-

Periodizarea antrenamentului psihologic Delimit ri conceptuale Conceptul de periodizare : introdus de c tre T. Bompa (1999); desemneaz structurarea fazelor antrenamentului astfel încât acesta s conduc la forma sportiv optim , adic la cel mai înalt nivel de vitez , for i rezisten ; de asemenea, conceptul este folosit pentru a desemna planificarea anual a antrenamentului astfel încât s se asigure o performan optim pentru principalele competi ii. Bompa: performan a sportiv depinde de capacitatea de adaptare a sportivului, de ajust rile psihologice în timpul competi iilor i antrenamentelor, de dezvoltarea aptitudinilor i abilit ilor. În mod tradi ional dezvoltarea aptitudinilor psihologice în sport se realizeaz : fie dup criteriul disponibilit ii de timp, fie dup acela al apari iei unei situa ii de criz , ceea ce face ca aptitudinile psihologice s fie antrenate în perioada precompeti ional , când sportivul este mai pu in solicitat sau când interven ia psihologic este impus de apari ia unei probleme (Gordin, 1995). Antrenarea competen elor psihologice în sport Scop: a-l ajuta pe sportiv s - i valorifice poten ialul de care dispune prin optimizarea capacit ii de înv are i a performan ei personale; în mod specific, se urm re te cre terea consecven ei comportamentului sportivului prin m rirea controlului asupra propriei performan e. Premisa teoretic : abilit ile psihologice relevante pentru sportul de performan un statut comparabil cu cel al abilit ilor fizice sau tehnice. trebuie considerate ca având

-  

- 

 -

- 

-

-

de aceea ele pot fi dezvoltate într-o manier asem n toare cu cea a abilit ilor fizice sau tehnice. Vealey (1988) - trei tipuri de abilit i psihologice: abilit i de baz , în categoria c rora intr motiva ia, voli ia, con tiin a de sine, autostima i autoîncrederea; abilit i pentru performan , în care reg sim o stare de activare fizic aten ie optimal ; i psihic optim ,  

cum ar fi: antrenament fizic .o preg tire fizic specific .   Antrenarea competen elor psihologice în sport Conform conceptului de periodizare. Antrenarea competen elor psihologice în sport Antrenamentul tactic: implic trainingul sportivilor în ceea ce prive te evaluarea adversarului i a propriei persoane. care sunt cerute de toate sarcinile. reactualizarea instantanee a abilit ilor tactice. anticiparea tacticilor adversarilor i coordonarea ac iunilor individuale cu tactica echipei în sporturile de echip .        - antrenament tehnic. Aceast clasificare este util prin faptul c face distinc ia între abilit ile de baz . al identific rii punctelor slabe i puternice ale sportivului. . antrenament psihologic i mental. abilit i facilitatoare. Bompa) descrie faze. .înalt nivel al abilit ilor biomotrice.    - Demersul ini ial vizeaz evaluarea sportivului în scopul identific rii abilit ilor deja existente.preg tire fizic general . abilit ile asociate cu optimizarea performan ei i abilit ile care faciliteaz întregul proces. Piramida factorilor antrenamentului (T. Autorul afirm c aceste abilit i complexe au o puternic înc rc tur psihologic i de aceea plaseaz antrenamentul psihologic i mental la sfâr itul procesului de antrenament. de la baz spre vârf. se pare c trainingul abilit ilor psihologice ar trebui s se ajusteze fazelor antrenamentului specific i obiectivelor pentru care sportivul se preg te te. antrenament tactic. Antrenarea competen elor psihologice în sport Orice program de antrenare a abilit ilor psihologice ia în considerare : cerin ele impuse de ramura de sport i/ sau de evenimentul sportiv. care se refer la abilit ile interpersonale i la managementul propriului stil de via . caracteristicile sportivului.

a autoeficacit ii (încrederea sportivului în capacitatea sa de a realiza o performan ). Planul de preg tire 2. decât s a tept m pân la sfâr itul procesului de preg tire pentru a aborda aspectele psihologice. Cerin ele psihologice se refer la: controlul kinestezic. tehnic sau tactic . Perioada de preg tire specific Scopul: sportivul s achizi ioneze o imagine multisenzorial cât mai bun a execu iei corecte. dezvoltarea unor rutine precompeti ionale prin tehnici de imagina ie dirijat .                . con tientizare cognitiv . dezvoltarea capacit ii de aten ie. fiecare faz are cerin e psihologice diferite. con tientizarea fazelor exerci iului / execu iei. Planul de preg tire 3. a nivelului optim de aten ie. Tehnici: vizualizarea execu iei. Perioada precompeti ional Cerin ele psihologice vizeaz : identificarea nivelului optim de activare. dobândirea controlului cognitiv i emo ional. fiecare cu anumite cerin e psihologice i cu tehnici precise de interven ie: 1. inducerea unui ritm optim de munc . dezvoltarea toleran ei la durere i oboseal . exerci ii de identificare a nivelului i localiz rii tensiunilor musculare (pentru a realiza în timp util exerci iile de relaxare). imagerie vizual . Tehnici: exerci ii de aten ie concentrat . restructur ri cognitive. Perioada competi ional Scopul: a-l face pe sportiv apt s realizeze în mod independent i constant performan a. energia. Planul de preg tire 4. dar i de a o ajusta la schimb rile de situa ie. ritmul i încrederea. feed-back asupra îmbun t irilor ob inute. dezvoltarea con tiin ei de sine. con tientizarea kinestezic a exerci iilor. dar i încrederea în capacitatea sa de a realiza aceast execu ie corect . El trebuie s fie capabil s anticipeze i s reac ioneze la circumstan e nea teptate. Tehnicile de interven ie: stabilirea i opera ionalizarea obiectivelor. cre terea încrederii i controlului emo ional. tehnici de relaxare. a a încât cea mai mare parte a trainingului psihologic trebuie realizat în conjunc ie cu preg tirea fizic .   Planul de preg tire Planul de preg tire con ine 5 perioade distincte. alegerea de cuvinte-cheie care s creasc nivelul de activare.În fapt.Perioada de preg tire general Cerin ele psihologice se refer la: motiva ie.

Toni a. propunere de scopuri. Holdevici.  Cerin ele psihologice includ: încrederea. perfec ionare i restabilire a deprinderilor motrice. Un rol important îl au elementele de rela ionare cu publicul. activarea. Interven ii: oferirea de suport afectiv. filme. Holdevici. Antrenamentul ideomotor Reprezentarea inten ionat a unei mi c ri este un mijloc de formare. Holdevici. decizia de schimbare i propunerea de noi scopuri.1993. în cazul întreruperii practic rii unor exerci ii fizice. controlul emo ional. transformarea. Obiectivul major este acela de a împiedica transformarea succesului în povar (datorit expecta iilor exagerate). abilit i care intr în categoria celor facilitative. autoevaluarea concentr rii. tehnici de automobilizare în contextul existen ei unui solid plan competi ional. În egal m sur nu trebuie uitat nici rolul pe care cuvântul îl joac în construirea. dar o reprezentare ideomotorie este mai mult decât o structur verbal . McArdle. McArdle. 1994. Se folosesc tehnici de evaluare i autoevaluare. imaginarea voluntar a mi c rii determin excitarea centrilor nervo i care o genereaz în mod obi nuit. manipularea reprezent rilor în general i deci i a reprezent rilor ideomotorii în particular. Structura verbal reprezint suportul unor activit i motorii i a unor elemente cognitive simbolice automatizate (reguli de execu ie etc.1993).) (Ciucurel. exerci ii de refacere psihologic .) în leg tur cu aceea mi care sau sarcin motric (Epuran. flexibilitatea. de asemenea.1993. 1996). Holdevici. Planul de preg tire 5. Activarea reprezent rilor ideomotorii faciliteaz realizarea ac iunii propriu-zise i amelioreaz execu ia (Epuran. 2001. dar i a e ecului într-un factor intens de demotivare. 2005). 2005). Perioada de tranzi ie Cerin ele psihologice se refer la evaluare. se refer la deta area de evenimentul sportiv care tocmai s-a terminat i la refacerea energiei. scheme etc. mai ales în situa ii de atribuire exclusiv intern a cauzelor e ecului. Antrenamentul ideomotor Creierul uman dispune de capacitatea de a reactualiza prin cuvânt experien a perceptivmotric dobândit prin exersare (Epuran. Bakker. Înv area mental se define te ca fiind înv area unor mi c ri pe baza reprezent rilor ideomotorii.              . 370). care presupun o experien anterioar a subiectului (experien proprie sau furnizat de al ii. prin descrieri. datorat unor îmboln viri sau accidente (Epuran. 1996). ob inându-se confirm ri corticale identice cu cele declan ate de realizarea efectiv a mi c rii (Ciucurel. p.

cu centrarea pe sarcina motric ) i reprezent rile ideomotorii de lucru (persoana se reprezint pe sine în mi care. 2001). iar în final se trece la reprezentarea execu iei altora i mai apoi a execu iei proprii. Toni a. Se recomand efectuarea antrenamentelor ideomotorii la câteva ore dup antrenamentul efectiv. ob inând astfel o stare de activare optim pentru realizarea procedeului respectiv. în decubit dorsal. Holdevici. Antrenamentul ideomotor Antrenamentul ideomotor se realizeaz la început într-o manier asistat .3 edin e autoconcentrative. Demersul este unul progresiv: se pleac de la observarea execu iilor altora. îl realizeaz la nivel de reprezentare ideomotorie. pentru înt rire i corectare sau restructurare (Epuran. când sportivul realizeaz singur zilnic 2 . Antrenamentul ideomotor Antrenamentul ideomotor poate fi utilizat de c tre sportivi i nesportivi. iar mai târziu independent. în fiecare zi a cursului de schi. Antrenamentul ideomotor Subiec ii. Antrenamentul ideomotor se încheie cu exerci ii de imagina ie dirijat menite s induc relaxarea muscular i psihic dup efort. de 10 15 min. S-au desf urat 2 edinte de antrenament ideomotor pe zi. cu un grad mai mare de rafinare (Epuran. apoi a execu iilor proprii. se trece la analizarea execu iilor i identificarea caracteristicilor spa io-temporale ale acestora. Protocol de antrenament ideomotor A) Inducerea senza iei de greutate la nivelul bra ului drept: sunte i calmi i relaxa i închide i v rog ochii -               . - Un alt element care atrage aten ia este distinc ia care se opereaz între: reprezent rile ideomotorii generale (reprezentare general despre o anumit mi care. 1993). în stare de relaxare muscular i psihic . copii sau adul i. Holdevici. care sunt plurisenzoriale (plurimodale). Se poate observa a adar rolul semnificativ pe care îl poate juca antrenamentul ideomotor în orice sarcin de înv are motric . deoarece ace tia dispun de reprezent ri ideomotorii de lucru. se concentreaz asupra procedeului tehnic. cu precizarea de fiecare dat a segmentelor de mi care sau ac iune care vor fi lucrate. edin e concentrative de câte 15 min. dar se afirm c eficien a sa este mai mare în cazul sportivilor. a a cum se simte i î i imagineaz propria execu ie). Antrenamentele efective vor urm ri s realizeze i controlul efectelor antrenamentului mental. dup programul de exerci ii propriu-zise.

bra ul meu drept este greu. Protocol de antrenament ideomotor B) Generalizarea senza iei de greutate: întregul vostru corp este destins i relaxat calmul v inund tot mai mult umerii. pute i sim i greutatea bra ului vostru drept o greutate ca de plumb v cuprinde um rul. iar cu fiecare expira ie nelini tea i stresul v p r sesc inspira i expira i lini te pl cut v înconjoar . mân i ajunge pân la degete spune i-v în gând: pot sim i greutatea bra ului meu drept. foarte greu . tot mai grele pute i sim i greutatea pl cut care v-a cuprins întregul corp spune i-v în gând: întregul meu corp este foarte greu. prin bra . bra ul. iar c ldura v cuprinde întregul bra coboar din um r prin mân pân în vârful degetelor vasele se dilat sângele circul mai sunt calm i relaxat se                        spune i-v în gând: bra ul meu devine cald ca i cum ar fi cufundat într-o baie cald . simt greutatea corpului meu lini tea i greutatea m înconjoar Protocol de antrenament ideomotor C) Inducerea senza iei de c ldur la nivelul bra ului drept: concentra i-v din nou aten ia asupra bra ului vostru drept imagina i-v cum o c ldur pl cut v cuprinde bra ul drept este ca i cum a i cufunda bra ul drept într-o baie cald repede. picioarele sunt grele. din ce în ce mai greu dac vre i. pute i auzi zgomotele din caban dar ele nu v deranjeaz aud tot mai îndep rtate sim i i o lini te i o pace interioar concentra i-v acum aten ia pe bra ul vostru drept bra ul vostru drept este greu. simt lini te i greutate este ca i cum ceva v apas bra ul drept în salteaua de pe pat spune i-v în gând: sunt calm i lini tit nimic nu-mi poate tulbura lini tea . mâinile. respira i rar i adânc imagina i-v cum cu fiecare inspira ie calmul p trunde în voi. bra ele. mâna i ajunge pân la degete o greutate ca de plumb coboar din um r.

Protocol de antrenament ideomotor     . greutate. ca într-o baie cald sunt lini tit i relaxat întregul vostru corp este greu o c ldur agreabil v-a cuprins tot corpul Protocol de antrenament ideomotor imagina i-v c sunte i pe pârtie sunte i calme i relaxate nu v este team s aluneca i pe schiuri a ez m schiurile paralel genunchii sunt u or flexa i orienta i spre înainte tibiile le l s m în limba cl parilor apas apas tibiile în limba cl parilor spatele este u or rotunjit i relaxat privirea este înainte privim spre înainte bra ele sunt u or flexate din coate be ele oblic i înapoi alunec m din alunecare dep rteaz simultan ambele cozi ale schiurilor împinge c lcâiele spre exterior vârfurile schiurilor r mân apropiate greutatea este repartizat pe ambele picioare pe cozile schiurilor alunec m alunec m i u or                 cozile sunt dep rtate i încerc m s ap s m pe piciorul drept s men inem greutatea pe piciorul drept apas pe piciorul drept i ocolim spre stânga apoi apropiem schiurile s ajung paralele le l s m s alunece le l s m s alunece apoi dep rt m cozile ine cozile dep rtate mut greutatea pe piciorul stâng apas pe stângul i vir m spre dreapta apoi apropiem schiurile s ajung paralele le l s m s alunece deschidem cozile mult mult i ne oprim. lini tit o c ldur pl cut v cuprinde mâinile bra ele picioarele o c ldur pl cut v cuprinde tot corpul spune i-v în gând: întregul meu corp este cuprins într-o c ldur odihnitoare. c ldur v place aceast senza ie de calm greutate c ldur Protocol de antrenament ideomotor D) Generalizarea senza iei de c ldur : întregul vostru corp este relaxat.  dac vre i pute i sim i furnic turi în vârful degetelor spune i-v în gând: bra ul meu drept este înv luit într-o c ldur odihnitoare simt lini te.

Protocolul de relaxare con ine sugestii directe. iar cu fiecare expira ie nelini tea i stresul te p r sesc inspir expir voi num ra acum încet de la 10 la 1 pe m sur ce m voi apropia de 1 ve i reveni tot mai mult la realitate 10 sunte i calmi i relaxa i corpul vostru este greu. autosugestii dar i sugestii amânate.i este team imagineaz . .i c te întinzi u or în z pada proasp t afar este soare te scufunzi în z pada moale cu corpul t u greu i relaxat tot mai relaxat soarele î i înc lze te fa a i-e bine vântul î i mângâie u or fa a po i auzi sunetele p durii în lini tea din jur respiri adânc te concentrezi pe propriul corp e ti mul umit de tine nu.i cum cu fiecare inspira ie calmul p trunde în tine. cald i relaxat 9 8 7 pute i sim i c ldura i greutatea pân în vârful degetelor 6 5 4 reveni i tot mai mult la realitate. pute i sim i salteaua de pe pat pute i auzi zgomotele din caban 3 2 i1            v rog s deschide i încet ochii.   F) Exerci iul de imagina ie dirijat : programul de schi s-a terminat e ti obosit mu chii t i sunt încorda i imagineaz . exerci iul s-a terminat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful