• CALIFORNIA

[t] PELOPONEZ

DTOSCANA

• GROENLANDA 1

ATI!~S

INTREAGA LUME LA DISPOZITIA TA

TN NUMARUL 7:

Marea Britanie .

I nsu la individua I istilor

Muntele Everest

SCZ53

Leaganulzeilor

California .

SUA 117

Paradis pe tarrnul Pacificului

Peloponez .

Patria lui Agamemnon

Toscana ....

Gradina Italiei

GRC33

Groenlanda (1) Insula eschirnosilor

Dosare

Nu pierdeti ocazia de a va procura fantasticele dosare oferite de seria Atlas pentru colectia durnneavoastra, Dosarele vor fi disponibile in chioscurile de proftlla un pret de 7,99 lei.

De Agostini Hellas va va informa prin intermediul seriei Atlas in legatura cu dateJe la care dosareJe vor f puse in vanzare.

www.deagostini.TO

Rllvis~ sfiplJl manala

EDITURA: De AGOSTINI HEUAS SRL EDITOR. Pelros KapnislIJs

MANAGER ECONOMIC Fofis FoUou MANAGER DE REDACTTE $1 PRODUCFE:

Virgmla Koutroum bas

ADRESk Vullagm!!flls-4446. 166 73 Alena MARKETING MANAGER. Mrcl1alls KIJubWkos PRODUCT MANAGER Cleo Pam

SENIOR COORDONATOR DE PROouqlE:

Keterlna Galanl

MANAGER DlSTRIBUTIE' EVI BOla MANAGER LOGISTlcA SI OPERAIIl Dim ilrls Pa sa~anr:lll>

COORDONATOR lOGlsncA SI OPERA Til Arlionls Uoumfs

GRAFlcA DUIaJ1 Be"" AsodBdos

FOTOORAfJl: MuseD Na:va!e I.Madnd). Teresa Estrads. AICI. AGE Fol.oslock. AISA Index. IGOA. Prisms

ADAPTARE.SPECIALA PENTRU LlMBA ROMANA ARCHETYPON

nPARIRE !;illEGME: DEAPRjNTING, No.'IIIra DIRECTOR TIPOGRAFIE_ FRANCO PASQUINO

IMPoRTATQR.: Media Service Zawada S_R L

Country Manager Mariana Mlhallan Maliraling Managar Adlna EloJ1Jla

ADFtE.SA Bd, NIIUuniia UfJ.la. nr.6, bl.104, se.c. aL6. ep.58. sector 5. BucuresU Romania

Talelon' (;40)21 318 7S9a

DISTRIBI.JITOR· Hlll8mm g.A

Marketing Director ROX,ln3 Ul1l[s

FOTOGRAFIE: DeAgos1i-·.,C-:1 Pi"'ictu-re--C-:U:-bra-ry--'-(FOlogtafiil de pe copen;i), GSFt: OeAgOSli!1I PIt::lure Ubrlilry (CoiegiuJ Cambridge; SlDnBhemge); B Klisl. P cad!!. H. Kaomoll(jh, Foto9l"1O",-Sll)l1e SZC. DaAgm;linl Pi<;ture library (Alp1nl'itl, {emere din Tibel); FOlDgram-SIDne: 0 Karasek, M Brooke, N. DeVore. SUA. OeAjJOstln, Plduf!! Library (Fosa San Andreas. los Ang IllS ""nlrui ora§"uluIJ: J. Lawrence, R Torrez, R. Sanford, Fotll!l",mStone. GRC; DeAgoolinl PleluJ'E! Library (~!rtIcI), Ch Walte. G Gli90~Ou Famgram-$tone. IlA D~nl Pic!ure Library [Turnul dln Phial: J Cornish, T CraddOCK, Tr Wood. Fo!osram-SlOnB. DNK: DeAg05U'l1 PI<lIIJr'e libraI"}' (~1. Fologram-5lone: J Ell<.

(!;I 2005 De Agostfnl H~las Ud.

!Ill 1995-2003 Lderary Rights lnlllrm:llional, Inc ~ 1994-1998 Editions Alias

ISSN 1841 -4115D

PenfnJ QIim Inf""""!;" lMIU 1aimJ11Jl>. a;.m""lmli W 1101 Ia lelffil!fllJl (021) 40.1 O.8IlB

Sentldi pentru llIIen~ 00 iun, ~ viner! lnIworele 1000 -15 00

penqu 0 mal buna <leseMte SOflcilab imotdeauna ~ de !fJ ,,~ punt<! d .. v~" ~, Inlormml.snza!orul asupra Inten~el "'" a wmpara ~ apali!lll!> l.ItrtIijlDan>.

P~nlru 0fllJII In1l:IImII~1'l., JIlInlJ&e. !nlaculm de bu~ !i;!U corrmn>i de 0lIn1Di1! din urmi'i saMlJ-ne Ia

I. (021) 40 10 B8B •

Pre1U1 numerelor

Ptej~1 prirnuhll [Ium(!r' 1,99 LEI NOI/19.900 LEJ VECHI Pre ul celul de-al dollea nUmbr~' allutumr ceton"tle numere: 4.99 lEI Nail 49,900 LEI VECHI

Dreplurlle luturor Ie);leklr saafl3 l!!Ib colNllghL

Est& Inte(Zlsiil re~roducerea, depp:z.taroo, Imnsml!erna

UtillUlrea camarda],;; a matErlalelor, sub mice forma. r~(~ acelr:iUJ sens al MllollJIUI.

Pentru 0 mai buna deservire, so/icitali revists de /a ace/a:;i punel de vlmz8fe :;i informali vimzatorol despre intenfia duroneavoastra de a europara urmaloarele numere.

EUROPA OfiVEST

GBR 1

r

MAREA BRITANIE

Insula individuelistilot

Districtu/ lscurilor din Marea Biitenie: lacul Bessentbweite.

o tara de basm ell probleme soeiale

Realitatea britanica actuala este greu de caracterizat: gradul de saracie a populatiei ill vechile centre industriale este secant; pe de alta parte, 0 nunta ill familia regala costa milioane de lire sterline.

B ritanicii all motive intemeiate de mandrie: din anul 1066, nici un cuceritor strain nu a ocupat insula. Englezii au fast totdeauna capabili sa faca fata dusmanilor externi, dar au trebuit sa se confrunte permanent ell serioase probleme interre, lndustrializarea Europei a inceput in Anglia. Cu toate ace tea, anii 1950- 1970 au fast marcati de regre

• Denurnirea oficiala: Regatul Unit al ani Britaaii ¢ lriandei de ord

• Sistern politic: rnonarhie constinrtionala cu parlamenl bicameral ( amera L rzilor ~i Camera omurelor

• Morcda: lira sterlinii

• Limbi: englezli. (lirnba oficiala) ve~, irlandc7li, galicIi

• Religie: angiicani (56%). catolici (13.1%), metodisti (4%), musulmani (2%)

• Capitala: Londrn (aglomeratia urbanli numa-rn 7,1 rnilioare de locuit 0)

• ele mai irnportante orase:

Birmingham (l milion de I cuitori), Leeds (727.000 de loc.), Glasgow (600.000 de Ioo.), Sheffield (530.000 de loc.), Liverpool (490.000 de loc.)

Cambridge In Marea Briteaie: King's College Chapel.

economic: structurile invechite si absente modcrnizarilor au provo cat crize ;;i au duo la aracirea regiunilor industriale din central si nordul tarii. Politica liberal a apLicats de primul-ministru Margaret Thatcher in anti '80 a accentuat rnanle contraste sociale deja existente,

Marea Britanie mai are inca a problema serioasa: Irlanda de Nord.. Aici se desfasoara un razboi civil intre minoritatea catolica, care doreste unirea ell Republica lrlanda, si majoritatea protestanta, care prefera sa dimana alaturi de Marea Britanie ;;i este sprijinita de britanici si de

fortele lor annate. Conflictul dureaza de decenii ~i reizbucreste, de fieeare datil. cu forte proaspete.

Industria: electrotehnica si electronica, chImiUi ~i petrochlmica, de autoturisrne, aviarica $i ()o~mica. griculrura: culturi de grau. de cartofi, de fructe si legume. de harnci, Cresterea anirnalelor (eel mai mare crescator de oi din UE).

pe cuit. ReSUTSe nanrrale: ciirbt.lIlC, gaze naturale, petrol.

MAREA BRITANIE

HARTA FIZIcA

EUROPA 1 VEST

GBR 3

II"

5B'

MARfA

NORDULUI

OCEANUL

5&'

ATLANTIC

MAFIEA IRLANOEI

52"

~ TARA( GAll LOR

lOOkm

.. '

SzeUandy

FRANTA

ttl

Locall~!i

• peste 5 mil. de ioc.

• poole 1 mil. de lee,

• peste 5OO.00Cl de 100.

• pes,", 1 OlLOOO de I QG. sub 100.000 de loc,

Cerecteml insular al Marii Britsnii, care a generat atitudinea de "spJendid isolation" (minuna.ta izolare) a tani a liisst urtne adanci fn mentslitstee btitsnicilor, care ii dcoscbcstc de ceilelti locuitoti ai continentului.

__ drumun princlpale

200 50Cl m

MAREA BRITANIE

Europa se aila departe de aici

Marea Britanie este acoperita de verdeatA, de 1a periferia nordica a Scotiei pana 1a Land's End, in sud.

Descoperirea acestei t3ri este 0 aventura plina de surprize ~i satisfactii,

lntregul Regal Unit c te pre arat cu palate si cestelc tnsgice.

STATISTICA

Suprafata: 244.000 km2 Populatia: 6().1 milioane de locuiton

Densitatea populatiei: :!46 lee, kl11~ eel mai inaltvan: Ben Nevis (1.3·r~ In, in ntl3)

Luogimea coastelor: aproximativ 11.000 km

eel mai lung riu: Tamisa (3JR km) Cel mai mare lac: Lough Ncagh (396 km2)

B ritanicii sunt membri ai Uniunii Europene inca din _ J 993. Cu toate acestea, cand un locuitor al Regatului Unit discuta despre Europa, acesta se refcra de obieei 1£1 teritoriul situat de cealalta parte a Canalului Maoecii. Intr-adev iir, Anglia se

CE MERITA VAzUT

An amblurile prcistorice de Ia Storehenge ~i' odhenge, carcdralele din Canterbury, Londra (eatedrala sf Paul) ~l Coventry, Westminster Abbey. palatele din Winsor ~i Edinburgh. Londra (British Museum. National Gallery. Tare Gallery), Oxford. Cambridge. Stratford-up n-Avon,

eolia eu pcisajcle sale rninunate.

deosebeste de "restul Europei" din multe puncte de vedere. Oamenii de aiel sunt neobisnuit de pol iticosi, atat fata de srraini, cat si fata de compatrioti, ~i au un simt al umorului aparte. In plus. englezii

unt individualisti,

Adevarul aeestor spusc poate f verifica cutreierand tara in lung si in lat. Familiile engleze gazduiesc eu placere oaspetii reastepiati jar mieul-dejun se ia adesea in familie. Vizita trebuie sa cuprinda eel putin cateva caste le si palate care nu lipsesc din aceste tinuturi. Calatoria prin insula pune rapid capat prejudecarilor arhicunoscute: nu este adevarat nici di mancarea ill Anglia este oribila, nici ca aiei ploua permanent.

CLIMA

Temperata maritima (sub influcnta curentului golfului). Ternperaturile medii in lutrcaga tara variaza lntre +4 'C iarna ~i +18"( vara, Averse abundenre de ploaie tot timpul anului,

CE TREBUIE sA ~TITI

1. Regele Charles I a fost decapitat In 1649 jar Oliver Cromwell a proclamat republica sub conducerea sa ca Lord Protector. Intervalul 1649-1669 a reprez ntat ingura perioada din istorie cand Anglia nu a fast rnonarhie.

2. Regele Edward a] Vlll-lea a abdicat in 1936 pentru a lua de sotie 0 femeie divortata,

3. III parlarnentul britanic, care numara 650 de membri, sunt nurnai 400 de locuri. Cire intiirzie trebuie sa srea 'in picioare,

MUNTI~I VULCANI

C

LE EVEREST

SZC 53 @ @)

Leegiinul zeilot

La granita dintre Nepal §i Tibet se malta Everestul: CtIDO eut ub denumitee de

• ecoperisul lumii' acesta este eel tnei ina}t varf al muiuilot Himalaya $i totodata eel mai inalt masiv din fume.

Z 54 ~

Muntele magic

Numetosi elpinisti si amatori de senzatii tari si-su pierdut viata in incerearea de a cuceti eel mai malt vDrf din lume. Cu toet» ecestee, mssivul Everest continua sa. atraga, eu 0 forra magiea, espeditie dupa expeditie.

Ajutorul setpesilor nepal zi $i el tibetsailor este indispensebil osicsrei inccrciri de cucesire a celor 8.000 de metri ina/time.

Privite din departure, piscurile

ascutite ale Himalayei

seamJina eu turnurile

cetati lor fortifieate din vrernuri de mult apuse. La La area serii, acestea se profileaza maiestuos pe azurul cerului, La inceputul secolului at XIX-lea, cand primii straini si-au facut aparitia in Himalaya, cucerirea celui mai Inalt varf nu era dedit un vi . Visu I a devenit realitate abia in 1950, cand primii cutezatori au atins varful Annapurna (8.091 m). De atunci dateaza febra cuceririi eelor mai iualte piseuri de pe glob ~i mai ales a masivu Lui Everest. Este posibil ca acesta sa f fost cucerit deja in anul 1924, cand englezul George Mallory si insotitcrii sai si-au pierdut viata pe unul dintre versanti, Pana in ziua de astazi nu se stie daca Mallory a apuca! sa

atinga varful inainte de moarte, Primii oameni care au pus piciorul pe culme, la 29 mai L953, au fost oeozeelandezul E.P. Hillary :;Ii serpasul Tenzing Norgay. Ei all folosit rnasti de oxigen deoarece pe atunci se credea ca ascensiurea la inaltirni asa de mad nu este

PESCURT

• in TIbet. Everesml esre cuno CUI sub numele de Chomolungma (,.Mama unlvcrsului"),

• Serpasli repalezi folose c numele de Sagarmatha (,,Fruntea eerului").

• Grupuri etnice: serpasi (Nepal),

tibetani China).

• Limbi: repalezi, tibeiana

• Moreda: rupia repaleza, juan

• Religia: lamaism (varianta 11 budismului)

lstorie ulpiaismului: Edmund Hillary ~i $erpa~uL Tenzing Norby la tabiira numiirul 4 in ziua cuid au cucerit yawl Everestului • 195].

posibila fiira ajutorul acestora, Austriecii Reinhold Me sner si Peter Habeler au demonstrat mai tarziu ca aceasta teorie era gresita: [a 8 mai [978 au ati 11 s Everestul lara ma§ti de oxigen. Messrer a

tabilit un nou record: La 20 epternbrie 1980 a reusit pnma expeditie solitara.

Anterior, la 17 februarie 1980, polooezii K. Wielicki §i L. Cichy au fost primii oarneni din lume care au ajuns pe culmea celui mai inalt munte pe timp de iarna.

CE TREBUIE sA ~TITI

I. De pe te 150 de ani au lac expeditii In cautarea lui Yeti.Iegendarul "om aJ zapezilor". III afara unor urme nriase de pasi, nu S-3 gasit panaacum nici 0 dovada a existentei acestuia.

2. Lantul muntilor Himalaya are 2.500 de kilomctri lungime, echivalentnl distantei dintre Lomira si Moscova.

3. Numele Himalaya inseamna in sanscrtta "casa de zapada",

4 .. Serpasii - clilauzele din Himalaya - sunt eunoscuti ~i sub denumirea de "tigr:ii zapezi[or". Nici 0 expeditie DU arc loc lara ajutorul Lor.

MUNTI ~I VULCAN]

HARTA FIZICA

SZC55 @ @

MUNTELE EVEREST

r:

• LocaIIu:!~
freseu
6000m
7QDO
6~00
&000
4!lOO N"uh~ L~.ba~

kq",,~

...

Namch" 8.>s, l /'

-..,.~/ 't

eel mai inelt v§rf de pe glob se ana intr-o companie demnii de acesta. Gtupal piscurilor inaltede 7.000-8.000 de metri, precum ~i nennmsretele culmi ceva maijoase, totmeezs un adevarat "acoperi$" al lumii.

MUNTELE EVEREST

RegeJe viuturilot tnuntoese

eel mai inalt van din Iumeeste situat in Asia Centrals, acolo unde gheturile sunt vesnice. Muntii Himalaya s-au ridicat din mare acum 20 de milioane de ani ..

'"

Intre anii 1823- J 843, in gioeru 1

englez Sir George Everest a. mas ural si a cartografiat muntii Himalaya. Nu a reusit sa aile, insa, care dintre cele zece piscuri uriase, asezate fame aproape unul de celalalt, este eel mei inalt, Abia In 1862 s-a decis ea aceasta onoare revire "piscului cu numarul 15". In 1862, aeesta a capatat numele de Everest, in onoarea lui Sir George.

Muntele nurnit de repalezi .Jeaganul zeilor" s-a format acum aproxirnativ 20 de milioare de ani, in mare. In loeul unde placile tectonice au intrat Incoliziure, fundal marii s-a ridicat, provocand suprapurerea maselor de roca, de-a lungul ami! de ani. Acest proces continua si in prezent: ill

• CLIMA

alpina tropicala, Din iunic pilnn in septernbrie estc pcrioada musonilor, Temperatura 13 ahitudirca de 4.000 de rnetri: III ianuarie. intre -I' si +6°('. In august. intre +8 si + 16°C.

Nepsl: femeie tibetanii.

fiecare an, Himalaya creste in [l1altime cu aproape 5 centirnetri .

Varful Everest este situat 10 Himalaya. Acest masiv rnuntos 1n forma de serniluna mascara 2.500 de kilometri lungime, Este inconjurat din toate partile de ape: Gange, Ind si Brahmaputra. Masivu! cuprinde trei lanturi muntoase: muntii Siwalik formeaza latura sudica (cele rnai rnici inaHimi, aprox. 1.500 m), la Nord se ridica Himalaya Mica (4.500 Ill) si, in sfarsit, Himalaya Mare. Masivul este locuit pana Ia altitudini de 5.000 de metri. Mai sus, traiesc pe alocuri mosti, oi salbatice ~i leoparzi ai zapezilor, care sum 0 raritate. in tiecare an, cateva mii de arnatori de drumetii patrund in

In fomgrafie (de ls sta.nga fa dreepts) se viid varfurile

Everest, Lhotse $i Nup.IBC. ecoperite de ziipadii.

STATISTICA

tnaI~e; B.H48 llJ

fnrujimea celor mai apropiate vfufwi Tapshi Lapcha t5.600 rn). Nmula (5,800 111).

Numfirul expcditiilor incununure de sm;"!;!,, de 1.1 pnma cucenre it varfului, in 1953: Ino.

Primul roman cure a cuccri I \llrful 1\ erest a fest Constantin U.cii!LJ~. Ia 17 mui 1995.

va lea Khurnbu si se opresc Ia poalele masivului Everest in schimbul unor sume piperate, calauzele conduc orice turist sanatos ~i rezonabil de pregatit pana pe culmea pe care au atins-o deja in jur de 1.000 de persoarc ...

SUA 117 @

CALIFORNIA

Paradis pe tiittnul Pacificului

Percul National Yosemite e te unuJ diutre cele mai frumoase locuri din California.

BJocuri de pietrii ebtupte, fntrerupte din loc in loc de cascade, inconjoeui protector 0 vale de 11 kilometri lungune §i 800 de metri latime. Viirfurile aces tor blocuii, cu altitudini de aproape 00 de metri, e profileazii cu cJaritate pe cetul alba ttu.

SUA 18

Teama de marele cutremur

Ca orice paradis, msorita Californie prezinta un dezavantaj: este frecvent afectata de cutremure de pimant.

se ui

/8 Calexico, striibatiind Ststele Unite ~j Mexicul pe ° distanta de sproximntiv 1000 de kilometri.

PrImUl european care a zarit ~mlUl californian a fast navigatorul spaniel Juan Rodrigues Cabrillo, in 1542. Tn anul 1579, Sir Francis Drake si-a facut aparitia in apropiere de Point Reyes, la Nord de San Francisco. in secolul a1 XVITI-Iea, a inceput ocupatia spaniola, 0 combinatie de expeditie militara si misiune religioasa. in 1769, a fast construit aici un port primitor pentru galioarele spaniole,

CE MERITA VAzUT

Big Sur (piscurile Santa Lucia), Disneyland. Gold Country, Hollywood (Universal Studios, Sunset Boulevard. QUeen Mary), San francisco (Golden Gate, Chinatewu, Cablc Car). rezervatiilc $i pareurile naturale: Coachella Valley, Valea Mortii, lacul Tahoe, Lassen Volcanic. dcsertul Mojave. Yosemite, Napa ValllJ). SqUiJW Valley.

11 1821, cand Mexicul si-a di~igat independenta, California a devenit provincie a acestuia. Dupa razboiul america no-mexican ( 1846- J 848), provincia californiana a fast arexata La SUA. Lovitura a fast eli atilt mal dureroasa pentru Mexic cu dil, in acelasi an, au fast descoperite zacaminte de aur in imprejurimile orasului Sacramento.

J n momentul de fata, unii mexicani resimt 0 anurnita satisfactie datorata faptului ca teritoriul Califomiei este situat la imbinarea a dou5 plaei tectonice contirentale, Miscarile tor viotente provoaca in regi.une cutrernure regulate Si puternice,

A griculturii: cnltivarea fructclor, a legumelnr; a vitei de vie: eresterea animalelor; Resurse naturale; argint, cupru, Iier, lndustrie; petroliera, en:rgrlica. de tehnologii rnodcrrc (microelecrronica - Silicon Valley), aviaticillji eosmiea, electronica. de rnasim (autoturisme), militara, u!iOara (texlilil.) ~i de film. Turism

+CLIMA

Tropicala in Sud si subtropicala in Nord (ell influcntc oceunice). Tcrnperatura medic in Sud: loire +l0 si +18°(' iarna. in rcgiunile muntoasc, clima este mai rece.

CE TREBUIE sA $TITl

I. Cascadele reprcrinta cea mai mare atraetie a Parcului national Yosemite.

2. Pe steagul si pe blazonul Californieieste reprezentat un urs,

3. Sao Francisco apare in peste 380 de filme hoHywoodieoo.

4. Primul film a fost turnat Ia Hollywood in 1910. In acelasi an, 8utoritiitile orasului au interns ... aceesul pe strada principala turmelor ell mai mult de 2 mii de oi.

SUA 119 @)

CALIFORNIA

HARTA FIZIcA

OREGON

lncalilal'

• peste 1 milia" d. roc.

• I"'"'" 500.000 do lee

• peste 100.000 <10 Joe,. ~b 100,000 ($eo joe.

o 200 1000 2000 m

il<t.'I19\~:~.

,

f.."'lojO

-. B"r:k~lpV ~ Stockton

Sa n Francisco" II ~ • ~¢r>m'

.F~""'m

~;:,?= San Jose

...

NEVADA

'1-- """Cut.

e= ~rr~,~~

MI W1'IIIfley

• Fresno ¢lt1lim ...

~'RC~

""l'~

seouoo

\

\

MEX1C

ARIZONA

114

California se situeazii in fnmtea celorlelte state americane: este eel mai populat stat ~i piimul din punctul de vedete a/ poteruielului economic, a/ productiei de microproccsoere §i emiconductori, a1 ptoductici alimentare, de vinuri ~i de ... ouii.

.. .. ... ...

• 'Chico

F'oJnIA",,,s

"

;~\

~ D,

- ,,-

~,'-- ·F~m

'-'Sacramento-

.

Sao," cr".

Gc>~ulMI1fII_ Moo,_.

• Salina5

Poin) Sur •

o C E A

NUL

PACIFIC

COplJ1 Arguello CuPIi/ C(Jnr;~R!l1XO 5dl'IM'8',d

100 lim

124

SUA 120

CALIFORNIA

Hollywood, plaje ~i computere

California sea.m3.n3. cu un cufar plin de comori. Aici se intalnesc numai Iucruri frumoase si iesite din comun, incepand cu peisajele fascinante.

Z .. icala "califon.lia es. te 0 Iume in miniature" l1U este

deloe exagerata, eel rnai frumos stat din SUA are, in acelasi timp, eel rnai variat relief. California este lider mondial in dorneniul asa-numitelor tehnologii ale viitorului: zboruri cosmice, informatica, microelectronica ~i biotehnologie, Silicon Valley, un lan] de erase in forma de are, care se intinde din nordul orasului San Francisco panli la San

Jose, este reeu-

noseut in lu-

mea lntreaga ca regatul industriei infonnatiee. Valea idilica de portocali de odinioara s-a transformat

astazi in

centrul mondial al productiei de microprocesoare ~i de aplicatii pentru calculator. Numele de

STATISTICA

Suprafata: 411.049 km:! Populajia: 34.4 milioaue (45% albi, 2KQ/f/ hrspurrici, 9"'u ::isiali(;i. XO{, de ell loarc)

Densitatea populapei: It? de locJl.:m'

eel mai walt vArf:

Mount Whitrey (4AI8m)

Cel mai jos punct: Valca Morjli (8(, m sub rrivelul miiri L) Lungimea coastei: 1.352 krn, incluzand insuiele, 5.515 km, Laeuri: 4.000

Piiduri: -UJ" 0 ilin suprafata statului

COllS tei in viii u i te in ceapI (e poarlii eu giindu118 Scendius via.

Silicon Valley i se trage de la denumirea ureia dintre cele rnai folosite substante in construirea de microcircuite electronice si de procesoare.

Ultimii ani nu au fost prea fericiti pcntru acest stat minunat. Incendiile de padure devastatoare si uragarele au provocat distrugeri irnense; la randul ei, reteaua elecrrica invechita ridica marl probleme care isi fae tot mai des sirruita prezenta prin intreruperi de curent 'in Ian] ("roUing blackouts"). Locuitorii Californiei spera ca ... Terminator se va lupta cu succes Cll aceste problerne - in 2003, celebrul actor Arnold Schwarzeregger a fost ales guvemator al starului,

PESCURT

• eel de-al 31-Lea slat al SUA (din 1850)

• Porecla: . .Statnl auriu"

• Granite: eu statele Oregon, Nevada, Arizona si cu Mexicnl.

• Capitela: Sacramento

• Limbi: engleza (limba oficiaHi),

spaniola

• Mereda: doland american

• Religia: majoritar cre¥tinil

• Cele mai importante erase:

Hollywood, Long Beach. Los Angeles, Oakland. San Diego, San Jose, San Francisco

• Masivii principali: Muntil de Coasts, Mlln(ii Cascadelor (Mount Shasta. 4.317 m), Sierra Nevada

• Ape: Colorado, Klamath ..

Sacramento, San Joaquin

• Laeu! principal: Tahoe

• Porturi: Sail Diego, San Francisco

• Aeroporruri priacipale: Los Angeles, San Diego, San Francisco

EUROPA CENTRALA ~I DE SUD

PELOPONEZ

GRC 33 @

Patria lui Agamenmon

in centrul peninsulei Peloponez se a/hi legendara Arcadie descrisi; de po ti ca un tiaut bucolic §i fericit, cutreierat de "pastorii arcadieni". in prez nt, se cultivii aici rniislini rodnici si pomi tiuctiieri.

Regisi iloti

Peloponez este leaganul culturii apusene. De nici 0 alta regiune din Europa nu se leaga atatea mituri si evenimente istorice.

TeritOri.U' Greciei de astazi a_ fost dorninat limp de secole

_ de cultura aheilor, ell centrul la Micere, Legenda spure ca regele aheilor, Agamemnon, a dorit sa se casatoreasca cu Clytaernrestra ~i I-a ucis pe sotul ei pentru a 0 lua de sotie. in final, Agamemnon a fost cl Insusi omorat de aleasa sa. Cultura rniceniana a apus in jurul anului 1.200 i.Ch .. dar 400 de ani rnai Hirziu Peloponez si-a recapatat importanta in istoria Greciei: aici a fost inventata scrierea greaca ~i tot aici s-au desfasurat prime le jocuri olimpice, in 776 I.Ch, Aceste evenimente au avut 0 influenta decisiva asupra lntegrarii culturale a acestei regiuni Framantate. 0 serie de erase au dipatat 0 importanta deosebita: Argos, Corint si Sparta. Aeeasta din urma a pus bazele urei umunn a Pelopoeezului, lnlre

Agriculrurii: culnrri de vita de vie. maslini, cereals. bumbac, srnochire ~ i fructe eitrice: cresterca oil or ~i a caprelor, Industric: texti]a. extractive (carbuoc brun), alimentara. Turism

CE MERITA VAzUT

Canalul Coriru, oraselo regale Micene $1 Sparta. ruirele Olimpiei (templul lui Zeus). Mistra i;i Epidaurcs, valea raului Alfios.

• CLIMA

1\ I cd i tcra ncuna: veri f crbi n Ii. sccetoase ~i lun gi: iern i bl il n de ;;i ploioase. Tcmperaturile medii variaLii Intrc +9°(' iurna ;;i +28°(' vara.

secolele VI-III i.Ch. Spartanii i~i petreceau intreaga exrstenta participand la antrenamente rnilitare ~i la razboaie. Asa se exp Ii di origirea expresiei ,,0 existents spartana", care se refera la un mod de viala caracterizat prin disciplina si restrictii severe. Din 146 LCh. Peloporez a devenit parte integranta a provinciei rornare Macedonia iar din anul 395 d.Ch. a fast arexat imperiului bizantin, Dominatia otomana de mai tarziu a provocat revolte, care au condus, in 1821, la izbucnirea razboiul grec de independenta.

PE SCURT

• Regiure din Grecia, alcatuita din sapte districte,

• Cole mai populate erase: Patras (150.000 de loc.):}i Kalarnat (50.000 de loc.)

• Moreda: eum

• Religia: ortodoxa

Panomma Pelopouezulni. viizum de pe insula lndra (in prim plan)

CE TREB~IE sA $TITI

I. Menelaus, fratele mai tanar a1 lui Agamemnon, a fast regeie Spartei $i sotul preafrumoasei Elena. Potrivit legendei, rapirea Elerei de cafre Paris a provocat razboiul troiaa .

2. Stilul geometric originar din Micere (aprox. 1.100 LCh.), a influentar artele frumoase din intreaga Grecie,

3, Iliada este opera nemuritoare a marelui Horner, Ea a fost serisa in secolul al Vlll-lea i.eh. si este una dintre eele mai vechi creatii Iiterare grecesti,

4. Intre anii 431 si 404 L.Ch. s-a desfasura! razboiul peloporez dintre Sparta si Atena. Dupa lupte sangeroase pe mare, Sparta a lnvins $i a obtinut hegemonia asupra Greciei,

GRC 35 ~

EUROPA CENTRALA ~I DE SUD

PELOPONEZ

HARTA FIZICA

Goffuf Corint

Le~h!llif.

Kllini. a

Go/till Saronic

~~'

9 ....

~ ..... <>'+ A fI CAD, Tr"'i'l~G, --

...... 1\'11"

Tcgcll I

Argos ~Otj_O",A i'Tltynf

Natplfo

Poros

Golful A rgo lie

Gallllf

Kiparissia

M aiR E A I I

IJjjtrlo

Navarlno .',

peste 1 mill"" de loc. peste 100.000 de Icc

• paste 30.000 de lee,

• peste 10.000 de lac,

e sub 10.000 de Joe.

['roN

37'

SfnktiriI1

Sapi';,,,IZIJ

Golfll!

Me$$inia

Sk/liw Capul Alent.,..

-- drumurt IlrincipaJe

Ca~ltr MalaPl'n ITenargl

-'

CiJpul Males

zoo

aOlrm

-- Pelopouezul, eu forma sa palmata cerecteiisticii, ulciituiest« extremitatea sudics a Peninsulei

Baleaniee iar cepul Matapan este eel mai sadie punet al continentului european.

PELOPONEZ

Balsam pentru suflet

o vizita in Peloponez reprezinta, de fapt, 0 intoarcere la originile Europei. Aici se pot admira monumente ale culturii si se pot trai experiente de neuitat, care mcalzesc inima calatorului.

'"

111 1893, Peloporezul a devenit,

de rapt, insula: dupa multe dificultati, a fost finalizata constructia Canalului Corint, care face legatura intre golful Corint si go Lfu 1 Saronic, Canalul este traversat de un pod. in Peloporez, nu exista zore aflate la 0 distanta mai mare de 50 de kilometri de mare. Campiile si muntii din Peloponez depase c 'in ud 2.400 de metri altitudine ~i coboara bland spre plajele de vis de pc !fum. Celebrul oras Micene este situat in apropiere de Corint. Cetatea regala are 0 vechime de 3.500 de ani ~i este inconjurata de ziduri puternice, eu faimoasa Poarta a Leilor. Portul fortificat afplio domina golful Argolic, In pre vest, un drum de rnunte serpuitor conduce pana Ia Tripol i. Aici se intinde pitoreasca Arcadie, tara muntilor impaduriti si a stancilor golase, in vales cea

illtreglll Pelopollez cste presiirtll ell bisetic: $1 mW3stiri din ep(lC~1 b;7anrimi

Biseeicutele cocoteic pe culmi reprezintli UJI element pitoresc, csrscteristic acestei regiuoi muatoesc.

verde a raului Alfios se afla Olimpia - locas fant al grecilor antici - asociat eel rnai adesea eu jocurile 0- limpice, care se desfasoara acum in toate colturile lumii.

STATISTICA

Suprafata: 21.+ fill de kmPopulatia: armx I milion Densitatca populatiei: 47 de loc.zkrn-

eel mai malt punct:

Target (~AOO m)

Lungimea drumurilor: 130.000 km, dintre care 200 kill de autostrazi.

EUROPA DEVEST

ITA 145

TOSCANA

Griidins ltaliei

Panorama Toscenei in fmprejurimile Sienei, in tonuri pasteiate de ecru. in aeest tinut deluros cresc cbipeiosi $1 miislini.

- Patria cavalerilor, a calaretilor si a macstrilor de orga

Nenumarate obiceiuri, legende ~i basme se leaga de Toscana, cum se intampbi adesea en regiunile bogate in cultura. Uneori, unele legende contin WI sambure de adevar,

"-

In anul 1559, putemicul Cosirno

1 din familia Medici a supus iena, aliata a imparatului, EI a deci atunci sa puna capat odata pentru totdeauna UDUj anume narav unit at locuitorilor orasului. Pe vremuri, Siena si Florenta erau rivale de moarte, Prin anul 1260 sierezi i au prins obiceiul sa goreasca pe strazile orasului un magar, de a carui coada era atamat stindardul Florentei, pentru a-i face de ras pe vecinii de la Nord.

UJJUI dintre cdc mai bine consetvste om§c medic va le ale Tosceaei - San Gimignano.

Obiceiul s-a transforrnat ell tirnpul in spectacolul traditional CUllO cut sub numele de ,,11 Palio". Scopul cursei rebure a calaretilor in jurul pietei medievale Piazza del Campo este capturarea stindardului. Participantii lupta pentru onoarea difentelor carriere ale orasului, Un spectacol similar - inspirat de "Giostra" medievala- areloc La Arezzo.

CE MERITA V AzUT

Florcnta, Pisa. Siena. AI-eLLo. Lucca. Fiesole, Poggio a Caiole, Petraita, San Gimignano, ruinele etrusce din Volterru ~i Chiusi,

Locuitorii orasului Lucca amintesc adesea poveslea unui tunar care, in 1875, a cantat ell atata pasiune la orga catedralei, Lncat autoritatile

bisericesti I-au considerat repotnvu pentru functia de capelmaistru ~i demnitatea asociata acesreia. Orasul a pierdut astfel un taJentat virtuoz, dar lumea a castigat unul dintre cei mai mari cornpozitori de opera. rganistul plin de temperament era Giacomo Puccini.

ECONOMIA

Resurse naturale: mercur, Iier, eupru, zinc. rnarmurf (Carrara). Agriculuira: culturi de legume. vita de vie ~i maslini. Industria: usoara [texrila), petroliera (rafinarii), erergetica. Turi un

de bisesici. A§a amta viaut« de sus majoritacea oreselo« toscsne.

• CLIMA

Mediterarcana, Temperatura medic anuala: + I -+°C In Sud: + I ~oC in regiuuile de vale: In Florenta. +6°(' iarna l;'i 122°(, vara. Perioada cca rnai propice dilatoriiior: prirnavara si toarnna,

CE TREBUIE sA $TITI

I. in galeria Academ iei de Arte F rumoase din Florenta se gasei;1te eea mai renurnita statuie din lume - David al Iui Michelangelo.

2, Lorenzo di Medici S-8 inconjurat eu plscere de artisti, Printre acestia s-a numarat r:,;i inegalabilul Leonardo da Vinci, realizatorul primelor schite de masini zburatoare si autorul celui mai faimos tablou din lume - Mona Li a.

3. Celebrul fizician i astronom Galilee Galilei s-a nii cut la Pisa, in 1564. EI a intrat in conflict cu Biserica datorita teoriei lui r volutionare conform careia Pamantul e invarte in jurul Soarelui

4. Turnul din Pisa a Inceput sa se incline acum 800 de ani, din cauza deplasarii fundatiei, Cu toate acestea, turnul a ramas in picioare pana in rnomenrul de fata.

ITA 147

EUROPA DE VEST

TOSCANA

HARIA FIZICA

- 11·

12'

EMILIA·ROMAGN.A

MAREA ADRIATIcA

/

MAREA

LlGURICA

COlif/de M.tld;fe'~ 1859m.&

C~rrai.

UM8RIA

q, PI mblM'-

'.... • FcJ1ooico

, So/wi FolJtJl'm:a

~q"

GoIhl1 riJIamone

Orblijel)c ..

Mw",I,

"Wit/arlO +.tJlim

2llIlkm

.. '

Locatita~

Toscene se intinde pana fa tiirmurile pitoresti ale merilor Liguricii si Tiretiienti !ji e te miiiginitii in Est de tnuruii Apenini. Cu dcelurile sale vetzi, uthitecture citsdinii unicii !ji atmosfera uiemorsbilii; Toscana este coasidemtii de multi drept cea mai trumoesii regiune a Iteliei.

200 500 1 000 m

I It""""' I )

• peste 100 000 de loc.

• peste SO-ODD de loe.

• pasta :l0.000 de lac.

• sub :l0.000 de loc.

-- drumwi principale

TOSCANA

......

In imprejutimilc tiiului Amo

Nici 0 alta regiune europeans. nu se poate mandri ell o mostenire culturala similara en cea a Toscanei.

Frumusetile naturale ~i eapodoperele artistice toseane sunt admirate de milioane de turisti anual.

Deasupra colirelor Toscanei pluteste rnireasma Imbatatoare a maslinilor, a chiparosilor ~i a duzilor, Caracteristice pentru aceasta regiuoe sunt satele

de munte, prccum si cetatile ~i bisericile amplasate pe coasre abrupte, Toscana este unul dintre leagarele culturii apusere rnodeme.

Tumut toctiaei din Piss este una dintre icoenele tutistice ale Itsliei; vizitet diu zon pana in scad de gtupuri de tutisti din lumeo intreagii.

PESCURT

• Regiure istoricii a Italiei

• Capitala: 'lorenta

• Limba: italiana

• Moneda: euro

• Religia: catolieism

• Orasele principale: capitalele provinciilor plus orasele Prato ~j olterra

• Masivi muntosi: Apeninii To cani, muntii Preapenini

• Aeroporturi mtemationale:

Florenta-Peretola, Pisa-Galileo Galilci

in secolul al XV-lea, familia Medici a condus capitala regiunii Florenta, intr-o perioada de dezvoltare artistica si stiintifica. Monumente precum catedrala

anta Maria del Fiore ;;i Galeria Uffizi sunt cunoscute in intreaga lume si atrag turistii ca un magret, In cele 45 de sali ale Galeriei Uffizi sunt expuse 4.800 de opere de arta,

Cillatoria prin Toscana trebuie sa inc Iud a si 0 vizitii la Pisa, cu turnul ei inclinat ce se pleaca in fata turistilor, Siena medievala atrage prin cursele de cai iar i toricul San Gimignano este cunoscut drept "or~ul tumurilor".

Toscana este un loc de odihna ideal nu numai pentru cei interesati de cultura. Peisajele montane ale

peninilor Toscani si padurile de e sunt un paradis pentru iubitorii de natura si de drurnetii, Tarmul de 320 de kilometri lungime al marilor Ligurice ~i Tireniene satisface toate dorintele amatorilor de bai de soare si inot.

STATISTICA

Suprafata: 23.1100 km-' Populatia: 3.53 de rmlioure Densitatea populatiei: 150 Ioc/krn"

Cel mai inalt vad: Mente Cirnurc (in Apeninii Toseani, ~.16J m)

r:

r:

DNK 1 @

AMERICA DE NORD

GROENLANDA

Insula eschimosilot

Ai betgurile plutitoere din iarguJ Gioenlsndei formeazii 0 ptiveliste ie$itii din comun.

Acestea, insii, reptezintii un mare peticol pentru naviga{ie. Doar vftrful sisbergului este vizibil, restul iiind aSCUflS sub apa.

-----

o K2

Vanatorii Nordului

Clima Groenlandei nu este prielnica omului. Cu toate acestea, de mii de ani se stabilesc aici nou-veniti din toate colturile lumii .

• CLIMA

Polara. La nord ~i in interiorul insulci, temperatura rnedie atinge - 30' C. recordul pcntru cca mai sciizutii temperatura fiind de - 65°C. Vanuil atinge viteze de 320kmih. La sud. cErnii. sunpolara (su b in tl ucn ~a ell rcnti lor ca lzi de acr), ell tcmperaturi medii de -4ce (minime de -29°C: maxirne de t2goC). in nord. noaptca polarfi dureaza palm luni.

ESChimO~ii au trasaturi faciale asiatice: stramosii lor au sosit in Groenlanda din A ia, traversand Canada, 'in urma eu 2.500-5.000 de ani. Se presupure ca la vremea respectiva clima era mai blancUi decat In prezent. Grupuri etnice diverse au continuat a e statorniceasca in Groenlanda si mai tarziu, cand climatul era deja a ernanator celui de astazi. Printre aeestea se numara populatia Thule, de origire asiatica, Primii europeni care au descoperit Groenlanda au fost vikingii, in anul 982. Acestia au parasit-o lntre secolele al XIV-lea si al XVTI-lea din motive ramase recuno cute.

. ~.

I:' ECONOMIA

Resnrse naturale: rnirereu de zinc, plumb. molibdcn, uranin, csrbuoe: zac:iminte reexploatare de aur, argint, fier, nichel si grafit, Pescuit: in principal crevete, c d, halibut groenlandez $i som n atlantic:

Viinatoarc: de. morse. de foci. de vulpi, d ursi pelari ~i de reni, Turisrn, Groenlanda bereficiazs d ajutor economic din partea Darcmarcei $i a Uniunii Europere,

Cssele din Ilulisset sunt specilice Groenlsndei.

Majoritatea locuitorilor Groenlandei este formam din groenlandezi, adica urrnasii eschimosilor ~i ai colonistilor europ ni, in principal normanzi ~i darezi. in afara de acestia, mai locuiesc aici eschimosi

ba~tina~i ~i darezi, care au inceput sa so eases la inceputul secolului al XlV-lea. Groenlanda a d venit colonie dareza in 1814 iar in 1953 a obtinut tatutul de teritoriu insular al arcei, dispunand de un guvem local.

in anul 1978,

Groenlanda !1i-a

ca~tigat autonomia, in unna urei decizi i ale parlarnentului darez, care a intrat in vigoare un an mai tfu:ziu. Daremarca continua a gestioreze politica externa si de aparare a acestui teritoriu,

CE TREBUIE sA ~TITI

I. In dlalectul indienilor canadieni •. .eschimos" inseamnii "eel care consuma carne cruda". E chimosii se autointituleaza inuiti, adica "oameni adevarati '.

2. Cel mai mare pare national din lum a fo t inaugurat 111 Groenlanda, in 1974.

Este verba despre North and East Greenland National Park, ell 0 suprafata de 972.000 de km2.

3. in apele dinjurul Groenlandet traiesc 17 specii de balere,

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful