Www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z ANATOMIE (curs) ANATOMIE CURS 1
RECEPTORII - aduc informatii din mediile extern si intern - sunt transformatori de energie si aparate de codificare Clasificare: - dupa Sherington: extero- , proprio- si interoreceptori - dupa natura stimulului: mecano- , termo- , chemo- si electromagneticoreceptori - in functie de modul de receptie: sunt receptori de contact si telereceptori 1) Mecanoreceptori: tactili, de presiune, vestibulari, acustici, corpii Golgi, fusuri neuromusculare, 2) Termoreceptori: pentru cald si rece, ei receptioneaza variatiile de temperatura 3) Chemoreceptori: olfactivi, gustativi, cei din zonele reflexogene 4) Electromagneticoreceptori: in retina A. EXTERORECEPTORI Sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, ajung la membrana bazala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fixeaza pe celulele din stratul Malpighi formand jonctiuni neuro-epiteliale care receptioneaza durerea. Exista terminatii nervoase si in jurul firului de par, care se numesc peritrihiale, in final fiind prinse intre 2 celule Schwann. Se mai gasesc in periost, capsule articulare, muschi, seroase. Sensibilitatea tactila este receptionata de: 1) Discurile Merkel – sunt sensibile la atingeri usoare, sunt situate in stratul spinos epidermic in regiunile fara peri; au aspectul unei retele nervoase in forma de cupa care contine o celula mare, modificata. Sunt receptori incapsulati. 2) Corpusculii Meissner – sunt sensibili la atingeri rapide, se gasesc in stratul papilar al dermului in special in regiunile lipsite de par. Sunt formatiuni incapsulate specifice pulpei degetului, mucoasei linguale, organelor genitale feminine si mamelonului, si au forma ovala, dimensiune aproximativ 90µ. Sunt alcatuiti dintr-o fibra nervoasa care isi pierde mielina, o capsula fina periferica, celule turtite printre care se afla fibra nervoasa spiralata. La periferia sa pleaca fibre foarte fine care se continua cu tonofibrile din epiderm. Receptorii sunt foarte sensibili la deformari ale pielii datorita acestor fibre. Sensibilitatea presionala este asigurata de: 1) Corpusculii Vater-Pacini – se gasesc in hipoderm pe fata palmara a mainii, fata plantara a piciorului si degetelor, hipodermul bratului, cefei, in organele genitale ale ambelor sexe, in periost, in jurul articulatiilor; sunt mari, au 1-4 mm lungime, sunt receptori pentru presiuni mari si vibratii. Ei au forma sferica la adult, sunt foarte voluminosi si sunt alcatuiti dintr-o capsula periferica formata din 20-60 de lamele celulare concentrice. In axul central sunt putine celule si o terminatie nervoasa. Dupa intrarea in corpuscul fibrele pierd teaca de mielina si se termina obisnuit in forma de bulbi sau butoni terminali.

Www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
2) Corpusculii Krause – sunt situati in derm, in apropierea epidermei si receptioneaza sensibilitatea termica (rece). 3) Corpusculii Ruffini – sunt situati in derm, mai aproape de hipoderm, si in capsulele articulatiilor, si receptioneaza sensibilitatea termica (cald). Sensibilitatea dureroasa – este receptionata de terminatiile nervoase libere situate in epiderm si derm, unde formeaza un plex superficial si altul profund, Din plexul profund iau nastere ramificatiile intraepidermice terminate in buton pe suprafata celulelor malpighiene, in imediata apropiere a stratului granular. B. PROPRIORECEPTORI Pot fi clasificati dupa functie in: a) Proprioreceptori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si cupozitia capului, a membrelor sau segmentelor de membru. Ei sunt situati la nivelul articulatiilor, in capsulele articulare, ligamente, tendoane, periost si in labirintul membranos al urechii interne, Din aceasta categorie fac parte: 1) Corpusculii neurotendinosi Golgi – sunt sensibili la tensiuni puternice, raspund la contractia activa a muschiului si sunt situati la jonctiunea muschi-tendon. 2) Corpusculii Ruffini – sunt situati in stratul superficial al capsulei articulare si deserviti de fibre nervoase de tip 2, sunt corpusculi cu adaptare lenta si culeg informatii in legatura cu pozitia si miscarile din articulatii. 3) Terminatiile nervoase libere – apartinand tipului 3, se ramifica in toata grosimea capsulei articulare, sunt cu adaptare lenta si transmit sensibilitatea dureroasa articulara cauzata de amplitudinea excesiva a miscarii. 4) Corpusculii Pacini – sunt situati in stratul profund al capsulei articulare, sunt cu adaptare rapida si sunt foarte sensibili la miscari si modificari de presiune. b) Proprioreceptori ce receptioneaza informatiile de la nivelul muschilor, controleaza gradul de contractie si permit compararea miscarii intentionate cu cea executata, deci de control al tonusului muscular. Din aceasta categorie fac parte doar fusurile neuromusculare. Fusurile neuromusculare sunt diseminate printre fibrele musculare striate fata de care sunt asezate in paralel si sunt sensibile la tensiunea de contractie a muschiului. Ele sunt alcatuite din 2-10 fibre musculare striate modificate, numite fibre intrafuzoriale. Aceste fibre sunt de 2 tipuri: - fibre cu sac nuclear - fibre cu lant nuclear 1) Fibrele cu sac nuclear – sunt lungi si groase, se insera pe endomisiumul fibrelor musculare extrafuzoriale; ele au rol in raspunsul dinamic al muschiului, controland lungimea muschiului, gradul de contractie al muschiului si se contracta lent. 2) Fibrele cu lant nuclear – sunt subtiri si scurte, se insera fie pe capsula fusului fie pe teaca fibrelor cu sac nuclear. Contin miofibrile mai putine, se contracta mai rapid decat primele si au rol in raspunsul static in adaptarile lente, controland numai lungimea muschiului. Fusurile au inervatie senzitiva si motorie. a) Inervatia senzitiva este asigurata prin 2 tipuri de terminatii nervoase: primare si secundare. 1. Terminatiile primare (anulospirale amielinice) apartin fibrelor mielinice groase si se ruleaza in jurul ecuatorului fibrelor cu sac nuclear, intr-un sant adanc al sarcolemei. 2. Terminatiile secundare (in buchet) apartin grupului 2 si se gasesc la suprafata sarcolemei, sau in santuri speciale. b) Inervatia motorie este independenta de cea a fibrelor extrafuzoriale, fiind asigurata de 2 categorii de fibre care alcatuiesc in ansamblu sistemul fibrelor mici motorii sau fibrele gamma: - fibrele gamma 1, cu conducere rapida, inerveaza in special fibrele cu sac nuclear in zonele polare unde formeaza placi motorii tipice

Www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
- fibrele gamma 2, cu conducere lenta, inerveaza ambele tipuri de fibre intrefuzoriale, dar in special pe cele cu lant nuclear, prin terminatii difuze situate in apropierea zonei ecuatoriale. Excitarea neuronului gamma activeaza fibrele intrafuzoriale, care prin contractie excita receptorul anulospiral, si aceste la randul sau mediaza activarea moderata a motoneuronului α-tonic, cu cresterea tonusului muscular, iar daca stimularea este intensa, cu contractie musculara. Inhibarea sistemului gamma reduce tonusul muscular.

C. INTERORECEPTORI Ei receptioneaza informatii in legatura cu activitatea viscerelor, si diferite aspecte ale homeostaziei. In general sunt terminatii nervoase libere, in peretii vaselor si organelor, dar exista si sub forma de corpusculi lamelati in cord, pancreas, adventicea vaselor. Dupa functie ei pot fi: chemoreceptori, baroreceptori si osmoreceptori. alexandruAlex

ANATOMIE – CURS 2
Exista 3 tipuri de fibre nervoase: 1) Fibre mielinice A - sunt de 2 feluri: a) aferente – sunt de 3 feluri (dupa sensibilitate) : => care apartin sensibilitatii proprioceptive si au diametru > 20 µm si viteza de conducere >100 m/s (fibre anulospirale si fibre proprioceptive constiente) => care apartin sensibilitatii tactile si au diametru = 5-15 µm si viteza de conducere = 2090 m/s => care apartin sensibilitatii termoalgezice si au diametru = 5-7 µm si viteza de conducere = 5-20 m/s b) eferente – sunt de 3 feluri : α - fazice (fibre somatice ce produc contractii rapide) - tonice (fibre somatice ce produc contractii lente) β - fibre colaterale spre fusurile neuromusculare γ - 1 (asigura inervatia motorie a fusului producand contractii rapide) - 2 (asigura inervatia motorie a fusului producand contractii lente) 2) Fibre mielinice B - au diametru de 3 µm si viteza de conducere = 5-15 m/s - sunt fibre vegetative eferente preganglionare 3) Fibre amielinice C - au diametru < 2 µm si viteza de conducere = 0,2-3 m/s - sunt fibre vegetative postganglionare si ale sensibilitatii viscerale si termice Radacina posterioara a nervului spinal Radacina posterioara are pe traiectul sau ganglionul spinal care contine protoneuronul tuturor cailor ascendente si care are la periferie o manta de celule satelite, acest ganglion continand in principal 2 tipuri de neuroni: mari, de 100µ, si mici, de 20-25µ. Acesti neuroni sunt de tip pseudounipolar, sunt rotunzi si au o singura prelungire care se divide intr-o componenta

Www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
periferica (dendrita) si o componenta centrala ce va intra in maduva (axon). Din fibrele radacinii posterioare, 2/3 sunt amielinice sau slab mielinice iar restul sunt mielinice. La intrarea in maduva, pentru fibrele mielinice teaca de mielina se subtiaza foarte mult, iar pentru cele amielinice dispar celulele Schwann si aceasta zona de intrare in maduva este considerata limita dintre sistemul nervos central (SNC) si sistemul nervos periferic. La intrarea in maduva spinarii fibrele radacinii posterioare sunt de 3 feluri : - scurte, care se termina in mielomerul de la acelasi nivel - intermediare, care urca sau coboara cateva segmente - lungi, care nu se termina in maduva. Primele doua tipuri de fibre, odata intrate in maduva se impart in ramuri ascendente si descendente, iar acestea la randul lor se impart in fibre subtiri si groase. 1) Fibrele subtiri – conduc sensibilitatea tactila protopatica, de presiune, termoalgezica si dureroasa, ajung in zona ventrolaterala a cornului posterior (zona marginala Lissaner), unde se bifurca intr-o ramura ascendenta si una descendenta, ambele participand la formarea fasciculului dorsolateral.

2) Fibrele groase – conduc sensibilitatea tactila epicritica si sensibilitatea proprioceptiva, se bifurca intr-o ramura ascendenta lunga si alta descendenta scurta: ramura descendenta ia parte la formarea zonei cornoradiculare de pe fata ventromediala a cornului posterior, iar ramura ascendenta se comporta diferit (cea a fibrelor lungi patrunde in cordonul posterior si se termina in nucleii gracil si cuneat din bulb). Mielomerul este un segment medular si rizomerul este radacina nervului spinal. Pentru fibrele scurte exista echivalenta intre mielomer si rizomer iar pentru cele intermediare nu exista. In practica: - sectionarea tuturor radacinilor posterioare duce la disparitia oricarui fel de sensibilitate (anestezie) - daca sectionam numai o radacina apare o hipoestezie si de aceea cand se fac infiltratii pe traiectul nervilor intercostali, trebuie infiltrat si nervul supraadiacent si cel subiacent.

CAILE ASCENDENTE
Caile ascendente sunt cele care pe de-o parte conduc toate modalitatile senzitive iar pe de alta parte contribuie la elaborarea actelor reflexe si determina gradul de vigilenta al structurilor superioare. Caile ascendente sunt formate din tracturi si fascicule grupate in doua sisteme: lemniscal si extralemniscal. a) Sistemul lemniscal Din sistemul lemniscal fac parte: fasciculul gracil, fasciculul cuneat, tractul spinotalamic lateral (partial), lemniscul lateral, lemniscul trigeminal. Sistemul lemniscal este mai nou filogenetic, este un sistem rapid, este o cale paucisinaptica si se proiecteaza in aria somestizica, campurile 3, 2,1 din girul postcentral al lobului parietal si in aria somestezica secundara – pe buza superioara a santului lateral. Deasemenea, sistemul lemniscal este un sistem de precizie: - precizie de transmitere, deoarece neuronii de origine au o mare afinitate pentru un anumit tip de sensibilitate. - precizie de localizare, deoarece exista o somatotopie bine definita in fiecare segment al acestor cai. - precizie de discriminare, datorita fenomenelor de inhibitie reciproca si de convergenta. b) Sistemul extralemniscal

indiferent de nivelul la care este situat.cartiaz.al doilea grup. spinoreticular. formeaza componenta paleospinotalamica.un sistem de proiectie difuza . Acesta ajunge in bulb. polisinaptica.calea sensibilitatii termoalgezice Calea sensibilitatii tactile protopatice Transmite informatii tactile protopatice. Caile extralemniscale sunt reprezentate in cadrul somesteziei prin doua sisteme senzoriale: . difuza.sensibilitatea exteroceptiva epicritica A. cel mai numeros. despre calitatea efectiva a atingerii. Este o cale lenta. raspunde la stimuli multiplii. diferiti.primul grup. iar axonul lui intra in maduva (exista echivalenta mielomer-rizomer) si se bifurca in ramuri ascendente si descendente ce ajung in zona ventrolaterala a cornului posterior. aplicati pe o mare suprafata receptoare. la iesirea din bulb. 1) Receptorii – pentru aceasta sensibilitate sunt: terminatii nervoase libere. se ataseaza lemniscului medial si reprezinta componenta neospinotalamica 4) Neuronul 3 – se gaseste in nucleul ventral posterolateral din talamus pentru .Www.calea sensibilitatii tactile protopatice . o parte din fasciculul spinotalamic lateral. spinovestibular.sensibilitatea exteroceptiva nociceptiva .ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Face parte dintr-un sistem de aparare si protectie contra agresiunilor externe si este format din: fasciculele spinocerebeloase anterior si posterior. 3) Deutoneuronul – se gaseste in nucleul propriu al capului cornului posterior (lamele Rexed 2. . spinopontin. fasciculele spinoolivar. spinocortical. dorsal de oliva bulbara si la iesirea din bulb se imparte in doua grupuri de fibre: . nefiind de mare precizie. corpusculi Meissner 2) Protoneuronul – se gaseste in ganglionul spinal. iar proiectia centrala se face in sistemul limbic. 4). indirecta. fibrele sale ajung la nucleii substantei reticulate si de aici prin fibre reticulotalamice ajung in sistemul talamic difuz unde se gaseste neuronul 3 al carui axon proiecteaza in sistemul limbic in girus cinguli. trecand in cordonul anterior de partea opusa. axonul deutoneuronului urca 3-4 segmente medulare si se incruciseaza la nivelul comisurilor cenusii anterioara si alba.un sistem de cai senzitive de asociatie Caracteristica principala a sistemului extralemniscal este plasticitatea electrofiziologica: un neuron solicitat. unde formeaza tractul spinotalamic anterior. Caile sensibilitatii nociceptive sunt : . fasciculul spinotalamic anterior. 3. discuri Merkel. CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE Sunt de doua tipuri : . de presiune fina. spinotectal.

Fibrele acestuia. iar pentru componenta paleospinotalamica in nucleii intralaminari: paracentral si central lateral 5) Zona de proiectie corticala – este in aria somestezica primara pentru fibrele componentei neospinotalamice si in aria somestezica secundara pentru fibrele componentei paleospinotalamice ∗ Mai exista un fascicul protopatic. si ale nucleului gracil ajung ventral. 4) Neuronul 3 – pentru componenta neospinotalamica se gaseste in nucleul ventral posterolateral (NVPL). care are protoneuronul in ganglionul spinal. colaterale ce reprezinta fasciculul Reflex. Aceste fibre se impart intr-o ramura ascendenta care ajunge in cordoanele posterioare si formeaza fasciculele Gracil (medial) si Cuneat (lateral) si o ramura descendenta. se incruciseaza in comisurile cenusie anterioara si alba. 3. Acest fascicul are rol in orientarea capului si ochilor spre zona stimulata.primul grup reprezinta componenta neospinotalamica ce formeaza lemniscul spinal care trece dorsal de oliva bulbara si medial de fasciculul spinocerebelos anterior si urca prin trunchi superolateral de lemniscul medial. . campurile 3. corpusculii Krause. 3) Deutoneuronul – se afla in nucleii gracil si cuneat iar fibrele ce pleaca de la acesti nuclei in directie ventrala se numesc fibre arcuate interne. iar axonul lui urca 2-3 segmente medulare. ele dau colaterale in maduva. 8) 3) Deutoneuronul – se gaseste in nucleul capului cornului posterior. .ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z componenta neospinotalamica 5) Zona de proiectie corticala – este in aria somestezica primara. trec in cordonul lateral de partea opusa si formeaza fasciculul spinotalamic lateral. in girul postcentral. 7. 2) Protoneuronul – se gaseste in ganglionul spinal iar axonul lui intra in maduva si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul capului cornului posterior (lamele Rexed 2.Www. Pacini pentru vibratii si terminatiile nervoase libere pentru tact. Calea sensibilitatii epicritice 1) Receptorii – sunt corpusculi Meissner. iar fibrele dintr-o parte se incruciseaza cu cele de partea opusa. 2 si in aria somestezica medulara – pentru componenta neospinotalamica. neuronul 3 este in coliculul superior iar proiectia este in talamus. numit spinotectal. care este baza anatomica a reflexului mitotic.al doilea grup reprezinta componenta paleospinotalamica si fibrele lui formeaza fasciculul spinoreticulotalamic. 1. Si ele se incruciseaza formand decusatia lemniscala (senzitiva) care este o decusatie complexa: fibrele nucleului cuneat ajung dorsal. Calea sensibilitatii termoalgezice 1) Receptorii acestei sensibilitati sunt terminatiile nervoase libere. deutoneuronul este probabil in cornul posterior. la intrarea in bulb se impart in 2 grupuri: . 4 si probabil si in lamele 6. Fasciculul spinoreticulotalamic informeaza despre intensitatea durerii iar lemniscul spinal despre diagnosticul durerii. primele incrucisandu-se fibrele superioare. 2) Protoneuronul – se gaseste in ganglionul spinal iar axonul lui ocupa partea mediala a radacinii si este o fibra groasa care ajunge in partea ventromediala a cornului posterior. Pacini si Ruffini.cartiaz. Fasciculele gracil (Goll) si cuneat (Burdach) ajung in bulb la nucleii omonimi.

Lemniscul medial ajunge in talamus in nucleul ventral posterolateral (NVPL). unde membrele inferioare se proiecteaza lateral. * Exista o maladie (Tabes -> sifilis tertiar) care afecteaza cordoanele posterioare si ii da bolnavului nesiguranta in miscari active (ataxie cerebeloasa) si nu isi recunoaste pozitia membrelor.fasciculul cuneocerebelos. in nucleii omonimi. Sensibilitatea proprioceptiva de control are 3 tracturi: . la nivelul puntii lemniscul medial se plaseaza orizontal iar somatotopia este. in nucleul ventral posterolateral.sensibilitatea kinestezica . fibrele superioare ale lemniscului sunt situate median iar cele inferioare sunt situate lateral. terminatiile nervoase libere si corpusculii Ruffini 2) Protoneuronul – se gaseste in ganglionul spinal. incrucisat (Gowers) .sensibilitatea proprioceptiva de control a miscarii Calea sensibilitatii kinestezice Are traiect comun cu calea epicritica si vibratorie 1) Receptorii acestei cai sunt corpusculii tendinosi Golgi. 5) Zona de proiectie corticala – este in aria somestezica primara. 5) Zona de proiectie corticala – este in aria somestezica primara si secundara. 2) Protoneuronul – este localizat in ganglionul spinal. Calea sensibilitatii proprioceptive de control a miscarii.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z In punte lemniscurile au dispozitie transversala si trec dorsal de corpul trapezoid.tractul spinocerebelos posterior. alexandruAlex ANATOMIE – CURS 3 CAILE SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE Sensibilitatea proprioceptiva este impartita in doua categorii : . iar membrele superioare se proiecteaza medial. direct (Flechsig) . deci individul are sensibilitate epicritica dar nu are sensibilitate termica si dureroasa. cu exceptia cordoanelor posterioare. unele fibre trecand si in regiunea precentrala.Www. de la dreapta la stanga -> coccigian-sacral-lombar-toracal-cervical (CSLTC). Toate proiectiile sunt contralaterale. care vor face sinapsa cu deutoneuronul in bulb. in nucleii gracil si cuneat. axonul lui intra in maduva si formeaza fasciculele gracil si cuneat. 3) Deutoneuronul – este situat in regiunea dorsala a bulbului. in nucleul ventral posterolateral. 4) Neuronul 3 – este in talamus. terminatiile nervoase libere.tractul spinocerebelos anterior. aria cea mai intinsa fiind ocupata de proiectia mainii. iar axonul deutoneuronului se incruciseaza pe linia mediana si formeaza lemniscul medial. cu exceptia regiunii bucale. 4) Neuronul 3 – se gaseste in talamus. 1) Receptorii acestei sensibilitati sunt: fusurile neuromusculare. superolateral de nucleul rosu si substanta neagra. orientarea lemniscului este oblica. toate caile ascendente sunt lezate. iar axonul este de dimensiuni . In mezencefal. ∗ In boala numita seringomielie. la nivelul caruia exista o somatotopie: dinspre anterior spre posterior -> coccigian-sacral-lombartoracal-cervical (CSLTC) .cartiaz. corpusculii Pacini mici.

Explicatiile durerii raportate sunt: . fie distensia sau tractiunea. si sensibilitatea somatica ajunsa la acesti neuroni sensibilizati. iar aferenta merge atat pe nervi vegetativi cat si somatici. 3) Deutoneuronul – este situat in mai multi nuclei: a) pentru tractul spinocerebelos posterior isi are originea in nucleul toracic (lama 7 Rexed) intins intre C8 – L2. in girus cinguli si in aria somatomotorie Prima particularitate a durerii viscerale este iradierea ei spre arii cutanate. pielosi. muschi extrinseci ai globului ocular.iradierea influxului in fibrele alaturate . 6. mezencefal. dau colaterale la talamus si ajung in nucleul ventral posterolateral sau in nucleii talamici difuzi unde se gaseste cel de-al treilea neuron 4) Zona de proiectie corticala – este in aria somestezica. b) pentru tractul spinocerebelos anterior isi are originea in lamele 5. Se considera ca nucleul accesor este o continuitate a celui toracic.Www. in vermisul anterior si in regiunea paravermiana a emisferelor cerebeloase. Fibrele secundare ale deutoneuronului se incruciseaza in proportie de 90% trecand in cordonul lateral opus. inconjura pedunculul cerebelos superior (PCS). chiar . Prin pedunculul cerebelos inferior (PCI) de aceeasi parte. si acest lucru se numeste durere raportata. si se termina in aria membrului superior. 1) Receptorii – sunt terminatiile nervoase libere 2) Protoneuronul – se gaseste in ganglionul spinal si cei ai nervilor cranieni. Acest fascicul asigura corelatia membrelor superioare cu cele inferioare in timpul executarii unor miscari.fenomenul de convergenta in caile spinotalamice (convergenta de 10/1 a fibrelor periferice fata de o fibra spinotalamica) . pentru a forma tractul spinocerebelos anterior in care vor intra si 10% fibre ipsilaterale. ajunge la paleocerebel sub forma de fibre muschioase. fibrele intra in maduva si ajung la deutoneuron.cartiaz. pe calea pedunculului cerebelos inferior ipsilateral. in dinti. punte. axonul trece in cordonul lateral opus. Ajung in bulb. care este in nucleul cuneat accesor (Von Monakov) de la nivelul bulbului. dupa sinapsa cu deutoneuronul. Aceste fibre au rol in coordonarea contractiilor individuale ale muschilor si in coordonarea miscarilor posturale. 7 Rexed din cornul posterior. ale carui prelungiri se duc spre nucleul motor al trigemenului si in formatiunea reticulara mezencefalica. apoi urca la nivelul bulbului unde este situat ventral de nucleul tractului spinal al trigemenului si dorsal de piramida bulbara. la distanta de organul respectiv. axonii deutoneuronului iau o cale spinoreticulotalamica. gingii. rizomerul fiind egal cu mielomerul plus 6-7 segmente medulare. protoneuronul se afla in nucleul mezencefalic al trigemenului. iar axonul lui formeaza fasciculul cuneocerebelos care ajunge la cerebel prin fibrele arcuate externe dorsale.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z mijlocii. c) fasciculul cuneocerebelos aduna informatii de deasupra lui C8. CAILE SENSIBILITATII INTEROCEPTIVE Stimulul este fie spasmul la nivelul unui viscer cavitar. * Calea proprioceptivitatii pentru cap si fata isi are receptorii in muschii masticatori. axonii acestui protoneuron sunt amielinici sau slab mielinici 3) Deutoneuronul – este in nucleul de origine al sistemului spinotalamic si in portiunea vegetativa a substantei intermediare. si prin valul medular superior ajung in cerebel. Acest fascicul are rol in sinergia miscarilor voluntare.impulsurile dureroase care vin de la un organ bolnav scad pragul de excitabilitate al neuronilor somatici vecini.

potasiu. Mediatorul intre protoneuron si deutoneuron in calea interoceptiva este substanta P (descoperita de Von Euler. Acesti nuclei au o somatotopie. Stimulii durerii sunt: mecanici.termoalgezica 1) Receptorii: terminatii nervoase libere. 2) Protoneuronul: se gaseste pe traiectul ganglionilor senzitivi ai nervilor cranieni (ganglionul trigeminal Gassel. cu localizarea in substanta reticulata din mezencefal. histamina. in substanta cenusie periapeductala si in nucleul dorsal al rafeului de unde pleaca descendent fibre reticulospinale serotoninergice. la nivelul calotelor bulbara si pontina. Neuronii din acesti ganglioni au aceeasi structura.tactila grosiera (protopatica) . este un polipeptid cu 11 aminoacizi sintetizat de neuroni din ganglionii spinali) a carei eliberare poate fi blocata presinaptic de enkefaline si β-endorfine produse de neuronii intercalari din lama 2 Rexed. chimici (bradikinina. receptori si proiectie ca restul cailor ascendente. . endocard. fiind pseudounipolari. ganglionul geniculat al nervului facial si ganglionii inferiori ai nervilor glosofaringian si vag). 3) Deutoneuronul: se gaseste in trunchiul cerebral la nivelul nucleilor senzitivi ai nervului trigemen (nucleul senzitiv superior din punte – in el ajung informatii tactile epicritice. gatului si fetei. Exista in organism organe care nu au receptori de durere: parenchim hepatic. ramurile nervului trigemen sfarsesc in acesti nuclei astfel: -> nervul oftalmic in partea anterioara -> nervul maxilar la mijloc -> nervul mandibular in partea posterioara Asezare: in trunchi acesti nuclei sunt postero-lateral. a) Caile exteroceptive sunt : . temperatura (mai mare de 45°. Krause.Www. discuri Merkel. Proiectia durerii este mai redusa in aria somestezica principala si mai puternica in aria somestezica secundara. creier – cu exceptia meningelui. corpusculi Meissner. prostaglandine.tactila epicritica .cartiaz. acizii. Exista un sistem descendent de supresie a durerii. ANATOMIE – CURS 4 CAILE SENSIBILITATII LA CAP SI GAT Au aceeasi inlantuire neuronala. care sunt situati in tegumentul regiunii capului. Pacini si Ruffini. prelungirile lor dendritice ajung la receptori iar cele axonale ajung in trunchiul cerebral prin nervii cranieni. enzime proteolitice). daca acest sistem este activat. durerea este perceputa mai putin. nucleul tractului spinal al nervului trigemen din bulb – in el ajung informatii tactile protopatice si termoalgezice). care ajung la neuronii lamei 2 Rexed ce vor secreta enkefaline si β-endorfine. este transmisa la centrii superiori si interpretata gresit ca durere periferica . deci exista un mecanism intrinsec de diminuare a durerii numit mecanism de poarta de control a stimulilor ce conduc durerea spre sistemul nervos central. parenchim pulmonar.procesul de facilitare corticala: proiectiile dureroase viscerale pe scoarta cerebrala permit receptionarea impulsurilor cutanate sub pragul dureros ca senzatii dureroase false.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z sub pragul dureros. frigul).

uneori chiar bilateral fara sa paraseasca maduva. Axonii deutoneuronului formeaza fasciculul trigemino-talamic.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Datorita faptului ca aferentele nucleilor aduse de nervul trigemen patrund numai la nivelul puntii. Alte studii demonstreaza prezenta protoneuronului in ganglionul trigeminal si a deutoneuronului in nucleul tractului mezencefalic al trigemenului. . –> aduce informatii interoceptive din teritorii intinse a) Protoneuronul: se gaseste in ganglionul inferior al vagului b) Deutoneuronul: se gaseste in nucleul dorsal senzitiv al nervului vag. aceste fascicule formeaza fasciculele proprii ale maduvei. fata mediala a pavilionului urechii (zona Ramsey-Hunt). ureche medie si antrum mastoidian a) Protoneuronul: se gaseste in ganglionul superior al nervului glosofaringian b) Deutoneuronul: se gaseste in nucleul senzitiv superior al nervului trigemen. mucoasa laringo-faringelui. –> aduce informatii visceroceptive de la sinusul carotic a) Protoneuronul: se gaseste in ganglionul inferior al nervului glosofaringian b) Deutoneuronul: se gaseste in nucleul dorsal senzitiv al nervului glosofaringian din bulb. Fasciculul trigemino-talamic posterior: este mai subtire si are originea in nucleul senzitiv superior din punte (conducand sensibilitatea epicritica). superior – nucleii sunt mai mici si fibrele sunt mai multe). corpusculi Ruffini. Cordonul posterior are mai multe fascicule de asociatie. in homunculus senzitiv. care are 2 parti: A. 1) Receptorii: corpusculi tendinosi Golgi.Www. Pentru ambele fascicule axonii sunt decusati. FASCICULELE DE ASOCIATIE ALE MADUVEI Aceste fascicule sunt formate din prelungirile interneuronilor care fac legatura intre segmentele medulare supra.si contralateral. b) Caile proprioceptive. Nervii glosofaringian si vag aduc informatii exteroceptive si interoceptive in plus fata de nervul trigemen. Fasciculul trigemino-talamic anterior: este mai gros si are originea in nucleul tractului spinal al nervului trigemen. ipsi. si situate la distanta de substanta cenusie.si subiacente. lateral de fasciculul longitudinal medial (FLM). mucoasa laringelui a) Protoneuronul: se gasestein ganglionul superior al vagului b) Deutoneuronul: se gaseste in nucleul tractului solitar si nucleii senzitivi ai nervului trigemen. 4) Neuronul 3: este talamic si se gaseste in nucleul ventral postero-medial (NVPM) 5) Zona de proiectie corticala: se afla la baza girului postcentral. periost alveolar. cu care ajunge la talamus. Nervul vag –> aduce informatii exteroceptive de pe peretele posterior al meatului acustic extern. cu aceeasi somatotopie ca a nucleului inferior). Acest fascicul se aseaza posterior de lemniscul medial. B. globi oculari. terminatiile nervoase libere. corpusculi Pacini mici. Acest fascicul se aseaza in formatia reticulara a trunchiului. mucoasa faringiana. articulatie temporo-mandibulara.cartiaz. exista diferente intre marimea nucleilor si grosimea fibrelor ce ajung la ei (inferior – nucleii sunt mai mari iar fibrele mai putine. tuba auditiva. Studiile facute la om demonstreaza prezenta protoneuronului in diencefal (in nucleul tractului mezencefalic al trigemenului. care se gasesc in muschii masticatori. sau lemniscul trigeminal. Pentru cordoanele laterale si anterioare. situate imediat in vecinatatea substantei cenusii. Nervul glosofaringian –> aduce informatii exteroceptive de la fata posterioara a valului palatin.

Acestea reprezinta o conditie necesara pentru receptionarea stimulilor specifici adusi de cai specifice. traversand regiunea subtalamica si capsula interna. mioza. in legatura cu motivatia si emotia.in mezencefal: nucleul reticular mezencefalic. sau spre neostriat (nucleii bazali ai emisferelor cerebrale) si cortex . Acesti nuclei sunt traversati si impartiti de tractul central al calotei in 2 zone: . miscari rapide ale globilor oculari (50-60/min. glosofaringian si vag.calea talamica reprezentata de sistemul talamic difuz (nucleii intralaminari) spre hipotalamus. modificari vegetative (hipotensiune. determinand somnul superficial. si de la nucleii acustici si vestibulari. Nucleii formatiei sunt impartiti in 3 grupuri: centrali. electroencefalograma este caracterizata prin unde lente corticale. care suprima activitatea sistemului reticulat activator ascendent. totodata aparand si undele β corticale la electroencefalograf (EEG).ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z FORMATIA RETICULARA A TRUNCHIULUI CEREBRAL Reprezinta o matrice neuronala prin ochiurile careia trec fascicule si nuclei specifici. Acest sistem determina starea de alarma. Mecanisme ce induc somnul Exista o ritmicitate in declansarea acestor mecanisme (ritm nictemeral): a) Se produc salve de impulsuri care pornesc din nucleii bogati in serotonina ai rafeului bulbar si pontin. pastrarea activitatilor reflexe medulare. bradicardie. ce se repeta periodic. . vigilenta si starea de veghe.calea extratalamica ce ocoleste talamusul. organizate in grupuri de nuclei. A) Curentii ascendenti folosesc 2 cai: . vise. pentru mentinerea homeostaziei. care reprezinta 70-80% din timpul de somn si care la randul sau se caracterizeaza prin: este superficial. reticulari mediani. . Ambele cai trimit informatii nespecifice cortexului prin sistemul fibrelor ascendente activatoare corticale (sistemul reticulat activator ascendent – SRAA).in bulb: nucleii ventral si gigantocelular . SOMNUL este un proces activ rezultat prin 2 modalitati: -> prin suprimarea si abolirea activitatii sistemului reticulat activator ascendent (dezactivare pasiva reticulata) -> prin stimularea unor structuri care induc somnul (dezactivare activa).cartiaz. midriaza. b) somnul paradoxal. erectie). spre cortexul limbic. modificari respiratorii. Somnul profund intervine in valuri de 10-15 minute. Abolirea functiei sistemului reticulat activator ascendent determina starea de somn. pontin oral si reticulat al tegmentului pontin .mediala (efectorie) – de la care pornesc 2 grupuri de curenti: ascendenti si descendenti. de la nucleul tractului solitar cu informatii de la nervii facial.Www. Somnul se caracterizeaza prin 2 stari: a) somnul de baza.).laterala (senzoriala) – care primeste informatii nespecifice de la fasciculele spinotalamice. si pentru realizarea reflexelor trunchiului cerebral. Aceasta formatie se intinde din partea superioara a maduvei pana in regiunea subtalamica si este formata din mase neuronale multiple. lateral si paramedian. de la lemniscul trigeminal cu informatii de la cap si gat. abolirea tonusului muscular si a reflexelor spinale. care reprezinta 20-30% din timpul de somn si se caracterizeaza prin: este profund. si o retea imensa de fibre dispuse in toate sensurile. pastrarea tonusului musculaturii cefei. 1) Nucleii centrali sunt in numar de 6 si se gasesc: . Starile intervin in mecanisme complexe de integrare.in punte: nucleii pontin caudal.

spinoreticulare si de la nucleul rosu.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z b) Serotonina secretata de nucleii rafeului stimuleaza neuronii din locus ceruleus. 7. fibrele sale terminandu-se pe lamele Rexed 6. care determina o noua salva de impulsuri si intrarea in somn profund. stimuli specifici dar si nespecifici (transmisi de sistemul reticulat activator ascendent) determina revenirea la starea de veghe.Grupul 3 -> sunt nuclei vegetativi care asigura legatura dintre hipotalamus. c) Nucleul dorsal al tegmentului mezencefalic Aferente: -> de la hipotalamus si sistemul limbic prin fasciculul medial al creierului anterior (FMCA) -> fasciculul longitudinal dorsal -> fasciculul retroflex -> fasciculul mamilo-tegmentar Eferente: spre nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral si spre sistemul limbic prin fasciculul longitudinal dorsal (FLD). 3) Nucleii liniei mediane sunt impartiti astfel: a) Nucleul rafeului bulbar si pontin b) Nucleii perihipoglosali: nucleul intercalat al lui Staderini. nucleii fastigiali. fasciculul uncinat care ocoleste pedunculul cerebelos superior si reintra in cel inferior.Www. lateral de tractul cortico-spinal anterior. Acesti 2 nuclei apartin unui circuit inhibitor cortico-reticulo-cerebelo-reticulo-spinal. b) Nucleul paramedian trimite eferente din nou prin pedunculul cerebelos inferior spre cerebel. Acest fascicul are efect stimulator pe muschii flexori si efect inhibitor pe muschii extensori. B) Curentii descendenti merg spre maduva formand fasciculele reticulo-spinale lateral si medial. ANATOMIE – CURS 5 . 8.Grupul 1 -> intervine in mecanismele senzoriale de somn-veghe . Eferentele sunt spre: arhicerebel (vermis si regiunea paravermiana). b) Fasciculul reticulo-spinal medial se gaseste in cordonul anterior.Grupul 2 -> sunt nuclei motori extrapiramidali care asigura controlul cerebelos . 9. nucleul prepozitus hipoglos. nucleii paramedian si gigantocelular. si are efecte inverse decat fasciculul lateral. corticoreticulare. si proprioceptive aduse pe calea fasciculelor spinotalamice. Fibrele sale se termina pe lamele Rexed 7. 2) Nucleii reticulati lateral si paramedian a) Nucleul reticulat lateral se gaseste postero-lateral de oliva bulbara. nucleul paramedian dorsal. Leziuni totale de locus ceruleus determina abolirea somnului profund. 9. Cand aceste mecanisme isi epuizeaza efectul. Leziuni ale nucleului rafeului determina insomnia totala.cartiaz. Primeste informatii extero-. nucleul sublingual Rolles. sistemul limbic si nucleii trunchiului cerebral. a) Fasciculul reticulo-spinal lateral se gaseste in partea anterioara a cordonului lateral medular. neuroni bogati in norepinefrina si monoaminoxidaza. Aceste 3 mari grupe de nuclei intervin in mecanismele de integrare vegetativa astfel: .

N – nodulus D – declive F – folium T – tuber PC – paleocerebel NC – neocerebel AC – arhicerebel FS – fisura superioara FO – fisura orizontala FPL – fisura posterolaterala FL – fraul lingulei ALC – aripioara lobului central P – patrulater S – simplex SS – semilunar superior Si – semilunar inferior BV – biventer T – tonsila F – floculus Lobulii emisferelor Structura. Pe suprafata cerebelului exista santuri mai mici care il impart in lame sau folii. Cerebelul se sprijina postrior pe fosele cerebeloase ale occipitalului. La limita dintre partile cerebelului exista fisuri: a) Fisura primara – este intre paleocerebel si neocerebel si se gaseste pe fata superioara a cerebelului b) Fisura postero-laterala – este intre arhicerebel si neocerebel si se gaseste pe fata inferioara a cerebelului. una superioara si una inferioara.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z CEREBELUL Cerebelul este considerat centrul moderator al activitatii musculare. care intre nuclei si scoarta formeaza centrul alb.Www. se gaseste un sant care se numeste marele sant circumferential sau fisura orizontala. Fata inferioara prezinta median o adancitura in care se gaseste vermisul. La limita dintre cele 2 fete. Fiecare lob este format din lobuli. Forma: cerebelul are forma de fluture. Aceste parti sunt considerate lobi: arhicerebelul este lobul floculonodular. neocerebelul este lobul posterior. . si santuri mai largi care se numesc fisuri. inferior de cortul cerebelului si posterior de bulb si punte. In ansamblu i se descriu 2 fete. paleocerebelul este lobul anterior. U – uvula Lc – lobul central. atat pe vermis cat si pe emisferele cerebrale. el este format din 2 emisfere si vermis.cartiaz. neocerebel (aparut la primate si la om). Filogenetic este impartit in 3 parti: arhicerebel (aparut la pesti). paleocerebel (aparut la amfibieni). cu care delimiteaza cavitatea ventriculului 4. posterior. fiind inconjurati de substanta alba. P – piranus L – lingula. a) Nucleii cerebelosi ocupa o pozitie centrala. In cerebel substanta cenusie este organizata la 2 niveluri: nuclei cerebelosi si scoarta cerebeloasa. Asezare: cerebelul se gaseste in fosa posterioara a craniului. Lobulii vermisului C – culmen.

b) Scoarta cerebeloasa este dispusa la suprafata si este uniforma (aceeasi structura la orice nivel). 3) Stratul granular – are rol receptor si este alcatuit din celule. nevroglii multipenate Fananas. celule gliale Bergman (care formeaza membrana limitanta externa). celule nervoase cu cosulete. Axonul face sinapsa cu dendritele celulelor granulare. Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebelului. Dendritele celulelor ajung in stratul molecular. celulele Purkinje si celulele Golgi. CONEXIUNI . unde fac sinapsa cu fibre paralele. Ea are 3 straturi de la suprafata in profunzime. asezate pe un singur rand. centrul alb se despica in 2 lame: valul medular superior si cel inferior. 2) Stratul intermediar – are rol efector si este format din celule Purkinje (aproximativ 15 milioane). cu fibrele agatatoare si cu cele muschioase. Celule Golgi – sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa. O fibra muschioasa prezinta pe traiectul ei pana la 40 de ingrosari unde fac sinapsa dendritele celulelor granulare (pana la 20 de celule pentru fiecare ingrosare). cele cu cosulete. si apartin arhicerebelului. 3) Nucleul dintat – are forma olivei principale bulbare. la care se adauga fibrele proprii de asociatie ce unesc foliile si lobii cerebelosi. cu fibre agatatoare. Componenta fibrilara este alcatuita din : A. B. Axonii celulelor fac sinapsa cu dendritele celulelor Purkinje din stratul intermediar. Axonii lor merg spre stratul molecular unde se ramifica in "T". Medial si ventral. si apartine neocerebelului. Aceasta ingrosare este lipsita de teaca de mielina si formeaza cu dendritele celulelor granulare un glomerul cerebelos. 1) Stratul molecular – cu rol in asociatie.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Acesti nuclei se impart in 3 grupe: 1) Nucleii fastigiali – se gasesc la nivelul vermisului sau tavanului ventriculului 4. Componenta celulara este alcatuita din: A. Fibre muschioase. in dreptul acoperisului ventriculului 4. 2) Nucleii globos si emboliform (nucleul interpozitus la pasari) – se gasesc la limita dintre vermis si emisfera cerebeloasa. Dendritele lor fac sinapsa cu axonii celulelor Golgi. Corpul celular face sinapsa cu fibrele agatatoare si muschioase. Aceste celule au forma de butelie si sunt asezate cu baza spre stratul granular. fibre si nevroglii. Fibre agatatoare B. Centrul alb este constituit din fibre aferente si eferente. dendritele lor ajung in stratul molecular unde fac sinapsa cu fibrele paralele. si din ei pleaca toate eferentele. si in hilul nucleului dintat.Www. cu hilul orientat postero-medial. care reprezinta restul aferentelor cerebelului. cu axonii celulelor stelate si cu axonii celulelor cu cosulete. formand fibrele paralele care fac sinapsa cu celulele stelate. Celule granulare – sunt cele mai mici celule nervoase din nevrax (sunt aproximativ 100-150 de miliarde). Nevrogliile sunt reprezentate de microglii. fibre si nevroglii. Nevrogliile sunt mai numeroase si sunt reprezentate in special de celule gliale Bergman si nevroglii multipenate Fananas. Componenta fibrilara este reprezentata de fibre paralele si fibre agatatoare.cartiaz. este format din celule nervoase stelate. Dendritele celulelor fac sinapsa cu fibre paralele (care sunt axonii celulelor granulare din stratul granular) si cu fibre agatatoare (fibre reticulo-cerebeloase si putine fibre pontocerebeloase si oligo-cerebeloase).

avand efect inhibitor pe ei.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Cei 3 lobi ai cerebelului apartin si intretin 3 circuite: a) Arhicerebelul apartine sistemului vestibulo-arhicerebelos ce reprezinta centrul de control al echilibrului vestibular sau a pozitiei capului. c) Neocerebelul apartine sistemului cortico-neocerebelos ce reprezinta centrul de control automat al miscarilor voluntare si semivoluntare.cartiaz. . Deci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt axonii celulelor Purkinje. In general aferentele sunt activatoare pe celulele scoartei. EFERENTE Pornesc de la nucleii cerebelosi astfel: -> de la nucleul dintat la nucleii ventral antero-lateral si ventral intermedio-lateral din talamus. trecand si prin pedunculii cerebelosi superiori.Www. Axonii celulelor Purkinje parasesc scoarta si ajung la nucleii intracerebelosi. la nucleul rosu si complexul olivar. prin fibre incrucisate care in traiectul lor spre maduva (fibre rubrospinale) sunt in continuare incrucisate => dubla decusatie -> de la nucleii fastigiali care apartin arhicerebelului pleaca 2 tipuri de eferente: 1) Fibre cerebelo-vestibulare directe care ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori la nucleii vestibulari 2) Fibre cerebelo-vestibulare indirecte incrucisate care merg prin fasciculul uncinat la nucleii vestibulari. Acest fascicul mai contine si fibre aferente ale arhicerebelului spre nucleii reticulari median si paralateral. b) Paleocerebelul apartine sistemului spino-paleocerebelos ce reprezinta centrul de control al echilibrului vestibular sau a pozitiei capului. de aici informatiile merg spre stratul molecular asociativ. AFERENTE Dupa ce dau colaterale nucleilor cerebelosi ajung in scoarta cerebeloasa ca fibre agatatoare si muschioase. -> de la nucleii globos si emboliform care apartin paleocerebelului spre nucleul rosu. Stratul granular primeste majoritatea aferentelor. iar statia finala a impulsurilor aferente sunt celulele Purkinje. Toate aceste eferente sunt incrucisate si apartin neocerebelului. Aferentele sunt de 2 tipuri: 1) Aferente directe: -> fibre vestibulo-cerebeloase spre arhicerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori) -> fibre spino-cerebeloase anterioare si posterioare spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori si superiori) -> fibre cuneo-cerebeloase spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori) -> fibre trigemino-cerebeloase de la nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular superior) -> fibre tecto-cerebeloase cu informatii acustice si optice de la coliculii cvadrigemeni spre neocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular superior) 2) Aferente indirecte: -> fibre cortico-reticulo-cerebeloase spre paleocerebel -> fibre cortico-ponto-cerebeloase spre paleocerebel -> fibre cortico-arcuato-cerebeloase spre paleocerebel -> fibre cortico-olivo-cerebeloase spre neocerebel Aceste fibre reprezinta majoritatea fibrelor muschioase si o mica parte din fibrele agatatoare.

b) Receptorii maculelor utriculara si saculara sunt asemanatori cu cei din crestele ampulare. . intinzandu-se pana in punte. Cranial. El este cel mai mare nucleu vestibular. b) Nucleul vestibular inferior este situat lateral de nucleul medial. a) Receptorii crestelor ampulare sunt celule specializate. iar portiunea inferioara primeste fibre de la crestele canalului posterior si de la macula saculara. trecand intre pedunculul cerebelos inferior si tractul spinal al nervului trigemen. da informatii asupra pozitiilor capului in raport cu fortele de gravitatie si acceleratia liniara in plan orizontal.cartiaz. de forma cilindrica. la limita bulbo-pontina. Axonii protoneuronului formeaza nervul vestibular care patrunde in trunchiul cerebral la nivelul unghiului bulbopontin. a) Nucleul vestibular medial este situat dorso-lateral de nucleul dorsal al vagului. prevazute cu cili care sunt de 2 tipuri: stereocili (microvilozitati modificate) si kinocili (cili modificati). 2. au polul bazal inconjurat de o retea nervoasa provenita din terminatiile fibrelor groase cu conducere rapida ale nervului vestibular. si de la macula utriculara. cu rolul de a stabili pozitia capului in spatiu si de a controla miscarile sale . Receptorii caii vestibulare sunt situati in crestele ampulare ale canalelor semicirculare si in maculele utriculara si saculara.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z ANATOMIE – CURS 6 CALEA VESTIBULARA Calea vestibulara este divizata in: .celule de tip 2. in special a celui antigravitational.Www. numite otoliti. c) Nucleul vestibular lateral se intinde cranial pana la nivelul nucleului nervului abducens. d) Nucleul vestibular superior ocupa regiunea pontina a ariei vestibulare Aferentele nucleilor vestibulari sunt: . unde se gasesc 4 nuclei vestibulari. 3. Celulele senzoriale sunt de 2 tipuri: . cu diferenta ca cilii sunt acoperiti de o masa gelatinoasa in care se disting granule mici. reactionand la stimuli vibratorii cu intensitate mai mare de 50 cicli/sec. piriforme. el se continua cu nucleul lateral. iar caudal se prelungeste cu nucleul vestibular inferior. iar caudal se intinde pana la polul superior al nucleului gracil.celule de tip 1. Macula utriculara are functie in echilibrul static.calea vestibulara cerebeloasa cu rol esential in reglarea tonusului muscular. unde se continua cu nucleul vestibular superior. Deutoneuronul este situat in aria vestibulara a fosei romboide. Acesti receptori sunt sensibili la miscarile rotatorii ale capului. iar macula saculara este asociata functional cohleei. Epiteliul crestelor ampulare este alcatuit din 2 categorii de celule: senzoriale si de sustinere. avand functie discriminativa.calea vestibulara a trunchiului cerebral. 1. Pe polul lor bazal se termina in buton fiibrele subtiri ale nervului vestibular. si este incrucisat de striile medulare care-l separa de planseul ventriculului 4. Protoneuronul bipolar se gaseste in ganglionul vestibular care are o parte superioara si una inferioara: portiunea superioara primeste fibrele de la crestele canalelor semicirculare anterior si lateral.

prin conexiunile sale tine sub controlul sau miscarile reflexe ale globilor oculari. care alcatuiesc sirul medial → celule inalte asezate pe 3 siruri la baza cohleei si 4-5 siruri spre varful cohleei. este direct si conduce impulsuri vestibulare si cerebeloase cu efect facilitator asupra tonusului extensorilor si activitatii reflexe medulare → tractul vestibulo-spinal medial. Unda sonora transmisa la nivelul ferestrei vestibulare pune in miscare perilimfa rampei vestibulare pana la helicotrema. 4.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z → fibrele primare ale nervului vestibular. al treilea neuron este in nucleul ventral postero-inferior din talamus. unde formeaza tuberculul acustic. CALEA AUDITIVA Calea auditiva este singura cale pe care se descriu 4 neuroni. Al treilea neuron. Vibratiile perilimfei se transmit membranei bazilare. a) Celulele senzoriale. si anume: fibre ascendente provenite de la crestele ampulare ale canalelor semicirculare si fibre descendente provenite de la macule → fibre cerebelo-vestibulare directe si incrucisate → fibre interstitio-vestibulare spre nucleul medial Eferntele nucleilor vestibulari sunt: a) eferente descendente care formeaza cele 2 tracturi vestibulo-spinale: → tractul vestibulo-spinal lateral. Receptorii sunt situati in canalul Corti. Protoneuronul este neuronul bipolar din ganglionul spinal situat in canalul spiral. au cilii incrustati in membrana tectoria. Presiunea exercitata de membrana tectoria asupra centriolilor si fenomenelor vibratorii. 1. comisural si nucleii oculomotori. iar de o parte si de alta a arcadelor se gasesc celule senzoriale ciliate si celule de sustinere. sunt transformate in influx nervos care este transmis terminatiilor nervoase. dupa unii autori se gaseste in nucleul ventral postero-medial (NVPM) din talamus si de aici impulsurile ajung la scoarta temporala si frontala. trunchiului si membrelor. Sistemul vestibular. iar prelungirile sale formeaza nervul cohlear. 2. si sunt de 2 tipuri: → celule piriforme. celulele senzoriale specializate sunt ridicate odata cu membrana bazilara in timpul oscilarii acesteia. a) Nucleul cohlear ventral primeste ca aferente fibrele groase cu originea in regiunea apicala a cohleei. ale capului. si cilii lor sunt presati de membrana tectoria si endolimfa din canalul Corti. scurte. de unde se propaga in rampa timpanica pana la fereastra cohleei. la limita inferioara dintre campurile 2 si 5. Ele alcatuiesc sirul lateral. in scopul mentinerii echilibrului si a unor reflexe cu origine labirintica: voma si pozitia capului in timpul vomei. 3.Www. iar cei pentru sunete joase in partea apicala a cohleei. Dupa alti autori. cu originea in nucleii mediali de ambele parti.cartiaz. Organul Corti este alcatuit din celule diferentiate. cei pentru sunete inalte in partea bazala a cohleei. Deutoneuronul se gaseste in nucleii: cohlear ventral de pe fata ventrolaterala a pedunculului cerebelos inferior si cohlear dorsal situat pe fata dorsala a pedunculului cerebelos inferior. asezate intr-un sir lateral si altul medial care formeaza o serie de arcade. receptoare. este partial incrucisat b) eferente ascendente care provin de la toti nucleii vestibulari si se termina prin intermediul fasciculului longitudinal medial (FLM) in nucleii interstitial. in portiunea laterala a ariei vestibulare. cu originea in nucleul lateral. . iar proiectia este in scoarta parietala.

lateral de lemniscul medial si de cel trigeminal. Prelungirile deutoneuronului pot lua 3 cai: a) fibrele groase ale regiunii ventrale a nucleului ventral formeaza stria acustica ventrala ale carei fibre. care se articuleaza cu dendritele profunde ale neuronilor fusiformi. Eferentele nucleilor corpului trapezoid. lateral de coliculul superior. pe linia mediana. Zona de proiectie corticala este situata pe girul temporal superior. Ele explica miscarile reflexe ale ochilor si acomodarea auditiva prin nervul muschiului tensor al timpanului si muschiului scaritei. Al treilea neuron se gaseste in coliculul inferior 4. abducens.si contralaterali. trigemen si facial. Nucleii corpului trapezoid sunt: nucleii dorsal si ventral ai corpului trapezoid. Lateral de oliva superioara. Aferentele complexului provin de la nucleii cohleari. Al patrulea neuron il constituie neuronii corpului geniculat medial. trohlear. care pe calea fasciculului longitudinal medial ajung la nucleii nervilor oculomotor. fibrele devin ascendente formand lemniscul lateral. ce controleaza transmisia receptorilor. situat pe fata inferioara a pulvinarului. de control a transmisiei la nivel de receptor → grupul medial are rol in localizarea sunetelor → grupul retroolivar este originea fibrelor incrucisate eferente. Aceste fibre constituie calea cohleoreticulara. . si coliculii superiori mediati de coliculii inferiori Aceste 2 categorii de eferente sunt la originea reflexelor tonice ale musculaturii. coliculul inferior si cortexul temporal. 3. in nucleii complexului olivar superior de aceeasi parte sau de partea opusa. Eferentele nucleului cohlear dorsal spre: formatiunea reticulata. olivo. abducens.cartiaz. si cateva fibre ce intra in fasciculul longitudinal medial pentru a se termina in nucleii nervilor oculomotor.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z b) Nucleul cohlear dorsal primeste ca aferente putine fibre descendente subtiri (direct de la nervul cohlear).receptoare b) cresterea numarului de fibre transmitatoare dupa fiecare releu c) bilateralitatea proiectiilor cohleei pe cortex d) pluralitatea ariilor auditive Caile acustice reflexe sunt alcatuite din: 1. Complexul olivar superior situat lateral de nucleul corpului trapezoid. iar altele intra direct in lemniscul lateral contralateral. Unele fibre se termina in formatia reticulata si nucleii corpului trapezoid ipsi. Nucleii cohleari nu dau fibre directe lemniscului lateral ipsilateral. Caracteristicile cailor acustice sunt: a) prezenta fibrelor in contracurent: cortico-geniculate. la nivelul jonctiunii ponto-bulbare se incruciseaza. campul 41 auditiv si campurile 42 si 22 de asociatie. este compus din mai multe grupe celulare: → grupul lateral in forma de "S" este nucleul de origine al fibrelor directe eferente. Corpul trapezoid se continua cu lemniscul lateral situat in punte si mezencefal. trohlear. c) fibrele regiunii dorsale a nucleului cohlear dorsal formeaza stria acustica dorsala care intra in lemniscul lateral contralateral.Www. Acesti nuclei primesc aferente de la nucleii cohleari si trimit eferente prin lemniscul lateral. si mai putin contralateral. formand corpul trapezoid. situat ventral de lemniscul medial. 2. iar eferentele formeaza radiatia acustica (geniculotemporala) 5. trigemen si facial. iar eferentele intra in alcatuirea lemniscului lateral ipsilateral. cu cele de partea opusa. Aferentele corpului geniculat medial provin de la lemniscul lateral. cortico-coliculare. girii temporali transversi. b) fibrele din regiunea dorsala a nucleului cohlear ventral formeaza stria acustica intermediara ce intra in lemniscul lateral contralateral. si medial de lemniscul spinal.

Stratul celulelor ganglionare 9. Eferente de la coliculii inferiori si fibre ale lemniscului lateral. → Foveea centralis. dar ochiul afak poate percepe si o gama de ultraviolete (315 nm) Prin analizatorul vizual se percep : contururile obiectelor. Stratul granular extern – se afla la nivelul corpului celulelor receptoare 5. 5. Acestea au rolul de a inhiba transmisia la nivel de receptor. se gaseste in partea infero-mediala a globului ocular.Www. are o suprafata de 1 mm² si este zona cu acuitate maxima a ochiului. Stratul celulelor pigmentare 2. alexandruAlex ANATOMIE – CURS 7 ANALIZATORUL VIZUAL Analizatorul vizual obtine 95% din informatiile externe care ajung la organism. Straturile in aceasta zona sunt deplasate. El are rol in orientarea in spatiu si echilibru. are o suprafata de 0.7 mm² si se gaseste in mijlocul maculei.4-0. Stratul celulelor receptoare (cele cu conuri si bastonase) 3. Ea se gaseste in dreptul axului si contine numai celule cu conuri. Stratul plexiform extern . 4. Stratul granular intern .se afla la nivelul sinapsei celulelor bipolare cu celulele receptoare 6. → Pata oarba (discul nervului optic). cu efecte inhibitorii pentru anumite frecvente ale spectrului auditiv.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 3. Pedunculul olivar format din fibre directe cu originea in nucleul principal olivar. Stratul fibrelor nervului optic 10. miscarea.se afla la nivelul sinapsei celulelor multipolare cu celulele bipolare 8. Formarea imaginii optice pe retina 2. Ea contine 3 zone mai importante : → Macula lutea (pata galbena). Eferentele complexului olivar superior. El este format dintr-un segment periferic (retina) si un segment de conducere care este reprezentat de 2 cai : calea retino-geniculo-calcarina si calea retino-tecto-calcarina. RETINA este formata din 10 straturi : 1. La nivelul acestui analizator au loc 3 fenomene: 1. Fototransductia (absorbtia fotonilor si transformarea lor in semnal electric) 3. lumina cazand direct pe celulele cu conuri.se afla la nivelul corpului celulelor bipolare 7. care reintra in nucleul cohlear pentru a ajunge la receptori periferici. Membrana limitanta externa – care se afla la limita dintre corpul celulelor receptoare si prelungirea in con sau bastonas. distanta dintre obiecte. profunzimea campului. care formeaza fasciculul olivo-cohlear. Celulele pigmentare sunt unistratificate si au proprietatea de a emite pseudopode cu . Stratul plexiform intern . 4. stralucirea.cartiaz. Al treilea fenomen este alcatuit din 3 componente: → prelucrarea informatiilor in retina → transmiterea pe cai → prelucrarea corticala Ochiul uman este sensibil la radiatii cu lungimea de unda cuprinsa intre 375 – 760 nm. Membrana limitanta interna Retina umana este de tip inversat.

Celulele receptoare au un segment extern. formand o camera obscura. Pentru celula cu conuri pigmentul este iodopsina (partea proteica este fotopsina iar grupul prostetic este retinalul). o regiune ingustata. Celulele receptoare: in retina sunt in total 100-120 de milioane de celule cu bastonas. Astfel. Acesti pigmenti sunt formati dintr-o parte proteica (-opsina) si un grup prostetic (11-cis retinaldehida sau retinalul). aici avand loc sinteza pigmentului care ascensioneaza. adica lumina. Segmentul sinaptic la celula cu bastonas este ca o sperula. si iodopsina cu cianopsina pentru celulele cu conuri. rezultand incalzirea vaselor croidiene si impiedicarea reflexiei fotonilor. Aceasta hiperpolarizare se face prin cresterea permeabilitatii membranei la clor si potasiu.cartiaz.reprezinta protoneuronul pe calea optica si sunt de 2 tipuri: → celule bipolare pitice care se gasesc numai in foveea centralis si fac parte din calea anatomica privata 1/1/1 (o celula cu con – o celula bipolara – o celula multipolara) . Pentru celula cu bastonas pigmentul este rodopsina iar absorbtia fotonilor de catre acesta duce la o tranformare de configuratie spatiala. si pe acesta in influx electric). Raspunsul celulelor la agentul excitant este hiperpolarizant. Pigmentii care realizeaza aceste transformari sunt: rodopsina cu porfirodopsina pentru celulele cu bastonas.Www. la fel ca la glandele salivare si la organele electrice ale pestilor. apoi o zona mieloida in care gasim reticul endoplasmic rugos si aparat Golgi. Analizatorul vizual este singurul analizator care face 2 transformari. iar unul dintre peretii discurilor este format 90% din rodopsina. 1 milion de celule ganglionare multipolare si 500 de milioane de celule care apartin cortexului. La fotoreceptori se face prin scaderea permeabilitatii la sodiu. Segmentul extern la celula cu con este format din discuri care au contact liber cu mediul extern. iar la cea cu con are aspect de pedicul. fiind transductor fotochimico-electric (transforma energia electromagnetica. fiind plicaturate. prin modificari succesive rodopsina se transforma in metarodopsina2. care nu au contact cu mediul extern. Densitatea celulelor receptoare din retina este urmatoarea: → in fovee sunt 150. Aceste celule au rol in absorbtia fotonilor care nu au excitat.000 de celule cu con/mm² → in apropierea foveei sunt 30-40. Celulele bipolare : . Segmentul intern contine o zona elipsoida plina cu mitocondrii. produs care declanseaza reactii chimice ce duc la aparitia potentialului de actiune. Segmentul ingust de conexiune contine in interior un cil care provine din centriolul celulei. 5-8 milioane de celule cu conuri.000 de celule cu bastonas/mm² → in rest sunt 4-5. retinalul poate fi transformat in vitamina A si reutilizata apoi la resinteza retinalului. Mesagerul intracelular (GMPciclic) scade la transmiterea impulsului nervos. Pigmentul pseudopodelor contine melanina si fuxina.000 de celule cu con/mm² si 150. Segmentul extern la celula cu bastonas este format din 2000 de discuri suprapuse. astfel 11-cis retinaldehida se transforma in 11trans retinaldehida.000 de mii de celule cu bastonas/mm² Celulele cu bastonas sunt caracteristice pentru vederea nocturna si au maximum de acuitate la lumina cu fracventa de 522 nm. in influx chimic. ceea ce duce la inchiderea canalelor de sodiu. un segment intern si un segment sinaptic prin care se leaga de celula bipolara. Dupa descompunerea rodopsinei.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z pigment in jurul conurilor sau bastonaselor. iar mecanismul de declansare a potentialului de actiune este probabil asemanator cu al celulelor cu bastonas.

unde sunt asezate pe 8-10 straturi. temporal inferior. numit camp receptor al celulelor multipolare. Retina are deci 4 cadrane: nazal superior. provin de la o singura retina. nazal inferior. care raspund la inceputul excitatiei → campuri receptoare cu centrul OFF si periferia ON. medial – 50°. Celulele multipolare sunt de 2 tipuri: → celule multipolare pitice care fac parte din calea anatomica privata 1/1/1 → celule multipolare difuze Aceste celule se gasesc pe retina intr-un singur strat. Acest raspuns ON-OFF are rol in accentuarea contururilor obiectelor pe care le vedem. inferior – 40°. care sunt difuze propriu-zise (fac sinapsa cu 30-50 de bastonase) si difuze plate (fac sinapsa cu 4-7 conuri) Celulele multipolare : .90°. celulele multipolare si coloanele retiniene. toate mielinice. Ea se continua superior cu lama terminala. Celulele Muller se afla in stratul plexiform extern. Fibrele nervului optic. Intre lama terminala si chiasma. si trec in tractul optic de partea opusa → fibrele temporale trec in tractul optic de aceeasi parte → fibrele maculare si pupilare sunt si directe si incrucisate Campul vizual a) Campul vizual monoocular pentru un ochi normal este: lateral . dar au foarte multi mediatori. Fiecare celula multipolara are un camp retinian circular. temporal superior.Www. deci la nivelul sau vederea este monoculara. iar axonul lor formeaza nervul optic. mai mica si rasturnata. superior – 70°. situata la locul de trecere dintre peretele anterior si cel inferior al ventriculului 3. . de unde primeste informatii. formand un genunchi posterior in chiasma optica. Aceste campuri sunt de 2 tipuri: → campuri receptoare cu centrul ON si periferia OFF. Ele codifica informatia prin modificarea frecventei potentialelor (modulatie de frecventa) si nu prin modificarea amplitudinii. La activarea conurilor ele inhiba bastonasele. Celulele amacrine se afla in partea interna a stratului 6 si are rol in asigurarea conexiunilor dintre celulele bipolare. cu exceptia maculei lutea. Nervul optic este format de axonii celulelor multipolare. care raspund la sfarsitul excitatiei. In chiasma optica exista urmatoarea distributie a fibrelor: → fibrele nazale din cordoanele nazale inferioare se incruciseaza facand un genunchi anterior in chiasma optica.reprezinta deutoneuronul pe calea optica. iar pe retina exista succesiunea: camp ON – camp ON/OFF – camp OFF. Chiasma optica este o lama patrulatera de substanta alba. Sunt descrise 22 de tipuri de celule amacrine fara rol bine precizat.cartiaz. Celulele orizontale se afla in stratul 6 si au rol de a fi asimilate cu neuroni inhibitori. fac sinapsa cu celula bipolara. accentueaza contrastul si au rol in adaptarea intuneric-lumina. Aceste celule maresc campul celulelor ganglionare.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z → celule bipolare difuze. si trec in tractul optic de partea opusa → fibrele nazale din cordoanele nazale superioare se incruciseaza. iar prelungirile lor periferice si centrale formeaza membranele limitante externa si interna. si invers. iar cadranele inferioare ale retinei receptioneaza imagini din cadranele superioare ale campului. b) Campul vizual bilocular se suprapune in partea mediala si astfel ne asigura vederea stereoscopica Imaginea obtinuta pe retina este reala. Deci retina este organizata in coloane cu campuri receptoare circulare. iar inferior cu tuber cinereum si infundibulul. ventriculul 3 trimite o prelungire numita reces optic. imediat dupa iesirea lor din globul ocular.

medial lateral 1 → fibre maculare 2 → fibre temporale 3 → fibre nazale Sectiune inaintea chiasmei C. De la corpul geniculat lateral. coliculii cvadrigemeni superiori. astfel: → fibrele incrucisate (nazale) vin in lamele 1. medial lateral 1 → fibre maculare 2 → fibre nazale 3 → fibre temporale Sectiune imediat inapoia globului ocular B. fibrele se duc spre nucleul pregeniculat (care face legatura cu hipotalamusul si nucleii pretectali) si spre cele 6 lame ale corpului geniculat.4. ANATOMIE – CURS 8 Exista o anumita somatotopie in calea optica: A.5 . sunt arii din retina care vad aceeasi regiune din campul vizual.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Ariile corespondente.3.6 → fibrele homolaterale (temporale) vin in lamele 2.Www. pulvinar si hipotalamus si pe de alta parte merg la neuronul 3 din corpul geniculat lateral. medial lateral 1 → fibre maculare 2 → fibre nazale 3 → fibre temporale Sectiune la nivelul tractului optic Fibrele tractului optic dau pe de o parte colaterale catre nucleii pretectali. care are o structura laminara. 1 → fibre maculare 2 → fibre nazale 3 → fibre temporale Sectiune prin chiasma optica D.cartiaz.

Are traseu. dand nastere unui contingent de fibre ce se numeste nervus Conari.Www. bolnavul nu face midriaza pe acea parte. bolnavul prezinta mioza si enoftalmie (ochiul impins in globul ocular) Sindromul Pancoast-Tobias: . . care ajunge la epifiza si ritmeaza secretia de melatonina in functie de cantitatea de lumina. REFLEXUL FOTOMOTOR Retina este excitata. adica se produce concomitent la ambii ochi (deoarece nucleii pretectali sunt uniti prin comisura posterioara).cartiaz. informatiile au traseu prin: axonul neuronului 2 → tract optic → prin colaterale → nucleii pretectali → nucleul accesor al nervului oculomotor → nervul oculomotor → ganglionul ciliat → nervii ciliari scurti → muschii ciliari circulari => Mioza (scaderea diametrului pupilei) !!! Semnul Argylle. din tractul optic → coliculii cvadrigemeni superiori (aria pretectala) → nucleii posteriori ai hipotalamusului → scoarta. si de aici prin fibre reticulo-spinale → coarne laterale C8-T1 → radacina anterioara a nervilor spinali → ramura comunicanta a lantului simpatic → ganglionii superiori cervicali simpatici → plex pericarotic comun intern → craniu. Acest lucru se datoreaza leziunilor substantei reticulate din jurul canalului Sylvius (apeductul cerebral) Reflexul fotomotor este un reflex consensual. nucleul suprachiasmal la care ajung fibre din calea optica. Ariie vizuale sunt aria principala (17) ce se gaseste in lobul occipital si ariile de asociatie din jur. are rol in afectivitate. reflexul fotomotor dispare mentinandu-se reflexul de acomodare la distanta. REFLEXUL DE CRESTERE A PUPILEI (MIDRIAZA) Acest reflex are traseu prin: colateralele tractului optic → coliculii cvadrigemeni superiori → tract tecto-reticulo-spinal → maduva spinarii → coarnele laterale C8-T1 → lantul simpatic cervical → in ganglionii superiori sinapsa cu fibrele postganglionare → plex carotic intern → plex in jurul arterei oftalmice → radacina superioara a ganglionului ciliat → nervii ciliari lungi → muschii radiari ciliari => Midriaza. Sindromul Claude-Bernard-Horner: in paralizia simpaticului. Colateralele tractului optic Colateralele tractului optic sunt spre hipotalamus (tractul retinohipotalamic) Exista in hipotalamus. Calea retino-tecto-calcarina Aceasta cale contine 20% din fibrele caii optice.apare in sifilisul tertiar. adica aria parastriata (18) si aria prestriata (19) Hubel si Wissel au demonstrat ca aceste campuri vizuale se proiecteaza pe suprafata scoartei ca niste coloane care sunt alternative de la un ochi la altul. perceperea luminii si de aceea pentru tratarea depresiilor se fac bai de lumina. Rolul acestei cai este de urmarire a elementelor in miscare si de apreciere a profunzimii campurilor.in cancerul de varf pulmonar.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Exista si aici o somatotopie: fibrele din cadranele inferioare ajung in partea laterala a corpului geniculat iar cele superioare in partea mediala Axonul neuronului 3 se proiecteaza pe scoarta in ariile vizuale Toti acesti axoni formeaza radiatiile optice ce trec prin segmentul retrolenticular al capsulei interne. Diencefalul. Tot ei au evidentiat in scoarta mai multe tipuri de neuroni. si care prin substanta cenusie subependimara trimite fibre catre substanta reticulara a trunchiului cerebral (substanta periapeductala).Robertson : .

Perceptia poate fi modulata !!! TULBURARI IN FUNCTIONAREA APARATULUI VIZUAL A. 5) Cecitatea (amauroza) = pierderea acuitatii vizuale. polul anterior (cataracta. Nervul optic este alcatuit din fibre descendente (in contracurent) ce vin spre ochi. . Originea acestor fibre este in talamus (pulvinar). b) centrala – are cauza corticala → leziune in aria 17 Clinic: . coliculi cvadrigemeni superiori. Clinic: . corpului geniculat lateral. tumori. Din ariile 18 si 8 pleaca fibre descendente spre coliculii cvadrigemeni superiori → arie pretectala → nucleul accesor al nervului oculomotor → ganglionii ciiliari → nervii ciliari scurti → contractia muschilor ciliari circulari → relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului → bombarea cristalinului → cresterea vederii de aproape. substanta reticulata mezencefalica. retina. Modificari ale campului vizual 1) Scotom → fiziologic – este dat de discul nervului optic (pata oarba) . traumatisme. Acest reflex coordoneaza modificarile curburii cristalinului.leziuni vasculare. reflex fotomotor prezent Cauze : . Aceste fibre se termina in celulele amacrine Potentialul in celulele amacrine faciliteaza transmiterea prin celulele ganglionare (multipolare) ceea ce duce la amplificarea perceptiei si cresterea cantitatii de lumina perceputa. accidente de anestezie.cartiaz.Www. Este de 2 tipuri: a) periferica – tine de globul ocular.se gaseste in campul temporal superior la 12-15° de linia mediana → patologic – datorita tensiunii pe retina de cauza diferita (miopie mare. Tulburari ale acuitatii vizuale 1) Ambliopie = diminuarea.fund de ochi normal. intoxicatii cu CO2 sau uree. aproape de pierdere a acuitatii vizuale 2) Nictalopia = scaderea acuitatii vizuale ziua 3) Hemeralopia = "orbul gainilor" – scaderea acuitatii vizuale in lumina crepusculara 4) Discromatopsie = deficit al acuitatii vizuale pentru culori.se explica prin leziuni la nivelul tractului optic. lipseste reflexul fotomotor. cheratita). Cauza: . De exemplu daltonismul este scaderea congenitala a acuitatii vizuale pentru rosu si verde. nervul optic.foarte frecvent este datorita glaucomului (cresterea presiunii lichidului din globul ocular = leziune de drenaj) 3) Hemianopsie = pierderea acuitatii campului vizual pe o jumatate de camp vizual de la fiecare ochi. convergenta axelor optice si scaderea diametrului pupilar.modificari de fund de ochi. Hemianopsiile sunt de 3 categorii: a) Omonime – se refera la ariile corespondente din ambii ochi . diabet netratat => tulburari grave pe vasele mici) 2) Ingustarea concentrica a campului vizual → este progresiva (de la periferie spre centru) – bolnavii au vedere tubulara deoarece vad doar cu regiunea maculara.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z REFLEXUL DE ACOMODARE LA DISTANTA Stimulul acestui reflex este imaginea neclara care ajunge pe cortex la nivelul ariei 17 care este legata cu aria 18 Aria 18 se gaseste in legatura cu aria 8 (motorie) din lobul frontal. B.

ANATOMIE – CURS 9 TALAMUS La nivelul ventriculului 3 s-au pus in evidenta. si care se numesc tanicite.cartiaz. inferior de cavitatea ventriculului 3 → la veretebratele inferioare si tranzitoriu la cele superioare. 3. ariei corticale (artera cerebrala posterioara. de la el porneste un filament ce strabate apeductul cerebral. senzatia de satietate si este componenta afectiva si cognitiva a senzatiei de sete. radiatiilor optice. Organul vascular al lamei terminale → se gaseste intre comisura alba si chiasma → are rol in secretia de hormoni gonadotropi hipofizari 2. . Organul subcomisural → este o diferentiere a ependimului.Www.leziunea se gaseste de partea opusa hemianopsiei omonime. Modificarile fundului de ochi Se vizualizeaza la oftalmoscop: → edem papilar (papila nervului optic) → atrofie de nerv optic → modificari vasculare in hipertensiune si diabet.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z arterei coroidiana anterioara. Sunt 2 mase de substanta cenusie despartite de lamele medulare ale talamusului (substanta alba): lama medulara interna si lama medulara externa care este mai mica si se gaseste la periferia talamusului. Nucleii talamici sunt impartiti in mai multe grupe: → nucleii anteriori . Organul subfornical → se gaseste in apropierea orificiului Monroe → este sensibil la angiotensina 2 → are rol in reglarea echilibrului hidric. in ependimul lui niste celule ce sunt in contact cu cavitatea ventriculului. ajunge in ventriculul 4 si ajunge in regiunea lombara → secreta o proteina → filamentul se numeste Reissner → are rol in organizarea sistemului nervos central. a maduvei spinarii si a scheletului axial 4. Aria postrema → se presupune ca aici bariera hematoencefalica este permeabila Talamusul este format din 2 mase nucleare (dreapta si stanga). . Organe circumventriculare: 1.progresiv acestea duc la tumoare. situate de o parte si de alta a ventriculului 3. b) Hetronime – se instaleaza in arii opuse 1° → bitemporala – leziune pe fibrele ce pleaca din jumatatea nazala (adenom hipofizar) 2° → binazala – compresie din exterior a chiasmei optice ( anevrism de artera carotida interna sau tumori lateroselare c) Altitudinale – leziunea se gaseste doar in campurile superioare sau inferioare C.

si sunt inclusi in circuitul limbic descris de Papez → sindromul Korsakov se datoreaza lezarii tractului mamilo-talamic.32. Nucleii liniei mediane → sunt 4 grupe: paramedian. romboid. reuniens. spre ariile 23.24. care duce la pierderea memoriei recente 2. Nucleul reuniens → la nivelul sau are loc adezio intertalamica. nucleul reticular si o parte din nucleii intralaminari. unde nu se schimba fibre intre nuclei → au in structura celule asemanatoare cu neuronii vegetativi → au conexiuni cu: nucleii intralaminari.cartiaz. Nucleii intralaminari (SC) → cel mai important nucleu este nucleul centro-median sau Lewis → mai exista 4 grupe: nucleul central-lateral. 1. ariile 10-40 → are conexiuni cu alti nuclei talamici (intralaminari laterali si ai liniei mediane) → este considerat releul dintre hipotalamus si cortex orbitofrontal → are rol in integrarea informatiilor somatice. Nucleii mediali Nucleul dorso-medial → are 2 parti: a) o parte magnocelulara (SC) b) o parte parvocelulara care se gaseste posterior (A) → eferente: in regiunea preoptica. prin bratul anterior al capsulei albe interne. in legatura cu tonusul afectiv → are roluri afective si in determinarea personalitatii → poate da tulburari comportamentale in tumori de lob frontal 3. hipotalamus. in reactia de trezire → aferente: de la formatia reticulata. ventrali posteriori. olfactive.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z → nucleii mediali → nucleii laterali → nucleii ventrali → nucleii intralaminari – se gasesc in grosimea lamei medulare interne → nucleii liniei mediane – se gasesc intre nucleii talamici si ependim → nucleul reticular talamic – se gaseste intre lama medulara externa si capsula interna Nucleii sunt clasificati in 3 categorii: a) Nuclei cu conexiuni specifice (R) – de releu → nucleii: anteriori. Nucleii laterali (posterior si dorsal) . de la nucleul emboliform si de la sistemul reticulat activator ascendent (SRAA) → eferente: prin corpul striat spre arii motorii din cortex 5. reticular c) Nuclei cu conexiuni subcorticale (SC) sau nuclei cu proiectie corticala difuza (D) → nucleul ventral anterior. viscerale. cortex prepiriform → au rol in coordonarea functiei vegetative 4. corpii geniculati b) Nuclei de asociatie specifici (A) → nucleii: liniei mediane.Www. paraventricular. spre nucleii habenulari prin stria medularis → sunt centru de legatura intre hipocamp si sistemul limbic. nucleul dorsal-medial. Nucleii anteriori (R) → se gasesc in bifurcatia lamei medulare interne → exista 3 subgrupe: ventral medial si dorsal → primesc ca aferente principale fasciculul mamilo-talamic si fibre corticale → eferente: spre cortexul din girus cinguli. central medial. paracentral si parafascicular → au rol in interconectarea nucleilor talamici. spre cortexul orbitofrontal.

1. Talamusul este legat de alte structuri prin pediculii talamici: 1) Pediculul anterior → de la nucleii anteriori si mediali. care este reprezentat de nucleii cu conexiuni subcorticale si de cei cu proiectie corticala difuza. nespecifice. controlul oculomotor.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z → au conexiuni cu cortexul parietal si cu alte grupe talamice: nucleii ventrali si mediali. sau cortex-corpstriat (nuclei bazali)-nucleu ventrolateral-cortex → are rol in initierea si organizarea miscarilor c) Nucleul ventral posterior Acest nucleu reprezinta cea mai mare parte a nucleilor talamici si este divizat in alti 3 nuclei: i) Nucleul ventral postero-lateral → aferente: lemniscul medial. substanta neagra. fibre in contracurent de la cortex (cortico-talamice) ii) Nucleul ventral postero-medial → aferente: lemniscul trigeminal. trece prin bratul anterior al capsulai interne spre lobul frontal 2) Pediculul superior → de la nucleii laterali si ventrali. Nucleul pulvinar: → aferente: caile sensibilitatii generale si caile optice. al vorbirii. de la nucleul dintat prin fasciculul dento-talamic. si au proiectii in ariile occipitale si in cortexul parietal (ariile 5 si 7) → roluri: medierea unor informatii vizuale ce ocolesc corpii geniculati. perceptia durerii cronice 6.Www. de la substanta neagra prin fasciculul nigrotalamic. care este reprezentat de nucleii de asociatie → Arhitalamusul. Nucleul reticular (SC) → se gaseste intre lama medulara externa si capsula interna → se numeste reticular pentru ca are aspect de retea. spre lobul insulei → roluri: stimularea acestor nuclei duce la modificarea activitatii corticale b) Nucleul ventral lateral → aferente: cerebeloase. → eferente: difuze. nucleul centromedian. de la ceilalti nuclei talamici si de la hipotalamus → eferente: spre cortex si formatiuni subcorticale Talamusul este impartit in 3 parti: → Paleotalamusul. care este reprezentat de nucleii de releu → Neotalamusul. deoarece prin el trec toate aferentele si eferentele talamusului → roluri: in integrarea activitatii talamice dintre nuclei → aferente: de la formatia reticulata. Nucleii ventrali a) Nucleul ventral anterior (SC/D) → aferente: de la nucleii bazali (corpii striati). aferente spinotalamice. trece prin bratul posterior al capsulei interne spre lobii frontal si parietal . nucleul dintat. fibre gustative (de la nucleul tractului solitar).2) iii) Nucleul ventral postero-intermediar → aferente: de la structuri vestibulare (neuronul 3 al caii vestibulare) → proiectie: postcentral de lobul parietal 7.cartiaz. fibre descendente cortico-talamice Eferente ale ambilor nuclei se duc in girul postcentral (in ariile 3. de la nucleul rosu prin fasciculul rubrotalamic → eferente: spre ariile motorii 4 si 6 Acest nucleu apartine unor circuite de tip cortex-cerebel-nucleu ventrolateral-cortex.

cartiaz. Leziuni talamice Leziuni ale talamusului stang duc la tulburari in emisfera cerebrala stanga → afazie talamica daca suntem dreptaci (acolo avem centrul vorbirii => nu vorbim articulat si avem greutate in interpretarea si recunoasterea cuvintelor) Leziuni ale talamusului drept duc la tulburari in emisfera cerebrala dreapta => tulburari de tipul perceptiilor spatiale cu o dezorientare spatiala. sau nucleul interstitial al fasciculului medial al creierului anterior. sau nucleul intersti→ nucleul preoptic lateral. pediculul mamilar si fasciculul retroflex. care in sens medio-lateral sunt : → nucleul preoptic periventricular → nucleul preoptic medial → nucleul preoptic lateral.se continua supero-lateral cu capsula interna.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 3) Pediculul posterior → de la pulvinar si corpul geniculat medial. Aria hipotalamica laterala : . respectiv aria preoptica Aria preoptica : . stratul medial. hipotalamusul in 2 regiuni : una laterala si una mediala. merge prin segmentul retrolenticular al capsulei interne spre lobii parietal si occipital 4) Pediculul inferior → pleaca de la grupe posterioare talamice si corpi geniculati mediali. ANATOMIE – CURS 10 STRUCTURA HIPOTALAMUSULUI Hipotalamusul este format din 3 straturi de celule vegetative. care dinspre cavitatea ventriculului 3 spre exterior sunt : stratul periventricular (mai bine dezvoltat anterior). temperaturi. in segmentul sublenticular al capsulei interne si merge la lobul temporal Rolurile talamusului: 1) Integrarea informatiilor senzitivo-senzoriale 2) Integrarea in activitatea motorie 3) Roluri in activitatile psihice. Aceasta arie este situata lateral de columna fornixului si este formata din 3 nuclei : . si posterolateral cu regiunea subtalamica. sau intre lama terminala si comisura alba anterioara. La limita dintre straturile medial si lateral se gasesc : columna fornixului. edeme. in procesele de constienta si atentie si de raportare emotionala si afectiva la stimulii din mediul intern sau extern. cianoza Sindromul talamic este suprareactia descrisa de Head: la un stimul foarte slab face o hiperalgie pe partea respectiva Sindromul Dejerine-Roussy La nivelul talamusului se considera ca el este substratul morfologic al unui tip primitiv de constienta: recunoasterea unor atingeri. Anterosuperior de partile hipotalalmusului se gaseste o structura separata care are conexiuni cu hipotalamusul. si caracterul lor afectiv.reprezinta stratul periventricular situat antero-superior de hipotalamus. Aceasta arie este formata din 3 nuclei. Aceste elemente impart atat topografic dar si functional.Www. Balbismul (balbaiala) este cea mai simpla afectiune ce intervine la tentativa de a schimba emisfera cerebrala dominanta. tipuri de durere. pana la chiasma optica. Leziuni talamice izolate: a) lezarea nucleului centromedial => tremur in repaus al extremitatilor si miscari coreoatetozice b) lezarea nucleilor liniei mediane => tulburari cardiovasculare. stratul lateral (mai bine dezvoltat posterior).

prin stria terminala. Secreta oxitocina. Regiunea mamilara corespunde cornului mamilar si are 2 nuclei : → nucleii mamilari medial si lateral CONEXIUNI Aferente : 1) Corticale : – sunt de 2 tipuri. hipotalamusul in conexiune cu formatiunile olfactive intervine in coordonarea activitatii vegetative si in instinctele care stau la baza conservarii individului si a speciei. regiunea periamigdaliana si aria septala. prin fibre ce traverseaza spatiul perforat anterior sau bandeleta diagonala pentru a ajunge la nivelul girului paraterminal. directe care sunt incerte.cartiaz.Www. → nucleu suprachiasmatic – situat dorsal de chiasma optica → nucleu anterior 2.este cea mai bine reprezentata. sau la locul unde columna fornixului se infunda in peretele hipotalamic pentru a patrunde intre straturile medial si lateral. avand originea in partea cortico-mediala a corpului sau nucleului amigdalian b) amigdalo-fuga ventrala. infundibulara si mamilara. 1. Acest fascicul contine fibre in dublu sens. cu nucleii si functiile cele mai importante. 2) Amigdalo – hipotalamice : . Primii 2 nuclei formeaza glanda diencefalica. intre cortex orbito-frontal. care are originea in partea bazo-laterala a corpului sau nucleului amigdalian.de la nucleul liniei mediane si nucleul medial dorsal prin . Prin aceste aferente.sunt pe 2 cai : a) amigdalo-fuga dorsala. 3) Palido – hipotalamice 4) Talamo – hipotalamice : . Aceasta arie este impartita in 3 regiuni : supraoptica. Secreta vasopresina. b) Aferente de la hipocamp care sunt aduse pe calea fornixului. → nucleu paraventricular – este asezat juxtafornical. si indirecte care sunt la randul lor de 2 feluri : a) Aferente de la cortex orbito-frontal care sunt aduse de fasciculul medial al creierului anterior (FMCA).ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z → nucleul lateral – este intins ca suprafata si reprezinta aproape in intregime stratul lateral hipotalamic → nucleul tuberal → nucleul tubero-mamilar Ultimii 2 nuclei sunt nuclei mici situati medial de nucleul lateral Aria hipotalamica mediala : . de unde prin fasciculul medial al creierului anterior (FMCA) impulsurile ajung la hipotalamus. trecand succesiv prin aria preoptica si hipotalamus iar unele fibre lungi ajung pana in mezencefal. Regiunea infundibulara este formata tot din 4 nuclei : → nucleu dorsomedial → nucleu ventromedial → nucleu arcuat (infundibular) → nucleu posterior 3. Regiunea supraoptica este formata din 4 nuclei : → nucleu supraoptic – este asezat calare pe chiasma optica.

aria hipotalamica mediala a fost impartita in 2 parti : una anterioara (hipotropa) cu functie parasimpatico-mimetica.vin de la formatia reticulara pe 2 cai : a) prin pediculul mamilo-tegmentar b) prin fasciculul longitudinal dorsal (FLD) sau al lui Schultz. printr-un dispozitiv neurovascular. De la acest nivel. capilarizate la nivelul adenohipofizei atat superior cat si inferior. Termoreglare 4. 8) Retino – hipotalamice : .circuit cortical : arie vizuala→arie entorinala (olfactiva)→hipocamp→hipotalamus . prin secretia hormonilor sexuali 6. factorii ajung la nivelul adenohipofizei. hormonii sunt deversati in sistemul capilar venos din jurul hipofizei (sinusuri cavernoase si intracavernoase) 2) Fasciculul tubero-infundibular are originea in nucleul arcuat. Eferentele endocrine nervoase sunt reprezentate de 2 fascicule : fasciculul supraopticohipofizar si fasciculul tubero-infundibular.sunt pe 2 cai : a) de la gir piriform la hipocamp si apoi la hipotalamus b) de la corp amigdalian la hipotalamus Eferente Eferentele sunt de 2 tipuri. Emotia este caracterizata prin 2 elemente : a) afectiv – are un substrat subiectiv . 1) Fasciculul supraoptico-hipofizar este format de axonii neuronilor din nucleii supraoptic si paraventricular. si una posterioara (ergotropa) cu functie simpatico-mimetica. Acest lucru este posibil datorita capacitatii de neurosecretie a nucleilor hipotalamici (elaborare. sub forma de capilare sinusoide.circuit hormonal : epifiza→hipofiza . transport si eliberare de hormoni). Cele 2 fascicule transporta pe langa impulsuri nervoase si hormoni sau factori.circuit polisinaptic : corp geniculat lateral→hipotalamus 9) Olfactive : . Functii: 1.sunt aferente mediate de formatia reticulara a trunchiului 7) Reticulo – hipotalamice : . Coordonarea periodicitatii legat de ritmurile nictemerale. de proiectie (nervoase) care sunt omonime aferentelor si endocrine care sunt si ele la randul lor de 2 tipuri : nervoase si umorale.sunt directe si incrucisate 6) Cerebelo – hipotalamice : .cartiaz.Www. Coordonarea aportului alimentar si hidric prin existenta unui centru al foamei in hipotalamusul lateral. de unde prin fibre septo-hipotalamice impulsurile ajung la hipotalamus. Din aceasta. prin vase lungi si scurte. In acest sens. 3. Acesta secreta factori activatori si inhibitori care sunt depozitati la nivelul eminentei mediane si infundibulului. 5.care sunt : a) directe : retina→nucleu suprachiasmatic b) indirecte .ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z pediculul talamic inferior 5) Subtalamo – hipotalamice : . dupa care se alatura fasciculului medial al creierului anterior (fibre mezencefalo-septale). spre arii septale. Coordonarea emotiilor. Coordonarea activitatii sexuale si a reproducerii.cu 3 circuite : . si a unui centru al setei in hipotalamusul medial. care are originea in substanta cenusie periapeductala din mezencefal. Controlul activitatii generale autonome a organismului (functia vegetativa). prin modificari ale functiilor glandelor endocrine. 7. De-alungul acestor axoni sunt secretati hormonii ce sunt depozitati in neurohipofiza. Neurosecretia 2.

Girul semilunar impreuna cu uncusul formeaza aria preamigdaliana.este celula mitrala din bulbul olfactiv. Prelungirile neuronale ale neuronilor din aria primara ajung la aria entorinala (olfactiva – campul 28) ce apartine lobulului piriform. emotional si are drept caracteristica un prag scazut de excitabilitate. Acest spatiu este delimitat . Hipocampul intervine nu prin stocare de informatii.Www. intre diencefal si neocortex. Axonii celulelor mitrale formeaza tractul olfactiv care este asezat impreuna cu bulbul olfactiv in santul olfactiv. in jurul corpului calos. Axonii acestor celule se unesc si formeaza nervii olfactivi (16-20) care traverseaza lama ciuruita. intervenind in adaptarea comportamentului primar (nutritie.da colaterale spatiului perforat anterior si se continua prin comisura alba anterioara spre emisfera opusa Stria olfactiva intermediara : . si diminuarea informatiilor neintarite. 1) Sistemul olfactiv : . hipocampul. Din acest motiv el reprezinta cu predilectie locul pentru debutul crizelor epileptogene. Calea olfactiva se continua de-alungul striei olfactive laterale. in orientarea si motivarea comportamentala. Formatiile hipocampului stau la baza mecanismelor schizofrenice. reproducere).cartiaz.sexual. Aria enorinala reprezinta cortexul olfactiv secundar. care dupa ce da colaterale spatiilor perforate anterioare si corpului amigdalian ajunge la girul semilunar (proeminenta de pe marginea superioara a uncusului). lobul insulei si lob frontal.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z b) expresia emotiei – se caracterizeaza prin manifestari somatice si endocrine.are rol in perceperea mirosului si activator al unor sisteme neuronale care influenteaza comportamentul emotional Calea olfactiva Protoneuronul : . prevazuta cu orificii prin care patrund ramuri centrale ale arterelor cerebrale anterioara si medie. in activitatea emotionala si in procesul de memorare.este reprezentata de ariile olfactive primara si secundara. ANATOMIE – CURS 11 SISTEMUL LIMBIC Formatiunile sistemului limbic sunt vechi din punct de vedere filogenetic. stria terminala. In cadrul vietii individului are rol in procesele de invatare si memorare.este reprezentat de celulele bipolare de la nivelul mucoasei olfactive de pe peretele superior al fosei nazale. Prioectia corticala : . Formatiunile componente ale sistemului limbic sunt : sistemul olfactiv (rinencefal). Calea olfactiva este singura cale senzitiva fara releu talamic Stria olfactiva mediala : . Corpul amigdalian intervine in comportamentul alimentar. de pe suprafata mucoasei olfactive. apartinand arhisi paleocortexului. iar aceasta din urma impreuna cu spatiul perforat anterior formeaza cortexul olfactiv primar.este o suprafata pentagonala. Leziuni ale hipocampului duc la pierderea memoriei recente. aria septala. mediala si intermediara (inconstanta). corpul amigdalian.da colaterale spatiului perforat anterior si sfarseste prin tuberculul olfactiv Spatiul perforat anterior : . Ele sunt in numar de 50 de milioane si sunt celule ciliate. Tractul in partea posterioara se lateste si formeaza trigonul olfactiv. Deutoneuronul : . Ele sunt atasate ca un arc de cerc pe fata anterioara a emisferelor cerebrale. Sistemul limbic este un complex de integrare a informatiilor somatice vegetative si olfactive. cu numerosi cili (10000/mm²) care sunt cuprinsi intr-o lama de lichid cu rol activ. Aceasta arie trimite eferente spre : hipocamp. ci prin compararea si fixarea acelor informatii care sunt repetate si intarite. care se imparte apoi in 3 strii olfactive : laterala.

prin strie terminala Eferente : -> calea amigdalo-fuga ventrala.porneste din partea postero-inferioara a corpului amigdalian. iar prin colateralele ei. Girul dintat este arhicortex trilaminar. parasubicul.este o lama de substanta cenusie pe fata externa a corpului calos. Indusiumul este continuat posterior de spleniul corticalis calos cu girul fasciolat. subicul. 2 proeminente laterale si 2 mediale.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z astfel : -> antero-lateral si antero-medial – striile olfactive -> postero-medial – chiasma si tractul optic la care se adauga banda si bandeleta posterioara -> postero-lateral – uncusul Aferente : . Singura legatura intre aceste straturi si hipocamp este intre stratul granular si stratul piramidal al hipocampului.este o masa nucleara sferoidala din grosimea polului asezat superior si medial de cornul temporal al ventriculului lateral. longitudinale. numite strii longitudinale Longissi. prin strie terminala. El corespunde la suprafata ariei periamigdaliene si se continua posterior. fiind format din 3 straturi : strat molecular. Girul dintat este o fasie de cortex crenelata. strat granular si strat polimorf. epitalamusul si neocortexul. lateral de care se gasesc formatiunile : fimbria. si girul paraterminal cu nucleii lui. Girul dintat si hipocampul au structura de arhicortex trilaminar. hipotalamus si epitalamus 3) Stria terminala : . presubicul. Filogenetic el are 2 parti : una cortico-mediala (veche) si una bazo-laterala (noua) Aferente : -> de la calea olfactiva. El este ovoidal. Pe fata lui superioara se gaseste santul hipocampic. din 7 straturi celulare : -> strat ependimar -> alveus – este o lama de substanta alba formata din fibrele ce constituie aferentele si . hipotalamus. Aria septala e formata de septul pellucid cu nucleii lui. cornul lui Amon acoperit de alveus (strat de substanta alba). 2) Hipocampul : . arie septala. alungit si mai voluminos anterior unde se apropie de nucleul amigdalian. apoi se continua cu girul dintat. 1) Indusium griseum : .cartiaz. spre hipocamp. prin stria olfactiva laterala. formatia reticulata mezencefalica. Formatia hipocampica : . ca si substanta cenusie. spre partea cortico-mediala -> de la aria entorinala spre partea bazo-laterala -> de la talamus. In grosimea lui se gasesc 4 proeminente perechi.spre stria medulara si fasciculul medial al creierului anterior (FMCA) 2) Corpul amigdalian : . asezata pe fata superioara a hipocampului. hipocampul (cornul lui Amon). care se continua anterior pana la uncus cu girul intralimbic si bandeleta lui Giacomini (coada nucleului dintat). si ajunge la aria septala. dinspre cavitatea cornului temporal spre centru. are traiect posterior pe tavanul cornului temporal al ventriculului lateral. prin bandeleta diagonala.este formata din : indusium griseum cu gir fasciolat si gir dintat. Hipocampul este format. spre aria septala. unde se gaseste medial de coada nucleului caudat. ajungand pana la nivelul hipocampului. fornixul cu comisura lui. santul fimbrio-dintat. cu coada nucleului caudat. coboara sub orificiul intern Monroe.Www. Aceasta arie reprezinta zona de asociatie a sistemului limbic cu hipotalamusul. Trecerea de la arhicortex la neocortexul girului parahipocampic se face prin 4 zone de tranzitie numite : prosubicul.este o proeminenta in podeaua cornului temporal al ventriculului lateral. traverseaza spre anterior santul talamo-striat.de la bulb si tract olfactiv Eferente : . si se continua anterior cu girul paraterminal iar posterior cu girul fasciolat. spre aria septala -> calea amigdalo-fuga dorsala.

iar la copil cantitatea de oxigen folosita este de 50%. cu 7 ramuri (laturi). talamusul anterior prin pedicul mamilo-talamic si spre formatia reticulata mezencefalica prin pedicul mamilo-tegmental. 1) Sistemul carotic intern (artera carotida interna) este alcatuit din 4 parti : -> partea cervicala . astfel. iar eferentele se aduna si formeaza fimbria. de la arie septala. formatia reticulata mezencefalica prin strie terminala (via fasciculul medial al creierului anterior – FMCA) e. POLIGONUL ARTERIAL WILLIS Acest poligon este un sistem arterial anastomotic.cartiaz. de la gir cinguli prin cingulum b. Reglarea vascularizatiei cerebrale este strict umorala. scaderea concentratiei dioxidului de carbon sau scaderea tensiunii arteriale conduc la vasodilatatie cerebrala. hipotalamus. acestora le creste capacitatea de absorbtie a glucozei. de la indusium gliseum prin gir fasciolat si gir dintat c. iar daca este intrerupta pentru 4 minute. directe de la aria entorinala Eferente : a. spre hipotalamus prin fimbrie → stalp fornix → columna fornix → corp mamilar → restul hipotalamusului. spre arie septala prin fornix ANATOMIE – CURS 12 VASCULARIZATIA CEREBRALA Vascularizatia cerebrala este puternica. la formarea careia participa 2 sisteme arteriale : sistemul carotic intern si sistemul vertebro-bazilar. de la hipocampul opus prin comisura fornixului (care uneste stalpii) f. se produc leziuni cerebrale ireversibile. comparabila cu cea a cordului. de la arie septala prin fornix d. care paraseste hipocampul si se continua cu stalpul fornixului) -> strat oriens -> strat piramidal -> strat radial -> strat molecular -> strat lacunar Aferente : a. scaderea concentratiei oxigenului. Neuronii au capacitatea de autoadaptare. la scaderea concentratiei de glucoza in sange. in sensul ca. b.Www. Vascularizatia cerebrala prezinta o marja de siguranta redusa. Tesutul cerebral este izolat de mediul sanguin prin bariera hematoencefalica. fiind cunoscut faptul ca suprimarea vascularizatiei cerebrale pentru 4-5 secunde conduce la pierderea cunostintei (lipotimie).ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z eferentele hipocampului (aferentele vin de la toate structurile cortexului. Creierul foloseste 1/3 din sangele organismului si 20% din cantitatea de oxigen. spre epitalamus prin fimbrie → fornix → colaterale spre strie medulara → trigon habenular c.

partea anterioara a putamenului. gir frontal medial cu lobulul paracentral. artera carotida interna da 2 grupuri de ramuri : a) Ramuri colaterale – reprezentate de arterele : oftalmica. vascularizand cortexul in totalitate si o parte a substantei albe subiacente. 2 artere cerebrale posterioare. Artera vertebrala are 2 segmente. In craniu.Www. comunicanta posterioara. -> partea cerebrala – tine de la iesirea din sinusul cavernos. Artera cerebrala anterioara De la origine (in dreptul spatiului perforat anterior). Ramuri corticale : -> ramuri orbitale pentru gir drept. 2 artere cerebrale anterioare.cartiaz. Orice obstructie in afara poligonului duce la leziuni de substanta nervoasa. una dintre ele fiind mai voluminoasa (artera recurenta Heubner). Acesta. unde arterele vertebrale posterioare se impart in artere terminale. Poligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi (ramuri) este obliterata. Din dreptul spatiului perforat anterior. nucleii si peretii ventriculilor. De cele mai multe ori aceste artere sunt inegale ca lungime si calibru. urca in canalul format de clivus (anterior) si santul bazilar pontin pana in dreptul spatiului perforat posterior. gir frontal superior si partea superioara a girului frontal mijlociu -> ramuri parietale pentru precuneus si lobul parietal superior Ramuri centrale : . -> partea cavernoasa – se gaseste in sinusul cavernos si in santul carotic de pe peretele lateral al sfenoidului. Aici se imparte in 2 ramuri mari : artera pericalosala care trece in santul corpului calos si sfarseste in aria precuneusului. si artera caloso-marginala care trece in santul cinguli si sfarseste in aria lobului paracentral. vascularizand restul substantei albe.sunt desprinse din apropierea originii arterei cerebrale anterioare. unde datorita formei canalului se mai numeste si sifon carotic. ea patrunde in santul lateral Sylvius. in dreptul proceselor clinoide anterioare. gir cinguli. trec in spatiul perforat anterior. lucru ce este favorizant in traiectul unei trombembolii. giri orbitali mediali -> ramuri frontale pentru corp calos. Poligonul arterial este format din :artera comunicanta anterioara. unul cervical si vertebral (la nivelul gatului). circulatia sangelui fiind suplinita de celelalte. 2 artere comunicante posterioare. patrunde in fisura interemisferica si se aplica pe genunchiul corpului calos. septul pelucid. Sindromul cerebralei anterioare este caracterizat prin paralizie contralaterala de membru inferior si apraxie (decoordonare intre dreapta si stanga) Artera cerebrala medie Este cea mai mare artera cerebrala atat din punct de vedere al calibrului cat si al lungimii. capul nucleului caudat. si unul cerebral care se intinde pana la marginea inferioara a puntii. tract olfactiv. artera trece peste ervul optic. pana in dreptul spatiului perforat anterior. unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunchiul bazilar. Aceste ramuri vascularizeaza : rostrul corpului calos.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z -> partea pietroasa – se gaseste in stanca temporalului si in canalul carotic osos. bratul anerior al capsulei interne. peste . coroidiana anterioara b) Ramuri terminale – reprezentate de artera cerebrala anterioare si de artera cerebrala medie 2) Sistemul vertebro-bazilar. Arterele cerebrale dau fiecare 2 grupuri de ramuri : ramuri corticale sau superficiale. Ea continua traiectul arterei carotide interne. bulb olfactiv. si ramuri centrale sau profunde ce patrund in grosimea substantei cerebrale prin cele 3 spatii perforate (2 anterioare si unul posterior). care trec in santurile de pe suprafata emisferelor.

acestea se numesc artere striate si sunt impartite in 2 grupuri. sau hemianopsii (orbire intr-un camp – nazal sau frontal) VENELE CEREBRALE Venele creierului formeaza 2 sisteme : un sistem de vene superficiale pe suprafata emiferelor.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z insula. coliculi cvadrigemeni superiori. Ea asigura anastomoza cu arterele cerebrale posterioare si inconjura pedunculul cerebral in traiectul sau posterior. mutenia) Artera comunicanta posterioara Este ramura a arterei carotide interne. partea anterioara a talamusului. afazii motorii (agrafia – nu poate scrie . Ramuri corticale : -> 2 artere temporo-occipitale. tulburari de sensibilitate pana la abolirea ei pe partea opusa prin interesarea girului postcentral sau a talamusului. Sindromul cerebralei medii se caracterizeaza prin : paralizie de membru superior de partea opusa prin interesarea girului precentral.patrund in spatiu perforat posterior si vascularizeaza hipotalamusul. cecitate vizuala – vede dar nu intelege scrisul). si ajunge in aria lobului parietal unde sfarseste ca artera a girului angular. unul lateral si unul medial. acestea trecand impreuna prin spatiul perforat anterior spre profunzimea emisferelor.cartiaz.bratul sublenticular ale capsulei interne. Ele vascularizeaza : putamen. paralel cu artera cerebeloasa superioara inconjurand spre posteriorpedunculul cerebral. Ramuri corticale : -> ramuri orbitale pentru girii orbitali laterali -> ramuri frontale pentru jumatatea inferioara a girului frontal mijlociu. hipocampul cu fimbria) si parti ale diencefalului (polul posterior al talamusului. epitalamus (cu epifiza). Sindromul cerebralei posterioare se caracterizeaza prin cecitate (orbire) daca leziunile sunt bilaterale. parte postero-laterala a calotei mezencefalice. Ea vascularizeaza : formatiuni ale sistemului limbic (corp amigdalian. una anterioara si una posterioara. . si un sistem de vene profunde aflate in apropierea plexurilor coroidiene. Are traiect posterior. are traiect lateral. corpul nucleului caudat. Apoi trece pe partea temporo-occipitala a emisferelor si sfarseste in santul calcarin ca artera calcarina. dand putine ramuri care treverseaza spatiul perforat posterior. globus palidus. corpul geniculat lateral) Leziunile pe artera coroidiana anterioara (leziuni ischemice) provoaca crize de epilepsie Artera cerebrala posterioara Porneste din dreptul spatiului perforat posterior. pulvinar talamic. girul frontal inferior si girul precentral -> ramuri parietale pentru gir postcentral si lobul parietal inferior -> ramuri temporale mai ales pentru gir temporal superior -> ramuri insulare Ramuri centrale : . bratul posterior. regiunea subtalamica. -> artera cornului lui Amos pentru girul parahipocampic -> ramuri parietale pentru precuneus -> ramuri occipitale pentru cuneus. lingula. patrunzand apoi in profunzimea acestuia si ajungand in apropierea cornului temporal. pol occipital si fata externa supero-laterala a lobului occipital Ramuri centrale : . pentru girii temporo-occipitali dar si girul temporal inferior si partial girul temporal mijlociu. vascularizand hipotalamusul si partea anterioara a calotei mezencefalice Artera coroidiana anterioara Este ramura a arterei carotide interne. pe fata inferioara a lobului temporal. afazii senzitive (surditate verbala – nu intelege sensul cuvintelor . genunchiul. bratul retrolenticular.Www.

numai 1/3 este la suprafata.sunt de dimensiuni variabile. . ANATOMIE – CURS 13 SCOARTA CEREBRALA STRUCTURA Scoarta cerebrala are o suprafata de aproximativ 2. dupa un scurt traiect posterior se uneste cu sinusul longitudinal inferior si formeaza sinusul venos drept.5 cm grosime. care in ariile receptoare. avand intre 2 si 4.intra in straturile 3 si 5 .se mai numesc celule granulare . tot in grosimea panzei coroidiene. care are in continuare traiect posterior. Dintre aceste vene exista un colector mai voluminos care se numeste vena bazala. si un volum de 300 de cm3.sunt celule triunghiulare cu varful orientat spre suprafata.5m². Se formeaza in dreptul orificiului interventricular.cartiaz. din 2 vene : vena talamo-striata care vine din santul talamostriat.formeaza unitati columnare verticale cu o grosime de 300-500µm. pana la nivelul confluentei sinusurilor. Scoarta are 1010 neuroni si este foarte groasa. mijlocii.sunt cele mai numeroase din scoarta . Aceasta se formeaza in dreptul spatiului perforat anterior prin unirea a inca 3 vene : cerebrala anterioara. drenand sangele mai ales superior spre sinusul longitudunal superior. spre venele jugulare interne. fibre eferente (de proiectie) care pleaca spre alte elemente corticale. Numarul neuronilor de proiectie este mult mai mic decat numarul neuronilor din scoarta. prin baza coasei creierului. se uneste cu cea de partea opusa formand marea vena cerebrala. si sub spleniul corpului calos se varsa in vena cerebrala mare a creierului Venele profunde Vena cerebrala interna – dreneaza sangele profund al emisferelor cerebrale. vena are traiect posterior. apoi sigmoide.exista unele celule granulare mai mari (celule granulare piramidale) . in care se varsa. Si aceste vene superioare se impart in 3 grupuri : anterior. cerebrala mijlocie profunda (care insoteste artera cerebrala medie) si vena striata care iese din profunzimea spatiului perforat anterior. restul fiind in santuri si scizuri. . axonul intrand in fibrele de proiectie. mari (descrise de Betz – au 100µ) si gigantice. deci majoritatea neuronilor din scoarta sunt neuroni de asociatie. neuroni si fibre de asociatie. fiecare columna corespunde unui teritoriu din periferie. si vena coroidiana ce vine din panza coroidiana a ventriculului 3.se gasesc in straturile 2 si 4 si au 4-6µm diametrul . Vena bazala are traiect posterior. In scoarta exista 5 tipuri principale de neuroni: 1) Celule piramidale: . fiind clasificate in mici (10-12µ). Aceasta din urma. Scoarta este alcatuita din fibre aferente. 2) Celule stelate: . De la acest nivel sangele e drenat prin cele 2 sinusuri venoase transverse. mijlociu si posterior 2) Vena cerebrala mijlocie superficiala – se gaseste in santul lateral Sylvius si coboara spre fata inferioara varsandu-se in sinusul cavernos 3) Vene inferioare – se gasesc pe fata inferioara a emisferelor cerebrale.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Venele superficiale sunt impartite in 3 grupuri : 1) Vene superioare – care se gasesc pe fetele supero-laterala si mediala ale emisferei.Www. Dupa formare. si mai putin inferior spre sinusul longitudinal inferior. si ajunsa sub spleniul corpului calos.

sunt mai noi filogenetic. 1.este format din celule piramidale mici.este format din celule fusiforme. si lipsesc in cortexul vechi (arhipalium). fibre aferente) b) Strat granular extern = Lamina corpuscularis .sunt celulele cu axul lung paralel cu scoarta. Ele sunt cu axonii spre suprafata scoartei. axonul lor intrand in fibre de asociatie si de proiectie 4) Celule Cajal: . Laminarea verticala este peste tot cu exceptie lobului temporal. celule granulare mici si fibre (dendrite ale celulelor piramidale. axonii lor formand fibre de proiectie scurte (fibre arcuate) Aceasta laminare orizontala este o caracteristica ascoartei cerebrale. sunt implicate in functii motorii principale.cartiaz.in raport cu stratul 4 al cortexului.sunt celule mici cu axonii orizontali.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z descrise de Lorete de No. avand o dispozitie diferita in functie de densitatea celulelor din acea . la om sunt cel mai bine diferentiate.este format din celule granulare . Mieloarhitectonia (dispozitia fibrelor) Exista o dispozitie in straturi si a fibrelor si se suprapun aproximativ straturilor celulare: → la nivelul stratului plexiform se gaseste lama tangentiala (plexul tangential) descrisa de Exner → la nivelul stratului granular extern se gaseste lamina disfibroza.in acest strat vin fibrele talamo-corticale e) Strat piramidal intern = Lamina ganglionaris .axonii celulelor piramidale formeaza fibrele aferente ale scoartei f) Strat fusiform = Lamina multiformis . celule granulare mici. . S-au descris 3 aspecte ale scoartei cerebrale.se gasesc in toate straturile scoartei.Www. straturile supraadiacente se cheama straturi supragranulare fiind ultimele straturi dezvoltate filogenetic. celule Martinoti. Citoarhitectonia (dispozitia celulelor) Scoarta prezinta 6 straturi dinspre suprafata spre profunzime: a) Strat plexiform (molecular) = Lamina marginalis (in nomenclatorul anatomic) .este format din celule Cajal.straturile subiacente stratului 4 din cortex se cheama infragranulare si sunt mai bine reprezentate la mamifere inferioare omului. 2. 5) Celule Martinoti: . si se gasesc in stratul superficial al scoartei.este format din celule granulare si celule Martinoti . Aceste straturi sunt incriminate in procesele memorative de asociatie. la nivelul ariei striate aceasta strie se numeste Genari sau Vicq Dazyr → la nivelul stratului piramidal intern se gaseste stria interna Baillarger → la nivelul stratului fusiform se gaseste lamina infrastriata 3. axoni ai celulelor Martinoti. sunt bogate in fibre si neuroni de asociatie. Exista o impartire a straturilor corticale: . celule fusiforme si celule Martinoti d) Strat granular intern = Lamina granularis . se capilarizeaza si se ramifica.este format din celule granulare mici si celule piramidale mici c) Strat piramidal extern = Lamina piramidalis . care este o condensare de fibre → la nivelul stratului piramidal extern se gaseste o condensare de fibre ( Stria KaesBechterew) → la nivelul stratului granular intern se gaseste stria externa Baillarger. Angioarhitectonia (dispozitia vaselor) Scoarta este vascularizata de ramuri care patrund din exterior prin pia mater. si care se gasesc in ariile receptoare 3) Celule fusiforme: .

girus retrosplenial. Exista arii corticale la care una din functii predomina.cartiaz. Nu exista o arie corticala cu o functie strict circumscrisa. iar eferentele lor pleaca de pe arii corticale motorii.arhicortex → in care cele 3 straturi sunt bine individualizate (caracteristic pentru hipocamp) .Www. lobul insulei.se disting 3 subdiviziuni ale izocortexului homotipic: → de tip frontal (in lobul frontal) – implicat in activitati psihomotorii → de tip parietal (in lobul parietal) – este legat de memoria asociativa → de tip polar (la polii emisferelor) – implicat in functii psihosenzoriale b) Heterotipic: .este de 2 tipuri principale: a) Homotipic – la care se disting toate cele 6 straturi in proportii aproximativ egale (caracteristic ariilor de asociatie) . Cortexul este clasificat in 2 regiuni principale: alocortex si izocortex.44) → subdiviziunea granulara (se mai numeste coniocortex) – in care predomina straturile 2 si 4. Aceasta subdiviziune este caracteristica pentru zonele receptoare (gir postcentral) Mai este descris un tip de cortex: C) Mezocortex: . Exista anastomoze care pot suplea circulatia in regiunea afectata. si arii de asociatie care nu primesc nici fibre de la nucleii talamici de releu si nu dau nici eferente in caile de proiectie. A fost impartit in 2 subgrupe : . si se disting 2 subdiviziuni: → subdiviziunea agranulara – in care predomina straturile 3 si 5 (straturile piramidale). straturile granulare fiind aproape absente. ARII CORTICALE Combinarea intre structura si functie a unei regiuni corticale a dus la descrierea ariilor corticale de catre Betz (care a descris 11 arii). Exista si celule piramidale dar foarte putine.paleocortex → in care straturile nu sunt bine individualizate (caracteristic pentru formatiunile rinencefalice) B) Izocortexul: . Aceasta subdiviziune e caracteristica pentru girul precentral (ariile motorii 4. Sunt descrise pe cortex : arii motorii senzitivo-senzoriale (primare si secundare) care primesc direct fibre talamo-corticale. A) Alocortexul este format din 1-3 straturi. Brotmann (care a descris 47 de arii). circulatie nu este terminala.are 6 straturi inegale. si se gaseste la nivelul lui girus cinguli.6.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z regiune: reteaua are ochii mici acolo unde densitatea celulelor este mare si invers. Primesc aferente de la nucleii talamici de asociatie sau arii receptoare primare. Din punct de vedere functional. este cel mai vechi filogenetic si formeaza arhipalium. circulatia in cortex este de tip terminal si deci obstructia unui ram duce la infarctizarea regiunii vascularizate → AVC (accident vascular cerebral) Din punct de vedere anatomic. ANATOMIE – CURS 14 SCOARTA CEREBRALA Ariile receptoare (senzitive) sunt arii de proiectie aferenta si sunt de 2 categorii : primare si . Campbell (care a descris 20 de arii).este o forma de tranzitie intre alocortex si izocortex.8.

muschii masticatori si muschii fetei.tulburari de schema corporala (nu-si mai recunoaste un membru ca fiind al lui) . Au o somatotopie inversa cu aria primara. Aceste sensibilitati au releu direct talamic. Exista o somatotopie : . unde se gasesc girii .Www.se gaseste pe fata mediala a emisferelor. faringe.nu are strie genaris iar prin fibrele cortico-tectale si corticomezencefalice este legata de centrii oculomotori din trunchiul cerebral.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z secundare. termice. Aria vizuala primara : . Are rol in miscarile conjugate ale globilor oculari si are rol pentru fixarea unuiobiect cu ochiul. contine 10% din neuronii scoartei. 2 .tulburari de perceptie tridimensionala 2. In aceasta arie sunt proiectate in special informatiile tactile si proprioceptive.este aria 17 si se gaseste pe cele 2 buze ale santului calcarin. Lezarea ariei primare duce la lezari grave ale sensibilitatii. In ariile primare are loc discriminarea si integrarea sensibilitatii respective. Aceasta relatie explica miscarile reflexe ale globilor oculari la stimulul luminos si reflexul de acomodare pentru distanta.ce este superior se gaseste anterior .prestriata) : . Aria somestezica primara : . Aici vin in principal informatii protopatice.limba. in girul frontal medial.se gaseste pe buza superioara a santului lateral. asigurandu-se o stereognoza (interpretarea tridimensionala a unui obiect). Aceasta arie are o suprafata de 20-45 de cm². 6.in aria 3 sosesc 70% din informatiile talamice . 5. laringe. cu exceptia celei olfactive. 1. prin care compara obiectul actual cu informatiile anterioare. Aici exista si o somatotopie : cadranele superioare ale retinei se proiecteaza pe buza superioara a santului. Aria 18 ( parastriata) : . si se gaseste inaintea ariei vizuale avand relatii cu arii de asociatie. dinspre inferior spre superior se proiectandu-se : . 7. Aria somestezica suplimentara : . fiind localizata in coriocortex. in stratul 4 (stria genaris). dureroase. iar lezarea lor nu duce la tulburari senzitive grave. iar cele inferioare pe buza inferioara Macula are o proiectie bilaterala care se intinde posterior spre polul occipital al emisferelor Fiecare emisfera primeste informatii din campul temporal de aceeasi parte a retinei si din partea nazala a retinei opuse. Aria 19 (peristriata.nu are strie genaris.ce este inferior se gaseste posterior 3.in aria 2 sosesc numai colaterale Penfield a descris homunculus senzitiv. Ariile secundare au aferente talamice reduse. din care rezulta recunoasterea sau nu a obiectului. sunt in general adiacente ariilor primare. Informatiile ajunse aici sunt discriminate. superior de ea gasindu-se preuncusul iar inferior girul lingual. 1. Aria auditiva primara : . Aria somestezica secundara : . membrul superior si toracele Partea inferioara a corpului se proiecteaza pe fata mediala.se gaseste in girul temporal superior.cartiaz. Impulsurile difuzeaza spre ariile secundare 18 si 19. 4.in aria 1 sosesc 30% din informatiile talamice .se gaseste in girul postcentral si in partea posterioara a lobulului paracentral. Lezarea ariei somestezice duce la astereognozie (nerecunoasterea tactila a obiectului) : . Exista 3 arii : 3. Acest lucru se datoreaza legaturilor pe care aceasta arie le are cu ariile somatopsihice 5 si 6 din lobul parietal.

18 % pentru membrul superior si 7-9 % pentru cap Aici isi are originea tractul cortico-spinal (care are fibre groase de 22 µ si fibre subtiri de 1-4 µ).nu sunt foarte bine cunoscute . Aria gustativa : . atat in aria 4 dar si in ariile 3.spre alte zone corticale → fibre de asociatie – pentru aceeasi emisfera → fibre comisurale – pentru emisfera opusa 11. variatia de tonalitate nu se percepe ci doar zgomotul primar (suieraturi.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z transversi ai lui Heschl Este reprezentata de aria 41 (anterior) si o parte din aria 42 (posterior). iar cele inalte posterior. Ariile vestibulare : .aria 3 – in gir frontal mijlociu si superior Stimularea partii posterioare a girului temporal superior duce la senzatie de vertij (ameteala. Doar 27-40 % din fibre degenereaza daca se lezeaza girul precentral Doar 29 % din fibre se lezeaza daca se lezeaza aria 6 Restul fibrelor degenereaza daca se lezeaza lobul occipital.aria 1 – in gir temporal superior . Aici se gasesc celule Betz.aria 2 – in lobul parietal.se gaseste partial in aria 42 si in aria 22 care se gaseste inapoia ariei 42. hipogerusie. Aria auditiva secundara : . 9. Aria motorie primara : . Daca este stimulata aria 41.1.000 de celule distribuite astfel : 75 % pentru membrul inferior. in vecinatatea ariei 5 . etc. 8.2. ARII CORTICALE EFERENTE De la aceste arii pleaca fibre cortico-fugale : . Aici vin fibre geniculomediale.cartiaz.este localizata in special in baza circumvolutiei postcentrale si in regiunea insulei si a uncusului hipocampic (aria 43) Extirparea acestei zone duce la pierderea gustului iar stimularea provoaca senzatii gustative. Fibrele merg amestecate cu cele auditve si de aceea nu se cunoaste clar releul talamic. deviatia conjugata a globilor oculari. asemanatoare cu stimularea receptorilor R). Putem face releu talamic prin stimulare vestibulara. 10. . iar daca stimulam aria 42.) Leziunea in aria22 duce la afazie senzitiva (surditate verbala) : aude dar nu intelege sunetele vorbite. Exista o tonotopie : sunetele joase se proiecteaza anterior. cele mai mari in lobul paracentral Exista aproximativ 34. Leziuni mici in aceasta arie duc la lacune auditive. in principal primind aferente de la nucleul ventral postero-medial (NVPM). fluieraturi. auzim sunete definibile.se gaseste in girul precentral si partea anterioara a lobului paracentral (aria 4) Aceasta arie este izocortex heterotipic agranular. Reprezentarea se pare ca ar fi bilaterala. Pierderea gustului se numeste agerusie iar scaderea lui.Www.cortico-spinale -reticulare -pontine -talamice -nucleare (nucleii trunchiului cerebral) .

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Emisferectomia duce la degenerarea totala a tractului cortico-spinal. CAILE PIRAMIDALE Origine: . cu exceptia neuronilor Betz care lipsesc. Aria premotorie (aria 6) Cortexul este identic cu cel al ariei motorii. ocolind piramidele bulbare.in cortex . Diferentierea incepe la 2 ani (pentru emisfera dominanta) si se termina la 10 ani. Emisfera stanga este responsabila de : → limbaj → calcul matematic → procese rationale secventiale → constienta → memorie declarativa Emisfera dreapta este responsabila de : → perceptia datelor → perceptia nonverbala → simtul tridimensional → simtul muzical si estetic → controleaza partea nesintactica a vorbirii (intonatie) ANATOMIE – CURS 15 CAILE DESCENDENTE Caile descendente sunt organizate in 2 sisteme : unul piramidal si unul extrapiramidal 1. 12.cartiaz.in subcorticala.Www. Exista un homunculus motor.maimuta face hemiplegie flasca ce se recupereaza repede . in sensul adaptarii mai eficiente a tonusului muscular si postural. 2. dar este conditionata si determinata genetic. Ablatia sa nu duce la pareze si hipotonii Ablatia ariilor 4 si 6 duce la paralizie spastica contralaterala Aria 6 participa la caile motorii prin aria 4 Aria premotorie contine campul 44 care este centrul motor al vorbirii articulate (arie de asociatie) Preferinta manuala este indiferenta fata de dominanta emisferala.omul face paralizie spastica cu recuperare lenta dinspre proximal spre distal. miscarile fine nu se recupereaza deloc si persista o hipotonie.pisica isi revine . CAILE EXTRAPIRAMIDALE Origine: . La nastere cele 2 emisfere sunt egale din punct de vedere al potentialului. Controleaza miscarile automate si semiautomate. Ablatia ariei 4 (leziune de neuron central) se manifesta diferit pe scala animala: . Deasemenea intervin in reglarea actului voluntar.

cortical -2.fibre cortico-spinale (piramidale) . ce determina o miscare lentapentru miscarile globale.cu rol in miscarile de precizie Din punct de vedere functional. numit si coroana radiata.fibre pentru trunchi . si patrund in capsula interna. Toate aceste cai trec prin piramidele bulbare. mielinizarea incepe in luna 6 de viata intrauterina si dureaza pana in luna 6 post partrum.corp striat -3.fibre temporo-pontine . Din aceste fibre 95-97% sunt fibre subtiri cu diametrul de 1-7 µ. aria somatosenzitiva secundara 40.fibre parieto-occipito-pontine .40% in aria somatosenzitiva primara 3.fibre cortico-rubrice . Mofologic.radiatii optice e) partea sublenticulara: .60% in aria motorie primara 4.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Sunt agenti de executie ai actelor motorii voluntare. La acest nivel se impart somatotopic in: 1) fibre corticonucleare ce trec prin genunchiul capsulei 2) fibre corticospinale ce trec prin bratul posterior al capsulei unde prezinta si o somatotopie. sistemul extrapiramidal e strict dependent de cel piramidal.fibre pentru muschii membrului superor .fibre pentru muschii membrului inferior La nivelul capsulei mai avem fibre: a) in bratul anterior: .fibre caudato-palidale b) in genunchi: . astfel incat dinspre anterior spre posterior avem: . fibrele strabat centrul alb al emisferelor. Aici se strang . dintre care aproximativ 700.fibre talamo-parietale . Fibre groase sunt numai 3% si au diametrul mai mare de 10 µ. Aceste fibre sunt pentru miscari precise. ariile parietale 5. si de coordonare a musculaturii distale a membrelor.fibre caudo-putameniale . Numarul cailor este de aproximativ 1 milion.fibre subtalamice d) partea lenticulara a capsulei: . fiind reprezentate de axonii neuronilor giganti Betz din campul 4.000 sunt mielinizate. aria motorie suplimentara 45 si 47 .fibre parieto-talamice .Www.fibre fronto-pontine .radiatii acustice Fibrele corticospinale dupa ce trec prin capsula interna ajung la mezencefal. 43.1. caile piramidale trimit colaterale spre centrii de origine ai cailor extrapiramidale si unele cai extrapiramidale au origine pe cortex.7 Aceste ultime origini au rol in controlul si transmiterea informatiilor. aria premotorie 6.2.tegment mezencefalic Cai cortico-spinale Origine: . izolate ale extremitatilor distale.fibre cortico-nigrice .fibre cortico-nucleare c) in bratul posterior: .cartiaz. avand 3 nivele de integrare: -1.cu rol in activitatea posturala si de echilibru b) Calea cortico-ponto-cerebeloasa: . Acestea formeaza 2 cai: a) Calea cortico-strio-mezencefalica: . De la origine.

Fibrele care nu se decuseaza se impart in 2 grupe: a) Cel mai numeros formeaza fasciculul corticospinal anterior din cordonul anterior. central sau de comanda.fibre pentru trunchi .fibre pentru muschii membrului inferior La nivelul puntii fibrele sunt disparate in fascicule mai mici laterale. deoarece in el ajung toate caile descendente. -2. . se decuseaza si trec in partea ventromediala a substantei cenusii ventromediale. membre inferioare. semn Babinski pozitiv si paralizie: a) de aceeasi parte.ventromedial – cu fibre ce provin din aria motorie si premotorie ce se termina pe interneuroniilamelor 7 si 8 si ce a mai ramas din lama 6 Rexed. Ordinea decusatiei dinspre superior spre inferior este: membre superioare. exagerarea reflexelor tendinoase. Pana la acest nivel. fibrele cortico-nucleare se epuizeaza (pana la marginea inferioara a piramidelor bulbare nu mai exista) Fibrele cortico-spinale se decuseaza in proportie de 70-90%. Acesta.Www. Fibrele corticonucleare se termina in nucleii trunchiului cerebral. ce inerveaza muschii parietali si ai jgheaburilor vertebrale. in dreptul fiecarui segment. intermediar se gasesc fibre pentru segmentul toracic (20% din fibrele cordonului). Se numeste calea motorie finala comuna. ce ajunge in cordonul lateral de aceeasi parte. trigeminat si solitar. Lezarea lui duce la paralizie totala flasca. Se mai termina si in nucleii motori ai nervilor cranieni si in nucleii formatiunilor reticulate. periferic sau efector. Se termina in baza cornului posterior in zona intermediara. si in partea centrala a cornului anterior. trunchi. fiind situat in a 3/5 mijlocie a pedunculului. Exista nuclei pontini si fibre transverse pontine.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z toate fibrele intr-un singur manunchi ce ajunge la pedunculul cerebral. b) Cel mai putin numeros formeaza fasciculul corticospinal lateral direct. Se termina in nucleii din cornul anterior. Lezarea lui duce la paralizie spastica. si se indreapta sub aceasta forma spre bulb. formand decusatia motorie.fibre pentru muschii membrului superor . se regrupeaza intr-un manunchi unic formand piramida bulbara. Cea mai mare cale motorie descendenta are 2 neuroni: 1) Neuronul cortical superior. Dupa decusatie ajung in cordoanele laterale formand fasciculul corticospinal lateral. In acesta fibrele au o somatotopie astfel incat medial se gasesc fibrele pentru segmentul cervical (50% din fibrele cordonului).dorsomedial – cu fibre ce provin din aria somatosenzitiva. o parte din fibre parasesc tractul. a membrului superior si inferior (hemiplegie) b) a unui singur membru (monoplegie) c) a 2 membre superioare sau inferioare (diplegie) d) la toate membrele (tetraplegie) 2) Neuronul motor inferior. Aici exista o somatotopie dinspre medial spre lateral: . cuneat. La intrarea in acesta. pe nucleii de releu senzitiv gracil. si ce se termina pe interneuronii lamelor 4 si 5 si partea laterala a lamei 6 Rexed. iar lateral se gasesc fibre pentru segmentul lombar (30% din fibrele cordonului) Fibrele cortico-spinale se termina in zona substantei cenusii intermediare a fiecarui segment medular. abolirea reflexelor si atrofie musculara. se gaseste la nivel medular sau in nucleii motori ai nervilor cranieni.cartiaz. ale carui fibre ajung dispersate printre fibrele corticospinale laterale. unde se grupeaza in 2 compartimente: -1.

cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z .Www.

cartiaz.Www.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful