Professional Documents
Culture Documents
Cuprins
Cuprins...................................................................................................................................................1
1 Introducere.....................................................................................................................................3
1.1 Actualitatea subiectului..........................................................................................................3
1.2 Motivarea lucrării...................................................................................................................4
1.3 Scopuri urmărite.....................................................................................................................4
1.4 Organizarea lucrării.................................................................................................................5
2 Sisteme de gestiune a parcări. Componență, evoluție....................................................................6
2.1 Metodata bazată pe captură de imagine (video-detecție)......................................................7
2.1.1 Descrierea sistemului......................................................................................................7
2.1.2 Detecția video (algoritmul).............................................................................................9
2.2 Sistemul de detecție prin buclă de inducți............................................................................10
2.2.1 Generalități...................................................................................................................10
2.2.2 Funcționalitatea............................................................................................................11
2.2.3 Selectarea geometrică a unei bucle adecvate..............................................................12
2.2.4 Număr de înfășurări din buclă.......................................................................................14
2.2.5 Instalarea buclei............................................................................................................15
2.2.6 Note privind instalarea.................................................................................................16
2.2.7 Logica de alegere a direcției..........................................................................................17
2.3 Metoda bazată pe senzor.....................................................................................................18
3 Mediul de programare MELSOFT..................................................................................................19
3.1 NOŢIUNI GENERALE..............................................................................................................19
3.1.1 TERMINALUL DE OPERARE GRAFICĂ.............................................................................23
3.1.2 Programarea în GT Designer 2......................................................................................24
3.1.2.1 Configurarea unui ecran in GT Designer 2.................................................................26
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 1
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
3.1.5 Relee.............................................................................................................................39
3.1.6 Temporizatoare.............................................................................................................40
3.1.7 Contoare.......................................................................................................................41
3.1.8 Regiştrii.........................................................................................................................42
3.1.9 Simulatorul GT Simulator..............................................................................................43
4 APLICAȚIA.....................................................................................................................................44
4.1 GT Designer 2[2][8]...............................................................................................................50
4.1.1 Creearea ecranelor.......................................................................................................51
4.1.2 Panoul de control..........................................................................................................53
4.1.3 Panoul LED....................................................................................................................54
4.1.4 GX Developer................................................................................................................59
5 Concluzii.......................................................................................................................................62
6 Bibliografie...................................................................................................................................65
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 2
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
1 Introducere
Traim într-un veac grabit, o epoca a vitezei. Avem fiecare mereu ceva de facut, de
mers undeva, deseori presati de timp, astfel, deplasarea a devenit pentru fiecare dintre noi
foarte importanta. E greu să ne închipuim lumea fară transport, iar toate orașele mari resimt
mai mult ca altadată această efervescență a mobilității. Orașele noastre nu au fost construite
însă pentru traficul de astăzi. Ultimele cartiere construite acum câteva decenii nu au fost
concepute pentru „omul de tip nou” care nu prea avea în plan să aibă autoturism. Putem sa ne
consolăm cu ideea că aceasta e situația, acesta e orasul în care trebuie sa trăim... .
Se poate face mult mai mult decât ne putem închipui si fară cheltuieli mari, doar
folosind în mod inteligent resursele de care dispunem. Traficul rutier intens provoacă deseori
blocaje importante pe arterele din centrul orașului, dificultatea cu care ajungi la diverse
instituții sau centre comerciale, reducerea vitezei mijloacelor de transport public etc., toate
sunt semnale că parcările reprezintă o problemă stringentă. Aceste neajunsuri sunt cauzate, în
principal, de cresterea importantă a numărului mijloacelor de transport, creștere care
devansează cu mult posibilitățile autoritătilor responsabile de rezolvarea acestor probleme. În
acest sens, managementul parcarilor publice a devenit o problema stringenta a autoritatilor
publice locale din toate orasele, problema care poate fi rezolvata, cel putin partial, prin
implementarea unor soluții tehnice moderne, eficiente si echitabile din punct de vedere social.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 3
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
semafor pentru a indica utilizatorilor disponibilitatea de locuri în parcare sau în interiorul unui
singur nivel. Toate evenimentele de intrare / iesire sunt conduse de carduri electronice care
trimit datele catre un sistem mecatronic, care calculeaza disponibilitatea locurilor.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 4
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 5
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Parcările au devenit o necesitate vitală pentru viața noastră de zi cu zi. Găsirea unui
loc liber de parcare a devenit din ce în ce mai greu având în vedere aglomerațiile din zilele
noastre. O dată cu cresterea numărului de automobile au inceput să se implementeze astfel tot
felul de sisteme de automatizare pentru a asigura o mai bună functionare a parcărilor.
Prin automatizare proceselor se urmăreşte eliminarea intervenţiei directe a omului
asupra acestora, omului revenindu-i în acest caz rolul de conducere gerenerală. Ingineria
controlată a evoluat de-a lungul timpului. Cândva, în trecut oamenii erau principala metodă
pentru a controla un sistem. Acum, în vremurile noastre, electricitatea este folosită pentru
control, iar acest control în cazul acestui proiect se bazează pe automate programabile.
La ora actuală sistemele automate sunt din ce în ce mai frecvent utilizate, ele fiind
indispensabile nouă. De la sincronizarea semafoarelor în oraş, până la sisteme automatizate
industriale complexe de monitorizare şi control al producției. Evoluţia dinamică a societăţii a
determinat schimbări majore şi în obiectivele economiei. Economia de piaţă, cu rigorile şi
exigenţele ei, face necesară acum, mai mult ca oricând, trecerea de la cantitate la calitate, iar
accentul trebuie pus pe abordarea domeniilor de vârf ale ştiinţei, pe tehnologia avansată şi pe
metodele manageriale eficiente.
Ansamblul de obiecte naturale care asigură conducerea unui proces tehnic sau de altă
natură, fără intervenţia directă a omului reprezintă un echipament (sau dispozitiv) de
automatizare.
sistem automat. Spre exemplificare menținerea constantă a temperaturii într-un imobil, fără
intervenția directă a omului, presupune utilizarea unor dispozitive sau echipamente de
automatizare care asigură măsurarea temperaturii, prelucrarea erorii (diferenței) dintre cele 2
valori şi comanda asupra centralei termice. Toate aceste dispozitive împreună cu centrala
termică reprezintă un sistem de automatizare.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 7
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 8
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 9
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
2.2.1 Generalități
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 10
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
2.2.2 Funcționalitatea
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 11
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Dacă un curent este prezent în buclă, un câmp magnetic alternativ este generat în jurul
acestuia. Liniile de câmp magnetic sunt aproape de forma buclei. Atunci când un vehicul se
mută în bucla inductivă, domeniul alternativă-Ting a buclei curenților din părțile metalice ale
vehiculului (șasiu, axe) sunt induse. Acești curenți generează un câmp magnetic care se opune
domeniul buclă. Acest lucru duce la o modificare a inductanței din buclă și astfel frecvența.
Detectorul buclă detectează această schimbare în frecvență. În funcție de tipul
detectorului, ieșire releu, fie sub tensiune sau eliberată atunci când un prag de comutare
predefinit este depășit. Acest prag de comutare poate fi reglat cu ajutorul comutatorului
sensibilitate (High - Mediu - Low). ”High” înseamnă pragul de comutare este scăzut, "Low"
înseamnă pragul este mare. Sensibilitatea trebuie întotdeauna adaptată la zona de aplicare
corespunzătoare. Modificări de frecvență lente (de exemplu, ca urmare a variațiilor de
temperatură) nu provoacă releul de ieșire pentru a comuta.
Geometria buclă trebuie să fie adaptate la cererea respectivă. Sensibilitatea este optimă
dacă bucla nu este mai mare decât obiectul care urmează să fie detectat.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 12
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
de cale ferată sau parcări. Bucla este instalat sub forma unui «8» (fig. 8). Aceasta geometrie
este utilizat în cazul în care, din motive tehnice, o buclă trebuie să fie instalat foarte aproape
de o poarta.
Numărul de spire depinde foarte mult de circumferința buclei. Dacă este mai mic
bucla, sunt necesare mai multe înfășurări.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 14
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Canelura trebuie apoi curățată de orice fel de umiditate. Rulează firul buclă cât mai
strâns posibil de-a lungul pe partea de jos a canelurii. Puteți folosi fir de cupru comercial
(flexibil, izolat, de 1,5 mm2), în calitate de sârmă bucla.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 15
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Selectați cei mai scurte cabluri de conectare buclă posibil și ruta-l separat de orice
putere Li-nes. Distanța paralel cu liniile de înaltă tensiune trebuie să fie de cel puțin 10 cm. O
distanță trebuie să fie, de asemenea, păstrate între cablajele de conectare în buclă de
detectoare diferite. Ambele cabluri de conectare trebuie să fie răsucit de cel puțin 20 de ori pe
metru, tot drumul de la pupitrul de comandă pentru detectorul. Cabluri de conectare nu trebuie
dispuse în canelura unei bucle adiacente și trebuie să fie protejate împotriva deteriorărilor
mecanice.
În cazul în care bucla este va fi instalată în sol moale, vehiculele care se deplasează pe
bucla și cabluri de conectare nu le va face să se miște. Fiecare lichidare și bucla de sine
trebuie să fie într-o poziție absolut fix. Mișcările de bucla sau înfășurările individuale pot
provoca declanșarea false.
Distanța de bucle adiacente sau obiecte metalice mobile (de exemplu, porți culisante)
trebuie să fie de cel puțin 1 m (fig. 11).
Distanța maximă ar trebui să fie păstrate de beton armat. Această distanță trebuie să fie
de cel puțin 40 mm. Nu trebuie să existe obiecte care nu sunt mobile (de exemplu, grilaje,
capace de scurgere), în zona de detectare buclă.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 16
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Cele LD40 2-canal detectoarele bucla sunt de asemenea disponibile cu logică direcție.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 17
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Este esențial ca ambele bucle fi activate simultan pentru o perioadă scurtă de timp. De
îndată ce bucla 1 este dezactivat din nou, releu de ieșire 1 lansare. Releu de ieșire 2 rămâne de
sub tensiune tot acest timp.
Direction 2 -> 1:
Releu de ieșire 2 activat atunci când prima bucla 2 și apoi bucla 1 sunt activate.
Este esențial ca ambele bucle să fi activate simultan pentru o perioadă scurtă de timp.
De îndată ce bucla 2 este dezactivat din nou, releu de ieșire 2 de presă. Releu de ieșire 1
rămâne de sub tensiune tot acest timp.
În cazul în care este detectat un obiect și direcția corespunzătoare este indicat, ambele
bucle trebuie să fie într-o stare de non-activat din nou, înainte de următorul obiect poate fi
detectat.
O altă tehnologie de detectare utilizează senzori pentru a detecta spații vacante într-o
parcare, cu disponibilitatea de diferite tipuri de senzori, selectarea unui sistem de detecție
adecvat este in mare parte importantă din punerea în aplicare a unui sistem inteligent de
parcare. Diferiți factori joaca un rol in alegerea senzorului propriu-zis, inclusiv dimensiunea,
fiabilitate, adaptarea la schimbările de mediu, robustețe și costuri.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 18
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
“Tehnologia a facut posibile populaţiile mari; populaţiile mari fac acum ca tehnologia
să fie indispensabilă.” Joseph Wood Krutch.
Nevoia de a simplifica lucrurile a adus inginerilor nevoia de a duce tehnologia la un alt
nivel. Unul mult mai ridicat. Astfel, s-a ajuns în punctul în care prin simpla apăsare a unui
buton se pot efectua o multitudine de operaţii greoaie din punct de vedere fizic sau de durată.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 19
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 20
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Un sistem SCADA prezintă de regulă informația operatorului sub forma unei schițe
sugestive. Aceasta înseamna că operatorul poate vedea o reprezentare a instalației
supravegheate. De exemplu, o imagine a unei pompe conectate la o conductă poate afișa
operatorului faptul că pompa lucrează și cât fluid este pompat prin conductă la un moment
dat.
Operatorul poate apoi opri pompa. Software-ul HMI afișează debitul fluidului in
scădere in timp real.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 21
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Figura 15. Exemplu de SISTEM SCADA pentru controlul debitului unei pompe
Sistemele SCADA folosesc combinate conexiuni radio, seriale sau conexiuni modem
în funcție de necesități. Pentru amplasamente mari, cum ar fi căi ferate, stații de alimentare
sau parcari sunt folosite de asemenea conexiuni Ethernet si IP.
Lucrarea aceasta are ca scop definirea unei aplicaţii pentru monitorizarea si controlul
funcţionării unei parcări automatizate. Pentru asta ne vom folosi de un computer pentru
afişarea interfeţei grafice şi de un program de simulare a activităţii parcării.
Pentru realizarea acestei aplicaţii voi folosi GT Designer 2, programul care îmi
permite să creez o interfaţă grafică, cât si GX Developer, programul cu care se realizează
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 22
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 23
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 24
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
În GT Designer2 va fi afişat acum primul ecran. În figura de mai jos este un exemplu
de configuraţie a unui ecran elementar în GT Designer 2.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 25
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Din meniu pot fi apoi trasate figuri, poate fi scris text, pot fi puse obiecte si apoi
setate funcţii pentru ele. De asemenea pot fi ataşate multiple ecrane, fiecare avand diferite
obiecte. În meniul Objects sunt așezate obiectele care pot fi puse cu un singur click in ecran,
apoi apăsând click dreapta pentru a ieși din modul de plasare a obiectelor.
Se setează apoi device-ul care face legatura cu PLC-ul, forma obiectului care poate fi
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 26
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
modificată in functie de preferinte, apariția alăturata sau nu a unui text, culoarea lămpii daca
acesta are una, cadru, categoria din care face parte obiectul și multe alte detalii in functie de
tipul de obiect selectat. Mai sus este imaginea unei ferestre pentru setările unui afișaj numeric.
Setările globale ale proiectului, cum ar fi ecranele create și setările comune, sunt
afișate sub forma unei structuri arborescente. Această structură face mai comodă vizualizarea
detaliilor proiectului,precum și verificarea stadiului în care se află proiectul.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 27
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 28
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Termenul de automat programabil este un cuvânt generic folosit pentru a aduce toate
elementele, ilustrând sistemul de control sub un singur nume. Câteodată, inginerii folosesc
termenul “Controler programabil logic”, “PLC” sau “controler programabil” pentru a descrie
acelaşi sistem de control.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 29
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
- un stadiu de intrare;
- un stadiu de procesare;
- un stadiu de ieșire;
Stadiul de intrare:
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 30
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Stadiul de procesare:
Stadiul de ieşire:
În zilele noastre, din ce în ce mai multe produse avansate conţin dispozitive CPU
locale. Un CPU de bază controlează aceste CPU-uri locale printr-o reţea de comunicaţie sau
magistrală.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 31
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 32
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Un automat programabil îşi efectuează sarcinile prin execuţia unui program dezvoltat
de obicei în exteriorul automatului şi transferat ulterior in memoria de program a acestuia.
Înainte de a incepe să programăm, este util să avem noţiuni de bază privind modul în care
automatele programabile procesează aceste programe.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 33
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Procesarea programului
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 34
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Rezultatele operaţiilor logice relevante pentru ieşiri sunt stocate într-o memorie-
tampon de ieşire: aceasta este imaginea de proces a ieşirilor. Imaginea de proces a ieşirilor
este stocată în memoria-tampon până la rescriere. După ce valorile au fost scrise în ieşiri,
ciclul programului este repetat.
Circuitele de intrare utilizează intrări flotante. Acestea sunt izolate electric de celelalte
circuite ale automatului programabil, prin optocuplori. Circuitele de ieşire pot fi pe tranzistori
sau pe relee. Ieşirile pe tranzistori sunt de asemenea izolate electric de celelalte circuite ale
automatului programabil, prin optocuplori.
Tensiunea de comutare a tuturor intrărilor digitale trebuie să fie aceeaşi (de ex. 24
VDC).Această tensiune poate fi primită de la unitatea de alimentare integrată a automatului
programabil. Dacă tensiunea de comutare la intrări este mai mică decât valoarea nominală (de
exemplu, mai mică de 24 V DC), intrarea nu va fi procesată.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 35
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Ilustraţiile de mai jos arată modul în care sunt reprezentate instrucţiunile de program şi
anume formatele a două limbaje de programare: Schema cu contacte (LD, ladder diagram,
stânga) şi în Listă de instrucţiuni (IL, dreapta).[4]
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 36
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 37
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 38
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
- numele dispozitivului;
- adresa dispozitivului.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 39
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
3.1.5 Relee
Putem astfel stoca rezultatul binar al unei operaţii într-un releu, de exemplu cu o
instrucţiune de ieşire, iar apoi putem utiliza acel rezultat în operaţiile ulterioare. Releele ajută
la simplificarea citirii programelor şi reduc numărul paşilor de program. Putem stoca într-un
releu rezultatele operaţiilor ce trebuie utilizate de mai multe ori, iar apoi îl putem interoga cât
de des este necesar, din alte părţi din program.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 40
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
păstrează stările curente atunci când automatul este deconectat de la sursa de alimentare şi
când acesta este conectat din nou la reţea.[8]
3.1.6 Temporizatoare
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 41
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
3.1.7 Contoare
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 42
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
3.1.8 Regiştrii
Regiştrii au 16 biţi (un cuvânt) de informaţie. Putem crea însă regiştri “cuvânt dublu”,
ce pot stoca valori de până la 32 de biţi, prin combinarea a doi regiştri de date consecutivi.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 43
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Un registru obişnuit poate stoca valori între 0000H şi FFFFh (-32.768 – 32.767).
Regiştrii “cuvânt dublu” pot stoca valori între 00000000H şi FFFFFFFFH (2.147.483.648 –
2.147.483.647).
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 44
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
GT Simulator este programul în care vor fi incărcate atât proiectul GX Developer, cât
şi aplicaţia GT Designer pentru a simula prezenţa unui PLC, dar şi cea a unui terminal
GOT(neavând in laborator unul de dimensiunile necesare). Programul simulează transmiterea
stimulilor din PLC (care la rândul lor simulează semnalele transmise de obiectele reale dintr-o
gară). Astfel, este simulată încărcarea programelor în HMI şi PLC, care conectate ar simula
interfaţa unei gări reale. Pentru a afişa interfaţa grafică ne vom folosi de monitorul unui
calculator. Pentru simularea semnalelor primite de PLC vom folosi mouse-ul calculatorului.
Aceste semnale reprezintă semnalele care ar fi in mod normal transmise de senzorii din gară.
De exemplu, poate fi controlată mişcarea unui tren pe linia de cale ferată. Senzorii
transmit semnalul care indică pe interfaţa noastră ca trenul se află pe o anumită porţiune de
linie(evidenţiată pe afişajul nostru de exemplu prin culoarea verde). Bineinţeles acest lucru va
fi simulat.
4 APLICAȚIA
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 46
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 47
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
LED-ul poate fi atașat la senzoru detector sau montate separat. Acestea folosesc un
indicator separat cu LED-uri pentru a fi mai flexibile și să permită să se stabilească ambele
piese la cea mai bună poziție. LED-ul și senzorul se conectează între ele printr-un cablu de
telefon. Atunci când indicatorul afișează verde, înseamnă că spațiul de parcare este disponibil;
când indicatorul afișează roșu, înseamnă că spațiul este ocupat. În cazul în care un loc de
parcare cu handicap, un LED albastru indica post vacant și roșu indică ocupare. Spațiile
rezervate sunt identificate printr-un LED galben. Figura 35 prezintă doi indicatori cu LED-uri,
roșu și verde.[7]
Caracteristici
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 48
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
• Detectează statutul de ocupare a fiecărui spațiu în parte într-o parcare pe mai multe
niveluri.
• Afișarea diferite lumini LED-uri colorate pentru a diferenția între spații (rezervat,
ocupate, vacante sau cu handicap)
Logo-uri de afaceri sunt afișate pe placa de semnalizare de direcție, așa cum se arată în
figura 36.
Arhitectura sistemului
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 49
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Pentru a dezvolta arhitectura sunt necesare mai multe piese de echipament: senzori cu
ultrasunete, indicatori cu LED-uri, panouri de afișare de interior, afișaj exterior, unitate de
control zona (ZCU), unitate de control centrală (CCU), comutator de rețea, cablu de telefon și
de gestionare a software. Detectorul de ultrasunete transmite mesajul de stare printr-un cablu
de telefon la unitatea de control zona (ZCU), care colectează și transmite informația la
unitatea centrală de control (CCU) prin cabluri Cat5. CCU prelucrează datele și trimite
comenzi pentru ZCU și panou cu LED-uri. Fiecare ZCU gestionează un grup de 11 detectoare
de ultrasunete și leduri.
Vom presupune o parcare eșantion de patru niveluri, cu 100 de locuri pe fiecare etaj.
Fiecare etaj are cinci nave. Figura 38 arată poziția de senzori, panouri de afișare de interior,
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 50
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
panouri de afișare în aer liber, lumini cu LED-uri, ZCU și switch de rețea la un nivel de
parcarea de proba.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 51
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Aplicaţia constă în în trei proiecte. Primul este conceperea unei aplicaţii complexe in
GT Designer 2 prin realizarea locurilor de parcare. Al doilea proiect constă în realizarea in
GX Developer a unui program asociat interfeţei grafice(fiecărui element din interfaţa grafică
îi va fi atribuit un registru in GX Developer, apoi se vor aplica funcţii care simulează ciclul de
evenimente ce se produc intr-o parcare). Aceste două proiecte vor fi apoi încărcate intr-o
aplicaţie de simularea cu programul GT Simulator.
Aplicaţia are la bază definirea unei interfeţe prietenoase pentru utilizator(om) cu care
se poate monitoriza o parcare. Principalele evenimente urmărite in cadrul acestei parcări sunt:
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 52
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Părțile componente :
Lămpi
Afișaje numerice
Comenzi numerice
Pe ecranul nou apărut se vor plasa apoi niște comutatoare (Screen Switch)
corespunzătoare următoarelor ecrane. Acestea au rolul de buton necesar pentru comutarea
intre diverse ecrane.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 53
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Deoarece vor exista două alte ecrane în fereastra principală vor fi două comutatoare cu
numele corespunzător acestora :
3. Printr-un dublu click pe fiecare comutator se poate seta titlul ecranului către
care se face comutarea. Go to screen→Fixed→2→ Panou afișaj LED.
Apoi vom seta detalii din punct de vedere cromatic si vizual (in funcție de preferințe)
si device-ul corespunzător, care va fi de asemenea înserat în programul GX Developer pentru
ca acestea să corespundă şi să fie funcţionale.
În final, prin apăsarea unuia dintre butoanele acestea, se va face comutarea către
ecranul dorit, denumit corespunzător.
Pentru realizarea celui de-al doilea şi al treilea ecran: Screen→New Screen→Base screen
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 54
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Panoul de control reprezintă ecranul principal care apare la pornirea aplicaţiei. De aici
se pot monitoriza celelalte ecrane sau funcţii.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 55
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Conţine:
Comutator de ecran
Led indicator
Numerical display
Ledurile indicatoare simulează „roșu” când locurile de parcare sunt ocupate şi rămân
„verzi” când sunt libere.
Cel de-al doilea ecran reprezintă panoul de monitorizare care a fost conceput pentru
detectia locurilor libere.
O altă funcţie monitorizează pe panou numărul total de locuri de parcare care sunt
libere și v-or fi afișate pe un numerical display.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 56
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Pentru realizarea liniilor am folosit comutatoare de bit, cărora le-am atribuit o lampă
care-şi schimbă culoarea atunci când primesc impuls(linia este ocupată).
Object→Switch→Switch
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 57
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Pentru fiecare loc de parcare se setează un device, care apoi este utilizat in GX
Developer. Pentru lampa acestui comutator de asemenea se adauga un device corespunzător şi
se selectează modelul asemănător unui led indicator, subliniând cu culoarea rosie poziţia ON a
acesteia(mașina este pe acel loc de parcare).
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 58
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Object→Lamp→Bit Lamp
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 59
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 60
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Odată apăsat butonul, locul de parcare devine ocupat, iar ledul de semaforizare devine
activ (roșu). O a doua apăsare permite eliberarea locului de parcare, implicit ledul indicator va
trece pe culoarea verde (locul de parcare este liber).
4.1.4 GX Developer
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 61
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
Când o mașina iese din parcare ( M1… M9), se incrementează conținutul registrului
D1 și crește numșrul de locuri disponibile.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 62
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
regiștri consecutivi D200…D204, minutul, ora, ziua, luna, anul. În același timp este
pornit unnumărator care va contoriza minutele de parcare (C1).
La plecare se va opri numărătoarea minutelor și în același timp se memorează în
cinci regiștri consecutivi D205…D209, minutul, ora, ziua, luna, anul. Conținutul
numărătorului va fi copiat în o locație de memorie D100 si după o temporizare dată de
T1=2sec, C1 va fi resetat.
Contorizarea timpului de parcare se efectuează pentru fiecare loc de parcare.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 63
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
5 Concluzii
Timpul și costurile sunt doi factori importanți ai vieții umane, indiferent dacă pentru un
individ sau o afacere. Și calitatea vieții crește, tot mai mulți oameni locuiesc la orașe. Viața
urbană necesită facilități publice centralizate. Complexele comerciale sunt un punct important
de interes atât pentru locuitorii unui oraș, precum și pentru vizitatori. Odată cu apariția de
complexe comerciale moderne, care oferă o varietate de servicii, tot mai mulți oameni sunt
atrași de a le vizita. Prin urmare, mai mulți proprietarii de magazine preferă pentru a localiza
afacerile lor în complexe comerciale pentru a viza mai mulți clienți și de a crește veniturile.
Recent, complexele comerciale au început furnizarea de servicii mult mai diversă decât
doar de vânzare pur și cumpărare. Clienții pot utiliza servicii bancare, oficii poștale, terenuri
de produse alimentare, cinematografe, zone de joacă pentru copii, și așa mai departe.
Creșterea de mall-uri a influențat cultura și comportamentul de cumpărături. De exemplu, în
Malaysia window-shopping, sau vizitând complexe comerciale, pur și simplu pentru caută,
mai degrabă decât de cumpărare, este o activitate comună.
Furnizarea de locuri de parcare suficiente pentru vizitatori este una dintre principalele
probleme în curs de dezvoltare complexe comerciale. Oferirea de locuri de parcare sigure și
securizate cu un număr suficient de spații și acordând o atenție de către conducătorii auto cu
handicap sunt câteva dintre factorii care pot crește loialitatea clienților și de a atrage clienții să
viziteze un mall mai frecvent. Printre diferitele tipuri de locuri de parcare sunt locuri de
parcare pe mai multe niveluri, pe marginea drumului, marginea drumului, cu bilet de avion și
poarta barieră și pe marginea drumului cu metru de parcare; dintre acestea, parcare pe mai
multe niveluri este cel mai preferat de către patroni. Siguranță, condițiile meteorologice, de
proximitate și taxele de parcare, respectiv, sunt principalii factori de care patronii alege un loc
de parcare specific preferat, și din acest motiv au fost selectate ca tip de parcare pentru acest
studiu. Aplicația detectează locurile de parcare ocupare prin senzori cu ultrasunete care sunt
situate mai sus fiecare loc de parcare. Ocupate, spații libere, cu handicap sau rezervate sunt
indicate prin diferite culori de LED-uri. "Parcare necorespunzătoare" este situația în care o
mașină este parcată călare două spații vacante și ocupă ambele. Detectare de parcare
necorespunzătoare și furnizarea de directii de spații vacante și facilități de plată și alte servicii
oferite de.
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 64
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 65
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
ANEXĂ
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 66
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
6 Bibliografie
[1] http://en.wikipedia.org/wiki/Car_Parking_System
[2] COMPONENTE MONITORIZARE VIDEO - http://www.safe-electronics.ro/sistem-
monitorizare-video.php
[4] http://www.mitsubishielectric.com.au/2204.htm
[5] http://en.wikipedia.org/wiki/Plc
[6] http://www.sersc.org/journals/IJSEIA/vol6_no3_2012/7.pdf
[7] http://www.ikeytop.com/Product.asp?ID=17
[8] Drăgan F., Copîndean R., Holonec R., Automate programabile Modalități de programare și
aplicații, Editurra U.T.Press, Cluj-Napoc, 2010
[9] A. Kianpisheh, N. Mustaffa, J. M. Y. See and P. Keikhosrokiani, “User Behavioral
Intention toward Using Smart Parking System”, Proceeding of ICIEIS, (2011) Kuala Lumpur,
Malaysia, pp. 732-747.
[10] D. B. L. Bong, K. C. Ting and K. C. Lai, “Integrated Approach in the Design of Car Park
Occupancy Information System (COINS)”, IAENG International Journal of Computer
Science, IJCS, vol. 35, no. 1, (2008).
[11] K. Yamada and M. Mizuno, “A Vehicle Parking Detection Method Using Image
Segmentation”, Electronics and Communications in Japan, Part III: Fundamental Electronic
Science (English translation of Denshi Tsushin Gakkai Ronbunshi), vol. 84, (2001), pp. 25-34.
[12] C. C. Huang and S. J. Wang, “A Hierarchical Bayesian Generation Framework for Vacant
Parking Space Detection”, Circuits and Systems for Video Technology, IEEE Transactions,
(2001), pp. 1.
[13] I. Masaki, “Machine-vision Systems for Intelligent Transportation Systems”, Intelligent
Systems and their Applications, IEEE, vol. 13, (1998), pp. 24-31.
[14] J. Scheeling, “Car Park Monitoring System”, University of Queensland, (2002).
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 67
UTCN SISTEM DE MONITORIZARE PENTRU PARCARII
DĂRĂMUȘ MIHAI-ALEXANDRU 68