You are on page 1of 68

UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Cuprins

Cuprins...................................................................................................................................................1
1 Introducere.....................................................................................................................................3
1.1 Actualitatea subiectului..........................................................................................................3
1.2 Motivarea lucrării...................................................................................................................4
1.3 Scopuri urmărite.....................................................................................................................4
1.4 Organizarea lucrării.................................................................................................................5
2 Sisteme de gestiune a parcări. Componență, evoluție....................................................................6
2.1 Metodata bazată pe captură de imagine (video-detecție)......................................................7
2.1.1 Descrierea sistemului......................................................................................................7
2.1.2 Detecția video (algoritmul).............................................................................................9
2.2 Sistemul de detecție prin buclă de inducți............................................................................10
2.2.1 Generalități...................................................................................................................10
2.2.2 Funcționalitatea............................................................................................................11
2.2.3 Selectarea geometrică a unei bucle adecvate..............................................................12
2.2.4 Număr de înfășurări din buclă.......................................................................................14
2.2.5 Instalarea buclei............................................................................................................15
2.2.6 Note privind instalarea.................................................................................................16
2.2.7 Logica de alegere a direcției..........................................................................................17
2.3 Metoda bazată pe senzor.....................................................................................................18
3 Mediul de programare MELSOFT..................................................................................................19
3.1 NOŢIUNI GENERALE..............................................................................................................19
3.1.1 TERMINALUL DE OPERARE GRAFICĂ.............................................................................23
3.1.2 Programarea în GT Designer 2......................................................................................24
3.1.2.1 Configurarea unui ecran in GT Designer 2.................................................................26

3.1.3 AUTOMATUL PROGRAMABIL[4][8]................................................................................28


3.1.3.1 Componentele automatelor programabile...............................................................30

3.1.3.2 Procesarea programului............................................................................................32

3.1.3.3 Circuite de intrare şi ieşire........................................................................................34

3.1.4 Introducere în programarea PLC-ului[8]........................................................................35


3.1.4.1 Structura unei instrucţiuni de program.....................................................................35

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 1
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

3.1.4.2 Setul de instrucţiuni de bază.....................................................................................36

3.1.4.3 Prezentarea detaliată a dispozitivului.......................................................................38

3.1.4.4 Intrări şi ieşiri............................................................................................................38

3.1.5 Relee.............................................................................................................................39
3.1.6 Temporizatoare.............................................................................................................40
3.1.7 Contoare.......................................................................................................................41
3.1.8 Regiştrii.........................................................................................................................42
3.1.9 Simulatorul GT Simulator..............................................................................................43
4 APLICAȚIA.....................................................................................................................................44
4.1 GT Designer 2[2][8]...............................................................................................................50
4.1.1 Creearea ecranelor.......................................................................................................51
4.1.2 Panoul de control..........................................................................................................53
4.1.3 Panoul LED....................................................................................................................54
4.1.4 GX Developer................................................................................................................59
5 Concluzii.......................................................................................................................................62
6 Bibliografie...................................................................................................................................65

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 2
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

1 Introducere

1.1 Actualitatea subiectului

Traim într-un veac grabit, o epoca a vitezei. Avem fiecare mereu ceva de facut, de
mers undeva, deseori presati de timp, astfel, deplasarea a devenit pentru fiecare dintre noi
foarte importanta. E greu să ne închipuim lumea fară transport, iar toate orașele mari resimt
mai mult ca altadată această efervescență a mobilității. Orașele noastre nu au fost construite
însă pentru traficul de astăzi. Ultimele cartiere construite acum câteva decenii nu au fost
concepute pentru „omul de tip nou” care nu prea avea în plan să aibă autoturism. Putem sa ne
consolăm cu ideea că aceasta e situația, acesta e orasul în care trebuie sa trăim... .

Se poate face mult mai mult decât ne putem închipui si fară cheltuieli mari, doar
folosind în mod inteligent resursele de care dispunem. Traficul rutier intens provoacă deseori
blocaje importante pe arterele din centrul orașului, dificultatea cu care ajungi la diverse
instituții sau centre comerciale, reducerea vitezei mijloacelor de transport public etc., toate
sunt semnale că parcările reprezintă o problemă stringentă. Aceste neajunsuri sunt cauzate, în
principal, de cresterea importantă a numărului mijloacelor de transport, creștere care
devansează cu mult posibilitățile autoritătilor responsabile de rezolvarea acestor probleme. În
acest sens, managementul parcarilor publice a devenit o problema stringenta a autoritatilor
publice locale din toate orasele, problema care poate fi rezolvata, cel putin partial, prin
implementarea unor soluții tehnice moderne, eficiente si echitabile din punct de vedere social.

Raspunzând la această problemă următoarea aplicație dorește realizarea unei evidențe


automate a locurilor (libere/ocupate) dintr-o parcare cu scopul de eliminare a blocajelor
rutiere si fluidizare a circulației.

Sistemul de numărare pentru autoturisme conține strictul necesar pentru a contoriza


vehiculele prezente în parcare. Numărătoarea se realizează în momentul în care un vehicul
este în tranzit, în urmatoarele puncte: stația de intrare / stația de ieșire. Contorizarea
vehiculului se realizează fie folosind un senzor ultrasonic (ca în aceasta aplicatie) fie când
acesta trece peste o buclă magnetică îngropată, conectata la un detector de metale. Sensul în
care vehiculul tranziteaza zona poate comanda un display de afisare (EMPTY / FULL) sau un

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 3
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

semafor pentru a indica utilizatorilor disponibilitatea de locuri în parcare sau în interiorul unui
singur nivel. Toate evenimentele de intrare / iesire sunt conduse de carduri electronice care
trimit datele catre un sistem mecatronic, care calculeaza disponibilitatea locurilor.

1.2 Motivarea lucrării

Majoritatea soluțiilor de monitorizare a parcărilor existente pe piață au particularități


dependente de producător și de generația tehnologică căreia aparțin, prin urmare extinderea
sistemelor poate fi dificilă. De asemenea, interconectarea între sistemele de monitorizare
produse de firme diferite este, de multe ori, imposibilă.
Fiecare soluție de monitorizare are propriul său software de management, cu propria sa
interfață-utilizator (GUI) și propriul mod de lucru, ceea ce conduce la o gestiune greoaie, atât
a sistemelor în ansamblu, cât și a înregistrărilor acestora. Personalul însărcinat cu gestiunea
sistemului trebuie instruit pentru a se familiariza cu particularitățile tuturor sistemelor utilizate
în organizație, ceea ce generează costuri suplimentare.
Se pot identifica mai multe configurații fizice pentru sistemele de monitorizare, fiecare
cu particularități ce se reflectă direct în proiectarea și dezvoltarea software-ului de gestiune.
Un software de gestiune a sistemelor de monitorizare a locurilor de parcare libere
unificat poate ușura cu mult gasirea unui loc liber.

1.3 Scopuri urmărite

Scopul principal al lucrării este de a propune o arhitectură pentru un sistem software


de gestiune unificat, care să permită interconectarea mai multor tipuri de sisteme de
monitorizare a parcărilor, respectiv afisarea zonelor locurilor libere.
Se vor prezenta tehnologiile, tehnicile și algoritmii ce se pot utiliza la dezvoltarea
sistemului propus și modul în care se pot implementa componentele din arhitectura propusă.
Pentru testare/simulare vor or fi propuse tehnologii din sfera gratuit (free) și open-source. Vor
fi prezentate rezultatele unor teste practice pentru a dovedi fezabilitatea celor mai importante
componente, în variantele propuse în cadrul arhitecturii.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 4
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

1.4 Organizarea lucrării

Prezenta lucrare este împărțită în 5 capitole, după cum urmează:

Capitolul 1 Oferă motivarea alegerii temei, importanța și semnificația subiectului ales în


scopurile urmărite de prezenta lucrare.

Capitolul 2 Prezintă detalii constructive ale elementelor componente dintr-un sistem de


detecție și monitorizare a parcărilor cât si supraveghere video, împreună cu evoluția lor. Sunt
prezentate arhitecturile hardware și software întâlnite în sistemele de monitorizare și
supraveghere video.

Capitolul 3 Prezintă mediile de programare utilizate în realizarea proiectului de


monitorizare. Este propus utilizarea pachetului software „MELSOFT Application”. Sunt
detaliate elementele teoretice, care stau la baza tehnicilor descrise.

Capitolul 4 Descrie realizarea programului, contribuțiile persoanle cât și modul de


functionalitate al proiectului. Sunt prezentate avantajele și dezavantajele lor.

Capitolul 5 Sumarizează concluziile tuturor capitolelor și evidențiază contribuțiile


personale.

Lucrarea conține o anexă:


Anexa 1 – Partea de programare lader și partea de simulare

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 5
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

2 Sisteme de gestiune a parcări. Componență, evoluție

Parcările au devenit o necesitate vitală pentru viața noastră de zi cu zi. Găsirea unui
loc liber de parcare a devenit din ce în ce mai greu având în vedere aglomerațiile din zilele
noastre. O dată cu cresterea numărului de automobile au inceput să se implementeze astfel tot
felul de sisteme de automatizare pentru a asigura o mai bună functionare a parcărilor.
Prin automatizare proceselor se urmăreşte eliminarea intervenţiei directe a omului
asupra acestora, omului revenindu-i în acest caz rolul de conducere gerenerală. Ingineria
controlată a evoluat de-a lungul timpului. Cândva, în trecut oamenii erau principala metodă
pentru a controla un sistem. Acum, în vremurile noastre, electricitatea este folosită pentru
control, iar acest control în cazul acestui proiect se bazează pe automate programabile.

La ora actuală sistemele automate sunt din ce în ce mai frecvent utilizate, ele fiind
indispensabile nouă. De la sincronizarea semafoarelor în oraş, până la sisteme automatizate
industriale complexe de monitorizare şi control al producției. Evoluţia dinamică a societăţii a
determinat schimbări majore şi în obiectivele economiei. Economia de piaţă, cu rigorile şi
exigenţele ei, face necesară acum, mai mult ca oricând, trecerea de la cantitate la calitate, iar
accentul trebuie pus pe abordarea domeniilor de vârf ale ştiinţei, pe tehnologia avansată şi pe
metodele manageriale eficiente.

Metodele şi mijloacele de producţie ale industriei mecanice sunt parte comună


inteligenței artificiale în sensul materializării ei prin implemantarea şi asistarea proceselor cu
ajutorul calculatoarelor, roboţilor, automatelor programabile, comenzilor numerice,
programării etc, sisteme integrate ce au reuşit să îmbunătățească timpii de producție să reducă
drastic rata erorilor umane cu un impact major în calitatea produselor, să reducă semnificativ
numărul de operații şi cantitatea de muncă depusă pentru activitatea de fabricație, în acelaşi
timp contribuind şi la asigurarea unui nivel înalt de securitate asupra personalului direct
implicat în procesul de producție. După apariţia maşinilor-unelte cu comandă numerică,
evoluţiile au fost în principal marcate de dezvoltarea într-un ritm accelerat a tehnicii de calcul,
centrelor de prelucrare, tehnologiilor de grup, sistemelor DNC, senzorilor, tehnicilor de
modelare geometrică şi procesare grafică a datelor, simulării, sistemelor CAD/CAM,
sistemelor şi tehnicilor de diagnosticare, limbajelor de programare de înalt nivel, inteligenţei
artificiale.

Ansamblul de obiecte naturale care asigură conducerea unui proces tehnic sau de altă
natură, fără intervenţia directă a omului reprezintă un echipament (sau dispozitiv) de
automatizare.

Procesul condus, supus automatizării, împreună cu echipamentul de automatizare (de


conducere), care asigură desfăşurarea procesului după anumite legi, poarta denumirea de
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 6
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

sistem automat. Spre exemplificare menținerea constantă a temperaturii într-un imobil, fără
intervenția directă a omului, presupune utilizarea unor dispozitive sau echipamente de
automatizare care asigură măsurarea temperaturii, prelucrarea erorii (diferenței) dintre cele 2
valori şi comanda asupra centralei termice. Toate aceste dispozitive împreună cu centrala
termică reprezintă un sistem de automatizare.

Rezultă deci, că un sistem reprezintă ”o colecție” de obiecte fizice convenabil aranjate


şi cuplate funcțional.

2.1 Metodata bazată pe captură de imagine (video-detecție)

Alegerea tehnologiei de detectare adecvate depinde de obiectivul și domeniul de


aplicare al proiectului. Unul dintre tehnologiile de detectare a locurilor libere de parcare ce se
bazează pe senzorii camerelor digitale, sunt discutate în acest studiu. Metode bazate pe
viziune folosite de televiziune cu circuit închis (CCTV), acestea de obicei, constă întrun
aparat de filmat, ce este responsabil pentru mai mult de un loc de parcare și software-ul de
procesare a imaginii pentru a detecta statutul de loc de parcare.

2.1.1 Descrierea sistemului

”Monitorizarea parcare post vacant” este o tehnologie semnificativă, care poate fi


folosită atât pentru spațiile vacante cât și pentru supravegherea eficientă a spațiilor de parcare.
Tehnologia de detectare și de monitorizare pot fi împărțite în două categorii. Primele estimări
a numărului de spații rămase vacante pentru întregul lot de parcare, de numărare a vehiculelor
de intrare și ieșire. Cea de a doua monitorizează starea fiecărui spațiu în parte și poate fi
folosită pentru a asigura supravegherea zonei. Pentru a ajuta conducătorii auto de a găsi un
loc de parcare liber fără prea mult efort, sisteme de parcare inteligente ar trebui să ofere locul
specific de spații vacante și nu doar numărul total de locuri de parcare. Pentru a detecta starea
unui loc de parcare individual, camerele de supraveghere au fost plasate într-o poziție ridicată
(care permite supravegherea unei zone largi de câteva camere, care este mult mai utilă în
parcare în aer liber).

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 7
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 1 (Detectarea zonelor libere utilizând camere video)

Aceste metode de detecție bazate pe camere video și de procesare a imaginii, suferă de o


lipsă de precizie și pot fi afectate de condiții de mediu sau meteorologice. Probleme majore
ale sistemelor de detecție de parcare pe baza de vedere includ efecte de umbră, efecte de
ocluzie, ezitare de condițiile de iluminare și de distorsiuni de perspectivă. Mașini în funcție de
culoare, în lumina puternică a soarelui ar putea induce în eroare softwarul de detecție în
detectarea unui spațiu complet ca liber; în același mod, o zonă de umbră poate fi identificat în
mod greșit ca un vehicul de culoare închisă, conducând un spațiu gol, văzut eronat ca fiind
ocupat. Atunci când soarele este blocat de un nor, schimbarea de iluminat pot afecta, de
asemenea, performanța de detectare. Intensitatea luminii variabilă este una dintre provocările
majore într-un sistem de detectare bazat pe sistemele de video detecție.[2]

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 8
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 2 (CCTV echipamentul de captura)

2.1.2 Detecția video (algoritmul)

Sistemele de video-detecție a locurilor vacante sesizează schimbări de natură


geometrică în scena supravegheată (de detecție) prin intermediul luminozității pixelilor din
imagine.
Un inconvenient major al sistemelor de detecție video clasice este că unitatea centrală
înregistrează neîntrerupt, ceea ce duce la o nevoie de spațiu de stocare mare. Senzori de
mișcare(detecție) vor comanda începerea sau întreruperea înregistrării. De asemenea, acestea
pot comanda și alte sisteme, cum ar fi alarme, blocarea ușilor, etc. Arhitectura unui astfel de
sistem este prezentată în Figura 3.[3][2]

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 9
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 3. Sistemul de video-detectie

2.2 Sistemul de detecție prin buclă de inducți

2.2.1 Generalități

Bucla inductivă constă dintr-un sistem multi-înfășurare bobina de sârmă instalată în


podea ce alcătuiește un element de senzor real. Bucla inductivă și unitatea de comutare,
denumite în continuare detector buclă, în cele ce urmează, pentru a forma un sistem fără
contact detectarea obiectelor metalice (detectarea mașiniilor).[16]
Sisteme de acest tip sunt utilizate în următoarele domenii:
 Deschidere automată și închidere de:
 Porti
 Porti culise, pliante
 Porti pliante
 Broaste
 Porți cu secții
 Porți cu role

 De monitorizare, de numărare și de control:


 Bariere
 Semafoare
 automatele de bilete de parcare
 parcare individual spații

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 10
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 4. Detectare și acționarea prin buclă de inducție a unei bariere

Deschiderea și închiderea porților, detectare pentru alte scopuri de control.


Detectoare de bucla la Bircher-Reglomat au următoarele caracteristici deosebite:
 Diversitate largă de diferite tipuri, oferind de la foarte scurt la intervale infinite
 Reglare automată
 Compensare automata a temperaturii
 Zona mare de lucru inductiv (40 -1000 μH)
 Micro-procesor controlat
 Trei niveluri de sensibilitate diferite

2.2.2 Funcționalitatea

Bucla inductivă și un condensator care este integrat în detectorul buclă de la un


oscilator LC. Frecvența de rezonanță a acestui circuit rezonant este determinată de capacitatea
condensatorului și magnitudinea inductanță din buclă.
Capacitatea condensatorului și, astfel, frecvența de rezonanță poate fi modificată cu
ajutorul unui comutator intern. Aceasta previne interferențele între două bucle inductive
adiacente sau detectoare (Fig. 5).

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 11
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 5. Funcționalitatea buclei de inducție

Dacă un curent este prezent în buclă, un câmp magnetic alternativ este generat în jurul
acestuia. Liniile de câmp magnetic sunt aproape de forma buclei. Atunci când un vehicul se
mută în bucla inductivă, domeniul alternativă-Ting a buclei curenților din părțile metalice ale
vehiculului (șasiu, axe) sunt induse. Acești curenți generează un câmp magnetic care se opune
domeniul buclă. Acest lucru duce la o modificare a inductanței din buclă și astfel frecvența.
Detectorul buclă detectează această schimbare în frecvență. În funcție de tipul
detectorului, ieșire releu, fie sub tensiune sau eliberată atunci când un prag de comutare
predefinit este depășit. Acest prag de comutare poate fi reglat cu ajutorul comutatorului
sensibilitate (High - Mediu - Low). ”High” înseamnă pragul de comutare este scăzut, "Low"
înseamnă pragul este mare. Sensibilitatea trebuie întotdeauna adaptată la zona de aplicare
corespunzătoare. Modificări de frecvență lente (de exemplu, ca urmare a variațiilor de
temperatură) nu provoacă releul de ieșire pentru a comuta.

2.2.3 Selectarea geometrică a unei bucle adecvate

Geometria buclă trebuie să fie adaptate la cererea respectivă. Sensibilitatea este optimă
dacă bucla nu este mai mare decât obiectul care urmează să fie detectat.

Din motive de instalare, buclele au în general un design dreptunghiular (Fig. 6).


Aceasta geometrie este potrivit pentru detectarea autoturisme și autocamioane.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 12
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 6. Buclă de inducție cu design dreptunghiular

Buclele instalate la un unghi de 45 ° în raport cu drumul sunt deosebit de potrivite


pentru detectarea bicicletelor (Fig. 7).

Figura 7. Buclă de inducție cu design trapezoidal (de 45 °)


Așa-numita cifra de opt bucle sunt utilizate în principal pentru aplicații care necesită
sensibilitate lateral redus sau supusă la tensiuni de interferență determinate de curenții din șine
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 13
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

de cale ferată sau parcări. Bucla este instalat sub forma unui «8» (fig. 8). Aceasta geometrie
este utilizat în cazul în care, din motive tehnice, o buclă trebuie să fie instalat foarte aproape
de o poarta.

Figura 8. Buclă de inducție designul cifrei «8»

2.2.4 Număr de înfășurări din buclă

Numărul de spire depinde foarte mult de circumferința buclei. Dacă este mai mic
bucla, sunt necesare mai multe înfășurări.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 14
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

2.2.5 Instalarea buclei

După determinarea geometriei buclei, un canal (5-8 mm lățime, adâncime de 30-50


mm) trebuie să fie tăiat în podea pentru instalarea buclei. Recomandăm tăierea o canelură
înclinată (unghi de 45 °), la colțuri ale buclei. Rulează firul buclă de-a lungul, această
înclinație îl va proteja de uzură excesivă la colțuri.

Canelura trebuie apoi curățată de orice fel de umiditate. Rulează firul buclă cât mai
strâns posibil de-a lungul pe partea de jos a canelurii. Puteți folosi fir de cupru comercial
(flexibil, izolat, de 1,5 mm2), în calitate de sârmă bucla.

Înainte de etansarea canelurii, inductanța bucla ar trebui să fie verificată folosind un


aparat de măsurare, și modificate în funcție de necesități (valoare optimă 8-30 μH). Apoi
executați un cordon de nailon de-a lungul buclei. Compușii de etanșare adecvate sunt, de
exemplu, bitum sau rășină artificială.

Odată ce compusul de etanșare e stabilit, o măsurătoare de legare la pământ trebuie să


fie efectuată. Detectorul buclă poate fi apoi conectat la sursa de alimentare.

La etansare canelura, să se asigure că temperatura de compus de etanșare (de exemplu


bitum fierbinte) nu depășește temperatura maximă admisibilă a izolației bucla, deoarece acest
lucru ar putea duce la o punere la pământ. Utilizați un fir izolat rezistent la căldură pentru
astfel de cazuri.

Fig 9. Model practic de instalare a unei bucle de inducție

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 15
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 10. Distanța de îngropare a buclei de inducție

2.2.6 Note privind instalarea

Selectați cei mai scurte cabluri de conectare buclă posibil și ruta-l separat de orice
putere Li-nes. Distanța paralel cu liniile de înaltă tensiune trebuie să fie de cel puțin 10 cm. O
distanță trebuie să fie, de asemenea, păstrate între cablajele de conectare în buclă de
detectoare diferite. Ambele cabluri de conectare trebuie să fie răsucit de cel puțin 20 de ori pe
metru, tot drumul de la pupitrul de comandă pentru detectorul. Cabluri de conectare nu trebuie
dispuse în canelura unei bucle adiacente și trebuie să fie protejate împotriva deteriorărilor
mecanice.

În cazul în care bucla este va fi instalată în sol moale, vehiculele care se deplasează pe
bucla și cabluri de conectare nu le va face să se miște. Fiecare lichidare și bucla de sine
trebuie să fie într-o poziție absolut fix. Mișcările de bucla sau înfășurările individuale pot
provoca declanșarea false.

Distanța de bucle adiacente sau obiecte metalice mobile (de exemplu, porți culisante)
trebuie să fie de cel puțin 1 m (fig. 11).

Distanța maximă ar trebui să fie păstrate de beton armat. Această distanță trebuie să fie
de cel puțin 40 mm. Nu trebuie să existe obiecte care nu sunt mobile (de exemplu, grilaje,
capace de scurgere), în zona de detectare buclă.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 16
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 11. Fixarea buclei de inducție

2.2.7 Logica de alegere a direcției

Cele LD40 2-canal detectoarele bucla sunt de asemenea disponibile cu logică direcție.

 Cererile de logica direcție:

• Controlul Direcția dependent de bariere, porți și uși.


• Detectarea de drivere fantomă.
• Urmărirea de numărul de vehicule într-un garaj sau parcare.

Această funcție vă permite să stabilească direcția în care un obiect feromagnetic se mișcă.


Direcția 1 -> 2:
Releu de ieșire 1 activat atunci când prima bucla 1 și apoi bucla 2 sunt activate.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 17
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Este esențial ca ambele bucle fi activate simultan pentru o perioadă scurtă de timp. De
îndată ce bucla 1 este dezactivat din nou, releu de ieșire 1 lansare. Releu de ieșire 2 rămâne de
sub tensiune tot acest timp.

Figura 12. Recunoașterea direcției prin buclă

Direction 2 -> 1:
Releu de ieșire 2 activat atunci când prima bucla 2 și apoi bucla 1 sunt activate.
Este esențial ca ambele bucle să fi activate simultan pentru o perioadă scurtă de timp.
De îndată ce bucla 2 este dezactivat din nou, releu de ieșire 2 de presă. Releu de ieșire 1
rămâne de sub tensiune tot acest timp.
În cazul în care este detectat un obiect și direcția corespunzătoare este indicat, ambele
bucle trebuie să fie într-o stare de non-activat din nou, înainte de următorul obiect poate fi
detectat.

2.3 Metoda bazată pe senzor

O altă tehnologie de detectare utilizează senzori pentru a detecta spații vacante într-o
parcare, cu disponibilitatea de diferite tipuri de senzori, selectarea unui sistem de detecție
adecvat este in mare parte importantă din punerea în aplicare a unui sistem inteligent de
parcare. Diferiți factori joaca un rol in alegerea senzorului propriu-zis, inclusiv dimensiunea,
fiabilitate, adaptarea la schimbările de mediu, robustețe și costuri.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 18
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Tehnologii de senzori sunt clasificate fie ca intruzive sau non-intruziv. Senzori de


intruziune trebuie să fie instalat direct pe suprafața trotuar, șanț săpat și sunt necesare tunele
sub suprafața drumului. Magnetometre, tuburi pneumatice, bucle inductive, senzori de
greutate în mișcare și cabluri piezoelectrice sunt considerate senzori de intruziune. Senzori de
non-intruzive numai necesită fixare pe tavan sau pe sol. Senzori cu ultrasunete sunt clasificate
ca senzori non-intruzive, ceea ce înseamnă că au nevoie de instalare simplu, comparativ cu
senzori de intruziune.

Aceasta metoda va fi prezentată în detaliu la capitolul contribuții personale

Figura 13. Metoda detecției prin intermediul senzorilor cu ultrasunete

3 Mediul de programare MELSOFT

3.1 NOŢIUNI GENERALE

“Tehnologia a facut posibile populaţiile mari; populaţiile mari fac acum ca tehnologia
să fie indispensabilă.” Joseph Wood Krutch.
Nevoia de a simplifica lucrurile a adus inginerilor nevoia de a duce tehnologia la un alt
nivel. Unul mult mai ridicat. Astfel, s-a ajuns în punctul în care prin simpla apăsare a unui
buton se pot efectua o multitudine de operaţii greoaie din punct de vedere fizic sau de durată.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 19
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Automatizarea este o ramură a tehnicii, al cărei scop este ca mașinile și instalațiile să


lucreze automat, deci independente de o continuă și/sau directă intervenție a forței de muncă
umane. Automatizarea a făcut posibilă îndeplinirea acestei nevoie de simplificare. Dar pentru
a automatiza şi “controla” în acelaşi timp un anasamblu, este nevoie de o platformă
prietenoasă între om(utilizator) şi maşină. Această platformă este numită interfaţă grafică.
Ce este defapt o interfaţă grafică? Simplificat, mediul de comunicare între utilizator şi
aplicaţie. Acel „ecran” ( interfața grafică ) care ne permite realizarea unor acţiuni prin simpla
apăsare a unui buton, astăzi foarte popular fiind computerul, telefoanele mobile, playere mp3
şi multe alte dispozitive care deţin un aişaj pe care pot fi efectuate comenzi prin simpla
atingere.
Această interfaţă grafică, in engleză Human Machine Interface sau prescurtat HMI,
este astăzi foarte populară de aceea am ales sa prezint acest subiect mai amănunțit.
Industria de HMI (Human Machine Interface) a apărut din nevoia unui terminal
prietenos pentru utilizator intr-un sistem alcătuit cu unități PLC ( Programmable Logic
Controller – automat programabil ).
Un PLC este programat să controleze automat un proces, insă faptul că unitățile PLC
sunt distribuite intr-un sistem amplu, colectarea manuala a datelor procesate de PLC este
dificilă. De asemenea informațiile din PLC sunt de obicei stocate intr-o formă brută,
neprietenoasă. Având o arhitectură internă simplificată şi un set de instrucţiuni redus, un
PLC realizează prelucrări simple de date, în principal logice, fiind insă capabil să controleze
un număr mare de intrări şi ieşiri asociate procesului controlat, într-o siguranţă funcţională
ridicată.
HMI - ul are rolul de a aduna, combina și structura informațiile din PLC printr-o
formă de comunicație. Încă din anii 1990 rolul sistemelor SCADA ( Supervisory Control
And Data Acquisition , Sistemul format din HMI si PLC plus un computer pentru
implementarea lor) în sistemele inginerești civile s-a schimbat, necesitând o mai mare
cantitate de operațiuni executate automat. Un HMI elaborat, poate fi de asemenea conectat la
o bază de date pentru realizarea de grafice in timp real, analiza datelor, proceduri de
întreținere planificate, scheme detaliate pentru un anumit senzor sau utilaj, precum si metode
de depanare a sistemului. Din 1998, majoritatea producătorilor de PLC oferă sisteme
HMI/SCADA integrate, cele mai multe folosind sisteme de comunicație si protocoale
deschise, neproprietare. Majoritatea sistemelor HMI/SCADA ofera compatibilitate cu PLC-
urile.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 20
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Un sistem SCADA prezintă de regulă informația operatorului sub forma unei schițe
sugestive. Aceasta înseamna că operatorul poate vedea o reprezentare a instalației
supravegheate. De exemplu, o imagine a unei pompe conectate la o conductă poate afișa
operatorului faptul că pompa lucrează și cât fluid este pompat prin conductă la un moment
dat.
Operatorul poate apoi opri pompa. Software-ul HMI afișează debitul fluidului in
scădere in timp real.

Figura 14. Camera de monitorizare a proceselor industriale automatizate

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 21
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 15. Exemplu de SISTEM SCADA pentru controlul debitului unei pompe

Pachetul HMI include de obicei un program de desenare pe care operatorul sau


personalul de întreținere îl folosește pentru a schimba modul în care punctele sunt
reprezentate în interfața utilizator. Aceste reprezentări pot lua forme simple, cum ar fi un
semafor sau chiar forme complexe, cum ar fi poziția unor lifturi, a unor trenuri sau în cazul de
fața a unei parcări automatizate .

Sistemele SCADA folosesc combinate conexiuni radio, seriale sau conexiuni modem
în funcție de necesități. Pentru amplasamente mari, cum ar fi căi ferate, stații de alimentare
sau parcari sunt folosite de asemenea conexiuni Ethernet si IP.

Lucrarea aceasta are ca scop definirea unei aplicaţii pentru monitorizarea si controlul
funcţionării unei parcări automatizate. Pentru asta ne vom folosi de un computer pentru
afişarea interfeţei grafice şi de un program de simulare a activităţii parcării.
Pentru realizarea acestei aplicaţii voi folosi GT Designer 2, programul care îmi
permite să creez o interfaţă grafică, cât si GX Developer, programul cu care se realizează

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 22
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

partea de programare din spatele interfeţei. De asemenea, am folosit GT Simulator, pentru a


simula prezenţa PLC-ului.

Programul GT Designer este unu destul de complex, permiţând introducerea unor


obiecte deja existente în librăria lui, cât și a altor obiecte ( de exemplu imagini ) din
computerul personal sau crearea unora noi, posibilitățile fiind infinite şi impresionante.
Obiectelor astfel obținute li se vor implementa câte o funcţie (sau mai multe) corespunzătoare
fiecărei ieşire din PLC folosind programul GX Developer. Funcţia respectivă poate fi de la o
simplă pornire, la încărcarea unei maşini, la temporizarea unui proces, etc. Rezultatul va fi o
aplicaţie simplă, uşor de folosit, însă extrem de folositoare.

3.1.1 TERMINALUL DE OPERARE GRAFICĂ

Terminalul GOT (terminal de operare) poate fi utilizat ca un terminal de operare


electronic prin care funcțiile ca operațiunea de comutare, afișarea lămpii, afișarea datelor,
afișarea mesajelor, pot fi utilizate pe ecranul de afișare căruia i s-a implementat în mod
convențional o casetă de control.
Ecranul afișat în GOT este creat pe calculator, utilizându-se programul GT Designer2.
Prin utilizarea GT Designer 2 pot fi afișate pe un ecran diferite obiecte cum ar fi butoane,
lămpi, câmpuri de afisare cărora le sunt artibuite diferite funcții. Prin intermediul acestora,
automatul programabil va realiza operațiile impuse de către terminalul GOT. Datele de proiect
trebuiesc apoi transferate în GOT utilizând un cablu USB, un cablu RS232 sau Ethernet sau un
card de memorie.

Figura 16. Echipamente ce utilizează tehnologia GOT

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 23
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

3.1.2 Programarea în GT Designer 2

Înainte de crearea ecranului, trebuie specificat tipul de terminal GOT şi de automat


programabil utilizate, apoi setat numele ecranului.

Figura 17. Lansarea programului GT Designer 2


În cazul de faţă am utilizat GOT 16 pe o rezolutie de 1024x768px

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 24
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 18. Setarea rezolutiei

În GT Designer2 va fi afişat acum primul ecran. În figura de mai jos este un exemplu
de configuraţie a unui ecran elementar în GT Designer 2.

Figura 19. Configurarea unui ecran in GT Designer

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 25
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Din meniu pot fi apoi trasate figuri, poate fi scris text, pot fi puse obiecte si apoi
setate funcţii pentru ele. De asemenea pot fi ataşate multiple ecrane, fiecare avand diferite
obiecte. În meniul Objects sunt așezate obiectele care pot fi puse cu un singur click in ecran,
apoi apăsând click dreapta pentru a ieși din modul de plasare a obiectelor.

Figura 20. Exemplu de afişaj numeric

Setarea functiilor pentru obiecte


Printr-un dublu click pe obiect, afișarea unei ferestre face accesibile setarile lui.

Figura 21. Exemplu de fereastră-setări pentru un afișaj numeric

Se setează apoi device-ul care face legatura cu PLC-ul, forma obiectului care poate fi

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 26
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

modificată in functie de preferinte, apariția alăturata sau nu a unui text, culoarea lămpii daca
acesta are una, cadru, categoria din care face parte obiectul și multe alte detalii in functie de
tipul de obiect selectat. Mai sus este imaginea unei ferestre pentru setările unui afișaj numeric.

3.1.2.1 Configurarea unui ecran in GT Designer 2

Setările globale ale proiectului, cum ar fi ecranele create și setările comune, sunt
afișate sub forma unei structuri arborescente. Această structură face mai comodă vizualizarea
detaliilor proiectului,precum și verificarea stadiului în care se află proiectul.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 27
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Fig. 23. Exemplu de structura pentru setarile globale ale ecranului

Protocoalele extinse de comunicare ale terminalelor portabile permit utilizarea în


combinaţie cu diverse sisteme de automatizare ca de exemplu sistemele PLC seria MELSEC
FX1S-FX3U de la Mitsubishi Electric.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 28
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

3.1.3 AUTOMATUL PROGRAMABIL[4][8]

Termenul de automat programabil este un cuvânt generic folosit pentru a aduce toate
elementele, ilustrând sistemul de control sub un singur nume. Câteodată, inginerii folosesc
termenul “Controler programabil logic”, “PLC” sau “controler programabil” pentru a descrie
acelaşi sistem de control.

Un automat programabil logic (PLC sau controler programabil) este un dispozitiv pe


care un utilizator îl poate programa pentru a genera o serie sau o secvenţă de evenimente.
Aceste evenimente sunt acţionate de impulsuri (uzual denumite intrări) recepţionate de PLC
sau prin acţiuni intârziate precum intârzieri de timp sau cazuri de numărare.

Spre deosebire de controlerele convenţionale, ale căror funcţii sunt determinate de


cablarea fizică, funcţiile automatelor programabile (PLC) sunt definite de către un program.

Automatele programabile trebuie de asemenea să fie conectate la echipamentele


externe, prin cabluri, dar conţinutul memoriei lor de program poate fi modificat în orice
moment pentru ca programele să fie adaptate la diverse sarcini de control.

Figura 24. Automatul programabil FX3U

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 29
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Odată ce un eveniment are loc, el acţionează prin comutarea ON/OFF a


echipamentului electronic de control sau prin acţionarea fizică a dispozitivelor. Un automat
programabil va continua sa proceseze (en. loop) printr-un program intern definit de utilizator
care aşteaptă intrări şi dă ieşiri la timpi specifici programaţi.

Construcţia unui automat programabil poate fi împărţită în părţi componente.


Elementul unde programul este încărcat, memorat şi procesat este deseori cunoscut ca Unitate
de Procesare Principală (Main Processing Unit – MPU). Alţi termeni pentru a descrie acest
dispozitiv sunt: “unitate de bază”, “controler” sau “CPU”.

Automatele programabile primesc date, le procesează şi transmit în afară rezultatele.


Acest proces se desfaşoară în trei stadii:

- un stadiu de intrare;

- un stadiu de procesare;

- un stadiu de ieșire;

Figura 25. Automatul programabil pe module

Stadiul de intrare:

Stadiul de intrare transmite semnalele de control de la comutatori, butoane sau senzori


către stadiul de procesare;

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 30
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Semnalele provenite de la aceste componente sunt generate ca parte a procesului de


control şi sunt transmise în dispozitivele de intrare ca stări logice. Stadiul de intrare le
transmite spre stadiul de procesare într-un format pre-procesat.

Stadiul de procesare:

În stadiul de procesare, semnalele pre-procesate, venite din stadiul de intrare, sunt


procesate în combinaţie cu ajutorul operaţiilor logice şi al altor funcţii. Memoria de program a
stadiului de procesare este integral programabilă. Ordinea de procesare poate fi schimbată în
orice moment, prin modificarea sau inlocuirea programului stocat.

Stadiul de ieşire:

Rezultatele procesării semnalelor de intrare de către program sunt transmise stadiului


de ieşire, unde controlează elementele care pot fi comutate, cum ar fi: contactori, lumini de
semnalizare, ventile electromagnetice.

În zilele noastre, din ce în ce mai multe produse avansate conţin dispozitive CPU
locale. Un CPU de bază controlează aceste CPU-uri locale printr-o reţea de comunicaţie sau
magistrală.

3.1.3.1 Componentele automatelor programabile

Următoarea figură (tabel) descrie semnificaţia şi funcţionalitatea componentelor şi


pieselor unui automat programabil Mitsubishi.

Figura 26. Automate programabile mitsubishi

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 31
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 27. Tabel cu componentele automatului programabil

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 32
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

3.1.3.2 Procesarea programului

Un automat programabil îşi efectuează sarcinile prin execuţia unui program dezvoltat
de obicei în exteriorul automatului şi transferat ulterior in memoria de program a acestuia.
Înainte de a incepe să programăm, este util să avem noţiuni de bază privind modul în care
automatele programabile procesează aceste programe.

Un program al unui automat programabil constă dintr-o secvenţă de instrucţiuni ce


controlează funcţiile automatului. Automatul programabil execută aceste instrucţiuni de
control secvenţial, adică una după alta. Întreaga secvenţă de program este ciclică, ceea ce
inseamnă că se va repeata într-o buclă continuă. Durata necesară unei singure repetiţii de
program este denumită durată sau perioadă de ciclare a programului.

Procesarea imaginii de process

Programul din automatul programabil nu este executat direct asupra intrărilor şi


ieşirilor, ci utilizează o “imagine de proces” a acestor intrări şi ieşiri.

Figura 28. Ciclul unui process

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 33
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

La începutul fiecărui ciclu de program, sistemul interoghează stările semnalelor


intrărilor şi le stochează într-o memorie-tampon, creând o “imagine de proces” a intrărilor.

Procesarea programului

După secvenţa de procesare a intrărilor, automatul programabil accesează stările


intrărilor stocate în imaginea de proces. Acest lucru inseamnă că orice modificări ulterioare
ale stărilor de intrare vor fi înregistrate doar la următorul ciclu al programului.

Programul este executat de sus în jos, în ordinea în care au fost programate


instrucţiunile. Rezultatele fiecăruia dintre paşii de program sunt stocate şi pot fi utilizate în
timpul ciclului de program curent.

Figura 29. Modul de executie a liniilor

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 34
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Rezultatele operaţiilor logice relevante pentru ieşiri sunt stocate într-o memorie-
tampon de ieşire: aceasta este imaginea de proces a ieşirilor. Imaginea de proces a ieşirilor
este stocată în memoria-tampon până la rescriere. După ce valorile au fost scrise în ieşiri,
ciclul programului este repetat.

Diferenţe între procesarea de semnal în automatele programabile şi în controlere cablate

În controlerele cablate, programul este definit de elementele funcţionale şi conexiunile


(cablurile) dintre ele. Toate operaţiile de control sunt executate simultan (execuţie în paralel).
Orice modificare de stare a unui semnal de intrare va declanşa o modificare instantanee în
starea semnalului corespondent de ieşire.

Într-un automat programabil, nu este posibil să se răspundă la modificările de stare ale


semnalului de intrare decât în cursul următorului ciclu al programului, ce survine după
apariţia modificării. În prezent, acest dezavantaj este compensat în mare măsură de faptul că
perioadele de scanare ale programelor sunt extrem de scurte. Durata unei perioade de scanare
a unui program depinde de numărul şi tipul de instrucţiuni executate.

3.1.3.3 Circuite de intrare şi ieşire

Circuitele de intrare utilizează intrări flotante. Acestea sunt izolate electric de celelalte
circuite ale automatului programabil, prin optocuplori. Circuitele de ieşire pot fi pe tranzistori
sau pe relee. Ieşirile pe tranzistori sunt de asemenea izolate electric de celelalte circuite ale
automatului programabil, prin optocuplori.

Tensiunea de comutare a tuturor intrărilor digitale trebuie să fie aceeaşi (de ex. 24
VDC).Această tensiune poate fi primită de la unitatea de alimentare integrată a automatului
programabil. Dacă tensiunea de comutare la intrări este mai mică decât valoarea nominală (de
exemplu, mai mică de 24 V DC), intrarea nu va fi procesată.

Curentul maxim de ieşire este de 2 A pentru modelele pe relee ce alimentează sarcini


rezistive, 250 V AC trifazat şi 0,5 A pentru sarcini alimentate la 24 V DC.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 35
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

3.1.4 Introducere în programarea PLC-ului[8]

Un program constă dintr-o secvenţă de instrucţiuni de program. Aceste instrucţiuni


determină funcţionalitatea automatului programabil şi sunt procesate secvenţial, în ordinea
în care au fost întroduse de programator. Pentru a crea un program de automat programabil
trebuie deci să analizăm procesul, astfel incât să îl putem controla şi segmenta în paşii ce pot
fi reprezentaţi prin instrucţiuni. O instrucţiune de program, reprezentată de o line sau o
“treaptă” (în formatul bazat pe scheme cu contacte), este cea mai mică unitate a unui
program de automat programabil.

3.1.4.1 Structura unei instrucţiuni de program

O instrucţiune de program constă din instrucţiunea insăşi (uneori denumită comandă)


şi unul sau mai mulţi operanzi (mai mulţi în cazul instrucţiunilor aplicate), care într-un
automat programabil sunt referinţe către dispozitive. Unele instrucţiuni se introduc ca atare,
fără specificarea nici unui operand – acestea sunt instrucţiunile care controlează execuţia
programului în automatul programabil.

Fiecărei instrucţiuni pe care o întroducem i se atribuie automat un număr de pas ce


identifică în mod unic poziţia acelei instrucţiuni în program. Acest lucru este important
deoarece face posibilă introducerea aceleiaşi instrucţiuni, care să se refere la acelaşi
dispozitiv, in mai multe locuri în program.

Ilustraţiile de mai jos arată modul în care sunt reprezentate instrucţiunile de program şi
anume formatele a două limbaje de programare: Schema cu contacte (LD, ladder diagram,
stânga) şi în Listă de instrucţiuni (IL, dreapta).[4]

A) Schema cu contacte B) Listă cu intrucţiuni

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 36
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Instrucţiunea descrie ce trebuie făcut, adică funcţia pe care dorim să o indeplinească


automatul programabil. Operandul sau dispozitivul este obiectul asupra căruia dorim să fie
efectuată funcţia. Acesta este alcătuit din două părţi, numele şi adresa dispozitivului.

Figura 30. Dispozitive de intrare/ieșire

3.1.4.2 Setul de instrucţiuni de bază

Instrucţiunile automatelor programabile din seria FX MELSEC pot fi clasificate în


două categorii: instrucţiuni elementare şi instrucţiuni aplicate, care sunt uneori denumite
“instrucţiuni pentru aplicaţie”.

Funcţiile efectuate de către instrucţiunile elementare sunt comparabile cu funcţiile


îndeplinite de controlerele cablate. Toate automatele programabile din familia MELSEC FX
suportă setul de instrucţiuni de bază, dar instrucţiunile de aplicaţii suportate diferă de la un
model la altul.[8]

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 37
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 38
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 31. Operatori ai automatului programabil

3.1.4.3 Prezentarea detaliată a dispozitivului

Dispozitivele din automatele programabile sunt utilizate pentru controlul direct al


instrucţiunilor din program. Stările lor de semnal pot fi citite şi modificate de către programul
din automatul programabil.

Un dispozitiv are două părţi:

- numele dispozitivului;

- adresa dispozitivului.

3.1.4.4 Intrări şi ieşiri

Intrările şi ieşirile automatului programabil îl conectează pe acesta la procesul


controlat. Atunci când programul automatului interoghează o intrare, este măsurată tensiunea
din terminalul intrării, de pe automat. Deoarece aceste intrări sunt digitale, ele pot avea doar
două stări de semnal: ON şi OFF. Atunci când tensiunea la terminalul intrării atinge 24V,
intrarea este deschisă, adică ON (starea “1”). Dacă tensiunea este sub 24V, intrarea este
evaluată ca fiind inchisă (stare de semnal ”0”).

În automatele programabile MELSEC, pentru intrări se utilizează identificatorul “X”.


Aceeaşi intrare poate fi interogată de câte ori este necesar, în cadrul aceluiaşi program.

Identificatorul pentru dispozitivele de ieşire este “Y”. Ieşirile pot fi utilizate în


instrucţiuni cu operaţii logice şi în instrucţiuni de ieşire. Este însă important să reţinem că nu
putem niciodată utiliza o instrucţiune de ieşire asupra aceleiaşi ieşiri decât o singură dată.[4]

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 39
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Următorea figura (tabel) oferă o prezentare generală a intrărilor şi ieşirilor automatelor


programabile MELSEC FX1S:

3.1.5 Relee

În programele pentru automatul programabil, va fi adesea necesar să stocam temporar


rezultate binare intermediare (o stare de semnal, “0” sau ”1”), pentru a face referinţă la ele
mai târziu. Automatul programabil are celule de memorie speciale, disponibile în acest scop şi
denumite “relee auxiliare”, sau “relee” pe scurt (dispozitive identificate prin: “M”).

Putem astfel stoca rezultatul binar al unei operaţii într-un releu, de exemplu cu o
instrucţiune de ieşire, iar apoi putem utiliza acel rezultat în operaţiile ulterioare. Releele ajută
la simplificarea citirii programelor şi reduc numărul paşilor de program. Putem stoca într-un
releu rezultatele operaţiilor ce trebuie utilizate de mai multe ori, iar apoi îl putem interoga cât
de des este necesar, din alte părţi din program.

În plus faţă de releele obişnuite, controlerele FX au de asemenea şi relee cu memorare


sau “latch”. Releele normale (non latch) sunt toate resetate la starea de semnal “0” atunci când
automatul programabil este deconectat de la sursa de alimentare, aceasta fiind şi starea lor
standard atunci când automatul este pornit. Spre deosebire de acestea, releele latch îşi

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 40
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

păstrează stările curente atunci când automatul este deconectat de la sursa de alimentare şi
când acesta este conectat din nou la reţea.[8]

3.1.6 Temporizatoare

Atunci când controlam procesele, dorim adesea să programăm o anumită intârziere


înainte de a porni şi a opri anumite operaţii. În controlerele cablate, acest lucru poate fi
indeplinit cu ajutorul releelor cu temporizator. În automatele programabile, acest lucru se
efectuează cu ajutorul temporizatoarelor interne programabile.

Temporizatoarele sunt de fapt doar contoare ce numără semnalele ceasului intern al


automatului programabil (de exemplu, impulsuri de 0,1 secunde). Atunci când valoarea
contorului atinge valoarea de referinţă, ieşirea temporizatorului este comutată la starea pornit.

Toate temporizatoarele funcţionează drept comutatori cu intârziere şi sunt activate cu


un semnal de stare “1”. Pentru a porni şi reseta temporizatoarele, trebuie să le programăm în
acelaşi mod ca şi ieşirile. Vom putea interoga ieşirile temporizatoarelor oricât de des dorim, pe
parcursul programului.

În cele ce urmează găsim o figură (tabel) cu temporizatoarele unităţilor de bază ale


seriei MELSEC FX:

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 41
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

3.1.7 Contoare

Automatele din seria FX au de asemenea contoare interne pe care le putem utiliza


pentru programarea operaţiilor de numărare. Contoarele numără impulsurile de semnal
aplicate de către program intrărilor corespondente.

Ieşirea controlată de un contor se închide atunci când valoarea curentă a contorului


atinge valoarea de referinţă definită în program. La fel ca temporizatoarele, ieşirile
contoarelor pot de asemenea fi interogate ori de câte ori este necesar pe parcursul
programului.

În plus faţă de contoarele normale, controlerele din seria MELSEC FX au de


asemenea şi contoare de mare viteză. Acestea sunt contoare pe 32 de biţi ce pot procesa
semnale de mare viteză citite de intrările X0 – X7. În combinaţie cu unele instrucţiuni
speciale, este foarte simplu să utilizam aceste contoare pentru automatizarea sarcinilor de
poziţionare şi a altor funcţii. Contoarele de mare viteză utilizează un principiu de întrerupere,
programul automatului fiind înterupt şi răspunde imediat la semnalul contorului.

Mai jos găsim o figură (tabel) cu prezentarea generală a contoarelor:

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 42
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

3.1.8 Regiştrii

Releele automatelor programabile sunt utilizate pentru a stoca temporar rezultatele


operaţiilor. Totuşi, releele pot stoca doar valori On/Off sau 1/0, ceea ce inseamnă că nu sunt
adecvate pentru stocarea măsurătorilor sau a rezultatelor calculelor. Valori de acest tip pot fi
stocate în “regiştrii” controlerelor din seria FX.

Regiştrii au 16 biţi (un cuvânt) de informaţie. Putem crea însă regiştri “cuvânt dublu”,
ce pot stoca valori de până la 32 de biţi, prin combinarea a doi regiştri de date consecutivi.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 43
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Un registru obişnuit poate stoca valori între 0000H şi FFFFh (-32.768 – 32.767).
Regiştrii “cuvânt dublu” pot stoca valori între 00000000H şi FFFFFFFFH (2.147.483.648 –
2.147.483.647).

Controlerele din seria FX au un număr mare de instrucţiuni pentru utilizarea şi


manipularea regiştrilor. Putem scrie şi citi valori în şi din regiştrii, putem copia conţinutul
acestora, le putem compara şi putem executa operaţiile şi funcţiile matematice asupra
conţinutului acestora.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 44
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

3.1.9 Simulatorul GT Simulator

GT Simulator este programul în care vor fi incărcate atât proiectul GX Developer, cât
şi aplicaţia GT Designer pentru a simula prezenţa unui PLC, dar şi cea a unui terminal
GOT(neavând in laborator unul de dimensiunile necesare). Programul simulează transmiterea
stimulilor din PLC (care la rândul lor simulează semnalele transmise de obiectele reale dintr-o
gară). Astfel, este simulată încărcarea programelor în HMI şi PLC, care conectate ar simula
interfaţa unei gări reale. Pentru a afişa interfaţa grafică ne vom folosi de monitorul unui
calculator. Pentru simularea semnalelor primite de PLC vom folosi mouse-ul calculatorului.
Aceste semnale reprezintă semnalele care ar fi in mod normal transmise de senzorii din gară.

De exemplu, poate fi controlată mişcarea unui tren pe linia de cale ferată. Senzorii
transmit semnalul care indică pe interfaţa noastră ca trenul se află pe o anumită porţiune de
linie(evidenţiată pe afişajul nostru de exemplu prin culoarea verde). Bineinţeles acest lucru va
fi simulat.

4 APLICAȚIA

Cu ajutorul aplicației software este posibilă monitorizarea și controlul parțial al


sistemului de parcare de la unul sau mai multe locații. Caracteristicile includ monitorizarea
stării în timp real, bazat pe imagini grafice și cifre-cheie pentru diferitele zone și posibilitatea
de a rezerva locuri în sistemul de parcare. În scopul de a furniza informații statistice utile,
toate evenimentele de parcare sunt stocate într-o bază de date. Bazat pe aceasta, este posibil să
se obțină rapoarte istorice de exemplu pentru ratele de ocupare, loc frecvențe de rotație.

Detectare autovehiculelor cu senzor ultrasonic


DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 45
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Senzorul ultrasonic pentru detectarea auto este o componentă-cheie în sistemul de


ghidare de parcare. La intervale regulate, senzorul emite un puls cu ultrasunete și măsoară
timpul de întârziere până când pulsul ecou este primit. În cazul în care timpul de ecou se abate
de la podea timpul de ecou măsurat în timpul calibrării, senzorul va presupune că o mașină
este prezentă. Senzori multipli pot fi calibrați simultan prin emiterea unei comenzi de
calibrare prin intermediul rețelei. Senzorul este disponibil cu built-in 2 culori sau 3 culori
LED-uri pentru indicarea stării de spațiu, dar în multe cazuri aceasta este o soluție mai bună în
termeni de vizibilitate va utiliza indicatori cu LED-uri externe montate extern de-a lungul
benzi de conducere.

Figura 32. Senzor cu ultrasunet

Senzori cu ultrasunete transmite undele de sunet între 25 kHz și 50 kHz. Ei folosesc


energia reflectată de a analiza si de a detecta starea de un loc de parcare. Undele ultrasonice
sunt emise de capul unui senzor de detectare a automobilului ultrasonic la fiecare 60
milisecunde, și prezența sau absența vehicule este determinată de diferențele de timp între
semnalele emise și primesc. Senzori cu ultrasunete poate fi folosit pentru numărarea
vehiculelor și evaluarea stării de ocupare a fiecărui loc de parcare. În ciuda low-cost și
instalarea ușoară de senzori cu ultrasunete, ei nu au unele dezavantaje, în special sensibilitate
la schimbările de temperatură și turbulențe de aer extreme. Figura 33 arată cum funcționează
senzori cu ultrasunete.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 46
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 33. Funcționarea senzorului cu ultrasunete

Sistemul nostru de detectare propus se bazează pe senzori cu ultrasunete. Pentru fiecare


loc de parcare în parte, acest lucru ar necesita un senzor fixat pe tavanul de deasupra fiecare
loc de parcare. Senzori cu ultrasunete bazat pe echo-locație. Senzorul transmite un sunet, care
lovește un obiect solid (masina sau sol) și este reflectată înapoi la senzor. Timpul dintre pulsul
trimis și ecoul returnat este folosit pentru a calcula distanta. Într-un spațiu liber, de timp între
sunet și reflecție transmis este mai mare decât într-un spațiu ocupat, prin urmare, senzorul
poate detecta atunci când un spațiu este ocupat. Figura 34 ilustrează modul în care
funcționează.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 47
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 34. Detectarea zonei libere/ocupate cu senzorul cu ultrasunete

LED-ul poate fi atașat la senzoru detector sau montate separat. Acestea folosesc un
indicator separat cu LED-uri pentru a fi mai flexibile și să permită să se stabilească ambele
piese la cea mai bună poziție. LED-ul și senzorul se conectează între ele printr-un cablu de
telefon. Atunci când indicatorul afișează verde, înseamnă că spațiul de parcare este disponibil;
când indicatorul afișează roșu, înseamnă că spațiul este ocupat. În cazul în care un loc de
parcare cu handicap, un LED albastru indica post vacant și roșu indică ocupare. Spațiile
rezervate sunt identificate printr-un LED galben. Figura 35 prezintă doi indicatori cu LED-uri,
roșu și verde.[7]

Figura 35. LED indicator

Caracteristici
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 48
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Sistemul inteligent de parcare este format din caracteristicile principale și secundare


pentru scopuri diferite și situații. Unele dintre caracteristicile menționate în acest document va
fi parte din cercetările viitoare. Principalele caracteristici sunt:

• Detectează statutul de ocupare a fiecărui spațiu în parte într-o parcare pe mai multe
niveluri.

• Afișarea numărului de spații disponibile la intrarea de parcare, la intrarea în fiecare


nivel, și la sfârșitul fiecare culoar.

• Monitorizarea parcare și software de management pentru a coordona și opera diferite


caracteristici.

• Afișarea diferite lumini LED-uri colorate pentru a diferenția între spații (rezervat,
ocupate, vacante sau cu handicap)

• Asociați spațiu lângă fiecare semn directional în scopuri publicitare.

Logo-uri de afaceri sunt afișate pe placa de semnalizare de direcție, așa cum se arată în
figura 36.

Figura 36. Direcția spre fiecare zonă de parcare

Arhitectura sistemului

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 49
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Pentru a dezvolta arhitectura sunt necesare mai multe piese de echipament: senzori cu
ultrasunete, indicatori cu LED-uri, panouri de afișare de interior, afișaj exterior, unitate de
control zona (ZCU), unitate de control centrală (CCU), comutator de rețea, cablu de telefon și
de gestionare a software. Detectorul de ultrasunete transmite mesajul de stare printr-un cablu
de telefon la unitatea de control zona (ZCU), care colectează și transmite informația la
unitatea centrală de control (CCU) prin cabluri Cat5. CCU prelucrează datele și trimite
comenzi pentru ZCU și panou cu LED-uri. Fiecare ZCU gestionează un grup de 11 detectoare
de ultrasunete și leduri.

Informațiile relevante pentru CCU.ZCU se conectează printr-un port RS-485 la placa de


afișare de interior și senzori cu ultrasunete și comunică cu CCU prin intermediul switch de
rețea și conexiunile LAN. CCU este responsabil pentru colectarea de informații spațiu de
parcare și de prelucrare a datelor pentru întreaga parcare. CCU transmite comenzi la placa de
afișare cu LED-uri pentru a actualiza informațiile loc de parcare. În același timp, datele
colectate pot fi salvate în baza de date a serverului de parcare, care va permite un
supraveghetor pentru a monitoriza, gestiona și controla informații parcare. Fiecare CCU poate
sprijini în jurul la 40 la 60 de noduri maxim, includ ZCU și placa de afișaj exterior . Pentru
un sistem mai eficient, se recomandă ca un maxim de 40 de noduri să fie conectate între ele și
fiecare ZCU CCU. Figura 37 prezintă un prototip al unei aplicații complete.

Figura 37. Arhitectura sistemului

Vom presupune o parcare eșantion de patru niveluri, cu 100 de locuri pe fiecare etaj.
Fiecare etaj are cinci nave. Figura 38 arată poziția de senzori, panouri de afișare de interior,
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 50
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

panouri de afișare în aer liber, lumini cu LED-uri, ZCU și switch de rețea la un nivel de
parcarea de proba.

Figura 38. Poziționarea senzorilor

Sistemul de detectare a liniei, sau sistemul necorespunzătoar de detectare a parcări,


format din doi senzori în plus pentru fiecare loc de parcare, orientate orizontal de-a lungul
liniilor care delimitează limitele stânga și din dreapta ale spațiului. În cazul în care orice
mașină este parcat pe linia senzorului declanșează o alarmă și șoferul trebuie să adapteze
mașina lui în cadrul liniilor până când se oprește bip. Deși unele loturi de parcare sunt,
folosind senzori cu ultrasunete și indicatori cu LED-uri în prezent, sisteme de parcare
necorespunzătoare nu sunt la locul lor. Figura 39 prezintă cum funcționează caracteristica de
detectare linie.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 51
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 39. Caracteristica de detectare a liniei pentru vehiculele parcate incorect

Aplicaţia constă în în trei proiecte. Primul este conceperea unei aplicaţii complexe in
GT Designer 2 prin realizarea locurilor de parcare. Al doilea proiect constă în realizarea in
GX Developer a unui program asociat interfeţei grafice(fiecărui element din interfaţa grafică
îi va fi atribuit un registru in GX Developer, apoi se vor aplica funcţii care simulează ciclul de
evenimente ce se produc intr-o parcare). Aceste două proiecte vor fi apoi încărcate intr-o
aplicaţie de simularea cu programul GT Simulator.

4.1 GT Designer 2[2][8]

Aplicaţia are la bază definirea unei interfeţe prietenoase pentru utilizator(om) cu care
se poate monitoriza o parcare. Principalele evenimente urmărite in cadrul acestei parcări sunt:

 Monitorizarea spațiilor libere de parcare

 Monitorizarea staționării fiecărui vehicul

 Semnalarea corectă a spațiilor libere de parcare

 Funcţionarea corectă a ledurilor

 Reținerea controlată a unor locuri de parcare

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 52
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Părțile componente :

 Ecrane de baza (parcarea)

 Ecran secundar (panou pentru vizualizarea locurilor libere)

 Lămpi

 Afișaje numerice

 Comenzi numerice

4.1.1 Creearea ecranelor

Screen→New Screen→Base screen

Prin apăsarea butonului corespunzător inserării textului se va atribui ecranului un titlu


de “Panoul principal”.

Pe ecranul nou apărut se vor plasa apoi niște comutatoare (Screen Switch)
corespunzătoare următoarelor ecrane. Acestea au rolul de buton necesar pentru comutarea
intre diverse ecrane.

Object→Switch→Go to Screen Switch

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 53
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Deoarece vor exista două alte ecrane în fereastra principală vor fi două comutatoare cu
numele corespunzător acestora :

1. Panou afișaj LED

2. Panou de comandă și control

3. Printr-un dublu click pe fiecare comutator se poate seta titlul ecranului către
care se face comutarea. Go to screen→Fixed→2→ Panou afișaj LED.

Figura 40. Schimbul între ecrane

Apoi vom seta detalii din punct de vedere cromatic si vizual (in funcție de preferințe)
si device-ul corespunzător, care va fi de asemenea înserat în programul GX Developer pentru
ca acestea să corespundă şi să fie funcţionale.

În final, prin apăsarea unuia dintre butoanele acestea, se va face comutarea către
ecranul dorit, denumit corespunzător.

Pentru realizarea celui de-al doilea şi al treilea ecran: Screen→New Screen→Base screen
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 54
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Se fac setarile ecranului la fel ca la primul ecran continuând numerotarea şi denumind


ecranele corespunzător.

4.1.2 Panoul de control

Panoul de control reprezintă ecranul principal care apare la pornirea aplicaţiei. De aici
se pot monitoriza celelalte ecrane sau funcţii.

Figura 41. Panoul principal cu locurile de parcare

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 55
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Conţine:

 Comutator de ecran

 Comutatoare de tip bit switch (alternate)

 Led indicator

 Numerical display

Comutatorul de ecran „PANOU LED” face transferul către ecranul următor.


Comutatoarele de tip bit switch (alternate) simulează „ON” când locurile de parcare sunt
ocupate şi rămân „OFF” când sunt libere.

Ledurile indicatoare simulează „roșu” când locurile de parcare sunt ocupate şi rămân
„verzi” când sunt libere.

Numerical display contorizează timpul de la trecerea butonului pe „ON” pănă la


oprirea acestuia.

4.1.3 Panoul LED

Cel de-al doilea ecran reprezintă panoul de monitorizare care a fost conceput pentru
detectia locurilor libere.

Am presupus că există unsprăzece locuri de parcare. Fiecărui loc de parcare i se


atribuie un buton de timp switch(alternate), de asemenea fiecare loc de parcare este dotat cu
un led indicator care semnalizează starea locului de parcare. Simularea se face prin selectarea
locului de parcare se face manual apasând pe butonul aferent parcării. Dacă butonul rămâne
setat pe un anumit loc de parcare, nu se permite ocuparea locului respectiv până când butonul
nu v-a fi reapăsat. De asemenea, ledurile indicatoare v-or trece pe rosu atunci când locul de
parcare este ocupat, un următor eventual automobil neputând sa intre până când celalalt n-a
parasit locul de parcare.

O altă funcţie monitorizează pe panou numărul total de locuri de parcare care sunt
libere și v-or fi afișate pe un numerical display.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 56
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

De asemenea se urmăreşte și se contorizează intrarea/ieșirea automobilelor din


parcare, pentru a se putea tine o evidență.

Figura 42. Panou LED

Pentru realizarea liniilor am folosit comutatoare de bit, cărora le-am atribuit o lampă
care-şi schimbă culoarea atunci când primesc impuls(linia este ocupată).

Object→Switch→Switch

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 57
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 43. Setarea butonului switch

Pentru fiecare loc de parcare se setează un device, care apoi este utilizat in GX
Developer. Pentru lampa acestui comutator de asemenea se adauga un device corespunzător şi
se selectează modelul asemănător unui led indicator, subliniând cu culoarea rosie poziţia ON a
acesteia(mașina este pe acel loc de parcare).

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 58
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 44. Alegerea unui design specific atribuirii

Pentru realizarea semafoarelor am folosit lămpi cu funcţii multiple, carora le-am


atribuit regiştrii şi culori specifice lampilor semafoarelor.

Object→Lamp→Bit Lamp

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 59
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Figura 45. Setarea ledului indicator (Bit Lamp)

Figura 46. Alegerea unui design specific lămpilor semaforizate

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 60
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Odată apăsat butonul, locul de parcare devine ocupat, iar ledul de semaforizare devine
activ (roșu). O a doua apăsare permite eliberarea locului de parcare, implicit ledul indicator va
trece pe culoarea verde (locul de parcare este liber).

4.1.4 GX Developer

Pentru ca obiectele din GT designer sa funcționeze este necesar ca programul GX


Developer să conțină device-urile folosite la setarea lor. Acestor device-uri le sunt atribuiţi
regiştrii si funcţii care simulează evenimentele petrecute în parcarea construită cu GT
Designer.

Punctele urmărite, cărora le sunt atribuite funcţii:

 Schimbarea stării locului de parcare prin resetarea

 Disponibilitatea unui loc liber prin indicarea culorii verzi a semaforului

 Contorizarea locului de parcare prin intermediul numerical display

 Afișarea tuturor locurilor disponibile de parcare

 Rezervarea unui loc de parcare

 Trecerea înapoi la culoarea verde a semaforului atunci când parcare se


eliberează

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 61
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

La pornirea automatului, în registrul D0 se încarcă numărul implicit de locuri de


parcare, ( 11 locuri in acest exemplu). Dacă se dorește a se modifica numărul locurilor
de parcare, în regisrtul D1 se introduce valoarea dorită din interfața garafică (numerical
input). Când o mașina intră pe oricare din locurile de parcare ( M1… M9), se
decrementează conținutul registrului D1. În momentul în care D1=0 se interzice accesul în
parcare si se afișează locuri indisponibile.

Când o mașina iese din parcare ( M1… M9), se incrementează conținutul registrului
D1 și crește numșrul de locuri disponibile.

În momentul în care mașina se poziționeazș pe locul de parcare, se afișează pe


interfața grafică că loccul este ocupat [SET M101], in același timp se memorează in cinci

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 62
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

regiștri consecutivi D200…D204, minutul, ora, ziua, luna, anul. În același timp este
pornit unnumărator care va contoriza minutele de parcare (C1).
La plecare se va opri numărătoarea minutelor și în același timp se memorează în
cinci regiștri consecutivi D205…D209, minutul, ora, ziua, luna, anul. Conținutul
numărătorului va fi copiat în o locație de memorie D100 si după o temporizare dată de
T1=2sec, C1 va fi resetat.
Contorizarea timpului de parcare se efectuează pentru fiecare loc de parcare.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 63
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

5 Concluzii

Timpul și costurile sunt doi factori importanți ai vieții umane, indiferent dacă pentru un
individ sau o afacere. Și calitatea vieții crește, tot mai mulți oameni locuiesc la orașe. Viața
urbană necesită facilități publice centralizate. Complexele comerciale sunt un punct important
de interes atât pentru locuitorii unui oraș, precum și pentru vizitatori. Odată cu apariția de
complexe comerciale moderne, care oferă o varietate de servicii, tot mai mulți oameni sunt
atrași de a le vizita. Prin urmare, mai mulți proprietarii de magazine preferă pentru a localiza
afacerile lor în complexe comerciale pentru a viza mai mulți clienți și de a crește veniturile.

Recent, complexele comerciale au început furnizarea de servicii mult mai diversă decât
doar de vânzare pur și cumpărare. Clienții pot utiliza servicii bancare, oficii poștale, terenuri
de produse alimentare, cinematografe, zone de joacă pentru copii, și așa mai departe.
Creșterea de mall-uri a influențat cultura și comportamentul de cumpărături. De exemplu, în
Malaysia window-shopping, sau vizitând complexe comerciale, pur și simplu pentru caută,
mai degrabă decât de cumpărare, este o activitate comună.

Furnizarea de locuri de parcare suficiente pentru vizitatori este una dintre principalele
probleme în curs de dezvoltare complexe comerciale. Oferirea de locuri de parcare sigure și
securizate cu un număr suficient de spații și acordând o atenție de către conducătorii auto cu
handicap sunt câteva dintre factorii care pot crește loialitatea clienților și de a atrage clienții să
viziteze un mall mai frecvent. Printre diferitele tipuri de locuri de parcare sunt locuri de
parcare pe mai multe niveluri, pe marginea drumului, marginea drumului, cu bilet de avion și
poarta barieră și pe marginea drumului cu metru de parcare; dintre acestea, parcare pe mai
multe niveluri este cel mai preferat de către patroni. Siguranță, condițiile meteorologice, de
proximitate și taxele de parcare, respectiv, sunt principalii factori de care patronii alege un loc
de parcare specific preferat, și din acest motiv au fost selectate ca tip de parcare pentru acest
studiu. Aplicația detectează locurile de parcare ocupare prin senzori cu ultrasunete care sunt
situate mai sus fiecare loc de parcare. Ocupate, spații libere, cu handicap sau rezervate sunt
indicate prin diferite culori de LED-uri. "Parcare necorespunzătoare" este situația în care o
mașină este parcată călare două spații vacante și ocupă ambele. Detectare de parcare
necorespunzătoare și furnizarea de directii de spații vacante și facilități de plată și alte servicii
oferite de.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 64
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Obiectivele acestui studiu sunt de a sublinia importanta de locuri de parcare, indica


șoferii au dificultate în parcare vehiculele lor, la complexe comerciale, propune o soluție
aplicabilă pentru a rezolva problemele menționate mai sus, și să prezinte un design
arhitectură. Se discută problemele curente de parcare și dificultățile cu care se confruntă
clienții în loturi de parcare. Explică tehnologie de detectare și compară senzori cu ultrasunete
cu alte tipuri de detectoare. Se oferă o imagine de ansamblu sistem și caracteristicile
aplicației.
Contribuția principală a acestui studiu este de a introduce problema cea mai importantă
parcarea de exemplu, găsirea unui spațiu liber și să propună o soluție. Senzori cu
ultrasunete poate fi folosit atat pentru spatiu de parcare de detectare și de detectare de parcare
necorespunzătoare. Arhitectura propusă pentru un sistem de detectare de parcare s-ar reduce
timpul de căutare de spații vacante și pentru a reduce cazurile de masini unice de parcare în
mod necorespunzător în două spații. Ca cercetare viitoare ar putea examina procedurilor de
rezervare în parcare și optimizarea utilizării senzorului. Eficiența costurilor și de marketing ar
putea fi studiat la fel de bine.

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 65
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

ANEXĂ

Fig. A) PANOU PRINCIPAL

Fig. B) PANOU LED (afișarea numărului de locuri libere si cele ocupate)

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 66
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

6 Bibliografie

[1] http://en.wikipedia.org/wiki/Car_Parking_System
[2] COMPONENTE MONITORIZARE VIDEO - http://www.safe-electronics.ro/sistem-
monitorizare-video.php

[3] ACHIZIȚIA IMAGINII - http://www.scribd.com/doc/46202857/Achizitia-imaginii

[4] http://www.mitsubishielectric.com.au/2204.htm
[5] http://en.wikipedia.org/wiki/Plc
[6] http://www.sersc.org/journals/IJSEIA/vol6_no3_2012/7.pdf
[7] http://www.ikeytop.com/Product.asp?ID=17
[8] Drăgan F., Copîndean R., Holonec R., Automate programabile Modalități de programare și
aplicații, Editurra U.T.Press, Cluj-Napoc, 2010
[9] A. Kianpisheh, N. Mustaffa, J. M. Y. See and P. Keikhosrokiani, “User Behavioral
Intention toward Using Smart Parking System”, Proceeding of ICIEIS, (2011) Kuala Lumpur,
Malaysia, pp. 732-747.
[10] D. B. L. Bong, K. C. Ting and K. C. Lai, “Integrated Approach in the Design of Car Park
Occupancy Information System (COINS)”, IAENG International Journal of Computer
Science, IJCS, vol. 35, no. 1, (2008).
[11] K. Yamada and M. Mizuno, “A Vehicle Parking Detection Method Using Image
Segmentation”, Electronics and Communications in Japan, Part III: Fundamental Electronic
Science (English translation of Denshi Tsushin Gakkai Ronbunshi), vol. 84, (2001), pp. 25-34.
[12] C. C. Huang and S. J. Wang, “A Hierarchical Bayesian Generation Framework for Vacant
Parking Space Detection”, Circuits and Systems for Video Technology, IEEE Transactions,
(2001), pp. 1.
[13] I. Masaki, “Machine-vision Systems for Intelligent Transportation Systems”, Intelligent
Systems and their Applications, IEEE, vol. 13, (1998), pp. 24-31.
[14] J. Scheeling, “Car Park Monitoring System”, University of Queensland, (2002).

[15] L. E. Y. Mimbela and L. A. Klein, “A Summary of Vehicle Detection and Surveillance

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 67
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII

Technologies used in Intelligent Transportation Systems”, Southwest Technology


Development Institute (SWTDI) at New Mexico State University (NMSU),(2000).
[16] Parking Consultants International, Parking Guidance Systems [Online]. Sydney: Parking
Consultants International, (2009).

DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 68

You might also like