrtm: UW1>2 Llr~ ;(!('-':', i'if ,n ;;.- £ .... JiJI-h61 i)2,,'~f ,-rb -,,;, ':'t2

j!J i2i.r-~iW~ 19~:~:i~i3? !.~" '-' c: .z: :;,{t J" ; ",,:, : t:

211 Viata 108,2.

212 Viata 110, 16.

213 Viata 110,21-22. 214 Viata 111,8.

215 Viata 111, 15-16.

78

INTRODUCERE iN CATEHETICA ORTODOxA

iesti Sf. Nichita De relateaza in doua scurte pasaje, in care Il vedem pe Sf. Simeon compunand "In metruliber" mai ID~i la mii!liistirea Sf, Mamas, Inainte de revolta celor treizeci de monahi, compunere reluata in anii batranetii, dupa exilarea la Sf. Marina. Datarea lmnelor poate fi detaliata examinand insusi continutul acestora, dar singura datare precisa ramane cea a lmnului 21, propriu-zis scrisoarea catre sincelul Stefan al Nicomidiei. Aluziile dintext sugereazaca lmnul 7 a .fost, scrisprobabil dupa moartea Sf. Simeon Evlavis216, ca ~i lmnul 37,in care Sf. Simeon deplange moartea IDvatatorului sau2l7. J. Koder sugereaza di ~i lmnul 10 ar fi fost redactat in aceleasi imprejurarr'". De dupa moartea Sf. Simeon Evlavis dateaza ~ilmnuI152I9, de pe cand Noul.Teolog era Inca egumen. Tot ca egumen a scris si Imnul 14220 ~i Imnul 43, acesta din urma sugerand, prin to nul resemnat si pesimist, perioada de conflict de dinaintea exiluluj221. Cea mai mare parte' a lmnelor este atribuita de critica222 perioadei ultime a vietii Sf. Simeon, aeestea conti nand aluzii la batranetea sa223, la apropierea mort~~2~4, sau chiar la exilul sau225, fiind astfel in concordanta eu relatarea biografiei scrisa de Sf. Nichita ;~t~tha~os.

CH toata varsta ,sa .in~int8.ta, Sf.' Simeon mai dod' ~a:~i revada -pentru ultim~' data ~. patria si casa parinteasca. Dupa relatarea"afto~ cateva minuni, Sf. Nichita Stethatos De povesteste despre ultima boal~ a Sfantului, asa cum a af1at-~ de la acelasi N!chifo~>l\.'te~(~f~.?~J~~~~(.o;~?~nwre a pantecelui care II golea de matena sa ~l desIacea legaturadlfentelor ele-

mente ele trupuluisaui.Fencitul.ramase culcat.multe.zile, tintuit deboala sipierzandu-si.puterilel ~ rrSlabiciunea -secatuise. intr,.'atatrtl!lpuJrsau,' cael nuse mai putea misca singurOifdaca.miiinilenoasn.;e .nu-i fvepeau:'in rajutor, intorcandu ... ~ . cu aju~rulHutlui feLde; mestesug .de rpe.;Ojp~e~p~Balw.~'?26. Dar Nichifor, ucenicul.de.chilie,al;SLSimeon,.Uvazu dinnou, intr-oalta

....,.,.....,.... __ -------'-.,....,.'--~.~-t:-. -+ • .,..":-:.:-",,.,....;._;_::)J .. f., :r£J~; 1~2r.')?~-·!-) .iL;n,':;"

.. ,,}I!~!mrlull,..tra4-(.g5!:Pt@~R1Cf25lr; iWi ".,/.:,;. i:..-)Vob l~-i'. flQorni::O !;r[1;;"

.'1<21,~I'!'ft;lu137, tr~ft.'Q;:612,;--i-~·;,;", i,.,~r <r s, ~' ., ... ' r,; r . < 1 ') ' .•. rs .• ,

v '-:Z18 J::~bP~,~~~.f~l§~ ."~r~~~~9Wt~jo'~n~(~~~qrr':iC#c.;'~~;~}5.;

~19I1miu¥'15;·trad..~~?386 ~ll 1>.,,, .. 1,, ... ,Jj,rr&- .. 51" o:;m llJ . ~¥' dt, ,J"1 _[

: - .... >-.-: .. ,;"

220 Imnull2, tradcit.l,pl!375. 'l!i: .. ......i:::.;.__,_02~"';n:'p';';;.i'.\l> •• -.'.r: __ . __ .

221 Imnul43, trad. cit.,.p.607;61O.. ·Q·F-~] Ib£J\~~\:\\' ' .

222 J. KODER, op. cit., p.:76. \\. 223 lmnul-t.l.u»; 588.1\'\i'i"'hrtl,1hi)q'\;'r

224 Imnul28, p. 503-,!i04'V"','lb "~1"'j "':"_\ __ lY,\l)l':\\),ni" (

225 Imnul 4, p. 346.

226 Viata 125, 4-11.

79

PR. PROF. DR. VASILE GORDON

noapte, "pe eel pe care noi abia 11 intorceam In pat eu ajutorul unui mecanism ... inaltat in aer, in ehilia sa, la campatru cotidepamant, rugandu-se lui Dumnezeu intr-o lumina de nedeseris"227. In ambele imprejurari Sf. Simeon i-a interzis lui Nichifor sa povesteasca alteuiva cele vazute, pana lei moartea sa.

Asa cum am vazut, relatarea mortiiSf Simeon lipseste din codicele Parisinus Graecus. In Coislinianus 692 se relateaza cum, dupa 'treisprezece ani de exil, Sf. Simeon muriin ziua de' 12 martie, eonfooo descoperirii, nu inainte de a fi profetit si ziua mutarii moastelor sale: "La at cincilea indiction rna veti ingropa, si la al cincilea indiction rna veti vedea din nou, iesind dinmormant si ramariand cu VOi,,228. Dupa Krivocheine, "este foarte posibil ca Nichita Stethatos sa fi asistat la moartea lui Simeon"229. Implinirea profetiei a avutloc la treizeci de ani dupa moartea Sf. Simeon In acest fel: .Printr-un semn (de sus) s-a hotarat mutarea sfintelor sale moaste, intiparindu-se in modmisterios a cincea litera (a alfabemlui) in marmura chiliei ucenicului sau Nichita Stethatos... Astfel, la sfarsitul celui 'deal 'cmcelea'mdiction.frranul 6560 (1052) ... ' s-a merit mutarea moastelorsale plink de har si 'bunamireasma, care stralucesc

acumpe pamant,,~30. . i'" :r' .,

!i.~'.tr·, '. _ '; . r',f""' .~d ~:... i ~r~"j

!. Supfanumelede'~,N~ul Teolog" ';, j,;... f 1"''10 . i

~, ') ~fu.t~·d t,. '3""fnl;')""~« f'-'::'<_-; ;.:.:~:~) i~ E~·:~;H.;,gj_!jhii.~·.1('i!1 I i ~'.,j:._1·J;)~jnsq

Dupa ce am parcurs, fie ~i peseurt,fuul bio-bibliografic .al Sfantului Parinte;iintelegeni':JiAr:ar'iinefoii''Speoial i oal numele de' ;;!feolog'fi,l.::a; fost atribuit in chipfiresc, < tinandu-se, !seariia;;ldesigur? atatde opera-profund toologica~tatl$i'ueNietuireaduhovnioeasc~imbui:iiitatita'; A':;,teologhtsit~j asadar; nudoarcu ajutonil vorbei si aPcoriaeiuhii,! oi mai.ales tpnn'viata aseetica, descrisa atat de amanuntit de ucenicul-sau.vblichita StethatosSiantul Simeon s-a dovedit "teolog" mai ales prt~dragostea \~~ peili,r~~ruga~iune ,~i ~ntemplal~e,confini1andias~feJ, pri~.r feJuJ)~e:'a <tf~CCji~!ele in~te\ aI~~1~iEvagrie'P6nt1culltMo~a1i~i):~~~8~.~~~t.U~ol?~:M(ftcq te

}:\~C .q ._"'Ii'.) 'L:~-,': ,:~'\ h~h1'\\ on: 7I1 Viata 126, 14_19.r;;,v:c,} , ~ : ,',' " I"

228 Yiata 128, 19-20. '~/ '-~.'

229 KRIVOCHEINE, in lumina lui Hristos: Sfiintul Simeon NoulTeolog (949-1022), Viata - Spiritualitatea - lnvariitura, trad. de pro conf. dr. VasileLEB slierom-Gheorghe IORDAN, EIBMBOR, Bucuresti, 1997, p. 58.

230 Viata 129, 17-23.

80

INTRODUCERE iN CATEHETICA ORTODOxA

ocupi cu contemplarea lui Dumnezeu), roaga-te eu adevarat; si daca te rogi eu adevarat, esti teolog,,231. Se naste, insa, intrebarea fireasca, al carei raspuns a starnit 0 sumedenie de eontroverse: de ce i s-a atribuit supranumele de .Noul" teolog? Nu intra in obiectivul studiului nostru a dezbate aici pe larg aceasta ehestiune, dar ne insusim ~u incredere punetul de vedere exprimat de Dan Zamfirescu intr-un studiu de valoare ineontestabila, elaborat pe vremeastudiilor demagisteri~, (doctorat),sub 1ndrumarea eruditului profesor Alexandru Elian: Probleme teologice si hagiografice legate de supranumele Sfantului Simeon Noul Teolo'l·3z. Daca In unele manus~rise este numit "Sf. Simeon eel Nou", pentru a-I deosebi de predeeesorii sai omonimr''", numirea de "NOli I Teolog" it pune alaturi si in acelasi timp 11 distinge de predeeesorii sai .reologi", la distants de seeole, Sf. loan Evanghelistul si Sf. Grigorie de Nazianz. ldeea de "al treilea teolog" se pare ca nu era straina Bizantului, care ,,11 numise astfel pe Maxim Marturisitorul'V", dar in acelasi timp risca.sa capete, in privinta Sf. Simeon, 0 tenta de inovationism, vecina.cu. erezia. B. Krivoeheine sugereazaca aeest nume i-ar fi fost dat Sf. Simeon mai intai de catre oponentii sai,ln mod ironic235, insa D. Zamfireseucrede oa "expresia ... este oforma laudabilaconstruitadupa un anumit canon si inrudita

eu altele la fel - de pilda .noul marturisitor,,236. "

-I

,'!

_,1·

-c,r

___ -,-__;_ '_" __ .. _;~ __ J(....,) __ -':( __ -''" ... ' '.:. _.__ ( . '.' r J}f~~/. ."

'23J~':-'-. "> '_~'F,\ -'_'-.-~_n.~~t \\Pl.::::f,r i: .,', " r-, _-". ,-> "\_. ,~'; ,'...,,-._ ,;,-,-) '~~'_.-'-"'i~\'J· .~-~;",;-

. ~,Cuvant desprertiglCiune' ;' in' Filocalia, vol, 1,trad.:PrOt.Stavr,:, 'Dr.' Durriitru

StANIt:OAE,i:d.t:Si"bi~194fi;p~i81':c ,"" So."; ~,':)b,:r/')b J:)f1iJq 'lIU

232 ZAMFIRESCu:lriagistrJDafi;~;Probleme teologiCe'~i hagi6gr.ffiCe~Iegate de stipra~ numele Sfantului Simeon NoulTeolog",in Ortodoxia, an X (1958); nr.)O;.p: 395-429. , , 233 KRIYOCHEI$, .• ,rhc?i~ritings of St. Symeon the,,~~w:'1'h~logian'),}n Ori-

entalia Christiana Periodica, an. XX (1954), p. 322. .

234 ZAMFIRESCU, art. cit., p. 405. .

235 KRIVOCHEINE, art. cit., p. 322.

236 ZAMFIRESCU, art. cit., p. 415.

81

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful